GRUPE DE MINERALE SILICATICE FOLOSITE PENTRU

SEPARAREA TIPURILOR DE ROCI MAGMATICE, CONFORM

RECOMANDARILOR COMISIEI DE SISTEMATICA IUGS

Grupul Q: Minerale din grupul SiO2 (-cuart, - cuart, etc.)

Grupul A: Feldspai alcalini (potasici, sodici, sodo-potasici)
Grupul P: Feldspai plagioclazi (An> 5%)
Grupul F: Feldspatoizi= foide (nefelin, leucit, sodalit, cancrinit, kalsilit, etc.)
Grupul M: Silicai mafici= feromagnezieni (olivin, piroxeni, amfiboli, mice
feromagneziene)
Grupul Mt: Melilite
Aceste grupe se pot asocia in rocile magmatice, in functie de compatibilitatea chimica. In
cadrul fiecarei asociatii pot exista doua sau mai multe tipuri petrografice. Denumirea acestor
tipuri petrografice este conditionata atat de proportia mineralelor principale cat si de structura
petrografica.
Asociatii naturale intalnite mai frecvent:

[Q+AM]
[Q+A+PM]
[Q+PM]
[A+PM]
[AM]
[PM]
[F+AM]
[F+PM]
[F+A+PM]
[FM]
[MP] (cu M 90%)
[Mt+M]
[Mt+FM]

GRUPA ROCILOR
CUARTO-FELDSPATICE

GRUPA ROCILOR FELDSPATICE

GRUPA ROCILOR FOIDICE

GRUPA ROCILOR ULTRAMAFICE

GRUPA ROCILOR MELILITICE

ROCILE ULTRAMAFICE

1. Definiie
Rocile ultramafice sunt roci magmatice silicatice alctuite predominant sau exclusiv din
minerale mafice.(M 90%).
2. Minerale constituiente
2.1.
Minerale primare: olivina, clinopiroxeni, ortopiroxeni, hornblend, biotit,
(granat, spinel, plagioclaz)
2.2.
Minerale secundare: serpentina, talc, brucit, magnetit, clorit, magnezit.
Tabelul 1. Chimismul si proprietatile mineralelor primare
Minerale

Olivina

Clinopiroxeni

Ortopiroxeni

Formula chimica

(Mg,Fe)2SiO4

Ca(Mg,Fe)[Si2O6]

(Mg,Fe)SiO3

Sistem de
cristalizare

Ortorombic

Monoclinic

Rombic

Incolor sau slab colorat,

functie de chimism

Incolor sau slab

colorat, functie de
chimism

Slab
Schema frecventa:
: verde-albastrui pal,
verde pal,
verde-galbui pal,
verde-albastrui,verde
pal, brun-galbui pal
verde-olive, verdecenusiu, verde-albastrui,
albastru-verzui

Slab
Schema frecventa:
brun-roscat pal,
roz,
: verde-galbui
pal, ocru,
verde pal, verdecenusiu

Proprietati optice distinctive

Culoare

Pleocroism

Indicele de
refractie

Birefringent
Clivaj
Unghi maxim
de extinctie

Forme posibile

Incolor sau slab

colorat

Absent sau slab,

in tonuri galben
pal

Variaza functie
de chimism si
orientarea optica
intre
1.635-1.827
Variaza functie
de chimism intre
0.035-0.052
Slab, dupa
{010} si {100}
0
Scurt prismatic

Variaza functie de chimism si orientarea optica

intre 1.651-1.836
Variaza functie de
chimism intre
0.031-0.024

Variaza functie de
chimism intre
0.008-0.022

Bun, dupa {110}

Bun, dupa {210}

Variaza cu chimismul
intre 380-450, masurat in
sectiunea (010)
Prismatic

Hornblenda
Na01Ca2(Mg,Fe2+,Fe3+,Al,Ti)54[Si8-6Al0-2O22](OH,O)2
Monoclinic

Variaza functie de chimism

Biotit

K(Mg,Fe2+)32(Fe3+,
1,5Si3-2O10]O01(OH,

Pseudohexa

Brun, galben s

Accentuat.
Schema frecventa:
-galben pal;
-verde deschis,
-verde-albastrui.

Puterni
Schema frec
Brun, galben s
incolor, galben pa
pal.

