coleclia

SuelECTr
PoslBlLE
Lucrarea este eloboratci in conformitale cu pn)vrd,,td
Stttlrtri lxtttut
hacalaureal 2012
la lintba
Si
literatura romdnd, aprobatd prin Otlli("|'S trr 1U00/3 l.VIII.20l0
Si
reconJirmatd prin OMECTS nr. 56 I 0/3 1.08.20 I 2.
Editor: Cilin Vlasie
Corecturl: Daniel Mitran
Tehnoredactor: Carmen R6dulescu
Coperta: lonu[ Brogtianu
Prepress: Marius Badea
Dcscrierea CIP a Bibliotecii Nafionalc a Rominiei
Limba
9i
literatura romAn5 : Bacalaureat 2013 z 40 de variantc pentru
proba orali dupl modelul MECTS / Mihaela Daniela Cirstea, Adrian
Costache, Gheorghe Lizdrescu, Laura Raluca Surugiu. - Pitegti :
Paralela 45,2012
tsBN 978-973-47- I 555-8
I. Cirstea, Mihaela Daniela
Il. Costache, Adrian
III. LxzSrescu, Cheorghe
lV. Surugiu, Laura
8l r.r3s.r(07s.3s)
82 l. l 3s. r .09(07s.3s)
371.279.8:373.5
Mihaela Daniela Cirstea
Adrian Costache
Gheorghe
Ldzdrescu
Laura Raluca Surugiu
Copyright @ Editura Paralela 45,2012
Prezenta lucrare foloseqte denumiri ce constituic nrtrrci irrrcgislrrtc,
iar con(inutul este protejat de legislalia privind drcptul tlc proplietatc intclcctuali.
Limba
gi literatura
romane
Bacalaureat
2013
40 de variante
Pentru
Proba
oralS
dupd
modelul
MECTS
('At,t,:Nl)At{t
t!, t,: X Anl !,:N I [,] [ !tlr, ,.A(,A l,A I tt.,]A.t. _
20t3
Sr.rlurrr,u ltrllo lullo Il)l I
27 l l rrrai 20 l i irrst:r'icrcir cirrtritrrrIir.r
ra
I'irrrrr
rt.,iirrrrt. rrt. (.\rrrcr)
.l I nrai 2013 irrchcicrca cur.srrtil<,r.pcrrtiu
e lrrsrr rr Xll rrlr \lll rr
l0 l2 iunic 2013 livalLrarca .n,,,p"t",',g.i1.,r.
lirrgvistiec tlc c.rrrrrrricrrrc orultr in limba
rom6nd
_
proba A
l2-14 iunie 2013
l7-21 iunie 2013
25-28 iunie 2013
I iulie 2013
2 iulie 2013
3 iulie 2013
5 iulie 2013
Evaluarea competenl )ror Iingvistice dc conrunicare orartr in rimba
maternd
-
proba B
Evaluarea competenfelor
digitale
_
proba
Evaluarea competenfelor
lingvistice intr_ ) limbA de circulalie
intema{ional5
-
proba C
Limba gi literatura romdnd
-
proba E)a)
_
probi scrisi
Limba gi literatura materne
-
proba E)b)
_'probd
scrisi
Proba obligatorie a profilului
-
proba E)c)
_
probi scrisE
Proba la alegere a profilului pi specializiiii _
proba E)d)
_
probn
scrisd
I ir!i. ?9 13
Afiqarea rezuttatetor (pina la ora l2:00)
I
iyli:
?91i-
Depunerea contestatiiLr (orele l2:00_i6:00)
9-l I iulie 2013 Rezolvarea contestaliilor
l2 iulie 2013 Afigarea rezultateloifinale
l5-19 iulie 20t3
I 9-20 august 20 I 3
l9-2 laugust20l3
20-2 I august 20t3
22--23 august2013
26 august 201 3
27 august 201 3
28 august 20 I 3
30 august 201 3
2 septembrie 201 3
Sesiunea august-septembrie
2013
inscrierea candidalilor la a doua sesiune de examen
Evaluarea competengelor lingvistice de comunicare
orald in limba
ronr6ni
-
proba A
llvaluarea
cornpeten{elor lingvistice de comunicare
orald in lirnba
maternl
-
proba B
Evaluarea competenlelor
Iingvistice intr-o limbE de circulalie
internalionali
-
proba C
3-4 septem brie 20 1 3 Rezolvarea contesta(ii lor
5 septembrie 2013 Afigarea rezultatelor
finale
NOTA: La solicitarea comisiilor dc
rtin pr.pric inifiativi, c"ri.i" Nafiona
ffi[iJ[1.],;::ijffi]
de srrs(incrc a probelor dc evaluarc 2
ngvistice.
Culegerea de fa(5 este o incercare de a familiariza cardidaJii cu
cerintele specifice ale evalulrii competentelor lingvistice la limba
rom6n6/limba matem[. Cele mai multe dintre infonnafiile prezente
aici se gesesc in orice manual
$colar,
avantajul reproducerii lor
constand in posibilitatea candidatului de a se informa rapid gi
sintetic.
Intentia noastrf,, a autorilor, a fost aceea de a concepe un
instrument de lucru util, in egal[ m[surf,, elevilor gi profesorilor.
Lucrarea noastre igi propune s[ devinl o modalitate eficient[ de
pregatire a examenului de bacalaureat, elevii avand ocazia si igi
verifice cuno$tintele gi in acelagi timp si se obignuiascd in mod
eficient cu modalitatea de evaluare pe care proba competentelor
lingvistice o presupune. Ne dorim, de asemenea, ca aceastS cule-
gere sA fie util6 qi cadrelor didactice in pregdtirea elevilor pentru
proba de verificare a competen{elor lingvistice.
Considerlm cd textele alese ca suport sunt in deplind concor-
danfd cu programa de bacalaureat, mai mult, ce acopere tipuri de
discurs diferite, ceea ce eficientizeazi efortul depus de elevi in
vederea oblinerii perfonnantei la examenul pe care urmeaze se il
susline. Alegerea textelor a reprezentat o provocare, criteriul fiind
acela de a apa4ine unor stiluri funclionale diferite qi de a ilustra, in
cazul fragmentelor literare, momente distincte gi in acelagi timp
orientiri stilistice variate din evolufia literaturii romane. Am avut
in vedere gi faptul cd textul menit a fi receptat este dat elevului in
momentul sustinerii probei gi este un text la prima vedere.
Structura testelor este asemAn[toare cu aceea a probei de
evaluare a competenfelor lingvistice de anul trecut, mai precis se
propune un text la prima vedere, selectat fie din cadrul operelor
5
i* LOC DE INTRODUCERE
literare, fie din celelalte stiluri funcfionale (gtiin[ific, juridic-admi-
nistrativ, publicistic). Confonn progranrei pentru bacalaureatul din
2073, evaluarea performanlei in competenlele lingvistice de comu-
nicare orald in lintba rontdnd se aplicd in receptarea ntesajelor
orale
Ei
scrise
Si
ln producerea unor tipuri de discurs (descriptiv,
informativ, narativ, argumentativ) exersate in cadrul tnvdldmdn-
tului liceal.
Itemii fonnulaJi vizeazd. competenfe prevf,zute de programele
gcolare, unn[rind si verifice capacitatea candidatului de a produce
un text prin care s[ formuleze o opinie, mai mult sau mai puJin
argumentatl, sd exprime impresii, emofii gi sentirnente, sI scoat[ in
cvidcrrli capacitatea elevului de a reac(iona in ac{iunea de comu-
rricirrc.
'l'iprrrilc
dc tcxtc produse de c[tre candidat sunt in esente
t't'lc t'rr;rlirrsc irr progralua dc llacalaureatl. descriptiv, informativ,
ttttt t,lit'
,tt
ttt t',iltttt'nlttlit', iitt srrhicctclc propuse dC uOi au un grad de
r ilrrrllt'illrrlr. t'Irt' sil grctnrillt lr.lrlir[ctr irrlcgral?l a :rccstora in maxi-
tttttttr I ll I 'r rrrtrrrrlt'
llrr trll rrvrrrrlrrl rrl rrt't.,ilt.r t'rrlt.lit.ricslc trccla cI llccare testpropus
i''rlc urrrrrl rh'frull('rlu rlt'rt'zolviuc. Ntr tlorim ca aceste sugestii sI
llc r orr,,trlt'rrrlt' urrrt'rr lirr rrr0 colcclil de abordare a subiectelor, ci,
rlrrrrpolnvn.,,n l'rt.o lirrrrrll tlc oricntare a elevilor gi de structurare a
rtlf,l)un\utrltx lor'. lrrctrrti:1nt crcativitatea qi originalitatea in susti-
rrt'r'cir rrrrrri
llrrnct
dc vcdere, apreciem inifiativa, de aceea ne mul-
(rrrnirn lrurnai si olerim unele sugestii in ceea ce privegte elaborarea
rils;runsurilor.
Nc exprirndm astfel increderea cd aceast[ culegere va fi de un
rcal ajutor pentru elevi in pregdtirea pentru examenul de evaluare a
competen{elor lingvistice.
Variantele au fost realizate dup6 cum urmeazi: l-3, 5
-
autor
prof. Adrian Costache;4,6-20
-
autor prof. Laura Raluca Surugiu;
2l-34
-
autor prof. dr. Mihaela Daniela Cirstea; 35-40
-
autor
prof. dr. Gheorghe Llzirescu.
AUTOMI
6
GRrr,.a. DESCRTPToRILoR
coMPETENTET
DE COMUNICARE
ORATA iN T'TN{SA' ROMANA
Nivcl de
compc-
tcn{5 in
comtlnl-
carc
in(clegcrea
textului
Exprima-
rca
ll
argumcn-
tarca unul
punct dc
ledere
Cite$te
corect ll
curslv.
Identitrcd
idei din
text.
Utilizator
mediu
xprima un
punct de
vedere
personal.
Organizarca
discursului
Construiegte
un
discurs clar,
respect[nd Parlial
structura sPecitica
tipului de text
vizat
Prin
cerinta
( descriPtiv/narativ/
inlbrmativ/argu-
mentativ).
4.
AdaPtarea
la
situa!ia
de comunicare
iitelle
lorect,
;ursiv
gi
congtient.
Formuleazi
clar
9i
coerent
ideile
textului.
Utilizator
avansat
i aaapteaza
partiat
discursul la interlocu-
tori qi la scoPul
comunicarii.
igi adapteazl Parlial
comportamentul
la
contextul de exanren,
cu folosirea ezitanta a
mijloacelor
comuni-
cirii orale (verbale,
lxpriml 9t
;us[lne un
ounct de
vedere
personal.
Utilizarea
limbii
literr rc
Construie$te
un
discurs clar
9i
coerent, resPec-
tAnd pa4ial struc-
tura specitlcd
tipului de text
vizat prin cerin[d
(dcscriptiv/nara-
tiv/informativi
argumentativ).
UtilizeaTA
corect
limba
literard, in
situatiile
de comu-
nlcare
date.
Utilizator
expcfl-
mcntat
corect,
curslv,
congtient 9i
nonverbale 9i
naraverbale)-
expreslv.
Sintetizeazi
rnesajul
global al
textului 5i
explici
aspectele
implicite
Exprimi
gi
sustlne cu
argurncnte
i-gi adapteaza discur-
sul la interlocutori 9i
la scopul comuni-
cerii. igi
^daPteaza
comportamentul
la
contextul de examen,
cu folosirea ezilanlla
mijloacelor comuni-
cirii orale
(verbale'
I nonverbale
gi
Para-
un punct de
vedere per-
sonal.
demon-
str6nd
capacitate
de persuasi-
une a inter-
locutorilor.
discurs clar,
coerent St
personalizat,
respectdnd Par!iaI
structura sPecificd
tipului de text
vizat prin cerinla
(descriptiv/nara-
tiv/informativ/
I
argumentativ).
struie$te un
ale acestuia'
)ttlrzeaza
)orect St
rdecvat
limba
literari, in
situatii le
de comuni-
care date.
ii
adaPteaza in mod
creativ discursul
la
interlocutori 5i
la
scopul comunicirii.
iqi adapteazS
comportamentul
la
contextul de examen.
cu folosirea ezitantd a
mi.iloacelor
contu-
nicdrii orale
(verbale,
nonverbale 9i
I
paraverbale).
Utilizeaze
corect,
adecvat
gi
nuan.tat
limba
literarS, in
situatiile
de comu-
nlcare
date.
7
TnnupNr
sr
coNCEPTE ForosrrE
Textul
-
Potrivit DEX, cuvdntul text inseamnI
,,ceea
ce este
exprimat in scris; cuprinsul unei opere literare sau qtiin{ifice, al
unui discurs, al unei legi etc." Text :mai inseamn[ gi
,,fragment,
parte dintr-o scriere". Din perspectivl gramatical[, un text este o
succesiune de enunfuri (propozilii gi fraze) asociate unui mesaj.
Un termen sinonim cu textul este substantivul discurs.
Orice text se caracterizeazd prin existenta unui mesaj, prin
manifestarea unei funcgii referen{iale, in sensul in care orice
mesaj presupune o realitate adevlrat[ sau irnaginatd, la care se
refe16.
Tipuri de texte
-
Exist[ mai multe criterii conform cf,rora
pot fi grupate textele:
.
Criteriul organizdrii in moduri de expunere: texte descrip-
tive, texte narative, texte dramatice, texte monologate.
.
Criteriul referenlial sau al relaliei cu realitatea: texte frc-
fionale,
nonfic[ionale, de granil6; potrivit acestui criteriu, opo-
zilia fundamentalf, care se constituie este aceea dintre textul
gtiin{ific/nonfictional gi textul ficfional. in alli termeni, opozilia
poate fi formulat[ gi prin folosirea noliunilor: a informa
-
a
ernofiona. Tudor Vianu folosea pentru a defini cele doud situatii
de comunicare termenii: tranzitiv gi reflexiv.
o
Criteriul scopului comunicdrii: texte literare (scop estetic),
texte descriptive, texte narative, texte informative (infonnativ-
descriptive, informativ-narative) gi texte argumentative.
8
iN
pv,q.LUAREA
ORALA
.Criteriulstilistic:textbeletristic'textqtiinlitic'textpubli-
cistic, text
juridic-administrativ;
text popular'
text cult'
text
colocvial,textliterar,textarhaic,textregionaletc'
.
Criteriul
funclionalitd[ii:
textul
.literar'
textul
conversalter
cotidiene/dialogului
cotidian,
text scris'
text vorbit'
oCriteriulstructural,alorganizdriitextuluipeplanuriale
t:omunicdrii.
""
R;;;,
la tipul d text, unele functii
ale comunicirii
sunt
clominante.
ln textul informativ,
de exemplu'
domini
funclia
referen[iald.
in v."m. ce in textul argumentattv funcyia
de
ltersuasiune
este.esenfiali'
I de a
Textul
descriptiv
-
este un text care presupune-un
moc
rcprezenta,
inventaria
in scris sau oral int6mpl6ri'
oamenl'
locuri, obiecte
etc. Se configureazi
astfel un peisaj' un portret' o
imagine
a unei naturi *oui"'
Textul descriptiv
este opus
celui
narativ, diferenlierit"
ni"a destul de numeroase'
presupunind
prezenla specif,rcd
a unor pirli de vorbire
cu caracter
nominal:
substantiv,
adjectiv,
uat"tU,
9i
mai pulin prezenla.unor
verbe
:il;i;;.'
in-i o
"riu
1 iric 5 tr6s [tura comp o zilionald
dominanta
o
constituie
descrierea'
Textulinformativ-esteuntextcaracterizatprinprezenla
rrnor date oUiecti''rJ,
informalia
fiind' conform
DFX' o
"cotnuni-
cilre, veste,
gtire care pune pe clneva
la curent cu o situafie"'
(laracteristica intbrrnaliei
esie caracterul
ei obiectiv'
relatarea
lucrurilor
uqu .u*.-uu
at'mg"at
ele' fErd nicio adlugire/niciun
comentariu Personal'
Textut
narativ
-
este textul ce relateazd/evocl
diferite
intAm-
plari, avAndu-se
in vedere o succeslune
a acestora'
Textul
narattv
1'roate
fi organizat
in prozd'sa1in
versuri' iar in raport cu-modali-
ii1if"
pou""rtirii acesta
poate fi obiectiv
sau subiectiv'
adicd eve-
nirnentele
pot fi relatate
aqa cum s-au
petrecut sau pot fi evocate
rl intr-o
PersPectivl
Personall'
9
Textul argumcntativ cstc lcxtrrl crr o structurd specificl
alc[tuit6 dintr-o ipotezl, la carc sc atlarrgir irrgunrcnte/contraar-
gumente, iar in final o concluzie.
Textul monologic
-
este textul cc are ca rnod de expunere
monologul/vorbirea cu sine.
Infelegerea textului
-
presupune capacitatea de a realiza o
lectur[ coerentd, cursiv6, clarl gi congtientl a textului, la care se
adaug[ abilitatea de a sintetiza rnesajul global al textului gi de a
explica anumite aspecte ale acestuia.
Exprimarea unui punct de vedere argumentat are in vede-
rerealizarea unui text organizat intr-un fel specific qi care incepe
prin formularea unei tezelipoteze sau a unui punct de vedere sub
forma unui enun! afirmativ sau negativ, de regul[ (dar nu sunt
excluse enunlurile interogative), continu[ cu formularea unor ar-
gumente (cel pugin doud), eventual a unor contraargumente,
urmate de o concluzie menit[ a intdri teza iniliald,.
Organizarea discursului
-
are in vedere modul in care se
structureaz[ o comunicare in funclie de scopul acesteia: incepu-
tul comunicdrii, conlinutul, incheierea comuniclrii. Organizarea
discursului este strins legatl de situalia in care se realizeazd
actul de comunicare.
Adaptarea la situafia de comunicare este un aspect impor-
tant al comunic[rii gi se referd la grrja ernildtorului de a avea in
vedere contextul in care se realizeazl comunicarea, pe cei clrora
li se adreseazd,,limbajul folosit etc.
Utilizarea limbii literare se referl la folosirea corect[ gi
adecvati a limbii literare in diverse situagii de comunicare.
Competenfe lingvistice
-
sintagma se raporteazd la limba
maternl sau la o lirnb[ modern[. Ea are in vedere mai multe
abilit[li ale celui vizat in raport cu un text (oral sau scris): cititul
corect, cursiv, congtient, eventual expresiv, capacitatea de infe-
legere a textului, a mesajului global al acestuia (despre ce este
10
vorba in text), dar
9i
posibilitatea
de a exprima
un
-punct
de
vedere in legdtura
cu textul dat.
printre
competenlele.lingvistice
s c numf,rd e
i masura
i'
"
u'"'*o
n"J;1Hf:;
;,ffi'I;'i:ffi
'*"
u beletris-
beletristic
aticii'
Astfel,
stilul
gtiinlific are urmdtoarele
caracteristici:
- st6 sub semnul
generalului'
e obiectiv;
- are indepera"'fiat
t*p"ti"
(nu e condilionat
de context);
- are o semnificalie
fix6;
r r-+^ r^ G
-secaracter\zeazdprinenunlunrafionale,datedefunclta
nolional-denotativd
a limbaj ului ;
- are densitate
logicl;
- este inchis,
traductibil;
- este
Previzibil,
exPlicabil;
- transmite
idei, informafii'
La rAndul
lui, stilul literar/beletristic
are unnltoarele
caracte-
ristici:
- st[ sub semnul
Particularului;
- se caract
"rir"*i
prin ambiguitate'
generat6
de regul[
de
folosirea
unor sensuri
secundare
sau contextuale;
- este dominat
de categoria
inefabilului;
- se caracte
rizeazdpriridensitate
sugestivd
(func1ie sugestivd);
- este figurat,
conoiativ,
reflexiv'
subiectiv;
- este deschis,
intraductibil;
- are structuri
muzicale;
- este afectiv,
creator'
- este alogic,
imPrevizibil;
- transmite
idei, emolii'
stdri' sentimente
Autorur
textuiui
_
Textur are
prin definilie
un autor
sau mal
ntulli autori.
Cind
autorul
nu este cunoscut'
vorbirn
de autor
11
anonim. Conceptul de autor are un infeles special in leg[turd cu
textele beletristice/ficfionale. El este sinonim creatorului operei,
poetlprozator/dramaturg, dar in cadrul operei nu e prezent decdt
printr-un numir de convenfii. Astfel de convenfii sunt: instanla
liricd (un eu, vn tu, un noi abstract, numite generic eul liric/eul
poetic) sau ins tanla narativd (narator auctorial, narator-personaj,
narator-martor, personaj-refl ector etc.).
In termeni de comunicare, autorul este emi{dtorul, iar cel
cdruia ii este adresat mesajul este cititorul/receptorai. Rolul
cititorului nu este unul pasiv. El preia din mesajul textului mai
intAi acele informafiilemolii care sunt sensibile in raport cu pro-
pria experienld de viald gi apoi restul mesajului. Aqa se face cd
in textele beletristice cititorul/receptorul re-creeazd, in parte
mesajul confinut de text.
Comunicarea
-
Este un proces specific de transmitere a unui
mesaj dinspre emilitor citre receptor. Prin mesaj se pot in(elege:
informalii, idei, opinii, pdreri, sentimente, toate exprimate sub
forma unor enunluri caracterizate prin form[ gi confinut. Comu-
nicarea se realizeazd. prrn folosirea unui cod de comunicare ce
poate fi: cuvdntul, gestul, mimica, semnale luminoase sau
Morse, qi cu ajutorul'unui canal (oral, scris). in esentl, orice act
de comunicare presupune existenfa urmltorilor factori: emildtor,
receptor, mesaj, cod, canal qi context.
Contextul (situalia de comunicare) este cel care d[ o fonn[
specific[ acfiunii de a comunica.
Situafia de comunicare
-
O situalie de comunicare este o
conqetizare a imprej uririlor/contextului (temporal, s p al ial, s o c i al,
psihologic, cultural etc.) in care se nagte un mesaj oral sau
scris.
