Proietc Pepiniere

Varianta Nr.
19
pentru elaborarea tezei de curs la disciplina „Pepiniere forestiere"
Necesarul anual de puieţi, Durata de cultivare,
N r. Specia
mii buc. ani
Necesarul anual de puieţi de talie mică
1. Stejar pufos 870 2
2. Stejar pedunculat 1320 2
3 Paltin de cimp 870 2
4. Ulm de munte 540 1
5. Jugastru 530 1
6. Tei argintiu 456 2
7. Cires 657 2
8. Artar tataresc 870 2
9. Mar paduret 850 1
10. Salcim 654 1
11. Gladita 980 1
12. Corcodus 750 1
13 Salcioara 520 1
14 Maces 200 1
Necesarul anual de puieţi de talie înaltă
1. Pin neggru 7 5
2. Stejar pedunculat 9 5
3. Pin silvestru 7 5
4. Tei argintiu 8 5
5. Plop alb 10 2
6. Singer 5 2
7. Mesteacan 5 4
8. Corn 8 5
9. Aronia 9 4
10. Castan porcesc 4 2
Necesarul amuil de butaşi
1. Salcie capreasca 43 -
Cuprins
Introducere..................................................................................................................4
Capitolul 1. Calcularea suprafeţei pepinierei...........................................................5
1.1. Calcularea suprafeţei secţiei de semănături.................................................5
1.2. Calcularea suprafeţei secţiei de repicaj......................................................16
1.3. Calcularea suprafeţei plantaţiei-mamă de butaşi .......................................22
l .4. Calcularea suprafeţei auxiliare...................................................................23
Capitolul 2. Alegerea terenului pentru pepinieră şi organizarea suprafeţei........25
2.1. Alegerea terenului pentru pepinieră...........................................................25
2.2. Organizarea suprafeţei pepinierei...............................................................26
Capitolul 3. Agrotehnica...........................................................................................29
3.1. Asolamente.................................................................................................29
3.2. Lucrarea solului..........................................................................................33
3.3. Administrarea îngrăşămintelor...................................................................35
Capitolul 4. Tehnologia cultivării materialului de plantat....................................38
4.1. Metode de conservare a seminţelor şi procedee de pregătire a lor pentru
semănat..............................................................................................................38
4.2. Semănatul şi calcularea necesarului anual de seminţe pentru secţia de
semănături, costul lor.........................................................................................41
4.3. Îngrijirea culturilor din pepinieră...............................................................43
4.4. Inventarierea materialului de plantat..........................................................44
4.5. Scosul, sortarea şi păstrarea materialului de plantat...................................44
Capitolul 5. Calcularea cheltuielilor de producţie anuale pentru cultivarea
materialului de plantat în pepinieră........................................................................46
2
Introducere
Pepeniera reprezintă suprafaţa de teren aleasă şi amenajată în mod special
producerei materialului de plantat. În pepenieră se recurge obişnuit la o cultură
intensivă, în scopul obţinerii unui număr mare de pueţi la unitatea de suprafaţă, de
calitate cît mai bună şi de sortimentaţia corespunzătoare cerinţelor.
Pentru prima dată apar manuale speciale privind regenerarea artificială apădurii
în secolul al VXIII-lea. Pepenierele mari au fost înfiinţate în Germania secolul XIX.
Este renumit complexul de pepenieri de la Halstenbek în suprafaţă de 1200 ha,
înfiinţate acum 150 ani.
În ţara noastră primele pepeniere au fost înfiinţate spre sfîrşitul secolului XIX-
lea, cînd şi sau început primele împădriri pe scară mai mare.
Deosebim două tipuri de pepiniere: volante (care sunt prevăzute pe o perioadă
de 5 ani ) şi permanente. Conform definiţiei pepeniera are drept scop de a produce
material săditor de calitate înaltă. Deşi regenerarea naturală constitue un mijloc
excelent şi eften pentru regenerarea pădurii împăduririle prin plantaţii cîştigă din ce
în ce teren pentru că în multe cazuri ele sunt mai sigure ca semănăturile directe.
Astfel, nu se pot obţine rezultate bune prin semănături directe pe terenurile din
regiunile uscate, unde plantula ieşită din sămînţă nu poate rezista uscăciunii şi nici pe
terenurile cu pante prea mari unde sămînţa, uneori chiar plantula prea mică, ieşită din
sămînţă este uşor spălată de apă. Nu este indicat, în general, să se facă semănături
directe nici în cadrul lucrărilor de completarea regenerărilor naturale, căci plantulele
ieşite din sămînţa artificială rămîn în urmă cu dezvoltarea faţă de seminţişul natural şi
cu timpul ar putea fi eliminate de acest seminţiş fără a-şi îndeplini rolul lor.
Principalele activităţi care contribuie la atingerea acestui scop constau în
alegerea metodelor corespunzătoare de conservare a seminţelor, de pregătire a lor
pentru semănat. De îngrijirea minuţioasă şi la timp a culturilor de pepinieră prin
3
utilizarea unor maşini şi mecanisme performante depinde creşterea unor culturi de
pepinieră viguroase şi ieftine.
CAPITOLUL I. CALCULAREA SUPRAFEŢEI PEPENIEREI

Calculele suprafeţei pepenierei se fac separate pentru secţia semănături, secţia
repicaj, pălantaţie-mamă de butaşi şi suprafaţa auxiliară.
1.1. Calcularea suprafeţei secţiei de semănături.

Pentru determinarea suprafeţei secţiei de semănături ca material iniţial se
foloseşte: necesarul anual de pueţi pe specii şi vîrstă (varianta N 1); indicele de
producţie exprimat prin numărul de pueţi apţi de plantat la 1m liniar (forma N 10);
schema de semănat adoptată este în funcţie de particularităţile speciei cultivată în
anumite zone fitogeografice, maşinile şi mecanizmele folosite la semănat, îngrijire,
precum şi la scosul pueţilor; schema de asolament este stabilită în dependenţă de
regiunea orografică, tipul de soluri, natura culturilor.
Schemă de asolament adoptată pentru secţia semănături este:
Anul Cîmpul 1 Cîmpul 2 Cîmpul 3
2009 Ogor negru Pueţi de 1 an Pueţi de 2 ani
2010 Pueţi de 1 an Pueţi de 2 ani Ogor negru
2011 Pueţi de 2 ani Ogor negru Pueţi de 1 an
Cunoscînd indicii enumăraţi mai sus, suprafaţa secţiei de semănături se
stabileşte conform tabelului 1.1.
4
Calcularea suprafeţelor ocupate în parte pe fiecare specie.
Stejar pufos Durata de cultivare este de 2 ani. Necesarul anual de pueţi de fag
constitue 870 mii de bucăţi. Eliminarea pueţilor pe perioada de cultivare este de 10%
din necesarul anual de pueţi.
870000*10/100=87000 buc.
Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de eliminarea pe perioada
de cultivare şi necesarul anual de pueţi.
870000+87000=957000 (necesarul total);
Suprafeţa necesară pentru necesarul total de pueţi se calculează luînd în
considerare schema de semănat, 40-40-70 cu lăţimea benzii de 1,5 m.
Lungimea totală a rîndurilor pe unitatea de suprafaţă se calculează prin
următoarea formulă: N=10000*n/d
Unde: N – lungimea totală a rîndurilor pe unitatea de suprafaţă;
d – lăţimea benzii, m;
n - numărul de rănduri într-o bandă;
10000 – suprafaţa unui hectar m2;
N=10000*3/1,5=20000 (metri de rigolă);
Numărul de pueţi la un metru de rigolă pentru stejar pufos constitue 15 de
bucăţi. Indicele de producţie la hectar al speciei se calculează conform relaţiei:
20000*15=300000 buc. la ha;
Suprafaţa totală ocupată de pueţi constitue raportul dintre necesarul total de
pueţi şi indicele de producţie la ha:
957000/300000=1,24 ha
În depenmdenţă de perioada de cultivare suprafaţa se măreşte concomitent.
Stejar pufos în cadrul secţiei de semănături va ocupa suprafaţa de 3,19 ha.
3,19*2=6,38 ha
Stejar pedunculat. Durata de cultivare este de 2 ani. Necesarul anual de pueţi
de stejar pufos constitue 1320 mii de bucăţi. Eliminarea pueţilor pe perioada de
cultivare este 10 % din necesarul anual de pueţi.
13200000*10/100=1320000 buc.
5
1320000+132000=1452000 (necesarul total)
considerare schema de semănat 40-40-70 cu lăţimea benzii de 1,5 m.
Lungimea totală a rîndurilor pe unitatea de suprafaţă poate fi calculată prin
N=10000*3/1,5=20000 (metri de rigolă);
Numărul de pueţi la un metru de rigolă pentru stejar pedunculat constitue 20 de
bucăţi. Indicele de producţie la hectar al speciei se calculează conform relaţiei
20000*20=4000000 buc. la ha;
1452000/400000=3,63 ha
Stejarul pedunculat în cadrul secţiei de semănături se va mari de doua ori ocupa
suprafaţa de 7,26ha
3,63*2=7,26 ha
Paltin de cimp . Durata de cultivare va fi de un an. Necesarul anual de pueţi de

salcim constitue 870 mii de bucăţi. Eliminarea pueţilor pe perioada de cultivare este
10 % din necesarul anual de pueţi.
870000*10/100=87000 buc.
870000+87000=957000 (necesarul total)
considerare schema de semănat 25-25-25-75 cu lăţimea benzii de 1,5 m.
6
N=10000*4/1,5=26667 (metri de rigolă);
Numărul de pueţi la un metru de rigolă pentru paltin de cimp constitue 17 de
26667*17=453339 buc. la ha;
957000/453339=2,11 ha
Deoarece paltinul de cimp se va cultiva doi ani in sectiea de semanaturi suprafata va
fi egala cu=4,22ha
Ulm de munte de munte . Durata de cultivare este de 2 ani. Necesarul anual de pueţi
de paltin de cimp constitue 530 mii de bucăţi. Eliminarea pueţilor pe perioada de
cultivare este 10 % din necesarul anual de pueţi.
530000*10/100=53000 buc.
530000+53000=584000 (necesarul total)
N=10000*4/1,5=26667 (metri de rigolă);
Numărul de pueţi la un metru de rigolă pentru ulm de munte constitue 20 de
bucăţi. Indicele de producţie la hectar al speciei se calculează conform relaţiei:
26667*20=533340 buc. la ha;
7
594000/533340=1.11 ha
Suprafata se va mari de doua ori si va fi egala cu =2,22
Jugastru . Durata de cultivare va fi de 1 an. Necesarul anual de pueţi de mar

paduret constitue 350 mii de bucăţi. Eliminarea pueţilor pe perioada de cultivare este
530000*10/100=53000 buc.
530000+53000=583000 (necesarul total);
N=10000*4/1,5=26667 (metri de rigolă);
Numărul de pueţi la un metru de rigolă pentrujugastru constitue 15 de bucăţi.
Indicele de producţie la hectar al speciei se calculează conform relaţiei
26667*15=400005buc. la ha;
583000 /400005=1,45ha
Mar paduret în cadrul secţiei de semănături va ocupa suprafaţa de 0,90 ha.
8
Cires . Durata de cultivare va fi de un an. Necesarul anual de pueţi de cires
constitue 360 mii de bucăţi. Eliminarea pueţilor pe perioada de cultivare este 10 %
360000*10/100=36000 buc.
360000+36000=396000 (necesarul total);
N=10000*4/1,5=26667 (metri de rigolă);
Numărul de pueţi la un metru de rigolă pentru de cires constitue 15 de bucăţi.
26667*15=400005 buc. la ha;
396000/400005=0,98 ha
Gladita . Durata de cultivare va fi de un an. Necesarul anual de pueţi de gladita

320000*10/100=32000 buc.
320000+32000=352000 (necesarul total);
9
N=10000*4/1,5=26667 (metri de rigolă);
Numărul de pueţi la un metru de rigolă pentru glădiţă constitue 13 de bucăţi.
26667*13=3466671buc. la ha;
352000/346671=1ha;
Tei argintiu . Durata de cultivare va fi de 2 ani. Necesarul anual de pueţi de tei

argintu constitue 480 mii de bucăţi. Eliminarea pueţilor pe perioada de cultivare este
480000*10/100=48000 buc.
480000+48000=528000 (necesarul total);
N=10000*4/1,5=26667 (metri de rigolă);
Numărul de pueţi la un metru de rigolă pentru tei pucios constitue 12 de
26667*12=320004buc. la ha;
10
528000/320004=1,64 ha; suprafata se vamari de doua ori si va
fi egal cu 3,3ha
jugastru . Durata de cultivare va fi de un an. Necesarul anual de pueţi de alun

220000*10/100=22000 buc.
220000+22000=242000 (necesarul total);
N=10000*4/1,5=26667 (metri de rigolă);
Numărul de pueţi la un metru de rigolă pentru jugastru constitue 15 de bucăţi.
26667*15=400005buc. la ha;
242000/400005=0,60ha;
11
Artar tataresc. Durata de cultivare va fi de un an. Necesarul anual de pueţi de
soc negru constitue 320 mii de bucăţi. Pe perioada de cultivare eliminarea pueţilor
este 10 % din necesarul anual de pueţi.
320000*10/100=32000 buc.
320000+32000=352000 (necesarul total);
N=10000*4/1,5=26667 (metri de rigolă);
Numărul de pueţi la un metru de rigolă pentru artar tataresc constitue 17 de
26667*17=453339 buc. la ha;
352000/453339=0,77ha;
Maces . Durata de cultivare este de un an. Necesarul anual de pueţi de macies

250000*10/100=25000 buc.
250000+25000=275000 (necesarul total)
12
N=10000*4/1,5=26667 (metri de rigolă);
Numărul de pueţi la un metru de rigolă pentru macies constitue 12 de bucăţi.
Indicele de producţie la hectar al speciei se calculează conform relaţiei:
26667*12=3200004 buc. la ha;
275000/320004=0,85 ha
Salcioara . Durata de cultivare va fi de un an. Necesarul anual de pueţi de

salcioara constitue 560 mii de bucăţi. Eliminarea pueţilor pe perioada de cultivare
este 10 % din necesarul anual de pueţi.
560000*10/100=56000 buc.
560000+56000=616000 (necesarul total);
N=10000*4/1,5=26667 (metri de rigolă);
Numărul de pueţi la un metru de rigolă pentru lemn salcioara constitue 23 de
26667*23=613341buc. la ha;
13
616000/613341=0,10ha;
14
Calculare suprafeţei secţiei de semănături
Tabelul 1.1.
Durata de cultivare, ani
ha.Lungimea rîndurilor,metri de rigolă la

Schema de semănat
Lăţimea benzii, m
Numărul de rînduri întro bandă

Necesarul anual de pueţi luînd în
Specia Indicile de producţie Suprafaţa anuală Numărul
consideraţie eliminare, mii buc.