Variaza functie de chimism si

orientarea optica intre
1.588-1.796

Variaza functie de
orientarea opt
1,571-1,6

Variaza functie de chimism

intre
0,014-0,034
Perfect, dupa {110}
Slab, dupa {100} si {010}

Variaza functie d
intre
0,039-0,0

120-340, masurat in sectiunea

(010)

Scurt prismatic

Prismatic alungit, pana la

Perfect, dupa

00-130, masurat fa

Foios, pseudoh

(habitus) ale
cristalelor
euhedrale

sau tabular

acicular

Olivina
In rocile ultramafice, olivina, din punct de vedere chimic este o cristalosolutie practic
binara, avand ca termini extremi forsteritul (Mg2SiO4) si fayalitul (Fe2SiO4). De regula, cristalele
de olivina sunt anhedrale si bogate in forsterit. Cristalele nealterate de olivina, bogate in forsterit,
macroscopic au culoare verzuie (culoarea oliv, specifica, Fig.1.1). In schimb, in sectiuni subtiri,
aceasta culoare dispare, cristalele fiind practic transparente si incolore (Fig.1.2). In rocile
ultramafice care au stat un timp indelungat in conditiile crustei terestre, majoritatea cristalelor de
olivina se inchid la culoare datorita transformarii acestora in minerale secundare (frecvent
serpentina + magnetit).

Fig.1.1
Cristale de culoare oliv ale
olivinei bogate in forsterit,
din
peridotit
nealterat
(imagine macroscopica)

A
Fig. 1.2 Cristal de olivina fisurat si partial
transformat, vazut la microscop. In lungul fisurilor,
olivina s-a transformat in serpentina si magnetit. [A]
imagine cu nicoli in paralel si [B] imagine cu nicoli
incrucisati.

Clinopiroxenul
In rocile ultramafice, clinopiroxenul este
o cristalosolutie policomponenta, in care
termenii extremi sunt: diopsidul CaMgSi2O6,
hedenbergitul CaFeSi2O6, egirinul NaFe3+Si2O6,
jadeitul NaAlSi2O6, clinoenstatitul Mg2Si2O6,
clinoferosilitul Fe2Si2O6, precum si termenul
titanifer (CaTiAl2O6). Functie de proportia componentilor din cristalosolutie, clinopiroxenii
3

poarta diferite denumiri (Fig.1.3). De notat insa ca diopsidul este componentul dominant in
clinopiroxenul din rocile ultramafice.
In rocile faneritice, de tipul ultramaficelor, cristalele de clinopiroxen sunt, de regula,
anhedrale, iar la microscop, se deosebesc de cele olivinice prin prezenta evidenta a clivajelor si a
extinctiei inclinate (Fig.1.4).
Ca2Si2O6

Fig. 1.3 Clasificarea

clinopiroxeni,
care
clinoenstatit
si
(
Reprodusa

varietatilor cristalosolutiilor de
contin diopsid, hedenbergit,
clinoferosilit.
dupa Best, Cap. 5, 2000)

Ortopiroxenul
Ortopiroxenul este practic o cristalosolutie binara, avand ca termini extremi
enstatitul (MgSiO3) i ferosilitul (FeSiO3). Cristalosolutia bogata in forsterit mai este
numita si hipersten. Cristalele de ortopiroxen apar in ultramafite de regula cu forme
anhedrale, iar la microscop prezinta clivaje ca si clinopiroxenul, de care se deosebesc prin
extinctia dreapta si birefringenta ceva mai scazuta. In conditii subsolidus, in prezenta
apei, cristalele de ortopiroxen, la fel ca si cele de olivine, se pot serpentiniza (Fig.1.4).

Fig.1.4 Cristal de ortopiroxen

fisurat, partial serpentinizat
in vecinatatea unui cristal de
olivine puternic
serpentinizata.

