ADELINA / ALINA - provine de la "Adal" ("nobil" in germana veche). > > ADRIANA / ADRIAN - provine de la "Hadrianu "!

nume de origine la"ina ce > in eamna "originar de langa #area Adria"ica". > > ALE$ANDR% / ALE$ANDRA - de la "Ale&andro "! nume grece c care inseamna > "pro"ec"or al oamenilor". > > AL#A - deriva" din la"ina in emnand "dragu" / amabil". > > A#ALIA - nume vechi germanic care in eamna "munca". > > A#ANDA / AN'ELA / AN'ELI(A - de la "amanda / amandu "! o e&pre ie > la"inea ca in emnand "una care "rebuie iubi"a". > Ace " nume a )o " un ad*ec"iv la"ine c! core pun+and "ermenului masculin, > angelicu . Ace " "ermen e "e originar de la > numele grece c "angelo "! in emnand "me ager". E&per"ii nu un" siguri > daca ace " "ermen vechi e "e ur a modernului > nume )eminin Amanda. ,oa"e )i o impla e&"indere a )amiliarului Angela, > probabil in)luen"a" de )ran"u+e cul Angeli-ue! > in emnand "angelic! dia)an". > > ANA / AN(A / .ANA - de la "channah"! nume evreie c care in eamna "gratia > )avori"a". > > ANDREEA / ANDREI - de la "Andrea "! nume ma culin grece c care inseamna > "ra+boinic". > > AN/.NIA / AN/.N - de la "An"oniu" (nume de origine la"ina care inseamna "a > )o " pierdu"") au de la cuvan"ul la"in "an"iu " ("avangardi "ul"). > > A/ANA0IE (gr. "a"hana iu ") - "nemuri"orul". > > A%'%0/A / A%'%0/INA / A%'%0/IN - de la cuvan"ul la"in "reveni"". > > A%RELIA / A%REL - de la "Aureliu "! nume de origine la"ina! in emnand > "auri"a / auri"ul". > > A%R.RA / A%RI(A - in limba la"ina in eamna "+ori / ra ari"". > > 1EA/RI(E - de la "via"ri&"! nume la"in ce in eamna "voia*or / calator". > > 1IAN(A - provine din cuvan"ul "blanc" (din )rance+a veche)! ce inseamna > "alb". > > 1.'DAN - de la "bogdan"! o e&pre ie lava ce in eamna "darul / cadoul lui

> Dumne+eu". > > (ALIN - prenume "ipic romane c probabil lumea vege"ala. "(alinul" > (2iburnum opulu ) e "e un arbu " ra pandi" i la noi. > > (A#ELIA - de la o e&pre ie din la"ina ce in eamna "a*u"orul preotului". > > (AR#EN - de la "(armel"! nume evreie c ce in eamna "orhidee". > > (AR.LINA / (AR.L - de la "ceorl"! cuvan" an"ic german ce in eamna > "proprie"ar". > > (A/ALINA / E(A/ERINA / (A/ALIN - de la "ai3a"erine"! nume grec ce inseamna > "pur". Dar nu "o"i e&per"ii un" de acord. > %nii pun ca numele e "e deriva" din cuvan"ul grec "3a"haro ". Al"ii! ca > e "rage din numele lui Heca"e! +ei"a greaca a magiei. > . al"a ur a po ibila e "e "3a"erina"! un cuvan" grec pen"ru "tortura". > > (E(ILIA / (ELIA / (E(IL - de la "caecilia"! nume la"in ce in eamna "orb". > > (E4AR - de la "cae ariu "! nume la"in ce in eamna " "apan! uveran". > > (I,RIAN - de la "c5prianu "! nume la"in ce in eamna "originar din Cipru". > > (LARA - din la"ina i in eamna " clipi"or". > > (LA%DIA / (LA%DI% - de la e&pre ia la"ina "lame" care in eamna "schiop". > > (LE#EN/INA - de la "clemen"ia"! e&pre ie la"ina ce e "raduce prin "plin > de mila / milo ". > > (LE.,A/RA - de la "3leopa"ra"! nume grec ce in eamna "mandria tatalui". > > (.N0/AN/IN - de la "con "an "! nume la"in care in eamna "con "an" / > "a"ornic". > > (.RINA - de la "3ore"! nume grec ce in eamna ")ecioara". > > (.RNELIA / (.RNEL - cuvan"ul de origine e "e "cornu"! echivalen"ul latin > pen"ru "horn". > > (.0#IN - probabil o )orma deriva"a de la "(o+ma" (in limba "urca "koz" > in eamna ")rumo "). > > (RI0/INA / (RI0/IAN - de la "chri "iana"! nume la"in ce in eamna "urmasul

> lui (ri "o ". > > DANA / DANIELA / D.INA / DAN / DANIEL - de la e&pre ia germanica "locuitor > al Danemarcei". > > DA2ID - originea cuvan"ului vine din ebraica i in eamna "de iubi"". > > Delia (gr.) - "cea de pe in ula Delo " ('recia). > > DIANA - de la "diviana"! nume la"in pen"ru "+ei"a". > > DI.NI0IE (gr. "Dion5 iu ") - ")iul +eului Dion5 o ". > > D.L.RE0 - provine de la e&pre ia paniola! ce in eamna " uparare / > durere". > > D.#INI( - de la cuvan"ul la"in in emnand "lord". > > D.RIN - prenume de origina greaca6 a) apar"enen"a la grupul e"nic al > "Dorilor"! au b) deriva" din ""heodor" ("darul Domnului"). > > DRA'.0 - i i are originea in cuvan"ul lav! care in eamna "dulce glorie". > > D%#I/R% - core punde +eului grec "Deme"riu "! +eul agricul"urii. > > ELENA / ELE.N.RA / N.RA - nume grec ce in eamna "ra+a de oare". > > ELI0A1E/A (ebr.) - "cea care il cin "e "e pe 7ehova". > > EL2IRA - de la "ali 8er"! o )ra+a din germana an"ica ce in eamna > "in"r-adevar "rain". > > EL2IRA ( pan.) - "cea marea"a" au "cea care pa "rea+a". > > E#AN%ELA / E#AN%EL - de la "Imanuel"! nume ebraic ce in eamna "Dumnezeu > e "e cu noi". > > E#ILIA / E#IL - de la "Aemilu "! nume la"in care in eamna "dornic / > nerabda"or / +elo ". > > E%9R.0INA (gr. "Euphro 5ne") - "cea enina". > > E%'ENIA / E%'EN - de la "eugenio "! nume grec ce in eamna "aristocrata / > ari "ocra"". > > E%0E1I% - de la o e&pre ie grecea ca ce in eamna "religio ". > > 9A1IAN - de la ")abianu "! e&pre ie la"ina ce in eamna "cre ca"or de > )a ole". > > 9ELI(IA / 9ELI$ - de la ")eli&"! nume ce in eamna ")erici" / noroco / > )er"il".

> > 9ILI, - de la "philippo "! nume grec ce in eamna "iubi"or de cai". > > 9LA2IA / 9LA2I% - de la o e&pre ie la"ina ce in eamna "galben! auriu". > > 9L.RINA / 9L.REN/INA / 9L.RIN - de la ")loren"ina"! nume la"in ce insemana > "in)lori"oare". > > 'A1RIELA / 'A1RIEL - de la "'o8riel"! nume ebraic ce in eamna "Dumnezeu e > pu"erea mea". > > 'E.R'INA / 'E.R'E / 'HE.R'HE - de la "georgio "! nume grec ce inseamna > ")ermier / "aran". > > 'L.RIA - de la o e&pre ie la"ina ce in eamna "glorie". > > 'RA4IELA (la". "gra"ia") - "cea gra"ioa a". > > 'RI'.RE - de la "gregorio "! nume grec ce in eamna "vigilen"". > > H.RA/I% - de la "Hora"iu"! nume la"in al carui en a )o " pierdu". > > H.RIA - de la "Heinrich"! nume germanic an"ic ce in eamna "cap de > )amilie". > > H.R/EN4IA (la". "hor"en ia") - "gradinarea a". > > IA(.1 - de la vechiul prenume ebraic 7a3ob ( emni)ica"ie necunoscuta). > > ILEANA - de la e&pre ia ebraica care in eamna "ra pun ul Domnului". > > INA - )orma cur"a a mul"or prenume care e "ermina in "ina". > > I.ANA / I.N / I.AN - de la ":ochana"! nume evreie c! in emnand > "binecuvbn"area Domnului". > > IRINA - de la "eirene"! nume grec in emnand "pa nica". > > IR#A - de la "irmen"! vechi nume germanic! in emnand "univer al". > > I0ID.R (gr. "I idor") - "darul +ei"ei I i ". > > I%LIA / 7%LIE/A / I%LI% - de la e&pre ia la"ina care in eamna > "de cenden"ul +eului 7upi"er". > > I%0/INA / I%0/IN - de la "*u "inu "! nume la"in care in eamna "cel care > gande "e corec"". > > LA%RA / L.RENA / LA%REAN / LA%REN/I% - de la "lauru " (""u)a de laur") sau > de la "originar din Lauren"um" (locali"a"e veche langa Roma).

> > LE.NARD - de la "leonhard"! cuvan" vechi germanic in emnand "pu"erea > leului". > > LE/I/IA - de la o e&pre ie la"ina in emnand "bucurie". > > LILIANA - de la "lilium"! cuvan" la"in in emnand "crin". > > LI2IA / LI2I% - de la e&pre ia la"ina in emnand "alba "ru". > > L%(IA / L%(IANA / L%(A / L%(IAN (la". "lucire") - "luminoa a / luminosul". > > L%(RE/IA / L%(RE/I% - de la "lucror"! cuvan" la"in ce in eamna "a reusi". > > #A'DALENA / #ADALINA - de la e&pre ia ebraica in emnand "originara din > #agdala" ( a" biblic pe malul #arii 'alilee! pre upu a )i locul de > origine al #ariei #agdalena! per ona* neo"e "amen"ar). > > #AR(ELA / #AR(EL / #AR/INA / #AR/IN - de la "#arcia" i de la "Martinus", > nume la"ine in emnand "dedica" lui #ar " (+eul ra+boiului la romani). > > #AR'ARE/A (iran.) - "perla". > > #ARIA / #ARIANA / #ARIELA - de la #ir5am! nume ebraic in emnand "copil > dori"". Al"ii in"erpre"ea+a prenumele ca in emnand "rebel" au "mul"a > amaraciune". > > #ARIN (la". "marinu ") - "marinarul". > > #ARI%0 / #AR(% - de la e&pre ia la"ina in emnand "barba"e c" (deriva de la > "#ar "! +eul ra+boiului la romani). > > #AR/A - de la e&pre ia ")emeie de ca a". > > #A$I# / #A$I#ILIAN - de la "#a&imilianu "! nume la"in in emnand "cel mai > mare". > > #ELI0A - de la e&pre ia grecea ca in emnand "miere". > > #IHAELA / #IHAI - de la o e&pre ie ebraica in emnand "cine e aseamana cu > 7ehova ;". > > #IRA1ELA - de la "mirabili "! cuvan" la"ine c in emnand "miraculo ". > > #IRANDA - de la e&pre ia la"ina care in eamna "minuna"". > > #IR(EA - probabil de la prenumele lav "#iro lav / #irco" (" lava pacii"). >

> #IRELA - de la "#ireille"! prenume )ran"u+e c in emnand "admira". > > #.NI(A - de la "mono "! cuvan" grece c in emnand " iha "ra". > > NADIA - de la "nade*da"! nume ru e c in emnand " peran"a". > > NAR(I0A - de la "nar3i o "! nume grec care in eamna "pierdu"". > > NA/ALIA (la".) - "cea na cu"a la (raciun". > > NI(.LE/A / NI(.LAE - de la "ni3olao "! nume grece c in emnand "oameni > vic"orio i". > > .(/A2IA / .(/A2IAN - provine din e&pre ia la"ina in emnand "al optulea". > > .9ELIA / 9ELI(IA - de la "opheleia"! cuvan" grec in emnand "a*u"or". > > .L'A - de la "Helga"! nume candinav in emnand "de ucce ". Nu "o"i > e&per"ii un" de acord cu acea "a! unii punand ca poa"e )i deriva" din > nume vechi in emnand "binecuvan"a"a" au " )an"a". > > .LI#,IA - de la o e&pre ie din limba greaca a carei "raducere inseamna > "originara din .limp". > > .LI2IA / .LI2I% / .LI2ER - de la "olivia"! nume in emnand "ma lin". > > ,A%LA / ,A%L / ,A2EL - ur a numelui e "e la"ina! iar "raducerea ar fi > "mic". > > ,E/RE / ,E/R% - prenume proveni" din greaca. /raducerea lui ar )i "dur" > au "pia"ra". > > <%IN/ILI% - provine din e&pre ia la"ina in emnand "al cincelea". > > RAD% ( lav. "rad") - "ve elul". > > RE'HINA (la". "Regina") - "regina". > > RE#%0 (la". "Remu ") - "vb la ul". > > R.DI(A - de la prenumele engle+ "Roda" ("rhode" = ""randa)ir"). > > 0A1INA (la".) - de cenden"a din neamul 0abinilor (popor an"ic din talia). > > 0E,/I#I% - provine din e&pre ia la"ina in emnand "al ap"elea". > > 0ER'I% (la". "0ergiu ") - " ervare" = "a alva"! " ervu " = "ser!itor". > > 0ID.NIA (la".) - "cea din ora ul 0idon" (a+i6 0aida in Liban). >

> 0IL2I% (la". " ilvanu ") - "padurarul". > > 0I#I.N (ebr. " imon") - "a cul"a"or". > > 0/E9AN (gr.) - "pur"a"orul cununei nnvinga"orului". > > 0%0ANA (ebr.) - "crin". > > /E.D.R (gr. ""heodor") - "darul Domnului". > > /I1ERI% (la". ""iberiu ") - ")iul +eului rbului /ibru" (Roma). > > /I/%0 (la".) - ""ur"urica". > > 2ALER (la". "valeriu ") - " ana"o ul". > > 2A0ILE (gr. "ba ilaeu ") - "domni"orul". > > 2I(/.RIA (la".) - "invinga"oarea". > > 2I.RI(A (la". "2iole""a") - "viorea". > > 2IR'IL (la". "2irgiliu ") - emni)ica"ie necuno cu"a (probabil de origine > e"ru ca). > > 4INA - pre cur"area prenumelui german "'e ina / 7o ina". > > 4.E (gr. "+oi") - "cea vi"ala".

Numele fiecaruia dintre noi are o origine mai mult sau mai putin cunoscuta si o semnificatie, care ne va marca viata fara sa stim cum si de ce. Ce inseamna numele vostru, de unde provine, unde mai este el folosit pe glob si cum se pronunta in alte parti ale lumii va vom arata intr-un serial care va prezenta in fiecare saptamana originea numelor, in ordine alfabetica. ADELINA - Acest nume este folosit in Anglia, Franta, Germania si Italia. Este o forma alternativa a numelui Adele. Mai sunt si alte doua forme ale numelui Adeline. riginea numelui este Adal. In vec!ime in Germania insemna "Nobil". In franceza numele se pronunta si se scrie cu accent pe e. #orecla la Adeline este Ada. ADRIANA / ADRIAN - Numele este folosit in Anglia si Germania si este sursa lui $adrianus, un nume masculin de origine latina. Numele inseamna "%nul din orasele Adria, din nordul Italiei". AMALIA - Acest nume feminin este intalnit in Germania, Marea &ritanie, Italia, 'pania, %ngaria, #olonia, Norvegia, 'uedia si (anemarca. Este sursa numelui vec!i germanic care inseamna "munca". In %ngaria numele se pronunta cu accent pe cel de-al doilea "a".

ANCA - Este un nume folosit in Germania, #olonia, 'erbia, Croatia si 'uedia. Este o porecla de la Ana. ANA - Acest nume este folosit in Anglia, Grecia, Italia, 'pania, $a)ai, 'erbia, Croatia, &ulgaria si *omania. 'ursa este C!anna!, un nume evreiesc care inseamna "gratia favorita." #orecle de la Ana sunt Anica, Anca. AURORA - Acest nume de fata este folosit in Anglia si Italia. Este sursa latinescului "zori+rasarit". Mai e,ista alte doua forme ale numelui de Aurora. ALINA - Nume folosit in Italia, 'pania, *usia si #olonia. Este o porecla pentru Adelina, care inseamna "nobil". ANDREEA / ANDREI - Aces nume de fata si de baiat este folosit in Anglia, #ortugalia si 'pania. 'ursa este Andreas, un nume masculin grecesc, care inseamna "razboinic". E,ista multe dispute in privinta originii numelui feminin de Andrea, din care aceea ca ar fi aparut printre vorbitorii de limba engleza din secolul -.II. Este posibil sa fi aparut direct in 'cotia, de la englezescul Andre), numele patronului spiritual, cu referire la grecescul Andreas. 'au poate sa derive independent din cuvantul grecesc andreia /insemnand "razboinic"0, care este comun tuturor acestor nume. ricare ar fi originea, se bucura de o popularitate mare printre toti vorbitorii de limba engleza din secolul --. ALEXANDRU / ALEXANDRA - Acest nume este folosit in Israel, Germania, Anglia, Grecia, Franta, Norvegia, 'uedia si (anemarca. 'ursa este Ale,andros, un nume masculin grecesc, care inseamna "protector al barbatilor+oamenilor." #orecle de la Ale,andra ar fi1 Ale,, Ale,a, Ale,i, Ale,ia. Aceasta a fost numele original al zeitei grecesti, $era. Numele a fost facut popular in vec!ime de catre conducatorul Ale,andru cel Mare. In timpul cuceriririlor multor tari cunoscute, de la Egipt la India, Ale,ander a dat numele sau mai multor orase. AURELIA / AURELIU - Acest nume feminin este folosit in Anglia, Italia, 'pania, %ngaria si #olonia. 'ursa este Aurelius, un nume masculin de origine latina, insemnand "aur". ALMA - Acest nume feminin si masculin este folosit in Israel, Anglia, Italia si 'pania. Este derivat din e,presia latineasca insemanad "dragut, amabil", care este o alternativa a cuvantului "suflet". In versiunea evreiasca Alma este derivat independent din e,presia care inseamna "femeie tanara". AMANDA / ANGELA / ANGELICA - (esi pare o insiruire foarte mare de nume

diferite, toate au aceeasi origine. Numele sunt folosite in Anglia, Italia si 'pania. 'ursa este amanda, amandus, o fraza latineasca insemnaand "una care trebuie iubita". Acest nume a fost un ad2ectiv latinesc, corespunzand termenului masculin, angelicus. Acest termen este orginiar de la numele grecesc angelos, insemnand "mesager". Autoritatile nu sunt sigure daca acest termen vec!i este sursa modernului nume feminin de Amanda. #oate fi o simpla e,tindere a familiarului Angela, probabil influentat de frantuzescul Angeli3ue, insemnand "angelic, diafan". ANTONIU / ANTONIA - Acest nume masculin si feminin este folosit in engleza. Este sursa lui Antoniu, un nume masculin de origine latina care inseamna "a fost pierdut". Numele este bazat pe vec!iul nume roman al lui Marc Anton4, prieten cu Iulius Cezar si indragostit de Cleopatra. Multe autoritati cred ca ultimul nume isi are originea in intr-un nume vec!i de origine etrusca. AUGUSTIN / AUGUSTINA - Acest nume masculin este utilizat in Franta. Corespunde numelui englezesc Augustine, care este sursa cuvantului latinesc "revenit". Bianca - Acest nume este folosit in italiana. Corespunde numelui englezesc &lanc!e. #rovine din cuvantul blanc, un cuvant din franceza vec!e, ce inseamna "alb". Bogdan - Acest nume de baiat mai este folosit in rusa, poloneza si in sarba. 'ursa lui este bogdan, o fraza slava ce inseamna "darul /cadoul0 lui (umnezeu". Blanca - Numele este folosit mai mult in italiana si spaniola. Corespunde numelui englezesc &lanc!e. Bernadette - Acest nume de fata este folosit in engleza si in franceza. 'ursa lui este &eorn!eard, un nume antic de barbat german, ce inseamna "urs puternic". Beatrice - Numele de fata este folosit in engleza, italiana si franceza. 'ursa lui o constituie .iatri,, un nume latin ce inseamna "voia2er" /calator0. In franceza numele este scris cu accent. #oreclele la numele de &eatrice sunt1 &ea si &ebe. (upa multi cercetatori, acest nume este legat ine,plicabil de numele poetului epic italian (ante Alig!eri care si-a ales-o ca muza pe femeia idealizata de el, numita &eatrice. (esi a e,istat o &eatrice reala in viata lui (ante, a avut putine contacte cu ea. &eatrice #ortinari l-a intalnit pe (ante cand avea 5 ani si el 6, dupa care s-au mai intalnit doar de cateva ori. (ante a creat pe baza acestei cunostinte poemul de iubire numit "Noua .iata" inainte de a o urmari pe &eatrice in #aradis in poemul "(ivina Comedie".

Claudia/Claudiu - Numele este folosit in germana, engleza si italiana. 'ursa este o e,presie in latina care inseamna "sc!iop" /lame0. Forma originara a numelui a fost a unei distinse familii din *oma Antica, unul dintre membrii ei devenind imparatul Claudius. Carmen - Nume de fata si de baiat, folosit in germana, engleza, italiana si spaniola. 'ursa lui este Carmel, un nume evreiesc ce inseamna or!idee. #orecle ar fi1 Carma, Carmi, Carmencita. (esi proveninenta din ebraica este clara, acest nume se intampla sa coincida cu un cuvant latin, ce inseamna "cantec+poezie" si asta a influentat fara doar si poate provenienta numelui. Forma originala este Carmel. Cri tina/Cri tian - Nume folosit in olandeza, norvegiana, suedeza si daneza. 'ursa este C!iristiana, un nume latin ce inseamna urmasul lui $ristos. Influenta religiei este evidenta in toata lumea. In Islam numele se refera la atributele lui Ala! sau sunt derivate de la "!armida", un cuvant arabic ce inseamna rugaciune. Numele folosit in subcontinentul indian se refera adesea la !induism. Numele derivate din greaca si latina au fost martorele dezvoltarii primitive a bisericii in bazinul Mediteranei. Multe nume germanice si galice onoreaza sfinti care au imprastiat crestinismul in Europa de Nord. Clara - Nume de fata folosit in germana, engleza, italiana si spaniola. 'ursa este e,presia latina ce inseamna "sclipitor". Ideea de sclipitor a mai fost folosita in numele de &ert!a, $elen si o forma a numelui c!inezesc Ming. *adacinile ideii pot fi intelese studiind pictograma ce reprezinta numele c!inezesc. Arata soarele si luna reflectandu-si lumina si are nu numai sclipire si claritate ci si intelegere, aptitudini si succes. Corina - Nume de fata folosit in germana, engleza si italiana. 'ursa lui este 7ore, un nume grec ce inseamna fecioara. Cecilia - Nume de fata folosit in germana, engleza, italiana, spaniola, polona, norvegiana, suedeza si daneza. 'ursa lui este Caecilia, un nume latin ce inseamna "orb". Aceasta familie antica romana a dat nastere la femininul Cecilia, care in timp a devenit Cecile si Cecil4. (esi aceste nume sunt considerate de obicei ec!ivalentele feminine ale masculinului Cecil, acel nume probabil este descendentul originalului cuvantului din engleza, ce inseamna "al saselea copil". Cleo!atra - Nume de fata folosit in engleza si greaca. 'ursa este 8leopatra, un nume grec ce inseamna "mandria tatalui". #orecle1 Cleo, Clio. Cea mai faimoasa Cleopatra a fost regina in dinastia #tolemeica din Egipt, o descendenta din generalii lui Ale,andru cel Mare, care a venit sa conduca aceasta regiune dupa moartea lui. Familia este de etnie greaca si de aici deriva numele grec al Cleopatrei. alta Cleopatra a fost iubita lui Iulius Caesar cat si a lui Marc Antoniu, care a capturat imaginatia multor poeti dramatici de-a lungul secolelor. Ea poate fi identificata

permanent cu Elisabet! 9a4lor, care a portretizat-o in :6;< in filmul Cleopatra. Ci!rian - Acest nume de baiat este folosit in engleza si poloneza. 'ursa este "C4prianus", un nume latin ce inseamna "unul din Cipru". Catalina/ Catalin - Acest nume este folosit in engleza si franceza. 'ursa lui este Ai7aterine, un nume grec ce inseamna "pur". (ar nu toti e,pertii sunt de acord. %nii spun ca numele este derivat din cuvantul grec 8at!aros. Altii, ca se trage din numele lui $ecate, zeita greaca a magiei. alta sursa posibila este 8aterina, un cuvant grec pentru tortura. 9oate sensurile s-ar fi putut asocia cu 'f. Ai7aterine /8at!erine0 al Ale,andriei, care a fost nascut pagan, dar a slu2it ca martir crestin. Celia - Nume de fata folosit in germana, engleza, italiana, spaniola, polona, norvegiana, suedeza si daneza. 'ursa este Caecilia, un nume latin ce inseamna "orb". Camelia - Nume de fata folosit in engleza si italiana. 'ursa este o e,presie din latina ce inseamna "a2utorul preotului". #orecle1 Cami. 'ensul acestei familii romane nu este prea sigur. Cornelia - Nume de fata folosit in germana, olandeza, engleza, italiana, norvegiana, suedeza si daneza. Cuvantul de origine este "cornu", ec!ivalentul latin pentru !orn. Con uela - Nume de fata folosit in olandeza. alta forma - Consuelo, este folosita in spaniola. 'ursa este o e,presie spaniola ce inseamna "confort". Clementine - Nume de fata folosit in germana si engleza. 'ursa este Clementia, un nume latin ce inseamna "plin de mila" /milos0. Ce"ar - Nume de baiat folosit in poloneza. Corespunde numelui englezesc Caesar. 'ursa este Caesarius, un nume latin ce inseamna "seful", dar nu toti e,perti sunt de-acord. (erivarea lui de la numele familiei romane nu este sigura, poate sa vina de la un cuvant etrusc al carui sens este pierdut in ultimii =>>> de ani. Avand in vedere ca membrii familiei au fost primii imparati romani, numele a fost folosit ca aratand puterea imperiala. Carol - Acest nume de fata si baiat este folosit in olandeza si engleza. 'ursa este ceorl, un cuvant antic german ce inseamna "proprietar". Con tantin - Nume de baiat folosit in germana, franceza, mag!iara, rusa, polona, sarba, ce!a si bulgara. Corespunde numelui englezesc Constantine. 'ursa este Constans, un nume latin care inseamna "constant, statornic".

