+

Farmacologia medicamentelor
anticonvulsivante si miorelaxante

Anticonvulsivante
(Antiepileptice)

Convulsiile

sunt contractii violente si repetate ale

muschilor striati, localizate sau generalizate, provocate
de descarcari anormale si necontrolate ale unui numar
mare de impulsuri din neuronii cerebrali.

Factori

implicati:

Factorul

endogen: reactivitate convulsivanta corelata

cu pragul convulsivant

Factorul

exogen: agenti excitanti externi (electrici,

chimici, intoxicatii, tumori)

Tipuri de convulsii (in functie de

coordonarea intre muschii agonisti
si antagonisti)

Convulsii

clonice
(contractii musculare
bruste, scurte, ritmice cu
pastrarea coordonarii
intre contractia
agonistilor si relaxarea
antagonistilor)

Convulsii

tonice sau
tetanice (contractii
generalizate violente atat
a agonistilor cat si
antagonistilor, lipsind
coordonarea intre
agonisti si antagonisti)

Epilepsia

Este un sindrom caracterizat prin:

Descrarcari de impulsuri anormale, bruste, hiperfecvente;
Cu tulburarea starii de constienta in majoritatea cazurilor;
Insotite sau nu de accese (atacuri) convulsive;
Uneori cu hiperactivitate vegetativa;
Episoade ce apar si dispar brusc si sunt de natura variabila.

Clasificare - in functie de etiologie:

Epilepsie primara, idiopatica (boala epileptoca)
Epilepsie secundara, simptomatica, de factori exogeni: tumori,
traumatisme etc.

+
Forme de epilepsie
Partiala

locala, focalizata;

Generalizate:

tonico-clonice, tonice, atonice,

clonice, mioclonice, absente;

Starea

de rau epileptic (status epilepticus)

atacuri subintrante de mare rau, mai mari
de 30 min. Pot fi fatale in 15% din cazuri si
reprezinta o urgenta medicala.

+
Antiepileptice

Antiepilepticele

sau anticonvulsivantele
suprima sau diminua convulsiile din
diferite stari patologice (traumatisme,
tumori, edem cerebral, tetanos, etc.) si
reduc numarul si intensitatea atacurilor
convulsive din boala epileptica.

+
Clasificare

In functie de structura chimica: barbiturice, hidantoine,

pirimidindione, oxazolidindione, succinimide, aciluree, benzodizepine.

In functie de criteriul farmacodinamic si farmacotrerapeutic, sunt

antiepileptice cu eficacitate predominanta in:

Marele rau si celelate forme cu exceptia micului rau fenobarbital,

fenitoina,carbamazepina, acid valproic, lamotrigin, tiporamat;

Micul rau etosuximida, acetazolamida, acid valproic, lamotrigin;

Starea de rau epileptic diazepam, clonazepam, fenitoina;

Crize mioclonice: acid valproic, clonazepam, lamotrigin, topiramat;

Epilepsie partiala, focala toate antiepilepticele clasice eficace in marele

rau epileptic, iar in cazuri refractare, antiepilepticele noi: lamotrigin,
gabapentin,topiramat, zonisamid, levetiracetam.

+
Farmacocinetica

Epurarea anticonvulsivantelor se face prin biotransformare

hepatica - in proportie majoritara- si in mica proportie pe cale
renala.
Antiepilepticele noi sunt elimnate din organism, netransformate.

Unele anticonvulsivante sunt metabolizate la metaboliti activi, ceea

ce determina cresterea duratei de actiune datorita atat actiunii
medicamentului antiepileptic, cat si a metabolitului activ.

Anticonvulsivantele produc atat inhibitie, cat si inductie enzimatica.

Indicele terapeutic al anticonvulsivantelor este mic, zonele

concentratiilor plasmatice si toxice sunt foarte strans apropiate. De
aceea, monitorizarea terapuetica trebuie facuta pe criteriul
farmacocinetic de monitorizare a concentratiilor plasmatice.