Situalia de comunicare presupune, ca orice comunicare, un
emi15tor, un canal, un cod, un scop al comunicirii referitor la
t2
nresajul
comunicdrii
interlocutori.
toafig
lmptJltauL4
rrrlr-v rrrlr;rv
tarea
comunicdrii
la receptor Si
la scopul
comunicd.r.ii'
Intr-o
'
fon
f:"#
;rortanta
intr-o sit'rafie
de comunicare
e-st1
?d:p-
t
--.--:-X,,,';
Ihfr-^
'
{r&ri"
{" i
"^"^;"
,#"r" s
"
s c to at" ;
" P':T Y
t-
: :::
"t?:
slLuaLr!
uw wvrrrsrtrv
a este dati de mdsura
in
clicient[
comunicarea'
Eficienla
acestet
.u.. ..i clrora li se adreseazd
mesajul
l-au infeles'
- ^
:
gi, firegte,
unul sau mai mulli
receptori/
!>LUPur
I sau scoPul
comunic[rii
lionalitate
ascunsl
sau declaratl'
Intenfti
scopul
comuniclrii -
orice
:o*"li"1l: ry:T:lt-:,:*:
poate f,r:
.
r
'
- d. a transmite
laface
schimb
de informaftt;
- de a consemna
aspecte
ale lumii exterioare;
- de a realiza.,n
pio"tt de autocunoaqtere
sau de cunoaqtere
a celorlalli;
- de a ajuta
Pe
cineva;
- de a relaliona
interuman;
- de a convinge fe
cetlcei
din
jur de existenla
unui
'adevdr'
a unor valori,
AJterminind
astfel
eventuale
schimblri
etc'
ncliile
comunicirii
se exPriml
de comunicare'
Astfel'
func|ia
reliefarea
stf,rilor
lectuale
ale aces-
comuniclrii'
Funclia
conativd
sau persuasivd
este asociat[
receptorului Si
cste o calitate
a mesa.lului
care trebuie
sf, provoace
o anume
,.""fi"
a^destinatarutui,
tipsa O"
-t":^:tt:
insemnind
eqecul
comu-
rriclrii.
In acest scop,
orice mesal
se caracterizeazd'
printr-o
anume
retoricd
(suma de mijloace
verbale'
nonverbale
'
para-
nLglr-
verbale).
Funclia
Poeticd
se
caracteristici
mai ales
refer[ la mesaj,
la forma
acestuia 9i
este
limbajului
artistic,
Poetlc'
Funclia referenliald are in vedere dou[ aspecte, unul care
priveqte obiectul/tema/subiectul comunicdrii (real sau irnaginar!)
qi situafia (contextul) in care are loc comunicarea.
Exist[ gi alte funclii ale comunicdrii, cum ar fi:
funclia faticd
sau de menfinere a comunicdrii prin forme specifice de retrezire
a interesului celui cdruia i se adreseaz[ mesajul qi
funclia
meta-
lingvisticd, presupun6nd referiri la codul utilizat in comunicare.
Varianta
nr. 1
Se dd textul:
aqa de plata
9i
intinsd'
incit nu i se zdrea
nicio
nr
norme
de pdmdnt' care fuseserl
lanuri
de griu'
er
miriqti ispiavite
spre orizont'
din care se ridica
ur
idabii,
Aia oprire'
de cosaqi
virsali
in atita
clntitate
pe c6mp,
incit la trecerea
tr6surilor
sireau
ca niEte
stropi mdrunfi
de noroi"'
Nu se vedea niciun
om' nicio
vietate
lrlarf,deinsectegidestoluridevr[bii.Pluteaupeomaregalben-
vcrzuie,
in care valurile
prea inalte impiedicau
.ochii
si-tra8a
Iinia orizontutui.
f-a in""o'"u
porumbigtilor
reapdreau.
miriqtile
srru lanurile,
tot at6t de lungi, de ovdz., cu paiul scurt
$1
aproape
rrlh de uscdciune.
Atunci,
din cauza
inundlrii
intregului 9es
cu
ovlzuri, contururile
priveliqtii
se rotunjeau' 9i
propo(ia
dintre
Irrcruri,
drn cauzalipsei
unei unitlli
de mf,surd'
devenea
nebun['
l'rljina
unui
p''1 ct' cump6n6
il urmlri
multi
vreme
din
tlcpiftare,
fEr[ s[-gi
poatd da seama
dacd era o simpli
prijini
slru un stilp colosut'
Un cal ieqit
pe nea$teptate
in marginea
cirlpurilor
pf,rea
gigantic, coprlul
care il mdna din urml cu o
rruia, un ciclop.
fr'f.,fla
vreme iipsa desAv6rqita
a oriclrei
aEez[ri
ornenegti
d[dea
cllltorilor
impresia
ieqirii
din orice margine
gmsibill
a civilizaliei 9i
deforma
nofiunea
de timp'"
'
(G' Cllinesct'
Enigma
Otiliei)
l5
V.q.LA.NTE
PRoPusE
t4
Diclionar:
miriste _
s.f. suprafafd
de pimdnt
de pe care
s_au recoltat
piioase
(grdu,
ovdz, orz).
Cerin{e:
[citegte textur
cu voce
tare.
Reari zeazd
o lecturd
corecti,
cursivi,
conqtientd
gi expresiva
a textuiui
dat.]
1. Ce se poate
deduce
despre
uuto.rl
textului
qi
despre
situafia
de comunic
are realizatd?
.
Care este
scopul
comunicdrii?
a";"i::::zeazd,
in ce constr
contextut
care genereazi
mesajul
o
Ce tip de text este. textul
citat (fic1ional/nonficfional;
de_
scriptiv/narativ;
informati
v/argum.rtuii
u; Z
2' Prezintd'
impresia
pe
care
o produce
asupra
ta lectura
l.#1rirX[,:t,.eazd
un argument
din text care
sd iri susfind
Sugestii
de rezoluare:
.,J;,f'::tJ#:: :ste
un cunoscut
scriitor
si
critic
riterar;
p
unciur
d" .;.i;
;ffi
"nT,,
JruffiT
J Hilfl
l"::T[if;
care
a generat
mesajul
este o caldtorie
imagrnari
a celui
care
nareazd
(un
narator
a c,rui identitatea
nu o afl,m
din fragrnent
gi
care
noteazd'
impresii,
folosind
verbe
la persoan
u'u"-1,_u,
numdrul
singular:,,urmdri,,,,,pdrea,,,sau
se integreazd,in
trririle
celorrargi
cdrdtori
prin
rntermediur
unor
verbe
ra persoana
a III_a,
num[ru]
plural:,,pluteau,,,,,reapdreau,,
etc.).
16
.
Scopul comunicdrii este acela de a emoliona, nu de a
itfbrma; de a da senzafia de spafiu infinit, dar gi de contrast intre
Irrcruri.
o
Contextul este unul specific textului beletristic: o cil[torie
r rnaginard a naratorului.
o
Textul citat este unul descriptiv, cu rol de a emoliona.
|
;
ragmentul se incadrea zd. in categoria textelor bel etristice/fi ctio-
rrale/literare.
2.
,,Obiectul"
descris in acest text este o cimpie. hnpresia pe
care mi-a creat-o este legat[ de senzafia de pustiu, de intindere
lirrl margini, datd chiar de primul enun!. in egal5 m[surf, m-au
irnpresionat unele dintre elementele care compun aceast[ descri-
cre: de exemplu, imaginea concretl a mulfirnii cosagilor (,,stropi
tlc noroi") qi efectul auditiv al prezenlei lor (,,un bdzdit fo:-
nridabil"). Totul pare a fi hiperbolizat (,,stdlp colosal",
,,copilul
I
...] un ciclop" etc.).
Varianta nr.2
Se da textul:
,,Cobor
uluit, uitdndu-md in toate pe4ile. Mi
fin
aproape de
lramalul care mi-a luat bagajul. Un qir lung de taximetre intr-o
piafd anirnati. Hamalul profita cd sunt strf,in gi-mi cere o taxl
inzecitd. Magina pornegte in goana mare spre Bd. Sebastopol.
Privirile mele curioase gi avide agteaptd minuni qi intAlnesc
numai un bulevard ca toate, cu palate gi prdvdlii ca pretutindeni,
cu o migcare obignuitd' La incrucigarea cu Rue de Rivoli
intAlnesc in sffirgit o cunogtin!6, turnul St. Jacques, retras modest
t7
in intunerecul
unui scuar.
Apoi, pufin
mai inainte, pline
de
lumin[,
teatrere
chateret gi Sarah Bernhardi-
i""i.r"
aJ, o"""
Sena, de pe
pont
au change,
v[d conturul
greu
al
palatului
de
Justilie cu turnur
ororogiurui gi
mai ares cu c"r.i".g..i..
De pe
Bd. Du Palais,
dincolo
de in
ului, se
zdreqte
turnul ascufit al Capelei
Michel,
in stdnga,
departe,
domind
ca o
nle.,,
(Liviu
Rebreanu,
Metropole)
Diclionar:
Bd. Sebastopol,
Rue de Rivoli,
St. Jacques
etc.
_
puncte
de
reper ale Parisului
turistic.
Cerinle:
[citeqte textur cu voce tare. Rearizeazd
o recturd
corectr,
cursiv6,
congtientl
gi expresivd
a textului
dat.]
1. Cine este autorul
textului gi ce se poate
spune
despre
situalia
de comunic
are realizatd?
.
Care este scopul comuniclrii?
,- :^:::.:,zeazd
in ce consti contextul
care genereazd
mesajul
(Ie
mal sus.
o
ce tip de text este textur citat (fic1ional/nonficfionar;
de-
scriptiv/narativ
;
in formati v/argum"rtuii
rl?
2. Prezintd,
impresia
pe care o produce
asupra
ta lectura
textului.
Formuleaz[
un argument
din text care sd ifi susfind
aceastd
impresie.
Sugestii de rezoluare:
1. Autorul textului este Liviu Rebreanu, romancier din peri-
oada interbelicd. El realizeazd. in acest fragment o consemnare a
rrrror impresii de cdlltorie la Paris. Pretextul il constituie sosirea
lrr Paris, notarea primelor impresii, a gesturilor gi acliunilor sale.
lrste evident cI impresiile sunt consemnate pentru un eventual
t:ititor, c[ruia vrea s[-i transmitl informafii/emolii legate de eve-
nirnentul cil[toriei. Existd in acelagi timp un contrast intre
rr;teptiri gi realitate, contrast exprirnat printr-un enunt precum:
,,I'rivirile mele curioase gi avide agteaptd minuni gi intdlnesc
rrumai un bulevard ca toate, cu palate gi prdvilii ca pretutindeni,
cu o migcare obignuitS."
.
Scopul cornuniclrii este, in principiu, acela de a informa
cititorul, intenjie manifestatf, prin aglomerarea de nume proprii
lr:ale, prin prezentarea drumului parcurs, real gi acesta, dinspre
(iara
de Est spre centrul Parisului.
o
Contextul acestei comuniciri este dat de sosirea la Paris
(pentru prima oar6?!), de
,,taxarea"
exageratl de citre harnal gi
apoi de contactul vizual cu numeroasele monumente pariziene,
clar qi cu viala obignuit[, caracteristicf, oricdrei alte metropole.
o
Textul citat este unul de granil[ (impresii de cil[torie),
predominant descriptiv, dar gi cu verbe exprimdnd acliunea,
migcarea in spafiu a autorului notelor. E un text in care infor-
malia exactd se amestecd cu elemente de subiectivitate, de con-
semnare a unor tr[iri.
2. Impresia produsi de text este cea pe care autorul mi-o
transmite direct: de uimire in faga noului, de aglomerare de
obiective culturale. Acest lucru se realtzeazd prin prezen[a a nu
mai pufin de 13 nurne proprii intr-un text de circa 200 de cuvinte,
nume proprii care subliniazl intenlia autorului de a impresiona.
r9
t8
Varianta
nr. B
Se dd textul:
,,Cu numai un an inainte, in 2005, Daniela gi Richard
popa,
amdndoi consultanli financiari in Bucuregti,
formau o familie
fericiti gi implinita, aldturi de cei doi copii ai lor, Mihaela, de
10 ani, gi Andrei, de 9 ani. Ficeau, mai mult sau mai pufin, ceea
ce frceau toate farniliile obignuite: munc[ la birou, i.-. .,
copiii, cind in familie, vacanle la mare. Anual, de
pagti,
Richard
mergea in pelerinaj la Sf. Munte Athos.
-
Cum te simfi? a intrebat-o el la telefon.
zona g6tului.
Da
nu_i trecea, iar
abundentf,.
Au
urmat investigaliile.
Dup[ ce a fost eliminat gi diagnosticul
de
hipertiroidie,
au ajuns la biopsie.,,
($tefana
Totorcea,
,,O
rninune de copil,,,
in Reader's Digest, noiembrie 20Og)
Dicfionar:
periplu
-
S.r., cilitorie lungd pe mdri gi oceane; cil[torie
dificila.
-
1. Cine este autorul textului qi ce se poate spune despre
situafia de comunicare realizatd?
.
Care este scopul comunic[rii?
.
Precizeazd in ce const[ contextul care genereazd mesajul
tlc mai sus.
.
Ce tip de text este textul citat (fic1ional/nonficfional; de-
sc riptiv/narativ
;
informativ/argumentativ)?
Z.Prezintd. impresia pe care o produce asupra ta lectura
lcxtului. Formuleaz6 un argument din text care sa ili suslind
rrccastd impresie.
Sugestii de rezoluare:
l. Autoarea textului este
$tefana
Totorcea, despre care nu
rrlllm alte date. B6nuim cd este ziaristd, pentru c[ textul citat
cstc un fragment dintr-un reportaj (un text cate informeazd
ilsupra unor situafii, evenimente semnificative, de interes gene-
lirl, oblinute de obicei lafa\a locului, prin disculii cu persoanele
irnplicate). Publicafia din care este reprodus fragmentul ar putea
li, blnuim asta datorit[ titlului, o publicalie cu circulalie intema-
f
ional[. Situalia de comunicare realizatd pare a fi una special[,
cure pregdteqte dezvlluirea unor lucruri neobignuite.
.
Scopul comunicdrii este acela de a ne informa asupra unor
irrtirnpl[ri, care se anunld interesante qi ai caror protagonigti
sunt persoane reale din Bucuregti, cu numele de Daniela
9i
Itichard Popa, analiqti financiari.
o
Contextul concret al celor relatate este destul de bine
prccizat: anul 2005, cind Daniela Popa are nigte probleme de
shn[tate. Nu gtim exact ce relalie existf, intre titlul textului
9i
cvcnimentele prezentate, dar inceputul ne face curioqi.
2l
Varianta
nr.4
Se dd" textul:
22
('onsiderate
ca activitifi pur umane, filosofia gi arta prezinti
rlcci o apropiere care ugureazl gi, in tot cazul, permite al6turarea
Ior."
(Tudor Vianu, Filosofie
Si
poezie)
Cerinfe:
[Citegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lectur[ corectd,
e ursiv5, congtientd gi expresivd a textului dat.]
1. Cine este autorul textului gi ce se poate spune despre
situalia de comunicare reahzatd?
.
Care este scopul comunicdrii?
.
Precizeazd in ce const[ contextul care genereazd mesajul
tlc mai sus.
o
Ce tip de text este textul citat (fic1ional/nonficlional;
r I c scriptiv/narativ
;
informativ/argumentativ)?
2. Prezintd, impresia pe care o produce asupra ta lectura
tcxtului. Formuleazd un argument din text care sE ifi susfinl
rrceastd impresie.
Sugestii de rezoluare:
1. Autorul textului este criticul Tudor Vianu. Este vorba
despre formularea unei ipoteze pe care autorul urmeazd sd o
argumenteze in volumul s6u, adic6 aceea cf, exist[ o leg[turl
intre filosofte, artd. gi religie.
.
Scopul comunicdrii este acela de a informa gi de a
convinge cititorii cd existd o leg[turi intre cele trei domenii deja
menfionate. Elementul central pe care autorul il discuti in acest
fragment este acela al importanlei absolutului pentru fiecare
dintre cele trei categorii: arta, filosofia, religia.
o
Contextul este reprezentat de publicarea unui studiu de
cdtre Vianu in care acesta igi prezint[ opinia despre legdtura
dintre artl, poezie gi filosofie. Textul se adreseazd in primul
23
rAnd unor receptori specializafi, cum ar f,t studen{ii la Litere sau
la Filosofie, criticii literari etc., dar gi oricdror cititori interesa(i
de o astfel de problematicd.
o
Textul citat este unul de tip argumentativ
-
apare cu
claritate structura unui text argumentativ: ipoteza, doul argu-
mente qi o foarte succintd concluzie care constd in reluarea tezeil
ipotezei. Rolul acestui text este unul persuasiv.
2. Este un text nonficfional, din zona eseului, un text de
granild. Textul irnpresioneazd. prin rigoarea construcjiei. M-a
impresionat in primul rdnd abilitatea cu care autorul pune in
relalie religia, filosofia gi arta, incercind s[ fac[ o discreti, dar
obiectivd delimitare. Consider ci sunt de apreciat rigoarea
cu care autorul a redactat textul qi ugurinla cu care
jongleaz[
cu
diverse concepte, evident o consecinfi a vastei sale culturi.
Varianta nr. 5
Se dd textul:
,,Cumplri
in siguranfl folosind cardul cashplus prepaid!
Este un card preplltit, deci va trebui sI il incarci cu numerar
prin alimentarea contului tdu, inainte de utilizare. Po[i si
cheltuiegti numai banii pe care i-ai alimentat, deci este excelent
pentru adrninistrarea bugetului, chiar dac[ ai sau nu cont bancar.
Vei obfine garantat cardul nostru gi dureazf, numai cAteva
minute sd aplici la oricare dintre oficiile participante la pro-
molie.
la-fi cardul tlu acum gi beneficiezi de toate acestea:
o
Ideal pentru curnp[rituri in peste 228 de loca{ii in intreaga
lume;
24
-
.
Retrageri
de numerar
GRATUITE
la oricare dintre oficiile
;
xrrticipante
la
Promolte;
.
Plateqti mai pulin cumpirind
pe intemet;
o PliteEti ugor facturi
pe internet
-
frtd cozi;
.
Un mijloc de platd sigur
pentru c[l[torii;
.
O modalitate
excelentd
de a transfera
bani'
Ai nevoie numai de buletin 9i
l8 RON
pentru a cumplra
t'rrrrlul
gi vei beneficia
de toate acestea
in mod GRATUIT:
'
GRATUIT
-
Protecfia
cump[riturilor
impotriva
fraudei;
.
,
GRATUIT
-
Administrarea
contului:
pe internet
$1
prln
\MS;
.
GRATUIT
-
Reinnoirea
cardului;
'
GRATUIT
-
Alimentarea
cardului
la oricare dintre oficiile
1
rrrr r icipante la
Promofie
Vinoacumlao.ica."dintreoficiileparticipantesl-{iiei
ctu'rlul!"
Cenn{e:
f
Oiteqte textul cu voce tare' Realizeazd
o lecturd corect['
,'r,,lsivi, conqtientl 9i
expresivd
a textului
dat']
l. Cine este autorui
textului
gi ce se poate spune despre
', r t r ralia de comunic
are realizatd?
.
Care este scoPul
comuniclrii?
.
Precizeazd'in
ce const[
contextul
care
genereazd
mesajul
rlt' ll1&l SUS.
.Cetipdetextestetextulcitat(fic1ional/nonficlional;de-
',e r. i pti v/naiativ ;
informativ/argurnentativ)?
25
2'.Prezintd
impresia
pe care
o produce
asupra
ta lectura
textului'
FormureazS
un argument
d'in text care
sE ili suslin,
aceasti
impresie.
Sugestii
de rezoluare:
1. Autorul
textului
este o persoand./o
firmd
ce rcalizeazl
texte
promofionale/de
recram,
pentru
anumite
produse.
Situatia
de
comunicare
reatizatd
in cazut
de fafd
"..
i;
";;;;;
oloi?uur.u
unui produs
bancar.
'
Scopur
comunic[rii
este acela
de a informa
in veder-ea
atingerii
unei
finte
pragmatice;
deci nu doar informare
in sine.
o
Contextul
care genereaz
multiplicarea
formelor
de pld
lafiei;
folosirea
tot mai frec
pldfi
cu numerar.
Contextul
de
bdncilor
in a-gi atrage
c6t mai m
de lichiditdli.
o
Textul
citat este un text nonficfional,
dar cu elemente
de
expresivitate,
deopotriv'
informativ
gi argumentativ;
este un text
specific
din categoria
recrameror.
DominantS
in aceastf,
situatie
de comunicare
este funclia p.rrru.iue. pentru
aceasta,
#I;
textului
folosegte
procedee
stilistice,
dar gi p.o..A..,|rn.",
reluiri
ale unor
cuvinte_cheie
(cuvdntul
,,GRATUIT,,,
de
exempru'
scris cu majuscure),
ruperea texturui
in c,teva
secvente
pentru
a atrage
atentia
asupra
unor idei anume
etc.
2' Din punctul
meu de vedere,
textul
nu este foarte
convin-
gitor/textur
este convingdtor.
Argumentere
ar fi
-
p.ni*
p.i*u
situalie
-
lungimea
rui, pr"."niu
rro.
"r.rr.nte
care_mi
sunt
neclare'
Argumentere
pro
sunt cere care
fin
de operafiunire
care
se fac cu acest card,
mai ales cele care
fin
de gratuitefi.
26
Varianta nr. 6
Se dd. textul:
,,Trebuie
s[ md cunosc. Trebuie sd gtiu odatd sigur cine sunt
;i
ce vreau. Am amdnat mereu lucrul acesta pentru c[ mi-era
lcamd. Mi-era teami c[ nu voi izbuti s[-mi luminez sufletul sau
crr lumina ce va aluneca asupra-i s[ nu md indurereze. Eu mi-am
inchipuit anumite lucruri despre mine insumi. Ce se va intdmpla
tlircd acestea nu existd aievea? Dac[ ele nu au fost dec6t o
lrirere?
Ceva mai mult. Eu am cdutat sd md supun acestor tr6sdturi pe
t uri le-am socotit parli din sufletul meu. Mi le-am impus gi mi
lc-am insugit. Ce se va intdmpla cu ele, dacl voi qti cd nu sunt
rlccAt nigte veqminte imbrlcate in sila? Voi putea, oare, si le
pr-trlsesc frrd s[ m[ coplegeascl golurile sufletului meu?
Am hotdrit de multe ori sf, tnd. analizez pltnd. Ia cap6t, sd
lxltrund
cit mai adinc qi calm in suflet. Dar n-am izbutit.
