Sei sulla pagina 1di 152

Colecfia',STUDEN|,,

coNsTRUcTrr crvrl.E
.ELETMNTE

DE PROIECTARE

Edifia4II,4

-L,
b5.

F.
i,:

proieciare-

stendardeie romdnegti in vigoare, lucrarea de fag, vine in sprijinul s.tr:dentilor, doctoranzilor, subingiieriloi gi ingineriior implicali in activitifi

ir-

AvAn<i un confinut bogat de formule gi tabele acfinbzatein conformitate


de
sd

:.:
F::

fuist. ing. Daniel Da:r

[i ti

Asist. ing. Silviu Secula

F
F'l

a,
t:..

Asist ing. Luminifa Fekete-Nagy

caii-iate sup erio ar5-

canea are o valoare ptiinlifici ridicati iar tip[rirea sa are menirea olere ciritorilor cunogtinlele teoretice necesare efeituarii unei proiectiri
Rei'erenr gtiin$iie: prof.dr.ing. Valeriu STOIAN

;i
g

ii.
E:'

de

i.

il:'

I
i-

l:

CONSTRUCTIT CTVTLE
DAI{IEL . . Construcfii civile: elemente de proiectare / asist..ing. Dan Daniel, asist.ing. Silviu Secula, asist.ing. Luaiaita Fekete-Nagy
DA*hi,

Deserierea CIP a Bibtioteeii Nalionale

ELEMENTE DE PROIECTARE
Coleqia "STIIDENT'

Timigoara: Editura politehnica, 200 1 300 p. ;24 em.- (Shrden| Bibliogr.

isBN

973-8247_48_9

Secaia, Silviu tr. Fekete-Nagy, Luminifa

EDITURA POLITEHMCA
TTMr$OARA
_

2001

I I

Uopyright @ Editura politehnic4 2001 'roate dreptur*e sunt rezervate editruii. Nici o parte din aceast. rucrare nu poate fi reprodusd., stocar' *aif"r"ot :3: Try_rJprio fir6 acordul prealabil scris al Editudi politehnica.

4^rl

PPH'E'A T .flJl

I I I I

-f"tA

EDIT:T]RA POLITEHNICA Bv. Repulilicii nr.9 l90o Timi+oara, Romania

de proiectare in construclii presupune asigurarea unui niver calitativ conform cu toate reglementerib in vrgoare. Lucdrile de proiectare desfigurate.i" rgilti"ele de specialitate trebuie si corespundi standardSlor ?n vigoare gi implicit unui sistem al calitigii impus in birourile de proiectare' Lucrarea prezinl utoiul ai a,unui prcroct sotri.orm staidardeior in vigoare din faza de concept pini "t6tuire in faza, deproi""t t"rn i" ii no.g.
cartea

Activitatea

'lei.

i1561293,570

Fax 056/190.321

::i:f."

inginerilor impricali in acrivitifi siguri si economic. a.u

dt f{e vine in sprijinul


'L

t;;;;fu.

studen$lor,

r.prr"+i;il;";r;'1fri"*,

9i pentu o proiectare cdr mai corecti dar

J".t"iJi"r, subinginerilor

ei exempre de

I
I t I
I
I
J

. lrructura6 De-zase capitole distincte luc.-aree _rezin+z -,2-r_ A^^L^_:^-unur prorecr, de Ia conceplie la execulie. detalii furnizate de standarde, oo.--^tirrJ-gi r"gi, p."".rro 9i dup6 indicaliile riteraturii de specialitate moderne.

Eraborareal;";ad;_rff;ilfiiif":,;

dotari);

Lucrarea cuprinde doul pErfi principale: - ciemenieie necesare planurilor

Consiiier editorial: prof.


dr.

(acoperiguri, plangee, scdri, peregi,

de arhitecturi. (reprezentdri, detalii "r'noot*ii elementere n:c:sarc alcdfuirii gi proiect5rii erementelor de construclii

ing. S abin IONEL

moderne de proiectare asistate decalculator.

Pentru unele dintre erementere prezc^ntate sunt precizate in pararer, pe l6nga merodere curenre de proiectare, aflate Ia ind;;en;-"li.i#ir"iecrant

ruaqii

Jrcl.

9i

merode

ultirnur capitol

Bun de imprimat: 30.10.2001 Coii de dpar: 19 c.z.u. 624 ISBN 973 ^8247 _48_s

ru"rauoiJ" construcfii. ,*. i_uu-rgtoit sau ajutat ia intocmirea materialuiui gi sunt recunoscitori celor care noi uio".roi si sfudieze -' cu atenfie acest materiar qi sn contibuie Ia imb,n[ti1;";

documentafiile ce trebuie

reglementarilor in vigoare la data r"aacterii gi oferi

***m

"r"ri-r"" Autorii aduc mulfumirile ror t*turor ,*to,

rlt"".itr p"*

probrema autorizirii constucfiilor conform i"* a"tiiilre necesar privind

ili

Timigoar4

It

Tiparui execurat sub comanda nr. 2gg (- snl-.1 .le 1\,f,,l+i*' l3 ,c, !vL:{;r u= -r'vitiritplicare .1l Uuiversirifii ,.politehnica,, din Timi$oaf,a

Septembrie 2001

Autorii

*'

;:

,CUPRII'{S
A\

1a

,,p8greTA
,a:.,

CIIPRINS
tt

r:eAP.l INTRODUCERE

fLl frincipii -ii.r"r"r. de bazn in proiectare de proiectare funcfional6 a const'cfiilor iii


,tl
I

civile

+d f,topum oesPre oesen

t3

i9
31

34 35 37

J2 42
54

I
3.5 Inctuclri din zePadA

s6

5t
53

l
I
I

3.6 incirclri {.";

din

vint

lcep.+ AcopERI$uRI TIP $ARPANTE DIN LEMN


4,1 GeneralitEli invelitorilor i. i.Z invetitori. Pantele ,4.1 Sotolii constructive pentru tarpante

70 70 14

ld il;;qFi"
;agestuia

"o*pooio*

urti-itp*t"ror.

lvlaterialul lemnos gi caracteristicile

90
97
100

i $"tp*"

garpantelor i.i cur.uior .i"*entelor componente ale garpante din lernn unei alcltuire'a catcol 9i .;:i;;plu i"

i*lJ"ti

dia lemn' Plan

invelitoare':t*

g"o"ral" Pentru

ttITP calculul elementelor din lemn

112
121

GRINA DE BETON ARMAT ; cAP. 5 PLA].{$EE CURENTE DIN PLACI $I


:.

138 139
143

r56
168
s.str t Yl9ill

CAP I.. INTRODUCERE


CAP. 6 scAnT DE BEToN ARMAT 6.1 Generaiita$ ti.2 Calculul sclrilor

MoNoLIT
1

85, 88,

CAF. 7 ATCATUIREA STRUCTURILOR DIN ZxDARE 7"1 Prevederi generale de alcituire

1.1

PRINCIPN I}E BAZA IX PNOTNCTARE


Materializarea concepfiei despre o construcfie de orice fel, constd in elabora

l.? +j"etirea perefitor din zidnriE porrant5 7.3 alcaruirea perefilor neportanfi iio 7.4 verificarea sru*uriloi ain aaarie "iA*i. portant' la incdrcari gravitafionale 7'5 Exemplu de verificare a perefilor ui" riaarr.L-r**i

193i 19Ei

2loi
2t2i
220i,

lllj' jul.l*r'^o*

_T":tpoate b,a3..9erora- cons*ucfia

;;""r" p ^g*-;
s6.

;"i

*r"_h,

J""tri,l*n

..'l*T'r" T. arhitectural corespunzitoi, u1-itturt g"a o"".pr".r*r, "to*l5ll;,


nenrnr cei care o folosesc, sdrispunda pentru pe deplin

**1i3.:'

;i;;;se ei desenare, ffi;1ii*"#LTT:**"t:j


d"

CAP. 8 ELEMENT'E DE PROIECTARE A FTINDATIILOR generale de calcul proiectare u 9i nrnOaiiifoi I ] ll:mente


u_J

,iut* ;o;o;; silo#il***' qwzn.oooitii


,"op"il

; ffi ilffi"iffi; t"t


ooilJ"
de

":"Ht[i^111'jt3?=_T]*:
Prin proiectare

8.4 Fundalii izolate din beton gi beton armat 8.5 Exemplu de dimensionare a unei nrnaalii continue sub ziduri

:if S"*i_,_Yl :1"-i:l'i drn 9: lmda;.p; unoarli contmBe beton simplu

baza presiuniloi'eoiienlionate

T.but: necesar suprafelere gi volumele constuite, se se asigure 236, se idopte 24Ai


249 256

231

sl

se

wite supradimensi"r,iri[,

yr:::lr,Jii:^pge q*"ej conducl la


sfucturi

"xecu6e,:se de rezistenp ordonate gi ornog"n".

,i * reduci ra strict a resurse "ari-r[ ,;,rf, "hcientii ,ihi*"o.,ut"


"r,"

muncr si v p"-;;;;; iiffftilX

CAP. 9 DETALII DE EXECUTTE 9.i Deraiii de pardoseli


9.2 Deraiii de finisaje la trepte de beton 9.3 Deralii de hidroimlafii ia elemente de consfucfii 261 270

I.2

ELEMENTE DE PROTECTARE TUNCTTONALA coNSTRUCTm,oR CIVTLE

cAF.
1

I0

0,

Frevederi

10.2 continutul cadru ar proiectului pentru

AUTORIZAREA CONSTRUCTIILOR privind autorizarea'construcliilor


-legale

BIBLIOGRAFIE

"utori"*"u

rucr5rilor de conskuef

ii

La proiectarea construcfiilor civile este imporfant si se finr sftrma de o serie 27r cerinle funcfionale 9i tehnice. Dinte acestea cere -.i i*port*,!-r*, - cerin{e psiho-fiziologr:e.- acustic4 higrotermiri il".i""t"ipuritatea radiafiile, estetica" ambianla socialE" Iig**fu la acfiuni mecanice, -ruve' Prt'reL; ; 276 conha incendiilor, accesul ia crile de coirunicalii;
27g

2g8

rpf:lyi ae rocuit ei ansasrblului ---' construcfiei :nTf"tr"T:15: _ *?p,ei qi a familiei, ou ii, inreresul ::fllilidrtui - cennfe economicq.-{pganizatorioe cost indici tehnico-economici; - "ofoti"itafii; - cerinfe tehnice - dqpbilitate, rezisten[ stabilitate, uanr5.
Iluminarea naturald

::*::::_:* diverselor activiEfi

ffj^,fr.*-;T,?lTf punctele san'dinals, marimea gi caracteristi"ilo, "irti*fi; "i" dintre cl5dirile invecinare. Orientarea clEdirii fald depunctele cardinale este deosebit de importantd nivel de intensitate a ituminErii nafirate (tunxina a" rri cAt nai fa.
rmane.

:::Tr"I*iri

se asiguri prin ferestre gi luminatoi I "lTrylq depiTq: de dm

Abii;t"*;# ;-#;;; ;ir*#;ffiff;;

La latitudinea

firii

nostrg estul este car_aasnzalvrin{iminefi pufrnic i:nsorito,

j :f::?T::",""::trj:y:if li"*",Irlcuti,ara,da;;}.Jmi,i,,*J,i,l*,. sudul reprezinti orientareacea mai bune pentru principarele rn"ep"jT"-ffi:#"fi:

*?f_"-T-:""11,:'-1ry.o'z.'_11.p'l,z;;;;.p".u,,il;rtfi;generaroinsorhc indelungati; vestul este caracterizatprintr-o insorire


agresiv6

i,

"*1.?;;;-*'JI

It.}
lll

lntrodulcere

-1

I'

ta norci soareie nu pirrunde niciociari in incdperi, lumina tlind din aceastd cauzi uniformd in tot cursul anului, iartemperatura mai sc5zutd in general. - - -i Pomind de Ia aceste caracteristici orientarea optime-a inciperilor clldirilor ------ de -- i
iocuit este

'

urmitoarea:

lt hranei:

dormitoare, c,rnere de lucru, sufragerie, birouri; - direclia SV (sud-vest) joc copii, sara de mese, camera aJ zi, sue a" i""tora; - direclia NE (nord-est) - ateliere, depozite, bucit[rii, anexe pentru pr"p-"r".

'direclia sE (sud-est)

:
$

F,,-

gupuri

sa;iiiare, spilitorie, garaj.

- direclia NV

(nord-vest)

intrdri, vestibule, degajamente, circulatie, baie. ' _- i

'l

uqi balcon) se poate face pe baza raportului dintreluprafala suprafata pardoselii inclperii conform tabelului

La ciidirile civile, la inciperile la care se aprecinzf; cd iluminarea nu este I i riguros legatd de destinalia inciperii, dimensionareu gol*ilo, de lumin6 (fereste, u'i, i

1.1.

gor*1on'f"i";;ifiii

.i

L
|

r
I

L-.,t

t-rr-t
I
I

IiE
terco*

DORMITOR

---

r*l
],:_]

,,*0,

CAMERA

]'.

DE ZI !
I

l_

- parter
- camere de zi gi dormitoare

- bf,r, bucitirii, spll6rorii 6i uscatorii


- casa scirilor

vas de closet gi accesoriile necesare; aimensiunite "u ;dtt ""aa obiectelor sanitare in diferite pozifii Faand cont de ai"aotrr" [30].
BEile pot

"t"j Figura 1.2 - schema funclionari a unei rocuinfe unifamiliare - baia (grupur sanitar) trebuie s6 fie dotati -

-J

L lI

oo*u,ro*

_l
.

p+rE

a"

f!i", r.""*l"niuveri),
pri"
amprasarea

"itio Jime

admise intre ele

!up*fuf"

In cazul iocuinlelor unifamiliale, amplasate in cl5diri cu suprafali cons6uit5 reiaiiv micd gi regim de ind.lfime redus (partei sau parter etaj), se iecomairdi ca $i inclperile sd fie orientate asrfel incat si aib6 insorire maximd.-" ln figura 1.2 este prezentat un exempiu de schemi funcfionali a unei locuinfe unifamiliaie.

mesei in familie. de vase,


este de 8

- bucatiria destinattrpentru prggEtireu tr*"i'ffieori penrru sbrvirea ":* este douii oirrigatoiiu Bucitiria cu chiuvet6i.ilda;;;;;;ffi;
-10 mr;
recomar-r4atE peniru

fi ventilary direct prin feresae-sau inlirect prin canale de ventila{ie,

recoman<iat5 pentru o baie este de 6 m2.

Dla$Y de gitig"dulap pentru vesel6, masd etc. Suprafafa

bucitirie

' cdmara - este un spagiu de depozitare care se arnplaseaza in bucitirie sau in' Pentru o locuinld unifamiliali componentele uzuale sunt urmEtoarele: imediata vecinitate a acesteiq - ctmera de zi- are o serie de functiuni legate de viala familiali (camer5 de, | - holurile, vestibulurile, sasurile sunt sp4ii de circulalie dimensionate din tucru" aiimentafie, odihna" Iectur6); camera de zi se condifia de cireulalie comodd gi'de manevrare a mobilierului. completa cu un balcon sau loate

l,rci e'

dormitorul

recomanciard pentru un dormitor este de

gste inc[perea care asiguri odihna locatarilor. Suprafata

l4

_ 16m2:

Distanfele minime pe orizontali de amplasare a obiectelor sanitare in bli bucitirii sunt prezentate in Lbetut t.Z.

gi

iZ

Inu'oducere

-I

Distania se misoard
rara

Disfanp
Distanf minime

se

misoarl

[nrr]
Obsenrafii, scheml
de la

Distantcmiuime [nm] ftrtspatriu

sp4iu de circul4ie pe

dc-

cu spafiu de

pdni la

l6ngi pcrsoana
carc foloscgtc

circulafiepe liagE persoa[a care


folosegtc obiechrl sanitar
1050

p&[la

obiectul
sanitar

circula{ie pe lAnglpersoana carc foloscgtc obicchrl sanitar

cu spafiu de

circulafie pe

liagl

Obscrvafii, schcntr

PCrSOrne carc

foloseEte obiectul

sdritar

- axa iavoarului

'perete lateral
- axa altui lavoar
- falafrontalE a lavoarului de pe alt perete
b

- buza
de duq

450
700

clzii

-fa{at'otrtala;
- fafafrontaln a closetului,

b=500 c=400 d=300


4s0

'r4 \

a=50
= 1000
:

bidcului
a:<a

--lE
-T

closehrlui

sau

bidcului

- 4Ia cizii dc dug

- pcrcte 0a

cabbc individuale)
- masinadc Cetit - pcrcre

,]A r F--dt

N>ri

- faia iaierala a lavoa:'uiui

- fa{a frontala a ciosetuiui sau bideului


'

c>600
a= 400 d.-240...0,4 c
pt.

Nr 100 e

Pentr.r

a> l00O c>450

,-fr{a
latcra.ll a

b=350 c=,l{)0

chiuvetei
- AXa

- fafa trontala a Iavoarului

fafa laterald a

closetului sau bideului

c-0...600 d-500
e<500

chiuvetei

- fata
frontalS a

- petetele oous
- fala&ontalia alfui lavoar
fafa frontalE a
e

600

NWj
1200

88u

sptrlitorului -ft1&
Aontalf, a spEltrtorului
sEu

- perete s8u

d=600

mobilicr

I 100

'rffi'tr ntr-# 'm,

lavoarului

1200 500

chiuvctei

- fala lateral? a

closetului sau bideului - axa closetului sau bideului

f=

400

L1
1.3

lavoaruiui

NOTIUM DESPRE DESEN


Formate

- ouza cazt
cie dug

- perete

a= 600

penta

desen

Pentnr execqtarea desenlor de constudii se utilizezl formate standardizate [47j, confom tabelului 1.3 in care sunt tecute gi dimensiunil"

"nu"a"rlui.

L] L]

cazul in care nu se poate folosi unril dia formatele stanrlard din cauea dimensiunilor mari ale clddirii ce se proiecteazr se admito folosirea unor formate prelungite denumite formate alungite spiciale gi formate

in

"r*gt:r.repfionale.

rl rl

Distanfa

late

'r^Lal,"t I OUVlgr 1 r.i"


chcnar gi
,4'3

42Ax &86

Simbol
Format
AO

Dimensiunile forrnafiilui [mm]


841 594

mareiDea

fomatului
La celclalte
5
5

x6

420

1783

1189 841

La latr,ua de indosariere 20 20 20 20 20

Iaari

13x7

420 x 2080 297 297

A4x6
A4x7 A4x8 A4x9

xl26l
x l47l
x1892

AI

x 420 x
291x

594
42A

5
5
5

297 x1682
297

tu
&4

2l0x

297

Scdripentru desen

Formatele-allngfe speciale sunt formate

I J I
['

nril.alunpirea dimensiunii de bazd astfel incit lungimea formatului alungit s[ fie multiplu infieg de lnfimea formatului debazl ales. in tabelul 1.4 sunt pr"untit*cateva
formare alungite speciale.

de preferinla a doua, obginute

. - S-cara este raportul intre dimensiunea liniar[ a reprezentiirii unui segment al unui obiect p? * . .desen origrnal gi dimensiunea liniare reali a ,rg;"oturui icorespunzito-robiectuluiinsugi.Acestraportseexprimdsutrfonnal:r, 1,f,x,1. Dup[ cum se observi acestea sunt dc rei iipuri: de rnlrire, Ce rnfuime naprra!6 g! de micgorare' Sc5r'rie de repreizentare iizuale *iii=a'o iii deseuui ieirnic peniru
constuc{ii sunt prezentat in tabelul
1.6.

A3

x4
3

420x lI89
297

l^-..-". r!4r! uE nlafilc


ScarA de merime natural6

A4x A4x

x
x

530
841

A4x 4
5

297

29?x l05l

I <n.r I rn.r I l l0: I 5:l 2.. t l:l l:2 l:5 1:10


1:20

Tahallrl 1 K

Sciri de micgorarc

I :200 I :2000

I :500 I :5000

l:50

l:100 I : 1000 I :10000

Formaieie alungrte exceptionale sunt formate de preferin{a a trei4 obfinute prin alungirea dimensiunii de baz[ asffel incAt l^ungrnea formatului alungit ia nt multipiu intreg de llfimea formatului debazaales. in t"uetut r.5 suntprczentate citeva
formaie aiungite excep$onale

scirilor de mirire)

Tabelul 1.5
Simbol forrrat alungit excepfional Dimensiunile fomrarului [mm]

A0x2
A0x
3

llE9x
841

1682

I I89 x 2523

A1 x3

x 1783
y l1(

corecte a datelor furnizate de desenul respectiv. Scara gi obiectului de reprezentat influenfeazi alegerea fonnafirlui ie desen. Scara desenului se inscrie in indicator la rubrica corespunz[toar, in cazul in care pe un desen sunt utilizate mai multe sciri de reprezentare, scara fiecirei reprezentlri se indictr lSngi sau sub notarea reprezentirii ,"rp&tiu".

O*t*i.nile

ryot* l pTmite interpretarea

numitorului (in cazul scirilor de micaorare). Scara desenului se alege funcfie de ccrmplexitatea gi aiminsiunile obiectivului de reprezentat 9i de destinalia desenului respectiv. Ea trebuie si fie suficient de mare
sau

F cazurijustficare gi numai dacE este nscesar se pot folosi 9i scErile rezultate din cele indicate in tabel pnn inmullirea cu (n=1,2.,3...)a numar6torului (in cazul

-.

rf

Al x4
.}

841 x2378

In dic sto r ul p ent u

des

en

A2x4
A2x
5

594 x 1682 594 x2ta2

Indicatorul desenului de-construcfii are forma dreptunghiulard gi este arnplasat dreapta jos al plangei, alipit de chenar, cu latura liingi paraleld cu baza f,onnatului, completat cu datele necesare identificdrii desenului [50j.

colpl din in

l,*

tntrociucere - I

Indicatorui

are

kei mirimi:
E $:

ineiicator mare (figura r.3), forosit la desenere in fonnat mai mare decat 43; indicatorur mic (figura r.4), folosit la desenele h format a At;indicatorul ingust (fig*u i-5;, folosit la desenele proiectelor gi detaliilor tip care multiplicd
9i prin tipar.

i,
a

tabelul 1.7.

Modul de completare a clsulelor indicatorului

se face

confom indicafiiior din

F se t

Cesuta

$'

Elsmcntele care

t:
!'

Dcnumirca
proiecbntc
Si

sau iniUAG;-GGei

se

tnsulu

Tabelul 1.7
Ohcaruatii

F:

c'

F
f:..1

weirtuat subunitntca sa I]enumlca proiectrtui, locul construqiEi gi numele bcneficianrlui iar la indicatorul

il' lr. t'l

F.

(obicctivului), iar la deralii tip gnrpa din


care fac parte

dcnumirea proicctului tip

r{mdn neschimbate ln toatp dcscnclc


acrluiagi proiect

Denumirea Si indicatiwl proiectetor

I
f

E;
E

Indicativul (numirul) proiecblui

ti
*r
v.

sffulqq?
5

lo cele tei coloane se oorffii(proicctat, deseuat, vuifica! contol STAS, aprobat), numple la clar gi
prsoanelor

Lidatura cEsufei numirul rfurdurilor sc stabilcgtc dup[ nccesitate

cauze

Figura 1.3 - Indicatorul mare

I
i-

l*T * scirilc desenului, dala htocmirii sau prcdlrii


a

iar dcdcsupt

Anrnci c6od cstc c6zul scara


scirile graficc se figurcazl
indicatorului

sau

proiectrlui

dcasupra

f:

i;
L'

5 7
8

e:

55

50

$,:l

titlul plansei

Dcnumirca obicctuhri (ln cazul-ioG p.rgicctul cuprinde mai multc obieee) gi

Fazade proiect

o
l4f

ss
O
20

@
_l ral
120

o
@
[.
F !
$. E. I
F

fndlcdivul, rspectiv numlrul dc ordine al plangei in cadnrl proiectrtui in carc esf


folosit

oBSERVATTT

l.
23,

Figura 1.4 -Indicatorul mic

ii
il
i':

Menfiunea "inlocuiegtc planga !r. ..." se trecc, dactr cste cazul, dcasupra indicatorului. vizclc de aprobarc, aurori?agie, gampilare,limbte 9i indicalii speciare necupriasc in cSsup sc vor aecc pcdescn ln stdnga indi'carorului, dar cet mai'apffie dc et observa;iilc pi adn-ottrrilc tc iosti" uesupra'inolcatoJui'fii mgi, limitarr dc ft{o{ifcrrilc' lungimea acesnria- spafiul ocupat va fi alipit "or de indicator, folosind ri.r*ra-a,Ipa necasitafi.

cv"nq,"r9;il;;til ;
"

14
65

o
@
75

(g)

La intocmirea desenelor de constru4ii se folosesc tipuri gi grosimi de !. Iinii t conform tabelului 2.5. Grosimea de bazi se alege in func1ia de mirimea "b" $i-natura I desenului intre 0,4 ... 2 mm. I
L.

i::

o$
15

6l

I
i.

l0

r85

Figura l.5

Indicatorul ingust

Clasa de grosime se simboiizeazi prinh-o cifrE asdel: linia groase G) ptin cifra l;

Iinia mijlocie (aproximativ b/2) pnn cifraZ; linia subfire (aproximativ b/a) prin cifra 3.

