Sei sulla pagina 1di 22

-GNANZO'U’

Storie di mare e di pescatori

(All’ingresso degli spettatori in sala è già in scena il “muciariotu” che


lavora in un contenitore di quello usato dai pescatoriil suo “pastuni” l’esca
preparata con mollica di pane e sarde.Durante la preparazione il
“muciariotu” si rivolge agli spettatori che entrano in sala come se fossero
lavoranti della tonnara si alzerà, andrà tra loro, tutto come se fosse lavoro
di preparazione prima di salpare).

Muciariotu: Araciu, nun caminamu n’capu e cimi n’cà sunnu sistimati,


spartemunni vinti a manu ritta e vinti a manu manca, e accattativi lu parra-
picca, viriti n’cà ammumentu arriva lu “raisi” nun facemu ammuina, vu retti
stamatina l’ovu a sucari vostra muggheri stamatina, (gridando) Liascianneru,
oh! Liscianneru chi facisti t’allupiasti n’mrazza a nanna! Dunni sì disgraziatu
chi ti vinissi n’attaccu di scisuni, porta lu rimu du raisi grannnissima siccia di
fangu!

Liscianneru: (entra con un organetto a tracolla correndo dalla platea)E nun


vuciari n’cà cci sentu. Mi pigghiasti pi Pitrinu Sucalora!

Muciariotu: (Facendo l’atto di volerlo colpire) Eh ccà ta rugnu stà scoccia


di coddu! (Alludendo all’organetto)Disgraziatu lu rimu du Raisi ti lu
scurdasti ma chistu nun ti lu scordi Ma avannu ti lu dugnu lu malu piaciri,
privu d’agghiuttirimi un vrazzu. Camina n’capu la varca per Poseidone!
(rivolgendosi agli spettatori) Chi è nun lu pozzu diri “per Poseidone”! Si nun
lu dicu iu cu l’havi a diri.
Minchia, Poseidone chi gran Diu chi era!
Quannu lu patri Cronos cci spartiu l’universu a li so figghi a Zeus
cch’ammattìu la terra, e a Poseidone cch’ammatìu lu mari.
Minchia Poseidone chi gran Diu chi era!
E comu cci piaceva (mimando l’atto sessuale con la mano). Fici cchiossai di
centu figghi, ma no figghi di bonè bonè, figghi di chiddi giusti.
Vi lu ricurdati a chiddu n’cà cch’abbiau li scogghi n’capu a Ulisse, ddù
giganti cu un’occhiu, Polifemu, chiddu era figghiu di Poseidone! E poi
briganti, dei, fici macari un cavaddu un cavaddu cu l’ali si chiamava Pegaso,
beddu biancu e vulava vulava cu ddi capiddi d’oru e la cura macari d’oru!
Vi pari n’cà vi cuntu fissarii, iu sti cosi li sacciu pirchì a mia mi lu dissi lu
prufissuri. Ogni bbota chi piscu a lu molu iddu veni a taliari e taliannu
taliannu mi cunta tutti sti cosi. E a mia mi lu fici a vidiri n’tà lu libbru a
Poseidone, era beddu stampatu cu ddà varvazza longa n’cà facìa scantari a
sulu taliallu, e manu ritta cch’avìa lu crocchiu, l’arpiuni, e a manu manca avìa
lu tunnu piscatu!
See! Picchì iddu eni Diu, eni figghiu di Cronos, eni frati di Zeus, ma è macari
tunnarotu.
Nun cci cririti? No? E allura iticci a taliallu è ddà a lu museu di Copenaghen!
E iddu oggi nn’havi ad aiutari picchì oggi è ghiurnata di mattanza!
Nun’havi a fari fari la fini di Calco, lu piscaturi chi era n’tà la varca di Enea!
Minchia Calco cch’avìa sulu un pinseri n’testa: Piscari!
Si mittìa allatu a Palinuru chiddu purtava la varca e iddu piscava a trainu.
Poi arrivaru ccà vicinu n’Trapani, picchì Enea vinni a vruricari a so patri n’tà
la muntagna di Erice.
E quannu arrivau N’Trapani subbitu si nni iu n’tà la praja di la culummara, e
ddà si misi a piscari.
Tri ghiorna e tri notti piscau, e ammunsiddau una muntagna di pisci: Auli,
sparagghiuni, runchi, turdi, sirrani, lappani, sarachi, savuri, avugghi, scurmi.
Iccava ddà lenza n’menzu a lu mari e tirava.
Li so cumpagni lu chiamavanu: Calcooo! Oh calcooo!
Ma a iddu di n’aricchia cci traseva e di n’avutra cci nisceva.
La sira di lu terzu iornu ecca la lenza e ntisi attirantari, tira e tira, tira n’cà ti
tira, l’acqua n’cuminciau a vugghiri chi pareva nà cuarara, lu mari
n’cuminciau a n’grussari e di stu menzu nesci un tunnu chi pareva un
mammaddrau, rapi la vucca aaummm! E s’ammuccau a Calco cu tutta la
merda.
Però (si cerca tra i pantaloni ed estrae una pietra) si rici n’cà li petri di la
culummara ora portanu furtuna a li piscaturi. E iu ccà cci l’haiu. (si avvicina
ad uno spettatore) Tè la voi? See n’cà ta dugnu a ttia!
Chista è petra n’cà nn’havi a purtari furtuna picchì oggi è ghiornu di
mattanza!
Oggi nn’havi ad aiutari Poseidone, Calco, lu signuruzzu, cu tutti li santi di lu
paraddisu.
Ora arriva lu Raisi appena arriva iddu nuavutri acchianamu n’capu a li varchi
e partemu!
Talè sta arrivannu. Ccà è. Cca è.
(Buio, si sente la preghiera che i tonnaroti recitano quando salpano per
raggiungere la tonnara)

Na salvi rriggina à matri ri ddiu ri trapani


Na salvi rriggina à matri ri ddiu ù rrusariu
Na salvi rriggina à matri ri ddiu ù carvariu
Na salvi rriggina a ssanta Teresa
Na salvi rriggina à maronna ri Fatima
Un patrinostru o patriarca san Giuseppi
Un patrinostru a san Franciscu ri Paula
Un patrinostru o sacru cori di GGesù
Un patrinostru a ssant'Antoninu
Un patrinostru a ssan Petru chi prea o Signuri p n'abbunnanti pisca.
Ddiu lu faccia requamaterna santu criaturi e nostri morti.
Ddiu lu faccia requamaterna santu criaturi e nostri morti
Ddiu lu faccia requamaterna santu criaturi e nostri morti

Lentamente è andata in assolvenza la luce, si vedono due teste che


rappresentano due tonnaroti in attesa dell'ordine del raisi, che parlano
sopra la muciara,( l'imbarcazione sulla quale sta il rais durante la mattanza
posta al centro del quadrato).

Muciariotu: Ma Raisi mi ricissi na cosa: S. Petru secunnu vassia nn'avi


tempu pi pinsari a nuavutri, chiddu prea o Signuri pi avutri cosi, a guerra, i
tirrimoti, fiurati si vvà pensa a nuavutri. E poi ogn'annu ci lu ricemu S. Petru
prea o Signuri pi n'abbunnanti pisca, oramai lu sapi nun c'è bisognu n'cà cci
lu ricurdamu.

