Studiază Itemii, Titularizează-Te!: Profesor: Dobrescu Viorica Disciplina: Matematică

Profesor : DOBRESCU VIORICA
Disciplina: Matematică
STUDIAZĂ ITEMII,
TITULARIZEAZĂ-TE!
1
2020 Editura Sitech Craiova
ISBN 978-606-1-7451-5
2
Cuprins
Cuvânt înainte…………………………………………………………………………………………………….5
Capitolul 1. Avantajul studiului itemilor ……………………….……………………………………….…..….6
Capitolul 2. Itemi obiectivi…………………………………………………………………………………...….10
2.1. Itemi cu alegere duală……………………………………………………………………………..10
2.2. Itemi cu alegere multiplă……………………………………………………………………….….11
2.3. Itemi de asociere tip pereche…………………………………………………………………..…..13
Capitolul 3. Itemi semiobiectivi………………………………………………………………………………….15
3.1. Itemi cu răspuns scurt……………………………………………………………………………...15
3.2. Itemi de completare………………………………………………………………………………..16
3.3. Întrebări structurate…………………………………………………………………………….….18
Capitolul 4. Itemi subiectivi……………………………………………………………………………………...20
4.1. Rezolvare de probleme………………………………………………………………………….…20
Capitolul 5. Inspecție specială, titularizare 2019.………………………………………………………………21
Capitolul 6. Predarea interactivă centrată pe elev……………………………………………………………..31
6.1.Prezentarea și analiza datelor …………………………………………………………………..….31
6.2. Metodologia interactivă…………………………………………………………………………....35
6.2.1. Mozaicul……………………………………………………………………………………….....35
6.2.2. Brainstorming…………………………………………………………………………………….39
6.2.3. Eseul de cinci minute …………………………………………………………………………....41
6.2.4. Ciorchinele……………………………………………………………………………………….41
6.2.5. Jocul de rol……………………………………………………………………………………….43
6.2.6. Știu./ Vreau să știu./ Am învățat………………………………………………………………….45
6.2.7. Turul galeriei……………………………………………………………………………………..50
6.2.8. Cubul…………………………………………………………………………………………..…53
6.2.9. Bulgărele de zăpadă……………………………………………………………………………...62
6.2.10. Învățarea bazată pe probleme…………………………………………………………………...63
3
6.3. Combinații interactive …………………………………………………………………………….64
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………..72
Capitolul 7. Anexe -Subiecte și bareme la concursuri de titularizare, disciplina matematică………...…….73
7.1. Subiecte și bareme la concursul de titularizare 2019……………………………………………...73
7.2. Subiecte și bareme la concursul de titularizare 2018…………………………………………...…77
7.3. Subiecte și bareme la concursul de titularizare 2017………………………………………….…..81
7.5. Subiecte și bareme la concursul de titularizare 2015………………………………………….…..89
7.6. Subiecte și bareme la concursul de titularizare 2014………………………………………...……93
7.8. Subiecte și bareme la concursul de titularizare 2012…………………………………………...…99
7.9. Subiecte și bareme la concursul de titularizare 2011…………………………………………….102
7.10. Subiecte și bareme la concursul de titularizare 2010………………………………………...…106
Total 111 pagini
4
Cuvânt înainte
Imi face plăcere să te cunosc! Această carte te va ajuta în aprofundarea studiului itemilor pentru a fi foarte bine pregătit atât pentru
activitatea didactică de la clasă cât și pentru a-ți schimba viitorul participând la concursul de titularizare la disciplina matematică!
Scopul acestei cărți este de a prezenta cât mai clar itemii, proiecte didactice și metode didactice interactive în vederea pregătirii
pentru ,,examenul vieții” unui profesor de matematică.
Menționez faptul că am participat la ,,Concursul național pentru ocuparea posturilor/catedrelor declarate vacante/rezervate în
învățământul preuniversitar” la disciplina matematică din data de 17 iulie 2019 și că am fost mirată de faptul că nu am găsit nici-o carte care să
îmi ușureze pregătirea. A trebuit să caut în mai multe surse de informație pentru a aprofunda programa de concurs.
Dar scânteia care a declanșat scrierea acestei cărți a fost reprezentată, în mai 2020, de telefonul unei persoane care trecea prin fix
aceleași traume psihice prin care trecusem și eu înainte de concurs! La început am fost extrem de revoltată la gândul de a relua pașii prin care
trecusem. Apoi am realizat că ,,focul se aprinde cu foc, iar sufletul cuiva se modelează datorită sufletului altcuiva”, cum spunea
Rabindranath Tagore. Iar acum îi mulțumesc acestei doamne și vă doresc ,,mult succes la examenul de titularizare!”.
Expresia ,,Be number one or be the no one!” m-a motivat permanent, ca un prieten drag și de nădejde! Orice poziție pe lista cu
rezultatele de la concurs este bună, pentru că lupta de azi te face mult mai bun mâine!
Așadar, nu lăsa sa-ți scape această ocazie, schimbă-ți viitorul!
5
Capitolul 1. Avantajul studiului itemilor.
În activitatea didactică se pleacă de la premisa că fiecare elev este capabil să învețe și că sarcina fiecărui cadru didactic este de a
identifica acele experiențe de învățare care îi motivează pe elevi și care contribuie la creșterea randamentului școlar.
Evaluarea este o parte intrinsecă a procesului de predare-învățare. Evaluarea și predarea se influențează reciproc!
Scopul evaluării este unul formativ, atât pentru profesor cât și pentru elev. Testul oferă profesorului șansa: 1) să identifice
dificultățile în învățare ale elevului; 2) să aleagă cele mai potrivite metode de predare care să permită realizarea competențelor din programa
școlară; 3) să urmărească progresul elevilor.
Rezultatele elevilor la un test reprezintă nu numai oglinda activității elevului, ci și a profesorului. În varianta sa optimă testul
trebuie să fie rapid, precis și ieftin! Nu suntem perfecți, dar mă sperie gândul că am putea fi!
Un item = sarcina de lucru + formatul acesteia + răspunsul așteptat.
După obiectivitatea lor (acord deplin între aprecierile făcute de evaluatori independenți în privința răspunsului corect), itemii
sunt de trei feluri:
1) Itemi obiectivi: cu alegere duală; cu alegere multiplă; de asociere tip pereche.
2) Itemi semiobiectivi: cu răspuns scurt; de completare; întrebări structurate.
3) Itemi subiectivi: eseu structurat; eseu nestructurat; rezolvare de probleme.
În această carte se întâlnesc conceptele:

