Dieta in colecistita: alimente permise si interzise

Unele persoane care au colecistita cronica, nu par a avea probleme cu orice

produs alimentar, dar multe persoane au simptome in legatura cu anumite
alimente si combinatii de alimente.
Astfel, pentru a putea identifica ce tip de alimente sunt factori declansatori ai
puseelor de colecistita, se recomanda pastrarea unui jurnal alimentar. Daca
acest lucru este dificil, se vor evita alimentele care sunt cel mai frecvent
raspunzatoare de aparitia simptomelor.
Regimul alimentar in colecistita este individualizat in funcţie de forma
acuta sau cronica.
In colecistita acuta, care se trateaza in spital, alimentatia orala va fi
intrerupta. In primele 24-48 ore se administreaza regim hidrozaharat:
limonada, ceaiuri slab indulcite, sucuri de fructe diluate, supe limpezi de
legume. Vor fi asiguraţi 2-3 litri de lichid administrati la 2-3 ore, in funcţie de
pierderi. După 48 ore se adauga mucilagii din fainoase, pireuri de legume
preparate cu lapte degresat sau iaurt, fainoase cu lapte degresat. Pe masura
ce faza acuta diminua, se adauga branzeturi proaspete de vaci, lapte si iaurt
degresate, paste fainoase, peste alb slab, fiert ca rasol, carne slaba de pasare
fiarta, sufleuri de legume sau fainoase, apoi paine prajita. Treptat se trece la
regimul de cruţare din colecistita cronica.

Alimente recomandate in colecistita cronica

Fainoase (paine, chifle, lipie, biscuiti si cereale integrale) cu continut scazut
de grasimi, fara seminte sau fructe uscate, mamaliga moale, pripita, orez,
taiţei, spaghete, macaroane.
Lactate cu continut scazut de grasimi, lapte cu fulgi de ovaz, cu gris, fidea
sau orez, branzeturi degresate - urda, cas, branza de vaci proaspata, branza
tofu
Carne slaba de pasare (pui, curcan) fara piele, vita slabă, muschiulet de porc,
peste proaspat sau congelat, conserve in apa, carne slab condimentata.
Oua fierte moi (de preferat albus), ochiuri in apa
Legume proaspete nefibroase, congelate sau conservate, zarzavaturi si
legume tinere (fasole verde, dovlecei, spanac, ciuperci, stevie, loboda, etc),
cartofi copti, fierti sau piure.
Fructe proaspete bine coapte, fara samburi şi coji, congelate, conservate in
compot ori gemuri fara zahar sau preparate la cuptor.
Grasimi - unt proaspat in cantitate mică (maxim 10 grame/zi), uleiuri
vegetale cu moderatie, sosuri cu continut redus de grasimi (de preferat pe
baza de iaurt degresat) si putin condimentate.
Zahar in cantitate redusa, prajituri de casa cu aluat uscat sau fiert (cu gem,
cu branza de vaci, cu fructe, albua de ou, miere), budinci de gria sau orez
slab indulcitre, miere, jeleuri, gem fara seminte, gelatina de fructe, bezele,
serbet.
Bauturi : apa minerala plata, ceai de menta, musetel, sunatoare, tei, supe de
zarzavat, compoturi slab indulcite.
Condimente nu foarte picante si in cantitate redusa, mancaruri nu foarte
condimentate, de preferat patrunjel, marar, leustean, tarhon, dafin, foarte
putin cimbru in tocaturi in loc de boia, piper, ardei iute. Sare cu moderatie,
zeama de lamaie indoita cu apa pentru acrit salatele si supele.

Alimente interzise in colecistita cronica

Painea calda, proaspata, cerealele cu zaharuri adaugate si produsele de
patiserie cu continut ridicat de grasimi (biscuiti, cornuri, placinte, foietaje,
saleuri, merdenele, etc), mamaliga insuficient fiarta.
Produsele lactate cu conţinut crescut de grasimi, lapte cu ciocolata, smantana
grasa, iaurt gras, branzeturi fermentate, sarate sau foarte condimentate,
branza topita sau cremede branza grase, cascaval, sosuri de branza de orice
fel.
Carne grasa de porc, rata, gasca, oaie, carne de vanat, carne tocata,
condimentata (chiftele, mici), afumata, prajita, snitel, conserve de carne si de
peste grase, piftie de carne, mezeluri, salam, carnati, crenvusti de orice fel,
peste foarte condimentat, untura, slanina, seu, jumari, alimente preparate cu
grasime incinsa, rantasuri, maioneza, sosuri grase sau foarte condimentate,
supe creme, ciorbe grase.
Oua prajite, fierte tari, galbenus de ou in cantitate mare, maioneza.
Zarzavaturi fibroase, atoase crude (andive, ridichi, sfecla, varza, conopida,
broccoli, fasole uscata, mazare, castraveti, ceapa, usturoi, hrean)
Citeste si Colecistita: simptome, tratament, stil de viata
Fructe necoapte sau acre, cu coaja si samburi, nuci, alune, seminte, migdale,
etc
Deserturi preparate cu multa grasime, unt, galbenusuri, produse preparate cu
nuci, alune, ciocolata, cacao, aluaturi dospite, foarte proaspete
Orice bautura foarte rece sau foarte fierbinte, acra, bauturi carbogazoase,
orice bautura ce contine alcool.
Sosuri pentru gratar, sos cu ardei iute, sosuri foarte picante (usturoi, ardei
iute, hrean, piper negru, mustar, boia), mancaruri foarte condimentate.