.[U

intrcl_ducere

-i

Tipul Iiniei
Groase

Tabelul t.8
Contururidcsec$rnri--J6a[ pentu desene
gi

E
!l

a* 2. iNTocMTREA pLAr{gELoR DE
ARHrTiicrunA
PLANURI ORIZONTALE

(Cl)

chcnare

Mijlocie (C2)

vedui 9i secfiuni

muchii neviantc in

.2.1

Curbe de nivcl principale

Linii dccot{ tinilrlniififfiE?e


{ontinuS (C)
Subfitre (C3)

coti- haguri, axe de gnll;i !3 ugi gi fcreste, linii de refcrirc


sar indicafie pentu cotg notiiri sau.obscrvalii scrise pe dese.n"

i
ll

Sub6ire cu zig

(ca)

- z'g

-{nP

Linii

de rupture

i ,.i interupen
Linii de rupturi gi intreruperi
uontururi gi muchii acooerire
de alfe

iprecidndu-se coiele !e care acest plan uebuie repetat.

p'Ts o mai buni inferegere a :i7:,::-::jT*.:j^f:y_.Tj_":..u.Tp (parapetul ferestreloa praguri d" qi, ,"ari "t".1. ryrq l*"ly ; ;;; il";;ipranurile orizontare ra fiecare l"::l1i:^::g:' sa alcanllre, 4l.---'---r -w* r^vwrsus uulrrsru ;;,;;;i se va intocmi un plan nivel curent
u_i

ffi ;?ffi ; f#:X*3"1'"q#:":T:3'^u111--""*'*'i;;;;'ff :r..lTl-i ToT"." cea ce este seclionai;" ;#""t";il ifi,ffi
es .utt llt4l

t-tl"*:-"yntal5

ficuti pfntr-o

construclie ra un nivel caracteristic

se

Subfitre ondulati

ts*

(ca) Mijlocie (I2)


Subfire (I3;

Axe giper4i
' De.senarea

t"i

elemerr.

Pa4i siruare in i@lianfri ac


Orice fel ae axe, cu ex$tia axelor indicarc la C3 si p3

, Linrs punci (p)


Sub(ire (P3)

Axcl"

geo-cr.iETfrEG

comPonente Trasee <ie secfionare

il;H ::t;,:: !:*q j:1,111,1","i,r.ianp,*[,ipril;-;#,H:d,ffJi :',1"1"":T,,H-^1'J* celular.autoc b:to\(BCA),


f n*l:::':^'::
T"l^ot
$1

?"1o1d" se incepe prin stabilirea axelor cl6dirii strucnrru o" ,rzr*ofulT#::l':::",t^T f:"ri dmp tie riprri i,iirr; d. .:T i'i"fr*il srucrurne :tli:1;"*='i:l_': "1'"gd !r'-

planurilor

q dj':til;
Uetoi-f"lt

il ;*;
frriri.

;#;

blocuri Ae

Pozifia.

OBSI:)RV/r L
?,

fII
ifeserea

,tHit;iJ""

Sc por utiliza gi alte tiouri O. obligafia sa.se specifice pe deseo senrnificalia Ty "" i'cep 9i se rermina cu segirente o" tiriie; inretiierea

i"tti"rr,"iJ,Lr##uoJi lii:f::'.::-i:^Tgf_!Tlp",JTincaf cirdmizitor, reprez.sntteape desen' frcil#;;;


r.

,^"Tl,ji,1T-T*Tl_?,t;

rosryire per4iror oe irri"t nla ra shuch'ile din .u asgttg zidirie se deseneazi cu linie_pun"i s,rufi"". r.a

u;;;;":

*"t:

lor

liniitor-fu-n? se face numai pr,o

J.r4

IJ--T

ll+q+--+

}}d

ttr
penku

Figura 2.1' -kepreznntarea intersecliilor, corfurilor gi ramificaliilor la perefi

ffi;d;;;*:H; tr*fl;o*: :,yjT-?,':T"*pL*?"u,*.r,"t*i*l;;H#"::ffi;[f -utitizdrii ;Hrlffi :"#::t:*J'-^"-,:T-:f:-{,"9i*;'t";;t.t';;i#ffi ff ff obiecte sanitare. in cazut dr bt"""ri
:t*.i"TT:g:_l*
fl

Perelii despErfitori din zidarie de cirfunida plinn utilizati ut:" sor.T ea de !25 cn atunci cand au

2[]

Int,rcmirea pian$elor de arhitecturi - 2

:1 :

i;,

,,,

2.1 _ planuri

orirnntale 2l

despS4itori sunt de l0 cm. Pere{ii O*O-d rezistenli (figura 2. I ).


Tabelul
Grosimea

Tabelul2.2

Tiput

cie perete

perctclui exferior de

Grosimca peretelui interior de


rezistenlE

Pozilia axuiui
Upi simple, pereto extetior perete interior

rezistenli lcml

ftrlprag

lcml

Fereli din

cirimidd
presatd plinE

375

t<

x o *-':i-

Ugi duble sau cuplate cu deschiderc in acelagi scns, cu pn

Pereti din c6minicii eficientd sau biocuri iltraIniDe

ril

30

25

o
()

x C)

POROTTfi,RM 30

,U9i (glasvanduri) cu p[4i laterale fixe

Pereli ciin blocuri


cie beron pentru 375

zidirii

;30

25

similar cu cei de carimidE

plini

sau eficientE

--__t_t
Pereii din blocuri ceramice rip
38; 30 25

POROTI]ERM 38

x a)

_----3c--+ --E'--L"+

ilE - l-J
Ugi ferestre dublc sau cuplate, fErh 9i cu urechi

llb

-:

t=

f=l

oluri pentru
se

uSi

Siferestre

reprezinti golurile pentru ugi qi feresFe, suprafafa necesari a ferestrelor rezuh&rd din necesitatea asigurdrii unui iluminat natural corespunzebr cum s-a arf,tat in cap. L in generai golurile upilor gi ferestrelor sunt standardizate. Modul de reprezentare at ugilor
gi ferestrelor este indicat in tabelul 2.2.

Fe piarruriie orizontale, dup5 reprezentarea perefilor de rezisten{n pi despar,titori

Dimensiunile debazL pentru golurile de u$i

se aleg astfel

[37]

,Li

ii.irocini-rea plangelor de arhitecturI

_2

- orizontaie, ri$mea L, avdnd varori multiple de r0 cm incepind de !a 70 cnn p:ini ia iC0 cm gi multiplu de 3_0 cm incep6nd de la'i20cm; - verticare, inl"rfimea H, aviind varori murtiph a"l'o cm incepdnd de ra 190 cm panl ia 240 cm.
se aleg astfel [37] : orizontate, la.timea L, av6nd valor,.rnu11,ptu d;i; ;;i;;ep6nd de la 60 cm; - r'erricare, inilrimea H, avind varori multipru de 30-;;cepdnd de la 60 cm. b mod convenfional, in pran se indicitoate ior' pianul eie secfionare ales nu Ie intersecteaza. goiuJr" "ilii'o*u datorit6 poziliei Fentru a se indica pozifia ror, pe irriilime, se noreazr la,interior inilfimea parapeturui (ine[im;;eretelui de sub gol, misurati iie Ia cota pardoselii). i-Iga de inkare in cr'dire se deschide spre exterior (oonform normeror de pazn ccntia incendiiior)' u$ile de intrare in camere se vor deschide astfel ca Ia inkare si se aibr ca priveligte intreaga incipere, iar t aiectori" d";;rt il deschidere si nu se ilnersecieze cu raiectoria attor uil.
_

2.1

Planuri orizontale 23

- inallimea balustradelor (hb"h..tr"dJ; - indllimea libeg a sc[rii (a).

Dimensiuniie de bazi pentru golur'e de ferestre

ba

FSISS

f =l

isssssrqsr

'Fisss

ri

ep

r e ze ntar e a s cdrilo r-

c a rc uI ur funcyia n ar aI c as e i s c dr,o r

;fi"#:

asigurS circulafia pe verticald inte nivelurile cl[dirii, pieciiin gi evacuarea persoaneror ain cEaire .y.;" p;rt""r cutemur erc.). aio,lndii, T Scara FrincitraiS are un dublu rol gi in consecinli r" rriuiiir."'-oirensiunilor ei trebuie s[ fina seama de toate prescrippiile referitoare ta asigurur"a circulaliei comode pe 9i accesul spre exterioi in timput mui ,"-urtli ir, de siguranli

Scara este elementul care

""t

rampa in direcla ,enruloi a" *"-"-Lu d"."o*u scirilor se indic'r sensur de urcare prin rinia pagilor uo frevazute ptecare pi o s6geatii la ceiSlalt capdt. "u ""r"rrt"!ri Pentru a putea reprezenta scara in plan orizontal este necesar sd se stabileasca. tipui sciiii gi dimensiunile pentru trepte qi'rampe, ceea ce in practica inginereasci se irumeqre caiculul firncfional al casei sciriior. ln cazul el6dirilor de locuit ra care aria niverului este p6n6 la 200_300 mz se acimite c singuri cale de evacuare. in celelalte cazuri ,oot n"""r- dou6 sau mai multe c5i de ,r-vacuare. in toate cazurile scara se amplaseazi in casa ,"aAi, eare tebuie s6 fie pe cii posibil iluminati direct gi ventilati natural. Peniru a se asigura funcfiunile unei sciri se stabilesc dimensiunile principale aie acesieia' Dineensiunile.funcfionare ale unei scari (fie; ili.""r, - Iipimea rampei gi a podestuiui (1,, Io); - in6llimea gi lafimea treprei (ho, bo); - numirul de kepte (n); - distanla liberi inrre rampe (d);

port,iunea de scard ce se vede direct sub pianui <ie seclionare' Linia care aratr ta ce ineilim" fala de o-a"r"au a fost secfionat6 scara se nume$te linie de sec;ionare gi este reprezentata printr-o linie ce face 45o cu pereiele care mErgine$te

ia pianurile orizontale se deseneazd

"*aifii

Figura 2.2

Dimensiuni firncgionale ale unei sclri cu doui rampe paralele

sc&ilor (principali sau secundard). I^itimea rampelor de scari se misoari intre porot balusfadi sau intre doui balustadq ale aceleiagi ranrpe. La clldirile de locuit l$imea rampei qi a podestului se alege conforrn tabclultt 2.3 L3iJ,lafrmea rampei coreldndu-se cu cea determinati din condifia de evacuarc flrxurilor de oameni din cladire. La sc6rile latilizate de mai mult de 5 persoane, lifimea rampei se determinl dt tabelul 2.4, in func1ie de num^erul de fluxuri necesare pentu evacuare. Prin flux dr persoane se inplege raportul dintre numdrul de persoane care trebuie si treacd Ddl
gi

Eti+ii gppei (l) gi a podestului (lo) se face in concordanft or normele privind evacuarea io de incendiu. L{imea liberi minimi a rampolo dfWS q a podestelor.la sc6ri "a# se"stabileye in funcfie de destinalia clddirii gi tipu
Stabilaea

24

lnrocmirea plangelor de arhitecturd - 2


2.1

calea de evacuare (determinat penlru etajul cel mai agl6mffa0 si caoaciktea de E e\/acuar* a unui flux (la clidiri de locuit cca. 90 pers). pentru a si asigura un nux continuu lblimea podestului (ro) unei sc6ri trebuie- sa he cel pu$n egali cu lEtimea $. rampei(i,).
'F-

Planuri orizontale 25
(2.1)

2.ht +bu =62...64cm


Treptele ce apartin aceleiagi mmpe hebuie
desfigurarea.

sl aibd

aceea$i

iirillirne pe toate

Destinafia construcliei (clddirii) maxim 2 niveluri


{ \ nrrt.lrra

L6fineaiiberA@
in [m]. penru sclri
principale
0.9s

Tabelul2.3
secundare

Fr

- thg

rn(
r,20

Cladiri de iocuit

F.
0,90**

consideri la distanla de ma:r. 50 cm de la mena curentil spre arcul mic al crnbei, p;t cu lungime pann h 1 m gi de milL 60 cm pentu cele cu o lungime mai mare de

La scirile cu nrmpe curbe sau cu trepte balansate s au in vedere umitoarele: pasului pe car.e se mrsoare in proieclie orizontali l4rnea teptelor Oo) se

leptele

lm;

6 ... 8 niveluri 9 sau mai multe

niveluri

t,25

'
,

(JBSERVAIn i'3c adniire ieducerea leilmii iibere cu max. 5 cm (in fiecare parte) reprezemAnd grosimea miinii curente a balustradei scirilor. **La scirile secundare ale clidirilor de locuit, lblimea rampelor gi podestelor poate fi de 0,85 n, in cazul apartamentelor grupate la scari
rr

ft:, Fi

;-lalanyrea :,lifimea lor sI fie de min. 12 cm in partsaiea mai ingustE gi de + 20 inin partea cea ."i l"t[ misurati pe o paralel[ la linia pasului (figura 231; - l{imea porliunilor de scarl cl trepte balansate lau rampe curbe, la care unghiul de ' rotire este mai mare de 45o, trebuie s6 fie de rninim l'!'$ m-

s: repartizeazA pe u,n numir suficient de mare

de hepte, asdel tncfit

E:

F
r aoclut
.Z.4+

Nr.

de

fluxuri
2
3

L{imea I, necesarE [m]


0,90 ... 1.00

1,t0...

1,20

1,60... 1,70

4
5

2,t0 ...2,20
2,54 ...2,7A

F
H

Alegerea innl;imiiueptei (ho) se face in func{ie de destinagia cli.dirii (cl6dire de locuit, social-culturaH etc.) gi de tipul de scarE al cldd,irii (principala r",, ,""*a*ay-. -in func1ie de inEllhnea treptelor sclrile se pot chsTfi; il, - scari cu trepte joase, hn<l6,5 cm (utilizate la intrerile in clidiri); - sceri cu trepte obignuite, ho:1 6,6 ... 17 ,s cm (utilizate la scrrili curente); - sc[ri cu trcpte inalte, ho= 17,6 ...22,5 cm (sciri secundare, sclride urriu ta subsol); - scdri cu trepte abrupte, ho = 22,6... 30 cm (acces pod, terase necirculabile, .pu1ii rehnice, sciri foarte pulin circulate). InAlfmile de reaptA pe aceste intervale se aleg din 0,1 in 0,1 cm. L[1imea treptei (bn) pentru scirile cu trepte obignuite se stabilegte din condilia de circulafie comodd pe scari, inte aceasta gi inallimea treptei (hJ existand
urmdtoarea relalie [47]
:

Figura 2.3

Scard cu trepte balansate

F
E

NumErul de trept (p), pe inillimea unui nivel se determind cu rclafia:

'H*
hl, Q.2)

F
Ej

tnapmea etajului

tlti

reprezintE

aitt-tu

H'

dintre cotele finite a doui niveluri

F
&
g.
6; F"
E

consecutive (figura 2.4). Aceasase va alege asfel incit impffiea s[ se faci exac! iar la scErile cu doui rampe n #reanlte numir par. Geometic initlimea etajului se stabilegte cu ajutorul formulei:

Hrd = H5t +ho +hr.,r in care:

(2.3)

k
F

e
E
E

Hm - inetimea liber6 a etajului definitn ca distanla dinfre cota finitii a pardoselii gi tavanul aceleiagi inclperi (la clddirile de locuit Hrb-> 2,55m):

2b
ho

intocmirea planrelor de arhitecturE

_Z

grosims3 piScii de rezrslenfa a plange'lui (fer6 finisaje); la plan$eere curente din si,gly bet3n _ 12 cm; rrt"d"'io ro.sin"" liec; !epardoseiii (firicgie hpue - grosimea d"

pf

2.1

-Planuri sfi"rrntale 27

d;fi""1i;il.#;f

Se recomandr ca inke nivelul parterului gi '. cel al terenului sd existe o diferenfl de nivelegali cel pufin cu indlf,mea unli trepte. DiferenB -*ipu de nivel inte parier ,, I frgn rrebuie s6 finE sema de faptur ct

'

la clrdirile amFlasate la shad6

trotuarului.

tr ud-it so"iori de cel -oti'go

cm de ra nivehl

Cotarea desenului de canstrycyii Cotorea planurilor arizontale

Prin cotarea unui desen de constmefii se infelege inscrierea in acel desen a par,tiale 5i totale, necesare p"ttu a.t ilitt?r* 'djmensirlilor p.*is6 gi clari a tun'oi ,

'

elementelor reprezentate

conduce^ tn furhrn de incendiu

Disranfa ,,0",u

IlT,iJ*?filTTIlH;?*:,'

condifia de

putea

consicierenre nu cer inEll mr mar

parapetelor (b"u*al se stabilegte dia condi$a de siguranfd a scar5 [ag] Qa cltrdirile de l0cuit acgasta are varoarea -r*-a de 0,g0m) ; lndl,timea liberi a_ scErii (a) ln rampe paralele pe verticaltr 1s''prapuse) mrsuratf, ca in figura z.i este ae"*,rf -,ri9, ni". z,oo ., io JLi min. 1,90 m in caz*l or*"ipare 9i pentru destiuare e'acuErii in caz de o*_*i:tP:a

corespunzitoare.

reprezentate. Mrr,;;;";irectE pe desen nu poate serui drept bazd pentru detbrminarea-dimensiunilor;o;; ale eiementelor c,t Ur-meazi a fi executate. Linia de cotr indicr lungimea sau unghiurile la care se refer6 cota gi pe care so inscrie valoarea dimensiunii respective. Fiecare dimensiune are o linie de cottr

detenninarea dimensiunilor ele+enteror

cotareq conform prevederilor norrneror v-icoare y [30], [37J, t+l] gi t+s], {ebuie freutE in qa fel incdt' si nu fie nevoie de- calcule Lpfimentare pentru

. .".'-!'*ea jr{curariei pe

'uti]izate ca
19fe5d.

linii

de

Liniile {e contur, axele; liniile ajutEtaare ;! prelu-n5:rte lor *u pot fl coti. Liniile de cot6 se traseazd paralel cu dimensiunile la care

sg

::y:r_::"**"1*;j. (a)
nari.
se

Erv r"Orr. la io"t" 1,70m /u m al ahmci 'vssvs 14 I


'

,Jii* J.** L",u r*

c6nd alte

Figura 2.5

* lne$imea liber[ a scirii

convenfionale se intre,rup pentru scrierea eotelor. "a*p Cotarea se face grin linii subfiri, iar delimitarea distanlelor se face pril punctc sau linii scurte inclinatela45o. Pe desenele de ansamblu, dac6 specifrcul despnului nu are alte reglernentiri, cotele mai mari sau egale cu l -00 m se indici cu douX zenitnele (ahiqt Aao6,^ada.

Cotele inscrise nu trebuie si fie intersectate de linii din desen care pot impiedica citirea lor sau pot produce confuzii. llagurile uoui

scriu alternant, peste gi sub linia de cotE" in dreptul unei l-inii de indicalie.

cot{ respebtiv in intervalul cotei vecine. in cazul unui gir J" ai"["t" mici, cotele

I mm distanfi, ,i pe cat posibil Ia mijlocul intervalului. Dacd distanla dinte exremitilile liniei de cottr este prea mici 9i nu permite scrierea cotei^ aceasta'va fi scrise pelrelunghea liniei dc
so

unele cazuri ea putAnd fi e4primati printr-o liter[. cotele se scriu imediat desupra liniei de coti ra aproximativ

Distanfa intre doud linii de cotE succesive, ca gi distanfa dintre linia de coti cea mai apropiati gi elementur cotaf .va fi de minimu* z ilr". p"&i;"*.a liniiror de cotr cu linia penrru cotele partiatr, t *uta imediara a elementulur gi terminind cu linia pbntru cota totalE. 'o Liniile ajutltoare se folosesc penfir.delimitarea podiunilor cotate, in cazurilo; cend linia de coti nu taie conturul elementului. Liniile perpendicularc pe liniile {e cota pomesc de la conturul elementului reirezentat sau de Ia o distanfl apropiat! de acesta gi depdgesc riniile de cotii cu aproximativ mm. 2 Cota propriu - zis indicn valoarea numerici a dimensiunii considerate, in

:T:::::::.,T: ::logd

"p*t;;

"j",t;;;*t

gi

semnelo

2E

Inrocnrirea plangelor de arhitectura - 2

2.1

-Planuri orizontale 29

l l

sunt zero). iar cele mai mici de 1.00 m se indicf, in centimetri (25" 30 etc). Dac[ trebuie indicati milimenii acegtia se inscriu sub formd de exponent (37s',l2s erc). pe desenele de dotaliu cotarea se poate face gi in milimetri

I I I
T

olgmentclor brute iar pe desenele de detaliu elementele se coteazE cu dimensiunile de osimea perepilor de cirimide in desenele de ansamblu se coteazi cu 75, 111o1tje-(ex, _gr. l2', 25, 30,37t etc., iar tn desenele de detaliu se coteazi 63, l 15, 24,2g,36s . La cotarea unui plan orizontal apar in general urmitoarele guperi de cote: - cote exterioare; - cote interioare.

Pc desenele de ansamblu se inscriu cotele dimensiunilor nominale

ale

I I

lxtorioarA, pe acesta marcAndu-se pozilia golului gi l6$urea gotuliui i ioA6-"" golului. Po linia a doua de cotii se dau distanfele intre a,xeli cnai-rii (pentru structgrile din zid[rio), Pe linia a treia ce coti se trecc lungimea sau lifimea totaie a cHdirii" Ltniile prin care s-au hasat axeie (iinii-punct) se continui pin6 depdgesc ultima linio de coti' Axele de trasare ale constmcfiei se noteazi cu cifre arabe gi Litere mqiuscule, inscrise in pdtrate, cu latura de 6 ... 9 mm, dupd scara desenului. Axele ttansversale sau radiale ale unei construcfii se noteazi. gi a:rele longitudinate gnr nirnrrlo.'r C'_f litefg. "o "ifr" La cotarea interioard se disting liniile de cot2i continue, de la un capit la altul al olddirii, pe caxe se marcheazi grosimea peregilor intersectafi gi dimensiunea incaperii 9i liniilc care coteazl golurile de ugi interioare. Acestea se'coteazl asdel ca saiezuhe pozilia at peretele cel mai apropiat 9i ldfimea golului / inallimea golului. fald
p[raprctul, se coteazi in interior prin inscrierea p fiind de 80 cm,

'Pontru cotarea exterioari se utilizeazi trei linii de cotii care se f;aseazl oontinuc dc la un capit la altul al cl[dirii, atdt transversal c6t gi longitudinal. cotarea golurilor de ugi din perelii exteriori se va face pe prima rinie de coti

rF}

I
d

lntrlfimea Ia care incep golurile de fereste (fap de pirdoseald), adice : ... , inilfimea minimi a acestuia

inc3peri se va scrie destinatia pardoseali utilizat gi r inciperii, --r-- de r '' tipul -- rsuPrafafa in m2.Cotarea sc5rilor reprezentate in planul orizontat tebuie si furnizerc inforrragii sulicienre pentru dimensiunile funclionale ale acestora. Un exemplu privind alc[nrirea gi reprezentarea rrnor planuri orizontale este dat in ligurile 2.6 - 2.7.

in

lB

Figura 2.6

PIan parter

3i)

