DOCUMENTE SIMILARE

Share on faceboo Share on t!itterShare on emai"Share on #rintMore Sharin$ Ser%ice&0 'ibratii"e "ibere a"e &tr(ct(rii e"a&tice Con)(cerea &i or$ani*area (n(i o#erator aerian S(nt a#t )e *bor+ Factor(" (man in aerona(tica Prim(" a,(tor Proiect AIE- - O-IECTUL PROIECTULUI. a%ion(" Airb(& A/01-211 SISTEME DE REPRE3ENTARE A DATELOR SPATIALE E"emente &#ecifice )in com#onenta &im("atoare"or )e *bor SOSIREA SI PROCEDURI DE APROPIERE 4Arri%a" an) traffic #attern #roce)(re&5 CAIET DE PRE6ATIRE PARASUTISM AL SPORTI'ULUI PARASUTIST

TERMENI im#ortanti #entr( ace&t )oc(ment

.....

PERFORMANTE SI LIMITE UMANE Aeronautica

+ Font mai mare | - Font mai mic

PERFORMANTE SI LIMITE UMANE Cap. 1 NOTIUNI DE BAZA DE FIZIOLOGIE Concepte Odata cu intrarea in serviciu, or anis!u" se adaptea#a noi"or conditii de viata si de !unca, ast$e" incat % dupa un anu!it sta iu in productie % au "oc une"e !odi$icari $unctiona"e si uneori c&iar anato!ice. Or anis!u" o!enesc este un co!p"e' anato!o%$i#io"o ic caracteri#at prin aceea ca( % or ane"e si tesuturi"e corpu"ui a"catuiesc un tot unitar, activitatea $iecarei parti $iind dependenta de activitatea tuturor ce"or"a"te, deci de activitatea intre u"ui or anis!) or anis!u" u!an a"catuieste un tot unitar cu !ediu" incon*urator +aer, a"i!ente, conditii !eteroro"o ice,, su- in$"uenta caruia e" su$era in per!anenta trans$or!ari)

aceasta unitate interdependenta se rea"i#ea#a prin inter!ediu" siste!u"ui nervos, care sta-i"este continuu "e aturi intre $actorii de !ediu % e'terni si interni % pe ca"ea re$"e'e"or co!p"e'e intre e'citatie si reactivitate, in scopu" atin erii unui ec&i"i-ru care constituie adaptarea.

I iena ur!areste ca procesu" de adaptare sa se insta"e#e $ara a dauna or anis!u"ui, $ie adaptandu%se $actorii de !ediu necesitati"or or anis!u"ui, $ie adaptandu%se or anis!u" "a anu!iti $actori de !ediu, in "i!ite"e para!etri"or $i#io"o ici. Intre or anis! si !ediu au "oc une"e sc&i!-uri, dintre care ce"e !ai i!portante sunt respiratia si a"i!entatia. % Respiratia este un sc&i!- intre or anis!, care cedea#a dio'idu" de car-on re#u"tat din arderi"e interne, si !ediu, care % "a randu" "ui % ii o$era acestuia aeru", din care ii ia o'i enu". La "ocuri"e de !unca pot $i insa pre#ente in aer di$erite nocivitati, ca pu"-eri, a#e, vapori, care % depasind anu!ite concentratii pe !etru" cu- de aer % pot $i daunatoare or anis!u"ui pe ca"e respiratorie sau cutanata, ceea ce deter!ina -o"i"e pro$esiona"e. Alimentatia consta in "uarea din !ediu" e'tern a unor su-stante % apa, saruri !inera"e, vita!ine, proteine, "ipide si "ucide % necesare or anis!u"ui care "e pre"ucrea#a, o$erind $iecarui or an ceea ce ii tre-uie, si e"i!ina su- $or!a de urina si $eca"e ceea ce nu%i este tre-uincios. A"i!entatia carentia"a, in unu" sau !ai !u"ti $actori a"i!entari, precu! si cea suprado#ata in raport cu necesitati"e duc "a -o"i de nutritie, cu inraurire ne$avora-i"a asupra tuturor or ane"or.

Compozitia atmosferei Factorii fizici principali care actioneaza asupra omului in timpul zborului .ediu" natura" de vietuire a" o!u"ui este aeru", cu toate caracteristici"e si variatii"e sa"e, de "a nive"u" so"u"ui. Inve"isu" a#os a" s$erei pa!antesti se nu!este at!os$era, iar !eteoro"o ia este o stiinta % ra!ura a eo$i#icii % care se ocupa cu studiu" $eno!ene"or at!os$erice. Atmosfera: At!os$era este inve"isu" a#os a" "o-u"ui pa!antesc, cunoscut su- denu!irea de aer. /traturi"e co!ponente a"e at!os$erei, tropos$era, stratos$era si ionos$era, au caracteristici di$erite. Acestea au $ost pre#entate "a capito"u" .eteoro"o ie Stratificarea atmosferei: At!os$era este strati$icata dupa cu! ur!ea#a( % tropos$era % de "a nive"u" so"u"ui intre 0 % 10 1!)

% %

stratos$era % de "a nive"u" tropos$erei intre 10 % 23 1!) ionos$era % de deasupra stratos$erei intre 23 % 033 1!.

Troposfera este !ediu" unde navi &ea#a avioane"e caracteri#at prin scaderea pro resiva in a"titudine a te!peraturii si a presiunii, avand straturi neo!o ene de aer in !iscare su$or!a de curenti. Tropos$era este constituita din a#e intr%o anu!ita proportie( a#ot 40,25) o'i en 63,275) ar on 3,285) -io'id de car-on 3,385. 9estu" de cateva suti!i i" $or!ea#a a#e"e rare cu! ar $i( &idro enu", &e"iu, radonu", neonu", criptonu", 'enonu", !etanu", o#onu". Cu toate ca aceste a#e au reutati speci$ice di$erite, din cau#a !iscari"or at!os$erei nu se pot strati$ica in raport cu densitatea "or asa ca pana "a a"titudinea de cca. 43 1! co!po#itia aeru"ui este aproape o!o ena. Clima: /e inte"e e prin c"i!a tota"itatea $eno!ene"or !eteoro"o ice +te!peratura, vanturi, precipitatii at!os$erice etc., care caracteri#ea#a starea at!os$erei "a nive"u" so"u"ui intr%un anu!it "oc eo ra$ic. Feno!ene"e !eteoro"o ice, in diverse anoti!puri, in natura "i-era % "a ca!p, in padure, pe !unte % constituie !acroc"i!atu", iar ace"easi $eno!ene !eteoro"o ice, care se inta"nesc in spatii inc&ise, in interioru" incaperi"or, a" ve&icu"e"or sau a" aeronave"or % deci de va"ori desc&ise % constituie !icroc"i!atu". a, Macroclimatul, $iind in $unctie de conditii"e natura"e a"e vecinatati"or, nu poate $i decat cu reu !odi$icat de catre o!, prin p"antari !asive, creare de "acuri !ari de acu!u"are, -arand ape"e cur atoare, etc. -, Microclimatul, in sc&i!-, $iind in $unctie de constructia incaperii, a ve&icu"ui terestru, acvatic sau aerian, poate $i !odi$icat atat prin e"e!ente"e de constructie, cat si prin a re ate de intretinere a aeru"ui conditionat "a anu!ite va"ori a"e $actori"or !eteoro"o ici, privind te!peratura, u!iditatea, curentii, co!po#itia c&i!ica, etc. Presiunea atmosferica: Acest $actor u!an a $ost pre#entat in cadru" capito"u"ui !eteoro"o ie. :rin presiune se inte"e e apasarea e'ercitata de o co"oana de aer avand supra$ata -a#ei de 1c!6 si ina"ti!ea e a"a cu ina"ti!ea at!os$erei. :resiunea at!os$erica scade in a"titudine datorita( % scaderii densitatii aeru"ui in ina"ti!e) % scurtarii co"oanei de aer odata cu cresterea ina"ti!ii. /avantu" Lap"ace a sta-i"it legea variatiei presiunii cu altitudinea . Aceasta este o $unctie "o arit!ica co!p"e'a. :entru a usura ca"cu"e"e a $ost introdusa treapta barica. Aceasta

repre#inta distanta pe vertica"a, in !etri, pentru care se inre istrea#a o descrestere a presiunii at!os$erice cu 1 !i"i-ar. Treapta -arica se ca"cu"ea#a pe interva"e pe care se poate apro'i!a o scadere "iniara a va"orii presiunii dupa cu! ur!ea#a( % "a nive"u" !arii scade cu 1!- pentru 0,; ! sau cu 1 !!< pentru $iecare 11,6 !) % "a 7333 ! presiunea scade cu 1 !- "a $iecare 1= !) % "a 11333 ! presiunea scade cu 1 !- "a $iecare 86 !. Radiatia solara: Tota"itatea radiatii"or, pornite de "a soare si a*unse in tropos$era, constituie radiatia so"ara care este in $unctie de activitatea so"ara, de anoti!p, de puritatea at!os$erei, de a"titudine si de po#itia diurna so"ara pe -o"ta cereasca. Aceasta tota"itate de radiatii, desco!pusa in radiatii"e co!ponente, constituie spectru" de ener ie radianta a" soare"ui. Fiecare $e" de radiatie so"ara isi are denu!irea proprie si proprietati speci$ice, asa cu! se arata in ce"e ce ur!ea#a. a, radiatiile luminoase co!pun "u!ina a"-a, de #i, de intensitate !a'i!a cand po#itia soare"ui este "a #enit, deasupra capu"ui. E"e contin ce"e sapte cu"ori $unda!enta"e cunoscute su- denu!irea de spectru so"ar % rosu, portoca"iu, a"-en, verde, a"-astru, indi o si vio"et % $iecare avand "un i!i de unda di$erite, cea !ai !are "a rosu si cea !ai !ica "a vio"et. -, radiatiile calorice, infrarosii, se asesc "a peri$eria spectru"ui so"ar, spre rosu, si au o "un i!e !are de unda. c, radiatiile chimice ultraviolet sunt situate spre vio"et si au o "un i!e scurta de unda. Temperatura aerului: Aceasta varia#a in $unctie de !iscarea de revo"utie a pa!antu"ui in *uru" soare"ui, adica de anoti!puri, de !iscarea de rotatie a pa!antu"ui in *uru" a'ei sa"e, adica de po#itia aparenta a soare"ui pe cer deter!inand #iua si noaptea, de po#itia "ocu"ui $ata de "atitudinea nordica si sudica, de po#itia "ocu"ui eor ra$ic $ata de re"ie$ % !unti, dea"uri, !ari, oceane % respectiv de a"titudine, curenti de aer, vanturi, u!iditate, nori, ceata, p"oaie, #apada, etc. /e deose-esc, deci, doua #one !ari( #ona rece si #ona ca"da. a) in zona rece predo!ina #apada, cu !are putere de re$"e'ie a radiatii"or, !arind intensitatea radiatii"or vi#i-i"e % "u!inoase % si a ce"or u"travio"ete, cu te!peratura !edie intre %43C si 183C si cu vanturi $recvente si puternice, cu vite#a de ;%4 pana "a 63 !>s. Aceasta este #ona de pornire a anticic"oane"or.

b) in zona calda predo!ina radiatia so"ara ca"orica, deci radiatii"e in$rarosii, care deter!ina o te!peratura ridicata, o rare$iere a aeru"ui, cu !iscari vertica" ascendente si descendente si cu #ona de pornire a cic"oane"or. Electricitatea atmosferica: In at!os$era, e"ectricitatea este de natura statica, su- $or!a de ioni po#itivi si ne ativi, intensitatea sa varia#a in $unctie de cantitatea e"e!ente"or radioactive si de radiatia so"ara, precu! si de intensitatea unde"or e"ectro!a netice si a radiatii"or a!a. Intensitatea radiatii"or cos!ice pri!are scade prin cresterea presiunii si a te!peraturii, deci creste odata cu a"titudinea. Umiditatea atmosferica: Acest $actor a $ost pre#entat in capito"u" !eteoro"o ie aeronautica. Dupa cu! a! va#ut "a structura at!os$erei, in aer vo! asi, in a$ara de e"e!ente"e c&i!ice, apa. Aceasta se poate a$"a su- ce"e 8 stari de a re are pe care "e cunoaste!( gazoasa, lichida si solida, dupa cu! ur!ea#a( % starea a#oasa ? vapori de apa, este invi#i-i"a) % starea "ic&ida % su- $or!a picaturi"or $ine de apa care $or!ea#a ceata, -urnita, p"oaia, norii, etc.) % starea so"ida % #apada, &eata, rindina, etc. Miscarea aerului: :aturi"e de aer, !iscandu%se, dau nastere vantu"ui, care se pre#inta su$or!a de curenti de aer, "a diverse nive"uri $ata de so", in diverse directii si cu diverse vite#e. Crescand a"titudinea, deci aeru" rare$iindu%se, creste si vite#a vanturi"or. @ite#a de pana "a 7 1!>& o are un vant $oarte usor. Crescand vite#a de dep"asare a aeru"ui, vanturi"e au diverse tarii, cu vite#e intre 13 si ;33 1!>&, cand se trans$or!a in $urtuni si ura ane. Fortele mecanice: In ti!pu" #-oru"ui $orte"e !ecanice varia#a invers proportiona" cu a"titudinea, si anu!e cu cat creste a"titudinea, cu atat scad $orta de atractie universa"a, va"oarea $ortei ravitationa"e a pa!antu"ui, reutatea corpu"ui a$"at in #-or % pana "a i!pondera-i"itate % e"e $iind intr%o anu!ita core"atie pro resiva si cu vite#a de #-or. Acceleratia aeronavei: :entru o aeronava, acce"eratia este deter!inata de variatii"e vite#ei de !iscare, ca intensitate si directie, si de !odi$icarea "or si!u"tana. Ea poate $i "iniara % po#itiva "a deco"are si ne ativa "a ateri#are % si poate $i radia"a sau un &iu"ara, "a vira*e. In ti!pu" acce"eratiei de deco"are, ca"atorii sunt dep"asati inapoi, iar "a ateri#are % inainte. In ti!pu" ateri#arii $ortate, acce"eratia "iniara este !a'i!a, iar tendinta de dep"asare a ca"atori"or spre inainte este -rusca si, deci, pericu"oasa. Zgomotul: Caracteristica #-oru"ui unei aeronave este # o!otu" enerat de vi-ratii"e aeru"ui, datorita e"icei care spinteca aeru", esapa!entu"ui !otoru"ui si curenti"or de aer care i#-esc parti"e avionu"ui, avand intensitatea !a'i!a in $ata aeronavei.

Z o!otu" se !asoara in unitati de !asura specia"e, nu!ite deci-e"i, cu aparatura specia"a. Z o!otu" de intensitate !a'i!a suporta-i" de catre o! un ti!p !ai inde"un at nu tre-uie sa depaseasca =3%43 dB. Intensitatea # o!otu"ui aeronave"or care #-oara cu vite#e de pana "a 047 1!>& depaseste 183 dB, avioane"e supersonice produc # o!ote de 103 dB, iar rac&ete"e de 127 dB, !otiv pentru care interioare"e aeronave"or sunt preva#ute cu i#o"atie $onica pentru reducerea # o!otu"ui % "a "ocu" ec&ipa*u"ui si a" ca"atori"or % su- 43 dB. Competenta si limitari E'ista $actori care in$"uentea#a deprinderea, $ie in !od po#itiv, $ie ne ativ. Dintre acestia tre-uie retinuti ur!atorii( % interesu" $ata de pro$esie, cand e'ista si cu cat e'ista !ai pronuntat cu atat deprinderi"e se insta"ea#a !ai repede si !ai -ine) % starea enera"a de sanatate $i#ica si psi&ica, care cu cat este !ai -una, cu atat !ai !u"t in$"uentea#a po#itiv deprinderi"e si invers) % cu cat e'perienta din trecut este !ai !are in do!enii si!i"are sau in ace"asi do!eniu, cu atat deprinderi"e sunt in$"uentate !ai po#itiv) % autocontro"u" per!anent a" ca"itatii deprinderi"or conduce "a per$ectionarea "or) % si!p"itatea structurii deprinderi"or conduce spre !aiestria deprinderi"or de #-or. Conditii"e !eteoro"o ice anor!a"e, di$ici"e !odi$ica structura deprinderi"or nor!a"e de #-or si in$"uentea#a ne ativ ec&ipa*u". Legile gazelor Ecuatia continuitatii /a considera! un $"uid inco!presi-i" + A constant,, care cur e per!anent printr%o conducta de sectiune varia-i"a, ne "i*and $eno!ene"e de $recare In conditii"e de !ai sus, con$or! "e ii conservarii !asei, !asa de $"uid care intra prin sectiunea S in unitatea de ti!p este e a"a cu !asa de $"uid care iese prin sectiunea S! in unitatea de ti!p( S v A constant. Aceasta re"atie se nu!este ecuatia continuitatii si e'pri!a $aptu" ca vo"u!u" de $"uid care trece in conditii"e date in unitatea de ti!p prin sectiuni di$erite, este constant( Deci, vite#a de scur ere a $"uidu"ui este invers proportiona"a cu supra$ata sectiunii.

Legea lui ernouli Bernou""i +1433%1406, a sta-i"it re"atia de "e atura dintre presiunea si vite#a unui $"uid inco!presi-i", idea" +$ara $recare,, ce se scur e per!anent, pornind de "a ecuatia de conservare a ener iei. Ast$e", in conditii"e a!intite !ai sus, su!a dintre ener ii"e cinetica si potentia"a a !asei de $"uid ra!ane constanta in orice sectiune a tu-u"ui de scur ere, daca nu e'ista pierderi de ener ie Le ea "ui Bernou""i are nu!eroase ap"icatii practice, e'p"icand diverse $eno!ene, ca de e'e!p"u( % % % atractia intre doua vapoare ce se dep"asea#a para"e") $unctionarea pu"veri#atoru"ui) s!u" erea acoperisuri"or pe ti!pu" $urtuni"or)

!istemul respirator si circulatia sangelui a) Sistemul respirator !ani$esta o scadere a capacitatii pu"!onare, prin $aptu" ca scade aeru" pu"!onar de re#erva in ce" co!p"i!entar, capi"are"e san uine pu"!onare sunt con estionate, !iscari"e respiratorii cresc ca $recventa pe !inut peste 1=, cat este nor!a" in repaus "a adu"t, dar a!p"itudinea +pro$un#i!ea, "or este !ica, adica respiratia este $recventa dar super$icia"a, ceea ce i!p"ica o scadere a aportu"ui de o'i en prin inspiratie si o di!inuare a e"i!inarii -io'idu"ui de car-on prin e'piratie. b) Sistemul circulator se !ani$esta prin cresterea pe !inut a vo"u!u"ui cardiac, ceea ce i!p"ica o supraso"icitare a ini!ii, !ani$estata prin acce"erarea pu"su"ui de "a 43 pe !inut cat este nor!a" pana "a 163 % 173 -atai pe !inut, deci o $recventa crescuta a contractii"or cordu"ui. Aceste si!pto!e circu"atorii sunt insotite si de tensiunea e!otiona"a din ti!pu" #-oru"ui, care si ea $ace sa creasca vite#a de circu"atie adica tensiunea sisto"ica. Aceste reactii cardiovascu"are sunt reactii co!pensatorii de adaptare "a a"titudine, pentru a !ari aportu" de o'i en, a creste iri area cu san e a creieru"ui, a cordu"ui si a pu"!onu"ui, para"e" cu scaderea iri arii san uine a !usc&i"or si a ce"or"a"te or ane, inc"usiv pie"ea, care !arc&ea#a pa"oarea te u!ente"or. :e de a"ta parte scaderea -io'idu"ui de car-on aduce o !icsorare a de-itu"ui san uin "a nive"u" creieru"ui si cordu"ui, para"e" cu !arirea di"atatiei !ase"or peri$erice, care conditionea#a ast$e" con estia te u!ente"or anterior pa"ide. In san e scade cantitatea de &e!o "o-ina, care este suportu" de transport a" o'i enu"ui de "a p"a!an "a tesuturi si a" -io'idu"ui de car-on in sens invers. Efectele presi nii partiale