Colecistita cronica reprezinta inflamatia cronica a vezicii biliare,

cauzata de atacuri repetate de inflamatie acuta si se caracterizeaza
prin micsorarea si ingrosarea peretilor vezicii biliare, cu pierderea
capacitatii de a concentra, stoca si elimina in mod eficient bila.

Cauze
Cea mai frecventa cauza de colecistita este litiaza biliara, adica acumularea
de calculi in vezica biliara (popular, pietre la fiere). Calculii sunt cel mai
frecvent alcatuiti din colesterol si calciu. Persoanele cele mai predispuse la a
face calculi biliari sunt cele care sufera de obezitate, diabet zaharat, guta,
dislipidemie, ateroscleroza. De asemenea, pot dezvolta calculi biliari si
persoanele care slabesc prea rapid, femeile care au avur sarcini multiple sau
cele care iau anticoncepţionale orale si in general toti cei care au o
alimentatie bogata in grasimi.
Alte cauze non-litiazice mai des intalnite ale colecistitei acute sunt abuzul de
alcool, lipsa de mobilizare dupa interventii chirurgicale majore, hepatita si
pancreatita cronica.

Semne si simptome
Colecistita acuta se manifesta cel mai frecvent prin durere in etajul
abdominal superior. Durerea poate debuta in epigastru, iar apoi se localizeaza
in hipocondrul drept, adica in zona ficatului. Frecvent iradiaza in umarul drept
sau in omoplatul drept si se insoteste de febra, frison, greturi si varsaturi,
scaderea poftei de mancare, pana icter in forme severe. La persoanele
varstnice durerea si febra pot lipsi, acestia prezentand doar sensibilitate in
hipocondrul drept, astenie, scaderea poftei de mancare, varsaturi.
Colecistita cronica se manifesta prin dureri vagi abdominale, eventual
crampe abdominale, balonari postprandiale, gust amar in gura, scaderea
poftei de mancare, senzatie de oboseala permanenta, cateodata chiar diaree.
Citeste si Ce teste medicale nu trebuie să ratezi niciodată

Complicatii
Pot fi foarte grave, putand pune in pericol viata, daca nu se intervine la timp,
si anume puroi (empiem) si gangrena la nivelul vezicii biliare, urmata de
perforatie si peritonita cu sepsis (adica raspandirea infectiei in tot
organismul), pancreatita acuta, abcese hepatice, etc.

Tratament
Colecistita acuta trebuie tratata initial in mediul spitalicesc prin prin hidratare
intravenoasa, analgezice, antibiotice intravenos, antiemetice si urmata de
interventia chirurgicala de inlaturare a vezicii biliare din organism
(colecistectomie), dupa ce pacientul este stabilizat.
Pentru un tratament corect trebuie sa va adresati unnui medic
gastroenterolog sau chirurg.

Masuri generale ale stilului de viata

 Serviti 4-5 mese/zi, putin abundente, la intervale de timp regulate,
intr-o atmosfera relaxata, calma, fara conflicte. Evitati in timpul mesei
lectura, privitul la televizor.
 Luati ultima masa cu minim 3 ore inainte de culcare pentru asigurarea
unei bune digestii si a unui somn odihnitor. Mestecati bine alimentele
inainte de a le inghiti.
 Evitati mirosurile degajate in procesul de preparare a alimentelor,
adaosul de arome şi condimente puternice in cursul prepararii alimentelor.
 Evitati consumul de alcool si mesele bogate in grasime, evitati
alimentele bogate in colesterol (creier, ficat, rinichi, carnuri grase, oua,
unt, branzeturi grase, slanina), deoarece majoritatea calculilor biliari sunt
formati din colesterol si insotiti in general de grasimi crescute in sange.
 Evitati condimentele puternice, alimentele prajite, grasimile trans si
saturate, carnea rosie, afumaturile, organele, produsele procesate din
carne.
 Evitati consumul de alimente bogate in zahar, dulciurile concentrate
( ciocolata, bomboane, biscuiti, placinte, tarte cu continut crescut de
grasimi).
 Se recomanda consumul de glucide cu absorbtie lenta si indice glicemic
scazut din legume, fructe, cereale integrale.
 Evitati bauturile carbogazoase si legumele bogate in celuloză dura
(varza, broccoli, conopida, ceapa, ridichile, sfecla, leguminoasele, deoarece
pot provoca balonare si pot agrava durerile abdominale.

Regim alimentar pentru hepatita

cronica si alte boli de ficat

Regimul pe care il recomand bolnavilor de ficat l-am experimentat pe cont

propriu, cu rezultate de exceptie: vindecare totala. Iti trebuie vointa, dar merita.
E un drum sigur si "curat" catre sanatate. Mult succes!

Pentru vindecarea bolii, trebuie respectate cateva principii alimentare dietetice:

Alimente interzise

Exista 4 grupe de alimente ce trebuie evitate, cel putin patru saptamani, pentru ca
organismul sa suporte hrana dietetica.
1. Orice fel de zahar rafinat, glucoza, fructoza, maltul, concentrati de zahar ca:
siropuri, melasa etc. In acest interval de patru saptamani, se recomanda chiar evitarea
mierii de albine!
2. Toate fainurile albe: painea alba, aluaturile, prajiturile, budincile, orezul decorticat.
Combinatia dintre zaharul rafinat si faina alba este deosebit de periculoasa. Sunt
bolnavi la care prajiturile actioneaza ca o otrava.
3. Toate sucurile de fructe si legume, chiar si proaspete, presate sau cumparate, si
fructele conservate, sau fructele fierte, chiar si neindulcite.
4. Toate grasimile "denaturate": ulei, margarina.