Inrocmirea plangelor de arhitectura- 2

2.2

Sectiuni verticale

3i

2J SECTII'NI VERTICALE
Locul pe unde se fqc sectiunile verticale, precnm gi traseul secliunilor sunt indicate pe planurile orizontale. Planul imaginar de sec{iune sealege asdel incit si gttprindl cit mai multe elemente (ugi, ferestre, balcoane erc).F acest scop traseul indicE prin #6*ii pout" fi drept sau frf;nt. Pe !rq1a care arati locul de seclionare sepe verti,calii A1 complexitarca co,mgJexi.tarca- alcntuirii l*l;Lti t"*"t in care nrn4ie de privegte. in functie carf se priveste. "t"*T:,ry ".:*i-15 :i6fr, ".*ot o clidire se intocmesc una s4 u mai multe secliuni verticale, asfel inclt si se ,indice toate aspectele legate de aceast6 alcituire. ir r in cazutlchdirilor cu niai multe niveluri este obligatorie efectusra unei secliuni prin casa scirii. Secliunea prin casa sclrii se va face astfel incit si poati fi planul de seclirme va trece print-o ;r-eautr ambele rampe gi balustradele'acestor4 adicd se va privi sPre cealalt5*pa i' gi Secfiunea '' verticali curenti se incepe prin trasarea liniei oriiontale geprezint5 cota t 0.00 (de regul{ cota pardoselii finite de la parter). Pe aceasta se iareheazZtoate elementele seqioaate sau vizute direct in direcfia sensului in care s-a i.privit. Din aceste puncte se ridici linii verticalg t*tt" p: qafa in[llimea gHd5ti- fe ducandu-se i, verticaE se m5soari Hl,to, hp, hp'o de atitea ori, cite niveluri are elddireq :linii orizontale. Acestea impieuni c.u cele verticale trasate anterior tormeazi un caroiqi jlajutntor care se prelucreazlasfel incit tot ce este sectiona! si se reprezinte 9u linig mai iccentuati iar clea ce este vizut in alt plan , cu linie mni ugoar5- Modul de imbinare inte per4i gi plangee se rezolv[ in func{ie de stmctura de rezistenfi 9i de tipul

r fl
fl
t t

ffi

Acoperigul se indicl prin conturut exterior. in secliunea verticall pot fi rEprerntate inse gi elementele de alcltuire ale Earpantei. La acoperigurile tip garpanti pe tot confirrul chdirii. se va ltrsg o streaginE de 40 - 80 cm l6{ime de aceeagi nerime :' panti redusi cu tip terasE, de Q - 7% pentu cele aooperigurilor ln "azot cu o linie partea taseaze se cele circulabile) i:nwirculabile qi 1,5 - 4-'% Pentu contunrl Pe ,.superioua a tuturor sfaturiloi ce alcituiesc qt*a. ryP.T*t"t teras4,s1 aticului parapet de siguranp-tnelfimea prevede un atic ce constifirie in acelagi timp 9i cm' 30 terase circulabile se ia minim 90 cno, iar la cele necirculabile ipnfu '-i;fd;t"s;

r-'

t
t

Figura 2.7

-Pln

etal

pe linia orizontati' ce reprezinti cota t 0.00, ldfimea podestelor 9i a verticale din aceste Puncte. ff,rptrlor (conform planurilor orimntale) ridicdndu-se linii la mijlocul etqiului pe se taseazi pe orizontal[ ranpe' cu doui Jcfui AUrmci cind avem intermediar. podestului a pardoselli finile cota reprezinte ;. btimea pod.rtutui o linie ce dec6t rampa accentuate " mai linii cu deseneazi Rampa seclionati si , Placa de podeste. doui ei cu cele nesectionatE,'pUnindu+e in evidenp continuitatea esbe de 7 ..,12 cm. monolit arrrat beton din rezistinp a iampetor pentru sc5rile realizats
:.sp marcbeaza

pre.zentztfio Secliunea verticai6 prin easa scirilor se deseneaze dupi aoeleagi principii ca 9i aceasta ,isecfiunea verticall curenti deosebit6 fiind realizarea sec]iunii prin scar6- ?entru
.,

ri,

r""{*"verticallcurenta

'i

t
L

I/rog,srur

uE

afiulecrura_ z

{ o t ar dtrFFiyi un ilo r v e rt ic a I e
Cota de nivel
Corarea sectiunilor verticale se face

in proiecgii

ve:

tr

n:nryxar$rxdl#f"#ffid#:x,L;::':ffi
niverurui-reper

*ru*Hffj**ruffffiH#;ffm
suni prececiat;.;"
I

Penfu a Dune in evidenfa arcrtuirea din **iorlair"rite folosesc t"pr"r"ot[.i roon.o6oo"rr. a unui ansamlru s6 G,t,, 9e traseazi echidistant ra 45o cadnrl desenutui. c6nd este fap de necesartr ai[*ru","

ilffi

.,l.,ii'l?t#i""1Tf;Jtr"1.0^o^9,-"""r"E'dr*uor"

flxlilr3Hffi

*En:u:::"t?$ j:Fia"liffi

"

;;*#;#L ,;:,"*,*i'n,,.i*,, *o*r, se poare

rnscrierea coreror de niver a" pentru cotele relativ" ,"por_*i" i". -- reperul construcfiei simbolut pe jumitatea din se inegregte

i"ut'-iouri:t#,:ffiH#itr"#f
dreapta;

'"r".r-1-ffi

pentru cotele relativ", ,upo.tut" iitnotut ou se innegregte.' tu un nivel-reper din afara construcfiei,

,
I

Figura 2.8

Secfiune verticald curea

I I E

Figura 2.9_ seotiulc vcrtic.s.E prin casa

rcldlor

3'$

intocmirea planqelor de arhitectra- 2

2.4

-Plan acoperig 35

2.3 FATADE
Falada principald este cea orientatl spre partea principall de circulafie gi eonline in general elemente de arhitecturl mai deosebite pentru a da cl5dirii un aspect plicur gi in acelagi timp s6 se incadreze in ansamblul <le clldiri din care face parte. ln majoritatea cazurilor accesul in clidire are loc prin intrarea amFiasati in aceastil fapdn. Fafadele se deseneazi la scara 1:50 sau 1:100, lin6nd cout de planruile orizontale gi secliunile deja intocmite. Fa;adele se deseneazd pentru intreaga cl6dire, nu se utilizeaz5 semnul de simehie. Desenarea fapdelor incepe prin tasarea liniei terenului, pe care se marcheaz6

iipimea ferestrelor gi distanta dintre ele (conform planurilor orizontale), pozigia balcoanelor, logiilor, a colEurilor etc. Pe verticali, corespunzitor sectiunilor verticale s marchelzi indlfimea soclului, parapetelor, ferestrelor, balustradelor la balcoane gi a acoperiguiui. Prin linii arcentuate se contureazl clf,direa, golurile ferestelor gi ugilor, iogiiie sau baicoanele, treptele de'la intrare, soclul, acoperigul, practic toate elementele vizure direct de la nivelul terenului pind la partea superioarfl a acoperigului. Ferestrele se deseneazd cu doul linii reprezentAndu-se gi cercevelele. Nu se deseneaze umbra la ferestre. Linia terenului se deseneazi cu grosimea cea mai mare gi depa.gegte Iimitele fa{adei propriu-zise ' Pentru'a pune irrevidenf[ elementele proeminente, pe falade se vor desena gi umbrele, considerind direclia luminii la 45' din colpl st6nga sus, lifimea umbrei fiind egald cu distaula de la muchia care lasd umbr[ p6n[ la planul pe care cade umbra. Pe fafade se inscrie materialul de finisaj folosit la execufie (terasit, praf de pian6, !igl6 profilatn etc) gi culoarea acestuia De asemenea pe fafade se deseneaze

'ffitd .d(-l

-*.

Figura 2.1 I

Fapda laterald

2,4

PLAII ACOPERT$

Planul acopmu reprezinti o vedere dintr-un punct situat la o inillime mai mare i decit cea a acoperipuhri $y;p* teren. Pentnr intocmirea planului aooPrit se stabileqte rnai intei tipul acestuia: terap6 sau garpantIPtanul terasl este o vedere de sus a acoperigului, vedere ce con]ine aticul (sau l;,parginea'acoperigului) gurile de sgurgere, accesul pe terasE termina-tia-colun]or !e ruotitutir cSnd acestea existi. Gurile de sourgere se amplaseazi astrel incit conductele camerele de locuit pentu a nu strica estetica ;prin care se qontinue sA nu treacer prin 1 .r - rr---,:--t t^ l- -^---^J:rcarlt[ din ---: de scurgere gi a uu deranja sdihna locatarilor. Numlnrl de guri --.1+X .io*iA"t"otot, ca fiecare burlan si poati evaqra debitul de apl ce fi revine de qe o iuprafap alocati Numirul de burlane se poate aprecia pe considere,ntul ca unui c# Ae de terasl. Prin sEgeli orientate dupi direclia de ,burlan ia ii revine 125 .-. L,45 se indictr sensul de scurgere a apelor. Pe de scurgere a suprafefelor inclinare maximi

il

n $

tf

tJ

sigefi se scrie panta de scurgere, care se calculeaz5ca fiind tangenta ungliului invelitoare cu planul orizontal.

lIcut

de

re

ulrocmrea plan$elor de arhitectura_ 2

j:"r x1-T1 ;'"r, ;r;:;? stabi,esre tipu, de care se ::.*#':':::f" prel*azi,a fi executat. se ;:HH #:':: tarpant6 reprezintr;ff";d;ffii:JJril"j
:f,):nt
precum gi liniile de interseclie a'aperor

La ua

2.5

acoperig de

tip

garPanta se reprezintii

-Plan

de

situatie 3?

mai in6i cu linie interuptE

2.5 PLAN DE

SmJATm

";n',iuilt"rulii,

cresle, co,me

' Planul de situalie prezintlamplasare4 cl[dirii ln cadrul unui amplasament'sau unei zone. Plan de situatie a imbbilelor este plansa pe suport topogralic vizztA de al Ofioiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmiE la scirile: l:2.000, .l:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, duptr caa prin care se precizeazE: '' - parcela cadasbali pentnr care a fost emis certificatul de urbanim; . amPlasarea tufirror constnrcfiilor care se vor menline sau se vordesfiinp; - rnodui de amenajare a rcne,lruiui dup6 desfrinprrea consEucfiiioE sistematizarea pe verticaltr a terenutui gi modul de scurge,re a apelor pluviale; , - plantaliile existente gi care se menlin dupl desfiinlare.

L_____________i
I I I

;I o
HI
o

HI

Figura 2.12

* plan acoperig
Fisr.ma2.l3

Plan de situatie

3b intocmirea plangelor de arhitecturi-

Pe plangi se vor indica in mod distinct elementele existente, cele care se desfiinleazlgi cele prcpuse - plan de situalie, consfucfii noi sau umpluturi de pimint pianraiii etc., dupd caz.
Pentru
se defini clar arnplasarea clldirii tn plan orizontal se dau cel pufin iioud cote fap de un reper fix (cl6diri existente, borne topografice etc.) sau se indicn h u.ei colluri ale clidirii coordonatele fap de relaua geodezice sau topograficE' Din ptanul de situalie este necesar si reanlte gi orientarea clldirii fap de puncteie cardinale, prin materializarea direcliei NORD, celelalte puncte cardinale

cAP.3 ACTTTIFI-r ht

coxsrRucTrr

3.1 GENERALTTATT
elementele structurale, solicitlrile apar ca efect al diferitelor aciiuni. Se considerl ac{iune orice cauz6 care poate produce o stare de eforturi intr-un element

in

rezuitind in consecinlE
Flanul de situalie trebuie sd aib[ inscris pe el procentul de ocupare al terenului si coericientul de utilizare a terenului coeficieili calculali cu relaliile urmetoarel

structural.

Acliunile
-

se

incirciri,

modeleaza in calcule prin: reprez,entatlprin diferite sisteme de

P.o.T=L
s,

(2.4)

defnrrralii sau deplasai impuse, cum ar

temperatur5,

C.U.T =
,,."

c 3

s, --

(2.s)
.

ilri{le:
S,

preiomprimarea betonului (acliuni indirecte)' ^ parametrii care caracteizeatA acliunile sunt intensitatea, amplitudinea" modul gi direclia de aplicare, frecvenla de aparilie 9i durata de acliune' Principalul criteriu de apreciere a modului cum acfioneazA inclrcitrilt -"t1" maximi' in frecvenla ae aparigie a unui uou*it tip de incircare, la o anumiti intensitate in tabelul date in categoriile face se STAS i0101 l0g-i7 [40], clasificarea acliunilor
3.1.

de confracfie 9i

curgere lenti, de tasirile de reazsme, de

fi

fo(e (acfiuni directe); cele produse de varialiile

de

suprafaga construitl la sol [m2]; rerenului [m?]; supraia;a -!.Sa- suirafala desfEguratS a construcfiei [m2].

Tabelul3.l

continuu, cu intensitate practic constanta in timp


Tcmporare:

greutatea elementelor stmcturale

9i

nestructuralc de inchidere, finisaj, izola{ii - efortul de precomprimare

intermitent, 'sau cu o intensitate variabill in


timp: - pe durate lungi,

Cvasipermanente

s4rl 'm
frecvent

mod

greutatea elementelor ncstructurale cu pozifie variabi16


- contractia betonului - incdrctrri din depozitc, arhive etc.
- inc6rcirile climaticc: - bcArcari tehnologtce

- pot Iipsi pe intervale lungi de timp, sau au intensitatea foarte

zipadi, vittt

incirclri din circula;ia oamenilor, mobilier

variabili
- vAnt in regim de rezonan{i - socuri din exolozii etc.

intensitatea actiunilor. Confot princiiiilor firita se utilizsazlno{iunile de intensitnf normate gi intensitili de calcuJ"

Parameful cantitativ care opereazi cel mai frecvent

in calcule este

de bazL ale metodei de calcul la stilri'

+ii

.+"ctiuni if'd6fi'Siiuctii - 3

intensitSlile normate ale aeliunilor replezinti valori de referin!{ stabilit in srentiardele de specialitate ([40], [41], 1421, [45], [46], [52]), cu considerarea variabiiitilii statistice pentu unele tipuri de actrigni. lntensitifile normate ale acliunilor, iieterminate pebazi de prelucrare statistic4 reprqziuti in general valori maxime, qu o anumit6 probabilitate p (%) de a fi depigite intr-o anumiti perioadf,de timp

de calcul ale. acliunilor, in grupirile ftndamentale 9i speciale calculsazi cu relafiile (3.3 .'. 3.7) din tabelul 3'2'

o acliune excePlionali, E'

lotr*itegf"

se

Tabelul3.2

[]:

Q": Q,*px: (1 + t c") {


Peni:ru acfiunile eare nu pot

(3.1) analizate statistic, ca intensiCili normate


se De rczistcnP 9i de stabilitate

:lnsilrr[ i'aierile loninale

fi

date in standard.e.

inrensitEliie de calcul se ob$n prin inmullirea valorilor normate cu coeficienlii acpiuniior, rcr sau Tr conform relaliei (3.2), prin care se gine seama de abaterile posibile ia sens defavorabil fali de valorile normat, datoriti variabilitElii statistice a acqiunilor. Coeficien.tii n;, pentil fiecare ac$une in parte, se stabilesc pentru verificirile la diferite
si6ri iimirE conform,stanciarcielor 5i normeior de specialitate.
Q

+!n,ci +n,ln,vi In,"i iii +f n,c| +!nrn'Vi 2","," iii lr; +lci +f nfv;" +v"o
iti_

VerificEri sub efecatl


incErcdrilor totale de exploataie

It" +f ci
.i

n*f vi
i i

= g" .Ili

(3.2)
Verificari sub efectui fra4iunitor de lungi duraE

unor stiri limit6., pentru intensitilile de calcul se utilizeazd gi i.ioiiunea rie fracliune de lungE duratd a acgiunilor. Acliunile cvasipermanente C se j r- ]-*^ -i- - de liirigi ^ ^- ^ r ^-x uvlr5ruvr cI rir rliu v6ule ,;a ;i uele pcrmanente P. 'Jil'atE, Pentru acliunile variabile P', se admite cE o parte din aceste4 obiinute prin nruitipiicare cu coeficientul n4 < 1,0, pot fi aplicate timp indelunga! restul acfiunii
considerdndu-se de scurtii duratf,. in consecinlE" fracfiunea de lungi durati a acliunilor se obfine din rela{ia: F" + Cn+ Q.Za\ Pentru determinarea celor mai defavorabile solicit6ri posibile in orice secfiune

in cadrul

Itl "I ci +lnnvi *lci +f nfvi lr; iii


i
i

lr; +fci +lnfvi*El


iii

produc oboseala' in relalia (3.4), Vi'" sunt date de inclrclrile variabile care nu iar Vo6 de acliunea qare produce ciclurile de solicitare' (neautomatizate) n* ds caicui a elementelor sfuct$ale, efectul acliunilor se cumuleazi in cadrul unor Relaiiile (3.3U'3.5a) se utiliznaz1 la calculele obignuite ac$uni variabile, grupEri. fiind coeficientul de if"p"fu in cazul in care se iau mai'multe redusi ca aceste Prin gruparea acfiunilor se fine seama de posibilitalea aparifiei simultane, cu coeficient cu valoar,e iubonit te ce line seama de probabilitatea eiect riefavorabil, a diferitelor a4iuni considerate cu valoarEa lor de calcul, av6nd in Afurt s[ apar[ simuhan cu intensitatea lor maximl' Bi vedere specificul st5rii limitd la care se face verificarpa. Valorile pe care Ie ia n* sunt urmltoarele: in tabelul 3.2 se prezint[ cele'doui categorii de grupEri ale acfiunilor, utilizate - 1,0 in cazril unei singure inclrclri variabile; in ceierminarea celor mai defavorabile efecte ale acestora: grupErile fundamentate gi - O,g in caztl adoud sau trei tncirciri variabile; grupd,rile speciale. - O,S in caanl a patru sau mai multe inclrclri variabile' H. de in grupirile fundamentaie GF se consider[: n"iufiifr p.lU, i.SUl se aplic[ in cazul in care se utilizeaze mijloace $. - acliunile perrnanente P;; automatizare a calculelor. pentrir verificari in - acliunile temporare, cvasipermanente C; sau variabile V;, a cdror prezenfi coeficienlii de grupare "nd" se vor adoPta cu valori diferite inc6re6ri astfel: simuhane e$e practic posibilE. puncte r--- diferite gi peltm diferitele oeamai important[ din punctul de vedere al verific[rii Lr gruparile speciale GS se considerh:

ndvo

1,0 pentru incErcarea

acfuniie permanente P;; acliunile temporare (C; gi V;), a cdror prezenfb in momentul apariliei unei acgiuni exceplionale este posibild; dacd acliunea excepfionald E este seismul, dintre acliunile temporare se iau in considerare numai cele gravitalionale;

efectuate; - 0,8 pentru urmitoarele dou6 - O,O pentru celelalte

inclrclri'

inc[rciri;

't'

uni in con

Eforturile secfionale produse de acpiunile gupate relafiei (3.3) se ii*mess obiqnuit eforturi de calcul (M, N, e, M,), iar ieli care"onfo.* sunt produse de *ti*ii,
gruirate conform rela;iilor (3 .4
.-

valoarea unitard, nu s-au mai scris in tabelul 3.2. Pentru actiunile variabile de pe plangeele cladirilor etajate, in situalii in care csre improbabil ca acestea sE ac6ioneze cu intensitate se pot introduce ocefi ci enti supiimentari de reducere, denumifi coefi cienfi ae,i*utt o"itat",

La stdriie limiti ale exploatrrii normale pentru verificdri sub efecurl incircdrilor r-oiale de exploatare se consideri cel mult dou6 inclrcari variabile. Pentru simplificarea relafiilor, in situaliile in care coeficienfii incirc6rilor ni au

pentru elemente de conskucfie situate in condifii speciale de migoclimat (umiditate peste slarea admisn de standarde pentnr materiale de construcfie),
impregn6ri, etc; - pentru elemente prefabricate tipizate de mare serie; - pentru elemente Si pa4i de construcfie speciale care nu se incadreaz[ intre

**inr., (f,

. 3 .7), eforturi de exproatare

^ 101s1/cA-77 [40].

Aile reguli privind

alc6tuirea grupirilor de

incirciri sunt

Nr, et, u f ).'


date

cele din prezentul standard sau pentru c,are o determinare cit mai reali a incercirilor permaneote este strict necesari pentru sigura4n constmcliei. Pentru caanrile in care se vor face determiniri directe, incfuc6rile prmanente se vor stabili print-o analizi terneinic justificat5. Tabelul3.3
Nr.crt
Eleinent de construclie Valoarea

in

STAS

incirclrii

I.
J.2 iNCARCARI PERMANENTE
incarc[ri]e permanente, datorate unor cauze cu caracter permanent, ca greutatea elementelor de consfuclie (inclusiv a elementelol porfante f o" inrt iolr"), greurarea gi
peniru execuiie. impingerea pimdntului (terasamente, umpluturi), se manifist5 d","gu6;; sisreme de forle date, acfionAnd static. Aceste forr.e se determini' conform datelor din proiect gi condifiilor prevrzute

fN/mll

ELEMENTEDINBETON$IBETONARMAT
(pentru

l.l
1.2 1.3 1.4

cm grosime)

Beton simplu (cu pietris sau piatrtr sparti) Beton armat {cu pieFis sau piarrl soartl) ,Beton cu ag:gsate din splrfirri ceramicc Beton cu granulit

244
250
180

- Clasa < C 2,88,5 (B l0)

-ClasaC2,8/3,5 (B t5 ...75) - Ciasa C 6/7,5 (B 100) - Clasa C 8/10 (B t50)


1.5

70
110 130

l?0
1,1,0

considerd efectul umiditagii gi a gradului de indesare io gi exploarare.

intensita!ile nornate ale incircarilor datorate geutiifii elementelor de consnucfie 9i pamdnturilor se determini pe baza greutilito"t't"t]ri"" sau a valorilor incarcdrilor permanente precizate in srAS r0i0i/1:7g io cazurile n"."rer*, t+oir*, pe baza dateior furnizate de intreprinderile producatoare a'le diferitelor materiale de consffuclie sau Pe baza unor determindri directe. in evaluarea acestor incircari se

Beton cu zgrcgalE din zgurl cxpandatf,: - Clasa C 2,8/3,5 (B 15 ... 50) - Clasa C 4/5 (B 75) - Clasa C 6n,5 ...8/10 (B 100 ... 150)

180

200

oBSERVA!tr;
I
2

"onJiliii"

specifice oe execugie

Calculul cxact se poate face cunoscind cantitatca de armEtur6 dinE-un m3 de beton gi greutateatehnice 'a betonului simptu de 24000 Nim3. 3 - GreuBtea tetrnictr a betonului arfirat cu armAtura rigide (din laminate de ofel) se determintr ca sumi
a

- Greutatca tehnicE a betonului - Greutatea tehnice a betonului

pmaspit tumat se determinE sporind valoarea din tabel cu 2000N/m3 armat de 25000 N/m3 corespunde unei armituri de 1000 N/m3 bcton.

geutEtii tehnice abetonului si armlturii dintr-un m3.

,-., --^L tauslUl J,J. Evaiuarea incdrcirilor permanente se poate face gi pe bazzgreut6lilor tehnice srabiiite prin determiniri directe in urm[toarele cazuri: - penhu elemente de construcfie. confecfionate din materiale gi produse noi, pentru care greuti{ile tehnice reipective nu sunt stabilite prinlo p."rrripii, iehnicd;

in cazurile cind inclrcdrile permanente au un efectfavorabil asupra siguranfei construcliiior' se vor avea in vedere coeficienfii subunitari ai acestor inc5rceri. De reguia coeficienfii incircdrilor permanente, considerali in calcule, se vor lua in acelafi sens penrm toatl structura sau partea de structuri calculati. Yaiorile normate ale intensitdfii incircirilor permanente curente sunt date in

E$MLITORI
2.1

gipcrle gi

(inclrcarc oe m' clpriorii):

de

suorafrtl lnclinati)

piaci alezfiE
aSe?ete

a mm grc$iDe($TAS 5584

73)

240
390

JJ

plEci ondulate cu ondule mici de 5,5 mm grosime (STAS 5936/1 -75) pllci ondulatc cu ondule medii de 6 mm grosime (STAS 5936/l - 7J) pl&i ondulatc cu ondule mari dc 5 mm grosime (STAS 5936/l - 75) Carton bi(uminat dc greutale medic lntr-un singur sbar acopcrit cu bitum
gi

254 230 200


50

prcsirai cu nisip (STAS 138

OSSERVATE: Pentru alte abetuiri,


hidrofusc
2.3

- 76)

a se vedca nr. crt 3,1 Izolagii

Ccramice (incliitiv Sipcile 9i cepriorii) - olane de acopcrig.(23 N/buc) (STAS 513


:ime,nt

74) exclusiv mortarul de

t25

- tisle solzi f13-5 N/buc) din arsil6 arsd (STAS 515

- 7l'l:

.$4 Aciiuniin construcfii - 3


'*';-:,-{ i'lr.cri
pe un rAnd pe doud rinduri cu jgheab, presate {26 N/buc)

I
I

Element de construclie

Valoarea

inclrc6rii
amors4j gi presirat cu un strat uniform de - un strat de pdnzi bitumate fip A 55 (STAS 1046 ?g) un strar de impisliturl din fibre de sticli bitumar6 tip lA 9i un strat de impdsliturtr din fibrc de stide bitumati tip IB (STAS 7916 7S') aplicarc pcsrc un strar de amonqi gi lipite cu tei sbate dc mastic - doui stratc de pdnze bitumaEtip 50 sau tip 40 (STAS 1046 ?g) inrre -

nisip@fr
-

175

I
I,

Lerrur (inclusiv qipcile gi capriorii)

t30

-,geamuri armate (inclusiv qprosurile) de: ) mm grostme 3.r,5

strate de suspensie de binm filerizat - subif- (STAS 5g 7l) gi cclochit (STAS 551 - 71) firi. sapl de protectie. Strate de protecfie utilizatc la hidroizoiagii apiicare ia acopen$un pest

120

I
I

$r

1,zllcaP(ITAS capnofil

ZA2g-it)

sau neagra(STAS 1946_ 69) inctusiv astereala

AS 2029

68) incl. marerialul de fixare

hidroizolaf ia terminat* - mortar bituminos cu subif (pentru I mm grosime) - nisip Ol ...3 mm agtemut uniform - un strat uniform de nisip grauntos atternut intr,un strat de mastic (sbat

.,1

30 50

- stuf sau trestie, dc 40 cni grosir.ire, inclusiv gipcile gi priorii - paic, 40 crri grosime, inclusiv gipcile cApnorii

$osime CIBSERVATIE: Pentru .lem.n

asrerea.li de 2,4 cm

9i

suplimcntar) - un $rar uniform de pietri5 a$ternut intr-un strat de mastic fierbinte (sfat unic. exclusiv bitum'J) - un stral depictrig gros dc 4 cm, simplu a$czat pe tcrase nccirculabilq aplicat peste hidroizolafia terminati - dale de beton prefabricate (20 x 200 x 3 cm) pe pat de nisip de 2 crn
grosime

700
100

I
3

3J lzoletii

3lr
'3.1

Materiale bitumate in foi:

$
F

3.2.1 3.2.2

lcm
Beton (pentru I cm grosime): - cu agregaE de granulit - cu agregate de zguri expandatE - cu agregate vegctalc (pl6ci nemontate) - celular autoclaviaz tip GBN - celular autocalvizat tip GBC Mase plastice (pentru I cm grosime): - masd celular6 Ampora - polistiren cxpandat ' spuml rigidi de poliuretan PFL poros (pentru I cm srosime)
PAsl6

t20

- caraon bitumat
.2

- panzi bitumatd -:I ryra! u'u'utruos \surullr pcnrru amorsare, suspensii

20 30
de

F,

F
Ei

n0
140 65

mastic):

bitutl filerizat,
20 20

l- celochit, srrat rezultat in grosime de 1,7 ....2 mm suspensie de bitum filerizat (subifl strat rezultat in grosime de t,5 mrn lpanza

$ Fl
F:

lF
b-],

60 69
3 3

Pesle - strat pentru amorsare - $rar penFu Iipire gi etangare, mastic din bitum cu circa 30 o/ofiler de r,7

3.2.3

I
20

F; r::

...2 mm grosime

F
Fi
H'.