Amfibolul
In rocile ultramafice amfibolul apare numai cu simetrie monoclinica, in varietatea
hornblenda, fiind o cristalosolutie complexa cu numerosi termeni extremi, dar cei mai
importanti sunt urmatorii trei componenti: tremolit Ca 2Mg5Si8O22(OH)2, pargasit
[NaCa2(Mg4Al)(Si6Al2)O22(OH)2], tschermakit [Ca2(Mg3Al2)(Si6Al2)O22(OH)2)]. In toti
acesti termeni o parte din atomii de magneziu sunt de regula inlocuiti cu atomi de fier
bivalent, ceea ce determina aparitia culorii verzui a cristalelor de hornblenda, vizibila insa
doar in sectiuni subtiri, la microscop. Rare ori grupul (OH) este inlocuit de oxygen, ceea
ce atrage dupa sine inlocuirea atomilor de Fe2+ cu Fe3+. Aceasta oxigenare se reflecta
optic prin schimbarea culorii verzi a hornblendei cu o culoare bruna (Fig.1.6).
Macroscopic, cristalele sunt inchise la culoare cu o vaga nuanta verzuie (Fig.1.5).
5

Fig. 1.5 Cristale anhedrale si

subhedrale de hornblenda intr-un
esantion de hornblendit

Fig.1.6 Cristale euhedrale si

subhedrale de hornblenda slab oxidata
intr-un hornblendit.

Biotitul
Biotitul este o cristalosolutie policomponenta, dar cei mai importanti termeni extremi
sunt: flogopitul (KMg3AlSi3(OH)2) si annitul (KFe3AlSi3(OH)2). In rocile ultramafice biotitul
apare de obicei ca mineral subordonat, dar in mod exceptional in ultramafitele denumite
glimerite, biotitul este mineralul principal. La microscop biotitul se deosebeste usor de celelalte
minerale mafice oprin clivajul sau perfect si pleocroismul foarte accentuat in sectiunile
transversal pe clivajul (001).

Fig. 1.7 Cristale de biotit intr-un

esantion de peridotit.

3. Structuri petrografice
3.1.
Faneritice
3.2.
Afanitice
Rocile afanitice au granulaie fin, majoritatea cristalelor avand dimensiuni < 1mm;
Rocile faneritice au granulaie grosier, majoritatea cristalelor avnd dimensiuni > 1mm

Faneritic
Fig. 1.8 Structuri faneritice si afanitice

Afanitic

Roci ultramafice faneritice

4. Tipuri petrografice
Cu mici exceptii, ultramafitele sunt roci faneritice. Ca urmare, tipurile petrografice sunt
definite luandu-se drept criteriu compozitia modala a rocilor (Compoziie modal= proporia
volumic a mineralelor dintr-o roc). Compozitiile modale sunt reprezentate grafic, prin
intermediul a doua triunghiuri echilaterale (Fig. 1.9). Unul din aceste triunghiuri ia in considerare
proportia ol:px:hb, iar celalalt se refera la ultramafitele fara amfibol (ultramafitele anhidre), care
separa tipurile petrografice pe baza proportiilor ol:cpx:opx.
A

Fig
1.9
nomenclatura

Clasificarea
si
rocilor
ultramafice
Fig.1.10

Imagini
macroscopice ale
principalelor

Bazata pe proporiile de olivin (Ol), ortopiroxen (Opx)

Clinopiroxen (Cpx) i hornblend (Hbl) (dup Streckeisen, 1973)

roci ultramafice anhidre

(dupa USGS)

Peridotitul
Roca ultramafica, bogata in olivina (Fig. 1.10). Olivina se poate asocial exclusive
cu mineralele mafice anhidre, respectiv cu piroxenul, constituind peridotitul anhidru. Functie de
natura piroxenului se separa mai multe varietati: lherzolit (olivine se asociaza cu ambii
piroxeni), harzburgit (olivine se asociaza cu ortopiroxenul) i wherlitul (olivine se asociaza cu
clinopiroxenul). Imagini microscopice ale celor trei tipuri petrografice sunt prezentate in Fig.
1.13, Fig.1.14,Fig. 1.15. In eventualitatea ca olivine se asociaza si cu amfibolul apare peridotitul
cu hornblenda. In afara mineralelor mafice luate in considerare in separarea tipurilor de
ultramafite peridotitice, frecvent apar si minerale de alta natura, trei dintre acestea fiind
importante datorita faptului ca sunt conditionate de presiunea (respective adancimea) la care s-a
echilibrat asociatia de minerale peridotitice. Acestea sunt minerale aluminoase, fiind reprezentate
9

prin: plagioclaz basic (CaAl2Si2O8), spinel ((Mg,Fe)AlO4) si granat piropic (Mg3Al2Si3O12).