Lu rraisi: C'è lu bisognu, lu ricisti puru tu, nn'avi tanti cosi di pinsari, perciò
ogni bbota n'cà nni mittemu n'capu la paranza e aspittamu li tunni n'cà
passanu cci l'amu a ricurdari.

Muciariotu: Secunnu mia iddu pensa a li dispirati.

Lu rraisi: Pirchì nuavutri chi semu? E poi ti lu scurdasti n'cà iddu era
piscaturi macari, nostru collega era e lu sapi chi significa stari n’menzu lu
mari. E poi quannu c'è lu marrobbiu, n'cà ogni bbota tuccamu a morti cu
l'occhi, e lu mari pari n'cà ti vulissi manciari, pari n'cà nni vulissi fari
minuzzagghia, e la scuma ti sbatti n'tà la facci comu fussiru timpuluna chi
manna lu celu pi fariti espiari li piccati, pi fariti pirdunari tutti li bistemmi
n'cà cci manni quannu si n'capu a la paranza, iddu lu sapi chi vordiri quannu
si rapi lu celu e divintamu nenti ammiscati cu nuddu, e lu ventu ciuscia e si
porta la varca comu si fussi na palidda di pagghia. E poi ogni bbota chi metti
li peri n'terra isi lu pugnu n'celu e griri "nun mi viri chiù, lu capisti? chista è
l'urtima vota. Lu capisti. U sapi u sapi.

Muciariotu: E n'mmeci semu sempri ccà n'capu.

Lu rraisi: N'cà comu, e quannu capita n'cà nun vaiu a mmari pi na para di
jorna, nun lu sacciu ma è comu si m'ammancassi quarchi cosa, comu si lu
jornu accumiciassi senza l'alba, scurassi senza vidiri lu tramuntu.
E nun è sulu chistu, ma iu lu vogghiu tastari lu mari, nni vogghiu sentiri lu
sapuri, cci haiu a calari a lenza pi faricci capiri n'cà sugnu prisenti. Tu hai a
pinsari n'cà quannu partivi surdatu pi la guerra, era n'mmarcatu a bordu di
l'incrociaturi "Zara", e quannu partivi a testa ci l'avia sempri ccà a la tunnara
e quannu fomu bumbardati, pirchì l'inglisi avianu i radar e nuavutri nun ci
l'aviamu picchissu nn'affunnaru, eu stetti quinnnici uri ammoddu all'acqua e
taliava lu celu e mi scantava, taliava lu mari ed' era tranquillu, pirchì lu sapia
n'ca nun mi tradia, e pinsava a la tunnara e sapia n'cà nun putia iri a finiri
accussì, e pinsava n'cà lu mari si vulia vinnicari di mia pirchì ingannava li sò
figghi, cci facia truvari a trappula quannu trasianu a branchi a Bonagia, ddà
truvavanu li cammari, la vucca di nassa, a bbastarda, l'urdunaru, e all'urtimu a
cammara di la morti, iu lu sapia n'cà iddu nun si putia vinnicari di mia pirchì
c'hammazzava li tunni, pirchì lu sapi iddu n'cà nuatri l'ammazzamu pirchì
amu a campari la famigghia, e allura eu m'attaccava a ogni cosa chi truvava,
ed' era tranquillu, sulu avia na siti n'cà avissi ratu varca e rizzi pi truvarimi
sutta l'ottu cannola ra chiazza, finu a quannu nun arrivaru l'inglisi e mi ficiru
priggionieru e mi purtaru prima in Sudafrica e poi in Inghilterra, e pi tuttu lu
tempu n'cà arristavu priggionieru eu pinsava a la tunnara e a me patri .

Muciariotu: E poi comu iu a finiri

Lu rraisi: Comu iu a finiri chi cosa?

Muciariotu: Comu iu a finiri a prigionia? Nun mi l'aviti cuntatu mai.

Lu rraisi: Chi t'haiu a cuntari, sunnu cosi di tanti anni nn'arrè.

Muciariotu: Però a Sgamirru Adragna cci lu cuntastivu.

Lu rraisi: N'cà iu a finiri n'cà nni purtaru in Inghilterra e cc'harristamu


quattru anni, e iu a testa, pi tutti quattr'anni, cci l'avia sempri a la mè terra.
Poi nni libbiraru, e ggheu subbitu fici di tuttu p'arrivari a tempu di mattanza,
pirchì nun ci la facia chiù, hai a pinsari n'ca arrivati m'Palermu di Napoli
nn'avianu ratu quattumialottucentu liri a nuavutri marinara, e ggheu ivi a
circari pi comu fari p'arrivvari subbitu, ora c'era na littorina sula chi facia
Palermu Trapani, ivi p'accattari stu bigliettu e mi rissiru n'ca li posti eranu
tutti pigghiati e a gritta nun nni cci putiamu mettiri, iu nun sapia comu avia a
fari. C'era ddà un carabbinneri di Pacecu, appena mi n'tisi parrari mi chiamò e
mi rissi:- "paisà c'è cosa"- "n'ca vulissi iri n'trapani e nun c'è cchiù postu
n'capu a littorina"- allura iddu m'arrispunniu: - "nun ti prioccupari dumani
matina all'ottu prisentiti a stazioni e fai chiddu chi ti dicu iu e ti fazzu a
bbiriri n'ca tu dumani a sira si n'Trapani" -"Sta bbene".
Perciò l'indumani matinu mmi nni ivu a la stazioni e c'era stu carabbineri
appuiatu a la purtera di lu trenu mi chiamò e mi dissi:- "mettiti allatu di mia
quannu ti dicu iu acchiani però nun ti mettiri assittatu t'hai a mettiri n'ta lu
currituri e t'assetti n'capu a la burza"- "sta bbene". Perciò quannu fiscau lu
trenu iddu n'ca m'avia ammucciatu mi taliò e mentri a littorina stava pi
muvirisi mi rissi:- "prestu acchiana nni viremu nTrapani". Iu acchianavi e a
littorina partiu, allura fici comu m'avi rittu u carabbineri e m'assittavu n'tà la
bburza. Quannu passau lu cuntrulluri mi rissi: - " lei ccà nun ci pò stari" nun
cci potti nenti è inutili n'ca cci ricia: - "avi cinc'anni chi mancu ra casa, mi
facissi arristari", nenti era cchiù duru di la scorcia di lu sceccu. Lu collega
suo cci ricia: - "Ma lassalu stari ma comu nun t'annoia"
ma iddu nenti dicia: - "a stazioni lolli avi a scinniri". Allura mi iucavi l'urtimu
pinseri, avia na cascia tutta fabbricata cu li buatti di lanna mi l'avia fattu
duranti a la prigionia, sta cascia era tutta china di pacchi di sicaretti n'ca l'avia
accattatu in inghilterra, ccà si nni truvavanu piccarenna allura lu taliavi rapivi
la cascia pigghiai dui pacchetti di sicaretti e cci dissi "avi a fumari" "perciò
mi rissi, palermitanu era, e mi l'accattai pi dui pacchetti di sicaretti e d'accussì
arrivavi n'Trapani.
L'indumani matina era ggià n'capu la varca di me patri, chi allura facia lu
piscispataru, e piscavi un piscispata di tricentuvinti chila, e siccomu a
vintresca spittava a mmia, la sira ivi a circari a Pacecu ddù carrabbineri chi
m'avia aiutatu e cci la retti a iddu e cci dissi "teccà manciatilla cu la
famigghia n'ca s'unnera pi tia stu pisci fussi ancora n’menzu a lu mari.

