Cuprins

 ..................................................................................................... 7

Capitolul 1

  ……………………..………................. 9
1.1

  elor….. ............................ 9









9










12




 
.. 13








15




 
16




mice al mineralelor …………………………. 16
1.2. !"  …………...... 17
1.2.1. Clasa elementelor native …………………………………….... 17
1.2.2. Clasa sulfurilor ………………………………………………... 23



!""
 


27
1.2.4. Clasa o# #





30
1.2.4.1. Grupa oxizilor de siliciu ………………………………….... 30
1.2.4.2. Grupa oxizilor de fier …………………………………….... 34
1.2.4.3. Grupa oxizilor de mangan ………………………………..... 37
1.2.4.4. Grupa oxizilor de aluminiu ……………………………...... 38



!""
#





40




$ 





40




$%……………..... 42




$"





46




$"




48




$"




49

Capitolul 2

 
 .……………………………………................. 69
2.1.Rocile eruptive sau magmatice …………………............................ 69
2.2. Rocile metamorfice ……………………………………………..... 79
2.3. Rocile sedimentare …………… ………………………………..... 86

Capitolul 3
Pro




 .... 104
3.1. !  
"






104
3.1.1. Clima ………………………………... …………………….... 104
3.1.2. & 

………………..... 105
3
 3.1.3. Relieful ………………….………………………………....... 106
3.1.4. ' 
 "
………………………………..... 106
3.1.5. Roca de solificare………………………………………….... 107
3.2.  " …….. ..... 107
3.2.1. Orizonturile profilului de sol ……………………………….. 109
3.2.1.1. Orizonturile diagnostice principale ……………………... 109
3.2.1.2. Orizonturile diagnostice de asociere…………………….. 116
3.2.1.3. Orizonturile diagnostice speciale.. …………………….... 121
3.2.1.4. Orizonturile antropedogenetice………………………… 123




(   


123
3.3. 
 "




124
3.

)
"" 



125
3.3.2. Grosimea orizonturilor ………….……………………….... 125
3.3.3. Culoarea orizonturilor……………… …………………….. 125
3.3.4. Textura orizonturilor……………….. …………………….. 127
3.3.5. Structura solului …………………………..……………….. 129
3.3.6. Porozitatea solului …………………………..……………... 129
3.3.7.Compactitatea …………………………..………………....... 130
3.
*
)"





130
3.3.9. Incluziunile …… …………………………..………………. 131
3.4. '"+ +#  " "
132
3.4.1. Amplasarea profilului de sol ……………………………….. .. 132
3.4.2. Orientarea profilului de sol ………………………………....... 133
3.4.3. Executarea profilului de sol ………………………………...... 133
3.4.4. Descrierea profilului de sol ………………………………....... 134
3.4.5. Trusa pedologic







137

Capitolul 4




  

.. 138
4.1.Recoltarea probelor de sol………………..……………………...... 138
4.1.1Recoltarea probelor de sol din profil…………………………... 138
4.1.2.Recoltarea probelor de sol cu ajutorul sondelor…………...….. 140



% "  % 
 145

Capitolul 5




…............................ 148


,  
 "-/:








148



 ,   
 "  " ;  <

(metoda etuvei)…………………………………………………………........ 149
5.1.2. Determinarea  
" " 























150



 ,   
 "   
" " 
4
electrice în blocuri de gips (metoda Bouyoucos) .………………….............. 152



?   
 
"








154
5.2. Determinarea unor indici hidrofizici….………………………..... 156
5.2.1 Determinarea coeficientului maxim de higroscopicitate (CH) 157
5.2.2. Determinarea coeficientului de ofilire (CO)..………………... 160



,  
 "    ; @
(Capacitatea de câmp; CC)………………………………………………....... 162



, <  
-JK:








165



 ,  
   
 
  "
(Ccap.)………………………………………………………………..……... 168



 ,  
     
   "
(CT)………………………………………………………………..……....... 169
5.2.7. Ca
 
 
"-!(:




170

Capitolul 6



……….................................. 172


 ,      " -

:" % exturii…………………………………….……........ 172


,  "
 "-,':


184


, 
 "
"-,:


187


, 
"-L:…...... 191

Capitolul 7



...……............................. 193
7.1. Determinarea humusului………………………………………...... 193
M


 ,  #  
  "     /NQ
UN- $
:






















195
M

, "





198
M


 ,   
   - "  " "
valoarea pH)…………………… …………………………………………... 198
7.2.1.1. Determinarea valorii pH prin metode colorimetrice…....... 199
M



, <V    






200
M


,  
 "




205
M



 ,   
     "% -'": 
metoda Kappen…………………………………………………………....... 205
M



,  
  -': 
X






206
7.3. Determinarea sumei bazelor s%%  " -YU: 

Kappen…………………………………………………………………….... 209
M

, %"% "


212
M


 ,   
   Z   
Scheibler …………………………………………………………………..... 213
5
 M

, "
"% "


217
M


,   <
"
"%





218
M



,   <





218
7.5


,   <
"



219
M



,   <
%-%  " :.... 219
7.5.2. ,    <
"
"%



219
7.5.2.1. Determinarea %
  "
 "%    
rezidului fix………………………………………………………………..... 219
M



,    <
….... 220
M


,    <
"…..... 221
7.5.2.4. Determinar   <
%-"%:…..... 223

Bibliografie ……………………………………………………………….... 225

6



PEDOLOGIA "  "

+<+
+
;"+"+"@ "
"

SOLUL 
   
     
  
" "+   -o succesiune de orizonturi ( de straturi) care
s-  " 
  "+  
 +"%Z
 +%
în zona de contact a atmosferei cu litosfera, formarea acestuia fiind procesul de
  
 
;"<
+" 


Di "   < "  " "
    
 
   "

Y  Z  %
   "   +  ""


      < _   "  reproducti% _ # "%

,  
   "
   Z
  " _ "  
ocrotirii acestor resurse esen _  
" 
    ;"
 
  
  
_"  


În acest sens trebuie cun"  _     
 "
(morfologice, hidrofizice, fizice, chimice ).
 " "
;@ "   
 
' 
+ ` + Y< 
+ V  
+ ?  _  
med ;  
+   "  "     " _   
"_ %   <  ""; ;Z


Se cuvin "
  "
         " 
Pedologie a Facult
 ' 
!<

 % 
 _  "  q@ ; <  "+ 
" 
 + "<


7
+ _  ;@  "
      <     _ < 
calitate.
` " < 
  
K<
 

? "  _ 
 K<

 &" , +   %"< 
  
"    % ;%




'       
  _i vor face în continuare
 ;%

" 

Conf. univ. dr. Popescu Cristian

8
 Capitolul 1

Notiuni despre minerale

` "        
    +
" 
; 
"
+
" 
`Z  "   

" + "
; @"     -+ 
: " ase (dioxid de carbon,
  " :+    "%"    
 -+

% 
:

Mineralele se pot forma în medii gazoase prin sublimare, în mediile lichide
 "    " "   " 
 { " 
@  
"      @
 ;   irca 4000 de minerale, din care circa 100 sunt

"@  

1.1.


 


Pentru identificarea mineralelor se pot folosi SURSULHWăĠL PRUIRORJLFH

PHFDQLFHRSWLFHúLFKLPLFH


 


 ale mineralelor+ "  
 

   %+   " "
 {  
  "
; @" "% 
 
  " 

 !  "   + 

 

  
`"  

   + 
      " ;   ;    
  @    +  ;     "  
  


`"; 
; sisteme de cristalizare (fig. 1.1).

9
 x -sistemul cubic, a  
  %
  %| -" 
+  +
blenda, galena, diamantul etc. ) ;
x "" 
 , 
 %
"
 
%

 |- + + 
:

Fig.1.1. } %

""  de cristalizare: 1. – cubic;
2. – hexagonal; 3. – romboedric; 4 – 
 
– rombic
6. – monoclinic; 7. – triciclic.

x sitemul hexagonal, reprezentat printr- "

 
  % 
#|- ++  + 
:
x sistem%+
 %
"
 
%
romb ( anhidritul, aragonitul, baritina, carnalita, marcazita, olivina, stabina, etc).
x ""  % +"          "  
romburi egale : (corindonul, sideritul, etc. ) ;

10
 x sistemul monoclinic,este reprezentat printr- "
 ;
 
baza un romb (malachitul, biotitul, ortoza, gipsul, hornblenda, muscovitul, etc.)
x ""  +
 %
"
%%|
( albitul, anortitul, labradorul, etc).
K    "  ; 
 "    ""  
cristalizare, fenomen numit dimorfism, respectiv polimorfism, ex. : carbonul în
    " 
 ; ""  # - :+ ;     ;
sistemul c%-  :%  " 
% - :
%- :" " 
%- :%- :

{  
   
   "   "   "
numesc macle ce pot      "  - <@  + 
 
@ 
+"
  
- fig. 1.2. ).

`
`
; 
 `
; 
 

`
; `
;`

 @ 

Fig. 1.2. Macle

11
 

     
 sunt determinate de
"    "  
 ,  "   | elasticitatea, plasticitatea,
FOLYDMXOVSăUWXUDGXritatea.
Elasticitatea, este proprietatea anumitor minerale de a-   
@ "

# 
 -<
@ 
# 
;  -:

Plasticitatea, este proprietatea unor minerale de a- "%  "%
 # + - <   
+@  
încetat (argila).
Clivajul+ "       +   " "+ 

   " + "%      
+ 
 "%
" 
+@ "  <Z

,
<
 "%|<Z +%+"%

x <Z +@ " " ";"%"
de s -
+ +":
x clivajul bun, când cristalele prin lovire se desfac în fragmente de
 
"  <-
<"
@

 %:
x clivajul slab, se carac 
     

  @   <Z+;  "
  -% :
x <Z  +    @    " " 
 -  :

!, este proprietatea pe care o au unele minerale de a se desface
 < ;   
   "  
 Y ; @"

  "
 
|
x  
+ @   "  "  %  
<@ "   -+ opal) ;

12
 x "
+@  urii " " -% + :+
x %"
+@  " %"-"%"+%
:
x ""
+@  "" ""-gatul) ;
x 
+ @  "  " "t  
 "  "%
neregulari
 ( dolomit).
Duritatea+"    " 

    @
          + ;
supunem unor zgârieturi succesive cu minerale a c
    "  "


'"   ; 
  €+   ;   
  ;   ;@ 
    @      "  @   
+ 

" 
 "
  `"
 )
     "  Mohs nu

   
<

  <


`  " 
 " |  ` 3 (OH) 2 Si4 O 10 ; Gipsul
CaSO 4 2H 2 O ; Calcitul CaCo 3 ; Fluorina CaF 2 ; Apatit Ca 5 (F,Cl,OH)(PO 4 ) 3 ;
Ortoza K(AlSi3 O 8 :! SiO 2 ; Topazul Al 2 (FOH 2 ) SiO 4 ; Corindonul Al2 O 3
; Diamantul C .
Cu"@ " 
`", se poate determina duritatea diferitelor
minerale prin stabilirea ultimului mineral din scara etalon pe care aceasta îl sgârie
sau de care este sgâriat. Mineralele care sunt sgâriate cu unghia au duritatea de 1-
2, cele care nu se zgârie cu unghia ci cu lama unui briceag sau cu sticla au
         
   - "      :  
zgârie sticla su duritatea mai mare de 5.
"


 
+"%
 

 
  

 !     
   "  : culoarea
PLQHUDOHORUOXFLXOúLWUDQVSDUHQĠD.
Culoarea, este proprietatea pe care o au mineralele de a absorbi sau de a
   "" <%|`"
"


13
 
   
  "   -" 
+ +  
:; cele care o
absorb total apar colorate în negru (grafit, biotit, magnetit, etc) ; cele care o
"      ; %
 ! 
   "  
 
" 
 


,
     
+  " ;  ; | 
  -   "":     (minerale de
culori închise).
  
  ; 
 "   " -#
       ; + < + %

 "+ 
:

Pentru determinarea culorii mineralelor se folo"   "
  

 | +   -:+% -%:+  -< :+"-%:+
  -%" :+  "  -< :+ % -:+  Z  
+  <+
putem determina culoarea mineralului respectiv.
Luciul, este     
     %"   
  " " 
       + 
 "  "   
  
{
 "
 
 " 
 "%urmatoarele varietati de luciu:
x sticlos,  "  " -+:
x metalic+ " -
+
+
:
x " +  "   "   "transparente
( hematit) ;
x sidefos, caracteristic mineralelor stratificate ( muscovit, gips lamelar);
x PăWăVRV, carateristic mineralelor fibroase ( ghips fibros, sericit);
x adamantin, este luciul unor minerale transparente, cu indicele de re
   -  +%
:

14
 x GH FHDUă sau cornos,  "        
colorate ( calcedonia, opalul).
#  +"    
""
 
 

  +   @  " ; 
 "%
D
    "

mineralele se împart în :
x transparente -"  " @
:
x semitransparente ( calcedonia) ;
x opace -
, magnetit).

$

 
.

" 
GHQVLWDWHDPLURVXOúLJXVWXO
acestora.
Densitatea – 
     "    < 
care acesta î 
+ "   

     
 '"  "
" % Z  +% hidros   oda plutirii.
,  <  "
+"
" |
x minerale foarte grele – sunt acele minerale care au densitatea peste
15 ( iridiu 21,6 ; platina = 17 - 19 ; aurul = 15,6).
x minerale grele – când densitatea este "
 ;   M  
( mercurul = 13,5 ; argintul 10,1 ; cuprul = 8,5 ; galena = 7,5 ).
x minerale cu densitate mijlocie - sunt cele cu densitate; +
7 ( pirita 5,2; ortoza 6 , 6,5 ; pirotina 4,6).
x   – sunt cele cu densita  ;  +  + - 
2,6 ; calcitul = 3; gispul = 2);
x     – "     
 +
<@  "  
 +-%„+ „€+M:

15
 Mirosul .
Prin lovire sau frecare unele  
  "  "  
    "  ;"" <

'" +    "+  < Z
 "  " +
%  Z
""

 
@ " 

L"  " as sau alunecos, unturos.
Gustul .
J"          ;      ;
""
"%

A" " %

" "
 +"ilvina are gust amar iar cainita are gust
"
 -


1.1.5. P
 
Y%     
";  
       "   + #"
 ;"
     

agnetice (feroplatina, feronichelul).
,
   " |
x magnetice -   :
x potrivit magnetice ( almandin, cromit);
x slab magnetice (turmalina);
x nemagnetice -+ ":

1.1.6

ineralelor.
    "< 

ale acestora: Dintre metodele folosite în acest scop amintim : FRORUDĠLD IOăFăULL
FRORUDĠLDSHUOHLGHERUD[úLHIHUYHVFHQĠD:
%

 
 K  
 

 
 " + @  "
 ;< 
 " 
"     "
    + "     
 ;  

16
    ;  " <+  Z
 Y     în conul
"   

  
 ,
      + 

   
 " |  
 
 ;  

+  "

 
 ; < + "  
 
 ; %+  

fla
 ; < + " % 
 
 ; %"  < +  % 


 ; <+%
 
 ; %"  "  ;
  
verde devine lab.
%

   
&
   %# " %  Z  
ameste       %      %#+   ;
 

Y " <@  
"  
;
# 
" 
% +@
"  @ 
%
-
:
 '" " ;%
  ; -"   " "  ;




( " 
 @
   Z  
  %%  


,


"   

'( ) este analiza prin care se pune î < 
 
%+  "  ۠
q" 

|!!( 3 +2 HCl = CaCl2 + CO 2 + H 2 O
,Z % 
  %#   %
 "  %

<"


1.2. Clasifi
 

,

"  " 
+" 
;"++ 

|
1.2.1. Clasa elementelor native,     
; "  
 ;  
 -ul, argintul,grafitul, sulful, cuprul, diamantul, platina,
mercurul).

17
 Aurul (Au), " 
;"" %+; 
"
" "%

 "    + %+ @          %-
aurie, alb-argintie (  %: "  Z - :+  este metalic tipic,
duritatea 2,5 – 3,0, densitatea 15,6 – *+
J" %+
  %  

 
 
"
 
"
""

Cristale de aur
Argintul (Ag), " 
;"" %+; 
+" %+
  +<      

Cristale de argint

18
 Culoarea este alb-  ; "
 
 as

, în timp devenind
cenu
 "    +    + + "   €+ -11,1. Este
%"
 
"

Grafitul ( C ), " 

;"" #, ; 
"; @ "%

    "" " 
 "     
cu
luciul metalic, cristale tabulare hexagonale, uneori columnare.
!"  
 ân
+  +
dar   
@ "+  " + "   +    "   – 2, iar
densitatea este 2,0 – 2,35.
Este flexibil atunci când "
" ; "%+" " 
 +
  <   
 


Grafit
Sulful (S), " 
 ; "" %+ ;n  

" -""% 

de cristale fine bipiramidale, tabulare, agregate granulare. Culoarea este galben ca

@" galben- pai sau galben-portocaliu sau galben – brunie, luciul este gras
;"
 
+<Z" "%+   +– 2,5, densitatea 2,0 – 2,1. Sulful nativ

19
este casant, a  %   
 
%

"
 

 
  

 Y      
 % + @   


%" 
+ Z
" "  %#  "

Sulf
Cuprul (Cu), " 
 ; "  %+ ;  
 " 
"   "%

  "       ; 
. A   -
+ 
este metalic, duritatea 2,5 – 3,0, densitatea 8,5 – *+ˆ
 J"  %+ 
 
"
 
"

Y    
 €*€0C.

Cupru

20
 Diamantul ( C )+ " 
în sistem cubic+ ;  
 
" -se
  "%
 "   +   "%
 
"   +%
%+%+Z+< +%" +<++"

  "  "  "
 
+       €+ "   +

,  "   
 "
+ "  "  " " + "   
"
 
 

Cristale octaedric de diamant

` "  " " 
"" ;   
"@   ;  "

-€+ˆ†   " " :

J 
   
  
  
      " 
+
exploatându-se ca minere-„#   " 
:

Platina – Pt. Denumirea provine din latonescu ”platinum”. Este un
   + " 
 ; ""  %
 Y 
"_  "% 
  
"  %+ 
+ 
 _    "% 
  %

 ! " 
argintiu –_
 !  "  -argintiu. Este un mineral opac, luciul
este metalic, nealterat la contactul cu atmosfera. Duritatea medie 4 – 4,5, extrem
 +   _ %+  <
 ?"% ; + # @   


21
J"  "%   ;   ;"      
 

J"  % 
    _  

 
 <

Mercur –Hg. !" 

;"" #-- 390C). Este un mineral
    

+ "  "% 
,  
  

 Y < 
    "
  -€0!:+ " " 
  –
390!
"  " 
 
J" #       _

 

Globule de mercur pur

22
 1.2.2. Clasa sulfurilor, cuprinde minerale care s-au format prin
combinarea sulfului cu diferite elemente (Fe, Cu, Zn, Pb, Hg, As, Sb, etc.), cele
 
"@     %  
 Y ;
  "ii

"# <€+– €+†  "

!
"@   
"
"
" |
Pirita --"
 - FeS 2 ) cristaliz
;"" %

Are culoare galben-  # 
%-brune, luciu puternic metalic,
este 


<Z  +"
 

+  
+   
6-6,5, densitate 5 – ++" %
 
    +;

Z
" Y( 2 .

Pirita

Calcopirita – ( "

     - CuFeS 2 ), cristalizea
 ;
"" 
 .

23
 Calcopirita
'  %
      # verzui, luciu metalic,
"  
+ 
 <Z  + "
 
  
+    +-4.,
densitatea 4 – 4,3 , este casa

{ 
"
" "%
 " +
""%
  " ;

Blenda – ( "
   - ZnS )+ " 
 ; ""temul cubic. În
 
"
" "%
 " "  


Blenda.

24
 Are culoare galben-%
+%
 " 
 
  ; + 
" " "+
clivaj perfect, duritate 3,5-4, densitate 3,5 – 4,
" "


Galena ( "
 %- PbS ), " 
;"" %.
Are  %+  +" 
+

clivaj perfect, duritatea 2-3, densitate 7,4 – 7,6, "  "
+   "%

  <   


{  
  " 
"  "% 
  "   "  
forme neregulate diseminate în complexe cristaline.

Galena
Stibina sau Antimonitul ( "
  " % - Sb 2 S 3 ) , cri" 
 ;
sistemul rombicâ

.
Stibina

25
 Frecvent habitusul cristalelor este prismatic, acicular, columnar cu striuri
< 
 '  -%+     + 
 clivaj
perfect, duritatea 2-2,5, densitate 4,6 – +M
 J"   #%
   

electrice.
Auripigmentul ( "
  " - As 2 S 3 )+ " 
 ; "" 
monoclinic ,"
" ;" +% 
@
% " +"+" " " " 
J"  " 
"
 
 <Z 
 J"  #%  +     +-2,
densitate 4,8 – 4,9

%"  +"<
 Z " 
"   '" 2 O 3 %
Y <
;X(V +V)( 3
"
"

Auripigment

/
  

 Y 
  
  
 
      -"    " <:
 } "   ""%

26
  +" @ %

" ";
 %"       " % ;    mente în
dezvoltarea plantelor, arseniul stimulator în dezvoltarea bacteriilor nitrificatoare
"  

" % 

 
) cuprinde mineralele rezultate din
combinarea unui halogen (F, Cl, Br, I) cu un element oarecare (Na, K, Ca, Mg, Cu
+ : @ ++% " <
J

0,5 din greutatea litosferei.
Fluorina ( 
 - CaF2 :+" 
 ;""  %
J" 

 ; "  
 "   
| %+ < + < + %" + 

'" "
J"  "
" "


<Zperfect, duritate
4, densitate 3,1 – +
 !
 