1) Aplicabilitate - semnifică faptul că testul poate fi administrat și interpretat ușor.
2) Fidelitate - semnifică faptul că dacă testul este repetat, el produce aceleași rezultate.
3) Obiectivitate - semnifică acord deplin între aprecierile făcute de evaluatori independenți în privința răspunsului corect.
4) Validitate – semnifică faptul că testul măsoară ceea ce este destinat să măsoare.
5) Eficiență - semnifică acoperirea unui număr mare de obiective de evaluare și de conținuturi într-un timp relativ scurt de testare.
6
Metodele de evaluare sunt de două feluri: tradiționale și alternative (complementare).
Metode de evaluare tradiționale:

1)Probe orale.
Puncte forte: a) flexibilitatea modului de evaluare;
b) posibilitatea de a corecta imediat eventualele erori.
Puncte slabe: a) validitate și fidelitate reduse;
b) posibilitatea de a corecta imediat eventualele erori.
2)Probe scrise:
Puncte forte: a) economie de timp;
b) obiectivitate și fidelitate sporite;
c) posibilitatea elevilor de a-și elabora răspunsul în ritm propriu;
d) diminuarea stresului.
Puncte slabe: a) relativa întârziere în timp între momentul în care se constată o greșală și momentul remedierii acesteia;
b) costuri materiale mari.
3)Probe practice:
Puncte forte: a) dezvoltă competențe generale importante (analiză, sinteză, evaluare), cât și specifice (aplicative);
b) furnizează legătura teorie-practică.
Puncte slabe: a) costuri materiale mari;
b) consum mare de timp.
Metode de evaluare alternative (complementare):