Muciariotu: Rraisi.

Lu rraisi: Chi c'è?

Muciariotu: Rraisi, mi dicissi una cosa, ma vassia si l'ha aduumannatu mai


chi cos'è ddà speci di lamentu, chi fannu li tunni quannu sunnu n'tà la
cammara di la morti?

Lu Rraisi: Certu n'cà mi l'haiu addumannatu.


Lu fattu è n'cà nun ci vogghiu pinsari.
A li voti, quannu cci pensu, la notti poi nun pozzu pigghiari cchiù sonnu.
Quannu è n'tà lu menzu di la mattanza, unu nun cch'arrifretti, ma tu pensa a
st'armala, pensa a stu beni di Diu, pensa a stu pisci cu la peddi d'argentu, a
chistu n'ca pari la perfizioni di lu pisci fatta carni, cu st'occhi (ed iu l'haiu
vistu sutt'acqua), cu st'occhi n'ca hannu na luci n'cà nun parinu armali, cu
st'occhi n'ca ti parranu.
Veninu di li mari giganti, veninu di l'oceanu, quannu n'cumincia a
agghiurnari la staciuni, quannu n'tà l'aria si senti la zagara, ddà sutta o mari a
iddi n'cumincia a arrivvugghiricci lu sangu, ddà sutta lu mari si senti lu
ciavuru ri sti pisci n'ca tutti nsemmula comu si fussiru ballerini di lu mari, ssi
nni vennu ccà nni nuavutri pi fari l'amuri, pi sentiri li carizzi di li fimmini
n'cà cci currunu allatu a li masculi e cci fannu li rivirenzi, e tutti dui
s'alliscianu, e lu sangu chiossai cch'arrivvugghi.
Iddi lassanu lu mari granni e ssi nni vennu ccà nni nuavutri pi truvari l'acqui
cchiù cavuri, ppi truvari l'armonia ppi stari nsemmula, pi truvari l'alcova
tranquilla, lu postu di puisia dunni lassari lu lattumi n'cà si farà ovu, n'cà
s'avissi a fari pisci, e r'è filici, e nata e s'alliscia cu l'amanti e s'accarezzanu, e
movinu ddà cura carrichi d'amuri e di filicità.
Ed è ntà stu mumentu, quannu lu tunnu si senti lu re di lu mari, n'cà, nuavutri
amu sturiatu p'ingannallu, lu pigghiamu pi lu culu, cci facemu a cririri n'cà
ccà c'è lu paradisu, e mmeci lu n’fernu l'aspetta, la cammara è priparata, la
morti l'aspetta.
Picchissu quannu nuavutri cci chiantamu lu crocchiu n'ta la carina, e nesci
ddù sangu chinu d'amuri, iddu ecca ddù lamentu n'cà pari n'cà nni vulissi diri:
pirchì!!
(Il Raisi s’inginocchia e canta con una voce straziante come se fosse tonno
colpito dall’arpione mentre è nella camera della morte)

Pirchì pirchì pirchì lu mari mi trariu


e tu fimmina mia e tu p'amari a mia
iccasti l'urtimu sciatu.
Pirchì pirchì pirchì lu mari arrussicau
vidennu li me carni ridutti n'tali statu
sintennu lu duluri chi m'ha datu.
Pirchì pirchì pirchì tu omu piscaturi
cu odiu mi taliì e cu forza m'ammazzi.
Iu chianciu, chianciunu l'abbissi
Iu chianciu e tu ti fai ranni
T'assetti comu un papa e ti manci li me carni

Lu Rraisi: Lu capisci, l'amuri ammazza a li tunni, l'amuri, e a li voti


ammazza puru all'omini.
Muciariotu: Rraisi ma chi ddici veru comu fa l'amuri a ammazzari l'omini?

Lu Rraisi: Comu fa? Ma tu a sintutu parrari mai di la bedda di lu scogghiu?

(Entra una donna che canta la leggenda della bella dello scoglio).

La bedda supra un scogghiu,


sett'anni ddà cci ha statu,
aspetta, ancora aspetta
lu sò amanti amatu.

Valenti marinaru
chi curri la marina,
scuntrasti 'na varcuzza
galanti, galantina?

A nuddu hajiu scuntratu


sulu chi celu e mari
cu ventu e cu timpesti
bedda chi voi spirari?

La bedda fa un lamentu
e guarda celu e mari
penza 'ntra lu so 'nternu
manna lacrimi amari.

Valenti marinaru
chi curri la marina
scuntrasti un cavaleri
'nta na varcuzza fina?

A nuddu haju scuntratu


sulu 'na dragunara
varchi e galeri agghiutti
anchi a li marinara.

La bedda fa un lamentu
l'occhi punta a lu mari
pari 'na vera statua
'na statua di sali

Valenti marinaru
chi curri a la marina
viristi 'na varcuzza
sfasciata 'ntra la rina?

Un cavaleri haiu vistu


biunnu e dilicatu
supra 'n'amaru scogghiu
lu pettu sfracillatu

La bedda fa un lamentu
abbudda 'ntra lu mari
e l'unna fici un murmuru
si vosi lamintari.

L'unna s'ha lamintatu


ca pena nni sintiu
sutta 'ntra li pirfunni
la bedda scumpariu.

Sett'anni supra a nu scogghiu


fidili nnà cci ha statu
finuta la sò spiranza
la vita cci ha lassatu.

Muciariotu: Rraisi ?

Lu Rraisi: Chi c'è?

Muciariotu: Mi dicissi na cosa, senza offisa però, vassia pirchì nun s'ha
maritatu mai?

Lu Rraisi: (ride)Pirchì nun m’haiu maritatu mai? (pausa) N’cà pirchì nun mi
vosi nuddu.

Muciariotu: (stupito)Ma si quannu passati cassaru cassaru tutti li fimmini vi


mancianu cu l'occhi.

Lu Rraisi: Li fimmini, n’singnatillu, sunnu comu li feri di lu mari, 'n'cà


quannu li vidi natari, spaccari l'acqua, tagghiari l'abbissi, parinu stiddi di
'n'celu caruti a mmari. Sunnu beddili fimmini, beddi 'n'cà tu nun poi finiri di
talialli, beddi 'n'cà quannu 'n'contri l'occhi d'iddi , a peddi ti sura comu la
carni appizzata 'n'tà la chianca a ttempu r'Austu.
Beddi, sunnu beddi. (pausa) Ma tirribbuli.

Muciariotu: Ma Rraisi, mi scusassi, ma vassia comu fa? (intendendo e


mimando l'atto sessuale).

Lu Rraisi: C'è a signura Sabbetta!!

Muciariotu: Ma chidda è nà buttana!