Dana/ Daniel - nume de fata si de baiat folosit in ebraica, engleza, polona si ce!a. 'ursa acestui cuvant este e,presia germanica "locuitor al (anemarcei". (erivat independent de la numele ebraic (an /inseamna 2udecator0 si (aniel /(umnezeu este 2udecatorul meu0. In araba inseamna "perla neagra". Da#id - Nume folosit in engleza. riginea cuvantului vine din ebraica si inseamna "de iubit". In anul :=;6 acest nume era foarte popular printre femei. 'e crede ca provine dintr-o vorbire copilaroasa si inseamna "draga". Drago - Numele nu este prea folosit in ccident, dar i s-a gasit o origine /radacina0 in cuvantul slav care inseamna "draga glorie" /dulce glorie0. Diana - Nume folosit in olandeza, italiana, engleza, spaniola, rusa, polona si ce!a. 'ursa este (iviana, nume latin pentru zeita. Numele zeitei romane a lunii este ec!ivalentul zeitei grecesti Artemis. Era si zeita vanatorii si a castitatii. I se mai zicea C4ntia si (elia. Doina - Nume folosit in engleza. #rovine de la (ana. Dimitri/ Dumitru - Folosit in franceza si rusa. Corespunde lui (emetrius. ?eul Greciei antice al agriculturii, cunoscut la romani drept Ceres. Dolore - Nume folosit in engleza, italiana si spaniola. #rovine de la e,presia spaniola ce inseamna "suparari". Este derivat de la un titlu spaniol al Fecioarei Maria, Maria de los (olores, care inseamna Maria cea plina de suferinta /a tuturor suferintelor0. Dominic - Nume folosit in engleza. 'ursa este cuvantul latinesc insemnand "lord". Emilia - Nume de fata folosit in engleza, italiana si polona. 'ursa este Aemilus, un nume latin masculin care inseamna "dornic" /nerabdator0. (ar nu toti e,pertii sunt de-acord cu asta. Acest nume a fost folosit printre crestinii antici in forma feminin latina Aemilia /forma italiana moderna0. In timp a devenit Emilia, apoi Emil4. Aceasta continuitate de nume s-a dezvoltat in acelasi timp cu Amelia, care este derivat de la cuvantul antic germanic Amalia, ce inseamna "munca". riginile Ameliei si Emiliei sunt adesea confundate, desi asemanarea lor este accidentala. Emanuela - Nume de fata folosit in ebraica si italiana. 'ursa este Imanuel, un nume ebraic masculin ce inseamna "(umnezeu este cu noi". Elena - Nume de fata folosit in italiana, spaniola, ce!a, bulgara si romana. Corespunde numelui englezesc $elen, un nume grec ce inseamna "raza de soare". Acest nume se poate referi la o persoana din Grecia, o "$ellene". 'ursa popularitatii se balanseaza intre o sfanta si o pacatoasa. #e de-o parte este 'fanta $elena,

mama lui Constantin cel Mare, a carei puritate i-a permis sa descopere Crucea Adevarata. #e de-alta parte este $elen din 9roia, al carei zbor adulter in bratele printului 9roian #aris a pornit sangerosul *azboi 9roian. Imaginea frumesetii rapitoare a Elenei din urma a ramas de-a lungul anilor. Ecaterina - Nume de fata folosit in romana. Corespunde numelui englezesc 8at!erine. Nume folosit in engleza, norvegiana, suedeza si daneza. 'ursa este Ai7aterine, un nume grecesc ce inseamna "pur". Este sursa numelui 8atalina. Acest sens presupune ca numele este derivat de la termenul grecesc 8at!aros. (ar, poate sa vina de la $ecate, numele zeitei grecesti a imaginii. alta sursa posibila este 8atateina, cuvant grecesc pentru tortura. 9oate cele trei sensuri pot fi asociate cu 'f. Ai7aterine /8at!erine0 din Ale,andria, care s-a nascut pagana dar a murit ca martir crestin. Eugen - Nume de baiat si de fata folosit in engleza si franceza. 'ursa este Eugenios, un nume grecesc ce inseamna "Aristocrat". In franceza numele este scris cu accent1 Eugene. (esi lingvistic nu are nici o legatura cu ele, Eugen este istoric folosit ca o versiune engleza a numelor galice irlandeze Aod!agan si Eog!an. Elia - Nume de baiat folosit in engleza, greaca, spaniola si mag!iara. 'ursa este Eli4a!u, un nume ebraic ce inseamna "(umnezeu este stapan". Eleonor - Nume de fata folosit in italiana, mag!iara, poloneza si ce!a. Corespunde numelor englezesti Eleonor si $elen. Enri$ue - Nume de baiat folosit in spaniola. Corespunde numelui englezesc $enr4. 'ursa este $eimric!, un nume antic germanic ce inseamna "liderul casei". Eu e%iu - Nume de baiat folosit in spaniola. 'ursa este o e,presie greceasca ce inseamna "religios". El#ira/ E telle - Nume de fata folosit in engleza, italiana, spaniola si rusa. 'ursa este ali )er, o fraza din germana antica ce inseamna "intr-adevar strain". &lorin/ &lorina/ &lorentina - Nume de baiat si de fata folosit in engleza. 'ursa este Florentina, un nume latin ce insemana "infloritoare". &elicia - Nume de fata folosit in engleza, italiana, mag!iara si poloneza. 'ursa este Feli,, un nume masculin ce inseamna "fericit". Alte sensuri alternative ale acestui nume ar fi1 "norocos" si "fertil". &la#ia - nume de fata folosit in engleza si italiana. 'ursa este o e,presie latina ce inseamna "galben auriu". Este forma feminina a numelui anticei familii romane

Flavius. Numele sugereaza ca primii purtatori erau blonzi. Membrii acestei familii ii includ pe imparatul .espanian si pe fiii /si predecesorii0 sai, 9itus si (omitian. &ul#ia - Nume de fata folosit in engleza si italiana. 'ursa este o e,presie latina ce inseamna "roib" /sau maro-desc!is0. A fost numele sotiei lui Marc Antoniu. I-a luat apararea in timpul razboiului civil impotriva lui ctavian, c!iar cand acesta isi facea de cap cu Cleopatra in Egipt. &ili! - Nume de baiat folosit in spaniola. Corespunde numelor englezesti #!ilip si #!illip. 'ursa este #!ilippos, un nume grec ce inseamna "iubitor de cai". &a%ian - Nume de baiat folosit in germana, olandeza, engleza, italiana, spaniola si poloneza. 'ursa este Fabianus, un nume latin ce inseamna "crescator de fasole". &rance ca - Nume de fata folosit in engleza si italiana. 'ursa este o e,presie germanica antica ce inseamna "persoana franceza". George/ G'eorg'e - Nume de baiat folosit in *omania. Corespunde numelui englezesc George. 'ursa este Georgios, un nume masculin grec ce inseamna fermier. Grigore - Acest nume de baiat /si de fata, in unele tari0 este folosit in engleza. 'ursa este Gregorios, un nume grecesc ce inseamna "vigilent". #orecle1 Graig, Greg, Gris!a. 'pre deosebire de numele clasice grecesti, ce adesea se refera la zei pagani si zeite, autoritatile cred ca evolutia lui Gregor4 este in mod special crestina. 'e prea poate sa fi fost derivata din scrierea scripturii "fii vigilent" /#etru :, cap.@, verset 50. Folosirea numelui a fost des intalnita in istoria bisericii. :; popi catolici romani si numerosi sfinti au purtat acest nume. Este totodata si un nume traditional popular printre scotieni, care cateodata il prescurteaza Gregor. Ga%riela/ Ga%riel - Nume de baiat si de fata folosit in ebraica, germana, engleza, franceza, spaniola, mag!iara, poloneza, ce!a si romana. 'ursa este Gabriel /a0, un nume ebraic ce inseamna "eroul lui (umnezeu". Giulia - Nume de fata folosit in italiana. Corespunde numelui englezesc Aulia. 'ursa este o e,presie latina ce inseamna "descendentul lui Iova", dar nu toti e,pertii sunt de acord. Gianina - Nume de fata folosit in italiana. Corespunde numelui englezesc Aane. 'ursa este Boc!ana, un nume ebraic ce inseamna "gratia lui (umnezeu". Gloria - Nume de fata folosit in engleza si italiana. 'ursa este o e,presie latina ce inseamna "glorie".

(esi erau femei in *oma Antica pe care le c!ema Gloriosa, Gloria nu a devenit nume pana in :565, cand George &ernard '!a) l-a folosit in comedia lui de succes "Nu poti spune niciodata". #opularitatea a crescut cateva decade mai tarziu, cu actrita Gloria ')anson /:566-:65<0. (oria - Nume de baiat folosit in olandeza si engleza. 'ursa lui este $einric!, un nume germanic antic ce inseamna "cap de familie" /liderul casei0. (anna - Nume de fata folosit in olandeza, engleza, poloneza, norvegiana, suedeza si daneza. Este o scriere alternativa a numelui $anna!. 'ursa este C!anna!, un nume ebraic ce inseamna "ruga ascultata". (esi lingvistic nu sunt inrudite, $anna! a fost folosit ca versiunea englezeazsca a numelui irlandez galic Aine. In scripturile evreiesti, C!anna!, sotia lui El7anna!, l-a rugat pe (umnezeu, la templul de langa '!ilo!, s-o binecuvanteze cu un copil, promitandu-i ca il va sacrifica in slu2ba lui. *uga ei a fost ascultata si fiul ei 'amuel a fost "imprumutat (omnului" pentru toata viata lui. Intr-adevar, el a devenit unul dintre profetii Israelului. Cu aceasta poveste in minte unele autoritati traduc numele ca pe o intreaga propozitie1 "(umnezeu m-a binecuvantat cu un fiu". (oratiu - Nume de baiat folosit in engleza si spaniola. 'ursa lui este $oratiu, un nume latin al carui sens a fost pierdut. Forma originara a numelui a fost o familie romana antica. A fost probabil de origine etrusca si sensul sau este necunoscut. Ioana/Ion Nume de fata /si de baiat0, folosit in !a)aiana si romana. #entru vorbitorii de limba romana, el corespunde numelui englezesc Aoanna. (e asemenea, Aoanna este sursa de folosire a numelui !a)aian. 'ursa numelui englezesc este Boc!ana, un nume evreiesc, insemnand "&inecuvantarea (omnului." Acest nume este uneori scris Aoanna. 'crieri alternative pentru numele Aoanna includ1 Aoana, Aoanna!, Aoeanna, AoAnna, Aoeana. Acest nume este sursa pentru Ioana. (e la legendara Aoan of Arc /Aeanne (CArc in franceza0, acest nume este sinonim cu eroina inimii poporului. Ileana Acest nume este folosit in engleza si romana. Este o forma alternativa a numelui Eliana. Numele este folosit in mai multe tari si este sursa e,presiei evreiesti care inseamna "*aspunsul (omnului." Irina Acest nume de fata este folosit in rusa si romana. Este o alternativa a pronuntiei numelui Irena, folosit in germana, olandeza, engleza, italiana, franceza si spaniola. 'ursa este Eirene, un nume grec insemnand "pace". In Franceza, acest nume este pronunta cu un accent pe primul "e". Irma

Acest nume este folosit in germana, olandeza, engleza, italiana, ungara si ce!a. 'ursa este Irmen, un vec!i nume germanic, insemnand "%niversal." Ilinca Nu e,ista sub aceasta forma, cel mai apropiat nume ca denumire fiind Ilonca. Iu tina/Iu tin Nu e,ista in varianta scrisa cu litera I, ci numai cu A. Acest nume este folosit in olandeza, engleza si franceza. 'ursa este Austinus, un nume latin masculin, care inseamna "cel care gandeste corect." #orecla pentru Austine este Austie. Iulia Acest nume de fata este folosit in !a)aiana si romana. #entru vorbitorii de limba romana corespunde numelui Aulia. (e asemenea, Aulia este sursa folosirii numelui !a)aian. Acest nume este folosit in germana, olandeza, engleza, italiana, franceza, spaniola si poloneza. Este sursa e,presiei latine care inseamna "descendentul lui Aova." Ina Acest nume este folosit in olandeza, engleza si 2aponeza. In olandeza si engleza, este forma scurta a multor nume care se termina in "-ina", la fel ca Georgina si &ettina. )ulieta Acest nume este folosit in engleza. Este sursa e,presiei latinesti "descendentul lui Aova." ricum, nu toti e,pertii sunt de-acord cu aceasta e,plicatie. Multe autoritati prefera sa spuna "privilegiatul" sau "descurcaretul". ricum acesta a fost inteles ca un simbol al lui Aove, seful zeilor greco-romani. Forma originala a evoluat in Aulius, numele latin al celui mai faimos clan roman. )ac$ueline Acest nume este folosit in engleza si in franceza. 'ursa este Aac3ues, un nume frantuzesc feminin insemnand "cineva care pacaleste pe altcineva pentru a-i lua locul." #orecle ale acestui nume sunt1 Aac7, Aac7ie, Aac74, Aac3ue, Aac3ui, Aacci. Multi se gandesc cand vine vorba de acest nume la Aac3ueline &ouvier 8enned4 nassis /:6=6-:66D0. Ea a pasit in viata sociala cand sotul ei Ao!n F. 8enned4 a fost ales presedintele Americii in :6;>. (upa asasinarea sotului ei in :6;<, cura2ul ei a inspirat si a uimit intreaga lume. )eanine Acest nume este sursa lui Boc!ana, un nume ebraic insemnand "binecuvantarea (umnezeiasca." Ebraicul Boc!ana a fost tradus in latina de la Aoanna sau Ao!anna. Cu timpul, forma lui a devenit Ae!an/n0e. Apoi au urmat o serie de variatiuni care s-

au bucurat de o mare popularitate. Multe dintre ele au fost caracterizate prin simplitate. *armina Acest nume este folosit in engleza. Este o alternativa a numelui Carmen /nume de fata si de baiat, folosit in germana, engleza, italiana si spaniola. 'ursa lui este Carmel, un nume evreiesc ce inseamna or!idee. #orecle ar fi1 Carma, Carmi, Carmencita. (esi provenienta din ebraica este clara, acest nume se intampla sa coincida cu un cuvant latin, ce inseamna "cantec+poezie" si asta a influentat fara doar si poate provenienta numelui. Forma originala este Carmel0. *arina Nume folosit in engleza si ce!a. Este un nume alternativ pentru Carina. Numele este folosit in germana, engleza, italiana, spaniola, norvegiana, suedeza si daneza. 'ursa este Cara, un nume latin insemnand "cea iubita." #orecla pentru Carina ar fi1 *ina. *ira Acest nume de fata este folosit in germana, engleza si rusa. 'ursa este 84ros, un nume masculin grec insemand "Eord." Nume alternative de la 8ira ar fi1 84ra, 84ra!. In slavona, el inseamna "femeie puternica". In *omania este mai des intalnit la numele de aromani. Liliana - Acest nume este folosit in italiana si ce!a. 'ursa este "lilium", un cuvant latin insemnand "crin". Laura/Laur - Nume de fata folosit in germana, olandeza, engleza, italiana, franceza, spaniola, poloneza si ce!a. 'ursa este "laurus", o fraza latina insemnand "lastar sau c!iar plata, laur". #oreclele pentru Eaura ar fi1 Eaurie, Eaurita, Eori, Eollie, Eoll4. In antic!itate, laurel era folosit in moda, ca si coroana pentru atletii victoriosi, poeti si soldati. #oetul roman vidiu spune ca aceasta practica isi are originea intr-o poveste cu zeul Apollo si frumoasa nimfa (ap!ne. Lorena - Nume folosit in engleza, italiana si spaniola. Este un nume alternativ de la Eauren. 'ursa este Eaura, un nume englezesc insemnand "tufis de laur." Lorelai - Acest nume de fata este folosit in germana, engleza, norvegiana, suedeza si daneza. 'ursa este "luren lei", un nume germanic vec!i insemnand "a sta la panda dupa o faleza." legenda germanica spune ca Eorelei a fost o frumoasa sirena ce ispitea ambarcatiunile catre stancile ucigatoare ale raului *!ine. Loredana - Acest nume de fata este folosit in italiana. 'e spune ca a fost inventat de scriitorul Euciano ?uccoli care si-a intitulat astfel persona2ul cartii "ECamore de Eoredana", aparuta in :6>5. 'criitorul se poate sa fi plecat de la o serie de denumiri

din italiana, toate ducand catre traducerea in latina ce suna asa1 "(umbrava lui Eaurel." Laurentiu - Acest nume de baiat este folosit in latina. 'ursa este e,presia latineasca insemnand "&arbat din Eaurentum". rasul vec!i Eaurentum a fost localizat in zilele de astazi in Italia. 'i-a capatat probabil numele datorita tufelor de lauri, planta cu o importanta deosebita in vremurile vec!i. Lucretia - Nume de fata folosit in engleza. 'ursa lui este "lucror", cuvant latin ce inseamna "a izbuti". %nele autoritati cred ca acest nume are o origine etrusca si inseamna "a fost pierdut". Luciana/ Lucian - Nume de fata folosit in italiana. Este un alternativ de la Eucia. Este forma feminina a lui Euciano, si inseamna "lumina". Leona - Acest nume este folosit in engleza si ce!a. Este sursa e,presiei latinesti insemnand "Eion." Leonard - Nume de baiat folosit in engleza si franceza. 'ursa este Eeon!ard, un nume vec!i germanic insemnand "puterea leului". Letitia - Acest nume de fata este folosit in engleza. 'ursa este o e,presie latina insemnand "bucurie." Liana - Nume de fata folosit in germana, engleza si italiana. Este o porecla pentru Auliana si Eiliana. Li#ia - Nume de fata folosit in engleza. Este sursa e,presiei latinesti insemnand "albastru." riginea acestui nume este considerata a fi forma scurta de la livia, un derivat de la numele unei vec!i familii romane. Linda - Acest nume de fata este folosit in olandeza, engleza, italiana, spaniola, ce!a si suedeza. Este sursa e,presiei spaniole insemnand "draguta". Luc+ - Nume de fata folosit in olandeza si engleza. 'ursa este un nume latin insemnand "Eumina". In armeana inseamna luna. Monica Acest nume de fata este folosit in engleza, italiana si spaniola. 'ursa esta "Monos", un cuvant grecesc insemand "singuratate." Acest nume mai poate fi derivat de asemenea din alte surse latine1 "monere", insemnand "a sfatui" sau "nonnica", de la cuvantul "nun, nonna". Cea mai faimoasa purtatoare a acestui nume a fost 'fanta Monica, mama 'fantului

Augustin. Ea s-a rugat pentru fiul ei pentru a-l salva de la autodistrugere. (rept rasplata, 'fantul Augustin a devenit unul dintre cei mai mari sfinti ai istoriei. Mi'ai/ Mi'aela Acest nume de baiat+fata este folosit in *omania. El corespunde englezescului Mic!ael+a. 'ursa este o e,presie ebraica insemnand "F!o resembles GodG /Cine se aseamana cu (umnezeu0." In scriptura ebraica si crestina, ar!ang!elul Mi!ail este identificat ca fiind capitan de arme, mediatorul umanitatii cu divinitatea si cel care scrie in permanenata intr-o carte faptele bune si rele din intreaga lume. Mariu Acest nume este folosit in germana, engleza si franceza. Este sursa e,presiei latinesti insemnand "barbatesc." Ca si Marcus, acest nume deriva de la "Mars", zeul razboiului la romani. %nii spun ca isi are originea in latinescul "mare", insemanand "mare". Acest nume este folosit de crestini ca un ec!ivalent al sfintei Maria, dar de data acesta pentru barbati. Mariana/ Miruna Nume de fata folosit in engleza, italiana, frnaceza, spaniola, sarba, croata, ce!a si bulgara. 'ursa este Mir4am, un nume ebraic insemnand "Copil dorit". Mir4am din 'fanta 'criptura era sora lui Moses si a lui Aaron. 'e spune ca numele ei si al fratilor ei isi au originea in Egiptul antic. Altii interpreteaza numele ca insemnand "rebel" sau "multa amaraciune". Mirela Nume folosit in italiana. 'ursa este Mireille, un nume frantuzesc insemnand "admira." Magdalena Nume folosit in germana, engleza, spaniola, poloneza, spaniola, ce!a, norvegiana, suedeza, daneza si romana. Corespunde numelui englezesc Magdalena. 'ursa este e,presia ebraica insemnand "#erson from Magdala." /"#ersoana din Magdala"0. Magdala a fost un oras pe malul Marii Galilee, presupus a fi orasul in care locuia Maria Magdalena sau Mar4 din Magdala, persona2 din 'fanta 'criptura. (e aici ea l-a urmat pe Iisus din Nazaret!. Maria Acest nume de fata si de baiat este folosit in germana, olandeza, engleza, greaca, italiana, franceza, portug!eza, spaniola, ungara, rusa, romana, poloneza, sarba, croata, ce!a, bulgara, norvegiana, suedeza si daneza. 'ursa este Mir4am, un nume ebraic insemnand "(orinta de a avea un copil". Mir4am din 'fanta 'criptura era sora lui Moses si a lui Aaron. %nii spun ca numele isi

are originea in Egiptul Antic, iar altii cred ca se trage din "rebela" sau "multa tristete". #ornind de la Mir4am din latina, a a2uns la Marie in franceza si apoi Mar4 in engleza. Mira%ela Acest nume de fata este folosit in engleza si franceza. 'ursa este "mirabilis", un cuvant latinesc insemnand "e,trordinar." Miranda Nume de fata folosit in olandeza, engleza, spaniola si poloneza. 'ursa este e,presia de origine latina care inseamna "minunat". Acest nume a fost inventat de Filliam '!a7espeare pentru tanara eroina din piese "9!e 9empest". In piesa, tanara Miranda, in varsta de :@ ani, care nu a cunoscut nici un barbat in afara de tatal ei #rospero, il intalneste pe tanarul Fernando /cu care doreste sa se casatoreasca0 si pe alti membrii ai unei e,peditii ce ii cauta tatal. Madalina Acest nume de fata este folosit in engleza si franceza. Este sursa e,presiei ebraice insemnand "#ersoana din Magdala." Magdala a fost un oras pe malul marii Galilee si se presupune ca aici statea Mar4 din Magdala sau Maria Magdalena, cunoscuta din 'fanta 'criptura. (e aici l-a urmat ea pe Iisus din Nazaret!. Magnolia Acest nume este folosit in engleza. Copacul si floarea ce poarta acest nume au fost numite astfel de botanistul francez #ierre Magnol /:;<5-:H:@0, care a clasificat plantele dupa familiile din care provin. El vine din engleza si inseamna "floarea copacului." Meli a Acest nume de fata este folosit in olandeza, engleza si spaniola. 'ursa este e,presia greceasca insemnand "albina sau miere". Nume folosit in vremurile vec!i, Melissa a continuat sa atraga atentia poetilor, a scenaristilor si a compozitorilor de-a lungul secolelor. #oetul italian Ariosto a ales numele acesta pentru a insufleti o zeita in poezia " rlando Furioso" din :@<H. 'criitorul secolului -I-, C!arles (ic7ens, poetul Alfred, si ec!ipa teatrului muzical a lui Gilbert si 'ullivan, toti au folosit acest nume. Marcela/ Marcel Acest nume de fata este folosit in engleza, italiana si latina. 'ursa este Marcia, un nume latin insemnand "(edicat lui Mars, zeul razboiului la romani". Mars a fost zeul razboiului la romani, asa cum a fost Ares pentru greci.