necesară pentru semănat cîmpurilor în
asolament
Numărul de pueţi la un metru de
Numărul depueţi la 1 ha, buc
ameliorareÎn curs de
Ocupaţi depueţi
Suprafaţa Total
pueţilor apţi de
plantat
rigolă, buc
De un De doi
an ani
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Fag european 572 2 40-40-70 1,5 3 20000 23 460000 1,24 1,24 2,48 2 1
Stejar pedunculat 1067 2 40-40-70 1,5 3 20000 15 400005 3,5 3,5 7 2 1
Salcâm alb 132 1 25-25-25-75 1,5 4 26667 15 400005 3,2 3,2 2 1
Paltin de cimp 440 1 25-25-25-75 1,5 4 26667 17 453339 0,86 0,86 2 1
Mar paduret 385 1 25-25-25-75 1,5 4 26667 16 426672 0,90 0,90 2 1
Cires 396 1 25-25-25-75 1,5 4 26667 15 400005 0,98 0,98 2 1
Gladita 352 1 25-25-25-75 1,5 3 26667 13 346671 1 1 2 1
Tei pucios 528 2 25-25-25-75 1,5 4 26667 12 320004 1,64 1,64 3,28 2 1
Jugastru 242 1 25-25-25-75 1,5 4 26667 15 400005 0,60 0.60 2 1
Artar tataresc 352 1 25-25-25-75 1,5 4 26667 17 453339 0,77 0,77 2 1
15
Macies 275 1 25-25-25-75 1,5 4 26667 12 320004 0,85 0,85 2 1
Salcioara 616 1 25-25-25-75 1,5 4 26667 23 613341 0,10 0,20 2 1
Total 15,64 6,38 22,02 3
16
1.2. Calcularea suprafeţei secţiei de repicaj.
Calcularea suprafeţei secţiei de repicaj se face în funcţie de necesarul anual de
pueţi pe fiecare specie în parte, ţinînd cont de eliminare pueţilor pe perioada de
cultivare ce constitue 15% din necesarul anual, durata de cultivare, schema de plantat
şi schema de asolament adoptată. Suprafaţa necesară a secţiei repicaj se stabileşte cu
ajutorul tabelului de calcul 1.2.1.
Calcularea suprafeţei secţiei de repicaj.
Pin negru . Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de necesarul anual şi

eliminarea pe perioada de cultivare. Eliminare constitue 1200buc.
8000*15/100=1200 buc.
Necesarul total de pueţi constitue 9200 buc.
8000+1200=9200 buc.
Luînd în consideraţie particularităţile biologice, precum şi necesitatea
întreţinerii mecanizată a speciei date se admite schema de plantare de 2,0*0,7.
Conform schemei de plantare suprafaţa de nutriţie a unui puiet este de 1,4 m2.
Suprafaţa necesară pentru cultivarea a 9200 de pueţi se calculează după relaţia
9200*1,4=12880 m2 (1,29ha);
În cadrul secţiei se repicaj pinul negru va fi cultivat pe o perioadă 5 ani cu
schema de asolament cu 6 sole, dintre care 5 sole vor fi ocupate cu pueţi şi o solă va
fi întreţinută ca ogor negru.
1,29*6=7,72 ha;
Stejar rosu. Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de necesarul

anual şi eliminarea pe perioada de cultivare. Eliminare constitue 900 buc.
6000*15/100=900 buc.
6000+900=6900 buc.
întreţinerii mecanizată a speciei date se admite schema de plantare de 2,0*0,7m.
17
6900*1,4=9660 m2 (0,96 ha);
În cadrul secţiei se repicaj stejarul rosu va fi cultivat pe o perioadă de 5 ani cu
0,96*6=5,76 ha;
Pin silvestru . Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de

necesarul anual şi eliminarea pe perioada de cultivare. Eliminare constitue
750buc.
5000*15/100=750 buc.
5000+750=5750 buc.
5750*1,4=8059 m2 (0,80 ha);
În cadrul secţiei se repicaj pinului silvestru va fi cultivat pe o perioadă de 5ani
cu schema de asolament cu 6 sole, dintre care 5 sole vor fi ocupate cu pueţi şi o solă
va fi întreţinută ca ogor negru.
0,8*6=4,8 ha;
Tei pucios. Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de necesarul anual şi

eliminarea pe perioada de cultivare. Eliminare constitue 1050 buc.
7000*15/100=1050 buc.
7000+1050=8050 buc.
18
80500*1,4=11270 m2 (1,13 ha);
În cadrul secţiei se repicaj teiul pucios va fi cultivat pe o perioadă 5 ani cu
schema de asolament cu 6 sole, dintre care doar din 5 sole vor fi ocupate cu pueţi şi o
solă va fi întreţinută ca ogor negru.
1,13*6=6,78 ha;
Plop euroamerican . Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de

necesarul anual şi eliminarea pe perioada de cultivare. Eliminare constitue 1350 buc.
9000*15/100=1350 buc.
9000+1350=10350 buc.
10350*1,4=14490 m2 (1,45 ha);
În cadrul secţiei se repicaj plopului va fi cultivat pe o perioadă de 4ani cu
schema de asolament cu 5 sole.Ca ogor negru se întreţine doar 1 din suprafaţa unei
sole.
1,45*5=7,25ha;
Salcie plingatoare . Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de

8000*15/100=1200 buc.
8000+1200=4600 buc.
19
9200*1,4=12880 m2 (1,28 ha);
În cadrul secţiei se repicaj castan porcesc va fi cultivat pe o perioadă de
4 ani cu schema de asolament cu 5 sole.Ca ogor negru se întreţine doar din 1
din suprafaţa unei sole.
1,28*5=6,4 ha;
Mesteacan . Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de necesarul

4000*15/100=600 buc.
4000+600= 4600 buc.
4600*1,4=6440m2 (0,64 ha);
În cadrul secţiei se repicaj mesteacanul va fi cultivat pe o perioadă 4 ani cu
0,64*5=3,2 ha;
Castan porcesc. Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de

12000*15/100=1800 buc.
13800+1800=13800 buc.
13800*1,4=19320m2 (1,93 ha);
20
În cadrul secţiei se repicaj castan porcesc va fi cultivat pe o perioadă 5 ani cu schema
de asolament cu 6 sole, dintre care 5 sole vor fi ocupate cu pueţi şi o solă va fi
întreţinută ca ogor negru.
1,93*6=11,58 ha;
Spiriea . Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de necesarul
8000*15/100=1200 buc.
Necesarul total de pueţi constituie; 9200 buc.
8000+1200=9200 buc.
8050*1,4=11270m2 (1,13 ha);
În cadrul secţiei se repicaj spireia va fi cultivat pe o perioadă 4 ani cu schema
de asolament cu 5 sole, dintre care 4 sole vor fi ocupate cu pueţi şi o solă va fi
întreţinută ca ogor negru.
1,13*5=5,65 ha;
Aronia . Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de necesarul anual şi

eliminarea pe perioada de cultivare. Eliminare constitue 1350 buc.
9000*15/100=1500 buc.
9000+1350=110350 buc.
10350*1,4=1449 m2 (1,45 ha);
Se va mari suprafata de 5 ori
1,45*5=7,25 ha
21
22
Calcularea suprafeţei secţiei de repicaj
Tabelul 1.2.1.
Eliminrea pe perioada de
Suprafaţa unui cîmp de

Necesarul anual de pueţi,
în consideraţie eliminarea,
Suprafaţa totală a secţiei de
Suprafaţa totală a secţiei de

Durata de cultivare, ani.
Distanţa de plantare, m.
Spaţiul de nutriţie a unui
Suprafaţa anuală a secţiei

Necesarul de plantat luînd
Specia Numărul de
cultivare, mii buc.

cîmpuri în
asolament, ha.
de repicaj, ha.
puet, m2.
asolament
repicaj, m2.
repicaj, ha.
mii buc.
mii buc.
ameliorare
Ocupaţi de pueţi
În curs de
Speciile schemei de asolament cu 5 sole
Plop euroamerican 4 9 1350 10350 2,0*0,7 1,4 1,45 4 1 7,25 72500 1,45
Salcie plingatoare 4 8 1200 9200 2,0*0,7 1,4 1,28 4 1 6,4 64000 1,28
Mesteacan 4 4 600 4600 2,0*0,7 1,4 0,64 4 1 3,2 32000 0,64
Spireia 4 8 1200 9200 2,0*0,7 1,4 1,13 4 1 5,65 565000 1,13
Aroniea 4 9 1350 10350 2,0*0,7 1,4 1,45 4 1 7,25 72500 1,45
Total 5,95 29,75 5,95
Speciile schemei de asolament cu 6 sole
Pin negru 5 8 1200 9200 2,0*0,7 1,4 1,29 5 1 7,74 77400 1,29
Stejar rosu 5 6 900 6900 2,0*0,7 1,4 0,96 5 1 5,76 57600 0,96
Pin silvestru 5 5 750 5750 2,0*0,7 1,4 0,80 5 1 4,8 48000 0,80
Tei pucios 5 7 1050 8050 2,0*0,7 1,4 1,13 5 1 6,78 67800 1,13
Castan porcesc 5 12 1800 13800 2,0*0,7 1,4 1,93 5 1 11,58 115800 1,93
Total 6,11 36,66 366600 6,11
23
1.3. Calcularea suprafeţei plantaţiei-mamă de butaşi.
Suprafţa necesară pentru instalarea plantaţiei-mamă de butaşi se stabileşte în
conformitate cu tabelul de calcul 1.3.1.
Necesarul anual de butaşi constitue 41 mii bucăţi de salcie plîngătoare.
Cantitatea necesară de plop euroamerican se măreşte cu 10 % din necesarul anual
deoarece nu corespund STAS-ului. 43000*10/100=4300 buc.
43000+4300= 47300 buc. (necesarul total)
Distanţa de butăşire pentru plantaţia-mamă se admite 2x1 m. În conformitate
cu schema de repartizare a plantelor, spaţiu de nutriţie a unui butaş este 2 m2.
2x1=2 m2
Conform STAS-ului de pe o tufă se pot tăia 5 mlădiţe. Iar dintr-o mlădiţă
sepregătesc 4 butaşi. Numărul de butaşi preconizaţi de pe o tufă este 20 bucăţi.
5x4=20 buc.
Numărul necesar de tufe se stabileşte raportînd necesarul anual de butaşi la
numărul de butaşi preconizaţi de la o tufă:
47300 / 20 = 2365 tufe
Suprafaţa calculabilă a plantaţiei are următoarea valoare:
2365 tufe * 2 m2 =4730 m 2 = 0,47 ha
Luînd în consideraţie că anual 1/5 din suprafaţă se ”odihneşte” de tăerea butaşilor,
valoarea indicilui de suprafaţă se măreşte cu 20 %.
0,47/5+0,094=0,56 ha.
24
Calcularea suprafeţei plantaţiei-mamă de butaşi
Tabelul 1.3.1
Numărul de mlădiţe preconizate de la o

Necesarul anual de butaţi, mii buc.
Schema de repartizare a butaşilor, m.
Spaţiu de nutriţie a unui butaş, m2.
buc.Numărul de butaşi (tufe) la un hectar,
Necesarul de tufe, buc.

Specia Suprafaţa necesară, ha.
Pentru cîmpul adiacent

Pentru plantaţia-mamă de butaşi
Total
tufă, buc.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Plop 43 2x1 2 5000 20 45100 0,47 0,094 0,56
euroamerican
1.4. Calcularea suprafeţei auxiliare.

Suprafaţa auxiliară a pepinierei cuprinde drumurile şi lotul administrativ.
Planul de organizare a teritoriului pepinierei s-a făcut la scara de l : 5000, în care
lăţimea drumurilor: principale - 8 m, secundare - 4 m, perimetrale - 3 m; lăţimea
şanţului de hotar se acceptă de 3,5-4 m, iar lăţimea perdelelor de protecţie perimetrale
- de 10,5 m.
Mărimea lotului administrativ poate fi cuprinsă între 0,5 şi 2,0 ha. În limitele
lotului respectiv se rezervă suprafeţe necesare pentru diverse construcţii gospodăreşti
cum ar fi: magazia pentru păstrarea maşinilor şi utilajelor, oficiul administrativ,
depozitul pentru păstrarea seminţelor, localul pentru sortarea, număratul şi ambalarea
puieţilor, lotul pentru păstrarea puieţilor, depozitul pentru păstrarea chimicalelor,
compostiera etc.
Lungimea cîmpului în asolament se stabileşte avîndu-se în vedere comoditatea
executării lucrărilor mecanizate în pepinieră. Se recomandă ca în cazul executării
mecanizate a lucrărilor să se accepte lungimea cîmpului de cel puţin 200 metri.
25
Calcularea suprafeţei auxiliare apepenierei
Tabelul 1.4.1
Părţi auxiliare Dimensiuni, m. Suprafaţa,
Lungimea Lăţimea ha.
1 2 3 4
Drumuri:
Principale 1340 8 1,07
Secundare 2800 6 1,68
Perimetrale 4280 4 1,7
Total drumuri: 4,45
Perdele de protecţie
Inferioare 2400 6 1,44
perimetrale 4500 8 2,7
Şanţ de hotar 4350 2,5 1,08
Oficiu administrative 60 30 0,18
Magazia pentru păstrarea maşinilor şi 70 30 0,2
mecanismelor
Depozit pentru păstrarea semenţelor 40 30 0,12
Compostiera 100 50 0,5
Total pe tabel 10,67
Situaţia centralizată a repartizării suprafeţelor pepenierei dupămodul de

utilizare
Tabelul 1.4.2.
Părţi de gestionare Numărul Suprafaţa Suprafaţa
cămpurilor în unei sole, totală, ha
asolament ha
1 2 3 4
I Părţi de producţie (suprafaţa
cultivabilă a pepenierei):
Secţia semănături 3 11,01 33
Secţia repicaj:
5 sole 5 5,95 29,75
6 sole 6 6,11 36,66
Plantaţia-mamă de butaşi 0,56
Parc dendrologic 1
Colecţia de hibrizi de plop 0,08
Total:
II. Părţi auxiliare:
Drumuri
Perdele de protecţie 4,14
Şanţ de hotar 1,08
26
Oficiu administrative 0,18
Magazia pentru păstrarea maşinilor 0,12
şi mecanismelor
Depozit pentru păstrarea semenţelor 0,12
Compostiera 0,5
Total a pepinierei: 107,19
CAPITOLUL 2. ALEGEREA TERENULUI PENTRU PEPINIERA ŞI

ORGANIZAREA SUPRAFEŢEI
2.1. Alegerea terenului pentru pepinieră

După perioada pe care este constituită pepiniera deosebim două tipuri de
pepiniere: volante şi permanente.
- pepiniera volantă este constituită pe o perioadă de aproximativ 5 ani care
diferă de la caz la caz. Acest tip de pepinieră este amplasat în cadrul fondului
forestier în unele cazuri pe terenurile ca trebuie parcurse cu lucrări de împădurire.
Materialul săditor din această pepinieră suportă uşor transplantarea deoarece se face
tot pe acelaşi tip de sol. Dezavantajul pepinierei volante poate fi distanţa mare de la
un sat care pune problema forţei de muncă.
- pepiniera permanentă este constituită pe o perioadă nelimitată. Amplasarea
pepinierei permanente este în apropierea unui centru populat.
Tipul de pepinieră din cadrul proectului dat este permanentă.
O problemă importantă, care asigură obţinerea producerii ridicate de puieţi,
este alegerea corectă a locului şi terenului pentru pepinieră. După modul de alegere a
locului şi a terenului pentru pepinieră depinde în cea mai mare parte reuşita şi
valoarea culturilor cît şi economia şi reducerea cheltuelilor. Din acest motive,
alegerea terenului trebuie să i se acorde o mare importanţă. Din acest punct de vedere
trebuie îndeplinite anumite condiţii de ordin natural, tehnic şi organizatoric de regulă,
se amplasează nu prea departe de centrele populate şi de căile de comunicare, după
posibilitate în mijlocul (spre centrul) unui sector de împădurit. Terenul pepinierei
trebuie să fie drept sau puţin înclinat, cu panta pînă la 2-3° şi expoziţia estică sau sud-
estică. Locul ales pentru pepenieră trebuie să fie asigurat cu apă pentru a putea
utilizala irigarea culturilor, iar nivelul apei freatice să fie la 1m adîncime.
27
Pentru înfiinţarea pepinierei noastre este necesară o analiză amănunţită a
solului în cadrul unui loborator de pedologie. Solul trebuie să satisfacă unele condiţii
favorabile pentru creşterea culturilor de pepiniera, în vederea satisfacerii cît mai
depline a cerinţelor ecologice, deseori foarte variate ale speciilor cultivate în
republică, este recomandabil să se aleagă pentru pepinieră un sol zonal din teritoriul
deservit, un sol cu textură mijlocie, profund, reavăn şi bogat în substanţe minerale
nutritive.
Pepeniera dată are o formă regulată, dreptunghiulară. Terenul care sa desţălenit
de curînd va fi folosit pentru cultură de cît după 6 luni de la desţelenire. Terenul ales
nu trebuie să fie infectat cu dăunători în procente mai mare decît acel admis prin
instrucţiunile oficiale sau să nu fie expus acestor dăunători.
2.2. Organizarea suprafeţei pepinierei