Alimente absolut necesare

1. Paine integrala din diverse sortimente de cereale. Toate aluaturile care se consuma
trebuie sa fie din faina integrala.
2. Zilnic, un terci de cereale proaspat macinate sau germeni de cereale.
Reteta terci de cereale: se face dintr-un amestec de grau si secara, sau numai grau. Din
amestec se iau 3 linguri si se macina in rasnita de cafea (mai mare, nu prea fin).
Macinarea trebuie facuta proaspat, de fiecare data. Cerealele macinate vor fi
amestecate cu apa rece, ca un terci. Se lasa pana la 12 ore sa stea. Apa va fi astfel
calculata, ca dupa amestecare sa nu se arunce nimic. Dupa 5-12 ore, acest terci se va
combina, in functie de anotimp, cu fructe, zeama de lamaie, 1 lingurita miere (numai
cateodata), 1 lingurita smantana sau nuci macinate. Se recomanda adaugarea in terci a
unui mar.
In loc de apa, terciul se poate face cu: iaurt, lapte sau lapte acru. In acest caz, celelalte
ingrediente trebuie evitate, deoarece se produc balonari.
Alta metoda de preparare a terciului: 3 linguri de secara sau grau (nu se amesteca) se
lasa peste noapte (circa 12 ore) in apa rece, nefiarta, la inmuiat. Dimineata, boabele se
pun intr-o sita si se clatesc cu apa proaspata. Peste zi, raman uscate. A doua noapte se
pun din nou la inmuiat cu apa, dimineata urmatoare se clatesc din nou. Acest procedeu
se repeta timp de 3 zile, pana germenii boabelor ating dimensiunea de circa 1/3 cm. In
tot timpul germinarii, boabele trebuie sa stea la temperatura camerei (nu prea rece,
nici prea cald). Acesti germeni pot fi consumati sub forma de terci, cu fructe etc. sau
produse lactate.
3. Alimentatia trebuie compusa zilnic, in mare parte, din legume proaspete si fructe
proaspete, in proportie de 1/3 din hrana zilnica. Cu cat proportia de produse proaspete
e mai mare, cu atat vindecarea este mai sigura.

Pregatirea hranei proaspete. Exemple:

* Salata verde: se amesteca cu smantana, ulei, lamaie si ceva verdeata (patrunjel, dupa
anotimp).

* Conopida: rasa marunt, cu nuci si smantana.

* Castraveti: cu coaja cu tot, taiati felii, cu iaurt, ulei, marar, patrunjel verde, ceapa
verde-cozi sau felii de rosii.
* Gulii: cu ulei, patrunjel, ceapa sau cu smantana si nuci macinate.
* Dovlecel: ras cu mere, lapte acru.
* Varza rosie: taiata felii, cu ulei, lamaie, mere.
* Varza acra: natur sau cu ceva ulei de floarea-soarelui, ceapa, hrean ras.
* Spanac: taiat fin, cu ulei, lamaie, ceapa.
* Rosii: felii, cu ulei si ceapa.
* Salate de fructe: fructe de sezon, eventual cu nuci taiate si frisca.

Legume care cresc in pamant:

* Morcov: ras, cu mar ras, nuci macinate si zeama de lamaie, sau ca salata, ras in felii
cu ceapa tocata marunt, ulei, lamaie, patrunjel verde.
* Pastarnac: ras marunt cu lamaie, smantana, nuci macinate sau salata ca morcovul.
* Ridichi: taiate felii, cu putina sare si patrunjel verde, marar.
* Telina: rasa fin cu mere, nuci sau smantana.
* Toate legumele amintite se pot prepara dupa gustul propriu.
* Se combina intotdeauna doua legume ce cresc deasupra pamantului cu doua din
pamant, alternativ. Cu cat boala e mai grea, cu atat proportia de legume crude trebuie
sa fie mai mare.
4. Absolut necesare sunt grasimile naturale: unt si uleiurile presate la rece. Bolnavul
trebuie sa manance grasimi, problema e ce fel:
In ordine: untul sau smantana, apoi uleiul presat la rece, apoi margarina, apoi slanina
cruda, apoi slanina fiarta. Untura, in ultimul rand.
Grasimile naturale sunt necesare pentru asimilarea vitaminelor liposolubile si
garantarea acizilor grasi nesaturati. In special la bolnavii suferinzi de ficat sau vezica
biliara: grasimile nu trebuie incalzite impreuna cu alte alimente. De exemplu, daca se
fierb legume impreuna cu orice fel de grasime, aceasta intra in porii legumelor, astfel
legumele devin greu digerabile si necesita, pentru emulsionarea grasimii, mai multa
fiere (bila) decat daca grasimea se adauga dupa preparare.
De asemenea, se vor evita, la toate bolile aparatului digestiv, prepararea la tigaie, caz
in care grasimea intra in alimente.
Cea mai buna toleranta o are grasimea naturala, care de milenii e consumata de om:
untul, dar nu in cantitati mari.