Lu Rraisi: (Va verso il muciariotu arrabbiato e quasi lo colpisce con un


malrovescio)Nun lu diri chiù, nun lu diri!! Vasinnò 'n'tà la mè muciara nun ci
acchiani chiù, lu capisti? Nun t'hai a pirmettiri chiù, pirchì vasinnò cu nà
timpulata ti spirtusu lu ciriveddu lu capisti?

(pausa)

Tu lu sai 'n'cà quannu tornu di mari e trasu la varca, quannu scinnu n'terra e
n'capu a li spaddi c'haiu manti di maistrali o di tramuntana turbula, e lu friddu
chi mi portu dintra a lu pettu, m'assalta, vuavutri vi nni turnati a li casi cu li
picciriddi, la muggheri, vi nni turnati n'tà la famigghia, eu mi taliu e mi fazzu
pena, mi chianci lu cori.
Allura mi nni vaiu n'tà la signura Sabbetta, e idda mi quaria.

(pausa)

N'tà la guerra di lu quinnici-diciottu c'era pitittu, la ggenti n'soccu avia si lu


tinia beddu sarvatu.
L’omini, chiddi n'cà arristaru ccà e nun parteru pi lu frunti, a mmari nun ci
putianu iri, miseria c'era.
Li turmenti si tagghiavanu cu lu cuteddu.
C'era na cristiana rispittusa cu tutti, lu cori d'idda nun era d'idda ma di lu
munnu.
Sò maritu era partutu pi la guerra, era pagghiri Trieste. Avianu un picciriddu
nicu, ancora un annu ci l’avia
Era povira quantu na varca m’briaca, c'eranu li malatii chi currianu comu li
timpesti, stu picciriddu si pigghia la tubercolosi, si pò sarvari ma avi a
manciari, la razioni di pani era di ducentu grammi a lu jornu, ma lu picciriddu
avia bbisognu di latti, stava murennu, sta signura allura ammucciò la vriogna
e n'cuminciò a addumannari, ma tutti appena la sintianu cci sbattianu la porta
n'tà la facci, e quannu la n'cuntravanu pi la via canciavanu strata.
Lu picciriddu oramai era arrivatu, si nun vivia n'anticchedda di latti muria
subitamenti.
Un jornu sta cristiana era dintra, chiancia, lu picciriddu era n'tà lu lettu,
chiossai d'addabbanna chi di st'abbanna, senti tuppuliari va vicinu a la porta e
senti la vnà vuci: - "prestu signura Rosa mi rapissi ssi nnò la genti viri a
mmia ccà". La buttana di lu paisi.
La signura Rosa cci rapi, "chi c'è chi vuliti", la buttana rapi la sciallina e proi
a la signura Rosa na lattera cu lu latti, "tinissi pi lu picciriddu", poi va n'tà lu
jazzu dunni c'era lu picciriddu si ferma a taliallu e dopu pigghia la via di la
porta, s'ammogghia n'ta lu scialli, e si nni nesci.
Sta discursu durau na para di misi finu a quannu lu picciriddu nun
s'arripigghiau.
Quannu finiu la guerra lu maritu di la signura Rosa turnau avia canusciutu
ggenti m'purtanti e ora si la passavanu bbona, hai a pinsari n'ca avianu
quattru beddi palamiddari e dui palangre pi la pisca di lu piscispata.
Ora la signura Rosa ia n'tà li casi di li nutabbili, però quannu, puru n'tà la
chiazza, virià a la buttana di lu paisi si cci firmava a parrari si la mittia
suttabracciu e macari passiavanu puru. la ggenti cci ricia "signura Rosa, ma
chi fa parra cu ddà fimmina tinta?" allura la signura Rosa li taliava n'facci cu
sdegnu e cci ricià "taliativi vuavutri dintra la coscienza e lassatimi parrari cu
la ggenti vera, cu la ggenti chi sapi chi cosa significa stari a lu munnu".

(pausa )

Lu capisti? iu sugnu vivu pi na buttana.

Cialomatore:
Chi beddi capiddi teni a signurina
Chi bedda facci teni a signurina
Chi beddi occhi chi teni a signurina

Coro:
E Lina Lina
Lina Lina

Cialomatore:
Chi beddi aricchi teni a signurina
Chi bedda vucca teni a signurina
Chi beddu coddu teni a signurina

Coro:
E Lina Lina
Lina Lina

Cialomatore:
Chi beddu pettu teni a signurina
Chi beddi minni teni a signurina
Chi bedda panza teni a signurina

Coro:
E Lina Lina
Lina Lina

Cialomatore:
Chi beddu biddicu teni a signurina
Chi beddu culu teni a signurina
Chi beddi cosci teni a signurina

Coro:
E Lina Lina
Lina Lina

Cialomatore:
Chi beddu sticchiu teni a signurina
E l'amu a maritari a signurina
Viremu a cu cci ramu a signurina

Coro:
E la ramu a lu Raisi a signurina
E Raisi si la marita a signurina.

Muciariotu: (urlando) Rraisi ccà sunnu.

Lu Rraisi: (dando i comandi) Prestu allura calati la prima porta, quantu


sunnu...allura aspittamu n'ca trasinu l'avutri...s'arrivaru chisti allura voli diri
n'ca st'annu arrivanu prima... fammicci dari na taliata prendendo la finestra a
mare, una specie di grossa lente che come un tubo entra in acqua e consente
guardando di vedere il fondo del mare,poi scrutando il cielo: lu tempu nun
nn'aiuta, si sti negghi portanu acqua amu aspittari, si lu ventu si li porta, oggi
facemu mattanza, eu ora cci calu la lenza pi sentiri quantu sunnu, (mimando
l’atto di calare la lenza) nnerbu beddi grossi sunnu.
Spiramu n'ca nun si etta matticciolu.(dando voce alla ciurma) aspittamu
picciotti, aspittamu.
Dammi na cicaredda di cafè (il muciariotu gli porge una tazzina di caffè da
un thermos) ahh! tutti a pigghiari cafè.
L’avutra matina era assittatu o bar e m'addunai n'cà n'tà menzura traseru a
pigghiarisi lu cafè na cinquantina di cristiani, a milli liri l'unu fannu
cinquantamilaliri, n'tà un ghiornu cci ponnu iri tricenntu quattrucentu
cristiani , e fannu quattucentumilaliri a lu jornu. Si l'avissi invintatu eu lu cafè
nun ch'avissi piaciutu a nuddu.
(guardando il cielo) Ma spiramu n'cà nun si ecca matticciolu vasinnò
abballamu stamatina.
Aricchi tisi picciotti!

Muciariotu: Rraisi nun m'avi a pigghiari pi babbasuni, ma iu quannu c'è


matticciolu nun dicu n'cà mi cacu d'incoddu, ma quannu a varca n’cumincia a
annacarisi eu mi scantu.
Nun sugnu comu a vassia n'cà nun si scanta di nenti.

Lu Rraisi: E pezzu di minchiuni.