Efectele cresterii altitudinii :e !asura cresterii a"titudinii, scade densitatea aeru"ui % care se rare$ia#a %, scade u!iditatea si scad aeroso"ii din suspensia aeriana, ast$e" incat, su-tiindu%se acest $i"tru ocrotitor a" pa!antu"ui, are "oc o crestere a intensitatii tuturor radiatii"or so"are, indeose-i a radiatii"or u"travio"ete si a ce"or in$ra$osii. Odata cu cresterea ina"ti!ii, a#e"e isi !aresc vo"u!u". Ast$e", cavitati"e si "ocuri"e care contin aer sau un anu!it $e" de a# in or anis!, suporta presiuni !arite. De e'e!p"u(% Urec&ea !edie % este o cavitate u!p"uta cu aer, care co!unica cu Tro!pa "ui Eustac&e, ce are o va"va care re "ea#a in sens invers presiunea spre ti!pan. Ti!panu" este supus di$erentei de presiune dintre presiunea e'terioara si presiunea aeru"ui din urec&ea !edie. Tro!pa "ui Eustac&e, atunci cand nu apar tu"-urari e'terioare, produce ec&i"i-ru" intre aceste presiuni. Odata cu cresterea ina"ti!ii, presiunea e'ercitata pe ti!pan de catre aeru" din urec&ea !edie creste, aparand ast$e" dureri a"e urec&ii ? destu" de nep"acute. Un !od e$icient de contracarare a acestor e$ecte este de "utitia, !asticatia unei u!e de !estecat, sau !etoda B@a"sanaC ? se apuca nari"e nasu"ui si se stran cu de ete"e su$"andu%se cu putere, ast$e" incat sa se $orte#e !iscarea !usc&i"or Tro!pei "ui Eustac&e ceea ce va produce ec&i"i-rarea presiuni"or intre urec&ea !edie si e'terioru" ti!panu"ui Transfer l !e "a#e "ecesarul de o#igen pentru tesuturi: In ti!pu" #-oru"ui, $unctiunea respiratorie poate su$eri ce" !ai !u"t din cau#a scaderii presiunii at!os$erice, care atra e dupa sine o scadere conco!itenta a presiunii partia"e a o'i enu"ui din aer. La so", p"a!anii nostri a-sor- pe !inut o capacitate de o'i en su$icienta nevoi"or de $unctionare a or anis!u"ui o!enesc, datorita e'cedentu"ui de presiune a o'i enu"ui at!os$eric asupra o'i enu"ui pu"!onar. La ina"ti!e presiunea o'i enu"ui sca#and, or ansi!u" se aseste in situatia de a depune un e$ort respirator sup"i!entar pentru a a-sor-i o'i en necesar, putandu%se adapta acestei situatii pana "a cca. 8733 % ;333 ! +aceasta ina"ti!e varia#a cu aptitudini"i"e individua"e a"e #-uratoru"ui in conditii"e !onotone de #-or,. La ina"ti!i !ai !ari or anis!u" nu !ai poate co!pensa printr%un e$ort de respiratie, "ipsa de o'i en, de aceea este necesar un aparat specia", in&a"atoru" de o'i en, care sa%" a"i!ente#e. $ipo%ia La depasirea a"titudinii de 8333 !, ca ur!are a rare$ierii aeru"ui si deci a scaderii cantitatii de o'i en pe !etru" cu- de aer, or anis!u" o!enesc su$era o stare &ipo'ica, denu!ita B-oa"a de ina"ti!eC. Tesuturi"e si or ane"e o!u"ui su$era in $unctiona"itatea "or

nor!a"a, din cau#a aportu"ui sca#ut de o'i en respirator, datorita scaderii rapide a presiunii partia"e a o'i enu"ui din aeru" inspirat, ceea ce are ca ur!are reducerea continutu"ui de o'i en din san e"e care iri a tot corpu". /unt e'pusi, in specia", -o"navii cronici cu a$ectiuni respiratorii si cardiace. Corpu" o!enesc este ac"i!ati#at vietii terestre "a so", unde at!os$era contine apro'i!ativ 615 o'i en. Odata cu cresterea ina"ti!ii de #-or, acest procent scade. De ase!enea, scade si presiunea at!os$erica. Datorita acestui $apt, sc&i!-u" de o'i en este in&i-at in or anis!, iar "ipsa o'i enu"ui, necesar, se $ace si!tita. Ast$e" se reduce cantitatea de "o-u"e rosii din san e si duce "a aparitia su-stante"or to'ice, care de ase!enea produc !icsorarea nu!aru"ui de "o-u"e rosii. !imptome Caracteristica pericu"oasa a &ipo'iei este !oda"itatea insiduoasa a $e"u"ui in care aceasta se !ani$esta. Or anis!u" u!an nu are un siste! de a"ar!a pentru a indica "ipsa de o'i en, din contra, in pri!a $a#a, si!pto!e"e sunt ur!atoare"e( initia" se insta"ea#a o sen#atie de con$ort, de putere, care da pi"otu"ui o stare eu$orica, de supraapreciere a proprii"or $orte si re$"e'e. Apoi, se produce atenuarea capacitatii de orientare, incetinirea rit!u"ui respiratoriu, sen#atii de ca"dura, ce$a"ee +dureri de cap, so!no"enta, ciano#a +co"orarea pie"ii si a un &ii"or in a"-astru,, scade acuitatea vi#ua"a, capacitatea de !e!orare si de ca"cu", iar in $ina" se produce pierderea cunostintei si c&iar !oartea. Aceste si!pto!e se pot e'peri!enta in ca!era -aro!etrica cu oca#ia e'a!enu"ui !edica". Indicat este ca pi"otu" sa cunoasca aceste !ani$estari a"e si!pto!e"or de &ipo'ie, ca sa poata interveni "a ti!p pentru revenire. Daca se #-oara in ec&ipa*, cei"a"ti !e!-rii sunt o-"i ati sa intervina pentru a in"atura cau#e"e si e$ecte"e -o"ii ce"ui a$ectat de &ipo'ie. :este ina"ti!ea de ; 333 !, con$or! nor!e"or si re "e!entari"or de #-or, este o-"i atorie $o"osirea !astii de o'i en in ca-ine"e neac"i!ati#ate si nepresuri#ate. In ce"e ce ur!ea#a sunt descrise di$erite"e ur!ari a"e -o"ii de ina"ti!e. Ast$e"( % Simptomatologia subiectiva se caracteri#ea#a prin dureri de cap +ce$a"ee,, s"a-iciune enera"a si o-osea"a accentuata. % Aparatul respirator !ani$esta o scadere a capacitatii pu"!onare, prin $aptu" ca scade aeru" pu"!onar de re#erva si ce" co!p"i!entar, capi"are"e san uine pu"!onare sunt con estionate, !iscari"e respiratorii cresc ca $recventa pe !inut, peste 1= cat este nor!a" in repaus "a adu"t, dar a!p"itudinea +pro$un#i!ea, "or este !ica, adica respiratia este $recventa dar super$icia"a, ceea ce i!p"ica o scadere a aportu"ui de o'i en prin inspiratie si o di!inuare a e"i!inarii -io'idu"ui de car-on prin e'piratie.

% Aparatul circulator se !ani$esta prin cresterea pe !inut a vo"u!u"ui cardiac, ceea ce i!p"ica o supraso"icitare a ini!ii, !ani$estata prin acce"erarea pu"su"ui, de "a 43>!in cat este nor!a", pana "a 163%173>!in, deci o $recventa crescuta a contractii"or cordu"ui. Aceste si!pto!e circu"atorii sunt insotite si de tensiunea e!otiona"a din ti!pu" #-oru"ui, care si ea $ace sa creasca vite#a de circu"atie, adica tensiunea sisto"ica. Aceste reactii cardiovascu"are sunt reactii co!pensatorii de adaptare "a a"titudine pentru a !ari aportu" de o'i en, a creste iri area cu san e a creieru"ui, a cordu"ui si pu"!onu"ui, para"e" cu scaderea iri arii san uine a !usc&i"or si a ce"or"a"te or ane, inc"usiv pie"ea, care !arc&ea#a pa"oarea te u!ente"or. :e de a"ta parte, scaderea -io'idu"ui de car-on aduce o !icsorare a de-itu"ui san uin "a nive"u" creieru"ui si cordu"ui, para"e" cu !ari!ea di"atatiei vase"or peri$erice, care conditionea#a ast$e" con estia te u!ente"or anterior pa"ide. In san e scade cantitatea de &e!o "o-ina, care este suportu" de transport a" o'i enu"ui de "a p"a!an "a tesuturi si a" -io'idu"ui de car-on, in sens invers. % Metabolismul scade, adica tota"itatea procese"or nutritive de asi!i"atie si de#asi!i"atie produse in or anis! scade in intensitate. Aceasta provoaca scaderea te!peraturii corpu"ui su- te!peratura nor!a"a de 8=,73C. % "igestia este si ea in$"uentata prin scaderea secretiei sa"ivare + ura uscata, si in reunarea evacuarii continutu"ui sto!aca" in intestin +sen#atie de p"inatate,. %Sistemul nervos central, care conduce si coordonea#a toate or ane"e, tesuturi"e si siste!e"e &u!ora"e a"e corpu"ui, se !ani$esta, $ie printr%o stare eu$orica initia"a ur!ata de o stare depresiva, de pierderea cunostintei si uneori c&iar de !oarte, $ie prin reutate respiratorie, ce$a"ee, so!no"enta, tu"-urari de !e!orie, a!ne#ie, $ie prin o-osea"a enera"a, sen#atie de ca"d, va" cenusiu. Aceste $e"uri de !ani$estari a"e siste!u"ui nervos centra" depind de particu"aritati"e constitutiona"e si te!pera!ente"e individua"e, de starea de sanatate si de starea de antrena!ent a $iecarui ca"ator, precu! si de va"oarea si ti!pu" de atin ere a !ari"or a"titudini. Prevenire Trata!entu" -o"ii de ina"ti!e consta in !ari!ea aportu"ui de o'i en respirator pe ca"e arti$icia"a, prin inter!ediu" !astii de o'i en, ap"icata si $o"osita con$or! instructiuni"or $a-ricii producatoare a tipu"ui respectiv. :ro$i"a'ia -o"ii de ina"ti!e consta in veri$icarea "a so" atat a e'istentei si $unctionarii !asti"or de o'i en in nu!ar corespun#ator pasa eri"or si ec&ipa*u"ui, cat si a cantitatii de o'i en de re#erva continut intr%un nu!ar de -ute"ii p"ine, corespun#atoare necesaru"ui, in $unctie de nu!aru" persoane"or si de durata #-oru"ui "a a"titudinea de peste 8333 !. Pres ri#area cabinei

Odata cu #-oruri"e in stratos$era, in aviatia !oderna s%au i!pus ca-ine"e presuri#ate care asi ura !entinerea unei presiuni -aro!etrice !u"t crescuta $ata de cea a ina"ti!ii de #-or si !entinerea unei te!peraturi opti!e, constanta in interioru" ca-inei. De#avanta*u" !a*or a" acestor ca-ine presuri#ate este repre#entat de posi-i"itatea deteriorarii "or, ca# in care presiunea din interior devine e a"a cu cea a at!os$erei incon*uratoare, acesta este $eno!enu" de deco!presie care, dupa vite#a de rea"i#are poate $i "enta, rapida sau e'p"o#iva. Deco!presia rapida se rea"i#ea#a intr%un ti!p $oarte scurt. Acest tip este conditionat de( % % % % a"titudinea "a care se produce deco!presia) di$erenta de presiune rea"i#ata in ca-ina) tipu" in vo"u!u" ca-inei) di!ensiuni"e ori$iciu"ui de co!unicare cu e'terioru".

Efecte ale !ecompresiei rapi!e In conditii"e deco!presiei, asupra or anis!u"ui actionea#a in pri!u" rand scaderea presiunii -aro!etrice care antrenea#a o serie de tu"-urari din partea or ane"or cavitare a-do!ina"e, a urec&ii !edii, a sinusuri"or $etei si din partea aparatu"ui respirator. Un a"t e"e!ent care repre#inta un rea" perico" in ca#u" deco!presiei este &ipo'ia. Actiunea acestui $actor este insa ani&i"ata de aparatu" de o'i en si de costu!e"e $o"osite asta#i in aviatie. :osi-i"itatea aparitiei tu"-urari"or de deco!presie nitroe!-o"ice constituie un a"t risc i!portant a" deco!presiei. In ti!pu" deco!presiei un !are nu!ar de !ecanoreceptori de "a nive"u" pu"!oni"or, cai"or respiratorii superioare, tractu"ui astrointestina", sinusuri"e $etei si urec&ii !i*"ocii sunt supusi unor puternice e'citatii care sunt trans!ise centri"or nervosi superiori, acest !ecanis! ar putea e'p"ica !odi$icari"e tensiunii arteria"e, cresterea tensiunii "ic&idu"ui ce$a"ora&idian sau -radicardia, $eno!ene care se inta"nesc in ti!pu" producerii deco!presiei. E$ecte"e ne ative a"e deco!presiei pot $i di!inuate printr%o corecta se"ectie !edica"a a persona"u"ui navi ant ce e'ecuta #-oruri "a !are ina"ti!e si prin ap"icarea tuturor !asuri"or adecvate de pro$i"a'ie. $urata de mentinere a cunostintei Utilizarea mastii de o#igen si co%orarea rapida &de urgenta' In ti!pu" procese"or $i#io"o ice nor!a"e, in san e si in $"uidu" intrace"u"ar, se aseste o cantitate de a#, in principa" a#ot. Daca presiunea e'terioara a corpu"ui se reduce -rusc, acest a# produce -u"e, care dau e$ecte daunatoare or anis!u"ui. E$ecte"e sunt !a*ore atunci cand, "a a"titudine ca-ina se depresuri#ea#a.

Bu"e"e de a#ot pot produce dureri in di$erite parti a"e corpu"ui, !ai a"es in #ona articu"atii"or si in siste!u" respirator. Ca !asuri de ur enta, se i!pune $o"osirea !astii de o'i en si co-orarea "a un nive" de #-or in$erior. $iper&entilatie In cadru" activitatii nor!a"e corpu" o!enesc consu!a ener ie !ateria"i#ata prin procese de co!-ustie interna. In ti!pu" producerii co!-ustiei pentru o-tinerea ener iei necesare corpu"ui o!enesc se consu!a o !are cantitate de o'i en. Cand or anis!u" se a$"a in stare de repaos, rit!u" respiratiei ? inspiratie > respiratie ? este de 16 "a 1= pe !inut. Activitatea $i#ica si cere-ra"a din ti!pu" #-oru"ui co!porta o !arire a rit!u"ui respirator ? ceea ce va duce "a un consu! !arit de o'i en necesar co!-ustiei. !imptome Cau#e"e &iperventi"atiei acute sunt repre#entate de panica, an'ietate sau a"te stari e!otiona"e, in ti!p ce &iperventi"atia cronica +care persista in ti!p, se poate datora unor a$ectiuni !edica"e. Ter!enu" opus &iperventi"atiei este &ipoventi"atia, care consta in scaderea cantitatii de aer ce venti"ea#a p"a!anii. <iperventi"atia pu"!onara se !ani$esta deci ca re#u"tat a" tensiunii e!otiona"e, a an'ietatii, a starii de presiune psi&ica. <iperventi"atia se re$era "a acce"erarea respiratiei, deter!inand cresterea cantitatii de aer ce venti"ea#a p"a!anii. <iperventi"atia poate cau#a stari de a!etea"a si s"a-iciune, sen#atia "ipsei de aer, pierderea ec&i"i-ru"ui, spas!e !uscu"are "a nive"u" !aini"or si picioare"or, $urnicaturi in *uru" urii sau "a nive"u" de ete"or. Toate aceste si!pto!e se datorea#a nive"u"ui sca#ut de dio'id de car-on in san e, cau#at de acce"erarea respiratiei. Evitare /i!pto!e"e ne ative sunt ur!atoare"e( sen#atie de ca"dura, $urnicaturi in pa"!e si ta"pi, spas!e !uscu"are si in $ina" pierderea cunostintei. :entru revenirea "a nor!a" se reco!anda in&a"area de o'i en pur si incercarea de a stapani, de a "i!ita rit!u" respiratiei ceeace va deter!ina o re u"ari#are a consu!u"ui de o'i en. Efecte ale acceleratiei :e supra$ata terestra corpu" u!an in !iscare este supus unei acce"eratii de 1 . In #-or va"oarea acce"eratii"or poate $i !ai !are odata cu cresterea vite#ei si sc&i!-area -rusca a directiei avionu"ui in spatiu. Acce"eratii"e pot $i de doua $e"uri( po#itive si ne ative.

Acce"eratii"e ne ative se !ani$esta in #-oru" pe spate si in evo"utii"e acro-atice din #-oru" pe spate. Aceste acce"eratii produc un $"u' anor!a" de san e spre creier. :este va"ori de ? 8 apar &e!ora ii na#a"e si sta-i"este Bva"u" rosuC, ce i!p"ica sen#atia optica de receptare a !ediu"ui incon*urator si poate duce "a pierderea cunostintei. Acce"eratii"e po#itive apar "a iesirea dintr%un pica*, dintr%un "oopin , dintr%un tonou, sau "a vira*e -ruste cu inc"inare !are. Ca e$ect asupra or anis!u"ui se insta"ea#a tu"-urarea de vedere si apare Bva"u" ne ruC Intensitatea si durata acce"eratiei poate duce "a pierderea cunostintei. Evident, cau#a acestor dis$unctiuni $i#io"o ice se datorea#a de$"u'u"ui de san e de "a creier catre partea in$erioara a corpu"ui. 'e!erea Fiziologia vederii Campul vizual % prin ca!pu" vi#ua" a" unui oc&i, inte"e e! acea parte a "u!ii e'terne cuprinsa de oc&iu" respectiv atunci cand privirea sa este $i'ata intr%o directie anu!ita. E" este deter!inat de ce"u"e"e $otosensi-i"e a$"ate "a peri$eria retinei +vedere peri$erica,. E"e au ro"u" i!portant in "ar irea ca!pu"ui vi#ua" necesar in orientarea in spatiu, in preci#area $or!ei, !ari!ii si distantei corpu"ui in natura. Ca!pu" vi#ua" a" $iecarui oc&i cuprinde in !eridianu" ori#onta" un un &i de circa 1=3 3iar in !eridianu" vertica" un un &i de 1;73. :rintr%o "inie vertica"a care trece prin punctu" de $i'are, ca!pu" vi#ua" este i!partit intr%o parte e'tre!a sau te!pora"a care are o desc&idere de circa 133 3 si o parte interna sau na#a"a, care are o desc&idere de circa =33, iar printr%o "inie ori#onta"a este i!partit intr%o po#itie superioara si una in$erioara. 9a#e"e "u!inoase care provin din *u!atatea te!pora"a cad in *u!atatea na#a"a a retinei, iar ace"ea care provin din *u!atatea na#a"a a ca!pu"ui vi#ua" se proiectea#a pe *u!atatea te!pora"a a retinei. #ederea: /i!tu" va#u"ui are a"aturi de si!tu" auditiv si ce" 1ineste#ic, ro"u" i!portant de orientare constienta in spatiu" si in !entinerea ec&i"i-ru"ui corpu"ui. #ederea binoculara: @ederea cu un sin ur oc&i +!onocu"ara, este i!per$ecta. @ederea -inocu"ara, adica cu a!-ii oc&i, ne da posi-i"itatea sa vede! o-iecte"e in re"ie$, in adanci!e si sa aprecie! ast$e" distanta "a care se asesc. Ca!pu" vi#ua" si acuitatea vi#ua"a sunt cu !u"t !ai !ari decat "a vederea !onocu"ara. Conditia esentia"a pentru a avea aceasta percepere este ca i!a inea $or!ata in $iecare oc&i sa se proiecte#e pe ace"easi re i!uri a"e ce"or doua retine. % #ederea nocturna: @ederea nocturna este asi urata de ce"u"e"e cu -astonase. Cantitatea insu$icienta a vita!inei A in a"i!entatie poate provoca -oa"a nu!ita &e!era"opie. Individu" vede $oarte -ine in ti!pu" #i"ei, dar cu! incepe a!ur u" vederea scade si noaptea nu !ai vede de"oc. Aceasta se e'p"ica prin $aptu" ca "a -a#a $or!arii purpuru"ui retinian sta vita!ina A. Or acestea "ipsind, se tu"-ura $unctia ce"u"e"or cu -astonase care asi ura vederea nocturna.

Limite ale sistem l i &e!erii :entru o !ai -una inte"e ere si eta"onare a se!na"e"or ce tre-uiesc identi$icate vi#ua", se va tine sea!a de ur!atoare"e date de $i#io"o ie a perceptiei vi#ua"e( % ca!pu" vi#ua") % aco!odarea) % adaptarea) % acuitatea) % vite#a. Ca!pu" vi#ua" dese!nea#a acea portiune din !ediu" e'tern pe care o pute! cuprinde cu privirea, $ara a !isca "o-ii ocu"ari si $ara a intoarce capu". Ca!pu" vi#ua" se i!parte in trei re iuni( a( re iunea !a'i!ei c"aritati +identi$icarea cea !ai -una,. Aceasta re iune are un &iu" de desc&idere de 1o) b( re iunea c"aritatii !edii +un &iu" de desc&idere de ;3o,) c( re iunea peri$erica, de s"a-a c"aritate % un &iu" de desc&idere intre ;3o%43o.

Aco!odarea este proprietatea aparatu"ui ocu"ar de a%si $i'a punctu" pe o-iecte a$"ate "a distante di$erite % de "a in$init pana "a un punct $oarte apropiat. 9e "area se $ace intotdeauna in $unctie de o-iectu" ce tre-uie perceput. Cand privirea se $i'ea#a asupra unui o-iect $oarte indepartat, !usc&ii ocu"ari se re"a'ea#a. Datorita $aptu"ui ca in aviatie se priveste per!anent "a in$init +ori#ont, si "a ta-"ou" de -ord intervine o-osea"a, care s"a-este atentia $oca"i#ata si e$icienta identi$icarii. Capacitatea de aco!odare vi#ua"a scade o data cu varsta ca ur!are a cresterii ri iditatii crista"inu"ui. Adaptarea este una dintre ce"e !ai i!portante proprietati a"e oc&iu"ui, si se rea"i#ea#a prin( a( scaderea nive"u"ui sensi-i"itatii su- actiunea unei "u!ini puternice) b( cresterea nive"u"ui sensi-i"itatii in a-senta "u!inii, sau su- actiunea intunericu"ui.