1)Observarea.
Puncte forte: a) elimină stresul;
b) nu depinde de capacitatea de comunicare a elevului cu profesorul.
Puncte slabe: a) consumă mult timp;
b) observațiile au o mare doză de subiectivitate.
2)Proiectul:
Puncte forte: a) stimulează creativitatea și inițiativa;
b) evidențiază abilități ale elevilor.
Puncte slabe: a) consum mare de timp;
7
b) ierarhizarea produselor este dificilă.
3)Portofoliul:
Puncte forte: a) evidențiază abilități ale elevilor;
b) oferă o imagine asupra evoluției în timp a elevului.
b) este subiectivă.
4)Autoevaluarea:
Puncte forte: a) încurajează elevul să-și pună întrebări în legătură cu modul în care se rezolvă o sarcină de lucru;
b) stimulează elevul să-și conștientizeze progresele și achizițiile făcute.
Puncte slabe: a) depinde de sinceritatea elevului;
b) consum mare de timp.
5)Investigația:
Puncte forte: a) stimulează creativitatea și inițiativa;
b) dezvoltă capacitatea de argumentare și gândire logică.
b) presupune o evaluare mai puțin obiectivă.
Relația profesor – elev este o relație complexă, constructivă, dinamică, în care ambele părți implicate își aduc aportul de
originalitate și creativitate. Relațiile profesor - elev pot fi de tip: autocratic (,,dictatură”), democratic; laissez-faire (,,apatie”). Tipul democratic
este expresia unei forme superioare a tactului pedagogic. El îți câștigă prestigiul prin apropierea față de elevi, care este întăritoare, dinamică,
creatoare și facilitează independența elevilor.
Învăţarea în clasă prin metode interactive este o componentă a unei strategii complexe, a unui sistem de forme şi modalităţi prin care se
realizează procesul de predare-învăţare.
Stabilirea unor relaţii optime între activitatea de predare şi cea de învăţare, se face prin strategia adoptată, care urmărește declanşarea
mecanismelor învăţării potrivit particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor şi a condiţiilor concrete în care are loc învăţarea. Strategia
impune îmbinarea activităţii profesorului cu cea a elevului: profesorul conduce activitatea independentă și creativă a elevilor.
Premisa majoră a eficienţei învăţării în clasă prin metode active a constituit-o înţelegerea de către elevi a scopului şi importanţei activităţii
desfăşurate, poziţia elevilor fiind aceea de participanţi conştienţi şi activi la lecţie, pe fondul motivelor interne ale învăţării, al unor interese tot mai
înalte pentru această activitate. De aceea motivaţia învăţării este foarte importantă.
Învăţarea devine eficientă doar atunci când elevul este pus să acţioneze, ceea ce impune:
8
1)Stimularea motivaţiei intrinseci (motorul progresului şcolar) prin:
- propunerea elevilor de teme şcolare, cu acelaşi grad de dificultate, la alegere, dândule sentimentul controlului;
- recompensarea elevilor imediat după o reuşită;
- recunoaşterea reuşitelor tuturor elevilor şi evitarea criticii, ironiei şi sarcasmului;
- încurajarea elevilor să atingă obiective ambiţioase dar realizabile.
2)Formarea şi dezvoltarea competenţelor elevilor în ritm propriu prin:
- formularea de sarcini variate de prelucrare a informaţiilor;
- prezentarea conţinuturilor alternativ cu diferite moduri de antrenare a gândirii;
- solicitarea unor corelaţii intra şi interdisciplinare;
- punerea elevului în situaţia de a formula el însuşi sarcini de lucru;
- obţinerea unor soluţii sau interpretări variate pentru aceeaşi unitate informaţională;
- organizarea activităţii de învăţare astfel încât să permită desfăşurarea sarcinilor de lucru în ritmuri diferite;
- sugerarea unui algoritm de învăţare prin ordonarea sarcinilor.
Societatea este în continuă schimbare și generează solicitări noi faţă de educaţie, caracterul ei permanent fiind impus atât de factori sociali
(uzura morală a cunoştinţelor ca urmare a exploziei informaţionale, progresul neîntrerupt al tehnicii) cât şi de factori individuali (necesitatea
integrării dinamice în societate, sentimentul demnităţii umane).
9
Capitolul 2. Itemi obiectivi.
Itemii obiectivi sunt de trei feluri: cu alegere duală, cu alegere multiplă și de asociere tip pereche.
2.1. Itemi cu alegere duală.

Itemul cu alegere duală presupune alegerea răspunsului corect din două variante posibile, de tipul adevărat- fals, da- nu etc.
Avantajele itemilor cu alegere duală: 1) obiectivitate și fidelitate mare; 2) eficiență; 3) ușurință în notare.
Dezavantajele itemilor cu alegere duală: 1) nu pot evalua creativitatea și nici capacitatea de sinteză; 2) pot fi rezolvați relativ ușor
prin ,,ghicirea” răspunsului (acest dezavantaj poate fi contracarat prin elaborarea unui număr mare de itemi într-un timp alocat); 3) utilizarea
frecventă poate produce un efect negativ asupra învățării.
Exemplul 2.1.1.
Clasa a VIII-a. Funcția liniară.

Competențe specifice vizate:
C.2.3. Descrierea unor dependențe funcționale într-o situație dată, folosind diagrame, tabele sau formule.
C.3.3. Reprezentarea în diverse moduri a unor funcții cu scopul caracterizării acestora.
Enunț:
Citește următoarele enunțuri. Încercuiește litera A dacă le consideri adevărate și litera F dacă le consideri false.
→
1. A-F f: R ❑ R, f(x) = x, M(2, 2) ∈G f .
→
2. A-F g: [0, 2] ❑ R, g(x) = 5, N(3, 5) ∈G g.
→
3. A-F h: (-4; 1) ❑ R, h(x) = 2x+1, P(1, 3) ∈G h.
→
4. A-F i: R ❑ R, i(x) = √ 5x-1, T(√ 5, 4) ∈Gi .
Rezolvare:
1.Primul enunț este adevărat deoarece f(2) =2.
2.Al doilea enunț este fals deoarece abscisa 3 nu face parte din domeniul de definiție.
3.Al treilea enunț este fals deoarece abscisa 1 nu face parte din domeniul de definiție.
10
4.Al patrulea enunț este adevărat deoarece i(√ 5) = 4.
Barem de corectare și notare:
Punctaj acordat 5p 5p 5p 5p
Răspuns corect 1.A 2.F 3.F 4.A
2.2. Itemi cu alegere multiplă.
Itemul cu alegere multiplă este format dintr-un enunț urmat de un număr de opțiuni din care elevul trebuie să aleagă soluția corectă
numită cheie. Soluțiile greșite se numesc distractori.
Avantajele itemilor cu alegere multiplă: 1) obiectivitate și fidelitate mare; 2) eficiență; 3) ușurință în notare; 4) posibilitate redusă
de ,,ghicire” a răspunsului.
Dezavantajele itemilor cu alegere multiplă: 1) nu pot evalua creativitatea și nici capacitatea de sinteză; 2) utilizarea frecventă poate
produce un efect negativ asupra învățării; 3) nu evidențiază modul de gândire al elevului.
Exemplul 2.2.1.
Clasa a VI-a. Ecuații de forma ax+b = 0, unde a, b ∈ Q.