6 45

3.1.3

Strate ce serves - douA sfate de bitum topit cu circa 20 Zo fiier aplicat peste un strat de amorsaj - un strar de carron bitumat tip cA 500 (srAs r3g - 76) inue doui strate cie bitum cu circa 20 % filer aplicat pcste un strat de amorsai ;el vsse ra !rulalra ntororuga oe ta acopenluri: - irei srrate de carron bitumat lip cA 500 (srA-s lis - ?6) inre 4 strate de birum filerizat cu circa 20 o/o filer aplicate peste un si:rat di amorsaj gi cu protecfie dintr-un strat uniform de nisip griungos. - dou' srare de p6nz6 bitumate A 55 (srAs 1046 Tghi un strar de carton -

3.2.4 3.2.5 1.2.6

minerali cu liant bituminos in foi sau saltcle. conform tabelului 2 I5

35r
60

Pluti ) pllci:
grosime

s g
pa

- expandatl (supcrex) pentru I cm grosime - cxpanda6 9i aglomerari cu birum (STAS 6970/4 -71) penru I cm
- expandati, sub pardosealdgi

l8
80

T
l+1

lateras4 lipite gi chituite cu bitum in


r00
140

grosime de:

175

I
i,'

j:TLT:iJ1..
strata de

i: ',n jllr * ryf bgum1l tip A 55 (sTAs 1046 _ 78) $, dou6 strare de fibre.de sricla bitumati tip _75) (STAS
r.A

Irrnifn'n -

biiumar cA 500 (srAS l3s - 76) intre patru strare oe uitum filerizat cu circ^a 20 Tafiler aplicatepeste un strat di amorsaj gi protejate cu un
ds nici- FrEn-+^. *s.ilur
Dr

;
li

lcm
2cm
5cm

srrat

3.2.7
3.3.1 3.1.2

Saltele de
Pdsl6

val[ conform rabelului 2


9 9

3.3 lzolatii fonice in pardo-scli (penfu I cm grosime) minerali P 90 in covoare de 1.5: 2.0: 2.5 cm srosime (tio silan)
1,5; 2,0 cm grosimc

bituq filerizat cu cjrca 20

79t6

o/o

intre patru

filer- aoli

Vati mineralE semirigidl (tip silan) in plici de 1,0; - A90

AIOO

l0

Nr-ci-t

Element de

Valoarea

Nrcrt

Elcorctrde cotlstrucFe

Valoarea

incircirii
IN/rn2l
J.J.J a1n

incfrc&ii

fN/#l
1300 1400 1700 2000

Pudreti de cauciuc Ia pereti (pentru 1 cm srosime) Vati minerald (tip silan) saltcle cu grosimi de a,0 ...10,0 cm ta tratamente
acustice

r00
5 .1

5.
-

PEBETI {ncnFu 1 mz dc

ruorrfrll r

peretcluD

Baon celular autoclavizac

10

pHci de 63 cm ercsiine dp GBN

3.3.5

FI poros plici fonoabsorbante perforate in grosime de: 1,2 cm !,5 cm 2,0 cm plici foaoabsorbante intepate in grosime de; 1,2 cm

pllci dc 63 cm greimctip GBN

30 40 50

2.0 cm Vatd minerald') - piici fonoabsorbaate de tip FA, 2,0 cm grosime OBSERVATIE: i\/Iaterialele de la pct. 3.? ii 3.3 m

J)
45
55

1,6cm

52

i.1,5

- pEci de 12J cm grosime tb GBN - pllci de l2J cm grosine tb GBN - blocuri mici de 19 cm grosine tip GBN - blocrri mici ib 19 cm gFosime tip GBN -blocrui mici do 24 cngrosinctip GBN -blocrni mici de 24 cm crosine tip GBN FEci db ftsii dc ipsos cu diferite sdau$ri (STAS 1480 - 63): ' pereli'dcspe4ibri dinpHci plinc de 7J cm grosime gleurfi pe ambcle fcp executali cu adaos dc: ciment dc nrnregug

2200

x00
2600 ?600

t2

cimeotEispumogen cimcntgi zguri.

700 650 1050 800

4.1

4.2

4.3

/ln

4.6

4. PARDOSELI Covor PVC de 3 mm grosime lipit cu riiacct saU prenZrndez inclusiv stratul de egalizare, din mortar de ciment de circa 3 cm sroiime Covor PVC de 3 mm grosime lipit cu aracat.sau prenandez inclusiv dali flotantd sau tapa de 3.5 cm grosime: - cu sirat fonoizolator din pudretd de cauciuc de 2,0 Cm grosime $i un strat de carton bitumat - cu sfrat fonoizolator din plici de vatii minerali tip silan de I cm groiime 9i un stral de carton bitumat - cu sFat fonoizolator din placi de polistircn celular ecruisat dc I cm grosime Si un strat de carton bitumat Parchet LU din stejar de 2,2 cm grosime pe fibrobeton ae ry cm grositrre rosnrit cu bitum: - cu strat de nisip de egalizare de 2 cm grosime - cu s&al de pudreti de cauciuc de 2 cm grosime ParchetLU din stejar de 2,2 cm grosime pe PFL poros de 1,6 cm gosime Iipir cu aracet: - eu gapE de beton de 2 cm grosime - cu strat de pudretd de cauciuc de 2 qm grosime - cu sirat de nisip de 2 cm srosimeParchet mozaic de 1 cm grosime lipit cu aracet inclpsiv stratul de egalizare de mortar de ciment de 3 cm grosime archet mozaic dc I cm.grosime pe dal5. flotanB sau Sapa de 3J cln tosime: cu stra! fonoizolator din pudret?i de cauciuc de 2,0 cm grosime lipit cu racet qi cu un strat de carton bitumat cu strat fonoizoiator din pldci de vatl mincr-alE tip silan de I cm grosime u eracei Si un strat de carton bitumat cu strat fonoizolator din plEci de polistiren celular ecruisat de Lcm rosime lipit cu aracct Si un strat de carton bitumat Mozaic pe gapl din mortar de ciment de 3 cm grosime: - turnat de I on grosime - grlaci din beton mozaicat de 3 cm grosime

750

53

Zffi Effi

- pereti despl4ittri dil fi;ii cu golrri de ?,5 cm grcime din ipsos cu adars & cimcnt armali c! tpstie drFiusitteuiala pe apbcle fqc) ds - 7J c,m grcime din cIrimidl plinl.preslrd-pc calc rmodl dc 240 x.l I 5 63 rrn (STAS 457 -71) - 7,5 cm grosimc din c5rtuirl6 cu

x
1800

pluri

verticale de 290 x 140 x 63

lm.
1500 2000 3000

1000 900

(srAs sr852 - 75) - l0 cm grcimc din cffimidtr cu goluri vtrticale de 290 x 140 x 88 m (srAs 5rE52 - 75) - 12"5 cm grosimo din cerlmidl plbl (STAS 457 - ?l) de 2a0 x I 15 x 63
lllm
l- fS

900

". stasa Itsr.as


ZS

grosime din

900 650
5.4 730 5.5

grosime din cir[midE plini prcsat6 pe calc rmcde (STAS 457 ll7l) dc 240 x I 15 x 63 nm l- SO cm grosimc din clrnmidl cu gohrri vaticale (STAS 518512 -75) de lzgo x t4o x 63 rrm Peotru alF fpuri dc pereli din zidfrie, inclrcarca permancrti se dctcrainll cosform alstdor din tabclul r3.a crt ?

zt

clrlmirtl

cu goluri vcrticrle de 290 x 140 x 63 guo

3fl)o

".

5300 5300

350 600
830

hotrlit (sticl[)
-

..'..
inclusiv rama

pcretc

dil profileU,
srrr['lu
driblu

zn
440
560

6.

PI.ACAJE PENTRU PERETI

^rnnie ffirl mnrrenl


1050

de mzd)

clr{rnizi nentru nlacaie'dc I l5 x 60 x 60 m

980

970

940 r000

{U

Actrunt rn constuctii -

,i

3.1- Generalidti 49
GREUTATt',T&til{iCE ALE IYIATERIALI!,LOn DE CONSTRUCTII

".t,

Greutdsi tehnice
Evaluarea greutililor elementelor de constucfii gi a acgiunilor permanente se rllbilsac pe baza valorilor greutifilor tehnice ale materiaielor giproduselor de orice natur!, ln starea in care ele incarci construcfiile
Nr.

ffAII)RINORMATE)
Denumirca marcrialului

Greutatl

Crt
greutatea ficrdriei mErunte (cuia buloane etc.), resbrl

tehnici

INfintl fierlriei (tiranfi'


gusee,

" ' '

otc.);

Oreutilile tehnice reprezinti: greutli{ile specifice pentru materiale omogene gi compacte (metale, lichide

saboF), se considcrl scparaq,

- Criute$fc telnics aleiemtrului uscat se mirssc cu 1000 N/m3 pentru lemnul imprcgat
3.

(pentru conserve, oud, fruote etc.). Pentru evaluarea incircerilor in calculul constuc{iilor de locuit groudlile din tabelele 3.4-3.6.

greutlfi specifice aparente pentru materiale neomogene, poroase sau cu goluri (lcmn, cAremida" beton); greutSli specifice in grernadn sau in vrac (pentru balas! c6rbune, cimen! ccreale etc.), in stiv6 (pentru cherestea, h6rtie, cirimizi etc.) sau in ambalaj
se

Metale
78500

3.r
1.2

Fonttr Otel nentu constructii


4. Betorne de ciment Bcton simplu (cu pieti$ sar piaf6 spartn) Beton armat (cu oictris sau piad spad[) Bcion eu arresate din sperturi ceranicc Ceton cu sgegatc din zgure expandati - ClasaC 2,8/3,5 (B 15 ... 50) - Clasa C 4/5 @ 75) - Clasa C 6n ,5 .., 8ll0 (B 100 ..' t 50) Beton cu granulit Ctasa ^^ - Clasa C 2,8/3,5 (B 15 .... 75) - Clasa C 6/7,5 (B 100) - Clasa C 8/10 (B 150) Beton celular autoclavizat (gaz beton) - Produs pe bazi de nisip (GBN), in stare uscat6
D6 r{ r /n tn\

folosesc

4.1

4.2
4.3 4.4

24000 25000
18000 14000

GREUTA TI TEHMCE ALE

(VALORINORMATEI

MATERIALE@

Tabelul3.4
4.5

18000 20000 ?000

Denumirea materialului

l 1000
13000 17000

Roci magmatice (eruptivc):


- Andezi! rahit - Bazalt" diorit

4.6 4.5.1

Roci sedimentare: - Calcar compact - Calcar poros, cochilifer - Gresii - Travertin


- Tufuri wlcanice
- Ardezie, gnais - Marmurd

- marca GB 25 - marca GB 35 - marca GB 50 4.6.2


- Produrpe baz6 de cenu56 (GBC), in starc uscatA - marca'GB 25

5000

6000 7000
5500

4.6.3

4.6.2

ioase (fag,

goruq salcdnq stejar):


(15% umiditate)

- Uscat in

ae,r

Rd,qinoase (brad, larice, molifl pin): - Uscat in aer (15% umiditate)

- msrca GB 50 - Produs pe bazl de nisip (GBN), in stare umedl - marca GB 25 - marca GB 35 - marca GB 50 - *oaus pc lazf dc cenugl (GBC), in stare umedi - narsi GB 25 - marca GB 50 OBS: - ln caruf utiliz6rii in proiectul construdiEi a ului beton cu o greutate tclrnici nrai mice dcaet a bctonului obipuit (simplu sBu armat), sc va indica in proiect grcutatca tehnica rcspcctivi $ prescriptia oficiall carc regle'mentcaztr tehnologia acestui beton; - Circuratea rcnntci a beronului proasPai-fumai sc ia mai int're ca a3a a betonului uscq! din tabcl" cu 2'000 -- -_ r - Greutatea tehqlq4 a betonului armar de 25.000 N/m' corespunde uoei armdturi de 1.0@ N/m' beton.

7500 6000 7200


8400
6,900

9400

- Fruasplr tiiiar sau umed - Cherestea de brad

6000 8000 5000


aer

N/m';

- in greutilile tehnice ale lcmnului de constructii uscat ln

_i

5$ Actiuni in construclii

3.1 - Generafitfti 51

GREUTATI TEM{ICE ALE MATERIALETOR DE CONSTRUCTtr


Nr.

GREIIIATI TEHNICE ALE MATEHALELOR DE CONSTRUSTT ffALORINON,MAIT)


Denumirca naterialului
Greutate

Cft
Moriar de ciment:
-

tcbnicf,

IN/m1

intirir
7.2

- Clasa C2 - Clasa C3

15000 18500 14500 16000

Idortar de ciment
.

var:
1.3

Zdnris din cSrnmizi, cu goluri verticalc


- Clasa Cl - ClasaC2

lntarit

Mortar de var sau ipsos:


-

Zidlrie din blocuri mici

int6rit
7.4

cu goluri, din beton cu agregate u$oare - Clasa C1 (cu agregate de Pitirtagele sau granulit)

12000 13500 15500 10500

- ClasaCl (cu alte agregatr)

Pasta de ipsos: - intAriiE

- Clasa CZ Zid6rie din blocuri mici sau plici de beton celular autoclavizat de tipul GBC: - Marca 50

Mortar de argili:

. intarit

7.5

ZiOarie Oin blocuri mici sau phci dc beton celular autoclavizat de tipul

GBN:
6.

Clrimizi

si blocuri pentru

zidlrie

Cfuemizi pline presate pe cale umedtr:


- Ciasa C2 - Clasa C3 C5r5mizi gi blocuri ceramice cu goluri verticale: - Clasa Ci - Ciasa C2 C5rAmizi gdurite cu ti uluc:

- Marca GB 35 ' Marca GB 50

8500 9500

OBS:
1. Valorile date nu cuprind greutatea tehnic6 a tencuieiii; 2. Greut5{ile tebnice pentru tipurile de zidirie de mai sus, corespund unui mortar cu preutateatchnicl de 19.000 N/m' 8. Plnci pentru pereti, pardoseli. izolafii Foi de plut5 aslomerati, din mareriale plastice I -inoleum. difetite srosimi Pl6ci dc azbcst Pltui din fibre de lem& dure 9i ocfadure PFL

6.2 i

L
3500 12000 12000

l'*bi

- Clasa C0

8.1

- Clasa Cl - Clasa C2 Blocuri mici din beton, pline sau cu goluri, cu agregale usoare:
- Clasa Cl
- Ciasa C2 - Ciasa C3

8.2
8.3

t
L.

8.4 8.5 8.6 8.7


E.8

frosimi

de 3.2r 4.0: 5.0: 5.0: 7.0 mm)

9000
18500 18600

PFci rigide din PVC pentru pardoseli

Blocuri mici din beton celular autoclavizat tip GBN (produs pebazE
nisip), pentru ziddrie portant6
- marca GB 35 - marca GB 50

(srosimi de l-5 I 0.2 mm si 2.0 t 0.1 mm) Pltui rigide din PVC pentru placaje interioarc
(prosime 1.3 0,1 mm) Pllci din vatlminerah (erosimi de 20: 30:4& 50; 60; 70; 80 mm) Pldci prcsate PAL Ptici din beton clular autoclavizat tip GBN (produs pe bazi dc nisip) penru i7.6letii temice Pleci di" bcton cetular autoclavizat tip GBC (produs pe bazE de cenu$E) nenru imlatii termice

Blocuri mici din beton celuiar auloclavizat tip GBC (produs pebazl de
cenugi), pentru zidlrie Portante OBS:
-

3500 6500 6000


6900

8.9 8.10

Yaiorile greuttrfilor tehnice ale cfuemizilor gi blocurilor pentu ziderie indicate la acest punc! servesc la calculul geut4ilor tehnice ale zidtrriilor corespunzaBare.

Zidarie din cdrimizi piine presate pe cale umedit


- Clasa

Cl

qREUTATI TEHNICE
(r PI6ci presate Ain sticta rip P

i;ilNi

DIVERSE MA

Tabelul3.5
Nr.crt

,r$,u i A i r

riii\iud

iJiiN'I tair illvERsE M4TERIALE DE C()NSIRUC


Denumirea
Greutatca

tehnici
INlrnzl
rip

iA 800
1100 1300 1900 1200

tip LA 900

18,0

3r

tip

tipIA

tip T tip R 60

tip[A

lt

|!

lsrasIEffilTS Jiglecucoam@ - figle cujgheaburi laterale, presate - fiefe cujgheaburi laterale gi la capere, presale - ligle cujgheab, rrase
figle
de sticta

tip IA tip IB tip IBP 900 tip IBF 1200

20,0 24,0 28,0 40,0 23,0 29,0


ZJ,U

.6

29.0 Panze.bituma6 (STAS I 0a6


-

tip 50 - tip 40

78):
5,0 5,0

t
Nr.cn
Lrenumrrea

tul
KUU
Grcutatea

3
7

-tipA55 -tipA45 -tipA35 -tipA30


Phci rigide din PVC pentru pardoseli: - tip K 25 (1,5 + 0,2 mm grosime) - tip M 24 (2,0 + 0,1 mm prosime) Pl6ci rieide din P-V9llelgq_plp*4j9 lnteri,oarc (1,1 0,1 ,* [no g9!in9): Plici din talaq cr ciment bine stabilit: - tip SC de 25 mm grosime - tip SC de 50 mm srosime Rogojini din vatf, de sticli pe plasi de rabil 9i rogojini din varA de sricle pe cafion celulozic ondulat (STA 8077 - 12\ cu grosimc dc:

30,0
28,0

rsn
28.0
20,0

*
I

--.I
I

Carton bitrrmat {Er; .r.^

t-_ i::
I

- cI 300 - cI 333 _ cr400 - ct 500 :--:--Laltullolurmarerr mh _ cA 250 - cA270 - - cA300 - cA 333 - cA 360 - cA 3601F - cA400 - cA400/F - cA440 _ cA500 - cA 500/F - cA 500/E - cA500/3 - ePB 300 - cBP 360
-Jv

v, ^f

..^

sevPlrus lJrA)

lJ6 _ /6

tehnictr tN/rn2l
5,0 6,0

38,0

8 9

2.5,1
120,0

"

6,J 8,0
10,0

l0

3,0 15,0 19,0


r

21,0 21,6

t7,0
23,0

ll

7,0 qn 8.0 cm Sdtcle din pdsh mineralS" inclusiv plasi de rabif cu grosimc de:

2,0 cm 3,5 cm 5,0 cm

18,4

6,0cm

25,0 38,4 47,0 52,0


62.A

2cm

l7,0
24,0 26,0
20,0

29,0
32,0

t2
de:

lcm
5cm 8cm lOcm

60,0 r 10,0

r30,0

2r0,0
260,0 280.0

l2cn
plasi de rabit (STAS
8A77

Saltele din vara de sticla cu

i
I

Uovor FVC nentnr nard^car


1.5 mm

20,0 21,6 23.0

72) cu grosime
30,0 39,6 4,8 56-8 68,0 79,3 97

!l

ahr

3,0 cm 4,0 cm cm 6,0 cm 7,0 cm 8,0 cm

l0

)i

3.2

- incircari
Tabelul3.S

i* apiicarea metodei stdrilor limiti, fircercerile se iau in considerare cu inrensialile de calcul, care se determinl prin inmrillirea intensit5liior normate cri coeiicienlii tncircdrilor (relalia 3.2). coeficientul incarcadlor pentru insarcaiie permanente se detenninl conform tabelului 3,7.
Tabelul3.T
Nr.
1

hcirciri in:
a-

Spa{ii de
acces

incarclri pe
verticalE sau orizontattr la

Nr.
crt
I

Destinafia

ctidirii

sau

inclperii

lncapen

(coridoare,

Tipul inc[rcirii
max.

n mtn.:
0,9

IN/mzl

I I I

vestibuluri,

bdustradc

sclri,
podeqgy

l}llnl

rNh'.l
4

- beton simplu sau armat cu greuaea


Greulaiea eiementelor permanente aie conmuclj iior (greutatea elernentelor siructurale, greutatea elementelor de inchidere) executate ullispccificE pcste lS - metal

I.I

I
I

)
,+coperigi 9i acoPeriguri tcrase necirculabile, cu Pantc: a)> I r20

Kl'i/m'
t,2
0,9

50{
750

- lemn - belon simplu sau armd cu greutatea

$<1:20
2

spccificl zub l8 IO.l/m' - zidlrie din ctrrimidl - zidb,rie din oiatri


- industrializate
- de gantier, cu mijloacc tradinlionale

circulabile Acopd;uriE a) utilizate in coPuri de odibna distractie, etc, aglomeriri mari de


ase

il
4

Greuiaiea elernentelor de izolare, egelizare gi finisaj (tencriieli, gape'


oardoseii, etc) executate in condifii: Creutatea ri tmP ingerea

I,Z
1,3

0,9
0,9 0,8

oar:reni nefi ind Probabile b) aglomcriri mari de oarncni

2000 4000

3000 4000

500 1000

fiind probabile
c) acoPerigurile unor incf,Peri hale industriale

)
6

L@

t.2

in
Conform condifiilor tehnologice dar nu mai Pulin dc:

F ott"t" d" Dt"conprimare*)

I,l

0,9

.=!.