Acuitatea vi#ua"a este proprietatea oc&iu"ui de a distin e si identi$ica o-iecte sau supra$ete $oarte !ici. In situatia supra$ete"or co"orate acuitatea devine cu atat !ai -una cu cat contrastu" este !ai puternic. @ite#a este data de ti!pu" care se scur e intre pre#entarea unui o-iect si constienti#area "ui. Interpretarea repre#inta etapa $ina"a a procesu"ui perceptiei. Ea e'pri!a in !odu" ce" !ai direct "e atura perceptiei cu sarcini"e concrete a"e re "arii activitatii si co!porta!entu"ui. defectele vederii Aceeasi $actori ca( scaderea presiunii odata cu cresterea ina"ti!ii ? ce produce &ipo'ia, &iperventi"atia, o-osea"a $i#ica si nervoasa ? pot produce tu"-urari de vedere. Ast$e", se!na"e"e optice receptate de or anu" vi#ua", pot $i deteriorate in in$or!atie pana a*un "a centrii nervosi ai vederii, sau decodi$icarea "or pe scoata cere-ra"a poate $i di$erita de rea"itatea receptata. Tu"-urari"e de vedere se !ani$esta prin pierderea acuitatii vi#ua"e, incapacitatea de concentrare asupra unor repere si indicatii date de aparate"e de -ord, piederea si!tu"ui cro!atic, etc. De ase!enea $u" ere"e pot produce or-irea te!porara in ti!pu" #-oru"ui prin nori si $or!atiuni ora*oase. /e reco!anda ca in ca#u" !ani$estarii acestor si!to!e, pi"otu" sa%si "ar easca ca!pu" vi#ua", sa !iste per!anent oc&ii de "a un reper "a a"tu", sa co!pare di$erite"e se!na"e si indicatii citite de pe instru!ente"e de -ord. iluzii optice $luzii: In une"e ca#uri pato"o ice sau in anu!ite situatii specia"e cu! este si cea a #-oru"ui se produce un de#ec&i"i-ru intre particu"aritati"e psi&ice descrise anterior si rea"itatea este perceputa denaturat, enerand di$erite $or!e de i"u#ii. I"u#ia repre#inta deci un de$ect de $unctionare sen#oria" % cere-ra", prin $aptu" ca se considera une"e aparente sau $ictiuni drept rea"itate, adica este o inse"are provocata de perceperea denaturata a rea"itatii. In ce"e ce ur!ea#a sunt descrise di$erite $e"uri de i"u#ii( % i"u#ia optica +autocinetica, se !ani$esta prin i!presia de dep"asare a unui punct sau o-iecte, i#o"ate si i!o-i"e, adica dep"asarea aparenta i"u#orie a ceva !o-i" care in rea"itate este $i') % i"u#ia optica vesti-u"ara are drept cau#a $unctioarea de$ectuoasa atat a oc&iu"ui +ca "a cea optica, cat si a aparatu"ui vesti-u"ar +de ec&i"i-ru, din urec&ea interna. I"u#ia optica vesti-u"ara "a randu" ei poate $i iratorie sau ravitationa"a(

% in i"u#ia optica vesti-u"ara % iratorie o-iecte"e i!o-i"e par ca se !isca si se des$asoara aparent in !od circu"ar) % in i"u#ia optica vesti-u"ara % ravitationa"a o-iecte"e i!o-i"e par ca se !isca si se dep"asea#a aparent in p"an vertica" si sunt !ai $recvente in ti!pu" ascensiunii aeronavei si in pica*u" ei. I"u#ia vesti-u"ara interesea#a aparatu" de ec&i"i-ru a" o!u"ui in intre i!ea corpu"ui, sau in se !ente corpora"e dand i!presii $a"se $ata de situatii"e rea"e. Or anu" vesti-u"ar a" ec&i"i-ru"ui este situat in urec&ea interna si este constituit din doua parti( cana"u" se!icircu"ar si or anu" static. Cana"e"e se!icircu"are sunt p"ine cu "ic&id. Unu" este po#itionat ori#onta" si a"te doua cana"e in po#itie vertica"a. In interioru" cana"e"or se asesc niste -o-ite +oto"ite,, care "ovesc peretii cana"e"or. Acestea prin presiunea e'ercitata asupra ter!inatii"or nervoase din cana"e"e statice trans!it e'citatii"e nervoase prin nervu" vesti-u"ar "a -u"- si cere-e", provocand !iscari de redresare a corpu"ui. In scoarta cere-ra"a se provoaca ast$e" sen#atia de ec&i"i-ru. Atunci cand datorita unor a$ectiuni $i#io"o ice datorate unor usoare race"i, a unor indispo#itii de !o!ent sau in conditii"e #-oru"ui $ara vi#i-i"itate or anu" vesti-u"ar nu !ai poate recepta corect po#itia in spatiu, pi"otu" tre-uie sa ur!areasca indicatii"e iroori#ontu"ui, a"e vario!etru"ui si a"e a"ti!etru"ui, $apt ce va da incredere pi"otu"ui si%" va deter!ina sa corecte#e si sa !entina po#itia nor!a"a de #-or a avionu"ui. $ezorientare spatiala Corpu" u!an se serveste de diverse posi-i"itati de in$or!are pentru a%si deter!ina propria po#itie in spatiu si pentru a%si sta-i"i ec&i"i-ru". Aceste posi-i"itati sunt o$erite de oc&i, aparatu" vesti-u"ar, si a"te parti a"e corpu"ui, care su$era presiunea e'ercitata de $orta de ravitatie. Cand una din in$or!atii"e receptate de un ast$e" de or an intra in contradictie cu ce"e"a"te in$or!atii, apare de#orientarea. Acest con$"ict !enta" poate provoca con$u#ie sen#oria"a si poate deter!ina aparitia sen#atiei de vo!a si c&iar vo!a. @ederea este principa"a posi-i"itate de a coordona starea de sen#atie i"u#orie, de aceea, in #-oru" instru!enta" este necesar ca pi"otu" sa ai-a incredere in indicatii"e aparate"or de -ord si sa "e u!aresca in per!anenta. Evitarea dezorientarii Or anu" vesti-u"ar a" ec&i"i-ru"ui este situat in urec&ea interna si este constituit din doua parti( cana"u" se!icircu"ar si or anu" static. Cana"e"e se!icircu"are sunt p"ine cu "ic&id. Unu" este po#itionat ori#onta" si a"te doua cana"e in po#itie vertica"a. In interioru" cana"e"or se asesc niste -o-ite +oto"ite,, care

"ovesc peretii cana"e"or. Acestea prin presiunea e'ercitata asupra ter!inatii"or nervoase din cana"e"e statice trans!it e'citatii"e nervoase prin nervu" vesti-u"ar "a -u"- si cere-e", provocand !iscari de redresare a corpu"ui. In scoarta cere-ra"a se provoaca ast$e" sen#atia de ec&i"i-ru. Atunci cand datorita unor a$ectiuni $i#io"o ice datorate unor usoare race"i, a unor indispo#itii de !o!ent sau in conditii"e #-oru"ui $ara vi#i-i"itate or anu" vesti-u"ar nu !ai poate recepta corect po#itia in spatiu, pi"otu" tre-uie sa ur!areasca indicatii"e iroori#ontu"ui, a"e vario!etru"ui si a"e a"ti!etru"ui, $apt ce va da incredere pi"otu"ui si%" va deter!ina sa corecte#e si sa !entina po#itia nor!a"a de #-or a avionu"ui. A # l Auzul % ana"i#atoru" acusticovesti-u"ar( /e !entu" peri$eric a" ana"i#atoru"ui acusticovesti-u"ar este urec&ea, care este un or an perec&e si contine aparate"e receptoare a doua si!turi( % % si!tu" au#u"ui asi urat prin ana"i#atoru" acustic) si!tu" po#itiei spatia"e si a ec&i"i-ru"ui corpu"ui asi urat prin aparatu" vesti-u"ar.

Urec&ea se i!parte in trei parti( urec&ea e'terna, urec&ea !edie si urec&ea interna, care cuprinde atat aparatu" de receptie a" si!tu"ui au#u"ui cat si aparatu" de receptie a" si!tu"ui po#itiei spatia"e si orientarii !iscarii corpu"ui. Fiziologia auzului Fiziologia analizatorului auditiv: Ana"i#atoru" auditiv este un ana"i#ator $i#ic de distanta +te"ereceptor,. E'citantu" sau natura" este sunetu". /unete"e sunt de doua $e"uri( sunete !u#ica"e si # o!ote. Orice sunet are un anu!it nu!ar de vi-ratii. Urec&ea noastra poate percepe sunete cu o $recventa cuprinsa intre 1= si 63333 de <#>sec. Tota"itatea sunete"or cuprinse intre aceste "i!ite a"catuiesc ceea ce se nu!este scara tona"a sau ca!pu" auditiv. /unete"e care au su- 1= <#>sec nu!ite in$rasunete nu sunt percepute su- $or!a de sen#atii auditive ci su- $or!a de sen#atii tacti"e, iar sunete"e care au peste 63333 <#>sec nu!ite u"trasunete, de ase!enea, nu sunt percepute de urec&ea noastra, e"e pot produce uneori sen#atii de durere. Li!ite"e de !ai sus corespund ado"escenti"or. :e !asura ce inainta! in varsta, "i!ita superioara scade iar "a -atrani $iind de 16%1;333 <#>sec. Sen#i&itatea rec)i e%terne Efectele sc)imbarii altit !inii

Aceasta este o in$"uienta a #-oru"ui pe care o su$era, $ara e'ceptie, toti ca"atorii si toti !e!-rii ec&ipa*u"ui cu oca#ia oricarei deco"ari si ateri#ari, uneori c&iar si in ti!pu" #-oru"ui, din cau#a variatii"or de presiune at!os$erica in $unctie de variatia a"titudinii. Aeru" din urec&ea !edie, din spate"e ti!panu"ui, are aceeasi tensiune ca si presiunea at!os$erica de "a so", $iindca aceasta parte a urec&ii este in "e atura cu e'terioru", prin tro!pa "ui Eustac&e, care se desc&ide si inc&ide % cu oca#ia $iecarei de "utitii +in &itituri, % in $undu" urii, in vecinatatea posterioara a $ose"or na#a"e. .arindu%se a"titudinea, "a deco"are si pentru a atin e ina"ti!ea de #-or, treptat scade presiunea at!os$erica e'terioara, aeru" din urec&ea !edie ra!ane "a tensiunea presiunii at!os$erice de "a so", care este !ai !are decat cea in care evo"uea#a aeronava. /e creea#a ast$e" o di$erenta de presiune, cu o stare de suprapresiune in urec&ea !edie, $ata de presiunea sca#uta a a"titudinii respective. Cu cat creste a"titudinea, va creste si di$erenta de presiune dintre presiunea retroti!panica si cea din ca-ina avionu"ui e a"a cu cea a a"titudinii respective. Facand !iscari de de "utitie +in &itind de cateva ori,, se poate o-tine e a"i#area ce"or doua presiuni, cea din spate"e ti!panu"ui cu cea din $ata ti!panu"ui. In ti!pu" co-orarii aeronavei spre so" si pana "a ateri#are, $eno!enu" se inversea#a, adica creste presiunea at!os$erica in aeronava, in $unctie de !icsorarea a"titudinii, in ti!p ce tensiunea aeru"ui retroti!panic se !entine "a presiunea at!os$erica sca#uta, a a"titudinii avute, adica este in stare de depresiune. Tot prin !iscari repetate de de "utitie se $ace din nou e a"i#area ce"or doua presiuni, despartite de !e!-rana ce separa urec&ea !edie de conductu" auditiv e'tern a" urec&ii. In aceste doua situatii, in ti!pu" suprapresiunii urec&ii !edii % "a "uarea ina"ti!ii % ti!panu" urec&ii este $ortat sa se -o!-e#e in a$ara, iar in ti!pu" depresiunii urec&ii !edii, "a pierderea din ina"ti!e, ti!panu" este $ortat sa se -o!-e#e inauntru. Din cau#a acestor stari de tensiune di$erita a ti!panu"ui "a variatii"e de a"titudine de "a deco"are, "uarea ina"ti!i"or di$erite de #-or si de "a ateri#are, ca"atorii si ec&ipa*u" aeronavei si!t o serie de sen#atii, su-iective, de#a rea-i"e, si anu!e( sen#atia de presiune in urec&i, de in$undare a urec&i"or, de "i!itare sau de scadere a au#u"ui, pocnituri si trosnituri a"e urec&ii +a"e ti!panu"ui,, re#onanta vocii proprii in urec&i, verti*e +a!ete"i,, dureri a"e urec&ii !edii de intensitate crescanda. Toate aceste sen#atii su-iective incep de "a intensitati !ici si cresc in intensitate si!u"tan cu cresterea sau cu descresterea a"titudinii aseronavei, respectiv cu cresterea sau cu descresterea presiunii at!os$erice din aeronava si, totodata, a di$erentei de presiune dintre aceasta si cea retroti!panica. :revenirea -arotrau!ei este si!p"a si usor de rea"i#at, constand in ec&i"i-rarea ce"or doua presiuni di$erite de pe ce"e doua $ete a"e ti!panu"ui urec&ii, ceea ce se o-tine prin de "utitii repetate, !asticare si prin cascat % !iscari a"e !andi-u"ei % care $ac sa se desc&ida tro!pa "ui Eustac&e, in $undu" urii, prin care co!unica urec&ea !edie cu e'terioru". Aceste !iscari natura"e, a"e !andi-u"ei, se rea"i#ea#a spontan prin su erea unei -o!-oane tari, !estecarea u!ei de !estecat, cu consecutive"e in &itiri a"e &ipersa"ivatiei ast$e" provocata. Daca apar con estii ori &e!ora ii na#a"e +"a une"e persoane, !ai a"es "a ce"e &ipertensive,, se vor pune in $iecare nara picaturi decon estive si coa u"ante si se vor

reco!anda de "utitii repetate, c&iar daca isi in &ite o cantitate !ica din propriu" san e scurs in ura din nas. In aceste ca#uri nu se reco!anda su$"area nasu"ui si nici a san e"ui din nas, pentru ca aceste !anevre !aresc atat con estia, cat si !ai a"es &e!ora ia na#a"a. In ur!a introducerii picaturi"or coa u"ante in nara &e!ora ica sau in a!-e"e, dupa ca#, se introduce un !ic ta!pon de vata i!-i-at cu ace"asi !edica!ent anti&e!ora ic, ta!ponu" care nu se i!prospatea#a c&iar daca se u!p"e cu san e. La co-orare spre ateri#are, ori "a sc&i!-area !are a a"titudinii de #-or, ca"atorii care dor! tre-uie sa $ie tre#iti si sa $ie instruiti de catre persona"u" insotitor de -ord asupra necesitatii de prevenire a -arotrau!ei, reco!andandu%"e sa in &ita de cateva ori, iar copii"or sa "i se o$ere -o!-oane sau !ancare, care sa%i deter!ine, o-"i atoriu, "a !iscari"e de de "utitie spontana, natura"a, ca ur!are a su erii si !estecarii. *"omot l si pier!erea a # l i :o"uarea $onica repre#inta e'punerea oa!eni"or "a sunete a"e caror intensitati sunt stresante sau care a$ectea#a siste!u" auditiv au devenit e'tre! de # o!otoase. Intensitatea sunete"or se !asoara in deci-e"i. /ca"a deci-e"i"or este "o arit!ica( o crestere a sunetu"ui cu trei deci-e"i ec&iva"ea#a cu du-"area vo"u!u"ui sunetu"ui. in sa"-aticie, nive"u" nor!a" a" sunete"or ar $i de 87 de deci-e"i. Intensitatea cu care un o! vor-este este de =7 pana "a 43 de deci-e"i si tra$icu" enerea#a sunete de pana "a 23 de deci-e"i. La intensitatea de 1;3 de deci-e"i, sunetu" devine dureros pentru urec&ea u!ana si poate c&iar a$ecta siste!u" auditiv. Cea !ai !are parte din po"uarea $onica provine de "a auto!o-i"e, trenuri si avioane. .u#ica atunci cand este ascu"tata "a vo"u! ridicat in casti poate $i a$ecta urec&ea interna. Cea !ai rava -oa"a produsa de po"uare $onica este pierderea au#u"ui. E'punerea pre"un ita "a sunete de intensitate de nu!ai 07 de deci-e"i poate a$ecta te!porar sau c&iar de$initiv structura $ra i"a a urec&ii interne. /unete"e putenice pot duce "a pierderea i!ediata a au#u"ui. Z o!otu" $ace co!unicarea intre oa!eni di$ici"a, reduce capacitatea de concentrare si deran*ea#a so!nu". Ca sursa de stres, poate duce "a ridicarea tensiunii san e"ui si "a a"te pro-"e!e de ordin cardiovascu"ar, cat si -o"i pe $ond nervos. ED:UNE9EA "a # o!otu" produs de !otoare"e aeronave"or c&iar pe perioade scurte, poate duce, pe ter!en "un , "a a$ectarea au#u"ui daca nu se prote*ea#a urec&i"e. Protectia la zgomot Datorita speci$icu"ui activitatii se i!pune "uarea de !asuri pentru a se evita pierdarea au#u"ui datorat # o!otu"ui puternic "a care este supus or anis!u" u!an in cadru" activitatii #i"nice.

Anti$oane"e tre-uie purtate totdeauna atunci cand se "ucrea#a in apropierea aeronave"or cu !otoare"e asu rupu" au'i"iarE de putere pornite. +e#orientarea spatiala Atunci cand avionu" e'ecuta evo"utii in #-or, $orta ravitationa"a se desco!pune cu $orta centri$u a, dand nastere unei $orte re#u"tante denu!ita Bvertica"a aparentaC care se su-stituie vertica"ei c"asice a ravitatiei. @ertica"a aparenta actionand asupra or ane"or de ec&i"i-ru a"e pi"otu"ui, ii insea"a sen#atii"e asupra po#itiei sa"e rea"e $ata de pa!ant, atunci cand aceasta po#itie nu este contro"ata de si!tu"ui va#u"ui, de oc&i. Oc&iu" si urec&ea, aparatu" vesti-u"ar a" acesteia, sunt asadar or ane"e care per!it asi urarea ec&i"i-ru"ui aeronavei, atunci cand #-oru" se e$ectuea#a "a vedere. In ca#u" cand insa pi"otu" nu !ai este in !asura sa vada so"u" sau ori#ontu", deoarece or anu" vesti-u"ar static a" urec&ii percepe nu!ai vertica"a aparenta, iar oc&iu" nu !ai are repere dupa care sa constate po#itia vertica"a s"a-a, aceasta po#itie poate $i cunoscuta nu!ai prin indicatii"e unor instru!ente de -ord specia"e. Conflict l intre a # si &a# Atat "a so", cat si in #-or, acce"eratia !a'i!a a !otoare"or aeronave"or, cu # o!otu" si vi-ratii"e consecutive, "a care se adau a in$"uenta vite#ei si a a"titudinii, ca si a ce"or"a"te conditii !eteoro"o ice a"e !acroc"i!atu"ui #onei de navi atie aeriana, enerea#a, de ase!enea, !odi$icari $unctiona"e a"e or anis!u"ui, putand a*un e pana "a une"e tu"-urari, ca de e'e!p"u( % % % % % % % % % tu"-urari vi#ua"e diverse, !ai a"es i!paien*enirea vederii su- $or!a de va" cenusiu) contractii a"e !uscu"aturii sc&e"etice, pana "a convu"sii epi"epti$or!e) in reunarea !iscari"or capu"ui si a"e !e!-re"or in$erioare si superioare) o dep"asare oarecare a or ane"or interne) respiratia in reunata prin co-orarea dia$ra !ei) cresterea $recventa a puterii de contractie a cordu"ui, conducand "a &ipertensiune arteria"a, cu a!ete"i si astenie) tu"-urari auditive, cu scaderea au#u"ui !er and pana "a spar erea ti!pane"or) vi-ratii intense a"e oase"or craniu"ui si a"e torace"ui, a"e a-do!enu"ui si a"e rupe"or !uscu"are diverse) stare de enervare si rau enera", !er and pana "a pierderea cunostintei.

:ro$i"a'ia acestor diverse !ani$estari posi-i"e se $ace prin( antrena!ent de cu"tura $i#ica si sport "a so", prin adaptare, cu ti!pu", "a conditii"e de #-or, prin re i! i ienic de !unca, de viata si de a"i!entatie, prin anti$oane de -una ca"itate, prin ad!inistrarea de !edica!ente tranc&i"i#ante +"inistitoare usoare,. Prevenirea dezorientarii Afecti ni !e miscare Miscari, accelerare, verticalitate: Cercetari"e au sta-i"it ca !odi$icarea directiei in !iscarea capu"ui sau si!u"tan a corpu"ui in p"an ori#onta", ne este indicata de pata auditiva din utricu"a, iar !iscarea in directie vertica"a de pata auditiva din sacu"a, e"e sunt in "e atura cu re$"e'e"e statice de postura si de redresare. In ceea ce priveste !iscari"e circu"are si de rotire a"e capu"ui sau si a"e corpu"ui in ace"asi ti!p, acestea ne sunt indicate de creste"e auditive, e"e sunt in "e atura cu re$"e'e"e stato1inetice. .entinerea per!anenta a ec&i"i-ru"ui corpu"ui in stationarea pe "oc, in ti!pu" !ersu"ui sau in a"te !iscari, prin re$"e'e"e vesti-u"are, este re#u"tatu" coordonarii contractiei si re"a'arii di$erite"or rupe de !usc&i ai corpu"ui. In po#itia vertica"a stationara, in !ers, $u a sau a"te !iscari a"e corpu"ui contro"u" apartine centri"or cortica"i. Daca in une"e ca#uri, acest centra" activ "ipseste, ec&i"i-ru" corpu"ui este !entinut pe ca"e re$"e'a prin centrii nervosi din eta*e"e in$erioare a"e nevra'u"ui. Daca e'citatii"e adecvate a"e aparatu"ui vesti-u"ar depasesc o anu!ita "i!ita +datorita acce"eratii"or !ari,( rotire prea rapida, "e anari puternice, po#itii neo-isnuite a"e corpu"ui si capu"ui e"e provoaca o serie de reactii ne ative, a!ete"i, transpiratii reci, roseata sau pa"oarea $etei, reata, varsaturi, !odi$icarea $recventei rit!u"ui cardiac, acce"erarea respiratiei etc, "a acestea se pot adau a tu"-urari a"e ec&i"i-ru"ui si tu"-urari in !iscari"e !e!-re"or, datorita in$"uentei aparatu"ui vesti-u"ar asupra ec&i"i-ru"ui si tonusu"ui !uscu"ar. Cauze Cunoscut si su- denu!irea de B1ineto#aC, rau" de #-or este !u"t !ai $recvent decat -oa"a de ina"ti!e, dar !ai -eni n decat acesta. 9au"ui de #-or ii sunt e'puse !ai a"es persoane"e cu un siste! nervos "a-i" +s"a-,, usor suscepti-i"e, $ricoase, rase si cu !uscu"atura a-do!ina"a insu$icient de#vo"tata. 9au" de #-or este provocat $ie de anu!iti $actori de natura psi&ica, $ie de une"e rese"i in siste!u" de a"i!entare, so!n insu$icient, !irosuri re"e ori de#a rea-i"e, "ipsa de aer conditionat "a -ord etc. 9au" de #-or nu se !ani$esta dintr%o data in p"inatatea si!pto!e"or, ci in !od treptat, in trei $a#e succesive, si anu!e(

!imptome % in pri!a $a#a, ca"atoru" este tacut, a-sent, pare o-osit si se si!te ca atare, inc&ide oc&ii, rea#e!a capu", isi ur!areste oarecu! speriat proprii"e sen#atii interne ori sen#oria"e, are sen#atia de vo!a, ceea ce ii !areste tea!a, du-"ata de a!ete"i si de &ipersa"ivatie) in $a#a a doua, apare transpiratia $runtii, a nasu"ui si a ce$ei, in ace"asi ti!p, pu"su" devine s"a-, iar respiratia acce"erata, dar super$icia"a, tea!a de #-or creste, $iind ur!ata de apatie si de#interes) in $a#a a treia, odata cu !arirea sen#atiei i!inente de vo!a, de reutate de a vo!a, are "oc "a s$arsit vo!a repetata, pana "a o"irea co!p"eta a sto!acu"ui, dupa care, treptat, toata aceasta si!pto!ato"o ie dispare si ca"atoru" se resta-i"este.

