Sei sulla pagina 1di 16

1

Chiudu l’uocchi
picchì si l’uocchi nun vidanu miseria, traffici, loffarie,
i tradimienti i ssu munnu cainu,
u cori nun s’affanna.
Ma iu aiu vistu e vi parru
Vi parru di terre assai luntane adduvi u suli vruscia l’acqua,
e ancora cchiù luntanu, adduvi suli e acqua su cumpagni
e fannu nivuri i carni.

E’ di lla, ca na murra i genti è partuta,


unu, quattru, cientu pirsuni,
di unu, quattru cientu culuri
venanu a ddi ‘nnua, venanu addui a vigna è nova.

Ma nun tenanu cavaddri bardati, né ferra e né tufa


tenanu i manu aperte, a capu vascia
e nenti ammuccianu sutta u scimissu
Nenti ammuccianu,
picchì certi vote mancu u scimissu tenanu.

Spugliati e cu ra capu n’terra


Venanu e s’addinocchianu
E sunnu assai,
cu varche fatte i ligni annuodicati , ca stannu ppi miraculu,
venanu, venanu u stessu
partanu ogni juornu
e si nu saccu i loru s’i mangia ru mari
ca n’i renna supra a rina muzzicati di pisci e di cani,
na fuddra n’arriva
2

e nua, nun ci si po’ crida,


nua, patruni di cielu e terra
nua, baruni di littera e scienza,
nua, ni spagnamu i ssa mandra i muorti i fami
e vulissamu di chini ni cummanna ca i jettassiru torna a mari.

Ma criditi a mmia,
nun c’è na sula parola ditta ca nun è vera,
picchì a stessa genti mia ha allisciatu i peni di na spartenza ‘ngrata
‘ngnuratu d’atri patruni
e ccu ru cori chinu i lacrimi a sunnari chiru c’avia lassatu arrieti u mari.

Mo sta stessa genti mia tuttu ha scurdatu


E vidiennu ssu rivuotu nun si mova,
anzi ppi nun sentari lamienti,
canta cchiù forti.

Creonte ha dittu ‘i sta’ squitati,


ca nun ci su stravisi ca ponnu trasa.
E ‘ntramenti ni spagna,
diciennu ca sa malarazza
si tena arrassu di la leggi nostra e d’u patreternu
ma nun l’è bastatu a minta tutti i surdati a guardari u mari,
ppi vigliari ‘a terra, ppi difenna chiru ca sempri simu stati
na vota ppi sempri ha truvatu,
‘a midicina giusta ppi ni liberà di sta malatia
E acccussì ha dittu che nissunu, fossa puru muortu
Po' minta pedi supra a terra nostra
3

Allura si ancunu, ara mmucciuni, cerca di trasa e ci rimana siccu e affucatu d’u
mari, ha di rimana addui si trova
Nessunu ‘u po' purtà supra ‘a rina,
nessunu ‘u po' ricoglia e purtari cca
ma ha di rimana supra l’acqua, ca tutti ‘u vidanu
e vidiennu l’amara sorti d’i frati loru,
vedendo cchi capita a ssi pizzenti,
si votanu arrieti e si ricoglianu di duvi su vinuti.
Chissu ha dittu.

A forza mia è u mari, a terra mia è u mari,


n'tru mari mi riciettu
e vrazza d’argientu tiegnu quannu vaiu ppe mari
Quannu vaiu ppe mari
e mi lassu annacari
e mi lassu ‘mmiscari
iu stessa acqua divientu.

No, nun signu a stiddra Diana,


nun tiegnu sacre biddrizze
è ca nua ci simu nati, ‘ntru mari simu crisciuti
e ru canuscimu ‘ncazzusu e duci

U mari sunnu i jiuochi ‘ccu ra rina


Quannu era ancora criatura
O i suonni ca li dava a sira
Quannu iddru ridia d’i peni mia d’amuri
E mi cunsulava rigalannumi a luna
4

Mo, chiru stessu mari mi cunsigna nu duluri nuovu e forastieru,


ca mi strazia u cori.

Jiennu a sira supra a rina,


nun hai vistu i solite varche lampiari supra l’acqua
e nessunu si dava vuci .
Haiu vistu inveci na furma ‘mpetrata
Nu cuorpu ca varchiava supra l’acqua

haiu sintutu ca chira carni vinia di luntanu.