Cand fructele crude nu sunt suportate

Fructele crude sunt absolut necesare pentru vindecare. Daca sunt tolerate sau nu
depinde nu de felul fructelor, ci de faptul daca din restul alimentatiei s-au scos
complet fructele fierte sau conservate, sucurile sau toate zaharurile rafinate. Exemplu:
daca un bolnav a mancat duminica compot de mere si miercuri mananca un mar crud,
pot aparea balonarile. In acest caz, de vina e flora intestinala.
* Fructele crude nu se vor consuma ca desert, ci inaintea alimentelor gatite.
* Consumul de cruditati impreuna cu alimente fierte este un motiv in plus pentru
evitarea zaharului. Bolnavul nu poate in aceste conditii sa scape de balonari si gaze si
da vina pe cruditati, in loc sa renunte la zahar.

Toleranta verzei si a legumelor cu pastaie

Varza si legumele cu pastaie au fost intotdeauna interzise la bolnavii digestivi, nu

numai la bolnavii biliari sau hepatici - o mare greseala. Ele sunt, din contra, o
completare la celelalte legume. Toleranta verzei si a pastailor este dependenta de doi
factori: corecta lor preparare (grasimea se introduce la sfarsitul prepararii) si evitarea
zaharului, a fainii albe, a sucurilor si fructelor fierte. Toate felurile de varza se vor
suporta cel mai bine crude, ca salata.

Problema proteinelor

Este foarte important ca bolnavii de ficat sa nu faca exces de proteine, indiferent daca
sunt din carne, peste, oua, branza de vaci etc. Dintr-o frica exagerata de lipsa de
proteine a manca, zilnic, 1/2 kg branza de vaci, cum fac multi oameni, e pentru ficat
un balast. Branza de vaci poate fi consumata in cantitati limitate, in cazul in care in
alimentatia zilnica nu intra cantitati mari de lapte sau produse animale. Cand
alimentatia e "acoperita" de principiile descrise mai sus, nu trebuie ca bolnavul sa-si
faca probleme in ce priveste aportul de proteine.
Se vor evita absolut cafeaua, tutunul si alcoolul.
 Tratamentul medicamentos
Nerespectarea dietei alimentare nu poate fi inlocuita de nici un fel de medicamente.
Singurele medicamente pe care le recomand sunt vitamina C si aminoacizii. Ele nu
dauneaza si ii dau bolnavului siguranta ca are tot ce-i trebuie ficatului.

Principii de viata pentru bolnavul de ficat

Esentiale sunt culcarea devreme si sculatul devreme, plimbarea dimineata si seara,

odihna dupa masa. Nu se fac excese in sport. Psihicul trebuie menajat, evitandu-se
atmosfera incarcata, discutiile si situatiile care aduc o stare nervoasa. Ganduri
constructive si optimiste. Pentru vindecarea bolii hepatice acest sfat este de extrema
importanta.
Cu toate aceste indicatii as adauga un ceai care a facut si face minuni in bolile de
ficat: ceaiul de ciulin (Silybum Marianum), care are ca substanta activa silimarina.
Reteta: 1 lingurita fructe de ciulin se opareste cu 1/4 l apa fiarta. Se face o infuzie,
lasandu-se 10 minute. Se bea caldut, cu inghitituri mici, pe nemancate, de trei ori pe
zi. Pentru imbunatatirea gustului si pentru intarirea efectului, se poate adauga menta,
in proportii egale.
Am urmat acest regim si de aceea am dorit sa-l fac cunoscut si altor bolnavi hepatici
pentru a putea beneficia, cu multa vointa, de efectele lui.

Alimentatia corecta in bolile hepatice

Functiile ficatului
Sus

Ficatul este un organ cu multiple functii in economia organismului. O parte din aceste functii sunt legate

de metabolismul energetic (ficatul jucand un rol cheie in transformarea nutrientilor in surse energetice).

Bolile hepatice (cum ar fi hepatitele, ciroza) pot influenta in mod dramatic functionarea corecta a

organului, acest lucru avand repercusiuni asupra intregului organism (care astfel ajunge sa fie privat de

o gama larga de nutrienti esentiali). Ficatul primeste o mare parte din nutrientii absorbiti si vehiculati in

sistemul circulator. Acestia sunt depozitati sau sunt transformati astfel incat sa poata fi utilizati imediat

de organism (in functie de nevoi). In acelasi timp, ficatul indeplineste si un rol de detoxifiere generala a

organismului. Toate aceste functii sunt mult diminuate in prezenta unor afectiuni ale organului.

Cuprins articol
1. Functiile ficatului

2. Dieta hepatoprotectoare

3. Efecte secundare

4. Recomandarile specialistilor

5. Exemplu de dieta hepatoprotectoare

6. Articole similare
Dieta hepatoprotectoare
Sus
Prin adoptarea unei diete corespunzatoare, pacientul cu diverse hepatopatii poate evita
instalarea eventualelor dezechilibre nutritionale si poate sa beneficieze in continuare de o
gama larga de principii alimentare. Un regim hepatoprotector adecvat fiecarui pacient
este stabilit de medicul specialist sau nutritionist si depinde in principal de patologia de
baza.
Persoanele cu o anumita patologie hepatica sunt sfatuite de catre specialisti sa isi
modifice obiceiurile alimentare astfel incat, prin dieta zilnica sa nu isi suprasolicite
functiile ficatului si in acelasi timp sa faciliteze corecta lui functionare. O dieta echilibrata,
avand in acelasi timp si efect hepatoprotector, are la baza carbohidrati. Proteinele,
lipidele, acizii grasi ar trebui sa fie in cantitati minime sau chiar absente.