 ; %  + "  
 
    
{ 
"
"  "% 
  "+
" "%
 " %"

Fluorina

27
 !:;: clorura de sodiu - NaCl)+ " 
 ; "" 
%
 Y 
"  ; "     "% 
 e druze, în depozite
"  

 "    
{" 
" 
 "
+

 ;"
  
 ;  -  
 : ; % -  

 # :+;-  : 
J"  "
+ are luciu sticlos,

 <Z  +    -2,5, densitate 2,1 – +
 ' "  "
   " 
"%


Silvina ( clorua de potasiu - KCl)+" 
;"" %
{ 

"
" " 
{" 
" 
 "
+

 %
 "
-  
% :
"-  

incluziunilor de hematit fin dispersat).

Silvina
'  " "+ <Z  + "
 
  
+    +-2,
densitate 1,9 – 2, "  "
 -amar, astringent+ 
 
 ; <   "
   
 M*0C. J" %
 
 
+"%

;

28
 Carnalita (MgCl2 .KCl.6H 2 O)+" 
 ;"" %
{ " 

 "  
+    ;"
 
 ; %+ 
%+  " 
 '
duritatea 2.

Carnalita
Kainita (MgSO 4 .KCl.3H 2 O), cristalizeaza în sistemul monoclinic. În
 
 " 
  " 
"
   %
+  
%+  "

 '  " "+ "  ; "
 
+ <Z  +    -3. Are un
" 


/
 


  +"
 
; %      + "     ; "   

!#
"%
 
  "" @ ;
 @ 
"  
 %
Y 
;   

"
"%%"|) 3 PO 4 , NaNO 3 , în cantitate
 ;"
+ 
" ;" - +

 <

 + ; " @  " 
"  "% 
  ) 2 CO 3 -" "

 :

} %
;" 
 

29
 $ %
&
  
&
r, cuprinde minerale rezultate prin
combinarea metalelor sau metaloizilor cu oxigenul sau gruparea oxidril. Oxizii

" M†     " " +    +† "  # 
"++ˆ†# €+†#+;  
# 
++  
!  

1.2.4.1 Grupa oxizilor de siliciu+   

"@  ;  
 " |
+ +#+ +"#

% : oxid de siliciu - SiO 2 ), cristali
 ; ""  # Y

"  ""%
 + " ;

J"  " |< 
 
 |  "  -< :  -:  "   " @
 -  
transparent); citrin ( galben).  "  " " " "  "
 

 ,  
este 7, densitatea 2,5 – 2,8.

! "  " 

30
Citrin

Ametist

31
 Morion
Calcedonia ( oxid de siliciu - SiO 2 ), este  <    " 
 
"  
%"

Y; @ "%
 " ++"+
"   
J" 
 <  %
++%" 
+< +
+%
+
are luciu ceros sau slab sticlos
J"  "

Y
 "  
recristalizarea gelurilor de silice, sau prin depuneri în geode omogene, din rocile
<  <     

Are duritatea 6,5 – 7, densitatea 2,5 –
+
"
 
 

Calcedonia
32
 Onixul "   
 ""
   ; %    "
  ""    

Onix
Agatul "   
""
 " "%  # "

"  a benzilor.
Opalul (SiO 2 .nH 2 O)+ "      " 
"  ; "
 
 J"   "    | % + + < + 
 '
 " "  ; " "
ros sau mat. Are duritate 5-5,5, densitate 1,9-
2,5, este casant.

Opal
33
 Silexul sau cremenea
 J"    
   "  +
  
+ %+ %+  " 
 
 "
 
  

 J" 
frecvent în rocile sedimentare – aluviuni.

Silexul sau cremenea

Imp
  


   #  Y 

   "   
 
  
" Z    
<
 )"  + ;  
   <%+ ; " " 


+
@ -  %

, "  
   + #  "  ; %    
"  Z
  " "  
     

  
 
  
"%
  """%;
+

"@    <  <+ Z
  ;
 + 
@ -le mai
"  

 "
" 
+

 
" 

1.2.4.2. Grupa oxizilor de fier+   
"@  "  | " +
  +   

Oligistul (Fe 2 O 3 )+"
"% 
 "+ # "
"  % 
 '  
 "

 { "   " 
struguriform.

34
 Oligist
Hematitul ( oxid de fier - Fe 2 0 3 ) + <
 "    
 @
 +< ;"
+"%

+ @ -     ; care este inclus, sau chiar
"
'"
 
 
+   +-6, densitatea 5 – 5,3, este casant.
Are luciul semimetalic sau mat.

Hematit

35
 Limonitul(Fe 2 O 3 .nH 2 O)+ " 
"   "  + < +
sguriforme sau poroase. În stare <
" % ""@
%-
brun. Duritatea 1-4, depinzând de starea de agregare, densitatea 3,3 – 4, luciul este
mat sau semimetalic.

Limonit
Magnetitul (Fe 3 O 4 sau Fe 2 O 3 .FeO)+ " 
 ; ""  %.
Are culoare 
#%
" 
,  +-
'
 
        ;
     @ 
  

Are
densitatea 4,9 – +
 J"  
"@   "% 
  "    + "
granulare sau mase compacte.

Magnetit

36
 /
 


(# }" 
+@ ;%  
+    ""%    
 "    % 



 Y 
 ; " ;   U+ 
 ; 
  %+
g
%" 
!  # "

1.2.4.3. Grupa oxizilor de mangan+" ; @;"
" 
+"%
  

Piroluzitul (MnO 2 )+" 
;"" 
tic sau rombic. Habitus
| '  
   # %
" 
 ,   -6, putând
"
@
+; "  

Piroluzit
Manganitul (Mn2O 3 . H 2 O), este un oxid de mangan hidratat,
crista
;""  +
+   -
Y
 ;
"  #+#  ;

37
 Manganit
/
  

. Prin alterare oxizii de mangan pun în libertate
manganul, m   ""%    "     <

"
 "   " <
   %    +
"+  + <

 Y 
"" ; " "% 
   #   
 
   ;
  # "  
   
%%<
Y%
  " ;";" 

1.2.4.4. Grupa oxizilor de aluminiu+ "     |  +

  %#


Corindonul ( oxid de aluminiu - Al2 O 3 )+ " 
 ; "" 
#++ " 
"  "% 
  "  % <  
   <  
+  "  <
 % | "„ "„%" 
%„ „< 
'" "<
+ "
 
 
"
"
+   ˆ, densitatea 3,9 – 4,2 , are luciu adamantin.+" "


"
 
 
"

38
 Corindon
Hidrargilitul ( hidroxid de aluminiu - Al (OH) 3 )+" 
;"" emul

 '  %
 "   "% + < "  +
luciu sidefos sau sticlos, clivaj perfect, duritate 2,5-3,5.

Hidrargilit
Bauxita (Al2 O 3 .nH 2 O) "   "  #  
 J"  
mine
{ 
"
" " 
@ ""
'
%
"  


 
 " 

39
 Bauxita
/
  


 {  "    "% 
factorilor e#   "   %
 ; " " 

'"    "       <        
 
   
;


<%


& 
` "  " "  "
   #    
  

;"
 
+  
 

"
 ‹    
 , "
 "
   |  + %+
"+"+"

<= 

+ "
  

Salpetru de sodiu (nitrat de sodiu - NaNO 3 ) - salpetru de Chile –
deoarece a fost descoperit în Chile ! 
!" 
;
sistemul romboedric
 Y 
"   "   +   

40
cruste. A  %
+ + %
+ %  
+  " "+ <Z
perfect, duritate 1,5-2, densitate 2,24 – +ˆ+" "
+
 +" " .
A rezultat prin oxidarea bi
#  
"

< " 
+ %  

Salpestru de sodiu
Salpetru de potasiu ( nitrat de potasiu - KNO 3 ) (salpetru de India ).
!" 
;"" %
Y
" "%
 " %"

Are " "+   + "  +ˆˆ+<Z " "
Este

"@   @ salpetru de Chile.
Y# 
;? 

'" "
" " ; 
;

 , nitratul
" @ -16 % azot.

41
 Salpetru de potasiu
<=

+ "
 %

Calcitul ( carbonat de calciu - CaCO 3 )+ " 
 ; "" 
romboedric. Poate fi incolor, alb-
 "+ "     ;  ""|
%++ %++ 
'  " "+"  " "+

 <Z  +    , densitatea 2,6 – 2,8
 } <"

 
++V!l. !

;%

- :

Calcit
42
 Aragonitul ( carbonat de calciu - CaCo 3 )  
 
"  " + '+ Y
 !" 
 ; ""  %
 V% "
cristalelor este prismatic sau acicular, p @ " ; " 

Aragonit

     "  ;"

 <    %-
 "
+
+< +<  ""
'" "+";"
 


"
 

 
+  te 3,5-4, densitate 2, 9 – 3,0.. Nu este stabil trecând încet în

}<"
 
VCl diluat. Este casant, clivaj foarte
slab.
Dolomitul ( %      - CaMg (CO 3 ) 2 ).
!" 
 ; "" % 
J" +%+ 
 
%+ <+ %
 '  " "
 J"  "  " "


 <Z  + "
 
  
+    + –4, densitate 2,8 – 2,9.
Este casant. }<"
"%
 cu HCl.

43
 Dolomit
Rodocrozitul ( carbonat de mangan - MnCO 3 ), " 
 ; "" 
romboedric. {  
 " 
"  "< +  +  + + ;
cruste. Are culoare roz-"  
  "        ;
CaCO 3 . Are lu" "

<Z%+   +-4,5, densitate 3,6- 3,7.
} <"
   
  +   
   cu HCl. Este casant,

"
 
 
"

Rodocrozit

44
 Sideritul ( carbonat de fier - FeCO 3 ). Crist
 ; "" 
% 
 '   % 
 " ,prin oxidare devine brun-
deshis, duritate 3,4-4,5, densitate 3,9
!V!<"
+;"

 <"
 

Are luciul sticlos, clivajul perfect, este casant.

Siderit
/
  


   +    %+
 ; %     
 ! "      ""% ;
   +   ; " ;%

   
 

{
    "    %
 "    "+
 
  
  " + "       

 
  "
 `   ; " 
    @  
impor    
 "    
 `       
" ""
";""; 
prin aplicarea micro-;

 |"    

45
 1.2.5.3. Grupa su
+ "
 "

Gipsul ( sulfat hidratat de calciu - CaSO 4 .2H 2 O)+" 
;"" 
monoclinic.Y
"  < "% 
  |
 @ 
+<@ 
+"
 
  +%+u, galben-
+ %++

'" "+" ""

""


Gips

 <Z    %+ "
 
  
 " %"
+   
1,5-2, densitate 2,3
;
"; -€oC) trecând în ipsos
(CaSO 4 ½H 2 O). J"    "
 {  
 " 
"   ; "  izolate
" + ""  
,%" 

Anhidritul ( sulfat de calciu - CaSO 4 )
!" 
 ;"" %

Poate fi incolor s %+ -%
" +  
 '  " "+ " "+
transparent sau translucid, clivaj perfect, duritate 3-3,5, densitate 2,8 – 3,0. Nu

 ;"  ;ips.

46
 Anhidrit
Baritina ( sulfat de bariu - BaSO 4 )  %"„  – mineral
greu, c" 
;"" % . În na 
"
" "%
 " 
tabulare sau prismatice, alungite, mase granulare, masive, stalactite sau rozele.
 +%++%+%+++%
" +<


<Z   "  + "
 
  
+    -3,5, densitate 4,3 –
4,7..

B 

47
 /
  


    "  ; %   
+ "    ; "   
 $" " "  
  " -"

:

<$=

  "
 "

Apatitul Ca 5 (F,Cl,OH)(PO 4 ) 3
J"  "  +;

  "  }+!+? 

@   | apatit, clorapatit,
iodapa 
!" 
;"" #
{ 
"
" "%
 
"   
@ " +  "  + " "% 
 
ni sferic  "  
  
, deseori cristale prismatice sau aciculare
bine dezvoltate. !    + ; @  ;  "  + 

denumirea de fosforite.
Apatitul este incolor, alb,verzui, bruniu, etc, luciul sticlos sau gras în
"
 
, are duritatea 5, densitate 3,2. !<Z"  +

;
albastru verzui, este casant.

Apatit

48
 Vivianitul ( fosfat de fier hidratat -Fe 3 (PO 4 ) 2 .8H 2 O)
 !" 
 ;
""  
 {  
 " 
"  "% 
  " 
@ "+ 
    %

 {      "    " + 
#  ;  

@   -verzui .  "  " "  " " 
"  clivaj, duritatea 1,5 – 2, densitatea 2,9 , clivaj perfect, este casant.

Vivianit

<< = 


 Y "  "
    "
(H 4 SiO 4 ), metasilicic (H 2 SiO 3 :  " -V 6 SiO 7 :      

Mineralele acestei grupe sunt de o foarte  <    
"@ +  
     <     ""
   
Z
"  
Y
"M†    "

 % "   "   " "
  drul de siliciu, în care
 "
    + #<@

+ @ 
    

Y  ;
cazuri înlocuit de aluminiu formându-se alumo-"
 Y   ;

49
;   #"+ 
""  
sau dodecaedrice.
L   "   
" + "  " ;   ; "
"+  silicatii se împart în 5 grupe:
x silic
x "
x "%
x "
x "

1=
  "
     "
"    -: ( fig. 1.3),     "
 
  
tetraedr "  

     -`+ }+ !+ `+ ':+  "
 
     
  
 {         
 +     

Fig. 1.3 Tetraedru unic izolat

a) >

+" "

(SiO 4 ).R 2 xx Radicalul R 2 xx 

;" 
" 
 
%<-`}:
Are ca mineral reprezentativ : olivina SiO 4 (Mg,Fe++) 2 .

50
 Olivina ( "  - Mg, Fe) 2 SiO 4 -  <
 
< 
":<  " "
" " - 
""„:
!" 
;"" % .

O<

'" "+

<Z < "
 
 

J ;
" 
 - "  

Duritatea este 6,5 – 7 iar densitatea
3,3 – ++" "
{ 
"
" "%
 " " ismatice,
adesea mase granulare. Este casant.
;> 
+
-Y( 4 ) 3 .R 3 xx.R 2 xxx în care R 3 xx
=Mg+2, iar R 2 xxx = Al+3 Fe+3, Mn+3
 !  
"@  " | $"
(SiO 4 ) 3 .Ca 3 Al2  '  -Y( 4 ) 3 Mg 3 Al2. {  
 " 
""c în rocile
 "%
 "" % 
$" 
 "-:+" ;+% + %+%
deschis, verde deschis, verde smarald, negru.

51
 Grossular
Y"întâlnesc în rocile eruptive bazice, ultr%
 
Y 
 @ ;%    +
"   ;"  


Alamandin

52
 2 = 
     , se  
 
"      Y( 4 de tipul : (Si3 O 9 )-6, (Si6 O 18 )-12. (fig.1.4).
Are ca mineral reprezentativ turmelina.

Fig.1.4. Grup de tetraedrii inelari

Turmalina (Si 6 O 27 (OH) 2 Al6 B 3 Mg 3 Na). Cristalizeaz

 ; "" 
romboedric
 {  
 " 
"  "% 
  "    
prismatice alungite ,     " %" ; + "  "
 
!"  
  

'
st"  "+ "  "  " + "
 
 
 "  
+
duritatea 7-7,5+ "  +
!<Z " "" 
';
  + +"  "+" +""

Turmalina

53
3=

?  
,    <   "   "+    
  #%

Y" " "  
"
+
clivaj fibros.
a) Familia piroxenilor,  "     
  i simple de
tetraedrii(fig.1.5).
Are ca mineral reprezentativ augitul.

Fig. 1.5.L      "|- "

b –  %

Augitul ( "  #  + +    - Ca
(Mg,Fe,Al,) (Si,Al) 2 O 6 )
 !" 
 ; ""  
 Y 
" 
 ";" 
!%
-
+%
+
"
verzuie. Are luci " "+ "
 
  
+    -6, densitate 3,3 – 3,6,
este casant iar clivajul este bun.

54
 Augit
b) Familia amfibolilor +  "   
   % 
tetraedrii ( fig.1.5.)+
"@   itul, a  % .
Tremolitul - "          -Ca 2 Mg 5 (Si 4 O 11 ) 2
(OH) 2 ). Descoperit în Valea Tremola în sudul muntelui Saint-Gothard (Alpi).
J" 
"@    %
!" 
;"" 

Tremolit

55
 Este alb sau alb-
' " "-" "

<Z 
 +"
 
"
+   +-6, densitate 2,9 – 3,0. Este casant.
Actinotul Ca 2 (Mg,Fexx) 5 (Si 4 O 11 )(OH) 2 + " 
 ; ""temul
+   <     +  " "+    +-6.

 
 <
  | )  -Z :  '  -%" 
amfibolic).

Actinot

Hornblenda Ca 2 Na (Mg, Fexx) 4 (AlFexxx) (Si,Al) 4 O 12 (OH) 2 ;

" 
 ; ""   . {  
 " 
"  "% 
  " 
prismatice, columnare, mase compacte granulare. '  <  " %

@
  + <Z  +    +-6, densitate 3,1 – 3,4, este un mineral
casant.

56
 H%

4=


q" 
" " 
 - "
    " ; "    "  
 #
+   

proprietatea  " "; ( fig.1.6).

Fig. 1.6. q     "#"  

#

57
 a) Familia micelor , sunt alumino-"   "+ + +

"@     <@ -o biotitul (mica neag
:  "<  - %
:

Biotitul ( "  #  +   
K(Mg,Fe) 3 (Si 3 AlO 10 )(OH,F) 2 )+" 
;""  .Y
" 
; " +" """+
+" " 

clivaj perfect. Are duritate 2-3, densitate 2,8 – 3,2
Y 
 
+
"
" "%
  +;""@

Biolit
Muscovitul ( silicat complex de aluminiu hidratat Kal2 (AlSi 3 O 10 )(OH) 2 ),
crista

Y
"  "+ +"
""
&  ""
+%
;
+

""%+%-
"   "
 `"<  "  +   " " " " "+ " 
transparent el"   #%
 
 <Z      -3, densitate 2,7 –
2,9
Y "% %  +"< "  " % 
Y 

;"
 ;  "
"";@+"

58
 Muscovit
b) Familia mineralelor înrudite cu micele.
Y" "



Cloritul este un alumino-"  }+`'
!" 
;"" 

 Y 
"  ;   "" " 
 '  verde, de
 
'" "+<Z
,  -2,5, densitate 2,6 – 3,0.

Clorit

59
 Talcul ( silicat de magneziu hidratat - Mg 3 (Si 4 O 10 )(OH) 2 )+" 

;""  
Y
"  " +<  schis,
alb – <++
%+%
" " "+"+ duritatea 1, densitatea
2,7 - 2,8. J" 
 
 
 

Talc
Serpentina, Mg 6 (Si4 O 10 )(OH) 8 +<  
%+" "
sau gras, clivaZ
q
"@ ; 

Serpentina

60
 5 = 
    :
;+ "  
 
tetraedri de SiO 4 ;
 ;    ; "+ @  
tridimensionale (fig.1.7)
 !  
"@  " " " 
 ; 

| " " 

Fig.1.7. q  " "-oxigen

; > 
+   "   
"@ + @ 
circa 50†   " " +  €† 
;

 <+ ۠ ;    ۠ ;  "  
 Y   
  |
 " " "" 



 - :+ "  "     "+
  
+" 

Ortoza ( alumino-silicat de potasiu - (Si 3 O 8 AlK) )+ " 
 ;
sistemul monoclinic. Are culoare roz deschis, alb, galben-%
+ + %
 +"

<Zrfect, duritate 6-6,5, densitate 2,5 – 2,6. se
; @  ;  
 "% 
  "  "   "  + "<
granular.

61
 O 

Sanidinul, ( feldspat alcalin de potasiu – K(AlSi 2 O 8 ) ) "


 
 +   " "%   "  "
 " "   "   +
frecvent fisurate.

S 

62
 Microclinul, ( "   "- K(AlSi 2 O 8 ) ) "


 + " 
;""  

Microlin


  -:+"  "  + "  
+  %  

Albitul ( "     "  - (Si 3 O 8 AlNa) )+ " 
 ;
sistemul triclinic
 Y 
"  ; "   
oase. Poate fi incolor sau
%
 
 luciul sticlos, <Z  + "
 
  
+    -6,5,
densitate 2,6. Este casant.

