Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Ciușca Irina
AMGII,Gr.1512 F
Miorelaxantele sunt medicamente care
relaxează musculatura striată spastică. Prin
spasme se înțelege o creștere a tonusului mus
culaturii striate, care poate fi consecința
amplificării reflexului de întindere sau a unor
reflexe nociceptive pornite din diverse țesuturi.
Acestea sunt generate de fenomene iritative de la
nivelul pielii, articulațiilor, mușchilor sau
viscerelor.
Miorelaxantele
centrale diminuă
hipertonia,
contractura şi
spasmul muşchil
or
striaţi,acţionând
la nivelul SNC.
Un exemplu foarte des intalnit este
contractura paravertebrala antalgica reflexa
de cauza vertebrala, care accentueaza durerea
vertebrala prin compresia radacinilor ner
voase la nivel intervertebral. Alte spasme
musculare pot fi reactive, posttraumatice,
postinflamatorii sau pot aparea in diverse boli
neurologice, cum ar fi leziunile vechi de
neuron motor central sau scleroza laterala
amiotrofica.
Miorelaxantele au beneficii clinice
semnificative in starile spastice dureroase si in
special in contractura reactiva, atunci cand
spasmul muscular greveaza motilitatea.In
aceste conditii, prin inlaturarea contracturii
spastice este redata functia normala a
musculaturii.In general, se considera ca
eficacitatea lor terapeutica reala este modesta,
ea crescand prin utilizarea de doze mari, care
sunt grevate insa de reactiile adverse.
Spasticitatea muschilor scheletici in scleroza multiplă
• reprezintă tulburari spastice ce apar in boli ale maduvei spinarii, de natura
infectioasa, degenerativa, traumatica, neoplazica sau de origine necunoscuta,( de
ex. paralizie spinala spastica, scleroza laterala amiotrofica, siringomielie, mielita
transversa, parapareze sau paraplegii traumatice si compresie a maduvei, spasm
muscular de origine cerebrala, in special cand se datoreaza paraliziei cerebrale
infantile ca si dupa accidente cerebrovasculare sau in prezenta maladiei
cerebrale degenerative sau neoplazice).
Bolnavii care, in afara de spasticitate, sufera si de tulburari psihotice, schizofrenie sau stari
confuzionale trebuie tratati atent cu Lioresal, supravegheati, deoarece poate aparea o
exacerbare a acestor manifestari. Sub tratamentul cu Lioresal se poate observa o imbunatatire
a tulburarilor neurologice ce afectau evacuare vezicii urinare. Medicamentul trebuie folosit
insa cu precautie la bolnavii cu hipertonie preexistenta a sfincterului vezical, deoarece poate
aparea retentia acuta a urinei.
1. Ce reprezintă Baclofenul?
Baclofenul, substanța activă, este absorbit complet și rapid în tractul gastrointestinal. Baclofenul se
elimină, în general, neschimbat: 85% din doza de baclofen administrată este eliminată
netransformată prin urină și fecale. Un procent de circa 15% este metabolizată , metabolitul
principal fiind γ hidroxi metabolitul acid 3-(p-clorofenil)-4-hidroxibutiric, format prin dezaminarea
baclofenului. În majoritatea cazurilor, eliminarea este completă după circa 72 ore.
4.Indicații
Se folosește în
tratarea maladiilor
neurologice
asociate cu
spasme ale
mușchilor
scheletici (striați),
baclofenul având
o acțiune benefică
asupra
contracțiilor
musculare reflexe
și o diminuare
marcată a durerii,
automatismului și
clonusului
5. Reacţii adverse posibile:
• Reacții adverse Apar în special la începutul tratamentului (dacă se utilizează o creștere rapidă a
dozei). De obicei sunt tranzitorii și dispar la diminuarea dozelor.
• Mai grave sunt reacțiile adverse care apar la bolnavii psihici sau cu tulburări cerebrovasculare:
toropeală, somnolență, greață, uscăciunea gurii, scăderea capacității respiratorii, confuzie mintală,
amețeală, greață, vomă, dureri de cap și insomnie.
• Au mai fost raportate și manifestări psihice și/sau neurologice: euforie, stări depresive, parestezii,
mialgii, atonie musculară, ataxie, tremor, nistagmus, tulburări de acomodare.
• Bolnavilor de diabet zaharat sau boli hepatice este obligatorie efectuarea periodică a testelor
de laborator.
Este considerat ca tratament preferențial, sau de luat în considerație, în următoarele afecțiuni:
Spasticitatea mușchilor scheletici în scleroza multiplă.
Tulburări spastice ce apar în boli ale măduvei spinării, de natură infecțioasă, degenerativă, traumatică,
neoplazică sau de origine necunoscută.
Accidente cerebrovasculare sau în prezența maladiei cerebrale degenerative sau neoplazice.
Nevralgia esentiala trigeminală.
Dureri rebele la alte tratamente.
În stomatologie, ca trarament topic pentru oprirea hemoragiei și ameliorarea dureii după intervenții
chirurgicale, extracții, inplanturi.
Spasme diafragmatice (sughițuri) deosebit de severe și repetate.
Boala Huntington
7.Contraindicatii
Hipersensibilitate
la baclofen.
Cum poate fi combatuta spasticitatea din scleroza
multipla?
Exercitiile fizice de stretching;
nivelul spasticitatii.
Exista anumiti factori care pot favoriza aparitia simptomelor
sau care le pot agrava. O parte esentiala a planului de
tratament consta in identificarea si evitarea acestor factori.
Printre cei mai frecventi enumeram:
Temperaturile scazute;
Umiditatea;
Imbracamintea si incaltamintea stramte;
Postura inadecvata a corpului;
Infectiile virale sau bacteriene, precum raceala, gripa,
infectii urinare, chiar si ale pielii;
Constipatia.
VĂ MULȚUMESC!