Plagioclazul apare doar la presiuni relative scazute (specifice crustei), spinelul apare la presiuni
relativ intermediare (specifice mantalei superioare), iar granatul apare la presiuni mari (specifice
zonelor mai adanci). In eventualitatea ca apare plagioclazul acesta nu trebuie sa depaseasca 10
procente volumice. Daca acest procent se depaseste, roca iese din clasa peridotitelor si intra in
categoria rocilor gabroidice.
De regula, in rocile peridotitice cristalele de olivina si piroxeni sunt echidimensionale si
au forme anhedrale, rareori subhedrale. De aceea, in mod obisnuit peridotitele netransformate
subsolidus si nedeformate au structuri faneritice echigranulare. In cazul in care apare granatul,
respectiv in peridotitele cu granat, cristalele acestui mineral, frecvent depaseste ca dimensiuni
cristalele celorlalte minerale, configurand structuri de tip porfiric (Fig.1.11). In schimb, cristalele
de spinel, in cazul cand apar, de obicei sunt xenomorfe si au dimensiuni mai mici decat cele de
olivina si piroxen (Fig 1.12).

Fig. 1.11 Peridotit cu granat piropic (culoarea roz), avand

o structura porfirica

10

Fig. 1.12 Esantion de peridotit

anhidru cu spinel intr-un xenolit din
basalt.

Fig.1.13 Imagine la microscop a unei sectiuni prin peridotitul cu spinel.

Harzburgite
11

Fig. 1.14 Imagine la microscop a unei sectiuni prin harzburgit cu spinel.

Lherzolite

Fig. 1.15 Imagine la microscop a unei sectiuni prin lherzolite.

Dunitul
12

Dunitul este roca ultramafica anhidra, care este extrem de bogata in olivine si practic fara
piroxeni. Totusi in dunit olivina se asociaza uneori cu spinelul, chiar si in proportii apreciabile.
Spinelul, in acest caz, prezinta deseori un continut ridicat de crom, ajungand pana la compozitia
de cromit (FeCr2O4). In acest caz se constituie varietatea de dunit cromifer (Fig. 1.16).

Fig.1.16 Imagine la microscop a unei sectiuni subtiri effectuate prin dunit cromifer.
Cristalele de olivina, cu nicoli incrucisati (A) se recunosc prin variate culori de birefringenta, in schimb cele
de spinel fiind izotrope, sunt negre. In nicoli paraleli (B) formele si dimensiunile cristalelor de spineli se
remarca mai usor fiind practice opace.

Fig. 1.17 Imagine macroscopica a unui

esantion de dunit

13

Piroxenite
Conform diagramei de sistematica a peridotitelor, piroxenitele sunt rocile faneritice in care
piroxenul este mineralul dominant sau exclusiv. Tipurile petrografice de piroxenite sunt:
-

Ortopiroxenite (mineralul dominant sau exclusiv este enstatitul sau hiperstenul).

Clinopiroxenite (mineralul dominant sau exclusiv este piroxenul monoclinic, bogat in
componenta diopsidica).
Whebsteritele (contin atat ortopiroxeni cat si clinopiroxen in proportii variabile).
Whebsteritele cu olivina
Ortopiroxenite cu olivina
Clinopiroxenite cu olivina
Piroxenite cu hornblenda
Piroxenite cu olivina si hornblenda

14

Hornblenditele
Sunt roci ultramafice faneritice, alcatuite predomninant sau exclusiv din hornblenda. In mod
frecvent cu hornblenda se asociaza biotitul, feldspatul plagioclaz (neutru sau acid), sfenul si mai
rar apatitul. Plagioclazul, in cazul cand apare, este sub 10 procente volumice si foarte frecvent
este substituit de epidot.
Cristalele de hornblenda sunt frecvent anhedrale si prismatice si ating uneori dimensiuni
supracentimetrice, conducand la structuri macrocristaline de tip pegmatitic. In eventualitatea ca
apar si cristale de piroxen, acesta este de regula diopsid, iar cristalele de diopsid apar adesea ca
incluziuni in cele de amfibol.