+
Farmacodinamie
Actiunea anticonvulsivanta consta in:
Stabilizarea

membranei neuronale;

Ridicarea

pragului de excitabilitate si a
pragului anticonvulsivant;

Diminuarea

tendintei la descarcari repetate, a

neuronilor modificati patologic.

+
Mecanism de actiune
Impiedicarea depolarizarii sau hiperpolarizarea membranei
neuronale prin:

Blocarea canelor de sodiu: fenitoina, carbamazepina, acid valproic

Blocarea canalelor de calciu de tip T: trimetadiona, etosuximida

Deschiderea canalelor de clor, prin activarea complexului receptor postsinaptic

(GABA-A): fenobarbital, clonazepam, topiramat

Cresterea nivelului GABA in creier prin inhibarea ireversibila a enzimei GABA-t

ce degradeaza GABA (acid valproic)

Favorizarea eliberarii GABA (gabapentin)

Inhibarea selectiva a recaptarii GABA (tiagabin)

Impiedicarea eliberarii neuromediatorului excitator glutamat (lamotrigin)

Inhibarea anhidrazei carbonice cerebrale (acetazolamida, topiramat)

+
Farmacoterapie
Principiile de tratament ale epilepsiei:

Individualizarea antiepilepticului si a dozelor; dozele de intretinere variaza

larg, interindividual;

La nevoie se asociaza 2-3 antiepileptice;

Dozele mici, incipiente sunt crescute gradat;

Intervalul dintre doze este in functie de T1/2;

Optimizarea posologiei prin monitorizarea concentratiei plasmatice(Cp) a

antiepilepticului, posibila datorita corelarii bune intre Cp si efectul terapeutic;

Monitorizarea efectelor adverse pe parcursul tratamentului;

Intreruperea tratamentului numai prin reducerea treptata a dozelor,

intreruperea brusca declanseaza crize convulsive grave;

Calea de administrare in status epilepticus este i.v., lent.

+ Interactiuni

Asocierea medicamentelor antiepileptice cu alte

medicamente sau intre ele poate generea interactiuni cu
mecanism farmacocinetic si farmacologic.

Interactiunile farmacocinetice, semnificative clinic se

datoreaza frecvent,capacitatii de inductor si inhibitor
enzimatic a unor antiepileptice: fenobarbital,fenitoina,
carbamazepina, acid valproic.

La asocierea antiepilepticelor intre ele, acelasi antiepileptic

poate sa produca inductie sau inhibitie enzimatica
incrucisata, in functie de antiepilepticul asociat.

La asocierea cu alte medicamente, unele

antiepileptice: fenobarbitalul,
fenitoina,carbamazepina, se comporta ca
inductor enzimatic, crescand rata metabolizarii si
implicit scaderea concentratiei plasmatice si
eficacitatea medicamentelor asociate:
anticoagulante cumarinice, digitoxina, lidocaina,
glucocorticoizi, asociatii contraceptice
estroprogestative.

La asocierea antiepilepticelor cu alte medicamente,

inhibitoare enzimatic: cloramfenicol, eritromiccina,
izoniazida, paracetamol, cimetidina, poate sa se
constate diminuarea biotransformarii
antiepilepticului, cu cresterea concentratiei

Fenobarbital

Fcin. Fdin.: la doze mari este un puternic inductor enzimatic, induce

toleranta dobandita incrucisata cu alte medicamente posibil asociate, cu
eficacitate redusa la dozele obisnuite: anticoagulante cumarinice,
digitoxina, glucocorticoizi, asociatii contraceptice estroprogestative,
fenitoina, carbamazepina, lamotrigin, acid valproic.

Ftox.: RA in tratament cronic, la doze mari antiepileptice: sedare, ataxie,

anemie megaloblastica, osteomalacie. La intreruperea brusca apare
sindromul de sevraj manifestat si convulsii clonicotonice. Tratamentul
cronic nu trebuie intrerupt brusc!