Prevenire :revenirea rau"ui de #-or se $ace atat inaintea, cat si in ti!pu" #-oru"ui( % inainte de #-or, sunt reco!andate ur!atoare"e !asuri pro$i"actice( so!nu" su$icient de noapte, de !ini!u! opt ore, co!-aterea neincrederii si a $ricii de #-or, prin discutii cu persoane co!petente si prin "iteratura adecvata de specia"itate, o a"i!entatie adecvata, cu o ora inainte de deco"are, constand in pes!eti, pra*ituri sarate, -iscuiti, iar ca "ic&ide, un pa&ar de suc rece de $ructe acrisoare sau ca$ea tare. /unt contraindicate cantitati !ari de &rana, supe"e si cior-e"e, !ancaruri"e rase si ca"de si, de ase!enea, nu sunt per!ise -auturi"e ca"de, spu!oase si a#oase. In aeronava, persoane"e care au consu!at a"i!ente neindicate tre-uie sa ocupe "ocuri"e din $ata sau ce"e din !i*"oc, po#itia in $oto"iu $iind cu capu" re#e!at de tetiera, cu u"eru" ca!asii desc&eiat si cu a-do!enu" stans -ine cu centura $oto"iu"ui. % in ti!pu" #-oru"ui, sunt reco!andate ur!atoare"e !asuri pro$i"actice( distrarea ca"atori"or sensi-i"i "a #-or prin o$erirea de #iare si reviste, reco!andarea de a privi spre pa!ant si de a%si $i'a aportoru" de aer proaspat spre $ata, cu &rana "a -ord, sunt reco!andate sucu" rece de $ructe acrisoare, c&iar cu -ucati de &eata a"i!entara +arti$icia"a,, putin coniac, ori ceai racit, carne rece s"a-a si sunca s"a-a. *bor l si sanatatea :rincipii"e care stau "a -a#a contro"u"ui !edica" pentru securitatea #-oru"ui sunt( % suprave &erea !edica"a activa a sanatatii persona"u"ui navi ant) % contro"u" i ienic a" conditii"or de !unca si de trai a"e persona"u"ui navi ant.

Aceste principii se ap"ica prin diverse !i*"oace, $or!e si !etode si e"e sunt sc&itate in ce"e ce ur!ea#a. Cerinte me!icale :i"otu" este supus unui contro" !edica", care consta in ur!atoare"e operatii( % ur!arirea !odu"ui cu! reactionea#a or anis!u" persona"u"ui navi ant "a actiunea di$eriti"or $actori care apar in ti!pu" #-oru"ui +a"titudinea *oasa, spar erea p"a$onu"ui de #-or etc.,) constatarea !odu"ui de suportare a suprasarcini"or in ca#u" aparitiei rau"ui de avion, a -o"ii de ina"ti!e) inter#icerea te!porara de "a #-or, daca este ca#u") diverse o-servatii !edica"e, asupra te!pera!entu"ui, caracteru"ui, reactivitatii !ari"or $unctiuni a"e or anis!u"ui etc.) o-servarea !edica"a a supunerii "a un antrena!ent, "a so" ori "a #-or, sup"i!entar) ridicarea nive"u"ui cunostinte"or !edica"e, prin discutii, pre"e eri si se!inari#ari asupra pro-"e!e"or ridicate de !edicina aeronautica, "a incepatori !ai a"es, si sesi#area rese"i"or ap"icarii nor!e"or i ienice de #-or, !ai $recvente) ana"i#a #-oru"ui, i!preuna cu instructoru" de #-or) notarea, in carnetu" de sanatate a" persona"u"ui navi ant, a tuturor date"or ce caracteri#ea#a reactivitatea or anis!u"ui in ti!pu" #-oru"ui si re#istenta sa.

% % % % %

% %

Detinatorii de "icenta sau pi"otii e"evi nu vor e'ercita privi"e ii"e "icentei pe care o detin si a ca"i$icari"or sau autori#atii"or asociate in ca#uri"e in care se constata o di!inuare a aptitudini"or !edica"e care ar putea sa%I $aca incapa-i"i sa e'ercite, in conditii de si uranta, aceste privi"e ii si tre-uie sa in$or!e#e $ara intar#iere Autoritatea sau A.E atunci cand( % % % % au $ost spita"i#ati sau in trata!ent pentru o perioada !ai !are de 16 ore au su$erit operatii c&irur ica"e sau proceduri de investi are interna ur!ea#a un trata!ent !edica!entos re u"at este nevoie sa poarte per!anent "enti"e de corectie a vederii

Oricare detinator a" unui certi$icat !edica" e!is in con$or!itate cu FA9% FCL partea a 8% a +cerinte !edica"e, care constata(

a, o accidentare se!ni$icativa care i!p"ica incapacitatea de a e'ercita $uncia de !e!-ru a" unui ec&ipa* de conducere, sau -, o i!-o"navire care i!p"ica incapacitatea de a e'ercita $unctia de !e!-ru a" unui ec&ipa* de conducere pentru o perioada de 61 de #i"e sau !ai !u"t ) sau c, ca este insarcinata, tre-uie sa in$or!e#e Autoritatea despre aceasta, in scris, i!eidat ce s%a constatat, pentru a, si c, si de indata ce a trecut o perioada de 61 de #i"e in ca#u" i!-o"naviri"or. Certi$icatu" !edica" este suscepti-i" de a $i suspendat in ca#u" unei accidentari sau dupa o perioada atat de !are de -oa"a sua dupa con$ir!area sarcinii si( 1, in ca# de accidentare sau in ca# de -oa"a, suspendarea va putea $i ridicata dupa e'a!inarea !edica"a a detinatoru"ui "icentei in con$or!itate cu ce"e sta-i"ite de catre Autoritatea si dupa ce acesta va $i asit apt pentru $uncia "a -ord pe care o e'ercita, sau daca Autoritatea, in $unctie de conditii"e pe care "e considera satis$acatoare, va e'cepta detinatoru" de o noua e'a!inare !edica"a, si 6, in ca#u" raviditatii suspendarea va putea $i ridicata de catre Autoritatea pentru anu!ita perioada si in $unctie de conditii"e pe care aceasta "e considera potrivite si va inceta dupa ce detinatoarea va $i e'a!inata in con$or!itate cu ce"e sta-i"ite de catre Autoritatea dupa ce sarcina a "uat s$arsit si este considerata apta de a%si e$ectua sarcini"e ca !e!-ru a" ec&ipa*u"ui de conducere. Efecte ale alimentatiei si tratamentelor :entru a $i ad!is "a #-or, persona"u" navi ant tre-uie sa detina "icenta !edica"a inter!en de va"a-i"itate. Ur!atoare"e aspecte "e ate de starea de sanatate a ec&ipa*u"ui vor $i suprave &eate( a5 con&(m(" )e a"coo"7 nici (n membr( a" echi#a,("(i n( #oate fi #"anificat "a *bor8 )aca a con&(mat orice fe" )e a"coo"8 mai )e%reme )e 02 ore anterioare9 N( are %oie &a o#ere*e "a o a"coo"emie )e #e&te 182:7 e&te con&i)erat &(b inf"(enta ba(t(ri"or a"coo"ice #er&ona"(" care are o imbibatie a"coo"ica in &an$e intre 18;: &i 0:9 e&te con&i)erat in &tare )e ebritate #er&ona"(" care are o imbibatie a"coo"ica mai mare )e 0:9 La cererea coman)ant("(i8 a (nei #er&oane )in con)(cerea aeroc"(b("(i8 a (n(i in&#ector a" oricarei a(toritati )e a%iatie abi"itate8 &e #oate cere te&tare a"coo"o&co#ica9 Ref(*(" in&eamna rec(noa&terea im#"icita9 b5 con&(m(" )e narcotice &a( )ro$(ri e&te c( )e&a%ar&ire inter*i&7

c5 con&(m(" )e tab"ete #entr( &omn8 e&te #ermi& c( acor)(" &i &(b &(#ra%e$herea me)ic("(i c(rant7 #"anificarea "a *bor &e %a face tinan) cont )e efect(" remanent a" ace&tora7 )5 con&(m(" )e #re#arate farmace(tice )i%er&e &e %a face &(b &(#ra%e$herea (n(i me)ic &#ecia"i&t8 mai a"e& in #erioa)a )e *bor9 S#ecia"i&t(" treb(ie &a fie ca#abi" &a #re%a)a e%ent(a"e inf"(ente a&(#ra or$ani&m("(i care ar #(tea inf(enta ne$ati% &i$(ranta *bor("(i9 A(tome)icatia n( e&te recoman)ata7 e5 Im(ni*ari"e treb(ie &a fie an(ntate &i monitori*ate7 f5 fo"o&irea a#arate"or )e &c(f(n)are treb(ie an(ntata8 #entr( a&e a&i$(ra com#en&area7 $5 )onarea )e &an$e n( &e face fara an(ntarea8 in #rea"abi" a con)(cerii in&tit(tiei7 h5 con&(marea hranei )e catre echi#a, in tim#(" *bor("(i n( e&te #ermi&a9 Nota: Se recoman)a e%itarea con&(marii a"imente"or care ar #(tea con)(ce "a )i&confort a"imente care fermentea*a57 i5 &omn(" &i o)ihna %or fi a&i$(rate in con)itii care &a re&#ecte norme"e )e i$iena a m(ncii &i in c(ant(m(" recoman)at )e "e$i&"atia in %i$(are 4 < ore 59

raceli incarcarea stomacului droguri( medicamente si efecte secundare /e cunoaste ca, in enera", $o"osirea acestor produse daunea#a oricarui or anis! u!an. Z-oru" i!p"ica o stare de per$ecta sanatate si un !eta-o"is! ec&i"i-rat, -a#at pe o a"i!entatie ca"orica corespun#atoare, o odi&na si o re"a'are !enta"a necesara intretinerii tonusu"ui propice des$asurarii activitatii de #-or. Dro uri"e, a"coo"u", $u!atu" si !edica!ente"e daunea#a prin s"a-irea re#istentei or anis!u"ui "a so"icitari"e i!puse de conditii"e activitatii de #-or. Intar#ierea re$"e'e"or, a rapiditatii in deci#ii, o-osea"a si stresu" ce se datorea#a e$ecte"or nocive a"e consu!u"ui de dro uri, a"coo" si tutun ? duc "a aparitia si !ani$estarea !ai rapida a &ipo'iei, a &iperventi"atiei si a tuturor ce"or"a"te e$ecte $i#io"o ice ne ative "a care este supus or anis!u" u!an in ti!pu" #-oru"ui. Desi nu in aceeasi !asura ca a"coo"u", !edica!ente"e cu e$ect psi&oe'itant sau psi&oin&i-ant e'ercita o in$uienta pertur-atoare, care nu tre-uie su-apreciata de catre ce" care urca in aeronava.

Ce"e din pri!a cate orie incita stari de eu$orie sau e'a"tare, care duc "a precipitare in e$ectuarea !anevre"or, "a su-esti!area riscu"ui. In p"us, e"e $avori#ea#a si acce"erea#a insta"area o-ose"ii, cu toate consecinte"e ne ative care deriva de aici. Ce"e din cate oria a doua deter!ina reducerea nive"u"ui enera" de vi i"enta, a discena!antu"ui, a acuitatii si operativitatii perceptiei, a coordonarii si preci#iei !iscari"or, capacitatii de concentrare a atentiei, cu"!inand adesea cu insta"area starii de so!no"enta si c&iar a so!nu"ui. Iata de ce devine a-so"ut necesara respectarea reco!andarii ca inainte de urcarea in aeronava, sau in ti!pu" activitatii de pi"ota* sa nu se ad!inistre#e !edica!ente care pertur-a dina!ica nor!a"a a activitatii psi&ice, iar in cursu" unui trata!ent cu psi&osti!u"ante sau psi&osupresoare +sedative, so!ni$ere etc.,, sa se renunte "a activitatea de #-or. Tutunu" este recunoscut de tot !ai !u"ti cercetatori in do!eniu" !edicinii si psi&o"o iei ca $actor pertur-ator a" e$icientei activitatii de #-or. Dintre e$ecte"e sa"e ce"e !ai cunoscute sunt( % % % % % reducerea capacitatii de "ucru a creeru"ui) cresterea perioade"or de "atenta a reactii"or !otorii) scaderea capacitatii de concentrare) scaderea re#istentei "a o-osea"a) in p"us, !iscari"e pe care "e $ace pi"otu" in ti!pu" #-oru"ui, pentru a%si aprinde si tine ti ara, distra atentia de "a !ediu" incon*urator si de "a e'ecutarea !anevre"or, punandu%" adesea in situatii critice de accident.

Alcoolul A"coo"u" este ina!icu" ce" !ai pri!e*dios a" o!u"ui de "a !ansa, date $iind tentatia pe care o e'ercita asupra !u"tor pi"oti si e$ecte"e necontro"a-i"e pe care "e produce asupra dina!icii co!porta!entu"ui "a !ansa. In$"uienta pertur-atoare a a"coo"u"ui asupra co!porta!entu"ui in #-or are doua $a#e( $a#a pri!ara de e'itatie si $a#a secundara de in&i-itie. In pri!a $a#a se insta"ea#a o stare de eu$orie care in"atura Gcen#uraG, e"i-erea#a i!pu"sivitatea, a resivitatea si di!inuea#a considera-i" capacitatea de eva"uare si anticipare a situatii"or critice, a riscu"ui. Aceasta i" $ace pe ce" a$"at in aeronava sa recur a "a !anevre i!prudente, care se so"dea#a adesea cu co!iterea unor accidente de aviatie. In cea de a doua $a#a, care incepe "a 1%6 ore dupa in erarea a"coo"u"ui, se insta"ea#a treptat starea de in&i-itie, scad vi i"enta, reactivitatea sensorio!otorie, cu"!inand cu so!no"enta si ador!irea "a !ansa. )%oseala

In cate oria $actori"or interni derivati se inc"ud o-osea"a si stari"e e!otiona"e puternice, provocate de con$runtarea directa sau indirecta cu situatii critice, eneratoare de accidente. O-osea"a este un $eno!en $i#io"o ic care survine dupa e'ercitarea oricarei activitati) ce" in cau#a este supus $ie unei so"icitari intense, $ie unui re i! de su-so"icitare. Cu studiu" sau se ocupa in pre#ent !ai !u"te discip"ine( !edicina, $i#io"o ia, -ioc&i!ia, -io$i#ica, psi&o"o ia, cu scopu" de a se e"ucida continutu", !ecanis!u" si cau#e"e care o provoaca. O-osea"a este un proces de acu!u"are a unor e$ecte cu caracter pertur-ator, e'pri!ate atat in scaderea nive"u"ui o-iectiv a" per$or!antei in cadru" activitatii date, cat si in aparitia unor stari su-iective speci$ice, se!na"i#ate prin inter!ediu" sen#atii"or +sen#atii de o-osea"a, si a" trairi"or e!otiona"e +discon$ort, incordare, irasci-i"itate, etc., Dupa dina!ica si persistenta in ti!p, distin e! o o-osea"a natura"a si o o-osea"a acu!u"ata. :ri!a apare in ti!pu" activitatii curente, des$asurata in "i!ita"e pro ra!u"ui #i"nic o-isnuit. De re u"a ea incepe a se $ace resi!tita su-iectiv, incepand cu u"ti!u" s$ert a" duratei #i"ei de "ucru. Dupa ter!inarea pro ra!u"ui de "ucru si dupa perioada o-isnuita de so!n, aceasta o-osea"a dispare aproape co!p"et, capacitatea de !unca a su-iectu"ui resta-i"indu%se in tota"itate. /pre deose-ire de o-osea"a natura"a, o-osea"a acu!u"ata se caracteri#ea#a prin su!atia te!porara a e$ecte"or) ca ur!are, ea do-andeste persistenta, !arindu%si intensitatea dupa $iecare noua secventa +#i, sapta!ana, "una etc., de "ucru. Ea devine ast$e" o stare de $ond cu care su-iectu" intra "a inceputu" pro ra!u"ui de activitate. :e !asura ce ea se accentuea#a, este tot !ai acut resi!tita in p"an su-iectiv, iar ratia de scadere a randa!entu"ui devine din ce in ce !ai !are. 9epausu" si odi&na de o-icei nu o in"atura) !ai !u"t ea pertur-a insusi so!nu", care devine super$icia", inter!itent si popu"at cu vise teri$iante. In $unctie de $e"u" de !ani$estare, o-osea"a poate $i $i#ica si psi&ica. :ri!a a$ectea#a cu precadere !uscu"atura( scad $orta !uscu"ara si durata unui e$ort, creste perioada de "atenta a !iscari"or, apar discoordonari, tre!uraturi a"e !e!-re"or, sen#atie de s"a-iciune $i#ica +"ipsa de v"a a,. O-osea"a psi&ica se ras$ran e cu precadere asupra capacitatii inte"ectua"e si e!otiona"e, concreti#andu%se in deteriorarea indicatori"or principa"e"or $unctii si procese psi&ice % perceptie, !e!orie, andire, atentie, re#istenta, respectiv ec&i"i-ru" e!otiona". /u-iectiv se traduce prin stari de tensiune si incordare, reutate in des$asurarea rationa!ente"or si in concentrarea atentiei, a!etea"a, ce$a"ee, so!no"enta sau, di!potriva, surescitare, tendinta "a e'p"o#ii co"eroase su- actiunea unor sti!u"i s"a-i si -ana"i din !ediu" e'tern +vocea c&iar soptita a ce"or din *ur, scartaitu" unei usi, # o!otu" picaturi"or de apa de "a ro-inet etc.,. Acest $e" de o-osea"a se insta"ea#a de o-icei "a cei care depun o activitate ce so"icita structuri"e sen#orio%inte"ectua"e, atentia si ec&i"i-ru" e!otiona", !ecanis!e"e de autocontro" +autostapanire, ponderare, re$u"are, cen#ura etc.,. Dintre nu!eroase"e cau#e care o provoaca cita!(

% % % % % %

intensitatea si durata activitatii des$asurate +co!p"e'itatea si vo"u!u" sarcini"or de perceptie, !e!orare%reactua"i#are, andire%re#o"vare de pro-"e!e etc.,) raspunderea pe care o i!p"ica activitatea data) %$actorii ne$avora-i"i ai !ediu"ui $i#ic +i"u!inat, te!peratura, u!iditate, rad de po"uare c&i!ica si sonora,) $actorii ne$avora-i"i ai !ediu"ui socia" in care se des$asoara activitatea data +re"atii interpersona"e tensionate, c"i!at de !unca represiv,) !otivatie sca#uta sau ne ativa pentru !unca des$asurata) discrepanta !are intre co!p"e'itatea si di$icu"tatea sarcini"or de !unca si nive"u" de pre atire +co!petenta, a individu"ui) !onotonie si su-so"icitare.

