Sei sulla pagina 1di 26

Prepozitia ,,a":

Prepozitia ,,a" poate exprima: (in, la)


-locul unde suntem, se gaseste ceva , cineva

de ex:

"Sono a casa".

-locul spre care ne indreptam


locul spre care se indreapta ceva , cineva,
Roma".

de ex:

Raspunde la intrebarile "Cui ?", "Pentru cine?"


mamma ?"

"Voi andate a

de ex: "Lo compri alla

Poate lega si doua verbe, situatie in care conjugam numai primul verb care va fi
urmat de prepozitia a si de un verb la infinitiv,
de ex: "Vado a comprare
un libro."
- se foloseste inaintea numelor de orase.
Iata formele articulate ale prepozitiei a:

al = a + il

Allo = a + lo

all = a + l

alla = a + la

ai = a + i

Agli = a + gli

alle = a + le

Prepozitia ,,di"
Prepozitia ,,di" poate exprima:
-posesia (obiectul posedat + di + posesor);
-originea,

de ex:

"Il libro del professore";

de ex: "Sono di Bucarest";

-materia (sau materialul) anumitor obiecte, cand folosim forma simpla a prepozitiei,
de ex: "Una gonna di lana".

-cantitatea,

de ex: "Un litro di vino".

Si prepozitia di poate lega doua verbe.


A ruga - chiedere + a + subst. + di
Iata formele articulate ale prepozitiei di:

del = di + il

Dello = di + lo

dell = di + l

dei= di + i

Degli = di + gli

delle = di + le

Della = di + la

Prepozitia ,,da"
Prepozitia ,,da" poate exprima:
-persoana la care ne aflam,

de ex: "Sono dagli amici".;

-persoana la care ne ducem,

de ex: "Vai dal professore".;

-locul sau persoana de unde sau de la care ne intoarcem,


de ex: Torna da Roma"., "Vengo dal
dottore.";
-necesitatea, cu ajutorul lui avere,

de ex: "Ha un libro da leggere.";

avere + da + vb. Inf.


-de asemenea, exprima si functia destinatia unui obiect, de ex: "Camera da letto.";
Iata formele articulate ale prepozitiei da:

dal = da + il

Dallo = da + lo

dall = da + l

Dalla = da + la

dai= da + i

Dagli = da + gli

dalle = da + le

Prepozitia ,,in"
Prepozitia ,,in" poate exprima: (in, la)
-locul unde se gaseste cineva :

"Il padre e in ufficio".

-locul unde merge cineva:

"Lui va in Italia".

-mijlocul de transport:

"Vanno in treno".

Iata formele articulate ale prepozitiei in:

nel = in + il

Nello = in + lo

nell = in + l

nei= in + i

Negli = in + gli

nelle = in + le

Nella = in + la

Prepozitia ,,su"
Prepozitia ,,su" inseamna : pe - atat in sens propriu cat si figurat - in, pe care
- indica locul sau pozitia
"Il libro e sulla tavola".
"Conto sull amica". 242i89c
Iata formele articulate ale prepozitiei su:

sul = su + il

sullo = su + lo

sull = su + l

sui= su + i

sugli = su + gli

sulle = su + le

sulla = su + la

Prepozitiile a da se folosesc inaintea subst cand


sunt precedate de verbe care exprima miscarea .

PRONUMELE:

1.Pronumele personal.
Plural

Singular
I

II

III

io

tu

lui/lei

Nominativ
CINE ? - CE ?

forma
accentuata

me

te

II

III

noi

voi

loro

noi

voi

loro

ci

vi

li/le

lui/lei

Forma
neaccentuata

mi

ti

Lo/la

pe
mine,
ma,m

pe
tine,
te, t

Pe el,
il,i

Acuz
ativ

PE CINE ?
PE CE ?

pe
noi,ne
n

pe
voi,va,
v

pe
ei,ii,i

Formele neaccentuate (lo/la-li/le) se folosesc enclitic numai cu verbe la infinitiv,


participiu si gerunziu, ca si la modul imperativ. Astfel ele preceda verbul, spre
deosebire de formele accentuate. Aceste pronume stau inaintea verbului si
inlocuiesc subst deja cunoscute.(Vedi M e A ? No li vedo ?)
Pronumele de politete Lei se foloseste ata la masc. cat si la fem , la plural folosim
forma Voi si foarte rar forma Loro.
Ex:

Maria mi vede.