Niciodatd nu m-am putut concentra. N-am putut gAndi despre
rrrine insumi. De cAte ori incercarn sf, m[ analizez, mf, trezeam
intr-un intuneric des[virgit. De unde sf, incep s[ mE caut? Unde
ir;; putea fi eu insumi?"
(Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop)
Ceinfe:
[Citeqte
textul cu voce tare. Realizeazd o lecturi corectd,
cursiv6, congtient[ gi expresivi a textului dat.]
l. Ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situafia de
comunicare?
.
Cui se adreseazl textul?
o
Ce tip de text este acesta?
27
ezi cd, are folosirea
interogaliilor
retorice
sfine,
cu argumente,
opinia prezentaftd,.
s.'
"",:**;T::::lill"T,fl:
lului gi
astfel
se creeazd
valorifi
carea
funcfiei
emo
naratorului_personaj.
Se
28
tt'lrnicii narative, prezenla focalizirii interne qi a perspectivei
rrrrotoriale.
.
Interogaliile retorice prezente in text au rolul de a sugera
rrrtcnsitatea trdirilor contradictorii provocate de obsesia auto-
t'rrrroagterii. Naratorul-personaj caut5 cu perseverenlI un rispuns
lrr intrebarile sale, dar ezitb. in acelagi timp, temdndu-se de faptul
t i ar putea s[ fie dezam[git de rezultatele introspecliei. Gindul
llr un eventual egec provocat de descoperirea unor aspecte
rscunse ale sufletului care s-ar putea sf, fie diferite de propriile
:rspiralii il determin[ sI prefere o stare de incertitudine, sd evite
o confruntare decisivd cu sine insugi.
2. Prezentarea unei opinii argumentate despre importanla
;r utocunoagterii pentru un adolescent:
o
lpoteza: in opinia mea, autocunoaqterea trebuie sd
joace
rrn rol imporlant in viala unui adolescent, refleclia asupra pro-
priilor ginduri ajutind la cunoaqterea de sine.
o
Arguntente: in primul r6nd, autocunoagterea presupune un
gcst de maturitate, adolescentul c[utind sa-qi descopere cali-
ta(ile qi sd igi recunoasc[ sldbiciunile, urmltorul pas fiind acela
l I descoperirii echilibrului interior.
in al doilea r0nd, orice adolescent trece printr-o crizd, a iden-
tiElii provocatd de schimb6rile din viala sa, de prima iubire, de
suferinfa provocatd de sentimentele neimplrtigite, de relaliile
tensionate cu pdrinlii gi cu cei din
jur.
Astfel, reflecfia asupra
propriilor gdnduri devine o form[ de regf,sire a echilibrului
interior, oferind tdndrului o armd de aplrare impotriva celor care
il contesti sau pur gi simplu nu il inleleg.
.
Concluzia: ASadat, sunt de plrere c[ autocunoagterea este
o etapi importantf, in formarea unui adolescent, dovedind
rnaturitate in gAndire gi responsabilitate, un astfel de tdndr fiind
29
O"Tl
de apreciat
pentru
reflexivitate
analiza
in detaliu,
asum6ndu_gi
at6t
demersului
sdu.
Se dd textul:
,,in obiecte
mici gi
neinse
o cdrticic[
banal5,
o fotografi
inactuale,
ce parci
sufere
de o
mierd
de faianl5
verde,
mode
mirositoare
a cenugi
stdtutd;
minte
a ocherariror
cu lentil,
groas,
ai bStr,nurui
Samuer
webeg
in astfel
de mirunte
o.,u',,*t.
gi lucruri
domestice,
regdsesc
perpetua
?n mine,
ftrI sens,
biza
(M.
Brecher,
intanprdri
tn irearitatea
imediatd)
Cerin{e:
[citegte textur
cu voce
tare.
Reari zeazd
o rectur'
corect.,
cursivl,
con$tiente
gi
expresiv,
u,.*iriri
O"r.:
."J;ff#[i
deduce
despre
aurorut;;;;urui
si
despre
situafia
de
30
Varianta
gi pentru
curajul
de a se
succesul,
cdt gi
egecul
nr.
7
.
Care este scopul textului?
.
Ce tip de text este acesta (ficlional/nonfic1ional, descrip-
I r v/narativ, informativ-argumentativ)?
.
Ce atitudine fatf, de existenti se poate desprinde din
Irrrgmentul dat?
2. Prezintd impresia pe care o produce lectura textului asupra
Irr. lrormuleazd un argument din text care sd ?!i susfind aceastl
rrrrpresie.
Sugestii de rezoluare:
l. Autorul textului este un autor interbelic; situalia de comu-
rricure este specific literard/beletristicd. Punctul de referin![ il
reprczinti gindurile naratorului-personaj, meditalia sa legatd de
rrrodul particular in care autorul percepe existenla. Folosirea pre-
rlilcct[ a pronumelor personale la persoana I sugereaz[ subiecti-
vt/,area discursului, impresiile notate fiind foarte personale.
.
Scopul textului este acela de a provoca emolii cititorului,
nrr de a informa; textul dat oferd cititorului o perspectivl aparte
irsupra viefii, a experienfei de a trii, conturindu-se o viziune ori-
girralS asupra aventurii bizare de a fi om.
.
Textul citat este unul ficfional, beletristic, narativul se im-
hini cu descriptivul, decorul avind rolul de a declanga meditalia.
(lititorului
i se oferd o perspectivd inedit[ asupra existenlei
inlelese ca aventurI, dar gi ca un perrnanent prizonierat.
.
Atitudinea fald de existenld
line
mai ales de sensibilitatea
ilustrat[ de gAndurile naratorului-personaj; acesta descoperd
in lucrurile ce il inconjoari sentimente contradictorii, reglsegte in
clementele banale ale lumii chei ale descifririi propriei viefi,
declangdndu-se amintirile gi nostalgia copildriei. Gdndurile sunt
3l
7
prezentate
cu sinceritate,
naratorul_personaj
nalie aproape bolndvicioasd
pentru
analiza
pentru introspeclie.
2. Impresia pe care mi_a creat_o acest text este legat[ de
suferinta
interioari,
de nemulfumirea
care se citegte printre
rdnduri. in opinia mea, existenfa
umand este departe de a fi
consideratd
o aventuri bizard,. consider c[ o astfei de perceplie
nu poate
aparline decat unei persoane
dezamltgite
de sine, vegnic
nemultumite,
pentru
care orice aspect al lumii inconjuratoare,
raportat sau nu la propria persoand,
conduce inevitabir
ia regrete.
Md impresioneazd,
totugi sentimentur
neirnplinirii
ce pare u rnu.-
ca existenta personajurui-narator,
in timp ce aglomerarea
detalii-
lor legate de descrierea
lumii inconjurdtoare,
de exempru
notarea
minulioasd a
,,obiectelor mici qi neinsemnate,,,
mI face sI recu_
nosc spiritul de observalie
al naratorului,
pentru care totul capdtd,
o semnificalie
in planul congtiin{ei.
dovedind
o incli-
propriilor
trdiri,
Se dd" textul:
_.
-,,Soarele
era aproape de asfinfit.
Un soare de aur mdrit gi
diformat de aburii baltii.
pluteam
abia simgit gi v6sla avea un
gopot
moale in laturea luntrii. Marmura
ballii tresarea infio_
rdndu-se pdn5 la trestii.
in linigte gi-n lumina scizutd deodata apirurE ldngi stufuri
bibelouri
neclintite pe tablele verzi de frunze de nufrr:
lainugi
gi
cristei de ap[.
$i-n
fund, o dund migcf,toare pe luciu, tiezind un
unghi de crefuri: <<vidra, cucoane!
vidra!>, gopti indianur r[gugit
32
Itrrlllr[tul
meu. Dar dihania trecu nev6zut6 intre doud ape, sub
plnur. Deasupra noastri izbucni gaia in str[lucirea asfinlitului,
slrcnrAnd sllbatic
Ai
scurt, apoi c[zu vdjdind din inlllime asupra
prnz.ii. o gtiuc[ se zvdrli pe fafa beltii, fulgerind dupa soreni.
$i
,vOnul larilor gi ralelor se ridica tot mai glligios in
juru-ne. Viala
pi rnoartea se amestecau in hotarul acela de ape
9i
mAl, viala nenu-
rurrlrat[
gi nesfArgit6 gi moartea de fiecare clip6. Crealia
9i
transfor-
nlirrea se succedau fard,rdgaz
qi c-o indiferenla dumnezeiasc[."
(Mihail Sadoveanu, ,,Pasaj
de ra!e, sara",
in
lara
de dincolo de negurd)
Cerin[e:
lciteqte
textul cu voce tare. Realizeazd o lecturf, corect[,
e rrrsivS, conqtient[
9i
expresiv[ a textului dat.]
l. ce poli deduce despre autorul textului
9i
despre situalia de
t'omunicare?
.
Care este scopul comunicdrii?
.
ce tip de text este acesta (fic1ional/nonhclional,
descrip-
I i v/narativ, informativ-argumentativ)?
.
Ce atitudine a autorului fala de naturi se poate desprinde
tlin fragmentul citat?
2. Care este opinia ta despre atitudinea pe care omul contem-
Poran
ar trebui s6 o aib[ fa![ de frumuselea naturii? Susline, cu
ir rgumente, opinia
Pr
ezentatd -
Sugestii de rezoluare:
1. Autorul textului este un cunoscut scriitor; situalia de comu-
nicare este una specific literar6/beletristic[.
Punctul de referinla
il constituie peisajul plin de dinamism al unui apus de soare la
33
Varianta
nr.
7
.
Scopul
comunicirii
nu este
unul informativ,
ci unul de a
provoca
emofia
citirorurui,
de a-r face
sd t.ii*.i"l."rugi
sentiment
de admirafre
pentru
frumusefea
peisajului
descris.
o
Textul
este unul
descriptiv,
cu rol de a emofiona.
Dacd
la
inceput
cititorur
este atras de frumusetea
peisajurui
descris,
fiind
sensibilizat
prin
folosrrea
unui
firtu.;
conotativ
(,,marmura
belfii"'
,,un soare
de aur"),
treptat
devine
fascinat
de dinamismur
crescdnd
al irnaginilor
.rrpiinr".
r*gm"ntrl
se incad
reazd.,
fi::*:.,,
categoria
textettr
O.."ripttu_Uelerristice/ficfionale/
r
o
Este evident,
atitudinea
admirativd
fala de naturd,
rasci_
nafia
cu care
naratorur
surprina.
,pe"ta"olur
vielii
in rumea
apelor'
Acest spectacor
provtaca
naritorurui
o stare
meditativd,
contemplativd,
el regisind
ciclicitate
lupta pentru
supravieguire.
:a extstenfei
oglinditd
in
,
dine
mporan
ar trebui
sd aibi
o atitu_
vdrii
d infeleagd
importanfa
conser_
spafi ".T-lt
"t''ui
linigtea
pe
care
,"i .*ilffi"i:ffi1:.r;l;:
ate da omului
posibilitatea
de zi cu zi, de a se contopi
e mdrunte. pentru
aceasta
34
rrrsir este nevoie ca natura sd mai existe, cu farmecul gi cu fru-
rnrrsetea ei.
Varianta nr. 9
Se dd textul:
,,Dumneavoastrl
avefi o gindire foarte rapid[, o gAndire de
orn al secolului XX sau XXI (mi-e greu sd cred cf, un om al
sccolului XIX ar putea s[ citeasci aceast[ povestire scris[ abia
rrr 1982), aga cf,, imediat dupd ce ali citit titlul, a1i inleles un sfert
rlc text gi vi aflaji cu ochiul pe rindul al cincisprezecelea, v[
rritali acolo aga, pur gi simplu pentru a vd confirma cele deja
intelese.
Ei, da, ali inleles bine, nu pot decdt sd vd felicit, este vorba
intr-adev[r de o poveste de dragoste petrecutl aievea prin anii '70
li secolului in curs, o poveste care gi-ar dezvilui frumusefea ei
rrcobignuit[ dacl ali avea rdbdare sd o urmdrili pas cu pas
(povestirile de obicei fac pagi, nu salturi!), o poveste cum nu s-a
rnai scris dernult, dar s-a mai auzit, eu insumi am auzit-o de la
rnai multe persoane care au fost intr-un fel sau altul implicate.
l)e ce au fost implicate mai multe persoane? Ei, veli vedea, nu
va gr[bili totugi prea tare sau, dacd vd gr[bi[i, citili mai bine
direct ultimul rAnd. Oricum aceasta e o poveste amdnatd.
Deci el avea pe atunci 18 ani qi era un biiat foarte frumos. Ce
avea el frumos? Genele erau foarte lungi, neobignuit de lungi
pentru un bdiat.
$i
ea avea 18 ani.
$i
ea era frumoas[. Ce era
liumos la ea? Ei, totul! Trupul, ochii, gura gi toate celelalte...
zdu, nu trebuie s[ insistali, inchipuili-v[ gi singuri cum arat[ o
fat6 frumoasi!"
(Mircea Nedelciu, P oves tirea eludatd)
35
-
Ceinle:
[Citeqte textul cu
cursivd,
conqtientl
gi
1. Ce poli
deduce
comunicare?
o
Cui se adreseaza
textul?
o
ce tip de text este acesta (ficfionar/nonficfionar,
descrip-
tiv / narativ,
in formati v_argu
mentati v)?
o
care este rorur adresarii
directe qi ar interogafiilor
retorice
in fragmentul
dat?
2' Care ar putea
fi, in opinia ta, trds,turire
cititorurui
secolului
X)(I?
Sustine,
cu argumente,
opinia prezentatd,.
Sugestii
de rezoluare:
36
voce tare.
Realizeazd.
o lecturd
corectd,
expresiv[
a textului
dat.]
despre
autorul
textului gi despre
situalia
de
.
Textul este unul fictional, narativ, iar rolul siu este acela
rlt: a-l provoca pe cititor s[ se implice in actul scrierii, devenind
r)
l)afte
importantd a textului. Autorul pare s[ negocieze cu citi-
torii conceperea operei, dar in realitate el este cel care conduce
rlcrnersul creator, atragdndu-i pe lectori in
jocul
imaginaliei sale.
.
Rolul interogatiilor retorice gi al formelor adreslrii directe
t'slc de a accentua dependenfa autorului de cititorii s[i. Insistenta
1rc
dialogul dintre cele doud instanle este o caracteristic5 a
pnrzei postmoderne.
2. in opinia mea, cititorul secolului XXI ar trebui sd fie unul
rnlorrnat, atras de lectur[, un cititor experimentat gi deschis spre
rnovatiile narative. Un astfel de cititor are o gdndire rapidf,, este
t'rrpabil de decriptarea mesajului, dincolo de limitele deductibile
rrlc acestuia. Este congtient gi responsabil, vede in oper6 at6t o
lirr-rnd de cunoaqtere, cAt qi o delectare a spiritului, o relaxare a
r r r l-tttt.
Varianta rrr. 10
Se dd textul:
,,-
Cultura noastrf,, Lucian, a dispdrut. Ea avea trei calitIli:
rrrbea qi respecta frumosul
-
obicei inv[lat de la greci; iubea gi
re specta dreptul
-
obicei inv[fat de la romani; iubea gi respecta
trrnul
-
obicei pe care l-a inv[!at, greu gi foarte tdrziu, de la creq-
tinism. Numai prin respectarea aeestor simboluri, Omul, Fru-
rnosul gi Dreptul, a devenit cultura noastr[ occidentalS ceea ce a
lost.
$i
acum pierde cea mai importanti mogtenire: respectul gi
37
dragostea
pentru
om. FirE
a:est
respect
gi
aceastl
dragostr
cultura
occidentald
nu mai existd.
A murit!
-
Omul a cunoscut
de_a lungul
istoriei
epoci
mult mai negr
decdt
cea de acum,
a spus
Lucian.
A fost ars in
Oi"f"
Orffi.,
sacrificat
pe altar,
sftr,mat
de roatd,
vdndut gi
tratat
ca ut
obiect.
Nu e drept si fim atdt de ..r.ri
cu societat"u
.or,",rl
porani.
-
E adevdrat
ce spui tu, a zrs contele.
Atunci,
in aceste
epoc
negre,
omul era ignorat, qi
barbaria
practica jertfa
umanf,.
Dar
noi invinsesem
barbaria qi incepus.m
sa prefuim
omur;
u."u.tl
etap,
abia pornise.
A apdrut
insd societa
tea civihzaliei
tehnice gi
tot ce am c,gtigat
gi
am creat
timp
de secole
a fost airtrr.l
civiliza[ia
tehnicd
a reintrodus
aisprilut
pentru
om, exact
ca in
barbarie'
omur
este astdzi
redus
doar
ra dimensiunea
Iui
socialf,.
. . "
Cerinle:
[citegte textur
cu voce
tare.
Reali zeazd
o lecturd
corectd,
cursiv5,
conqtientd
gi expresivl
a textului
dat.]
""j;ft#!i
deduce
despre
autorul
textutui
gi d.rp..
situalia
de
.
Care este scopul
comunicErii?
'
ce tip de text este lcesta (ficfionar/nonficfionar,
descrip-
tiv I narativ,
informativ_u.gu..rtuiiu;?
1 .
Care este
opinia
celor
doud personaje
despre
cultura
occidentald
contemporand?
2.Prezintd
impresia
pe care
o produce
lectura
textului
asupra
ta' Formureazd
un argument
din text care
si ifi susfin,
aceastd
impresie.
38
(Virgil
Gheorghiu,
,,Ora 25,,, in Literatura
diasporei)
Sugestii de rezoluare:
l. Autorul textului este un autor mai pufin cunoscut, deoarece
r nc:ris in afara
ldrii
gi apa(ine diasporei rominegti. Situalia de
t'ortrunicare este una specific literar[/beletristicd. Fragmentul
t'Nlc un dialog intre doud personaje, contele gi Lucian, avdnd ca
rrhicct degradarea trdslturilor culturii occidentale in perioada
t'otttcmporani. Prezenta naratorului nu este vizibild dec6t in cele
clllcva secvenfe de vorbire direct[ (de exernplu,
,,a
zis contele"),
liintl vorba despre un narator discret ce permite personajelor sd
lryi cxprime un punct de vedere personal, fard, a interveni cu
prupriile aprecieri.
.
Scopul comunicdrii este acela de a provoca o anumitd
rttitrrdine cititorilor, a cdror proprie viziune asupra culturii occi-
tlcrrtale se poate reg6si la nivelul discursului celor dou[ perso-
trrric, nu de a informa.
o
Acest text este unul beletristic, fictional, cu caracter argu-
tttcntativ la nivelul replicilor personajelor, observindu-se
irrtcnlia acestora de a susline argumentat punctul lor de vedere,
('cca
ce confer[ dialogului un aspect polemic.
o
Personajele igi expun puncte de vedere diferite asupra
culturii occidentale, iar abilitatea cu care igi dezvoltd ideile
srrgereaz[ un nivel ridicat de cunogtinfe, abilit[fi de comunicare
rlcosebite, coroborate cu un nivel de culturd demn de remarcat.
Astflel, contele se declari dezamd,git de modul in care cultura
occidentalf, a pierdut treptat valorile care au consacrat-o (respec-
lirrca celor trei simboluri: Omul, Frumosul, Dreptul), ajungdnd
lu nivelul cel mai mare de degradare
-
pierderea definitivd a
rcspectului qi a dragostei pentru o-. in schimb, personajul
l,ucian indeamnd la o tolerant[ mai mare fati de societatea
39
contemporand, arlt6ndu-i superioritatea fa\d de epoci mail
dif,rcile ale istoriei omenirii. I
2. Dialogul dintre cele doui personaje despre degradarea
culturii occidentale in perioada contemporanf, m-a determinat sd
md gdndesc mai serios la situafia culturii romdne. Responsa-
bilitatea cu care cele dou[ personaje discutd qi dezamdgirea ce se
desprinde din discursul contelui mi-au provocat un sentiment de
tristele, deoarece m-au frcut sE meditez la situatia culturii
noastre gi sd constat c[, din pf,cate, multe dintre afirmaliile din
fragmentul dat se potrivesc
Ai
pentru spaliul romdnesc. M-a
impresionat in mod deosebit luciditatea cu care contele anali-
zeazd. indep[rtarea ornului de valorile consacrate. tn ceea ce
privegte ins[ afirmalia c[ civllizalia tehnicl a introdus disprelul
pentru om, am o atitudine rezervatd, deoarece tehnica inseamnf,
progres, dincolo de pericolul supunerii omului in fala maginii.
Varianta nr. 11
Se dd. textul:
,,Art.
ll2. Este interzis elevilor:
a) s[ distrugd documente gcolare, precum cataloage, carnete
de elev, foi matricole etc.;
b) s[ deterioreze bunurile din patrimoniul unitdlii de invd-
![mdnt;
c) s[ aducd qi s[ difuzeze, in unitatea de invd![mdnt, mate-
riale care, prin conlinutul lor, atenteazd la independenta, suvera-
nitatea gi integritatea nalionald, a
ldrii,
care cultiv[ violen]a gi
intoleranta;
40
d) sd organ\zeze 9\sd
participe
la acfiuni
de protest' care afec-
lctrz,[
desfr$urarea
activitefli
de invlllmdnt
sau care afecteazd
ll'covenla
la cursuri a elevilor;
o) s[blo chezeclile
de acces in spaliile
de invdfilndnt;
lj sa delinh
9i
s[ consume,
in perimetrul
unitalii
de inv[-
lllrndnt
qi in afara acestuia,
droguri,
bluturi
alcoolice 9i 1ig6ri
qi
rll particiPe
la
jocuri de noroc;
g) si lntroducd,
in perimetrul
unitLlii
de inv[!6mint'
once
lipuri
de arrne sau alte instrumente'
p
pt,cnitori
etc., care, prin acliunea
lor
liri.a
gi psihici a colectivului
de elevi
tlc invlflmint;
lr) si posede
qi si difuzeze
materiale
cu caracter
obscen sau
ltornograhc;
'
i) ; uttlizezetelefoanele
celulare
in timpul orelor de curs' al
cxtmenelor 9i
al concursurilor;
j) sd lanseze
anunturi
false cu privire la amplasarea
unor
rnat"riale
explozibile
in perimetrul
unit[1ii
de invlld'ma":t
,
k) se aibA
!inut6,
comportamente 9i
atitudini
ostentattve 9t
llrtlvocatoare;
.
tL_L^.- r;*L^;
l)sdaducljigniriqisamanifesteagresivitatein.limbajgiin
comportament
falA de colegi
9i
fa!1 de personalul
unitalii
de
inv[![mdnt'"
(Regulamentul
de organizare sifunclionare
a"unit a1 il or d e inv d{ dm dnt pr euniv er s it ar)
Cenn{e:
[Citeqte
textul
cu voce tare' Realizeazd
o lecturl
corect['
.urrirl,-.onqtient[ 9i
expresiv[
a textului
dat']
1. Ce poli deduce
d"ipt" autorul
textului 9i
despre situalia
de
comunicare?