:entru recuperarea capacitatii de "ucru este nevoie de ti!p !ai inde"un at. /u-iectiv este !ai reu suportata, ceea ce $ace ca o-osea"a neuropsi&ica sa $ie considerata $or!a de o-osea"a cea !ai co!p"e'a, cu consecinte nep"acute asupra vietii si co!porta!entu"ui individu"ui. O o-osea"a e'cesiva, datorata unei activitati $i#ice si psi&ice intense, co!porta o a$ectare a activitatii, a randa!entu"ui de #-or "a orice individ. Un pi"ot o-osit pus in stare de ur enta, de a actiona intr%o situatie ce necesita re$"e'e rapide, poate $ace rese"i in te&nica de pi"ota*, ducand in $ina" "a incidente sau accidente de #-or. De aceea tre-uie ur!at un ra$ic, o pro ra!are operationa"a a activitatii de #-or. E$ecte"e o-ose"ii se !ani$esta prin sen#atie de so!n, dureri de cap si ti!pi de reactie pre"un iti, di$icu"tati in concentrare, etc. O-osea"a !enta"a este provocata de carente in pro ra!u" de odi&na, de stresu" datorat unor dese incidente de #-or, de o viata de $a!i"ie anor!a"a, de a"ti $actori e'terni, inc"usiv cei ce deturnea#a activitatea. :i"otu" care da se!ne de o-osea"a tre-uie evitat de a $i ad!is "a #-or, pana "a re$acerea sa psi&o%pato"o ica. .a re$er in !od deose-it "a FACTO9UL U.AN, co!andantu" de aeronava care poarta intrve aptit !inea proprie Cu tot e'a!enu" !edica", care este destu" de sever, totusi se !ai strecoara si une"e erori conse!nandu%se con$ir!area aptitudinii GaptG sau GinaptG pentru #-or. Dupa acest e'a!en !edicu" care se ocupa cu $or!area pi"otu"ui, respectiv instru!entu" de #-or isi pune si e" a!prenta daca respectivu" pi"ot poate !er e !ai departe sau se opreste din !ers. Bineinte"es ca inainte de a incepe #-oru" se e'ecuta pre atirea teoretica de specia"itate. In cadru" co!isiei !edica"e e'ista o pro-a $oarte interesanta % :/I<OTE<NICA pe care

!u"ti dintre pi"oti au i norat%o, insa pe parcursu" procese"or de instruire s%a dovedit in !are !asura corect verdictu" psi&o"o u"ui cu aprecierea instructoru"ui de #-or. :oate nu su$icient in pri!a $a#a de pre atire, insa avtnd in vedere $a#e"e in care se pre ateste pi"otu" si apoi !isiuni"e de #-or incredintate co!p"etate de intrea a a!a de situatii e'e!p"u( #-or acro-atic, #-or "a ina"ti!e, unde se $o"oseste !asca de o'i en presuri#ata, #-or instru!enta", #-or de noapte, #-or de durata, ca#uri specia"e de #-or. "ri,a fata !e pasa"eri #bor l la inaltime - preca tii inaintea #bor l i Toate situatii"e de #-or creea#a pi"otu"ui o stare de $apt care nu se !ani$esta "a $e" "a toti pi"otii % unii nu suporta #-oru" "a ina"ti!e c&iar daca $o"osesc !asca de o'i en, a"tii nu suporta #-oru" instru!enta", au sen#atii $a"se ? #-oru" de noapte creea#a di$icu"tati in aprecierea "u!ini"or +de -ord si ce"e de aeroport % -a"i#a*,. Con$u#ia, cu"!inea#a cu resea"a pi"oti"or care isi dau sea!a de di$icu"tati"e pe care Ie au, nu Ie aduc "a cunostinta se$iIor ierar&ici pentru a $i p"ani$icati sa e'ecute nu!ai anu!ite #-oruri +cand vre!ea este -una,. .are parte din acestia sunt depistati de e'perti#a !edica"a precu! si de catre co!andantii instructori de #-or in procesu" de instruire si controa"e in #-or in vederea acordarii "icentei sau in cadru" unui contro" de rutina. Risc l la to%ine unuri periculoase Un transport care contine !ar$uri ce necesita conditii specia"e de !anipu"are in con$or!itate cu natura acestor !ar$uri poarta denu!irea si!-o"ica de -unuri pericu"oase, prin aceasta se c"asi$ica #-oru" respectiv deter!inand ap"icarea conditii"or specia"e ce sunt sta-i"ite prin nor!e"e OACI si FAA, nor!e care se re asesc in Codu" aerian. Mono#idul de car%on provenit de la incalzitoare In a#e"e evacuate in ur!a co!-ustiei !otoru"ui se aseste si o'id de car-on. Into'icatia cu acest a# este pericu"oasa pentru or anis!, iar !odu" cu! aceasta se insta"ea#a nu este si!tita de pi"ot, deoarece o'idu" de car-on este inodor si nu irita !ucoasa na#a"a, deci pre#enta a#u"ui in ca-ina nu este se!na"ata "a ti!p. Into'icatia se !ani$esta pro resiv prin dureri usoare de cap in #ona $runtii, dureri !ai !ari si sen#atie de pu"satie a ta!p"e"or, di!inuarea activitatii respiratorii, dureri din ce in ce !ai !ari a"e capu"ui, s"a-irea $ortei !uscu"are, pertur-area vederii si vo!a. In $ina" se produce pierderea cunostintei, respiratia devine nere u"ata, pu"su" se acce"erea#a si apar convu"sii care in $ina" produc co!a si !oartea. In ca#u" se!na"arii acestor si!pto!e, pi"otu" tre-uie sa asi ure venti"atia ca-inei prin desc&iderea $erestre"or de aerisire si sa recur a "a $o"osirea !astii de o'i en.

.arotra ma ca&itatii na#ale sec n!are O a"ta tu"-urare cau#ata de in$"uenta $actori"or e'terni este -arotrau!a cavitati"or na#a"e secundare, care consta intr%o su$erinta in ti!pu" #-oru"ui a sinusuri"or $etei % indeose-i a ce"or $ronta"e % care in !od nor!a" sunt p"ine cu aer si in interco!unicare cu e'terioru", prin inter!ediu" unor !ici ori$icii din prea*!a coane"or na#a"e superioare. Aceste o"uri, p"ine cu aer, din interioru" oase"or $ronta"e si a" oase"or !a'i"are superioare % sinusuri"e $ronta"e si !a'i"are % a*un "a aceeasi presiune at!os$erica cu cea a a"titudinii respective, $ara nici o interventie din partea noastra, $iindca interco!unicarea "or cu e'terioru" este per!anenta. La oa!enii sanatosi, -arotrau!a cavitati"or na#a"e secundare nu are "oc. Ea se inta"neste doar "a cei cu in$"a!atii acute sau cronice a"e !ucoasei na#a"e, sinu#ite ori po"ipi, a$ectiuni care astupa ori$icii"e de interco!unicare a sinusuri"or $etei cu e'terioru", dand "oc in $e"u" acesta "a di$erente -aro!etrice ca ur!are a variatiei de a"titudine. Aceasta tu"-urare se !ani$esta, dupa ca#, cu dureri "oca"i#ate in dreptu" sinusuri"or $ronta"e ori !a'i"are, dureri cu atat !ai accentuate cu cat di$erenta de presiune -aro!etrica dintre so" si a"titudine este !ai !are, indeose-i "a deco"are si in ti!pu" #-oru"ui, dureri care incetea#a "a catva ti!p de "a ateri#are. :revenirea si trata!entu" acestei -arotrau!e consta in desc&iderea ori$icii"or de interco!unicare a"e sinusuri"or $etei cu e'terioru", pentru ec&i"i-rarea presiunii aeru"ui. Cu! inc&iderea pato"o ica a acestor ori$icii este datorata in !are !a*oritate con estiei si in$"a!arii !ucoasei na#a"e, trata!entu" se $ace prin ad!inistrarea % su- $or!a de picaturi in nas, de !edica!ente anticon estive si antiin$"a!atorii in stare "ic&ida, "a -ord, si de aeroso"i cu anti-iotice "a so". /e !ai reco!anda repaus, ca"dura "oca"a si antinevra" ice ener ice, toate acestea ad!inistrate c&iar inainte de deco"are. Ne&ral"ia !entara Dureri"e de dinti si de !ase"e nu au o "e atura directa cu conditii"e deose-ite, !eteoro"o ice, din ti!pu" #-oru"ui, dar constituie totusi o a$ectiune $oarte suparatoare si $recvent inta"nita, indeose-i in anoti!puri"e cu !ari variatii de !acroc"i!at, cu u!e#ea"a si puternici curenti de aer rece. Dureri"e de dinti sunt !ai $recvente "a urcare si sunt datorate in$"a!atiei pu"pei dentare, carii"or dentare avansate, p"o!-e"or ca#ute si netratate, an rene"or pu"pare, precu! si resturi"or de radacini dentare. :revenirea si trata!entu" nevra" ii"or dentare constau, "a so", in repararea danturii, iar in ti!pu" #-oru"ui % in ad!inistrarea de antinevra" ice ener etice cu e$ect de durata ori repetate in ca# de nevoie. Flat o#itatea !e inaltime

Tu"-urarea cunoscuta su- aceasta denu!ire se !ani$esta printr%o stare de su$erinta a unor or ane di estive % sto!ac si intestine % !ai a"es a intestinu"ui ros. Aceste or ane cavitare contin a"i!ente si -auturi in erate. In ti!pu" deco"arii si "uarii ina"ti!ii de #-or, odata cu !arirea a"titudinii, scade presiunea at!os$erica, ceea ce crea#a o di$erenta de presiune intre aeru" e'terior si a#e"e or ane"or cavita"e, adica apare o suprapresiune in sto!ac si intestine, care tinde sa se ec&i"i-re#e cu cea e'terioara in !od spontan, evacuandu%se surp"usu" de a#e in e'terior, prin eructatii a#oase +ra aie"i, si e!iteri ana"e de a#e $"atu"ente +vanturi,. /uprapresiunea a#e"or din sto!ac si intestin, in ti!pu" #-oru"ui, da sen#atii de tensiune in a-do!en, de -a"onare, reutate respiratorie prin i!pin erea in sus a dia$ra !ei, presand % totodata % si cordu", datorita distensiei sto!aca"e, iar distensia intestina"a !ai adau a si co"ici"e a-do!ina"e +dureri de -urta,, sen#atie i!inenta de de$ecare. :revenirea si trata!entu" $"atuo#itatii de ina"ti!e se asi ura printr%un re i! a"i!entar si &idric adecvat, $ara a"i!ente a#o ene +$aso"e, ridic&i,, $ara -auturi a#oase +si$on, sucuri de $ructe acidu"ate,, asi urarea evacuarii continutu"ui intestinu"ui ros inainte de deco"are, tratarea constipatiei. I!potriva co"ici"or se reco!anda evacuarea, "a HC%u" aeronavei, a a#e"or $"atu"ente si a continutu"ui intestinu"ui ros, dupa care pasa eru" va sta cu"cat, cu co!prese ca"de pe a-do!en, in $oto"iu" sau "asat pe spate, cat !ai aproape de po#itia ori#onta"a. Al"iile Denu!irea de a" ii in "o-ea#a diverse"e dureri care pot avea cau#e di$erite si deci si trata!ente di$erite, asa cu! se arata in ce"e ce ur!ea#a( a) durerile de cap si de dinti . In enera", aceste dureri se tratea#a cu antinevra" ic, cu sedative si cu so!ni$ere) b) durerile in cutia toracica %piept&. Aceste dureri necesita o inteventie i!ediata, intrucat pot $i date de an ina pectora"a sau de in$arctu" !iocardic, a" caror !od de !ani$estare este descris in continuare( % angina pectorala se !ani$esta prin dureri toracice -ruste, acute, !ai a"es dupa un e$ort sau a itatie, insotite de sen#atia de o-structie toracica, de su$ocare si de arsuri in spate"e sternu"ui +osu" !ediu a" pieptu"ui pe $ata sa posterioara,, dureri ce iradia#a spre si de%a "un u" -ratu"ui stan . Trata!entu" se rea"i#ea#a incepand cu ase#area -o"navu"ui in po#itie *u!atate se#and +nu cu"cat, si cu repaus a-so"ut, i se o$era un pa&arut cu o -autura a"coo"ica tare, i se ap"ica aparatu" cu !asca de o'i en, i se ad!inistrea#a o ta-"eta de nitro "icerina su- "i!-a +nu se in &ite,, reco!andandu%i%se -o"navu"ui sa in &ita doar sa"iva in care treptat se di#o"va ta-"eta, pe care o va !entine su- "i!-a pana "a co!p"eta di#o"vare.

% infarctul miocardic se !ani$esta prin dureri toracice precordia"e % atat in !iscare, cat si in repaus % intense si de durata, -o"navu" $iind in stare de soc, "ivid, c&iar cu pierderea cunostintei. Trata!entu" o-"i a "a repaus a-so"ut $i#ic si psi&ic +$ara a itatie in *ur, $iind deci a-so"ut necesara indepartarea curiosi"or,, se ad!inistrea#a antinevra" ice si se ap"ica !asca de o'i en. c) durerile de abdomen %burta&. Aceste dureri pot $i deter!inate de a$ectiuni a"e or ane"or di estive sau uro% enita"e. E"e pot $i e'tre! de puternice si -ruste, in care ca# se nu!esc co"ici % !ai $recvente "a $icat si rinic&i % spre deose-ire de dureri"e a-do!ina"e surde si per!anente, dintre care !ai $recvente sunt ce"e de sto!ac, de intestine, dureri"e apendice"ui ceca" sau dureri"e !enstrua"e. Trata!entu" dureri"or surde si per!anente a-do!ina"e o-"i a "a repaus cu"cat, co!prese reci pe a-do!en, cu inter#icerea -auturi"or si a !edica!ente"or +in a$ara de ca#u" cand -o"navu" isi cunoaste -oa"a si are "a e" !edica!entu" respectiv,. In ca#u" co"ici"or se reco!anda repaus cu"cat, co!prese ca"de in "ocuri"e dureroase +$icat% su- coaste, in dreapta, rinic&i%"o!-e +sa"e,, in stan a sau in dreapta, dupa ca#, iar ca !edicatie( spas!overin. In ca#u" dureri"or !enstrua"e, se ap"ica co!prese ca"de pe a-do!enu" in$erior in po#itia cu"cat si se ad!inistrea#a antinevra" ice puternice, ca a" oca"!in sau spas!overin. Sen#atia !e s focare /u$ocarea este enerata, !ai a"es, de !a"adia ast!atica +ast!u", % care se !ani$esta per!anent in a$ectiuni"e cronice a"e -ron&ii"or % si de e!$i#e!u" pu"!onar, care are ca si!pto! principa" respiratia reoaie si sen#atia de su$ocare, de "ipsa de aer. Trata!entu", in a!-e"e ca#uri, indica po#itia *u!atate se#and, repaus a-so"ut cu inter#icerea vor-irii, e"i-erarea parti"or stranse de i!-raca!inte si ap"icarea !astii cu o'i en. Lesin l /tarea de "esin consta in pierderea su-ita a cunostintei, care incepe cu tu"-urari a"e atentiei, si!turi"or, andirii, cu anu!ite reactii a"e or ane"or interne, in specia" ini!a si p"a!ani. Aceasta stare de pierdere a cunostintei apare in ur!a accidente"or !ari, a socuri"or puternice, in ti!pu" unor -o"i, ca( apo"e'ie, co!otie cere-ra"a, epi"epsie, -o"i de ini!a, dia-et, ca si in ur!a unor situatii specia"e anor!a"e, ca( inec, stran u"atie, e"ectrocutare, otraviri. Trata!entu" "ipoti!iei +"esinu"ui, este variat ca atitudine !edica"a si !edicatie, in $unctie de cau#e"e care "%au provocat, precu! si de etapa -o"ii respective si tre-uie

adaptat dupa ca#. :entru aceasta, in pri!u" rand, se indepartea#a cau#e"e !a*ore, ca( oprirea &e!ora iei, indepartarea corpuri"or straine din cai"e respiratorii, intreruperea curentu"ui e"ectric etc. Ase#area -o"navu"ui se i!pune a $i di$erita, dupa ca#. Daca $ata -o"navu"ui este de cu"oare rosie sau invinetita, se asea#a in po#itie *u!atate se#and, pentru a se !icsora cantitatea de san e arteria" sau venos care da cu"oarea rosie a $etei. Daca cu"oarea $etei este pa"ida, a"-ena, -o"navu" se asea#a cu"cat pe spate, cu picioare"e ceva !ai sus, pentru a !ari cantitatea de san e "a cap, in "ipsa caruia apare cu"oarea pa"ida a $etei. In ca# de convu"sii +contracturi puternice a"e !ari"or rupe !uscu"are, ca in epi"epsie, nu!ita popu"ar B-oa"a copii"orC,, nu se sc&i!-a po#itia corpu"ui ce"ui "esinat, i se asea#a doar ceva !oa"e su- cap pentru a i%" aduce in pre"un irea corpu"ui, in $e"u" acesta $aci"itand po#itia nor!a"a de respiratie( se indepartea#a o-iecte"e de care s%ar "ovi -o"navu" sau pe care ar putea sa "e rastoarne, i se introduce o -atista &e!uita intre dinti, pentru a nu%si !usca "i!-a si pentru a nu%si s$ara!a dintii prin contractura puternica a !usc&i"or !aseteri +!asticatori, ai o-ra#u"ui. In oricare ca# de "esin, pentru a usura respiratia, cai"e respiratorii tre-uie sa $ie "i-ere, ceea ce se rea"i#ea#a prin( des$acerea i!-raca!intei "a at, "a piept, "a !i*"oc + u"er, sutien, centura, c&i"oti,, indepartarea cu un ta!pon de vata a !uco#itati"or din ura, din $arin e si din nas, indepartarea eventua"e"or corpuri straine din ura +dantura arti$icia"a,, tra erea "i!-ii, apucand%o cu un ti$on sau cu o -atista +ast$e" a"uneca din !ana,, de partea stan a a "arin e"ui, dep"asarea in *os a !a'i"aru"ui in$erior, pentru a%i !entine ura desc&isa, !iscarea rit!ica a "i!-ii, tra and de ea de 63 de ori pe !inut, in rit!u" respiratiei nor!a"e, tinerea capu"ui ap"ecat spre u!aru" stan . In ace"asi ti!p, i se asi ura -o"navu"ui aer proaspat prin tu-u" de aer venti"ator, i se asea#a !asca de o'i en ori i se $ace respiratie arti$icia"a. :entru cresterea tensiunii arteria"e, care este sca#uta in ca# de pa"oare a $etei, se procedea#a ast$e"( se stropeste $ata cu apa rece sau cu si$on de "a &eata, se $reaca +!asea#a, e'tre!itati"e +!aini, picioare,, pentru a "e inca"#i, se insu$"a vapori de a!oniac sau de par$u! tare, se practica un !asa* usor a" ini!ii, prin "ovituri usoare cu pa"!a in re iunea precordia"a, intr%un rit! de =3 de "ovituri pe !inut, ur!arind secundaru" ceasu"ui. Contrain!icatiile #bor l i !in p nct !e &e!ere me!ical Or anis!u" sanatos, asa cu! a! va#ut din capito"e"e precedente, se adaptea#a "a conditii"e din ti!pu" #-oru"ui, variate $ata de ce"e de "a so". In ca#u" unor anu!ite -o"i #-oru" este contraindicat, $iindca or anis!u" -o"nav pierde, tota" sau partia", posi-i"itati"e de adaptare "a noi"e conditii de $unctionare "a -ordu" avionu"ui, variate dupa ca#, "a deco"are, ascensiune, #-or p"an, co-orare si ateri#are.

Contraindicatii !a*ore se i!pun in ca#u" unor -o"i, precu! si in anu!ite stari $i#io"o ice, "e ate de sarcina +dupa "una a opta, si de varsta inaintata +cu e$icienta redusa a or ane"or,. /unt contraindicate, "a per!iterea #-oru"ui, ur!atoare"e -o"i( % -o"i"e respiratorii ca( -ronsiecta#ia pu"!onara, con estia pu"!onara, pneu!onia, e!$i#e!u" pu"!onar, -ronsita cronica, p"eurita, pneu!otora'u", stari"e acute, in$"a!atorii si &ipertro$ice $arin iene +care a$ectea#a tro!pa "ui Eustac&e,) % -o"i"e cardiovascu"are +de ini!a si de circu"atie san uina,, ca( in$arctu" cardiac cu o vec&i!e !ai !ica de 16 "uni, accese"e de an ina pectora"a, &ipertensiunea arteria"a !are, ano!a"ii"e cardiace con enita"e ori casti ate, -o"i a"e va"vu"e"or cardiace) % -o"i"e tu-u"ui di estiv, ca( u"cere"e active astrice, astroduodena"e sau duodena"e, ad!itandu%se transportu" aeros doar dupa doua "uni de "a vindecare sau ce" putin #ece #i"e de "a operatii"e c&irur ica"e pe tu-u" di estiv, dia-etu" neco!pensat, -o"i"e de $icat) % -o"i"e nervoase, ca( epi"epsia, sc&i#o$renia, psi&astenia rava) % -o"i"e conta ioase, de orice natura si in orice $a#a. Este reco!anda-i" ca, inainte de #-or, -o"navii sa intre-e pe !edicii "or curanti daca starea pre#enta a -o"ii "or "e per!ite sa nu $o"oseasca aerotransportu".

Cap. 6. NOTIUNI DE :/I<OLOGIE Proces l !e informare Des$asurarea activitatii si respectiv co!porta!entu" individua" de pi"ota* se -a#ea#a pe in$or!atie. De a"t!interi, nici nu se poate concepe un proces de re "are in s$era uti"i#arii unei in$or!atii adecvate si su$iciente din punct de vedere cantitativ. Co!ponenta sen#oria"a are toc!ai ro"u" de a se"ecta si reco"ta in$or!atii uti"e pentru e"a-orarea si e$ectuarea operatii"or sau actiuni"or re "atoare. C"ase"e de se!na"e sunt( % % % % !esa*e prin care se e'pri!a pi"otu", respectiv sarcina%o-iectiv sau scopu" pe care i" are de atins) instructiuni re$eritoare "a conditii"e in care tre-uie atins scopu" +traseu" ce" !ai convena-i", ina"ti!ea, ti!pu" de #-or etc.,) starea si !odu" de $unctionare in ansa!-"u a aeronavei) se!na"e"e pe care "e enerea#a a!-ianta enera"a de $ond si care sunt e'tre! de variate, dupa continutu" in$or!ationa" si dupa se!ni$icatie +se!na"e ce deriva din $eno!ene !eteo, "u!ina soare"ui, ceata, innourari"e, precipitatii"e, precu! si tra$icu" in #ona de #-or,) in a" doi"ea rind perceptia o!u"ui de "a !ansa este !ereu -o!-ardata cu se!na"e noi care repre#inta succesiunea ca"eidoscopica a e"e!ente"or din #ona pe care o parcur e!.

Cercetari"e psi&o"o ice au aratat ca o-osea"a neuropsi&ica este $avori#ata !ai curand de a!dianta !onotona, saraca in sti!u"i, decat una variata, atra atoare ca peisa* +repere pe so",. Din ce"e aratate !ai sus re#u"ta ca activitatea de pi"ota*, conditionata si sustinuta de o !are diversitate de surse in$or!ationa"e are o accentuata co!ponenta sen#oria"a. In cursu" ei sunt so"icitati aproape toti ana"i#orii o!u"ui+ vi#ua", tacti", propioceptiv, 1ineste#ic, auditiv, o"$activ, viscera", etc.,. Concepte ale sen#atiilor O a"ta etapa a procesu"ui de insusire a cunostinte"or noi de catre e"evi este inte"e erea si enera"i#area !ateria"u"ui nou. Cunoasterea sen#oria"a, cunoasterea prin perceptii si repre#entari este necesara si $o"ositoare pentru orientarea o!u"ui in !ediu" incon*urator, dar ea nu este su$icienta pentru a rea"i#a o

cunoastere !ai adanca a rea"itatii. Date"e o-tinute prin cunoasterea sen#oria"a sunt pre"ucrate cu a*utoru" andirii % proces cercetat de psi&o"o ie % rea"i#andu%se ast$e" o cunoastere rationa"a a rea"itatii. :rin insusirea corecta a notiuni"or, e"evii pot stapani cu usurinta !ateria"u" -o at, divers, variat o$erit de perceptii si repre#entari, se pot orienta !ai usor in rea"itate, pot adopta o atitudine creatoare in activitatea "or, intrucat notiuni"e re$"ecta ceea ce este esentia" si enera" pentru o c"asa de o-iecte si $eno!ene. In procesu" de invata!ant insusirea noi"or notiuni de catre e"evi poate $i rea"i#ata pe doua cai( % inductiv. :erceptii"e si repre#entari"e despre o c"asa de o-iecte ase!anatoare sunt co!parate pentru a se putea sta-i"i ase!anari"e si deose-iri"e intre e"e, se a-stra e apoi ceea ce este co!un si esentia" si se enera"i#ea#a note"e esentia"e $i'andu%"e in notiuni, de$initii) deductiv. /e pre#inta notiunea noua sau de$initia, i"ustrand%o apoi cu $apte, cu e'e!p"e.