Albit

63
 Anortitul ("      (Si 2 O 8 Al2 Ca) )+ " 
 ;
sistemul triclinic
Y
" "%
 "  %""
"

'  
 J"  "
 
 <Z  , luciu sticlos.
Duritate 6.
Printr- "   ;  %      
 oligoclazul,
 %  .

b) Familia feldspatoizilor+   "  "

 ; "
@  "

Leucitul ( silicat complex de potasiu - (KAl Si 2 O 6 ) ), 

izomorfism. La temperaturi de peste 6000 C " 
;"" % iar la o
temperatu
  Z"
  ; <   
. Este incolor sau alb-


 "
 
  
     +-6, densitate 2,4 – 2,5. Este casant,
" @
 " +

<Z

Leucit
Nefelinul ( silicat com#    " - (NaAl SiO 4 ) ),
" 
;"" # . Este incolor sau alb, alb-+


%+ %
+ <" 

 '   -6, densitate 2,5 – 2,6,

64
luciu sticlos, clivaj slab, casant
Y
"  în roci magmatice neutre (sienite). Se
 


Nefelin
Sodalitul ( alumino silicat de sodiu - Na 8 (AlSiO 4 ) 6 Cl 2 ) , " 
;
sistemul cubic + "% 
  "   
 '   ;"
 "
%" 
, luciu sticlos, duritate 6, densitate 2 – 3
Y; @ ;" 

Sodalit

/
  

 Y  "  
 "
 
  
 
  
+  
        ; "

65
terest
+      
 " "  -:+  

+ ;
"

6=


: ;+
 "
+    
 '    
+ "  "  
   
"  
 "  
+           "   
    
 {      Z   " ;  ; 
familii:
a) – "%"  
b) – " "  
c) – familia micelor hidratate.
; > 
  : 
 ;+ "  

dintr-"       ""      
," 
  
 "   
+M-+M+ ;   @ 
 
"+ "


  
 
"% 
!   | Q" 

Caolinitul (2SiO 2 .Al2 O 3 .2H 2 O)+" 
;"" 

Caolinit

66
 Y 
"  "% 
    "" " " 
@ " 
 
 ! %
+ 
%+ 
 " %
" 
 
 <Z   
duritatea 1. Prin umezire devine plastic.
Halloysitul, 2SiO 2 .Al2 O 3 .4H 2 O+ " "%      " 
; -+M:+   " ;     <;
Z";""

; > 
  : 


; sunt

  
strate de tetraedrii de siliciu între care este cuprins un strat de
   
,"   " -+-:+ "


; "  
  -!+`:"+  
capacitatea mai ma  "%  + "  


!  |  +%Q    

Montmorillonitul, 4SiO 2 .Al2 O 3 .nH 2 O(Ca,Mg)O+ " 
 ;
""  
 ! + %
"  " 
+   +<Z

 { 
    <  + <  " +   "

 

Montmorillonit

67
 Beydellitul, 3SiO 2 .Al2 O 3 .nH 2 O(Ca,Mg)O+ "

    +
 "   
" mai bogat în aluminiu.
Nontronitul, 3SiO 2 .Fe 2 O 3 .nH 2 O(Ca,Mg)O+" "%   
  +  
 "%"     +  
  
+ 

c) Familia micelor hidratate, fac trecerea între silica  
    "   
 ' "  
 "  
+  " 
 "  "
+     
 
" 
 @ "   
!
" 
  
+ @   
 ; 
Y
+;
    | "< +
<  

Hidromuscovitul+
 "< -%
:+
%
+   

 Y ; @  ;     "  +
sericitoase sau gneisuri.
Vermiculitul+
 %  -
:+%

"<+
 +"
J"  % ;

Glauconitul+
-verzuie, luciu mat sau gras, duritatea 2-3. Se

" ;""""

Y  
    
  
+ @ 
     <
"
Y% ;
"  +
+"
+%   "

'<
  
  <+ " "% 
Y"
;

   <+" ""  +   "




68
 Capitolul 2
Notiuni despre roci

q 
 "    
   
 "   

 {  
 " ; @"   |    "+  
"+ "
+ 

,
      
 +  " "
 ; |  
 < "  

2.1. Rocile eruptive sau magmatice

S- 
 "   <+ " 
 +"< " "  
,
"  
%
"  " ; ; " +" 
"  
" "
"< "


Rocile holocristaline -"„; + :
? ;
   "+    
 "       +
"
    + "
""; "
" 
 ;


Rocile hipocristaline sau porfirice sunt formate dintr-un conglomerat de
"   -" : " ;   "
  "   "  "

" "

'  "   
<; "# 

La adâncimi mari sau în centru masei, s-au format fenocristalele, iar cu cât magma
; 
 " "
+    " "
@ + "  " 
într-  ;" "  <

69
 Rocile sticloase sau vitroase, s-    "  %"
 
  " " " 
 { " "     "
 
 "
"""
" +
@@ "  "%
forma unei mase sticloase.
,
  Y( 2  
;+ <
""
în :
ƒ roci acide, cu peste 65% SiO 2 ;
ƒ roci neutre, cu 52-65% SiO 2 ;
ƒ roci bazice, cu 45-53% SiO 2 ;
ƒ roci ultrabazice,sub 45% SiO 2 .
`  <""
;|
ƒ  +"  ;"
+ ;
sp " }+`!<
+#+%+% 

 

în rocile bazice;
ƒ   +"   ""
+   ;
"  "  '+ )+ X  !+  | "< +  "   
plagioc+
 
;  
ƒ minerale principale, sunt minerale care iau parte în mod permanent
; +""  @  


ƒ minerale accesorii, sunt mineralele care iau parte în mod
; @
; 
;" <
ƒ +
  " +

 
procese de transformare, sunt minerale greu alterabile;
ƒ minerale secundare, 
  "    ;
magm

, " 
|
+ 
+% 

,

"  " 
 <"

; 

70
 a) Familia granitelor, cuprinde roci acide cu 72% SiO 2 . Sunt formate din
   "  "      "<+ %
+
#+ "" "
! 
|
ƒ Granitul+ 
 " 
+ "  " +   

-+<+ +%:
!" 
"%
 
"

%  "  " "+ "
 
 
  "  +   "
+"
"%
 
%+"%+" 
; "
+   " "-sidefos; hornblenda   %  " 
 
<
 ,
 
 
+ "%    %% 
     
bob mare.

Granit
ƒ Pegmatitul granitic+ 
 " 
+ " "%    
"  "  
+;;  

+
"
" ; 

71
 Pegmatit
ƒ Riolitul, 
 
+   ; + < " 
%

}"  "        "  -Y 
:+  ; "%" 
 eldspat-ortoza.

Riolit
ƒ @ )
  
 
, sunt roci sticloase sau
< "
 (%"  "   
   
+ "
 
  

  
+" <+" 
" "+" ""  

72
golu 
" ;    +  
  "% 

 J" 


Obsidiana Pechstein

Piatra ponce

/
 


   "
 " ""
luto-""+ %   
  +  
"

b) Familia granodioritelor, cuprinde roci acide cu 66% SiO 2 , care au ca
     " gioclazi, iar ca minerale accesorii:
 " +
+%

73
 ƒ Granodioritul+ 
 " 
+  % +  
"  
  
 @    
 !   "| % +   +
andezin, labrador.

Granodiorit
ƒ - Dacitul+ 
 
+ 
  "    
 +
"@   ; -"
 " 
  
'


Dacit

74
 @ )
  
 
+    
   "  lor granitici, de care se deosebesc numai prin

  
  

/
 


       "
     
"+ " -""+;"
% ;u.
c) Familia sienitelor, cuprinde roci neutre cu 57-62% SiO 2
 ! "

"  ;     
 " " 
 !     "
 +    "  " + %
+ %   
feldspatoizi (sodal :
q |
ƒ Sienitul+ 
 " 
+    ""
  
 "
-%
" 
 ,
    " "
  " + "%|
"   %
+ "   %  + "    + "   + "it cu
sodalit etc.

Sientit
ƒ Trahitul+ 
  
 +    ;"
+ 
%+

+" 
"


L "
" "%
 ;" 

75
 Trahit
ƒ @ )
  
 
, au acele   
 + 
"   
" 


/
 


q " + "
;Y( 2 +  "
lutoase sau luto-argiloase mai fertile decât solurile formate pe granite. Solurile
 L +   + " " 
 

d) Familia dioritelor+     +      -57%
SiO 2 + "    % " ;   ;       
. Ca
  +  " "     "|
%
+ %  +# + 
q |
ƒ Dioritul+ 
 " 
      "   
%
+  + <
  %     "
 '   
<


76
 Diorit
ƒ Andezitul, 
 
+    @
  
 J" 

 " <
+ "
  

 }"      +
 + % + %  + %
+ t, cuprinse într- "
 " 


K" " " %

Andezit
ƒ @ )
 

+;
" 
 

/
 


      "  "   -argiloase sau chiar
" 
;  

77
 e) Familia gabrourilor cuprinde roci bazice cu 48% SiO 2 +"  
%
! "" +oarte
% -%     :+    "| #+ %  + %
+
<

q |
ƒ Gabroul+ 
 " 
+   ;"
+ < + 
@


} " %"
 ";
ia devin
% ;  +% +  + + +< ;" 

Gabroul
ƒ Bazaltul, 

+ ;"
+@

+
+
 <

Bazalt

78
 ƒ @ )
  Piatra ponce+;
" 
 

/
 


    " "@
"+
;    +

f) Familia peridotitelor cuprinde roci melanocrate ultrabazice din care
"" " " 
!";"<


    "   "    ; 
 J     "
   
"

Peridotit

2.2. Rocile metamorfice

Rocile metamorfice s-    " 

  
#"   - < " "  : "%  "  
    +     
    " "  
<

Y"" " "

,
       "
 "% 
  
metamorfism:

79
 a) metamorfism regional
b) metamorfism de contact
a) Metamorfism regional, se produce ;""+
 
    " <  ;   " +
        
  
  
"  "%
 

{  @ "
" "   
metamorfism : FDWD]RQDPH]R]RQDúLHSL]RQD.
Catazona+ "  "
 ;  €-12 km adâncime. Temperatura atinge
400-7000!+ " < 
 "    + " 
  
"%

' "%
  @ ;


@   ; "    #  + @  ;  " " % "  +
numite roci de metamorfism plutonic.
Mezozona, "  "
 ;  - N  @+ ; "
 

temperatura ajunge la 200-4000!
 " <      
  "  
 K    "  "


 ' 
  %
"  "   


Epizona+ @
   N  @
 L  "  "


 "
# 
 "  
+ 
"
 ;  
  
 "
< 
   "%
 

 '    "    
"    "   + "       ;   ;i
 

J#+"   ;"  +;
" "+ "  "

b) Metamorfismul de contact+"
  "#"  
;<
 % "; "

,
 "
"
  " "   
 | PHWDPRUILVP H[RJHQ úL
metamorfism endogen.

80
 Metamorfismul exogen cuprinde fenomenele de transformare ale rocilor
cu care magma a venit în contact.
Metamorfismul endogen cuprinde fenomenele de transformare ale
;"


’@        
  "%|
PHWDPRUILVPGHFRQWDFWWHUPLFúLPHWDPRUILVPPHWDVRPDWLF
În metamorfismul de contact termic, rocile din jurul bazinului magmatic
sunt topite  "    
   ;   
 q
 
corneene de contact (ex. calcarele sunt recristalizate în marmore).
În metamorfismul metasomatic 
  " "   
diferitelor fluide eliberate de bazinul magmatic.
,

 "; ; 
familii:
a) Familia gneisurilor, s-   ;  
  
 
 "
$"
 + 
" "%  ""  


Gnais

81
 Y" 
<
 "|""" !"
" "
 $""     "  +  " "  -nisipoase,
"
 ;+ %  ; "
, "  
 @ 
 +  
" " "
; > 
+         
"  -"+"" ":

!       
+ r ca minerale accesorii
"  + 
+ 
 

`_"
; > 
 

+     +   
  < %+  %+    "+ +  +
dolomitul, magne  +
 '<     ""+" 
""
 +   
+" "" 

""

82
 “"  "
; > 
 
+      ; 
 
    < %  ltrabazice. Au ca mineral principal
+"%+  +
<


; > 
 
 "     " "+    ;

 " "
}  " + %
%
" 

"""

“" " "

83
 ; > 
 
& +     ; "   

  # ;   %
 ”"  %  #  "

" 
 <  @ " "" -argiloase.
; > 
 
 au rezultat prin metamorfozarea rocilor
" %  ;   
+ "    
%
 Y 
<  " " 

'" " ""



“"  "

i) Familia filitelor s-    "  "+  @   -un
 "    + @    -  "   

 Y 
   + 
+ 
+  + " + 
+  + 
+ # 
 "%" 
%"
'  <  

  "   |   + <+ %
" + 
%+

84
 + < " "
 '  "   <    " " ; 

"%+ + ;"

“"  "

; > 
 cuprinde roci complet cristalizate, lipsite de
"   
 J 
 ;  "
     "  
""
!  ""+ "  "


! 

85
 m) Familia marmorelor cuprinde rocile calcaroase care au suferit un
 "   "  "  
 


J   %
 @  "    " sunt diferit colorate (uniform, în pete,
"<:+  


Y  "  
Y

"";"  " 


Marmora

2.3. Rocile sedimentare

Rocile sedimentare sunt depozite de substa "  " +

          <+    
"    "   "        "% 
    "+  " " %"  cipitare sau
"  """ """" " 
"  "%"   



Majoritatea rocilor sedimentare sunt stratificate (formate din strate
""<:
K"   ;"
 " "   -  Z+

86
     :
 q "   "  
  
"

,
 "   <  +"  "
"
" |
a) – Roci sedimetare detritice sau mecanice
b) – q"    
c) – Roci sedimentare biogene.
a) Roci sedimentare detritice+ "       
+
    #"  
J"  "
sau sunt tr"  "    ;+ "   

'"   " "
 
 
 +     "  
   + 

|
ƒ J
  

+ "       
mi,
rezultate prin dezagregarea stâncilor. Blocurile au diametrul peste 200 mm,
   €€-€     
  -": €-2 mm. Sunt
    "    "   %  " @
 

< te.

Blocuri
87
 Grohotis mare

Grohotis marunt
ƒ J

( )    sunt fragmente de roci
"  "   
+ "- Z
U<

 " €€+ ; €€€+ ; €-2 mm.
Y   +"     


88
Bolovani

Pietre

 

89
 ƒ Nisipurile, sunt formate din particule necimentate heterogene
"  
 -@+ 
: " <@  -"  :
 ,
  
particulelor se împart în nisipuri grosiere (2-€+ :  "  -€+-0,02
:+  
    ; "     -un singur mineral
-"":" +;
  #  ";
 
"
 i alte minerale: oxizi de fier în nisipurile silico-feruginoase,
carbonat de calciu în nisipurile silico-"+  " ; " "-
feldspatice etc.
ƒ )"""""
+ @ ""



Nisipuri omogene
ƒ Ni"   " "
  
  "  ;
%   "%"    <+    <  < +  
humificarea, iar solurile formate sunt fertile.

90
 Nisipuri heterogene
ƒ Breciile ,s-       urilor, de aceea au
" "

Brecii

91
 ƒ Conglomeratele+     +
de aceea au aspect rotunjit.

Conglomerate
ƒ Gresiile, s-      "
 {  
    

-+ ++"  
+# 
fier) se întâlnesc : gresii calcaroase, marnoase, argiloase, siliciose, feruginoase.

Gresii

92
 $" "  "     "   " 
chiar foarte profunde. Gresiile c"  -feruginoase, dau în genere
" + @    
 $" ""  "  "
"""


ƒ Mâlul sau praful este materialul cuprins între 0,02-0,002 mm.
," ; 
 
 
     +  
 ;"  
%      @
  " + "  @ " 

"   < 
 
    "
 J "  ;  
 
 "
+ -"
 " -
+  " "tecat cu
 ""   
  ""

`@

"+;   ;"
  -
<

ƒ Loessul " 
"  

   
f+   + @   #  + "    " 
Z  <@  " 
 !"    
 " | " " -3%,
"    M€-*€†+ 
 †+ %    -€†
 !

" ;
|Y( 2 = 65%, Al2 O 3 = 11%, FeO = 3%, MnO
„ ++ !( „ €†+  # €+†
 ""   % ""
+ " 
"+ %   
  + %+ "   "    +
"   < +"   
.
ƒ "" "     <
 
 
   "
 Y
 
 @ " "" -nisipoase foarte fertile.

93
 Leoss
ƒ Argila, "  
       "% €+€€ 

K 
<   
 " 
,
  
" 
  ; 


Argila

94
 ƒ ' " ;%
    < %
+ " 
  ;

 <+"" 
<@ 


J" 
+

 %   
     
+ "  ""
  
 +  

 



 
 " 
 "   # 
 "
+   
 "

În func    ;   
 " ; @" 

<
 
|
- Caolinul "    
 

 '  %
  

"    "

Caolin
- Q)-;"
"<@
-
negrici"

!
"


- Lutul     +  %  
+  
""     "  
 +  
     ; "+


95
 - Marna+" 
  %t de calciu.
,
 ;%  ""
<
 
|
- 
cu 5-20% CaCO 3 ,
-  
cu 20-50% CaCO 3
-   
cu 50-75% CaCO 3 .

Marne
;
 , sunt depuneri "
 "
"""""  
++

";Z<"
, "  |
ƒ Calcare oolitice, au rezultat prin depunerea CaCO 3  "
bicarbonatate în j 
  " Z <  ;   

 '
  
    +  "    ;    -un ciment
"
Y +"<  %% ";Z 
de CaCO 3
,
" "   
 %% 
+
 
" -"„
:

96
 Calcar oolitic
ƒ Tuful calcaros, s-a format prin depunerea CaCO 3 din apele
%%        @+ %  ; < 
   @  !( 2 ,
carbonatul se depu "% 
  "
 ; Z 
    " +
"  % 

" ""

Tuf calcaros

97
 ƒ Stalactitele, s-  <  Z";
 ;

  !-!( 3 H) 2 . Prin evaporarea apei, concomitent cu pierderea de
CO 2 +" 
 !!( 3 +"""<";
 "  @  "  
Y   " <
  
scurgere al apei bicarbonate, situat în interiorul lor.

Stalact

ƒ Stalagmitele, s-   ;   " 

%   % + ;"
  
Y  
" 
  Z" ;""+  "%    " 
mijloc.

Stalagm

98
 ƒ Coloanele+
  "   "  

ƒ Draperiile+ "   "       
<" % "" 


ƒ Travertinul, este un tuf calcaros compact, format prin depuneri
";
  
 
`
luând CO 2 – + %   ;" 
    "  % " 
<  

Travertin
ƒ Calcarul litografic, este cel mai compact calcar, lipsit de vine de

" 

Y 
 
 

99
 Calcar litografic
c) Rocile sedimentare biogene+ " 
   "    
intermediul organismelor vii. Ele se împart în ]RRJHQH úL ILWRJHQH+ 
  
organismelor animale sau vegetale care au contribuit la formarea lor.
Rocile zoogene, au rezultat în decursul vremurilor prin activitatea

!
"@  " |
ƒ Rocile calcaroase+        
"   " - +     
foraminifere).

100
Calcar cochilifer

Calcar numulitic

101
 Calcar foraminifer
ƒ Rocile silicioase+ "          @
  %  ; "   
" ""   <
 <  -q +
Diatome).
ƒ Rocile ferugionoase, sunt depozite de limonit rezultate prin
 #  
% ";Z

ƒ Roci organogene fosfatice, sunt roci formate din resturi de plante,
 <#  % 
 e fosfor.
ƒ Fosforitele, "     %  ; "+  " 

    "<+      "+     
apelor din scheletele diferitelor animale.
ƒ Guanofosfatele, sunt roci fosfatice formate în anumite p "
; "  +  #    <  
"
 " 
 Y  
 % ;"  +; % ;

@

Roci fitogene
 '       " 
+ ;
decursul vremurilor, a " < +
J"
"" % 
{ " 
| %+ +
%%+
huila, antracitul.

102
    

turbele+ 
 "-au
format se împart in turbe eutrofe  % oligotrofe.
Turbele eutrofe +"
+; "%

"  ;"+   <   
 % < 
+ 
  " +

+       %+ " " 
 ;@d de la marginea
" +    @  "  

 {  
 <   "
;"  ""+" 
+   +   +  %"";

; 
+@    


Printre straturile de material or  "" "    
mineral adus de ape sau vânturi de pe terenurile vecine mai înalte. orizontul turbos
 "
 
"   

Turbele oligotrofe " 
 ;   +   "   
""  @
" " €


L%
 

'"
 

     
 #"<     
 { " 
+ "   "  


103
 Capitolul 3
Profilul de sol si proprietatile lui morfologice

"%
   



Solul este considerat ca un corp istorico- +     

" 
  "-
+"< ++
+
 
" 
:"  

 " " ;+ + "   "  @    "
" " + % "
 ; 
 <  + @ -  "+ ;
     +"
  <" 

!   
      "    
        " ;  " <
    
prin studierea profilelor, a tipurilor de sol formate.