..---

:": iMCANCAzu UTILE


Vaiorile normate ale intensitilii incirc[rilor utile curente, care reprezinti valori ma*.ime in condilii curente de exploatare, sunt date in tabelul3,8. Aceste valori se pot rnociifica in condiflile unor justificiri tehnico-economice corespunzltoare, aprobate odat6 cu proiectui. Pentru cazuri nespecificate in tabelul 3.8, aceste valori se vor stabili cie ia caz la caz, cu ajutorul unor metode fundamentate Valorile precizate in tabelul 3'8 nu 1in seama de: - greuiaiea obiecieior grele situate in inciperile clEdirilor de locuit.sau social-culturale
:

1500

-oCuinP

(inclusiv coridoare 9i dependinfc), case de qdihn4 sadinite de coPii" creSc' Iormitoare comule' hoteluri (cu
excepfia sdlilor dc adunare), camercle sanatoriilor, spitalelor si altor institutii similare niroG E atte incnPeri de lucru (carc nu snt"$ilizare Pentru depoziwc ai nu cuPrind aParate sau utilaje) din institulii 9i
1500 3000

500

'-

etc'); isobe, case de bani, aparataj special medical

organizafii administative'

instaialiilor ciSdirii, caflftne de inc[lzire centrali, ascensoare etc.);


- greuiarca

incircarile date de utilajele speciaie ale cladirilor

(rezewoare

gi motoare
:

ale

care plangeul urmeazl Si suporte obiectele grele men[ionate incbr+Eriie respective se voi-co.nsideia ci,acfioneartpe suprafeple efectiv ocupate de se vOr mai lua tn acssrea, in confonnitate cu rezemarea lor realf,; pe aceste Suprafefe nu vor caicui alte incdrciri utile. tn acest caz, elementele-de construcfii 9i construcfiile se in tabelul enumerate utile inc6rcirile 3,8' in iabelul specificate verifica gi ia incdrclrile

'

in

perefilordespar,titori. 'cazul
in

de SninPn.. 9i de Proiectare, sdi laboratordc aParahrf, ftr6 clasi ale instituliilor de itrvll5mattq

2000

3000

1000"

a Laboratoare sau cabmeE


medicale ale institutiilgr medico- ' - sanitarc, qtiialifice, dc invdtlmAnt, de calcul, in buctr'tiriile cantinelor 9i localurilor, in et4iele tchnice b. in bei Publice, sPalabrii' ano." soiial" (vestiare' duguri,
etc)

Conform condiliilor dc cxploatarc; dar nu Pd Pufin de:

2000

3000 I

tooo

3.8, coloanele 3 gi 4 aclioneazi pe direclie verticald'

5d acuuiii in constru4ii ' 3


Incircfi
Nr
Destina;ia clEdirii sau

3.5
in:
Spa{ii de

-incirciri

date de peretii

despirtitori 57

a) pentru perefi desparfitori incrrceri pe


verticalE sau Observagii

avind greutatea p6nl la

1500

Nim inclusiv ..,.......500

N/#

bclpenr

i*apol

,rccs

(coridoarc, vestr'buluri,

orizontall la
balustrade
(a se vedea

l9)

sclri,
podeste)

obs. 12)

fN/rn'l
o

tN/#1

lN/ml

Balcoane, logii

defavorabih

ipotezele: a. incircare distibuitlpe o bandi de lfiime 0,8 mur in

dbre

cea

mai

pentru per4i despfu:litori avAnd greutatea peste 3000 N/m insd nu .... 1500 N/#. mai mare ca 5000 N/m in funcgie de diversele situalii speciale care pot sn apa16 in practica proiectiirii, se pot adopta gi alte valori, pe bnza unui calcul justificativ" In toate cazurile tn care pozilia gi greutatea perelilor desplrqitori sunt cunoscute, inclrcirile date de acegti perefi ,se vor lua in caicul conform daieiur teale. Fentiii plarrgeele piefabricate (dc tip fEgii cu

'

inslusiv

iungdl balustadei b. incircare distribuiti pe toatd s!mmfate Poduri de cabluri electrice,


pasarele de inspectie gi circulagie la grimi de rulare si benzi

1000. 2000

500 s00

Obs.10
Obs.

l0

goluri) modul de considerare a inclrc[rilor date de per4ii despirlitori va instrucf iunile de. folosire a catalogului respectiv.
Pentru

fi

dat in

'incdrclrile

variabile, valorile coeficienlilor

n gi nd se determin[

conform tabelului 3.9


1500
JUU

Poduri:
a. necirculabile '150

Tabelul3.9
1500
dar numai outin decAt ?50

b. circulabile

3000

500 I Obs.6
z
3

suplimurtar

:
I

sau

c. utrliz31g sa stale tebdce avfurd alte destinalii

echipamente

lor, instalatiilor,

speciale
4

,l0i0l/2A-78 (

le distribuite pe acoperiguri gi terase, in locuinfe, eri aie are insriruliiior InSUlUllllOr arirniuisrrarivc, aglnlll$tratlvC, tulr]luut, lncapEff ;Liiupiiruc, ric proredare, nvalamanr, tn sau oe mese, Pe Darcoane $r loeii,.it bii publicg spiltuorii, anexe sociale, in podurile de cabluri electicg pe pasarelele industriale, in podurile nccirculabilc, avind intensitili normate (conform STAS
tabelul nr. I nr.crt. 1...4. 5 b si 5.....8a) de: incdrciri distribuite in poduri circulabile, in sEIi de adunlri gi spectacole, in strIile comerciale ale magazinelor, in muzee gi cxpozilii, in tibune, in adiposturi pentru inim'ale, in atelicre cu utilaj uior, ca gi incSrcarea datoritA oafnenllor fr maFnalelor tn labncl sau atellere avano intensitifi rormate (cf. STAS l0l0l/2Ar - 78 tabelul I

\r

intre 2.....5 KN/m1


egale cu 5 KN/m' sau mai mari

r,3
1,2

0,4

p6nd la 2 KN/m' (inclusiv)


intre 2...,.5 Kl.i/m'
egale cu 5

t,4
1,3

0,6

3.4
I

tNCiRCim

n.q.rE DE PERETIT DESPARTITORT

KNim'

1.2

,nr.crt.8 b, 9....14) de:

sau mai mari

Dac[ amplasamentele unor perefi despdrlitori neportanti Du pot fi indicate gi nu sunt cirnoscute in momertul proiectirii sau dacE forma in pian a acestor perefi este. complicatE, se admite ca incErclrile date de acegti perefi si fie considerate &ep!ffi1.; tncirc6ri utile, uniform distribuite pe un perimetru al suprafelei pler,feului, pe cars
sprijinirea acestsra
este

perefi despdrfitori, etc orientate oe direciie verticale sau orizonthli 'lricareceri conccntratc aplicate pe treptele sc5rilor gi pe elementele secundare 8 'dle acooerisurilor si olanseclor OBSER VATIE: Coeficienlii inctrrcirilor n gi no nu includ coeficienfi lnSmlcr
7

Incirclri distribuite in lungul unei linii la balustade,

1.2

L-2

posfuili.

Prevederjle acestur punct se aplici'numai perefilor desptrrlitori nepo^rtanfi a greutate ciiroi distribuiti pe lungimea peretilor nu este mai mare de 5000 N/m. In cazui plan$eelor la care se poate considera o rcpartifie transversali a incircdrilor liniarq ?ncircf,rile echivalente uniform distribuite pe mt au valorile:

58 Acfiuni

in construcfii -

l.S -incercari ditr z6Padl

5f

3.5 INCARCARI DIN ZAPADA


Acfiunea
z5rpezri

Forma acopcrigului gi schcme ilc


v!

urialic acocficiconrlui

se manifesti prin forfe exterioare distribuite,

statice,

actiondnd vertical asupra elementelor de construcfie expuse. IncS.rcarea din zdpadS" se consideri conform STAS 10101121-92 [42], cu valori diferite, in funclie de zona climatici in care este amplasati construcfia. Valorile normate prn gi valorile de calcul p," se calculeazi,euformulele :

0<c330o 30"<aS60"

p: =C.i'C. "8r. . P"r = Tp 'Cti 'C. '8,


unde:

(3.8) (3.e)

i
t t
!
I

t t

cd - coeficient ce {ine seama de aglomerarea cu zEpadi pe suprafap acoperigului, cu valori date in funclie de unghiul invelitorii "u" (tabelul 3.10); c. - coeficient ce line sezrma de condigiile de expunere ale cl[dirii; & - $eutatea de referinfd a stratului de zlpad[; YF - coeficient parlial de siguranp ce multiplici inc[rcarea normat5 qi line seama de clasa de importanp a clidirii gi de gruparea de incbrciri la care se face calcu!ul.
Coeficientul c,; se stabilegte pentru fiecare formd distincti de acoperig, $nand seana de zdpada care cade linigtit, de redistributrea zdpeni datorate vantului, de efectele de alunecare a zhpezii pe acoperiguri in pantE" in funcfie de condiliile termice ale acoperigului in cauzE, de pantd gi de eventuale obstacole. La stabilirea coeficientului c6 trebuie avute in vedere gi extinderile posibile in viitor ale construcliilor sau construcfiile invecinate ce pot firealizate ulterior. in cazul acoperigurilor cu configuralie de depresiune sau cilldare, trebrrie si se aibd in vedere gi posibilitatea aglomerdrilor mari de zEpad[ care se pot produce datoritE v5.ntului, prin admiterea, in cazuri justificate, ci aglomerarea ls fipa*L poate s6 se producd pAna la nivelul lacare corespunde unei suprafefe superioare plate a statului de
z\pad6'.

illllT[IlfitlfilllIIII[IIII[IIIIIITIIlIll

variatr2
tllllTlllflilIflllnnTrrmn'rmr
0'75

I
I I

ru-1n 2 se apricr penrn


2l5o

lar{tPerittrdcucr

t
t
tr,,

c'r

ln cazul unor condilii termotehnice speciale pentru elementele supuse ac$unii zApezli, incircarile acestor elemente trebuie reconsiderate, avdndu-se in vedere posibilitl1ile de topire azApezii gi redistribuire a incErci.rilor. Pentru construcfii de importanla deosebiti gi sensibile la acfiunea "Apezii, valoriie cs1 Se recofllandi si se determine experimental pe model, in tunel aerodinamic.
urmEtoarele valori:

Coeficientul c. fine seama de condiliile de expunere ale clEdirii, avAnd

detlmini in firncfie de zona cancteristqd- din tabelul 3.11. 7nrcle caractelistice Rominiei sunt prezx;rrtzte in fi gura 3, 1. Coeficientul pa4ial <le sigsranla Yn Yq Tr, yz {rne seana de clasa de importatp a clEdirii gi de gnrparea de tnc5rc[ri la care se face calculul. Valorile acistrria ie iau din tabelul 3.L2 iar valorile coeficienlilor parliati tle siguranp Tr..r din abelul3.13. : Clasele de importanp pentu determinarea coeficienfilor parfiali de sigruanfa Tr,f sunt dfinite ?n tabelul3.l4, h cooformitate cu STAS 10100/0.75
Greutatea de referinF a strafirlui 4e z[padn

&

se

t
L,

t3el.

- 0,6 pentru condifii deosebite de expunere, fir6 obstacole pentru condilii normale de expunere, . - 0,8 pentru condi$i normale de expunere - 1,0 pentru condilii speciale de adlpostire - 1,1 pentru mne de acoperig cu obstacole in calea spulberlrii zApezi|

3.5

-incirceri din

144ru{e--61-

Tabeiui
Perioada de revenire. in ani
Zona din

3.ii

fig. I

Alritudinea

l0
900
1200 1500
t

A
B
C

25 Greutatea de referinttr 1200


1600

50

e,in IN/m'l
i500
2000 2500 3000 2500 2800 3000 3300 3600 4000 4E00 4?00 5100 5500

D
700 800 onn
1000 I 100

800

r{
C)

1500 1700 1 p<n

2000 2400 2000

2000

2250 ?400 2500


2900 3200 3450 3800 4100 4500 4900 5300 5800 6400 7000 7')uu 8300 9000 9600

2204
2400 2600 2850
3

ql c)

J
o
d
L E

1200 1300 1400 1500

100

r600
1700 I 800 1900 2000

tr o

a
o
(d

2100

3400 3700 4000 4400 4800 5300


]6UU

6r00
6600 7300 8000 8800

tr

&
c
o
c) rd

Lzut
2300 2400 2500

vti00
10400 I 1200

6200 6700 1200

12000

Tabelul3.i2
Simbolul SErile limitE 5i ruperile de
Zonele din fie.
3. !

cl

incArciri
Starile limita ultime de rezistenp gi stabilitate, sub' a4iunea grupirilor
fundame.ntalc

coefic. parfial de

A,B"C.D
Coefi cien(i

N
I

siguranfi

padiaii

de

siguranp

c.i

'tr

y,

-o,o*2
Q.Eo

0,3y"

yo

-e+c.Bo

&

>oJ

yo

5
fri

d L.

b,0

Stirile limit6 ale exploat5rii


normale, sub efectu!

inclrcirilor totale de
exDloatare StErile

y.-L;lL>0J%
Yo

7,

-QzA>03ro c&p

limiti

alc exploattrrii

oormale, sub cfecte de

duraril Stlrile limittr ultime,


sub ac$unca grupArilor' speciale (in care acfiunea

1l

lc

ft

zlnezii ioac[ un rol secund) Starile limiti ultimr de


oboseal6

lz

0,2

3.5

- inc6rclri

din

:1

Tabelul3.11

Fffida

de reuenirg'in an!

700 800 900


1000 1100 1200 1300 1400 1500

1500 1700 1850

2000

2250 2400
2500 2900 3200 3450 3800 4100 4500 4900 5300 5800 6400 7000

2000 2200 2400 2600 2859


3

,,'

100

rbuu
1700
I

800

1900

2000 2100
.i .i

z20a
2300 2400 2500

3400 3700 4000 4400 4800 5300 5800 6200 6?00 7200

2500 2800 3000 3300 3600 4000 4800 4700 srQo 5600
6100

6600 7300 8000


8800

7700
8300 9000 9600

9600
10400 I 1200 12000

Tabelul3'12
:.Stirile limite $i ruPerile de
inCdrcdri
de

ii!l1

Coeficienfi Pa4iaii de siguranfi

Stailolimiaultime

-sir.' iF"$ l- i <.:!FE'-rd


i

* -o,r*
v^

> 0,3Y"

''q-f.$&t

\'.&

EtStiG limiti ale enploatirii


normale, sub efectui incirclriior totale de

9o '" -0,2 c,8p

>oJY"

ISffi;Gitaale
:.';
:

exPioatirii

I i
s

'i!
n

J"*.*

normalg, sub efecte de durati- Stf,rite limiti ultime' sub acliunea gruPEriior' speciale (in care aciiunea anezii ioaclun rol secunt St5rile

limitSuldmi

de

3.5

-incdrceri din vent

63

Clasa de importart

Tabelul3.13'
la

Yt'

w
V
Clasa de

il

I tr

Ya

,<
)')
1^3

218

3,0

INCARCARI DIN VANT


0.40 0.35 0.30 0,25 0,60 0,s5

1.8

2.0
1.3

)1
2-4 2.2
2,4

t5
1.4 1.2

1.6 1,4

0.50
0.45

2.0

Tabelul3.l4
Caracterizare
1

imoortant[

Observalii asupra modului de asigurare

Acliunea vdntului se malrifeste prin forfe exterioare distibuite, orientate in preponderent normal la suprafa{a expus5" dar av6nd $i componente tangenfiale, in special penfu elementele de s-uprafa;5 mare, conform STAS t0l0l/20punct de vedere al efectului asupra construcfiilor, forfele produse de vAnt Din [41]. consider6 ca sumf, a doui componente, static6 gi dinamici. ln caarl consrucfiilor , pul.n sensibile [a act'iiiirea vintului, ineercerile din vAnt sE consideri cE o= static. in general, direcfia curentului de aer este orizontaE. tn raport cu construcfia,

:-

Construcfii de importanfl excepfionali - Construcfii a ciror avariere are unnirj


catastrofrle

tehnice

In.afara utror sporuti tnai-Gpi6ffi apiggrare, prescrise in rcglemcntirile

se considerl

- Construcfii a ciror exploatare neintrerupti este indispensabild

asigumre,

stabilite, de la caz la r:az. criterii spec_iale de

cu cararter general, pot sa

c[ poati sI bati din orice direcfie. incercarea din vint se ia in calcule cu intensitatea normati Relafile de calcul ale intensitf,filor incdrc6iilor din vAnt sunt
= F.co p; = T'p;

gi cu cea de

fie

pc baza unci justificiri

pi,

gnrparea ineiredrilor fEcdndu-se confonn Drevederilor din capitolul 3.

Construcfii de importanp deosebiti - Consfucfii a ciror avariere are urmdri

supraviefuire vecierea

eu[suuslu necesare pentru Pe baza prevederiior unor reglementtrri recuperare in urma unor evenimente tchnice sau pe baza unor justifici,ri catastofale (consrrucfii a cdror corespunz6loare, se adopti unele sponrri
este necesare
pentnt

deosebit de grave

.cn(z).9"

(3.10)
(3.10a)

asigurarca unui minim de mlsuri in

fafi

de asigurarea

obisnuiti-

inliturarii urmirilor

unor

calastrofe).

Construcfii de importanfi medie - Clasa cuprinde majoritatea

ill

construcfiilor - Constuclii pentru care nu exist6 indicalii de incadrare in alte clase se

in verificarca siguranpi. De regub nu se introduc diferenfieri din


coeficien;ilor
punctul de.vedere al asigurl,rii necesare.

Se utilizeazi valorile de bazl

ale

unde p - coeficientul de rafal6; cn; - coeficientul aerodinamic pe suprafa{a "i" a construcfiei; ca(z) - coeficient de varialie a presiunii dinamice debazain raport cu inilfimea terenului liber; - presiunea dinamic[ de baz6, stabilizati" la inaigimea de l0 rn deasupra
1

incadreaz6

aceastE clasE

ry

Construcfii de importanfi secundiri Consruqii a cfuor avariere implicl un pericol iedus pentru viala gi sanihtea
oamenilor $i produce pagube materiale
reduse

Pe baza prevederilor unor reglairentiri tehnice siu pe baza unor justiticeri


coresPlnTttoare, se adopttr unclc reducEri
fafd dp asigurarea obignuiti.

efectelor fluctuante ale vdntului;. in funegie de IaffltitrcB vintului, se'considere tei categorii de construcfii, Cr, Cz, Cs. '; ' Din c'ateffi*FCr fae parte constructiile surente, pufin sensibile Ia acliunea v6ntului. In aceastil categorie inte toat consrucliile, afari de cele din categoriile C2 gi Din categoria
aceastii categorie
C2

In vederFg-s#rmindrii

- coeficientul partial de siguranfi;

Conshucfii neimportente''

fac parte cr:nstrucliile curente sensibile Ia aclirmea vAntului.

Constucfii provimrii
redus6"

a cEror avariere nu prezinti pericole pentru viata $i. senetatea

de

vaioare

Unele critcrii de asigurare pot

inkil

s[ fie

mutt
sau

oamenilor, construclii

pentru

mai pufln scvere decft in mod curent chiar si nu fie luate in considerarc.

adf,,postirea temporari. a animaielor

Diferenlielea nivelului de ''asigurare, cu referire la incadrarea in clase de importantA este legatd de valorile considerate pentru acfiunile exceplionile;;;"* intensitilile exceplionale ale ac{iunilor temporare, considerate in grup6rile speci;le.

- stilpi ai liniilor electice aeriene, turnuri, coEuri de fum, utilaje de:tip coloand, sare au perioada proprie fundamentali mai mare de 0,25s; structuri de cladiri inalte, civile gi industriah, care depigesc 40 m inilfime seu au perioada proprie f:nCarnentals rnai nare de !s; alte structuri sau pr{i ugoare de construcfie, flexibile (proeminenle, elementg de inchiderq etc.), susceptibile de a amplifica sensibil oscilafiile datorite fluctua;iilo1 presiunii vAntului; - construatiile care ntr fac nerte din ceteooria C"

64

Actiuni in construcfii -

3.6

Inc5rc5ri din

vint 65

Din categoria C, fac parte constrr.rcliile care ridic[ probleg5re speiiiale datoriti se$ibilitiitii Ia acliunea vintului gi complexitilii comportirii lor. In aceast[ categorie inbd de exemplu turnurile de televiziune, antenele 9i coqurile de fum cu iniljimi de peste 150 n, turnurile de rlcire cu inillimi de peste 100 m, gnrpurile de conducte sau estacade cu deschideri sau inilgimi de peste 50 n. in cazul construcfiilor din catigoria C1, componentele staticd gi fluctuanttr ale vAntului se iau in considerare impreuui, iar coeficientul de rafaH F = 1,6. Coeficientul aerodinarric pe suprafap '1" a constnrcgiei c"; pentru diferite
scheme de construclie, pentru presirmi gi sucgiuui sunt precizate

Pentru determinarea aoestor varialii de presiune, constructiile se impart in doul


1..:r

tabelul 3.15.

Constnrcfiile cu permeabilitate noimalE se considere cele la care raportul dinFe g4prafala golurilor, ce pot deschise simultan, din elementele de inchidere (pereti, lperi$) gi suprafap elementelor de inchidere, este de cel mult 0,15, iar constructiile permeabititate ridicati se considerl cele la care acest raport este mai mare de 0,1J. in cazul construc{iilor cu permeabilitate normalE" varialia presiunii interioare ia egali cu *0,2.c0(hro).8", iar in cazul celor cu permeabilitate ridicati de

;i.

ii: cu perrreabilitate normali gi cu'permeabilitate ridieat5-

'
Profilul corstrucliei ;i scheme de incirciri dae de vAnt

"

Tabelul3.l5
co; gi

t0,5."0(h,o*)'g". inclr0nrile
suprapun
"3.10.

corespunzltoare varialiilor de presiune ihterioard

se

lndicalii pentru definirea coeficientului

folosirea

in modul cel mai defavorabil peste incircbrile determinate conforrn rela{iei

h,/I
c
U

,r

0,00 0.0

0.5
C-r

t,0 - 0.7 - o_7 - 035

> 2,0 - 0.8 - o-8 - 0.6

Pentru deter;inarea coeficientului c5(z) se considere trei tipuri de asamente L tr qi Itr, in functie de mir'rmea gi distibutia obstacolelor situate in

- 0-6

200 900

+t
0.3 + o.4 + 0.8

-oa
- 0,05

40'
60"

+ o-i + o-t

-u

/,

0.1

+ 0.8

+llx

ranplasamente

yecinetatea construcliei considerate. in tipul de amplasament se inoadreazE amplasamentele deschise (cAmpii, ilvostepe, malurile deschise ale m-[fii, lacurilor etc.), precum 5i amplasamentele din iona construiti cu obstacole cu ini$imi mai mici de 10 m. in tipul de amplasament se incadreazi anplaqamentele din orage (cu centrelor marilor orage) gi imprejurimi, din zone cu-mastve'forestiere, alte similare, acoperite relativ unifoim cu obstaeole cu inl$imi de peste 10

II

h'/
bn < 0,5 - 0.4
1,0

>2,0
- 0.6

<l
<2
Observa$i: Cogfisicntul

- 0,5

-05
cn3 se refere la

- 0,6

- 0,6

bate corsrucfile iuchisg cu

in tipul de amplasament III se incadreaze amplasamentele din centrele marilor cu zone dens construite, cu majoritatea clidirilor avind indiiimi de ordinul a 30 i otage .rn sau mai mari. Pot fi luate in considerare gi situalii intermediare intre cele trei tipuri $e anplasamente, ca de exemplu inlre tipurile I 5i tr, in cazurile in care inElfimea medie a obstacolelor [5 este pini la 10 m, iar distanfa de la aceste obstacole p6ni la i-const oc6e nu este mai mare de 8 h"5. Coeficientul c(z) in funcfie de inElfimea z deasupra terenului liber, in metri, se determinl cu relalia: - pentru amplasamente U i,,,,,,

n.

La valorile pozitive ale coeficientilor


negai,ive corespund sucfiuni. coeficientii c6 se asociaztr

corespund presirrni,

iqr la valorile

OO.I' >Lo q-64,=[il \.10/


&
tip IL

(3.1 1)

cazul sucfunilor cu c{h La construcfiile cu deschideri man ftale, haogare, etc.) trebuie si se,tintr seama gi de varialia presiunii futerioare (suprapresiung sau zucfiune) aplicatn pe bate fefele consiructiei-

-.j.

in cazul presiunilor cu caeficienhrl c6(z), iar in

-pentru amplasamente

ch(z)=0'65[;)o'*
- pentru amplasamente de tiP

-o,u' '
.
> 0,30
:

'

(3.12)

itr:
10'66

cn(z)=o,ur[#J

(3.i3)

I
I I I
Coeficientul c1(z) poate fi determinat pi din tabelu.t 3.16: nent-r wqtnj inreimediare ale inerfimii zfafi decere din tauet, cr,(z) se
"*:}ad:';'

3.6
3.

incarcari din

vint

67

"bGil

#'#;,"r" ri"ilH
Tabelui 3.16

'

4, In zone cu attitudini mai

zona E, so iau valorile ,lin tabei numai in absenEa unorcerceri' Speciale. mici de 1400 D, p2- gi g, nu bebuie sE aibi valori mai mici decit cele ale zonelor liminofe, cu altitudine-rubg00 rn.

Valoarea intensitiilii de calcul a incarc[rii date de v6nt se gb1ine prin inmulfirea , intensrtelii normate cu un coeficient pa4iar de siguranfi care este notat fp , To , Tr sau y2 in func1ie de stiirile limftn 9i gruparea de inclrc5ri la care se face verificarea-

. - zonele A, B, C, D gi E din figura 3.2; : - starce llmitii 9i gluParea de inc6rciri !a care I - categoria constru{iilor;
Presiunea dinamicd de baza stabilizati"-la indlfimea terenuiui' se determind in funcfi9 de amplasamentul
de zonare din figura 3.2 gi valorile menfionate in tabelul
3 .17 .

se face-verificarea, defrnfte

in capiroiul 3;

construGi"r*d

de

l0 m deasupra
in vedere harta

- clasa de importan{i (cf. 3.19.

tabel3.l4).

Valorile coeficienlilor pa4iali de siguranld sunt prezentate in tabelul 3.lg gi tabelul


Tabelul
3. I 8

Viteza mediat[ pe doG

Presiun.a dinamice inil[imca de l0 m deasupra rerenului

dJEEGE]iffi

Stirile limitd gi gruparilc de incerciri


Stanle lrmlta uhime de rezistenp gi stabilitate sub acfiunea grupirilor

Jltuuulur

coeficientului
partial de sieuranti.

Zouele din frg.3.2

A,B,C
Yr

D,E
Iu

Yr

;unle
Zone cu condilii

UmtA ale cxploattrrii normalg sub efectul inc{rcErilortotale de


Yo

Yt

d.
Meteorologie si Hidrolopie

Ya

Dranle trmrta alc exploafdrii normale sub cfect de durati Stirile limitE sub acfiunea grupdrilor spcciale (in care acfiunca vantuhi joace

Tt

n{.

