Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Partea 1
Tu vuoi = tu vrei
Lui vuole = el vrea
Lei vuole = ea vrea
Noi vogliamo = noi vrem
Voi volete = voi vreti
Loro vogliono = ei/ele vor
Tu vai = tu mergi
Lui va = el merge
Lei va = ea merge
Noi andiamo = noi mergem
Voi andate = voi mergeti
Loro vanno = ei/ele merg
Tu stai = tu stai
Lui sta = el sta
Lei sta = ea sta
Noi stiamo = noi stam
Voi state = voi stati
Loro stanno = ei/ele stau
EXPRESII:
Stare attento = a fi atent
d) O atitudine:
Il suo viso, adesso, quello di un mattino di primavera,ancora gocciolante per la tempesta notturna.
(Chipul sau este acum acela al unei dimineti de primavara, plina inca de picaturile ramase de pe urma
furtunii din timpul noptii.)
Aceste actiuni si procese sub forma de actiuni se pot intampla in prezent, in trecut sau in viitor, fiind
realizate de o persoana, un animal, un obiect sau orice alta notiune.
VERBI TRANSITIVI E INTRANSITIVI
VERBE TRANZITIVE SI INTRANZITIVE
Verbele a caror actiune se rasfrange asupra unui obiect se numesc verbe tranzitive ( i verbi transitivi)
Ex.: Quando dunque un amico si procura quella consolazione di deporre un segreto nel seno di
unaltro, da a costui la voglia di procurarsi la stessa consolazione anche lui.
(Cand un prieten simte satisfactia de a trece o taina in sufletul altuia, ii insufla acestuia dorinta de a avea la
randul lui aceeasi bucurie.)
Verbele a caror actiune nu se rasfrange asupra unui obiect sunt intranzitive (i verbi intransitivi)
Ex.: Il ragazzo ando via presto. (Baiatul pleca repede)
Camminava lentamente. (Mergea incet)
E arrivata improvvisamente. (A sosit pe neasteptate)
Observatii: Exista verbe ca andare, camminare, venire, arrivare, a caror actiune se poate prezenta terminata
din momentul in care aceasta incepe:
Il treno arriva. (Trenul soseste)
Il padre viene. (Tatal vine)
Il figlio va via. (Fiul pleaca)
Exista in schimb verbe care admit si constructia unui obiect direct, si pe aceea a unui obiect indirect:
Ubbidire a qualcuno = a se supune cuiva
Ubbidire qualcuno = a supune pe cineva
Perdonare a qualcuno = a ierta pe cineva
Perdonare qualcuno = a ierta cuiva ceva
Insultare a qualche cosa = a insulta ceva, a nu fi respectuos fata de un lucru
Insultare qualcuno = a insulta pe cineva
Creedere a qualcuno = a crede pe cineva
Credere qualcuno = a crede cuiva ceva
Alte verbe sunt tranzitive sau intranzitive dupa sens:
Finire un lavoro = a termina un lucru, o lucrare, o munca
Finire = a avea sfarsit, a se termina
Il film finisce presto = Filmul se termina repede
Rovinare una casa = a distruge o casa
Rovinarsi = a cadea in ruina, a se distruge
Lui si rovinava per la trascuratezza = El se distrugea din neglijenta
Partea a 2-a
Vom vedea impreuna tipurile de raporturi care se pot stabili intre o actiune si autorul ei, apoi vom studia
clasificarea verbelor dupa terminatie.
Ascultati si invatati:
LE FORME VERBALI DIATEZELE
Diatezele sunt formele verbale care arata raportul dintre actiune si autorul ei.
a) Diateza activa la forma attiva arata ca actiunea este indeplinita de subiectul gramatical:
Giovanni studia molto. (Giovanni studiaza mult)
I corsi iniziano oggi. (Cursurile incep astazi)
b) Diateza pasiva la forma passiva- arata ca actiunea este suferita de subiectul gramatical (exprimat prin
cazul nominativ); subiectul logic, care face actiunea, poate fi exprimat sau subinteles. Aceasta diateza
este alcatuita in general din verbe perifrastice compuse cu verbul auxiliar a fi (essere) si participiul
trecut al verbului de conjugat:
Lo studente premiato fu appaludito da tutti.
a) actiune facuta de subiectul gramatical se rasfrange tot asupra lui (pronumele servind drept complement
direct): mi, ti, si, ci, vi:
Io mi preparo per la partenza al mare. (Eu ma pregatesc pentru plecarea la mare.)
b) actiunea este facuta de doua sau mai multe subiecte, fiecare dintre ele suferind efectele actiunii facute
de celalalt sau celalalte (riflessivo reciproco):
Loro si lamentavano uno con laltro di un libro cattivo che avevano letto.