Marta Acest nume de fata este folosit in germana, olandeza, engleza, norvegiana, suedeza si daneza. 'ursa lui este e,presia "Femeia din casa". #rescurtari ale acestui nume1 Mart!, Marti, Martie, Mart4, Matti, Mattie. Martina Nume de fata folosit in Germania, Anglia, Italia, #olonia, Croatia. Ce!ia, Norvegia, 'uedia, (anemarca si *omania. 'ursa lui este Martinus, nume barbatesc in latina insemnand "(edicat lui Mars, zeul razboiului la romani". Ma,im/ Ma,imilian Acest nume de baiat este folosit in *usia. 'ursa lui este Ma,imilianus, nume latin insemnand "cel mai mare". Meda Acest nume de fata este folosit in Anglia. 'ursa lui este o e,presie greceasca insemanand "mare". Nicoleta Acest nume de fata este folosit in engleza si italiana. 'ursa este Ni7ola, un nume grecesc insemnand "oameni victoriosi." Acest nume, ca &erenice si .eronica, are, ca radacina, un element derivat din numele lui Ni7e, zeita greaca a victoriei. Nadia Nume de fata folosit in olandeza, engleza, italiana, franceza, rusa, poloneza, sarba, croata, ce!a si romana. 'ursa este Nadez!da, un nume rusesc insemnand "speranta". Nicolae Acest nume de baiat este folosit in romana. El corespunde numelui englezesc Nic!olas. 'ursa este Ni7olaos, un nume grecesc insemnand "oameni victoriosi." Acest nume, ca si numele feminine &erenice si .eronica, contin elemente derivate de la Ni7e, numele zeului grec al victoriei. Narci a Acest nume de fata este folosit in engleza. 'ursa este Nar7issos, un nume grecesc care inseamna ca a fost pierdut. In mitologia greaca, purtatoarea acestui nume se indragosteste de propriul c!ip oglindit in apa. (e aici si denumirea de "narcisisti" data celor ce isi iubesc foarte mult propria imagine. Nora prescurtare de la Eleonora. Numele este folosit in olandeza si engleza. 'ursa este $elene, un nume grecesc insemnand "raza soarelui".

Natalia Acest nume de fata este folosit in engleza, italiana, spaniola, rusa, poloneza si latina. 'ursa este Natalia, un nume latinesc insemnand "?iua lordului". Acest nume se refera la ziua de Craciun, la sarbatoarea de Craciun dedicata nasterii lui Isus. Acelasi inteles il are si numele barbatesc "Craciun".
Ofelia

Acest nume de fata este folosit in Anglia si Grecia. 'ursa acestui nume este op!eleia, cuvant grecest insemnand "a2utor". #rescurtare a acestui nume des intalnit este Felia.
Octavian

Acest nume de baiat a fost folosit in latina. (e aceea provine din latina din e,presia insemnand "al optulea". #renumele in Imperiul *oman era de obicei un numar. Alte astfel de nume ce se mai folosesc si astazi sunt Iuintus /al cincilea0, 'e,tus /al saselea0, 'eptimus /al saptelea0 si Nona /al noulea0. Aceste nume fie arata luna in care s-a nascut cel ce-l purta, fie al catelea membru al familiei era.
Olimpia

Acest nume de fata este folosit in Anglia si Grecia. 'ursa lui este o e,presie din limba greaca a carei traducere inseamna "(e la muntele limp". In mitologia greaca, Muntele limp era considerat casa zeilor. rasul grecesc l4mpia a fost locul in care s-au organizat pentru prima oara 2ocurile olimpice. In vremurile vec!i razboaiele erau oprite, iar sportivii erau astfel in siguranta pe timpul desfasurarii 2ocurilor.
Oliver

Acest nume de baiat este folosit in germana, engleza, sarba si croata. 'ursa lui este livier, nume frantuzesc insemnand "maslin". (ar nu toti e,pertii au fost de acord.
Olivia

Acest nume de fata este folosit mai ales in #olonia. (ar se gaseste si in Anglia si Italia. 'ursa numelui este liva, nume latin insemnanad "Maslina". Numele a fost adus de catre '!a7espeare in piesa sa "9)elft! Nig!t" /:@660. 'e presupune ca a avut ca sursa maslinul, dar poate fi vorba si de un nume derivat de la numele de baiat liver.
Olga

Acest nume de fata este folosit in Germania, (anemarca, Anglia, Grecia, Italia, Franta, %ngaria, *usia, #olonia, 'erbia, Croatia, Ce!ia si *omania. 'ursa lui este $elga, nume scandinav insemnanad "de succes". Nu toti e,pertii sunt de acord, unii spunand ca poate fi derivat din nume vec!i insemnand "binecuvantata" sau "sfanta".

Oana

Acest nume de fata este folosit in Anglia, Germania, Franta si *omania. Ea inceput a fost folosit ca alint pentru numele Anna. Mai poate fi vazut ca si o alta scriere sau pronuntare a numelui Ann. -aul #entru crestini, acest nume aduce aminte de 'fantul #aul. Nascut intr-o familie de evrei in orasul 9arsus, i s-a dat numele 'fantul #aul de la evreiescul 'aul si latinul #aul. 'ursa numelui este latina, iar traducerea ar fi "mic". -aula Acest nume de fata este folosit in Germania, Anglia, Grecia, #ortugalia, %ngaria si #olonia. 'ursa numelui este cuvantul "mic" din latina. Nu este folosit de mult timp, el fiind femininul de la #aul. -a#el Acest nume de baiat este folosit in *usia, Ce!ia si 'uedia. Este corespondentul numelui #aul in aceste tari. -etre Acest nume de baiat este folosit in *omania. Este corespondentul numelui englezesc #etros, nume provenit din greaca. 9raducerea lui ar fi "dur" sau "piatra". Rada Acest nume de fata si baiat este folosit in $indi. 'ursa lui este o e,presie sanscrita insemnand "afluenta". Raluca Acest nume de fata este folosit in Anglia. 'ursa lui este o e,presie ce se traduce ca "lunca draga". Re%eca Acest nume de fata este folosit in 'pania. Mai este folosit in Anglia si Italia. 'ursa lui este *iv7a, nume evreiesc insemnand "a lega, a intari". In 'fanta 'criptura evreiasca, *ebeca este prezentata ca un persona2 frumos si intelept. Abra!am, #atriar!ul evreilor ii cere mana pentru fiul sau Isaac. *ebeca si alintul &ec74 au fost deseori folosite in literatura. Remu Acest nume de baiat este folosit in Anglia. Ea baza numelui sta o e,presie latina a carei traducere s-a pierdut cu timpul. Ro%ert

Acest nume de baiat este folosit in Germania, Anglia, Franta, *usia, #olonia, Ce!ia, Norvegia, 'uedia, (anemarca si *omania. 'ursa lui este $reodbeor!t, un nume germanic vec!i insemnand "stralucind cu faima". Ro%erta Acest nume de fata este folosit in Anglia si Italia. 'ursa lui este $reodbeor!t, nume germanic vec!i insemnand "stralucind cu faima". Ro,ana Acest nume de fata este folosit in Anglia si Franta. 'ursa lui este "rosc!ana", un cuvant persan insemnand "In zori". Sa%in.a/ - Acest nume de fata este folosit in engleza, italiana, spaniola, poloneza si ce!a. 'ursa lui este o e,presie latina ce inseamna "femeie sabina". 'abinii erau oameni din antic!itate care au avut g!inionul sa-i aiba ca vecini pe agresivii romani. Istoria inregistreaza cucerirea si asimilarea lor de catre romani cam in 2urul anului =6> i.$r. legenda ne spune cum romanii au furat femeile sabine. Cand barbatii sabini au incercat sa le recupereze, femeile au intervenit si au facut pace intre cele doua parti razboinice. Nu mai este nevoie sa mentionam ca asta era o legenda romana. Sanda .Sandu/ - Este o prescurtare a numelui Ale,andra. Acest nume este folosit in Israel, Germania, Anglia, Grecia, Franta, Norvegia, 'uedia si (anemarca. 'ursa este Ale,andros, un nume masculin grecesc, care inseamna "protector al barbatilor+oamenilor." #orecle de la Ale,andra ar fi1 Ale,, Ale,a, Ale,i, Ale,ia. Aceasta a fost numele original al zeitei grecesti, $era. Numele a fost facut popular in vec!ime de catre conducatorul Ale,andru cel Mare. In timpul cuceririlor multor tari cunoscute, de la Egipt la India, Ale,ander a dat numele sau mai multor orase. San"iana - nume de floare folosit doar in *omania. Sera0im - Acest nume de baiat este folosit in engleza si greaca. 'ursa lui este o e,presie ebraica ce inseamna "cei care ard". In sculpturile ebraice, acest nume este dat unui ordin de ingeri ce incon2oara tronul lui (umnezeu. Se%a tian.a/ - Acest nume de baiat este folosit in engleza, norvegiana, suedeza si daneza. 'ursa lui este 'ebastos, un nume grecesc ce inseamna "respectat" /adorat0. Forma originala a numelui era destinata celor dintr-un anumit oras /unii spun0 din Asia Mica, a carui nume grecesc este o traducere a titlului imperial latin Augustus. Crestinul 'f. 'ebastian a fost probabil nativ al acelui loc. Sidonia - Acest nume de fata a fost folosit in latina. 'ursa lui este o e,presie latina ce inseamna "din 'idon, un oras din #!enicia". Acest nume este sursa numelui 'idon4.

Sil#ia/Sil#iu - Acest nume de fata este folosit in germana, olandeza, engleza si italiana. 'ursa lui este o e,presie latina ce inseamna "paduri". *!ea 'ilvia a fost o zeita a naturii din antic!itate, mama a celor doi fondatori ai *omei, *omulus si *emus. '!a7espeare a folosit numele de 'ilvia in piesa "(oi domni din .erona", probabil vrand sa creeze impresia de italianca traditionala. ricum, a devenit curand englezesc si a fost privit ca un nume tipic englezesc de atunci. In timp ce scrierea numelui 'ilvia da un aer de antic!itate, '4lvia a fost preferat in ultimele = secole. Simona/Simon - Acest nume este folosit in engleza, italiana, sarba, croata, ce!a si romana. 'ursa ei este '!imona, un nume ebraic ce inseamna "cel care ciuleste urec!ea". So0ia - Acest nume de fata este folosit in germana, engleza, greaca si italiana. 'ursa lui este o e,presie greceasca ce inseamna "intelepciune". S!eranta - Acest nume de fata este folosit in italiana. 'ursa lui este o e,presie spaniola ce inseama "speranta". Stan.a/ - Acest nume de fata este folosit in sarba, croata si ce!a. 'ursa lui este stan slav, o fraza slavica ce inseamna "2udecata glorioasa". Ste0ana .Ste0ania/Ste0an/ - Acest nume de fata este folosit in germana, engleza si franceza. 'ursa lui este 'tep!anos, un nume grecesc de barbat ce inseamna "Coroana sau G!irlanda". Conform scripturii crestine, 'tefan a fost primul martir, si influenta sfantului este responsabila pentru popularitatea acestui nume atat in varianta feminina cat si cea masculina, in multe limbi vestice. &iblia il descrie pe 'tefan ca pe un facator de bine care a refuzat sa isi ascunda credintele, c!iar daca asta l-a costat viata. A fost omorat cu pietre de catre un persecutor al crestinilor, 'aul din 9arus. Stela - Acest nume de fata este folosit in engleza si italiana. 'ursa lui este o e,presie latina ce inseamna "stea". 'ir #!ilip 'idne4 /:@@D-:@5;0 a introdus acest cuvant latin ca nume in sonetul sau Astrop!el si 'tella. '4dne4 a inventat si numele #amela pentru pastorita-eroina dintr-una din poemele sale pastorale. Su"ana - Acest nume de fata este folosit in sarba, croata, si romana. Corespunde numelui englezesc 'usanna!. 'ursa lui este '!os!ana, un nume ebraic ce inseamna "liliac". #rima '!os!ana /sau 'usanna0 cunoscuta apare intr-o piesa literara ebraica vazuta ca o alaturare neoficiala a Cartii lui (aniel. Este de fapt o antica povestire politista, terminata cu o scena dramatica. Frumoasa '!os!ana este acuzata de adulter de doi oameni mai in varsta. In ciuda faptului ca sustine ca este nevinovata, ea este pe cale sa fie condamnata, dar intervine profetul (aniel. El le cere celor doi

sa se separe si sa dea o declaratie cu privire la acuzatia facuta. 'eparati fiind, cei doi dau declaratii contradictorii. (aniel a spus ca ei incercau sa pacaleasca inalta curte, si ca ei, nu '!as!ana, erau cei care aveau intentii pacatoase. (atorita lui (aniel, '!os!ana a fost gasita nevinovata si cei doi au fost condamnati. Sandra - Acest nume de fata este folosit in germana, olandeza, engleza, italiana, franceza, sarba, croata si ce!a. 'ursa lui este Alessandra, un nume italian ce inseamna "protectorul zeilor". Acest nume a aparut doar in 'tatele %nite in secolul =>. (esi provine dintr-o sursa italiana, nu a fost niciodata identificat in cultura italiana din America. A devenit foarte popular in anii :6@>, :6;>, poate datorita influentei actritei 'andra (ee. Filmele ei de iubiri adolescentine au fost in verva in acea perioada. Ti%eriu - Acest nume de baiat este folosit in italiana. 'ursa lui este 9iberius, un nume latin de baiat, care insemna "raul 9ibru". 9ibru este un rau in Italia care trece prin *oma. Forma originala a acestui nume, 9iberius, se refera la fiul celui de-al doilea imparat al *omei Antice. Teodora - Acest nume de fata este folosit in italiana, spaniola, poloneza, sarba, croata, norvegiana, suedeza si daneza. Corespunde numelui englezesc 9!eodora. Ma2oritatea numelor au inceput ca simple e,presii. Nimic nu poate demonstra mai bine acest lucru decat o comparatie dintre 9!eodora si (orot!ea. 'ingura diferenta dintre aceste nume este ordinea elementelor care le compun - mai precis este cam aceeasi diferenta dintre fraza "darul lui (umnezeu" si "al lui (umnezeu dar". Tudor - Acest nume de baiat este folosit si in engleza. 'ursa lui este 9eutori,, un vec!i nume galic ce inseamna "regele oamenilor". Toni - Acest nume de fata este folosit in engleza si franceza. Este o porecla de la Antoinette sau Antonia. Acest nume masculin si feminin este folosit in engleza. Este sursa lui Antoniu, un nume masculin de origine latina care inseamna "a fost pierdut". Numele este bazat pe vec!iul nume roman al lui Marc Anton4, prieten cu Iulius Cezar si indragostit de Cleopatra. Multe autoritati cred ca ultimul nume isi are originea intr-un nume vec!i de origine etrusca. Tina - Acest nume de fata este folosit in engleza, norvegiana, suedeza si daneza. 'ursa lui este C!ristina, un nume englezesc care inseamna "urmasul lui C!ristos". Alte nume pentru care 9ina poate fi porecla1 &ettina, Martina si Augustina. A inceput sa apara ca un nume indepedent la inceputul secolului =>, fiind cel mai folosit in :6;>. 9ina este in mod special un ornament, fara vreun inteles intrinsec. Alte asemenea ornamente care s-au dezvoltat de la nume independente sunt Nita /de la Anita si altele0 si *ita /de la Margarita0.

1alentina/1alentin - Acest nume de baiat si de fata este folosit in engleza. 'ursa lui este .alentinus, un nume latin de barbat care inseamna "puternic". 1aleria/1aleriu - Acest nume de fata este folosit in engleza, italiana si latina. 'ursa lui este o e,presie din latina care inseamna "viguros". 1ar#ara - Acest nume de fata este folosit in greaca si rusa. Corespunde numelui englezesc &arbara. 'ursa lui este barbaros, un cuvant grecesc care inseamna "strain". 1a ile - Acest nume de baiat este folosit in romana. Corespunde numelui englezesc &asil. 1ictor/1ictorita - Acest nume de baiat si de fata este folosit in germana, engleza, franceza si spaniola. 'ursa lui este o e,presie din latina ce inseamna "campion". 1ictoria - Acest nume de fata este folosit in engleza, spaniola, norvegiana, suedeza si daneza. 'ursa lui este o e,presie latineasca ce inseamna "victorie". .ictoria a fost o zeita care a zambit *omei antice timp de multe secole. Crestinii vec!i au adoptat numele, probabil in amintirea rugaciunii sfantului #aul "(umnezeu, care ne-a dat noua victoria". #uritanii secolului :H au pornit moda folosirii numelui .ictoria tradus in engleza, .ictor4, forma preferata a numelui. Apoi in :5<H o printesa din Germania, a fost incoronata .ictoria, regina englezilor. A domnit pana in :6>:, a dominat si a dat numele secolului al :6-lea. #oate din cauza respectului pe care-l aveau pentru aceasta regina autoritara, vorbitorii de limba engleza nu au folosit prea mult acest nume pana la mi2locul secolului =>. Ea acea vreme .ictoria a crescut in popularitate datorita corespondentului ei masculin, .ictor. 1ioleta - Acest nume de fata este folosit in germana si engleza. 1iorica - Acest nume de fata este folosit in romana. Corespunde numelui englezesc Frederica. Acest nume este folosit in engleza si mag!iara. 'ursa lui este fred ric, o fraza din germana antica care inseamna "conducator pasnic". 1irgil - Acest nume de fata si de baiat este folosit in engleza. 'ursa lui este .ergilius, un nume barbatesc latin al carui inteles s-a pierdut. 1irginia - Acest nume de fata a fost folosit in engleza, italiana, portug!eza, spaniola, norvegiana, suedeza si daneza. 'ursa lui este virga, un cuvant latinesc tradus prin "fecioara". Acest nume a fost prima oara scris .erginia, si era numele feminin al unui clan *oman, .erginius. Apoi modul in care este scris s-a sc!imbat datorita asocierii lui cu termenul de virgo. Acest sens a dus si la folosirea numelui inca de atunci. In :@5H, acesta a fost numele dat primului copil nascut de colonistii

englezi in Eumea Noua, .irginia (are. Atat copilul cat si colonia au fost numiti in cinstea lui Elizabet! I, regina fecioara a Angliei. 'tatul .irginia poarta inca cu mandrie acest nume. 'oarta .irginiei (are a fost diferita. Ea si restul colonistilor de pe Insula *oano7e au disparut prin cai misterioase la trei ani de la crearea ei, dand astfel nastere la legenda Coloniei #ierdute. 1lad - Acest nume de baiat este folosit in *usa, 'arba, Croata si Ce!a. 'ursa lui este numele slav volod, ce inseamna "domnie glorioasa". 2eno#ia Acest nume de fata este folosit in Anglia, Grecia si 'pania. 'ursa lui este "zen bios", o fraza greceasca a carei traducere este ".iata lui ?eus". 2oe Acest nume de fata sau de baiat este folosit in Anglia, Grecia, Franta, 'pania, #olonia si Ce!ia. #rovine dintr-un cuvant din limba greaca ce inseamna "viata". Este de obicei insotit de accente1 in Franta si 'pania este ?o, iar in Anglia ?o. 2ina Acest nume de fata este folosit in *usia si Ce!ia. Este o prescurtare a numelui ?inaida. El provine tot din limba greaca de la o e,presie a carei traducere este "?eul cel bun". 2ora Acest nume de fata este folosit de evrei, de sarbi, croati si ce!i. 'ursa lui este o e,presie evreiasca a carei traducere s-a pierdut in timp. 2ara Acest nume de fata este folosit in Arabia. 'ursa lui este "za!r", o e,presie araba a carei traducere este "stralucire". Aaron Numele Aaron se presupune ca ar proveni din evreiescul A!aron. Mai multe teorii sustin ca ar insemna munte foarte inalt, munte al puterii sau e,altat, solemn. In .ec!iul 9estament numele este purtat de fratele mai mare al lui Moise si de primul inalt preot al Israelitilor. A fost un fel de purtator de cuvant al fratelui sau, purtand cu el un toiag miraculos. Ca nume englezesc, Aaron a inceput sa fie folosit o data cu *eformarea protestanta. ?iua 'fantului Aaron este sarbatorita de catre popoarele vorbitoare de franceza si polona la : iulie. A fost al doilea prenume al lui Elvis #resle4. A%el Folosit in limbile engleza, franceza, spaniola si portug!eza, numele Abel vine de la cuvantul ebraic $evel sau $avel care inseamna respiratie. 'imbolul numelui este acela de zadarnicie. Abel este numele de botez al unui persona2 biblic. Conform &ibliei, era fiul lui Adam si al Evei, si a fost ucis de fratele sau Cain. Abel a fost al doilea fiu al primilor oameni de pe pamant, si se ocupa cu pastoritul oilor. Conform Genezei, intr-o zi, Abel si Cain au adus o 2ertfa lui (umnezeu. Abel a adus un miel

iar Cain, pentru ca se ocupa cu agricultura, a 2ertfit din roadele pamantului. (umnezeu nu a privit cu bunavointa la 2ertfa lui Cain, nu datorita 2ertfei in sine, ci datorita caracterului acestuia si astfel Cain, orbit de gelozie, l-a ucis pe Abel. Ac3erle+ Este un nume din seria celor care desemneaza provenienta si se refera la un locuitor al unei lunci cu ste2ari. Addi on riginea numelui se regaseste in limba engleza vec!e si inseamna fiul lui Adam. Alte variante prezinta acest nume ca fiind doar un alint, un diminutiv, o derivatie a numelui Adam. (esi acesta s-a dezvoltat ca fiind un nume de baiat, in ultimele decenii a devenit modern si ca nume de fata. Aland 'emnificatia acestui nume este aceea de stralucitor ca soarele. 'e presupune ca este o varianta a numelui Alan. Alcott riginea numelui se regaseste in limba engleza vec!e si inseamna bordei, casa la tara. Alcott este astfel un nume care desemneaza o locatie. Aldan Este considerat a fi o varianta a numelui Alden. 'emnificatia numelui este aceea de batran, intelept sau de moda vec!e. Alte interpretari apropiate acestora sunt acelea de antic, protector intelept, prieten vec!i. Alden 'cris si intalnit adesea sub forma Ald)4n, numele ar insemna prieten vec!i. 9otusi, multe surse il arata ca insemnand batran. Alte semnificatii oferite acestui nume1 aparator /la anglo-sa,oni0, prieten sau protector intelept. Ea origini, numele a fost folosit ca nume de familie, devenind apoi si prenume. (espre cei ce poarta acest nume se spune ca le place sa se dedice unei cauze care merita, sunt lideri inascuti, este un adept al onestitatii si cunoscut pentru ideile sale inventive. Alderc+ 'emnificatia numelui este aceea de sef, lider. Alice Este considerat a fi o forma prescurtata a numelui francez Adelais, derivat la randul sau de la numele german Adal!eidis. (e aici semnificatia numelui de nobil. alta varianta acceptata este aceea ca numele ar insemna adevar sau (umnezeu este (omnul. Este unul dintre cele mai populare nume in 'uedia, Austria, &elgia, Franta, Irlanda, 'cotia, Anglia si c!iar '%A. In Aaponia, numele castiga popularitate in forma Arisu. Alice este numele persona2ului principal dintr-o opera importanta a lui Ee)is Carroll J "Alice in 9ara Minunilor". Alton Insemnatatea numelui este aceea de vec!i oras si este un nume din seria celor care desemneaza o locatie. Amari Cu origini evreiesti si folosit astazi de catre englezi, evrei si spanioli, numele Amaris inseamna fagaduit si daruit de catre (umnezeu sau, in alte interpretari, copilul lunii. Am%er Este cuvantul englezesc pentru c!i!limbar. Numele este cel al unei pietre pretioase care se formeaza din rasina fosila unui copac si este foarte apreciata pentru culoarea si frumusetea ei. Inca din timpurile preistorice, c!i!limbarul a fost folosit ca bi2uterie sau obiect de cult. Acelasi cuvant este folosit si pentru a desemna culoarea acestei pietre si are si semnificatia de invapaiat, infocat, tocmai datorita culorii asemanatoare celei pe care o are mierea. Am den Numele isi are originea in engleza vec!e si inseamna de pe valea ambroziei, fiind un nume din seria celor care desemneaza provenienta. An el 'emnificatia acestui nume este aceea de urmas al unui nobil. (e asemenea, este considerat a fi o varianta a numelui Anselm, de origine germanica, care inseamna coroana (omnului sau protectia (omnului. Alte interpretari in traduc ca norocos, binecuvantat, fericit. An le+ Este unul dintre numele care denumesc o locatie sau provenienta si inseamna

taram, camp al si!astriei sau de pe pamanturile celor nobili. Este considerat, de asemenea, a fi o varianta a numelui Ainsle4. Arden Numele poate fi purtat atat de catre fete, cat si de catre baieti. 'emnificatia sa este aceea de padure mareata sau ardent, inflacarat, entuziast. 9otodata, numele este unul din seria celor care desemneaza provenienta, iar la origini insemna valea vulturilor. Mama marelui dramaturg englez '!a7espeare purta acest nume ca nume se familie. '!a7espeare a folosit acest nume si pentru padurea fermecata din piesa "Cum va place". Elizabet! Arden, pe numele ei real Nig!tingale Gra!am, este considerata una dintre reginele cosmeticii. #rincipiul sau de viata era acela ca a fi frumoasa este dreptul din nastere a oricarei femei. Ea a fost initiatoarea cursurilor la care femeile erau invatate cum sa se aran2eze si sa se mac!ieze astfel incat sa fie intotdeauna in ton cu ocazia la care erau prezente. A '0ord Fiind un nume din seria celor care desemneaza o locatie sau provenienta, As!ford inseamna locuitor de langa ste2ari. A 'le+ Nume din seria celor care desemneaza provenienta ce inseamna din taramul frasinilor. Numele este folosit cu precadere pentru fete, dar si pentru baieti. A e,istat si un 'fant englez cu acest nume, in secolul al -.II-lea. A 'lin Nume de fata si de baiat, varianta a numelui As!le4, provenind de la Kas!L frasin. C!iar si asa, unele interpretari il trateaza ca si nume de sine statator care inseamna vis.

