Sei sulla pagina 1di 24

Prepozitii articulate - italiana

Prepozitia ,,a":
Prepozitia ,,a" poate exprima: (in, la)
-locul unde suntem, se gaseste ceva , cineva

de ex:

"Sono a casa".

-locul spre care ne indreptam


locul spre care se indreapta ceva , cineva, de ex:
Raspunde la intrebarile "Cui ?", "Pentru cine?"

"Voi andate a Roma".


de ex: "Lo compri alla mamma ?"

Poate lega si doua verbe, situatie in care conjugam numai primul verb care va fi urmat de
prepozitia a si de un verb la infinitiv,
de ex: "Vado a comprare un libro."
- se foloseste inaintea numelor de orase.
Iata formele articulate ale prepozitiei a:

al = a + il

Allo = a + lo

all = a + l

ai = a + i

Agli = a + gli

alle = a + le

alla = a + la

Prepozitia ,,di"
Prepozitia ,,di" poate exprima:
-posesia (obiectul posedat + di + posesor);

de ex: "Il libro del professore";

-originea,

de ex: "Sono di Bucarest";

-materia (sau materialul) anumitor obiecte, cand folosim forma simpla a prepozitiei,
de ex: "Una gonna di lana".
-cantitatea,

de ex: "Un litro di vino".

Si prepozitia di poate lega doua verbe.


A ruga - chiedere + a + subst. + di
Iata formele articulate ale prepozitiei di:

del = di + il

Dello = di + lo

dell = di + l

dei= di + i

Degli = di + gli

delle = di + le

Della = di + la

Prepozitia ,,da"
Prepozitia ,,da" poate exprima:
-persoana la care ne aflam,

de ex: "Sono dagli amici".;

-persoana la care ne ducem,

de ex: "Vai dal professore".;

-locul sau persoana de unde sau de la care ne intoarcem,


de ex: Torna da Roma"., "Vengo dal dottore.";
-necesitatea, cu ajutorul lui avere,

de ex: "Ha un libro da leggere.";

avere + da + vb. Inf.


-de asemenea, exprima si functia destinatia unui obiect, de ex: "Camera da letto.";
Iata formele articulate ale prepozitiei da:

dal = da + il

Dallo = da + lo

dall = da + l

dai= da + i

Dagli = da + gli

dalle = da + le

Prepozitia ,,in"

Dalla = da + la

Prepozitia ,,in" poate exprima: (in, la)


-locul unde se gaseste cineva :

"Il padre e in ufficio".

-locul unde merge cineva:

"Lui va in Italia".

-mijlocul de transport:

"Vanno in treno".

Iata formele articulate ale prepozitiei in:

nel = in + il

Nello = in + lo

nell = in + l

nei= in + i

Negli = in + gli

nelle = in + le

Nella = in + la

Prepozitia ,,su"
Prepozitia ,,su" inseamna : pe - atat in sens propriu cat si figurat - in, pe care
- indica locul sau pozitia
"Il libro e sulla tavola".
"Conto sull amica". 242i89c
Iata formele articulate ale prepozitiei su:

sul = su + il

sullo = su + lo

sull = su + l

sui= su + i

sugli = su + gli

sulle = su + le

sulla = su + la

Prepozitiile a da se folosesc inaintea subst cand sunt precedate


de verbe care exprima miscarea .

PRONUMELE:

1.Pronumele personal.

Singular
I

II

III

tu

lui/le
i

Nominativ

CINE ? - CE ?
forma
accentuata

io

me

te

lui/le
i

Plural

II

III

noi

voi

loro

noi

voi

loro

ci

vi

li/le

Acuz
ativ

Forma
neaccentuat
a

PE CINE ?
PE CE ?

mi

ti

Lo/la

pe
mine,
ma,m

pe
tine,
te, t

Pe
el,
il,i

pe
noi,
ne n

pe
voi,va
,v

pe
ei,ii,i

Formele neaccentuate (lo/la-li/le) se folosesc enclitic numai cu verbe la infinitiv, participiu si


gerunziu, ca si la modul imperativ. Astfel ele preceda verbul, spre deosebire de formele
accentuate. Aceste pronume stau inaintea verbului si inlocuiesc subst deja cunoscute.(Vedi M e A
? No li vedo ?)
Pronumele de politete Lei se foloseste ata la masc. cat si la fem , la plural folosim forma Voi si
foarte rar forma Loro.
Ex:

Maria mi vede.