Fter. si Fgraf.:
Indicatii: marele rau epileptic; de electie la copiii mici, starea de rau
epileptic.

Posologie:
In marele rau epileptic: p.o. in 1-2 prize zilnice, 100 mg (50-200 mg) la
adulti
si 2-4 mg/kg/zi la copil, .

In starea de rau epileptic: i.v. lent: 150-400 mg la adult si 6 mg/kg la

copil.
Denumiri comerciale:

Fenobarbital 100 mg si 200 mg/ 2ml

Fenitoina

+
Fcin.:

Are T1/2 lung: 6-24 ore, in functie de doza. Corelatia intre concentratiile
plasmatice si efectul terapeutic, respectiv toxicitate sunt bune, motiv pentru
care se recomanda ajustarea posologiei in functie de nivelele plasmatice.

Ftox.:

potential farmacotoxicologic ridic.

Efecte adverse: tulburari nervoase, tulburari de vedere, cataracta, anemie

megaloblastica, hiperplazia gingiilor, distensie abdominala, gastralgii,
hematemeza, icter, hiperglicemie si hiperglicozurie, efecte toxice cutanate,
hirsutism.

Efecte teratogene: manifestate prin sindrom hidantoinic fetal: fisuri palatine,

anomalii cardice, crestere retardizata, deficit mental.

Fter.

si Fgraf.:

Indicatii: epilepsie (marele rau epileptic, epilepsie psihomotorie); aritmii

cardiace.

Posologie:- In epilepsie: p.o. in 1-2 prize zilnice, 200-400 mg/zi la adulti si 50200mg/zi la copil. Monitorizarea farmacografiei se impune la pacientii cu
riscuri!

Denumiri

comerciale:

Fenitoina 100 mg; Phenhydan 250 mg/5 ml; Phenytoin hykma 50mg/m

Carbamazepina

Fcin: interactiuni la asocierea cu alte antiepiletice, datorate inductiei sau inhibitiei

enzimatice.

Ftox.:

hepatotoxicitate cu afectare hepatica grava ce impune monitorizarea functiei hepatice;

Depresie respiratorie si coma la administrarea cronica;

Efecte teratogene: spina bifida si cardiace.

Fter. si Fgraf.:

Indicatii: marele rau epileptic, epilepsie psihomotorie; nevralgie de trigemen, diabet

insipid hipofizar.

Posologie:

In epilepsie: p.o. in 2-3 prize zilnice, 0,8-1,2 g/zi la adulti si 0,1-1 g/zi la copil de 1-15 ani.

In nevralgia de trigemen: initial 100 mg x2/zi, se creste cu 100 mg la 12 ore pana la 1.6 g.

Denumiri comerciale: Carbamazepin, Carbamazepina 200 mg, 400mg; Carbavim,

Carbepsil 200 mg, 400 mg; Finlepsin, Retard 200 mg, 400 mg; Neurotop 200 mg, retard
300 mg, retard 600 mg; Tegretol 200 mg, 400 mg; Timonil retard 150 mg, retard 300 mg,
retard 600 mg.

Acid valproic

Fcin: nu exista o corelatie buna intre concentratiile plasmatice si eficacitate,

respectiv toxicitate. Atentie! Supravegherea pe criteriul clinic este obligatorie.

Ftox.:

hepatotoxicitate cu afectare hepatica rara, dar grava; se impune monitorizarea

functiei hepatice;

Efecte teratogene: spina bifida, malformatii la nivelul degetelor, cardio-vasculare

si orofaringiene.

Fter. si Fgraf.:

Indicatii: micul rau epileptic, marele rau epileptic, crizele mioclonice;

Posologie: p.o. in 2-3 prize zilnice, la mese, 1000 (500-3000) mg/zi la adulti si 3040 mg/kg la copil, 30 mg/kg la sugar.

Denumiri comerciale:

Convulex cpr. 150 mg, 300 mg, 500 mg, sirop 50 mg/ml.