3.1.1. Clima, "   

   < ;   "+ 
"
 
 "  "        "
 "    
 @ 
 -€:
'" " "  
apropriate de zon  
  " 
   +  + < 
 "   <@ +  + % @+  
 %   
 "       
J ` 
?  
ariditate caracter
        "#

       

104
 !@  ; 
 " "" <      
 
+"%     

P
I.A. =
T  10
„  
L„   

!@  ; 
 " "" <       
"%     

px12
I.A.1=
t  10
„  
„   

„
 

La numitor s-
 € "<  <  < ; 
temperatura medie sub 0oC.

" U) constitue factorul principal în procesul de solificare,

 
 "" 
    "%"   ; "

q"  ";";"< 

!
< ;  <  Z 
sol, stabilindu-" " <  "  %" ;    
 
 Y <    <   
 #" 
 ;     
 " "  


{  @   "    ;  
 " <   ntele cultivate,
% #"   ;    " <    "   

< <";< 

105
 !  <  
  
     
   " 
un valoros indicator al unor proprie
  "+   #  
 ;"

3.1.3. Relieful, " "  

 
 % 
  "  
 
%"<  
     
   
   
; @ ; 
+|"
+  "
  + <" + "
+ " "  "+ @+ 
+ <+
<
+ 
"  
 

(   "%
 " 
  
    +      #
terenului. De aseme+" 
   +" |
ƒ %
– "" 
"%
 "  
ƒ  
– s-  @
۠  '
ƒ  
– s-     ''U
ƒ eroziune foarte put
– s-a erodat 50% din orizontul B;
ƒ #"<
– roca de solificare apare la zi.

"$ Q     – {  

  
  ;<  @@ 
 

apelor "


' @    " 
 
@  %"< ; @ @ "
 

!@  
"
 "
+ @"

"  
  

(%"< <    "
 " 
    
 
   + %   "
  " 
   +  Z   " ;
microdepresiuni.

106
 (   "%
 " 
      
   < <  "       "-au observat în
perioadele anterioare.

3.1.5. Roca de solificare. Pentru aprecierea rocii de solificare cartatorul

"
"  #"  + 
%"<
 
  ;  "

   "
 ?  " " % 
"   "  ; @ ; 


   "   
 "%
  
 e
sedimentare cuaternare reprezentate prin : depozite eluviale, deluviale, coluviale,
<+<+" 

Ca roci de solificare cartatorul poate întâlni:
- ; @|""+ "" + <+@
i lut;
- ;   |       "+    
"+"" " 
- ; 
| < 

3.2.






Cercetarea solului pe  "    Z    
   "Z  "

Prin profil de sol " ;  ""    ;@   
""@

"@ 
 


Prin orizont " ; "    "+       "
 
   
 +   %  ; 

107
"
'" "    ;"  

fost denumite orizonturi genetice.

0 cm

Ao

30 cm

El
40 cm

Bt

180 cm
C

Fig. 3.1 Schema unui profil de sol

}  "" 
 -un sistem de orizonturi specifice,
      ;  "   

 -
 

 :
 !

% "
 
""
   "
 #     <    <"
aspecte ale profilului, stabilind procesele genetice principale care au dus la
formarea unui anumit profil, deci, unui anumit tip de sol.
De asemenea, 
 %"
" %"
;   
<""%  "

108
 3.2.1. Orizonturile profilului de sol.
Orizonturile folosite în descrierea profilului de sol sunt reprezentate prin :
orizonturi diagnostice principale, orizonturi diagnostice de asociere, orizonturi
" "+       

3.2.1.1. Orizonturi diagnostice principale

Orizontul A. E"   "
+;"

  
 
    
    
  "

!  ;   
      †     €† @  

†@ 
" ۠

Orizontul A se poate nota cu Am; Au; Ao.
Orizontul Am – A molic ( de la lat. "mollis" = moale). 


 " |
¾  ;"
    < < 3,5    ; "  
 
valori —+ ;" "
;
¾ grosime mai mare de 25 cm când profilu " "  <     
€" q" "  ;M
¾   " ;%" †
¾  ; 
 † "" sau de
€+*†;"lor nisipoase ;
¾ "  

 + 
 - 
"
: "  
 
 
 

¾ "" 
%
;; " <"<+    
; ""


Y; @ ""%  r tipuri de sol.
Orizontul Au - A umbric ( de la cuvântul lat. %„%
:


109
 
   "        ' ;   < 
+ "+   ;   
+ "  + "" +
deosebindu-se doar pri  " ;%+sau egal cu 53%.
J" ""  


,
"
"
" 
'

Orizontul Ao - A ocric ( de la cuvântul grec. "ochros" = pal sau de culoare
""
:

Sp "%  ''|
¾   ""
 @   <   + 
 ;" 

¾ " "
; 

¾ 
"  
  
"" "   
¾ <"<+   ; "


Este caracteristic pentru solurile din zona de dealuri.
Orizontul E. E"  <"  ; % "%
 '"( " U

}
    '  (+   J "   "
 ;   
+
 "
 ;
+# -":+
 ""
  "  ;%
    ;       "   
alterare.
Orizontul E se poate nota cu El; Ea;.
Orizontul El - E luvic . Este un orizont eluvial format deasupra unui
  U  -U :  "%     ' " '  "  
 


|
¾  ""
<"%+ ;" "
+"" 
6,5 dar asociate cu crome mai mari de 3;
¾ "  

+ 
+" "   

110
 ¾ " 
¾ # 
"
 @  "% ;
¾ 
 " +    '"%% ; ntul
A.
Y; @ <"

Orizontul Ea – E albic (de la cuvântul latinesc "albus" = alb).
Este un orizont eluvial situat deasupra unui orizont B argic (Bt) sau B
" -U"+U":"% '"'


|
¾ < 
# 
 J
¾ ;%
;; "   ;%
 ;

 

¾   """ +"%   aterialul în
stare uscat
"el ; +; " ۠
,
"
" " "     - 
  < 
    ; " 


¾ "    "     "  
 
+   
 "%
< 

¾ textu
"
 @ a orizontului subiacent ;
¾     "
   
¾ ""<#"%
  ;"
afectate de stagnogleizare ;
¾ "
 € 
" " 
 e 10
"" 
 J

Y; ; <""

Orizontul B. J"   "%"

"  "% '"
J
Y 
   ;%
;


111

   " <
    
 " <
""<#    <    

 
 
"

  "-<:%

Orizontul B se poate nota cu Bv, Bt, Bs, Bhs, Bcp.
Orizontul Bv – B cambic ( de la cuvântul lat. "cambiare" = a se schimba).
`"      + "  
" "  "%
orizont A.
J"     ˜;" ™



|
¾   ;"
     " ; 
   ; 
materialul parental ;
¾ # 

""
  ; " 

nu provine prin migrarea acestia, ci prin alterarea mineralelor primare pe loc ;
¾ "  
 
Z"noid " 


¾ "
  
  "
  "%   %  #
 U" "<   % 

¾ grosime de cel pu%  "


Orizontul Bv se întâl  cambisoluri "% %.
Orizontul Bt – B argic ( de la cuvântul 
  „ 
:
Este un
  "%"
;%
 ;

  "cent
  
   "   +   < 
  
" <
%


'

|
¾ 
 <
     <   
 "  ;"


¾    - %+ +  :   ;" @  ale materialului
parental;

112
 ¾ "  
" 
 
+
""<


( U "; @ <"

Orizontul Bs sau Bhs - B spodic ( de la <@ 
" "„

).
J"      <  "%"
  " ;   ;   
"%    '+ J " 'J+    ;"
     " 

  "%"  <<"  
+#
'+"

# }

( U" 
 |
¾ ;M+šq"+<"
› ;" 

¾ "%"   "

"  

¾ # 
"
+Z
¾ "
++ "
"
" 
"%€ 
"
"

(  "  "  
  U"   @     <
 " ;  " "U" @ 
" ;  "

Y; @   

Orizontul Bcp – B criptospodic. , 
 "  "   "%    '
 " ۠ 
"%
 C:N peste 20-
#; 


J"    ; @   "    
  <
 
    <            
 <+" 
 
"
 " "
" " "
      


Y; @   

113
 Orizontul C – materialul subiacent. Este un orizont mineral la baza
profilului, reprezentat prin materialul parenta   "    
"   -""+ "+ + 
  :
    
  
 '+U"J
    

 

'
  %+ " "   "
 "% "   ; ; ;
orizontul C, uneori orizonturile respective pot fi chiar cimentate cu carbonat de
calciu sau gips.
Y""
   !|
¾ Cn –  !% -

%:
¾ Ck –  !%- % :
¾ Cca – orizont C carbonatoacumulativ, calcic sau calxic este un orizont de
  %   +  "% 
 
+  "% 
 
"

 |
-  ;% " †
-   %"%
de %5%
mai mult decât orizontul C ;
- minim 20 cm grosime.
Orizontul R – 
 


J"       "    %   
   
 +" " 


Atunci când  
 "  "
  %
   "
 
  Rn  @  "   q "  "   % " "  
  
  
" < " 
Rp.
Orizontul O - organic nehidromorf. Este un orizont format prin
       "  "   "  "    

mai mult de câteva zile pe an.

114
 ( ("; @  "
" 
"%
"  Ol, Of, Oh.
Orizontul Ol – 

  , constituit di "
+
nedescompus sau slab descompus ;
Orizontul Of – 


 , format din material organic în
curs de f +  "" în care se pot observa resturile organice
cu ochiul liber;
Orizontul Oh – organic de humificare, format din material organic aflat
într-"  <"   ";@ " "%"<
doar
cu lupa.
Orizontul folic - O . J"   "
- :
care co"
   "" † 
-" ۠
!:" "  
   
;

Are o grosime minima de 20 cm.
Y; @ "

Orizontul T - organic hidromorf sau turbos. Este un orizont de
"
 "  "%"
+    
  @   
  
 " "  
  
;

'"
 €

{      descompunere a materiei organice orizontul T
poate fi :
- slab descompus sau fibric, când peste 2/3 din volumul materialului este

   "  <   " + ;@  " " "  
plante;
- intens descompus sau sapric când în materialul turbos nu se mai recunosc
"   "" 
 ‹ <" < ;

115
 - mediu descompus sau hemic @    %" 
 " 
;  
; %"

Y; @ " "i la unele subtipuri histice.
Orizontul turbos limnic - "    : 
 
     
   %
 "  
 
   
lacurilor, în general, este slab plastic, dar necoeziv. Y; ; osol.

3.2.1.2. Orizonturi diagnostice de asociere.

Orizontul Ame – A molic greic. J"  " 


     "   "      %
  

  
+ "% 
    "   <   "
   
 "   < — ;" "

Y
" 
;     '  U            '  "% < -
<:
"@ ˜ 
™+ @ "   
formare a unui orizont E.
Y; @ "%  

Orizontul Btna – B argic-natric. J"  "

 
U

 |
¾ grosime d
¾ "  ;   )+ > 15 % din T+    €  ; -unul din
suborizonturile situate în primii 20 cm ai orizontului ;
¾ "  
 
 " " 
,  "  
   % 
 <
  mult de 2,5 cm.
Y; @ "

Orizontul sa- salic. J"     ;%
  "  ; "
 
"%

 |
¾  ;"
 † 
  ""  
+† 
" " " €+M† 
""
-
116
  "  # 
  "
)+    "" " 
  € † +
 " # 
""
"
" cu 15% pentru " # 

"

entru solurile %"< ;"
<
 –
3 % la solurile turboase saprice, la 10-†  " %"% ; 
   
" 

¾ "
€"  """

Simbolul sa se a 
"% ""


Orizontul sc – hiposalic. J"            

 "
, de 0,1 – † 
 
" <€+– 1,5 %

 
""€+€M–€+M† 
 "

- "
# 
 Z:
 {    " #   "  
 ;  
  "

'"
 €

De asemenea simbolul sc " " 
 "%     "
"


Orizontul na - natric sau sodic
J"  " 
; ) "%% "  †       
  "%   -L:+ 
" €
Y%na " "
 "% 
%


(   +  U +"   U  

"
"  

Orizontul ac – hiponatric sau hiposodic. Y      "
"  "   "" ;)"%%
de 5-1† L
'" €
Y 
ac 
 
"% ""


Orizontul an – andic. Este un orizont de asociere la orizontul A sau B,
<@  
      €  "+ " <  ; " 

117
 
% +  +   "-
humici.
Orizontul y - vertic. Este un orizont de asociere, întâlnindu-"
 
 '+U+!-'Q+UQ+!Q: ;
 " ۠-vent,
"  ۠:+      
 -
 : +   " "



|
¾ 
   " "<
¾ ;""
+

;

¾ 
   are oblice înclinate la 10 – 600 
   

" " 

¾ "  
%<
"
"<

¾ 

   "    "   €-150-200 cm adâncime în
 "
- 
""  :
¾ " €

Se întâl < ""% <    "

Orizontul z - pelic. Este un orizont mineral de asociere ( Az,Bz,Cz)
"+ ;   "  † 
    "  
 - 
:+
dezvoltat pe materiale parental
 "      -"< 
":+" 

 |
¾ ;  "
  "  
  
  ; "  
 

   "   "  "      <% @ 
solul este uscat când 


¾  "     "  <   
;  < 
¾ " " ;" 
  ;" "

¾ " €;

118
 ¾ valL-‹€€
:" 
 @ ; <  Se
; @ "

Orizontul pc - petrocalxic. Este un orizont calxic sau cimentat continuu
%  " + 
"
Gradul
 "  +;@  " " " @ 
" 
" ;


' "<  +     #    @  "  "  
 #  @ " 
{"  "unt
"     <    
 "  "%
    "%

 )   
   """

'" €

Orizontul x – fragic ( fragipan). J"   "%"
+ "+
uneori nisipo-lutos sau nisipos, c      "
    

+  "   
   "     
 "  " + <@  
"" 
   
!@ "   <"%"  "
{
 "  
 pete ( stagnoglizare).
Este slab sau foarte slab %
.
Y 
"  "     "%    <+ %+ + "  + 
#@ ""   

 "
""
"  "%

Prezi
"  
 

"" 


J"  "    <   %
+  ;@  "  ˆ€ †  <
  #  

 

'"
 

}-#:"  
 

Orizontul G –  – gleizat. Y 
 ;   
"    
   " +    
  +     
 

 @

119
 Y
" ;"% L"""
 '+
B sau C.
Se disting : orizont Gr  Go.
Orizontul Gr - gleic de reducere
+   ;    nt
anaerobe prezentând un colorit uniform specific proceselor de reducere ( culori
neutrale N ( crome < 1; cul"%"  @ €š,5Y-10Y cu
›+:""  ;  ;
€% ""  "

Orizontul Go – gleic de oxido-reducere+   ;    %

alternând cu perioade avân   %

Excesul de umiditate apare
;"   " " 
""    


"  ;  ;
de 16-50% iar culorile de oxidare în n€šq 
;    @        " "
materialului de sol.
{ "  ;        " " 
    " ; e 6- † "  
g (
gleizat).
Orizontul W 


X– stagnogleizat.
Orizontul stagnogleic (W) "   ""
; " ;   ; " "     exces de
     
   +  " 
 "   
% " "% %
 Y  
  - "  "  -
 :;    @ "
; ; 
agregate"  
" ۠ ""   
"
{ < "" 
 ""<#"%
  


120
 '" "
 '+J"
Bt.
Orizontul stagnogleizat ( w)
J"     "

  
"   " 
 ;    #"  

      -
 "
"  @  
:
'"  ;
  
6 – 50%. Apare grefat pe orizonturile genetice A,
E, Bt formând orizonturile Aow, Elw. Btw.
Orizontul q-scheletifer ( scheletic). Este un orizont pedogenetic A, E, B
sau C dezvoltat într-  " 
" <@ 
peste †  " 
   "  %"
%

" 
 €
 }   ""%q " 
 
simbolul orizontului pedogenetic.

3.2.1.3. Orizonturi diagnostice speciale.

Orizontul Al – A limnic. J"      "    "
   <  
-%
++:
adânci, format prin acumularea subacvatic
 """"  
 + "   +   " imale subacvatice, diferit humificate sau
turbificate.
Y 


|
¾    
mai mult de 1%. ;
¾ "  < 
""  
¾ "" 
 +< "  "
l ;
¾ +- <+-verzui sau negre, care prin expunere la
""%
;%"<

Poate fi întîlnit la limnosol.

121
 Orizontul Aho-A hortic. Este o varietate de orizont antropedogenetic de
"
+      in "
+ 
   de afânare sau prin

 ;      ;" 
 
@ "

        

+ +   
oale etc.
Orizontul are o culoare ;"
  <       
  ; "  
+     "  ; %  "  †+  
   " <  %
 "

Y "%    '
   "#  ibil, exprimat ca P 2 O 5 , care este mai mare de 250
ppm în primii 25 cm.
Orizontul sf – sulfuratic. Este situat într-un mediu permanent saturat cu


  €+M†"   "+  "% 
 
"-"
:  !aCO 3 echivalent, mai mic decât triplul
 "
'V @; +"
"  

  "  " +" Z
" 

"  

Materialele cu caracter sulfuratic " 
 ; solurile care sunt
 "  "" +  
e ;    

 "

Orizontul su - sulfuric J"      "%"
 #    
 
 "V"%+.
În solurile minerale apar, în genera+   
%    +š 
   "  
 { "      
%
  
identificare sunt suficiente valori pH < 3,5.
$"
"  

122
 '"    
 ;  Z    #
 "
 ;"
 "" ""
;!!( 3 +" 

 
V 2 SO 4 format în procesul de oxidare.
Orizontul Amf – Am forestalic. Este o varietate de orizont molic care
;          
 ; " 

caracteristici :
¾ "  
  
 Z   în partea mijlocie ‹" 
 
 +"
˜  ™
¾ are deasupra un orizont organic ( O) slab dezvoltat ;
¾ ;<<V  " ;%

( '"
"%
#

3.2.1.4. Orizonturi antropedogenetice.

Y      "
 "     -o
@  @
sau printr-   ; 
     
"
     ;
 "   "   +   
   <"‹" 

Y ; " 
       i anume orizontul hortic
(Aho:   <@    ˜ "™ „ 

  orizont antracvic ( aq) de la
<@ "¢ "™„<@  ¢£™„
+ 
"   %

  " <  ;delungat cu orez.

"<@
 
Y  
    "
  
" 

(   "  |

123
 - orizonturi de tr 
-
   
"            
 !  ; @     
sunt : AE; AC; AB; AR; EB; CR  
      
 "% 
orizonturilor vecine. '
  e acestor orizonturi.
-

 &?  , sunt acele
  ;  " ; 
  
   
    
principale. L;  ;" " "%
 %-"
:
" 

Y  
 "% < ;  "
" -˜¤™:
 !  ; @     ; 
  "  | E+B;
B+R;C+R.
{Y" q@ L#"+
 "  
diagnostice se mai folosesc :
9 
 " +      ; < |  
<"% # 
%"
 "
-%<
:   "
 
  
 "  ; %+  "      " 

ile eutrice, districe gleice; stagnogleice; criostagnice, salsodice etc.
9 materiale parentale diagnostice: fluvic; antropogen; scheletic,
calcalifer; marnic; erubazic; bauxitic.

3.3.








La descrierea unui prof  " "  ; <  
 

| 
  ""  + "+ + # +
"  +   +    +    

orizont.

124
 ""  

turilor+"    

 
 {           +     
<    
 "  " " %       "

Delimitarea orizonturilor se face prin linii orizontale, tr"  +@ -se
 ; "  

L;   
-"%
:+
--:  
--:
,
  "  
"  
   
termediare.

3.3.2. Grosimea orizonturilor+ " 

"
   + ;@   
" "
   
     
   "
 


J#|'„€-35 cm; AB = 35-50 cm; Bt = 50-150 cm.

3.3.3. Culoarea orizonturilor+ 

     %
  ;
          " 
 '" + " 
# 
;"
-"
: 

 
%+  " 
 "  
  %   

   %"
    
    "
<-%
"  

!        "+ ;"

 " 
+ ; " "
+ -
 <
crome.
Culoarea se poate aprecia pe teren cu ochiul liber sau cu determinatorul de
`"
'"  "
;
"% <"  

%" 
   d culori standartizate, aranjate
""  
 { ""  `"  "  
    | 
+
<

125
  + #
  " 
 

 !   
  +   %
|
„q- :%„š-Q¥:< :$-:%" 
„U-%:< „
 -:
  %   " %    | šq
GY; BG; PB; RP.
   