Veru è nn'haiu passatu tanti, e haiu carutu sempri aggritta, ma haiu statu
furtunatu, ma lu sai quantu nn'haiu vistu moriri a mmari, ti lu scurdasti
quannu ssi nni calau lu vasceddu di livanti, e dui patri di famigghia
ch'appizzaru la vita, e quannu si ecca timpesta n'ca semu morti chi caminamu
n'capu la varca,o quannu si ecca a dragunara e la viri scura scura chi
accumpari all'orizzonti e si cch'avi a tagghiari la cura a stà strega di morti.

Iu ti tagghiu e ti cuntratagghiu
c'un cutidduzzu di manicu nivuru.

Nun mi tagghiari , e cuntratagghiari


chi mi nni vaiu n'abbanna lu mari.

vattinni unni nun c'è gaddi unni nun c'è gaddini


unni nun c'è abbitazioni di cristiani.

Crialeisò
Cristaleisò
Crialeisò
Cristaleisò
sta cura tagghiata sia.

(Ricordando)Eh! Me nonna mi lu diceva sempre: “quannu si a mmari e si


ecca a dragunara cch’hai a fari lu scungiuru”.
(ritornando a parlare con il muciariotu)
Babbasuni, iu puru mi scantu, e ca nun ci pensu, ma mi scantu. Sulu na vota
sugnu tranquillu n'capu la varca, quannu c'è la prucissioni a mmari.

(Si sente il canto che accompagna la processione a mare del protettore dei
favignanesi dovrebbe entrare una barca anche piccola con un santo a bordo
carica di lumini e di fiori.Alla fine del canto dovrebbero accendersi delle
milleluci o dei piccoli botti.)

E Madunnuzza Mia faciti bon tempu


cch'hai l'amanti miu n'menzu a lu mari
Sta Madunnuzza mi l'havi a guardari
Sanu e salvu mi l’havi a fari turnari
E quannu veni na littra ch’ahiu a dari
Ch’haiu a mettiri duci paroli
Quant’haiu chianciutu senza di tia
Sapennuti sulu n’menzu a lu mari

(Alla fine del canto comincia la processione e dopo il Raisi va a sedersi sullo
scoglio)

Staiu pinsannu a comu li pisci di lu mari sunnu chiù amurusi di li cristiani e


si rispettanu.
Oggellannu t'arricordi ddu derfinu c'arristò mpigghiatu n'ta li rizzi, e nun
putia chiù libbirarisi.
Tutti l'avutri derfini di lu brancu arristaru ccà e nun si nni eru, firriavanu e
firriavanu tunnu tunnu, e nun lu lassavanu sulu, nuavutri lu vittimu e pinsamu
pi stasira amuninni n'cà a navutra anticchedda si libbira.
Ma quannu, mai!
La matina appressu lu derfinu era ancora mpigghiatu, ma la cosa n'cà nni fici
arristari tutti a vucca aperta fu n'cà tutti li so cumpagni eranu ancora ddà a
aspitallu.
Aspittavanu, puru la so morti ma aspittavanu, allura eu vidennu chistu cci
retti ordini: “Giuvanni va viri n'soccu poi fari” Giuvanni si nni calau e cci
retti la libbirtà, allura li so cumpagni si cci misiru n'tunnu e cci ficiru festa.
L'aspittaru lu capisti, l'aspittaru pi dui jorna!!
Ora sta cosa mi fa pinsari a lu vecchiu Rraisi Mommu n'cà sta sempri a lu
molu:
L'avutra vota lu vitti assittatu ddà e cci spiavu Rraisi Mommu chi faciti? "ma
chi haiu a fari...m'accurzastivu la vita...chi haiu a fari staiu cu me patri...cu è
me patri? cu è n'cà m'ha datu a manciari na vita sana, me patri lu mari e iu ccà
mi nni vegnu a faricci cumpagnia...li me figghi vurrissiru n'cà iu mi mittissi la
cravattedda la giacchitedda e mi nni issi a sentiri ddi quattru minchiati chi
sparanu a lu circulu...no iu ccà mi staiu cu mè patri...m'accurzastivu la vita
pirchì n'capu a la varca nun mi vuliti...li me figghi mi ricinu: “nun cci poi iri a
mmari pirchì si grannuzzu e ti stanchi”...mi stancu? ma si mi sentu ancora di
isarimi quattru paranzi n'capu li spaddi...grannuzzu! mi pigghianu n'pizzu lu
capisti?...no, iu nun l'abbannunu a me patri ogni jornu lu vegnu a trovu!
La matina mi vegnu a assittari ccà e viru mettiri li varchi a mmari, e aspettu
la sira quannu trasinu li varchi cu lu piscatu e tutti li pisci abballarianu ancora
n'ca pari n'ca abballassiru pi mia e li purpi si uncianu n'capu li ranfi...no ora
nun mi vuliti chiù ma prima cumannava iu tutta la ciurma iu lu Rraisi nni
priparavamu quannu c'era lu passaggiu di li tunni e lu jornu n'cà c'era
mattanza tuttu lu paisi nni vinia a salutari a lu molu, ora nun cci sunnu chiu
sti cosi, ma prima scinnia lu sinnacu, tuttu lu paisi e lu parrinu n'cà nni dava
la binirizioni, e allura nuavutri mittiamu li varchi a mmari e nn'abbiavamu a
la tunnara e quannu arrivavamu a la n'tinna cci mittiamu tutti li ciuri la parma
nni livavamu li bbirritti e ggheu n'cuminciava a priari e tutti li picciotti
arrispunnianu n'coru unpatrinnostru n'avemmaria un recamaterna e nostri
morti e quannu finiamu griravamu tutti n'zemmula bbonggiornu tunnara e
allura iu n'cuminciava a priparari cci rava a tutti li picciotti li cumanni leva
modda e li tunni trasianu araciu araciu di porta n'porta e poi quannu eranu
vicini a la cammara di la morti iu mi li sturiava e quannu era lu mumentu
prestu levaaaaa a nnomu di Diu e tutti li picciotti addivintavanu tanti
guerrieri di lu mari e li tunni trasianu n'ta la cammara e allura iu prestu
facemu quadratu e n'cuminciavanu a ghisari la rizza e amola e amola lu
cialumaturi dicia e tutta la ciurma appressu e amola e amola e lu vascellu
s'avvicinava e li tunni eranu sempri chiù stritti e amola e amola e ggheu cu la
muciara n'mmenzu mi li taliava cu la finestra a mmari e amola e amola e lu
vasceddu s'abbicinava e li tunni eranu sempri chiù stritti e amola e amola e
allura lu vasceddu arrivava
a quadratu e quannu lu quadratu era fattu li tunni affacciavanu e si virianu
st'armali 'nca n'cuminciavanu a abballari e la scuma si isava n'celu e allura iu
n'cuminciava a taliari li tunni pi capiri qual'era lu capubrancu e lu taliava
mmenzu a l'occhi e iddu taliava a mmia e li picciotti eranu tutti fermi nun si
sintia vuci di nuddu si sinti sulu lu scrusciu di lu mari isatu n't'all'ariu di li
tunni e quannu tutti li tunni eranu stanchi iu allura pigghiava l'arpiuni mi
isava n'capu la muciara e cci lu infilava mmenzu a l'occhi di lu capubrancu e
lu mari n'cuminciva a tincirisi di lu russu di lu sangu di lu tunnu e chistu era
lu signali pirchì li picciotti addivintavanu tanti armali iccavanu ddi crocchi e
unu e dui pigghiavanu ddi bestii di triccentu chila e li iccavanu d'arrè e unu e
ddui e lu sangu scinnia e lu mari s'impurpurava e unu e dui e poi quannu
finiamu eu cci tagghiava la testa a lu capubbrancu e l'appizzava n'ta l'arpiuni
e lu isava e n'cuminciavamu a caminari pi ghirininni a lu paisi e cc'era tuttu lu
paisi n'cà nn'aspittava a lu molu e quannu arrivavamu griravanu viva lu Rraisi
viva lu Rraisi e lu jazzibanni sunava e la ggenti grirava viva lu rraisi e iu cu
la testa di lu capubbrancu isatu n'cà paria Ddiu n'terra e la genti grirava viva
lu rraisi e lu jazzibanni chi sunava...no iu ccà mi staiu cu lu mari...viva lu
rraisi e lu jazzibanni sunava viva lu rraisi...no nun cci pozzu iri iu a la chiazza
ccà m'haiu a stari...viva lu rraisi...e lu jazzibanni sunava viva lu rraisi.
(pausa)
Chistu mi dissi lu rraisi mommu e a mmia mi si strinciu lu cori, e a li voti
pensu n'cà a mmia mi finirà comu e iddu.

