Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
5 3 4 6'
3
1 / 2 sau 1' 1 / 2 sau 1'
3 1
a) f)
6 5 3
1 / 2 sau 1' 1 / 2 sau 1'
3
b) g)
6' 6 3
1 / 2 sau 1' 1 / 2 sau 1'
3
c) h)
3'
6'
1 / 2 sau 1' 3
5 1 / 2 sau 1'
1 / 2 sau 1'
4
d) i)
3'
5 7 8 5 24V
6 1 / 2 sau 1'
1 / 2 sau 1'
e) j)
Figura 2.17 Diferite moduri de echipare cu aparate electrice a circuitelor de putere. a) circuit de motor trifazat
cu pornire directă, protejat cu siguranțe fuzibile și releu termic; b) circuit de motor trifazat cu pornire directă
protejat cu întreruptor automat; c) circuit de motor trifazat cu pornire directă protejat cu întreruptor automat
diferențial; d) circuit de motor trifazat cu pornire în stea protejat cu siguranțe fuzibile și releu termic; e) circuit
de motor trifazat cu pornire în stea protejat cu întreruptor automat; f) circuit de motor monofazat protejat cu
întreruptor automat diferențial; g) circuit de prize trifazate protejat cu siguranțe fuzibile; h) circuit de prize
trifazate protejat cu întreruptor automat; i) circuit de prize trifazate protejat cu întreruptor automat diferențial; j)
circuit de prize de tensiune redusă protejat cu siguranțe fuzibile.
1- conductoare electrice protejate în tub de protecție-2, 1’- cablu electric; 3-contactor; 3”-pornitor stea-triunghi;
4-releu tremic; 5- siguranțe fuzibile; 6-întreruptor automat; 6’- întreruptor automat diferențíal; 7- cheie bipolară;
8- transformator de tensiune 230V/24V.
46
Circuitele electrice de forţă alimentează cu energie electrică receptoare de forţă (de
putere) mono sau trifazate, după caz. Acestea pot alimenta un singur receptor de putere sau un
grup de receptoare de putere, în condiţii specifice, prevăzute de normativul I7-2011.
Receptoarele de putere pot fi racordate direct la rețeaua electrică sau prin intermediul
locurilor de priză. Întotdeauna, în cazul receptoarelor de putere cu carcasa metalică, aceasta se
leagă la conductorul de protecţie PE care însoţeşte conductoarele fază și neutru sau
conductoarele de fază, după caz.
Ca şi în cazul receptoarelor de lumină, schema monofilară a unui tablou secundar de
forţă este concepută de inginerul proiectant în funcţie de numărul receptoarelor de putere,
caracteristicile tehnice ale acestora, amplasare în plan, cu respectarea normativelor în vigoare.
Diferite moduri de echipare a circuitelor mono sau trifazate de motor și prize sunt
prezentate în figura 2.17.
Circuitele de motor pot fi cu pornire directă sau cu pornire în stea. Motoarele cu puteri mici
Pi 5,5kW sunt pornite direct - figura 2.17 a), b), c), iar motoarele cu o putere Pi 5,5kW
sunt pornite, în general, în stea – figura 2.17 d), e).
La pornire, un motor electric cu rotorul în scurt circuit are un curent de 4-7 ori mai
mare decât curentul nominal ( a se vedea tabel nr. 2.7). În cazul în care puterea motorului este
mică, intensitatea mare a curentului la pornirea motorului nu afectează buna funcționare a
rețelei electrice.
În cazul motoarelor electrice cu puteri mari, curentul mare absorbit la pornirea
motoarelor ar putea afecta funcționarea normală a altor receptoare electrice, de aceea se
preferă pornirea acestora în stea. În acest caz, intensitatea curentului la pornirea motorului
Ip
scade de trei ori, I p .
3
Acționarea unui motor cu pornire directă (punerea sub tensiune) -figura 2.1 a), b), c),
f), care are rolul de a închide și deschide circuitul electric.