Atheron Fiind unul dintre numele care desemneaza provenienta, acest nume inseamna locuitor al fermei din apropierea izvorului. Numele este folosit atat pentru baieti, cat si pentru fete. Audrey Semnificatia numelui este aceea de putere nobila. Numele este asociat de asemenea si cu termenul impopotonat, datorita diversitatii podoabelor care se vindeau la targul de Sfantul Audrey in Anglia. Shakespeare a folosit acest nume pentru unul dintre personajele piesei " um va place". Numele a fost purtat de celebra Audrey !epburn, actrita, model de frumusete si eleganta, mama devotata si ambasador "N# $F, ea a fost un important sustinator al copiilor. Numele este folosit in rare cazuri si pentru baieti. Avena %a origine, semnificatia acestui nume era aceea de de camp cu ovaz, fiind un nume din seria celor care arata provenienta. Azura &arianta a numelui Azure, semnificatia acestui nume este cer bleu, senin.
Balin 'emnificatia acestui nume este aceea de valoros, putand duce cu gandul la importanta copilului pentru familia in care se naste. 'e pare ca numele a fost purtat de unul dintre Cavalerii Mesei *otunde, asa ca i se poate atribui o provenienta de origine nobiliara. Ban+an Numele este de fapt numele unei plante, de fapt un copac agatator, care creste in vecinatatea unui copac mai mare. Barcla+ Este un nume din seria celor care desemneaza provenienta si inseamna lunca cu mesteceni. In 'cotia este adesea intalnit ca nume de familie. Barne+ Numele este cunoscut ca fiind un persona2 din desenul animat 9!e Flinstones. &arne4 era prietenul cel mai bun si venicul lui Fred. El este reprezentat de un barbat mic de statura, blond. Barrington

Nume din seria celor care desemneaza provenienta, folosit si ca nume propriu in Marea &ritanie mai ales. Cel mai adesea este intalnit ca nume de familie si mai putin ca prenume. Barton 9radus mot-a-mot, numele inseamna camp cu orz. alta semnificatie ar putea fi aceea de orasul lui &art, &art fiind prescurtarea acestui nume. Ba il Numele &asil se foloseste atat in limba engleza, cat si in limba araba. In primul caz, este derivat din grecescul "basileus" care inseamna "rege". Corespondentul in limba romana al numelui &asil este .asile. In limba araba numele "&asil" poarta semnificatia de "viteaz, valoros". Ba,ter Avandu-si originile in engleza vec!e, numele inseamna de fapt brutar. Astfel, este un nume care denumeste o ocupatie si a fost folosit prima data ca nume de familie in Evul Mediu. Beatri, In latina, numele inseamna femeie binecuvantata. Forma italiana &eatrice este derivata din acest nume. Alte interpretari dau ca insemnatate a acestui nume termenul de calator /prin viata0. In Anglia, numele a fost mai rar intalnit dupa perioada Evului Mediu, dar in secolul al -I--lea a inceput sa fie mai des folosit. Cele care poarta acest nume sunt considerate aducatoare de bucurie. Bec3 #utand duce cu gandul la o fire navalnica, semnificatia acestui nume este aceea de torent, curent, curs sau, in alte interpretari, topor, secure /cu aceasta semnificatie termenul este folosit in localitatile rurale ale 'cotiei0. Beli ma Numele inseamna frumos+frumoasa si este considerat o forma scurta de la &ellisima. alta varianta acceptata este aceea conform careia numele este purtat de o zeita a raurilor.

ADRIAN Adrian e te un nume latin i i i are originea in (adrianu 4 in emnand de la (adria4 ace ta din urma 0iind numele unei localitati din Im!eriul Roman5

-renumele Adrian !redi !une la ca!acitatea de a intelege oamenii cu care #ine in contact i a da egala atentie unor !uncte de #edere di0erite4 c'iar o!u e5 -entru ca ii di !lace a a i te la con0licte au la u0erinta cui#a4 are tendinta de a le a!lana4 doar de dragul armoniei5 Totu i4 ace t talent de !aci0icator ii !oate !ro#oca lui in u i u0erinta 4 caci4 !e de o !arte4 e %aga in c'e tiuni care nu il !ri#e c4 iar !e

de alta !arte ade ea %eligerantii il 0ac !e el #ino#at de tarea de ten iune5 Caracter !rieteno i ama%il4 !oate im%rati a !ro0e ii in care talentul au de a media a 0ie !u in #aloare5 -renumele Adrian !redi !une la a0ectiuni care !ri#e c i temul circulator i !e cel endocrin5

ALEXANDRU De#enit cele%ru datorita regelui macedonean Ale,andru cel Mare4 numele e te mult mai #ec'i i are origine greaca5 E te 0ormat din com%inarea a doua cu#inte4 traducandu6 e !rin care a!ara !e oameni5

-o e orul ace tui !renume e te un %ar%at inde!endent4 cu multa incredere in 0ortele !ro!rii i uneori c'iar orgolio 5 Cu toate ca are o minte iute i e te a%il in rationamente intelectuale4 e de curca 0oarte %ine in munca 0i"ica4 !entru ca tie in mod in tincti# care ii unt limitele i cum a i i do"e"e e0orturile5 Are idei i !areri 0oarte clare de !re a!roa!e orice4 iar ace tea unt4 in general4 %a"ate !e o %una in0ormare5 Odata 0ormat4 caracterul lui Ale,andru e #a modi0ica de6a lungul tim!ului 0oarte !utin i4 oricum4 nu in !ro0un"ime5

ALIN

Originea numelui e te incerta i nu e cunoa te daca la noi a intrat !e 0iliera 0rance"a ori germana5 In acea ta din urma i!ote"a Alin ar 0i 0ormat din radicalul al care in eamna tot4 intreg5

-er oana care !oarta numele Alin e te ca!a%ila de trairi inten e i e,trem de !er onale5 Atunci cand i i dore te ce#a4 o 0ace cu toata !uterea4 iar acea ta !utere a entimentelor ii da ca!acitatea de a o%tine ceea ce na"uie te5 E te de tul de con ec#ent in natura idealurilor ale i4 in general4 e concentrea"a a u!ra aceluia i ti! de co! !entru o !erioada mai indelungata5

ANA -renumele Ana ugerea"a o 0ire ra%datoare4 o !er oana meticuloa a care !re0era a e concentre"e a u!ra detaliilor4 intr6un mod i tematic5 De aceea4 i e !otri#e c tiintele e,acte7 matematica4 mecanica4 domeniul com!uterelor5

O%tine cele mai %une !er0ormante atunci cand nu e te intreru!ta din lucru i 0acand lucrurile !a cu !a 5 Ra%darea a uria a i tendinta catre !er0ectiune ii !ermit a e ocu!e i c'iar a im%unatatea ca i teme com!licate5 Cu toate ace tea4 altii ar !utea a con idere ca e te !rea di0icil a lucre"e cu ea7 in

!rimul rand4 !entru ca anali"ea"a indelung !ana ce emite o conclu"ie i4 in al doilea rand4 !entru ca ia in con iderare !rea multe amanunte care ii ingu tea"a #i"iunea5 De retinut4 e,i ta o !redi !o"itie !entru %oli ale i temului o o 5

ANCA -renumele Anca im!rima !urtatoarei ale o 0ire !lacuta4 dar e la a ade ea in0luentata !rea u or de ceilalti5 In !lu 4 e te ocia%ila4 dar tinde a de#ina in0le,i%ila daca are en"atia ca cine#a #rea a i i im!una #ointa au !arerile5

Du!a ce o #or cunoa te4 cei a!ro!iati #or con tata ca nimeni nu ii !oate !une ce a 0aca i ca rareori e ra"gande te o data ce a luat o 'otarare5 &oarte !rice!uta in arta con#er atiei4 are ca!acitatea de a !une 0iecareuia ceea ce #rea a auda4 e,act la momentul !otri#it4 daca intere ul o cere5 C'iar daca tie a di imule"e cu multa a%ilitate4 la a intotdeauna o !ortita de c'i a !entru a e e c'i#a4 0iindca !re0era a ai%a in orice ituatie un dram de inde!endenta5 A0lata in ituatii in care tre ul re!re"inta o com!onenta im!ortanta4 reu e te a e ta!anea ca admira%il4 dand celor din 8ur un entiment de calm i de iguranta5 -retul !e care il !late te !entru

acea ta atitudine nu e te mere mic4 caci acumularea de ten iune ii a0ectea"a tarea de anatate5

ANDREI De origine greaca4 numele Andrei in eamna %ar%atie i e te con iderat4 datorita unuia dintre cei mai im!ortanti a!o toli4 !atronul lu!ilor5 2iua S0antului A!o tol Andrei are !entru romani i !entru multe dintre !o!oarele %alcanice numeroa e emni0icatii4 dintre care unele mi tice5

E te moti#ul !entru care cel care !oarta numele Andrei 0ace !arte din categoria oamenilor care !o eda al a elea imt5 Multi dintre nati#i nu unt con tienti de ace t lucru4 dar au ade ea ca!acitatea de a6i uimi !e cei din 8ur cu a cutita lor intuitie5 &ire timida da im!re ia ca nu are !areri !ro!rii i cuno tinte in niciun domeniu5 In realitate4 con idera inutil i uneori c'iar 8ignitor a im!una altora o!iniile i dorintele ale5 Tinde a com!en e"e ne#oia de a0ecti#itate !rin e,ce e4 cele mai multe dintre ele alimentare4 a t0el incat e,i ta ri cul unui a!arat urinar en i%il5 BEATRICE -er oana care ra !unde la numele Beatrice tie a in%ine cu ucce calitati !eci0ice 0emeilor cu cele ale %ar%atilor5 &oarte inde!endenta in a doua !arte

a #ietii i noncon0ormi ta in adole centa4 tarne te ade ea uimirea celor din 8ur !rin com!ortamentul au im!re#i"i%il5

Totu i4 contrar4 a te!tarilor4 i i a uma ra !underea !entru 0a!tele ale i are c'iar tendinta de a !relua re !on a%ilitatea !entru 0a!tele altora5 Ace ta e te unul dintre !unctele in care ar tre%ui a acorde un !lu de atentie i de anali"a4 0iindca tinde a e,agere"e atat intr6un en cat i in celalalt5 In unele ituatii4 daca da un 0at au doar i i e,!rima o o!inie4 are en"atia ca 6a im!licat in mod concret in re"ol#area !ro%lemei i i i a uma re"ultatul4 indi0erent daca e te !o"iti# au negati#5 In momentele in care e decide a i i intemeie"e o 0amilie4 e #a ocu!a cu rigoare i atentie de ne#oile tuturor mem%rilor ei i !oate 0i o mama admira%ila5

BIANCA Intrat in lim%a romana din italiana4 numele Bianca4 a carei emni0icatie e re0era la culoarea al%4 con0era !o e oarei ale o 0ire calda4 o!timi ta i 0oarte incre"atoare5

Ea are intotdeauna !eranta4 oricat de #aga i de nereali ta4 ca e,i ta o cale de ie ire din orice ituatie5 Are oroare de incertitudine i traie te !e !rinci!iul 0ar itul groa"ei e te !re0era%il groa"ei

0ara 0ar it5 Cu alte cu#inte4 !re0era a a0le un ade#ar4 oricat de durero 4 decat a traia ca in indoiala i a e intre%e la ne 0ar it ce e te 0al i ce nu5 Mai mult decat atat4 #a da celor din 8ur en"atia ca totul e te 0oarte u or i ca e0orturile !entru atingerea unui co! unt com!let ne emni0icati#e5

BOGDAN Ace t nume de orgine la#a in eamna4 literal4 daruit de Dumne"eu5 E te un nume !uternic4 ce im!rima !er oanei care il !oarta o #ointa remarca%ila i o %una ca!acitate de inte"a5

In ciuda ace tei calitati4 ori !oate tocmai din cau"a ei4 intam!ina uneori di0icultati in e,!rimare 6 in !ecial in cea #er%ala 6 a t0el incat cei din 8ur nu inteleg intotdeauna e,act ce #rea ace t %ar%at a !una5 A#and o minte iute4 are tendinta de a crede ca toata lumea din 8ur gande te la 0el de re!ede i de !ro0und4 dre!t !entru care nu imte ne#oia a dea detalii re0eritoare la intregul rationament !e %a"a caruia 0ace o a0irmatie au alta5 Are o #ointa rar intalnita i multa energie4 ceea ce il a8uta a duca la %un 0ar it ceea ce i i !ro!une4 c'iar daca e te #or%a de idealuri inalte i a!arent ireali"a%ile5

CARMEN -ro#enit4 e !are4 din e%raica4 de la u% tanti#ul 3armel4 in emnand gradina4 ace t !renume a intrat la noi !e 0iliera 'i !anica i a#ea4 la origine4 o emni0icatie mi tic6religioa a cre tina5

Cea care !oarta numele de Carmen e te !redi !u a a a#ea o 0ire !ragmatica4 ce tie a im%ine en i%ilitatea cu cere%ralul5 -renumele generea"a o !er onalitate !uternica4 a carei !rinci!ala calitate e te ca!acitatea de a ta%ili co!uri i de a ga i modalitatea cea mai !otri#ita de a le duce la inde!linire5 Daca #iata ii o0era oca"ia a i i mani0e te !er onalitatea in a0aceri4 i i #a etala ace te daruri in laturile !ractice ale #ietii7 !oate conduce cu multa !rice!ere i 'otarare o go !odarie4 0iind recuno cuta de rude de toate gradele i #ar tele dre!t autoritatea a% oluta i ar%itru im!artial5

CALIN Cu toate ca e crede ca ace t !renume are dre!t !ro#enienta denumirea romanea ca a unui ar%u t 6 calina4 ling#i tii unt de !arere ca etimologia numelui e te la#a ori c'iar greaca5

Tra aturile de caracter generate de ace t !renume

unt numeroa e i includ genero"itatea i !ontaneitatea5 Totu i4 nu ace tea unt cele care il 0ac !e Calin remarcat la !rima #edere4 ci 0elul in care #or%e te5 In !rimul rand4 #or%e te mult i a%ordea"a orice tema5 A!oi4 e te un com!anion !lacut de con#er atie5

CECILIA Nume !reluat din onoma tica tim!uriu cre tina4 Cecilia a de#enit cuno cut i ra !andit datorita S0intei Cecilia4 con iderata !atroana mu"icii i mu"icienilor4 in !ecial a celei de orginte religioa a5 Se crede ca etimologia numelui e te legata de latinul caecu 4 tradu !rin or%5

Caracteri ticile !e care le generea"a ace t !renume nu e re0era la o !redi !o"itie !entru a0ectiuni ale oc'ilor4 dar4 con0orm credintei ca !entru orice i"%anda e nece ar un acri0iciu4 !entru a #edea lumea "eilor4 Cecilia e di tantea"a intr6un 0el de unele lucruri din acea ta lume5 Are gri8a de altii4 c'iar 0ara a i e ceara i nu rareori tie care unt dorintele i neca"urile celor dragi c'iar mai %ine decat ei in i i5

CE2AR Nume !uternic4 cu certa origine latina4 o0era

!o e orului un caracter !uternic4 !o edand in aceea i ma ura energie 0i"ica i ! i'ica5 Stoici mul 0ace !arte din natura a4 dre!t !entru care e !oate e,!une tim! indelungat la 0actori de tre 4 !a trandu6 i e0icienta5

In calitate de lider 6 !o"itie in care !oate a8unge cu u urinta indi0erent de domeniul de acti#itate 6 e te mai degra%a temut decat iu%it4 dar i 0oarte re !ectat5 Cel mai im!ortant talent al au il con tituie ca!acitatea de a #edea intregul i de a 0ace un tot logic acolo unde cei mai multi nu #ad decat ni te detalii di !arate i ne emni0icati#e5 Totu i nu e,celea"a in u%tilitate i i i !ierde ra%darea daca e te !u in ituatii in care tre%uie a e dedice unor acti#itati re!etiti#e5 E te un om de actiune4 nu de anali"a4 iar acea ta calitate il a#anta8ea"a4 atunci cand e #or%a a ia deci"ii ra!ide5

CLAUDIU Nume cu traditie romana4 determina !entru cel care e te %ote"at a t0el4 o 0ire inde!endenta4 cu mare ca!acitate de intro !ectie5

Cu toate !re0era traie te4 !ro!riul

ca !oate 0i un 8ucator cu mult 0air6!la+4 a i i ta%ilea ca ingur regulile du!a care iu%e te i munce te5 De alt0el4 urmand au til de lucru4 o%tine nu doar ati 0actiile

cele mai mari4 ci i re"ultatele cele mai %une5 Acea ta in eamna totu i ca4 !e de o !arte4 !oate o0eri altora cea mai e0icienta cale de a a8unge la re"ultatul dorit4 dar4 !e de alta4 el in u i nu e te 0oarte di !u a !rimea ca 0aturi i uge tii5 Are in a di0icultati in a6 i e,!rima #er%al a0ectiunea4 con iderand ca 0a!tele ale graie c de la ine i ca nu mai e te ne#oie a i !una ca tine la cine#a5 E te moti#ul !entru care !oate a#ea o relatie di0icila cu co!iii4 care il #or con idera un !arinte e#er4 cu toate ca e im!lica 0oarte mult5

CONSTANTIN -ro#enit din #er%ul latin con to4 in emnand a 0i 0erm i !uternic4 !renumele Con tantin denota o !er onalitate com!le,a4 nuantata4 ale carei tra aturi e modi0ica de6a lungul #ietii5

Caracteri tica cea mai !regnanta a celui numit Con tantin e te !er e#erenta5 I i 0ormea"a4 inca din !rima tinerete4 cate#a !rinci!ii olide de #iata i nu e a%ate de la ace tea cu niciun !ret5 -entru el4 normele autoim!u e unt atat de im!ortante4 incat a8unge !ana acolo ca !re0era a i i a ume un e ec decat a e inde!arte"e de la con#ingerile ale5 Acea ta tra atura !oate a#ea dre!t e0ect o atitudine rigida4 le ne catalogata de ceilalti dre!t inca!atanare co!ilarea ca4 in a lui nu !are aii !e e !rea mult5

Daca nu reu e te a ai%a o !ro0e ie care a ii o0ere #ariatii 0rec#ente4 !oate ca4 du!a ani de "ile de acti#itate in acela i domeniu4 a ia %ru c deci"ia de a lucra intr6un domeniu cu totul di0erit5

CORINA De !ro#enienta greaca4 unde *ore era alta denumire a "eitei -er e0ona i a#ea en ul de 0ecioara4 6a tran 0ormat in 0orma de diminuti# *orinna4 in emnand 0etita5

Indi0erent de tra aturile 0i"ice i de modi0icarile a!arute la ace t ni#el datorita #ar tei4 !er oana care !oarta ace t nume #a a#ea un aer !rinciar4 o atitudine no%ila in mi cari4 mani0e tata !oate !rin mer 4 !rin ge turi au !rin 0elul de a #or%i5 E te o !er oana mai degra%a 0ioa a i intro#ertita4 c'iar daca4 !entru a6 i di imula timiditatea are un com!ortament e,u%erant5 Are multa imaginatie i4 !o edand inclinatii arti tice4 !oate c'iar urma o cariera mu"icala au in teatru4 a#and un %un !otential negati#5

CORNELIU Nume intalnit inca din tim!ul Im!eriului roman4 generea"a un caracter indra"net i temerar5 Ideile ale !rogre i te au darul de a6i im!rei ona !e cei din 8ur4 determinandu6i a6l con idere !e cel care !oarta

numele Corneliu4 dre!t un #i ator4 un #i"ionar5 Reu e te a6i uimea ca !e cei din 8ur4 0iindca indra"neala a e te du%lata de #ointa9 a a incat daca i i !une ce#a in minte4 i"%ute te a il duca la ca!at4 c'iar daca toata lumea ii !une ca !lanul au e ireali"a%il5

Ii !lace a 0ie tot tim!ul ocu!at4 c'iar atunci cand e rela,ea"a4 #a !re0era genul de odi'na acti#a4 !oate 0acand !ort au im!licandu6 e in acti#itati dome tice5 Dintre toate !acatele4 !entru el lenea e te cel mai gra#4 dre!t !entru care are tendinta de a6i 8udeca !e ceilalti nu in 0unctie de calitatile lor morale4 ci in 0unctie de numarul de ore din "i in care ei e im!lica in acti#itati di#er e5

CRENGUTA Nume autentic romane c4 0ara core !ondent in alta lim%a4 da celei %ote"ate a t0el o 0ire %landa4 toleranta i c'iar !utin timida5 Nu e ada!tea"a cu u urinta intr6un mediu nou4 dar atunci cand reu e te a e imta in largul ei4 e do#ede te o !er oana !lina de umor4 ca!a%ila a ga ea ca ce#a amu"ant in orice 0leac5

In orice acti#itate in care e im!lica4 are ne#oie de o imagine clara a u!ra a ceea ce are de 0acut i4

!re0era%il4 a u!ra modului in care tre%uie inde!linita arcina re !ecti#a5 Daca i e o0era an a de a 0i intr6 o !o"itie de lider4 e #a do#edi un %un organi"ator4 tiind in tincti# a incline %alanta !entru a ga i un ec'ili%ru intre u!eriorii i in0eriorii ai5 Aca a ii indeamna !e toti mem%ri 0amiliei a #or%ea ca i a i i de carce u0letul4 dar4 atunci cand #ine #or%a de !ro!riile neca"uri4 nu e te atat de nera%datoare a le im!arta ea ca5

CRISTIAN Nume 0rec#ent intalnit in ma8oritatea !o!oarelor4 i i are originea in lim%a latina4 in emnand urma ul lui Cri to5 El o0era !urtatorului au un caracter altrui t4 dar i intr6un 0el co!ilaro 5

E,i ta un ade#ar !e care Cri tian nu il in#ata au4 mai %ine "i 4 re0u"a a6l acce!te !ana la 0ar itul "ilelor ale7 acela ca oamenii !ot 0i rai i ca ii !ot rani !e altii cu %una tiinta5 Acea ta nai#itate e te in unele momente ale #ietii cum! !latita4 0iindca e e,!une ingur unor ituatii in care !reia din !lin lo#iturile date de altii4 ceea ce il !oate duce la in ingurare4 c'iar la i"olare de re tul lumii4 indi0erent daca are gri8a ca "%uciumul au interior a nu e a0le5 Din !acate4 nu i i ga e te intotdeauna calea cea mai

!otri#ita !entru a6 i comunica entimentele au c'iar con idera ca ace tea unt de la ine intele e5 DANIEL Originea ace tui nume tarne te inca nedumerire i contro#er e in randul ling#i tilor5 Intrucat a!are i ca nume %i%lic4 una dintre traducerile lui4 !e 0iliera e%raica4 ar 0i Dumne"eu a 8udecat5 -er onalitatea celui care !oarta ace t nume e te contro#er ata i c'iar i cei care il cuno c indea!roa!e #or !une ade ea ca au en"atia ca nu ii cuno c deloc5 Are tandarde morale ridicate i tendinta de a crede ca !entru toata lumea ace tea ar tre%ui a 0ie identice5 -oate a!recia o !er oana doar du!a o tra atura de caracter ori du!a un detaliu al in0ati arii5 Sur!rin"ator !entru cei din 8ur4 in ciuda ra!iditatii e#aluarii4 caracteri"area unei !er oane e te de o acuratete ocanta5 Daca are #ointa nece ara4 i i !oate inde!lini idealurile 0ara a a!ela la a8utorul altora5

DECEBAL Nume !eci0ic romane c4 cu re"onanta nationala4 Dece%al tarne te in randul ling#i tilor contro#er e

in !ri#inta emni0icatiei5 O #aga i i!otetica emni0icatie ar 0i a onora4 al carei en 6ar !otri#i unui conducator de o ti cum a 0o t cel de !e teritoriul Daciei5 Cel care e te %ote"at cu ace t nume !recre tin are o 0ire agitata4 mereu in cautare de noi idealuri i co!uri de atin 5 Sati 0actia a #ine din inde!artarea o% tacolelor4 in a uneori #ede o !iedica in orice e#eniment marunt4 a#antandu6 e a t0el in ra"%oaie care nu unt decat 0urtuni intr6un !a'ar cu a!a5 E te am%itio i 0oarte dinamic4 traind ade ea en"atia ca lumea emi ca !rea incet5 Acea ta tare de agitatie il !oate aduce la con0licte cu cei din 8ur4 in !ecial cu cei alaturi de care lucrea"a4 care4 in mod 0ire c4 nu !ot tine !a ul cu un a emenea tai0un uman am%ulant5