E nun avia u stessu adduru, né u stessu culuri
Ma era frati a mmia
fratima fattu a piezzi d’ì stessi suonni sua
d’i tradimenti avuti.
Fratima ca u mari pietusu puggiava supa a rina.

Mo dicu, a rina nostra o n’atra terra


Cchi vvo diri? Cchi cangia?
Cchi leggi pazza è chissa.
Picchì Creonte duna gloria ad unu e nenti a n’atru?
Nu frati nuostru ppi sa leggi, sa ddi lassari senza chianti,
e senza essari uorvicatu,
punutu all’aria ppi ra fami i l’acieddri

Puozzu iu rispittari na leggi ‘ccussì nfami?


Puozzu lassari ca i piscicani li strazzanu i carni
E l’anima sua a varari senza paci ppe mari?
E cumu mi putissa ricogliari a ra casa.
cumu putissa chiudari a porta e mi senta squitata (sentirmi in pace),
5

squitata ccu mmia, ccuri ricuordi i criatura,


ccu papà ranni, ccu mamma ranni,
ccuri nuvuli ca fuijanu, ccuri stiddri ca ni chiamanu e ccu iddru, iddru, u mari?

Si nu cuorpu fa di cupa a ra vita,


‘ntra l’acqua joca, va sutta, saglia
e po fari a mossa i s’affucari
e ppi fa spagnari i fimmine fa u muortu
ma i scocche russe u sgamanu
u sgama l’aria ca li gunchia ru piettu
i gammi ‘ntostate d’a cuntentizza.

Ma quannu u cuorpu nun fa cchiù di casa all’anima,


u cunfunni cu ogni cosa ca pannia supra l’acqua
nu lignu, na foglia, na petra pumici, nu strazzu.

Eppuru chiru unnè nu zinzulu, na cosa i jittari


chiru è u cuorpu n’uominu,
è cumu na casa ca ha arricittatu sintimienti, pensieri, amuri
e mo è cca, purtatu d’u mari
ccu l’adduru di terre luntane
mo è cca sbattutu e sbattutu ancora i l’unne
quasi a mi vuli diri piglialu, nun u lassari a ri pisci,
E cchi fazzu iu?

Ed iddu continua a diri ca ha di rimana addui si trova, nun po essari uorvicatu,


ha di essa mangiari ppi ri cuorvi e ri piscicani:
6

chissa è ra leggi sua


‘u populu l’ha vulutu, iddu è ra giustizia
iddu ‘ncarna leggi e verità
Ma iu nun mi ci truovu

Rispiettu a mala leggi i l’uomini?


Lassu ca chir’uocchi aperti e muti mi secutanu finu a quannu campu?
No, nun u lassu
U pigliu, u ragu supra a rina.
E cumu na mamma, na suoru
u chiangiu e l’accarizzu prima di uorvicarlu,
picchì a carni sua è ra carni mia

‘U viu, abbannunatu ‘nterra,


senza vistitura,
jiettatu lla,
cc uri musche ca li caminanu ‘ncuoddru.
Ci mintu ‘u velu miu supra a faccia.
L’acieddri almenu nun li toccanu l’uocchi.
Jiettu terra supra pedi e gamme.
Sientu latrari nu cani arrieti a mmia.
Scappa, tena dintra a vucca na manu scippata.
E gridu pinsannu ari carni di su frati miu
Dintra chira vucca amara.
Jiettu rina supra u muortu,
e all’intrasatta viju chiru ca rimana d’u vrazzu.
È troppu: strazzu nu piezzu d’a vesta mia e c’u mintu ntuornu.
U cummiegliu tuttu cc una letta leggia ‘i terra.
U suli si aza e rumpa ra neglia.
7

U cielu si fa iancu, adduvi c’era chiru frati nuostru mo c’e nu munzieddru i rina
mmiscata ccu terra
Si vida ra furma , ricota e tranquilla ca forsi l’aiuterà a jiri ntra natru munnu.