Pornirea în stea a unui motor de putere mare se face cu ajutorul unui demaror stea-
triunghi figura 2.17 d), e). Demarorul stea-triunghi este format din trei contactoare, legate în
circuit astfel încât, la punerea sub tensiune, motorul să pornească cu înfășurările legate în stea,
după care să treacă la funcționarea normală având înfășurările legate în triunghi.
Contactorul montat în circuitul de forță (de putere) sau demarorul stea-triunghi poate
primi comandă automată sau manuală. Pentru a acţiona aceste aparate electrice de comandă
este nevoie să se prevadă în tablou un circuit monofazat de comandă (figura 2.18).
Acţionarea manuală se face prin intermediul unor butoane cu revenire montate fie pe
uşa tabloului electric, fie în exteriorul tabloului lângă echipamentul electric alimentat.
Protecţia elementelor componente ale circuitelor de motor contra curenţilor de defect (
scurt-circuit şi suprasarcină) se face în 2 moduri (figura 2.17):
În circuitul electric de motor, siguranţele fuzibile ( câte una pe fiecare fază) au rolul de
a proteja contra curenţilor de scurt-circuit, iar releul termic protejează contra curenţilor de
suprasarcină.
Dacă se utilizează întreruptorul automat, acesta va înlocui cele două aparate electrice
(fuzibil+releu termic) îndeplinind rolul acestora.
Pentru circuitele electrice de priză protecţia contra curenţilor de defect se realizează
fie cu siguranţe fuzibile fie cu întreruptoare automate sau întreruptoare automate diferenţiale.
47
Dintr-un tablou electric se pot alimenta şi receptoarele electrice de tensiune redusă,
prin intermediul unor circuite de tensiune redusă (figura 2.17 j). În general, aceste circuite
sunt circuite de prize, dar pot fi și circuite de lumină. Circuitele de tensiune redusă se prevăd
în spaţiile tehnice ale clădirilor sau acolo unde riscul de șoc electric este mare. Aceste circuite
prezintă particularitatea că trebuie să aibă în componenţă aparate de protecţie contra
curenţilor de defect atât înaintea transformatorului de tensiune cât și după acesta, luându-se în
consideraţie intensitatea curentului electric din circuit de dinainte de transformator și cea de
după transformator.
Se recomandă legarea circuitelor electrice de tensiune redusă înaintea aparatului de
separare montat pe coloana secundară, la intrarea în tabloul electric, astfel încât, în cazul
scoaterii de sub tensiune a tabloului electric, circuitul de tensiune redusă să rămână sub
tensiune, pentru intervenții.
De regulă, alimentarea cu energie electrică a receptoarelor de forţă se face în mod
individual (un circuit electric de forță alimentează un singur receptor de forță ), existând
anumite excepţii prevăzute în normativul I7/2011.
48
Bp Bo
Bp Bo
Bp Bo
Bp Bo
24V
49
II.3.2.CALCULUL CIRCUITELOR DE MOTOR CU PORNIRE DIRECTĂ
3
L1
L2
L3
PE
N
50
Nr. Crt. Tabel nr. 2.7 Caracteristicile electromotoarelor asincrone trifazate cu rotorul în scurt circuit
kW η% cos φ Kp =Ip/Ic Mp/Mn η% cos φ Kp =Ip/Ic Mp/Mn η% cos φ Kp =Ip/Ic Mp/Mn η% cos φ Kp =Ip/Ic Mp/Mn
3 0,55 71 0,81 5,5 1,9 70 0,75 5,5 1,8 69 0,685 4,5 1,7 - - - -
4 0,75 73 0,82 6,0 1,9 72 0,76 5,5 1,8 71 0,7 4,5 1,8 66 0,63 4 1,7
7 2,2 79 0,855 6,5 2 79 0,8 6,5 2,2 77 0,74 5,5 2 75 0,69 4,5 1,7
8 3 80 0,86 6,5 2,2 80,5 0,81 6,5 2,2 79 0,75 6 1,8 78 0,7 5 1,7
9 4 82 0,865 7,0 2,2 82 0,82 6,5 2,2 81 0,76 6 1,8 80 0,72 5 1,7