Fig. 1.18 Imagine macroscopica a unui esantion de hornblendit

Kimberlitul
15

Kimberlitele sunt roci ultramafice alcatuite dominant din macrocristale de olivina,

ilmenite, flogopit si granat prinse intr-o matrice fin granulara de olivine, flogopit, oxizi de fier
si titan, perovskite, monticellit, apatit si carbonate.
In unele kimberlite mai pot aparea si megacristale de ortopiroxeni, granat si
ilmenite.
Studiile realizate de Mitchell et al (1995) au scos in evidenta existent a doua
grupuri de kimberlite, diferite din punct de vedere petrogenetic si mineralogic. Aceste doua
grupuri sunt:
- Grupul I este definit de rocile potasice ultrabazice bogate in volatile (CO 2) si din punct de
vedere mineralogic este alcatuit din forsterit, ilmenite magnezian, pyrop cromifer,
almandine, diopsid, flogopit, enstatite si cromit. Aceste roci au o structura
inechigranulara datorata unor macrocristale (dimensiuni 0.5-10mm) si megacristale (1-20
cm) prinse intr-o matrice fin granulara (Fig. 1.19)
- Grupul II (orangeite) cuprinde rocile peralkaline ultrapotasice bogate in volatile
(dominant H2O). Aceste roci sunt caracterizate structural prin macrocristale si
microfenocristale de flogopit. Masa fundamental in care sunt prinse cristalele este
alcatuita din mice (flogopit pana la tetra feriflogopit).

Fig. 1.19. Imagine macroscopica a

unui esantion de kimberlit

Lamproite
16

Lamproitul este o roca magmatica ultramafica alcatuita din olivine (forsterit),

leucit, flogopit, richterite, diopsid si sanidina (Fig. 1.21).
Mineralele secundare ce apar in lamproite sunt: talc, carbonat, serpentine, clorit,
magnetit, zeolite si cuart.

Fig. 1.20.
Imagine macroscopica a unui esantion
de lamproit

Fig. 1.21 Fenocristale de olivina, diopsid si flogopit intr-o masa

fin granulara compusa din leucit, flogopit, sanidina, apatit.

Roci vulcanice ultramafice

Komatiitul
Roci ultramafice alcatuite predominant din
olivina [ forsteritul (Mg2SiO4)], piroxeni (augitul
[(Ca,Na)(Mg,Fe,Al,Ti)(Si,Al)2O6],
pigeonitul
[(Ca,Mg,Fe)(Mg,Fe)Si2O6], anortit (CaAl2Si2O8), cromit (FeCr2O4) si ilmenit [FeTiO3].
Minerale secundare care apar in komatiite sunt: serpentine, cloritul, amfiboli,
plagioclazul sodic, cuartul, oxizi de fier si mai rar flogopitul, baddeleyitul si piropul.
Komatiitele au structuri spiniflex ( fenocristale aciculare lungi de olivina sau piroxeni)
datorate cristalizarii rapide a lichidului bogat magnezian si harrisite (agregate megacristaline de
piroxen si olivina ce depasesc 1m lungime), rezultate a formarii cristalelor la baza camerei
magmatice.
17

Fig. 1.22 Imagine macroscopica a unui

esantion de komatiite

Picritul
Picritul este o roc ultramafic inchisa la culoare, alcatuita predominant din
fenocristale de olivina (20-50%) de culoare galben spre verde si fenocristale de piroxen (augit)
de culoare neagra pana la maro inchis. Mai poate contine, dar in cantitati foarte mici, minerale
ca: feldspat plagioclaz, hornblende si biotit.
In cele mai multe cazuri, mineralele din picrit sunt alterate, astfel ca serpentina
inlocuieste partial sau total olivina. Ca minerale secundare, mai pot aparea si hornblenda, talcul
si cloritul. Augitul poate fi inlocuitde hornblenda sau clorit, iar feldspatul de epidot prehnit si
mica alba.
Din punct de vedere structural picritul este o roca faneritica.

18

Fig. 1.23. Cristale de olivina intr-un

esantion de picrit

Abrevieri

Acm
Act
Agt
Ak
Ab
Aln
Alm
Anl

Simbolurile mineralelor sunt dup Kretz (1983, Symbols for rock-forming

minerals. American Mineralogist, 68, 277-279)79).
.
acmite
Fac
ferroactinolite
Pct
pectolite
actinolite
Fed
ferroedenite
Pn
pentlandite
aegirine-augite
Fs
ferrosilite (ortho)
Per
periclase
akermanite
Fts
ferrotschermakite
Prv
perovskite
albite
Fl
fluorite
Phl
phlogopite
allanite
Fo
forsterite
Pgt
pigeonite
almandine
Gn
galena
Pl
plagioclase
analcite
Grt
garnet
Prh
prehnite
19