^lr

un rol secundar)
Starea limitE ulrima de oboseali

fz

02

Tabelul3.lg
Clasa de

Felul construcliei

imporunli

constructiei

t,
1,60 1,40 1,20 1,05

It
,80 ,50 ,40 1< .10
,.r?0

Tc

fa
1,60 1,40 1,20 1,05 1,70 1,50 1,30

f,
0,40 0,35 0,30 0,25 0,40 0,35
0-25

Tt

oblinuie de Instirutur de Meteorologie gi uiarotogie qi ;", d;";;; amprasamenrere deschise de tip I, Ia indrlimea de I0 m deasupra terenului gi pentu o perioad5 de revenire de 10 ani. 2. La srabiiirea vajorii prestunii ouramice de bazi trebuie avute in vedere gi condifiile
de microrelief care *eaz-d,:itualii de addpostire sau de STAS 10101 DA-90 pet.2.6 {4rJ.

vaiorile privind presiunea dinamicd debazl, stabilizatE viteza mediatii pe doui minute, au fost stabilite ye baza interpretirii giruritor 9i

i'

Constucfii curente pulin sensibile la


acliunca v6ntului (categoria C1)

de'"ur.*.tii

meteorologice

ry
V I
tr

I ,40
1,20 1,00 0,85 1,50 1,30

0,60 0,55 0,50 0,45 0,60 0,55 0,50

0.90

Construclii scnsibile la
acfiunea vintului (caregoria C2 $l Ca)

2,00
1,7s

H iv

r(n

.,9s ,50

1 tn 0,00

1,30

""pun"rr, "onform

prevederilor

t.t0

",30

o45

68 Actiuni

in

3.6

tncErciri din vant 69

3.i9, cu excep{ia celor pentru (linii aeriene de energie electicE" stafii electrice, linii aeriene gi dca{ie, etc), care se stabiless conform prescripliilor speciale referitoare la
yo, ... Tr se stabilesc conform tabelului

Valorile

sisteme speciale sisteme.

cazul componentelor usoare (elementelor de inchidere, eb.), la care sunt determinate practic numai din aciiunea vAntului, valorile determinate m tabelului 3.i9 se sporesc cu 50 % dacl acestor componente li se alribuie i importanfd ca structurii principale. ln alte situatii se aplici un spff de 0...50 %, de la caz la caz de proiectant.

tl tl
t
L:

rI,

CAP 4. ACOPERI$URI TIP $ARPAI{TE DIN


I,EMN
4.1 GENERALITATI
Acoperigurile sunt elemente de construcfie, avAnd rolul de a asigura protec{ia la parrea superioari a clldirii irnpotriva,acfiunilor climatice. Pentru a indeplini aceast6
fi.rncliune, acoperigul trebuie sl asigure colectarea gi indeplrtarea apelor meteorice, i:n vederea prevenirii deterioririlor ce ar putea aplrea in cazul pitrunderii acestora in
Nr
ctt
I

4.2

lnvelltorr. rantele rnvelltorrlor '/r

Panta invelitorii se alege in func1ie de materialul din care este alcdtuiti invelitoarea, conform tabelului 4.1. ln tabel sunt date valorile minime, uzuale 5i mildme ale pantelor din cimpul invelitorilor, misuate pe linia de cea mai mare panti.

Tabelul4.l
Malsrial gi mod de alcituire Hidroizolatrii cu urur sau doui foi bituminare (STAS 138
E0; STA.S Panta

ioveliorii,
uaraE

crn/m

minimA

ModmI

7916- 80) cu:

un stral prins direct in cuie sau sipci. utilizat la consfructii

cl[dire.
Acoperigurile se impart in doul grupe: acoped$uri tip mare a invelitorii) gi acoperiguri plate, tip terasi (avind o panti redusi de scurgere a apelor meteorice).
garpanta (avAnd o piilrte
2

provizorii doui strafiiri, primul prins in cuie, al doilea lipit de primul


cu mastic de bitum Hidroizolalii in straturi multiple, din foi bituminae (STAS 80; STAS 7915 80< STAS 1045 ?8< STAS 138 10126 - 80), lipite cu mastic de bihrm cu prote4ie - ugoail (vopsire, foiie reflecroizaa'.t *c) - grea (prctnt la tera$ necircuiabue; - grea (dale la terase circulabile) - ugoarl gi cu misuri speciale de asigurare contra alunecSrii 20

25...4s

Vertical

Acoperigurile
iw e
!.

tip
e

qarPantl

au

in
-

componentE urmdtoarele elemente:

!t

invelitoarea constituie partea de protec,tie a acoperiqului impotriva intemperiiior trebuind si asigure scurgerea apelor de pe acoperig gi si asigure
impermeabilitatea la acfiunea apei de orice form[.

ar e a, s e.rp ant a

=si

I emc-n t e I e a c e e.s

or ii

t\

2-..,.i
2-...5 2..:..4
40....14

ztt 7
5

1,5 1,5

'

ansambiul elementelor portante ce aslgura preluarea"lncercarilor de Ia mvelrtoare 9l tia.nsmite la structura de rezisten{i verticald a ciidirii' Elementele accesorii sunt stea5inile, burlanele gi jgheaburile, care au rolul de a colEcta apele de pe acoperig gi de a le indeptuta de la pere{ii cladirii. Cele mai des utilizate tipuri de garpante sunt cele din lemn. Acestea prezinti o serie inireagl de avantaje in execufie gi in exploatare, cum ar fi: o execufie u;oarl 9i rapidf,, imbinAri simple, greutate proprie relativ redus6 gi o exploatare siguri. Dezavantajele garpantelor din lemn: durabilitatea relativ redus6 gi pericolul de incendiu, pot fi inld1urate prin tratarea corespunzEtoare a materialului lemnos impotriva
foculs.ri

$arpanta reprezintE partea de rezistentd a acoperi'ului

.5i

este at3etuita

file

hidroizolatiei din argile arsi, STAS 515

2A

r50

?9

a_,

soul: soul
50 45
45 35

- agezate simplu - agezate dublu b) cujgheab

74....94

55....?0
50....70 4s....79 55.....70

275 n1< 120 120

-frse
4
5

Tislc cu ishcab din mortar de ciment


Olane. STAS 513 - un strat

55 25 45
35

t20
vcrtical vcrtical vcrtical vertical

Azbociment-plggi plane, mici, STAS 5584 -73


- doutr sranri 9i1e din azbociment - simplc - duble Placi ondulare din azbocimang STAS 5935/l'80 Plitci ondulatc, din potimeri - versatrt dintr-o singuri Placi ; versant din mai multe pllci 80 sau cutat5, Panouri din tabli ondulatl STAS 2029 neagri STAS 1945 - 80 zircati STAS 2028 * 80 versant dhtr-o singurl foaie versalt de stai mulrc foi

-14

30....50
50... -.70 45.-.-.70

;i

degradirilor.
7

45 35

55.....70

vertical 45...-.70 Conform STAS 3303/l - 88


5

.4.2

fNIIELITORI. PANTELE ITWgLMORILOR


Peniru ca inr,elitoarea

I
este executat in

si asigure scurgerea apelor, acoperigul

l2

5....30 l2-...30

vertical vertical

mai multe plane inclinate fa!6 de orizontald, numite "pante" sau "apd', plane care (in
general) fac acelagi unghi cu orizontala.

I
l0

5....20
12..-.44 30 ....50

Tipul lnvelitorii determinl greutatea gi panta versan[ilor acoperigului. Panta unui acoperiq trebr4ie sl fie [36], cu at6t mai mare cu cit materialul din care se executi
esie mai pu{in impermeabil sa.u are mai mrrlt-e rosfuri

t2
15

vertical vertical vertical vertical vertical vertical vertieal

planE

- cu

Itri nriznntale orircntale failrri

si verticale duble

- cu falfuri orizontale gi verticale duble montat: - in solzi

t5.....40
40 40

5..-275 5...275

5....10

?i
1i

Acoperi$uri tip sarpante din lemn - 4


$ig pindrile
- in doui straturi - in trei siraturi sau mai multe Stuf si irestie Microclimat interior Geam lin: a- lucarne, tabachere Umiditatea Temperatura relativd a interioar6 aerului o/o 00c b. iuminaroare 60 60
50

4.2

-invelitori. Pantele irvelitorilor

73

70..180

vertical

60..1t0
80...120

vcrtical
2'15

i2
i3

60

rt!

o l0
30
45

15....40
3I 3r

vertical

.....35

vertical
vertical

ct

ll,

- simpiu
- iubiu

61.....80

46...-52
.....35 31.....35 46..-..52 46.....52

< I50
5r

60

.....80
60

30 30
45

vertical vertical verticai


vertical

'o o 'o
o
o

- simplu - Cublu

>

150

61....80

50 vertical 3r-....35 t< 51....80 vertical 46...-52 *) R.acordirile hidroizola$ei la atice, racorduri gi corpuri de clidiri invecinate mai inalte se executi pe : verticali cu fixare la partea superioarS-

45 30

=<d

U>

.9'a Cl r<do

t
t t i

'.-la: !:::,

instrrrcgiunile STAS 3300/2-88 l49l precizeazi. ci la proiectarea invelitorilor se ps l:ng[ modul Cc alcituirc a acestora, dE iiicadrarea amplasamentului i consrrucliei fap de condiliile locale de expunere Ia vdnt gi fap de condiliile de simultaneitate a pioilor $i a vantului, conform ha4ii de zonure a teritoriului Rom6niei ifigura 4. iJ. Ampiasamentul construcliei, in funcfie de localizarea acestuia pe teritoriul R-omaniei, poate fi incadrat din punct de vedere al condiiiilor locale de expunere la vdnt, in: - ampiasament normal (in cdmpie sau podi$); - amplasament protejat (in zonele depresionare, inconjurate de dealuri sau mirginite de dealuri pe direcfia venturilor dominante); - amplasarnent expus (in zonele din vecindtatea merii sau a unor intigderi mari de ape, pe o distanl5 de 5 km sau in v1i inguste gi deschise, kecitori, vdrfuri qi versanfi de munte afectali de vinturi). ^ In funclie de condifiile sfict locale in care se afli amplasamentul proiectantul poare aprecia trecerea obiectivului de la zona I la zona II sau invers. Vaiorile pantelor invelitorilor cuprinse intre minim gi uzual (valoarea minimn) se folosesc in cazul suprafefelor reduse, a Iungimilor reduse de versan! a frAngerilor de pantA, lucarnelor sau copertinelor. Valorile pantelor invelitoriior cuprinse intre uzual (limita superioari) gi maxim se pot folosi in zona III doar in cazul luirii de m6suri speciale de prindere gi de
6.rrorcclic a

&a=nO

':-

{)

()=
xdo d';L!),

o.= cX 0)lg
lrC !gL

o
ttt

ql
I

$ d
b0

l"

lL/

invelitorii.
are

t
L

La inveiitoriie cu dolii aie clror pante scad sub valoarea minim5, se

intercaieazd intre planurile acoperigului care formeazd dolia un plan a cirui pantd vaioerea miniml.

+.J

DOIUFI Consmtquve

4.3

SOLU,ilI CONSTRUCTIYE PENTRU $ARPANTE


Tipurt de Earpante

Sarpafiek cu scaune
$arpantele cu scauoe sunt folosite la clldirile care au per4i de rezistentl ce pot prelua incercnrile fiansmise de elementele verticale ale Sarpantei. Acestea se impar! dupi modul de rezemare, in doui grupe: $arpante pe ziduri sau grinzi transversale

sau culturale cu deschiderile transversale p6nd la 18 m, au o alcituire special6 gi se' numesc garpante dulgberegti sau clasice. Acestea pot fi clasificate dupl modul de rezemare pe elementele stnrcturale ale r clidirii in: garpante cu cf,priori, tarpante cu scaune, $arpante cu macaz, $arpante mixte.

$arpaniele folosite in mod frecvent la clidirile de locuit, social-administrative i

garpante pe ziduri longitudilale.

$arpante ca cdpriari
$arpantele cu c6priori sunl utilizate la clidiri cu o singuri deschidere (figura 4.2), ia care perelii portanfi sunt dispugi la distan{a de 4,0 - 5,5 m:

$arpante pe ziduri sau grinzi trunsversale pot avea in func1ie de mnfrmea deschiderii transversale a clldirii (L) farpantele figurile min 3,00...5,00 scheme de alcatuire, air*t" dintre fermefiind de garpantele ...4.5 sunt prezentate cele mai des utilizate solu$ile co1{ructivg-pentru r*" reze;ate pe ziduri sau ginzi transversale 9i detaliile specifice'

l-clc'ti2x7,5/15;2-rigll5,8x7,5;3-talp6scurti;4-perctetrarrsversal.
6'50 m Fig.4.3 - $arpantr pe ziduri transvErsalc, pentru deschidcri
S

L s 8'50 m'

$arpantc Pe ziduri longitq/inale


detaliile specilcg ln frgurite 4.6...4JA sunt prezentate solufiile constructive 9i diferite valor! prpanieloi cu ssarme Liar*p- tlA*i lotptudinCe neCiene, Fe"ft intre (L) cuprinsi ale ehdirii. Pentru deschiderea Oia" deschiderilor t un o"rrui, panele av6nd una a ijO...f,SO m se da. doui variante de rezolvare tarpantelor:

i Figura 4.2

contravinruiri, 2 - cirpnori, 3 - $pcr, 4 - coardA

$arpanti cu cipriori, pentru desehideri 4,00 m S L < 5,50 m

76

Acooerisuri tip samante din l,emn - 4

constructive

a.f gi cea de-a doua" avAnd panele intermediare oblice (figura 4.8). $arpantele pe ziduri longitudinale,,au fermele dispuse la distanla
interrnediare drepte (figura 2,80...3,50

m-

I I I
ilt

It

lll
lit
-pan[ t 2x I 5 ; 2-clegte 2x(28x I 5); 3 -ciprior

I Oxl 2,

1t
+igla; 2-ceprior; 3-cle;ti; 4-contrav6nurire; s-pop; 6'talpa'

Fig.4,4

$arpantl pe ziduri transversale, pentru deschideri 8,50 m < L < 13,00 m'
pentru deschideri 11,00 m Fig.4.5 _ $arpantepJziouritransversale,
I

<L < 18,00 m"

lI

It

din Iemn - 4
rt!

4,3

Solutii construc{ve pentru garpante ?9

t3

rl

,'5a
r|l

i.5

t0

ra

i'

6.50* 7.50 m

.a
I .t

+ ,'

,+ r - +l | + +,

\ ++

{
{t

{
i Detaiiu H

1-fururl; 2-clegri; 3-partf; 4-ctprior.

Fig'rra 4.7.a- $a.pant5 cu popi ?nclinafi, rezematepe zid longitudinal median,

pentru6,50mcLS7,50m.

-pcp; 2-clegd (scandurg 3-conrafi$e @12.,4-canon, asfaltag 5-talpa scu@ 6_scoabe.

Figura 4.6 - $arpantd pe zid longitudinal median, pentru < L 6,50 m.

cun lgmn - 4

4,3

construotivc

scoabp

Ol2-20 mm

intoarse

drcpte

i-nrur4

2-scoab4, 3-clegti 28x15;

4-talpi l5xl5; 5-erieri; Gcarton asfaltaq 7-contrav6nnrire 2k15.


l-cleFti; 2-cotrafi$a longitudinalA 3-pani intermediardinclinaE;4-scoab4 S-panl de stea$in6"

Figura 4.'l.b - $arpantn cu popi inclinafi rezsmati,pezid longitudinal median, pentru 6,50 m < L < 7,50 m detalii.

Figura 4.8 - $arpanta pe zid longitudinal mediaru ou pane inclinate, pcntn! 6,50 nn S L < ?,5Q m.

din lemn - 4
2.00+ 3.50

i
I

-talpa 15xl 5x70; 2_canan asfaltaq 3_etrieri; 4_scoabe metalice,

Figura 4.9 - $arpantl pe zid longitudinal median, pentru 7,00 < < m L 9,00 m
1-coutravAntuire; 2-cleEte 2xe8xl5);3-pana 4-cnprior.

L,
L,

Jigura 4.10.2 - $arpaltd pe zid longitudinal median, pentru 9,00 m < L < 13,00 m.

{r.f
rc u{n relnn - 4

ae

secfiunea transversal5" se poate adopta

In cazul cdnd zidurile longitudinale nu sunt mediane sau simetric amplasate in solqia de garpanti din figura 4.11 sau cea din frgura4.l2, av&rd distanp maximi de 1,20 m ?ntrapop peretelJlongitudinat. 9i

,'l

3\

',I

':

Detaiiu C 10.00* I2.00

ts

il

ll

i-ctrnirav6nruire;2-cle$te2x(2!xl5);3-telpl3'-tatpal5xl5:<60;3"-talpascurt{4-scoabc;5-utcoraj?,6;

Figura 4.10.b - garpan*o"

ooil#il;ff;::;?*,

I-ciprior; clegti 7,5x7,5; 3-pan4 4-contrafigtr; 5-pop; 6-arbalefier. penrru e,00 m < L < 13,00 m. Figura 4.i 1 - $arpanta pe ziduri longitudinale, pentru 10,00 m < L

< i2,00 m-'rariantal

E'FF._'
Solutii constructive pentu $arpante fl7

4.3

r'Ti |

2x7.5

(1/4* 1/3)h"
."

/E

19

,.1

Hil
l-ciprior; 2-clegti
7,5x1 5:

Figura 4.12.b - $arpantd pe ziduri longitudinale, Pentru 10,00 m S L < 12,00 m varianta 2, detalii

i-plangeu; 2-pand de sFeasin4 3-cEprior; 4-contrafrgi; s-pani intermediara; 5-clesti 7,5x15.

$arpantele cu macaz

Figura 4.12.a- $arpant6 pe ziduri longitudinale, pentru 10,00 m < L < 12,00 m
varianta 2

pereli de rezistenp interiori, pe cT-9 ar Putea desclrca longitudinali interiori amplasali neconvenabil pentru descircarca perefi cu sau eleitentele garpantei)
$arPantei pe ei.

$arpantele cu ferme trp masaz sunt utilizate la

clidirile

care nu au decAt perefi

exteriori (frr[

Dupa m6rimea deschiderii transversale, schemele de alcihrire a garpantelor cu macazse executi in diferite solulii constructive'

din lemn -

4.3 $arpante cu simpru, --"'-, respectiv cu macaz, penrru desehideri fransversale (L) mai mari'de g,Ob;.
nq

in figurite 4.13 gi 4'14 suntprezentate

constructive

|t

15

19

-r

1.l
I

,t'l

I
I

?
l-coarda; 2-arbalenier;3-olel lar 10x50 mm.
I

Figura 4.1 3 - $arpantE cu macaz pentru deschideri L < g,00 m. Detarii caracteristice.

-pan6; 2-talpl; 3-arbaletier.

4.14 - $arpant6 cu macaz pentru deschideri L > 8.00 m. Detalii caracrerisrice

>v f'tuu

orn lemn - 4

4.4

Elemente conponente ale Sarpantelor 91

4.4 ELEMENTELE COMPONENTE ALE

MATERIALT]L LEMNOS ACESTUIA


Elementele garpantei

il

$ARPANTELOR

,.

CARACTERISTICILE

- reaznuri prin interniediul t5lpilor pe zidurile portante;. g) clegtii - solidarizeaznpopii gi clpriorii - se amplaseazi sub pane gi se prind de popi gi de clpriori prin buloane sau
cuie;

h) contrafigele

Elementele componente ale garpantelor din lemn sunt elemente liniare, tip
bar6, cu secliunea transversald simpll, de form[ dreptunghiularr sau ln solu{iile constructive prezentate in capitolul4.3.l, sunt precizate elementele componente aie garpantelor, acestea fiind urm6toarele: a) astereala

circularf,.

realiznazl in mod curent contrav6ntuirea longitudinal[ a garpantei, pot fi prevbznte gi in sens transversal, in cazul in care clegii sunt lungi sau incircarea din vAnt are valori mari, preiau inc6rcirile ce actioneazl perpendicuiar pe planul garpantei,

un strat continuu de scanduri dispuse in sens longitudinal clidirii

carei

formeazi o suprafaf6 compactd gi plana cu rol de sus{inere a inveritorii, reazeml pe clpriori. Peste asterealE se poate monta un caroiaj de gipc! tranwersale qi longitudinale, penffu a sus$ne invelitoareab) gipcile

elemente dispuse la partea inferioari a popilor pentru a distribui incircarea concentraGi adusl de popi plangeului. Din punct de vedere sfuctural, Sarpanta este alcituiti din sisteme de rezistenli 'j, (sau scaune), fnrincipale gi secundare. Sistemele de rezistenli principale, wmiteferme gi pozi;icinate acoperiqului in lungul plane gi in tranwersal sunt indeformabile sens i,i,sunl

i) talpile

r,,
r;la

rigle dispuse in sens longitudinal clidirii, cu rol de susfinere a in din figle, reazemd pe sau pe alte dispuse tranwersal peste astereda
continu6
au distanfa interax variabili, in funcf,e de tipul invelitorii,

distanlE interax de 3,00...5,00 m.

Fermele auincomponenfl popii verticali gilsau inclinafi, clegtii care ii leagl in clpriorii poziliona{i in dreptul popilor qi panele longitudinale ce ffanwersal, -sens
rcazr;r;.d pe popi.

c)

clpriorii
sunt dispuqi dupd linia de cea mai mare pant6 a acoperigului, susfin elementele secundare ale acoperigului
reazemE pe pane qi cosoroabe,
'

Sistemele de rezistenfi secundare sunt formate din perechi de cdpriori dispugi intre ferme, la o distanli cuprinsd intre 0,70...1,20 m. Ei reazemi pe elementele ,longitudinale de rezistenli nurrite pane. Panele sunt elemente struchuale longitudinale, care susfin cipriorii gi sunt legate de popi prin contrafige caxe asigure

stabilitatea longitudinald a garpantei.in Agurite anterioare, in secfiunile tranwersale longitudinale, fermele sunt notate cu (F) iar perechile de cipriori cu (C) .

au deschiderea maximi in planul invelitorii de 4,0 m (qi 2,5 m in consoli)' iar pe orizontalE de 2,00...3,50 m,

'

distanta interax este de 0,70...0,90 m; d) panele \


dispuse in sens longitudinal clidirii, ele pot fi orizontale (pane de coami, pane de streaginl sau pane intermediare) sau inclinate (panele intermediare,
asezzte deasupra popilor inc linali ), suslin c6priorii gi sunt legate de popi prin contrafige

Material*l lemnos

Si caracteristicile

lui

Materialul lemngs utitizat la realizzreaelementelor de construcfie cuprinde o ,varietate de specii, in tah+lul 4-2 fiind precurte speciile de lemn indigen gi domeniile
lor de utilizare.

Tabelul4.2
Specia

reazemd pe popi

Bra4 molid
Laricc
Pin
Carpen, frasin

distanla recomandati interax (pe orizontall) este de 2,5...3,50 m, deschiderea reeomandatii (distanta dintre popi) este de 3,00...5,00 m;
e) cosoroabele dispuse pe zidurile exterioare ale clldirii, de jur-imprejur, se ancoreazi de centurile zidurilor exterioare-

Domenii de utilizare Elemente slrucnsale la chdiri civile, industriale 9i agrozootchnicg lemn lamelat ilcleiar. case prelhbricatc, constru{ii provizorii, panolrd de cofrai' t6mpl5rie Elernente stucturale la cladiri civilc, indusFialc ai agrozootclurice, stalpi penEu
esafodaie si sustincri Elcmente structuralc ta cladiri civile, indusfiiale 9i 4grozootchnice, casc Prcfrbricate' constructii orovizorii- oanouri dc cofrai. timpllrie reduse, garpante de acoperig cu deschideri mici gi

ffi

agezalr

vertical sau inclinat sub panele longitudinale,

Fas
Mesteac6n

au distanla interax egald cu distanfa dintre ferme,

Eion*t"

Plop

pternente ae rezislenfi la constructii provizorii, stAlpi pentru esafo44iqilsu$lerisr*"atrutc la clSdiri civilc, indusq!4lc $i 4gozootetnice Elemente strucuralein caanl unor solicitiri mecanice leduse

medii

Elemente structurale la

Stalpi de r"astcnp

ii-onffiffiiiil,
.T.?d*

gi agrozootehnice, garpalr6E imporranle ta-

indusrriale $i agrozootehnice, case

conffitiiEiiE

neapa de hfimi din cm in cm

remnos se fine seama de condiliile de exproatare, de dcfecteie ;i de anomari'e admise de norme, preeum qi de corelarea cu categoriile elcmentelor din.lemn prev'zute in prescrippiile

La alegerea materialurui

,u
F

rczisrenp.

Domeniile de utilizare pent u aifiritete "o"rt ,p;"iid;;;frJzentate in taberul4.2 sunt restrictive, putAndu_se utiliza si alte specii,

tehnice

ai,

r"tii.

,rJp""*ra condifiilor

de

sortimentere de materiar remnos utilizate Ia alc'tuirea garpantelor sunt in standardele romanegti: srAS 4342-8j p;;;;.io'"r"riut remnos brut (rotund) ei STAS 942-g6.p"lT remn de rusioo*"i"u-r;;;iJ prrrorru, sub forml de Lemnul ecisat (cheresteaua) este folosit sub fonn6 de 5'ltr::,*t:?:::,r"T::"*irat). sc'noun, durapi, grpci, rigle, grinzi sau latuioaie. i" i.l 6;i;t n;nn nrenizlrre sonimenteie de materiar remnos gi dimensiunire de ,,**"'*iii*iJ?"il;fT
specificate
I

r,00...2,75

r,oo...o,o.o

cdtuirea garpanielor. Materiaiele iemnoase folosite Ia elementele garpantelor sunt: y11au1t gi dulapi utiliza{i Ia confectrionarea clegrilor, a astereatei si a uwrrLr drrlclol ) 6ipci gi rigre - utilizate la confectionarea gipc'or gi a unor conbafige,

Cu treapta dc luneimi din:

*
-

t0
t2

t2 1)

iri, etc.), grinzi - utilizate ra confec{ionarea paneror, n.apriorilor 9i a tirpilor.