Maria ma vede.

Maria vede me.

Da
tiv

Maria ma vede pe mine.

Forma
accentuata

a me

a te

A lui /
a lei

Forma
neaccentuata

mi

ti

gli/le

Mie,
imi, mi

Tie,
iti,ti

Lui,l

CUI ?

a noi

a voi

a loro

ci

vi

loro

Noua,
ne, ni

Voua,
va, vi

Lor,
le,li

Raspunde la intrebarea CUI ?


Ex:

Ci piace il vino.

Ne place vinul

A noi piace il vino. Noua ne place vinul.

Formele accentuate + pronumele.

a me

- mie

di me

- despre mine

con me

- cu mine

per me

- pentru mine

da me
in me

- de la mine, la mine
- in mine

2. Pronumele si adjectivul posesiv.


Au urmatoarele forme , clasificate in functie de numarul si genul obiectelor
posedate:

II

III

II

III

mio

tuo

suo

nostr
o

vostr
o

loro

miei

tuoi

suoi

nostri

vostri

loro

mia

tua

sua

nostr
a

vostr
a

loro

mie

tue

sue

nostr
e

vostr
e

loro

Singular Masculin

Plural

Masculin

Singular

Feminin

Plural

Feminin

Un posesor - un obiect posedat.


Il mio

Il tuo

Il suo

- gen
masc.

La mia

La tua

La sua

- gen fem.

Caietul meu -il mio


quaderno

Prietena ta - la tua
amica

Un posesor - mai multe obiecte posedate.

I miei

I tuoi

I suoi

- gen
masc.

Pritenii lui - I suoi amici

Le mie

La tue

Le sue

- gen fem.

Stilourile mele - le mie


penne

Mai multi posesori - un obiect posedat.


Il nostra

Il vostra

Il loro

La nostra

La vostra

La loro

- gen
masc.

Casa lor - la loro casa

- gen fem.

Cartea nostra - il nostro


libro

Mai multi posesori - mai multe obiecte posedate


i nostri

i vostri

I loro

Le nostre

Le vostre

Le loro

Ex:

I miei libri sono nuovi.

- gen
masc.

Gentile noastre - le
nostre borse

- gen fem.

Gradinile noastre - I
vostri giardini

Cartile mele sunt noi.

1. Pronume posesive care inlocuiesc substantivele la


numarul singular:
Il mio - il tuo- il suo

- il nostro

- il vostro

- il loro

La mia

- la sua

- la mostra

- la vostra

- la tua

Il suo letto e picollo, ma il mio non e picollo.


Patul lui este mic, dar al meu ne este mic.

- la loro

2. Pronume posesive care inlocuiesc substantivele la


numarul plural:

I miei - I tuoi - I suoi


Le mie

- I nostri

- le tue

- I vostri

- le sue

- I loro

- le nostre

Le nostre zie sono giovani, le nostre sono vecchie.


Matusile noastre sunt tinere, ale voastre sunt batrane.

- le vostre

- le loro

3. Pronumele si adjectivul demonstrativ.


de apropiere:
questo / questa

acesta / aceasta;

questi / queste

acestia / acestea.

de departare:
quel,quello,quell" / quella

acela / aceea;

quei,quegli / quelle

aceia / acelea.

4. Pronumele relativ.
Che - care - este un pronume relativ invariant la gen si numar, valabil atat pentru
cazul nominativ cat si pentru acuzativ.
Ex:

Un libro che mi piace.

O carte care imi place.

Un libro che leggo.

O carte pe care o citesc.

Pronumele cui ii corespunde lui che pentru celelalte cazuri, prepozitionale.


Ex:
La donna di cui mi sono innamorato.
indragostit.

Femeia

de

care

m-am

Pronumele che respectiv cui, poate fi inlocuit cu formele articulate il quale / la


quale; i quali / le quali, care introduc distinctia de gen si numar.
Ex de mai sus devine:

La donna quale mi sono innamorato.

5. Pronumele si adjectivul interogativ.


Chi ? - cine ?

poate fi numai pronume folosit exclusiv pentru persoane.

Che ? - care ? ce ?

indica obiecte si se foloseste aproape numai ca adj.


Ex:

che cosa vuoi ?

ce doresti ?

Quale ? - care ?

presupune o selectie
Ex:

quale preferisci ? pe care il preferi ?