Fi'area cunostinte"or se rea"i#ea#a prin !ai !u"te !i*"oace. Dintre acestea ce" !ai des $o"osit este repetitia. :rin repetitie "e aturi"e nervoase te!porare $or!ate in scoarta cere-ra"a cu pri"e*u" insusirii noi"or cunostinte sunt intarite. Un a"t !i*"oc care contri-uie "a $i'area si conso"idarea cunostinte"or este ap"icarea acestora in practica. dupa ce a $ost insusita o de$initie, o "e e, este necesar ca e"evii sa "e ap"ice "a ca#uri noi, sa e'p"ice noi $eno!ene prin "e ea stiinti$ica insusita. For!area priceperi"or si deprinderi"or constituie o a"ta etapa in procesu" de insusire a cunostinte"or de catre e"evi. Aceasta etapa si cea a $i'arii cunostinte"or sunt strans "e ate si asi ura i!preuna posi-i"itatea de ap"icare in practica a cunostinte"or. Perceptia co"niti&a O pri!a etapa in procesu" insusirii cunostinte"or de catre e"evi este perceperea activa a !ateria"u"ui de studiat. Cu a*utoru" si!turi"or, o!u" cunoaste di$erite"e ca"itati a"e o-iecte"or si $eno!ene"or. :erceptia o-iecte"or este -a#a cunoasterii "or. :erceptia are un caracter activ, persoana care percepe isi indreapta atentia !ai !u"t asupra unor aspecte a"e o-iectu"ui respectiv, se"ectea#a i!presii"e pe care "e pri!este de "a acest o-iect, con$or! dorinte"or si interese"or sa"e, con$or! scopu"ui ur!arit. :erceptia unui !ateria" nou este !ai c"ara si !ai precisa daca se spri*ina pe une"e cunostinte do-andite anterior despre ace" !ateria" sau daca e"evu" are de acu! o e'perienta acu!u"ata in "e atura cu e"e.

E'perienta anterioara a e"evi"or e'ercita o in$"uenta puternica asupra preci#iei perceptiei, asupra inte"e erii !ateria"u"ui nou. :entru a pre ati pe e"evi ca sa perceapa activ nou" !ateria" instructoru" or ani#ea#a Gconvor-iri introductiveG, actua"i#and ace"e repre#entari care ii a*uta sa perceapa !ai c"ar sau "e starneste interes si curio#itate pentru !ateria"u" care va $i pre#entat. Tre-uie retinut insa $aptu" ca in procesu" de invata!ant nu este totdeauna posi-i" si nu este totdeauna necesar sa se porneasca de "a perceptii, de "a contactu" direct cu o-iecte"e si $eno!ene"e. Adesea e"evii isi insusesc cunostinte"e despre $eno!ene eo ra$ice, aeronautice, etc., pe -a#a e'p"icatii"or date de catre instructor sau pe -a#a "ecturii din !anua" si din a"te carti. Asteptarea Nici o activitate, deci nici cea de pi"ota* nu se poate des$asura cu randa!ent opti!, daca nu se ape"ea#a "a e'perienta anterioara, atat in $or!a structuri"or in$or!ationa"e +i!a ini % repre#entari, cunostinte etc.,, cat si in cea a sc&e!e"or operationa"%e'ecutive. :i"otu" $ace u# in $iecare secventa de e"e!ente"e in$or!ationa"%instru!enta"e speci$ice, e"a-orate si invatate anterior. Asadar in re "area co!porta!entu"ui de pi"ota*, !e!oria devine o co!ponenta a-so"ut indispensa-i"a. .e!oria se de$ineste ca procesu" de re$"ectare a e'perientei acu!u"ate anterior, care asi ura continuitatea in ti!p a constiintei propriei identitati si $ace posi-i"a raportarea "a trecut, $o"osirea ac&i#itii"or do-andite in vederea re#o"varii !ai e$iciente a sarcini"or actua"e. O in$or!atie nou receptionata nu se $i'ea#a i!ediat, ci tre-uie sa poposeasca un ti!p +pana "a !a'i!u! 13 !inute,, necesar inre istrarii pe suportu" -ioe"ectric. Daca in decursu" acestui interva" actionea#a un nou sti!u" sau un $actor pertur-ator +# o!ot, trau!atis! cere-ra" etc.,, in$or!atia respectiva se ster e. :rocesu" !ne#ic parcur e in dina!ica sa trei $a#e principa"e( % % % intiparirea sau $i'area +!e!orarea,) pastrarea) reactua"i#area.

Fi'area sau !e!orarea consta dintr%un ansa!-"u de operatii de trans$or!are si codi$icare succesiva a in$or!atiei sau e'perientei pre#ente in e"e!ente psi&ice interne sta-i"e +i!a ini, sc&e!e si pro ra!e !otorii, stari e!otiona" a$ective si !otivationa"e,, re"ativ independente de ti!p si inre istrarea "or in !ecanis!e"e pastratoare de "un a durata.

Durata acestei $a#e depinde de ur!atorii $actori) a( vo"u!u" enera" a" !ateria"u"ui sau in$or!atiei ce tre-uie !e!orate) b( natura sau $or!a de pre#entare a !ateria"u"ui +o-iecte, i!a ini, sc&e!e, ci$re, cuvinte, etc.,. In principiu( cu cat un !ateria" este !ai concret, !ai intuitiv, cu atat se !e!orea#a !ai usor, !ai repede, si invers. c( structura interna a !ateria"u"ui +-ine or ani#at si siste!ati#at, s"a- or ani#at si siste!ati#at sau neor ani#at,. Cu cat !ateria"u" este !ai -ine or ani#at si siste!ati#at, cu atat !e!orarea "ui devine !ai usoara.

!( i!portanta sau se!ni$icatia !ateria"u"ui pentru cei care i" invata. Un !ateria" care repre#inta o i!portanta deose-ita pentru satis$acerea unor interese concrete se $i'ea#a inco!para-i" !ai repede decat unu" indi$erent. e( posi-i"itatea su-iectu"ui de a e$ectua actiuni si trans$or!ari concrete asupra !ateria"u"ui $avori#ea#a !e!orarea. f( "a-i"itatea siste!u"ui nervos a" ce"ui care !e!orea#a. Tipu" "a-i" !e!orea#a !ai repede decat tipu" inert.

"( starea $unctiona"a a ce"ui care !e!orea#a +sanatos sau su$erind, o-osit sau odi&nit,. )( pre#enta sau a-senta intentiei de a !e!ora +!e!orarea intentionata este !ai e$icienta decat cea neintentionata,. Fi'area unui !ateria" -o at necesita !ai !u"te repetitii. In a$ara de "un i!ea !ateria"u"ui, nu!aru" acestor repetitii varia#a in $unctie si de $actorii !entionati !ai sus. :entru a deveni e$iciente, repetitii"e tre-uie sa indep"ineasca doua conditii( % % sa $ie esa"onate "a interva"e opti!e de ti!p si distri-uite rationa" pe di$erite perioade +un nu!ar !ai !are "a inceputu" procesu"ui de invatare si !ai !ic catre s$arsit,. sa nu $ie !onotone, adica sa introduca anu!ite variatii care sa sti!u"e#e interesu" si atentia su-iectu"ui.

:astrarea se e'pri!a in durata in decursu" careia !ateria"u" odata !e!orat, se !entine "a un nive" de $unctiona"itate satis$acator in !ecanis!e"e interne a"e !e!oriei. Lun i!ea acestei durate varia#a pentru di$erite continuturi a"e e'perientei in "i!ite $oarte !ari % de "a cateva !inute pana "a s$arsitu" vietii. :astrarea se re$era nu nu!ai "a durata, ci si "a posi-i"itatea de a reproduce co!p"et si corect !ateria"u" stocat. In principiu se spune ca o !e!orie este cu atat !ai -una, cu cat pastrea#a !ai corect !ateria"u" !e!orat. 9eactua"i#area repre#inta procesu" de punere in $unctiune a continuturi"or si structuri"or operatorii a"e e'perientei e"a-orate anterior.

Anticiparea In structura oricarei activitati, pe "an a veri i"e, operatii"e si actiuni"e orientate ne!i*"ocit in directia re#o"varii sarcini"or speci$ice si o-tinerii per$or!ante"or scontate, se inc"ude si o co!ponenta eva"utiva. Aceasta constitue o di!ensiune "o-a"a a persona"itatii. Co!ponenta eva"uativa de$ineste speci$icu" raportarii "a sine si a" atitudinii $ata de sine, si speci$icu" raportarii "a propria activitate, "a propriu" !od de co!portare si a" atitudinii $ata de propria activitate. Luata ana"itic, co!ponenta eva"uativa cuprinde e"e!ente"e co nitive +in$or!ari, operatii de !asurare, co!parare, c"asi$icare, deci#ie, etc.,, e"e!ente !otivationa"e +se!ni$icatia di$erite"or !o-i"uri posi-i"e a"e activitatii, ierar&i#arii va"orice a !otive"or,, a$ective +se"ectari a$ective a eveni!ente"or, re#u"tate"or actiuni"or e$ectuate, a!p"i$icatori sau tona"i#atori a$ectivi, depresori a$ectivi etc.,, vo"itive +spiritu" si cura*u" raspunderii, &otararea, $er!itatea, etc.,. Transpusa in p"anu" activitatii, co!ponenta eva"uativa parcur e ur!atoare"e etape( % % % % % e"a-orarea si stocarea eta"onu"ui re#u"tatu"ui $ina") e"a-orarea si stocarea indicatori"or de ordin cantitativ si ca"itativ ai re#u"tatu"ui eta"on) inre istrarea re#u"tate"or partia"e si aprecierea "or din perspectiva re#u"tatu"ui $ina"%eta"on) introducerea corectii"or ce se i!pun dupa sesi#area unor deviatii) inre istrarea re#u"tatu"ui o-tinut +!ai -un decat ce" p"ani$icat, corespunde cu ce" p"ani$icat, !ai s"a- decat ce" p"ani$icat, si asupra co!porta!entu"ui prin care s%a a*uns "a re#u"tatu" dat.

)%isnuinte For!area priceperi"or si deprinderi"or constituie o a"ta etapa in procesu" de insusire a cunostinte"or de catre e"evi. Aceasta etapa si cea a $i'arii cunostinte"or sunt strans "e ate si asi ura i!preuna posi-i"itatea de ap"icare in practica a cunostinte"or. :rin e'ercitiu se inte"e e e'ecutarea repetata si constienta a unei actiuni. Cu a*utoru" e'ercitii"or e"evii isi $i'ea#a !ai -ine cunostinte"e insusite, isi $or!ea#a priceperi si deprinderi de tot $e"u" si prin aceasta isi creea#a posi-i"itati de de#vo"tare u"terioara. La inceput se e'p"ica e"evi"or scopu" e'ercitiu"ui pe care i" vor e$ectua, apoi "i se arata si "i se e'p"ica operatia respectiva. :ri!e"e e'ercitii pe care "e $ac e"evii pentru a se $a!i"iari#a cu operatia de!onstrata de instructor se nu!esc e'ercitii introductive sau de antrena!ent. In

cadru" "or e"evii repeta de cateva ori !odu" de a e$ectua operatia respectiva. E"evii e'ecuta apoi operatia respectiva de !ai !u"te ori, in !od independent, dar suprave &eati de instructor, cautand sa se apropie cat !ai !u"t de !ode"u" aratat de e". Aceste e'ercitii asi ura $or!area deprinderi"or. E"e se nu!esc e'ercitii de -a#a. La inceput ase!enea e'ercitii cuprind si erori. Este necesar ca e"evii sa $ie suprave &eati, indru!ati si a*utati ca sa e"i!ine erori"e initia"e si sa%si $or!e#e deprinderi corecte. Corectarea unei deprinderi resite este adesea !ai di$ici"a decat $or!area unei deprinderi noi. :entru !entinerea deprinderi"or $or!ate si pentru preinta!pinarea s"a-irii "or este necesar ca in "ectii"e ur!atoare, odata cu e$ectuarea e'ercitii"or pentru $or!area de noi priceperi si deprinderi, sa se ur!areasca si intarirea deprinderi"or $or!ate anterior. Fo"osirea cu succes a e'ercitii"or este conditionata de respectarea anu!itor cerinte( % "a -a#a e'ercitiu"ui tre-uie sa stea idei c"are, insusite in !od constient. Daca e"evu" "ucrea#a !ecanic, $ara sa%si dea sea!a de re u"a pe care o ap"ica, e'ercitiu" nu%si atin e scopu". e'ercitii"e sa $ie variate, atat in ce priveste continutu", cat si $or!a "or. @arietatea e'ercitii"or este necesara pentru a cu"tiva capacitatea e"evi"or de a ap"ica un principiu sau o re u"a in ca#uri cat !ai diverse, pentru a "e spori treptat spiritu" de independenta in !unca, a "e !entine interesu" si atentia in ti!pu" acesteia. e'ercitii"e sa $ie radate. Fiecare deprindere noua tre-uie incadrata in siste!u" deprinderi"or $or!ate anterior. e'ercitii"e tre-uie sa ai-a o continuitate si o durata care sa asi ure $or!area priceperi"or si deprinderi"or. Daca nu!aru" "or este prea !ic nu se asi ura $or!area acestora. La inceput va tre-ui ca e'ercitii"e sa $ie !ai dese, iar dupa $or!area si conso"idarea deprinderi"or si priceperi"or, nu!aru" va scadea.

% %

E'ercitiu" se $o"oseste nu!ai dupa ce, in prea"a-i", prin inter!ediu" ce"or"a"te !etode !ai sus a!intite s%a rea"i#at, insusirea constienta a cunostinte"or. In continuare pentru $i'are se poate or ani#a repetarea si se poate e$ectua e'ercitiu", care da posi-i"itatea instructoru"ui sa constate si eventua"e"e o"uri si insu$iciente in cunostinte"e si deprinderi"e $iecarui e"ev. :entru deprinderea unei actiuni este necesar sa se inceapa cu $or!area unor co!ponente a"e ei, !ai si!p"e, usoare. Oricat de si!p"a ar $i "a inceput actiunea respectiva, e"evu" o indep"ineste cu e$ort, e$ectuand !u"te !iscari in p"us. 9epetand insa de !ai !u"te ori aceeasi operatie, su- contro"u" instructoru"ui, se e"i!ina treptat aceste !iscari de prisos, e$ortu" cana"i#andu%se in !iscarea !inii si in coordonarea ei, su- contro"u" ana"i#oru"ui vi#ua" si a ce"ui auditiv. Sistem l central !e !eci#ie

Intrucat in dina!ica activitatii de pi"ota* ce"e !ai i!portante sunt perceptia, !otricitatea si atentia, e'ista tendinta de a trece pe p"an secundar co!ponenta inte"ectiva % nive"u" de inte"i enta si andirea. Cu cat co!ponenta inte"ectiva se situea#a pe o treapta ca"itativa !ai ina"ta, cu atat iesirea din situatii"e critice va $i !ai rapida si !ai adecvata +corecta,. Individu" dotat cu o inte"i enta "a "i!ita sau su- "i!ita nu va $ace $ata unor ase!enea situatii, isi va pierde capu" si va co!ite erori rave in !anevrarea aeronavei. :rin speci$icu" "or, sarcini"e in activitatea de pi"ota*, rec"a!a aproape in per!anenta inte"i enta. In s$arsit, inte"i enta nu este nu!ai un !ecanis! interpretativ%re#o"utiv, ci si unu" re u"ator. Ea coordonea#a in $unctie de speci$icu" si se!ni$icatia situatii"or o-iective, e"e!ente"e !otivationa"e, a$ective si !otorii in acte co!porta!enta"e $ina"iste, !oderand si $ranand tendinte"e si reactii"e i!pu"sive. Foarte $recvent, in activitatea de pi"ota* sunt so"icitate !ecanis!e"e de deci#ie, care se su-ordonea#a strucutra" tot andirii. Functia deci#iei este so"icitata de sarcini"e cu caracter a"ternativ, de a"e ere. E"e privesc pe de o parte, !o!entu" de e$ectuare a unei actiuni +!anevre, iar pe de a"ta parte varianta de actiune. Capacitate mentala/ limitari In#estrat cu constiinta, o!u" se poate proiecta !inta" in ca!pu" di$erite"or activitai. E" isi $or!ea#a ast$e" o i!a ine despre sine ca su-iect sau a ent capa-i" sa des$asoare o activitate. In $unctie de radu" de adecvare "a rea"itate, aceasta i!a ine poate $i veridica +si in acest ca# ea re$"ecta cu su$icienta o-iectivitate ceea ce poate si ceea ce $ace e$ectiv persoana respectiva in activitate, % sau denaturata +si in acest ca# ea se a-ate aprecia-i" de "a rea"itatea o-iectiva. Denaturarea autoperceperii si autoeva"uarii in raport cu activitatea data se poate produce in doua sensuri( % % in !inus, ceea ce duce "a su-esti!area posi-i"itati"or si capacitati"or sa"e, situand persoana su- ran u" sau de !erit si) in p"us, ceea ce deter!ina o atitudine de supraesti!are a posi-i"itati"or si capacitati"or rea"e, $acand ca persoana respectiva sa se p"ase#e pe un cran !u"t superior $ata de ce" care i se cuvine o-iectiv. In a!-e"e ca#uri e$ectu" este ne ativ.

Tendinta de su-esti!are duce cu ti!pu" "a de#vo"tatea unui senti!ent de ne!u"tu!ire $ata de sine, de neincredere in $orte"e proprii, de nerea"i#are, de neputinta si inuti"itate, care conturea#a co!p"e'u" de in$erioritate. Toate acestea scad randa!entu" in activitate si pot #druncina ec&i"i-ru" psi&ic a" persoanei respective.

Atitudinea de supraapreciere poate antrena de#vo"tarea in ti!p a senti!entu"ui de incredere e'a erata in $orte"e proprii, persoana in cau#a va oni dupa succes cu orice pret, va !ani$esta tocire a si!tu"ui autocritic si opacitate $ata de o-servatii"e si su estii"e ce"or din *ur. Convinsa de propria per$ectiune, nu va !ai depune nici un e$ort de autoper$ectionare si toate acestea se vor ras$ran e ne ativ asupra re#u"tate"or activitatii si ec&i"i-ru"ui psi&ic intern a" individu"ui. Ase!enea persoane vor $i in per!anenta ne!u"tu!ite de discrepanta pe care sunt inevita-i" nevoite sa o constate, intre ceea ce asteapta sa o-tina, in virtutea parerii e'a erat de -une despre posi-i"itati"e "or si re#u"tate"e o-tinute !u"t su- asteptari. E"e tind sa%i considere pe cei din *ur raspun#atori si vinovati pentru eventua"e"e esecuri, devenind prin aceasta sursa de tensiune in co"ectiv. S rse !e informare :rin procesu" de invata!ant se ur!areste in#estrarea tineretu"ui cu noi cunostinte, e"evii parcur and ca"ea de "a necunoastere "a cunoastere. La "ectii e"evii percep ca"itati noi a"e o-iecte"or si $eno!ene"or, isi i!-o atesc !intea cu noi repre#entari, notiuni, re u"i, de$initii si "e i. /copu" ur!arit atat prin cunoasterea stiinti$ica cat si prin procesu" de invata!ant este ca o!u" sa%si insuseasca noi cunostinte. /a cerceta! etape"e procesu"ui de invata!ant, intrucat acestea ne a*uta nu nu!ai sa de"i!ita! !ai precis procesu" de invata!ant de ce" a" cunoasterii stiinti$ice, ci sa si surprinde! une"e trasaturi esentia"e a"e ce"ui dintai. O pri!a etapa in procesu" insusirii cunostinte"or de catre e"evi este perceperea activa a !ateria"u"ui de studiat. Cu a*utoru" si!turi"or, o!u" cunoaste di$erite"e ca"itati a"e o-iecte"or si $eno!ene"or. :erceptia o-iecte"or este -a#a cunoasterii "or. :erceptia are un caracter activ, persoana care percepe isi indreapta atentia !ai !u"t asupra unor aspecte a"e o-iectu"ui respectiv, se"ectea#a i!presii"e pe care "e pri!este de "a acest o-iect, con$or! dorinte"or si interese"or sa"e, con$or! scopu"ui ur!arit. :erceptia unui !ateria" nou este !ai c"ara si !ai precisa daca se spri*ina pe une"e cunostinte do-andite anterior despre ace" !ateria" sau daca e"evu" are de acu! o e'perienta acu!u"ata in "e atura cu e"e. E'perienta anterioara a e"evi"or e'ercita o in$"uenta puternica asupra preci#iei perceptiei, asupra inte"e erii !ateria"u"ui nou. :entru a pre ati pe e"evi ca sa perceapa activ nou" !ateria" instructoru" or ani#ea#a Gconvor-iri introductiveG, actua"i#and ace"e repre#entari care ii a*uta sa perceapa !ai c"ar sau "e starneste interes si curio#itate pentru !ateria"u" care va $i pre#entat.