C.2.4. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raționale pentru rezolvarea ecuațiilor de tipul: x+a=b, xa=b, x:a=b, ax+b=c, unde a, b și c sunt
numere raționale.
C.3.4. Utilizarea proprietăților operațiilor pentru compararea și efectuarea calculelor cu numere raționale.
Enunț:
Rezolvă în Q ecuația: 2x + 0,5∙(2 -3x) -1 = 1,5. Scrie pe foaia de test litera corespunzătoare răspunsului corect:
A.-3 B.-2 C.2 D.3
Rezolvare:
⇔ ⇔
2x +1 -1,5x -1 = 1,5 ❑ 0,5x = 1,5 ❑ x= 3.
Răspuns corect: D (5 puncte).
11
Exemplul 2.2.2.
Clasa a IX –a. Progresii geometrice.

C.4. Exprimarea caracteristicilor unor șiruri folosind diverse reprezentări (formule, diagrame, grafice).
Enunț:
Al 4- lea termen al progresiei geometrice având primul termen b 1= 4 și rația q=-2 este:
A. 42 B. 32 C. -32 D.-42
Rezolvare:
Scrie formula termenului general al unei progresii geometrice: b n = b 1 ∙ q n−1 (2 puncte).
Aplică formula pentru al 4-lea termen: b 4 = b 1 ∙ q 3 (2 puncte)
Efectuază calculele corect și obține -32 (2 puncte).
Exemplul 2.2.3.
Clasa a IX –a. Funcția de gradul al II-lea.

C.3. Aplicarea formulelor de calcul.
C.4. Exprimarea prin condiții algebrice a unor reprezentări grafice.
Enunț:
Scrie pe foaia de test litera corespunzătoare răspunsului corect. Fie funcția f: R → R, f(x) = m x 2-(m+1)x+3. Pentru m=2 funcția dată
admite un punct de extrem de coordonate:
A.(2;-1) B.(-1;-1) C.(1;-1) D.(-2;1)
Rezolvare:
−∆
Pentru m=2 obținem f(x) = 2 x 2- 4x + 3. Deci a=2, b=-4, c=3. Știm coordonatele punctului de extreme V¿ , ¿. Calculăm și găsim V(1; 1).
4a
Răspuns corect: C (5 puncte).
12
2.3. Itemi de asociere tip pereche.
Itemul de asociere tip pereche presupune stabilirea unor corespondențe/asocieri între elementele distribuite pe două coloane: pe
una premisele (cerințele), și pe cealaltă soluțiile.
Avantajele itemilor de asociere tip pereche: 1) obiectivitate și fidelitate mare; 2) eficiență; 3) ușurință în notare.
Dezavantajele itemilor asociere tip pereche: 1) nu se pot măsura rezultate ale învățării situate la niveluri cognitive superioare
precum analiza și sinteza; 2) utilizarea frecventă poate produce un efect negativ asupra învățării.
Exemplul 2.3.1.
Clasa a VII-a. Recapitulare finală.

C.1. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționale.
C.3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice.
Enunț:
În coloana A sunt denumirile unor arii, iar în coloana B sunt formulele corespunzătoare acestora. Scrie pe foaia de test asocierea dintre fiecare
cifră a coloanei A și litera corespunzătoare din coloana B.
A B
( B+ b ) h
1. Aria triunghiului. a.
2
2. Perimetrul dreptunghiului. b. 2ab/(a+b)
3. Aria trapezului. c. 2(L+l)
4. Media aritmetică a 2 numere. d. √ ab
5. Media geometrică a 2 numere. e. bh/2
f. (a+b)/2
Rezolvare: -
13
Punctaj acordat 4p 4p 4p 4p 4p
Răspuns corect 1-e 2-c 3-a 4-f 5-d
Exemplul 2.3.2.
Clasa a IX-a. Funcția de gradul al II-lea.

C.1. Recunoașterea corespondenței dintre seturi de date și reprezentări grafice.
C.3. Aplicarea formulelor de calcul și a lecturii grafice.
Enunț:
Fie funcția f: R → R, f(x) = x 2-4x+4. Scrie pe foaia de test asocierea dintre fiecare cifră a coloanei A și litera corespunzătoare din coloana B.
A B
1. x ∈ (-∞ , 2] a. f este strict crescătoare.
2. x ∈ ( 2 ,+∞) b. f este strict descrescătoare
3. x ∈ R c. f este monotonă
d. f nu este monotonă
Rezolvare:
Calculează coordonatele vârfului parabolei și obține V(2; 0). Avem a=1, deci a este număr pozitiv iar graficul funcției este o parabolă cu
ramurile îndreptate în sus. Așadar, dacă x ∈ (-∞, 2] funcția f este strict descrescătoare, iar dacă x ∈ ( 2 ,+∞) funcția f este strict crescătoare.
Pentru x ∈ R funcția f nu este monotonă.
Punctaj acordat 4p 4p 4p
Răspuns corect 1-b 2-a 3-d
14
Capitolul 3. Itemi semiobiectivi.
Itemii semiobiectivi sunt de trei feluri: cu răspuns scurt, de completare și întrebări structurate.
3.1. Itemi cu răspuns scurt.