4l
.
Cine este emigdtorul?
.
Cui se adreseazl textul?
o
Ce tip de text este acesta?
o
Ce scop are textul?
o
Care ar fi alte doud interdic
regulamentului?
2. Care este opinia ta desp
restricfii elevilor? Susline, cu arg
Sugestii de rezoluare:
1. Fragmentul este extras din
funclionare
a unitdlilor de inv
o serie de reguli la care elevii tr
obiectivitatea cu care este redact
in text, iar stilul este unul imPers
.
Emitdtorul este institufia
respectiv Ministerul Educafiei, Cercetdrii gi Inov[rii, de aceea
exprimarea este una neutrS, fbr[ m[rci ale subiectivitdfii sau ale
expresivit[1ii.
o
Textul se adreseazd in egald misurd atdt receptorilor spe-
cializa[i, cAt gi celor nespecializafi, tuturor celor care doresc sl
cunoasc[ elementele importante ce
fin
de buna funclionare a
invd![mdntului.
o
Textul este nonfrcfional, apa(ine stilului
juridic-adminis-
trativ, se caracterizeaz\ prin rigurozitate, precizie, proprietatea
termenilor, se observl dispunerea ideilor pe articole, alineate qi pa-
ragrafe, se evitl ambiguitatea limbajului, vocabularul folosit este
unul accesibil, se valorific[ sensurile denotative ale cuvintelor.
. Scopul
este unul strict informativ'
elevilor
li se prezint[
in
mocl
clar interdicliile
in ceea ce priveqte
comportamentul
lor in
uutlrul
unitllilor
gcolare'
. Consider
c6 se pot adduga
citeva
interdiclii
la cele deja
Itipulate
de regulamtt'tt't
ptt'"'"ttat'
Aq dori s[ propun interdiclia
(lc a arunca
gunoale in sala de clas6 sau in incinta
qcolii' deoa-
r,ccc
am constatat
c6 acest
lucru se petrece
in mod frecvent
gi
c.nduce
la punerea in pericol a sln6t[1ii
celor
din
jur' precum
;i
interdic{ia
de a veni la cursuri
in momentul
in care elevul
rul'er6
de o boall
ce se poate rlspindi
foarte
ugor' dovedind
rrstl'el
spirit civic
ai
responsabilitate'
42
2. Consider
cd impunerea
unor reguli
stricte
elevilor
pentru
eornport
'
$colare
este necesar['
l)cntru
c
Sabili
9i
mai conqtienli
de
lirrritele
pecte' Pe de alt| parte' apteciez
r.ri1 ar rr necesar
ca atatelevii,
cdt gi plrinlii
si fie consultagi
la
r,ctlactarea
acestor
interdicfii,
responsabilitatea
pentru respec-
Iurca
lor fiind astfel mai bine conqtientizatl
gi implicit
asumat['
Se dd textul:
,,EvtlAtoR __-r-,:
^^'-
in teoria comunic[rii,
unul dintre
factorii
procesului
comunl-
cativ. Termenul
il desemneazi
pe cel care
produce
un mesaj'
utilizind
"
"oa,
9i
il transmite
prin intermediul
unui
canal.
in
*tuqionuU'
unul din rolurile
actualizate
in
cursul
c
Termenul
il desemne
azd pe cel a cdrui
43
Varianta
w- t2
interven{ie
este in curs la un moment
dat. Unele cercetdri
disting
?ntre emif[tor gi sursa unui enunf, pentru
cd este posibil
ca emi-
fltorul
sd nu fie qi sursd a en
,,vorbirea indirecti,,
sau relata
cuiva).
in cadrul
conversatiei,
r
fiecare par
ri. Discursul
scris se caracter
izeazd prin
doud roluri.
Rolul de emitdtor
poate
fi pre_
or forme de discufie (vezi
CoNvERSATTE),
sau poate
fi asumat prin
desemnarea
expricit,
a succesorurui
de
c,tre cer care vorbegte
sau prin
autoselectarea
ca ernigdtor
a unuia
dintre participanfi,
in cazul
conversaf
iei.
posibilitatea
transferiri
i
rolului
de emit,tor
este semnalat,
prin prezenfa
in structura
intervenfiilor
a unor eremente
.u."
'fu"
predictibili
incheierea
acestora (vocative,
anumite
adverbe gi rocutiuni
adverbiare,
constructiile
interogative
gi intonafia
specific,,
anumite
,ifr.i a"
repetifie
etc.).',
(Diclionar
de
Stiinle ale lintbii)
Cerinle:
[Citeqte textul
cu
cursivS,
congtientd
gi
1. Ce poqi deduce
comunicare?
r ('ure
sunt elementele prin care se definegte emilf,torul in
llrrl',rrrcntul dat?
!.
(lare
este opinia ta despre importanla comunicf,rii in zilele
lrrrrsllc? Susline, cu argumente, opinia prezentatd.
i*t g estii de rezoluare:
l. Fragmentul face parte dintr-o scriere qtiinlific[, este un
rrtrcol dintr-un diclionar ce include explicalii ale unor noliuni
Irrrl,,vistice sau de teorie literar[. Elementul de referinfi il repre-
rrnla definirea noliunii de emilitor, aga cum apare in limbajul de
,,grt't:ialitate.
Opera aparline unui colectiv de autori.
.
Scopul comunic[rii este unul informativ, nu de a provoca
lrrrotii. Autorii definesc, apelAnd la termeni de specialitate,
rroliunea de emil[tor, ca element definitoriu in teoria comu-
t r rclrrii.
.
Textul se adreseazi in primul rAnd unor receptori specia-
lizrr(i, familiarizali cu terminologia lingvisticl, un argument in
;rt'cst sens fiind prezenla unor cuvinte pentru inlelegerea cf,rora
r'slc nevoie de o iniliere in domeniu (de exemplu,
,,vocative",
,,t'{)d",,,proces comunicativ").
o
Textul este unul nonfictional, aparfine stilului qtiinlihc, se
t' r r racterizea zd prin ri gurozitate, pr ecizie, propri etatea termenilor,
vocabularul folosit este unul specializat, se valorific6 sensurile
tlcnotative ale cuvintelor, se remarcd obiectivitatea, prezen,ta
lirnctiei referenfiale qi a celei rnetalingvistice.
.
Consider ci un astfel de diclionar este necesar pentru tofi
c:ititorii care doresc sa fie informali in legiturd cu noliunile de
lingvistic6, o utilitate deosebiti avAnd pentru elevi qi pentru
studenli.
45
.
Care este scopul
cornunicdrii?
.
.
Cui se adreseazd
textul?
.
Ce tip de text este acesta?
.
Care crezi cd, este imporlanta
unui astfel
ptiin!e
ale lirnbii?
44
r voce tare.
Realizeazd.
o lectur5
corectl,
expresivd
a textului
dat.]
despre
autorul
textului gi despre
situafia
de
de dictionar-
de
.
Definitiile
emildtorului
sunt bine structurate,
prezentd
succint,
clar qi obiectiv.
Astfel,
emi16torul
este definit
"u
0".
soana care emite un mesaj, cu ajutorul
unui cod, pornind
de la
anumitl
situalie de comunicare.
De remarcat
este gi faptul c
rolurile emil'torurui
gi are receptorurui
se schimb' permanent
i
cadrul actului de comunicare.
Varianta
nr. 18
Se dd textul:
46
Cea de-a doua categorie (pattern-urile...) ii este caracteris-
tlcll, in general, turistului experimentat
9i...
obsedat. De un soi
tlc
perfecliune turistici, de bifare cu valenfe spirituale. De pild[,
nccst
gen de c[lltor igi propune, c6nd trece pe l6ngI peisaje, sl
liccm,
de toamn6, sd le sublinieze coloritul cunoscut fiecaruia
tlirrtre noi din compunerile de la gcoal[. Apoi s[ le arate
-
cclorlalli, dac[ exist[...
-
riul ce curge involburat prin matca sa,
gcn Oltul in defileul s[u...
Odat[ ajuns intr-un orag, vrea neap[rat s[ vadi case vechi
pi biserici. intreab[ infocat de <<centrul vechil>, exist[, nu exist[, qi
tlr: cel pufin singura bisericl monument istoric locald. in anumite
lituafii, nu poate fi dec6t dezamigit: a$a cum mi s-a int6mplat
rrrie in New York, unde, evident, nu puteam g[si biserici din
rocolul al XVI-lea, gi c6nd m-am indreptat spre una despre care
No spunea c[ e <<istoric[>>, am aflat c[ istoria ei se referea la
I I septembrie 2001..."
(Iaromira Popovici,,,Pattern-uri obsesiv turistice",
in Dilema veche,5-11 noiembrie 2009)
Cerin{e:
fCiteqte
textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corect6,
cursiv[, conqtient[ gi expresivd a textului dat.]
1. Ce pogi deduce despre autorul textului
9i
despre situafia de
r. omunicare?
.
Cine este autorul?
.
Care este scopul comunicarii?
.
Cui se adreseaz6 textul?
.
Ce tip de text este acesta?
.
Ce reprezintd in opinia autoarei
,,p&ttem-urile"
caracte-
ristice unui turist experimentat?
47
lC)
2.Prczintd,
impresia pe care o
ta. Formuleazd
un argument
din
impresie.
Sugestii
de rezoluare:
1. Textul este un fragment
de articor
dintr-un
ziar d,eculturd
iar situalia
de cornunicare
este specific
publicisticd. punctul
dr
referinfd
il reprezinta
diferitele
uiit,rdiri
fa1[ de turism,
in acesl
extras prezent,ndu-se
in mod particular
atitudinea
iuristului
experimentat,
cu ipostaza
c'ruia
,. .rp.uprre
qi autoarea.
Folo-
sirea predilectd
a verbelor
lu perrorru
I in pri,ra parte
a frag_
mentului
duce la subiectivizarea
discursului,
impresiire
notate
fiind foarte personale.
Trecerea
la persoana
a III-a din ultima
pafte
a fragmentului
conduce
la impresia
de prezentare
obiec-
tiv,, dar in realitate
autoarea
alege
aceastd
strategie
pentru
a
ghida
cititorul
spre cunoa$terea
propriei
atitudini
produce
lectura
textului
asup
text care si ifi suslind ac
o
Autoarea
articolului
este Iaromira
popovici,
publicist.
'
Scopul comunicf,rii
este in prirnul
rand unui persuasiv,
de
influenfare
a cititorilor
prin
mesalul transmis,
dar qi informativ,
deoarece prezintd
doud tipuri de atordare
a ideii de turist.
o
Textul
se adreseazd
in speciar
cititor,or
fideli ai revistei
Dilema
veche,
interesati
de articorele
de opinie gi in mod
*.r.*i]
tuturor
celor care citesc acest articol.
.
in opinia autoarei,
,,pattern-urile" caracteristice unui turist
cx;rcrimentat reprezrnt[ atenlia deosebit[ a acestuia fala de
Itttnea din
jurul
slu, fascinafia pe care o are fald de obiectele
rttsccptibile de a deveni atracfie turisticd, obsedat fiind de istoria
Itrcttrilor pe care le viziteazd. gi de bucuria de a imp[rtIqi ceea ce
tlllicate cu cei din
jurul
s5u.
2. Impresia pe care mi-o provoacd acest fragment de articol
crtc legatd de sentimentul de incintare, de emotie pe care autoa-
rcu il triieqte in calitatea sa de turist experimentat.
pl[cerea
pcntru cdldtorie devine o ocupafie, duce la o adaptare a pasiona-
filor
de excursii la condiliile particulare ale turismului. obsesia
rlc a cduta gi de a gdsi locurile cu potenlial turistic, cu istorie
tqnarcabild, definegte dorinfa omului de a descoperi ineditul
lunrii in care trdiegte, ascuns in tot ceea ce il inconjoard.
Varianta nr. t4
Se dd" texfiil:
,,Recent, un cuvdnt popular-argotic a fost pus in circulafie,
prin intermediul publicitefii, in spafiul limbii standard. Nu e
ttinric nou in faptul cd publicitatea se folosegte de nada limbaju-
Itri pentru a capta atenlia publicului. E insd surprinzdtoare
itttdecvarea stilistici (intenfionatA) fafa de publicul-fintd: regis-
Itrrl argotic ar pdrea destinat mai curAnd reclamelor pentru
;rtrsturile
de radio gi televiziune cu muzicd, pentru tineri, publi-
citltii pentru bluturi sau imbrlc[minte, pentru telefoane mobile
srru magini; cuvdntul-cheie ciocoflender este insd folosit intr-o
campanie publicitard pentru asigurdri. E, desigur, o decizie con-
;ticnt[
a publicitarilor in catzd,, care au recurs la un actor foarte
+9
48
popular
gi la un cuv6nt
cu s
publicului
larg vizat de
limbii romdne
al lui G.
este cuprins
cu o explic
folosit pentru
exprimarea
cutor (pus
in circulafie
de
Pe fundalur
agteptSriror
fireg i
-
ra un mesaj in termeni
culfi,
ftc6nd apel ra varori..din
sfera responsabilit[fii
sociare
-
apare
surpriza
lexicard gi stiristica
a mesajurui:
sintetizat
de un termen
argotic, presupunAnd
superioritatea
prin
degteptdciune.
E, desi_
gur,
o adaptare
indrdzne.ald,,
bazatd, pe anumite
ipoteze
asupra
preferinfelor
publicului
gi asupra gunr"lo,
d. persuudare:
se pre-
supune cd rom6nur,
indiferent
de avere gi ror sociar, e sensibir ra
aprecierea
inteligen{ei
prin
limbajur gi
atitudinea gmechereascd.
Sunt totugi unere puncte
srabe in tpliunea
ringvistici
a autoriror
campaniei
publicitare:
existl riscui
ca schimbarea
registrului
de
limbaj
si irite
mai mult dec6t ar atrage,
iar respingerea
sd fie
agravatd,
de ambiguitatea
inerentd
a cuvdntului.,,
(Rodica
Zafiu,,,Ciocofl
ender,,,
in Romdnia
literard,
nr.2/200g)
Cerinle:
o
Care este scopul comunicdrii?
o
Cui se adreseazd
textul?
o
Ce tip de text este acesta?
lare
este opinia
autoarei
despre
folosirea
cuvdntului
,,ciocoflender" in reclama
la care s" Ac" aluzie?
50
2. Care este opinia ta despre tendin{a presei de a valorifica in
,lr,,r'rrrs elemente ale limbajului argotic? Susfine, cu argumente,
r rl I I I i rl prezentatd..
Sugestii de rezoluare:
l. Autorul textului este un apreciat lingvist, Rodica Zafit. Ea
,',lt' in prezent profesor la Facultatea de Litere din cadrul
llniversitdlii din Bucuregti; situalia de comunicare este specific
;rrrlrlicistic6.
Punctul de referinf[ il reprezintd.prezen[a in cadrul
rrrror reclame a cuvintului
,,ciocoflender".
.
Scopul textului este acela de a informa cititorul in legltur[
r rr rnotivele pentru care autorii reclamei au ales folosirea acestui
lu nren argotic, precum gi consecin(ele care decurg din aceastd
,rl)liune; textul ofer[ cititorului o argumentare coerent[ a
lrrptului c[ alegerea termenului duce la surprinderea receptorilor,
I au
()ra
le este contrazis orizontul de agteptare, dar poate conduce
',r la o iritare a acestora prin valorificarea unor cuvinte din
r t'11i strul farniliar-argotic.
.
Textul se adreseaz[ mai intdi cititorilor revistei Romdnia
Irtt'rard, interesafi de articolele ce prezintd. o analizd a nivelului
It'xicului lirnbii romdne contemporane.
o
Textul este un articol, cu valoare informativ[ gi persua-
r;ivd, exprimdnd un punct de vedere documentat al autoarei. Se
rncadreaz[ in stilul publicistic, este orientat spre cititor, dar
prczintd gi calitatea unor texte gtiinfifice, prin rigoarea expunerii
rrrgumentelor gi prin coerenfa discursului.
o
Autoarea prezintl aff.J avantajele, cit gi dezavantajele
valorific[rii expresivitalii unui termen argotic, frcind trimitere
5i
la tendinfa generali a presei de a capta atenfia cititorilor gi de
rr-gi cdgtiga publicul prin folosirea unor elemente inovative.
51
Rodica Zafiu remarc[ nu doar inspira]ia, ci gi curajul autorilor
reclamei la promovarea asigurIrilor, explicAnd mecanismul psiho-
logic (implicit, autorii reclamei mizeazd pe sensibilitatea cititori
la aprecierea inteligenfei prin lirnbajul gi atitudinea gmechereascd).
2. in ultima vreme se observd predileclia presei pentru a valo-
rifica
-
sfiddnd uneori limitele acceptate de nonnele exprimarii
scrise
-
limbajul de argou, scopul evident fiind acela de a qoca
publicul, de a-i provoca o curiozitate deosebitd pentru a descifra
mesajul textului. Sunt de acord cu faptul c[ limbajul de argou
poate aduce valenle expresive unui articol, dar consider c5 acegti
tenneni trebuie folosili numai atunci c6nd mesajul ar suferi in
absenla lor sau cAnd intenfia
jurnalistului
o cere. in caz contrar,
o folosire excesivd a argoului poate conduce la vulgaritate gi la
sfidarea bunului-simf, precum gi la o deteriorare inutil[ a lexi-
cului limbii romdne, gi aqa destul de expus degradlrii.
Varianta nr. 15
Se dd. textul:
,,CNA-ul
a mai comandat un studiu din care sd reiasl starea
de sdndtate a lirnbii rom6ne vorbite la radio gi televiziune. Un
demers necesar, lludabil gi trist in egal5 m6sur[. Fiindca bilanlul
ultimei monitoriz[ri a fost comparabil, in gravitatea lui, cu prece-
dentele. Vechile gregeli persistd (in procente variabile, e drept), in
plus sunt
(puse
in valoare>> de erori mai proaspete, dar la fel de
supirdtoare. Oamenii de la posturile de radio gi TV nu par s6-gi
bat[ capul cu chichilele c[rlilor de gramaticf,. Sunt prea ocupali
sd livreze populaliei gtiri de ultim5 or[. Chiar gi redactate in
ultirnul hal.
52
ln Rominia
anului
2009
altele
sunt
prioritdlile'
Limb"
Tl;
ilrr c aici incl de
pe vremea
lui <varz6,,
viezure,
minz> $1-o
sa
ttrrrr
rim6n6
prin
preajmi 9i
tntr-un
timp.in
care <laptop'
llju"u
rrtrrtrrl de arhaism.
N'
put" sl necesite
interes
in regim
de
"",t',]'?rroo,,l
in
care evolueaz[
lucrurile'
numal
o pandemie
de
ll,,ntmatism
virotic
it
-ui
putea stirni
panicf,
in neamul
lrrtttanesc.
Doar
dacd
pe micul
eclan va apdrea
un epidemiolog
t'tt tnin6 sumbr[,
t""
ia spund
cd ignoranla
d[ febr['
frisoane Ei
virsituri,
lu. ntt'ututa-du""
la slr6cire'
poporul
va face ceva sd
lonrbatl
cumplita
;;;"-
Dupa
gocul inilial'
va veni vestea 9i
rrr:ri
proastl'
n,
"*itiJ
vaccin
imPotriva
bolii'
iar singura
rretod[
rlt: a o invinge
" ""it'i'"u'
Caie
nici m6car
nu e colnpensatl'
nritte mai
grsili
un
H[::T$I"",1]i;rruemia
de agramatism",
\-
in Gandul'4
noiembrie
2009)
Cein{e:
[Citeqte
textul
cu
voce tare'
Reali zeazd
o lecturl
corecti'
cursivl,
conqtientl 9i
expresivd
a textului
dat'l
1. Ce poli
deduce
despre
autoarea
textului 9i
despre
situalia
tlc comunicare
?
. Care este
scoPul
comuniclrii?
. Cui se adreseazd
textul?
. Ce tiP de text este
acesta?
. Care
.,t"
ofiniu
autoarei
despre
starea
limbii
romdne
la
momentul
actual?
Z-Ptezintitimpresia
pe care o produce
lectura
textului
asupra
ta. Formule
u'a
rin u'gut""
din text care s[ ili suslina
aceasth
rmpresie.
53
Sugestii de rezoluare:
1. Autoarea
textului
este o jurnalistd
de la ziarul Gdndul, p
nume Diana Popescu;
situafia
de comunicare
este specifi
publicistic[.
Punctur
de referinf d, ir reprezintd.
rezurtatele
unu
studiu comandat
de CNA, legate de agramatismul
ingrijoritor
c
caracterizeazd
discursul jumalisti
c.
'
Scopul textului este acera de a intbrma
cititorul in leg[tur
cu erorile grarnaticale
ce persist[
in lirnbajul jurnaristic
ai"are
r
un scop persuasiv,
atrdgdnd
atenlia asupra promov[rii,
mai rnu
sau mai pufin intenfionat,
a agramatismului.
o
Textul se adreseazr
mai int6i cititoriror
cotidianulu
Gandul, interesali
de articorele
ce sancfi oneazd lipsa de respon.
sabilitate
a presei
in folosirea limbii romdne tit".u.'".
o
Textul acesta este un articol, cu valoare informativ[
gi
persuasivi,
exprimand punctul
de vedere al autoarei, pornind
de
la datele concrete, verificabire
ale studiurui
comandat
de o auto-
ritate. Se incadreaz[
in stirur pubricistic,
este orientat spre cititor,
fiind evidentd ironia gi tragerea
unui semnal de ararmd fata de
epidemia
agramati smului.
o
Autoarea
nu ezitd. si igi expun[ punctur
de vedere fatl de
situalia alarmantd
a rimbii romdne
in articolere
de presd.
il;;-
lista face o comparalie
inspirat',
din punctul
nostru de vedere,
intre gravitatea
unei pandemii gi gravitatea
stdrcirii lirnbii ro_
m6ne' Ironia se imbind cu dezamrgirea
gi cu ingrijorarea
autoa-
rei, care face apel la folosirea
dicfionarului
ca unicd formd de
combatere
a virusului
agramatismurui.