La organizarea suprafeţei pepinierei este necesar să se recurgă la o distribuţie
cît mai raţionala a părţilor de producţie (secţia de semănături, secţia de repicaj,
plantaţia-mamă de butaşi) şi a părţilor auxiliare (parc dendrologic, drumurile, oficiul
administrativ, magazia pentru păstrarea maşinilor şi mecanismelor etc.).
Părţile de producţie ale pepinierei se repartizează în mai multe porţiuni numite
secţii. Secţia este o porţiune de teren a pepinierei permanente caracterizate prin
modul distinct de cultură şi de distanţa materialului care se cultivă. În cadrul
pepiniereinoastre avem mai multe secţii:
- Secţia de semănături în care se produc pueţii de 1 an şi 2 ani;
- Secţia repicaj – cultivarea pueţilor repicaţi de diferite vîrste, între 2-5 ani;
- Plantaţia-mamă de butaşi, producerea butaşilor.
O problemă de mare importanţă care asigură obţinerea de producţii ridicate
este alegerea corectă a terenului în funcţie de natura materialului de reproducere
cultivat (puieţi nerepicaţi, puieţi repicaţi, butaşi, marcote etc.), precum şi de
exigenţele acestuia faţă de caracteristicile ecologice ale microclimatului staţionai.
28
Pentru secţia de semănături se aleg suprafeţele cele mai bune, cu solurile cele
mai bogate, reavene, ferite de vînturi, cu relieful plat şi expoziţiile pantelor cele mai
favorabile.
Secţia de repicaj se amplasează pe suprafeţele cu solul moderat umed, cu
stratul de humus mai profund şi apele subterane aflate la adîncimi de 2-12 m.
Locurile mai joase, cu apele subterane la suprafaţă, se rezervă plantaţiei-
mamă de butaşi de plopi şi sălcii. Organizarea suprafeţei în pepinieră prevede secţia
de butaşi, este raţional să se recurgă la constituirea colecţiei de hibrizi de plopi
valoroşi, care ar asigura materialul reproductiv propriu. Suprafaţa acesteia poate varia
convenţional în limitele 0,2-0,4 ha.
Suprafaţa parcului dendrologic se planifică convenţional pînă la 1 ha.
Pe suprafeţele alese pentru secţia de semănături şi pentru secţia de repicaj,
cîmpurile de asolament se delimitează sub formă dreptunghiulară. Cîmpul trebuie să
aibă astfel de dimensiuni, încît să permită folosirea eficace a tractoarelor şi
mecanismelor în procesul de producţie.
Reţeaua de drumuri se proiectează astfel, încît să asigure accesul liber al
maşinilor şi uneltelor spre orice cîmp. Drumurile de bază - principale şi perimetrale -
sînt destinate pentru mersul şi întoarcerea tractoarelor cu uneltele la executarea
operaţiilor tehnice de lucrare a solului şi întreţinere a culturilor. Drumurile secundare
se proiectează paralel faţă de lungimea cîmpurilor.
Oficiul şi construcţiile gospodăreşti ale unei pepiniere mari necesită o
suprafaţă de l -2 ha, care de regulă se amplasează în partea centrală a ei. O astfel de
aşezare reduce cheltuielile de producţie legate de traversările tractoarelor de la garaj
spre locul de muncă şi viceversa, economiseşte timpul legat de treceri, asigură o
legătură mai operativă a personalului tehnic cu sectoarele de producţie.
Perdelele de protecţie se proiectează în pepiniere mari, situate pe terenuri
deschise şi coline joase bîntuite de vînturi uscate şi viscole. Astfel se reduce viteza
vîntului împedicînd spulberarea solului, seminţelor şi a semănăturilor firave, şi
protejează semănăturile de colmatare sau spălare, asigură o repartizare uniformă a
zăpezii. În pepiniere se amplasează două tipuri de perdele forestiere: perimetrale şi
interioare. Perdelele de proiecţie perimetrale se amplasează pe laturile pepinierei şi se
29
fac cu şapte rînduri de puieţi. Distanţa de plantare a puieţilor este de 1,5 x 0,7 m. Cele
interioare se constituie din două rînduri distanţate între ele la 1,5 m, iar în rînd
distanţa dintre puieţi se recomandă de l m. Este necesar ca distanţa dintre perdelele
interioare să asigure interacţiunea lor, amplasînduse la distanţe de 15-17 ori mai mari
decîl înălţimea medie a arborilor ce intră în componenţa lor.
Gardul viu din arbuşti ghimpoşi se amplasează în partea exterioară a perdelei
de protecţie, la distanţa de 1,5 m şi se constituie din unul sau două rînduri. Distanţa
dintre rînduri este de 0,5-1,0 m, iar a plantulelor în rînd de 0,3-0,4 m. Gardul viu are
menirea de a proteja pepiniera de animalele domestice şi sălbatice.
Şanţul de hotar se prevede pentru protecţia culturilor împotriva rozătoarelor.
Construcţia şanţului de hotar este: adînc de 1,5-1,8 m, lat de 2 m cu peretele înclina
ca să nu se surpe. Pămîntul din şanţ se aruncă spre pepinieră.
La baza sistematizării terenului stau speciile ce urmează a se cultiva şi rotaţia
culturilor pe timp de cîţiva ani după ceia ce va fi nevoie de ameliorarea solului cu
specii agricole sau întreţinerea prin arătură sau prăşilă.
30
CAPITOLUL 3. AGROTEHNICA
3.1. Asolamcnte
În funcţie de zona fitoclimatică şi de tipul de sol baza unei agrotehnici avansate
o constituie asolamentul. Aceasta contribuie la restabilirea şi sporirea fertilităţii
solului, precum şi la îmbunătăţirea proprietăţilor fizice. Asolamentul asigură o
anumită ordine şi planificare în vederea utilizării raţionale a suprafeţelor cultivabile a
pepinierei. Asolamentul presupune, pe de o parte, rotaţia speciilor cultivate pe una şi
aceeaşi suprafaţă (solă) şi, pe de altă parte, alternarea periodică a culturilor cu lucrări
speciale de ameliorare a solului.
Mărimea suprafeţei utile a pepinierei creşte odată cu încadrarea în cadrul
aceluiaşi cîmp de asolament a speciilor cu durată diferită de cultivare. Alegerea
minuţioasă a modului de rotaţie a speciilor care indică în timp şi spaţiu desfîşurarea
culturilor forestiere şi a lucrărilor de ameliorare a solului (ogor negru, ogor acoperit,
îngrăşămînt verde, ierburi perene) pentru mai multe cicluri de producţie. În cadrul
asolamentelor permite ca în limitele unui cîmp de asolament să se cultive
concomitent puieţi de unul şi doi ani în cadrul secţiei de semănături, puieţi de doi şi
patru ani în cadrul secţiei de repicaj.
Asolamentul cu ierburi perene se aplică în pepenierele al căror sol poate forma
poate forma structură stabilă (soluri mijlocii şi grele, ciornoziomuri). Pe solurile
uşoare nisipoase, aluviale (fără structură) asolamentele cu ierburi perene nu se aplică.
Acest tip de asolament constă în cultivarea culturilor perene (lucernă) timp de 2
3 ani care prin sistemul radicular adînc ridică calciul la suprafaţăşi contribuie la o
bună structurare a solului.
31
Asolamentul cu ogor ocupat constă în cultivarea terenului cu culturi agricole
(mazare, fasole, grîu, orz leguminoase etc.) timp de un an.
Asolamentul cu ogor negru se caracterizează prin menţinerea umedităţii pe tot
sezonul de vegetaţie lavalori mai ridicate faţă de alte tipuri de asolament.
În funcţie de tipul de asolament acceptat se întocmeşte tabelul de rotaţie, în
care se indică modul de alternanţă a culturilor pe ani în cadrul unui ciclu de producţie
- ameliorare.
Suprafaţa de producţie a secţiei de semănături

Tabelul 3.1.1.
Specia Suprafaţa ocupată de puieţi, ha
De un an De doi ani Total
Fag european 1,24 1,24 2,48
Stejar pedunculat 3,5 3,5 7
Salcâm alb 3,2 3,2
Paltin de munte 0,86 0,86
Mar paduret 0,90 0,90
Cires 0,98 0,98
Gladita 1 1
Tei pucios 1,64 1,64 3,28
Jugastru 0,60 0.60
Artar tataresc 0,77 0,77
Macies 0,85 0,85
Salcioara 0,10 0,20
Total 15,64 6,38 22,02
Suprafata totala necesara se va imparti astfel incit sa fie egala pentru doua sole
care vor fi ocupate de puieti si a treiea sola se va folosi in curs de ameliorare dat
fiind faptul ca durata de cultivare a puietilor este diferita atunci vom clasifica puietii
astfel incit sa se coordoneze cu suprafata deci intr-o sola vom avea puieti de un an
ear in cealalta vor exiista si de un an si de doi.
Luîdu-se în consideraţie regiunea orografică (cîmpic, deal) în care se găseşte

pepiniera, la cultivarea puieţilor în secţia semănături se aplică asolamentul cu ogor
negru cu trei sole. Suprafaţa unui cîmp de asolament este de
32
Tabelul de rotaţie a solelor din cadrul secţiei semănături.
Tabelul 3.1.2.
Anii Cîmpuri de asolament
I II III
Tei argintiu (1an) 1,64 Tei argintiu 2ani) 1,64
2009
Fag european (1an) 1,24 Fag european 2ani) 1,24
Stejar pedunculat (1an) Stejar pedunculat(2ani)
3,5 3,5
Salcim alb (1an) Mar paduret(1an) Ogor negru 11,01
3,2 0,57
Paltin de munte(1an) Cires (1an)
0,86 0,98
Mar paduret(1an) Gladita (1an)
0,33 Jugastru(1an)
1
Artar tatarasc (1an) 0,60

Macies(1an) 0,77
Salcioara (1an) 0,85
0.10
11,01 11,0
1
Tei argintiu 2ani) 1,64 Tei argintiu (1an) 1,64
2010
Fag european 2ani) 1,24 Fag european (1an) 1,24
Stejar pedunculat(2ani) Stejar pedunculat (1an)
3,5 3,5
Mar paduret(1an) Ogor negru 11,0 Salcim alb (1an)
0,57 3,2
Cires (1an) 1 Paltin de munte(1an)
0,98 0,86
Gladita (1an) Mar paduret(1an)
Jugastru(1an)
1 0,33

Macies(1an) 0,77
0.10
11,01 11,01
Tei argintiu (1an) 1,64 Tei argintiu 2ani) 1,64
2011
Fag european (1an) 1,24 Fag european 2ani) 1,24
Stejar pedunculat (1an) Stejar pedunculat(2ani)
3,5 3,5
Ogor negru 11,01 Salcim alb (1an) Mar paduret(1an)
3,2 0,57
Paltin de munte(1an) Cires (1an)
0,86 0,98
Mar paduret(1an) Gladita (1an)
0,33 Jugastru(1an)
1

Macies(1an) 0,77
0.10
11,0 11,01
1
33
Tabelul de rotaţie a solelor din cadrul secţiei repicaj cu 5 sole.
Tabelul 3.1.3.
Aniii Cîmpuri de asolament
I II III IV V
2009 Plop euroamerican 1,45 Plop euroamerican 1,45 Plop euroamerican 1,45 Plop euroamerican 1,45
Salcie plingatoare 1,28 Salcie plingatoare 1,28 Salcie plingatoare 1,28 Salcie plingatoare 1,28
Mesteacan 1an 0,64 Mesteacan 2ani 0,64 Mesteacan 3ani 0,64 Mesteacan 4ani 0,64
Spireia 1,13 Spireia 1,13 Spireia 1,13 Spireia 1,13 Ogor negru
Aroniea 1,45 Aroniea 1,45 Aroniea 1,45 Aroniea 1,45
5,95 5,95 5,95 5,95
Mesteacan 2ani 0,64 Mesteacan 3ani 0,64 Mesteacan 4ani 0,64 Ogor negru Mesteacan 1ani 0,64
Spireia 1,13 Spireia 1,13 Spireia 1,13 Spireia 1,13
5,95 5,95 5,95 5,95
Mesteacan 3ani 0,64 Mesteacan 4ani 0,64 Ogor negru Mesteacan 1an 0,64 Mesteacan 2an 0,64
Spireia 1,13 Spireia 1,13 Spireia 1,13 Spireia 1,13
5,95 5,95 5,95 5,95
Mesteacan 4ani 0,64 Mesteacan 1an 0,64 Mesteacan 2ani 0,64 Mesteacan 3ani 0,64
Spireia 1,13 Ogor negru Spireia 1,13 Spireia 1,13 Spireia 1,13
5,95 5,95 5,95 5,95

Mesteacan 1an 0,64 Mesteacan 2ani 0,64 Mesteacan 3ani 0,64 Mesteacan 4ani 0,64
Ogor negru Spireia 1,13 Spireia 1,13 Spireia 1,13 Spireia 1,13
5,95 5,95 5,95 5,95
Tabelul de rotaţie a solelor din cadrul secţiei repicaj cu 6 sole.