Quanto / quanta / quanti / quante ?


cat / cata / cati / cate ?
are functie de pronume si de adjectiv.

a chi

cui

da dove

de unde

che cosa

ce

da quando

de cand

chi

cine

di che cosa

despre ce

come

cum

di chi

despre cine

da chi

de la cine

dove

unde

6. Pronumele si adjectivele nehotarate.


Nessuno - nimeni ca adj. Se distinge prin terminatie, in functie de gen.
Ex:

nessuna regazza

nici o fata.

Qualsiasi - orice este adj. Invariabil.


Qualche - vreun, vreo; cativa, cateva
este adj. Invariabil, substantivul pe
care il determina raman intotdeauna la singular, desi semnificatia este
la plural.
Ex.
randuri.
Ogni - fiecare
fiecare.

scrivo qualche riga .

scriu

cateva

este adj. Invariabil. Pronumele care ii corespunde este ognuno

Tutto / tutta / tutti / tutte - tot / toata / toti / toate.

Molto / molti / molta / molte - mult / multa / multi / multe.


Chiunque - oricine
oricine.

Ex:

chiunque puo venire.

poate

veni

NUMERALUL.
1. Numeralul cardinal.
1 uno

1 Undici
1

21 ventuno

31 trentaun
o

200 duecento

2 due

1 Dodici
2

22 ventidue

32 .

300 trecento

3 tre

1 Tredici
3

23 ventitre

4 quattro

1 Quattordici
4

24 ventiquatt
ro

40 quaranta

500 cinquecento

5 cinque

1 Quidici
5

25 venticinqu
e

50 cinquant
a

600 seicento

6 sei

1 Sedici
6

26 ventisei

60 sessanta

700 settecento

7 sette

1 Diciassete
7

27 ventissete

70 settanta

800 ottocento

8 otto

1 Diciotto
8

28 ventotto

80 ottanta

900 novecento

400 quattrocent
o

9 nove

1 Diciannove
9

29 ventinove

90 novanta

1 dieci
0

2 Venti
0

30 trenta

10 cento
0

1.00 mille
0

2.000 duemilla
3.000 tremilla
4.000

...

1.000.000
milione
1.000.000.000 miliardo.
Ex:

duecentocinquantotto

- doua sute cinzeci si opt.

Obs. Numerele pana la milion sunt scrise impreuna . numeralele care denumesc
milioane si miliarde fac exceptie.(tre miliardi).

2. Numeralul cardinal.
I

Primo

XI

II

Secondo

XII

III

Terzo

XIII

IV

Quarto

Quinto

VI

Sesto

undicesimo

trentesimo

VII

Settimo

VIII

Ottavo

IX

Nono

Decimo

Restul se formeaza prin adaugarea sufixului

-esimo

la numeralul cardinal.

Ora

Che ora e ?

Ce ora e ?

Che ora sono ?


Da che ora e ?
A che ora e ?

De la ce ora ?/ De cate ore ?


La ce ora ?

Fino a che ora e ?


Sono le due.
Sono le due e venti.

Pana la ce ora ?
. si zece.

E l"una ora.

.
fara E l"una ora e venti.
sapte.
Sono le due meno
E l"una ora meno
sette.
.
si
un sette.
sfert.
Sono le due e un
E l"una ora.e un
quarto.
.
si quarto.
jumate.
Sono le due e mezzo/a.
E
l"una
ora
e
mezzo/a.

Particule pronominale ci - ne:


ci poate substitui si structuri care raspund la intrebarea unde ? si
care sunt introduse de prepozitiile a sau in.
Cuvantul

Este folosit cu intelesul


Vado a teatro.

Ci vado

Cuvantul

ne

de aici, acolo, se afla intotdeauna inaintea vb.

Merg la teatro. Merg acolo.

poate substitui structuri cu ajutorul carora putem exprima

locul unei actiuni. Care raspund la intrebarea


Este folosit cu intelesul
Torni dal mercato.

de unde ?

de acolo, se afla intotdeauna inaintea vb.

Ne torni.

Te intorci de la piata. Te intorci de acolo.

Particule pronominale ci - ne: indeplinesc mai multe functii trebuie studiat mai
mult.

VREMEA - TIMPUL:

Che tempo fa ?

Cum este vremea ?

Fa bel tempo.

Este timp frumos.

Fa brutto tempo.