10 5,5 83 0,865 7,0 2 84 0,83 6,5 2 83 0,77 6 1,8 81,5 0,735 5,5 1,7
11 7,5 85 0,87 7,0 2 85,5 0,84 6,5 2 84 0,78 6 1,6 83 0,75 5,5 1,6
12 11 86 0,87 7,0 1,8 87 0,84 6,5 2 85 0,795 6 1,6 84,5 0,76 5,5 1,6
14 18,5 87,5 0,88 7,0 1,8 89 0,85 7 1,8 87 0,82 6,5 1,6 89 0,78 6 2
15 22 88 0,885 7,0 1,8 89,5 0,85 7 1,8 88 0,83 6,5 2,4 90 0,79 6 2,2
16 30 89 0,89 7,0 1,8 90 0,855 7 1,8 90,5 0,85 6,5 2,6 91 0,8 6 2,2
17 37 89,5 0,89 7,0 1,8 90,5 0,855 6,5 2,5 91 0,85 6,8 2,8 91 0,81 6,2 2,2
18 45 90 0,89 6,8 2,3 91 0,86 6,5 2,5 92 0,86 6,5 2,4 92 0,82 6,2 2,3
19 55 90,5 0,90 6,8 2,3 92 0,86 6,8 2,6 92 0,86 6,5 2,4 92,5 0,83 6,2 2,3
51
A.2. Verificarea conductoarelor de fază în regim de scurtă durată ( la pornire ) sau
verificarea densităţii de curent la pornire
Contactorul este un aparat electric care are rolul de a închide sau de a deschide
circuitul electric în care este montat.
Acesta este caracterizat de un curent I nTCA denumit curentul nominal al contactorului
fiind acel curent electric suportat de contactor, în regim permanent de funcţionare.
Contactorul mai este caracterizat de un curent I fTCA care reprezintă valoarea maximă a
fuzibilului ce poate fi utilizat pentru protecţia circuitului și a elementelor componente ale
acestuia, care implicit va asigura şi protecţia contactorului.
În tabelul nr. 2.8 sunt date valorile acestor curenţi I nTCA şi I fTCA necesari în alegerea
contactorului . Alegerea contactorului se face punând condiţia:
I nTCA I c
În funcţie de I nTCA se determină I fTCA .
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
I nTCA 6A 10A 16A 25A 32A 40A 63A 100A 160A 200A
I fTCA 20A 35A 35A 63A 63A 100A 160A 300A 400A 630A
52
A.5. Alegerea releului termic
Releul termic este un aparat electric care are rolul de a proteja receptoarele electrice şi
elementele componente ale circuitului contra curenţilor de suprasarcină ( se va studia în
capitolul „ Aparate electrice”).
Releul termic este caracterizat de un curent nominal I nTSA , un curent de reglaj I r , un
curent de serviciu I s si un curent al fuzibilului ce protejează releul termic I fTSA .
Curentul I nTSA este intensitatea curentului pe care releul termic o suportă în regim
permanent de funcţionare fără ca acesta să producă deteriorarea aparatului.
I r este curentul de reglaj pe care releul termic îl supraveghează, valoarea curentului
de reglaj fiind egală cu cea a curentului nominal al circuitului, I r I c .
Intervalul de valori ai curenţilor pentru care un releu termic poate fi reglat este dat de
relaţia:
𝐼𝑟 = 𝐼𝑐 ∈ (0,6. .1)𝐼𝑠 , unde curentul de serviciu I s este ales astfel încât I r să se găsească la
jumătatea domeniului considerat tabelul 2.9.
Din tabelele nr. 2.9 şi nr. 2.10, în funcţie de I s se determica I nTSA şi I fTSA unde I fTSA
reprezintă valoarea maximă a fuzibilului ce poate fi ales astfel încât să asigure protecţia
releului termic.
Principalele caracteristici ale releului termic tip TSA Tabel nr. 2.9
I fTSA 2 2 2 2 2 4 4 6 6
A
I s A 2.4 3.3 4.5 6.0 8.0 10.0/11.0 15.0/16.0 20.0 25.0
I fTSA 10 16 20 20 25 35 50 63 80
A
I s A 32.0 40.0 63.0 80.0 100.0 160.0 200.0 250.0 315.0
I fTSA 100 125 160 160 160 225 315 400 630
A
53
A.6. Alegerea siguranţelor fuzibile
Exemplu de calcul
55
5. I f 3 I z 46,5 A .
Siguranțele fuzibile trebuie să îndeplinească simultan cele cinci condiții.