+
"; ;
  +  % €+"
;
respective (10 ZR; 10 R).
{    +" @ 
+<@ 
"%  ;   "s. Culorile într-

+  


+" Z ""  +; <


Valoarea, "  
% €€< 
Y

     " 
 "  ;   
 !   

culori închise (0 = negru pur), iar cifrele mari culori deschise ( 10 = alb pur), Cifra

 

%
+"
 "  -" :"  
  
%    
 !u cât cifrele sunt mai mari de 0, culoarea se
; 
 
  

Practic, pentru determinarea culorii cu determinatorul Munsell se ia un
    "  "    ;   - 
 

 :+ @ 
culoarea solului, cu a "  

126
 Fig. 3.2 M+šq

{     
  "      "  
 ;

 |-"   +"":+<-
"    
 ; " @ " :   - "   < 
+  " 
" :
J#|€šq‹„%
€šq‹„ 

3.3.4. Textura orizonturilor+ "  

     
 
  "    "tora în masa solului. Practic,
" 
       
 "  

   "  "
 
    "+ 
"
;   +"";
"
"
modeleze ( tabel 1).

127
 Tabelul 1
Criterii de apreciere a clasei texturale pe teren
!" # 
Prin palpare Prin modelare
)""
Y "

Nu se pot forma sfere.
, "
"

Nisipo- "
'"

, " Y 
"+"

"
"
 

Luto- ""
}
"
– "
Y 
" -3
, "
"
+
"

 "
}
"

Y 
""%+
" 

inelare.

Luto-"
}
"
– "

Y 
+ care nu

"

Argilo- "
'"
– 
"

Y 
"%+



'"
'"
-"

Y 
 "%
toate formele.

( 
   #   + "  
    
"  ;  < <  
 "  -  „ -20 mm;
pietre = 20-200mm; bolovani = peste 200 mm).

128
 3.3.5. Structura solului+
    "
în agregate de diferit

Y
 " "

@   ; "

+ 

  
   " ; @
+ "   "   ;

omului pe lama casmalei.
Agregatele "%" "" <
|
x 
| Z +"+%+  "%*+
sunt specifice orizontului Am.
x  -
"
:"+ " +  "%*-10 mm;
sunt specifice orizontului Ao.
x polie  ; diametrul peste 8-10 mm, toate
" + 
     +     " 
neregulate.
x 
 \ diametrul peste 8-10 mm, toate cele trei axe
 <  +    <  +     

Y
 'UU<

x \ ;
   "    @  
 
"    <  +     
 Y ; @" ;
orizontul Bt.
x 
  "

   " 
+   
"   Z 
Y; @ ; U

x + "  ;

 @ 

"+ 

@  "  
 Y   ; @ ; zonturile N sau la
"<"

3.3.6. Porozitatea solului, " 

     % " 
+; <  
Y |

129
 - "„  "%+"%"<

- mediu poroase = diametrul porilor 1-+"%"<




- ""„<+   -5 mm;
- <"„<+   -10 mm.

3.3.7. Compactitatea+"
 ; " 
o o "  
   
 Y      "
agregatelor de sol între dagete sau cu ajutorul unor anumite penetrometre.
{ "  " |
-  @ „ 
  
- mod  „ 
  
-   „ 
  

""] 

  
, sunt compacte ale orizonturile ce s-au
     "  " "   "
 Y
deose%"  " "  
+ +  
  
   
 

"%


!chimice în sol se pot întâlni:
x 
 ) 
  
  + 
 
 "   "
  " " "   
 Y
; @"  "  @  
  
  
  @+  
 "
 "   "
"%
'+;+
%"

x 

, se întâlnesc în solurile cu exces
    +     "  "   
 !    

%- +  -<

130
 x 
       +  
  
%%<" 
@ + "  " Z +  
1-+%
-"

Y
;"#"    +
 # ;Z
 
x 
 %%@ 3 , se întâlnesc în orizontul Cca sau în loess,
 @ <""
+@ 
  
;
x   + " ; @"  "  
"    U
'" "-": "%"
evide 
x  
   , apar în orizonturile eluviale, au culoare
%"
+   <    
 ;  "  " 
eluviere.
)biologice pot fi:
x crotovinele+ 
  "
   
 -@ +
@
+ @  :   +  %+       
 Y 
 " " " 

x cervotovinele+ "   "
   @ "   < 
 
";"
x cropolitele+ 
   
  recut prin tubul
digestiv al râmelor;
x cornevinele+" -:
"  

 ;
urma procesului de descompunere;
x -pelotele+" 
 "   

3.3.9. Incluziunile+
" 
; masa orizonturilor,
  
  "  "
 Y      %
 

+% " 
+%
 +" 
J+  


-" 
: 

131
 În timpul descrieri unui  " "   
| <
V+    V   "
 "%+ "  %  
"  "  
-  " "

 :  @  
  %+  <"
  " 
   ; "

"     "

' ;""" |
x 
„" % -" †":
x ;"
„"% --6% humus);
x culoare brun-
„"l mijlociu (1,5 –3% humus);
x 
%„""
-€+–1,5 % humus);
x   „" "
-"%€+†":

x Y     ""
" |
x "" „" @";@

" + scuturare


x "<
„" @";@

" + 
 
@|
"" "; 
x "Z<„" @ 
 @
x " „" @%
-
 

x " „" @%
"% 

3.4. Q)
 )&
profilului de sol
3.4.1. Amplasarea profilului de sol. În cercetarea solului pe teren o
 
 "%
 
    ru exectarea profilului,
" "" %    "


! " %"
 "" |

132
 - "#
 "   @
- "
  < "
@   
- ""
;
 "+;"
;" "" " ";" 

 
;

telor etc;
-  #  " %"
  + 
"
  ; 
-
+
+@ :

3.4.2. Orientarea profilului de sol. Groapa de profil trebuie astfel

 
 ;@ + ;   
 
 +   ;" +
";  +"
%  "
'"

 %"<
 ;""+
 ;
timpul descrierii profilului.
,
  "   "    "    + "  "
 
  -"   
;  

3.4.3. Executarea profilului de sol.  """

"%
gropi dreprunghiulare, care are, în medie, o lungime de 1,5-+
 €+*-
€+ˆ @ +–- %""
@
  "
@ 
 
+@ " "
"  @
:
K 
;  " "
 ;  +               
 # < " "



-

:


@     ;  "

 " 
    + 
    " @
 Y    
@  ; 
+ deoarece acest
   % "
  "    +     -" 

morfologice ale solului.

133
 Fig. 3.3. Profilul de sol

3.4.4. Descrierea profilului de sol. În vederea citirii profilului de sol,

pedologul  
  
%

 # <€+
;"

 ;@  ""+
 @ "
%

 "
   
+    
"      "
 " %"< @ 

   " %" @;"
+

"
 % "

@
 " 
"%"<
 %"
  "

,
;"
 
%+""
 genetice ale
"  "  
Y" 
+
"  
+ # 
+ 
+
" % -" 

   
+"""Z"

La fiecare orizont delimitat se d"   
 
    
 {   
  ""    @ 
   "    "" %   "

Toate caracteristicile unui profil de sol se tr  - %:

}"; "
"
" 
  " ; 

 ;  

134
 Tabelul 2

}  "; 

Profil Nr. .......

Tip de sol : ................................................................................................

Localizarea profilului : .............................................................................
!  |




















....... altitudine ............................
,Z |



































' @
 |














































q



































Relief : ..........





















































J#|











&  
|




















































































}" 
   <
|












.....................
,  |  


























  

 

135
 Descrierea profilului de sol :1)

Orizontul A :
....................................................

....................................................

....................................................
Orizontul B :
.....................................................

.....................................................

.....................................................

.....................................................

......................................................
Orizontul C :
......................................................

......................................................

......................................................

1)
Pentru fiecare orizont se va nota : culoarea, textura, structura,
FRPSDFWLWDWHD SRUR]LWDWHD    QHRIRUPDĠLXQLOH LQFOX]LXQLOH HIHUYHVFHQĠă HWF 3H
VFKLĠăVHYDLPSULPDúLFXORDUHDRUL]RQWXULORUSULQSUHVDUHDXQHLSRUĠLXQLGHVRO
umed.

136
 "$< # 

 :    ;
 {  <   "

  
      " % 
 "    "  "
 
'" "  
  -  "@ 
+ "   + ;
 " 
"" 
 " " |     " % "
 +  ;"
 +V-metrul Hellige;
" V!۠    %+% +@ @ 
de filtru necesare identi
 "
"%
   "

" " 

" ')( 3 +€++ "" 

" U!2 ۠+ %"%" 

"
 

{ "  "
" " 

 " 
"


 "  "      "
 "%
 !   
"%"
+  +        
culori Munssell.

137
 Capitolul 4
Recoltarea si pregatirea probelor de sol pentru
analizele de laborator

4.1. Recoltarea probelor de sol

{ Z   +   "   "  
 
  % +    %    "e de laborator este
 
    +

" % "+  


"+  

Recoltarea probelor de sol se poate face din profilul de sol, atunci când
exist
"
 +"Z " @ " " 
Y
 
% ""%
 " 
- #:

4.1.1. Recoltarea probelor de sol din profil.

%  " "  
 
    " 
 
  "
 
   "  "  "
  @
  @  
+ 
%
  "  
 "    
+ "
 " %   
  " 
 Y 
"
 < @
   
   
, apoi
într-" 
  +"

 @ <
 "
 +"% 


Y 
-
   " +"" 
  

 " 

  " 
 "    
   "  
 

profilului, localizarea profilului, solul, adâncimea de la care s-  
,

"  "   %
  "     "    " ;"


  
"
" % "

138
 %" 
; pungi de hârtie (puse eventual în pungi de plastic),
;     " ; "
  @

    %
 "  
 
cantitate de sol de 0,5 – X
  "  ; 
"  
 
  |   +  + 
 + "
orizontului, adâncimea de recoltare, numele celui care a recoltat proba.
% "  
 ;@   Z" ; ""+     
"%
,
 " "%-"%€":" "
%
+
 
" ""-3 probe (fig. 4.1.).
0 cm
9
Ao
8
30 cm

El 7
40 cm
6

Bt 4

2
180 cm

C 1

Fig . 4.1. Recoltarea probelor de sol

    %  "   " ;"

  
v  ;  +"  

  
;Z

139
 + " 

 %  "
   Z    " "  "+
"
 "  ;


%"   "  
 
- Z
:

   
+ "% ";"  
 

se va folosi sonda Nekrasov sau cilindrii inoxidabili de 5/5 cm /care se introduc în
sol prin batere).
, " "   "  < - " ecate prin desfundare)
 %" €;€ 
 @

 " "
  " " ; 
 ; 
  "    
analize laboratorului.

4.1.2. Recoltarea probelor de sol cu ajutorul sondelor.

Sondele se folosesc la recoltarea probelor în cazurile când nu se deschid
profilele de sol.
Y""
  " |
ƒ Y  %

ƒ Sonda sabie ;
ƒ Y 

ƒ Sonda Nekrasov ;
!
 -


:+" 

  -un tub, un ciocan (berbec)

Y -"
"  %  €-200 cm lungime, gradat
din 10 în 10 cm. Canalul interior este trenconic, având diametrul la partea

 @   "
-*+" <€:+tru
"  "

 " +;  

 ;""+ " "
 "
 "% 
 "
   
 % "  
 +        
  ; " "
    @ 
d  #   " + @  "      "  "  

140
"
 
" " 
 
 
 "

%" <
  
+"<"" "  "
ajutorul ciocanului.
Ciocanul (berbecul) este format dintr- %
     
+
<
     Z ; 
  
 U  
 "  
 
Z ;      "
 
 
    "
  " 
propriu-z"
Y< %
" "  "

! 
    @  "<   "  " 
""  " 

b. a.
Fig. 4.2.. Y  %
|:%:"  tubulara;
Modul de lucru
Y

  <"

% "
"  "    < 

 Y    Z  
   ;
  %  @   Z  + ;  
  %@ ""<

Prin bate"  
;"@
 @ 

Y "  ""

141
    @+   " "  
 {  @  " " 
 "  
 " | "  "     "    

superior al sondei ; " + 
+"  ˆ€0,
2-"   Z 
" ;""
,
" "
"
 @


+ 
 %"



,
 "  "  
  "  " " | " ; 
% 
 ;""@ @ +"% 
%
 ;"
@
@ "Z"@
";
" "
"
"

"%
 @
"@ 
! 
" ;
mod, iar solul se pune în continuare.
Sonda sabie. -
 

:+ "  
  - 
   " 
+
%
;"+
  
 €;€

Fig. 4.3. Sonda sabie

   "
 " 
     
+  ;
 

+ 
 @
 %
" "

142
 
 
!"
"
" 
"
"  
2-  " "
Y" 
  "
+ 
"-a

 "
Z  

Y  "% " "   % " Z 

 , " " "     @   "+ 

  
"


!

-


:+" 
  - Z
 
 
+
€€ +  
    €"€
+     <@ "
 J"  <

   @  cu un pinten
 +   " "
        "  ; "
 Y
 
% €€ @+"


` #"
 "  %+ "  ?"N+ " ` "  

Toate aceste sonde  
% ";"  
 

Fig. 4.4.. Y



143
 Sonda Nekrasov -
 

:
 q 
 %  " ; "  

-:+  
+  
+ ; <   
 "
  + 
%
" 
 

a. b.
Fig. 4.5.. a) Sonda Nekrosov
b) Cilindru Nekrosov
J" 
  -un corp cilindric metalic, cu diametrul interior de 5
  ;
  € + <
     
     

 +  %
! " 
 Z
 *€-€€+ 
 € ;
€ + <

   @
 LZ "      @  "  

probe de sol de la adâncimi mai mari. În interiorul sondei se poate introduce un
   
+ <
   
    %+ %@   
;%@   
 


144
 Modul de lucru
Y %
  
     " 
"  ;   
+


Y 
 

 "  " ;"
"
"@
" 
 Z" -€:
Y" "  "+" %
 
 
" "         "+  " 

     " " 
 
 

?  ;"
  
; 
recoltarea probelor de sol în adâncime, notându-";  
adâncimea de la care s-a recoltat proba.

4.

belor de sol pentru analizele de laborator.

% "  ;"  

 
"
;% 


  
 %+ ; "% %  " ;   
 " 
""
 
|
ƒ înregist %  "      " ; %  " 
trecute într-" + 
  - % :
ƒ "  ""-

++
 
:"#
@"" 
ƒ uscarea la aer se     %
 -
 0!:  
   
+ ; ;
 "Z + ; 
 
   
%"
; -"  "%--3
:+@ + +
< 
" "  < 
,""

  @ ""
-
?""
%
+"
""+ 
""
" 
{"


solul pierde o parte din apa pe care o   Z       ;
% ";Z
-;< "%    :+
 ;" " 
%" "
"
@ "%

145

 
 ";  
  " lor, cu ajutorul diagonalelor, în
  
 
 ,
   
  "  ; 
 "    
+ 
  
 
 " 
" 
 ;  %  ;      "
 @ +   +    
  %
 "
structurat;
ƒ 
 % "  "     Z   

  " "  Z ; - Z  +  " +  <@
;%
 ;  "   
ƒ cerner " #
  - "
       

Y
" "
" 
   +"
 
@

@   "
 < 
@  
 " +     + 

" "
'" ""
  
"
+""

 " @
"+     @ -" ;   
  ;      
"<
;  

ƒ ambalarea probelor de sol astfel prelucrate se face în borcane de
" 
+   - :+  ;"
+ 
X+   + "

" 
 

,    "  ; % " + 
  "-au eliminat

" "-a omogenizat.
    "    +% " 

"    "
"@  
 @ 
 " ; ;

   

,
 "Z 
   
 "+
 %
 "
%

,"
%
""
 "" 

@ "
+"   " +" -"

"

q

   " %
  " 
+ 

%
 " <
U  
"  
  -5 cm

146
 "+"  
@ 


( 

"


"  %"+
" 


Când solul "    " 
    ; - Z     "
"    €+
Y
""
"
 
   " +  @ -" "
  @
   
 
""

%" 

"
" 
; -
"% 
rodat.

147
 Capitolul 5




/

Y
 #"
;  "   

  

"

";



 
  @          + @   
  

;"

<^ 

a solului (W)
    
- 
:"";    

"; @ "  

`        
 " "  "   "
împart în : directe indirecte.
Metodele directe| " %
     "   e
Z       <

 ,  "   | " % ;
 <
 " %  Z    "   " 
Z "%" <  
-   :
, 

directe "#
"% " ";%   % 
sunt exacte.
Metodele indirecte: " %
     #"
 ;      
  ;"  " -   " "   <    

: !
metode    
 |      
 -UQ":   
" 
+    
 

148
 5.1.1. ^   
    ?  (  : 

etuvei).
J"     
  
 
      
 "i,
"%
"
  < % "

Principiul metodei|"
;"% " <
+   
+  
 €0C (fig. 5.1.)..
Modul de lucru. Y        uscate (a) . Se pune în

" %  # <€:
Y@
 " 
;
-%:
Y   <
+ ""
   €0 C
( 100 0!
   %< apei, iar 5 0!

  "
:
Y"   <
"
"; -un exicator cu

 
Y@
""" 
-:
Y
   
"|
bc
W%= u 100
ca

Fig. 5.1. J <

 

149
 5.1.2. ^ 
 
.

Principiul metodei |"%

   ""
în raport cu umiditatea din sol.
Tensiometrul este compus dintr-o cel 

, ( care are proprietatea
%
 
%
 :+  -un manometru 
 % 

-


:

! "
 "  
  
+  
  
 
diametrul porilor de 2-3 P.
Manomet "   <   +  
 U  " 
+ ; € "

L% 

 
" %
 
;  "
"   

" " 

Fig. 5.2. Tensiometru

Modul de lucru
 ` ; @ " "

 " + @  
  "

 " 

150
  ;
  %   " "< ; 
  ; % " 
 ,
 orsare, capacul se închide, se strânge
% " " 
  

{  "  "     
 " ;< 
într-@

"; -
 " 


La locul de determinare se face un ;"" %"
   " +<@ Z
" Z"
" "%" 

,
"" " +"  ;   

 "
,
@ < "  " <

";Z
+ +"  

L"    
@    ; "  
   ;  "

    

!  
     " "
 ; <      
ajutorul curbelor etalon. Curbele etalon se întocmesc pentru fiecare tip de sol
" +@ %;  @       <

{  @  ; "  " %"<
 %  + "  " "  
"""
 

,
  "  ; 
   " ;
+  
"   " 
 "
 ""<
  
  +  
 
 " 


{  
+ "  " ""      
 
solurile iriga 
 ,  ;       " 
 

" +"
 
 

 
%"   < " 

 

În prezent s-au construit tensiometre care fo""""
 ; 
 "  
 '"  
 < Z 
   
"   "  

151
domeniu mai mare (0-  ":+  
       
   
 
"@
  

5.1.3. Determinarea umid 

     
electrice în blocuri de gips (metoda Bouyoucos).

Principiul metodei | " %

  
" "    
"+<
;    
!@       +
cu atât r"  
"" <"

`
""  "
Z  UQ"

-


:+
    +  ; -un bloc absorbant de ghips,

    

" - :prin intermediul a doi conductori

+<
 ""
  -% :

{ % """%    @


%
U ";%
    +
; 
 @   "
  " " " "   
 
"   "          ; "    <  

active.
Modul de lucru : Se introduc blocurile de gips în sol la adâncimile dorite,
cu ajutorul unei "  % "   ;    
 Y "


@ ;Z%+ %
; "
%  "
 Y " 
  "  
"   "
+    
"" "
"  

 
" 
 @ 
;  %  "
 U "  "   
@ ; "  

 ; "

   

152
 Fig. 5.3. Aparatul Bouyoucos
  " %"
  < 
"

   
! " 
 
la introducerea blocurilor în sol, timp în care s-a ajuns la un echilibru între
   "% "

Când dor"
  
    "+" 
  
%    
"  - :+ " "     "    
"" 
<-" 
:

!   
  "
  
 "  
  tatea
 ;    <  
  <        "
;           @+  %"   
";%   "

citirea ˜ la ˜ aparat (CC  CO )

W%= + CO
100

153
 '  
" " <
  
""
"  
"  
<"; €€€
€€€ 
"

  "         ; "    <  
  <+  are
<"; €€" <€

q"   
 
"
     "
 ; < 
    "  %     " " %"    " 
 @" + @ % "    inând umiditatea prin
metoda etuvei.
"%
   
"" 
 
(fig.5.4.)+  "% 
    "
  
   " 
 Z % ""  
{%"  % 

;     "     ; "
+ " % -"  " 


Etalonarea se face cu ajutorul aparatului Bouyoucos.

Fig.5.4. Sonda electrica

<$/
  
.

ƒ !   