Itemul cu răspuns scurt presupune un răspuns care constă într-un cuvânt sau un număr redus de cuvinte, maxim o propoziție.
Avantajele itemilor cu răspuns scurt: 1) validitate și aplicabilitate mare; 2) evaluează atât capacități cognitive inferioare,
precum cunoașterea și înțelegerea, cât și medii, precum aplicarea; 3) pot acoperi o arie mai amplă de conținuturi cu ajutorul unui număr relativ
redus de itemi.
Dezavantajele itemilor cu răspuns scurt: elaborarea răspunsului nu solicită dezvoltarea unor capacități cognitive complexe
precum analiza, sinteza și rezolvarea de probleme.
Exemplul 3.1.1.
Clasa a VII-a. Patrulaterul
C.1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar.
C.3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice.
Enunț:
Completează spațiile punctate astfel încât să obții afirmații adevărate:
a) Patrulaterul convex cu laturile opuse paralele două câte două se numește…
b) Paralelogramul cu un unghi drept este…
c) Un paralelogram este romb dacă are diagonalele…
d) Trapezul cu unghiurile alăturate unei baze congruente este…
a) paralelogram (4p);
b) dreptunghi (4p);
c) perpendicular (4p);
15
d) isoscel (4p).
Exemplul 3.1.2.

Enunț:
Completează spațiile punctate astfel încât să obții afirmații adevărate.
Fie f o funcție de gradul al II-lea. Dacă graficul funcției f :
a) intersectează axa Ox în două puncte atunci ∆ este un număr…
b) intersectează axa Ox într-un singur punct atunci ∆ este un număr…
c) nu intersectează axa Ox în nici un punct atunci ∆ este un număr…
a) pozitiv (4p);
b) nul (4p);
c) negativ (4p).
3.2. Itemi de completare.

Itemul de completare reprezintă o variantă mai complexă a itemului cu răspuns scurt. Acest tip de item solicită
producerea unui răspuns al cărui rol este să întregească un răspuns lacunar.
Avantajele itemilor de completare: 1) validitate și aplicabilitate mare; 2) evaluează atât capacități cognitive inferioare,
precum cunoașterea și înțelegerea, cât și medii, precum aplicarea; 3) pot acoperi o arie mai amplă de conținuturi cu ajutorul unui număr relativ
redus de itemi.
Dezavantajele itemilor de completare: elaborarea răspunsului nu solicită dezvoltarea unor capacități cognitive complexe
16
precum analiza, sinteza și rezolvarea de probleme.
Exemplul 3.2.1.

Enunț:
Funcția f : R→ R, f(x) = x 2- mx + 9 are vârful parabolei situat:
a) deasupra axei Ox dacă m aparține intervalului….
b) sub axa Ox dacă …
c) pe axa Ox dacă…
Rezolvare:
−∆ m2−36
a) Vârful parabolei este situat desupra axei Ox dacă ordonata sa este număr pozitiv. Calculăm y V = = - și punem condiția să fie
4a 4
număr pozitiv. Obținem m ∈ (- 6; 6).
b) Vârful parabolei este situat sub axa Ox dacă ordonata sa este număr negativ. Obținem m ∈ (-∞; -6) ∪ (6; +∞).
c) Vârful parabolei este situat pe axa Ox dacă ordonata sa este nulă. Obținem m = 6 sau m = - 6.
a) m ∈ (- 6; 6). (5 p)
b) m ∈ (-∞; -6) ∪ (6; +∞). (5 p)
c) m = 6 sau m = - 6. (5 p)
Exemplul 3.2.1.
Clasa a X-a. Funcția exponențială și funcția logaritmică

17
Enunț:
1) O funcție f : R→ R este strict crescătoare dacă ∀ x1 , x 2 ∈ R, cu x 1< x2 implică…
2) Dacă funcția f este strict crescătoare atunci ecuația f (x) = a, a∈ R, are…soluție.
❑
3) Funcția f : (0, +∞) → R, f (x) = 2 x+ log 3 x +5x este strict crescătoare deoarece…
1) f ( x 1 ¿< ¿ f ( x 2 ¿ . (4p)
2) cel mult (4p)
3) este suma a trei funcții strict crescătoare. (4p)
3.3. Întrebări structurate.

Întrebărea structurată face trecerea de la itemii obiectivi la cei subiectivi. Este vorba de un număr de aplicații având ca punct
de plecare același material suport.
Avantajele întrebărilor structurate: 1) pot fi utilizate în cadrul oricărei discipline; 2) permit utilizarea unor materiale suport
stimulative; 3) oferă posibilitatea testării unei game largi de abilități; 4) se pot realiza cerințe variate ca grad de dificultate (în acest caz ar fi
indicată ordonarea de la simplu la complex).
Dezavantajele întrebărilor structurate: 1) este dificil de apreciat gradul de dificultate al cerințelor; 2) schema de notare este
mai dificil de realizat, deoarece ea trebuie să aibă în vedere o varietate de modalități de exprimare a soluțiilor.
Exemplul 3.3.1.
Clasa a VIII-a. Paralelism în spațiu.