Depakine- cpr. 200 mg, Chrono 500 mg, Chrono 300 mg, sirop 57,64 mg/ml, sol.
inj.

Orfiril cpr. 150 mg, 300 mg, 600 mg, sirop 50 mg/ml.

Clonazepam

Este o benzodiazepina

Fcin:

nu exista o corelatie buna intre concentratiile plasmatice si eficacitate,

respectiv toxicitate.

Ftox.:

efectul secundar major consta in deprimarea SNC: sedare, somnolenta,

hipotonie, ataxie.

Fter.

si Fgraf.:

Indicatii:
Micul rau epileptic, crizele mioclonice;

Status epilepticus, i.v. lent.

Posologie:

p.o. in 1-2 prize zilnice, 3-8 mg/zi la adulti si 2-6 mg/zi la copil, 1-3 mg/zi la
sugar.

i.v lent, in status epilepticus, 1 mg la adult si 0,5 mg la copil.

Denumire

comerciala:

Rivotril 0,5 mg si 2 mg.

MIORELAXANTE
CENTRALE

Miorelaxantele
centrale
sunt
medicamente capabile s relaxeze
musculatura
striat
spastic
(s
diminue
hipertonia,
contractura,
spasmul) acionnd la nivelul SNC.

+
Mecanisme de actiune
Blocarea

neuronilor de asociaie din centrii

subcorticali, trunchiul cerebral, mduva spinrii;

Diminuarea

sau abolirea reflexelor spinale mono i

polisinaptice (ex. baclofen, clorzoxazona);

Facilitarea

transmisiei inhibitoare GABA-ergice (ex

benzodiazepinele);

De

tip agonist pe receptor GABA-B-glutamatergice

(ex. baclofen);

Deprimarea

neuro-receptorilor din fusul muscular;

mecanism periferic de cuplare a procesului excitaie
contracie, prin favorizarea reinerii calciului n
reticulul endoplasmatic (ex. dandrolen)

+
Farmacodinamie
Aciuni farmacodinamice:
Aciune

miorelaxant:

Aciune

sedativ (slab, egal sau mai

mare dect cea miorelaxant);

Efect

analgezic indirect, prin combaterea

contracturii

+
Clasificare
n funcie de structura chimic:
Benzodiazepine

(diazepam, tetrazepam,

clordiazepoxid)
Carbamai

(meprobamat, fenprobamat,
metocarbamol, carisoprodol)

Eteri

ai glicerolului (guaifenesina, mefenesina)

Benzoxazoli
Alte

(clorzoxazon)

structuri (baclofen, dandrolen, tolperison,

tizandin, clormenazona, idrociclamida)

+Benzodiazepine (diazepam, tetrazepam,

clordiazepoxid)

DIAZEPAM

Tetrazepa
m

Clordiazepoxid

+Carbamai (meprobamat, fenprobamat,

metocarbamol, carisoprodol)

Eteri ai glicerolului (guaifenesina,

mefenesina)

Benzoxazoli (clorzoxazon)

+
Farmacotoxicologie
Reacii adverse:
Comune
Proprii

n funcie de structura chimic

RA comune
Somnolena
Capacitatea

funcional motorie diminuat

consecin a miorelaxrii (hipotonie, ataxie);
La doze mari, paralizie flasc, cu moarte prin
paralizia muchilor respiratori
CI.:
oferi, miastenie, hipotonie, miastenia gravis

Farmacoterapie
Miorelaxantele

reprezint o medicaie
simptomatic-patogenic, mai activ n formele
acute spastice dureroase, dect n cele cronice.
n inflamaii nsoite de durere i contractur,
sunt indicate n asociere cu analgezice
antiinflamatoare (acid acetilsalicilic)

Indicaii
Stri

spastice dureroase ale muchilor striai,

indiferent de etiologie;
Ca miorelaxante n chirurgie, ortopedie
(reducerea fracturilor)