DIANA -renume !reluat de la !er ona8ul mitologic Diana4 "eita #anatorii i !rotectoarea animalelor4 generea"a celei care il !o eda un caracter com!licat i ade ea modi0icat com!let o data cu #ar ta5 Energia de ti! 0i"ic nu a%unda in !er onalitatea ace tei 0emei5 Com!en ea"a cu ucce ace t nea8un !rintr6o energie ! i'ica remarca%ila4 cu a8utorul careia ade ea i i a cunde la%iciunea 0i"ica5 Are tot

tim!ul mintea ocu!ata4 anali"and i antici!and e#enimentele la care ia !arte au de !re care e te doar in0ormata5 Are un talent natural de a a culta oamenii4 care #in catre ea a e con0e e"e i a6 i marturi ea ca !ro%lemele5

DRAGOS 1ec'i de cate#a ecole4 !renumele Drago are4 in ciuda 0rec#entei !e teritoriul romane c4 origine la#a5 Ra !andirea a e te4 0ara indoiala datorata !re0i,ului drag4 de la care 6au 0ormat numeroa e cu#inte cu re"onanta !o"iti#a5 In cele mai multe ca"uri4 %ar%atul care !oarta numele Drago 4 e te indemanatic i da do#ada de !rice!ere in c'e tiunile te'nice4 mecanice4 electrice i electronice4 !recum i in di#er e in talatii5 Am%itia il determina ca4 o data ce e a!uca de me terit4 a nu e o!rea ca !ana nu termina5 Cel mai %ine inregi trea"a ucce e daca a8unge la conclu"ia ca #a o%tine ati 0actii !er onale de !e urma unor re"ultate !o"iti#e5 Din 0ericire4 !oate cataloga dre!t !er onal orice !ro#ocare ce i e !are demna de intere 5

DUMITRU Nume de #ec'ime con idera%ila4 0iind rega it inca din Grecia antica4 Dumitru e te un nume care e %ucura de o mare a!reciere la romani4 dar i la !o!oarele la#e5 Originea a e !re u!une a 0i numele "eitei Demetra4 di#initate a #egetatiei i !amantului4 ocrotitoare a ogoarelor i ca atoriei5 In traducere4 numele in emna4 de alt0el4 !amantul mama5 -rintre #alorile im!ortante ale !er oanei care e te %ote"ata Dumitru e numara !re tigiul au i demnitatea5 Ace tea au o in emnatate atat de mare4 incat in unele ituatii Dumitru actionea"a im!otri#a !ro!riului au intere 4 doar !entru a6 i a!ara renumele i !entru a !a tra neintinata demnitatea a4 a celor a!ro!iati lui i4 in mod !ecial4 a 0amiliei5 Iata de ce e te intere at de imaginea a i a celor dragi4 dre!t care !arerea lumii contea"a mult !entru el DANIEL Originea ace tui nume tarne te inca nedumerire i contro#er e in randul ling#i tilor5 Intrucat a!are i ca nume %i%lic4 una dintre traducerile lui4 !e 0iliera e%raica4 ar 0i Dumne"eu a 8udecat5 -er onalitatea celui care !oarta ace t nume e te

contro#er ata i c'iar i cei care il cuno c indea!roa!e #or !une ade ea ca au en"atia ca nu ii cuno c deloc5 Are tandarde morale ridicate i tendinta de a crede ca !entru toata lumea ace tea ar tre%ui a 0ie identice5 -oate a!recia o !er oana doar du!a o tra atura de caracter ori du!a un detaliu al in0ati arii5 Sur!rin"ator !entru cei din 8ur4 in ciuda ra!iditatii e#aluarii4 caracteri"area unei !er oane e te de o acuratete ocanta5 Daca are #ointa nece ara4 i i !oate inde!lini idealurile 0ara a a!ela la a8utorul altora5

DECEBAL Nume !eci0ic romane c4 cu re"onanta nationala4 Dece%al tarne te in randul ling#i tilor contro#er e in !ri#inta emni0icatiei5 O #aga i i!otetica emni0icatie ar 0i a onora4 al carei en 6ar !otri#i unui conducator de o ti cum a 0o t cel de !e teritoriul Daciei5 Cel care e te %ote"at cu ace t nume !recre tin are o 0ire agitata4 mereu in cautare de noi idealuri i co!uri de atin 5 Sati 0actia a #ine din inde!artarea o% tacolelor4 in a uneori #ede o !iedica in orice e#eniment marunt4 a#antandu6 e a t0el in ra"%oaie care nu unt decat 0urtuni intr6un !a'ar cu a!a5

E te am%itio i 0oarte dinamic4 traind ade ea en"atia ca lumea emi ca !rea incet5 Acea ta tare de agitatie il !oate aduce la con0licte cu cei din 8ur4 in !ecial cu cei alaturi de care lucrea"a4 care4 in mod 0ire c4 nu !ot tine !a ul cu un a emenea tai0un uman am%ulant5

DIANA -renume !reluat de la !er ona8ul mitologic Diana4 "eita #anatorii i !rotectoarea animalelor4 generea"a celei care il !o eda un caracter com!licat i ade ea modi0icat com!let o data cu #ar ta5 Energia de ti! 0i"ic nu a%unda in !er onalitatea ace tei 0emei5 Com!en ea"a cu ucce ace t nea8un !rintr6o energie ! i'ica remarca%ila4 cu a8utorul careia ade ea i i a cunde la%iciunea 0i"ica5 Are tot tim!ul mintea ocu!ata4 anali"and i antici!and e#enimentele la care ia !arte au de !re care e te doar in0ormata5 Are un talent natural de a a culta oamenii4 care #in catre ea a e con0e e"e i a6 i marturi ea ca !ro%lemele5

DRAGOS

1ec'i de cate#a ecole4 !renumele Drago are4 in ciuda 0rec#entei !e teritoriul romane c4 origine la#a5 Ra !andirea a e te4 0ara indoiala datorata !re0i,ului drag4 de la care 6au 0ormat numeroa e cu#inte cu re"onanta !o"iti#a5 In cele mai multe ca"uri4 %ar%atul care !oarta numele Drago 4 e te indemanatic i da do#ada de !rice!ere in c'e tiunile te'nice4 mecanice4 electrice i electronice4 !recum i in di#er e in talatii5 Am%itia il determina ca4 o data ce e a!uca de me terit4 a nu e o!rea ca !ana nu termina5 Cel mai %ine inregi trea"a ucce e daca a8unge la conclu"ia ca #a o%tine ati 0actii !er onale de !e urma unor re"ultate !o"iti#e5 Din 0ericire4 !oate cataloga dre!t !er onal orice !ro#ocare ce i e !are demna de intere 5

DUMITRU Nume de #ec'ime con idera%ila4 0iind rega it inca din Grecia antica4 Dumitru e te un nume care e %ucura de o mare a!reciere la romani4 dar i la !o!oarele la#e5 Originea a e !re u!une a 0i numele "eitei Demetra4 di#initate a #egetatiei i !amantului4 ocrotitoare a ogoarelor i ca atoriei5 In traducere4 numele in emna4 de alt0el4 !amantul mama5

-rintre #alorile im!ortante ale !er oanei care e te %ote"ata Dumitru e numara !re tigiul au i demnitatea5 Ace tea au o in emnatate atat de mare4 incat in unele ituatii Dumitru actionea"a im!otri#a !ro!riului au intere 4 doar !entru a6 i a!ara renumele i !entru a !a tra neintinata demnitatea a4 a celor a!ro!iati lui i4 in mod !ecial4 a 0amiliei5 Iata de ce e te intere at de imaginea a i a celor dragi4 dre!t care !arerea lumii contea"a mult !entru el &ELICIA Nume de origine latina4 lim%a in care in eamna 0ericit4 &elicia generea"a o !er onalitate o!timi ta4 !entru care 0amilia i tot ceea ce e leaga de acea ta re!re"inta un element im!ortant5 Daca nu e te !uternic in0luentata de mediu i de educatie4 &elicia #a a#ea dre!t co! in #iata multumirea mem%rilor 0amiliei ale i celor a!ro!iati5 De 0a!t4 de0initia 0ericirii e te !entru ea 0ericirea celor de care are gri8a5 -entru a o%tine4 i i #a modi0ica !ermanent com!ortamentul i e #a ada!ta intotdeauna oricarei ituatii5 Totu i4 daca e,agerea"a4 e,i ta ri cul a i i modi0ice !er onalitatea intr6un grad atat de mare4 incat a nu mai tie cine e te de 0a!t5

&LORIN In mod e#ident4 nume 0oarte #ec'i4 a0landu6 i originea in lim%a latina4 unde a 0o t !reluat de la "eita &lora4 a #egetatiei i a culturilor4 &lorin 6a !a trat !ana in "ilele noa tre u% di0erite 0orme4 0iind mai ra !andit !e teritoriul romane c decat in "onele in#ecinate4 care in a l6au im!rumutat !e cale culta5 Caracterul determinat de ace t nume !er oanei care il !oarta e te o im%inare de en i%ilitate cu !ragmati m5 Se !oate !une ca e te o !er oana cu doua 0ete au c'iar cu mai multe5 Are un com!ortament de 0ata cu trainii4 cu colegii i !er oanele !e care nu le con idera a!ro!iate i o atitudine cu totul di0erita atunci cand e te rela,at4 in !rea8ma mem%rilor 0amiliei i a !rietenilor a!ro!iati5 GABRIEL Nume %i%lic4 in emnand in e%raica Dumne"eu a 0o t !uternic4 Ga%riel i deri#atele ale au i a ta"i !ro0unde re"onante religioa e5 -renumele generea"a !er oanei care il !oarta un caracter !uternic i cu o in0luenta 0oarte im!ortanta a u!ra celor a0lati in acela i mediu5 A#and o mare ca!acitate de acumulare a cuno tintelor4 !oate im%rati a a!roa!e orice

!ro0e ie4 dar are talent !entru domeniile in care e lucrea"a cu ci0re i e timari4 de la conta%ilitate4 la !o turi de conducere5 Cu toate ca nu arata4 are ne#oie de incura8ari i de con0irmari ca actiunile ale unt !otri#ite i ca dau re"ultatele cele mai %une5 De alt0el4 nedand atentie caracterului oamenilor cu care are de6a 0ace4 e e,!une la numeroa e ri curi5

G(EORG(E &oarte ra !andit4 atat la romani4 cat i la alte !o!oare euro!ene4 !renumele G'eorg'e i i are originea in Grecia4 dar ca!ata o mare !o!ularitate in !erioada %i"antina5 In greaca antica4 ace t !renume in eamna lucrator al !amantului4 emni0icatie !e care4 in mod ironic4 a do%andit6o multe ecole mai tar"iu4 in en !eiorati#5 Cea mai im!ortanta tra atura de caracter a celui %ote"at G'eorg'e e te ca!acitatea de a e ada!ta c'im%arilor5 Modi0icarile tem!eramentului au unt lente4 durand uneori ani de "ile4 dar cine il intalne te la inter#ale mari !oate a0irma cu ur!rindere -arca e ti alt om: Are o mare ca!acitate de organi"are4 cu toate ca e te de tul de taciturn5 Rareori e,!lica moti#atia unui ge t au a unei 'otarari4 dar tot rareori e im!lica in actiuni daca nu urmare te un co!4 oricat ar 0i el de inde!artat in tim! au ca e0ect5

GRIGORE -renumele Grigore are4 in greaca4 intele ul unt com!let trea"4 cu am%ele en uri7 nu mai dorm i am mintea trea"a4 unt atent5 -er onalitate 0oarte !uternica4 !o e orul ace tui !renume are ca!acitatea de a6 i ta%ili cu u urinta co!urile !e care intentionea"a a le urme"e5 Du!a ce ca!ata e,!erienta de #iata 6 iar acea ta e !oate intam!la la o #ar ta 0oarte 0rageda 6 in#ata ingur i care e te modalitatea cea mai e0icienta i ade ea cea mai ra!ida !entru a6 i inde!lini co!urile !ro!u e5 Acea ta in u ire il 0ace a 0ie cautat atat in mediul de !rieteni4 cat i in cel !ro0e ional5 (ORATIU In ciuda #ec'imii4 (oratiu e te un nume intrat de tul de recent in onoma tica romanea ca5 Cu toate ca emni0icatia a e te de tul de o% cura4 e crede ca e a!ro!ie de un cu#ant grce c care in eamna tanar4 in0loritor5 Natura curioa a i de c'i a catre nou4 cel care !oarta numele (oratiu e te mereu dornic a incerce noi e,!eriente5 De aceea4 e do#ede te ade ea un ade#arat !ionier in anumite domenii ori un ino#ator al unor metode5 Totu i entu"ia mul au il e,!une ri cului de a nu e !utea concentra u0icient !entru

a termina tre%urile ince!ute i4 !e de alta !arte4 0iind atat de in0lacarat la orice !ro#ocare4 !oate a8unge in ituatii 0ara ie ire5

(ORIA Nume original romane c4 (oria !ro#ine4 e !are4 dintr6o !orecla5 In Tran il#ania inca e mai 0olo e te #er%ul a 'ori cu en ul a canta din gura au din 0luier5 &ire o!timi ta4 cel care !oarta numele (oria are ca!acitatea de a a!lana con0lictele din 8urul au i de a le e#ita !e cele in care !oate 0i im!licat el in u i5 Dete tand certurile i #iolenta4 inclu i# #er%ala4 incearca a i i !a tre"e calmul c'iar i atunci cand e te intr6o ituatie de cri"a5 In 0amilie4 e te mai a!ro!iat in co!ilarie de tatal au decat de re tul 0amiliei9 de acum la maturitate i i #a inde!lini rolul de !arinte cu multa erio"itate4 incercand a le o0ere co!iilor tot ceea ce crede ca au ne#oie5 ILEANA A#and dre!t origine !renumele grec Elena i in emnand 0aclie4 numele de ine tatator4 Ileana !are a 0ie o creatie !eci0ic romanea ca4 caci nu e rega e te in 0orma identica la alte !o!oare5 Cea care e te %ote"ata cu ace t nume are o 0ire

#e ela i o inclinatie catre romanti m4 c'iar daca rareori acea ta e mani0e ta i 0ata de altii5 In inguratate4 meditatia cu !ri#ire la e#enimente i oamenii cu care #ine in contact o aca!area"a4 anali"and in !ro0un"ime i cu multa im!licare emotionala toate lucrurile care o a0actea"a5 Totu i4 in general4 con idera ca 0irea a #i atoare i6ar deran8a !e altii4 a a incat !re0era a 0ie di creta cu !ri#ire la temele ale de meditatie5

ILIE &orma romani"ata i a!oi romani"ata a unui #ec'i !renume e%raic4 Ilie !are a 0i a#ut initial en ul !ro!o"itiei Domnul e te ade#aratul Dumne"eu5 Cel care !oarta numele !ro0etului Ilie are o 0ire am%itioa a i i i duce #iata du!a !rinci!ii %ine determinate i ade ea 0oarte e#ere5 Ace tea unt tatornicite inca din co!ilarie i4 daca are mai multi 0rati4 el #a 0i cel mai a!reciat de catre !arinti5 Daca are an a de a cre te i de a 0i educat intr6un mediu %ene0ic4 e #a alinia cu rigoare la regulile im!u e4 !romo#andu6le4 la randul au4 in mediul 0amilial au cel al cuno tintelor5 Daca e te educat 0oarte e#er4 !oate de#eni ade!tul intran igent al unui ti! de religie4 nu nea!arat cre tina4 i e #a alinia in mod 'a%otnic la !rece!tele ace teia5

ION Su% di0erite 0orme !eci0ice4 numele Ion a!are la toate !o!oarele euro!ene4 iar ra !andirea a e leaga i de cultul !entru martirii i 0intii cu ace t nume5 Du!a unele calendare cre tine4 numarul ace tora de!a e te ;<5 Data 0iind 0rec#enta numelui4 i tra aturile de caracter generale de ace ta unt e,trem de #ariate5 Nuantele !er onalitatii unt con olidate de diminuti#ul ale de antura8 au de !urtatorul in u i al numelui5 Ca o caracteri"are generala4 cel %ote"at Ion are o 0ire ada!ta%ila4 iar educatia i mediul in care traie te e,ercita o in0luenta !uternica5 Rareori co!ilul Ion e te ingur la !arinti4 iar relatia cu 0ratii are o in0luenta ma8ora a u!ra 0ormarii !er onalitatii ale5 Ca regula4 !are a e inteleaga mai %ine cu 0ratii mai mari decat cu cei mai tineri ca el5 Atent la ti!ul de educatie !rimita4 ca !rinte #a incerca a imite 0elul in care a 0o t cre cut4 a#and tendinta de a acorda !utina atentie !artenerului de cu!lu4 in !ri#inta educarii co!iilor5

IRINA -renume de origine greaca4 Irina mai in eamna i a ta"i4 in neogreaca !ace4 iar romanii au im%rati at i ei cultul !entru "eita !acii5

Cea care !oarta !renumele Irina are o 0ire mai degra%a timida i tacuta4 mai ale atunci cand e ga e te in mi8locul unui numar mare de !er oane necuno cute5 Are ne#oie a cunoa ca oamenii cu care #ine in contact i a%ia du!a ce ca!ata certitudinea ca nimeni nu #a 0ace 'a" de ea au nu o #a di !retui !entru 0elul au de a 0i de#ine comunicati#a i !rietenoa a5 LAURA Nume de origine latina4 Laura are dre!t !ro#enienta4 ca i ec'i#alentul ma culin Laurentiu au Laur4 u% tanti#ul comun laur4 !lanta cu care e incununau 0runtile in#ingatorilor in Roma antica5 -renumele Laura generea"a un tem!erament o!timi t i re !on a%il5 Daca e ga e te intr6un mediu timulator4 !oate 0ace do#ada unei energii 0i"ice i ! i'ice uluitoare i4 mai mult decat atat4 contagioa e5 Sim!la a !re"enta i 'otararea de a e im!lica tru! i u0let in ga irea unor olutii con#ena%ile unt4 cel mai ade ea4 u0iciente !entru a6i determina !e cei din 8ur a o urme"e i a o a culte5 LAURENTIU Cuno cut mai ale in e!oca romana4 e !are ca !renumele Laurentiu are origini mai #ec'i4 intr6o e!oca !reromana4 !ro#enind de la numele unui ora

antic ale carui urme 6au !a trat5 -er oanei care il !oarta ii generea"a un tem!erament cura8o i dinamic5 Laurentiu are ca!acitatea de a lua deci"ii 0oarte ra!ide4 c'iar daca nu dintre cele mai intele!te5 Intr6o ituatie data4 el a0la 0oarte re!ede ce #rea i trece neintar"iat la actiune !entru a o%tine acel lucru5 One titatea care il caracteri"ea"a il indeamna a declare ra !icat intentiile i dorintele ale4 iar acea ta maniera de comunicare !oate 0i con iderata de unele !er oane din antura8 dre!t li! a de 0inete au c'iar %rutala5 E,!!licatia ace tui ti! de com!ortament con ta in 0a!tul ca el are tendinta de a crede ca !olitetea e te doar o 0orma e,trema de i!ocri"ie5

LA1INIA &ara a 0i !eci0ic romane c4 dar a#and caracteri tica ingulara ca e ga e te u% aceea i 0orma4 la toate !o!oarele4 La#inia !are a 0ie un !renume 0oarte #ec'i4 datand inca din e!oca !reromana5 Tem!eramentul generat de ace t !renume e te ideali t i romantic5 Daca e te indre!tata din co!ilarie catre tiintele umani te4 !oate de#eni un demn re!re"entant al lu!tei ociale din #ariate domenii7 dre!turile omului4 ecologie4 !rote8area animalelor5 -entru ace te domeniiii e te de 0olo talentul oratoric i a% enta tracului4 mai ale daca

e te educata din tinerete a i i ta!anea ca emotiile5 LIDIA Cu origine o% cura4 ace t !renume4 !re"ent la noi in di#er e #ariante4 !are totu i a !ro#ina din Antic'itate4 dar in onoma tica romanea ca a intrat relati# recent5

Cea care e te %ote"ata Lidia are inclinatii arti tice i un de"#oltat imt e tetic5 Ace te calitati o !ot indre!ta catre domenii care tin de arta4 in mod !ecial de arta !la tica4 iuar daca !rime te i indrumarea i !ri8inul moral i material nece are4 are an a ca lucrarile ale a 0ie recuno cute !e cara larga5 In ca"ul in care inclinatiile ale arti tice nu unt #alori0icate i la ate a e mani0e te li%er4 relatia ei cu 0amilia nu #a 0i dintre cele mai armonioa e4 mai ale in !rima !arte a #ietii5 Lectia !e care tre%uie a i6o in u ea ca e te a in#ete a e !ri8ine !e !ro!riile 0orte i !e ca!acitatea de a ga i olutiile cele mai adec#ate !ro%lemelor ale5

LI1IU

Ca multe dintre numele 0rec#ente in onoma tica auto'tona4 i Li#iu are radacini in Roma antica5 Cel care e te %ote"at cu ace t !renume are un tem!erament en i%il4 cu !uternice inclinatii arti tice4 dar e te i 0oarte intro#ertit5 Acea ta dualitate a caracterului au ii creea"a !ro%leme de comunicare5 Se %a"ea"a mai mult !e imturi i !e latura emoti#a a tem!eramentului decat !e logica i rationamente care includ elementele cau"a6e0ect5 Cu toate ca are o imaginatie %ogata i o inteligenta #ie4 i i !oate greu inc'i!ui ca4 uneori4 oamenii din 8ur nu inteleg de !re ce #or%e te4 cand totul e te4 du!a !arerea lui4 a a de e#ident5 LOREDANA De origine latina4 Loredana i i are etimologia in cu#antul lauretum4 adica tu0a de lauri4 dar la noi e te im!rumutat din italiana4 unde arata de cendenta din !ro#incia Lored5 &emeia care !oarta ace t nume e t eo !er oana dinamica4 0oarte emoti#a i im!ul i#a5 Ace te tra aturi de caracter generea"a doua ti!uri de reactii4 am%ele !ai onale7 iu%e te cu toata inima i e in0urie la 0el5 -arado,al4 ace t gen de com!ortament are darul de a o 0ace im!ati"ata4 in mod !ecial de catre !er oanele de e, o!u i de cei mai in #ar ta5 Cu un a!arent aer #e nic

co!ilare c4 e te ca!a%ila de rationamente o0i ticate4 cu multe detalii i de 0a urandu6 e !e numeroa e !lanuri5

LUCIAN Su% 0orma Luciu 4 ace t nume era atri%uit de catre romani co!iilor na cuti "iua i era 0oarte !o!ular in e!oca Im!eriului5 -ro#enind de la #er%ul lucere4 a lumina4 numele i i are origini inca mai #ec'i4 lu ein in emnand la #ec'ii greci a #edea5 In oricare dintre #ariante4 atat Lucian4 cat i Lucia unt a ociate cu notiunea de lumina5 Caracterul !er oanei care !oarta ace t nume e te deo e%it de ada!ta%il4 a#and ca!acitatea a e mani0e te4 in 0unctie de im!re8urari4 atat de di0erit4 incat !oate a !ara cameleonic5 A#and a!arenta de !er oana #olu%ila i 0oarte incera4 !oate a #or%ea ca ore in ir 0ara a !una4 !ana la 0inal4 nimic de !re ine au4 du!a ca"4 nimic e ential4 0iindca e teme ca altii ar !utea !ro0ita5

LUCRETIA Cu toate ca originea numelui e te neclara4 e cunoa te cu certitudine 0a!tul ca Lucretia era numele unei ginti romane9 dar4 in ceea ce !ri#e te emni0icatia u% tanti#ului4 nu 6au ga it do#e"i

concludente5 Una dintre !eculatii con ta in traducerea numelui !rin cea care te ca tiga4 cea atragatoare4 !ornind de la #er%ul latin lucrum4 ca tig5 Numeroa e 0emei de origine no%ila4 inrudite cu mari !er onalitati !olitice au religioa e ale Antic'itatii au E#ului Mediu au !urtat numele Lucretia4 unele de#enind ele in ele !er ona8e im!ortante5 Cea care e te %ote"ata cu ace t nume are ade ea de !latit datorii rama e din #ietile anterioare au din eta!e tim!urii ale #ietii actuale5 LUMINITA Nume !eci0ic romane c4 a intrat relati# recent in onoma tica noa tra5 In mod e#ident4 are dre!t !ro#enienta diminuti#ul u% tanti#ului comun lumina4 al carui en !rinci!al e te cel de %ucurie4 nu de ur a de lumina5 Cu o mare ca!acitate de !erce!tie4 are !uterea de a citi !rintre randurile oricarui me a84 0ie cri 4 0ie oral5 Ba"andu6 e !e intuitie4 dar mai ale !e logica4 !oate determina doar din tonul #ocii cui#a care #or 0i con ecintele !ro%a%ile ale a0irmatiei i are de cele mai multe ori dre!tate5 MAGDALENA