De remarcat
este gi imbi-
narea conotativului
cu denotativul.
ttt crrlitatea sa de receptor care asist6 neputincios la degradarea
lrrrrbii rom6ne. Tristefea autoarei se leag[ tocmai de inutilitatea
rlrrrc:r'oasd a demersului CNA, ce r[mdne la nivelul unei con-
,rlrrliri,
frr[ efecte sau consecinle in plan concret. Oamenii de la
;rosturile
de radio gi de televiziune par mai interesali de intoxi-
, iuca populafiei cu gtiri de ultimi orI gi cu redundante interpre-
lflrr ule acestora, decdt de corectarea erorilor de limbaj, a c[ror
lrrlosire repetatf, duce la acel agramatism virotic care necesiti
r rrrrntina obligatorie a vorbitorilor, frrd imunizarea specificd
IroIrlur contagioase.
Varianta nr. 16
2' Impresia pe care mi-o provoacf,
aceasti secvenfr textuar[
este legati de sentimentul
de frustrare pe care autoarea il traiegte
54
Se da textul:
,,lrminescu nu era in stare s[ minti, sd treacl cu vederea
tlrrrrr-credin!f, a altora, sLtacd gi atunci cAnd era dator s[ vor-
lrrrrsci, sd mlguleasc[, ori chiar sI lingugeascE pe cineva, gi-n
I'urtlul
lui cea mai invederat[ dovad[ de iubire gi de stiml era
',ri i spui omului gi-n bine, gi-n rlu adevirul verde-n fap. El era
rr stare s[ se umileascd, s[ stdruie, sI cergeascd pentru vreun
rrcvoiag: pentru sine insugi insi cu niciun pre!. Vorba lui era
r orba gi angajamentul luat de dinsul era sfhnt. Niciodatd el nu
Irrr rrsupra sa sarcini pentru care nu era gata sd le poarte cu toatd
il il nla.
(
)rigicdt de pornit ar fi fost qi oriqicit de des s-ar fi pierdut in
lirirrduri,
el nu uita niciodatd s[-gi fac[ datoria, era totdeauna la
locrrl sdu gi alerga dupd creditorii sdi, dar contra propriei sale
corrvingeri nu lucra cu niciun pret.
55
in mijlocul societl1ii in care i-a fost dat s[-gi petreacd viala,
un asemenea om nu putea sd fac[ carierd, nici sd-gi creeze
poziliune."
(Ioan Slavici, Amintiri despre Eminescu)
Cerinle:
fCitegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lecturl corect[,
cursivi, congtientd gi expresiv[ a textului dat.]
1. Ce po(i deduce despre autorul textului gi despre situafia de
comunicare?
.
Care este scopul textului?
o
Ce tip de text este acesta (ficfional/nonficfional, des-
criptiv/narativ, infonnativ-argumentativ)?
o
Ce atitudine fa![ de poet se poate deduce din textul dat?
2.Prezintd, impresia pe care o produce lectura textului asupra
ta. Formuleazd un argument din text care s[ ifi suslind aceastl
impresie.
Sugestii de rezoluare:
1. Autorul textului este unul din marii clasici ai literaturii
romine, contemporan cu Eminescu; situalia de comunicare este
specific[ unor texte de grani16, fragmentul aflAndu-se la granila
cu beletristica, avdnd insd qi rolul de a oferi o m[rturie-docu-
ment despre perceplia in epocd asupra marelui poet. Punctul de
referinli il constituie amintirile lui Slavici despre Eminescu. Se
observd o atitudine subiectiv[ a memorialistului, acesta insistAnd
pe calitalile de exceplie ale poetului (sinceritate, altruism).
.
Scopul textului este atdt unul informativ, prezentind ima-
ginea lui Eminescu in epoc[, precum gi unul de a provoca
56
trdiasci
acelaqi
sentiment
de
de
grani1l.
6falade Poet,
chiar
dacl
ottrului
Eminescu'
care
trlia,
tot
caracterul
sdu
litatea
acestei
Petteacd
viala'
un asemenea
s1-9i
creeze Poziliune'")'
57
Se da turtul:
ar putea obiecta c[ toate c64ile bune sunt trdite. Acesta e
vdrul, dar exist[ romane care par sd fi observat nu numai o
,,Morometii
fac parte din categoria romanelor treite. Cinev
din existenfa unui scriitor, ci intreag[ aceastd existenfd. Aga
Varianta nr. 17
in cdutarea timpului pierdut a lui Proust.
Totul apare in asemenea cdr,ti prezentat din[untru. Fi
observafie are o acuitate pe care numai familiaritatea cu uni
versul respectiv o poate da. Aceasta se vede foarte bine i
Moromelii. Cele mai complete irnagini ale satului nostru las
totugi in umbrf, lucrurile care la tard sunt oarecum la fel ca la
orag.
[...]
Pentru autorul Moromelilor satul nu e o realitate
exterioari, ale cdrei particularitdti izbitoare trebuie s[ le dea citi-
torului dup6 un anume criteriu, ci realitatea ins6gi. in consecinfd,
Marin Preda nu se sinchisegte de ceea ce constituie sau nu un
element monografic al lumii lui. De aceea gi izbutegte romanul
s6u s[ umple interstiliile vechi ale satului, prezentdndu-l pe
ldran
la mas[, citind gazeta qi discutAnd politici, frc6nd civilitdgi veci-
nilor, analizind in sAnul familiei hot[rdri de interes obgtesc, re-
parAndu-qi gardul, tdind un salcdm, meditdnd, plictisindu-se..."
(Ov.S. Crohmllniceanu,
,,LIn
roman polemic",
in Scriitori romdni de azi)
Cerinfe:
[Citegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corectd,
cursiv6, congtientd gi expresivi a textului dat.]
1. Ce pogi deduce despre autorul textului gi despre situalia de
comunicare?
58
. Care este scoPul
textului?
. Ce tip de text este acesta
(ficfional/nonficlional'
descrip-
I r v / r t arativ, informativ-argumentativ
etc')?
. Cui se adreseaz[
textul?
2.De ce crezi cd autorul
irtcadteazd
romanul
Morome{ii
in
r irtcgoria
romanelor
trlite?
Formuleazd
un argument
pentru a-[i
,,rrsline
oPinia.
Sugestii
de rezoluare:
,,lrluie
opera
lui Marin Preda'
deoa-
.
Scopul
comunic[rii
este informativ'
dar
9i
persuaslv'
rt't'c oferd un punct de vedere
argumentat'
o interpretare
a roma-
59
2. Consider cd, Moromelii se incadreazd, in categoria
nelor trf,ite deoarece se observi clar cd autorul este familiari
pe deplin cu universul pe care il prezint6. Nu trebuie ignorat nic
faptul cI Marin Preda a recunoscut cf, romanul reflectd lume
satului in care a crescut, personajul llie Moromete fiind
proieclie in plan fictiv a imaginii reale a tatilui sdu, in timp
autorul insuqi se poate reg[si in imaginea lui Niculae. Ugurin!
cu care Marin Preda prezintd, viata satului vine in mod eviden
din familiarizarea cu acest univers rural.
Varianta nr. 18
Se dd textul:
,-
Desigur cd romanul are
,,cheie". Gheorghidiu eSti d+a;
dar cine e eroina, cine unchiul, dar Lumandraru?
-
Te ingeli, Gheorghidiu nu sunt eu; de altfel, n-am fost
niciodat[ insurat. Romanul n-are nicio cheie, dar aproape toate
gesturile, dacd vrei gi cele mai multe incidente, sunt culese din
mediul in care am trf,it gi asta conduce la confuzii intre cunos-
culi qi prieteni. Toate incidentele sunt aproape autentice, dar
sunt altfel organizate decdt au fost prezentate in realitate. Eroii
mei nu sunt fotografii dupi natur6. Structura sufleteasci a fiecd-
ruia este o rezultantl a structurilor sufletegti ale mai multor
persoane; nu spun cd eu m-am exclus. Partea a doua a romanului
insi igi are autenticitatea ei. Sunt lucruri riguros autentice, redate
ag putea spune, cronologic, in aga mdsur[ incAt am lf,sat la o
parte incidente care ar fi interesat foarte mult, din a doua parte a
campaniei, aceasta tocmai ca s[ nu alterez desfbqurarea lor.
60
L)are crezi cd a pldcut mai mult: ultima
noapte de dra-
r'r'
l)ltsioneazi
pentru partea cea de a doua'"
(Interviu tu Camil Petrescu
realtzatde
Ioan Massoff'
reprodus
in vol' Romanul
romdnesc
tn interviuri)
Ccin{e:
f
Citegte textul cu voce tare' Realizeazd
o lectur[ corect6'
r'tttsiv[, conqtientl 9i
expresiv[
a textului
dat']
l. Ce poli deduce
d"spt" autorul textului 9i
despre situalia de
t'r lrrtttnicare?
.
Care este scoPul
textului?
.
Ce tiP de text este acesta?
.
Cui se adreseazd
textul?
.
Care este opinia
lui Camil
Petrescu
despre
propriul
t0ttlttn?
2. Care este, in opinia
ta, relevanfa
unui interviu
cu un autor
rlcspre propria op"rA,
pentru un cititor? Susline'
cu argumente'
olrinia
Prezentatd.
Sugestii
de rezoluare:
6l
referin!6 este romanul deja numit, focalizarea fiind mai ales
explicalii le autorului.
.
Scopul textului este unul informativ, deoarece se ofe
detalii importante despre modul in care autorul gi-a conce
relafia cu personajele sale. Camil Petrescu susline ideea a
ticitefli urmlrite in oper[, afirmAnd faptul c[
,,toate
inci
sunt aproape autentice, dar sunt altfel organizate decdt au fo
prezentate in realitate". Pe de altd parte, afirmaliile autorulr
sunt susceptibile gi de un scop persuasiv, oferind cititorilor
cheie de lectur6, degi Camil Petrescu neag[ acest lucru.
o
Textul apa(ine publicisticului, este un text nonficfiona
caracterizat prin dispunerea pe replici, prin structura dialoga
m[rcile emil[torului altern0nd cu cele ale receptorului.
Petrescu, receptorii putdnd fi atdt specializafi (elevi, profesori
o
Textul se adreseazA celor interesafi de opera lui Cam
critici literari), c6t qi nespecializalr,limbajul fiind unul accesibil.
.
Camil Petrescu neagd faptul cd personajele operei sal
sunt copii ale unor persoane reale, recunoscdnd faptul ci s-a i
spirat din realitate, ins[ a transpus-o prin filtrul imaginafiei sa
Fiecare personaj adund o parte a experienfei de via![ a celor di
jurul
autorului, acesta chiar recunosc6nd cu sinceritate c[
9i
el
l)'' lrccare datd insd cititorul
trebuie
sl fie conqtient
cI autorii
lrrrl
tlisimula,
pot oferi
informafii
trunchiate
despre
propria
,,lr('r :r, de aceea
marturisirile
lorirebuie.
privite cu discerndmAnt
t r , z r t'ttodul in care Costache
Negruzzi
sugereazd
eronat
sursa
rrrrvt'lci Alexandru
Ldpu1n"o'ul
ca hind
cronica
lui Miron
r .,,ri., degi in realitate.rie
ro.ba
despre
retopiselul
lui Grigore
tlrr't lrc).
reg[seqte in protagonigtii s[i, respingind insd totala identificare.
2. Consider c[ intotdeauna comentariile sau explica{iile auto-
rului despre propria operf, sunt interesante pentru cititori, deoa-
rece oferl informalii despre intenfiile acestuia, despre sursele
sale de inspiralie, despre crezul slu artistic. Exemple in acest
sens pot fi incercdrile lui Liviu Rebreanu de a-l convinge pe
cititor de corespondenfa foarte strictd dintre evenimentele la care
a fost martor gi romanele sale, scopul fiind acela de a accentua
verosimilul, reflectarea fidel[ a realit[1ii in ficliune (mimesisul).
Varianta
rlr. 19
Se da textul:
$terea
de noi inqine' nimeni
care se laud[
Pe
sine: el se
-o noi dacl nu ne-ar reline o
durpre
sine, iqi strig[
meritele'
ttc1i,
suntem
condamnali
s6 ni
lrcccm
sub tdcere'
Auzindu-l
c
propriilor
fapte
9i
gesturi,
te infiori
la g6ndul c[ ar fi oricdnd
cu
putinlA ca fiecare
sd facl la fel'
-: )^-i-
'-nrl
rtcqcl
'
Iriindcd
se preferE
pe sine universului'
dar in mod deschis 9t
nu
pe ascuns,
ca noi, ce
motiv
sl se plingl
c[-i
neinleles
sau marg
nimeni
nu vrea sh
tc ocupe
de ceea ce el
a face el insuqi'
in
Jutlccilile
pe care le emite asupra-i
nu vei intdlni
nicio restricfie'
nicio
insinuare 9i
nicio
nuan!['
Este satisfEcut'
fericit'
cici a
gAsit ceea ce toli cautl 9i
pulini glsesc'
s[-gi
e
S[-l
pldngem,
in ttt'i-U'
pe cel care nu indrf,zneqte
Iuude
darurile
gi talentelel
El ii uragte
pe toli cei ce le ignora 9i
63
se ure$te totodatd pe sine pentru cd nu-i in stare sd le laude sau
m[car s[ le scoatl in evident[.
(Emil Cioran, Cdderea in timp)
Cerinfe:
[Citegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corectS,
cursivd, congtientd gi expresivd a textului dat.]
1. Ce pofi deduce despre autorul textului qi despre situalia de
comunicare?
o
Care este scopul textului?
o
Ce tip de text este acesta?
.
Cui se adreseazd textul?
o
Care este opinia lui Emil Cioran despre omul care se laudd
pe sine?
2. Prezintd, irnpresia pe care o produce lectura textului asupra
ta. Formuleazd un argument din text care s[ t{i susfin[ aceast[
impresie.
Sugestii de rezoluare:
1. Autorul textului este un cunoscut filosof gi eseist, a c[rui
operi este legatd de destinul slu de exilat in spafiul cultural
francez gi de sentimentul dezridlcindrii pe care l-a triit in mod
acut. Fragmentul este unul eseistic, punctul de referin![ fiind
atitudinea fa![ de existentd a celui capabil de laud6 de sine.
Autorul i1i expune propriile cugetdri intr-o manierd subiectivi,
observindu-se prezenla formelor verbale gi pronominale la
persoana I plural, dovad[ a asumdrii unui stil profund reflexiv.
.
Scopul textului este acela de a provoca o enrolie citito-
rului, de a-l determina sd cugete asupra unor aspecte ale vielii,
64
rll n itccepta
sau de a se dezice
de punctul
de vedere
al esets-
,""1''
,r"*,ul
este un eseu,
apropiindu-se
de beretristic
prin subi-
r,r I
in declanqarea
unei
emolii'
dar se distinge
rll
i'"fi"'ii'
Emil
Cioran
exprirndnd
un punct
rh'
ropria
atitudine
meditativd'
.
'fextul
s. adr"s"u'6
unui
cititor
inclinat
spre
o atitudine
r rrrrtctnplativd,
un tjiito'
"""
sd dovedeascd
insd experien![
de
['r'trtr[
pentru
"
p'tt"
p"tcepe
sensurile
meditaliei
filosofice'
. Cioran
"*n*
"n
p'n"t de vedere
interesant
despre
cel
r rrpubil
de lauda
de sine'
ceci acesta
este un factor
important
pe
, ,rl"a
autocunoaeterii'
Acest
"rn
;rilt""i::'.:,a;
;Tffi":U;
ati din carz;a
resPingerii
celor
tare, va fi caPabil
s6-i infrunte
Per
fiind el insuqt'
2. Textul
mi impresioneazd
in mod
deosebit'
deoarece
g u,n ente a zd un
pun", *,
Iffff
Lh
jiil,l
ffi
3.::TJff;
mb modestia'
Cioran
sugereazl
sunt
9i
cei mai influenlabili'
cei
ii celor
din
jur' in timP
ce acera
cure dovedesc
ingimfare 9i
e
ii li
*:::
rrism solid
de apaturt
in fala c
ou it resptng'
lii reuqesc
in acest
mod si se
lria celor
din
.iur 9i
astfel
descoPerf,
liniqtea
65
Se dd textul:
,,Draga
mea VeronicS,
Ca eu s6 nu-!i scriu e de infeles. Bolnav, neputAnd
nopfile gi cu toate astea trebuind s[ scriu zilnic, nu am
dispozilie de a-!i scrie
[ie,
clreia a$ vrea s[-i scriu inchin[ci
Varianta nr. 20
nu vorbe simple.
Dar tu, care ai timp gi nu egti bolnav6, sd nu-mi scrii e
pulin explicabil. Tu trebuie si fii ingdduitoare cu mine, m
inglduitoare decAt cu oricine altul, pentru cd eu sunt unul
oamenii cei mai nenorocili din lume.
$i
tu gtii care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt
voia mea grditor de adevlr, mulli m[ urdsc qi nimeni nu
iubegte afard de tine.
$i
poate nici tu nu m-ai fi iubit c0tugi
pu{in, dac[ nu era acest lucru extraordinar in viafa mea care
totodatd o extraordinar[ nenorocire. Cdci e bine ca omul si
tratabil, maniabil, s[ se adapteze cu imprejurdrile gi s5 prinzd,
sbor pufinul noroc care il di o viaf[ scurtd gi chinuitd, gi eu
am fEcut nimic din toate acestea, ci te-am atras incl gi pe tine
Srrrrt irtit de trist
9i
e atdt de deqart[ viala mea de bucurii'
lfir
lll tturrtai scrisorile de la tine m6 mai bucur6' A le suspenda
rtrr I r.nri scrisorile tale m-ar durea chiar dac[ n-ai mai iubi
Pe
Emin
Scrie cu degetele
Pe
cari le sdrut'
(1880 Februar)"
cercul meu fatal, te-am ftcut pdrtagd urei cu care oamenii
onoreazd pe mine. Cdci acesta e singurul reazim al carac
meu
-
m[ onoreazd ura lor gi nici nu md pot inchipui altfel
urdt de ei.
Dar tu pentru aceasta nu trebuie s[ m[ bdnuiegti, tu
cum ai fost gi scrie-mi. Tendin{a mea constant[ va fi de a
implini frglduinlele curAnd ori tdrziu, dar mai bine tArziu
l'r'rinte:
f
(,itc$te
textul cu voce tare. Realizeazd
o lectura corect[,
r ilrrrrvil, conqtientd
9i
expresiv[ a textului dat']
l.
('c
poli deduce despre autorul textului
9i
despre situafia de
I tililullicare?
o
('are
este scoPul textului?
e (lc
tip de text este acesta?
'
't/
o (
lui se adreseazi textul?
o l)c ce crezi cf, Eminescu repet[ foarte des in text cuvdntul
,,rrcrrorocire"?
l. lrrezinta impresia pe care o produce lectura textului asupra
t|| liormuleazd un argument din text care s6 ili susfind aceasta
lIrl)t'csle.
Sugestii de rezoluare:
l. Autorul acestei epistole este Mihai Eminescu,
iar destina-
trrilr gandurilor sale este veronica Micle, femeia care i-a influen-
lrrt
tlcstinul
gi pe care a venerat-o' Textul se afl6 la granila cu
lrclctristicul. Punctul de referinla este reprezentat
de sentimen-
rt.lc autorului, marcat de gandul neimplinirii
9i
de incapacitatea
rle rr se adapta la lumea in care trlieqte'
67
niciodatS.
66
.
Scopul textului este de a exprima starea de spirit a po
tului, dominat de g6ndul suferinlei, obsedat de tristele gi
singuritate, provocAnd cititoru lui ernofi i puter-nice.
o
Textul este unul epistolar, nonficlional, prezentdnd ele
mente specifice unei scrisori (precizarea datei, formulele d
adresare gi de incheiere, structura ce respect[ coeziunea par{il
componente).
o
Destinatarul implicit al scrisorii de dragoste este Veroni
Micle, dar, prin publicarea acestui text, el se adreseaz[ oric6rui
cititor. Receptorul are acces la gindurile poetului, este impre-
sionat de profunzimea acestora, vdzdndu-l pe poet in iposta
unui indrigostit nefericit, inadaptat, ce gdsegte in suferinfa
iubirii o cale de cunoagtere gi de supraviefuire.
.
Consider cd repetarea substantivului
,,nenorocire"
in frag-
mentul dat se explic[ prin dorinfa autorului de a accentua
suferinla pe care o triiegte in fiecare zi,raportat[ la propria nefe-
ricire, precum gi la relalia cu cei dinjur.
2. Textul m-a impresionat in mod deosebit, deoarece am
descifrat printre rinduri o intensitate nebdnuitd a sentimentelor.
Eminescu accentueazl suferinla sa interioar[, pe care o explicd
drept o consecinld a iubirii absolute ratate sau a incapacit[1ii sale
de a se adapta, la care se adaugd sentimentul de culpabilitate
provocat de atragerea femeii iubite in cercul vicios al propriei
viefi. Mai mult, m-a impresionat luciditatea cu care Eminescu igi
analizeazd trlirile gi cu care igi asumd izolarea din societate
(,,md onoreazd, ura lor qi nici nu mf, pot inchipui altfel dec6t ur6t
de ei"). Iubirea devine singura alinare in aceast6 lume care il
respinge, oaza de linigte in viala plin[ de nenorociri.
Varianta
nr. 21
Se da textul:
,,Alice
Voinescu
a fost pentru mulli oameni
din
jurul ei un bal-
s:rnt. Generoasl,
altruist[,
cultivat[
ca puline femei,
plin6 de un
irrrumit
duh al unei anumite
infelepciuni
morale
9i
spirituale,
ed
-
l,,intrelecliilesaleinspiratedefilozolregiliteraturidramatic[^-
i,,i1iur.
pe meleagurile
noastre
9i
o miqcare aqa-zis
oxfordist['
In
lcdinlele
ce-au avut loc siptimdnal
-
destul de frecventate
-'
.r.ulia confesii
dramatice 9i
pdsurile celor prezenfi'
Era o at-
rnosfer[
de comuniune
in tuit
ptof"soara
Alice Voinescu
iqi
spunea
pirerea despre
cele auzite' Se pare c[ era o cotnuniune
.'., ua"ant sentimental,
chiar melodramatic'"
(Arqavir Acterian'
Jurna[)
Cennfe:
[Citeqte
textul cu voce tare' Realizeazd
o lecturl
corectd'
.ursiue,
conqtientd 9i
expresivl
a textului
dat']
1. Ce pofi deduce
d"sp'e autorul
textului
qi despre situalia
de
68
comunicare?