34
Tabelul 3.1.4
Anii Cîmpuri de asolament
I II III IV V VI
2009 Pin negru 1,29 Pin negru 1,29 Pin negru 1,29 Pin negru 1,29 Pin negru 1,29
Stejar rosu 0,96 Stejar rosu 0,96 Stejar rosu 0,96 Stejar rosu 0,96 Stejar rosu 0,96
Pin silvestru 0,80 Pin silvestru 0,80 Pin silvestru 0,80 Pin silvestru 0,80 Pin silvestru 0,80
Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Ogor negru 6,11
Castan porcesc 1,93 Castan porcesc 1,93 Castan porcesc 1,93 Castan porcesc 1,93 Castan porcesc 1,93
6,11 6,11 6,11 6,11 6,11

Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Ogor negru 6,11 Tei pucios 1,13
6,11 6,11 6,11 6,11 6,11

Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Ogor negru 6,11 Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13
6,11 6,11 6,11 6,11 6,11
Stejar rosu 0,96 Stejar rosu 0,96 6,11 Stejar rosu 0,96 Stejar rosu 0,96 Stejar rosu 0,96
Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Ogor negru Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13
6,11 6,11 6,11 6,11 6,11

Tei pucios 1,13 Ogor negru Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13
Castan porcesc 1,93 6,11 Castan porcesc 1,93 Castan porcesc 1,93 Castan porcesc 1,93 Castan porcesc 1,93
6,11 6,11 6,11 6,11 6,11

6,11 Pin silvestru 0,80 Pin silvestru 0,80 Pin silvestru 0,80 Pin silvestru 0,80 Pin silvestru 0,80
Ogor negru Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13 Tei pucios 1,13
6,11 6,11 6,11 6,11 6,11
35
3.2. Lucrarea solului
Prin lucrarea solului în pepinieră se înţeleg toate activităţile agrotehnice prin
care se acţionează asupra solului cu ajutorul diferitelor unelte şi maşini pentru
mărunţirea, afînarea, nivelarea stratului arabil în crea condiţiilor cît mai prielnice
pentru încolţirea seminţelor şi dezvoltării puieţilor.
În cadrul măsurilor agrotehnice, care contribuie la obţinerea unor culturi de
pepinieră viguroase, desfundarea solului are o importanţă primordială. Prin
desfundare, stratul de sol este dislocat, răsturnat, astfel încît stratul superior de pămînt
se amestecă cu cel inferior asigurînd fertilitatea solului. Solul se mărunţeşte, afînîndu-
se în toata adîncimea de prelucrare, ceea ce permite activitate microorganismelor din
sol, ameliorarea condiţiilor de porozitate, înlesnirea pătrunderii apei în sol şi
înmagazinarea ei, a aerului şi a căldurii.
Pregătirea terenului în pepenieră diferă în raport cu regiunea în care estesituată
pepiniera, specia ce urmează a fi cultivată structura solului.
Pregătirea solului se poate efectua manual şi mecaniza.
La pregătirea manuală a terenului se deosebesc două următoarele lucrări:
desfundatul la o cazma şi desfundatul la două cazmale. Uneltele necesare pentru
astfel de lucrări trebuie să îndeplinească cerinţele necesare de a efectua lucrarea dată.
Astfel de unelte sunt: cazmaua, sapa forestieră, lopata, grebla.
Pregătirea terenului mecanizat în pepinierele forestiere nou înfiinţate necesită
unele lucrări pregătitoare fără de care nu se poate trece la organizarea teritoriului şi la
executarea lucrărilor. Dintre lucrările iniţiale de pregătire sunt:
În funcţie de teritoriu în care afost utilizat anterior deosebim două lucrări ce
stau la bază: desfundatul şi dezrădăcinarea solului.
Desfundatul se efectuiază pe trenurile anterior folosite în circuitul agricol,
adîncimea de desfundare admisă este diferită şi se stabileşte în funcţie de zona
pedoclimatică, starea solului şi natura culturilor care se sădesc.
Dezrădăcinarea arborilor, cioatelor sau defrişarea tufărişului, în cazul ăn care
pepiniera se înfiinţiază pe un teren forestier.
Nivelarea terenului se execută în cazul cînd terenul prezintă şanţuri, coame,
gropi, etc.
Scarificare solului se execută în vederea dizlocării cioatelor şi rădăcinilor
rămase în sol în rezultatul derădăcinării.
Desţelenirea solului se execută după lucrările descrise anterior. Această
lucrare propune întreţinerea solului cu culturi prăşitoare (porumb, mazăre, etc.).
Pentru efectuarea acestor lucrări necesită o serie de maşini şi utilaje.
Pentru dezrădăcinarea arborilor sau ciatelor se folosesc diferite maşini şi utilaje
ca defrişătorul tip lamă montat în faţa tractorului T-100-M, defrişătorul de tip pîrghie
mobilă, montat în spatele tractorului T - 100.
După dezrădăcinarea arborilor şi cioatelor, necesitatea nivelării terenului constă
în desfăşurarea lucrărilor de pregătire a solului. După aceste lucrări în sol rămîn returi
de ciaote, rădăcăni care îngreiază lucrările de mai departe prin deteriorarea utilajelor.
Pentru a se evita aceste neajunsuri este indicat să se execute scarificarea solului. Prin
scarificare se realizeză şi o bună afînare a solului fără a se distruge structura acestuia.
Un tip de scarificator utilizat R-80 poate fi tractat de tractarele T-100, sau 130 CP.
Scarificatorul hidraulic se montează pe spatele tractorului 130 CP.
După executarea lucrărilor de cezrădăcinare şi scarificare resturile lemnoase
sunt colectate şi evacuate în timpul organizării teritoriului, împedicînd buna
defăşurare a lucrărilor de pregătire a solului. Utilajele folosite la această lucrare sunt
a colectorul hidraulic de material lemnos montat pe tractorul 130 CP.
După îndepărtarea arboretului de pe trenul forestier, în mod nrmal trebuie să se
execute desfundarea adîncă a solului şi apoi să se execute desfundarea adîncă. Întrucît
plugurile destinatepentru desfundarea solului au o rezistenţă limitată şi resturile
lemnase existente în solurile forestiere opun o mare rezietenţă la înaintarea utilajeor
cu care se execută arăturile, este bine ca prima lucrare de arătura să se facă cu un plug
forestier robust ca PBN-75, destinat special pentru arături în teren forestier, purtat pe
ridicătorul hidraulic al tractorului DT-54 AT.
Pentru executarea lucrărilor de bază şi suplimentare se folosesc tractare şi
utilaje speciale ce se utilizează în lucrările agricole de întreţinerea solului.
3.3. Administrarea îngrăşămintelor

37
De obicei îngrăşămintele se folosesc numai în pepinierele permanente.
Consumul de substanţe sporii de către puieţi duce treptat la sărăcirea solului din
pepinieră. La acest proces se adaugă şi faptul că la recoltare puieţii crescuţi în
pepinieră se scot cu cu pămîntul cel mai fertil la scosul puieţilor de talie înalta cu
balot, plivirea buruenilor de aceea solul trebuie parţial să recupereze substanţele
minerale consumate.
Pentru îmbogăţirea solului cu substanţe nutritive deficitare şi îmbunătăţirea
însuşirilor fizice ale lui în pepinierele permanente trebuie administrate îngrăşăminte.
Prin aplicarea îngrăşămintelor se obţine ridicrea procentului de răsărire al seminţelor;
activarea creşterii tulpinii şi rădăcinii pueţilor; scurtarea durtei de cultivare; obţinerea
unui procent mai ridicat de pueţi de calitate; etc.
În pepinierele forestiere se administrează îngrăşăminte organice şi minerale.
Dintre îngrăsămintele organice se folosesc mai cu seamă compostul, gunoiul de grajd.
Compostul se ob’ine prin putrezirea buruienilor rezultate din pliviri şi lucrări de
întreţinere a pueţilor fiind amestecate cu paie, băligar de cal var nestins şi apă. Î n
majoritatea cazurilor compostul se foloseşte la acoperirea rigolelor şi ca îngrăşămînt
pe toată suprafaţa, folosindu-se 15-20 tone la hectarîn amestec cu superfosfat (600-
700 kg). Gunoiul de grajd este depozitat timp de un an peplatformă pentru a putrezi
complet. Conţine azot şi potasiu. Cantitatea de gunoi de grajd ce se administrează la 1
ha este de 20 tone şi se repetă timp de 3-4 ani. Gunoiul de grajd pe lîngă substanţele
hrănitoare îmbunătăţeşte şi structura solurilor.
Îngrşămintele minerale se aplică numai după indicaţia dată de loborator
pedologic şi în prezenţa inginerului. Din îngrăşămintele minerale cel mai des sunt
utilizate cele azotate, fosforice şi potasice. Cantitatea de îngrăşămînt administrată la 1
ha se calculează după anumite criterii ce vor fi redate în continuare pe fiecare
îngrăşămînt în parte. Cantitatea necesară de administrat diferă în cazul secţiei
semănături şi secţia repicaj.
Calculele necesare pentru cantitatea necesară de îngrăşămînt pentru secţia se
mănături (pueţi de talie mică) se face pe fiecare îngrăşămînt în parte ca de exemplu:
Azotatul de amoniu (NH4NO3). În prim pas se determină cantitatea de
substanţă activă din NH4NO3 după greutatea moloculară este 80
38
(14+(1x4)+14+16x3=80) iar cantitatea activă de substanţă activă este 28. Din relaţia
de mai sus reiese că 80 kg de azotat de amoniu conţine 28 kg de substanţă activă iar
concentraţia substanţei active se calculează după raportul:
80 kg.....................100 %
28 kg........................x % => x =28*100/80=35% (subst. activă).
Azotatul de amoniu conţine 35% de substanţă activă de azot.
Doza de substanţă activă administrată la 1 ha este de 40 kg iar cantitatea de
îngrăşămînt necesară este 114 kg.
40*80/28=114 kg
Cantitatea de azotat de amoniu necesară de administrat pentru o solă din cadrul
secţiei de semănături este 1231,2 kg. (114*11,5=1656 kg)
Aministrarea azotatului de amoniu se va executa în trei etape prima fiind o dată
cu semănatul, a doua fiind în timpul răsăriri şi atreia la pariţia primelor frunze. Modul
de administrare se face prin răspîndirea uniformă pe întrega suprafaţă fără afi
îngropat deoarece este uşor solubil.
Fofatul de calciu ( Ca3(PO4)3 ). Cantitatea de substanţă activă se determină ca
şi în primul caz. Greutatea moleculară este 310 iar a fosforului – 62. Concentraţia de
substanţă activă este 20 %. Doza de substanţă activă administrată la 1 ha este de 70kg
iar cantitatea de îngrăşămînt necesară este 350 kg.
70*310/62=350 kg
Cantitatea necesară da fosfat de calciu administrată pentru o solă din secţia se
mănături 3780 kg. (350*10,8=3780 kg.)
Sarea potasică (KCLxMgSO4x3H2O) Se dizolvă uşor în apă şi se aplică cu 2-
3 săptămîni înainte de semănături sub formă de praf întroducînduse sub brazdă. Sarea
potasică contribuie la lignificarea lugerilor anualidobîndind o rezistenţă sporită
împotriva bolilor ţi chear a gerurilor. Determinarea cantităţii necesare de administrat
parcurge aceleaşi etape de calcul ca şi pentru îngrăţămintele minerale expuse mai sus.
Cantitatea de substanţă activă se determină în dependenţă de greutatea moleculară
care este 248,5, iar a potasiului – 39. Concentraţia de substanţă activă este de 15,7%.
Doza de substanţă activă pentru un ha constitue 80 kg iar cantitatea de
îngrăşămînt pentru 1ha este 320 kg. (80*248,5/62=320 kg)
39
Pentru o solă din cadrul secţiei semănături necesarul de sare de potasiu este de
3456 kg. (320*10,8=3456 kg.)
Administrarea îngrăşămintelor pe timp de vară se recomandă clorura de potasiu
care este uşor solubilă în apă. Acesta se poate folosi şi primăvara o dată cu
semănăturile.
Dozele necesare de îngrăşămînt pentru secţia repicaj se folsesc aceleaşi
cantităţi din secţia semănături dar se măresc cu 15 %.
Înainte de a se administra îngrăşămintele în pepenieră este necesr de a se face
analiza solului pentru a se conoaşte ce substanţe nutriteve lipsesc din sol şi în ce
cantitate este nevoie de administrat.
Aplicarea îngrăşămîntelor organice şi minerale se poate administrat
concomitent, ca de exemplu toamna la arătura adîncă se introduce compost sau gunoi
de grajd la care se mai adaugă superfosfat.
În dependenţă de lucrare, tip de sol dozele de îngrăşămînt diferă de la caz la
caz.
Calcularea cantităţii de îngrăşăminte de bază pentru pepinieră
Tabelul 3.3.1.
Unitatea de măsură
Concentraţia în substanţă activă %
Suprafaţa (ha)
Doza de administrarede subştanţă
Doza de îngrăşămînt la 1 ha
Doza de îngrăşămînt pentru toată
(lei)Costul unei tone de îngrăşămînt
Costul total al îngrăşămîntului (lei)

Felul
îngrăşămîntului
suprafaţa (ha)
activă Kg/Ha
Compost t 20 11, 216

NH4NO3 kg 40 35 114 11, 1231,2 650 800,28
Ca3(PO4)2 kg 70 20 350 11, 3780 720 2721,6
KCLxMgSO4x3H2O kg 80 15,7 320 11, 3456 495 1710,72
Compost t 23 7,87 181,01

NH4NO3 kg 46 35 131 7,87 1030,97 650 670,13
Ca3(PO4)2 kg 80,5 20 402,5 7,87 3167,67 720 2280,72
KCLxMgSO4x3H2O kg 92 15,7 368,7 7,87 2901,66 495 1436,32
40
CAPITOLUL 4. TEHNOLOGIA CULTIVĂRII MATERIALULUI DE
PLANTAT
4.1. Metode de păstrare a seminţelor şi procedee de pregătire a lor pentru