(ricominciando a dare i comandi ridestandosi dal momento di ricordo e dal


tono sognante che ha avuto per tutto il racconto del raisi Mommu)

Occhiu picciotti, aricchi tisi a chi puntu semu...sta bbeni cuntrullamu a vucca
di nassa...turi dicci a Giuvanni chi va cuntrolla a chi puntu semu
dd'assutta...lu tempu s'aggiustau...picciotti chi dici Giuvanni...quantu sunnu
tricentu...allura tinitivi pronti n'cà oggi si fa mattanza...appena trasinu aviti a
essiri saitti picciotti, avanti ora forza n'tà sti vrazza facemu avvicinari stu
vasceddu, forza n'tà sti vrazza

(comincia a cantare la cialoma)

Aja mola aja mola


coro:aja mola aja mola (ripetuto ad ogni verso)
aja mola e jemuninni
jesu cristu cu li santi
e lu santu sarvaturi
criasti luna e suli
criasti tanta ggenti
criasti i pisci a mmari
li tunni e li tunnari
un prumettiri e nun mancari
e stu Diu n'avi aiutari
e mannarini n'salvamentu
arbu ri mari e m'puppa di ventu
nu gran portu n'sarvamentu
e putirinni ancurari
stu Diu n'avi aiutari
nni scanzi d'ogni mali
a gran santa parturienti
virgini santa parturiu
fici un figghiu comu Diu
pi nnomu jesù lu chiamau
tornami jesu na bbona furtuna
una e l'autra pocu dura
una e l'autra pocu durata
Riggina n'curunata
Riggina di stu munnu
porta chiaru stu bon jornu
stu jornu comu avemu
comu avemu ricivutu
comu pasqua e natali
sunnu festi principali
san giuseppi fustivu spusu
fustivu spusu di maria
e mmaria aiuta a nnui
chi semu figghi soi
san giuseppi u vicchiareddu
porta l'ascia e lu scarpeddu
n'ta na manu jesu beddu
purtava jesu bbiatu
di li verri bbonu surdatu
di li verri cummannaturi
omini beddi vai c'amuri
sunni rosi cu li ciuri
sunnim panni di culuri
sunnu panni di suria
e st'annata sarva sia

Trasseru...e allura tinemunni pronti...dunami a finestra a mmari...taliali comu


firrianu beddi...e allura iti a rricogghiri tutti li picciotti e li fai acchianari
n'capu lu vasceddu di livanti appena sunnu tutti acchianati datimi vuci
n'caàn'cuminciamu...picciotti nun si babbia chiù, aricchi tisi e occhi
aperti...forza muciariotu...forza cu sti rimi...priparativi li crocchi...amu a essiri
nu ruggiteddu aricchi a mmia sempri, e fati n'soccu vi dicu iu...nun fati comu
a Giufà...appena siti tutti n'capu lu vasceddu n'cuminciamu...tu la sai chidda
di giufà quannu fici turnari lu vasceddu? mentri aspittamu n'cà acchiananu li
picciotti ti lu cuntu. Si cunta e s'arricunta n'ca na vota Giufà si nni iu a
travagghiari n'ta un tavirnaru, na matina stu tavirnaru lu chiamau e ci dissi
"giufà va lava sta ggiara, ma lavala bbona pirchì vasinnò quannu torni cci
sunnu vastunati". Allura Giufà si nni va a ripa di mari e n'cumincia a lavari
sta ggiara, lava e lava doppu tri uri scantannusi di li vastunati di lu patruni si
talia n'tunnu e pensa: e ora a ccu ci spiu s'è bona lavata? n'tà stu mentri
s'adduna d'un vasceddu n'ca stava partennu , nesci un muccaturi, e si metti a
fari signali a li marinara e a chiamalli , a vui a vui viniti ccà viniti ccà. Lu
capitanu si nn'adduna e dissi "piggiamu picciotti ca cu sa chi nni scurdamu
n'terra", scinni n'terra e va nni Giufà, "chi cosa successi, chi c'è?"
"vassia mi dici, è bbona lavata sta giara?
Lu capitanu unu era e centu si fici, afferra un pezzu di lignu e cci li sunau
boni boni, Giufà chiancennu cci dissi n'cà comu haiu a diri? "hai a diri
signuri facitili curriri digraziatu accussi accanzamu lu tempu chi amu persu.
Giufà cu li spaddi beddi cavuri si pigghia la giara e n'cumincia a caminari
dicennu facitili curriri facitili curriri, nna chistu n'contra un cacciaturi chi
stava puntannu dui cunigghia sintennu a Giufà nni cunigghi si la rettiru di
cursa e scapparu allura lu cacciaturi si vota cu Giufà "ah! figghiu di scarana
avi tri uri n'ca sugnu appustatu arrivi tu e dici facitili curriri facitili curriri" e
n'cumincia a a chiantari culazzati di scupetta, Giufà chiancennu chiancennu
cci dici n'cà comu haiu a diri? Pezzu di babbasuni hai a dir facitili
ammazzari: Giufà si pigghia la giara di n'coddu e n''cumincia a ripetiri pi la
via signuri fatili ammazzari signuri fatili ammazzari mentri dicià chistu a cu ti
n'contra a dui chi si stavanu sciarriannu, sentinu a Giufà chi dici fatili
ammazzari "ah! n'famuni, puru tu attizzi, lentanu di sciarriarisi e chiantanu di
manu a Giufà. Poviru Giufà arristau cu la scuma a la vucca e allura
sugghiuzzannu unca comu haiu a diri , hai a diri signuri facitili
spartiri. E allura Giufà n'cumincia signuri facitili spartiri facitili spartiri.
Caminannu caminannu a cui n'contra? A dui picciotti ca niscianiu di la chesa
maritati allura allura comu sentinu signuri facitili spartiri signuri facitili
spartiri curri lu zitu si sciogghi la cintura e tiritinghi tiritanghi te ccà
aciddazzu di malauguriu n'ca mi voi fari spartiri cu mè muggheri. Giufà
arristau chiù mortu n'ca vivu , si ci avvicina la ggenti , n'cà tu d'accussì
ch'avivi a diri? e comu ch'avia a diri , "signuri facitili ridiri facititli ridiri"
Giufà si pigghia la giara e n'cumincia, signuri facitili ridiri facitili ridiri passa
di na strata dunni c'eranu n'tà na casa parenti chi stavanu vigghiannu un
mortu comu sentinu a Giufà chi dicià facitili ridiri facitili ridiri cci parsi nja
cosa fatta apposta, afferanu un marruggiu e n'cumincianu a daricci vastunati a
leva pilu, n'cà pi quantu cci nni rettiru e pi quantu n'avia pigghiatu arristò
n'terra menzu mortu. Quannu si susiu pinsò n'cà n'ta la vita tra parrari e nun
parrari è megghiu nun parrari.