Carbohidratii: ar trebui sa reprezinte principala sursa de calorii pentru persoanele cu

boli hepatice. Glucoza (monozaharid larg raspandit) reprezinta un adevarat tonic pentru
hepatocit, avand un rol important in formarea rezervelor de glicogen. In momentul in care
organismul are nevoie de extraenergie (in eforturi fizice intense, de exemplu), glicogenul
este rapid reconvertit la glucoza. Pe langa functia de depozitare a glicogenului, ficatul are
rol important si in controlul si reglarea glicemiei. In bolile hepatice pot sa apara
importante variatii ale nivelului glucozei din sange, de aceea cantitatea de hidrati de
carbon trebuie atent monitorizata, iar in cazul unor pacienti, este indicata consumarea
unor cantitati reduse de carbohidrati la fiecare masa (pentru a controla astfel glicemia).

Proteinele: trebuie consumate cu moderatie daca exista boli hepatice, chiar daca ele au
roluri importante pentru organism. Proteinele sunt structuri formate din aminoacizi, iar
cand aceste unitati formatoare ajung in ficat, sunt preluate si folosite in scop plastic
(pentru refacerea sau consolidarea celulelor si tesuturilor). Proteinele au si roluri
protectoare impotriva acumularilor de lipide intrahepatice (cu aparitia consecutiva a
steatozei). In cazul persoanelor cu afectari hepatice importante, proteinele si aminoacizii
nu sunt, insa, utilizati corespunzator, iar o parte din produsii de degradare rezultati in
urma metabolizarii lor pot avea o actiune toxica asupra altor celule, in special asupra
celulelor nervoase. In acest caz aportul proteic trebuie restrictionat sau foarte atent
urmarit.

Lipidele: procentul de lipide din dieta este stabilit de medicul curant. Exista pacienti cu
afectiuni hepatice care nu pot digera si absorbi grasimile, aparand astfel tulburari
digestive cu scaune steatoreice. Un regim alimentar deficitar in lipide insa, implica un risc
crescut de aparitie a unor hipovitaminoze (sau chiar sindroame pluricarentiale): A, D, K,
E.
Pacientii cu patologie hepatica ce asociaza si modificari ale hemoleucogramei (posibile
anemii), polinevrite sau importante deficiente nutritionale pot lua suplimente vitaminice.

Sodiul, lichidele si alcoolul: cantitatile de sodiu consumate trebuie sa fie cat mai
reduse. Sodiul este un macroelement ce determina retentie hidrica masiva cu instalarea
edemelor, daca este consumat in cantitati crescute sau daca nu poate fi utilizat
corespunzator de catre organism. In cazul in care apar edeme se recomanda
restrictionarea cantitatii de lichide consumata (apa plata, dar si sucuri, lapte, supe,
ciorbe, bauturi carbogazoase). Alcoolul se afla, invariabil, pe lista neagra a pacientilor cu
boli hepatice. Specialistii recomanda evitarea consumului de alcool, deoarece acesta
poate agrava patologia de fond. Ar trebui evitate in special: berea, vinul, lichiorurile tari,
coniacul, ginul, vodka, wiskey.

De retinut!

Ficatul este implicat in metabolismul tuturor alimentelor (din acest proces rezultand
energia necesara indeplinirii diverselor functii). Prin modificarea continutului in proteine,
carbohidrati, lipide, sare, vitamine si lichide al regimului alimentar se doreste
imbunatatirea functionalitatii ficatului.

Efecte secundare
Sus
Datorita rolului central indeplinit de ficat in metabolism, o dieta restrictiva, impusa de
afectarea acestuia, poate determina aparitia scaderii ponderale, inapetentei, sindromului
carential (in special carentelor de vitamine liposolubile) sau deficitelor de anumiti
aminoacizi (datorita restrictiilor de proteine). In cazul in care pacientul continua sa aiba
un regim alimentar abundent in proteine, grasimi, alcool, afectiunile se pot agrava.

Recomandarile specialistilor
Sus
O dieta corespunzatoare, ce se poate adapta functiilor hepatice este stabilita de medic
impreuna cu pacientul. Noul regim nu trebuie sa fie foarte restrictiv, deoarece poate
determina aparitia starilor de malnutritie (cu toate simptomele pe care aceasta le
implica).
In general, recomandarile includ:

Consumul unor cantitati crescute de carbohidrati. Surse potrivite sunt: painea

integrala, cerealele, orezul, cartofii, mazarea, porumbul.
Aport moderat de lipide. O dieta echilibrata in glucide si lipide are rol in mentinerea
intacta a proteinelor organismului, impiedicand astfel instalarea proteinolizei.

Aport proteic limitat. Ar trebui limitat aportul proteic la 1 g/kilocorp (deci, un adult tanar,
de 70 de kilograme are nevoie, in medie, de 70 grame de proteine), fara a include
proteinele de natura vegetala. In cazul in care exista o afectare hepatica importanta,
dieta poate fi mult mai restrictiva in ceea ce priveste proteinele consumate, iar in unele
cazuri se poate recomanda consumarea exclusiva a proteinelor din suplimente nutritive.
Sunt considerate a avea un procent optim de proteine, urmatoarele alimente:
- carnea de pui sau peste
- o cutie de iaurt (contine 8 grame)
- un ou mare (are 7 grame)
- 2 linguri de unt de arahide (contin aproximativ 7 grame)
- 30 de grame de branza (aduc organismului 7 grame de proteine).