Tre-uie retinut insa $aptu" ca in procesu" de invata!ant nu este totdeauna posi-i" si nu este totdeauna necesar sa se porneasca de "a perceptii, de "a contactu" direct cu o-iecte"e si $eno!ene"e. Adesea e"evii isi insusesc cunostinte"e despre $eno!ene eo ra$ice, aeronautice, etc., pe -a#a e'p"icatii"or date de catre instructor sau pe -a#a "ecturii din !anua" si din a"te carti. O a"ta etapa a procesu"ui de insusire a cunostinte"or noi de catre e"evi este inte"e erea si enera"i#area !ateria"u"ui nou. Cunoasterea sen#oria"a, cunoasterea prin perceptii si repre#entari este necesara si $o"ositoare pentru orientarea o!u"ui in !ediu" incon*urator, dar ea nu este su$icienta pentru a rea"i#a o cunoastere !ai adanca a rea"itatii. Date"e o-tinute prin cunoasterea sen#oria"a sunt pre"ucrate cu a*utoru" andirii % proces cercetat de psi&o"o ie % rea"i#andu%se ast$e" o cunoastere rationa"a a rea"itatii. :rin insusirea corecta a notiuni"or, e"evii pot stapani cu usurinta !ateria"u" -o at, divers, variat o$erit de perceptii si repre#entari, se pot orienta !ai usor in rea"itate, pot adopta o atitudine creatoare in activitatea "or, intrucat notiuni"e re$"ecta ceea ce este esentia" si enera" pentru o c"asa de o-iecte si $eno!ene. In procesu" de invata!ant insusirea noi"or notiuni de catre e"evi poate $i rea"i#ata pe doua cai( % inductiv. :erceptii"e si repre#entari"e despre o c"asa de o-iecte ase!anatoare sunt co!parate pentru a se putea sta-i"i ase!anari"e si deose-iri"e intre e"e, se a-stra e apoi ceea ce este co!un si esentia" si se enera"i#ea#a note"e esentia"e $i'andu%"e in notiuni, de$initii) deductiv. /e pre#inta notiunea noua sau de$initia, i"ustrand%o apoi cu $apte, cu e'e!p"e.

Fi'area cunostinte"or se rea"i#ea#a prin !ai !u"te !i*"oace. Dintre acestea ce" !ai des $o"osit este repetitia. :rin repetitie "e aturi"e nervoase te!porare $or!ate in scoarta cere-ra"a cu pri"e*u" insusirii noi"or cunostinte sunt intarite. Un a"t !i*"oc care contri-uie "a $i'area si conso"idarea cunostinte"or este ap"icarea acestora in practica. dupa ce a $ost insusita o de$initie, o "e e, este necesar ca e"evii sa "e ap"ice "a ca#uri noi, sa e'p"ice noi $eno!ene prin "e ea stiinti$ica insusita. !timuli si atentie Atentia Atentia este o $unctie psi&ica indispensa-i"a in orice !o!ent a" e'istentei, avand ro"u" de a autore "a activitatea psi&ica pe !icrointerva"e si inter!itent. For!e"e sau tipuri"e de atentie au $ost sta-i"ite in $unctie de doua criterii(

A. activitatea psi&ica in cadru" careia se !ani$esta si radu" de i!p"icare a contro"u"ui) B. e$ortu" vo"untar a" su-iectu"ui. A* Activitatea psi+ica* :ri!u" criteriu a dus "a de"i!itarea a doua $or!e principa"e de atentie( atentia nespeci$ica +starea de ve &e sau de vi i"enta, si o stare de asteptare +starea de start, de panda, si atentia speci$ica. Atentia speci$ica este cea care intervine si $aci"itea#a des$asurarea unei activitati psi&ice concrete. :ute! spune ca este o $or!a de atentie instru!enta"a sau operanta. Ea este $or!ata din trei tipuri distincte( a( atentia sen#oria"a este i!p"icata in toate $a#e"e de des$asurare a perceptiei +detectie, discri!inare si identi$icare,. :re#enta ei sporeste capacitatea re#o"utiva a ana"i#ori"or +creste nive"u" sensi-i"itatii,, atenuea#a e$ecte"e $actori"or pertur-atori e'terni sau interni, diri*ea#a si !entine actiuni"e de e'p"orare a o-iectu"ui perceptiei, $aci"itand $or!area unei i!a ini adecvate si c"are. b( atentia inte"ectiva este dec"ansata de $or!u"area unei intre-ari sau pro-"e!e, a carei re#o"vare rec"a!a e$ectuarea unui proces sustinut de andire. 9o"u" ei in acest ca# este or ani#area "o ica a rationa!ente"or si operatii"or, contro"u" re#u"tate"or partia"e si a" ce"ui $ina". c( atentia !otorie este raspun#atoare de coordonarea !iscari"or in raport cu continutu" sarcini"or si speci$icu" scopuri"or ce tre-uiesc rea"i#ate. Ea intervine indeose-i in cursu" $or!arii deprinderi"or, actionand ca se"ector a" !iscari"or corecte si !ecanis! de $ranare a ce"or inadecvate.

* Efortul voluntar Dupa radu" de participare a vointei +ce" de a" doi"ea criteriu, se distin trei $or!e de atentie( a( atentia invo"untara se rea"i#ea#a $ara nici un e$ort de vointa, $ara intentia su-iectu"ui. Ea este incitata si sustinuta de noutatea si intensitatea sau pre nanta sti!u"i"or e'terni. :oate $i asi!i"ata re$"e'u"ui de orientare. b( atentia vo"untara are "a -a#a o co!anda vo"untara, de"i-erata a su-iectu"ui. % tre-uie sa $iu atent %, deci se rea"i#ea#a cu pretu" unui e$ort si cu consu! ener etic. c( :e !asura ce in ti!pu" unei activitati se e"a-orea#a si se conso"idea#a continuturi"e in$or!ationa"e si structuri"e operationa"e corespun#atoare, devine tot !ai i!portanta atentia post vo"untara. Aceasta isi pastrea#a caracteru" intentiona", de"i-erat, dar isi !icsorea#a incarcatura de e$ort si consu!u" de ener ie necesara.

Proprietatile atentiei :si&o"o ia e'peri!enta"a a reutit sa !asoare si sa cuanti$ice, atentia, sta-i"indu%i ur!atoare"e proprietati( % % % % % vo"u!u" concentrarea) sta-i"itatea) distri-utivitatea) co!utativitatea.

@o"u!u" se deter!ina dupa nu!aru" de e"e!ente +o-iecte, "itere, ci$re, cuvinte, $i uri, etc., care pot $i constienti#ate si!u"tan in ca!pu" perceptiv e'tern, sau dupa nu!aru" i!a ini"or, idei"or, etc, ce pot $i !entinute si!u"tan in s$era c"ara a constiintei. Concentrarea e'pri!a intensitatea cu care atentia se $i'ea#a asupra o-iectu"ui cercetat. Ea se a$"a in raport invers proportiona" cu vo"u!u". Cu cat ne concentra! !ai !u"t, cu atat nu!aru" e"e!ente"or pe care "e $i'a! este !ai !ic si viceversa. E'ista !ari deose-iri in capacitatea de concentrare a atentiei di$eriti"or indivi#i. In ti!p ce une"e persoane pot sa se concentre#e atat de adanc incat sa%si continue activitatea in conditii"e actiunii unor $actori pertur-atori puternici +# o!ote,, a"te"e se concentrea#a atat de s"a-, incat sunt distrase de cei !ai neinse!nati sti!u"i din a!-ianta. O-osea"a nervoasa si di$erite su-stante $ar!aco"o ice scad capacitatea de concentrare. /ta-i"itatea e'pri!a di!ensiunea te!porara a atentiei. Ea se deter!ina ca durata co!pacta sau continua in decursu" careia atentia se !entine "a nive"u" opti! de concentrare. Distri-utivitatea atentiei se re$era "a e'tensiunea concentrarii "a un !o!ent dat. Distri-utivitatea arata nu!aru" e"e!ente"or asupra carora ea poate indrepta si $oca"i#a si!u"tan atentia, sau nu!aru" actiuni"or care pot $i e'ecutate in ace"asi ti!p. Co!utativitatea sau $"e'i-i"itatea este proprietatea atentiei de a ur!a "o ica interna a activitatii si de a se dep"asa cu usurinta de "a o secventa "a a"ta, in cadru" ace"eiasi $or!e de activitate si de "a o $or!a de activitate "a a"ta. Intrucat co!utativitatea este o di!ensiune dina!ica, ea poate $i core"ata si cu tipuri"e te!pera!enta"e. Ast$e" tipu" co"eric pre#inta cea !ai !are !o-i"itate a procese"or nervoase si cea !ai ina"ta capacitate de co!utare. Tipu" san uinic, co!parativ cu co"ericu", poseda o !o-i"itate !ai sca#uta si i!p"icit, o capacitate de co!utare !oderata. Capacitatea de co!utare "a tipu" $"e !atic, caracteri#at prin inertie accentuata a procese"or nervoase va $i redusa. Capacitatea de co!utare poate scadea "a orice persoana su- in$"uienta unor $actori pertur-atori ca o-osea"a, stresu", tensiunea e!otiona"a, a"coo", dro uri"e, etc.

Comunicare ver%ala Conversatia este !etoda de invata!ant care se $o"oseste pentru $i'area cunostinte"or si trans!iterea de cunostinte noi. Fo"osirea conversatiei ca !etoda de invata!ant este !ai di$ici"a decat $o"osirea a"tor !etode. Arta de a pune intre-ari, de a sti!u"a cu a*utoru" "or participarea activa a e"evi"or "a "ectii si de a asi ura pe aceasta ca"e insusirea vo"u!u"ui de cunostinte preva#ute de pro ra!a cere o serioasa pre atire. :rincipa"e"e cerinte pe care tre-uie sa "e indep"ineasca intre-ari"e adresate e"evi"or sunt ur!atoare"e( % Intre-ari"e tre-uie sa $ie precise din punctu" de vedere a" continutu"ui, concise ca $or!a, e'pri!ate corect si si!p"u. Acestea sunt retinute usor de e"evi si i!pri!a un rit! viu conversatiei) Intre-ari"e nu tre-uie sa cuprinda ter!eni care nu pot $i inte"esi de e"evi sau sa ai-a o constructie straina spiritu"ui "i!-ii ro!ane) Intre-ari"e tre-uie sa sti!u"e#e andirea e"evi"or, sa%i so"icite "a de#va"uirea esentia"u"ui si enera"u"ui, "a !otivarea anu!itor raspunsuri, "a e$ectuarea de co!paratii, de caracteri#ari. Intre-area nu tre-uie sa cuprinda in sine raspunsu" si nici sa%" su ere#e, sa nu $ie prea usoara si nici prea rea)

% %

Intre-area tre-uie adresata intre ii c"ase, apoi se "asa ti!pu" necesar de andire asupra raspunsu"ui, dupa care se cere unui e"ev sa%" $or!u"e#e. /i raspunsuri"e tre-uie sa $ie, ca si intre-ari"e c"are, corecte si precise. 9aspunsuri"e date de e"evi tre-uie sa arate ca ei si%au insusit in !od constient cunostinte"e. Nu se va trece peste raspunsu" unui e"ev daca se constata ca acesta si%a insusit cunostinte"e in !od !ecanic. In acest ca# se va re$or!u"a intre-area. Memoria si limitele sale Nici o activitate, deci nici cea de pi"ota* nu se poate des$asura cu randa!ent opti!, daca nu se ape"ea#a "a e'perienta anterioara, atat in $or!a structuri"or in$or!ationa"e +i!a ini % repre#entari, cunostinte etc.,, cat si in cea a sc&e!e"or operationa"%e'ecutive. :i"otu" $ace u# in $iecare secventa de e"e!ente"e in$or!ationa"%instru!enta"e speci$ice, e"a-orate si invatate anterior. Asadar in re "area co!porta!entu"ui de pi"ota*, !e!oria devine o co!ponenta a-so"ut indispensa-i"a. .e!oria se de$ineste ca procesu" de re$"ectare a e'perientei acu!u"ate anterior, care asi ura continuitatea in ti!p a constiintei propriei identitati si $ace posi-i"a raportarea "a trecut, $o"osirea ac&i#itii"or do-andite in vederea re#o"varii !ai e$iciente a sarcini"or actua"e.

O in$or!atie nou receptionata nu se $i'ea#a i!ediat, ci tre-uie sa poposeasca un ti!p +pana "a !a'i!u! 13 !inute,, necesar inre istrarii pe suportu" -ioe"ectric. Daca in decursu" acestui interva" actionea#a un nou sti!u" sau un $actor pertur-ator +# o!ot, trau!atis! cere-ra" etc.,, in$or!atia respectiva se ster e. :rocesu" !ne#ic parcur e in dina!ica sa trei $a#e principa"e( % % % intiparirea sau $i'area +!e!orarea,) pastrarea) reactua"i#area.

Fi'area sau !e!orarea consta dintr%un ansa!-"u de operatii de trans$or!are si codi$icare succesiva a in$or!atiei sau e'perientei pre#ente in e"e!ente psi&ice interne sta-i"e +i!a ini, sc&e!e si pro ra!e !otorii, stari e!otiona" a$ective si !otivationa"e,, re"ativ independente de ti!p si inre istrarea "or in !ecanis!e"e pastratoare de "un a durata. .e!oria proprie activitatii de pi"ota* nu este data, asa cu! inc"ina unii sa creada, ci ea se $or!ea#a in cadru" procesu"ui de instruire. :entru $aci"itatrea $or!arii si conso"idarii structuri"or !ne#ice a"e activitatii de pi"ota* pute! ape"a "a diverse procedee !ne!ote&nice. Trei dintre acestea ni se par !ai adecvate activitatii de pi"ota* si anu!e( a( procesu" or ani#arii si siste!ati#arii "o ice, consta in i!partirea sarcini"or si !ateria"u"ui de invatare in unitati "o ice si dispunerea "or seria"a co$or! pro ra!u"ui de per$or!are a activitatii) b( procesu" asocierii presupune "e area !ateria"u"ui nou de o-iecte, i!a ini, sc&e!e !ai $a!i"iare !ai cunoscute. Acest procedeu se ap"ica strict individua"i#at, $iecare recur and "a ace"e suporturi care ii sunt "a inde!ana, !ai -ine conso"idate in $ondu" e'perientei anterioare) c( procesu" "oca"i#arii sau spatia"i#arii consta in p"asarea !inta"a a notiuni"or te&nice a re u"a!ente"or in anu!ite situatii concrete de activitate.

Ca #ele interpretarii "resite Ana"i#a dina!icii oricarei activitati necesita cunoasterea $actori"or cu in$"uienta pertur-atoare. In pi"ota*, aceasta se i!pune cu si !ai !u"ta acuitate, dat $iind coe$icientu" ridicat de risc pe care i" co!porta. 9e"evarea si tinerea su- contro" a acestor $actori, in scopu" reducerii pe cat posi-i" a e$ecte"or "or ne ative, tre-uie se devina o preocupare per!anenta atat a or ane"or si servicii"or insarcinate cu or ani#area si contro"u" activitatii de #-or, cat si a $iecarui pi"ot in parte.

In activitatea de #-or cei !ai i!portanti $actori pertur-atori sunt $actorii care tin de pi"ot. Data $iind diversitatea "or, pentru c"aritate ii vo! i!parti in trei su- rupe( % % % $actori structura"i interni) $actori interni derivati) $actori e'terni inte rati in structura !otivationa"a interna.

Factorii structura"i interni inc"ud toate e"e!ente"e si insusiri"e care tin de or ani#area intriseca a siste!u"ui persona"itatii pi"otu"ui, deci acei $actori care sunt pre#enti in per!anenta in des$asurarea co!porta!entu"ui de pi"ota*, inca de "a inceputu" acestuia. Dintre cei !ai i!portanti enu!era!( % % % % % % % insta-i"itatea atentiei) insta-i"itatea e!otiona"a si re#istenta sca#uta "a stress) autocontro"u" sca#ut +s"a-a stapanire de sine,) inertia crescuta a sc&e!e"or sensorio!otorii si deci#iona"e) i!pu"sivitate si a resivitate accentuate) responsa-i"itate redusa) tendinta "a teri-i"is!, e ois!u" si individua"is!u") supraesti!area propriu"ui nive" de co!petenta in stapanirea te&nicii de pi"ota* +stapanirea aeronavei,) su-esti!area riscu"ui.

In cate oria $actori"or interni derivati se inc"ud o-osea"a si stari"e e!otiona"e puternice, provocate de con$runtarea directa sau indirecta cu situatii critice, eneratoare de accidente. In cate oria $actori"or e'terni inte rati in structura !otivationa"a interna. se inc"ud acei sti!u"i e'terni pe care pi"otu" si%i ad!inistrea#a sin ur si $ata de care isi creea#a o dependenta !otivationa"a !ai puternica sau !ai s"a-a. Cei !ai i!portanti dintre ei sunt( a"coo"u", !edica!ente"e +psi&oe'itante si psi&oin&i-ante, si tutunu". Stres l Cuvantu" stres este asa de u#itat de "a o vre!e, incat a inceput sa%si piarda inte"esu" de Iperico"C, de I-oa"a reaC. :are ceva asa, $u!e os si indepartat, un soi de rau care ii pandeste intotdeauna pe a"tii si niciodata pe noi, oricu!, ceva de care nu se poate !uri. /tresu" "oveste psi&ic, iar cand or anis!u" cedea#a nervos, siste!u" de aparare ridica -rate"e si se preda. .a*oritatea -o"i"or !i"eniu"ui trei au in co!ponenta "or stresu", adica

o-osea"a cu!p"ita, iritarea, &arta u", presiunea insuporta-i"a "a care sunte! supusi de vite#a ne-una in care ni se des$asoara, de "a o vre!e, viata. Lipsuri"e, ne"inisti"e, concurenta acer-a, oana dupa -ani, sin uratatea care ne paste ducand aceasta viata ne-una. Lipsa co!unicarii. Depresia. Ter!enu" de stres, provenit din en "e#a !edieva"a % distress % +neca#, di$icu"tate, situatie nep"acuta,, se!ni$ica raspunsu" nespeci$ic a" or anis!u"ui "a orice so"icitare. Desi ter!enu" ca atare, nu insea!na nu!ai tensiune nervoasa, consecinta a actiunii $actori"or nocivi +stresu" poate $i un "ucru p"acut, $ara ur!ari ne ative,, indicand doar so"icitarea adoptiva a or anis!u"ui, in "i!-a*u" cotidian stresu" este asociat stari"or de supraso"icitare, ne "i*andu%se $aptu" ca e" repre#inta un insotitor per!anent a" vietii, ca "ipsa "ui se nu!este !oarte. ' Stresul sistemic, inte"es ca un sindro!, caracteri#at printr%o !u"titudine intercore"ata de raspunsuri speci$ice si nespeci$ice a"e or anis!u"ui "a actiunea a enti"or stresori, inc"u#and atat "e#iunea provocata, cat si u#ura or anis!u"ui si su$erinta resi!tita, are totdeauna o co!ponenta psi&ica. Este asa nu!itu" stres psi&ic secundar. Dar e'ista si un stres psi&ic pri!ar, in care a entii stresori "e#ea#a s$era psi&icu"ui, provocand trairi su-iective peni-i"e, discon$ort, an'ietate. /ti!u"ii ne ativi sau indi$erenti sunt perceputi ca avand o se!ni$icatie nociva si in consecinta se produc !odi$icari de conduita disproportionate, neadaptative. Ce" !ai adesea stresu" psi&ic este provocat prin inter!ediu" "i!-a*u"ui. Dar structuri"e a"terate prin stresu" psi&ic sunt atat de natura !ateria"a +siste!u" nervos centra",, cat si spiritua"a +procese psi&ice ca atare,. C&iar daca in ca#u" stresu"ui psi&ic de#or ani#area spiritua"a pri!ea#a, aceasta nu insea!na ca, data $iind unitatea psi&o$i#io"o ica, nu su$era intre u" or anis!. Cauze si efecte Ne%a! o-isnuit sa spune!, de e'e!p"u, ca o anu!ita persoana a fost stresata, ca o a"ta traieste in conditii de stres per!anent etc. De $iecare data ave! in vedere supraso"icitarea individu"ui, incapacitatea de raspuns adaptiv "a a entii din !ediu" incon*urator. Ca ur!are se produce o u#ura a or anis!u"ui si un ina"t rad de su$erinta. A entii vata!atori $i#ici, c&i!ici, -io"o ici, produc doua tipuri de e$ecte asupra or anis!u"ui( % % e$ecte speci$ice +reactii adaptive de raspuns "a $iecare $actor de a resiune) e$ecte nespeci$ice +co!une tuturor a enti"or stresanti,.

