Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Lu rraisi: C'è lu bisognu, lu ricisti puru tu, nn'avi tanti cosi di pinsari, perciò
ogni bbota n'cà nni mittemu n'capu la paranza e aspittamu li tunni n'cà
passanu cci l'amu a ricurdari.
Lu rraisi: Pirchì nuavutri chi semu? E poi ti lu scurdasti n'cà iddu era
piscaturi macari, nostru collega era e lu sapi chi significa stari n’menzu lu
mari. E poi quannu c'è lu marrobbiu, n'cà ogni bbota tuccamu a morti cu
l'occhi, e lu mari pari n'cà ti vulissi manciari, pari n'cà nni vulissi fari
minuzzagghia, e la scuma ti sbatti n'tà la facci comu fussiru timpuluna chi
manna lu celu pi fariti espiari li piccati, pi fariti pirdunari tutti li bistemmi
n'cà cci manni quannu si n'capu a la paranza, iddu lu sapi chi vordiri quannu
si rapi lu celu e divintamu nenti ammiscati cu nuddu, e lu ventu ciuscia e si
porta la varca comu si fussi na palidda di pagghia. E poi ogni bbota chi metti
li peri n'terra isi lu pugnu n'celu e griri "nun mi viri chiù, lu capisti? chista è
l'urtima vota. Lu capisti. U sapi u sapi.
Lu rraisi: N'cà comu, e quannu capita n'cà nun vaiu a mmari pi na para di
jorna, nun lu sacciu ma è comu si m'ammancassi quarchi cosa, comu si lu
jornu accumiciassi senza l'alba, scurassi senza vidiri lu tramuntu.
E nun è sulu chistu, ma iu lu vogghiu tastari lu mari, nni vogghiu sentiri lu
sapuri, cci haiu a calari a lenza pi faricci capiri n'cà sugnu prisenti. Tu hai a
pinsari n'cà quannu partivi surdatu pi la guerra, era n'mmarcatu a bordu di
l'incrociaturi "Zara", e quannu partivi a testa ci l'avia sempri ccà a la tunnara
e quannu fomu bumbardati, pirchì l'inglisi avianu i radar e nuavutri nun ci
l'aviamu picchissu nn'affunnaru, eu stetti quinnnici uri ammoddu all'acqua e
taliava lu celu e mi scantava, taliava lu mari ed' era tranquillu, pirchì lu sapia
n'ca nun mi tradia, e pinsava a la tunnara e sapia n'cà nun putia iri a finiri
accussì, e pinsava n'cà lu mari si vulia vinnicari di mia pirchì ingannava li sò
figghi, cci facia truvari a trappula quannu trasianu a branchi a Bonagia, ddà
truvavanu li cammari, la vucca di nassa, a bbastarda, l'urdunaru, e all'urtimu a
cammara di la morti, iu lu sapia n'cà iddu nun si putia vinnicari di mia pirchì
c'hammazzava li tunni, pirchì lu sapi iddu n'cà nuatri l'ammazzamu pirchì
amu a campari la famigghia, e allura eu m'attaccava a ogni cosa chi truvava,
ed' era tranquillu, sulu avia na siti n'cà avissi ratu varca e rizzi pi truvarimi
sutta l'ottu cannola ra chiazza, finu a quannu nun arrivaru l'inglisi e mi ficiru
priggionieru e mi purtaru prima in Sudafrica e poi in Inghilterra, e pi tuttu lu
tempu n'cà arristavu priggionieru eu pinsava a la tunnara e a me patri .
Muciariotu: Rraisi.
(Entra una donna che canta la leggenda della bella dello scoglio).
Valenti marinaru
chi curri la marina,
scuntrasti 'na varcuzza
galanti, galantina?
La bedda fa un lamentu
e guarda celu e mari
penza 'ntra lu so 'nternu
manna lacrimi amari.
Valenti marinaru
chi curri la marina
scuntrasti un cavaleri
'nta na varcuzza fina?
La bedda fa un lamentu
l'occhi punta a lu mari
pari 'na vera statua
'na statua di sali
Valenti marinaru
chi curri a la marina
viristi 'na varcuzza
sfasciata 'ntra la rina?
La bedda fa un lamentu
abbudda 'ntra lu mari
e l'unna fici un murmuru
si vosi lamintari.
Muciariotu: Rraisi ?
Muciariotu: Mi dicissi na cosa, senza offisa però, vassia pirchì nun s'ha
maritatu mai?
Lu Rraisi: (ride)Pirchì nun m’haiu maritatu mai? (pausa) N’cà pirchì nun mi
vosi nuddu.
(pausa)
Tu lu sai 'n'cà quannu tornu di mari e trasu la varca, quannu scinnu n'terra e
n'capu a li spaddi c'haiu manti di maistrali o di tramuntana turbula, e lu friddu
chi mi portu dintra a lu pettu, m'assalta, vuavutri vi nni turnati a li casi cu li
picciriddi, la muggheri, vi nni turnati n'tà la famigghia, eu mi taliu e mi fazzu
pena, mi chianci lu cori.
Allura mi nni vaiu n'tà la signura Sabbetta, e idda mi quaria.
(pausa)
(pausa )
Cialomatore:
Chi beddi capiddi teni a signurina
Chi bedda facci teni a signurina
Chi beddi occhi chi teni a signurina
Coro:
E Lina Lina
Lina Lina
Cialomatore:
Chi beddi aricchi teni a signurina
Chi bedda vucca teni a signurina
Chi beddu coddu teni a signurina
Coro:
E Lina Lina
Lina Lina
Cialomatore:
Chi beddu pettu teni a signurina
Chi beddi minni teni a signurina
Chi bedda panza teni a signurina
Coro:
E Lina Lina
Lina Lina
Cialomatore:
Chi beddu biddicu teni a signurina
Chi beddu culu teni a signurina
Chi beddi cosci teni a signurina
Coro:
E Lina Lina
Lina Lina
Cialomatore:
Chi beddu sticchiu teni a signurina
E l'amu a maritari a signurina
Viremu a cu cci ramu a signurina
Coro:
E la ramu a lu Raisi a signurina
E Raisi si la marita a signurina.
Iu ti tagghiu e ti cuntratagghiu
c'un cutidduzzu di manicu nivuru.
Crialeisò
Cristaleisò
Crialeisò
Cristaleisò
sta cura tagghiata sia.
(Si sente il canto che accompagna la processione a mare del protettore dei
favignanesi dovrebbe entrare una barca anche piccola con un santo a bordo
carica di lumini e di fiori.Alla fine del canto dovrebbero accendersi delle
milleluci o dei piccoli botti.)
(Alla fine del canto comincia la processione e dopo il Raisi va a sedersi sullo
scoglio)
Occhiu picciotti, aricchi tisi a chi puntu semu...sta bbeni cuntrullamu a vucca
di nassa...turi dicci a Giuvanni chi va cuntrolla a chi puntu semu
dd'assutta...lu tempu s'aggiustau...picciotti chi dici Giuvanni...quantu sunnu
tricentu...allura tinitivi pronti n'cà oggi si fa mattanza...appena trasinu aviti a
essiri saitti picciotti, avanti ora forza n'tà sti vrazza facemu avvicinari stu
vasceddu, forza n'tà sti vrazza