. Cui se adreseazl
textul?
.
Ce tiP de text este acesta?
. Ce semnificalie
are atitudinea
fala de cei din
jur?
Z.Prezintd,
opinia
ta despre
rolul
profesorului
in viafa
elevului.
Formuleazd
un argument
care s[ suslind
opinia
prezentatf,.
doamnei
Alice Voinescu
69
Sugestii de r
1. Autorul text
municare se afl[ i
o
Textul se ac
unui scriitor, de
toate personajele
specializat sau ner
o
Textul este
nalelor gi a memr
sens denotativ, da
confer[ sens cono
o
Atitudinea <
infd fafl de cei di
lor, ceea ce il detr
De asemenea, cal
om care poate d
,,inigiase
pe meleal
2. Profesorul er
reprezintd un m(
poate determina u
care o predd, in fi
Elevul are tendin!
timpului o petrecr
care-i poate oferi r
tant in modelarea I
u d.e rezoLua
ul textului est
: afl[ intre ficl
rl se adreseazi
rr, de viafa sz
najele repreze
sau nespeciali:
rl este unul de
r memoriilor.
rtiv, dar sunt ir
s conotativ.
Jinea doamne
cei din
jur.
I
ril determind
ea, capacitatei
oate demara ,
meleagurile n
;orul este foarl
un model de
mina un elev r
d, in funcfie d
tendinla de a
petrece la gcc
oferi un exen
:larea persona
rgavirActerian,r"rJ
rl gi nonfic[ional.
I
rror celor interesafi de confesiunile
I
de epoca prezentald in Jurnat, cul
ive ale acesteia. Cititorul ooate h I
-un
cititor intampldtor
I
ni16, ftcdnd parte din categoria
ju.
I
intele sunt utilizate, in general, cu
I
.j,;::
"".:.:::
I
neaei se aratd arenri la problemeie
I
criitor s[ o considere ..un balsam". I
relectuali a lui Alice Voinescu de I
:tivitate este redatd prin ideea ca
I
re gi o migcare aga-zis oxfordist[".
I
rportant in viafa elevului, pentru cI
I
mportanlent. Totodatd, profesorul
I
rbeascd sau sb urascd disciplina pe
I
odul in care gtie sE o facd plecutA.
I
e comportamente, iar mare purt" u
I
de aceea contactul cu profesorul,
I
comportamental, este foarte impor-
|
ii elevului.
I
I
I
ezoluare:
ului este Argavir I
rtre ficlional gi non
reseazd tuturor celr
riafa sa gi de epoc
reprezentative ale
pecializat- un citit
rnul de grani16, fEc
rriilor. Cuvintele sr
: sunt inso[ite gi de
:ativ.
loamnei Alice Voir
n
jur.
Dumneaei se
:rmind pe scriitor s
racitatea intelectual
)mara o activitate
Surile
noastre gi o n
te foarte important
del de comportan
n elev sd iubeascd
rncfie de modul in
a de a imita comp<
: la gcoal[, de acer
n exemplu compor
rersonalitdlii elevul
Se dd tertul:
,,C64ile
ne seam6n6. Uneori faima le preced6, iar atunci cdnd
lc cunoagtem indeaproape ne dezamdgesc. Alteori descoperim cd
gura lumii le nedreptdlea ingrozitor. Ne enetveazd de la un capit
la altul, le socotim proaste, ticdloase sau sunt o bucurie repetat[ la
liecare dintre intAlnirile pe care le avem cu ele. Descoperim,
contrariafi, c5, la fel ca oamenii, se schimb[, fac riduri. Sau par sd
ll descoperit un elixir al tinerefii gi noi suntem cei care
irlb[trAnim mult inaintea lor. Au unnagi, unul sau mai mulfi.
N-au urmagi. Dac[ exist[, urmagii sunt neaplrat aqa cum i-ar fi
rlorit ele, cum te-ai fi agteptat sd fie din aqa pdrinfi de seam6."
(Ioana Pirvulescu, intoarcere in secolul XXI
Cerin[e:
[Citegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corect6,
cursivf,, congtientd gi expresivd a textului dat.]
1. Ce poli deduce despre autorul textului
9i
despre situalia de
comunicare?
o
Ce tip de text este acesta?
.
Cui se adreseazd textul?
o
Care este scopul comuniclrii?
o
Care este opinia autoarei despre carte?
70
Varianta w.22
2. Care este opinia ta despre importanfa cdrlilor in viala
adolescen{ilor din ziua de azi? Susfine, cu argumente, opinia
prezentat6.
7t
Sugestii de rd.spuns:
1. Autoarea textului este Ioana P6rvulescu, critic literar.
Situalia de comunicare este una specific publicistici, fragmentul
citat fiind un discurs despre cdrfi, in care acestea sunt
personificate.
Autoarea se include intr-o categorie mai larg5 a cititorilor,
prin utilizarea persoanei I plural.
o
Textul dat este unul nonficfional, incadrdndu-se in stilul
publicistic. Limbajul este in general denotativ.
o
Se adreseazd unui public interesat, cititorilor care se bu-
cur[ de lectur[, elevilor, studenlilor sau profesorilor de limba gi
literatura romdn[. Cititorul poate fi specializat sau nu.
.
Scopul comunicdrii este de a prezenta opinia autoarei
despre cdrli.
.
in opinia autoarei, cdrlile se aseamlnd cu oamenii, unele,
despre care se spun lucruri bune, dezam[gind, iar altele, care nu
sunt atit de faimoase, oferind bucurii. De asemenea, unele cdrli
sunt eteme, le pofi citi oricdnd.
2. C6(ile au un rol important in via(a oamenilor, in general,
qi a adolescenfilor, in special. Orice carte reprezintd un univers
nou, pe care s[-l explor[m, gi are personaje cu care adolescenlii
se pot confunda. Formarea adolescen(ilor este foarte importantd,
iar c[rgile pot oferi o alti perspectivd asupra vielii.
Varianta
nr. 23
Se dd tertul:
,,in
fond, corecta,
riguroasa
9i
competenta
utilizare
a limbii
lomdne reprezintd
primut semn al nivelului
de pregdtire
profe-
sional[
(indiferent de profesie)' Orice demers' oricit de generos'
t1e profesio nalizare
a- Romdniei
trebuie sd porneascl
de aici'
tlinir-o
prost infeleas[
politele, de multe ori' nu corectdm
un
interlocutor
atunci cind <comite>
cdte una' Ni se pare de prost
gust.Eibine,aqfacecumfacfrancezii:lafiecaregreqeal['pac'
ubr"*u1iu.
Nu se zice aqa, corect este aqa' Recunosc'
mai.aplic
(cdnd sunt prost dispus) iactica asta qi mi-am atras ceva antipatii'
interlocutorii
m-au bombinit
in sinea lor
9i,
probabil, m-au taxat
de arogant.
Nu mi-nte reseazd"
'
Arn de glnd s[ perseverez'
Aici
nu am dileme,
gtiu cI fac bine, sunt
9i
eu un om cu convingeri'
micar intr-un domeniu
(chiar, habar nu am dacd' in vreun cod al
bunelormaniere,estescriscevapetemacorectitudiniiagrama-
tului)."
(Gabriel Giurgiu,,,Limba
romAnd"'
in Dilema
veche,29
octombrie
-
4 noiembrie
2009)
Cenn[e:
[Citegte
textul cu voce tare' Reali zeazd o lecturi corectl'
cursivA, conqtient[ 9i
expresivd
a textului
dat']
1. Ce pofi deduce
despre autorul textului
9i
despre situalia de
comunicare?
o Cui se adreseazl
textul?
. Care este scoPul
comunic[rii?
r Ce tiP de text este?
73
72
o
Care este opinia autorului despre corectarea oric[rui tip de
gregeal[?
2. Care este opinia ta despre utilizarea limbii rom6ne in mass-
media? Formuleaz[ un argument care si ifi suslin5 opinia.
Sugestii de rezoluare:
l. Autorul textului este Gabriel Giurgiu, un reputat
jurnalist
romAn, iar situalia de comunicare este una specific publicisticd,
punctul de referinld fiind utilizarea competentd a lirnbii romdne
gi corectarea interlocutorilor ce comit gregeli gramaticale.
o
Textul se adreseazi cititorilor de reviste culturale, inte-
resa{i de problemele limbii romdne, profesorilor de limba qi
literatura romdn[, elevilor sau studenlilor, cititori specializali
sau nu. Limbajul este accesibil, nefiind utilizali termeni specifici
domeniului lingvi stic.
o
Scopul comunic6rii nu este de a emofiona, ci de a informa
despre gregelile de exprimare tot mai des intdlnite, nu numai in
limbajul oamenilor obignuili, ci qi in limbajul presei.
o
Este un text nonficlional, ce aparline stilului publicistic,
adresAndu-se unui public care gtie sd utilizeze corect limba
romdn6. Limbajul este preponderent denotativ.
o
Autorul consider[ cd, ar fr bine ca fiecare sd corecteze
gregelile de exprimare ale interlocutorilor, admirdnd atitudinea
francezilor in acest sens. El insugi admite cd intotdeauna il
corecteazd pe cel care gre$e$te, chiar dac[ intervenliile lui nu
sunt bine primite de interlocutori.
confuzii de termeni. Presa ar trebui sd fie un model de exprirnarc
corectl, deoarece influenfeazf,
popula{ia, iar mulli oameni
consider[ cd, dacd au auzit ceva la televizor sau au citit in ziar,
aga este corect, insugindu-qi,
prin urrnare, limbajul respectiv'
De
aceea, este de preferat ca limbajul
jurnaligtilor s[ fie corect'
Varianta nr. 24
Se da textul:
,,Dup[
prdnz, dup6 ce se odihneau un pic, se apucau sl
joace
carli gi o
lineau
aqa p0n[ noaptea tdrziu, dupi cin6, la lumina
lumanirilor de seu. Da, candelabrele
erau de argint, insl lurni-
ndrile erau de seu, deoarece
-
in mod ciudat
-
in
lara
aceasta'
care producea o ceard vestitd in toatd Europa, lumdnarile
de
cearf, erau numai
pentru Domnitor"
' 9i
pentru Bisericd'
Boierii citeau gazete, franfuzeqti sau nemfegti, aduse cu mare
cheltuial[ de la Viena, prin mijlocirea consulatului
Austriei, care
beneficia de altfel, in acest scop, de curieri speciali'
plAti[i de
carmuirea din Moldova. cdnd Austria, in 1812, il urmeaza pe
NapoleonincampaniadinRusia,boieriinogtrinuvoravea
gazetetimp de cAteva luni.'.
Ceimaitineriigipetreceautimpulc6l[rindgivinAnd;ins[,
deqi v6n6toarea
pare s6 fi fost la mare pre! in unele din familiile
boiereqti din Moldova, strdinii de seam6 ce vin in
f[rile
romine
se mirf, adesea vlrzandcdt de pufin este practicat[ in Muntenia in
clasa conducdtoare."
(Neagu Djuvara, intre Orient
Si
Occident)
2. Mass-media utilizeaz[ limba romdnd, de multe ori, in mod
eronat. in multe dintre reportaje apar gre$eli de exprimare,
74
75
Cerin{e:
[Citegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lecturi corect6,
cursiv[, congtientf, qi expresivd a textului dat.]
1. Ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situafia de
comunicare?
.
Cui se adreseaz[ textul?
o
Ce tip de text este?
.
Care este opinia autorului despre boierii romAni?
2. Care este opinia ta despre modul in care boierii igi petre-
ceau timpul? Susfine, cu argumente din text, opinia prezentatd,.
Sugestii de rd-spuns:
1. Autorul textului este Neagu Djuvara, istoric
Ai
om de cul-
turd; situalia de comunicare este specificd unor texte de granifi,
fragmentul citat apa4in6nd domeniului istoriei, afldndu-se la
granifa gtiinlificului
cu beletristicul.
o
Textul se adreseaz[ cititorilor interesa]i de viafa boierilor
din epoca prezentatd, in carte, elevilor, studenfilor sau profeso-
rilor de limba gi literatura romand gi de istorie. cititorul poate fi
specializat sau nu.
o
Textul este unul nonficfional, transmite informafii refe-
ritoare la petrecerea timpului liber de cdtre boierii romdni.
Discursul este relevant pentru istoria civilizafiei romAnegti, iar
limbajul utilizat este denotativ.
.
Opinia autorului nu este clar exprimat[, acesta incercdnd
s[-gi pdstreze obiectivitatea necesarl unei lucriri gtiinlifice.
Astfel, este prezentat modul in care boierii iqi petreceau serile,
juc6nd
c5rli, iar ironia este vizibill in pasajul referitor la
lumin[rile de seu folosite de acegtia. De asemenea, boierii
76
rornini sunt prezentali drept cititori ai ziarelor din Austria,
agadar, interesali de ceea ce se intAmpl[ in lume, mai ales c6
frceau un efort special pentru a le procura.
2. Boierii romani igi petreceau timpul in moduri diferite,
adecvate varstei
gi preocupirilor. Astfel, unii dintre ei
jucau
cirli, prilej pentru scriitor de a vorbi
ilizate
de aceqtia, care nu erau de cea mai
citeau
ziare strdine, pe care le procurau pr
costi-
sitoare. in sfirqit, tinerii vdnau sau clllreau, deqi se considerl c[
vdndtoarea nu era chiar printre cele mai importante
preocuplri
ale boierilor romini.
Varianta nr. 25
Se dd textul:
Art. 61 (1) Elevii scutili de eforl frzic at obligafia de a fi
prezenli la orele de educalie fizicd.gi sport. Acestor elevi nu li se
acordd note qi nu li se incheie media la aceastd disciplin[, in
semestrul sau in anul in care sunt scutiti medical'
(2) Pentru elevii scutifi medical,
profesorul de educalie frzicd'
qi sport consemnea zd, in catalog, la rubrica respectiv[, ,'scutit
medical in semestrul" sau
,,scutit
medical in anul
$colar",
specificflndu-se
documentul medical, numdml
9i
data eliberlrii
acestuia.
(3) Elevii scutili medical, semestrial sau anual, nu sunt
obligali sd vinl in echipament sportiv la orele de educalie frzicd'
gi sport, avind insd incll![minte adecvat[
pentru s[lile de sport-
77
(Regulamen
tul de organizare
S
i
funclionare
a unitd{ilor
din invdldmdntul
preunivers
itar)
Cerinle:
o
Cui se adreseazd
textul?
o
Ce tip de text este?
o
Care este mesajul
textului?
Sugestii
de rezoluare:
78
o
Textul se adreseazd unor cititori specializafi, elevilor gi
profesorilor, celor care aplic[ legea.
o
Textul este nonficfional gi se incadreazd. in stilul
juridico-
administrativ, prin structura specific[ a acestuia, prin limbajul
denotativ, fEr[ m5.rci ale autorului. Termenii utiliza{i sunt clari,
structura frazei precisl. in general, termenii utilizali au valoare
impersonal6.
.
Mesajul textului este denotativ, ofer[ informafii referitoare
la elevii scutifi de orele de educafie fizicd, gi sport: ce fac ei in
timpul orelor gi care sunt atribuliile profesorilor in leg[turd cu
acegti elevi.
2. Elevii utllizeazd,, de multe ori, scutirea medicald pentru
orele de educafie frzicd, qi sport pentru c[ vor sd scape de efort.
Uneori, existd motive obiective pentru aceast[ situafie, dar, in
multe cazuri, p[rinlii le oblin scutiri copiilor, pentru cd acegtia
nu vor s5 alerge sau considerd c[ normele la care sunt supugi,
degi prevdzute de programele respective, sunt prea dificile. Tre-
buie ca plrinlii gi elevii s[ fie congtienfi de faptul cd lipsa efor-
tului fizic duce la declanqarea unor boli cardiovasculare, la
obezitate gi alte afecliuni care pericliteazd. sindtatea individului.
Varianta nr. 26
Se dd turtul:
,,De
altfel, de teama ca linigtea ce domnea in cuibul nostru sl
nu fi fost cdtugi de pulin tulburat5, tata nu lua nicio hotlr0re frri
sf, n-o fi intrebat qi pe mama, lucru care-gi avea, firegte, gi
neajunsurile lui. Din pricina ei, degi in belgug, trdiarn mai prejos
79
de puterile noastre mult, viala ce duceam nu era, dup[ cum s-ar
fr cdzut, boiereasci gi de vreo schimbare cdt de ugoar[ in ale ei,
mama avea groazS. Niciodatd ddnsa n-a voit sd se migte din
Bucuregti; s[ fi mers qi ea la
lard,,la
vie, la b[i
-
ferit-a sfintul
-
gi trebuie s[ fi avut hazul lor cdldtoriile acelea cu chervanul la
Borsec sau la Zaizon. Pdni gi de acasd se urnea greu. Cine ar fi
crezut c[ tocmai dintr-insa era ursit s[ nascd omul care avea s[
ocoleasc[ pdmdntul de mai multe ori!
Biata mama, cdte avea! Era friguroas[ cum nu se mai poate,
de cdldurd pdtimea, soarele sd n-o fi atins ori vdntul, lumina ii
frcea rdu, intunericul o apisa, la zgomotul cel mai ugor tresdrea
speriatS. Dacd vedea singe, legina. ln petreceri
-
gi era atdt de
s[rb[toritl
-
nu afla decdt oboseal[."
(Mateiu Caragiale, Craii de Curtea Veche)
Cerin,te:
[Citegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lectur[ corectd,
cursiv6, conqtientd gi expresivd a textului dat.]
1. Ce po{i deduce despre autorul textului gi despre situalia de
comunicare?
o
Cine este autorul textului?
o
Cui se adreseaz[ textul?
.
Ce tip de text este?
2.Prezintd, opinia ta despre rolul familiei in formarea unui
copil? Formuleazd un argument prin care s[ suslii opinia
prezentat5.
Sugestii de rezoluare:
1. Autorul textului este Mateiu Caragiale, fiul lui Ion Luca
Caragiale, poet gi prozator din prima jumdtate
a secolului
80
al XX_lea.
Autorul
este cunoscut
in principal
pentru acest roman,
dar a mai scris
9i
Pajere sa:u Remember'
o Textul
tace
parte din romanul
Craii
de Curtea
Veche'
w
roman de tip subiectiv,
in care este descrisdvialaautorului'
Aqa-
dar,
text este
personajul-narator'
care
^-^-;
lriei sale' Se adreseazd
atdt cititori-
l)LvLt
lor s
de limba
9i
literatura
romana
sau
studenlilor,
precum
9i
celor
nespecializali'
dar interesa{i
de
literatur[.
o Este un text de tip ficfional'
incadrdndu-se
in stilul
bele-
tristic. Discursur
este la persoana
I, naratorul
prezentind
o ima-
gir" ai, copillria
lui, din care se desprinde
figYlt
i'::,''^,
"
oo'
Ibr"rru
mlloacele
artistice
utllizate'
precum
qi termentt
cu sens
conotativ.
2. Familia
are un rol determinant
in formarea
unui copil'
Primele
elemente
pe care acesta
de cei
apropiali,
de mame
in mod spec
relalie
speciall
pe tot parcursul
viefii'
eneral'
oglinda
familiei:
aqa cum sunt e
se vor
comporta
qi mai tdrzit'
Varianta
nr.27
Se dd textul:
,,Dac[
plimbarea
prin hotel nu-!i
ajunge'
poli s[ ieqi spre
mallurile
din orag,
p"'e
qi ele' strategic'
intre hotel
9i
sala de
concerte.
Aici, imaginea
noastrl
romineasci
despre
mall este
oarecum
dislocatf,'
Ar trebui
s[ spunem
cd un mall american
este
81
fie o stradf, acoperitd, de vreo trei kilometri, fie un rectanglu
mare cat un stadion acoperit, ambele av6nd ca unic obiect
comertul, fie cd e vorba de bunuri sau servicii. Este de fapt vari-
anta de secol 2l abazarului oriental, pentru c[ la tot pasul
1i
se
ofer[ ceva sau
{i
se intdmpld ceva. ce colc[iald de magazine
de tot soiul, de Ia cele de pilarii qi cizme de cowboy, de haine,
de pantofi, de aparate electrice, de covoare, de cravate kitsch, de
c[r!i pogtale trdsnite, de mobil[, de mdncare gi p6nr la magazine
de b[rci cu motor costand intre 1000 gi 50000 de dolari, ce col-
cdiald' de cdrciurni, fast-fooduri gi restaurante, apoi de instalafii
de masaj puse in mijlocul drumului gi de asiatici care se ofer[
se-!i frAmante g6tul, spatele sau picioarele, pentru c[ shoppingul
gi c[scatul gurii obosesc al naibii, ce colc[ial[ de oameni de
toate culorile gi taliile!"
(Gabriel
Liiceanu, Scrisori cdtrefiul meu)
Cein{e:
[citegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corectd,
cursiv[, conqtientd gi expresivd a textului dat.]
1. ce pofi deduce despre autorul texturui gi despre situafia de
comunicare?
o
Cui se adreseazd textul?
o
Ce tip de text este?
o
Care este opinia scriitorului despre mallurile americane?
2.Prezintd' opinia ta despre importanfa mallurilor in viafa
noastrd. Formuleazr un argument pentru a susfine opinia pre-
zentatd.
Sugestii de rezoluare:
1. Autorul textului este Gabriel Liiceanu, scriitor, eseist
9i
filosof romdn, iar situalia de comunicare este specific[ unui text
de granild. Punctul de referin![ il reprezint[ imaginea unui mall
amerlcan.
o
Textul se poate adresa unui cititor specializat sau unuia in-
t0mplStor, celor interesali de confesiunile unui scriitor, iar titlul
mai sugereazdun receptor, care este chiar destinatarul scrisorilor
imaginare: fiul autorului.
o
Este un text de grani16, in care apare subiectivismul, prin
mdrcile persoanei I, in care limbajul este denotativ, iar ele-
mentele oralitdlii sunt prezente.
.