 "    "
 " %  
  # 
 %
  

154
 ƒ {    "" < 
 
sol, care se poate exprima în m3‹+ " ;  
  
 " 

|
Wm3/ha = Wg % u h u DA
Wmm = 0,1 u Wm3/ha în care:
Wm3‹„< 
 "#
;3/ha;
/„< 
 "#
;
 

/†„   "#
;    
DA = densitatea 
"
„""   ""
< 
+;

  < 
"
"    ; -un
"    @  + "  ;" <  
 -#  ;
m3/ha sau în mm) ale stratelor (orizonturilor) componente.
ƒ { <  %  
    "   @
" <
+"
     
+
@    "
 " " 
 "    "      "  suma grosimilor
stratelor de sol:
(W 1 xh1)  (W 2 xh 2)  ...  (Wnxhn)
W% =
h1  h 2  ...  hn
în care :
/†„     
;†
W 1 , W2 , ...., Wn „ 
"   "+
h1 , h2 , ....., hn = grosimile straturilor de sol, în cm.
Exemplu de calcul:
- stratul 0-20 cm; DA = 1,30; Wg% = 15
- stratul 20-50 cm; DA = 1,40; Wg% = 20
- stratul 50-100 cm; DA = 1,60; Wg% = 10

155
   % <    
 " 
 <  
"   "";"
|
Wm3/ha = 15 u 1,30 u 20 = 390 m3
Wm3/ha = 20 u 1,40 u 30 = 840 m3
Wm3/ha = 10 u 1,60 u 50 = 800 m3
q<  
 
" @ €€< |
390 + 840 + 800 = 2030 m3/ha
 
   "
 
 |
(15 x 20)  (20 x30)  (10 x50)
W%= =14%
20  30  50
ƒ      
    "  #" 
   "

  " ;
#"+"
      "


ƒ Pentru analizele de laborator se folosesc cant
    "
" 
Y" 
    
<

   "        <
  
   ;
 
            +    elor de laborator
" 
  "  "
  ""  +  "
 " "
|
100
Sol complet uscat = Sol umed u
100  W %
W% = umiditatea solului uscat la aer.

5.2. Determinarea unor indici hidrofizici

& 

 "     


 "+  " ;  <  %    "%       + "

156
numesc indici hidrofizici+     "      "ului.
?  " 
  < 
 "+;
;
" 
%  "



5.2.1. Determinarea coeficientului maxim de higroscopicitate ( CH)

   "    "%    "   
dintr-   %  ; < "   "  +    "%
 "
  
 "

 !    #
  
  "%
  "  -un
 "  ;< 
" coeficient maxim de higroscopicitate.
' "
  
      " |
"  +M+"%
 +
"%
 <
J
" 
 "  €-10.000 atm. Din aceste cauze
 "
 "  "%
    +  -"  
 
 <

!    
"
" 
    ""
   "+ "@       

 J"  
"
  
+  "%
de cantitatea de humus din sol.
Determinarea coeficientului maxim de higroscopicitate prin metoda
Mitscherlich.
Principiul metodei "
 ;   %  " @
 
saturare ; <  
+ ;   ;"   #  ;  " 
" 
"    " ۠
 '"
 " 
 ; #      
 <
  ˆ+†
 '  "%
  " "  
  " % ; -o
 <
+   e 1050C.
Modul de lucru. Y    " 
+ ;%  " 
 "
  " 
-:

157
 Y;
" %  +" + ""; -un strat
"
 
"
" -2 cm.
F"+ "
+"  ; -# + 
"

"  "    " ۠
 J#  " ;   +   " 
""  "% <"
"


}" 
 < +""  # +@
%
; 
% 
-}

5).
,
 ;  <  " ;  %    

#     <
     " 
    
  ;
exi +  %  #  "  
  %   ;  "
   %
 " 

J# " 
 "
" 

; "+  
" 
-€0!: " 

Fig. 5.5. Exicator pentru vid

,
"  +"   ;# "  < 

+ @
   "
 Y "  # + " 
 

158
"@
 
Y 
  +aducându-se din
nou la 10%.
}  "+ "
+ "      ; # +   " 

" 
 
Y@
  
  " " 
 
 "
Y<  
" ;#  "
@
% "+@
@  
@
""<  +
" <  "     
 &   @
+   

" " 
  "
 "+ " < "   calcularea
  "  -%:
Y "# ;"
< +;"   
" " M

}"+""
 # +"   <
""
*
1050!
Y@
 "" -:
Y
 # 
"  |
bc
CH % = u 100
ca
""""+  @
†
+!V
" ;   " " %
 
 
?
`#|
CH = 0,16 A - €+€;'„ ;


/
  `
ƒ ;   valorile coeficientului de higroscopicitate se poate
" # 
"- %

:
ƒ cu ajutorul coeficientului de higroscopicitate se poate calcula
coeficientul de ofilire al solului (CO).
CO% = CH u 1,47
 """"+ 

 
?
`#|

CO% = CH u 2,08

159
 Tabelul 5.1.

' # ; <!V

COEFICIENTUL DE
%&
HIGROSCOPICITATE (CH%)
< 2 )""

2-3 Nisipo –  "

3–5 Luto – ""

5–8  "

8 – 11 Luto – "

11 – 14 Argilo –  "

> 14 '"

5.2.2. Determinarea coeficientului de ofilire (CO)

Prin co    " ;     

  
  " 
care plantele se ofilesc ireversibil. El se poate determina, în mod indirect, în
 !V+ 
 "   ;   +
în vase cu sol, folosin 
 <

!  "   "  
 UY 

(1912), folosind diferite plante reactiv, cultivate în vase cu 1000 g sol, iar

,<-ˆ*:""

 < < ;<"u

40-60 g sol.

^ 
 

^

(
Principiul metodei: "
;   
"; 
când plantele de orz cultivate pe el s-au ofilit permanent.

160
 Modul de lucru |{<" " 
  de 3-;
 
circa 6 cm se introduc 40-€" 
 @
Y" 
 ; "

 @
 ; 
  
+<""
; +   "  
   
"
  "  
+ 

"
 " 

""  

,
" " "
+ 
 "
 
"%"   <-)

X
:

,
 "-"+; + "
<"
 +   <  <
   "
 "
 ,
 
"
 "
"
<" "
" 
 ; -
 "
 <  
plantelor.
!@   
   
+"

"-au 
"@  ;; "   
"+   "      #

 {  <" " "
   + 
" "  <" " 
   "     
 
  
 <"
 

 <

 +" " 


 { <  "
 "%   ; "    
 "  

orificii cu ajutorul unui ac.
{   
"  "   |
- 

; "   
 

";Z"<@
-  
" 
< 
"  
  ;
toate frunzele s- "-
" ;Z"@
Z
 
J"  
% 

-  ";< 

  "- "-
 
"  ; Z"  
  
 { "
 
    Z"  



161
 Y ; 
 
"   
   "  "
 @
de 1-
q" """  <"+"

 

"  
într- 
     "
   "  
      " ;
 <
   €0!
K   "#
; 
 
solul uscat 
     -    "    
  
""; <
:

!  "   +;  
;
"+|
CO% = 0,35A + 0,05
""""  
 @
†"

" %
 
?`#|
CO% = 0,32 A – €+;'„ ;

{  !(  " # 

  " #"
 
   - %l
5.2.).
Tabelul 5.2.
Coeficientul de ofilire pentru diferitele categorii texturale
%
& Coeficientul de ofilire ( CO%)
)""
<3
Nisipo- "
3–5
Luto-""
5–9
 "
9 – 12
Luto-"
12 – 15
Argilo- "
15 – 20
'"
> 20

<" ^   

    ?  |
(Capacitatea de câmp; CC)
   @"";   #
 


" ;"


  

162
 " 
q
    
 

" <
; % 


!    @ "  

     Z  ramelor
metrice.
Principiul metodei |"
; "#" 

    
 #"   ; " 
   #"  


!    
 %"
" ""  
+ %"


"
  ۠     
   
  "+ " 
  

adâncimea de lucru.
Mod de lucru |""" 
 +  €

     €€ 
 '"   " " 
 ; + ;   
determinare, în mod concentric ( fig. 5.6.). Ramele se introduc în sol pe o
adâncime de aproximativ 5 cm. În rama de la mijloc, dintr- ""
  
 -
" 
:+" 
   
@
@ """ 
    


!     
 

 "  " 
+   "
 
 "
 Pe
  
  ;    Z+ ; "    
 + "
 ; 
  "   "  
  # <  
 '"  "   

 " "  
+%@   Z
"
 "     < 

 ,
    
   ;   
Z+ " " 
   "    +    ;  " 
evaporare.
,
# <"""+ 
" "
trei zile pe so"+ ;"" 
 ""-a infiltrat, se
;

"   +Z  "  %+" 
% "
 +         +   @  € ; € 
 

163
aceste probe se deter
      <+    

"

 @ <
 @ "" <

Fig. 5.6.  



   
" 
;
câmp

Interpretarea     

  @ "    


X"N ˆ*- %

:

Tabelul . 5.3.
?  <<    
;@
- 
X"N:
Q| CC %
} %
40 – 50
U
30 – 40
Y "

 25 – 30
)" "

 sub 25

!    @ "   " %     "   
tabelul 5.4.

164
 Tabelul 5.4.
q  

 
;@"

Limitele de valori ale Formule de calcul


 :Q;  %%&
Solul
coeficientului de în procente din
higroscopicitate (CH) greutate
A sub 20% 2,7 + 1,13 A
Soluri de
A 20 – 45% 21,2 + 0,0626 A
@
CH sub 5% 2,6 +4,33 CH
 
CH 5 – 12% 19,2 + 0,520 CH
A sub 20% 17,4 + 0,271 A
Soluri aluviale
A 20 – 45% 22,8 + 0,0847 A

 

CH sub 5% 12,7 + 2,30 CH
 @

CH 5 – 12% 22,8 + 0,371 CH

Soluri aluviale

 
 A sub 45% 19,9 + 0,310 A
  CH sub 12% 19,5 + 1,28 CH
2 m adâncime
)" A sub 12 % 3,46 + 0,91 A
soluri CH sub 5% 3,32 + 6,39 CH
nisipoase

<$^ ( :'};

<  
";   #
 
 "+

care %
 "" 

  @ " ""


   €€€  @ < 



Y  
;%    



J<   
  <  # iv echivalente cu ale

  @| <    " "" # <  

165
"  "  <    " "
 }
     
@
< Z
"  
 ;% 

Mod de lucru: în fiole speciale cu fundul perforat, se pune hârtie de filtru
" %  +;" # <
}"

baza într- <"  
+    " "
 "   
  ""


 ,
 "  "  
+  "    ;   

!   " %
    
   %
  " 
 ;
 
(fig.5.7).

Fig. 5.7 Centrifuga

 """  
 + "
lutoase 20 minute iar pentru solurile argiloase 30 minute.
)
      €€€ 
< 
"
|

89.547.000
n=
R
;|„"  +;  

166
 q „     
"
   #   @
  %
fiolei cu sol, în cm.
,
   % "  ;     "  

          <
 K    
"
 
 <
e<  
"" <

J<   
 "         " 
formula lui Aubert G.
EU = 10 + 0,55 A
;|'„ ;

sau EU = CO u 1,84
în care CO = coeficientul de ofilire
&
 
;@+"<  
"
""   " |
m = 110.H.DA (CC-W)
sau
m = 110.H.DA (CC-P min)
în care:
m = norma de udare (m3/ha)
H = grosimea stratului de s" @
   @
(m)
,'„ "  
"-‹3)
!!„   
;@-†   :
/„   "; 
-†   :
P min = plafonul minim (% din greutate)
Plafonul min 
   
 @
   " "
 "
 "

   ;";  

167
 CC  CO
P min = CO +  " # 
Z
2
sau
2(CC  CO )
P min = CO +  " # 

sau grea.
3

<<^  

:%;

  
 
"";   #


"  ; "
Y  
% 
sol recoltat;  +; 


Principiul metodei |"
;   
%
 
" 
;   +  
 " "  

""


Modul de lucru : Se folosesc     <
  +  
 ;
 # <
Y   " 
 -:
Y ; + "  ;"+;  
 +
"@"
' @ "" " 
" + " "
 +"% ;
@

 
Y  ;% 
 "@   "
@
  
! " 

"  %; -<"
+ ""
"" n
""
- 

*
:
!@   "
""-a umezit, se ia
 +";

@  +""@
   
-%:
 Y      ;  <
   " "
      € 0C. Se
@
  ""
-:
Y
      <

K   
"

<
 
"

168
 Fig. 5.8. , 
 
; )N"<

& 

    
  " "    
@   
  @+        
 "   
 "%< 


<~^ 

 
:%#;

     

   
  " " ;     #



" +  @   """ 



Y     " "

Principiul metodei | "

 ;    
     

%
 "+ 
;  +  @  

" " ;

@
 "

169
 Modul de lucru | "  
      
  


"+ "%
;" + % "

"
; -% 
+;<";


< "   
 !@  #"       

  ;  

"
   "   + "  " "   + "  + "

@
"+ 
"   <

K     
in metoda

 <
<
   
"" <


<%

:%};

   

 
";     
 
 "

care plantele o pot folo";"  
'"

    
"


;           @  "
 ? < 

             

    <

 
  < - ?K':
 !    
  
 " 
   " 

|

CU = CC – CO

!    
  
    
  ;     + ;  
  ;
-':+"   "  -!V:
  %


170
 Tabel. 5.5.
q "  

 
 

Solul U
Q Formule de calcul
CH
A sub 20 % 2,6 + 0,747 A
Soluri de A 20 – 45 % 21,0 – 0,271 A
@
  CH sub 5 % 2,7 + 2,79 CH
CH 5 – 12 % 16,5 – 0,658 CH
A sub 20 % 14,7 + 0,0616 A
Aluviosouri cu A 20 – 45 % 22,8 – 0,327 A
 

 @
CH sub 5 % 13,6 + 0,814 CH
CH 5 – 12 % 21,9 – 0,990 CH
Aluviosoluiri A sub 45 % 17,9 – 0,00290 A
 
 CH sub 12 % 19,5 – 0,222 CH
sub 2 m
adâncime

Pentru interp   <    

 
" 
"   %


Tabelul 5.6.
?    <    
 

Caracterizarea Procente de greutate €€

valorilor cm de sol
Foarte mici <7 Sub 100
Mici 7 – 10 100 – 140
Mijlocii 10 – 12 140 – 170
Mari 12 – 15 170 – 200
Foarte mari > 15 peste 200

171
 Capitolul 6
Proprietatile fizice ale solului

~^ 

ranulometrice a solului (analiza
 ; texturii
Y "   ""   ""+  + 
    | "

-
  
:+ 
 -:  "
 -:
   
  
"   " "  

       
  + 
diametrul cuprins între 2 limite, grupate în mai multe categorii, ce se numesc
 

L#  " -  
 "  
 "
 :
    
masa "
L# "  
   
"@

la particule elementare.
'" " "
 +
" "%" ;   ;<  " 
 etrului,
;< 
 

"+"
;q@+" "
 ' %
 
  '" ? 
   ”  Y+ ; ˆ - %
6.1).
'  
 -
:+      - :
principale:
I. 'LVWUXJHUHD FLPHQWXOXL GH OHJăWXUă GLQWUH SDUWLFXOH úL REĠLQHUHD
dispersiei.
II. 6HSDUDUHDIUDFĠLXQLORUJUDQXORPHWULFHGXSăGLDPHWUXOORU

172
 III. &DOFXODUHD SURFHQWXDOă D IUDFĠLXQLORU JUDQXORPHWULFH úL VWDELOLUHD
claselor texturale.
Tabelul 6.1.
!" + 
' %
Nr. ^   U


crt granulometrice particulelor în mm
1. Bolovani ! 200
2. Pitre 200-
3.   20 Scheletul solului
4. Nisip grosier 20-2
2-0,2
5. Nisip fin 0,2-
6. Praf (mâl) 0,02
| 
7. '
0,02-
0,002

0,002

/ ^        

 
dispersiei.
,   
 
       <
a
  + "  "
 "    " ;
particule elementare.
'" "%  % " ;

factori de cimentare.
: ;
 "+  "       


;   +
#
†" 
%: ;
%- "!! 3  `!( 3 ) prin
 "   €+)"  )

:    

 #     
 -  
 
"%: ; 

173
 :       #  "" 
@  ;
""" "    <  " +  "  + +  
puternic   + 
"          " 
<
 ""

Modul de lucru
Y @
" €   " 
      % +  "
pun într-U" €€;;@ "
"



 Y  
 ;  -€  " †  
 #
 -V 2 O 2 ). La
"      " "   " "  V 2 O 2 mai
 
+ 

"
 
"
†+ ""


  
$ ""
;"" <"
Z   ;%
 ; -   
{ " 
;
" V 2 O 2 @
<  100 – €+;  
în material organic.
P "           %    "
  %" 
   
  ;  
 "
 +  
  ; "
 %
 "


Y  ""
  % 

,
"
"


"
"
 +" 
;
"%-€    



,"   
     "   
  

"

Y "
 % "
 " 
"
+ "  oi cantitativ într-un cilindru cu
  " < €€
 " 

" 

"€+ "  "    ""
Y
  
4-+ 
" "ranulometrice.

174
  %  "   %+  ; @ "  " 
%V!+
!    V!"
"
; 
 ;%- %

:
Tabelul 6.2.
Cantitatea de acid clorhidric neces
  "%
Cantitatea
Cantitatea de Acid clorhidric

 € Acid

 N/5 (o,2n)
g sol clorhidric
sol % în ml
în g în g
1 0,1 0,073 100
5 0,5 0,365 100
10 1,0 0,730 200
15 1,5 1,095 200
20 2,0 1,460 200
25 2,5 1,825 300
30 3,0 2,190 300
//! 
 


Y   +     
 " #


     
{"
   "    +
" +" 
fo"         
 ,  "
""   
|
a) Metoda cernerii prin site      
 "   
"
  " "    " "    "pului pe categorii de


!" 
""


; ‚
    
 " ; %
   "
nisipului fin.
c) Metoda pipetelor "  
   " 
granulometrice fine (+
:"%
"  " ;
 + 

| <  
   ; -

 
    "    
  
    "  
calcula cu ajutorul formulei lui Stokes:

175
 2 g ( D p  D1 )r 2
V= în care :
9K
&„<  
 -‹":
„< 
-ˆ*‹"2);
Dp = densitatea particulelor (g/cm3);
D1 = densitatea lichidului, la temperatura de lucru (g/cm3);
r = raza particulelor (cm);
K = vâscozitatea lichidului (g/cm/s).
,"    <@"       
 "     ; %
6.3.
!"@ <  
  ""
 @ 
  
 
   
  @ ;   
  

 
"
 @"  <@ "#  < 
suspensie.
Tabelul 6.3.
& "
<@"
    
- 
" +ˆ:
Temperatura Densitatea (g/cm3) Vâscozitatea (g/cm/s)
10 0,99973 0,01306
15 0,99913 0,01141
16 0,99897 0,0112
17 0,99880 0,01084
18 0,99862 0,01056
19 0,99843 0,01030
20 0.99823 0,01005
21 0,99802 0,00981
22 0,99780 0,00958
23 0,99756 0,00936
24 0,99732 0,90914
25 0,99707 0,00894

176
 ! <   
     "    
 
"" |
Y 
-    
„€+€€-„€+€€:
- densitatea particulelor solului = 2,70 g/cm3 (Dp)
- densitatea lichidului = 1,00 g/cm3 (D1)
-vâscozitatea lichidului pentru 200C = 0,01005(g/cm/s)
- < „ˆ*€+‹"2

2 0.00000001 u (2,7  1,00) u 980,665

V= u 0,00036863 cm/s
9 0,010050

S 10
T= 27.270 sec. în care :
V 0,00036863
L„  
"e face pipetarea, în minute
Y„"+;
&„<  
+;‹"

;!  :I =2,0-0,2 mm)
Y  """  "  "
      €+ +

 ; - @  " 
   ul de 10-12 cm, deasupra unui cilindru
    "    
€€€ 
     
  " " " 
  
 " 
  -"

Y "
"
  
" "
      
 " 
 @
 @       "
 " 
 
}
" "
"  ; -"
 @

 ;
%+  Z     
  + " "
   ;  <
 
temperatura de 1050!
Y
  ; -#  "@
  %
 

 
"% ""
-I =2,0-0,2 mm).

177
 I = 0,2 –0,02 mm).
;!   :I
'"
"   ;"  
 :" "+ + 
:  < %
 " "   €€
 J "
 ;"
     X-Wagner (fig.6.1)

Fig.6.1. Aparatul Kuhn-Wagner

,
  +  
"+"; 
 

"""" "   "  +@

sus de baza cilindrului, cu ajutorul unui sifon amorsat.

,
  "   
   @
     ""  %
 +"
 -2 m ""
;"

,
    " "
'" "

 @
 @    ; 
   "     +  
  " 
; 
    <   @ "fin.
,
 ""  
+"" ; -"

+@

 +""
; - <
@
  " 

"@
 

     
 @
 " %   " n
(0,2-0,02 mm).