Maria ma vede.

Maria vede me.

Maria ma vede pe mine.

Forma
accentuata

a me

a te

A
lui / a
lei

Forma
neaccentuat
a

mi

ti

gli/le

Mie,
imi,
mi

Tie,
iti,ti

a noi

a voi

a loro

ci

vi

loro

Nou
a,
ne,
ni

Voua
, va,
vi

Lor,
le,li

Dat
iv

CUI ?

Lui,l

Raspunde la intrebarea CUI ?


Ex:

Ci piace il vino.

Ne place vinul

A noi piace il vino.

Noua ne place vinul.

Formele accentuate + pronumele.


a me

- mie

di me

- despre mine

con me

- cu mine

per me - pentru mine


da me

- de la mine, la mine

in me

- in mine

2. Pronumele si adjectivul posesiv.


Au urmatoarele forme , clasificate in functie de numarul si genul obiectelor posedate:

Singular Masculin

Plural

Masculin

Singular

Feminin

Plural

Feminin

II

III

II

III

mio

tuo

suo

nostr
o

vostr
o

loro

miei

tuoi

suoi

nostri

vostri

loro

mia

tua

sua

nostr
a

vostr
a

loro

mie

tue

sue

nostr
e

vostr
e

loro

Un posesor - un obiect posedat.


Il mio

Il tuo

Il suo

- gen
masc.

Caietul meu -il mio


quaderno

La mia

La tua

La sua

- gen
fem.

Prietena ta - la tua
amica

Un posesor - mai multe obiecte posedate.


I miei

I tuoi

I suoi

- gen
masc.

Pritenii lui - I suoi


amici

Le mie

La tue

Le sue

Stilourile mele - le mie


penne

- gen
fem.

Mai multi posesori - un obiect posedat.


Il nostra

Il vostra

Il loro

- gen
masc.

Casa lor - la loro casa

La nostra

La vostra

La loro

- gen
fem.

Cartea nostra - il
nostro libro

Mai multi posesori - mai multe obiecte posedate


i nostri

i vostri

I loro

- gen
masc.

Gentile noastre - le
nostre borse

Le nostre

Le vostre

Le loro

- gen
fem.

Gradinile noastre - I
vostri giardini

Ex:

I miei libri sono nuovi.

Cartile mele sunt noi.

1. Pronume posesive care inlocuiesc substantivele la numarul singular:


Il mio - il tuo - il suo - il nostro

- il vostro

- il loro

La mia - la tua - la sua - la mostra

- la vostra

- la loro

Il suo letto e picollo, ma il mio non e picollo.


Patul lui este mic, dar al meu ne este mic.

2. Pronume posesive care inlocuiesc substantivele la numarul plural:

I miei - I tuoi - I suoi

- I nostri

- I vostri

- I loro

Le mie

- le tue - le sue - le nostre

- le vostre

Le nostre zie sono giovani, le nostre sono vecchie.


Matusile noastre sunt tinere, ale voastre sunt batrane.

- le loro

3. Pronumele si adjectivul demonstrativ.


de apropiere:
questo / questa

acesta / aceasta;

questi / queste acestia / acestea.


de departare:
quel,quello,quell" / quella

acela / aceea;

quei,quegli / quelle

aceia / acelea.

4. Pronumele relativ.
Che - care - este un pronume relativ invariant la gen si numar, valabil atat pentru cazul
nominativ cat si pentru acuzativ.
Ex:

Un libro che mi piace. O carte care imi place.


Un libro che leggo.

O carte pe care o citesc.

Pronumele cui ii corespunde lui che pentru celelalte cazuri, prepozitionale.


Ex:

La donna di cui mi sono innamorato.

Femeia de care m-am indragostit.

Pronumele che respectiv cui, poate fi inlocuit cu formele articulate il quale / la quale; i quali /
le quali, care introduc distinctia de gen si numar.
Ex de mai sus devine:

La donna quale mi sono innamorato.

5. Pronumele si adjectivul interogativ.


Chi ? - cine ?

poate fi numai pronume folosit exclusiv pentru persoane.

Che ? - care ? ce ?

indica obiecte si se foloseste aproape numai ca adj.


Ex:

Quale ? - care ?

che cosa vuoi ?

presupune o selectie

ce doresti ?