Nume de#enit !o!ular in urma ra !andirii cre tini mului Magdalena in eamna din Magadala4 ace ta 0iind numele unui at de !a cari din Galileea4 tran 0ormat in "ilele noa tre in Migdal5 La randul au4 u% tanti#ulmigdal in eamna turn au ca tel5 De o remarca%ila coc'etarie4 !er oana %ote"ata cu numele Magdalena are inclinatie catre 0rumo 4 !e care il #a culti#a !e tot !arcur ul #ietii i #a incerca a il in u0le i celor din 8ur5 Indrumata corect in tim!ul co!ilariei4 !oate a8unge un arti t in toata !uterea cu#antului5 Are in a tendinta de a 0i #anitoa a4 iar daca acea ta tra atura nu e te atenuata de catre !arinti4 la maturitate e!oate tran 0orma in orgoliu e,agerat5 E te un om care i i cunoa te !ro!ria #aloare i4 de cele mai multe ori4 nu are ne#oie de con0irmarea celor din 8ur5

MARIA Cel mai !o!ular !renume 0eminin4 i i datorea"a larga ra !andire !e toate continentele4 in !rimul rand4 cele%rului !er ona8 %i%lic5 In ce !ri#e te etimologia numelui4 ling#i tii au !ro!u atat de multe #ariante incat e te greu de 0acut !eculatii5 Cei mai multi dintre e,!erti unt in a de acord ca Maria !ro#ine de la numele e%raic Mar+am4 care in emna !icatura de mare au4 intr6o #arianta latini"ata4 tea de mare5 Se !re u!une ca !renumele

Stela era intr6o #reme atat de ra !andit 0iindca e con idera imilar cu Maria5 -er oana %ote"ata cu ace t nume e %ucura de !o!ularitate inca de la cea mai 0rageda #ar ta5 Ea #a ti a e 0aca !lacuta i a de#ina cuno cuta in !rimul rand datorita ada!ta%ilitatii ale5 Are talentul nati# de a6 i modela com!ortamentul in 0unctie de ituatie5 MARIN Originea ace tui nume e te u tinuta de doua teorii5 Con0orm uneia dintre ele4 Marin re!re"inta #arianta ma culina a !renumelui Maria4 dar o alta etimologie ar !utea 0i ad8ecti#ul latin marinu 4 cu en ul marin4 de mare5 Inca din !rimii ani ai co!ilariei4 a u!ra ace tei !er oane nu !oate e,i ta4 ca in ca"ul celorlalti co!ii4 #reun du%iu cu !ri#ire la a!artenenta la e,ul ma culin5 Are tra aturi %ine determinate4 care la maturitate e !ot tran 0orma c'iar intr6o in0ati are cu un aer de duritate5 E te o !er oana care tie ce i i dore te i !entru a o%tine acel lucru trece la actiune imediat4 !oate c'iar !rea re!ede5 In anii tineretii4 cei din 8ur4 in !ecial 0amilia4 il caracteri"ea"a dre!t re!e"it au c'iar ne a%uit5 MARIUS Nume 0rec#ent mai ale la generatia mai tanara4 Mariu datea"a de multa #reme4 i anume din e!oca

romana5 Aici a 0o t4 e !are4 !reluat dintr6un cu#ant etru c in emnand om au !er oana tanara5 Cel care e te %ote"at cu ace t !renume are o #ointa remarca%ila4 di imulata in a de o #e elie ale carei re ur e !ar ine!ui"a%ile5 Simtul umorului i glumele !e a!roa!e orice u%iect unt4 de alt0el4 modalitatea !rin care i i creea"a un cut !rotector4 atat im!orti#a de!re iei4 cat i a e#entualelor intru"iuni datorate curio"itatii altora5

MATEI 1ec'i nume d eorigine e%raica4 Matei e !oate traduce dre!t dar au cadou4 du!a unele inter!retari i ca 0idelitate4 credinta du!a altele5 In oricare dintre #ariante4 numele a de#enit !retuit in tarile euro!ene du!a a!aritia cre tini mului4 datorita a!recierii de care e %ucura A!o tolul Matei5 Cei mai multi dintre !urtatorii ace tui nume unt me"inii 0amilei i4 de aceea4 unt !retuiti !e tot !arcur ul #ietii de catre rudele a!ro!iate5 Totu i4 in co!ilarie4 cel caruia i e da ace t nume e te !redi !u la %oli !eci0ice #ar tei4 ale caror urmari #or 0i mai erioa e decat la alti co!ii de aceea i #ar ta4 dar con ecintele e mani0e ta mai ale la ni#el ! i'ic5

MI(AI In 1ec'iul Te tament4 Mi'ail e te con iderat cel mai tare dintre ar'ang'elii i ocrotitor al co!iilor lui I rael5 Intr6ade#ar4 !er onalitatea celui %ote"at cu ace t !renume re0lecta emni0icatia numelui4 caci Mi'ai are in mod natural tendinta de a6i !rote8a !e cei din 8ur4 0ie ca e te #or%a de co!ii au de oameni adulti5 Dintr6un moti# au altul4 acea ta !er oana con idera ca e te de datoria a a ii a!ere !e cei mai la%i4 c'iar daca ace tia nu unt nici !e de!arte a a5 In relatiile de lunga durata4 0ie ca unt de rudenie4 de !rietenie au de drago te4 acea ta !er oana i i o0era4 de cele mai multe ori neconditionat4 !ri8inul4 a t0el incat cei in !rea8ma carora e a0la de#in de!endenti de el5 -o tura de !er oana de care de!ind altii il magule te4 dar il i a!a a5

MIRCEA Nume de origine la#a4 Mircea !are a e lege ca emni0icatie de !ace4 dar i4 du!a alte o!inii ling#i tice4 de un cu#ant din greaca #ec'e care in eamna ilu tru4 cele%ru5 -entru cel care e te %ote"at cu ace t !renume4 imaginea !u%lica e te 0oarte im!ortanta5 Din ace t moti#4 !retinde de la cei a!ro!iati4 mai ale 0amilie i

co!ii4 a ai%a un com!ortament decent4 care a 0aca cin te 0amiliei i gru!ului de a!artenenta5 -oate a 0ie e,agerat de !retentio in !ri#inta re"ultatelor la in#atatura o%tinute de co!iii ai5 MIRELA Cu toate ca numele a 0o t im!rumutat din 0rance"a i italiana4 e,i ta i!ote"e con0orm carora etimologia ar 0i latina4 !ro#enind din #er%ul mirari 6 a e minuna4 a uimi 6 ade#aratul en 0iind minunata5 -er oana care !oarta ace t nume e te in"e trata cu mult calm i ra%dare5 Ea tie ca dorintele nu e im!line c !e te noa!te i ca e te ne#oie de tim! i de ra%dare !entru a o%tine ceea ce #rei5 Li! a imediata de reactie o 0ace a !ara inacti#a4 dar in realitate i i alege reactiile a%ia du!a ce le cantare te i du!a ce decide care dintre ele e te mai !otri#ita momentului i im!re8urarilor i mai cu eama care unt cele mai con#ena%ile con ecinte !e termen lung5

MONICA Nume de origine incerta4 Monica !ro#ine4 du!a unele teorii4 din grece cul monac'o 4 care in eamna ingur4 olitar9 con0orm altor teorii4 cu#antul ar a#ea origine germanica4 in emnand amintire4 gand i co!5

-urtatoarea acet ui nume e te !lina de initiati#a4 dre!t care are 0oarte mult dinami m5 ea e anga8ea"a a ga ea ca olutii !entru !ro%leme care ade ea nici macar nu !ot 0i con iderate !ro%leme reale5 Atunci cand i i de0ine te un co!4 conce!e intr6un ritm 0oarte ra!id un !lan au4 cel mai ade ea4 cate#a !lanuri4 urmand a ia deci"ii din mer 5 NARCIS Cuno cuta legenda a !er ona8ului mitologic !o#e te te de !re un tanar numit Narci 4 care e indrago te te de !ro!ria a imagine dre!t !edea! a !entru ca a re !in drago tea unei nim0e4 Ec'o5 Narci e tran 0orma in 0loarea numita narci a5 O alta teorie u tine ca numele !ro#ine de la #er%ul grece c nar3e4 care e traduce !rin am orteala4 toro!eala4 de unde !ro#ine i contem!oranul narcotic5 Atat Narci 4 cat i core !ondentul au 0eminin4 Narci a4 unt nume care in0luentea"a !er onalitatea4 actiunile4 !recum i modul de gandire ale celui %ote"at a t0el5 Increderea in ine i !arerea de !re !ro!ria !er oana unt la cote de tul de ca"ute5 Narci are !ermanent ne#oie de con0irmari i a!recieri din e,terior5 A0lata intr6un mediu in care calitatile i e0orturile ale unt remarcate i a!reciate4 acea ta !er oana !oate da do#ada de o mare !utere de munca i de o con ec#enta remarca%ila5

NICOLAE Cu#ant com!u 4 !ro#ine din alaturarea #er%ului grece c ni3ao 6 a in#inge 6 i din u% tanti#ul leo 6 !o!or5 La grecii antici4 o #arianta a numelui era 0olo ita dre!t u!ranume !entru 2eu 5 Ace t nume e te 0rec#ent i a!reciat nu doar la romani4 ci i la multe !o!oare4 inclu i# la cele cre tine5 De alt0el4 numele era !o!ular c'iar inainte de a!aritia cre tini mului5 &oarte electi#a in ceea ce !ri#e te antura8ul4 !er oana %ote"ata cu ace t nume i i ta%ile te criterii de alegere 0oarte greu de intele !entru altii5 In co!ul de a e a ocia cu oameni care ii unt !e !lac au care ii !ot induce con0ort ! i'ic4 !oate include in cercul de cuno tinte con iderate a!ro!iate !er oane cuno cute in treacat4 du!a cum e te di !u a renunte la legaturi de rudenie con iderate acre de catre 0amilie i re tul antura8ului5 OCTA1IAN La romani4 cel de6al o!tulea co!il al unei 0amilii !rimea u!ranumele Octa#u 4 iar Octa#ia re!re"enta4 totodata4 i numele unei no%ile ginte romane5 Numele ince!e a de#ina 0rec#ent a%ia du!a Rena tere4 el ne0iind !uternic re!re"entat de onoma tica u"uala cre tina5

Carateri tica !rinci!ala a !er oanei %ote"ata cu ace t nume e te imaginatia5 Acea ta 0unctionea"a atat in intere ul4 cat i in de"a#anta8ul au4 in 0unctie de conte,t5 Daca lucrea"a intr6un domeniu in care creati#itatea e te nece ara4 #a 0ace 0ata cu ucce 9 in #iata !er onala !oate a#ea in a tendinta de imagina !o i%ile #ariante ale unei ituatii cu o inten itate atat de mare4 incat ri ca a con0unde realitatea cu i!ote"ele !e care le con truie te in minte5

OTILIA Nume modern4 de origine germanica4 Otilia !are a !ro#ina din auda4 care in eamna a#ere4 %ogatie5 Daca ne gandim la caracterul !er ona8ului cu ace t nume din cele%rul roman Enigma Otiliei4 !renumele !are a re0lecte cu de tul de multa acuratete emni0icatia a5 &emeia care !oarta ace t nume e te ordonata4 organi"ata i4 in general4 !ragmatica5 Cu o #iata interioara 0oarte inten a4 nu e te nera%datoare a #or%ea ca !rea mult de !re ine i mai ale de !re gandurile ale5 Ado!ta o atitudine rece4 di tanta4 care ii induce in eroare !e multi dintre cei cu care #ine in contact4 con iderand6o li! ita de entimente i e,trem de calculata5

O1IDIU Nume #ec'i4 datand din !erioada romana4 O#idiu nu are o etimologie certa4 dar una dintre i!ote"e u tine ca nu ar 0i latin4 ci ar a#ea !ro#enienta etru ca5 &ire ocia%ila4 are ne#oie de !u%lic !entru a e e,!rima4 0iindca !o eda un tem!erament e,tro#ertit5 In cea mai mare !arte a #ietii are incredere in 0ortele !ro!rii i nu e %a"ea"a !rea mult !e altii5 E,ce!tie 0ace !erioada adole centei4 cand cautarea !ro!riei identitati duce la ade#arate drame interioare4 0oarte rar marturi ite5 Acea ta !erioada e te de0initorie !entru caracterul de mai tar"iu al !o e orului numelui5 -ATRICIU -renumele !ro#ine din latinul -atriciu 4 u% tanti# initial comun i de#enit a!oi !ro!riu4 care de emna in Roma antica un ari tocrat cu dre!turi !olitice i acce la 0unctii in tat5 -er oana !urtatoare a ace tui #ec'i nume e te o!timi ta i4 in cele mai multe dintre im!re8urari4 generoa a5 Nu e te 0oarte ada!ta%ila i con idera ca locul au nu e ga e te in "one incarcate de !romi cuitate i imoralitate5 Incearca a e com!orte con0orm tandardelor morale ale ocietatii4 a 0aca

ceea ce tre%uie5 In !lu 4 i i im!une !ro!riile norme i limite5 E0ortul de a nu ie i din ace tea e te uneori atat de mare4 incat uita a e %ucure de #iata5 De aceea4 acea ta !er oana tre%uie a in#ete a 0ie mai !utin rigida i a e la e din cand in cand !urtata de #al4 a a!recie"e %ucuriile im!le i a trai ca cli!a5 -AUL Nume de origine latina4 -aul i i ga e te #arianta !o t6cre tina -a#el4 dar in !erioada im!eriului roman era 0olo it u% #arianta -aullu 4 cu#ant care in eamna mic5 Cel care !oarta ace t !renume are o #iata interioara 0oarte inten a4 dar o #ointa redu a5 &elul in care actionea"a are la %a"a in mod !redominant com!onenta emotionala4 i mai !utin cea rationala5 E te unul dintre !utinii oameni con tienti ca deci"iile nu e !ot lua utili"and e,clu i# ratiunea4 dar e,i ta ri cul a e,agere"e5 Inca din co!ilarie4 !arintii ace tui co!il tre%uie a il educe a t0el incat a e!are entimentele de ratiune5 Cea mai %una modalitate de a 0ace a ta e te a il in#ete a i i identi0ice entimentele i a le anali"e"e4 inlocuindu6 le4 in !roce ul de luare a unei deci"ii4 cu rationamentul logic i !ragmatic5

-ETRU

Du!a cum e !oate le ne intui4 numele -etru !ro#ine din cu#antul latine c !etra4 care in eamna !iatra5 A!o tolul Simon6-etru e te con iderat !atronul !e carilor4 dre!t !entru care ocu!a un loc im!ortant in traditia i o%iceiurile romanilor4 i nu numai5 -er oana %ote"ata -etru au -etre e te in"e trata cu ca!acitatea de a !area !o e orul unei !er onalitati multi!le5 In realitate4 e te 0oarte ta!an !e emotiile ale i i i ada!tea"a com!ortamentul in 0unctie de ituatie i cerinte5 1ointa a e te atat de mare4 incat uneori 0ri"ea"a inca!atanarea5 O data ce i i !une ce#a in minte4 #a merge !ana la ca!at4 indi0erent cate e0orturi ar tre%ui a 0aca au cat de mult #a dura !ana ce !lanurile ale #or !rinde #iata5 RADU Nume !urtat de nunero i #oie#o"i i no%ili4 cu !redilectie din Tara Romanea ca4 Radu are origine la#a i in eamna %ucurie i %ucuro 5 -er oana care !oarta ace t nume are o !er onalitate com!le,a4 iar una dintre tra taurile ale de caracter e te dorinta de a6 i im!une !unctul de #edere5 C'iar in ituatii in care nu a!ar !uncte de #edere di#ergente4 !recum i in di cutii in care !artenerii e ga e c in con en intr6o !ro%lema au alta4 acea ta !er oana #a incerca4 de cele mai multe ori incon tient i 0ara intentia e,!licita de a6 i do#edi

u!erioritatea4 a demon tre"e ca !arerea a e te mai %una decat a altora5 O alta caracteri tica a ace tei !er oane con ta in 0a!tul ca ura te am%iguitatile5 Dorinta de a a#ea o imagine clara a unei ituatii il determina a !una intre%ari numeroa e i tran ante5 Ura te nuantele de gri7 !entru el4 lumea e im!arte in al% i negru5

RALUCA -renumele Raluca e te de 0a!t diminuti#ul !entru Ralu4 intrat4 la randul lui4 relati# recent in onoma tica romanea ca5 Originea a !are a 0ie grecea ca i in eamna gloria "eitei (era5 Ace t nume im!rima !o e oarei o natura %landa i multa gratie5 Acce!ta cu u urinta !unctele de #edere i !arereile altora au cel !utin la a acea ta im!re ie5 E#ita a e certe i e im!lica intr6o di !uta doar atunci cand acea ta e te ultima olutie de re"ol#are a unei !ro%leme5 Cand !orne te la atac4 o 0ace cu o a%ilitate remarca%ila4 %a"andu6 e in !ecial !e elementul ur!ri"a5 Aduce atat argumente rationale4 cat i emotionale4 tiind a atinga coarda en i%ila a celui !e care i i !ro!une a il con#inga de un lucru au altul5 RA21AN &rec#ent in "ilele noa tre4 numele Ra"#an nu 6a

%ucurat de o !rea mare !o!ularitate in trecut5 Originea a e te incerta i4 de i e te con iderat nume la#4 el nu a!are la !o!oarele #ecine5 O traducere a numelui ar !utea 0i re%ote"at4 dar o 0orma a emanatoare e rega e te la !o!oarele mu ulmane4 unde in eamna tare de multumire5 Acea ta !er oana are tendinta de a e autode!a i5 Cel care e nume te Ra"#an e te rareori multumit de calitatile !e care le are i de re"ultatele e0orturilor ale5 Nu e te #or%a de 0a!tul ca ar #rea a atinga !er0ectiunea4 ci de credinta a ca e te intotdeauna loc !entru mai %ine4 ca ar !utea 0ace mai mult5 -entru a6 i atinge ace t co!4 e traduie te 0oarte mult i 0ace e0orturi uria e5 SIL1IU -entru cea care !oarta !renumele Sil#ia4 calitatile dominante #or 0i genero"itatea i ca!acitatea de inte"a5 Are o %una an a de a acumula #alori materiale4 dar nu tie intotdeauna care e te cea mai !otri#ita cale5 In com!en atie4 i i !oate 0olo i acea ta calitate in a#anta8ul altora4 dre!t care e !oate ga i in !atele unei !er onalitati4 ca 0atuitor din um%ra5 Numai daca i i in#inge timiditatea e #a imti %ine in lumina ram!ei9 altminteri4 !ri#irile atintite a u!ra ei o 0ac nelini tita i ingri8orata5 Atunci cand i i dore te ce#a4 !une in a!licare un !lan 6 intotdeauna altul 6

!e care il tra ea"a in linii mari4 a8u tandu6l !e !arcur 5 Acee!ta greu uge tii i doar atunci cand ii unt o0erite in acela i 0el in care le6ar da ea in a i7 cu li!e"ime4 !ragmati m i cu o #i"iune clara a 0iecarui !a 4 !reucm i a con ecintelor care decurg din ace tea5

SORIN Ace t nume e te 0oarte recent in onoma tica romanea ca5 Ling#i tii !re u!un ca are mai !utin de =<< de ani i e te deri#at de la u% tanti#ul oare5 &iind !re"ent doar la noi4 e !oate a0irma ca e te un nume romane c5 Sorin e te di cret4 atat in ce !ri#e te !ro!ria !er oana4 cat i intru"iunea in #iata !ri#ata a celorlalti5 Ii e te teama de %ar0a4 dre!t care e#ita a e im!lice in di cutii in care e #or%e te de !re o !er oana care nu e de 0ata5 In 0elul ace ta4 !era ca nu #a 0i4 la randul au4 u%iect de %ar0a5 E te iu%itor de natura i4 daca urmea"a ace t im!ul 4 tonu ul au ! i'ic i 0i"ic e #a itua la cote mai inalte decat daca i i !etrece cea mai mare !arte a tim!ului in ca a5 SERBAN Ace t nume e te4 du!a o!inia ling#i tilor4 o creatie romanea ca5 -ro#enienta a deri#a din u% tanti#ul

comun er%4 al carui en 6 taran legat de !amantul mo ierilor 6 nu 6a modi0icat de6a lungul tim!ului5 &ire o!timi ta4 cel care !oarta !renumele Ser%an are talentul nati# de a #edea ce#a %un in orice ituatie4 oricat de dramatica ar 0i5 Ace t dar ii da !o i%ilitatea de a le in u0la o!timi m celor cu care #ine in contact4 c'iar i atunci cand toata lumea e co!le ita de gri8i5 Ri cul ace tui ti! de com!ortament con ta in 0a!tul ca4 #a"andu6l o!timi t i a#and e,act acea atitudine care ii lini te te !e cei care au ne#oie4 nimeni nu i i mai !une !ro%lema ca i el4 la randul lui4 tre%uie a 0ie con olat atunci cand ii e te greu5 Din acea ta cau"a4 acumulea"a multa energie negati#a4 0iindca o !reia i !e cea a oamenilor din 8ur5 Ace t lucru il !redi !une la %oli de durata care !ot a!area inca din !rima !arte a #ietii i e !ot cronici"a du!a #ar ta de >< de ani5 STE&AN Nume mult a!reciat in tarile euro!ene4 !ro#ine din cu#antul grece c te!'ano 4 care in eamna coroana5 -er onalitatea generata de ace t nume !urtatorului au e te !rietenoa a i dornica de a 0ace cuno tinte5 Acea ta e !oate do#edi o calitate4 caci da na tere unei !er oane 0oarte ocia%ile4 dar nu e te intotdeauna in a#anta8ul lui Ste0an i4 in anumite ca"uri4 nici in al !rietenilor ai5 Daca nu i i ta!ane te dorinta de a e ociali"a4 nu !oate 0ace4

!e de o !arte4 o electie o%iecti#a a oamenilor care ii 0ormea"a antura8ul4 iar !e de alta4 nu e !oate concentra cum e cu#ine a u!ra altor acti#itati !ri#ind #iata 0amiliala4 !ro0e ionala i entimentala5 &iindca in general e a!ro!ie de oameni cu o atitudine !o"iti#a4 are tendinta de a !re u!une ca toti cei !e care ii intalne te unt la 0el de de c'i i5 TRAIAN Cu toate ca numele are certa !ro#enienta latina4 in Im!eriul roman Traianu 0iind un nume !urtat 0rec#ent de no%ili4 a!are intre%area daca numele nu ar 0i cum#a mai #ec'i4 de origine greaca4 dat 0iind ca a emanarea dintre Traian i troian e te i"%itoare5 Dornic a a8ute4 darul au de #indecator nu e mani0e ta nu numai in !lan tera!eutic4 ci i ! i'ologic i ocial5 -ro0e iile !otri#ite4 in care i i !oate mani0e ta talentul i !oate o%tine ati 0actii4 unt cele in care a ii a culte !e altii i a ga ea ca olutii !entru !ro%lemele lor5 De aceea4 !ro0e ii ca medic4 ! i'otera!eut4 con ilier !e di#er e !ro%leme !ot i im%rati ate de cel car e!oarta numele Traian5 Sla%iciunea ace tei !er oane con ta in tendinta de a e la a !rea mult in0luentata de altii5 In dorinta de a multumi !e toata lumea4 uneori nu reu e te a multumea ca !e nimeni4 nici macar !e el in u i5 De aici4 !oate tra#er a !erioade de tri tete4 in care e imte ne!utincio i neintele 5 Cel mai tare il doare a i e !una4 du!a ce 6a im!licat tru! i u0let a

a8ute !e cine#a ca nu i6a cerut nimeni a8utorul5 Din acela i moti#4 re0u"ul celor !e care i6a !ri8init de a6i acorda lui in u i a8ut!r4 il a0ectea"a mai mult decat !ema8oritatea oamenilor4 caci re imte de"amagirea mai !uternic5

TUDOR -ro#enind de la grece cul T'eodoro 4 numele e te com!u din cu#intele grece ti t'eo ? "eu ? i doron ? dar5 In Grecia antica4 !urtatorii ace tui nume erau con iderati daruri ale "eilor5 Caracterul !e care ace t !renume il determina !o e orului au e te com!le,4 cu o mare ca!acitate de intelegere !entru emeni5 Una dintre calitatile ace tei !er oane e re0era la a%ilitatea de a intelege ce gande c ceilalti i moti#atia actiunilor lor5 &a!tul ca i i 0olo e te imaginatia4 logica i intuitia !entru a e !une in !ielea altora il !oate a8uta a i i ca tige renumele de !er oana intelea!ta5 In #iata de "i cu "i4 ace t %ar%at e !oate do#edi4 daca nu un e0 %un4 cel !utin un coleg e,celent4 caci tie a im%ine umorul cu olidaritatea4 !entru a genera e0icienta la ni#elul intregului colecti# in care i i de 0a oara acti#itatea5 Talentele ale aco!era o larga !aleta4 mergand de la indemanare !entru c'e tiunile te'nice i electronice4 !ana la cuno tinte din mu"ica i literatura5