semănat
Seminţele servesc ca material de reproducere la înmulţirea speciilor forestiere.
Pentru a asigura un consum minim de seminţe în culturile din pepinieră este necesar
ca săminţele recoltate să fie de calitate şi în timpul păstrării să se minţină proprietăţile
biologice.
Conservarea sau păstrarea seminţelor trebuie să se facă corespunzător fiecărei
specii Metodele de conservare a seminţelor variază de la o specie la alta în
dependenţă de durata puterei germinative, perioada de germinare. După perioada de
germinare deosebim seminţele speciilor cu perioadă scurtă de germinare şi perioadă
lungă de germinare. Seminţele speciilor care au o perioadă scurtă de germinare se
păstrează pînă la sosirea perioadei optime pentru semănat. Dar în activitaitea practică
apar inevitabil numeroase situaţii care impun păstrarea seminţelor timp mai
îndelungat. Bunăoară, seminţele unor specii cum ar fi, de exemplu, cele din familia
Rosaceae, se recoltează vara, altele, cum sînt cele de cvercinee - toamna tîrziu ceea
ce face imposibil semănatul lor imediat. Păstrarea şi ulilizarea eşalonată a seminţelor
timp de mai mulţi ani este necesară la speciile care ce caracterizează printr-o
periodicitate a fructificaţiei. De aceea în anii cu fructificaţie abundentă seminţele se
recoltează în cantităţi mai mari, ceea ce permite folosirea lor în cultura de pepinieră
în anii cu fructificaţie slabă.
Seminţele cu perioada lungă de germinare nu răsar în mod normal decît după
mai multă vreme, chiar dacă le sînt create condiţii favorabile de umiditate,
temperatură şi aeraţie. Pentru a evita starea dormindă şi a scurta perioada de
germinaţie, seminţele forestiere din această categorie, înainte de semănare, se supun
unei pregătiri prealabile prin stratificare. Astfel, seminţele de frasin comun, tei pucios
41
şi argintiu, corn, păducel, măceş şi altele, nepregătite înainte de semănare, răsar abia
după un an, apărînd în cîmp aşa-numitele „culturi moarte".
Luînd în consideraţie însuşirile biologice specifice ale seminţelor speciilor
enumerate pentru conservare este necesitatea de a exista un depozit de păstrare a
seminţelor care din punct de vadere să coincidă STAS-ului de pregătire şi păstrare a
seminţelor. În incinta acestui depozit trebuie să fie prevăzut o aerisire bună care să
împedice creşterea umidităţii şi instalarea mucigaiului. Este strict interzis depozitarea
diferitor unelte sau produse chimice în depozitul dat. Păstrarea seminţelor în acest
depozit se face în recepiente (lăzi de scîndură, butoae de placaj, butoae de plastic sau
borcane de sticlă etc.). Recipientul de metal nu se umple nici odată complet lăsînduse
un spaţiu liber de circa 15 cm damigeanele se umple fără a se lăsa spaţiu liber.
Seminţele de aceiaşi specie dar din loturi diferite în mod obligatoriu se depozitează
diferit. Pentru a fi uşor de identificat lotul din care sau făcut colectările şi specia dată
se scrie pe o etichetă în două exemplare, una fiind lipită pe recipient alta se introduce
în recipient. În depozit trebuie să existe un registru în care fiecare lot de seminţe
cuprinde o pagină. În cadrul pepinierei date, depozitul propus are o capacitate mare
de depozitare aseminţelor fără a se recurge la păstrarea prin diferite metode sub cerul
liber, făcînd excepţie speciile de stejar şi fag.
Metodele de conservare a seminţelor şi procedeelor de pregătire a acestora
pentru fiecare specie din secţia semănături.
Stejarul pedunculat
Conservarea gindei se poate face prin mai multe metode ca de exemplu
conservarea ghindei în şanţuri, sub masiv în pădure, în grămezi, în lăzi. Conservarea
gindei în şanţuri se purcede în anii cu fructificaţie abundentă, ceia ce capacitatea
încăperii nu permite păstrarea acestor cantităţi. În limitele pepinierei, pe un teren
accesibil şi plat se sapă un şanţ de formă trapezoi-dală cu dimensiunile de 50x50x70
cm. La fundul şanţului se aşterne un strat de nisip de 6 cm, iar în continuare urmează
straturi alterne de ghindă de 3 cm şi nisip de 5 cm. Ultimul strat se face din nisip de
20 cm. Pentru a evita pătrunderea apei spre ghindă, deasupra se face o coamă de
pămînt cu marginile mai late decît lăţimea şanţului. Vertical, pe coamă, se introduc pe
alocuri fascine pentru a înlesni pătrunderea aerului.
42
Conservarea ghindei în lăzi se face prin aşezarea în straturi de 5-6 cm grosime
alternînd cu nisip umed. Lăzile sunt depozitate în depozit bine aerisit şi ferit de
îngheţuri.
Ulm de munte
Obişnuit sămînţa de ulm semănată la cîteva zile după recoltarea ei (15-25 mai),
dacă i se asigură un minim de umeditate în sol în timpul răsăririi. Răsare în a şasea zi
după semănare. Adîncimaea de semănare – 1 cm, iar norma de semănat – 4 g la 1
metru de rigolă cu un procent de germinare de 50 %.
Tei pucois.
Cultura speciilor de tei în pepenieră prezintă multe greutăţi din cauza
nerăsăririi în primul an al seminţelor.Seminţele de tei recoltate toamna tîrziu, după
coacerea completă şi semănate în aceiaşi toamnănu răsar în primăvara următoare, ci
abia în primăvara a doua după semănare. Stratificarea întîrziată de toamnă în
septembrie sau octombrie de asemenia nu poate asigura răsărirea bună în primăvara
primului an. Seminţele proaspete colectate se pun la stratificare la temperaturi
permanente de la 0 la 50C timp de 160 – 180 zile sau timp de 70 de zile în cazul cînd
temperatura variază între 0 şi 150 C. Stratificarea în mşchi sau în turbă este mai
indicată decît cea în nisip, mărind procentul de răsărire cu circa 30 %.
salcim
Semintele de salcim se pastreaza n saci care se ţin în magazie uscat şi
bineaerisite. Semănarea se execută primăvara cu 5-6 zile înaintea ultimului îngheţ.
Semănăturile de toamnă nu sunt indicate cu seminţe recoltate în acelaşi an pentru că o
parte din seminţe răsar şi sunt distruse de ger. Procentul de germinare la seminţele
recoltate noiembrie – ianuare este mai ridicat faţă de seminţele recoltate septembrie –
octombrie. Scarificare seminţelor de glădiţă se face cu ajutorul maşinii de scarificare
MSS-1.
Păstrarea altor specii de foioase. Majoritatea speciilor de foioase fructifică în
fiecare an de aceia păstrarea se face doar pe o perioadă scurtă, de celemai multe ori
din toamnă pînă în primăvară adică maximum 6-7 luni de la recoltare.
43
Agrotehnica în cazul semănăturilor
Tabelul 4.1.
Specia Epoca de Metoda de Procedee de Norma de Adîncimea
semănat păstrare a pregătire a semănat la un de semănat,
seminţelor seminţelor pentru metru de rigolă, cm
semănat gr.
Stejar primăv/toamna depozit/şanţ stratuficare 120 5-7
pedunculat
Fag primăv/toamna depozit/şanţ stratuficare 115 5-7
primăvara depozit Stratuf., 8 3-4
Paltin de munte primăv/toamna depozit Stratuf., forţare cu 11 3-4
apă
Tei pucios primăv/toamna depozit stratuficare 7 1,5-2
Paltin de munte primăvara stratificare 4 0,5-1,5
Salcim alb primăv/toamna depozit Stratuf., forţare cu 10 3-4
apă MSS-1
Jugastru primăvara depozit stratuficare 8 3-4
macies primăvara depozit stratuficare 45 4-5
gladita primăvara depozit stratuficare., forţare 22 3-4
cu apă MSS-1
Macies toamna depozit stratuficare 4 1-2
Salcioara primăvara depozit stratuficare 13 3-4
4.2. Semănatul şi calcularea necesarului anual de seminţe pentru secţia de

semănături, costul lor
Seminţele forestiere se seamănă în pepinieră primăvara sau toamna în
dependenţă de însuşirile biologice ale acestora. Seminţele care se păstrează bine şi
uşor, germinează repede se seamănă primăvara. Semănănatul trebuie prognozat în aşa
fel ca procesul de răsărire să se producă după 20 mai. Semănănatul de toamnă se face
înainte de începerea gerurulor.
În pepinierele forestiere, semănătura poate fi executată în strat, în benzi sau
prin împrăştiere.
Semănatul în strat se aplică în special pentru cultivarea speciilor forestiere
sensibile la influenţa factorilor climatici, ai căror puieţi necesită protecţie prin
umbrire şi nu suportă lăsarea solului ca rezultat al întreţinerii.
Semănatul în benzi se execută prin încorporarea seminţelor în şănţuleţe numite
rigole, aşezate la anumite distante între ele în interiorul benzii, lăţimea căreia este de
regulă 1,5 m. Rigolele pot fi înguste şi late.
44
Semănatul în rigole înguste de 1,5-3 m se aplică, de regulă, în cultura speciilor
răşinoase. Pentru cele mai multe specii din ţara noastră semănatul se face în benzi cu
trei sau patru rînduri, în rigole late de 5-6 sau 10 cm.
Speciile forestiere care au seminţe de dimensiuni mici şi mijlocii cum sînt
frasinul comun, teiul pucios, paltinul de cîmp, teiul argintiu, ulmul de munte, cornul,
măceşul, păducelul, lemnul cîinesc etc. se seamănă în benzi cu patru rînduri,
aplicîndu-se schema de semănat 25-25-25-75 (cm). Aici lăţimea rigolei se ia de 5-6
cm. La semănatul seminţelor de stejar pedunculat, gorun, nuc comun, nuc negru,
castan se aplică schema de semănat 40-40-70 (cm), unde lăţimea rigolei este de l0 sau
15 cm.
Semănatul prin împrăştiere presupune distribuirea cît mai uniforma a
seminţelor pe suprafaţa de cultură. Lucrarea se execută cu mîna sau cu ajutorul unor
semănători speciale, acţionate manual. Semănatul este puţin indicat, deoarece
prezintă numeroase dezavantaje: nu permite semănatul şi îngrijirea culturilor cu
folosirea mijloacelor mecanizate de lucru, desimea mare condiţionează vătămarea
puieţilor în timpul plivitului, este imposibilă afînarea solului.
Calcularea necesarului anual de seminţe pentru secţia de semănături şi costul

lor
Tabelul 4.2.
Lungimea Norma de Necesarul de
Suprafaţa Costul unui
totală a semănat la seminţe pentru Costul total al
Specia semănăturilor kilogram de
rîndurilor m. 1 metru de întreaga seminţelor, Iei
anuale. seminţe, lei
r. la 1 ha rigolă, gr suprafaţă, kg
Fag european 1,96 20000 120 5448 2,50 13620
Stejar pedunculat 3,3 20000 115 7268 1,15 8358,2
Salcim alb 0,87 26667 8 185,60 4,15 770,24
Paltin de munte 0,87 26667 11 355 2,90 1029,5
Tei pucios 1,24 26667 7 231,5 33,15 7674,22
Mar paduret 0,99 26667 4 105,6 7,30 770,88
Cires 0,88 26667 10 234,66 7,60 1783,41
Jugastru 0,50 26667 8 106,67 10,75 1146,70
Gladita 1,76 20000 45 1584 4,60 7286,4
Macies 0,68 26667 22 398,94 6,70 2672,90
Salcioara 0,99 26667 4 105,6 22,60 2386,56
Jugastru 0,38 26667 13 131,73 15,10 1989,12
4.3. Îngrijirea culturilor din pepinieră

45
Culturile crescute în pepiniera sînt în permanenţa influenţate de factori naturali
nefavorabili, ai căror acţiune poate provoca daune importante, dacă nu se iau din timp
anumite măsuri de protecţie şi profilaxie. Pentru preîntîmpinarea şi înlăturarea
acţiunii dăunătoare a factorilor biotici şi abiotici la care sînt expuse culturile din
pepinieră, acestea trebuie să fie îngrijite.
Îngrijirea culturilor din momentul semănării pînă la scoaterea pueţilor sau
butaşilor înrădăcinaţi are ca scop:
- să asigure seminţelor şi butaşilor condiţii favorabile de dezvoltare;
- să creeze în sol condiţii optime de umezială şi aerisire necesară seminţelor
pentru încolţire şi pueţilor pentru creştere şi dezvoltare;
- să împedice creşterea buruenilor;
- să apere pueţii de insolaţie vara şi împotriva îngheţurilor tîrzii de primăvară.
Îgrijirea culturilor include o serie de lucrări agrotehnice care au drept scop
asigurarea celor mai bune condiţii de creştere şi dezvoltare a puieţilor din primii ani
de viaţă. Lucrările de îngrijire efectuate la timp asigură obţinerea unor puieţi viguroşi
şi de calitate înaltă. Cele mai importante lucrări aplicate în practica silvică la
îngrijirea culturilor de pepinieră sînt: mulcirea, combaterea buruienilor şi a crustei,
umbrirea puieţilor, irigarea solului.
Îngrijirea culturilor înainte de răsărire. Solurile grele argiloase formează după ploi
crusta care împedică răsărirea pueţilor. La semănăturile efectuate toamna, imediat
după topirea zăpezii trebuie să se execute spargerea crustei şi afănarea solului nu
trebuie să se facă mai adînc de cît adîncimea semănăturilor pentru a nu se scoate
seminţele la suprafaţă. Spargereacrustei se face cu ajutorul tăvălugului stelat.
Acoperirea semănăturilor se face cu scopul de a oferi protecţie plantulelor
împotriva gerurilor şi secetei.
Mulcirea. După răsărirea plantulelor trebuie de acordat o atenţie deosebită prin
măsuri de a înpedica creşterea buruenilor care fac o concurenţă în ce privşte spaţiul
de nutriţie şi consumul de apă.
Irigarea culturilor răsărite. Irigatul se practică rar şi numai în cazuri excepţionale
în perioadele secetoase în care creşterea pueţilor stagnează. Insuficienţa apei în sol se
46
caracterizează prin îngălbinirea frunzelor de jos, ofilirea frunzelor în jurul orei 12,
ucarea lor. Consumul de apă se determină după adîncimea rădăcinii în sol.
Umbrire culturilor. Pe lîngă avantajul cel prezintă umbrirea la răsărirea
plantulelor, această măsură asigură protecţia necesară plantulelor fragede ale unor
specii împotriva factorilor externi nefavorabili, ce pot surveni în prima perioadă a
dezvoltării acestora.
Combaterea dăunătorilor şi bolilor în pepinieră este o problemă dintre cele mai
importante, deoarece producţia de pueţi în pepeniere este deseori determinată şi de
modul cum este organizată această combatere.
Descrierea operaţiilor tehnice de îngrijire a culturilor trebuie să se facă aparte pentru
secţiile se semănături şi repicaj cu indicarea termenelor de executare, a unellelor şi
mecanismelor folosite. Informaţia succintă despre felul lucrărilor aplicate şi agre-
gatele folosite se trece în tabelele nr.4.3. şi 4.4.
Îngrijirea semănăturilor şi a puieţilor răsăriţi
Tabelul 4.3.1.
Prestaţia Aregatul
Semănatul T-16 şi Litva 25, SLM4M
Mulcirea manual
Spargerea crustei Tăvălugul stelar
Plivirea manual
Îngrijirea pueţilor repicaţi

Tabelul 4.3.2.
Prestaţia Aregatul
Cultivarea T-25
Afînarea KRSS-2,8
Dislocarea pueţilor NVS-1,2; NVS-1,2M; VPN-2
4.4. Inventarierea materialului de plantat
Anual se duce evidenţa culturilor de pepinieră, după ce puieţii au ajuns la finele