178
 I  0,02 mm).
";! †:I
,
 " " "+ < """    
"  " 

 " 
@
€€€

Y   "
cu ajutorul formulei lui Stokes
<  
 +; "" %  @ 
"       "
 L  "   "    ;
tabelul. 6.4.
Tabelul 6.4.
, " 
 ;n mediu apos
Diametrul maxim al particulelor (mm)
Tem- 0,05 0,02 0,01 0,005 0,002 0,001
pera- Adâncimea de pipetare (cm)
tura 18 10 10 10 10 10
0
C
Durata de sedimentare
10 1'36" 5'56" 24'16" 1h37' 10h07' 40h27'
11 1'34" 5'46" 23'37" 1h34' 9h50' 39h22'
12 1'31" 5'36" 23'00" 1h31' 9h34' 38h19'
13 1'28" 5'27" 22'22" 1h29' 9h19' 37h18'
14 1'26" 5'18" 21'47" 1h27' 9h04' 36h18'
15 1'23" 5'10" 21'12" 1h24' 8h50' 35h21'
16 1'21" 5'02" 20'41" 1h22' 8h36' 34h27'
17 1'19" 4'54" 21'09" 1h20' 8h23' 33h35'
18 1'17" 4'46" 19'37" 1h18' 8h10' 32h43'
19 1'14" 4'38" 19'06" 1h16' 7h57' 31h50'
20 1'12" 4'32" 18'40" 1h14' 7h47' 31h08'
21 1'10" 4'25" 18'12" 1h12' 7h35' 30h22'
22 1'09" 4'18" 17'47" 1h11' 7h24' 29h38'
23 1'06" 4'12" 17'21" 1h09' 7h13' 28h56'
24 1'05" 4'06" 16'56" 1h07' 7h03' 28h15'
25 1'03" 4'00" 16'33" 1h06' 6h54' 27h36'
26 1'09" 3'54" 16'09" 1h04' 6h44' 26h56'

179
 Y 
 """+ "   %
  " 
  
 ;%
  ;
cauciuc, timp de 1- 
"@ 
"" %  ilindru, iar
""" " "
 ; "  +  "     
+ @
   @  € 
 ! 
   ;   "   "
   <@"
 @
Y  
 %   
 
+   +  
  
%+ " "
   ;       
 @
 @  """ 
  " %   
 

 { "    " ;  
 
 +   %   
 
 "  
  % de evacuare. Se
" %  < 
 " 
""
   "
pipetei, de 2-+ 
 " 


Se scoate pipeta din cilindrul de sedimentare, se pune dedesubtul pipetei o

 @

+ ;    <@   "
   ; 
   ;<@ 
%   
 
+ "
  """ ; 

 Y "
   
 
 " 
" ;

}"""+"
 ;  <
   "  @
 < 
    
  "
@
 
      
 @
 " 
       ¤

 €3 suspensie ( volumul pipetei = 20
cm3 :
q%  

";<@   
;""

J#"
    "# < """

!"
"  X%
'" " 
  -un suport
 -"
 €  

Pipeta are la p  "
  %   
 

 K  
 

 "
 " ;

 %"
"
   <" ; 
  
   "
  
 q  +
"<    "" de suspensie aspirat, într-un vas. Pipeta are o
"
  
   " %  @   "   
  <@  

180
     %"% """
    # " " 
 
" "
;"";Z"

III. Calcul
  
 

clasamentelor texturale.
!  
     "  

   @
+" -"
|
100 u m1
Nisip grosier (2,0 – 0,2 mm I) (%) = ;
m
100 u m2
Nisip fin (0,2 – 0,02 mm I ) (%) = ;
m
(m3  m4 ) u V u 100
Praf (0,02 – 0,002 mm I) (%) = ;
vum
m4 u V u 100
'
-€+€€I) (%) = , în care:
vum
„  " " 

%+;
m1 „   ""+;
m2 „   "+;
m3 „   "
 €3, în g ;
m4 „   
 €3, în g ;
Pentru verifi  % +" 
" %"


€€†
Y    +۠" 
""     
de nisip grosier.
Stabilirea claselor textuale se  @   "

sau de mai m  - %
:

181
 Tabelul 6.5.
,  # "+ 
  

%&
Q‡ Praf % Nisip %
a solului
Sol nisipos 0–5 0 – 10 90
Sol nisipo-coeziv 0 – 10 5 – 10 80 – 90
Sol nisipo-lutos 10 – 20 10 – 20 60 – 80
Sol luto - nisipos 15 – 30 10 – 35 40 – 70
Sol lutos 25 - 37 15 – 40 30 – 55
Sol luto-argilos 25 – 45 20 – 45 20 – 45
Sol argilo-lutos 40 – 50 20 –50 10 – 35
Sol argilos 50 20 - 45 5 – 30
Textura solului se poate stabili mai exact folosind triunghiul texturii
-


:%  !
U +;ˆM
'" "   +
<@      "-"¤:+  

+  ;  €@
€€†

Pentru stabilirea claselor texturale, pe cele trei laturi ale triunghiului se pun
  "+
+  +%@ -
"   
 ,     "  @   
    iului
"
 <@  €€†  " <
 "   "
 %
   " < -    "         
  
     
    
:
 {    
triunghiu+       "  " 
+ "    "
# 


L# "" #% 
" "+  Z   #  + @   %""
 " 
        
 <  
 
acestora.

182
 Fig. 6.2. Triunghiul texturii

/
  
!  #  " 
  
  
   +
  
       
 "  ; 
activitate de exploatare a solurilor.
!"@  
 " 

  "
 (        
 
   
   
 
argilizare a solului. O ca    
; U+
  
'+ 
 "
;"  
pe profil.

183
 ~^   
:^Q;
,"   
 
    e masa unei probe de sol
 " <  %" <

m
DA = în care :
Vt
,'„ "  
"+;‹3
m = masa probei de sol complet uscat, în g
Vt = volumul total al probei respective, în cm3
Pri <   " ; < %  " ;
  "
+  
 "


,"  
"+;
<+  < 

-$<:  "           
  <um a solului în
 

Y#
;‹3 sau t/m3
,"  
<
cuprinse între 1,1 – 1,8 g/cm3. Pentru calcule uzuale se ia valoarea medie pentru
orizontul A de 1,3 g/cm3+

  

& "
    
 |
- gradul de afânare al solului; cu cât solul este mai afânat cu atât valorile
" <"
-  ; 
+  
"
< "

aparente;
- 
"+"  

- # "  "
 " "  


< "
   "";Z"

184
 ,"   
  " "  
 ; % or prin metoda
cilindrilor metalici.(fig.6.3.)

Fig.6.3. Cilindrii metalici

Principiul metodei "
 ; " % " ;
 
+" " " <    %
" <


Modul de lucru: Y        # %+   
" +;
 


! Z   "   % " 
"
     
;
   - " ""       ;
 
aproximativ  :
 Y     ; + ;     @  
< "
  
 "   
  "
 Y "   
  
 + " 

   "  + " <
  "   
 ;"
" cu mâna, cu piciorul sau, atunci când solul este prea
+% "    
J" ""
"
evite tasarea solului.

185
 ,

 -""
 
" -3
mm), se scoate di"+"    +"
+ "  
 
  +     @     "
     % 
 ,
 "  
    
+ "  
  
solului în cilindru,  
 "

  


{% "@
" """
 <
  
opt ore la 105 0!+ 
"@
" 

Calculul rezultatelor
,
   " 
|
a) "
  " " -:|
m = greutatea cilindrului cu sol uscat – tara cilindrului;
b) "
<  % "+" <
 + |
& „¨q2I; ;q„ ?„;
 

c) "
 "  
"+@ |
m
DA =
Vt
,"   
 "        metoda Trnka, care
"
 ; "  %
  "    " ;     +
  ;"  
 
  
 " "@
 %
 
" -:+ " 
   "   "%  
 
      
într-   < 
"" +"" % <  
%
-& :

Interpretarea rezultatelor
& "
  
"  @"
Z
   
  +   <  
  "%" 

186
nutritive din sol, la calcularea normelor de udare, la aflarea masei unui volum de
sol.
& "
   <
 ;   "    
 
J  

 

?   < "
i aparente a solurilor se face astfel
(Kacinski, 1958);
 +€| " "  #"<  @  "   %  ;   

-"; + " 
  %":
1,0 –1,1 : la stratul arat, bine afânat ;
1,2: stratul arat este tasat ;
1,3 – 1,4: stratul arat este puternic tasat ;
1,4 – 1,6 : la straturile subarabile, din profunzime;
1,6 – 1,8 : la orizonturile iluviale, tasate .

~"^  

:^;
,"  
 dintre masa unei probe de sol complet uscat
<%" <|
m
D= în care :
Vr
D = densitatea solului, în g/cm3
m = masa probei de sol complet uscat, în g
Vr = volumul real al probei respective, în cm3
Prin volum rea";<
 - ":%
"+

"

,"   " "       "
 -$":  " 
         
  <   "
  "
 Y
#
;g/cm3 sau t/m3.

187
 Densitatea are valori cuprinse între 2,5 – 2,8 g/cm3. Pentru calcule uzuale
se ia valoarea medie pentru orizontul A de 2,65 g/cm3 

  

& "
   
 |
ƒ   
  "   
    "    -+ + %  
: 
" <
"
"

ƒ   ;  
+  
 "
<
"
"

,"   " "  
 ; % or prin metoda picnometrului
(fig. 6.4.).

Fig.6.4. Picnometru

 " <" " 

 
# <
 
+ 
rodat (se închide perfect). Prin interiorul dopului este un por capilar, prin care se
  "
 "
  ; #"+   @    "   
  " 

   
@ "    
 -

 :
 K  
     +  "         
    

!  "" ""  " 

188
 Modul de lucru: Y      "     -':
 Y
introduc în picnometru cca. 10-"
 +" @ " 
-"
"
  
 ‹  <  : -U:
 Y @
    
"
 Y  
 "     
 " 
  "
+   ; +
  + @    ; +  "@ -se pe peretele inferior.
K  "  "  +     
 Y 
   
<@ Z
"
"
 """

,
    
  "    + "  
 "  " 
"    
 " 
  €+ –   "
   "  
  "
   "%     " 
(fig. 6.5)   "  < +   

pneumati

L  % "< +   
" 

 Y   "       %   %  


?  " %"<
 "%   % -  %:
 '  @ 
suspensia de sol a  "
"
  +"   
"% + 

Fig. 6 5. Exicator pentru vid

cu picnometru introdus pentru scoaterea aerului

189
 ,
"  
-"%"<
 %"
"   
:+" + ""  "% "

 " 

,
"   " "  + ; 
"


Y ;#  @
"
"
@
   -!:
 Y 
    + " "
 %+ "  
 
 " 

Y@
  
-,:

,  % "
 "  "|
BA
D g/cm3 =
( B  D  A)  C
/
  `
ƒ d"  
 ""
;
ƒ ;  "    ;""
astfel: (tabel 6.6.);
ƒ "  "" 
  e a solului ;
ƒ "   "  
  " % <   "   
  " 


Tabel 6.6.
' ;"; < "
- 
X"N:
Densitatea, g/cm3 Natura solului
 2,50 sol bine aprovizionat
2,50 – 2,65 sol mijlociu aprovizionat
! 2,65 sol slab aprovizionat, bogat în
";
grele

190
 ~$^ 


:
#;

  "" ;    "ilor lacunare din masa

" +        
  
 '"  " " 
"" ;   ;
  "    "

    
""#
;  <""
calculea
|
DA
Pt% = 100(1  ) în care:
D
 „    
"+;†
,'„ "  
"+;‹3
D = densitatea solului, în g/cm3
€€„    

{   

 " -:+     
 " ;  ;
  
  





:
‡; "  
       
     
     
+  %+ 
  Y 
 
formula:
Pc% = CC u Da în care:
„  
+;†
!!„   @ 
"+;†
,'„ "  
+;†3



  :
‡; "  
       
  
 
+ bicei, aerul. De aceea
"    

Y
|
Pa% = Pt% - Pc%

191
 în care:
„  
+;†
 „    
+;†
„  
+;†
q

 †„†¤†
Porozitatea tot
   "  ;    < " ; 
40-۠<
 ""  

Când Pt  €†+""  " +<% 

Când Pt # €†+ "    %      < rea
plantelor.
Când Pt ! 60%, solul are aspect buretos, cavernos, este prea afânat. Se
; @ ;   %

  <"
" 

! %   <  lor sunt atunci când în
""  
<|
Pt = 50 – 55% din volumul solului
Pc = 30 – 35% din volumul solului sau 60 – 70 % din Pt %
Pa = 15 – 20% din volumul solului sau 30 – 40% din Pt%

192
 Capitolul 7
Proprietatile chimice ale solului

7.1. Determinarea humusului.

 " " ;   

  "+  
 ; 
"  "" @
    

" "  "    ; 
+ +  
 +   +    

microorganisme.
,+;" 
+" " ; 
|

  " 
 "  +%"%
intermediul microorganismelor.
V""   %
"+

 " 
vorbi de fertilitate, deoarece    "%+ 
"
 
 ;
        elemente nutritive, pe care le
  "    ;   
  <  

   %  ", este locul   
  
" " 
 
;"  "

În laborator humusul se poate determina prin :
- metode indirecte ;
- metode directe.

193
 Metodele indirecte, " %
      
"+  
"+; +*†%†
azot.
{      " ; %+ " "  ;
 ""

|
- 
*!"
"";€€"
!"<
";#"
100
x= 1,724 g humus
58
! +M";   %   

"
"€€"

'  @  "      !( 2 din sol, coeficientul de
" ; " "   €+*  " 
  % <
moleculare.
1 mol g CO 2  !

!( 2 !
dar 1 g CO 2 <#!
12
x= = 0,272 g C
44
Cunoscând cantitatea de carbon ce corespunde unei molecule gram de CO 2
se poate calcula cantitatea de humus astfel:

*!" 
"";€€"
€+M!"<
";#"
100x0,272
x= =0,468
58
{  "; " %  "
""
 |

)"
"";€€"

194
 d)"<
";#"
100
x= = 20 g humus
5
Metodele directe + "     "   " %
   
    "  Z   #   
 L    
 """%" 
# 
"     "  
 %    "
 {     "  
 "%"  " Z

molecule de O 2 # 
!  
"%
 !( 2 :
2K2 Cr 2 O 7 + 8H 2 SO 4 = 2K 2 SO 4 + 2Cr 2 (SO 4 ) 3 + 8H 2 O + 3O 2
3C + 3O 2 = 3CO 2
!       " "
|metoda
Tiurin, metoda Schollenberger  
 ˆ‰Š  J‰ :

=

;{ ;" 
" "
    

^ 
& 
ˆ‰Š
J‰:
=

;
'"
 
"  "
+ 
   
  
   +; " # %"" 
 ""
  
 
 # 
+ #   @ -"     " Z

      "     %    "+ "



`   "
  $
 - ˆˆ: + "
 ;  
  
realizarea unei o#
 @     +     "  ""
#   
 
 - %  
 "  <
 :     "     
( 1,16 ) .

195
 Modul de lucru.
Y@
"€+– €+" %"

   minarea
humusului, care se introduc într-un vas Erlenmayer de 500 ml, peste care se
 
€  " 
  %   " €   "
  - "+<@  "   +"   +


cu pic

  - %
:
 Y  %   %  
 ; %  "
;
   """+€  " "
€   ""
L 
 ;%Z ˆ-
970C. Baia de 
;% ;
 <
+ %"
 ˆ-97 0C.
Y 
  %     + 
  "  
 ; <"
# < €€  
 " 
  " 
   +   
temperatur   +     
   "  €0! " 

""%      
 Y  
   
  " + " €  
  "*†"

Y  
 " 
"`€+  ;    
{ 
  "
 ;%"  +@
@  <%– brunie. În acel
  "  
 ;  -M 
  
  "  
  
@
 @   <
 " %"  ;"+ %"  ""  ;  
@    <  ;" "    
 Y         "
`"
  
!  %  "#
 
 
% +
 ; + 

";

Y
"|

( M 1  M 2 ) f u 0,0010362 u 100 x1,16

Humus% =
m
în care :

196
 M 1 „    "`€+"
  % -:
M 2 „      " ` €+  "
    %   
(ml).
€+€€€ „    " -:  "  #      "
K 2 Cr 2 O 7 1n;
„ " "`
€€„    

„    "-:

;


100
1,16 =     în raport cu procentul de recuperare a
86
carbonului.
Interpretarea rezultatelor
' " ;        "    ' "
face conform tabelului 7.1.:
Tabel 7.1.
'";  ;"

%
 ? 
Aprecierea
Sol nisipos Y ""
! "
 1% 2%
! 
1,0 – 2,0% 2 – 4%
(mijlociu)
! % 2 – 4% 4 – 8%
!  % ! 4,0 % ! 8%

197
 ^ 


q " "  

            
(V ; ""
 ' @  
     "

+@  
 (V" %
-
:

    +"  

<  "-a convenit
"
 " 
"      V  " "+  
 " ;      

{  "
""  ;
"+"
" 
    |    
    


'     
  "  
    " 
""  
    %;""ului.
J"#
<V

'     
 "  
        

# ""#
;<"   
sol (me/100g sol).

 ^     : 

  
 
valoarea pH)
q" ""   
   % ;
"""#
<V

V" ;    " "%   
de hidrogen %;""
" " 
V-ul poate
"
 %
 < ;    ˆ+†
 !@  < V "   
 @  M 
"" 
+<;Z M"  
+<" 
M" %

198
 În laborator pH-         
  - :

7.2.1.1. Determinarea valorii pH prin metode colorimetrice

, <V   "%
"
unor su%"  -   :  
 ;"   "%  ;
     "% 
!
""
"
 - : <V" 

!  "
  
  
     < V 

 metoda pehametrului Hellige. '"  "    
 "
 
 "   
 V "  -


  "   " + <

   "% 
   
  
canal sub forma literei T ( fig. 7.1), "
" "
 
+   + @
%" 
}
;" 

%
+ ˆ

" ;"
 
+" 


;"
"   <"+" 
 
 " 



Modul de lucru. {"% 
"++" 
% 
" "" 
++   " 
+@

" 
Y

    
  
Y
 
"
"  ";
" """

 Y 
  """ ; "   "%  "   de pe

{  ""

+"  <V
%" <
Y  @
€+
V

,
  V- ""
%

199
 Fig. 7.1. Pehametrul Hellige
^ (
‹ 

 


,  < V        " %

 

"  " ;     ;"
probei de analizat
`       
"   " " %
 
    - <
:     ;   <
        ;# actul sau în suspensia de
sol. Unul dintre electrozi –    + "   
"   V-" 
    +  
+   <V" 

Pen   <V+"    ;""
; """  " 
  " 
"
      Z  
  
q""""#   ""     –
când scara aparat "   
 ; 
 V+ " "  
  
<  
" ;<

      
  < V+ ; %  
  "  "       `
 &
 * -
  M
:
si
potentiometrul electric 526 (fig.7.3)

200
  `
&
*" 
  |
1. – "
 " &
2. – "
" 
†
3. –   

4. – pH is
5. – %  ;  "  
6. – %     erminare
7. – buton pHis
8. – intrare punct de nul
9. – %  
"
10. – % 
 

11. – "
  <V"&
12. – buton pentru null –mecanic

Fig. 7.2..   `&*

201
 Fig. 7.3.Potentiometrul pH 526.

Modul de lucru.
Întotdeauna raportul sol-" "     ++ "  " @
"  
%
 
€" %  +"  ; -un pahar Berzelius
de 100 cm3+" " 
€ 
 " 

Y "
"lul în contact cu
 " 
  
 
"
- %
 " 


Y ;" |"
 
@ +"
 
  %  <   " @

 
!@ " 
  %; 
"

  €+  Z@  "  "    
"
 
 !@  "  

< V   " " 
 ;       V
cuprins î €-%  ""– 9)
{     "
  " ;  "       
"    
"   < €+  Z  %  
; 
"#
€+; 
" 

202
V'),""
%  ""ˆ+ " 
 " 

 


{     "  
 
  
|   "
#
 ; "  <  "  
   +    se vor afla pe
   V‹&+   VV'),+   ˆ†    <
"
  "

Y        ; "    < V   -+*
+€ˆ+*:  %  " l indicator al scalei de

"<V"
 

,
  "-      " 
 %  "
   " 
  "  "  "  + " "
  
 " 
  "    ;
""

Y
 %   "" <+

; 
" V‹&"  <V
""   
"

   <  # 
    % + " 
 

€
"
+"
"
< " 

/ 

  ‹-ului.

  <V% + %"

"
"   
"
 " s-
   
,""
< < ; <    
  <
  <    " "  #

numai prin pH-ul suspensiei sau al extractului apos al acestuia.
  "   < " folosi
  <<V;
+; ++;€"+
  ; % Z"- %M
+ 
?
!

'
:

203
 Tabelul 7.2
Interpretarea valori pH în primii 20 cm sol
Valori pH %
ului
< 3,5 #  

3,51 - 4,30   

4,31 – 5,00  


5,01 – 5,40   

5,41 – 5,80   

5,81– 6,80 "%

6,81 – 7,20  

7,21 –8,40 "%

8,41 – 9,00 

> 9,00  

/
  
{+   

"%
+ 
""%


J#"
;"
   
" <
%;" 
- +"+<
 :+ ;"-< <++ :
,  
   "" " 
    V-ului, ne putem orienta în


"   "+@   <


{ 
  " +   V-  
 "%   de a ne
  " 
"  %     ;%

 ;" -
  <+   ;

  "
  
    

204
 ^ 
 
ui
'     
  "  
         

#    "  %    "%
 ,
    
< 
  
 

{ "    
#
     
"   
|    
 "%
    
  

^ 

 :Q; 

Kappen.
Acidit   
  "% "  
       
  "%  
 #    "     

 Y  
    %  "  "  "
   -
X!:";< 
a solurile cu un pH mai mic de 6 .
Principiul metodei |"
;  % ""
 
X!        + "  #+   
 q
" " 
|

Ca2+ Ca2+
H+ H+ K+
Complex Complex
adsorbtiv H + n KCl o Mg
+ 2+
adsorbtiv K+ + nHCl
Mg2 + H+ K+
H+ Na+ K+ Na+

205
 Modul de lucru : s@
"€""; -un balon Erlenmayer
de 250 ml. Peste sol se  
€€ "
 
  "+
 

   -V„+-+€:
Y
 %  

"  
 -    <"
,   " 

-€:"; -u<"   
Y 
- 
   
€+€"  
"  #  " @

"% 
   
"+"  "
;<"   "
%     "  
   "  )(V €+€  ;   -3

   
 @
     "%   ""
 
minut.