Giufà Giufà mi riri lu cori


si sulu pensu a tia
li picciriddi si stannu beddi sori
quannu si cunta la tò puisia.

Ehh! la puisia, si ti cuntu cu mi la fici canusciri la puisia.


Fu unu di li jorna cchiù beddi di la mè vita, di ddi jorna n'cà nun cumprenni
subbitu, ma chi si rapinu r'immprovvisu n'tà la menti quannu tu nun ti
l'aspetti comu siti chi cummogghianu doti di matrimoniu, di ddi pochi jorna
di la vita n'cà unu si ripeti n'testa n'ta li caverni di lu ricordu, quannu ti
pigghia la malià di nun perdiri li gemmi di la minera di la memoria.
Iu era nicu nicu, era cu mè patri, n'tà lu lontru, nà matinata n'capu la varca a
spiari lu mari, mè patri ci l'avia ogni tantu cu sta storia nc'a nn'aviamu a
sturiari lu mari, ar'ammansiri gorghi e currenti, a mettiri a menti conchi e
sicchi, grutti e scogghi, già lu jornu n'cuminciava a addummiscirisi, lu mari si
stava agghiutennu lu suli a picca a picca, si lu guria e si facia vasari comu lu
pettu quannu grapi li sensi a lu vinu.
Nn'aviamu lassatu Marsala d'arreri e tagghiavamu lu mari versu n'trapani,
allatu nni spuntò l'isula di Mozia immobbili, sulitaria cu lu sò carricu di
segreti, cu ddù rispettu n'cà m'isignai a purtaricci da quannu mi rissiru n'cà c'è
lu cimiteru di li picciriddi, picciriddi di tanti seculi nn'arrè, picciriddi antichi,
e ogni bbota chi ci passu mi pari n'cà l'avissi a sentiri cantari e mmi stai zittu
zittu finu a quannu nun scumpari l'isula a la vista.
Versu terra avianu spuntatu li muntagni di sali n'cappucciati, la striscia
bianca di sali n'cà affaccia a picca a picca, e azzurra n'cà aspetta d'asciucarisi,
di lu mari tagghiatu di lu canaluni.
"Li salini di lu stagnuni nni talianu comu si fussiru di navutru munnu, talià lu
sali ammunzziddatu, pari un giganti addummisciutu”.
“Viramu di puppa n'cà emu a salutari l'amicu miu Turi, lu salinaru pueta."
Smurzamu lu lontru e nn'abbiamu.
Iddu nn'aspittava a lu molu nicareddu n'cà avianu fabbricatu apposta pi
carriari lu Sali.
Appena si vittiru s'abbrazzaru e mi parsi n'cà n’tà ddu mumentu tutti li
marinara di sicilia, tutti li marinara scinneru a dari forza a ddi quattru vrazza
n'ca si strincianu.
"Chistu è mè figghiu u nicu".
Mi taliò e iu capivi n'cà mi stava sturiannu, poi mi pusò la so manu n'tà la
facci, na manu sicca sicca, li vini si cci putianu cogghiri, na manu dunni
curria lu vermi di la morti, e quasi a liggirimi lu ciriveddu, mentri iu pinsava
sta cosa, Turi, lu poeta salinaru iccò na tussi di chidda n'cà spirtusa lu pettu.
Nn'assitamu.
Davanti, mentri nuavutri pigghiavamu a muzzicuna alivi, caciu, e pumaroru,
lu mari stavi finennu di manciarisi lu suli.
T'ha capitatu mai di manciari e mentri ecchi purpi rintra lu pettu ti perdi nnè
pinseri, e mentri ti perdi n'grassi, e mentri n'grassi capisci n'cà invecchi araciu
araciu?
Chistu si prova mentri talii la luci n'cà si va curca.
Finemu di manciari e turi, lu salinaru pueta
davanti a nu biccheri di marvasia n'cuminciò a diri la sò puisia: "Mulinu
abbannunatu, Disiu d'amuri, Chiantu di li rimi, Ogni focu diventa cinniri".
Iu lu taliava a vucca aperta mi parianu musica ddi paroli, e iddu cu ddà vuci
di ciatu cuntinuava, e ogni bbota ddà vuci pigghiava forza culuri fantasia:
"Tempu anticu, Mari timpistusu, Scogghiu tagghienti".
Tussia, iccava sangu n'tà lu fazzulettu, s'asciucava e cuntinuava: "Amuri e
gilusia, Minnulidda, Lu munnu è na rota".
Iu mancu agghiuttia li vaviati chi mi scinnianu di n'mucca, lu taliava e mi
paria, iddu malatu, immurutu, vecchiu abbruciatu di lu suli, mi paria un
ciclopu.
Quannu nni susemu e si salutaru cu mè patri iddu s'avvicinò, iddu n'cà paria
n'cà nun m'avia taliatu, mi pigghiò li manu e mi rissi: "Quannu lu distinu nun
t'aiuta dumannacci cunsigghiu a la puisia".
Pi tuttu lu tempu chi c'impiamu pi turnari a favignana mi stetti zittu zittu a
taliari la cura di li stiddi.
Poi cu la luci nun cci pinsavi cchiù.
Mi lu scurdavi a Turi, lu salinaru pueta, nun cci pinsavi cchiù a la puisia,
pinsava sempri a la tunnara, la tunnara.
C'hè stranu lu distinu, la tunnara, li tunni, si manciaru la mè vita si
l'agghiutteru, iu ammazzu a li tunni, e iddi si spurparu a picca a picca la vita
mia.
Ma un jornu di lugliu vitti. Sara si chiamava, aviamu la varca attraccata a
Mazzara, stettimu ddà na quinnicina di jorna.
Una di sti siri, mentri era a la taverna assittatu n'cà mi stava vivennu un ciatu
di vinu, la vitti bedda comu lu velu di lu mari all'aurora, li sò occhi parianu
dui stiddi addumati n'celu quann'è menzannotti, a lu sò surrisu meravigliosu,
nun c'era notti n'cà putia resistiri, l'unni di lu mari sbattinu n'tà li scogghi, ma
contru l'unni di li soi capiddi putìa sbattiri, cariri, e moriri, l'umanità intera.
Era bedda e quasi picciridda, ddà sira nun putìa finiri di talialla, idda
s'innaddunò e arrussicò comu un focu n'tà vampata.
Ddu focu mi fici arrivugghiri lu sangu n'ta li vini.
Ogni sira cci ia a truvalla, e ogni sira si firmava lu munnu e n'cuminciava a
firriari iu, cu la testa cu lu pinseri, e ogni bbota chi nni taliavamu idda
arrussicava e a mia mi rivugghia lu sangu n'ta li vini.
Na sira mi pigghiavi di curaggiu e la immitavu a passiari n'semmula, idda mi
dissi di si.
L'aspittavi, a la finuta di lu travagghiu, idda comu nà maronna, s'avvicinò e
iu mi imbriacai di lu sò ciavuru.
Ni nni emu a la plaja, c'era la luna china, davanti a nuavutri l'Africa nni
taliava e nun parrava, mi ricordu stava davanti a idda comu ora cu tia, era
bedda ddà sira, comu unn'era stata mai, mi taliava cu na luci n'ta l'occhi, n'cà
nun ma scordu chiù, mancu n'tò tabbutu, na carizza, un velluto, immensu e
lucenti di giovinizza, iu nun sapia comu diriccillu, nun truvava i paroli pi
diricci quantu m'avia pigghiatu lu cori, quantu m'avia fattu nn'ammurari,
allura n'tà ddu mumentu mi vinniru n'menti li paroli di Turi lu poeta salinaru:
"Quannu la vita nun t'aiuta, dumannacci cunsigghiu a la puisia".
Allura mi calai e cu lu iritu chi trimava cci scrissi n’tra la rina: "Taliu a tia
n'tà la luna chiara, e li sò raggi parinu chiamariti, Sara".
Allura s'abbicinò e mi regalò la frischizza di la sò carni.