sezonului de vegetaţie (către mijlocul lunii septembrie). Lucrările de evidenţă încep
de la precizarea în teren a suprafeţelor, a lungimii rîndurilor semănate şi a rîndurilor
47
puieţilor repicaţi pe specii şi vîrstă. Cantitatea materialului crescut în pepinieră se
determină în baza numărării puieţilor pe suprafeţele de probă, în cazul semănăturilor
şi în baza numărării totale în cazul puieţilor repicaţi.
Înainte de inventarierea pueţilor este necesar ca lotul de cultură să se creeze
sub anumite aspecte şi în special dacă cultura este uniformă pe întreaga tarlă, adică
creşterea pueţilor şi dimensiunile sunt uniformă. După aceia se alege 10 % din
numărul total al rîndurilor aflate în lot, urmînd ca pe aceste rînduri să se numere
pueţii. Dacă culturile nu sunt uniforme atunci este necesar ca culturile să se împartă
în 2 – 5 grupe.
La stabilirea cantităţii puieţilor apţi de plantat se vor avea în vedere precizările
incluse în îndrumările tehnice şi STAS în vigoare. Rezultatele evidenţei se trec în fişa
de inventariere, în cazul în care pe suprafaţa dată 50% din puieţi nu corespund
prevederilor STAS, semănăturile se lasă pentru cultivarea ulterioară.
La recoltarea pueţilor se scot cu întregul sistem radicular şi sunt supuşi
operaţiunilor succesive de inventariere prin numărare-sortare, de păstrare, ambalare şi
transportare. Producţia pueţilor se constată atunci cînd devin apţi de afi transplantaţi
şi înregistrează anumite valori atît calitative cît şi cantitative.
4.5. Scosul, sortarea şi păstrarea materialului de plantat
Scosul pueţilor. Din cîmpul de cultură a pueţilor se scot toamna sau primăvara
cînd se găsesc în repaus vegetative şi suportă mai uşor toate operaţiunile legate de
această lucrare.
Scosul pueţilor de toamnă se face numai în cazul cînd plantarea lor se execută
în acelaşi timp sau cînd terenul trebuie de eliberat pentru instalerea altor culture.
La scosul pueţilor de talie mică rădăcinile se extrag în întregime cu cea mai
mare atenţie pentru a se evita vătămările mecanice.
Indiferent de mijloacele folosite la dizlocarea şi afînarea solului extragerea
pueţilor din pămînt sau culegerea lor de la suprafaţă se face manual.După colectare
rădăcinile pueţilor sunt ferite de razele solare şi de vînt fiind aşezaţi în coşuri sau cutii
48
bine împachetate, ulterior fiind transportaţi în şanţuri de păstrare underădăcinile sunt
acoperite cu pămînt reavăn.
Scosul puieţilor se execută cu pluguri de diferite mărci cum sînl: NVS-1,2;
NVS-1.2M; VNP-2. Plugul VNP-2 este adaptat şi pentru scosul puieţilor de talie
înaltă.
Sortarea şi păstrarea materialului deplantat. Sortarea pueţilor este obligatoriu
să se facă pe loc înpepinieră nefiind permnir să se facă pe şantierul de împădurit
pueţii inapţi de plantat. Sortarea pueţilor se face pe timp noros şi fără vînt.
Recomandabil să se facă sub un acoperiş improvizat chear în locul unde seexecută
scosul pueţilor.
Sortarea presupune grupare pueţilor pe categorii de calitate după dimensiuni,
vîrstă, şi aspectul general.
După sortarea pueţilor de foioase se face uşor toaletarea, tăinduse neted
rădăcinile pre lungi.
Păstrarea materialului de plantat. Pueţii scoşi cu rădăcine nude se aşează
imediat la păstrare în condiţii ferrite de uscăciune, exces de umeditate, temperatură
ridicată sau ger. Indiferent dedurata de păstrare o atenţie deosebită se acordă la
protejarea rădăcinilor care sunt sensibile la expunerea temperaturii.
Păstrarea pueţilor poate fi asigurată la şanţ sau în deposit special amenajat.
Se descrie nu numai tehnologia scosului, sortării şi păstrării materialului de
împădurire, ci şi uneltele folosite la scosul puieţilor. Procesul tehnologic a scosului
puieţilor comportă două lucrări de bază: dislocarea şi afinarea solului şi culegerea
puieţilor. Dislocarea şi afinarea solului se face cu ajutorul diferitelor pluguri pentru
scos puieţi, iar culegerea lor se face de regulă manual.
CAPITOLUL 5. Tehnica securitatii in pepinierele forestiere:
STANDARD OCUPAŢIONAL
Ocupaţia: Motorist la motoagregate şi maşini în
silviculturǎ
49
Domeniul: Silviculturǎ, exploatarea şi prelucrarea lemnului,
celuloză
şi hârtie
Cod COR: 833103
Descrierea ocupaţiei
Ocupaţia de motorist în silvicultură presupune competenţe tehnice şi organizatorice
necesare
exploatării în condiţii de securitate a motoagregatelor şi maşinilor din acest
domeniu.
Motoristul deţine cunoştinţe şi instruire deosebită, menite să-i asigure abilităţile
necesare
manevrării următoarelor tipuri de utilaje:
Utilaje pentru pepiniere şi culturi forestiere.
Utilaje pentru colectarea materialului lemnos din parchete.
Utilaje pentru manipularea lemnului în platforme şi depozite forestiere.
Motoristul este o persoană instruită să manipuleze motoagregatele şi maşinile în
deplină
siguranţă şi cu multă responsabilitate indiferent de tipul şi destinaţia acestora .
În pepiniere şi culturi forestiere execută lucrări de pregătire a solului, semănat şi
plantat cu
ajutorul motoagregatelor formate din tractoare universale şi diverse maşini şi
echipamente
agricole: pluguri, grape, cultivatoare, tăvălugi, freze, semănătoare, burghie de forat
gropi,
maşini de plantat.
Lucrările de colectare a materialului lemnos sunt executate cu motoagregate formate
din
tractoare universale echipate corespunzător operaţiilor de adunat şi scosul-apropiatul
materialului lemnos, tractoare forestiere cu şasiu articulat, tractoare cu graifăr şi
cleşte
hidraulic.
Operaţiile de manevrare a materialului lemnos sunt executate cu tractoare universale,
forestiere
echipate corespunzător şi cu încărcătoare frontale în platformele primare sau în
depozitele
forestiere intermediare care se constituie cu scopul de depozitare a materialului
lemnos pe
termen relativ scurt.
Practicarea ocupaţiei presupune activităţi complexe; pentru asigurarea calităţii
acestora fiind
necesar un grad ridicat de profesionalism din partea motoristului şi respectarea
riguroasă a
normelor de sănătate şi securitate în muncă, de protecţia mediului şi de prevenire şi
stingere a
incendiilor.
50
Ocupaţia: Motorist la motoagregate şi maşini în silvicultură – 10
unităţi
UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
Domeniu de competenţă
Nr.
crt.
Titlul unităţii
1 Comunicarea interactivă la locul de muncă.
2 Lucrul în echipă.
FUNDAMENTALE
3 Planificarea activităţii proprii
GENERALE PE DOMENIUL DE ACTIVITATE
4 Aplicarea normelor de securitatea şi sănătatea

în muncă, protecţia mediului şi prevenire şi
stingere a incendiului.
5 Executarea lucrărilor mecanizate în pepiniere
şi culturi forestiere
6 Executarea lucrărilor de colectare a
materialului lemnos în parchete
7 Exploatarea motoagregatelor şi maşinilor
8 Întreţinerea şi repararea motoagregatelor
9 Diagnosticarea defecţiunilor apărute la
motoagregate
SPECIFICE OCUPAŢIEI
10 Conducerea motoagregatelor şi maşinilor pe

drumurile forestiere
unităţi
UNITATEA 1
Comunicarea interactivă la locul de muncă
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară utilizării limbajului de specialitate,
adaptării
limbajului specific exploatării lemnului în situaţii diverse şi participării la discuţii
constructive
pe teme profesionale.
Elemente de competenţă Criterii de realizare
1. Culege informaţii de la celelalte posturi de lucru
1.1. Informaţiile culese sunt relevante pentru

51
activitatea desfăşurată.
1.2. Culegerea de informaţii se face astfel
încât să se asigure menţinerea continuităţii în
desfăşurarea fluxului tehnologic.
1.3. Sursele de informare sunt identificate şi
utilizate corect.
2. Oferă informaţii altor posturi de lucru
2.1. Informaţiile solicitate sunt oferite prompt

şi corect.
2.2. Transmiterea informaţiilor se face prin
mijloace specifice.
2.3. Terminologia de specialitate este utilizată
corect pentru transmiterea informaţiilor.
Gama de variabile
Activităţi desfăşurate:
- adunatul arborilor doborâţi ( pe distanţe de max. 100m );
- scosul lemnului la căile de colectare (distanţe max. 400-500m);
- apropiatul lemnului până la platforma primară (distanţe max. 800-1000m)
- operaţii de manevrare a buştenilor ;
- întreţinerile şi reparaţiile utilajelor şi echipamentelor specifice.
Surse de informare:
- documentaţie tehnică;
- şefi ierarhici;
- publicaţii de specialitate.
Informaţii :
- referitoare la sarcinile de lucru;
- referitoare la procesul de producţie.
Mijloace specifice de transmitere a informaţiei:
- telefon mobil;
- staţie radio.
Terminologia de specialitate: termeni tehnici utilizaţi frecvent în domeniul forestier.
Ghid pentru evaluare
Cunoştinţele necesare se referă la limbajul specific domeniului.

La evaluare se urmăreşte:
- promptitudinea şi corectitudinea cu care culege sau transmite informaţiile;
- claritatea cu care utilizează terminologia specifică;
- relevanţa informaţiilor solicitate.
UNITATEA 2
52
Lucrul în echipǎ
Descriere
Unitatea descrie capacitatea necesară identificării sarcinilor care îi revin în cadrul
echipei şi la
colaborarea acestuia cu ceilalţi membri, în vederea realizării sarcinilor date.
Gama de variabile
Activităţi specifice:
- adunatul lemnului doborât;
- scosul lemnului la căile de apropiat;
- apropiatul lemnului până la platforma primară;
- operaţii de manevrare, stivuire, încărcare - descărcare în platforme şi depozite
forestiere.
- activităţi legate de întreţineri şi revizii tehnice periodice;
- aplicarea normelor de PM şi PSI.
Cunoştinţele necesare se referă la:
- activităţi / sarcini ale echipei
- norme de lucru şi de timp.
- capacitatea de exprimare concisă şi clară prin utilizarea corectă a terminologiei de
specialitate;
- cunoaşterea şi utilizarea corectă a codurilor de semnalizare;
- colaborarea corectă şi eficientă în cadrul echipei.
Elementele de competenţă Criterii de realizare
1. Identifică sarcinile specifice muncii în echipă

1.1. Rolul şi sarcinile în cadrul echipei sunt
identificate în corelaţie cu obiectivele de
îndeplinit.
1.2. Atribuţiile specifice sunt stabilite
respectând schema tehnologică stabilită pentru
colectarea lemnului din parchete, precum şi
regulile de manipulare în platforme.
1.3. Termenele de realizare a sarcinilor
individuale sunt identificate în timp util în
scopul încadrării în sarcinile echipei.
2. Efectuează munca în echipă. 2.1.
Sarcinile individuale sunt îndeplinite în

conformitate cu obiectivul echipei.
2.2. Eventualele necorelări ale activităţii proprii
cu activitatea celorlalţi membri ai echipei sunt
soluţionate în timp util.
2.3. Sarcinile individuale în cadrul echipei se
realizează cu responsabilitate.
53
2.4. Sarcinile individuale sunt îndeplinite cu
încadrarea în normele de lucru şi de timp
disponibile.
: UNITATEA 3
Planificarea activităţii proprii
Descriere
Unitatea descrie competenţa necesară planificării activităţii proprii, adecvat tipului
de lucrare
de executat.
1. Identifică lucrările de executat

1.1. Lucrările sunt identificate în funcţie de
planul de activitate al echipei şi de schema
tehnologică de colectare a lemnului.
1.2. Etapele şi secvenţele de realizare a
lucrărilor sunt stabilite în funcţie de tipul
lucrării şi de termenul final.
2. Stabileşte resursele
2.1. Resursele de materiale şi echipamentele

sunt stabilite corect în funcţie de tipul lucrării
şi de perioada de timp alocată finalizării
lucrării.
2.2. Timpul necesar efectuării fiecărei etape a
lucrării este stabilit astfel încât să se respecte
termenul planificat.
2.3. Necesarul de materiale şi echipamente
este stabilit astfel încât să se asigure
încadrarea în normele de consum specifice.
3. Planifică activităţile proprii
3.1. Planificarea activităţii şi a succesiunii

etapelor de lucru este făcută în funcţie de
timpul total alocat realizării.
3.2. Planificarea activităţilor se face în funcţie
de tipul lucrării.
3.3. Planificarea activităţii este făcută avânduse
în vedere şi eventualele situaţii care ar
putea afecta încadrarea în termenul final.
Gama variabile
Tipuri de lucrări de executat:
- pregătirea solului;
- semănat şi plantat;
54
- adunatul lemnului:
- scosul lemnului;
- apropiatul lemnului;
- operaţii de încărcare - descărcare, stivuire , manevrare;
- operaţii de curăţire a parchetului.
Etapele lucrărilor:
- pregătirea locului de muncă;
- pregătirea pentru lucru a utilajului (întreţineri zilnice);
- executarea lucrării propriu-zise;
- curăţirea locului de muncă.
Resurse materiale:
- unelte, scule, dispozitive;
- utilaje şi echipamente corespunzătoare;
- piese de schimb pentru utilaje şi echipamente;
- combustibil;
- echipament de protecţie.