(Ei se plangeau unul altuia pentru o carte proasta pe care o citisera)
c) se arata o actiune impersonala:
Si partiva allalba e si camminava presto. (Se pleca in zori si se mergea repede.)
II.
Verbele reflexive cu pronumele in dativ pot avea diferite valori (riflessivi impropri).
intranzitive care au exclusiv sens pronominal: in limba italiana nu se poate spune nici io pento, nici io
impadronisco, nici io lagno, ci: io mi pento (eu ma caiesc), io mi impadronisco (eu pun stapanire pe), io mi
lagno (eu ma vait, eu ma plang).
Insotirea acestor verbe cu pronume este absolut necesara. Astfel sunt verbele lagnarsi ( a se plange),
impadronirsi ( a pune stapanire), pentirsi ( a se cai) etc.
Pronumele mi, ti, si, ci, vi, in acest caz, nu au nici un fel de functie; ele dau verbului forma
pronominala.
I MODI MODURILE
Formele verbale prin care se arata felul cum considera vorbitorul actiunea exprimata de verb,
se numesc moduri. Modurile verbale pot prezenta actiunea legata de persoana care o savarseste,
avand forme flexionare pentru exprimarea persoanei si a numarului modi finiti sau pot
prezenta actiunea fara referire la persoana, deci fara forme reflexionare de persoana si numar - modi
indefiniti.
in limba italiana exista urmatoarele moduri verbale:
Finiti o definiti: indicativo, congiuntivo, condizionale, imperativo.
Infiniti o indefiniti: infinito, participio, gerundio.
Fiecare mod are timpurile sale: simple si compuse. Primele sunt forme verbale constituite dintrun singur verb, iar celelalte sunt forme verbale compuse din verbul auxiliar si participiul trecut al
verbului de conjugat.
CONJUGARILE - LE CONIUGAZIONI
In limba italiana, verbele se impart in trei conjugari, corespunzatoare terminatiei infini tivului prezent:
conjugarea I:
conjugarea II:
in -ere (infinitiv lung si infinitiv scurt, cuprinzand, contopite, conjugarile a
IIa si a III-a, din limba latina): temere, leggere, credere, vedere etc.
conjugarea III:
Vocalele
a (conjugarea I)
e (conjugarea II)
i (conjugarea III) se numesc vocali caratteristiche.
Lectia 6
Partea 1
Inainte de a cunoaste formarea verbelor regulate, este necesara prezentarea ver belor auxiliare.
verbul
In cepem studierea timpurilor verbale. Acestea trebuie invatate foarte bine, deoarece pe ele se bazeaza
comunicarea.
LINDICATIVO INDICATIVUL
Orice forma verbala a timpurilor simple rezulta dintr-o parte care ramane invariabila tot timpul
conjugarii, ea constituind tema (il tema), si o alta parte care variaza dupa mod, timp si persoana,
constituind desinenta (la desinenza) terminatia.
Prezentul indicativ al verbelor regulate se formeaza din tema infinitivului si are urmatoarele forme:
Conjugarea I (La prima coniugazione)
Amare
Io am-o
Tu am-i
Lui am-a
Noi am-iamo
Voi am-ate
Loro am-ano
Conjugarea a II-a (La seconda coniugazione)
Temere
Io tem-o
Tu tem-i
Lui tem-e
Noi tem-iamo
Voi tem-ete
Loro tem-ono
Conjugarea a III-a (La terza coniugazione)
Sentire
Io sent-o
Tu sent-i
Lui sent-e
Noi sent-iamo
Voi sent-ite
Loro sent-ono
Conjugarea a III-a incoativa (La terza coniugazione incoativa)
Finire
Io fin-isc-o
Tu fin-isc-i
Lui fin-isc-e
Noi fin-iamo
Voi fin-ite
Loro fin-isc-ono
Exista verbe care nu se supun regulilor obisnuite de formare a modurilor si timpurilor, datorita unor
cauze care tin de istoria limbii italiene. Aceste verbe se numesc neregulate.