Ex:

quale preferisci ?

pe care il preferi ?

Quanto / quanta / quanti / quante ?


cat / cata / cati / cate ?
are functie de pronume si de adjectiv.

a chi

cui

che cosa

ce

da quando de cand

chi

cine

di che cosa despre ce

come

cum

di chi

despre cine

da chi

de la cine

dove

unde

da dove

de unde

6. Pronumele si adjectivele nehotarate.


Nessuno - nimeni

ca adj. Se distinge prin terminatie, in functie de gen.


Ex:

Qualsiasi - orice

nessuna regazza

nici o fata.

este adj. Invariabil.

Qualche - vreun, vreo; cativa, cateva


este adj. Invariabil, substantivul pe care il determina
raman intotdeauna la singular, desi semnificatia este la plural.
Ex.

scrivo qualche riga .

scriu cateva randuri.

Ogni - fiecare este adj. Invariabil. Pronumele care ii corespunde este ognuno fiecare.
Tutto / tutta / tutti / tutte - tot / toata / toti / toate.
Molto / molti / molta / molte - mult / multa / multi / multe.
Chiunque - oricine

Ex:

NUMERALUL.

chiunque puo venire.

poate veni oricine.

1. Numeralul cardinal.
1 uno

1 Undici
1

2 ventuno
1

31 trentau
no

200 duecento

2 due

1 Dodici
2

2 ventidue
2

32 .

300 trecento

3 tre

1 Tredici
3

2 ventitre
3

4 quatt
ro

1 Quattordi
4 ci

2 ventiquatt
4 ro

40 quarant
a

500 cinquecen
to

5 cinqu
e

1 Quidici
5

2 venticinq
5 ue

50 cinquan
ta

600 seicento

6 sei

1 Sedici
6

2 ventisei
6

60 sessant
a

700 settecento

7 sette

1 Diciasset
7 e

2 ventissete
7

70 settanta

800 ottocento

8 otto

1 Diciotto
8

2 ventotto
8

80 ottanta

900 novecento

9 nove

1 Dicianno
9 ve

2 ventinove
9

90 novanta

1.00 mille
0

1 dieci
0

2 Venti
0

3 trenta
0

10 cento
0

400 quattrocen
to

2.000

duemilla

3.000 tremilla
4.000
1.000.000

...
milione

1.000.000.000 miliardo.
Ex:

duecentocinquantotto

- doua sute cinzeci si opt.

Obs. Numerele pana la milion sunt scrise impreuna . numeralele care denumesc milioane si
miliarde fac exceptie.(tre miliardi).

2. Numeralul cardinal.
I

Primo

XI

II

Secondo

XII

III

Terzo

XIII

IV

Quarto

Quinto

VI

Sesto

VII

Settimo

VIII

Ottavo

IX

Nono

Decimo

undicesimo

trentesimo

Restul se formeaza prin adaugarea sufixului

-esimo

la numeralul cardinal.

Ora
Che ora e ?

Ce ora e ?

Che ora sono ?


Da che ora e ?

De la ce ora ?/ De cate ore ?

A che ora e ?

La ce ora ?

Fino a che ora e ?

Pana la ce ora ?

Sono le due.

. si zece.

E l"una ora.

Sono le due e venti.

.
fara E l"una ora e venti.
sapte.
Sono le due meno sette.
E l"una ora meno
. si un sette.
Sono le due e un sfert.
quarto.
E l"una ora.e un
. si jumate. quarto.
Sono le due e mezzo/a.
E
l"una
ora
e
mezzo/a.
Particule pronominale ci - ne:
Cuvantul ci poate substitui si structuri care raspund la intrebarea unde ? si care sunt
introduse de prepozitiile a sau in.
Este folosit cu intelesul de aici, acolo, se afla intotdeauna inaintea vb.
Vado a teatro. Ci vado

Merg la teatro. Merg acolo.

Cuvantul ne poate substitui structuri cu ajutorul carora putem exprima locul unei
actiuni. Care raspund la intrebarea de unde ?

Este folosit cu intelesul de acolo, se afla intotdeauna inaintea vb.


Torni dal mercato. Ne torni. -

Te intorci de la piata. Te intorci de acolo.

Particule pronominale ci - ne: indeplinesc mai multe functii trebuie studiat mai mult.

VREMEA - TIMPUL:

Che tempo fa ?

Cum este vremea ?