C.2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural cuprinse în diverse surse informaționale.
C.4. Exprimarea în limbaj specific matematici a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situație dată.
18
C.5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situații date.
Enunț:
Fie ABCD un paralelogram și ABEF un trapez, cu dreptele AB și EF paralele, situate în plane diferite. Arătați că:
a) Punctele C, D, F și E sunt coplanare;
b) Dreptele CE și FD sunt concurente.
⇒ ⇒
a) ABCD paralelogram ❑ AB și CD sunt paralele. ABEF paralelogram ❑ AB și EF sunt paralele. (2p)
Folosind tranzitivitatea paralelelor obținem că dreptele CD și EF sunt paralele. Deci punctele C, D, E și F sunt coplanare. (3p)
b) Dreptele CD și EF sunt paralele , dar lungimile CD și EF sunt diferite, deci CDFE este trapez. Obținem dreptele CE și DF concurente. (3p)
Exemplul 3.3.2.

Enunț:
Fie funcția f : R→ R, f(x) = (m-1) x 2- mx + 2.
a) Să se afle m astfel încât graficul funcției date să aibă un singur punct de intersecție cu axa Ox.
b) Pentru m = 4+2√ 2, aflați ecuația axei de simetrie a graficului funcției f.
c) Calculați distanța de la originea sistemului de axe ortogonale la vârful parabolei.
a) Graficul funcției f are un singur punct de intersecție cu axa Ox, deci ∆= 0. Obținem m 2−4 ( m−1 ) ∙2=0. (3p)
Rezolvă ecuația în m și obținem = 4+2√ 2 sau m = 4-2√ 2. (2p)
−b
b) Ecuația axei de simetrie a graficului funcției f este x = . Obținem ecuația x = 2 - √ 2 . (5p)
2a
c) Obținem V(2 - √ 2; 0) și OV = 2 - √ 2. (5p)
19
Capitolul 4. Itemi subiectivi.
Itemii subiectivi sunt de trei feluri: eseu structurat, eseu nestructurat și rezolvare de probleme.
4.1. Rezolvare de probleme.

Rezolvarea de probleme se referă la o situație-problemă cu care elevul se confruntă, cu soluție unică. Scopul este de a pune
elevul în situația de a folosi cunoștințele și deprinderile însușite la obiectul respectiv pentru a formula soluția problemei.
Avantajele rezolvărilor de probleme: 1) pot fi utilizate în cadrul oricărei discipline; 2) permit utilizarea unor materiale suport
stimulative; 3) oferă posibilitatea testării unei game largi de abilități; 4) stimulează gândirea critică.
Dezavantajele rezolvărilor de probleme: 1) schema de notare este mai dificil de realizat, deoarece ea trebuie să aibă în vedere
o varietate de modalități de exprimare a soluțiilor; 2) necesită mult timp pentru evaluare.
Exemplul 4.4.1.
Enunț:
Stabiliți poziția dreptei de ecuație 2x – y + 1 = 0 față de parabola de ecuație y = 3 x 2- x - 1.
Rezolvare:
20
3+ √ 33 3−√ 33
Se rezolvă, folosind metoda substituției, sistemul format din ecuațiile celor două funcții. (3p) Obținem x = sau x = , deci
6 6
dreapta
și parabola au două puncte în comun. (3p) Dreapta este secantă față parabolă. (1p)
Capitolul 5. Inspecție specială, titularizare 2019.
Lecțiile sunt de mai multe feluri: 1.lecție de formare de priceperi și deprinderi; 2.lecție de recapitulare și sistematizare a
cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor; 3.lecție de evaluare a performanțelor școlare; 4.lecție de evaluare a performanțelor școlare;
5.lecție mixtă.
Proiectarea demersului didactic pe baza unităţii de învăţare are cel puţin următoarele avantaje:
- profesorul are o imagine coerentă asupra programei şcolare pe care trebuie să o aplice pe parcursul unui an şcolar;
- profesorul are o imagine cuprinzătoare asupra fiecărei unităţi de învăţare care valorifică potenţialul lecţiei prin integrare în unitatea de învăţare
(fiind depăşită fragmentarea determinată de simpla succesiune a lecţiilor); se schimbă şi relaţia dintre lecţii (relaţia devine neliniară, lecţiile sunt
integrate în diferite secvenţe ale unităţii de învăţare);
- fiind vizat un interval mai mare de timp pentru o temă majoră, profesorul are în mai mare măsură posibilitatea unor abordări diferențiate, a
individualizării învățării în raport cu ritmul de învăţare pe care îl au elevii;
- la nivelul elevilor, învăţarea dobândeşte un plus de coerenţă prin chiar modul în care este proiectată învăţarea pe termen mediu şi lung;
- proiectul unităţii de învăţare devine un instrument util de lucru pentru profesor, prin depăşirea unor cerinţe formale.
PROIECT DIDACTIC
Unitatea școlară: Școala Gimnazială ,,Gheorghe Țițeica”, Craiova