Mi nni vulissa jiri, lassari su postu maledittu, ma sa furma scura mi tena


mpetrata
Ogni cosa haiu fattu, minn’avissa di jiri, ma ancuna cosa mi tena e rimagnu cca
Azu l’uocchi e viju vulari ‘ncielu n’acieddru ‘i rapina
, è Creonte ca si preia di l’infamità c’ha fattu.
Vula supra u curpu e l’ali spostano a terra di chira furma pietusa. Si c’appoggia
supra e li cumincia a strazzari ‘i carni
Signu stunata, mi nchiatra chiru ca succeda.
Mi fuia nu lamientu ca percia l’aria d’a matina. L’acieddru ‘i rapina rimana
supra u cuorpu frangiannulu ccu l’ugna e ra vucca.
Mi azu allura e ccu ra forza ca mi rimana mi jiunnu gridannu faciennu fuia
chir’acieddru scuru.
E mi truovu natra vota vicinu a chiru cuorpu pietusu, u guardu sutt’uocchiu, pari
ca si mova, haiu di jiri.
Uorvicu cu nu pugnu i rina i carni strazzate e fuiu cuntravienti ppi nun senta
l’adduru.
Tiegnu dintra l’uocchi chiru latraru e l’acieddru scappari ccu ra carne sua dintra a
vucca. L’adduru nun mi lassa, mi vesta, nun mi lassa cchiù
Mi sientu lorda, senza unuri, mi vulissa torciari i manu, m’i sientu ncatinate, vulissa
gridari ma ppi chini?

Creonte ha saputu ca ancunu avia circatu d’uorvicari chiru poveru cuorpu c’avia
di rimana a mari, mangiari ppi ri piscicani

Iddru nun crida ca tuttu chissu è vulutu d’u Patreternu


8

‘U Patreternu nun perda tiempu ppe quattru zinzuli di carni nivura,

E allura mo circa chini è statu ,


ma nissuno sa ca signu stata iu. Ha cummannatu di circari supra e sutta picchì
chini è cutra a leggi è nu briganti ca a di pagari a caru priezzu.

S’era azatu nu vientu friddu e taglienti


Ca s’allattava di lacrimi, lamienti e suduri
e si cunchia di pinne d’acieddru, cinnara e stracquaturi

E sutta a chiru vientu scuru


I surdati mannati ‘i Creonte
Jianu circannu nu muortu forestu
Truvannulu sutta a nu mantu lieggiu i terra
Chi a malappena u tinia cuviertu
Quasi cumu l’avissi vulutu uorvicari in fretta e furia
Vistuti di capu a pedi
Ca mancu na ‘nticchia i peddra putia vidiri u suli
Spagnati chisà di quali strana malatia li putia ‘mmiscari
Hannu cuminciatu a scavari
Tannu allura,
io che mi ero nascosta
intra na casa supra nu cuozzu
signu scisa fujiennu scavuza versu u mari,
il vestito strappato, i capelli disordinati,
sembro una pazza e forse lo sono,
iu, fimmina sula, ma ccu curaggiu i liuni ‘ncuntra a ri surdati
9

gridannu ssi paroli:


Lassatilu stari, facitilu ripusari ‘mpaci.
E’ nu frati nuostru
Nun si pò lassari senza chianti,
senza essari uorvicatu
e l’anima sua lassata a varari senza paci .
Signu iu chira ca circati
Io ho disubbidito alla legge di Creonte
Signu ccà
Pigliatimi , carceratimi.

I surdati guardannu sa fimmineddra ca tantu avia pututu, nun sapianu cchi fari.
Stannu davanti a mia ccu l’uocchi straniti ppe chiru ca sta succidiennu. Mi stannu
‘ntuornu spagnati. Spagnati ppi chiru ca putissa capitari puru a loru, ma si
sentanu puru scuetati, scuetati picchì haanu truvatu chini è statu.
Ccu ra vesta strazzata e ra faccia china i lacrime e suduri li circu di mi lassari a
chiangiari u muortu
Ma unu i loru mi piglia ppi ri spaddri, mi aza e mi guarda ntra l’uocchi, pu guarda
i cumpagni sua e ci leia cumpassioni, allura mi lassa, a capu mi gira, nun viu chiù
nenti, mi ritruovu a chiangia ccu tutt’i fimmine ca chiangianu supra a chini
hannu amatu, chiangiu:
T’annu truvatu nterra stisu
Senza scarpe, senza vita
l’uocchi a guardari a morti
cu ra mprunta da paura