1ALENTIN Nume a ociat cu entimentele de a0ectiune i cu iu%irea incera4 1alentin a#ea4 la origine4 alt en 5 &orma a latina e inrude te cu #er%ul #alen 4 in emnand a 0i !uternic i anato 5 -urtatorului au4 !renumele 1alentin ii generea"a o 0ire #e ela4 cu ca!acitatea de a acumula intele!ciune de6a lungul anilor5 De alt0el4 in co!ilarie are !reocu!ari mai mature decat cei de aceea i #ar ta4 iar ca!acitatea de intelegere a naturii umane de!a e te de multe ori !e cea a unui adult o%i nuit5 Daca i e incredintea"a o arcina4 o #a trata cu toata erio"itatea4 ca i cum ar 0i cel mai im!ortant lucru din lume4 i a%ia du!a ce e declara multumit de re"ultate trece la urmatoarea5 Natura analitica i inde!endenta4 i i 0ormea"a !ro!riile o!inii de !re oamenii din 8ur i de !re ituatiile !e care le o% er#a5 Totu i4 e te de tul de !utin rece!ti# la uge tiile a!ro!iatilor i nu e te e,clu ca una dintre e,!re iile ale 0a#orite a 0ie7 Nu te %aga:

1ASILE Nume con iderat cre tin4 1a ile are4 de 0a!t4 origini mult mai #ec'i4 !rin 0orma a Ba ileio 4 care in emna regal au rege i conducator5 Cel care e te %ote"at a t0el are ca!acitatea de a6 i

ada!ta com!ortamentul in 0unctie de ituatie i de moment4 a#and uneori malea%ilitatea unui cameleon5 Are o 0ire ocia%ila i a!recia"a !re"enta oamenilor4 uneori c'iar mai mult decat calitatile lor5 1a a#ea un gru! numero de !rieteni 0oarte di0eriti unii de altii4 !ana cand #a ga i intele!ciunea de a 0ace o electie intre oamenii care il incon8oara4 alegandu6i doar !e aceia care e ga e c langa el 0iindca ii a!recia"a calitatile4 nu 0iindca urmare c un intere au altul5 &elul in care !oate utili"a in !ro!riul a#anta8 !iritul au gregar con ta in inglo%area intr6o ec'i!a5 A#and o tendinta nati#a !re 0air6!la+4 !oate 0i un mem%ru #aloro 4 tinand o ec'i!a4 oricat de mica au de mare4 unita i e0icienta5

1ERONICA Ace t nume are o i torie ciudata i contro#er ata5 De i c'iar in "ilele noa tre e,i ta in di#er e lim%i u% tanti#ul comun #eronica4 %ucata de !an"a cu c'i!ul Mantuitorului im!rimat4 e crede ca ar !utea a#ea o !ro#enienta elena4 Berroni3e in emnand !urtator de #ictorie5 De i !renumele 1eronica i unele dintre diminuti#ele ale !ot determina un caracter #e el4 cu !o0ta de #iata4 acea ta e,u%eranta !oate 0i ade ea doar o a!arenta5 In anumite momente4 e te cu!rin a de tri tete4 c'iar 0ara e#enimente dramatice5 In a4 dat

0iind ca e te o !er oana di creta4 i i re!rima !roa ta di !o"itie4 re0ugiindu6 e in #e elia !e care o !ro#oaca altora5 Ea tie4 de cele mai multe ori doar in tincti#4 0ara a intelege con tient4 ca a#and in 8ur o atmo 0era !lacuta4 %una di !o"itie !oate 0i contagioa a i ca acea ta e te cea mai %una modalitate de a ca!a de tre 5 -entru 1eronica o ur a de tre !oate con ta in orice acti#itate ano ta4 caci a!roa!e orice actiune re!etiti#a i 0ara #ariatie ii !ro#oaca o tare de ten iune interioara5 Acea ta generea"a ri cul de a nu termina tre%urile !e care le ince!e4 0iindca monotonia o 0ace neatenta i de"intere ata5

1ICTOR &ara urma de indoiala4 ace t nume are dre!t origine u% tanti#ul comun #ictorie5 El a de#enit !o!ular mai ale in !rimele ecole care au urmat a!aritiei cre tini mului4 en ul 0iind4 la acea data4 de #ictorie a noii credinte5 Tem!eramentul generat de ace t nume !er oanei care il !oarta4 e te en i%il i incer5 -er oana %ote"ata 1ictor e te 0oarte im!re iona%ila4 a#and4 din acea ta cau"a4 tendinta de a lua a u!ra a nu atat !ro%lemele altora4 in incercarea de a le ga i olutii4 cat entimentele !e care ace tia le incearca5 &ire em!atica4 tinde a imta acelea i emotii ca i cei din 8ur4 c'iar daca !er oanele cu care #ine in

contact di imulea"a 0oarte %ine5 In anumite circum tante au in di0erite !erioade ale #ietii4 !oate do#edi ca!acitati !aranormale4 mergand !ana la tele!atie i legaturi cu lumea !iritelor5 Nu e te totu i indicat a 0aca ace t lucru 0ara o indrumare !eciali"ata4 caci i6ar !utea 0ace ingur rau5 1LAD De origine la#a4 !renumele 1lad4 cu #arianta 1ladimir4 !ro#ine de la #er%ul #ladati4 care e !oate traduce !rin a ta!ani i a conduce5 -entru cel care !oarta !renumele 1lad e te 0oarte im!ortanta im!re ia !e care o la a a u!ra celor din 8ur5 Acea ta !reocu!are e re0era la in0ati area !ro!riu6"i a i la #et imentatie a%ia in a doua tinerete4 dar c'iar i atunci nu e,clude latura !irituala5 Atent o% er#ator al celor din 8ur4 1lad !are a inteleaga4 dintr6un ingur ge t au cu#ant4 ce !lace i ce di !lace unei !er oane5 E te4 de aceea4 un 0in di!lomat tiind a 0aca tuturor cel mai !otri#it com!liment5 Iata moti#ul !entru care !oate 0ace 0ata cu ucce unor !ro0e ii in care #ine in contact cu !u%licul4 caci !oate in !ira incredere i c'iar admiratie5 XENIA Ace t !renume era4 in e!oca Greciei antice4 !re0i, !entru alte nume4 dar in tim! a de#enit nume de

ine tatator5 -ro#enienta a e leaga de ,enio 4 care e !oate traduce !rin o !italier i !rimitor5 Nume de in#ingator4 Xenia con0era4 datorita rarei ale 0rec#ente4 dorinta de a 0i !rimul i c'iar an ele de a6l o%tine5 E,i ta o caracteri tica 0oarte tere tra legata de ace t !renume4 !ri#ind #alori concrete4 materiale5 Acea ta e mani0e ta !rintr6un talent !ecial de a identi0ica lucrurile de calitate4 de a e i"a 0rumu etea cla ica a nu0arului in mocirla5 De aceea4 !oate e,ercita !ro0e ii in care !arerea a !oate 0i a!reciata4 caci ar !utea4 de e,em!lu4 in calitate de decorator4 a 0aca dintr6un gara8 un a!artament de lu,5 2OE Ace t nume i6a !ierdut4 in ultimele decade4 din 0rec#enta4 cu toate ca e a0la la !o!oarele euro!ene i nu numai la cele mai #ec'i5 Grecii 0olo eau cu#antul cu en ul de #iata5 In unele te,te4 2oe e te 0olo it !entru a inlocui numele E#ei din Gene"a5 -urtatoarea ace tui nume e te o !er oana !lina de con tra te4 care ii intriga !e cei care o cuno c5 -oate a#ea o in0ati are 0ragila4 u% care e a cunde o 0emeie !uternica i am%itioa a4 ori4 dim!otri#a4 a ai%a un aer ma i# i %aieto 4 cu un u0let de !a!u a din !ortelan5 In general4 in co!ilarie are com!ortamentul unei 0etite cuminti4 0ara e,ce e i am%itii 0oarte inalte5 E te o ele#a cu re"ultate cel

!utin %une4 daca nu cum#a c'iar tralucite5 Toate ace te lucruri unt !o i%ile numai daca are !arte de u tinerea !arintilor4 care au a u!ra ace tei !er oane o in0luenta mai mare decat a u!ra celorlalti co!ii5
* EAN( /m0 - Nume romanesti , Nume englezesti , Nume franceze , Nume poloneze #ronuntie1 * -land /engleza0, ro-EAFN /franceza0, *AF-la!nt /poloneza0 Inseamna "pamant renumit" de la elementele germanice !rod "faima, renume" si land "pamant" . (IEIA /f0 - Nume italienesti , Nume germanice Forma feminina pentru ( . Este numele 'fintei patroane din Alsacia, care se zice ca s-a nascut oarba, dar si-a recapatat vederea atunci cand s-a botezat /secolul 50. ( /m0 - Nume germanice Forma prescurtata pentru numele care incep cu elementul germanic od "bogatie, avere".

Otilia
Forma feminina a numelui 'tiliu ( dupa unii filologi, la baza acestui nume se afla prenumele germanic 'ttilia, cu varianta 'dilia, 'ta sau )illy, corespondentul feminin al lui 'dil, 'dilo sau 'tto. 'tiliu si 'tilia sunt imprumuturi de data recenta, intrate la noi pe cale culta, din onomastica apuseana. Numele a capatat o mai mare cunoastere dupa moartea unei sfinte cu acest nume, celebrata si astazi in zona Alsaciei. 'riginea acestor doua prenume este radicalul "'t(" sau "'d(", intalnit la numeroase alte nume, care au aceeasi radacina *cum ar fi $dgar sau $duard+. Specialistii le apropie de cuvantul german "auda", tradus prin "avere", "bogatie". orespondentele masculine, 'dil sau 'dilo, sunt raspandite in spatiul germanic, avand o veche traditie. $le se gasesc indeosebi in regiunile sudice. Numele 'tilia a fost raspandit in intreaga $uropa in secolul al ,#,(lea, iar la noi in tara a capatat recunoastere in special datorita romanului lui -eorge alinescu, "$nigma 'tiliei". #n cultura italiana, acest prenume are cateva variante, cum ar fi 'ddone, 'd*d+o, 'd*d+onis, in limba franceza intalnim prenume ca 'delin, 'dilon, 'don, 'det, 'dile, 'thello si 'dette *de unde si ozette+.
De criere7 Numele tilia este modern, imprumutat pe cale culta din antroponimia apuseana, este de origine germanica, format de la un apelativ cu sensul de "avere, bogatie".Acest radical antropnimic este reprezentat prin numele tto in tarile germanice, in italiana prin numele done, in franceza prin delin, det si cunoscutele nume detta si dilia din libreto la baletul lui #.I.Ceai7ovs7i "Eacul

lebedelor". (e la acelasi radical este si numele t!ello din tragedia cu acelasi nume de Filliam '!a7espeare.Ea poporul nostru, prenumele de tilia a devenit mai popular datorita romanului lui George Calinescu "Enigma tiliei".

Nume. AN/0$$A Gen: Female Origine: greaca Descriere: 1renumele Andrei provine din grecescul Andreas, format de la substantivul andreia "barbatie, curaj" sau de la adjectivul andreios "curajos". %a romani prenumele Andrei a patruns in diferite perioade istorice din diferite surse./ovada ca numele Andreas *lat.Andrea+ a circulat dinainte de venirea slavilor, in latina balcanica, la populatia romanizata din /acia, sunt formele #ndrea si "drea, atestate in hrisoavele moldovenesti din sec. al ,&(lea ca prenume, care au circulat pana in secolul al ,&##(lea. "drea si "dre *2342+, "drea *2556, tin. 'rhei+. $le s(au pastrat pana azi ca numiri populare ale lunii decembrie "luna lui Andrei". Asemenea numiri ale lunilor noiembrie si decembrie, legate de numele Andrei, e7ista si la alte popoare.A doua oara numele Andrei patrunde la romani de la popoarele slave, prin calendarul crestin si pe cale orala, numele capatand o popularitate mare datorita faptului ca fost purtat de unul dintre cei 28 apostoli ai lui #isus !ristos. Apostolul Andrei, cel intai chemat, care a populat populatia de la gurile /unarii si este considerat apostolul romanilor. u timpul formele slave, Andrei, Andrii au inlocuit formele vechi #ndrea si "drea.Sarbatorit la 9: noiembrie, numit cap de iarna, prenumele Andrei a capatat o raspandire larga si datorita traditiilor populare legate de inceputul iernii *apararea turmelor de oi de navala lupilor si a strigoilor, prezicerea ursitului s.a.+, obiceiuri care au aparut pe baza semnificatiei initiale ale numelui ( "barbatie, curaj". 1opularitatea numelui Andrei a contribuit la aparitia unei bogate serii de forme populare si hipocoristice, atestate in documentele moldovenesti incepand cu sec al ,#&(lea. Andrias *2948+, Andreico, Andreica, Andreicuta, Andriicu, Andrica *devenit azi prenume nou in forma Andric+, Andrea, Andrusca, Andries, Andriuta s.a. 1renumele Andrei isi pastreaza frecventa si in perioada contemporana, o mare parte din derivatele sale circuland si ca nume de familie, de e7emplu. Andreicu, Andrianu, Andriescu, Andriesei, Andries, Andriluca, Andriloae, Andriloi, Andritoiu, Andriuca, Andriucu, Andriuta, Andros, Andrus.

1renumele feminin Andreea este un imprumut modern din limbile apusene.#nfluentele occidentale moderne sunt si numele Andra si Andrada. Nume. 0#S)#NA Gen: Female Origine: latina Descriere: Numele ristian si ristina, frecvente in perioada contemporana, reproduc numele de persoane latine hristianus si hristiana, la origine fiind adjective derivate de la numele lui #isus !ristos, in forma latina hristus. /e la hristus s(a format numele comun christianus "crestin", prin care erau desemnati adeptii noii religii, acest cuvant fie ca inlocuia numele persoanei, fie ca il insotea in mod obligatoriu.#n timpul lui onstantin cel ;are, cand crestinismul a devenit religie oficiala, hristianus apare ca nume propriu de persoana.Si chiar !ristos devine un nume raspandit in sud( estul $uropei, de e7., la bulgari !risto. %a romani ristian este un prenume vechi, formele atestate in primele documente putand fi de origine latina, dar modificate sub influenta slava.Apare in documentele din sec. al ,#&(lea avand o mare varietate de forme. arstian, rastea, raste, ristea, ristache, ristel, arstici, arstila etc., precum si4 formele slave de origine greceasca. !ristian, !riste, !ristea, !ristici *de la care mosia !risticeni, tin. Soroca+, !ristache etc., devenite nume de familie.
Oana Ebraic Forma romaneasca derivata de la Ioana, 4o... add Odette Grec Melodie, cantec. add O0elia Grecesc (e la p!ellia - folos, a2utor. add Olga *usesc Cu specific rusesc, prenume feminin moder... add Olim!ia Grecesc 9raitoare in limp. l4mpos este numele c... add Oli#ia Eatin #renume feminin modern, are la baza subst... add Otilia Ebraic .oi aduce slava lui (umnezeu.

B este a doua liter< din alfabetul latin =i a patra din alfabetul limbii rom>ne. ?n limba rom>n< @ noteaz< o consoan< oclusiv< bilabial< sonor<. 1ersonale ce au ca inceput de nume litera @, sunt ospitaliere, prietenoase, simpatice. 1line de calm si caldura, pot face personale din jur sa se simta apreciate si indragite. Apreciaza si iubesc natura, iar daca parasesc tara natala visul lor este de reintoarcere la locurile natale. "sor e7citabile, cu emotivitate si sensibilitate crescuta pot fi uneori entuziasmete, alteori neincrezatoare. %ucrurile par simple si de regula sunt vazute ca fiind alb sau negru, schimband cu greu punctul de vedere.

"neori abosorbite de propriile ganduri, pot neglija problemele altora. 1osesive, aceste persoane au nevoie de intreaga atentie, apreciere si iubire.

A este prima liter< a alfabetului latin =i a celorlalte alfabete derivate din acestaA de altfel este prima liter< Bn alfabetul fenician =i aproape Bn toate alfabetele derivate din acesta. A este prefi7, abreviere =i simbol. ?n limba rom>n< aceast< liter< noteaz< o vocal< deschis< central< nerotunjit<. SemiCii numeau primul semn al scrierii lor alpha, alphu =i chiar aleph *cu ph pronunCat ca un p aspirat, DpME, nu DfE+. Aceast< prim< liter< nu era o vocal<, ci o consoan< F e7plicaCia acestui fapt este c< primele scrieri se folosesc nu de litere separate, ci de silabe *GsilabareH+, diferenCiate prin consoanele pe care le conCin. /e aceea, denumirile GalfabetH =i Gliter<H sunt improprii pentru acest stadiu de evoluCie, fiind de preferat GsilabarH, respectiv Gsemn *grafic+H. /in perspectiva modern<, efectul este apropiat de o scriere abreviat<, unde sunt notate majoritar consoanele *iar vocalele sunt evitate aproape sistematic, cel mult semivocalele fiind notate al<turi de consoane+, lucru care nu ridica probleme vorbitorilor nativi ai limbii. ?ns< pe m<sur< ce te7tele au trebuit s< fie puse la dispoziCia unor persoane str<ine de limba Bn cauz<, problema not<rii vocalelor s(a impus treptat. Acela=i semn cu cel fenician este pe primul loc deja =i Bn alfabetul de la "garit, 23:: B.!r. ?n -recia antic<, elinii au folosit =i ei acela=i simbol, pe care l(au numit alpha, cu precizarea c< la ei nu avea nici o semnificaCie. ?n $uropa occidental<, anticii etrusci foloseau acela=i semn. romanii, imit>ndu(i, i(au dat forma actual<. sursa III.Iikipedia.org Persoanele care au la inceput de nume litera A, tind catre independeta si determinare. Au initiativa deosebita si energie sa sustina tot ceea ce isi doresc sa relizeze. Aceste personalitati au curaj, sunt deschise, si actiunile intreprinse sunt dirijate pentru atingerea scopurilor. /au dovada de inteligenta si isi pot pune gandurile in practica. /e asemenea, au abilitati creative. ombinand cu capacitatea de a gasi rezolvari rapide, ei iau, intr(un interval scurt, decizii inteligente. a parte negativa, pot fi uneori egocentrice si cu tendinta catre critica.
Eitera A :. A&EE NebraicaO !ebel P respiratie =. A(AM NebraicaO omQ NasirianaO adamu P a faceQ NebraicaO adam P a fi rosuQ NebraicaO adama! P pamant.

<. A(EEA NgermanaO adal P nobil D. A(EEAI(A NgermanaO Adal!eidis1 adal P nobil R !eid P fel, tip. @. A(EEINA .arianta a numelui Adela. ;. A(INA NebraicaO delicat, subtire. H. A( EF NgermanaO Adal)olf P lup nobil 5. A(*IA Forma a numelui din Adriana 6. A(*IAN #rovine din $adrianus P din $adria, oras din Nordul Italiei. :>. AGA9A NgreacaO agat!os P bun ::. AGEAIA NgreacaO splendoare, frumusete :=. AGNE' NgreacaO !agnos P cast :<. AGNE9A #rovine din numele Agnes. :D. A$ME( NarabaO de incredere :@. AIMSE NfrancezaO iubit :;. AEAN NbretonaO pietricica sau frumos :H. AE&E*9 NgermanaO Adalbrec!t P nobilime stralucita :5. AEE-AN(*% NgreacaO Ale,andros P aparatorulQ ale,ein P a apara, a veni in a2utor. :6. AEF N' NgermanaO gata de lupta =>. AEF*E( Nengleza vec!eO elf P spiridus R red P sfat =:. AEI NarabaO sublim, elevat. ==. AEICE NfrancezaO Forma scurta a numelui Adelais, ce provine din Adelaida. =<. AEIN NromanaO .arianta romaneasca a lui Alan. =D. AEINA NarabaO nobil =@. AMAEIA NgermanaO amal P munca =;. AMAN(A NlatinaO amando P indragit =H. AM&*A NarabaO c!i!limbar, auriu =5. AMEEIA Forma a numelor Amalia sau Emilia =6. AM?A NarabaO !amuza P puternic, sigur <>. ANA NebraicaO c!anna! P favoare, mila <:. ANA&EEEA Combinatie a numelor Ana si &ella. <=. ANAMA*IA Combinatie a numelor Ana si Maria. <<. ANA'9A'IE + ANA'9A'IA NgreacaO anastasios P inviere <D. ANA9 E NgreacaO anatole P rasarit <@. ANCA NromanaO Forma a numelui Ana <;. AN(*A Forma a numelui Andreea. <H. AN(*EI NgreacaO provine din Andreas, aner P al omului <5. AN(* ME(A NgreacaO a te gandi la un om <6. ANEM NA NgreacaO anemos P vant D>. ANE9A Forma a numelui Ana D:. ANGEEA NgreacaO angelos P mesager D=. ANI9A Forma a numelui Ana. D<. AN9 N+AN9 NEEA NgreacaO ant!os P floare DD. AN9IG NA NgreacaO anti P impotriva R gone P nastere D@. AF* (I9A NgreacaO aparut din spuma

D;. A# EE +A# E NIA NgreacaO apelo P putere sau apollumi P a distruge DH. A*E9A NgreacaO arete P virtute D5. A*IA(NA NgreacaO cel mai sfant1 ari P cel mai, adnos P sfant D6. A*INA .arianta ruseasca a numeui Irina. @>. A*I'9I(E NgreacaO cel mai bun fel1 aristos P cel mai bun R eidos P fel @:. A*CA(IE NgreacaO ar7tos P urs @=. A*MAN( NgermanaO on inarmat. .arianta franceza a numelui german $erman1 !eri P arma R man P om @<. A*N E( NgermanaO putere de vultur. Compus din elementele arn P vultur R )ald P putere @D. A*#A( Nmag!iaraO samanta @@. A*9$%* NcelticaO art P urs R viros P om @;. A'9*I( NnorvegianaO .arianta moderna a numelui Astrit!1 ass P zeu R frTUet!Qr P frumos @H. A9ANA'IE NgreacaO at!anasios P nemuritor1 a P negatie R t!anatos P moarte @5. A9ENA NgreacaO at!er P ascutit R aine P rugaciune @6. A99IEA NgoticO atta P tata ;>. A%G%'9+A%G%'9IN NlatinaO augere P a creste, mare, venerabil ;:. A%*A P aura /lumina distincta0 ;=. A%*EE + A%*EEIAN NlatinaO aureus P aurit ;<. A%* *A NlatinaO zori de zi ;D. A.*AM NebraicaO !amon P tatal celor multi NAME MEANING Eitera & :. &AEIN9 Nmag!iaraO .arianta a numelui .alentin =. &AE9A?A* NfenicianaO prote2ati-l pe rege <. &A#9I'9 NgreacaO bap!ein P a scufunda, botez D. &A*&A*A NgreacaO barbaros P strain @. &A*9$ E ME% NebraicaO brazdat ;. &EA9*ICE .arianta numelui &eatri, H. &EA9*I- NlatinaO calator 5. &ENE(IC9 NlatinaO binecuvantat 6. &E*NA*( NgermanaO bern P urs R !ard P cura2os, puternic :>. &E*9A NgermanaO bera!t P faimos, stralucit ::. &E*9 E( NgermanaO inteleptul conducatorQ bera!t P stralucit R )ald P putere :=. &IANCA NitalianaO alb :<. & G(AN NslavaO dar de la (umnezeuQ bog P (umnezeu R dan P dar :D. & *I' Forma scurta a numelui &orislavQ NturcaO scurt sau lup. :@. &*A( NenglezaO board P larg, mare :;. &*IAN NceltaO bruaic! P deal sau bri P puternic :H. &*IGI9 NirlandezaO inalta zeita Eitera C :. CAEI'9*A9 NgreacaO armata frumoasaQ 7allos P frumos R stratos P armata