Fa bel tempo.

Este timp frumos.

Fa brutto tempo.

Este timp urat.

Fa caldo / freddo / fresco.

Este cald / frig / racoare.

Cand sunt precizate fenomenele meteorologice se folosesc c"e / ci sono.

C"e la nebbia

Este ceata.

Ci sono le nuvole.

Sunt nori.

fresco/a - racoros, rece, proaspat

puro/a - pur, curat

nuvoloso/a - noros, intunecat, tulburat

MATEMATICA.
Quanto fa .?
piu

- plus, si cu

Cat face .?

meno

- minus, fara, mai putin

per

- inmultit cu .

diviso

- impartit (la)

Ex:
Quanto fa sei piu sei ?

- Cat face 4 + 4 ?

Quanto fa sei meno sei ? - Cat face 4 - 4 ?


Quanto fa sei per sei ?

- Cat face 4 * 4 ?

Quanto fa sei diviso sei ?

- Cat face 4 / 4 ?

TELEFONUL:

chiamare - a cheme, a telefona

fare una telefonata - a telefona, a da cuiva un telefon

prenotare una telefonata - a comanda o convorbire

fare il numero - a forma numarul

avere la comunicazione - a obtine convorbirea, a vorbi la telefon

e caduta e linea - s-a intrerupt linea telefonica

la linea e disturbata - linia este derenjata

CUCINA:

lesso - fiert

fritto - fript, prajit (in ulei)

arrosto - fript, prajit (fara ulei)

bruciato - ars

salato - sarat

amaro - amar

dolce - dulce

ADJECTIVE + ADVERBE :

felice

- fericit

infelice

- nefericit

carino/a

- dragut/a, placut/a

brutto/a

- urat/a

contento/a

- multumit/a

scontento/a - nemultumit/a
facile

- usor, usoara

dificile

- dificil, greu
fedele
infedele

largo

- larg, lat

stretto

- stramt, strans, ingust

corto

- scurt
alto

- fidel
- infidel

- inalt, ridicat

basso - scund, jos (de statura),scazut (pret)


lungo/a

- lung

breve

- scurt

allegro/a

- vesel, bucuros

triste

- trist

presto - devreme, repede, iute


tardi - tarziu
libero/a

- liber/a

occupato/a

- ocupat/a

pericoloso - periculos
tranquillo - linistit
di solito - de obicei
d"abitudine - de obicei, in general
ogni - fiecare

durante - in timpul ., de-a lungul

mentre - in timp ce, pana cand, pe cand

buono - bun
a buon mercato - ieftin, la un pret bun
veramente - intradevar
dopo - dupa
adesso - adesea, adineaori
prima - inainte, mai inainte, mai devreme

vicino a - aproape de, vecin cu.,in apropiere de

lontano da - departe de .

fuori di - in afar de ., in afara., afara din.

dentro - inauntru

locale - local (din partea locului)

pulito - curat

tipico - tipic, caracteristic, specific

a destra - la dreapta
a sinistra - la stanga
diritto, dritto - direct, drept, drept inainte
ecco - iata
prego - va rog, poftiti
grazie - multumesc

strano - straniu, ciudat, neobisnuit

necessario - necesar

cosi - asa, astfel, in acest fel

stamattina - azi dimineata

stasera - deseara, asta seara, in aceasta seara

bravo - capabil, iscusit, priceput


rotto - rupt, stricat, spart
va bene - bine, de acord

cattivo - rau, rautacios

affettuoso - afectuos, dragastos

timido - timid

geloso - gelos

sicuro - sigur

biondo - blond
dolce - dulce, delicat, duios
forte - puternic, tare
sensibile - sensibil
elegante - elegant, rafinat, delicat

luminoso - luminos

moderno - modern

antico - antic, vechi

nuovo - nou

comodo - comod, convenabil

sufficiente - suficient

MOLTO-POCO :
molto - mult, foarte
molto/a/i/e

- mult/a/i/e

poco

- putin

poco/a/chi/che

- putin/a/i/e

un poco, un po"

- un pic, putin

-molto, poco - se pot referi si la timp


Da quanto tempo .? - De cat timp..? - De cand ?
da molto - de mult (timp)

da poco - de putin (timp)


Fra quanto tempo? - Peste cat timp?
fra molto - peste mult
fra poco - peste putin
Quanto tempo fa .? - Cu cat timp ianinte ?
molto tempo fa - cu mult timp inainte (demult)
poco tempo fa - cu putintimp inainte, nu demult
molti anni fa - cu multi ani inainte
TROPPO-TANTO :
Troppo - prea mult, prea mare
Tanto - atat, asa de mult
Quanto - cat

DECLINAREA SUBSTANTIVELOR.
NOMINATIVUL.- este cazul subiectului si anumelui predicativ. Substantivul
este insotit de articol.
Ex.