Siguranța fuzibilă care corespunde este cea care are un fuzibil de 10A.
În figura 2.19 este reprezentat un circuit de motor cu pornire direct, cu elemente
componente dimensionate.
TSA10A(Ir=2.55A, Is=3.3A)
10A TCA6A
4FY1.5/IPEY16
3
a)
IA4A(Ir=2.55A)
TCA6A
4FY1.5/IPEY16
3
b)
Figura 2.19 Notarea circuitelor de motor cu pornire directă a) protecția contra curenților de defect s-a realizat
cu siguranțe fuzibile și cu releu termic; b) protecția s-a realizat cu înteruptor automat.
56
II.3.3 CALCULUL CIRCUITELOR DE MOTOR CU PORNIRE STEA-TRIUNGHI
3
L1
L2
L3
PE
N
Motoarele electrice de puteri mari (P ≥ 5,5 kW) sunt pornite, de regulă, în stea.
Rolul pornirii în stea este acela de a diminua de 3 ori curentul la pornire al motorului:
𝑰𝒑
𝑰𝒑𝒀 = 𝟑 .
În schemă sunt specificate tronsoanele I și II ale circuitului de motor cu pornire în stea
care sunt parcurse de un curent de calcul diferit I c și I c1 , situate în interiorul tabloului
electric sau în exteriorul acestora:
I c – curentul electric care parcurge conductoarele circuitului de la bara electrică de fază aflată
în tabloul electric până la pornitorul stea-triunghi. Pe acest tronson de circuit secţiunea este
s f , iar curentul maxim admis I z (tronsonul I);
I c1 – curentul electric care parcurge conductoarele circuitului de la pornitorul stea-triunghi la
motor, secţiunea fiind s f 1 , iar curentul maxim admis I z1 (tronsonul II). O porțiune din
tronsonul II se găsește în tabloul electric, altă porțiune a aceluiași tronson găsindu-se în
exteriorul tabloului.
Dimensionarea unui circuit de motor cu pornire stea-triunghi se face după aceeaşi
metodologie descris anterior, luând în consideraţie valorile curentului de calcul care parcurge
fiecare tronson de circuit, cu anumite particularități specificate în cele ce urmează.
Pentru calculul curentului nominal I c se folosește aceeași relație de calcul ca şi în
cazul circuitelor de motor cu pornire directă (relaţia 2.7).
57
În interiorul tabloului electric de forță, temperatura este ridicată din cauza degajărilor
de căldură care se produc la trecerea curentului electric prin conductoarele circuitelor electrice
pozate în tablou. Astfel, pentru dimensionarea conductoarelor din interiorul tabloului electric
(tronson I și tronson II), parcurse de I c și I c1 , producătorii de echipament propun secțiuni
standard, în funcție de puterea motorului electric cu pornire în stea. Din tabelul nr. 2.11 se
poate stabili secțiunea conductoarelor de fază parcurse de I c și I c1 , aflate în interiorul
tabloului.
Tabelul nr.2.11
Puterea motorului 5,5 7,5 11 12,5 15 18,5 22 30 37 45 55 65 75
Pi [W]
Secțiunea 2,5 2,5 6 6 6 10 16 25 35 35 35 50 70
conductoarelor
parcurse de curentul
I c , montate în
interiorul tabloului
electric
[mm 2 ]
Secțiunea 1,5 1,5 2,5 2,5 4 6 6 10 16 16 25 35 35
conductoarelor
parcurse de curentul
I c1 , montate în
interiorul tabloului
electric
[mm2 ]
Pentru cel de-al doilea tronson al circuitului, curentul care parcurge conductoarele de
fază (tronson II) din exteriorul tabloului electric, 𝐼𝑐1 , se calculează cu relaţia:
𝐼𝑐
𝐼𝑐1 = .