Opinia scriitorului despre mallurile americane este aceea
c[ sunt diferite de cele romflnegti, in special prin dimensiuni.
Acestea reprezintd un amestec de oameni
9i
de produse care te
pot tenta.
2. Mallurile constituie o realitate a Romdniei postdecem-
briste. Ele sunt expresia unei societ[fi in continud miqcare, a unei
societ[fi dinamice, in care individul prefera s6 g[seasc[ totul
intr-un singur loc: cump[rdturi, distracfie, locuri de
joac[ pentru
copii. Existd aceastd parte bun[ a mallurilor, dar cred cd se poate
gasi gi o parte mai pulin bun[ a acestora,
9i
anume cd ili pot
ocupa o bund parte atimpului, prin tentafia pe care o reprezintl,
timp in care pofi face alte lucruri utile.
82 83
Varianta
nr. 28
Se dd. turtul:
,,orice
jurnal
incearc[ sd anuleze caracterul
oarecum cran-
destin al faptelor de viafd qi, tinzdnd sd le introduc[ intr-o con-
gtiinfa gi memorie colectivf,, er are ndzuin\a
secretd de a le
mantui de insemnele lor fatar subiective, trecdtoare gi, pentru
ceilalli, neinteresante.
Pentru ca relalia mea cu Noica sd devind
mai mult decdt un fapt de via![, este nevoie, in primul rand, ca
(Gabriel
Liiceanu, Jurnalul de ta
pdltiniE)
Cerinle:
[citegte
textul cu voce tare. Reali zeazd o lectur[ corectf,,
cursiv6, congtient[ gi expresiv[ a textului dat.]
1. ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situafia de
comunicare?
.
Cui se adreseazd textul?
o
Ce tip de text este?
.
Care este scopul conrunic[rii?
2.Prezintd'
opinia ta asupra ideii de
jurnar.
Formureazb un
argument care sd ili suslind ideea.
84
Sugestii de rezoluare:
1. Autorul textului este Gabriel Liiceanu, iar situafia de
comunicare se afl[ la limita intre ficlional gi nonficfional.
o
Textul se adreseazd unui cititor, specializat sau nu, intere-
sat de viala gi confesiunile unui scriitor.
o
Este un text de grani16, prezintd.realitatea
viefii autorului
-
intdlnirile de la Piltiniq cu Noica
-,
dar ttihzeazd. gi mijloace
artistice, sensuri conotative.
.
Scopul comunicdrii este de a oferi informafii despre viafa
pe care autorul o ducea la P[ltinig allturi de constantin Noica gi
despre influenla pe care acesta a avut-o asupra vielii lui Gabriel
Liiceanu.
2. Jurnalul reprezintd, confesiunea cuiva, este un element ce
apartine individului, un bun particular, dar poate deveni gi
public, dacd autorul siu doreqte acest lucru.
pentru
a
line
un
jurnal,
trebuie sd simli nevoia de a consemna faptele irnportante
ale vielii tale, pe care vrei s[
!i
le aminteqti mai tdrziu sau sf, le
imp[rtSgegti altora.
Varianta rc. 29
Se dd. textul:
,,$TEFAN:
Eu sunt aici de cinci zile gi m-am siturat de el.
SchimbS-I. Uita-l. Dar dumneata nu gtii sa ui1i. Niciunul din voi,
dumneata gi agtia
-
Bogoiu, sau cum le mai zice?
-
nu qtie s[
uite. Ametili cdnd vi se intdmpl[ sa nu vi aduceli aminte, trei
secunde, in ce zi suntefi. D-aia zdpdcitul acela de bdtrdn, de cum
se scoalS, n-are alt[ treabi decAt s[ scrie pe tabli: 5 august,
6 august. . . D-aia va str6ngeli pilc in
jurul
aparatului de radio, ca
85
sI vi spund ora exactd,. (Aproape
violent:)
Eu nu vreau sI gtiu
ora exact[.
$i
nu vreau s[ gtiu ce e azi, ce va fi m6ine gi ce a fost
alaltdieri.
ce e azi? o zi cu soare. Mi-e de ajuns. imi'face
mird,
zdu, cdnd vd vdd cu ce disperare,
cu ce panicl
vd, agdla[i de tot
ce ali l,sat dincolo,,acasf,,
la Bucuregti.
$i,
fa drJpi vorbind,
n-a[i l5sat nimic acolo. Afi adus totur cu voi, in uuIird,, manii,
regrete, zdmbete,
amoruri.
Ziceai: <Vrei s[ incepem un joc
nou?>> Sigur cd vreau, dar nu vezi cdjocul
meu
"
no, gi c[ al
vostru e vechi, b6tr6n, trist?
CORINA: gi
cum se cheam[ jocul
dumitale?
$TEFAN: Are mai multe nulne, dar dumneata
cinicd gi ai sd rdzi.
CORINA: gi
1i-e
fric6 de rAsul meu?
gTEFAN:
Nu. Se cheamd jocul
de_a vacanfa.
$i
se mai
cheam[ jocul
de-a uitarea.
$i
s-ar mai putea
chema jocul
de-a
fericirea."
(Mihail
Sebastian,
Jocul de_a vacanpa)
Cerinle:
o
Cui se adreseaz[
textul?
o
Ce tip de text este?
.
Care este opinia personajului
$tefan
despre vacanld?
2' care este opinia ta despre petrecerea
timpului
liber?
Formuleazd
un argument pentru
a susfine opinia pre)entatd,.
86
Sugestii de rezoluare:
1. Autorul textului este Mihail Sebastian, dramaturg qi
scriitor interbelic, cunoscut in special pentru piesele de teatru:
Jocul de-a vacanla, Steaua
/drd
nume sau
(Jltima
ord, dar qi
pentru romanele Accidentul sau OraSul cu salcdmi; situafia de
comunicare este una specific literard/fi cfionald.
o
Textul se adreseazd cititorului specializat sau nu, iubitor
de teatru.
o
Textul este unul de tip fictional, aparfine genului dramatic,
prin trds[turile specifice: dialog destinat reprezentdrii scenice,
didascalii, replici ale personaj elor.
o
$tefan
considerl cdvacanta este momentul in care omul se
poate relaxa, prin desprindere de tot ce a ldsat acas6. Vrea s[ uite
de calendar qi de rutina zllnicd, pentru a-gi putea incdrca bateriile
pentru un alt an de munc6, dar nu este l6sat de cei din
jur,
care
nu pot renunfa la obignuinfe.
2. Timpul liber constituie un element esenlial al viefii,
deoarece fIr[ relaxare omul nu-gi poate continua activitatea.
Timpul liber reprezintd momentele petrecute cu familia sau prie-
tenii, momentele in care faci exact ce-!i doreqti, frrI constrin-
geri. Depinde de fiecare cum gtie sd prefuiasc[ fiecare clip[: unii
pot citi, allii pot vedea filme sau merge la teatru, unele persoane
sunt interesate de excursii sau drumefii. Oricum, e bine s[-1i
petreci timpul liber intr-un mod pldcut qi care s[-1i lase amintiri
dintre cele mai interesante.
egti o fat[
87
Varianta nr. 30
Se dd. textul:
,,NINA:
Cum te picdlegti! Tu nu-!i dai seama c6 nu egti
nimeni, prin tine insuli? C5 daci ai ajuns ceea ce egti, e pentru
ci am vrut eu s[ ajungi? C[ e suficient sd spun un singur cuvdnt
pentru ca s[ te transformi in ceea ce egti? intr-un <<Escu>
oarecare, ambilios gi arivist, trecut prin toate partidele, muiat in
toate doctrinele gi intrat dintr-o eroare in parlamentl (privindu-l
cu o rdutate exclusiv
feminind:)
Escule, nu te
juca
cu mine, cI
am s5-{i dau originea politicl pe fa![ gi-atunci
ai s[ rispun zi cine
egti gi de unde vii.
DECEBAL: Ai spus-o tu. Viu dintr-o familie imensd de
<Eqti>: <Popegti>>, <Vasilegti>, <lonegti>, <<Dumitregti>>, <<Geor_
geqti>>, <Nec9ulegti>, gi alli <Eqti>
linugi
fEr[ p6ine de moravurile
politice ale unei
ldri
eminamente agricole. Ei bine, azi viu s6-mi
revendic partea mea, si intru in pdinea duph care atdteageneralii
de <Egti> au frcut z6mbre. Nu mI intereseazl mijloacele prin
care am ajuns gi vreau sI ajung!...
$tiu
numai c[ in mine simt
chemarea neldmuritd a mdririi, gi asta e forfa care m-ajuta sd calc
peste toate piedicile, sf, inving toate dificultefile.
NINA: Nu e for!6. E inconqtienla tipicd a parvenitului gi dac6
vei ajunge vreodatd acolo unde rivneqti, sa gtii cd numai prin ea
ai ajuns."
(Tudor Mugatescu, ...escu)
Ceinfe:
[citeqte
textul cu voce tare. Realizeazd o lectur[ corectf,,
cursiv[, congtientl gi expresivd a textului dat.]
88
1. Ce poli deduce despre autorul textului gi despre situalia de
comunicare?
.
Cui se adreseazd textul?
o
Ce tip de text este?
.
Care este rolul intreb6rilor retorice din prima replic[ a
Ninei?
2. Care este opinia ta despre un om care face orice pentru a
ajunge intr-o funclie important[? Formuleazd un argument din
text prin care sd susjii opiniaprezentatd.
Sugestii de rezoluare:
1. Autorul textului este Tudor Mugatescu, dramaturg inter-
belic, cunoscut gi pentru alte comedii, precum Titanic Vals.
Situalia de comunicare este specific[ literaturii, textul reprezen-
tdnd o discufie intre doud personaje, Nina gi Decebal, in care
tema este legat[ de urcarea lui in ierarhia social[.
o
Textul se adreseaz[ cititorului, specializat sau nu, interesat
de dramaturgie.
o
Este un text ficfional, care apar,tine genului dramatic, prin
prezen[a dialogului ca mod de expunere principal gi prin
prezenla didascaliilor. De asemenea, textul este destinat repre-
zentdrli scenice, iar acliunea este cunoscutd cititorului sau spec-
tatorului doar din replicile personajelor.
.
intreb[rile retorice ale Ninei accentueaz[ lipsa dinamis-
mului lui Decebal, scot in evidenli atit rolul ei in ascensiunea
personajului masculin, c6t gi dispreful fald de acesta. Convin-
gerea ei este c[ Decebal ar fi fost un oarecare fEr[ intervenfiile ei.
89
2. Orice om poate ajunge sd aib[ o funclie important[, dar
trebuie s[ o qi merite. in fragmentul citat, Decebal a ajuns un om
important datorit[ intervenliilor Ninei, nu pentru cd ar avea
merite deosebite. El pare c[ vrea s[ se desprind[ de ea, dar nu
poate, deoarece este produsul acesteia gi trebuie s[-i fie etern
recunoscdtor. Dacd nu reugeqti prin merite proprii, ci prin
intervenfii, faima este trecltoare.
Varianta nr. 31
Se dd" textul:
,,Dup[
plecarea lui Lic[, doamna Vera se ostenise in zadar de
dupi perdele s[ vadd dacl intorc capul unul dupi altul. Lic[ nu
intorsese capul gi doamna Vera trdsese concluzia banalf, cd
blrba{ii igi bat
joc
de femei gi cd fetele sunt nigte ahtiate. Sia nu
intorsese capul fiindcd ii at0rna greu, dar rdm[sese un timp in
.- i,
poart[. Ii pdrea rlu cI a plecat Lica gi ii era sild s[ se intoarci in
cas6. Lici venea destul de des s[ o vadi, dar plimbdrile erau
acum mult mai rare ca inainte. Mindria de a fi de folos gi rangul
nou la care o ridica funclia de infirmierd in casa Rim se luptau in
mintea ei inceat[ cu regretul vielii bune de altddat[. Licd nu
intorsese capul fiindc[, odat[ plecat de la un loc, nu se mai
gAndea inapoi. La vizita de azi constatase numai, cu mul,tumire,
cd lucrurile merg strun6. Nu-i trecuse prin gAnd s[ m[soare
timpul parcurs sau s6-gi proiecteze filmul trecutului."
(Hortensia Papadat-Bengescu, Concert din muzicd de Bach)
Cerinle:
[citegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lectura corect[,
cursiv[, conqtientd
gi expresiv[ a textului dat']
1. Ce poli spune despre autorul textului
qi despre situalia de
comunicare realizatd?
.
Care este scopul comunicdrii?
.
Precizeazd in ce const[ contextul care genereaz[ mesajul
de mai sus gi cui se adreseazd el.
.
Ce tip de text este textul citat (ficlionaVnonficfional,
descrip-
tiv/narativ, informativ/argumentativ)?
Z.Prezintd impresia
pe care o produce asupra ta personajul
Lic[. Formuleazd' un argument
prin care sd ili suslii aceastl
pSrere.
Sugestii de rezoluare:
1. Autoarea textului este Hortensia Papadat-Bengescu,
scrii-
toare interbelic[
gi care se inscrie in curentul modernist
promo-
vat de Eugen Lovinescu. Situalia de comunicare
este una
literar[, naratorul transmite un mesaj cititorului'
.
Scopul comunic[rii este de a emoliona, de a contura
despdrlirea dintre doud personaje.
o
contextul este specific beletristic: desplrlirea
celor doui
personaje, sub observafia Verei.
.
Textul citat apa(ine ficlionalului/literarului 9i
este unul
narativ.
2.LicdesteunpersonajprezentatdinperspectivaVerei'care
considerf, c6 acesta igi bate
joc de femei. Se arat[ grijuliu cu Sia,
pentrucivines6ovadides.Faptulc[nuintoarcecapuldup[ce
a plecat este determinant
pentru caracterizarea
personajului
-
91
90
plin de probleme gi gAnditor la
tului sau viitorului.
Varianta rc. 32
Se dd. textul:
,,Operat
de doud ori, insp[imdnt[tor
de slab, abia umbldnd,
abia vorbind, mai toatd. ziua culcat gi acoperit cu pdtura, cufun-
dat in rugdciuni, p[rintele Haralambie v. aqteaptd rnoartea. Afl6
insd mijlocul gi t[ria de a vorbi uneori, c6te pufin. Monah ce se
afld, intAmpina sfdrgitul cu senindtate, dar nu frri griji: ca omul
cuminte care se pregategte de drum lung gi cunoagte c[ nu-i de
ras, ci e bine s[ chibzuiegti din vreme la toate, sd faci cuvenitele
preg[tiri qi sd te echipezi cugetand cd e mai bine sd prisoseascl
decAt sI lipseascS.
imi daruiegte qi mie cAtva timp gi privindu-I, grdindu-i,
mi
copleqegte convingerea cd suferintele au sens, c6 viala toatd nu
se poate sd nu aibd sens. ca-ntotdeauna rn[ obsede azd, formula
lui Sartre
-
suntem osdndili la libertate
-
care nu-i lipsitd de
putere qi nici de adevir, chiar teologic.
$i
corectarea ei, de cdtre
Merleau-Ponty: suntem os6ndili a da lucrurilor sens.,,
(N. Steinhardt, Jurna lut
fer
i c ir.i i)
faptele prezentului,
nu ale trecu-
.
Ce fel de text este cel citat (ficfional/nonficfional, narativ/
descriptiv, informativ/argumentativ)?
.
Explicl semnificalia atitudinii pirintelui Haralambie V. in
faja morfii.
Cerinte:
[Citeqte
textul cu voce tare. Realizeazd
cursivd, congtientd gi expresiv[ a textului dat.]
1. Ce poli spune despre autorul textului qi
comunicare realizatd?
o
Care este scopul comunicdrii?
92
2. Care este opinia ta despre formula lui Sartre
-
,,Suntem
osindili la liberlate"? Formuleazd un argument prin care s[ i{i
susfii aceast[ opinie.
Sugestii de rezoluare:
1. Textul face parte din Jurnalul
fericirii,
scris de N. Steinhardt,
om de culturd gi fost delinut politic, experienlI din care a con-
ceput acest
jurnal.
Situalia de comunicare se afldla graniga intre
ficfional qi nonficlional. Este prezentat un portret al plrintelui
Haralambie V., a c[rui figurd il impresioneazd pe scriitor prin
seninitatea cu care intAmpin[ sfdrqitul.
.
Scopul comunicdrii este de a-gi prezenta impresiile referi-
toare la plrinte, de a contura un portret al acestuia'
o
Textul este unul descriptiv/de grani1d.
o
Atitudinea pirintelui Haralambie V. in fafa rnor{ii este una
plind de seninitate, dar nu lipsit[ de griji. Agteptdndu-;i sf6rqitul
viefii, monahul parc[ se pregltegte pentru o lungd cdldtorie,
Idc6nd toate preg[tirile rrecesare din vreme.
2. Consider cI formula lui Sartre este adev6rat[, deoarece un
individ poate dispune de libertate, dar sd nu gtie cum s[ o
foloseascS" Oamenii trebuie sI qtie cum sd se bucure de tot ce le
ofer[ viafa, dar, in acelaqi timp, sd fie conqtienli c[, la un
moment dat, vor da socoteald pentru tot ceea ce au slvArqit.
93
o lecturd corect[,
despre situalia de
I
Varianta nr. 38
Se dd textul:
,,Vorba
<<orator>> in accepfiunea ei generali este un neo_
logism: diclionarul academic Laurian-Massim
il insemneazd, cu
stelula (*) cuvintelor importate dup[ lg30; dicfionarul de la
Buda din 1825, cu tot latinismul exagerat al etimologiilor lui,
nu-l are deloc, ci are numai <<riton>, introdus firegte odatd cu
influenla culturii grecegti,
cam pe la 1700, precum se qi gdsegte
in Istoria ieroglificd a lui Dimitrie cantemir de la 1704, pe c6nd
Nicolae costin, cu 13 ani mai in vdrstd dec6t cantemir,
pomenind
undeva pe <Ji!ero>, il perifrazeazd
<<acela domnul
voroavei rdmlenegti> (Predoslovia
la Cartea pentru descdlecatul
dintdi).
cu grecescul <<riton> s-a intdmplat insi ceea ce s-a intAmplat
cu slavonescul <jupdn>, care din inaltul sdu rang social s-a
coborat la cdrciumarul evreu.
$i
ritorul, sau cu actuala pronun-
fare
francezo-latind, retorul, s-a cobordt in termometrul valorilor
gi din orator ce era mai inainte a ajuns ra definigia diclionarului
de la 1841, apropiindu-se astfel de familiarur guraliv sau limbut.
(Titu Maiorescu, Oratori, retori qi timbuli)
Ceinle:
[citegte
textul cu voce tare. Reali zeazd. o lectur[ corectd,
cursivd, congtientd gi expresivd a textului dat.]
l. Ce pogi spune despre autorul textului gi despre situafia de
comunicare realizatd?
.
Care este scopul comunicirii?
o
Precizeazd. cui se adreseaz[ textul de mai sus.
94
o
Ce tip de text este cel citat (ficfional/nonficfional, narativ/
descriptiv, informativ/argumentativ)?
2.Prezintd, opinia ta despre diferenfierea intre orator gi retor.
Formuleazd un argument pentru a susline aceast[ opinie.
Sugestii de rd.spuns:
1. Autorul textului este criticul literar Titu Maiorescu, men-
torul Junimii, cel care a scris multe studii referitoare la limba
gi cultura romAn[. Situafia de comunicare este una specific
gtiin!ificd.
.
Scopul comunicf,rii este de a informa in leg[turd cu distinc-
fia
intre orator gi retor, precum gi cu evolufia etimolo gicd. a
cuvdntului
,,orator".
o
Textul citat se poate adresa cititorilor specializafi in dome-
niul limbii romdne, care pot infelege limbajul utllizat.
o
Se incadreazd in categoria textelor nonficfionale, fiind un
text clar gi coerent, care oferd informa{ii intr-un limbaj prepon-
derent denotativ, specific stilului gtiinlific. Este prezentatd evo-
lufia cuv0ntului
,,orator"
gi contextele in care acesta apare.
2. Oratorul este un bun vorbitor, ce are un discurs coerent in
orice imprejurare, nu se teme de a vorbi in fafa mullimilor, pe
cdnd retorul este considerat un guraliv, dar nu neapdrat gi un bun
vorbitor.
95
Varianta nr. 34
Se dd textul:
,,Mama
fusese crescutd in pdrerea c[ fiecare generafie trebuie
sd fie
linutd
cu strictele despdrlitd de cealaltS, qi orice atitudine
mai familiar[, de la copil la plrin]i, i se p[rea o lips6 de cinstire.
Astdzi inc[, una din cele mai addnci dureri ale mele este fap-
tul c[, fiind fiica ei, niciodati n-a incuviinfat, chiar dup[ ce am
?mplinit patruzeci de ani, sd pot sta la sfat cu d6nsa, ca qi cum
am fi fost de o seam5. Ea nu vroia sd dureze o punte intre gene-
ralu.
$i,
totugi, simt cd amdndoui am fi gustat o nespusi bucurie
stAnd de vorbd impreun[ asupra problemelor viefii, mlrturisin-
du-ne una alteia ceea ce gisisem greu sau incilcit in deosebitele
noastre cdi, cici gi una, gi alta ne cdsitoriserdm in
fdri
strdine.
Din pricina acestei atitudini a ei, foarte rar am indr[znit s6-i
cer o povali, gi am fost nevoitd sd pdstrez intru cdtva o masc[,
de cAte ori eram cu ddnsa, deoarece ea niciodati n-o ridica pe a ei."
(Maria, Regina Rom6niei, Povestea vielii mele)
Cerinfe:
[Citegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lectur[ corectd,
cursivi, congtienti gi expresivf, a textului dat.]
1. Ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situalia de
comunicare?
.
Care este scopul comunicdrii?
.
Precizeazd. in ce const[ contextul care genereazi mesajul
de mai sus gi cui se adreseazf, el?
96
.
Ce tip de text este mesajul de mai sus (ficlional/nonfic-
lional,
descriptiv/narativ, informativ/argumentativ)?
2. Prezintd impresia pe care o produce asupra ta lectura
textului. Formuleaz[ un argument din text care si ili suslin6
aceastd afirmafie.
Sugestii de rezoluare:
1. Autoarea textului este Regina RornAniei, Maria, iar situalia
de comunicare se afli la granila intre ficlional gi nonficfional'
.