Iata cateva exemple (in total sunt aproximativ 40):
BWNToday
Woman asks why the government tells deer to cross roadways
BWNToday
82-year-old man jailed after his dog killed a cat
BWNToday
Man spends 5 days unconscious alone in his office after suffering stro...
BWNToday
Teen arrested for poisoning another teens baby
BWNToday
Little panda bear seen playing nicely with ball
BWNToday
Man avoids jail after mistakenly picking up wrong girl from school
BWNToday
Girl, 11, accused of being pregnant really has 19 pound tumor
BWNToday
Man jailed for urinating on police car during traffic stop (video)
BWNToday
Chosen as favorite offer by others !
Glispa
Brought By safeerwebb
ANDARE (A MERGE)
Io vado = eu merg
Tu vai
Lui va
Lei va
Noi andiamo
Voi andate
Loro vanno
DARE (A DA)
Io do = eu dau
Tu dai
Lui da
Lei da
Noi diamo
Voi date
Loro danno
FARE (A FACE)
Io faccio = eu fac
Tu fai
Lui fa
Lei fa
Noi facciamo
Voi fate
Loro fanno
BERE (A BEA)
Io bevo = eu beau
Tu bevi
Lui beve
Lei beve
Noi beviamo
Voi bevete
Loro bevono
propozitii
care
momentul
la
care
Partea a 2-a
Sperand ca ati invatat lectiile anterioare, vom continua studierea timpurilor verbale la indicativ.
Recomandam din nou sa nu incepeti o lectie noua pana cand cea anterioara nu a fost bine fixata.
Perfectul simplu Il passato remoto
Formare:
Conjugarea I
Io am-ai
Tu am-ati
Lui am-
Noi am-ammo
Voi am-aste
Loro am-rono
Conjugarea a II-a
Io tem-ei
Tu tem-esti
Lui tem-
Noi tem-emmo
Voi tem-este
Loro tem-rono
Conjugarea a III-a
Io sent-ii
Tu sent-isti
Lui sent-
Noi sent-immo
Voi sent-iste
Loro sent-rono
Io fin-ii
Tu fin-isti
Lui fin-
Noi fin-immo
Voi fin-iste
Loro fin-rono
Si lev, si vest, si cacci un altro librone sotto il braccio e scese su la spinata. (Se scula, se
imbraca, isi vari o alta carte groasa sub brate si cobori in vale Pirandello, Novelle per un
anno'.)
c) evenimente istorice petrecute cu certitudine, intr-o cronologie precisa:
Questa lotta del popolo dur un secolo intero.
(Aceasta lupta a poporului dura un secol intreg).
Perfectul compus il passato prossimo
La formazione del passato prossimo
Perfectul compus se formeaza cu ajutorul participiului trecut al verbului de conjugat si unul
din verbele auxiliare a fi' sau a avea':
ho cantato, ho creduto, ho sentito.
In general, verbele tranzitive se conjuga cu auxiliarul a avea (avere): ho creduto tutto; ho
sentito una grande gioia.
In schimb, unele verbe intranzitive si verbele pronominale si reflexive se conjuga cu auxiliarul a
fi'(essere):
Sono arrivato poco f, dalia provincia. (Am sosit adineaori din provincie.)
In quel momento sono entrati tutti quanti. (in acel moment au intrat toti.)
Mi sono servito del tuo libro. (M-am folosit de cartea ta.)
Deci:
verbe tranzitive
cantare
avere
cantato:
ho cantato
credere
avere
creduto:
ho creduto
finire
avere
finito:
ho finito
verbe intranzitive
entrare
Essere
--
entrato:
sono entrato a
cadere
Essere
caduto:
sono caduto-a
partire
Essere
partito:
sono partito -a
intr-un timp
trecut,
Sono venuto a vedere come lavorate. (Am venit sa vad cum lucrati.)
In dialoguri se intalnesc perfectul simplu si perfectul compus, in ordine alternativa:
Ho detto per celia, grid questo sul viso di Renzo, spingendolo verso il letto, per celia;
m'haiinteso che ho detto per celia?
(Am spus-o, in gluma, striga acesta in fata lui Renzo, impingandu-1 spre pat, in gluma; nu ai
inteles ca am spus-o in gluma? Manzoni, I Promessi Sposi'.)
