Sei sulla pagina 1di 6

U Papa

Muru u Papa: u celu no scurau, non fici lampi e ttrona allintrasatta, nom binni un terramotu mi ndi leva. Sunaru ambeci li campani a mmortu nda ttuttu mundu, a mmilli a ccentumila, si firmaru u laru, u sport, a ggenti, non si firmau cu mana a pila. * A notizzia vulau essiemmiessi e hinchu di rrumuru ogni ppurtusu cu rricordi, discussri, frasi e mmutti, ggiurnali e rradiu e ttelevisioni. I pellegrini si partiru a ffrotti comi pasturi tempi i Gges Cristu mi vanna Rroma e mmi nci fannu omaggiu a stomu santu, lussru ru Signuri. Muru u Papa: a Cresia port luttu e ppenza ccomu fari i funarali a ccomu supravviviri a sta bbotta. Stannu rrivandu a Rroma i cardinali mi si hiurunu suli nt conclavi, lluminati ru Spiritu ch Ssantu, chi mmortun papa si ndi faci natru. Antantu si priparunu i minissri, i capi i Statu, i principi, i rregnanti: comi rre mmaggi scindunu rammunti cu mussu longu e i colletti janchi.

* era fissa!

Muru u Papa: u mundu u ciangi affrittu; ma mentri a iddu u ungiunu cu nguentu sa quahiunu mihiara di fihioli di fami e gguerra, stenti e mmalati; i bbumbi fannu festa a ccarni e ssangu, saffucunu nta mmari i sbinturati chi vvannan cerca di na stamp pani, suspira laria lorda di vilenu e cciangi lacqua sempri menu acqua: non trova paci amuri e ccumpassioni stumanit pihiata ri dinari.

Muru u Papa: ora am Paradisu mi nci cunta ssi cosi Patreternu e mmu cumbinci mi ndi runa abbentu. Virimu annunca chiddu chi ssucceri: si cosi cuntinuannu i sta manera vol diri allura, o chi nnon nc nnuddu o u Patreternu si ndi futti i nui, oppuru u Papa si spirdu mi cunta o non aviva chiddu chi mmi cunta, oppuriddu non era tantu santu u Patreternu mi nci runa a ntisa. O fossri i ssrunzi ... simu sulu nui chi ddopu ddu tri llacrimi e nna finta ndi facimu ranovu i cazzi nossri mintendu nt tambutu u Papa e Ddiu!

I Scarpi
Stava sfilandu stancu ma cuntentu ravanz catafarcu ru me papa quandu sinta sciussciari un fili ventu comu fussi u suspiru di na crapa. Vardai an giru ma non vitti nenti, a pparti u Papa, i vard, u crucifissu, cacchi pprelatu, na marea di ggenti e nn ussceri chi mmi vardava fissu. Hava hiessiri u friddu ra stanchizza, dopu na fila longa chindicuri, e nta panza haiu sulu mena pizza pinzai, e mmi sintiva i peri duri. Fici ancora ddu passi e a un certu puntu mi passri chi ... non vohiu mprissiunari ... si muvivunu i mussa ru defuntu comu si ndi vulissi iddu parrari. Mi stannu ssritti i scarpi iddu riciva, stindutu a pperi avanti mbaramatu. Mi stannu ssritti i scarpi rripitiva. Satai ru shiantu, scossu e llattariatu. Vardai tutta dda ggenti e ppo lussceri chi mmi fissava comu fussi nfernu. Chi vvo riri? ti stannu ssritti peri? o su ssritti ravanz Patreternu? nci sussurrai cu me pinzeru Papa. Mi stannu ssritti i scarpi rripitu. Jeu chi ppinzai? chi ssugnu un test rapa, si ssintiva parrari ddomu piu. Anfatti, cosa ssrana, ddi palori n sintiva nuddatru, sulu jeu, mentri tutti cantavunu cu cori comu fussi nu randi ggiubbileu. A scanzu dogni ncosa, quandu moru, no mmi mintiti scarpi, pi ffauri, e nnuddu mbrohiu i supra, nuddu oru: a nura vohiu iri nt Signuri!

Vi rissi chi mmi stannu ssritti i scarpi! Viriti chiu chata ffari!

U viri si ssentunu? Nci rissi no mmi mi mentunu tutti ssi cuscina chapoi mi veni u torcicou...!

A Rrisurrezioni
Nci fu nu ggran rrumuru e, allimpinzata, niscu ra tomba, ddritta comn fusu, na morta, ngiallinuta e arrappata, chi ffaciva nu sciauru fitusu. Chi hiornu oggi? nci spiau a cchiddi chi stavunu chi sciuri campusantu: certuni sa fuiru com riddi, atri rristaru dd, sicchi ru shiantu. n vecchiu sulu non nci fici speci, nu catafuru, danni novantottu. Nci rissi, siccu e llongu, un hiovi reci: Siman aprili ru ddumile ottu . A morta fici un cuntu supr mani; pihiata apoi dun forti tremulizziu, nci rissi vecchiu, moddu com pani: Non cchi esti u jornu ru ggiudizziu? Si ppozzu diri, bbedda, a ccoma penzu, acc ggiudizziu ndhavi pocu e nnenti; e mmancu a vita nossra havi hi ssenzu, coma na bbucca lorda e ssenza renti. E apoi si ppozzu ggiungiri na cosa dissi u vehiu, ggiustandusi i cazuni, chi ddici si tti menti un pocu i rrosa e ndi imu a putia ri mustazzuni? Cu rrispiru pisanti e i cunvursioni, comu fussi u rrumuru di na serra, a morta, senza nudda esitazioni, si ndi turnau danovu suttaterra.

U Spaventapassiri
Ava n annu e ggi ppariva vehiu. Era rristatu dd ra stati prima, suli, allacqua, ventu: un ferruvehiu rruggiatu sutt traficu ru clima. A pahia nci nisciva i tutt parti, i sutt cazunetti, ru cappeddu: pirdiva ra bbuggiacca ligna e ccarti, non nci faciva speci mancn ceddu! Passava i jorna senza mi travahia, cu llohi tristi e hiusi, mmuntunatu; spittava sulu e bbiatu mi sa quahia, ormai chi ssi sintiva bbandunatu. U rrussihiau u suli na matina cu llaria frisca e cchina i ggerzuminu; u campu era na bbella figurina, vistutu chi culuri dArlecchinu. Allintrasatta si sintu tirari i sutta ra bbuggiacca, hianu hianu. E eccu ddocu chi ffini campari! dissi, pinzandu chera lortulanu. Ma quandu lohiu si japru i na ngahia, vitti na rrindinedda chi ccu pizzu circava mi nci tirn fili pahia, mancu si ffussi statu nu scugnizzu. Chi ffai? mi mangi u cori? Cosi i pacci! dissi u pupu, pihiatu ormai ra lissa. mmehiu allura mi mi cardu a facci si ceddi chaju mi shiantu fanni fissa! Chi ccapiscisti? Non ti pizzulu nci rissi a rrindinedda, senza bbrihi. Na stampicedda ru to bbendiddiu e a fuleja priparu pi me fihi . U pupi pezza nci pinzau na stampa; apoi, cu ttantu amuri e ssimpatia, dissi: prima carcunu mi mi bbampa, pihiti chiddu chi tti serbi a ttia! U ceddu rringrazziau cu ssentimentu, tirau tri ffili pahia e ssi ndi u, mentri u spaventapassiri, cuntentu, hiuru tutti ddu ohi e ppo muru.

Potrebbero piacerti anche