Scopul comunic[rii este de a prezenta impresiile autoarei
asupra propriei viefi, asupra relaliei pe care aceasta a avut-o cu
propria mam6.
o
Contextul este unul real
-
relalia cu propria mam[
-;
el se
adreseaz[ cititorului, c[ruia ii transmite informa]iile.
o
Textul este unul de grani16, cu rol de a informa, dar gi de a
prezenta impres iile autoarei.
2. Textul citat mi-a produs o puternic[ impresie generat[ de
relafia rece dintre regina Maria qi mama sa. M-a impresionat
durerea reginei Maria de a nu se fi putut sfrtui cu mama sa in
privinfa problemelor vielii. Degi ar fi fost elemente care s[ le fi
apropiat pe cele doui femei, atitudinea mamei a fost intotdeauna
distantd. Aceastf, atitudine se baza pe convingerea puternici a
mamei reginei Maria cd fiecare generalie trebuie sI fie despdrlitd
cu strictele de cealaltd gi ci nicio punte intre generalii nu este
posibila.
in ciuda dorinlei reginei Maria de a fi mai apropiate, mama sa
a pus intotdeauna convenfiile sociale mai presus de afecliunea
maternd, lucru ce mi s-a p[rut trist
9i
inleleg intr-o anumiti
mdsurd durerea reginei Maria.
97
Varianta nr. 35
Se dd textul:
ARTICOLUL 32
(l) Dreptul la inv[{dtur5 este asigurat prin inv[f[mAntul
general obligatoriu, prin invd![mdntul liceal gi prin cel profe-
sional, prin invl![rndntul superior, precum gi prin alte forme de
instruc{ie gi de perfecfionare.
(2) invelemdntul de toate gradele se desftgoar[ in limba
romAn[. in condifiile legii, invdldmAntul se poate desfEgura gi
intr-o limbi de circulafie interna{ional[.
(3) Dreptul persoanelor aparlinAnd minoritdlilor nalionale de
a invdfa limba lor mateml qi dreptul de a putea fi instruite in
aceastd limb6 sunt garantate; modalitelile de exercitare a acestor
drepturi se stabilesc prin lege.
(4) tnvefemintul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul
acordd burse sociale de studii copiilor gi tinerilor provenili din
familii defavorizate gi celor institulionaliza[i, in condiliile legii.
(5) invif[mAntul de toate gradele se desfrqoar[ in unitali de
stat, particulare gi confesionale, in condifiile legii.
(6) Autonomia universitard este garantat[.
(7) Statul asigurd libertatea inv[l5mdntului religios, potrivit
cerinlelor specifice fiecdrui cult. ln gcolile de stat, invdldmdntul
religios este organizat gi garantat prin lege.
(C o ns t i tu1 io Ro m dn i e i)
Cerinfe:
[Citegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corect6,
cursiv6, congtientd gi expresivf, a textului dat.]
98
1. Rdspunde la urmdtoarele intreb6ri gi cerinle privind textul
citit:
.
C[rui stil funclional ii aparline textul? Argumenteazf,!
o
ExplicS, prin cuvinte proprii, ce prevede Constitulia in
legituri cu limbile in care se desfrgoarf, gi se poate desftgura
invdflmintul.
o
Sunt permise de Constitulie unitdilile particulare de invdfE-
rn0nt? Argumenteazi r[spunsul citind cu voce tare alineatul
respectiv.
2. Care este opinia ta despre modul in care sunt respectate
prevederile Co ns ti tul iei referitoare la invlfdmdnt?
Sugestii de rezoluare:
l.
o
Textul aparline stilului
juridic-administrativ.
Argumen-
tele sunt urm[toarelel. Constitulia este un document oficial; stilul
este obiectiv, impersonal; se utllizeazd termeni de specialitate gi
formule stereotipe, cligee verbale (,,in condiliile legii",
,,garantat
prin lege"); cuvintele sunt folosite cu sens exclusiv propriu.
o
Constitulia prevede ca invdf[mintul sd se desftgoare in
limba romdni, dar exist6 gi posibilitatea desfEgurlrii lui intr-o
limb[ de circula(ie internalionall. Este garantat dreptul minori-
telilor na{ionale de a invila limba matern[ gi de a fi instruite in
aceastd limb6.
.
Unit[tile particulare de inv6![m0nt sunt permise de
Constitulie:
,,inv[![mintul
de toate gradele se desfbgoar[ in
unit[1i de stat, particulare gi confesionale, in condigiile legii."
2. Indica;ii: in exprimarea opiniei trebuie sE
1ii
seama de
ceea ce gtii din experienfa personald gi a unor cunoscufi ori din
99
ceea ce ai aflat din mass-media despre respectarea sau despre
incdlcarea acestor principii in unele caztxi. Te poli referi Ia
lirnba in care se desfdgoari inv6![mintul, Ia acordarea de burse,
la inv6![mdntul religios.
Se dd textul:
,,Cel
mai greu lucru, c6nd te apropii de un cuvint, este sd-l
dezbraci de hainele de sens pe care, cu o cochetlrie inepuizabild.,
el le-a multiplicat de-a lungul istoriei gi folosirii sale. Orice
cuv6nt vechi, qi mai cu seam[ cele grecegti gi latinegti, ajunge la
noi incotogmdnat. PreluAndu-I, limbile moderne i-au refinut sen-
surile tdrzii sau pe cele care, dintr-un motiv sau altul, au rdzbit
cu prec[dere la suprafafa limbii. Iar operafia de dezbrdcare a
cuvAntului, de parcurgere de-a-ndlratelea a istoriei lui, p6ni la
despuierea final[, pdnd la oblinerea sensului gol inilial, numit
etimon, este
-
tocmai pentru ci intre timp limba s-a fixat deja
intr-un sens anume
-
una dificila. Cuvintele nu se lasi ugor dez-
brdcate. Le-am intdlnit de prea multe ori aga cum le folosim noi,
purtAnd adicd hainele ultimului lor sens, pentru a ne incumeta sI
ni le imagin[m gi altfel.
$i
totugi, hainele acestea nu-gi afld
raliunea de a fi decdt dacd avem acces la cele care le-au
precedat. De-abia atunci cind facem istoria costumafiei lor
putem spune cd
Stim
limba, putem spune c[ infelegem fiinga
cuvdntului in toatd amploarea gi frumuselea ei."
(Gabriel Liiceanu, Scrisori cdtrefiul meu)
Varianta nr. 36
are. Realizeazd o lectur[ corect[,
I a textului dat.]
le intrebdri gi cerin{e privind textul
citit:
a
a
text.
100
in ce stil funcfional este scris acest text? Argumenteazi!
Identificl funclia actului de comunicare prezent[ in acest
.
Ce inlelege autorul prin
,,a
dezbrdca un cuvdnt de hainele
lui de sens"?
o
Cum argumenteaz[ autorul afirmafia c[ este dificil sl
ajungem la sensul inilial, la etimon?
2. Exprim[-li opinia in leg5tur[ cu faptul dacl este intr-ade-
v[r necesar sf, cunoaqtem sensurile succesive ale cuvintelor ca sd
putem spune cd gtim limba.
Sugestii de rezoluare:
1.
o
Textul este scris in stil beletristic. Argumente: stilul
imbini obiectivitatea cu subiectivitatea; cuvintele sunt folosite
uneori cu sensul lor propriu, iar alteori cu sensul figurat; sunt
prezente figuri de stil; principala calitate a acestui stil este
expresivitatea.
.
in text predomin[ funcfia poetic[ a actului de comunicare,
intrucit mesajul se valorific[ pe el insugi, pundndu-se accent pe
forma mesajului.
.
Prin
,,a
dezbrdca un cuvAnt de hainele lui de sens", autorul
inlelege a renunla la sensurile pe care un cuv6nt le-a dobdndit pe
parcursul istoriei lui, in limbile moderne, astfel inc6t sl
101
reconstituim sensul prim, originar, din limba greacd sau din
limba latin6.
o
Este dificil sd ajungem la sensul inilial, la etimon, pentru
c[ limba s-a fixat intre timp la un anumit sens gi pentru ci ne-am
obignuit prea mult cu acest ultim sens.
2. Indicalii.' Pentru a-!i formula opinia, gdndegte-te dacd ai
simfit vreodatd nevoia, in situagiile de comunicare uzuale, s[
cunogti originea unui cuvdnt. Dar in studierea unui obiect de
invdfdmdnt, de exemplu a limbii romdne sau a filozofrel? Crezi
cd pentru un specialist (de pild6, pentru un filozof sau pentru un
medic) este necesar s[ qtie sensul originar al unui termen?
Varianta nr. 37
Se dd textul:
,,-
S5. vezi ce s-a petrecut in ziua cdnd am terminat cu
montatul tuburilor qi racordul la relea. Lucram la instalarea con-
torului gi a siguranfelor. Afar[ ploua gi tr6snea, uite-aga alergau
fulgerele in
jurul
casei, ca nigte gerpi de foc. Eu lucram pe viu,
frr[ mdnugi gi f5r[ cizme de cauciuc. Trece curentul prin mine gi
eu nu simt nimic. La gcoala de maigtri demontam intrerupitorul
de lAngd ugd, puneam dou6 degete pe fire gi cind intra cineva,
hai noroc, m[, ii spuneam gi ii intindeam mdna qi dla mi-o
strdngea gi fleagc! cf,dea
jos
bifdind. Nevastd-mea zice, loane,
vezi sd nu pdlegti ceva gi n-apuc s[-i r6spund, c[ odat[ bum! un
stdlp de foc trdsnegte in mijlocul casei gi intrd in p[m6nt gi lasd
in urmd fum, fl1c[ri gi miros de pucioasd...
-
$i
nu
1i-a
luat casa foc?
t02
-
Nu!
-
$i
nici tu n-ai p[fit nimic?
A clltinat din cap gi a negat mut, posedat de viziunea care ii
trdia inaintea ochilor
(acel stdlp de foc imaginar)
[...]".
(Marin Preda, Via[a ca o
Pradd)
Ceinle:
[Citegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lectur[ corect6,
cursivl, congtientl gi expresivf, a textului dat.]
1. R[spunde la urmltoarele intrebdri
9i
cerinle privind textul
citit:
o
Indicd tipul de text, narativ sau descriptiv,
9i
argumen-
teazd-ti alegerea.
.
Care este referentul acestei situalii de comunicare?
(Ce
acliune desfbgura personajul in momentul in care s-a intamplat
accidentul?)
o
Ce profesie pare s6 aib[ emil[torul acestui mesaj?
o
Referindu-te la modul in care i se adreseazd emildtorul
receptorului, in prima frazd, ptecizeazd ce tip de relalie pare sd
fie intre ei: oficial[, familiarl, neutrf,. Argumenteazd!
o
Citegte cu voce tare fragmentul din text in care apare stilul
indirect liber.
2. Exprim6-{i opinia dac[ intimplarea prezentat[ in text ar
putea fi reald sau nu. Argumenteazd!
Sugestii de rezoluare:
1.
o Textul este narativ, pentru cdrelateazd o intimplare, pre-
zentdnd faptele in succesiune. Din punct de vedere gramatical,
r03
predomin[ verbele, care exprimd acfiuni, fapt caracteristic
naraliunii.
.
Referentul il constituie lucrarea pe care o efectua perso-
najul la instalalia electricl.
.
Emit6torul pare s[ fie un electrician, intruc0t gtie cum se
monteaz[ o instalafie electric[ qi precizeazd cd a urmat gcoala de
maigtri. Nu da ins[ dovadd de profesionalism, pentru c[ nu-qi ia
mdsurile de siguranf[ absolut obligatorii.
r
Relalia dintre emil[tor gi receptor pare s[ fie una familiar[,
deoarece emilbtorul i se adreseazd receptorului la persoana a II-a
singular:
,,sdYez7".
o
Fragmentul in care apare stilul indirect liber este:
,,Nevas-
tl-mea zice, Ioane, vezi sd nu p[fegti ceva
[...]."
Enun]ul unui alt
personaj este integrat in discursul naratorului frrd a fi delimitat
prin ghilimele sau introdus prin linie de dialog.
2. intdmplarea nu este real[: nu este posibil ca, in urma unei
asemenea desc[rcdri electrice, s[ nu ia casa foc
ai
nici
protagonistul sI nu p[feasc[ nimic. De altfel, se precizeazi gi in
text c[
,,stilpul
de foc" era,,imaginar".
Se da textul:
,,Omul
care nu mlndncd e lingav, gi e nervos, de el se lipegte
bolile, qi toate relele pdmdntului... qi ce zice lvona, astea e numa
vorbe... Vorbe de femeie care nu-i place gospoddria, o
fine-ntru-
na cu fructele gi cu regimu, da' cine poa' s[ tr[iasc[ din aga
ceva? Dac-ar fi sd ia fructe gi carne, nici dou[ zlle n-at
fine-o
104
banii! DouS suflete,
qase sute cinzeci de lei, qi lumina,
9i
chiria,
qi televizoru... A$a c[ astea e numa vorbe, fincl dac[ vine Leana
la cur[fenie sau la sp lat, o vezi pe Ivona ca pleacl repede-re-
pede cu sufertagu la Gospodina!
inc[
$-atunci
vine numa cu trei-
patru porlii!"
(Gabriela Adamegteanu, Dimineald pierdutd)
Dicfi.onar:
lingav
:
mofturos Ia mAncare; care abia se atinge de
mflncare; slab, pllp0nd, bolnlvicios.
Gospodina:
(in trecut) lanf de magazine care comercializa,u
semipreparate.
Cerin{e:
[citegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lectur[ corectS,
cursiv[, conqtientl
9i
expresiv[ a textului dat']
1. Rdspunde la urmltoarele
intreblri
qi cerinle privind textul
citit:
o
ce poli spune despre nivelul de educalie dovedit de emi-
fitorul
monologului?
Argum enteazdt.
o
Precizeazd in ce scop este folosit apostroful in enunful
,,da'
cine poa"'.
o
Indici efectul stilistic al repetiliei ,,repede-repede"'
.
Reformuleaza
enun,tul urm[tor, astfel incit sd corectezi
eventualele
gregeli, respectand normele exprimlrii corecte:
,,Vorbe
de femeie care nu-i place gospoddria
["']"'
(Nu inlocui
niciun cuvdnt, modific[ doar forma incorectd din punct de
vedere gramatical.) Cum se numeqte
greqeala din acest enunf?
o Explicl uttlizarea
punctelor de suspensie, a semnului
intreblrii
gi a semnului exclamlrii in monologul anterior.
105
Varianta nr. 38
2. Exprimd-fi opinia despre alimenta{ia s6n[toasi, pornind de
la afirmaliile din textul dat.
Sugestii de rezoluare:
1.
o
Emifdtorul monologului are un nivel modest de educafie,
fapt ce reiese din limbajul popular, cu abateri de la normele
limbii literare. Exemple: dezacordul dintre subiect gi verbul
predicat (,,se lipegte bolile",
,,astea
e numa vorbe"), forma
,,finc["
(in loc de
,,fiindc5"),
lipsa articolului hotlrAt -/ (,,regimu",
,,televizoru",,,sufertaqu").
.
Apostroful marcheazd elidarea sunetelor finale din cuvin-
tele
,,dar"
gi
,,poate",
pentru a sugera un tempo rapid al vorbirii,
caracteristic exprimlrii orale.
.
Repetilia intensificI ideea de vitezd intr-un mod specific
oralit[1ii.
o
Pentru a corecta anacolutul, enunlul trebuie modificat
dupi cum urmeazd:
,,Vorbe
de femeie cdreia nu-i place
gospoddria
[...]."
o
Toate aceste semne de punctualie accentueazd impresia de
oralitate: punctele de suspensie marcheazd intreruperea unui
enunf, ldsat neterminat pentru a se trece mai repede la alt[ idee;
semnul intrebirii gi semnele exclamirii sugereazi irnplicarea
afectivd a emil[torului in cele relatate.
Z.Indicayii: Exprimarea opiniei trebuie si
fin[
seama de
cunogtinlele despre alimentafia sdn[toas5 pe care le-ai dobdndit,
de experienfa personal[ gi de cazuri cunoscute direct sau din
mass-medi a. Precizeazd,la ce alt criteriu, in afara celui de igien[,
se raporteazd emilitorul atunci cdnd se referd la alimentafie.
105
Varianta nr. 39
Se dd textul:
,,Cdmpia
B[rdganului la est de valea Mostiqtei este neted[, cu
vegetalie de step[
qi climi secetoasd. Doar cdteva vdi mai
insemnate (Ialomila gi cllm[1ui) traverseazd aceast[ cimpie
roditoare, acoperit[ cu o cuverturd groasl, loess,
9i
cu soluri
cernoziomice. Apa se afl6 pe alocuri la mare adflncime. O alta
caracteristic[, mai ales in partea estic6, o dau lacurile s[rate,
care accentteazd, aspectul de stepd. Unele din ele sunt folosite
pentru b[i, cum ar fi Lacul Sdrat de l6ng[ Br[ila. Ele s-au format
prin ridicarea sSrurilor datorit[ evaporlrii apelor in perioadele
secetoase
gi calde ale anului."
(Victor Tufescu, Claudiu Giurcineanu, Aurel Banu,
Geografia Romdniei)
Cerinle:
[citegte
textul cu voce tare. Realizeazb. o lectura corectd,
cursivd, congtientl
gi expresivl a textului dat.]
1. R[spunde la urmltoarele intrebdri gi cerinfe privind textul
citit:
.
in ce stil funclional se incadreaz[ textul? Argumenteaztrl
o
care este scopul comunicdrii: informare sau divertisment?
o
ce statut profesional presupui c6 au emildtorii mesajului?
o D6 exemple de termeni de specialitate din textul anterior.
o
Menfion eazd doud caracteristici ale descrierii prezente in
textul dat.
107
2. ExprimS-fi
opinia in leg[turd cu utilitatea
cea anterioarS.
Sugestii de rezoluare:
1. o
Textul se incadreazd in stilul gtiinfific.
transmise rezultatele
observaliei qtiinlifice;
este
de specialitate;
textul este obiectiv; termenii
sens exclusiv denotativ.
.
Scopul comunic[rii
este informarea.
.
Emi![torii
sunt specialigti in geografie, profesori gi/sau
cercetitori.
o
Exemple
,rloess", ,rsoluri
rare".
o
Aceastd descriere gtiingificd
prezintd,
o form6 de relief
(cdmpia
Bir[ganului),
cu structura solului, pirfile
care o com_
pun gi clim6.
2. o asemenea descriere geograficd
are utilitate in agricurtur[,
organizarea teritoriului, protecfia
mediului gi turism balnear.
Varianta nr. 40
Se dd" textul:
,,Dar
insf, qi eu am crescut pe cAmpul B[rdganulu il Et in
Arcadia ego!
$i
eu am vdzut cardurile de dropii, cutreier6nd
cu
pas m[surat qi cu capul afintit ra pazd, acele gesuri frr[ margine,
prin care aerul, rrsfirat in unde diafane sub argiga soarerui de
vard, oglindeqte ierburile gi baliriile din depirtare gi le preface,
108
unei
de termeni de specialitate:,,vegetatie,,,,,clim6,,,
cemoziomice",,,partea
estici,,,,,sdruri,,,,,evapo_
descrieri ca
Argumente:
sunt
folosit un limbaj
sunt utilizali cu
dinaintea vederii fermecate, in cet[fi cu mii de minarete, in
palate cu mii de incdntlri."
(Alexandru Odobescu, P s eudo -ltyne get ikos)
Dic{ionar:
Et in Arcadia ego! (in limba latinl)
:
$i
eu arn fost in
Arcadia! (Cu sensul:
$i
eu am cunoscut fericirea!).
Cein[e:
[Citegte
textul cu voce tare. Realizeazd o lecturd corectd,
cursivd, congtientd gi expresiv6 a textului dat.]
1. Rdspunde la urmdtoarele intreblri gi cerinfe privind textul
citit:
.
in ce stil funcfional se incadreazd textul? Argumenteaz[!
o
Menfioneazd, doud, caracteristici ale descrierii prezente in
textul dat.
o
Demonstreazd, cI textul citat exprim[ viziunea emillto-
rului.
.
Ce funcfii ale actului de comunicare se realizeazd in acest
text? Explic[!
o
Precizeazd dacd textul anterior este epistolar,
jurnalistic,
memorialistic sau argumentativ.
2. Descrie, in cdteva cuvinte, un peisaj care te-a impresionat.
Utllizeazd mijloace artistice (figuri de stil) care s[ transmitd gi
altora viziunea ta asupra peisajului respectiv qi emo{iile pe care
le-ai incercat.
109
Sugestii de rezoluare:
1.
o
Textul se incadreaz[ in stilul beletristic, deoarece este un
text care transmite o viziune personald, subiectiv[ a emil[to-
rului, iar scopul s[u este delectarea artistic[. Vocabularul este
variat, cuvintele fiind utilizate gi cu sens conotativ.
o
Aceastf, descriere literard prezintd' un tablou din natur6, cu
elementele lui componente, din perspectiva subiectiv[ a auto-
rului.
o
Perspectiva subiectiv[ a emi![torului, marcatd de impre-
siile puternice din copillrie, selecteazd aspectele care l-au im-
presionat (de exemplu, dropiile)
9i
prezintd mirajul creat in
zilele verii de cdldura excesivd a soarelui.
.
in acest text, se realizeazd funcfia emotiv6, pentru cd
emilitorul scoate in eviden![ sentimentele pe care i le-a produs
contemplarea peisajului, gi funcfia poeticd, fiindcd se pune
accentul pe forma gi pe expresivitatea mesajului.
o
Textul este memorialistic, emig[torul preciz6nd de la
inceput c[ se refer[ la o experienld personall.
2. Dintre peisajele pe care le-am vdzut, m-a impresionat cel
mai mult marea la rdsdritul soarelui. Atunci, o geanl de lumind
atenueazdpentru inceput intunericul nopfii, concurAnd cu strdlu-
cirea Luceafrrului de ziu6. La orizont, marea se tiveqte cu auriu,
anunf6nd aparilia astrului zilei, ce pare s[ iasd incet din ad6ncuri
rdspindindu-gi razele inc[ reci.
110
Calendarul examenului
de bacalaureat
2012
in loc de introducere
Cuprins
Gri la descriptorilor
competenfei
de comunicare
oral[ in lirnba romdnl"""
Termeni
gi concepte folosite in evaluarea oral6
v allarrts
PruP
4
.8
15