Suplimentarea regimului alimentar cu diverse complexe vitaminice (in special din

grupul vitaminelor B).

Dieta hiposodata in special daca exista retentie de lichide.

Exemplu de dieta hepatoprotectoare

Sus
Micul dejun:

O portocala
Ovaz gatit, combinat cu lapte, peste care se poate adauga si zahar
1 felie de paine integrala
Gem de capsuni
Cafea sau, dupa preferinta, ceai

La pranz:
120 grame de peste gatit, sau pui
 Garnitura de cartofi sau orice alte legume sau salate
2 felii de paine integrala
1 lingura de jeleu de fructe
Fructe proaspete
Lapte

Gustare de dupa-masa
Lapte cu biscuit sarati

Cina:
120 grame de peste sau carne de pasare gatita
Legume gatite sau salata proaspata
2 chifle integrale
Fructe proaspete sau desert
250 ml de lapte

Gustarea de seara
Un pahar cu lapte sau un fruct proaspat.

In general, nu exista avertizari speciale in legatura cu anumite alimente, insa exista

persoane care tolereaza mai greu produsele puternic aromate sau condimentate,
mancarea de tip fast-food, produsele prajite (in special in untura), ciocolata, cafeaua,
alunele.

Alimentatia corecta in bolile hepatice

Functiile ficatului
Sus

Ficatul este un organ cu multiple functii in economia organismului. O parte din aceste functii sunt legate

de metabolismul energetic (ficatul jucand un rol cheie in transformarea nutrientilor in surse energetice).

Bolile hepatice (cum ar fi hepatitele, ciroza) pot influenta in mod dramatic functionarea corecta a

organului, acest lucru avand repercusiuni asupra intregului organism (care astfel ajunge sa fie privat de

o gama larga de nutrienti esentiali). Ficatul primeste o mare parte din nutrientii absorbiti si vehiculati in

sistemul circulator. Acestia sunt depozitati sau sunt transformati astfel incat sa poata fi utilizati imediat

de organism (in functie de nevoi). In acelasi timp, ficatul indeplineste si un rol de detoxifiere generala a

organismului. Toate aceste functii sunt mult diminuate in prezenta unor afectiuni ale organului.

Cuprins articol
1. Functiile ficatului

2. Dieta hepatoprotectoare

3. Efecte secundare

4. Recomandarile specialistilor

5. Exemplu de dieta hepatoprotectoare

6. Articole similare
Dieta hepatoprotectoare
Sus
Prin adoptarea unei diete corespunzatoare, pacientul cu diverse hepatopatii poate evita
instalarea eventualelor dezechilibre nutritionale si poate sa beneficieze in continuare de o
gama larga de principii alimentare. Un regim hepatoprotector adecvat fiecarui pacient
este stabilit de medicul specialist sau nutritionist si depinde in principal de patologia de
baza.
Persoanele cu o anumita patologie hepatica sunt sfatuite de catre specialisti sa isi
modifice obiceiurile alimentare astfel incat, prin dieta zilnica sa nu isi suprasolicite
functiile ficatului si in acelasi timp sa faciliteze corecta lui functionare. O dieta echilibrata,
avand in acelasi timp si efect hepatoprotector, are la baza carbohidrati. Proteinele,
lipidele, acizii grasi ar trebui sa fie in cantitati minime sau chiar absente.

Carbohidratii: ar trebui sa reprezinte principala sursa de calorii pentru persoanele cu

boli hepatice. Glucoza (monozaharid larg raspandit) reprezinta un adevarat tonic pentru
hepatocit, avand un rol important in formarea rezervelor de glicogen. In momentul in care
organismul are nevoie de extraenergie (in eforturi fizice intense, de exemplu), glicogenul
este rapid reconvertit la glucoza. Pe langa functia de depozitare a glicogenului, ficatul are
rol important si in controlul si reglarea glicemiei. In bolile hepatice pot sa apara
importante variatii ale nivelului glucozei din sange, de aceea cantitatea de hidrati de
carbon trebuie atent monitorizata, iar in cazul unor pacienti, este indicata consumarea
unor cantitati reduse de carbohidrati la fiecare masa (pentru a controla astfel glicemia).

Proteinele: trebuie consumate cu moderatie daca exista boli hepatice, chiar daca ele au
roluri importante pentru organism. Proteinele sunt structuri formate din aminoacizi, iar
cand aceste unitati formatoare ajung in ficat, sunt preluate si folosite in scop plastic
(pentru refacerea sau consolidarea celulelor si tesuturilor). Proteinele au si roluri
protectoare impotriva acumularilor de lipide intrahepatice (cu aparitia consecutiva a
steatozei). In cazul persoanelor cu afectari hepatice importante, proteinele si aminoacizii
nu sunt, insa, utilizati corespunzator, iar o parte din produsii de degradare rezultati in
urma metabolizarii lor pot avea o actiune toxica asupra altor celule, in special asupra
celulelor nervoase. In acest caz aportul proteic trebuie restrictionat sau foarte atent
urmarit.

Lipidele: procentul de lipide din dieta este stabilit de medicul curant. Exista pacienti cu
afectiuni hepatice care nu pot digera si absorbi grasimile, aparand astfel tulburari
digestive cu scaune steatoreice. Un regim alimentar deficitar in lipide insa, implica un risc
crescut de aparitie a unor hipovitaminoze (sau chiar sindroame pluricarentiale): A, D, K,
E.
Pacientii cu patologie hepatica ce asociaza si modificari ale hemoleucogramei (posibile
anemii), polinevrite sau importante deficiente nutritionale pot lua suplimente vitaminice.