=. CA*E+CA*EA .arianta a numelui Carol <. CA9*INA .arianta a numelui Ecaterina D. CAMEEIA NlatinaO enorias @. CA*INA NgreacaO mic si drag ;. CA*MEN NspaniolaO carmen P cantec H. CA* E+CA* EINA NgermanaO omQ NenglezaO colind 5. CA?IMI* NslavaO a distruge paceaQ 7azic P a distruge R mir P pace 6. CA'AN(*A NgreacaO 7e7asmai P a straluci R aner P om :>. CA'IAN+CA'IANA NlatinaO cassus P gol ::. CA9AEIN+CA9AEINA .arianta a numelui Ecaterina :=. CECIEIA NlatinaO caecus P orb :<. CEEE'9INA NlatinaO calelestis P ceresc :D. CEEINA .arianta a numelui 'elena sau prescurtare de la Marcelina :@. CEEINE #rescurtare a numelui Marcelina :;. CE?A* + CE?A*A + CE?A*INA NlatinaO caesaries P pletos :H. C$*I' #rescurtare a numelui Cristop!er sau Cristian :5. C*I'9IAN+C*I'9INA NlatinaO crestin :6. C*I'9 FE* NgreacaO #urtandu-l pe $ristosQ C!ristos P $eistos R p!erein P a purta. =>. CI#*IAN NlatinaO din Cipru =:. CEA*A NlatinaO clarus P clar, luminos ==. CEA%(I% NlatinaO claudus P sc!iop =<. CEEMEN9 NlatinaO Clemens P mila, compasiune =D. CEE #A9*A NgreacaO Gloria tataluiQ 7leos P glorie R patros P al tatalui =@. C N'9AN9IN + C N'9AN9INA + C N'9AN9A NlatinaO Constans P constant, stabil =;. C N'%EEA NspaniolaO consolare =H. C *A NgreacaO .arianta a numelui Corina =5. C *INA NgreacaO 7ore P fecioara =6. C *NEE + C *NEEIA NlatinaO cornu P corn <>. C 'MA + C 'MIN + C 'MINA NgreacaO 7osmos P ordine, decenta Eitera ( :. (ACIA + (ACIANA NlatinaO din (acia =. (AMIAN NgreacaO daman P a domestici <. (AN + (ANA #rescurtare a numelui (aniel D. (ANIEE + (ANIEEA NebraicaO El a 2udecat, (umnezeu este 2udecatorul meu @. (AFNE NgreacaO dafin, laur ;. (A*IA .arianta din persana, (Vra4ava!us!1 dVra4a P a poseda R va!u P bine H. (A.I( NebraicaO iubit, indragit 5. (EEIA NgreacaO din (elos, o insula greceasca 6. (EEICIA NlatinaO deliciae P deliciu, placere :>. (AEIEA NebraicO delicat ::. (EM '9ENE NgreacaO vigoarea popruluiQ demou P al poporului R st!enos P vigoare, putere :=. (ENI' .arianta a numelui (ionisie

:<. (E'(EM NA NgreacaO d4sdaimon P fara noroc :D. (E'I(E*I% NlatinaO desiderium P a dori :@. (E'#INA NgreacaO amanta, iubita :;. (IANA dues P divin, ceresc :H. (INA NgreacaO puternic :5. (I9A Nce!aO dar scump :6. (I NI'IE NgreacaO (ios P al lui (umnezeu R N4sa P numele unui munte =>. ( INA NromanaO cantec romanesc =:. ( MINIC + ( MNICA NlatinaO (ominicus P al domnului ==. ( *A #rescurtare de la 9eodora =<. ( *IN + ( *INA NgreacaO doros P darQ NfrancezaO auriu =D. ( * 9$EA NlatinaO (orot!eos P darul lui (umnezeul doron P dar R t!eos P (umnezeu =@. ( *% NromanaO dor =;. (*AGAN .arianta a numelui (ragomir =H. (*AG MI* NslavaO valoros si pasnicQ dorogo P valoros, de pret R mir P pace =5. (*AG ' .arianta a numelui (ragomir =6. (%MI9*% NgreacaO pamantul mamaQ de P pamant R meter P mama Eitera E :. ECA9E*INA NgreacaO 7at!aros P purQ !e7ateros P amandoi sau de la numele zeitei $ecate =. E(GA* NenglezaO ead P bogat, bine cuvantat R gar P sulita <. E(I9$ NnordicO dar scump D. E(M N( NenglezaO ead P bogat, binecuvantat R mund P protector @. E(%A*( NenglezaO ead P bogat, binecuvantat R )eard P garda, aparator ;. EEE N *A NgermanaO .arianta a numelui ElenaQ NgreacaO lumina H. EEENA NgreacaO !elene P torta, foc sau selene P luna 5. EEIANA NgreacaO !elios P soare 6. EEI'A&E9A NebraicaO Elis!eba P (umnezeu in 2uramantul meu :>. EEI?A - .arianta a numelui Elisabeta ::. EEEA NgermanaO ali P altul :=. EE.I*A NgermanaO 9otul e adevaratQ al P tot R )er P adevarat :<. EMAN%EE NebraicaO (umnezeu este cu noi :D. EME*IC NgermanaO reguli de munca :@. EMIE + EMIEIA + EMIEIAN NlatinaO aemulus P rival :;. EMMA NgermanaO ermen P intreg, universal :H. EMAN IE .arianta a numelui Emanuel :5. E*IC + E*ICA NnorvegianaO ei P vesnic R ri7r P conducator :6. E*NE'9 NgermanaO eornost P seriozitate, onestitate =>. E'ME*AE(A NspaniolaO smarald =:. E'9EEA NfrancezaO stella P star ==. E%GEN + E%GENIA NgreacaO eugenes P bine nascutQ eu - bun R genes P nascut =<. E%F* 'INA NgreacaO bucurie =D. E%'E&I% NgreacaO eusebes P pios

=@. E.E NebraicaO c!ava! P a respira sau c!a4a! P a trai =;. E.EEINA NlatinaO avis - pasare Eitera F :. FA&IAN - NlatinaO faba P fasole =. FEEI- + FEEICIA NlatinaO de succes, norocos <. FE*(INAN( NgermanaO fardi P calatorie R nand P gata, pregatit D. FIEI# NgreacaO p!ilos P prieten R !ippos P cal @. FI NA NgalezaO alb ;. FEA.IA + FEA.I%' + FEA.IAN NlatinaO auriu sau blondQ flavus P galben H. FE *A + FE A*EA + FE *ICA NlatinaO flos P floare 5. FE *EN9A + FE *EN9IN + FE *EN9INA NlatinaO florens P prosper, infloritor 6. FE *IAN + FE *IN NlatinaO flos P floare :>. F*ANCI'C NlatinaO Franciscus P francez ::. F*E(E*IC + F*E(E*ICA NgermanaO frid P pace R ric P conducator Eitera G :. GA&*IEE + GA&*IEEA NebraicaO Gabri4el P omul puternic al lui (umnezeu =. GW'#W* Nmag!iaraO #rovine de la numele rocii Aasp NpersanaO trezorier <. GA.*IE - .arianta a numelui Gabriel D. GEN .E.A NgalezaO femeie din trib @. G$ENA(IE - NgreacaO gennadas P nobil, generos ;. GE *GE NgreacaO georgos P fermier, lucrator al pamantuluiQ ge P pamant R ergon P munca H. GE*AE( NgermanaO stapanul sulitelorQ ger P sulita R )ald P putere 5. GE*A*( NgermanaO ger P sulita R !ard P puternic, cura2os 6. GE*9*%(E NgermanaO sulita puteriiQ ger P sulita R GruG P putere :>. GIE&E*9 NgermanaO garantie straluciutaQ gisel P garantie, anga2ament R bera!t P luminos ::. GIE(A NgermanaO gild P sacrificiu :=. GIE NlatinaO caprita :<. GINA .arianta a numelui GeorgianaQ N2aponezaO argintiu :D. GI C N(A NlatinaO Aucunda P fericit :@. GI'EEEE NgermanaO garantie :;. GI%EIA .arianta a numelui Iulia :H. GI%'E##E - .arianta italiana a numelui Iacob :5. GE *IA NlatinaO glorie :6. G *AN NslavaO muntean =>. G*A9IAN NlatinaO gratus P gratie =:. G*IG *E NgreacaO gregoros P atent ==. G*E9A .arianta a numelui Margareta =<. GB%EA Nmag!iaraO .arianta a numelui Iuliu =D. GB%*I Nmag!iaraO .arianta a numelui G!eorg!e Eitera $ :. $A*AE( NscandinavaO .arianta a numelui $arold =. $A* E( NenglezaO conducatorul ostiiQ !ere P armata R )eald "P conducator <.

$A*IE9A - #rovine de la numele $enr4 D. $A'AN NarabaO bun, frumosQ !asuna P a fi bun @. $EC9 * NgreacaO ec!ein P a poseda, a avea ;. $EI(I .arianta elvetiana a numelui Adelaida H. $EEGA NnorvegianaO !eilagr P prosper, de succes 5. $EEI ( * NgreacaO $eliodoros P darul 'oarelui 6. $EEM%9 NgermanaO !elm P casca R muot P minte :>. $EN*B NgermanaO $eimeric! P stapanul caseiQ !eim P casa R ric P putere ::. $E*&E*9 NgermanaO !eri P armata R bera!t P stralucit :=. $E*ME' NgreacaO stalpi de piatra :<. $IE(EGA*( NgermanaO !ild P lupta R gard P incercuire :D. $ *A9I% NlatinaO !ora P ora :@. $ *9EN'IA NlatinaO !ortus P gradina :;. $%''EIN - .arianta a numelui $assan Eitera I :. IAC & NebraicaO BaCa3ob - inlocuitor =. IANC% NromanaO .arianta a numelui Ion <. I& EBA Nmag!iaraO violeta D. I(A NgermanaO id P munca, lucru @. IGNA9I% NlatinaO ignis - foc ;. IE(I8X Nmag!iaraO .arianta ungureasca a numelui $ilda. NgermanaO !ild P lupta H. IEEANA NromanaO .arianta a numelui Elena 5. IEIE + IEINCA NebraicaO Eli4a!u P (umnezeul meu este Ba!)e! 6. IE NA Nmag!iaraO .arianta ungureasca a numelui Elena :>. IM*E Nmag!iaraO .arianta mag2iara a numelui Emeric ::. ING*I( NnorvegianaO Ing este frumoasa /Ing era numele unei zeitati nordice0 :=. IN CEN9I% - NlatinaO innocens P nevinovat :<. I AC$IM NebraicaO stabilit de (umnezeu :D. I EAN(A NfrancezaO .iolante P violet :@. I N +I AN + I ANA NebraicaO Boc!anan P (umnezeu este milos :;. I 'IF NebraicaO Cel care va adauga :H. I*IMIA - NebraicaO Birme4a!u P (umnezeu s-a ridicat :5. I*INA NgreacaO eirene P pace :6. I*I' NgreacaO curcubeu =>. I'AC NebraicaO Bitsc!a3 P cel care rade =:. I'A&EEA NebraicaO fiica lui &aal. varianta a numelui Elisabeta ==. I' E(A NgalezaO frumos =<. I%(I9$ NebraicaO Be!udit P femeie din Iudeea =D. I%EIA + I%EI% + I%EIAN + I%EIANA + A%EIE9A NgreacaO oulos P barbos =@. I%'9IN + I%'9INA NlatinaO 2ust, drept =;. I.AN - .arianta slava a numelui Ion Eitera E :. EA(I'EA% - .arianta a numelui .ladislav =. EAEA NslavaO lalea

<. EA*I'A NgreacaO lerisai P cetate, citadela D. EW'?EX Nmag!iaraO .arianta ungureasca a numelui .ladislav @. EA%*A +EA%*EN9I% NlatinaO Eaurus P lauri ;. EENA - .arianta a numelui Elena H. EE NlatinaO leu 5. EE N NgreacaO leu 6. EE NA*( NgermanaO leu cura2osQ leon P leu R !ard P cura2os :>. EE NI(A NgreacaO leon P leu ::. EE N9IN + EE N9INA NlatinaO .arianta a numelui Eeo :=. EE # E( NgermanaO liut "P popor R bald P oindraznet :<. EE9I9IA NlatinaO bucurie, fericire :D. EI(IA NgreacaO din Eidia, o regiune din Asia Mica :@. EIEIANA NlatinaO lilium P crin :;. EIN(A NspaniolaO frumoasa :H. EI'A - .arianta a numelui Elisabeta :5. EI.IA NlatinaO liveo P a invidia sau lividus P invidios :6. E EI9A NspaniolaO varianta a numelui Eola =>. E *ENA -.arianta a numelui Eaura =:. E%& MI* NslavaO lub P dragoste R mir P pace ==. E%CA NgreacaO Eou7as P din Eucania, o regiune din Italia =<. E%CIA + E%CIAN NlatinaO lu, P lumina =D. E%(MIEA NslavaO in favoarea poporuluiQ lud P popor R mil P mila, favoare =@. E%( .IC NgermanaO $lud)ig P luptator de seamaQ !lud P faima R )ig - luptator =;. E%MINI9A NromanaO lumina Eitera M :. MACA*IE NgreacaO ma7aros P binecuvantat =. MA(AEINA .arianta a numelui Magdalena <. MAG(A .arianta a numelui Magdalena D. MAG(AEENA (in Magdala /un sat din Galileea0 @. MA$ ME( NarabaO !amida P a lauda ;. MAIA NlatinaO mare H. MAN EE .arianta a numelui Emanuel 5. MAN%EE + MAN%EEA .arianta a numelui Emanuel 6. MA*A NebraicaO amarQ Nmag!iaraO .arianta numelui Maria :>. MA*C NlatinaO Mars P zeul Marte ::. MA*CEE .arianta a numelui Marc :=. MA*GA*E9A NgreacaO margaritar, perla :<. MA*G + MA*G 9 .arianta a numelui Margareta :D. MA*IA + MA*ICA + MA*I9?A NebraicaO mare de amaraciune, NegipteanaO iubit :@. MA*IANA + MA*IAN Combinatie intre Maria si Ana :;. MA*IEENA Combinatie intre Maria si Elena :H. MA*IN NlatinaO marinus P al marii :5. MA*I%' NlatinaO Mars P zeul Marte :6. MA*EENE Combinatie intre Maria si Magdalena

=>. MA*9A NebraicaO stapana casei, doamna =:. MA*9IN NlatinaO Mars P zeul Marte ==. MA9EI NebraicaO Mattit!4a!u P dar de la (umnezeu =<. MA9IE(A NgermanaO ma!t P putere R !ild P lupta =D. MA%*A NgalezaO mYr P mareQ NlatinaO brunet =@. MA- #rescurtare de la Ma,imilian =;. MA-IMIEIAN NlatinaO ma,imus P cel mai mare =H. ME(EEA NgreacaO a pondera sau istet =5. MEEANIA NgreacaO melaina P negru, intunecat =6. MEEI'A NgreacaO albina <>. ME*CE(E' NspaniolaO compasiune, mila <:. MICA #rescurtare de la Mi!aela <=. MI$AI + MI$AIE + MI$AEEA NebraicaO Mi47aCel P Cine este ca (umnezeuG <<. MIEENA NslavaO mil P mila <D. MIMI #rescurtare de la Maria <@. MINE*.A NlatinaO inteligenta <;. MI*A NsanscritaO prosperQ NlatinaO m4rra P mir <H. MI*A&EEA NlatinaO mirabilis P minunat <5. MI*AN(A NlatinaO mirandus P minunat, admirabil <6. MI*CEA NslavO mir P pace D>. MI*EEA NprovensalaO mirar P a admira D:. MI*IAM NebraicaO varianta a numelui Maria D=. MI* 'EA. NslavO mir P pace R slav P slava, glorie D<. M NA + M NICA NlatinaO moneo P sfatuitor DD. M I'E NegipteanaO mes P fiu D@. M%'9AFA NarabaO alesul Eitera N :. NA(IA - .arianta a numelui rusesc Nade2da P sperantaQ NarabaO primul =. NA(INE - .arianta a numelui Nadia <. NANA N2aponezaO mar D. NA MI NebraicaO NoComi P neplacut @. NA# EE N NgermanaO Nibelungen P copiii cetii ;. NA*CI' + NA*CI'A NgreacaO nar7e P somn, amortit H. NA'9A'IA - .arianta a numelui Anastasia 5. NA9AEIA NlatinaO Natalia P ?iua de Craciun 6. NA?A*IE NlatinO Nazarius, P din Nazaret! :>. NIC EAE NgreacaO victoria poporului1 ni7e P victorie R laos P popor ::. NIC (IM NgreacaO victoria poporului ni7e P victorie R demos P popor :=. NI8I9A NlatinaO Ani7etos P invincibil :<. N NA NlatinaO Al noualea :D. N *A - .arianta a numelui Eleonora Eitera :. ANA - .arianta a numelui Ioana =. C9A.IAN NlatinaO al optulea

<. (E99E NgermanaO od P noroc, avere D. FEEIA NgreacaO op!elos P a2utor @. EEG + EGA NnorvegianaO !eilagr - prosper. .arianta ruseasca a numelui $elga ;. EIM#IA NgreacaO l4mpus P muntele zeilor H. EI.E* + EI.IA NgermanaO Alfi!ar P armata de spiridusiQ NlatinaO oliva P maslin 5. *E'9E NgreacaO orestais P muntean 6. *EAN( - .arianta a numelui *oland :>. 'CA* NgalezaO os P cerb R cara P iubit loverQ Nengleza vec!eO os P bun R gar P sulita ::. 99 NgermanaO od P noroc, avere :=. .I(I% NlatinaO ovis P oaie Eitera # :. #AMEEA NgreacaO o dulceataQ pan P tot R meli P miere =. #A*9ENIE NgreacaO part!enos P fecioara <. #A'CAE NlatinaO #asc!a P #aste D. #A9*ICIA + #A9*ICI% + #A9*IC8 NlatinaO #atricius P nobil, aristocrat @. #A%E NlatinaO paulus P mic, umil ;. #A.EE - .arianta slava a numelui #aul H. #E#E - #rescurtare spaniola a numelui Iosif 5. #E9*% + #E9* NEEA NgreacaO petros P piatra 6. # EI-ENIA NgreacaO polloi P multi R ,enoi P straini Eitera * :. *A(A, *A(%, *A( .AN NslavO rad P fericit =. *A( MIE NslavO rad P fericit R mil P mila <. *A( 'EA. NslavO rad P fericit R slav P slava, glorie D. *AI'A NgreacaO r!aion P mai rela,atQ NidisO P trandafir @. *AM N + *AM NA - .arianta catalana a nunelui *a4mond ;. *AN( EF NgermanaO rand P muc!ie R )ulf P lup H. *AFAEE NebraicaO *ep!aCel P (umnezeu a vindecat 5. *A%E - .arianta spaniola a numelui *andolf 6. *ABM N( NgermanaO *eginmund1 ragin P sfat R mund P protector :>. *A?.AN - .arianta a numelui *adovan. Nume adus din India de catre tigani, insemnand "aducator de vesti bune". NrusO razvati P a cauta un sens, un inteles ::. *ENA9A NlatinaO renascut :=. *ENS - .arianta franceza a numelui *enata :<. *EBN E( NgermanaO *eginoldQ ragin P sfat R )ald "P putere :D. *IC$A*( NgermanaO ric P putere R !ard P cura2os :@. * &E*9 NgermanaO !rod P faima R bera!t P stralucitor :;. * &IN - .arianta a numelui *obert :H. * (ICA NslavO rod P fertil, rodnic :5. * GE* NgermanaO !rod P faima R ger P sulita :6. * EAN( NgermanaO !rod P faima R land P pamant =>. * ME NlatinaO trecator prin *oma =:. * 'A NlatinaO trandafir

==. * 'AEIA NlatinaO trandafir =<. * 'AEIN(A NgermanaO !ros P cal R linde P blandQ NlatinaO trandafir frumos =D. * -ANA NpersanaO zori de zi =@. *%( EF NgermaniaO !rod P faima R )ulf P lup =;. *%#E*9 - .arianta a numelui *obert =H. *%-AN(*A - .arianta a numelui *o,ana Eitera ' :. 'A&INA NlatinaO locuitoare a unei regiuni centrale din Italia =. 'A&*INA NgalezaO 'evern - rau din tara Galilor <. 'AE MEA NebraicaO s!alom P pace D. 'AMAN9A - .arianta a nunelui 'amuelQ NebraicaO ascultator @. 'AM' N NebraicaO '!ims!on P soare ;. 'AM%EE NebraicaO '!emuCel P numele lui (umnzeu sau "(umnezeu a auzit" H. 'AN(A + 'AN(*A + 'AN(% + 'A'$A - #rescurtare de la Ale,andra+Ale,andru 5. 'A%E NebraicaO '!aCul P cerut, solicitat 6. 'E&A'9IAN NlatinaO din 'ebastia, un oras din Asia MicaQ NgreacaO sebastos P venerabil :>. 'EEENA NgreacaO Euna ::. 'E#9IMI% NlatinaO al saptelea :=. 'E*AFINA NebraicaO serap!im - de foc :<. 'E*ENA NlatinaO senin, linistit :D. 'E*GI% Nlatin O servitor :@. 'E.E* + 'E.E*IN NlatinaO dur, autoritar :;. 'I( NIA NlatinaO din 'idon, un oras fenician :H. 'IGI'M%N( + 'IGM%N( NgermanaO sige P victorie mund P protector :5. 'IE.E'9*% NlatinaO padurean :6. 'IE.IA NlatinaO silva P lemn, padure =>. 'IMI N + 'IM N + 'IM NA NebraicaO '!imCon P a asculta =:. 'MA*AN(A NromVnaO P privine de la "smarald" ==. ' FIA NgreacaO intelepciune =<. ' E M N NebraicaO s!alom P pace =D. ' NIA - .arianta a numelui 'ofia =@. ' F* NIE NgreacaO sop!ron P auto-control =;. ' *IN + ' *INA NromanaO soare. Nume tipic romanesc =H. ' *EE NgermanaO acru =5. '#I*I( N NlatinaO spiritus P spirit =6. '9AMA9E NgreacaO stamato P a opri, stop <>. '9AN + '9ANI'EA. NslavO stan P guvernare, putere R slav P slava <:. '9EFAN + '9EFANIA NgreacaO step!anos P coroana <=. '9EEA NromanaO stea <<. '9EEIAN NgreacaO st4los P stalp <D. '%?ANA NebraicaO s!us!an P crin, trandafir <@. '.E9EANA NslavO svet P lumina Eitera 9

:. 9AMA*A NebraicaO date din palma =. 9EMI'9 CEE NgreacaO t!emisto7les P gloria legii1 t!emistos P al legii R 7leos P putere, glorie <. 9E ( * + 9E ( *A NgreacaO 9!eodoros P dar de la (umnezeu 1 t!eos P zeu R doron P dar D. 9E FIE NgreacaO prieten al lui (umnezeuQ t!eos P (umnezeu R p!ilos P prieten @. 9E*E?A NgreacaO t!eros P vara sau t!erizein P a strange roadele ;. 9E ( 'IE NgreacaO t!eos P zeu R dosis P daruit H. 9I&E*I% + 9I& * NlatinaO de la 9ibru, raul ce trece prin *oma 5. 9IM 9EI NgreacaO timan P a onora R t!eos P (umnezeu 6. 9I9%' NlatinaO titulus P titlu de onoare :>. 9I9?IAN + 9I9?IANA - .arianta a numelui 9itus ::. 9 MA NebraicaO 9eComa P geaman :=. 9*I'9AN NcelticO (r4stan1 drest P rascoala, tumultQ NlatinaO tristus P trist :<. 9%( * NcelticO 9eutorigos P conducatorul poporului Eitera . :. .A(IM .arianta a numelui .ladimir =. .AEEN9IN + .AEEN9INA NlatinaO valens P puternic, viguros <. .AEE*IA + .AEE*I% + .AEE*IAN NlatinaO valere P a fi puternic D. .AE9E* NgermanaO )ald P conducator R !eri P armata @. .AN(A NslavO calatorie ;. .A*.A*A .arianta a numelui &arbara H. .A'IEE NgreacaO basileus P rege 5. .E*A NrusaO credinta NlatinaO verus P adevar 6. .E* NA Numele unui oras din Italiua :>. .E* NICA NgreacaO #!ereni7e P a aduce victoria1 p!erein P a aduce R ni7e P victorieQ NlatinaO .era icon P imagine reala ::. .E'#A'IAN NlatinaO vesper P vest sau seara vespa P viespe :=. .IC9 * NlatinaO victorie :<. .INCEN9 NlatinaO vincere P a cuceri :D. .I EA + .I EE9A NlatinaO violet :@. .I *EE + .I *ICA NromanaO de la numele florii viorea :;. .I*GIE Nume roman de familie :H. .I*GINIA NlatinaO virgo P virgina, fecioara :5. .I9AEIE NlatinaO vitalis P vital, al vietii :6. .I.IANA NlatinaO vivus P viu =>. .EA( NslavO volod P putere =:. .EA(IMI* NslavaO volod P a conduce, putere R mer P mare, faima sau mir P pace Eiterele - F B ? :. -ENIA NgreacaO ospitalitate =. FIE$EEM + FIEEIAM NgermanaO )il P vointa, dorinta R !elm P protectie <. F EFGANG NgermanaO )ulf P lup R gang P cale D. B%*I .arianta ruseasca a numelui George

@. B. NNE NgermanaO arc ;. ?A$A*IA NebraicaO ?e7ar4a! P (umnezeu isi aminteste H. ?AMFI*A+?AMFI* NromVnaO P provine de la forma romaneasca a pietrei safir /zamfir0 5. ?EN .IA NgreacaO .iata lu (umnezeu1 ?eno P dumnezeu R bios P viata 6. ?INAI(A NgreacaO ?enais P derivat din ?eus P (umnezeu :>. ? E NgreacaO viata ::. ? E9WN NgreacaO provine din zoe P viataQ NturcaO sultan