Ant
And
Adr
Anh
Ank
Ann
An
Atg
Ath
Ap
Apo
Arg
Arf
Apy
Aug
Ax
Brt
Brl
Bt
Bhm
Bn
Brk
Brc
Bst
Cam
Cpx
Cal
Ccn
Crn
Cst
Cls
Cbz
Cc
Ccp
Chl
Cld
Chn
Chr
Ccl
Ctl
Cen
Cfs
chu
Czo
Crd
Crn

anatase
andalusite
andradite
anhydrite
ankerite
annite
anorthite
antigorite
anthophyllite
apatite
apophyllite
aragonite
arfvedsonite
arsenopyrite
augite
axinite
barite
beryl
biotite
boehmite
bornite
brookite
brucite
bustamite
Ca clinoamphibole
Ca clinopyroxene
calcite
cancrinite
carnegieite
cassiterite
celestite
chabazite
chalcocite
chalcopyrite
chlorite
chloritoid
chondrodite
chromite
chrysocolla
chrysotile
clinoenstatite
clinoferrosilite
clinohumite
clinozoisite
cordierite
corundum

Ged
Gh
Gbs
Glt
Gln
Gt
Gr
Grs
Gru
Gp
Hl
Hs
Hyn
Hd
Hem
Hc
Hul
Hbl
Hu
Ill
Jd
Jh
Krs
Kls
Kln
Ktp
Kfs
Krn
Ky
Lmt
Lws
Lpd
Lct
Lm
Lz
Lo
Mgh
Mkt
Mrb
Mgs
Mag
Mrg
Mel
Mc
Mo
Mnz

gedrite
gehlenite
gibbsite
glauconite
glaucophane
geothite
graphite
grossularite
grunerite
gypsum
halite
hastingsite
hauyne
hedenbergite
hematite
hercynite
heulandite
hornblende
humite
illite
jadeite
johannsenite
kaersutite
kalsilite
kaolinite
kataphorite
K-feldspar
kornerupine
kyanite
laumontite
lawsonite
lepidolite
leucite
limonite
lizardite
loellingite
maghemite
magnesiokatophorite
magnesioriebeckite
magnesite
magnetite
margarite
melilite
microcline
molybdenite
monazite
20

Pen
Pmp
Py
Prp
Prl
Po
Qtz
Rbk
Rds
Rdn
Rt
Sa
Spr
Scp
Srl
Srp
Sd
Sil
Sdl
Sps
Sp
Spn
Spl
Spd
St
Stb
Stp
Str
Tic
Tmp
Ttn
Toz
Tur
Tr
Trd
Tro
Ts
Usp
Vrm
Ves
Wth
Wo
Wus
Zrn
Zo

protoenstatite
pumpellyite
pyrite
pyrope
pyrophyllite
pyrrhotite
quartz
riebeckite
rhodochrosite
rhodonite
rutile
sanidine
sapphirine
scapolite
schorl
serpentine
siderite
sillimanite
sodalite
spessartine
sphalerite
sphene
spinel
spodumene
staurolite
stilbite
stilpnomelane
strontianite
talc
thompsonite
titanite
topaz
tourmaline
tremolite
tridymite
troilite
tschermakite
ulvospinel
vermiculite
vesuvianite
witherite
wollastonite
wustite
zircon
zoisite

Cv
Crs
Cum
Dsp
Dg
Di
Dol
Drv
Eck
Ed
Elb
En
Ep
Fst
Fa

covellite
cristobalite
cummingtonite
diaspore
digenite
diopside
dolomite
dravite
eckermannite
edentie
elbaite
enstatite (ortho)
epidote
fassite
fayalite

Mtc
Mnt
Mul
Ms
Ntr
Ne
Nrb
Nsn
Ol
Omp
Oam
Or
Opx
Pg
Prg

monticellite
montmorillonite
mullite
muscovite
natrolite
nepheline
norbergite
nosean
olivine
ophacite
orthoamphibole
orthoclase
orthopyroxene
paragonite
pargasite

21

W
L
V
Als
Ads
Olg
Lab
Byt
Amp
Coe
Sti

Abbreviations not in Kretz

water
vapor
Liquid
Aluminosilicate
Andesine
Oligoclase
Labradorite
Bytownite
Amphibole
Coesite
Stishovite

Ol

22

23

40

40

Opx

Cpx
Ol

24

25

40

40

Px

Hbl

26