(Si ode da fuori la voce del muciariotu)

Muciariotu: Rraisi i picciotti acchianaru tutti supra lu vasceddu.


Lu Rraisi: (La voce del Rraisi lo ha fatto ridestare dal ricordo) E allura,
semu tutti pronti...picciotti forza n'tà sti vrazza...n'cuminciamu a affirrari la
rizza...muciaritu forza cu sti rimi...picciotti mi raccumannu amu a essiri chiù
forti di la natura...tutti n'semmula amu a essiri tutta na cosa...facemunni la
cruci e ringraziamu lu signuruzzu pi la grazia chi nni
runa...sistimamunni...sempri occhi a mia e aricchi tisi...semu tutti
sistimati...passami la finestra a mmari...ci semu picciotti...mi raccumannu a li
punti...stamu attenti chi sunnu c'assutta...picciotti forza n'tà li vrazza...nuddu
chi parra ora nu si babbia chiù...aricchitisiiii...cci semuuuuu...sunnuccà
suttaaaa....prontiiiii...prontiii...tutta na cosa picciottiiiiii...e allura a nnomu di
Ddiuuuu levaaaaaaaaaaa!!!...levaaaaaa a nnomu di
Ddiuuuuuuu...traseruuuuu...forza n'cuminciamu a ghisariiiiiiii...forza
mittemucci forzaaaaa...emu a paruuuuu...forza
picciottiiiii...isamuuuu...aggrizzamu a manu mancaaaaaa...forza niscemu
l'anghiiiiii...forzaaaaaa forzaaaaaa forzaaaaaa cu li
vrazzaaaaa...forzaaaaa...cazzamuuuuu...cazzamuuuuu...gnanzo'ù gnanzo'ù

(ripetuto ad ogni verso)

Diu nni scanzi di cursari


e di chiddi turchi cani
turchi e mori
saracini
livantini
chi nu cririnu alla firi cristiana
corpu santu sarvaturi
a livanti nesci u suli
a punenti di l'arburi
e la stidda mattutina
o mia bedda catarina
di lu n'fernu fusti riggina
di lu 'n'fernu autru mari
palermu e murriali
palermu la to cala
varda recu e tramuntana
a puglia terra chiana
santu virgu di la scala
di levanzu a duana
a furmicula baggiana
sfidau a faugnana
faugnana terra chiana
di trapani a culummara
gnanzo'u la ciuri
omini beddi vai cu amuri
est stanca sta ciurma
tutta quanta
o canta canta
san petru varba bianca
porta i chiavi da spiranza
porta i chiavi du paradisu
comu Diu ci l'ha prumisu
san petru piscaturi
piscava ca so varca
sta varca malfitana
com'è bedda la so varca
arrispunni a cu ti chiama
arrispunni cu è chiamatu
corpu santu luriatu
e la ciurma nun si stanca
e assumma o coppu
sa tunnara fussi mia
gran mircanti mi faria
u patruni est gran signuri
lu rais cumannaturi
capi vardia gran sbirruni

vardiani gran 'nfamuni


muciara raisi mancia 'nghiumi
muciara suari arrobba lattumi
vintureri gran 'mbriacuni
rimorcheri scula bicchieri
e assumma, assumma, assumma
e assumma , assumma, assumma...

...prestu muciariotu a centru a centru...avanti picciotti chi semu a


quadratu...manu a li crocchi...stannu affacciannuuuu...muciariotu la
cirata...affacciaruuuuuuuuuumanu a li crocchiiiiiii...stamu attenti picciotti
occhi a miaaaaaaaaaaa....ccà sunnuuuuuuuuuu...e alluraaaaa...unu e dui e
n'cumincia na granni e tirribbili battagghia.......

CUNTU DELLA MATTANZA


Di come i tonnaroti si armano dell’arpione
Di come cominciano a conficcare gli arpioni sul dorso dei tonni
Di come i tonni cadono dentro il vascello di levante
Trasformazione dei tonni in tonnina
Di come il rraisi governa la mattanza
Di come il sangue dei tonni imporpora tutta la camera della morte
Di come i tonnaroti continuano a mattare
Di come il rraisi incita i tonnaroti e li sprona a continuare senza pensare alla
fatica
Di come i tonnaroti mattano l’ultimo tonno
Di come i tonnaroti si tuffano dentro la camera della morte
Di come al rraisi sembra sentire un pianto lontano.

Lu Rraisi:Finemu puru pi st'annu...senti, senti lu ciavuru di lu sangu?


Ora si li portanu e li vannu a marturiari supra la chianca...di favignanaaaa
ancora lu sangu cavuru ch'avi sta tunnina si l'accattassi signura n'cà stasira si
fa li mulinciani ammuttunatiiii tunnina tunnina frisca di favignana stamatina
mi la purtaru (esce mentre "abbannia" alla maniera dei venditori di pesce del
mercato di ballarò) tunnina tunnina frisca stamatina mi la purtaruuu.....
(mentre esce il Rraisi entra la bedda di lu scogghiu)
La bedda di lu scogghiu:
Dissi lu tunnu "chi sugnu infatatu
ca tutti stati spiranza di mia?
E si li surri ci aviti pigghiatu
li paghiriti cu la pliggirìa."

"Zittuti tunnu cani scilliratu


ca tutti stamu spiranza di tia
e si li surri ci avemu pigghiatu
li pagheremu cu salari a tia.

(BUIO LENTAMENTE IN DISSOLVENZA).

Potrebbero piacerti anche