Profesor: Dobrescu Viorica
Clasa: a VII-a D.
Data: 03.06.2019
Aria curriculară: Matematică şi ştiinţe ale naturii.
Disciplina: Matematică-Algebră.
21
Unitatea de învăţare: Elemente de organizare a datelor.
Titlul lecţiei: Produsul cartezian a două mulțimi nevide. Reprezentarea punctului în plan cu ajutorul sistemului de axe ortogonale.
Tipul lecţiei: De formare priceperi şi deprinderi de calcul.
Durata lecției: 50 minute.
Competenţe generale:
1. Identificarea unor date, mărimi și relații matematice, în contextul în care acestea apar.
2. Prelucrarea unor date matematice de tip cantitativ, calitativ, structural, cuprinse în diverse surse informaționale.
3. Utilizarea conceptelor și a algoritmilor specifici în diverse contexte matematice.
4. Exprimarea în limbajul specific matematicii a informațiilor, concluziilor și demersurilor de rezolvare pentru o situaţie dată.
5. Analizarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii date.
6. Modelarea matematică a unei situaţii date, prin integrarea achizițiilor din diferite domenii
Competente specifice:
1.3. Identificarea unor informații din tabele, grafice și diagrame.
- Extragerea unei informaţii dintr-un grafic.
- Identificarea modului adecvat de reprezentare a unor date.
- Identificarea unor exemple de corespondenţe matematice în contexte variate.
2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea şi aproximarea numerelor reale.

- Aproximarea unui număr real și reprezentarea acestuia pe axa numerelo.r
- Determinarea opusului, a modulului unui număr real.
- încadrarea unui număr real între doi întregi consecutivi, scoaterea factorilor de sub radical, introducerea factorilor sub radical.
3.1. Utilizarea unor algoritmi şi a proprietăţilor operaţiilor în efectuarea unor calcule cu numere reale.
- Exersarea regulilor privind ordinea efectuării operaţiilor cu numere reale.
- Utilizarea calculatorului pentru efectuarea sau verificarea unor calcule cu numere reale.
3.3. Alegerea metodei adecvate de reprezentare a problemelor în care intervin dependenţe funcţionale și reprezentări ale acestora.
- Reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor puncte având coordonatele numere reale.
- Analizarea unor seturi de date pentru a determina un mod adecvat de reprezentare grafică a acestora.
- Interpretarea unei informaţii extrase dintr-un tabel sau listă.
22
4.3. Descrierea în limbajul specific matematicii a unor elemente de organizare a datelor.
- Reprezentarea produsului cartezian a două mulţimi numerice finite.
- Evidenţierea egalității între cardinalul produsului cartezian a două mulțimi finite și produsul cardinalelor celor două mulțimi.
- Exprimarea distanţei dintre două puncte în plan ca lungimea ipotenuzei unui triunghi dreptunghic într-un sistem de axe ortogonale.
5.3. Analizarea unor situaţii practice prin elemente de organizare a datelor.

- Interpretarea unor informaţii extrase dintr-un tabel/listă/graphic.
- Verificarea unor afirmaţii pe cazuri particulare prin construirea unor exemple şi/sau contraexemple.
- Interpretarea reprezentării a două sau mai multor puncte într-un sistem de axe ortogonale, din punct de vedere geometric sau din punct de vedere
al fenomenului asociat.
6.3. Transpunerea unei situații date într-o reprezentare adecvată (text, formulă, diagramă, grafic).
- Determinarea unor mulţimi finite atunci când se cunoaște reprezentarea geometrică a produsului lor cartezian.
- Rezolvarea unor probleme simple de geometrie pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale.
Obiective operaţionale:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:

O1: - să efectueze produsul cartezian a două mulțimi nevide;
O2: - să reprezinte puncte într-un sistem de axe ortogonale;
O3: - să calculeze distanța dintre două puncte;
O4: -să determine coordonatele simetricului unui punct față de o axă;
O5: - să rezolve probleme simple pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale.
Strategia didactică:
Metode şi procedee didactice: conversația euristică, ciorchinele, explicația, exerciţiul, problematizarea, mozaicul.
Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe.
Mijloace de învățământ: fișe de lucru, caietul elevului, manualul școlar Matematică clasa a VII-a Editura Teora, tablă, cretă.
Forme de evaluare: observarea sistematică, aprecieri verbale, notarea muncii individuale şi a celei de grup
Bibliografie:
1.Radu, D., Radu, E., Voica, C., Matematica-Manual pentru clasa a VII-a, Editura Teora, Bucureşti, 2006.
23
2.Predarea-învățarea interactivă centrată pe elev, Dezvoltarea Profesională a Cadrelor Didactice prin Activități de Mentorat.
3.Programa școlară aprobată prin Ordinul Ministrului Educatiei Cercetarii si Tineretului NR. . 3393/28.02.2017.
24
DESFĂŞURAREA LECŢIEI
25
Etapele CS ACTIVITATEA DE INSTRUIRE SRATEGIA DIDACTICĂ
lecţiei
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Forme de Metode şi Resurse
(durata)
organizare procedee
1. Moment Se asigură condiţiile optime pentru desfăşurarea Elevul de serviciu anunţă elevii Frontal Conversaţia
organizator lecţiei; care sunt absenţi
Fișă ic si Individual
de captarea Se notează absenţii; Pregătesc materialele necesare
lucru desfăşurării activităţii.
atentiei Se verifică dacă există materialele necesare desfãşurãrii
( 2’) lecţiei şi dacă toţi elevii au pe bancă cele necesare. Elevii se pregătesc pentru lecţie
Li se spune elevilor o scurtă istorioară cu Marinel,
căpitan de navă, care este în punctul A și trebuie să
ajungă în punctul S, pregătindu-se astfel noua etapă a
lecției.
2. Anunţarea Se anunţă tema şi scopul lecţiei. Elevii notează în caiete titlul Frontal Conversaţia Tabla
temei şi a lecţiei :
obiectivelor Se scrie titlul lecției: Produsul cartezian a două Individual Expunerea
( 1’) mulțimi nevide. Reprezentarea punctului în plan cu Produsul cartezian a două
Explicaţia Caiete
ajutorul sistemului de axe ortogonale. mulțimi nevide.
Reprezentarea punctului în
plan cu ajutorul sistemului
de axe ortogonale.
3.Reactuali Profesorul scrie pe tablă cuvântul ,,mulțime” elevii Elevii raspund la intrebari Ciorchinele
zarea reactualizează cunoștințele legate de acesta.
cunoştinţel
or
( 3’)
1.3. Frontal Tabla