Il letto e le poltrone sono comodissimi.


Patul si fotoliile sunt foarte comode.

Raspunde la intrebarile CINE ? / PE CINE ?


GENITIVUL.
- este cazul atributului si exprima in general ideea de
posesie. In italiana se exprima cu ajutorul prepozitiei di art. sau neart.
Ex. Le scarpe sono di Maria. - Pantofii sunt ai Mariei.
Raspunde la intrebarile A CUI ? / ALE CUI ?

DATIVUL.
- este cazul complementului indirect avand ca termen regent
un verb, un adj., un pronume sau un adv. In italiana se exprima cu ajutorul
prepozitiei a art. sau neart.
Ex. Chiese a tutii di star tranquilli. - Cere tuturor sa stea linistiti.
Raspunde la intrebarile CUI ?
ACUZATIVUL. - este cazul complementul direct, functie care rezulta din
pozitia substantivului fata de verb. si fata de subiect. Subst. in acuzativ poate
fi insotit sau nu de art..
Ex.

Per essere sentito meglio Carla usa il microfono.


Pentru a auzi mai bine , Carla foloseste microfonul.
Non ho incontrato Lucia. - Nu am intilnit-o pe Lucia.

Raspunde la intrebarile CINE ? / PE CINE ? / CE ?


VOCATIVUL. - exprima o chemare adresata cuiva; el poate aparea singur,
insotit de o interjectie sau de un alt determinant. In italiana cazul vocativ nu
are nici o mare specifica, poate ocupa orice loc in propozitie fiind ca si in
romana , despartit de restup prop prin virgula.
Ex:

Signora, si accomodi ! - Doamna, luati loc !

PREPOZITIONALUL sau ABLATIVUL. - este cazul complementelor


circumstantiale sau complementului de agent. Se exprima in limba italiana
prin prepozitiile : da, in, su, per, con, sau prin prep. di si a art. sau neart. care
in afara de cazurile genitiv si dativ mai pot exprima si alte relatii.
Deoarece ablativul din limba italiana nu are in limba romana un caz
corespunzator, traducerea subst. se face prin alte cazuri (acuzativ, genitiv .)
care pot fi explicate prin regimul cauzal al prepozitiilor din gramatica lb.
romane.
Ex:

Le leggi devono essere cocnosciute dai cittadini.


Legile trebuie sa fie cunoscute de cetateni.

MODELE DE DECLINARE A UNOR SUBST.


INSOTITE DE ART. HOT.
N.

il bambino - copilul

I bambini - copiii

G.

del bambino - (al) copilului

dei bambini - (al) copiilor

D.

al bambino - copilului

ai bambini - copiilor

Ac.

Il bambino - copilul

I bambini - copiii

V.

bambino ! - copilule

bambini ! - copii !

Prep. dal bambino - de la copil

dai bambini - de la copii

N.

la ragazza - fata

le ragazze - fetele

G.

della ragazza - (a) fetei

delle ragazze- (al) fetelor

D.

alla ragazza - fetei

alle ragazze- fetelor

Ac.

la ragazza - fata

le ragazze- fetele

V.

ragazza ! - fato !

ragazze! -fetelor!

Prep. dalla ragazza - de la fata

dalle ragazze- de la fete

MODELE DE DECLINARE A UNOR SUBST.


INSOTITE DE ART. NEHOT.
N.

un libro - o carte

una rivista - o revista

G.

di un libro - al unei carti

di una rivista -a unei reviste

D.

a un libro -unei carti

a un arivista - unei reviste

Ac.

un libro - o carte

una rivista - o revista

Prep. da un libro - de la, dintr-o carte

da una rivista -de la, dintr-o revista

su un libro - despre, pe o carte

su una rivista - despre, pe o revista

con un libro - cu o carte

con una rivista - cu o revista

in un libro - intr-o carte

in una rivista - intr-o revista

Potrebbero piacerti anche