Materiale lemnoasESffi

remn rotund,neprerucrat;au gitnzi utii*i" comprimate (popj, contrafi ge, contravd.nfu

L'.onrr.gon*ea

elements

l5
19
25

19 25 (.15' 17 19 25 19 25

15

t9
30 30 30 30 3,00...6,00, cu treapta de lungimi din 50 in 50 cm

25

30

Claselc de calitate ale lemnului


Clasele de calita$esie materialului lemnos se aprecieazi vianal, pe specii de Iemn, in funcfia de defeEtele aeestora. Standardele in vigoare dau trei clasi pentru lemnul folosit in conscruclii: clasa L tr ti med&e[E, Lemnul folosit la.garpanG p""G fi ai*tdffaferite deg{igte, in firncfie de

Specia:

Denumirea proOuslui

Rdginoase; bile
manele

12...... I 6

prijini

8........1 r 4.......,.7
12....... t 8

Foioase:

.-

bile
manele

8........1 I 4...-......7

solicitarea la care este supus asffiel kil'nqt,{ffi.sinoase folosit la elementele comprimate sau incovoiate poate avea d^t*a Ii-fite calitate iar cel folosit ta - -' '+' elemefiFle intin-ie fiebuie s6 fie in clasa t de caiiLte. Clssele (e exploatare ale lemnului
r,00......2,75

in caxe funciioneazfl elementeie

Clasele dq exploatare ale lemnului se definesc in {rnc;ie de condfiile de mediu <ie construcfie din iemn, cupd qun urmeaai: clasa de uploalare, in care umiditatea lemnului este corespunzf,toare uner

temperaturi

^y

=/0t 2'C gi unei umiditili

relative a aerului q

< 65%;

94

Acoperiguri iip FrPante din lemn - 4

4.2

pq"t=-flf aitotilor-9! - invelitori.

'' temperaturi T:20+ 2"C 9i unei umiditSli 2 d9 la clasa de celei este superioari lerurului umiditatea - ,iorn 3 de eryloatarr, "and exploatare. Masa volumicd a lemnului

clesa

de exploatare,

in

care umiditatea lemnului este corespunzitoare


relative a aerului I S 80% '

unoi

mai defavoribiie condilii de solicitare luate in calcul se va adopta valoarea maximnaj masei volumice (po,gs) in cazul in care rezultanta supraincircdrilor care solici elementeie rle constuclie aclioneazl gravitalional gi valoarea minimi a masei volumi (po,os) in cazul in care rezultanta supraincirilor care soliciti elementele de J* ii*o acfioneazi antigravitalional (caz frecvent intilnit la calculul ac u$oare din lemn cu panta redusd" in zonele eu valori mari ale presiunii dinamice
baz6" a

Idasa volumicl a lemnului se ia in considerare la stabilirea greut5;ii proprii lt1 gvvglv'E in tabelul 4.4J.a stabilireacelor: cuprinse v-.'r sunt garpantei. Valorile acestei4 (ilglllgtlLstul '-r----eiementeior *4Pqrrvt.

'

l':?'#iffi ' ;" :-#"'e1" . ;: :':.93i**: de i: de lemn -1":*:"t",u"'ll*,jl5li:' *fi;4; $i pentu tttrtiditatea Jiuoo i;ffin;H;illttiuJr""r 'p".ii
igitiUru
a lemnului (umiditate de

t'P_:l.:ly
Tabelul4'6

12%\

i
ldOrEde .t sucirrae Paralel cu direc$a fibrelor ta limita dc
Specia materialului

Modulul de elasticitate tra$versal

vAntului).
Masa volumic[ a lemnului

Tabelul4.4

lemnos

proPodionaliute lHtmm1

lNlr"m']

R-ezisten1ele csructeristice

ri

de caleul ale

lemnului

Rezistenleie caracteristice ale lemnului R; (Nimm2), pentru diferite tipuri de, solicitdri gi diverse specii de material lemnos sunt date in tabelul 4'5, cu observalia ci pentru lemnul totund-caracteristicile se vor majora cu 15 %, indiferent de

specie'

'

-r^-:r^ -^-i-+on+atnr.errnteristice i:lncalcule,valorilerezistenfelorcaracteristicesuntafectatt rez'lfind valorile rezistenplor de calcul' l'. ,*." oililtt*'reale de exploatare, n a,t"o@frliiJ'nG.hr""*19.1:pY de exploatare a elementelor de a"

sunt afectatsde coeficienli ce lin

i,,"li"iraft?it"Jffirr"rrtl*construcfie, cu relafia:

"ooii'g'"

*::3t:T'::"3"i:t:'t:
(4.1)

Tabelul4.5

Ri :*u,'mai'R, /1t &

tN/t"-tl
4'6;

:'

Clase de calltate

suntrezistentelecaracteristicealediferitelorspeciidelemn'ladiferitet

tJiritlti, cu valori date in tabelul


sunt coeficienfii *rraiiiilo,

tindere irr

de echilibru
exploatare u

4.7;

"oor*"1i,'rl'r*i;il;r"lo",-i

*.,Jlililil"ii;,-?;r'rt* L "

de lucru care irruoduc in calcul umiditatea r" ry;g= ae ctasa ni".i datd in tabelul

oe

t
il

'

,u

:"

4.4

IrIa;
'l tt

Elemente conDonente ale saroantelor

Ti

cqfi.cieLfii parliali. de siguranli" definifi


solicitErilor, cu valori date in tabelul 4.9.

surrt coeficienfi ai condifiilor de luc.ru ce 1in seama de durata de aqiune a incarcErilor, valoarea lor find datd in taielul 4.g;

in

func$e de tipul

t
Tabelul4.9
;Nr.crt Valorile cocfi cicnfilor
nLi

Solicitare
Incovoiere Intindere:

Simbol
Y

Valorile coeficientilor
1,10

pentu clasa de

r:' I

ln secliuni
Incovoiere staticd.
3

firl slebiri in sectiune cu sl6biri Compresiutrc in lungul fibrelor gi p'eryeodiculq pc.direcfia

.Yr.

1,;0
r.40

Ir,tirrCcrs in lungui iibreior


+

fibrelor
bilaterala

:' '

'

Yc

r25 r25
1,10

Forftcare in iungul fibrcior

Compresiune in lungul fibrelor


5
-

unilaterali
ForfecarE in plan normal pe directia fibrelor

Yfu

'lr

l,l0

Forfecare in lungul fiUreioi=

d;5

lorfecare in
fibrelor

ptan norrnd-iJ-AGiiu

$AIIPANTE DIN LEMI\I'. PLAN fuiwgLffOARE, PLAN $ARPANTA


- alegereatipului structurii de rezistenp a garpantei, p reaLizar:ea planului garpantei, a.-secliunilor transversale gi longitudinale udrnale pnn

Modulul de elasticitate

la

in"oroiere

Tabelul4.S

" ,, '

schemelor statice, a modurilor de incircare gi


elementelor,

$arpanti

(in concordanfi cu planul invelitoarei), in

vederea detenninErii detefrnini


,

a lungimiior de e calcul ale

cblcululdever$fo a$R.-&glementelor$arpantei
- intocmirea

elctrreuhi$lmaterial lemnos.

Alegerea tiputui de Sarpanfi e forma forma gi Albgerea tipului structurfi da rezistenp a garpantei are in vedere portar rle portante dimensiunile in plan ale clldirii proiectate, poaifra,elementelor structurale (existenta,qor ziduri sau grimi hanwersale sau longitudinale), mirimea inciiciri inciicirilor le de ordin on ianta qi tipul invelitorii,.funcliunile gi amenaj5rile podului cit 9i cerinlele
tolodului de
elasticitate

arhitectural impuse de beneficiar. Cele mai importante criterii in'alegerea tipului de garpanti sunt : mdrimea deschiderii transvprsale a clidirii pozilia eleniente'torportante ale In fimctie de aceste date se alego una dintre soluiiile de garpanli prezsntate.

"

clidirii. -_

rls uut rentn - 4

4.5

din lemn 99

Plsn tnvelitoare

Pentru a determina configura{ia in plan orizontal a unui acoperig cu mai multe intAi se alcdtuiegte linia de contur a steaginilor, apoi dreptele de interse4ie a 'aPe, 1;planurilor de scurgere, gtiindu-se ctr intersec{ia planurilor egal inclinate fafe de se proiecteaziin plan orizontal dupi bisectoarea unghiului format de urmele ilor pe un plan orizontal, care sunt tocmai liniile sfi.ea$inilor.

Pdnd la pat-u plane de scurgere (ape)

La cli'dirile de forml dreptunghiulard in pran, acoperigurile se reari ue,azi cu

li

anume:

succesiv cele cu li{imea mai mic6.

-creast4 Z-cpramL, 3 -dclie.

rntersecliile

,"j]* ""i:, orizontale Iatersecfiile

incrinlsT q adun[ apele (cu unghiuri intrande ur"


se numesc creste.

T##ilEil'J$rill* se ntrmesc coame, iar ^u"rrffiot


," numesc dorii.

Figura 4.16 Plan acoperig

Plan garpantd Intocmirea planului garpantei se face dupe stabilirea formei acoperigului rezolvarea planului acoperig.

gi

4.6

Prevederi

calculul elementelor din

lemn
:

f'01

indepanat invelitoarea gi astereala.

Planul $arPanti este o vedere de sus a parpantei considerindu-se c6

s-a

Greutzrtea proprie a elementelor garpantei eg eyalgsazi prin calculul volumului Iernn gi folosirea masei volumice (tabelul 4.4), utilizind relaliile generals: .

'

incircareanorrratS.
sl = b'h'P' gi = o'el

::

ldaN/ml

(4.2) (4.3)

ar

- inci.rcarea de calc,ul

'[da]Iiml

calculul.de rezistenfi.
ar

In figura 4.2R eqfe prezentat planul ga,.pantf,-pentru


subcapirolul 4.8.

exemplul de calcul din.

b gi h

- reprezintS. dimensinile sec-fiunii tansversale a erenienturui, fmj p - masa volumic.e a lemnului, [kdmt] n - coeficientul inclrc[rilor (tabelul 3.7).
pe elemente in pozilia cea mai defavorabili" eu : valoarea nonnati Fp (tabelut 3-B) valoarea de calcul lr= n Po, unde n se ia din tabelul3.9.

4.6 PREVEDERT GENERALE PENTRU CALCULUL

ELEMENTELOR DIN LEMN


Uaicuiui garpanteior ciin iemn se face conform prevederilor din qormativul
de ,.

inedrcdrile utile se datoreazi proceselor de'exploatare. in mod curent utiii se considerl o forfi concentratS, acfionind pe direcfie verticall"

solicitare'din gruparea fundamentaln a acfiunitor gii cele mai defavorabile carbcteristici ale materiaielor.

Verificarea comportirii elementelor garpantelor din iemn se face la starea limit[ ultimd de rezistenti qi stabilitate (corespunziloare epuizirii capacitifii portante) r5i Ia starea limitl a exploatiiii norrnale (corespunzitoare aparilqi deformatiilor,: excesive), in calcule ludndu-se in considerare ceie mai defavorabile ipoteze de

fncdrcdri

Si ipoteze de tncd.rcare
se

incdrcdrile de care

line seama la dimensionarea elementelor garpantei sunt:

:'' inclrc6ri dinvdnt, :. incirciri utile. ' apiicarea metodei stirilor limita, incirc6rile se iau in considerare cu intensitf,tjle lor de calcul gi nomrate. +Incdrcarea permanentd este dati de greutatea proprie a invelitorii gi'a. elementelor gaqpantei, considerate uniform distibuite pe suprafa{a de acoperig. Evaluarea incdrcdrilor de calcul pe m'de suprafap se face pebaza greut{ilor tehnice ale materialelor sau a inc[rcdiilor normate (tabelul 3,3 gi tabelul 3.4) gi a coefi cienfilor incd.rcirilor (tabelul 3.7).

in

incf,rchri permarente, incdrciri din z6pad5,

incdrcdrile, din vdnt aclioneazi pe direcfie perpeniicular[ la suprafa{a i, ca sarcini uniform distribuite, iar in calcule se iau in considerare cu rile normate p"" gi de calcul p,', determinate conform prevederilor capitolului 3, cu, iile (3-i0) +i (3.10a). Elementele garpantei (asterealE, gipci, clpriori, pane, popi, clegi gi tilpi) se la. inc6rcdrifu$gglfcul stabilite conform standardelor de aptiuni grupate-in ipotezs de focdl-Qe; - ipotezn I - inclrcarea permanenti * inc[rciirea din ziryadl, - ipoteza a II -a- insercare^.Eltlrraneffa + incircarea exterioara din v6nt (la care se adaugl efechrl sucfiunii interioare, cind aceasta are valori semnificative) + jumEtate din ac;iunea inclrcirii din zilpad\ ipoteza a III-a - inc5rcarea permanentd * incircarea util5, aplicatl in pozifia in care produce cea mai defavorabili stare de solicitare,' - ipoteza a IV-a - incircarea permanentE * inc5rcarea exterioari din vAnt (la care se adaugi efectul presiunii interioare).
Dintre aceste ipoteze de inclrcare,.la calculul $ipgilcr nu se iain coisideiare III, deoarece circulafia pe acoperigul in executie (q" caz) trebuie si fie "".r* asigurat4 pe podini de repartilie a incircirilor sau numai pe cipriori.
peasemenea ipoteza, a fV-a este valabil[ doar

Pentru acoperigurile cu pantit micE, situate in zone cu eolomerare de praf il se considerS. gi incrrcarea din praf industrial ca inclrcare util6 (conform i 3.8). incdrcdrile din zdpadd aelioneaza pe direclie verticalfi, ca sarcini unifonn rite, iar in calcule se iau in considerare cu valorile normate pr" gi de calcul pr', inate conform prevederilor capitolului 3, cu relafiile (3,8) ti 6.g1.

rplteza
r

in cazul acoperigurilor
,'6-t,l,,i

foarte

: t]Solf- amnlasate in zone ctt valnri tncri qlp nrecirrnii rlinqmina Aahooi a

iw[u

- ?

brr calc.ulul elementelor din lemn

Calcalal capacitdyii portantu a elementelor


Reiaf;a general6' de calcul a capacitiifii portante la diferite solicitrri, coororrq; pentru elementele de tip barr din remn [19] rr*pH,;;;" F, =

Deschideri de calcul gi deforma;ii admisibik


Deschiderea de calcul (1.

a elementelor diu temn se stabilegte in func$e de

;:tipul elementului de consFucfie, de schema

Ri'Si .mri

"u,""1i*ru

unde:
F1

"*rilil;-*:{ (4.4)

statici adoptatE gi de naturareazemelor. La grinzile simplu rezgmiata, care spijini direct pe ndir:re sau prin intermediul centuri de beton armat deschiderea de ealcul este considerate esale cu lumina i, majorati cu 5o/o (figura 4.17), lungimea de rezemare a acestora nefiind mai
de 20 cm.

este capacitatea portante (intindere, compresiune,

R;'

[N'mm ], rezistenfa tie calcul ra solicitiri *i.,, stabiliti in


materialului lemnos,

barei din lemn masiv la solicitarea "i" incovoiere, forfecare, etc.) in tNJ sau

Pentru grinzile sirrplu rezamate ce sprijini pe grinzi sau st6lpi qi la grinzils , deschiderea de calcul (lr) se considera egaE cu distanla dinte axere

func,tie de specia,i caritate a lemnurui * o.]*"a+iii. J. l exploatare a elementeror de construcfie, stabiliE.ooio* rrr"uu

{e

cr.asa de

t t
L.
L,

de clasa cie exploatare a elementelor de constructie.

si - caracteristica seclionari (drie, modul de rezistenfd), sau [mm3], m1; - coeficientul de tratare a lemnului, conform tabehl;i [mm2] 4.10, aat in r"nciie
Tabelul4.l0

in [N/mm2],

lrol;

'

Fig.4.l7 - stabirirea deschiderii de calcul la grinzi din lemn rezqmatepe zidarie in cazul grinzilor cu confiafige (figura 4.18), deschiderea de calcul va fi: - pentru traveile "1..(n-1)",

Lernn trarat

in mas{ auanO maxirnG-jbO

l'

mm grosime pent-u: - modulul de elasticitate

=lo

*a
.

(4.s)

- pentru haveea'on"

l"=lo+1,5'a

L
(4.6\

a evitl-suprad'imensionarea elementelor de construcfie din condilia de asigurare a stabilit[1ii laterale, la proiectarea acestora se vor respecta rapoartele rnaxime inne dimensiunile transversale (tabelul 4.i l).
Condilii oe asigurarc laflambijffi
Cand nu

Pentu

L,
Nr.c,rt
I

Tabelul4.ll
Raport rvin h/h

existi reazemelntermediG
earr

t
+

UanO se aslgura ngidizarea

lafurii comnrimate cll nane Cind se asiguri rigidizareaiatu


\_ano se astgura

tienri

4/t

L,
Fig. 4.18 - Deschideri de calcul la grinzi cu sontrafise
Elementele structurale din lemn se verific6 in mod diferit din punct defprmabilitllii, in func$e de tipul solicitirii la care sunt supuse,
de vedere

5^
6t1
zona

plangeu

comprimati" cat $i in zona instinsl

ngd*area elementului in planul flambajului atflt in

9/t

al

uur lgll,lll '

,+

4.5

hevederi

calculul elementelor din lemn I05

Pentru elementere incovoiate se fag verific'ri ale valorilor defornafii maxime finale sub incllarile.efective (f,o), "*"*" "oo,p#""1"r*ile deformalii maxirne admise (f6,j din tabelul 4.12.

'fi,io", -'.sigeata instanianee, determinati pe baza incircdrilor permanente p (neafectate de coeficienfii de incdrcarg), pentru secliunea brutE
a elementului,

Eiernentui de constructie

valoareaoerorm@Tabelul4.12
funcfie de deschiderea de calcul elemcnte de constucfic cu caracter:

0.t

}ilm

I Giinzile ptan5eetorzinG
crr finicoi,l,il-*g^rt t9il8 cu frnisaje din tencuiald

cont de modulul de elasticitate medirl E!, flpsr sageata instantanee, determinati pe bazaincircirilor temporare nomlate ' ate de coeficien;ii de incircare} pentru secliunea brutii a elementului, finand de modulul de elasticitbte mediu E tr,1tabelul4.61, IQ"r- poeficientul ce fiue seana de fluaj gi de:clasa de exploatare a construcfiei 4.13), fi - deformatia din curgerea lent5 a imbinE"rilor (tabelul 4.14). Pentru o inc6rcare uriifoml distribuiti , q, sdgeata instantanee se calculee"4 cu relalia:

r
Rigie qi stdlpi ia pereti cu finisaj din lemn gi: finisai din tencuialE

'r"r relalia
I

5 q.l1 -J[n'ffi I
P.l3-

[*trt]
[run]

(4.e)

iar penru o incircar6'concentrati

P, slgeata instantanee se calculeezl cu

plini:
cu

Ferme din lemn, cu gruut cu tnrma

^ -N 4g Er.I
=-.-

(4.10) Tabelul4.13

imbiniri

cu

tije
Clasa de durari a incirclrilor

Coeficicntul K

urmd.roare.

Deformaliile (sigelile) maxime hnale din incovoiere se stabilesc cu


f *o

: fi +f2 +q +fc

unde: i1 - sigeata datorati incErcirilor permanente,


f2 - sdgeata

lmml

(4.7)
Tipul imbinAiii

Tabelul4.l4
Deformalia maximi datorati curgerii lentc aimbinErilor,

de fi"-. Deformafiile fr li fz se'stabilesc ca valori finale, tinandu-se cont de fenomenul de ftruaj ce apare pe_durata a inci.rciriloi'ii ae-,i*a de exproatare a fe,p-cfiune consitrucliei cu relafiile :
.

- sdgeara darorari curgerii lenie ainbina.ilor, f" - contaslgeata iniliali a,grinzii neinclrcate. Pentru deschideri <-6,001n, grinzile din lemn cu secgiune simprl se rearizeazl in mod obipnuit farA cgnqasdgeata ji"nu ,. g. seama

fi

dqlorati incircirilor

t"*por*",

1d+lm>2.0mrn

I pfectiv

in

Notaliile din tabelul 4.l4,rcprezinti: d re,prennti, diametrul tijei, tijl 9i L*- capacit*ea portantii minim5 a tijei.

I-

efortul

: f::
fr
unde:

fi,.i".,(l +Ko"r)
fz.ino(1 +Ra"r)

lmml

(4.8a)

'.:Bare din lemn solicinte Is tncovoiere dreaptd


Verifictrile
eare se fac in acest caz, sunt unn6toarele
:

lrun]

(4.8b)

4-5

Prevederi

a)!'erifrcarea de rezistenfi
,,

calculul elernentelor din lemn l0?

Mf

Ri .Wfi," ,m',,

lN.mm l

(4.15)

i'::S.:*""::9"::^3-:=::"11!,,.":*par6momenrurmaximefecrivr,r*,ce:

l,'*"""i1,,,10#.i?i::T^Tfl elementuiui, Ivf, relalia ce trebuie si fie satisficuti

:11":;tu:J{;;;;;;;-:#;ilffi fiin*

ft" - rezisten{a de carcul.la incovoiere, in [N/mm2i, conforrn rera$ei (4.1), \trF*- , sP-a - modulul de rezistenga pentru secliunea cea mai solicitattr, pc direcfia x-:q respectiv y-y, putind fi
dae6 elementul nu are srlbiri in secfiunea de calcur, dacl elementul are skbiri in secpiunea;;;;i, %* m1- coeficientul de harare a lemnului (tabelul i-l0} MJ, r4"/ componentele momenturui io"oroi"toi*"xi- efectiv, dat de o umitE combina{ie de incercari pe direcfiile (x_x respectiv y-y).

wu"'

Ri'-

W,s1.s1-Jnodit1*

rezistenla de calcul Ia incovoiere,

Ti:r:_y,p."t " ri.ii*ru'La m"i soliciratE, Yl*-*:,":tementutnuaresrabiriiiJ*Ir;;;;H;i -dacd elementul are sllbiriii,il;;;;;;

[N/rnml,

cu valoarea

b) Verificarea de rigiditate (deforma{ie)


Se

!"o
<ie

#_i*j"li],

orJ_TI"

a I emn

ui

su pu

n"il:#:j:iincovoieror incErcEri.

llll".,i,xl,*u, rrrtrxtma *r:,-""r,::::31^xilefecliv,_d;;;;;;;:"ffi ce poate ap'rea in elemenr dinr-o

s ta incovoi ere (tabet ur 4. I 0),

verifici relalia (4.13), unde: +_


-@

**G

lmrn]

(4.17)

combinafie

b) Verrficarea de rigiditate (deformagii)


Se

verificd relalia:

f."- (
II1 Caie

f".

deforrnatia maximE frnalE din inc ovorere ce poate aperea dintr-o anumiti combinapie de incdrciri f*-* $i ft o - se stabilesc cu. relafia (4.7), din componetele incircirilor de pe direcfiile x-x, respectiv y-y, f"d" sEgeata admisibiln, avind valorile din tabelu l4.lZ.

f.*-

lmm]

(4. t 3) ce Poate apirea dintr-o

f* - deforrnalia maxim4 finali din mcovotere combinape de incirciri,


f16,"

Bare din lcmn soricitate ra compresiune axiard paralerd cuftbrere


Relalia de verificare a elementelor solicitate [a compresiune " este urmitoarea : Sbrele

anumifi

- sigeata maximd admisibil6 (tabelul 4.12).

'

axiali paralel6 cu
(4.18)

Bare din letim solicilate la incovoiere oblicd


a) Verificarea de rezistenl5

N,

sC,,
[N], ce-i revine

C'll

N;qse

in.'@srtl4

anumitE. combinafie de incirc5xi,

elementurui comprimat dintr-o

Din funct de vedere al rezisten,tei, barele supuse la incovoiere oblicr rela{ia:

capacitatea portantq4.ebaentelor

verifisi

cu

simplE, solicitate laceryqsiune paralel6 cu rela$a: "u

din lemn masiv, al.6nd se4iunea frb*lg r" determind "ao


(4.19). pararerd

tMIr*M} ., --

Ml
:

Ml

(4.14)

C, = Rlu'A*oor'gr'Dr,

tltq

['

urrde

M.* , M.Y - capacitilile portante la incovoiere statici principale


de ine4ie ale sec{iunii transversare, relafiile de carcur

F"*
pe direcfiile a:<elor

MI

Ri .Wfi"u,

.m'

fiind:
(4.15)

Ara"u

calculati conforrn relafiei.compresiune (10j, aria secliunii de calcul a barei sllbite,

re1sfnfa

de- calcul la

cu fibrere,

[N/mm2],

[m*r],

cu valorile:

tN.mm l

rs uur lemn - 4
lr"arcur

4.6

Prevederi

calculul elementelor din lernn

, '..,. flambaj, , "i' A"a"ur = 4A*t 13 S Am, , pentu sEgliuni in care sllbiri:le depdgesc flambaj,
Aoa9,,r

= ,4'56, pentrr secliuni in.qare sldbirile nu depEgesc 25% di secfiunea bruti gi nu sunt pe fefgle paralere cu directia de calcul,u-

coeficientul de zveltefe a barei, limitat Ia valorile l..(tabelul 4.16),


calculat cu relafia:
,, I, ^ A =_

din secliunea brutE gi nu sunt pe felelqpanlele cu direclia de:calcul,la;

;,

,,

unde
i
I

;:'

g.ZZ\'
lungimea de flambai (tabetul4.17) (4_23) transversaie

= An6, pentru secfiuni in,care sl6birile sunt simetrice, am pe fefele paralele cu direcpia de calcul la flambaj, in cazul sli

fi :./* - raza,degratie
YA

i lf=

nesimetice, arnplasate pe fe{ele,paraiele cu direc{ia de flainbaj,


ilIT"
Q"
li

barele,r

umrAnd a sij calcula la compresiune excentrici" coeficientul de tratare a lemnului (tabelul4.10)

- momentul de iner{ie al secliunii A- aria secliunii transversale.

coeficientul de flambaj, limitat la valorile din tabelul 4.15, determinf, cu una dintre relaliile 4.2A sau 4.21,

se

Tabelul4.l6
Dequmkea elementelor

Tabelul4.15
t,
0

Coeficienti dc zveltcte maximi admigi,


nenfnr

Valorile coeficienlilor de flambaj {p; l,000


1,000

l0
20 30

o gq?