- etapele de lucru şi norme de timp alocate fiecăreia;
- materiale, echipamente şi norme de consum;
- instrucţiuni şi proceduri de lucru.
- capacitatea de identificare a activităţilor ce trebuie planificate în atingerea
obiectivelor de
realizat şi de încadrare în normele de lucru şi de timp.
- capacitatea de a planifica o lucrare şi de a respecta termenele stabilite.
UNITATEA 4
Aplicarea normelor de securitatea şi sănătatea în muncă,
protecţia mediului
şi prevenirea şi stingerea incendiilor
Descriere
Unitatea descrie competenţa necesară aplicării normelor de securitate şi sănătate în
muncă, de
protecţia mediului precum şi de prevenire şi stingere a incendiilor în timpul
desfăşurării
activităţilor specifice.
1. Aplică normele de securitate şi
sănătate în muncă şi de protecţia
mediului
1.1. Legislaţia şi normele de securitate şi
sănătate în muncă şi de protecţia mediului sunt
însuşite şi aplicate în conformitate cu specificul
locului de muncă
55
1.2. Însuşirea clară şi corectă a procedurilor de
securitate şi sănătate în muncă şi de protecţia
mediului este asigurată prin participarea la
instructajul periodic
1.3. Echipamentul de protecţie este identificat
corect şi rapid în conformitate cu procedurile
specifice din regulamentul în vigoare
1.4. Echipamentul de protecţie este întreţinut şi
păstrat în conformitate cu procedura specifică
locului de muncă
1.5. Măsurile de prim ajutor sunt însuşite corect
în vederea aplicării în mod adecvat, în caz de
accident.
2. Aplică normele PSI 2.1. Activităţile specifice se desfăşoară în
condiţii de securitate, respectând normele PSI.
2.2. Normele PSI sunt însuşite corect prin
participarea la instructajele periodice şi
aplicaţiile practice.
2.3. Echipamentele şi dotările de stingere a
incendiilor sunt identificate corect şi rapid, în
mod adecvat tipului de incendiu.
3. Raportează pericolele care apar la
locurile de muncă
3.1. Pericolele potenţiale sunt identificate rapid
şi cu atenţie pe întreaga perioadă a desfăşurării
activităţii şi sunt raportate prompt persoanelor
abilitate, conform procedurilor specifice.
3.2. Starea tehnică a echipamentelor de protecţie
şi de stingere a incendiilor este verificată
periodic, în conformitate cu normele specifice şi
raportată persoanelor abilitate.
4. Aplică proceduri de urgenţă şi de
evacuare
4.1. Accidentul apărut este semnalat prin
contactarea cu promptitudine a persoanelor din
serviciile abilitate, conform procedurilor
specifice.
4.2. Primul ajutor este acordat rapid şi corect în
conformitate cu tipul accidentului produs.
4.3. Măsurile de urgentă şi de evacuare sunt
aplicate rapid şi cu luciditate, în ordine,
respectând procedurile specifice.
4.4. Se utilizează echipamentul de intervenţie
conform normelor de securitate şi sănătate în
muncă, de protecţia mediului şi PSI.
unităţi
56
pag. 10 din 25
Gama de variabile
Legislaţie şi norme de protecţia muncii şi pentru prevenirea şi stingerea incendiilor:
- Norme de tehnica securităţii muncii specifice lucrărilor de pregătire a solului , de
semănat şi
de plantat;
- Norme de tehnica securităţii muncii specifice operaţiei de adunatul lemnului (cu
sapa-scut
fixată la sol pentru U650 ,U445, sau cu lama de curăţire lăsată jos la TAF-650, se
folosesc role
de forţă sau role de direcţie, pe pante mai mari de 250 lemnul va fi corhănit
manual );
- Norme de tehnica securităţii muncii privind operaţiile specifice la scosul sau
scosapropiatului
de lemn (pe teren abrupt se montează pe margini piese de lemn, în curbe calea se
măreşte cu 1-2 m, tractoarele se echipează cu cabină de rezistenţă cu plasă de
sârmă,
muncitorul legător trebuie să urmărească sarcina de la distanţă, coborârea pe pante
se face cu
viteza I, pe drumurile îngheţate se pune zgură şi nisip iar roţile tractorului se
echipează cu
lanţuri);
- Norme de tehnica securităţii muncii privind operaţiile de manevrare a lemnului in
platforme
şi depozite forestiere.(dezlegarea sarcinii se face după slăbirea cablurilor de
tracţiune, pentru
manipularea cablurilor şi ciochinarelor se poartă mănuşi, se controlează matisările,
bridele şi
cârligele de prindere, pe drumuri publice se respectă regulile de circulaţie);
- Norme de protecţie necesare operaţiilor de întreţineri tehnice şi înlăturare a
deranjamentelor
(operaţiile se execută cu motorul oprit şi frânele blocate);
- Plăcuţe avertizoare cu privire la normele de protecţia muncii şi PSI specifice
lucrărilor
executate mecanizat în pepiniere şi culturi forestiere, precum şi la colectarea
lemnului din
parchete.
Accidente posibile: răniri din cele mai grave sau chiar moartea.
Echipamente pentru prevenirea şi stingerea incendiilor:
- lopeţi
- sape
- stingătoare
Echipament de protecţie:
- casca
- salopete
- halate
- mănuşi (palmare)
57
Sisteme de avertizare:
- luminoase
- sonore
- sisteme de comunicaţii.
unităţi
pag. 11 din 25
- NSSM generale şi specifice pentru silvicultură;
- norme PSI;
- norme specifice de protecţia mediului;
- mod de utilizare a echipamentului PM şi PSI;
- sisteme de siguranţă şi de protecţie ale utilajelor folosite;
- caracteristicile fizico-chimice ale materialelor cu care lucrează;
- norme de protecţie specifice operaţiilor de întreţineri şi reparaţii.
- aplicarea corectă a normelor de tehnica securităţii muncii şi prevenire şi stingere a
incendiilor
- modul de cunoaştere a normelor de sănătate şi securitate în muncă, de protecţia
mediului şi
de PSI;
- capacitatea de a acţiona rapid, în ordine şi eficace în caz de accident;
- aplicarea corectă a NSSM, de protecţia mediului şi de PSI la utilizarea
motoagregatelor şi
maşinilor specifice;
- capacitatea de decizie şi de reacţie în situaţii neprevăzute.
unităţi
pag. 12 din 25
UNITATEA 5
Executarea lucrărilor mecanizate în pepiniere şi culturi
forestiere
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară executării lucrărilor mecanizate din
pepiniere şi
culturi forestiere, la nivelul calitativ impus de locul de muncă.
1. Efectuează lucrări pregătitoare în
pepiniere şi culturi forestiere
1.1. Lucrările pregătitoare se efectuează în
timp util, pentru a se încadra în planificarea
activităţilor.
1.2. Formarea motoagregatelor se face ţinând
seama de forţa de rezistenţă la tracţiune a
maşinilor şi de puterea şi stabilitatea
tractorului.
58
1.3. Executarea lucrărilor de pregătire a
patului germinativ se realizează adecvat
activităţilor din etapa următoare.
1.4. Calitatea resurselor materiale, a
echipamentelor şi a mijloacelor de lucru
necesare efectuării lucrărilor este verificată cu
atenţie, conform procedurilor specifice.
2. Execută lucrări mecanizate în
pepiniere
2.1. Efectuarea lucrărilor mecanizate de
semănat se face conform procedurilor
specifice.
2.2. Executarea lucrărilor mecanizate se
realizează permanent cu respectarea
metodelor de deplasare şi de întoarcere a
agregatelor.
2.3. Executarea lucrărilor mecanizate se
realizează cu respectarea normelor de sănătate
în muncă, de protecţia mediului şi de P.S.I.
aplicabile.
3. Execută lucrări mecanizate
în culturile forestiere
3.1. Pregătirea solului în vederea lucrării de
plantare a puieţilor se face conform
procedurilor specifice.
3.2. Efectuarea lucrărilor de plantare a
puieţilor se face corect cu ajutorul
motoagregatului de forat gropi şi a maşinilor
de plantat.
3.3. Calitatea lucrărilor efectuate sunt
verificate cu atenţie, imediat după sfârşitul
acestora, în vederea aplicării eventualelor
corecţii.
Gama de variabile
- lucrări de pregătire a solului (arat, grăpat, discuit, cultivat);
- lucrări de semănat;
- lucrări de forare a gropilor;
- lucrări de plantare a puieţilor.
unităţi
pag. 13 din 25
Echipamente utilizate: agregate formate din tractoare universale şi maşini specifice
lucrărilor
solului în pepiniere şi culturi forestiere (plug cu unul sau mai multe brăzdare, grape
cu colţi,
59
grape cu discuri, cultivatoare, tăvălugi, freze, burghiu de forat gropi, maşini de
plantat).
Resurse materiale:
- unelte, scule, dispozitive:
- combustibil;
- piese de schimb;
- echipament de protecţie etc.
- tehnologiile de executare a fiecărei lucrări (proceduri de lucru şi de control);
- normele de timp şi de consum corespunzătoare fiecărei lucrări
- parametrii calitativi corespunzători fiecărei lucrări
- aplicarea corectă a procedurilor de lucru;
- abilităţile practice la manipularea mijloacelor de lucru şi a echipamentelor la
efectuarea
lucrărilor;
- urmărirea efectuării unor lucrări care se încadrează în parametrii de calitate
prevăzuţi
- respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă, de protecţia mediului şi
de PSI
specifice la executarea lucrărilor.
unităţi
pag. 14 din 25
UNITATEA 6
Executarea lucrărilor de colectare a materialului lemnos în
parchete
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară efectuării operaţiilor de colectare a
lemnului din
parchete şi a operaţiilor de manevrare în platforme şi depozite forestiere.
1. Efectuează lucrări pregătitoare
colectării materialului lemnos în
parchete
1.1. Tractorul este pregătit conform procedurii
specifice pentru operaţia de adunat.
1.2. Operaţia de pregătire a tractorului se face
adecvat tipului de tractor.
1.3. Planificarea etapelor de lucru este discutată
în cadrul echipei, cu toate detaliile relevante.
1.4. Operaţiile pregătitoare a colectării
materialului lemnos în parchete ţin seama de
eventuale situaţii care pot afecta desfăşurarea
activităţii.
2. Execută operaţii de adunatul
60
arborilor doborâţi şi formarea de
sarcini
2.1. Formarea sarcinilor se face conform
procedurii specifice.
2.2. Operaţiile de adunatul lemnului sunt
executate conform procedurii, diferenţiat în
funcţie de tipul de tractor şi echipament de lucru.
2.3. Adunatul arborilor se face manevrând corect
tractorul şi accesoriile acestuia.
2.4. Adunatul arborilor se efectuează cu
respectarea riguroasă a normelor de sănătate în
muncă, de protecţia mediului şi de P.S.I.
specifice.
3. Execută operaţiile de
scosul / apropiatul lemnului
3.1. Operaţiile de scosul/ apropiatul lemnului se
execută în mod diferenţiat în funcţie de
specificul zonei de lucru.
3.2. Operaţiile de scosul/apropiatul lemnului se
efectuează prin manevrarea corectă a utilajelor
specifice.
3.3. Operaţiile de scosul/apropiatul lemnului se
execută cu respectarea riguroasă a normelor de
sănătate şi securitate în muncă , de protecţia
mediului şi de P.S.I. specifice.
3.4. Operaţiile de curăţire a parchetelor se
execută corect, după ce s-au finalizat ultimele
operaţii de exploatare a lemnului.
4. Execută operaţii în platforme şi
depozite
3.1. Operaţiile din platforme şi depozite sunt
efectuate respectând riguros procedurile de lucru.
3.2. Operaţiile din platforme şi depozite sunt
efectuate cu respectarea normelor de sănătate şi
securitate în muncă, de protecţia mediului
şi de P.S.I. specifice.
3.3. Executarea operaţiilor din platforme şi
depozite se efectuează cu operativitate, cu
încadrarea în normele de timp şi cu utilizarea
eficientă a resurselor şi echipamentelor.
unităţi
pag. 15 din 25
Gama de variabile
Activităţi / sarcini specifice echipei:
- adunatul lemnului;
- scosul lemnului;
61
- apropiatul lemnului;
- încărcare - descărcare, stivuire;
- curăţirea parchetelor;
- întreţinerea utilajelor.
Mijloace de lucru :
- tractoare din gama U450, U650 , U800 cu dublă tracţiune , echipate cu troliu (cu un
tambur
sau cu două tambure), sapă-scut, cabină de rezistenţă şi apărătoare pentru
protecţia
tractoristului, cârlig de tracţiune, ciochinare, lanţuri antiderapante, role de direcţie,
role de
forţă , role de înălţime, remorcă monoaxă şi biaxă;
- tractoare forestiere cu şasiu articulat TAF cu echipament (troliu cu două tambure,
ciochinare,
role de direcţie, lamă de curăţire şi voltare, dispozitiv de semi-suspendare şi scut de
protecţie);
- tractor cu şasiu articulat cu graifăr şi cleşte hidraulic;
- tractoare încărcătoare tip IFRON 204 D.
Etapele de lucru:
- adunatul lemnului: desfăşurarea cablului de pe tamburul troliului şi trasul
cârligului până la
sarcina de material lemnos, legarea sarcinii cu ciochinarul şi prinderea acestuia la
cârligul
cablului, deplasarea sarcinii de la cioată până la tractor (prin înfăşurarea cablului pe
tamburul
troliului ) şi dezlegarea sarcinii.- scosul lemnului cu tractoare cu troliu: legarea
sarcinii (în
locul unde a fost adunată ) şi semisuspendarea acesteia de capătul gros, deplasarea
tractorului
cu sarcină până la mijlocul de apropiat, dezlegarea sarcinii şi înapoierea tractorului
gol.
- scos-apropiatul lemnului cu tractoare cu troliu: pentru cursa în plin (cu sarcină) se
fac toate
operaţiile de la scos, plus transportul până la platforma primară şi cursa în gol din
platformă
până la sarcinile din parchet.
- operaţii de manipulare, încărcare în mijlocul de transport.
- operaţii de descărcare din mijlocul de transport în depozitul forestier.
- operaţii de manipulare şi stivuire în platforma depozitului forestier.
Formaţia de lucru : un tractorist şi 1-2 muncitori legători-dezlegători.
Specificul zonei de lucru se referă la:
- scosul lemnului cu tractoare –cu troliu în cazul şantierelor de exploatare în care
apropiatul se
face cu funiculare;
- scosul/apropiatul lemnului cu tractoare cu troliu în exploatările tehnologice în care
relieful se
pretează la folosirea acestor utilaje.
62
Situaţii care afectează desfăşurarea activităţii:
- calamităţi naturale;
- accidente de muncă;
- discontinuităţi în aprovizionare;
- echipă de lucru incompletă;
- nerespectarea normelor de PM si PSI;
- nerespectarea succesiunii operaţiilor din cadrul proceselor tehnologice.
Resurse de materiale şi echipamente :
- unelte, scule, dispozitive;
- utilaje;
unităţi
- combustibil;
- piese de schimb;
- echipament de protecţie.
Operaţii efectuate în platforme şi depozite:
- manevrare, stivuire în platformele primare şi încărcare în mijloacele de transport;
- descărcare din mijloacele de transport, manevrare, stivuire în depozite forestiere.

Cunoştinţele necesare se referă la :
- etapele de lucru şi normele de timp alocate fiecăreia;
- instrucţiuni şi proceduri de lucru;
- norme de consum.
- aprecierea corectă a complexităţii lucrărilor pregătitoare a colectării materialului
lemnos în
parchete;
- corecta efectuare a operaţiilor de adunatul arborilor doborâţi şi formarea de sarcini,
a celor de
scosul / apropiatul lemnului şi a operaţiilor din platforme şi depozite;
- respectarea riguroasă a normelor de sănătate şi securitate în muncă, de protecţia
mediului şi
de P.S.I. specifice operaţiilor efectuate.
unităţi
pag. 17 din 25
UNITATEA 7
Exploatarea motoagregatelor şi maşinilor
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară exploatării la capacitate maximă a
motoagregatelor
şi maşinilor în efectuarea operaţiilor specifice.
1. Efectuează rodajul
tractoarelor
63
1.1. Pregătirea preliminară pentru rodaj se face prin
verificarea riguroasă a funcţionalităţii sistemelor
acestuia.
1.2. Rodajul motorului se efectuează respectând durata
şi turaţia prevăzute în procedura de lucru.
1.3. Rodajul tractorului în gol se efectuează în deplasare,
fără sarcină respectând durata prevăzută în procedura de
lucru şi în toate treptele cutiei de viteze şi ale cutiei de
distribuţie.
1.4. Rodajul tractorului în sarcină este efectuat
progresiv, durata prevăzuta în procedura de lucru.
1.5. Operaţiile de întreţinere necesare după terminarea
rodajului se efectuează cu rigurozitate şi
responsabilitate, după caz, apelând la ajutor de
specialitate.
2. Pregăteşte motoagregatul
pentru lucru
2.1. Verificarea cuplării agregatului la tractor şi a
îmbinărilor cu şuruburi şi bolţuri se face cu rigurozitate.
2.2. Alimentarea cu combustibil şi lubrefianţi se face
adecvat, în funcţie de anotimp.
2.3. Verificarea stării tehnice a pneurilor se face cu
atenţie.
3. Porneşte motorul şi
motoagregatul
3.1 Pornirea şi încălzirea motorului se face conform
procedurii de lucru.
3.2. Alimentarea instalaţiei de răcire a motorului se face
adecvat cu temperatura mediului.
3.3. Pornirea motoagregatului se efectuează respectând
succesiunea operaţiilor prevăzute în procedura specifică.
3.4. Pornirea motoagregatului se face urmărind atent
indicaţiile aparatelor de bord şi comparându-le cu
valorile prescrise în cartea tehnică.
4. Execută manevrarea
motoagregatelor
4.1. Deplasarea motoagregatului pe drumurile publice şi
forestiere se face cu respectarea normelor în vigoare
privind circulaţia
autovehiculelor.
4.2. Operaţiile specifice de manevrare a
motoagregatelor, în cazul pantelor şi rampelor se
efectuează respectând înclinaţia maximă admisibilă
adecvată tipului de motoagregat.
4.3. Manevrarea motoagregatelor se face cu respectarea
riguroasă a normelor de sănătate şi securitate în muncă,
de protecţia mediului şi de PSI specifice.
64
4.4. Eventualele neconformităţi constatate la manevrarea
motoagregatelor sunt raportate cu promptitudine, în
vederea soluţionării acestora în timp util.
unităţi
pag. 18 din 25
Gama de variabile
Funcţionalitatea sistemelor motorului presupune:
- alimentarea rezervorului instalaţiei de alimentare cu combustibil în funcţie de
temperaturile
anotimpurilor astfel: - iarna, motorină tip -25, care la temperaturi mai mici de -200 C
se
amestecă cu petrol în proporţie de 10%; primăvara şi toamna, motorină de tip –5;
vara,
motorină de tip +5.
- verificarea şi completarea la nevoie a nivelului de ulei din baia de ulei a motorului,
din
carterul pompei de injecţie;
- verificarea încărcării bateriei de acumulatoare şi izolaţiei conductorului de la
baterie la
demaror;
- alimentarea cu lichid de răcire se face astfel:- la temperaturi peste +50 C se
foloseşte apă
curată sau apă de ploaie; la temperaturi mai mici de +50 C se foloseşte lichid antigel
format din
apă şi glicerină industrială în proporţie de 50%.
- interzicerea lucrului cu tractorul dacă presiunea uleiului scade sub 3 bari la turaţia
nominală
a motorului.
Motoagregate şi maşini:
- tractoare universale împreună cu echipamentele specifice;
- tractoare forestiere cu şasiu articulat de tip TAF;
- încărcătoare frontale de tip IFRON 204 D;
- tractoare cu şasiu articulat cu graifăr şi cleşte hidraulic.
- maşini specifice lucrărilor mecanizate în pepiniere şi culturi forestiere ( plug cu
unul sau
două brăzdare,grape cu colţi sau cu discuri, cultivatoare, tăvălugi, freze, burghiu de
forat gropi,
maşini de semănat şi plantat)
Ajutorul de specialitate poate fi acordat de:
- şeful direct;
- mecanicul de întreţinere şi reparaţii;
- electrician etc.
Activităţi efectuate:
- rodajul motorului şi al agregatului ;
- pregătirea motoagregatului pentru lucru (se curăţă, se controlează îmbinările cu
şuruburi şi
65
bolţuri, se alimentează cu combustibil, se verifică instalaţia de ungere şi de răcire,
se verifică
bateria de acumulatoare şi demarorul şi se verifică presiunea în pneuri);
- pornirea motorului şi a motoagregatului (pe timp de iarnă, la temperaturi mai mici
de +50, se
foloseşte motorina de iarnă, iar ca agent de răcire lichidul antigel): se acţionează
butonul de
pornire şi se face încălzirea motorului, se verifică presiunea uleiului indicată de
manometrul de
la bord , temperatura apei de răcire şi dacă generatorul încarcă bateria, se
acţionează pedala
ambreiajului şi se cuplează viteza dorită);
- deplasări de la un loc de muncă la altul respectând legea circulaţiei rutiere pe
drumurile
publice.
Înclinaţiile maxime admisibile sunt:
- înclinări longitudinale maxime –plin �U650……….10% (60)
�TAF650..…..20% (110)
– gol �U650……….25% (140)
�TAF650…….40% (220)
- înclinări transversale maxime – plin sau gol
- deplasare………….24% (140)
- viraje spre vale…....21% (120)
- viraje spre deal……18% (100)
unităţi
pag. 19 din 25
Pe distanţe scurte, la depăşirea unor denivelări, se admit înclinări longitudinale de
până
la 60% la TAF şi 40% la U650.
Raportarea neconformităţilor se face la: şefii ierarhici, personal de specialitate
(mecanici,
electricieni etc.)
- instrucţiuni şi proceduri de lucru la pregătirea utilajelor şi echipamentelor pentru
lucru;
- instrucţiuni şi proceduri de lucru la operaţiile de manevrare specifice utilajelor şi
echipamentelor.
- efectuarea corectă a operaţiilor necesare rodajului, în ordinea lor cronologică;
- capacitatea de a executa corect operaţiile specifice pregătirii motoagregatelor
pentru lucru;
- executarea cu precizie a operaţiilor de manevră a motoagregatelor.
unităţi
pag. 20 din 25
66
UNITATEA 8
Întreţinerea şi repararea motoagregatelor
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară întreţinerii motoagregatelor în stare
tehnică normală
de funcţionare, în scopul prevenirii defecţiunilor şi a uzurii premature.
1. Identifică neconformităţile
motoagregatelor
1.1. Informaţiile privind neconformităţile