√3
Secțiunea s f 1 a conductoarelor de fază pe tronsonul II din exteriorul tabloului se
determină în funcție de curentul care le parcurge 𝐼𝑐1 . Pentru conductoarele circuitului în
funcție de caracteristici și de sistemul de referință privind montajul se stabilește I z sau I z ,
după caz.
Contactoarele, releul termic sunt dimensionate în funcție de curentul care le parcurge
I c1 , urmând aceeași metodologie prezentată anterior. Excepție se face pentru dimensionarea
siguranțelor fuzibile pentru care se impun următoarele condiții:
1. I f I c ;
I p
2. I f ;
2
3. I f I fTCA ;
4. I f I fTSA ;
5. I f 3 I z1 .
Aceste condiții se impun pornind de la premisele că prin circuit, întotdeauna, curentul
la pornire va fi 𝐼𝑝𝑌 nu I p , iar fuzibilul trebuie să protejeze la curenți de scurt-circuit și
conductoarele de secțiune mai mică 𝑠𝑓1 .
58
B. Protecția contra curenților de defect se realizează întrerptor automat sau întreruptor
automat diferențial
Exemplu de lucru:
Să se dimensioneze un circuit electric de motor cu pornire în stea, puterea
instalată a motorului fiind de 22 kW, iar turația n = 1500 rot/min. Circuitul de motor
este realizat în cablu cu conductoare din cupru și izolație din PVC pozat în tub de
protecție, montat aparent pe elementele de construcție la o temperatură de 30ºC.
59
Se face verificarea la densitatea de curent la pornire:
𝐼𝑝 𝐾𝑝 ∙ 𝐼𝑐 7 ∙ 41,79 𝐴
𝐽𝑝 = 𝑌 = = = 24,37
𝑠𝑓1 3 ∙ 𝑠𝑓1 3∙4 𝑚𝑚2
Deoarece
A A
J p 24,37 2
35
mm mm2
Se definește soluția finală privind secțiunea conductoarelor cablului electric pe
tronsonul II, montat în afara tabloului.
Se alege cablul tip CYY-F4x4 și cablu CYY-F3x4 anume un cablu cu 4 conductoare
având secțiunea de 4 mm2 și un cablu cu 3 conductoare cu secțiunea de 4 mm2.
5. Se determină tubul de protecție în care se va monta cablul.
Din tabelul nr. 2.3 se alege tipul tubului de protecție. Deoarece montajul se face în
interiorul clădirii, aparent pe elementele de construcție, acesta va avea marcaj 2221.
Conform normativ NTE-07/08, privind diametrul interior al tubului de protecție în
care se pozează un cablu de energie trebuie să aibă un diametru de 1,5 ori mai mare decât
diamentrul exterior al cablului. Deoarece diametrul exterior al unui cablu de energie tip CYY-
F4x4/ CYY-F3x4 este de d e 15mm respectiv d e 14mm , diametrul exterior al tubului va fi
Di 32mm .
Soluția aleasă va fi: CYY F 4x4 / IPEY 32 și CYY F 3x4 / IPEY 32
Soluția finală se va nota în schema monofilară a circuitului de motor dimensionat.
6. Se dimensionează cele trei contactoare punând condițiile:
I nTCA I c1 24.15 A
Din tabelul nr. 2.8 se alege I nTCA 32 A , iar I fTCA 63 A .
Soluția aleasă: 3TCA 32A
7. Se dimensionează releul termic
3TCA 32A
CYY-FY3x4/IPEY32
50A
CYY-FY4x4/IPEY32
TSA32A(Ir=24.15A, Is=32A)
unde:
mn
I na I
i 1
cai - componenta activă a curentului nominal I n ;
mn
I nr I cri - componenta reactivă a curentului nominal I n ,
i 1
și
Pentru a face calculul de verificare la densitatea de curent (în regim de scurtă durată)
la pornire se va considera situația cea mai defavorabilă anume aceea când pe coloană se
62
transmite I pmax a b s . Se consideră că acesta se transmite pe coloana secundară de forță atunci
când funcționează m n dintre receptoarele electrice ale tabloului secundar de forță, moment
în care pornește motorul electric care are cel mai mare curent la pornire (vezi exemplu de
calcul, rândul 6, nota explicativă).