Sodiul, lichidele si alcoolul: cantitatile de sodiu consumate trebuie sa fie cat mai
reduse. Sodiul este un macroelement ce determina retentie hidrica masiva cu instalarea
edemelor, daca este consumat in cantitati crescute sau daca nu poate fi utilizat
corespunzator de catre organism. In cazul in care apar edeme se recomanda
restrictionarea cantitatii de lichide consumata (apa plata, dar si sucuri, lapte, supe,
ciorbe, bauturi carbogazoase). Alcoolul se afla, invariabil, pe lista neagra a pacientilor cu
boli hepatice. Specialistii recomanda evitarea consumului de alcool, deoarece acesta
poate agrava patologia de fond. Ar trebui evitate in special: berea, vinul, lichiorurile tari,
coniacul, ginul, vodka, wiskey.

De retinut!

Ficatul este implicat in metabolismul tuturor alimentelor (din acest proces rezultand
energia necesara indeplinirii diverselor functii). Prin modificarea continutului in proteine,
carbohidrati, lipide, sare, vitamine si lichide al regimului alimentar se doreste
imbunatatirea functionalitatii ficatului.

Efecte secundare
Sus
Datorita rolului central indeplinit de ficat in metabolism, o dieta restrictiva, impusa de
afectarea acestuia, poate determina aparitia scaderii ponderale, inapetentei, sindromului
carential (in special carentelor de vitamine liposolubile) sau deficitelor de anumiti
aminoacizi (datorita restrictiilor de proteine). In cazul in care pacientul continua sa aiba
un regim alimentar abundent in proteine, grasimi, alcool, afectiunile se pot agrava.

Recomandarile specialistilor
Sus
O dieta corespunzatoare, ce se poate adapta functiilor hepatice este stabilita de medic
impreuna cu pacientul. Noul regim nu trebuie sa fie foarte restrictiv, deoarece poate
determina aparitia starilor de malnutritie (cu toate simptomele pe care aceasta le
implica).
In general, recomandarile includ:

Consumul unor cantitati crescute de carbohidrati. Surse potrivite sunt: painea

integrala, cerealele, orezul, cartofii, mazarea, porumbul.
Aport moderat de lipide. O dieta echilibrata in glucide si lipide are rol in mentinerea
intacta a proteinelor organismului, impiedicand astfel instalarea proteinolizei.

Aport proteic limitat. Ar trebui limitat aportul proteic la 1 g/kilocorp (deci, un adult tanar,
de 70 de kilograme are nevoie, in medie, de 70 grame de proteine), fara a include
proteinele de natura vegetala. In cazul in care exista o afectare hepatica importanta,
dieta poate fi mult mai restrictiva in ceea ce priveste proteinele consumate, iar in unele
cazuri se poate recomanda consumarea exclusiva a proteinelor din suplimente nutritive.
Sunt considerate a avea un procent optim de proteine, urmatoarele alimente:
- carnea de pui sau peste
- o cutie de iaurt (contine 8 grame)
- un ou mare (are 7 grame)
- 2 linguri de unt de arahide (contin aproximativ 7 grame)
- 30 de grame de branza (aduc organismului 7 grame de proteine).

Suplimentarea regimului alimentar cu diverse complexe vitaminice (in special din

grupul vitaminelor B).

Dieta hiposodata in special daca exista retentie de lichide.

Exemplu de dieta hepatoprotectoare

Sus
Micul dejun:

O portocala
Ovaz gatit, combinat cu lapte, peste care se poate adauga si zahar
1 felie de paine integrala
Gem de capsuni
Cafea sau, dupa preferinta, ceai

La pranz:
120 grame de peste gatit, sau pui
Garnitura de cartofi sau orice alte legume sau salate
2 felii de paine integrala
1 lingura de jeleu de fructe
Fructe proaspete
Lapte

Gustare de dupa-masa
Lapte cu biscuit sarati

Cina:
120 grame de peste sau carne de pasare gatita
Legume gatite sau salata proaspata
2 chifle integrale
Fructe proaspete sau desert
250 ml de lapte

Gustarea de seara
Un pahar cu lapte sau un fruct proaspat.

In general, nu exista avertizari speciale in legatura cu anumite alimente, insa exista

persoane care tolereaza mai greu produsele puternic aromate sau condimentate,
mancarea de tip fast-food, produsele prajite (in special in untura), ciocolata, cafeaua,
alunele.

O dietă nesănătoasă poate crește considerabil riscul bolilor de inimă și a altor

afecțiuni metabolice.

Numeroase cercetări au dovedit că unele alimente au un rol important în protecţia inimii

de boli, datorită conţinutului lor. Prin urmare, alimentaţia joacă un rol primordial în
prevenţia bolilor cardiovasculare. Mai mult, adoptând un regim alimentar recomandat de
medicul cardiolog foarte multe persoane care au probleme cu inima pot să reducă
riscurile şi să-şi amelioreze boala.

Potrivit medicului nutriţionist Mihaela Bilic, un regim alimentar care te fereşte de boli
precum cele cardiovasculare, dar şi de cancer, diabet, obezitate trebuie să fie compus
din:

 consum crescut de legume

 consum crescut de cereale integrale
 consum crescut de fructe proaspete
 carne slabă
 peşte
 produse lactate degresate
 pâine integrală
 paste din făină integrală
 leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut)
 soia.