Este timp urat.

Fa caldo / freddo / fresco.

Este cald / frig / racoare.

Cand sunt precizate fenomenele meteorologice se folosesc

c"e / ci sono.

C"e la nebbia

Ci sono le nuvole.

Este ceata.
-

Sunt nori.

fresco/a - racoros, rece, proaspat

puro/a - pur, curat

nuvoloso/a - noros, intunecat, tulburat

MATEMATICA.
Quanto fa .?

Cat face .?

piu

- plus, si cu

meno

- minus, fara, mai putin

per

- inmultit cu .

diviso

- impartit (la)

Ex:
Quanto fa sei piu sei ?

- Cat face 4 + 4 ?

Quanto fa sei meno sei ?

- Cat face 4 - 4 ?

Quanto fa sei per sei ?

- Cat face 4 * 4 ?

Quanto fa sei diviso sei ?

- Cat face 4 / 4 ?

TELEFONUL:

chiamare - a cheme, a telefona

fare una telefonata - a telefona, a da cuiva un telefon

prenotare una telefonata - a comanda o convorbire

fare il numero - a forma numarul

avere la comunicazione - a obtine convorbirea, a vorbi


la telefon

e caduta e linea - s-a intrerupt linea telefonica

la linea e disturbata - linia este derenjata

CUCINA:

lesso - fiert

fritto - fript, prajit (in ulei)

arrosto - fript, prajit (fara ulei)

bruciato - ars

salato - sarat

amaro - amar

dolce - dulce

ADJECTIVE + ADVERBE :

felice
infelice

- fericit
- nefericit

carino/a

- dragut/a, placut/a

brutto/a

- urat/a

contento/a
scontento/a
facile
dificile

- nemultumit/a

- usor, usoara
- dificil, greu

largo
stretto

- multumit/a

fedele

- fidel

infedele

- infidel

- larg, lat
- stramt, strans, ingust

corto

- scurt
alto

- inalt, ridicat

basso
scund,
statura),scazut (pret)
lungo/a

- lung

breve

- scurt

jos

allegro/a - vesel, bucuros


triste

- trist

presto - devreme, repede, iute


tardi - tarziu
libero/a
occupato/a

- liber/a
- ocupat/a

(de

pericoloso - periculos
tranquillo - linistit
di solito - de obicei
d"abitudine - de obicei, in general
ogni - fiecare

durante - in timpul ., de-a lungul

mentre - in timp ce, pana cand, pe cand

buono - bun
a buon mercato - ieftin, la un pret bun
veramente - intradevar
dopo - dupa
adesso - adesea, adineaori
prima - inainte, mai inainte, mai devreme

vicino a - aproape de, vecin cu.,in apropiere de

lontano da - departe de .

fuori di - in afar de ., in afara., afara din.

dentro - inauntru

locale - local (din partea locului)

pulito - curat

tipico - tipic, caracteristic, specific

a destra - la dreapta

a sinistra - la stanga

diritto, dritto - direct, drept, drept inainte

ecco - iata

prego - va rog, poftiti

grazie - multumesc

strano - straniu, ciudat, neobisnuit

necessario - necesar

cosi - asa, astfel, in acest fel

stamattina - azi dimineata

stasera - deseara, asta seara, in aceasta seara

bravo - capabil, iscusit, priceput

rotto - rupt, stricat, spart

va bene - bine, de acord

cattivo - rau, rautacios

affettuoso - afectuos, dragastos

timido - timid

geloso - gelos

sicuro - sigur

biondo - blond

dolce - dulce, delicat, duios

forte - puternic, tare

sensibile - sensibil

elegante - elegant, rafinat, delicat

luminoso - luminos

moderno - modern

antico - antic, vechi

nuovo - nou

comodo - comod, convenabil

sufficiente - suficient

MOLTO-POCO :
molto

- mult, foarte

molto/a/i/e - mult/a/i/e
poco

- putin

poco/a/chi/che

- putin/a/i/e

un poco, un po" - un pic, putin


-molto, poco - se pot referi si la timp
Da quanto tempo .? - De cat timp..? - De cand ?
da molto - de mult (timp)
da poco - de putin (timp)
Fra quanto tempo? - Peste cat timp?
fra molto - peste mult
fra poco - peste putin
Quanto tempo fa .? - Cu cat timp ianinte ?
molto tempo fa - cu mult timp inainte (demult)

poco tempo fa - cu putintimp inainte, nu demult


molti anni fa - cu multi ani inainte
TROPPO-TANTO :
Troppo - prea mult, prea mare
Tanto - atat, asa de mult
Quanto - cat

DECLINAREA SUBSTANTIVELOR.
NOMINATIVUL.
- este cazul subiectului si anumelui
predicativ. Substantivul este insotit de articol.
Ex. Il letto e le poltrone sono comodissimi.
Patul si fotoliile sunt foarte comode.