I pmax abs
Jp J adm ,
sF
m n 1
I pmax ab sr I
i 1
cri I pmax r ,
unde I pmax a I pmax cos p şi I pmax r I p max sin p reprezintă componenta activă respectiv
reactivă a celui mai mare curent de pornire de pe tablou secundar de forţă. Se consideră
factorul de putere la pornirea motorului, cos p , acelaşi ca şi în cazul funcţionării motorului
în regim de lungă durată.
63
Nr. Putere Tip Turația Factorul de Randamentul Curentul de Componenta Componenta Curentul de Componenta activă Componenta
crt. motor pornire motorului putere al [ %] calcul al activă reactivă pornire al a curentului reactivă a
electric motor [rot / min] motorului circuitului a a motorului Ipi [A] la curentului la
Pi[kW] cos electric I cai I ci cos i I cri I ci sin i pornire pornire
I ci [ A] I pai I pi cos i I par I pi sin i
[ A] [ A]
[A] [A]
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 0,37 directă 1500 0,74 65 1,11 0,82 0,74 4,995
2 1,1 directă 1000 0,71 73 3,06 2,17 2,15 13,77
3 1,1 directă 1000 0,71 73 3,06 2,17 2,15 13,77
(rezervă)
4 2,2 directă 1500 0,80 79 5,03 4,02 3,01 32,695
5 3 directă 3000 0,86 80 6,30 5,41 3,21 40,95
6 22 în stea 3000 0,885 88 41,54 36,76 19,34 96,92* 85,77 45,15
7 2 circuit - 0,8 - 10,86 8,68 6,56 -
prize
monofaz
ate
8 5 circuit - 0,8 - 9,03 7,22 5,41 -
priză
trifazată
9 0,2 circuit - 0,8 - 1,08 0,86 0,64 -
de
tensiune
redusă
* NOTA: - m =9 – numărul circuitelor alimentate din tabloul secundar de forță;
- n =1 - numărul receptoarelor de rezervă alimentate din tabloul secundar de forță;
- motorul care are cel mai mare curent la pornire este motorul cu pornirea în stea;
- motorul de pe rândul 3 este un motor de rezervă al motorului de pe rândul 2;
- circuitele care sunt utilizate simultan sunt cele de pe rândurile 1, 2, 4, 5, 6, 7, 8, 9;
I p max abs
- pentru a calcula se vor considera că sunt utilizate simultan circuitele de pe rândurile 1, 2, 4, 5, 7, 8, 9
și este pornit motorul cu pornirea în stea (rândul 6) care are cel mai mare curent la pornire.
64
Exemplu de lucru:
Se consideră un tablou secundar de forță care alimentează cinci circuite de motor cu pornire
directă, un circuit de motor cu pornire în stea, un circuit de priză monofazată de 2 kW, un
circuit de priză trifazată de 5kW și un circut de priză de tensiune redusă.
Să se afle curentul de calcul I n și curentul maxim absorbit la pornire, I p max abs , care se transmit
pe coloana secundară de forță a tabloului electric considerat, cunoscând anumite caracteristici
tehnice, centralizate în coloanele 1, 2,3 ale tabelului de mai sus.
În tabel sunt centralizate și calculate toate mărimile necesare pentru calculul I n și I p max abs
de pe coloana secundară de forță.
Astfel:
8
I na I cai 0,82 2,17 4,02 5,41 36,76 8,68 7,22 0,86 65,94 A ;
i 1
8
I nr I cri 0,74 2,15 3,01 3,21 19,34 6,56 5,41 0,64 41,06 A .
i 1
Pentru a calcula curentul maxim absorbit la pornire pe coloana secundară de forță, se aplică
relația I p max abs I pmax absa I
2
pmax absr
2
, unde
7
I pmax absa I cai I pmax a 0,82 2,17 4,02 5,41 8,68 7,22 0,86 I pmax a 29,18 85,77 114,95 A
i 1
;
7
I pmax absr I cri I pmax r 0,74 2,15 3,01 3,21 6,56 5,41 0,64 I pmax r 21,72 45,15 66,87 A
i 1
rezultă,
1. I f I n ;
I pmax abs
2. I f ;
2
3. I f I f max TF 3trepte ;
4. I f I z .
Primele două condiţii impun ca fuzibilul să fie ales astfel încât acesta să nu se
topească la trecerea curentului nominal al coloanei, în regim de lungă durată sau la trecerea
curentului maxim absorbit la pornirea motoarelor I p max abs determinat, în regim de scurtă
durată.