Mulțime
Individual Caiete
Definiție Exemplu Elevii scriu de pe tablă şi

explică cuvintele adăugate în Cretă albă
,,ciorchine”.
Operații
Element 26
U Intersecție /
Explicaţia
Nume și pr
Fișa de lucru.
Nume și prenume elev……………………………………………………………………………., Data: 03.06.2019, Nota obținută………………………………
1. Fie mulțimile A={0, 2, 4} și B={1, 3}. Calculați produsul cartezian AxB. (2p)
2. Fie punctele V(4, 2) și S(-4, 0).
a) Reprezentați într-un sistem de axe ortogonale punctele mai sus menționate. (2p)
b) Determinați coordonatele punctului I, simetricul punctului V față de axa ox. (1p)
c) Determinați coordonatele punctului E, simetricul punctului V față de axa oy. (1p)
d) Determinați coordonatele punctului R, simetricul punctului V față de origine. (1p)
e) Stabiliți natura patrulaterului VERI. (1p)
f) Determinați lungimea segmentului RV . (1p)
Y
O X
27
Se acordă 1p din oficiu. Timp de lucru 7 minute.
ACROSTIH
Mai vesel, mai fericit,

Azi la școală am venit!
Temele au fost puține,
Ele cresc stima de sine!
Mereu mi se par ușoare,
Am o fire uimitoare:
Tot ce-nvăț cu bucurie
Iar rețin pentru vecie!
Care-i disciplina oare,
Atât de provocatoare?
Barem de corectare pentru fișa de lucru.
Nr. Răspuns Punctaj

subiect acordat
1. AxB={(0, 1); (0, 3); (2, 1); (2, 3); (4, 1); (4; 3)} 2p
2.a) Reprezintă corect. 2p
2.b) I(4, -2) 1p
2.c) E(-4, 2) 1p
2.d) R(-4, -2) 1p
2.e) Dreptunghi 1p
2.f) RV=4√ 5 1p
Oficiu - 1p
28
29
30

Studiază Itemii, Titularizează-Te!: Profesor: Dobrescu Viorica Disciplina: Matematică

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Studiază Itemii, Titularizează-Te!: Profesor: Dobrescu Viorica Disciplina: Matematică

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Profesor : DOBRESCU VIORICA

Total 111 pagini

În această carte se întâlnesc conceptele:

Metode de evaluare tradiționale:

Metode de evaluare alternative (complementare):

Puncte slabe: a) consum mare de timp;

2.1. Itemi cu alegere duală.

Clasa a VIII-a. Funcția liniară.

2.2. Itemi cu alegere multiplă.

Clasa a VI-a. Ecuații de forma ax+b = 0, unde a, b ∈ Q.

Clasa a IX –a. Progresii geometrice.

Clasa a IX –a. Funcția de gradul al II-lea.

Clasa a VII-a. Recapitulare finală.

Clasa a IX-a. Funcția de gradul al II-lea.

3.1. Itemi cu răspuns scurt.

Clasa a IX-a. Funcția de gradul al II-lea.

3.2. Itemi de completare.

Clasa a IX-a. Funcția de gradul al II-lea.

Clasa a X-a. Funcția exponențială și funcția logaritmică

3.3. Întrebări structurate.

Clasa a VIII-a. Paralelism în spațiu.

Clasa a IX-a. Funcția de gradul al II-lea.

4.1. Rezolvare de probleme.

o varietate de modalități de exprimare a soluțiilor; 2) necesită mult timp pentru evaluare.

Capitolul 5. Inspecție specială, titularizare 2019.

Unitatea școlară: Școala Gimnazială ,,Gheorghe Țițeica”, Craiova

2.1. Aplicarea regulilor de calcul pentru estimarea şi aproximarea numerelor reale.

5.3. Analizarea unor situaţii practice prin elemente de organizare a datelor.

La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:

1.3. Frontal Tabla

Definiție Exemplu Elevii scriu de pe tablă şi

Nume și prenume elev……………………………………………………………………………., Data: 03.06.2019, Nota obținută………………………………

Mai vesel, mai fericit,

Barem de corectare pentru fișa de lucru.

Nr. Răspuns Punctaj

Potrebbero piacerti anche