Y
    "%|
a u n u Vx100
As( me la 100 g sol)= u 1,75 în care :
muv
a = m " )(V"  
„  " )(V-€+€:
&„ ")(V"-a tratat solul (100 ml);
<„      -€:
„ " ;
-€:
100 = factor pentru raportarea analizei la 100 g sol
+M„    
X,N

^ 

:Q;Œ
'      
 "  
         
   
 #    "
 J "  
   
% """
 
-   " +  
 "+    
:Y; @ "V *+


206
 Are valori ridicate la soluri    -€-15 me/100g
": "
 +‹€€"; @

! @        
  <   " "   
% < <@     "


Principiul metodei |"
;  % ""
 
CH 3 !(()    +" #+  

q" " 
|

Ca+2 H+ Ca2+ Na+

Mg2+ Complex H+ + nCH 3 COONa oMg2+ Complex Na++CH 3 COOH
adsorbtiv H+ adsorbtiv Na+

H+ Na+ Na+

Modul de lucru
Y @
" €   "+  %   +  "    ; -un
%  " 
 " ; - <"   € + "   "  
 €€ 
"  
      " +  - V *+ – 8,4). Pentru verifica 
"    " +"    € !V 3 COONa, într-un vas
" 
" 
-
  

'"% 

   "

Y
<"  
+ 
" 

,   "
         " " %
 - € : +  "  ; -un vas conic
 +" 
-
  
  "  
"
€+  #  " +@
"%+"
"" 
minut.

207
 '     
-€€":"
Z 

|
a u n u V u 100
Ah (me la 100 g sol) = u 1,75 în care:
muv
a =  "  #  " "  
n = normali  "  #  " -€+:
&„ "   " "-a tratat solul ( 100 ml);
<„      -€:
„ " ;
-€:
100 = factor pentru raportarea analizei la 100 g sol ;
1,75 = factor de amplificare, stabilit prin analize de laborator propus de

 X    ,N+     "  "
 
 
   " +" ;    #

Pentru a elimina acest factor, pedologul român Cernescu, a propus metoda
    '  
 !"
 "    + " "
 
           " + "      "+ @
 
" 
   #oloidal al solului.
Pentru aceasta, la anumite intervale de timp se iau 10 ml de filtrat într-un
<" " 
 +" 


  
 

"%
+;
#"
;" V++ 
"%

de H+ " ;;     # "

/
  
Cunoscându-" <  
     " "   
   "    "

Pentru carbonatul de calciu:
x u 10 u 50 u 3.000.000
CaCO 3 (t/ha) =
1.000.000.000
Pentru oxidul de calciu :
208
 x u 10 u 28 u 3.000.000
CaO (t/ha) = în care :
1.000.000
'„     
;€€"

10 = factor pentru raportarea Ah la 1 kg de sol.
50; 28 = cantitatea de CaCO 3 " < !(+ "
 
miniechivalent de H+, în mg.

€€€
€€€„  ""  @ €

1.00.00.0. = factor pentru transformarea mg în tone.
7.3. Determ 
 
:!J;
Kappen
Y%"%% "+" "
"%  
   "% %"
Y 
YU"#
;
la 100 g sol.
J"  
        %  + + "  
 " 
# "% "%

Y  ; < 
    %  "  "   
-V!: + ;          "
   ;  
%+"
<"%"%% "

Principiul metodei | "
 ;   %  "      
"
     +   
       
bazici în # 
  +  
q
" " 
|
Ca2+ H+ H+
Mg2+ Complexul H+ + nHCl o H+ Complexul H+ + CaCl2 + MgCl2 +
adsorbtiv H+ adsorbtiv
Na+ K+ H+ H+
+ NaCl + KCl + (n-6)HCL

209
 '    
" "  ;  + "  
 
 #  "    +        
  "
   "      #  "  "
 
 +"
      "
 ;a cationilor
%
{ "
<"
YU

’@       
      
   "
  "   " "  
+ "      " 
nereal, Kappen a propus ca raportul sol-""
 €+    
 " "     
€+€

Modul de lucru.
Y@
"% 
€" %  "  
într-un vas conic Erlenmayer de 200-300 ml. Y  
 "  " €€   
  €+€   " 
     

 Y  
    <"
print-     <
 ,      " +     %
+     
"  
-€:"; -un vas de t 
Y 
-

  
       "  
   "   #   " 
€+€+@
"%+"
"" 
Y  
    )(V"
  
Y
<YU|
(a  b) u nxV
S.B. (me la 100 g sol) = x 100, în care:
mxa
„      
   -:
%„     #  " €+€"
  -:
„  "" titrare ( 0,05);
V = cantitatea de acid clorhidric 0,05 n cu care s-   "-:
„    "
;
-€:

210
 /
  
  
"" "@
 

 #  "%  "
      " +  
  
  "%

Y % "%% 
 <   ;   
  ""  


' < 
  "    
 -  – 10 me/100 g sol)
  "    "
; %€
– 40 – €‹€€"; @   
parental este bogat în elemente bazice.
Suma bazelor schimbabile depinde %
";# -
"
:
!@ <" %"%%"   "

     %

!"@  < " % "%%  "    <

 "%ntru hidrogen SH (Ah) se pot calcula:

1 – % 
   
 ( Tme/ 100 g sol), care este

  "       "%   %      "%
pentru hidrogen.
T (me/100 g sol) = SB + Ah
Când solul este saturat numai cu baze (deci Ah = 0) atunci T = SB.
2 – =   ?   -&†:+   " ;  
 "%"%% "    
 "% 

SB
V% = u 100
T
$   "  ; % "   "       
"%   "
<  
$  " 

211
; %  
            "%  "  

bazele adsorbite.
{" 
+  " ;%
<# @

€€†+"  " 
 YV„€+L„YU+%
@
*€-
*†+" "<" 

<+"%۠+
"   


D
    "  ; % " " "
 " | -!"
1959, tabel 7.3)
Tabel 7.3.
!"";   " ;%

V% Q Denumirea

< 30 sol puternic nesaturat Oligobazic

30 - 50 (55) sol moderat nesaturat Oligo-mezobazic
50 (55 – 75) sol moderat saturat Mezobazic
> 75 sol puternic saturat Eubazic

!    % ""

"% - :+
% -  :  i slabe pe cele oligo-mezobazice ( oligo-
mezotrofe).
Toate solurile cu V% ‹ 53 are nevoie de administrarea de amendamente
   + 
    

$^ 


 ol
!%  "%  " "   + ; + 
carbonatul de calciu (CaCO 3 :+ + ;  
   "+  %  
magneziu (MgCO 3 :!    % "    
+
 +de fulul plantelor etc.

212
 `       %  " " %
   
" " 
  -V!:
"< !( 2
Z ;" 
q  %  ric se petrece astfel:
H2 O
CaCO 3 + 2HCL o CaCl2 +H 2 CO 3
CO 2
{  
 " 
   %+   " 
 "
descomp  ;
 #  %
,#  % 
" Z

 @ %+
  ( .
L      % ""%
"

+ "% -se numai modul de identificare a CO 2 .
`     % " |
- metode gravimetrice
- metode titrimetrice
- metode gazometrice
  " "+ "
 
"

  


!  "     "  ;"
     + %  

"< !( 2    
{     !( 2
 
+" " % " ;%+Z  
denumite calcimetre.

$^ 

!
!  Y% -
M
:  "  
   - %  " 
 "%
 K
U " @ %"   " ";

+
   
+ printr-un furtun de cauciuc, cu un vas de nivel mobil în

213
"
" " 
" 

 " -;!( 2 nu se
<
:
 }    "  <
    
  ; 
    
"
%"  ""

U    %"   ;3 " ";

+
 "
+<"  "<" +";  
  +     %  " 
     %
 
deschidere  

,<"  " <
   +

 ;  ; 
# 

Fig. 7.3. Calcimetrul Scheibler

Modul de lucru.
Înainte de a trece la determinarea pro"
+"" % +#+

 % ";%+ 

   "  <"+

    <

 " "-2 g de sol, se pun într-"


"" 
 ""  
@ <
 V!۠


214
 <"
 
+"-;
   
 "+

<"
"%
"   

   "

"@
"-€ ""  
în vasul    - <@  Z
  " "
  " 
   <":
 {
%  "  
"  €†"‹-  
 

 " 
:+<@ Z
"
""
# 
eprubetei. < <" % @

Y; %%  
 
Y "; 
%<+
<"  +  @  <"  <  ;
  
 Y
; 
cimetrului cu exteriorul prin închiderea clemei din dreapta (
clema de la furtunul dopului balonului de atac). Prin înclinarea balonului de atac,
"   %
" "
{<"+ #  
% Z  < 
" "    %   + %@ - "

%
 )<    %  " @ 
  
 "
 "
 ;
# 
 <" +" "     " @

- 
    :
   % " @ << ;
<"  < %
  
   + "  ; <   <
   % " @ "
 " 
  "" @  <   
%  # <
,
 <"-   
%  %
:"   %" @< 
%  +Z  " @"       #  
% Z


Pentru calcularea procentului de ca%"
|
1. Volumul de CO 2 citit la aparat, notat cu Vt se reduce la presiunea

-M€:   €0 
|

215
 273 Pt
V 0 = Vt u în care:
273  t 760
V 0 = volumul de CO 2 redus la O0!M€– în ml
Vt = volumul de CO 2 citit la aparat, în ml
t = temperatura aerului în 0!;   


 „" "
;   


2. Cu ajutorul legii lui Avogadro se trece de la CO 2 în volume la CO 2
;|
a = V o u 0,00197
în care :
a = cantitatea de CO 2
0,00197 = cantitatea în grame de CO 2 ce corespunde unui cm3 de gaz, la
 "



Y
  !!( 3 |
a u 2.272 u 100
CaCO 3 % = în care :
m
a = cantitatea de CO 2 ; 
 
2,272 = coeficientul de transformare a CO 2 în CaCO 3 (cantitatea de
CaCO 3 ;"
 !( 2 )
€€„   

„    "

;

Carbonatul de c"     ; " -se

aparatele Scheibler în procente.

!  Y% ;   "  "


   ; <+
"" + "%" @ ; 
"-;
    "

  ;"  +" 
"  <;  
Z"

216
; %    "     ; 
carbonat de calciu.
/
  
' " 
   ; % "  " 

  - %M
:|
Tabel 7.4.
!"";  ;%
Calificativul solului CaCO 3
Y "
 0,4%
Y"
 0,4 – 1%
Y  " 1 – 3%
Soluri bogate 3 – 5%
Soluri foarte bogate 5%

 %    ; "  

  "  
#      %+         
"+ 
+  " ; 
platelor.

<^ 

 


Y
 "% " 
"" ;  
  ; "  -
"

 :
J"   +;++"% 
sodiu. Ele pot provenii fie    % ;"
"%+
 "" 
+    
   
+ " 
  

adâncime.

217
 , "
"% ""   <   <

, 
   <"  % ;@  
"   
"
J  " "
"%#"  ;""  

, 
    < "  ; % +  Z    @ -se afla
 %" "
#"  ;"

<^ ( 



J# "
"%  ""  ;
 " 



#   "+        "     -    "   
 

d" 
:+ ; @  "  " #  "
 "% ;  
   
   ;"
"%"
Y@
"  % 
€"" ; -% " 
+
"   "  
 €  
 " 

 Y 
 %    @
  €
 " 
  -o hârtie de filtru.
K #   %   ;  "  %+  ; "    
 "
   @    +  
 " 

  
 " ; %
 
filtratul limpede, care se pune în 3 eprubete, determinându-"  @  "

solubile.
<^ (


{  %
 "       "  
 - 
   
  ۠  - 
        €+ 
 '     %
%@" -" 
    :  
  
 q
 " 
" 
|
NaCl + AgNO 3 o AgCl + Na NO 3

{        "      <
 ;oruri al solului.

218
 <^ (

"       %
" 
– 

     ۠   Р   
  % ۠
 ' 
"""%
 "-"
"  %:+ 
"

q"
" |
Na 2 SO 4 + BaCl 2 o BaSO 4 + 2NaCl
!  " "" """"

<"^ (

:

;
Peste filtr   "  %    "  
 - 
 
 

'   "%@
 + 

; "    %   " 
 ,
  "    "  
    % din sol.

<^  (



!   <+ "
 "% "      @     "

-+"+%:@ %

 " "@
"  % 
€€"+"
 
-"<     :" ; -un vas conic de 75o ml, peste care
"  
 €€  
 " 

 Y 
 <"    @
  €  
 Y
 
 <" -   <+ @ @   i o

      "
 ,      "  
    

cantitative.

< ^  

  
 
   

reziduului fix.
Y@
 % 
"
 +;" 

100 ml de filtrat limpede.

219
 !""
% 
+ @ -""
,
<
+  " "
 ;  <
  €0C, timp de 3-4 ore, apoi se trece într-un cuptor
    " 
 €     €€ – 6000C. Se scoate capsula din
 +"
 ; -# 
 "@
 %
 


}
@  ;  @
 " "

< #+        ;


Rezul  " 
;     "-€€:€€
"" +|
a u V u 100
Reziduu fix % = în care:
muv
a = greutatea reziduului uscat;
V = volumul total al extractului apos în ml;
„    "
;
+;
<„ 
 #  " 
   ;
€€„  # 

<^  (



,   "    "
"
-:
se introduce într- <"    +   "  
  V 2 SO 4 0,01 n
-" @   ":
,
 " 
"  
 "۠"  
"     +€+€+@

i brun-    
Y         
 "
  

Y
    |

220
 a u f u 0,35 u V u 100
Cl- % = în care :
muv
„        €+€;"
  are.
„ "     €+€
€+„"
"      €+€
V = volumul total de extract apos în ml
„    "+;+
;

<„<
  #  s luat pentru titrare, în ml
€€„    


!  " ;     ;  "  " 
(tabel 7.5):
Tabel 7.5.
Aprecierea gradului de saraturare al solurilor in functie de continutul in
cloruri
%
 ? %:‡; Gradul de saturare al solului
10 – 40 Y "


40 – 100 Y"


100 – 200 YZ"


200 – 300 Y "


> 300 Y  "



7.5.2.3. ^  (



Se ia o cantitate de filtrat (50 ml) într-  "     "
;
 % 
@
%
{  " 
@ <
 
  ۠  -
" 
+ 



+
 

221
ba۠ % +@
  " %"<
    "  
%+ 
  "   
 ; #"   
  %
   
 "

""
% 
# <
Y

 + 
 " 
 -un filtru calitativ
-%
 %" 
:
 ,
 "   "   %  ;   + "  "
 
        ۠+ " ;
  @
  %  "
 
  filtru. Paharul, în care s-
  +@ @ 
  +  " "
 %  
 " 
+  
      ۠+ @

@   
  "%%;   
clorhidric. Hârtia d +" "

+"" @"; -"
 

@

  -patru zecimale.
!"@   ""
; <
€0 C, apoi se introduce într-
  "
€  600-7000!
Y
 "@
 
capsula.
,   @
 
   
 
   
  " 
;     "€€"

q " 

|

a u 0,4114 u V u 100
SO 4 2- % = în care :
muv
„     "
;
0,4114 = factor de transformare a BaSO 4 în SO 4 2-;
V = volumul total de extract apos în ml;
„    "
;
+-:
<„<
  #  " ;
-:
€€„   

222
 !  " ;     ; " "  " 
(tabel 7.6.):
Tabel 7.6.
Aprecierea gradului de saraturare al solurilor in functie de continutul in
sulfati
Cantitatea SO 4 -2 în mg la 100 g sol =
10 - 60 "

 "%

60 – 150 "

"%

150 – 300 "


Z
300 – 600 "

 

> 600 "


  

<$^  ( 


:

;
Se ia o cantitate de filtrat (50 ml) într-un vas de titrare, peste care se
 
@ <
  
+"

@ 
Y  

  <""  "€+€+@
  " 
Y
        "     " "
   
 Y 

    %"% 
|
2a u f u 0,3 u V u 100
CO 3 2-% = în care :
m uV
a= cantitatea de acid sulfuric 0,01 n folosit la titrare (ml);
„ "  "€+€
 „     %  
    " "
 
titrare;
V = volumul total de extract apos (ml);
„    "
;
-:

223
 <„<
  #   ;
-:
€+ „     "  
    " €+€  ; 
CO 3 2-
€€„    


!  " ;     ; %  "%
se face astfel (tabel 7.7.):
Tabel 7.7.
Aprecierea gradului de saraturare al solurilor in functie de continutul in
carbonat de sodiu

%
 
?   2 CO 3 mg =
la 100 g sol solului
< 50 Y

"%

50 –100 Y

Z
100 – 200 Y

 

> 200 Y

  

/
  
!     "
 "%  " 
  

 
 + " 
<%  

+   %  "
 {%

 
   < 
" "

  " 
  
    | %@
<  +
 "
+   %
 " 
fosfo- ghips.

224
 Bibliografie

1. Anastasiu,N., Roci sedimentare – Tipografia Univ.

U_ – 1988;
2. Arghir, E., Ghergari, L., Cristalografie- Mineralogie. ,
{ 
?"    +!Z– Napoca – 1983;
3. Betehtin, A.G., Curs de mineralogie – J   L

U_ – 1953;
4. Blaga Gh., Rusu I., Udrescu S., Vasile D., Pedologie –
J     
_ 
+U_ – 1996;
5. Bucher K., Frey M., Petrogenesis of Metamorfic Rocks
springer Verlag, Heidelberg – 1994;
6. % ) Q) Ž 
) ÌQGUXPăWRU SHQWUX VWXGLXO
VROXOXL SH WHUHQ ЮL vQ laborator. - J   '"<
+ U_ + -
1967;
7. Canarache, A., Fizica solurilor agricole. – Editura
!"+U_ - 1990;
8. Codarcea Al., Mineralogie, vol. I, Cristalografie. -
J     
_ 
+U_ – 1965;
9. %
) Q) U  , I, Canarache , A., 'LFаLRQDU GH
ЭWLLQаDVROXOXL. – J  _ 
_ 
+U_ – 1977;
10. Florea, N., Munteanu, I., Sistemul Român de Taxonomie
a Solurilor., - J  J" U_ – 2003;
11. Fleischer , M., Glosari of Mineral species, Tucson, 1980;
12. Ianovici, V., s.a. , Mineralogie. - J   ,  
 _
 
U_ – 1979;
13. Ž) =) ) %., &DLHW GH OXFUăUL SUDFWLFH –
J  K<
'
?
!+?_- 1995;
14. Matei, I., Minerale ЮL URFL DUJLORDVH 3DUWHD , -
Tipografia Un<"
U_ – 1986;
15. Matei, I., 0LQHUDOH ЮL URFL DUJLORDVH SDUWHD D ,,-a. .-
LK<"
U_ – 1986;
16. ‚ %  
 Œ) Pedologie – OXFUăUL SUDFWLFH
J  ' +L_ – 2006;
225
 17. @ ) = Ž 
; Metode de cercetare a solului. –
Editura R.P. Române; - 1964;
18. Pârvu G., - 0LQHUDOH ЮL URFL
 J   _ 
 _
 
+U_ - 1983;
19. Popescu C., Vasile D., Grecu Florina , Pedologie-
ERQLWDUH IXQFLDUă /XFUăUL SUDFWLFH. - Editura Universitaria Craiova-
2009;
20.  ) U) ^ %
 Q Ž
) ‚ % \
Pedologie-OXFUăUL SUDFWLFH. Editura Lumina, Drobeta Tr. Severin –
2004;
21. Teodorescu Soare, E., Pedologie – DSOLFDаLL SUDFWLFH. –
J  ??" U +?_+€€
22. Vasile, D., Stoian, D., /XFUăUi practice de Pedologie.
Reprografia Univ. din Craiova; - 1993;
23. Vasile, D., Popescu, C., Pedologie ,- Editura
Universitaria Craiova – 2003;
24. Vasile, D., Popescu, C., Pedologie – 
  

Editura Universitaria Craiova – 2003;
25. Vasile, D., Popescu, C., Grecu Florina, Pedologie
JHQHUDOă - Editura Universitaria Craiova. – 2007;
26. xxx - 0HWRGRORJLD HODERUăULL VWXGLLORU SHGRORJLFH – vol
?+??+??'Y'Y+?
!

'
U_ – 1987;

226