T’annu truvatu luongu nterra


Senza scarpe, senza vita
A vucca a gridari aiutu
10

Era china di terra e no di jatu

Nun t’amu vegliatu


Nun t’amu vasatu i mani
allisciatu i capiddri
Nua Nun t’amu datu juri

A matri tua, a terra


Dintra na chiaga nova
Ti puna cumu na gemma i granu
Ca mora u viernu pi un spuntari mai

A matri tua, a terra


Ti chianta ntru cori
Radica i rosi ppi ti risbigliari
Ogni annu cu ru suli nuovu

Nun si senta nenti, circu ‘i m’azari ma mi sientu ‘nchiuvata ‘nterra, nun vuogliu
però aiutu
Circu di mi mantena snegliata, e si, chjru ca viu è veru, ari surdati ca mi
guardanu, chiri surdati ca puru si ppi nu lampu avianu chiantu insiemi a mia, li
circu di mi ncatinari, di mi purtari a di Creonte picchì signu stata iu ad uorvicari
chiru muortu
Accussì di llà si mova na strana pricissioni
di surdati bardati
ccu machine i guerra d’ogni tipu
e mmienzu na fimmina
senza armi senza zagarelle (gioielli), senza nenti
11

ccu l’uocchi ‘ncielu e na vesta nivura,

E accussì mi ritruovu davanti ad iddru e guardannulu dintra l’uocchi truovu a


forza di parrari:

Sì, l’haiu fattu, e nun ‘ni signu pintuta,


u canuscia buonu l'ordine
‘Unn’era na leggi bbona, ‘unn’ha putia rispittari.
Iu puortu rispiettu a ra leggi e a chini cummanna.
Ma i leggi ‘i l’uomini nun ponnu mai cuntrastari
a leggi di natura, a leggi ‘i Diu
chira leggi ca di chi munnu e munnu è stata sempri prisenti.
Nessunu sa quannu è vinuta n’è di duvi è vinuta
Ma sapimu ca ssa leggi è dintra a nua,
dintra uomini e cani, dintra i petri e l’erva, a terra e u mari.
E ppi quantu m’ha puozzu trimari i l’uomini
– e m’ha triamu, picchì signu fimmina e sula, picchì nun m’ha vientu
ccu tuttu chissu, nessuna paura.
Nenti mi putia purtari fora di nu dittatu divinu

Ma vua v’ha vutati e v’ha girati


Cumu cchiù vi piacia
Vi cunzanti sempri a ru ‘mparu
Era povara genti nun fa ca patiri peni
Aviti u curtieddru d’a parti d’u manicu
E allura aviti sempri ragiuni.
Ma io sacciu cumu vannu i cose
12

Libertà , razza, patreterni,


sunnu parole ditte a spropositu
quannu nunn’è considerata a vita,
ppi vua i pirsuni nun cuntanu nenti,
vua nun aviti amuri,
ppi vua cunta sulu a leggi c’haviti fattu,
e ca rispettati no picchì è giusta,
ma picchì è ra vostra
serva sulu a vua.
Sunnu partuti ccu quattru zinzuli
Ppi jiri luntanu
Finu a na terra ca canuscianu ppe numi
Ma nun sapianu adduvi si truvava
Luntanu, arrieti u mari
Ma tantu luntanu ca mancu l’uocchi i n’acieddru i rapina putia mai allumari
Era daveru n’atru munnu
E pu quannu arrivavano
I guardie i chiudianu dintra a caggie
E cumu si fa ccu ri vacche o i cavaddri
I studiavano i capu a piedi
Ppi vida si eranu malati.
Pu si tinianu chiri cchiù ’nforza
E chiri cchiù disperati
Buoni ppi stari sutta scaffu
e faticari cumu animali
Tutti l’atri i ‘mmuttavanu arrieti
cumu munnizza.
E cca chiri ca rimanianu chiangianu , chiri ca eranu partuti.
E ri chiangianu cumu si fossiru muorti
13

Ammazzati d’a truscia e da disperazione

E non è vero, come continuate a dire, che quando partivamo noi,


dovunque siamo andati abbiamo portato progresso, benessere e civiltà .