Mai mult ca perfectul il trapassato
Mai mult ca perfectul il trapassato prossimo se formeaza cu imperfectul auxiliarului a
avea (avere)la verbele tranzitive sau al auxiliarului a fi (essere) la verbele intranzitive, reflexive si
pronominale, si cu participiul trecut al verbului de conjugat:
parlare: io avevo parlato
Conjugarea I
Conjugarea a II-a
Conjugarea aIII-a
Io
Parler-
Temer-
Dormir-
Tu
Parler-ai
Temer-ai
Dormir-ai
Lui
Parler-
Temer-
Dormir-
Noi
Parler-emo
Temer-emo
Dormir-emo
Voi
Parler-ete
Temer-ete
Dormir-ete
Loro
Parler-anno
Temer-anno
Dormir-anno
Observatie. Prin
analogie
cu avr (avere),
unele
verbe
sincopa: vorr (volere), cadr(cadere), vedr (vedere), morr (morire).
Italiana veche reduce de asemenea
locui), deliber(deliberare = a delibera.)
pe e intre
cei
doi r:
se
modifica
dimorr (dimorare
prin
=
a) Viitorul arata o actiune care se va intampla candva, mai curand sau mai tarziu:
Ma questa la nostra Europa? Se in essa sopravviver la cultura, astrattamente,
non potrannosoprawivere gli uomini.
(Dar aceasta este Europa noastra? Daca in ea va supravietui cultura in mod abstract, oamenii nu
vorputea supravietui II Contemporaneo'.).
b) Exprima o indoiala, o nesiguranta:
Non ho visto niente. Sar lui? No, non lo so chi sar.
(Nu am vazut nimic.
Sa fie el? Nu, nu stiu cine o fi.)
Chi canter stasera? (Cine va canta asta-seara?)
Non avrai tu quello che mi occorre? (Nu vei avea tu ceea ce imi trebuie?)
c) Exprima un indemn, o rugaminte in locul imperativului:
Voi non farete questo. (Voi nu veti face aceasta.)
Tu vedrai senz'altro il risultato del tuo lavoro.
(Tu vei vedea, desigur,rezultatul muncii tale.)
d) Exprima o propunere cu oarecare condescendenta:
Mi permetter di offrirLe questo libro. (imi voi permite sa va ofer aceasta carte.)
Io dir che questo progetto non va. (Eu voi spune ca acest proiect nu este bun.)
Viitorul anterior Il futuro anteriore
Viitorul
anterior
se
formeaza din
viitorul
impreuna cu participiul trecut al verbului de conjugat:
simplu
al
Viitorul anterior il futuro anteriore arata o actiune care se va intampla in viitor, dar inaintea unei alte
actiuni, tot viitoare:
Quando avrai terminato il canto, lo ricomincerai.
(Cand vei fi terminat cantecul, il vei reincepe.)
Appena avr scritto questo lavoro, penser ad altri.
(Dupa ce voi fi scris aceasta lucrare, ma voi gandi la altele.)
a) Se foloseste adeseori dupa un verb dubitativ (in locul conjunctivului trecut):
Speriamo che il direttore avr dato (abbia dato) attenzione al mio progetto.
(Sa speram ca directorul va fi dat atentie proiectului meu.)
b) Alteori,
viitorul
anterior
poate
exprima
o
nesiguranta,
o
posibilitate, folosire
pe care gramatica limbii romane o considera a fi caracteristica unui alt mod,
si anume prezumtivului.
Lo avr incontrato, chi sa? (il va fi intalnit, cine stie?)
L'avr mandato? (il va fi trimis?)
Conjunctivul Il congiuntivo
Conjunctivul // congiuntivo exprima:
a) o actiune posibila sau dorita:
Nondimeno, dove son cinque o sei persone, difficile che non se ne trovi una vogliosa di comparire e di
parlare. (Cu toate acestea, unde sunt cinci sau sase persoane, e greu sa nu se gaseasca una, doritoare sa
iasa si sa vorbeasca. S.Pellico, Le mie prigioni'.)
e) exprima un sfat, un indemn, o chemare:
Andiamo insieme. (Sa mergem impreuna)
Facciamo questo subito. (Sa facem lucrul acesta imediat.)
f) exprima o indoiala:
Che faccia questo, o no ? (Sa fac acest lucru sau nu ?)
g) exprima o concesie:
Finisca una volta il lavoro cominciato da tanto tempo !
(Sa se termine o data munca inceputa de atata timp !)
De cele mai multe ori este precedat de conjunctia che, sau depinde de conjunctiile se, affinch, quantunque,
etc.
Are patru timpuri: Presente, Imperfetto, Passato, Trapassato