Raspunde la intrebarile CINE ? / PE CINE ?


GENITIVUL. - este cazul atributului si exprima in general
ideea de posesie. In italiana se exprima cu ajutorul
prepozitiei di art. sau neart.
Ex. Le scarpe sono di Maria. - Pantofii sunt ai Mariei.
Raspunde la intrebarile A CUI ? / ALE CUI ?
DATIVUL.
- este cazul complementului indirect
avand ca termen regent un verb, un adj., un pronume sau
un adv. In italiana se exprima cu ajutorul prepozitiei a art.
sau neart.
Ex. Chiese a tutii di star tranquilli. - Cere tuturor sa stea
linistiti.

Raspunde la intrebarile CUI ?


ACUZATIVUL. - este cazul complementul direct, functie
care rezulta din pozitia substantivului fata de verb. si fata
de subiect. Subst. in acuzativ poate fi insotit sau nu de
art..
Ex. Per essere sentito meglio Carla usa il microfono.
Pentru a auzi mai bine , Carla foloseste microfonul.
Non ho incontrato Lucia. - Nu am intilnit-o pe Lucia.
Raspunde la intrebarile CINE ? / PE CINE ? / CE ?
VOCATIVUL. - exprima o chemare adresata cuiva; el poate
aparea singur, insotit de o interjectie sau de un alt
determinant. In italiana cazul vocativ nu are nici o mare
specifica, poate ocupa orice loc in propozitie fiind ca si in
romana , despartit de restup prop prin virgula.
Ex: Signora, si accomodi ! - Doamna, luati loc !

PREPOZITIONALUL sau ABLATIVUL. este


cazul
complementelor circumstantiale sau complementului de
agent. Se exprima in limba italiana prin prepozitiile : da,
in, su, per, con, sau prin prep. di si a art. sau neart. care in
afara de cazurile genitiv si dativ mai pot exprima si alte
relatii.
Deoarece ablativul din limba italiana nu are in limba
romana un caz corespunzator, traducerea subst. se face
prin alte cazuri (acuzativ, genitiv .) care pot fi explicate
prin regimul cauzal al prepozitiilor din gramatica lb.
romane.

Ex: Le leggi devono essere cocnosciute dai cittadini.


Legile trebuie sa fie cunoscute de cetateni.
MODELE DE DECLINARE A UNOR SUBST.
INSOTITE DE ART. HOT.
N.

il bambino - copilul

I bambini - copiii

G. del bambino - (al) copilului


copiilor

dei

D.

ai bambini - copiilor

al bambino - copilului

bambini

Ac. Il bambino - copilul

I bambini - copiii

V.

bambini ! - copii !

bambino ! - copilule

Prep.
la copii
N.

dal bambino - de la copil

la ragazza - fata

dai bambini - de

le ragazze - fetele

G. della ragazza - (a) fetei


fetelor
D.

alla ragazza - fetei

delle ragazze- (al)

alle ragazze- fetelor

Ac. la ragazza - fata

le ragazze- fetele

V.

ragazze! -fetelor!

ragazza ! - fato !

Prep.
la fete

dalla ragazza - de la fata

MODELE DE DECLINARE A UNOR SUBST.


INSOTITE DE ART. NEHOT.

(al)

dalle ragazze- de

N.

un libro - o carte

una rivista - o revista

G. di un libro - al unei carti


reviste

di una rivista -a unei

D. a un libro -unei carti


reviste

a un arivista - unei

Ac. un libro - o carte

una rivista - o revista

Prep.
da un libro - de la, dintr-o carte
rivista -de la, dintr-o revista
su un libro - despre, pe o carte su
despre, pe o revista

da

una

una

rivista

con un libro - cu o carte


revista

con una rivista - cu o

in un libro - intr-o carte


revista

in una rivista

- intr-o

Potrebbero piacerti anche