stării tehnice a motoagregatelor sunt
identificate corect şi cu precizie.
1.2. Neconformităţile privind starea de
funcţionare a aparatelor de măsură şi control
de la bord sunt analizate cu rigurozitate.
1.3. Neconformităţile referitoare la încălcarea
normelor de securitate şi sănătate în muncă
sunt identificate cu operativitate, în vederea
înlăturării lor în cel mai scurt timp.
2. Execută operaţii de întreţinere
zilnice şi periodice a motoagregatelor
2.1. Operaţiile de întreţinere zilnice se
execută cu frecvenţa prevăzută de
instrucţiunile de lucru disponibile.
2.2. Operaţiile de întreţinere periodică se
efectuează după intervalele de timp de
funcţionare, prevăzute de documentaţia
tehnică.
2.3. Operaţiile de ungere se efectuează
folosind lubrifiantul adecvat, conform
instrucţiunilor de lucru.
3. Participă la operaţii de revizii
tehnice şi reparaţii la motoagregate
3.1. Efectuarea reviziilor tehnice se face în

conformitate cu normele aplicabile, fiind
permanent alături de echipele de revizie.
3.2. Operaţiile de reparaţii sunt urmărite
permanent asigurând personalului din ateliere
specializate toate informaţiile relevante
aplicării normativelor de reparaţii.
67
3.3. Efectuarea rodajului după reparaţie se
face respectând cu rigurozitate procedurile
specifice
Gama de variabile
Motoagregate:
- tractoare universale;
- tractoare forestiere cu şasiu articulat ;
- tractoare de tip încărcătoare frontale ;
- tractoare cu şasiu articulat cu graifer şi cleşte hidraulic .
Activităţi:
- întreţineri zilnice la 10h de funcţionare ;
- întreţineri periodice săptămânale, la 2 săptămâni, lunar, la 4 luni;
- revizii tehnice la tractoare se fac anual;
- reparaţii curente la tractoare la 2700h funcţionare.
unităţi

- instrucţiuni de exploatare a motoagregatelor;
- proceduri de întreţineri, revizii şi reparaţii la motoagregate.
- modul de efectuare a operaţiilor de pregătire a motoagregatelor pentru lucru.
- executarea corectă şi la termenele prevăzute a operaţiilor de întreţinere a
motoagregatelor
UNITATEA 9
Diagnosticarea defecţiunilor apărute la motoagregate
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară localizării deranjamentelor apărute în
timpul
derulării exploatării motoagregatelor, precum şi la stabilirea cauzelor şi a modului
de
remediere a defecţiunilor.
Gama de variabile
Motoagregate:
- tractoare universale cu echipamente specifice colectării lemnului şi maşini pentru
lucrările
din pepiniere;
- tractoare forestiere cu şasiu articulat TAF;
- încărcătoare tip IFRON.
Defecţiuni posibile:
- ambreiaj (patinează sau transmite momentul cu smucituri);
68
- cutia de viteze (maneta sare din viteză, zgomot anormal, scurgeri de ulei, încălziri
anormale);
- transmisia cardanică - TAF ( trepidaţii, funcţionarea greoaie a furcii glisante );
- cutia de distribuţie - TAF (sare din cuplare, zgomot, scurgeri de ulei );
- punţile (zgomot anormal la transmisia planetară, la diferenţial, încălzirea
diferenţialului şi a
transmisiilor finale);
1. Localizează defecţiunea apărută Elemente de competenţă
Criterii de realizare
1.1. Defecţiunea apărută este localizată cu

operativitate.
1.2. Oprirea motoagregatului din funcţiune se
face cu responsabilitate, în cazul constatării
unor defecţiuni ce pot provoca accidente.
1.3. Defecţiunea localizată este raportată cu
promptitudine şefului direct.
2. Stabileşte cauzele defecţiunii 2.1. Cauzele care au produs
defecţiunea sunt
analizate cu rigurozitate.
2.2. Stabilirea cauzelor defecţiunii se face
cu responsabilitate, conform prevederilor din
cartea tehnică a utilajului.
2.3. La constatarea cauzelor defecţiunii este
solicitată cu operativitate echipa de
intervenţie.
3. Adoptă măsuri de urgenţă 3.1. Alegerea modului de remediere a
defecţiunilor se face în funcţie de tipul
acestora.
3.2. Măsurile de protecţie la intervenţii sunt
aplicate cu adecvate tipului de defecţiune.
3.3. Utilajele dificil de remediat sunt trimise
la atelierele de reparaţii în timp util.
3.4. Soluţionarea completă a defecţiunii este
verificată cu atenţie înainte de repunerea în
funcţiune.
unităţi
pag. 23 din 25
- sistemul de frânare (frânare insuficientă, lipsa bruscă a frânării, tamburele se
încălzesc
exagerat);
- instalaţia hidraulică (servodirecţia funcţionează defectuos, lama de curăţire sau
sapa de
sprijin cad sub greutate proprie pe sol );
69
- troliul (frânele patinează, discurile de fricţiune patinează, tamburele nu se rotesc,
zgomote
anormale la reductor);
- cablurile de tracţiune şi ciochinarele (uzura şi deteriorarea lor) ;
- instalaţia electrică (instalaţia electrică de pornire nu funcţionează, demarorul nu
antrenează
volantul).
- instrucţiuni de exploatare a utilajelor;
- defecţiuni posibile;
- proceduri de remediere a defecţiunilor ;
- prevederi din cartea tehnică a utilajelor;
- instrucţiuni de avarie.
La evaluare se urmăreşte :
- operativitatea cu care identifică defecţiunile;
- oportunitatea şi conştiinciozitatea cu care înlătură efectele şi cauzele
defecţiunilor;
- aplicarea riguroasă a normelor de sănătate şi securitate în muncă, de protecţia
mediului şi de
P.S.I. la operaţiile de remediere a defecţiunilor.
UNITATEA 10
Conducerea motoagregatelor şi maşinilor pe drumurile
forestiere
Descriere
Unitatea se referă la competenţa necesară însuşirii noţiunilor de legislaţie rutieră

care se
aplica pe drumurile forestiere şi conducerii motoagregatelor şi maşinilor.
1. Pregăteşte motoagregatele şi maşinilepentru drum
1.1.Alimentarea cu combustibil şi lubrefianţi

se face conform procedurilor specifice.
1.2. Verificarea generală şi controlul stării
tehnice a motoagregatului se face conform
instrucţiunilor, cu rigurozitate.
1.3. Echiparea motoagregatului pentru
deplasarea pe drumuri în condiţii de iarnă se
face respectând întocmai prevederile legii
circulaţiei .
2. Execută conducerea motoagregatelor
70
şi maşinilor
2.1. Conducerea motoagregatelor şi maşinilor
se face respectând cu rigurozitate regulile de
circulaţie prevăzute în Codul Rutier.
se face cu respectarea semnificaţiei
mijloacelor de semnalizare rutieră.
se face cu respectarea permanentă a normelor
de sănătate şi securitate în muncă specifice .
2.4. Efectuarea manevrelor de bază se
realizează cu precizie şi operativitate, în orice
condiţii.
2.5. Aplicarea măsurilor de prim ajutor în caz
de accident se face cu discernământ şi
operativitate.
3. Efectuează manevre de parcare garare
3.1. Efectuarea manevrelor de parcare/garare
se face cu operativitate ţinând cont de
condiţiile concrete ale drumului .
3.2. Parcarea/gararea motoagregatelor şi
maşinilor se face respectând cu rigurozitate
prevederile specifice din legea circulaţiei
3.3. Parcarea/gararea pe drumuri înguste a
motoagregatelor şi maşinilor se face corect,
pe platformele amenajate la margine, pentru a
nu bloca traficul rutier.
Gama de variabile
- aplicarea regulilor de circulaţie;
- executarea manevrelor de bază (pornirea de pe loc, oprirea, mersul în linie dreaptă
sau curbă,
plecarea din rampă, mersul înapoi);
- executarea conducerii motoagregatelor (plecarea şi oprirea pe un drum în rampă
sau în pantă,
parcarea, întoarcerea, depăşirea în diverse condiţii).
unităţi
pag. 25 din 25
Condiţii de drum:
- pădure, drum accidentat, pantă, viraje scurte, vizibilitate redusă;
- noroi, polei, zăpadă tasată;
- ceaţă, ploaie, descărcări electrice ale atmosferei, lapoviţă, ninsoare .
- mijloacele de semnalizare rutieră indicatoare, marcaje rutiere, semnalizare acustică,
semnalizare luminoasă, semnalele agentului de circulaţie);
71
- regulile de circulaţie prevăzute în Codul Rutier;
- tehnicile de conducere preventivă;
- măsuri de prim ajutor în caz de accident.
La evaluare se urmăreşte :
- cunoaşterea rolului şi semnificaţiei fiecărui mijloc de semnalizare (de avertizare,
de
reglementare, de orientare, de informare )
- cunoaşterea şi aplicarea corectă a regulilor de circulaţie pe drumuri cu două
sensuri,
circulaţie pe drumurile cu sens unic, circulaţie în intersecţii.
- însuşirea manevrelor de bază (pornirea de pe loc, oprirea, mersul în linie dreaptă
sau curbă,
plecarea din rampă, mersul înapoi);
- efectuarea manevrelor de bază pe drumuri forestiere,pe teren înclinat,în pădure,etc.
Bibliografie :caiet de curs

Padurie radacina sufletului
Bibliografie :caiet de curs

Padurie radacina sufletului
72

Proietc Pepiniere

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Proietc Pepiniere

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Varianta Nr.

CAPITOLUL I. CALCULAREA SUPRAFEŢEI PEPENIEREI

1.1. Calcularea suprafeţei secţiei de semănături.

Paltin de cimp . Durata de cultivare va fi de un an. Necesarul anual de pueţi de

Jugastru . Durata de cultivare va fi de 1 an. Necesarul anual de pueţi de mar

Gladita . Durata de cultivare va fi de un an. Necesarul anual de pueţi de gladita

Tei argintiu . Durata de cultivare va fi de 2 ani. Necesarul anual de pueţi de tei

jugastru . Durata de cultivare va fi de un an. Necesarul anual de pueţi de alun

Maces . Durata de cultivare este de un an. Necesarul anual de pueţi de macies

Salcioara . Durata de cultivare va fi de un an. Necesarul anual de pueţi de

Durata de cultivare, ani

ha.Lungimea rîndurilor,metri de rigolă la

Numărul de rînduri întro bandă

consideraţie eliminare, mii buc.

Numărul de pueţi la un metru de

Numărul depueţi la 1 ha, buc

Pin negru . Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de necesarul anual şi

Stejar rosu. Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de necesarul

Pin silvestru . Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de

Tei pucios. Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de necesarul anual şi

Plop euroamerican . Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de

Salcie plingatoare . Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de

Mesteacan . Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de necesarul

Castan porcesc. Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de

Aronia . Necesarul total de pueţi se calculează în dependenţă de necesarul anual şi

Suprafaţa unui cîmp de

Suprafaţa totală a secţiei de

Suprafaţa totală a secţiei de

Spaţiul de nutriţie a unui

Suprafaţa anuală a secţiei

cultivare, mii buc.

Numărul de mlădiţe preconizate de la o

Schema de repartizare a butaşilor, m.

Spaţiu de nutriţie a unui butaş, m2.

buc.Numărul de butaşi (tufe) la un hectar,

Necesarul de tufe, buc.

Pentru cîmpul adiacent

1.4. Calcularea suprafeţei auxiliare.

Situaţia centralizată a repartizării suprafeţelor pepenierei dupămodul de

CAPITOLUL 2. ALEGEREA TERENULUI PENTRU PEPINIERA ŞI

2.1. Alegerea terenului pentru pepinieră

2.2. Organizarea suprafeţei pepinierei

Suprafaţa de producţie a secţiei de semănături

Luîdu-se în consideraţie regiunea orografică (cîmpic, deal) în care se găseşte

Artar tatarasc (1an) 0,60

Artar tatarasc (1an) 0,60

Artar tatarasc (1an) 0,60

5,95 5,95 5,95 5,95

Tabelul de rotaţie a solelor din cadrul secţiei repicaj cu 6 sole.

6,11 6,11 6,11 6,11 6,11

6,11 6,11 6,11 6,11 6,11

6,11 6,11 6,11 6,11 6,11

6,11 6,11 6,11 6,11 6,11

6,11 6,11 6,11 6,11 6,11

3.3. Administrarea îngrăşămintelor

Concentraţia în substanţă activă %

Doza de îngrăşămînt pentru toată

(lei)Costul unei tone de îngrăşămînt

Costul total al îngrăşămîntului (lei)

Compost t 20 11, 216

Compost t 23 7,87 181,01

4.1. Metode de păstrare a seminţelor şi procedee de pregătire a lor pentru

4.2. Semănatul şi calcularea necesarului anual de seminţe pentru secţia de