De reţinut! Trebuie să reduci foarte mult consumul de grăsimi saturate/trans (mezeluri,

produse procesate, dulciuri, carne grasă, lactate grase), zahăr şi sare.

De asemenea, medicul Mihaela Bilic recomandă câteva dintre cele mai puternice
alimente care te apără de boli la inimă:

1.
 Avocado
Datorită concentraţiei mare de vitamina E, dar şi a acizilor graşi omega-3, avocado scade
colesterolul rău. Alte alimente bogate în vitamina E sunt seminţele de floarea soarelui şi
uleiul obţinut prin presare la rece din ele, nucile, alunele, germenii de grâu şi legumele cu
frunze verzi.

2. Peştele gras
Somonul, macroul, heringul, sardinele sunt câteva dintre varietăţile de peşte care trebuie
incluse în meniul tău măcar de 2-3 ori pe săptămână. Sunt bogaţi în acizi graşi omega-3
care fluidizează sângele, scad procesele inflamatorii şi colesterolul rău, explică medicul
Mihaela Bilic în cartea sa "Sănătatea are gust".

3. Broccoli
Conţine fitonutrienţi, fibre şi vitamina C care protejează inima de boli.

4. Uleiul de măsline presat la rece

Doza zilnică recomandată este de 1-2 linguri, susţine nutriţionistul. Acesta scade
colesterolul rău şi micşorează tensiunea arterială.

5. Sfecla roşie
Are un conţinut ridicat de acid folic (vitamina B9) care împiedică acumularea
homocisteinei în sânge, un factor de risc pentru inimă.

6. Fulgii de ovăz
Un terci din fulgi de ovăz consumat dimineaţa este benefic atât pentru inimă, cât şi
pentru sistemul digestiv. Sunt bogaţi în fibre solubile, acid folic şi vitamina E.

7. Merele
Conţin pectină, o fibră solubilă care scade absorbţia colesterolului, explică medicul
nutriţionist.

8. Usturoiul
Este recomandat în general pentru beneficiile pe care le aduce asupra întregului
organism. Dar, usturoiul face bine şi la inimă pentru că "întăreşte mecanismele
anticoagulare şi scade colesterolul", precizează nutriţionistul.

Numeroase cercetări au dovedit că unele alimente au un rol important în protecţia inimii

de boli, datorită conţinutului lor. Prin urmare, alimentaţia joacă un rol primordial în
prevenţia bolilor cardiovasculare. Mai mult, adoptând un regim alimentar recomandat de
medicul cardiolog foarte multe persoane care au probleme cu inima pot să reducă
riscurile şi să-şi amelioreze boala.

Potrivit medicului nutriţionist Mihaela Bilic, un regim alimentar care te fereşte de boli
precum cele cardiovasculare, dar şi de cancer, diabet, obezitate trebuie să fie compus
din:

 consum crescut de legume

 consum crescut de cereale integrale
 consum crescut de fructe proaspete
 carne slabă
 peşte
 produse lactate degresate
 pâine integrală
 paste din făină integrală
 leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut)
 soia.
De reţinut! Trebuie să reduci foarte mult consumul de grăsimi saturate/trans (mezeluri,
produse procesate, dulciuri, carne grasă, lactate grase), zahăr şi sare.

De asemenea, medicul Mihaela Bilic recomandă câteva dintre cele mai puternice
alimente care te apără de boli la inimă:

1.

Avocado
Datorită concentraţiei mare de vitamina E, dar şi a acizilor graşi omega-3, avocado scade
colesterolul rău. Alte alimente bogate în vitamina E sunt seminţele de floarea soarelui şi
uleiul obţinut prin presare la rece din ele, nucile, alunele, germenii de grâu şi legumele cu
frunze verzi.

2. Peştele gras
Somonul, macroul, heringul, sardinele sunt câteva dintre varietăţile de peşte care trebuie
incluse în meniul tău măcar de 2-3 ori pe săptămână. Sunt bogaţi în acizi graşi omega-3
care fluidizează sângele, scad procesele inflamatorii şi colesterolul rău, explică medicul
Mihaela Bilic în cartea sa "Sănătatea are gust".

3. Broccoli
Conţine fitonutrienţi, fibre şi vitamina C care protejează inima de boli.

4. Uleiul de măsline presat la rece

Doza zilnică recomandată este de 1-2 linguri, susţine nutriţionistul. Acesta scade
colesterolul rău şi micşorează tensiunea arterială.

5. Sfecla roşie
Are un conţinut ridicat de acid folic (vitamina B9) care împiedică acumularea
homocisteinei în sânge, un factor de risc pentru inimă.

6. Fulgii de ovăz
Un terci din fulgi de ovăz consumat dimineaţa este benefic atât pentru inimă, cât şi
pentru sistemul digestiv. Sunt bogaţi în fibre solubile, acid folic şi vitamina E.

7. Merele
Conţin pectină, o fibră solubilă care scade absorbţia colesterolului, explică medicul
nutriţionist.

8. Usturoiul
Este recomandat în general pentru beneficiile pe care le aduce asupra întregului
organism. Dar, usturoiul face bine şi la inimă pentru că "întăreşte mecanismele
anticoagulare şi scade colesterolul", precizează nutriţionistul.