No, nua avimu purtatu miseria,


Picchì sulu chira aviamu
Si, amu purtatu spirtizza e lavuru
E amu fattu chiru ca n’hannu lassatu fari

Ancunu s’è puru arricchisciutu


Ancunu ha studiatu
Atri su muorti però supra a fatica
E nessunu sinn’è accortu
E atri ancora hannu fattu i malandrini
Picchì sulu chissu putianu fari
E chissu li lassavanu fari.
Mo avissimu i fa pagari a ssi poveri disperati
Chiru ca n’annu fattu a nua
Ma vulimu cangiari ssu rutinu na vota e ppi sempri?
Vulimu cuminciari a siimminari amuri supra ssa terra caina?
Picchì chiru ca duni, ti vena rinnutu sempri!

Si , dicianu ca signu pazza, e forsi è veru, picchì nun m’ammucciu ppi chiru c’haiu
fattu, e nun mi vuogliu assuggettari ara leggi e dissuorvicari
chiru cristianu ca è muortu, picchì pe mia era nu frati.
Haiu fattu chiru ca ssa terra e diu m’hannu dittu i fari
E si facissi a ra ‘mmersa
Nun fossi cosa bona
14

No, nun u fazzu.


Picchì chiru ca è muortu e haiu uorvicatu
Era nu figliu
Natu di na mamma.
E iu nun u ijettu ari piscicani.

A forza nunn’è di l’uomini, ma di diu


Creonte, tu ti cridi putenti
Tu ccu fierru e fuocu
Ccu Eserciti e machine i guerra
Tu ca tieni sutta scaffu uomini e fimmine
Si sulu nu stuppieddru i cinnara davanti a diu
Il potere non è negli uomini, ma in Dio.
Mi pu puru zampari sutta i pedi, mi pu sdirinniari
Ma priestu puru tu stinnicchi i pedi
E forsi l’amici tua, forsi i stessi figli ca ha allevatu
Ci mintarannu manu, picchì arricordati
Davanti a diu si zanga e cinnara

Si, parru e nun appuntu (non mi potrai fermare),


picchì pocu mi nni futta da vita mia
e allura nessuna chiacchiera mi spagna!

Iu ti dicu ca icca a pocu tiempu


Ppi ri ‘nfamità c’ha fattu!
A casa tua si linchia di lamienti
di uomini e fimmine
pocu tiempu ancora
e l’odiu, cumu uogliu, si spannerà supa a patria tutta.
15

A Creonte l’è parsa na curpa ca iu pigliassi nu frati miu


l’uorvicassi cumu l’uomini, cumu diu cummanna:
na malandrinata tremenda,.
pigliata a forza e trascinata,
senza maritu, senza cumpagni, senza unuri,
senza parienti, senza amici:
e m’hanno lassata tutti sula.
Iu vajiu versu na cuncavata tana,
ppiu stari luntana d’i vivi e d’i muorti.
quali leggi umana haiu zampatu?
a pietà m’ha fruttatu na ‘mprunta di peccatu.
ma si tutto chissu è nu bene ppi ru cielu,
mi tiegnu ssa cunnanna, senza mi lamentari.
Ma si a curpa è di l’atri, vulissa ca patissero chiù di chiru ca haiu patutu iu.
Dunca, si chissa è ra sunata
Nun mi dispiacia di aviri lassatu a casa mia
i iuriddri là fora
l’acieddri ca vulanu senza catini ppi l’aria
e rimagnu ‘tra sa grutta scura
Adduvi nun c’è cunfuortu di cristiani
Ma puru cca dintra
A capu mia è sempri azata
E già mi viu a a zumpari chiru muru i vrigogna
A passari tra canceddre i fierru
E jiri luntanu addui tutti sunnu uguali
E nessunu è diversu ppi culuri, nascita o quant’atru
Tutti, masculi e fimmine
Addui nessunu si spagna di nu forestieru
E nissunu u sconta cu na ferra ammucciata sutt’ a vesta
16

Vaiu allura
E aspiettu ssu vientu nuovu
U sientu ca stà già arrivannu
Vaiu allura
E aspiettu.

Potrebbero piacerti anche