Daca si!pto!e"e stresu"ui sunt re"ativ si!p"u de recunoscut, cau#e"e "ui se "asa !ai reu &icite. In !ii"e de studii care i%au $ost dedicate, ori inea "ui e "oca"i#ata atat in $apte de o i!ensa -ana"itate % "ipsa de si uranta !ateria"a sau e'cesu" de ioni po#itivi %, cat si in $apte co!p"e'e, de o-icei de ori ine su$"eteasca( decese, divorturi, despartiri etc. /tudiu" ce" !ai co!p"e', un soi de I-i-"ieC a stresu"ui conte!poran, "e apartine unor doi ce"e-ri

psi&iatri a!ericani, <o"!es si 9a&e, care in cartea intitu"ata 0Scara evenimentelor cotidiene1, notea#a de "a 1 "a 133, ravitatea $apte"or care dec"ansea#a stresu". De pi"da, daca sar-atoarea de Craciun, cu $or$ota ei, are indice"e 16, pierderea unei $iinte apropiate e notata cu 133. Din pacate, se"ectia operata scapa o !u"ti!e de cau#e persona"e care ne $ac sa $i! depri!ati sau an oasati( e"o#ia, sin uratatea, $rustrarea, tradarea etc. Adesea, stresu" re#u"ta din con$"icte"e nascute intre doi sau !ai !u"ti indivi#i, !ani$estandu%se in !od di$erit( dorinta de co!unicare se opune dorintei de so"itudine, dorinta de independenta, ce"ei de dependenta, dorinta de co!petitie, ce"ei de cooperare, dorinta de a $ace ce%ti p"ace, ce"ei de a te supune o-"i atii"or socia"e. In !od $iresc, daca vo! sti cu care din aceste con$"icte ne con$runta!, vo! sti !ai -ine si cu! sa re!edie! stresu" pe care%" provoaca. E'ista trei cau#e principa"e a"e stresu"ui( $i#ice, psi&o"o ice +"e ate de e!otii, si stresu" "e at de !odu" de viata pe care i" duce!. Intre $actorii $i#ici se nu!ara( dureri"e provocate de -o"i, vio"ente"e in $a!i"ie si "a scoa"a, pre#enta unor $actori de po"uare sonora a$"ati in apropiere % discoteci, ari, $a-rici, vecini # o!otosi etc. Factorii "e ati de !odu" de viata privesc activitati"e pro$esiona"e epui#ante, e$ortu" sportiv e'cesiv, consu!u" e'a erat de a"coo" si de e'citante. In $ine, $actorii psi&ici, cei a caror radacina se a$"a in spiritu" si i!a inatia noastra, sunt cei !ai insidiosi si ce" !ai reu de stapanit. Intre ei se nu!ara( an'ietatea +tea!a de un rau per!anent,, senti!entu" de vinovatie $ata de noi sau $ata de a"tii, viata I"a ter!enC, pro ra!ata ora de ora si #i de #i, p"ictisea"a, vanitatea, a!-itia, $rustrarea, $rica, dorinta de a parveni etc. Provocarea stresului Corpu" nostru are insusirea !inunata de a ne co!unica intr%un $e" su-ti" ce se petrece in noi. E" ne tri!ite se!na"e precise, !ai a"es cand ne a$"a! in situatie de stres. Daca nu "e% a! -a at in sea!a pana acu!, asta nu dovedeste ca or anis!u" nostru are de$ectiuni, ci ca nu a! dat i!portanta acestor se!na"e. Manifestari fi#ice ale stres l i: dureri de cap, cra!pe si -o"-orose"i in intestine, pa"pitatii, dureri in piept, eruptii cutanate, di$icu"tati respiratorii, diaree, constipatie, reducerea i!pu"su"ui se'ua", indi estii, inso!nii, o-osea"a, a-u# de !edica!ente sau de a"coo", rit! a"terat a" e"ocutiunii ver-a"e, -u"i!ie, pierderea apetitu"ui, scaderea !e!oriei, ura uscata, i!posi-i"itate de concentrare, !aini care tre!ura, !aini reci, nervo#itate a de ete"or, scrasnit din dinti. Manifestari comportamentale pro&ocate !e stres: nera-dare, irita-i"itate, co!porta!ent irationa", into"eranta, e'asperare $ata de a"a ie si # o!ot puternic, suspiciune, incapacitate de concentrare, pesi!is!, cri#e de p"ans, senti!entu" rav ca "ucruri"e nu pot $i stapanite.

Efectele asupra performantelor Daca si!pto!e"e stresu"ui sunt re"ativ si!p"u de recunoscut, cau#e"e "ui se "asa !ai reu &icite. In !ii"e de studii care i%au $ost dedicate, ori inea "ui e "oca"i#ata atat in $apte de o i!ensa -ana"itate % "ipsa de si urantaa !ateria"a sau e'cesu" de ioni po#itivi %, cat si in $apte co!p"e'e, de o-icei de ori ine su$"eteasca( decese, divorturi, despartiri etc. /tudiu" ce" !ai co!p"e', un soi de I-i-"ieC a stresu"ui conte!poran, "e apartine unor doi ce"e-ri psi&iatri a!ericani, <o"!es si 9a&e, care in cartea intitu"ata 0Scara e&enimentelor coti!iene1, notea#a de "a 1 "a 133, ravitatea $apte"or care dec"ansea#a stresu". De pi"da, daca sar-atoarea de Craciun, cu $or$ota ei, are indice"e 16, pierderea unei $iinte apropiate e notata cu 133. Din pacate, se"ectia operata scapa o !u"ti!e de cau#e persona"e care ne $ac sa $i! depri!ati sau an oasati( e"o#ia, sin uratatea, $rustrarea, tradarea etc. Adesea, stresu" re#u"ta din con$"icte"e nascute intre doi sau !ai !u"ti indivi#i, !ani$estandu%se in !od di$erit( dorinta de co!unicare se opune dorintei de so"itudine, dorinta de independenta, ce"ei de dependenta, dorinta de co!petitie, ce"ei de cooperare, dorinta de a $ace ce%ti p"ace, ce"ei de a te supune o-"i atii"or socia"e. In !od $iresc, daca vo! sti cu care din aceste con$"icte ne con$runta!, vo! sti !ai -ine si cu! sa re!edie! stresu" pe care%" provoaca. E'ista trei cau#e principa"e a"e stresu"ui( $i#ice, psi&o"o ice +"e ate de e!otii, si stresu" "e at de !odu" de viata pe care i" duce!. Intre factorii fi#ici se n mara: dureri"e provocate de -o"i, vio"ente"e in $a!i"ie si "a scoa"a, pre#enta unor $actori de po"uare sonora a$"ati in apropiere % discoteci, ari, $a-rici, vecini # o!otosi etc. Factorii le"ati !e mo! l !e &iata privesc activitati"e pro$esiona"e epui#ante, e$ortu" sportiv e'cesiv, consu!u" e'a erat de a"coo" si de e'citante. In $ine, factorii psi)ici, cei a caror radacina se a$"a in spiritu" si i!a inatia noastra, sunt cei !ai insidiosi si ce" !ai reu de stapanit. Intre ei se nu!ara( an'ietatea +tea!a de un rau per!anent,, senti!entu" de vinovatie $ata de noi sau $ata de a"tii, viata I"a ter!enC, pro ra!ata ora de ora si #i de #i, p"ictisea"a, vanitatea, a!-itia, $rustrarea, $rica, dorinta de a parveni etc. ,dentificarea si reducerea stresului In $ond, stresu" psi&ic este o reactie psi&o$i#io"o ica a individu"ui care, o-"i at sa $aca $ata situati"or pentru care nu s%a pre atit, anticipea#a esecu" si acorda o !are i!portanta consecinte"or ce decur din incapacitatea sa de a re#o"va situatia. Dintre $actorii de persona"itate care con$era re#istenta "a stres, gustul riscului se pare ca *oaca ro"u" ce" !ai i!portant. Aici se inc"ud toti oa!enii pentru care sc&i!-area este sti!u"atoare, un nou "oc de !unca repre#inta o noua sansa de a se a$ir!a. Opusi acestora e'ista si oa!eni care se retra in carapacea "or pentru a%si asi "inistea si pacea, au o viata sedentara, accepta esecuri"e, a-u#ea#a de a"coo" si so!ni$ere, se re$u ia#a in so!n.

De ase!enea pro$esii"e pot $avori#a sau di!potriva, pot i!piedica insta"area stresu"ui. Une"e statistici arata ca pi"otii de aeronave, a caror deci#ie pune in *oc vieti o!enesti, su$era de &ipertensiune, ca ur!are a stresu"ui, intr%o proportie de patru ori !ai !are $ata de ce"e"a"te cate orii pro$esiona"e. 2 !ecata si l area !eci#iilor Termenul de personalitate Ter!enu" de persona"itate derivat de "a GpersoanaG isi are ori inea in "i!-a "atina c"asica, unde cuvantu" persoana dese!na initia" !asca $o"osita de actori in teatru" antic. .ai tar#iu, acest cuvant a do-andit inte"esuri !u"tip"e, $unctionand in !ai toate "i!-i"e !oderne cu inte"esu" po"ise!atic( aspectul e(terior al omului, a!intind de inte"esu" +!asca,) functia sociala indeplinita de un om. :ersona"itatea poate $i de$inita atat din e(terior ca e$ect produs de un individ asupra ce"or"a"ti, cat si din interior ca structura inti!a a e"e!ente"or -io"o ice inascute +insticte, tre-uinte, tip de activitate nervoasa superioara etc.,, psi&o"o ice +"i!-a*, andire, i!a inatie etc., si socio!ora"e ac&i#itionate in procesu" socia"i#arii +nor!e co!porta!enta"e, va"ori socia"e, convin eri, idea"uri, etc. I!presia produsa in pu-"ic de pre#enta cuiva a $ost asociata, cu do#a de persona"itate, care de "a ca# "a ca#, poate $i !ai !are sau !ai !ica. /e spune, c&iar despre unii oa!eni %evident resit% ca sunt "ipsiti de persona"itate. Ce" !ai u!i" dinte se!enii nostri, cel pe care nimeni nu'l baga in seama, are o personalitate proprie, cu toate ca nu'i impresioneaza pe cei din )ur. Despre a"tii, "u!ea spune ca au multa personalitate. In rea"itate, acestia in!anunc&ea#a trasaturi de persona"itate considerate opti!e intr%o societate data, atra and, prin pre#enta si actiunea "or, atentia pu-"icu"ui. Asadar faptele dau masura personalitatii umane. /inteti#and puncte"e de vedere acceptate in "iteratura de specia"itate, vo! spune despre persona"itate ca repre#inta o structura +un siste! ierar&i#at,, nu o *un'tapunere de trasaturi si caracteristici. Trasaturi"e de persona"itate, procese"e psi&ice se or ani#ea#a "a di$erite nive"uri, ast$e" ca a-ordarea persona"itatii i!pune o perspectiva siste!ica, inte ratoare. .odu" de i!-inare a $unctii"or psi&ice, a ca"itati"or si de$ecte"or con$era unicitate persona"itatii u!ane. Constienta persona"itatii este data de re"ativa sta-i"itate a trasaturi"or si a re"atii"or dintre aceste trasaturi. Dupa ani si ani de #i"e, recunoaste! oa!eni peste care a nins ti!pu" toc!ai datorita persona"itatii "or, ra!asa in "inii !ari, aceeasi. Acceptand sta-i"itatea structurii interne a persona"itatii, nu vo! uita, totusi, caracteru" dina!ic a" acesteia) oamenii evolueaza, se dezvolta, uneori se schimba radical. .ai tre-uie spus cu privire "a persona"itate, ca ea se $or!ea#a in interactiune cu !ediu" natura" si socia" de viata. Dar c&iar daca persona"itatea u!ana repre#inta produsu" societatii si cu"turii in care o!u" se naste si traieste, c&iar daca persona"itatea re$"ecta in structura sa

siste!u" re"atii"or socia"e, contradictii"e societatii sa"e, o!u" nu suporta pasiv in$"uente"e e'terioare, ci, di!potriva, se !ani$esta activ, !odi$icand !ediu" sau de viata in raport cu tre-uinte"e si aspiratii"e sa"e, prin aceasta !odi$icandu%se pe sine. Desi nu pot $i inta"nite doua persona"itati identice, s%a o-servat, inca dinaintea aparitiei psi&o"o iei ca stiinta, ca anu!ite caracterisitici se!ni$icative a"e procese"or psi&ice se re asesc intr%o structura $oarte ase!anatoare "a un nu!ar !ai !are de indivi#i. Aceste e"e!ente "e vo! studia "a para ra$u" 7 trasaturi temperamentale ale personalitatii. :ersona"itatea u!ana nu este un siste! static, ci unu" ina"t dina!ic, punanad in evidenta in decursu" e'istentei individu"ui o !u"titudine de stari si de trans$or!ari atat de ordin evo"utiv, cat si de ordin invo"utiv. De e'e!p"u un individ nu poate sa e'ecute anu!ite operatii +!anevre, "a un !o!ent dat, dar este capa-i" sa o-tina per$or!ante "a operatii"e respective u"terior ca ur!are a invatarii, a do-andirii cunostinte"or necesare si deprinderi"or corespun#atoare. 9eciproca este si ea va"a-i"a( ceea ce individu" este in stare sa e'ecute "a !o!entu" actua", poate sa nu !ai rea"i#e#e u"terior, $ie ca ur!are a uitarii sau "ipsei de e'ercitiu, $ie ca ur!are a unor tu"-urari pato"o ice, sau a unor $eno!ene invo"utive inerente varstei inaintate. Cur-a evo"utiei siste!u"ui oricarei persoane se pre#inta in dina!ica sa din trei se !ente cu se!ni$icatie pato"o ica deose-ita.

fi$ 090 E%o"(tia &i&tem("(i #er&ona"itatii a( Un se !ent ascendent de "a nastere si pana "a !aturitate +63%67 ani, in decursu" caruia au "oc, cu !a'i!a intensitate si rapiditate procese"e de $or!are, inte rare si conso"idare a structuri"or psi&o%co!porta!enta"e) -. Un se !ent in p"atou de opti!u!, in cadru" caruia se rea"i#ea#a ce" !ai ridicat coe$icient de ec&i"i-ru cu !ediu" a!-iant si care se intinde in ti!p pana "a -atranete) c( Un se !ent descendent, corespun#ator -atranetii, in care se inre istrea#a $eno!ene de s"a-ire si de#or ani#are a di$erite"or su-ansa!-"uri a"e persona"itatii. :ersona"itatea u!ana in ansa!-"u pre#inta si un a" doi"ea aspect ca siste! activ dotat cu capacitatea de autodeter!inare, autoincitare, autopropu"sare. Atat ca siste! dina!ic, cat si ca siste! activ persona"itatea se va de$ini prin doua coordonate inte rative $unda!enta"e si anu!e( activitatea si co!porta!entu".

Concepte pri&in! , !ecata pilot l i Ca orice a"ta activitate pi"ota*u" aeronavei so"icita o!u" ca intre , in tota"itatea co!ponente"or si su-ansa!-"uri"or sa"e( $i#ice, -io$i#io"o ice si o a"terare serioasa a unuia dintre su-ansa!-"uri"e !entionate, $ace di$ici"a sau i!posi-i"a indep"inirea "a un nive" satis$acator de e$icienta a sarcini"or din s$era activitatii de pi"ota*. Ana"i#and structura sarcini"or cu care este con$runtat o!u" de "a !ansa, constata! ca aceastea nu so"icita $orta $i#ica, +operatii"e de co!anda a"e aeronavei e$ectuandu%se cu un e$ort $i#ic !ini!,, nici capacitatea aparatu"ui respirator sau cardiovascu"ar. /e poate spune ca acestea $unctionea#a in cursu" co!porta!entu"ui de "a !ansa, "a un nive" ener etic redus. :e pri! p"an se situea#a so"icitari"e su-ansa!-"u"ui neuropsi&ic +ec&i"i-ru, !o-i"itate, si re#istenta nervoasa, concentrarea, sta-i"itatea si !o-i"itatea atentiei, operativitatea structuri"or perceptive, pro!ptitudinea !ecanis!e"or deci#iona"e, reactivitatea si a-i"itatea !otorie etc.,. 9o"u" su-ansa!-"u"ui neuropsi&ic apare si !ai evident in ace"e activitati +aviatie, care i!p"ica riscu". Atit !ini psi)olo"ice Aspecte comportamentale :rincipa"e"e co!ponente care sustin prin in"antuirea "or $ina"ista, structura activitatii si i!p"icit a co!porta!entu"ui de pi"ot par a $i ur!atoare"e( 1. Co!ponenta sen#oria"a a co!porta!entu"ui "a !ansa) 6. Co!ponenta !ne#ica a co!porta!entu"ui "a !ansa) 8. Atentia % ro"u" ei in re "area co!porta!entu"ui "a !ansa) ;. Co!ponenta inte"ectiva si andirea) 7. Co!ponenta a$ectiv e!otiona"a) =. Co!ponenta !otivationa"a) 4. Co!ponenta vo"itiva si autocontro"u" vo"untar) 0. Co!ponenta eva"uativa) 2. Co!ponenta e'ecutiv !otorie) 13. Factorii de persona"itate.

Componenta senzoriala a comportamentului la mansa Des$asurarea activitatii si respectiv co!porta!entu" individua" de pi"ota* se -a#ea#a pe in$or!atie. De a"t!interi, nici nu se poate concepe un proces de re "are in s$era uti"i#arii unei in$or!atii adecvate si su$iciente din punct de vedere cantitativ. Co!ponenta sen#oria"a are toc!ai ro"u" de a se"ecta si reco"ta in$or!atii uti"e pentru e"a-orarea si e$ectuarea operatii"or sau actiuni"or re "atoare. C"ase"e de se!na"e sunt( % % % % !esa*e prin care se e'pri!a pi"otu", respectiv sarcina%o-iectiv sau scopu" pe care i" are de atins) instructiuni re$eritoare "a conditii"e in care tre-uie atins scopu" +traseu" ce" !ai convena-i", ina"ti!ea, ti!pu" de #-or etc.,) starea si !odu" de $unctionare in ansa!-"u a aeronavei) se!na"e"e pe care "e enerea#a a!-ianta enera"a de $ond si care sunt e'tre! de variate, dupa continutu" in$or!ationa" si dupa se!ni$icatie +se!na"e ce deriva din $eno!ene !eteo, "u!ina soare"ui, ceata, innourari"e, precipitatii"e, precu! si tra$icu" in #ona de #-or,) in a" doi"ea rind perceptia o!u"ui de "a !ansa este !ereu -o!-ardata cu se!na"e noi care repre#inta succesiunea ca"eidoscopica a e"e!ente"or din #ona pe care o parcur e!.

Cercetari"e psi&o"o ice au aratat ca o-osea"a neuropsi&ica este $avori#ata !ai curand de a!dianta !onotona, saraca in sti!u"i, decat una variata, atra atoare ca peisa* +repere pe so",. Din ce"e aratate !ai sus re#u"ta ca activitatea de pi"ota*, conditionata si sustinuta de o !are diversitate de surse in$or!ationa"e are o accentuata co!ponenta sen#oria"a. In cursu" ei sunt so"icitati aproape toti ana"i#orii o!u"ui+ vi#ua", tacti", propioceptiv, 1ineste#ic, auditiv, o"$activ, viscera", etc.,. Din punct de vedere dina!ic co!ponenta sen#oria"a a activitatii de pi"ota* este o succesiune a ce"or patru $a#e proprii perceptiei, si anu!e( % % % % detectia) discri!inarea) identi$icarea) interpretarea.

Detectia consta in sesi#area aparitiei se!na"u"ui in ca!pu" perceptiv. In activitatea de pi"ota* detectia se concreti#ea#a in doua situatii( % % situatii in care se asteapta sau anticipea#a aparitia se!na"u"ui) situatii in care nu se asteapta aparitia se!na"u"ui.

Discri!inarea repre#inta o etapa superioara in des$asurarea procesu"ui enera" a" perceptiei. :entru rea"i#area ei intra in $unctiune !ecanis!e"e sensi-i"itatii di$erentia"e. /arcina de discri!inare a pi"otu"ui se co!p"ica datorita so"icitarii si!u"tane a !ai !u"tor ana"i#ori. Functia discri!inarii pe parcursu" pi"ota*u"ui se deteriorea#a considera-i" su- in$"uenta o-ose"ii si !ai a"es a dro uri"or, respectiv a a"coo"u"ui. Identi$icarea este un nive" superior de pre"ucrare si inte rare a in$or!atiei sen#oria"e. Identi$icarea presupune, un proces anterior de invatare, de $or!are a i!a ini"or di$erite"or o-iecte sau situatii de stocare a "or in !e!orie Estimarea risc l i Ado"escenta este o perioada de trans$or!ari pe p"an socia", $i#ic si psi&ic.Trans$or!ari"e $i#ice care incep "a pu-ertate sunt adesea $oarte -ruta"e si ado"escentii "e traiesc ca pe o !are !eta!or$o#a.Trans$or!ari"e pot deter!ina senti!ente de *ena, ti!iditate, re$u#u" co!unicarii etc. Deose-it de i!portanta in aceasta perioada este re"atia pe care ado"escentu" o are $ata de propriu" sau corp a$"at in trans$or!are. Le at de acest aspect asista! "a preocupari deose-ite in ceea ce priveste !ac&ia*u", coa$area paru"ui, i!-raca!intea. E!otii"e se !ani$esta in aceasta perioada cu un !are dina!is!. Au "oc treceri -ruste de "a stari de $ericire "a stari de descura*are sau depri!are, de "a senti!entu" de putere "a ce" de indoia"a, de scadere a sti!ei $ata de sine. :entru a $ace $ata acestor e!otii, ado"escentii de#vo"ta reactii de a resivitate si de opo#itie $ata de tot ceea ce insea!na autoritate +parinti, pro$esori , institutii,. Este perioada in care tinerii, incep sa ai-a preocupari si activitati care deter!ina un $actor ridicat de risc, risc constienti#at de catre acestia. Ast$e" acesti tineri isi cana"i#ea#a atentia spre activitati care i!p"ica atat atentia, devo"tarea re$"e'e"or, a-i"itati in !iscare, etc. :rintre activitati"e care i!p"ica un aeronautice, in specia" ce"e sportive. rad ridicat de risc sunt situate si activitati"e

.ediu" socia" contine nu!eroase surse de in$"uenta de natura sa induca, sa sti!u"e#e si sa intretina dorinta de activitati riscante( situatia econo!ica, s"a-iciunea !ecanis!e"or de

contro" socia", ine a"itati"e socia"e, cri#a va"ori"or !ora"e, !ass%!edia, dis$unctiona"itati "a nive"u" $actori"or responsa-i"i cu educatia tineri"or, "ipsa de cooperare a institutii"or i!p"icate in educatie. $ezvoltarea constientizarii situationale aceasta activitate, riscanta devine -ene$ica atat pentru tanar, cat si pentru societate daca este constienti#at $actoru" de risc "a care se supune in cadru" activitatii. Aceasta constienti#are a $actoru"ui de risc se de#vo"ta inca din perioada pre atirii teoretice, !o!ent in care tanaru" va ana"i#a toti $actorii de risc "a care se supune das$asurand activitate aeronautica si prin aceasta se va reduce posi-i"itatea unor accidente datorate unor activitati riscante si $ata de care nu se cunosc toate e$ecte"e posi-i"e.