O altă condiţie este condiţia de selectivitate a protecţiei, selectivitate dintre două
aparate de protecţie montate consecutiv fiind stabilită din cataloagele producătorilor. În lipsa
unui catalog se poate respecta cea de a treia condiție.
Cea de a patra condiţie se impune astfel încât, siguranţa fuzibilă aleasă să protejeze şi
la scurt circuit şi la suprasarcină, aceasta fiind singurul aparat de protecție de pe coloană.
I f max TF reprezintă cel mai mare fuzibil de pe tabloul de forţă alimentat prin coloana
secundară care se dimensionează.
1. I nD I n ;
2. I nD I z ;
3. I nD I nD max TF 3trepte ;
Dacă se dorește realizarea protecției diferențiale (acest lucru fiind posibil numai în
cazul în care nulul comun PEN a fost separat la nivelul tabloului general), se va preciza și
curentul rezidual de întreruptorului automat diferențial. Între întreruptorul automat diferențial
de pe coloana secundară de forță și întreruptorul automat diferențial de pe un circuit electric
66
(30mA) trebuie să existe selectivitate. De aceea, pe coloana secundară se alege un întreruptor
automat având un curent rezidual minim de 100mA.
k
I ng a c s I ni a - componenta activă a curentului nominal I n g care se transmite pe coloana generală de
i 1
forţă;
k
I ng r c s I ni r - componenta reactivă a curentului nominal I n g care se transmite pe coloana generală
i 1
de forţă,
unde :
67
I ni a şi I ni r componenta activă şi reactivă a curentului nominal al unei coloane secundare de
forţă;
k - numărul coloanelor secundare alimentate din tabloul general de forță, incluzând și coloana
tabloului de siguranță.
68
Repartitie pe faza
6 Nume
Coloana
Destinatie Pi [kW]
9 L1 L2 L3
kWh
A
CF_CT TFCT 33,9 11,3 11,3 11,3
5 4 3
5
CF_CV TFCV 42,6 14,2 14,2 14,2
1/2
1' CF_SH TFSH 21,3 7,1 7,1 7,1
10
PS
7
V8
pompa
CP1 3.0 1.0 1.0 1.0
incendiu
T SIG.
a) varianta I;
1 – conductoare de fază (L1, L2, L3), nul comun PEN protejate în tub de protecţie - 2 sau 1 - cablu electric; 3
–întreruptor automat; 4 - întreruptor pârghie tripolar cu rol de separator; 5 - reductoare de curent;
6 - ampermetre; 7 - cheie voltmetrică; 8 - voltmetru .
3
5
CF_CV TFCV 42,6 14,2 14,2 14,2
1/2
1'
PS
pompa
CP1 3.0 1.0 1.0 1.0
incendiu
T SIG.
b) varianta II
1 – conductoare de fază (L1, L2, L3), nul comun PEN protejate în tub de protecţie - 2 sau 1 - cablu electric; 3-
întreruptor automat debroșabil; 4- centrală de măsură; 5 - reductoare de curent.
69
II 3.6 CALCULUL DE DIMENSIONARE A COLOANEI GENERALE CARE
ALIMENTEAZĂ TGLF
În cazul în care tarifarea este unică, există un singur tablou general din care se
alimentează atât tablourile secundare de lumină şi prize cât şi tablourile secundare de forţă.
Acest tablou general este denumit tablou general de lumină şi forţă TGLF. Echiparea coloanei
generale, în acest caz, este similară cu cea a coloanei generale de lumină, considerând că
există un dezechilibru pe cele trei faze.
Dimensionarea elementelor conductoare şi a echipamentelor electrice se face
respectând aceeaşi metodologie cu următoarele diferenţe:
70