1,000
0,98E 0.961

0,990

_o,sog

0,ef5
4,922 0,866

0,999 0,986 0.958

0,

0,

0,984
0"954

0,982

0,979
0

0.ss0

0,ee6 l0,ee5 l0,ee3 0,977 | 0,974 I 0,971 lt


O,E7E

La grinzi cu 'rbrele ti arcc: - tilpi, diagonale gi montanli de reazem - celelaltc elemcnte


120
150

0,928 0.800

40
50

0,918 0,859

0,192

784

0,808

St6lpi secundari (la per4i, Iurninaroare, eft.) zibrelelc stdloilor cu secti

150

0-722

Tabelul4.lT

Tr.anslafie gi rotire impiedicatc la ambele extremitdg

0,087

0,o78

Translafie impiedica6 la ambele extcmitali, rotire impiedicari la o

Valoriie coeficientului de flambaj, sunt:

extremitate

s"

:1- o,8r+)' 1
\100/
3100

'

pentru )" <75

(4.20)
Translalie impiedicat6 gi rotire liberd
la ambele

q. =12
In care:

extremit{i

lr=

pentru l. > 75

(4.21)

t
din Iemn - 4
4.6

hevederi

calculul elementelor din

lemn

111

t_

Translafie gi rotire inapiedicati la o extremitate, nanslalie liberE gi rotire impiedicati. la ceiaialti extremitate

mr=

Trarulafie gi rotire impiedicat6 la o exrremitate, translafie liber6 gi rotire parfiald la celalalti extemitate

I,V
I T,I

lr=

1.201

1,60, la piesele de rezem (Figura 4.l9c,d), in imbineri cu pene perimetice care au fibrele dispuse normar pe fibrele elemenielor imbinate (Figura 4.19e) precum gi la suprafefele de reazem ale consfucfiilor din lemn, (Figura 4.19g) mr: 2,00, Ia striviri sub gaibl.

t t

ttl {+

h= 1.501

fJ

Translalie impiedicat6 gi rotire liberd ia o exkemitate, transla{ie libern gi rotire impiedicara la cealalta
exr.emitaie

T,V
TT>

[:2.00

t
t,

Translalie gi rorire impiedicatl la o exhemitate, tanslalie gi rotire liber[


ia cealaltE extremitate

ty
F'll

h= 2.00

Bare din lemn solicitate Ia compresiune perpendiculard peJibre


fibre esre urmEtoarea:
unds

Relaiia de verificare a elementelor solicitate la compresiune perpendicular[

L:
pe

N, SQ,
l\; Q'

(4.24) dintr-o
i;
.,

t
.]

forla axiall maximi


anumit[ combinafie

de

ffi, ce-i revine elementului eomprimat incErciri, relafia:


I],q

capacitatea portant5 a elementelor din lemn solicitate la compresiune perpendicular pe fibre, care se determind cu i

Q, = Ri, .A" .mr" .m,

(4.2s)

FrC

Acr
Ac

flTc mr

rezistenla de calcul Ia compresiune pelpendicularE pe fibre, [N/mm2], calcuiati conform relafiei (4.1), aria de contact dintre cele doui elemente, coeficientul de tratare a lemnului (tabelul4.l0), coeficient ce iine cont de modul de rezsmare, cu valorile: m, =,1,00, pentru elemente la care aria de contact (reazem) este qg4l[ cu aria elementului comprimat (Figura 4.19a), precum si raimbinailiu i crestiiri laterale, (Figura 4.19b),

7..
Figura 4.19 Variante de rezemare a elementelor din lemn

rr
din lemn - 4

!.7 - Calculul elementelor

ale

lor

11

Bare din lemn solicitate la strivire

obticd

,..

:: \ . .;

strivirea obrici apare ra imbinarea elementelor comprimate sub un anumit unghi (figura 4.19f). Relalia de verificare a erementeror qotigitate ra compresiune sub un unghi o {a1a de direcgia fibrelor materialului lemnos este urnritoarea:

Formulele de calcul pentru .detergrinarea componentelor incircdrilor de pe f ( gi , gl , p'" ) pe .cele.doui direcfii, sunt date in tabelul 4.1g.

Incdrcarea
permanentA
E+

t4l8
8i" =80'b'cosa
8"., = E, 'b.
cos2 cr gto,,

N,SN,
unde

tNl

(4.26)

.din zApad[
din v6nt

= 8o 'b'sin a

&
P"

BL =g".t''sies.cosc,
0

N;

incErcarea maximi,

n:::T^?:Iliili: fi brelor elementului respectiv,


N,

[N], ce_i revine elementului comprimat dinto d" inllrcari si care face un unghi a cu direqiaj

Pi;r: p, 'b
P,

utili

=P.,cosc,

& = P'siqcr

capacitatea portanti a erementeror din lemn, soricitate la compresiunei


sub. un unghi u, fa{d de direcfia fibrelor, av6nd secliun.u se clefermini cu rela$a:

,irpif

,urr,i

th[
UI

(4.2:7)

Q,

cr

unghiul pe care il face forta d9 compresiune cu direc,tia respectiv unghiui sub care se imbinr cele doue eremenre.

4.7 CALCULUL ELEMENTELOR COMPONENTE

$ARPANTELOR
Astereala

ALE

Figura 4.20 - stabilirea schemei de calcul gi a inclrcaiilor pentru astereali.

url] iemn - 4

4.7

Calculul elementelor

fiind cele prezentate in capitolul4.6.

. Se aleg dimensiunire asterearei (b x h). gi se determini secfionale W.ey{mm3l Fi L{r) tqmol pe airecfile pri"riiia, calculul asterealei se face la incovoiere oblica

a.;"S"

""p"i;-;irerafiile

de

$ipcile
Schema statici pen!ru calculul gipcilor se consideri grindn o simplu cipriori, cu desehidereade carcur egari cu distanfa dinrc cafiiori , do Asemeni asterealei, gipcii se face ra io"ovoi"re obrici, etapele -carculul relafiile de calcul luAndu-se din capitolui4.6. se determini incirclrile aferente unei gipci din incdrcirile permanente, c zilpad\ din vdnt gi din incrrcarea util4 dup6 care ie proiecteazi. pe direcse norrnali tangentialE (conform figwii a.21), Formuiele de calcul penhu deterrninarea componentelor incdrcirilor de gipcd ( ei , el , pi ), pe cele dou[ direcfii, sunt date in tabelil 4.19. pe

t
I

Tabelul4.19
8i,y = 8p 'd. 'coscr

8i* =

8p '

d, 'sin

c
5

E\"

E, ^d"'cos2 c,

gta* = g. . d, .sincr. cosc


pv
bZ
o3
s

P"'= P"'d.
Se aleg dimensiunile asterealei (b
secgionale W*g, [mm3] giI*s; fmma]

x h). gi se determind

Se calculead rezistenla de calcul la incovoiere ft cu relapia (4.r) iar apoi se face verificarea de reh$entE cu relafia (4.14). Momentele incovoietoare efective M5 si vL sunt calculate cu incirclrile de caicul (in ipoteza r) iar trai gi u; se derermini cu relaliile (4. r 5), respectiv (4. r 6), ca fiind-momentele rezistente pe direcliile x-x, respectiv y-y.
A 1^

Figura 4.21

Stabilirea schemei de calcul gi a incf,rcirilor pentru gipci

+. LL.

verificarea de rigiditate se face cu relafia (4.17), f ,ao luAndu-se din tabeluli

Cdpriorii
Schema statici a cdpriorilor poate este o

grindi simplu rezematii pe pane, cu

Daci verificirile nu sunt satisfbcute,


caiculat gi
se reiau calculele de verificare.

se aleg dimensiuni noi pentru el

fErd consoli. Dac[ exisfi panl de creasti care reazemi pe m pop, atunci schcma este o grindi simplu reznmatl" cu deschiderea de calcul egal[ cu cea mai mare

dintre axele panelor consecutive.

Du.jil$ cre.asli existi solu{ia de ngll prinsl intre cipriori gi cleEti,.sc}rema de va fi ;{. gnnda simplu rez:lmzth, cu consoli pe deschiderea dintre pana
9i,q..,igla

nediari

de creast6.

I--i_

116

Acoperi$uri tip tarpante din lemn - 4

4.7

Calculul eleryentelor componente ale $axpantelor 117 Tabelul4.20

ti)

crpriorii se pot calcula ca griirzi orizontale'cu deschiderea'de calcul d2 (distanta pe orizontali dintre axele panelor); inclfcate:iu sarcini verticale unif,oirm : distribuite sau ca grinzi inclinate, de deschidere 12 inc6rcate cu sarcini normale pe axa . grinzii Si uniform disfibuite pe lungi4gea inglinati a acesteia.

lnclrcarea
Permanenti din z5padl din vdnt

Componentainctrrcirii pe astereali pe dircctie normaltr (v-v)

& &
P"
P

gi = go 'd. 'cosct

in figura 4.22 st;rrrt p."r"ntate

schema Oe iatCul

incdrcEriior pe cipriori pentru varianta a doua de Calsul.

gi modul de
:

aplicar-e at

g!=g..d".cos2c '
Pf; =
Py

p,'d"

UtiE

=P'coso

Se aleg dimensiunile b
secfionale.

x h ale clpriorilor gi se determinE caracieristicile

Se calculeazd rezis0enla de calcul la incovoiere


face verifrcarea de rezistenfi cu relalia (4.1 1).

ft

cu relalia (4.1) iar apoi

se

Momentul incovoietor efectiv

Ml

est calculat cu

incircirile de calcul (in

ipotezzii iar l"i; se detemini cu relafiile (4.12) cafiind momeniul capabii. Verificarea de rigiditate se face cu relatia (4.13), f luindu-se din tabelul
4.12.

"a

Panele

t:

g"
c

Hlt

Schema staticl a panei se consider[ o grindf simplu rczemattr pe popi, deschiderea de calcul fiind distanfa dintre ferme. CAnd pana este prev6zuti cu contrafige longitudinale, deschiderea de calcul, 1", se considerl ca in figura 4.21. Panele pot fi drepte sau inclinate (frgura 4.23), calculindu-se la incovoiere
oblic6. Schemele de calcul gi inc[rc[rile aferente panelor se iau conform figurii 4.23. flnlndu-qe cont de existenla contravdntuirilor longitudinale' lncercerile care aclioneazd asupra panei sunt cele tansmise de cipriorii care reazemd pe aceasta (permanente , zhpaild, vdnt 9i util6) 9i in plus, se ia in considerare
greutatea proprie a pamidg

Ep'o
p,i.,n

deegl&*ntru determinarea componentelor tuturor incdrcirilor de pe pan4 Gl,el, p3, P ), p,riiffi aoua direclii:pi"incipale de ine{ie' sunt date in tabelul
Formulele 4.21.

*n)

Figura 4.22

Stabilirea schemei de calcul qi a inciroirilor pentru cdpriori (solutia cu panl de creastii )


.l

observi c6, in ipotezele in care nu se ia in considerare vintul, panele drepte se pot calcula la incovoiere dreaptfi" dup[ direcfia axei y-y, normali la ana panei'
Se

Formulele de calcul peritru determinarea componentelor incirc6xilor de clprior ( g; , e! , pi ) pe direefie normald axei lui, sunt date in tabelul 4.20.
Calcului cipriorilor se face la incovoiere dreaptii, etapele gi relafiile de caicul
lu6.ndu-se din capitolul 4.6.

Se aleg dimensiunile pentru pane (b x h) $ se determind caracteristicile ' sectionale W.or li kyl Pe direcfiile axelor principale de inedie.

t
i
Tabelul4.2l
4
bg

t
El,y = 8p

'l

+ 8p,,p

t
p3,,

p,
P3,,

=P"'l'cosa

=p".l.sina

gf,

Go'l+gr.o).cosc

sf., = Go' I + go,,o)'sina


g?a,

El,,y = g, 'd, 'cosc

t
t
t
L

= Er- d, .sin a

P. = P-sina

Popii
le 5i, in tuncfie de tipul lor, preiau in mod

Sunt elemente verticale sau inclinate solicitate la conpresiune p4raleia cu

diferireacli;ib

;t;6; \,

asrfel:

a)Popii verticali:

se consider6 elemente centric, articulate la ambele capete, _comprimate lungimea lor de flambaj, frind egali cu indllimea lor, r{, considerati pdnd sub panE, (ftgura 4.24a) - se verifice h compresiune cu flambaj.

l,

L
L

b)P opii incliqgli1r+,

pAni sub pan6. Se aleg dimensiunile secfiunii transversale

- preiau rea4iunile aduse de ne***%*eafom schemei din figura 4.24b. - se considerl at6t ei cit gi coa.da iEtAEsA articulaf la ambele ""pet", de flambaja popului inclinat , ests egall cu inilgimea popului

]rygry*

b;

a popului.gi se determin[

aria

Figura4.23-Stabilireaschemeidecalcul9ia?rrc5rc6rilorpenfupane
Calculul panei se face la incovoiere oblic5 (sau dreaptE" conform observaliei de: mai sus), cu incrrcdrile determinate conform ipotezelor de incercare o" ru lii relatiile de calcul fiind cele prezentate in capitolul4.6. "tup"i"

Calc.+lul popului se face la compresiune in lungul fibrelos, unnand etapele de preciz4fg in paragraful anterior, capitolul 4.6,

t
L

t
".
_ijg_
te din lemn - 4
de calcul

i alcdtuire a unei

;;sur

t^-rvlla(I

LL \

tal

Aria de strivire este diferiti in firnclie de existenfa sau inexistenla cepului la - talpl (figura a.25). Verificarea tiilpilor sub popii verticali se face conform preciz5rilor din .!9 paragraful anterior, cu relaliile @-zg si (4.2s) iar verificarea rilpifi de sub popii inclinali conform paragrafirlui preceden! cu relaliile (a.26) (4.Zii 9i Duptr verificarea dimensiunilor fiec5rui Ltemlnt Aiurp-i"i, se completeazd planul SarpantI cu poziliile gi dimensiunilor reale ale elementelor, rezultate in urma
imbinarea pop

calculelor.

.^)

b)

4.8
Figura 4.24
R _

Stabilirea schemelor de calcul pentru popi

EXEMPLU DE CALCUL $I DE ALCATUM.B A IINEI $ARPANTE DIN LEMN


t rule g,enerae

eiatia de verificare este (4.1g), unde incdrcarea N; : No Se aiege sectiunea transversali a acestora gi se deiermila capacitatea portantl tn c.mpresiune in rungur fibreror cu reratia (4.19), unde
('1

.: l)

.si se

iimiie.azi la v2lnrlls di:r t_ab,eld 4.15.

e" ,,

""rruiJJ;;(*20;;

Sd se proiecteze $arpanta din lemn pentru clidirea de locuit p+lE, prezentati in capitolul 1, avdnd datele generale precizate in continuare:

nl;r;.--

I -*-t---4=.- tri T: gv ,vvsir ^+^ 'l- l^^,,:+ erw drrryiscta r [lrr]ud.raa,

Tdlpile
'H

Structura de rezistenfE este

c[rlmid[.

alcituiti din pere;i portanfi din zidirie de

sunt elemente supuse la strivire dreapta (compresiune perpendiculard pe fibre) in cazul popilor verticali (figura a.25) la strivire subun *u*it 9i u'nghi io ' popiioi inclinali (Detaliul C, figura 4.7b). "*ui

$arpanta se executa din lemn de rr.ginoase, tratat pe suprafafi" avind: clasa I-a de calitate, pentu elementele intinse; clasg a II-a de calitate, pentru elementele comprimate sau incovoiate; clasa 1 de exploatare din punct de vedere al condiliilor de umiditate.

lx
t

l''

unde notafiile reprezint6.

invelitoarea este din $gle piofilate, cu panta invelitorii de 35o. Dimensiunile in plan pi in elevalie ale cl6dirii de locuit sunt date infigwa 4.26,
:

/ft1

deschiderea transversali a clndirii; D - Iungimea totali a cHdirii;

- inillimea la streagini; io - inllfimea garpantei.

Figua 4.25 - Stabilirea sunrafetelor

de strivire ale

ritnitnr

cr,l,

-^^t

4.8

Exem

de calcul

din lemn 123

cEpriorii

se aleg cu sec{iunea dreptunghiulari gi se dispun la distan{a de g0 cm

LEvaluarca tncdrcdrilor
a).

incirciri

valorile normate gi de caleul ale incarcrrilor din greutatea proprie


i sunt date in tabelul urm[tor:

permanente (din greutatea proprie a aeoperigului).

|']
a

Tabelul4.22

t
Figura 4'26 Dime6riunile plan in 9i in elevafie ale

clidirii
b). incircarea din zlpadiAmplasarea fiind in Timigoara" construclia este incadrat5

Alegerea Sarpantei
Pentru dimensiunile in Nlan gi in elevalie ale clbdirii proiectate (figura 4.26) o garpanti. pe scaune, cu bopi verticali, avdnd schema de calcul gi di
se

t
in zona zonirii teritoriului la ac{iunea ziryezii Valoarea normati a inc6rcirii din zipadi se stabilegte confonn STAS 0l0I/2L-92 /5/ cu urmltoarea rela$e de calcul:
de vedere al

ii-g! din

"A"

din

figara 4.27"

po":&%
unde:

q,

tdat'{/m'?l

c,=

Rezulti valoarea normatd

daN/m'z - greutatea stratulul dc bazi pentru mna climatice 'An' 0,8 - coeficientul de expunere pentru condilii normale de expunere. cr1= 1,25 - coeficient cu valoarea maximd in varianta tr.
a

:9A

incircirii din zipadi:

p,"= 90 x 0,8 x 1,25 - 90 daN/m'?


Valoarea de calcul a incirci.rii din zipadE este:

Fiqyu
ciispuse la 34em.

" invelitoarea din figle Nrofilate qcezari ne R\rnfilqtc este ccre agezati crrnnr* rrioi-^i orizonble pe suport din gipci

4.27.Secfiun"

ut

Prt -Y'a,F.rl

yp- coefiqigntul parfial de siguranli, care se calculeazi astfel:

Fermele $arpantei.sj_ pozilioneazl pe pere$i transversaii de rezistenlS" amplasagi la disranfa de T =4,85 ;.-' - -

Tr=To-0,4

8,

>0,3yo

F
din lemn - 4
de calcul si

alcltuire a unei

din

lemn 125

'.{
,T

Tp =

2,2-

0,4

= 1,655 -980,9.90 incircdrii din zipad6:

d). incircarea

utili.
P"= 100 dal-'i,
P"= J00

R.ezultd valoarea de calcul a

inclrcarea utilE consti intr-o fo4i concenlratE, iu:


- valoarea - valoarea de

p,"= 1,655 x 90 = 149 daN/ml


c). incircarea din vAnt. Amplasarea construc,tiei fiind in Timigoar4 este tncaifuata in ..A,' zona !,c)narea teiltoriului din punct de vedere al acfiunii vantului.

normati calcul

1,2

= I20

dal.{, cu

n:

12.

=-t

Rezistenlele de calcal alc'lemnului Ia diferite solicitdri a).Reziste1ta. la incovoiere


Rezistenla caracteristici la incovoiere pentu lemn de rEginoase de clasa a II-a
calitate este:
,:1

incircarea din vant se ia in carcure cu intensitatea normate ratcui pi , confonn STAS 10101/20, relaliile de calcul fiind:

pi

gi cu cea

pl =F'co.cn(z).g,
n ^ .cn /-\ -,c - ^. -P - (z) Pu = 7r .C"i
UfiOe
.

[dalri/m'z]

' ::. ,rH Ri=168dal.i/cm2 I ,.' ,'Rezistenia,ie calcul se determinh' cu rcialia:

9,

IdaN/m'z]

aa
t-

lrcropspiSuiuj

B - coeficientul de rafal6, in firnc,tie de categoria de sensibilitate a construcliei I* acliunea vantului (pentru construcfii din categoria cl, constructii curente, r.oi.. vni - uu('ilultrniul aero-drnamrc pe suprata{a "i" a construc}iei are valori diferi pe cei doi versanEi ai acoperipurui, cnl gi cn2, in funcfie de raportur hfl gi de unghi

g:

tq" : Iltui r4di Ri/y, unde: flr,: 1, coeficientul condiliilor de lucru, definili -pa bzze condi{iilor de , microclimat in care sunt exploatate elementele de construcfie - clasa I
de exploatare gi de

iii61
m61

cocfi;ici-.iii

,Je li.cr,., Di^dLilii; iu iurrufiy ds riurara cie acpiune tipul solicitirilor, sunt :

a incarcariior
:

Pentru

hfi = 0,77 gi a=35o,


cn1
cn2 :,-

rezultd

= 0.55 (pentru inc6rggl,pe.nlan?nte) IDaz: 1.0 (pentru incirciri din-zapadi)

=-

0,1 18

61,1

ooeficientul parfial de sigurangi pentru solicitarea de incovoiere,

c6(zi

l^9"::.y{i rntravilan),

0,45. coeficie.nt de varialie a presiunii dinamjce de baz|in raport cu infi.lfimea terenului iiber 9i cu ripur de amprasament (egar cu 0,65 pentru amprasament debazla

m6: 0,80 - medie ponderat6 a doeficienlilor m6; (in cazul combinaliei,de incic6ri din ipoteza I de calcul - permanenre + zdpad6)
bp -!(} 'oz x 0,80 x l68l{-*1=122daN/cm2 &":1,0
b). RezistenTa la compresiune in lrrngul
lud --

ffia,.Eo*mor.g,
('

daN/# fuentru zona climatici .,A,,). i ys - coeficient parfial.de-siguranp pentru acliunea vdntului (yr = 1,4 p."brj zona ciimaiicE "A" gi cildiri din clasa II de importanld). Valorile intensititilor nomnate suntt Pl,: 1,6 x0,65 x30 x (- 0,118) =-0,37 dalrl/mz,

5 - presiunea dinamici

&:

30

:l

fibrelor

x 0,65 x 30 x (- 0,45) = - 14,04 daN/mz. Pl ,: Valoriie inrensitililor de calcul sunt ;


1,6

Rezisten{a caracteristici la compmkrne in lungul fibrelor pentru lemn de riginoase de clasa a II-a de calitate este:

&u=120dal'l/cm2.
I

Pi ,= 1.4 x (- 0,37) = - 0,98 daN/m2, Du = I fl4\ = -"tO 6.6 U&airu, rte\Tt*2 :rrurl 'i 4 v {i')vrv ,rZ \ 14
Vatorile presiunii interioare sunt + 0,5.cn(h*u).g" = 19,75 daN/m2. Valorile inc6rcErilor din vdnt sunt nesemnificative fafi de valorile celorlalte

Rezistenla de calcul se determini cu relafia: R"n" = mus mdc &u/ T"u , unde:

il*- l, ms" : ssr6riengii rie iucru, stabilig in funcfie de durata

de ac{iune

incdrcftilor gi de tipul solicitirilor, sunt : gar = 0.8 (pentru incirciri permanente) 4*:^l:0 (pen$ incircdri din zfupadli

125 Acoperisuri tip

Sarpante din lemn - 4

4.8

x4=

de calcul si alc[tuire a unei

din

lemn

127

y"1=1,25, coeficientul parfial de siguranli pentnr solicitarea de compresiune paraleld cu fibrele, n C-

- permanente go'o = Ep

95,8 x 0,34 = 32,5dall/m

ruu -120

xI,gl

11,25=87,4dN/cm2.

- din zipadi

ci. Rezisten{a la compresiune perpendiculari pe fibre


RezistenF caracteristici la compresiune perpendiculard pe fibre, pentru lemn
de rbginoase de clasa a II-a de calitate, este:

R"-L=30dN/cm2'
F-ezisrenia de calcul se determind cu relafia:

149 x 0,34 x 0,81p = 41,5daN/m. pe 9ipc5, descompuse dupd cele doud direc;ii distribuite uniform de calcul, ile e de inerlie x-;r gi y-y, sunt : - permanente gp"o" go"$ x sino :3216 x 0,573 = 18,7daN/m * coso: 32,5 x 0,819 = 26,7dN/m Bort''

&"r

: pj x 4 x cosct :

t t

&r" :

Illgg tn4s

R*r/ T"r , unde:

m6: 0,91 * medie ponderati a coeficienlilor m6", ]"1:1,25, coeficientul part,ral de siguranlS pentru solicitarea
compresiune
1

mo"= 1'

normaG, uniform disribuite


de

34daNim. g4r,c's = &t" x cosct :41,5 x 0,819 = pe gipci, pe direcfie verticali

: : #" g",*"'t : &"t x sinct :

41,5 x 0,5'13 =24daNim'

sunt

- permanente - din zipadS

R"4:30 xA,91

1,25 = 21,8 daN/cm2.

&*'=

goo

x d, = 83 x 0,34

28,2da},l/m

D funensionares elementelo

co mp one

nte ale S arpant ei


de

&*' = p,n X d, x cosct = 90 x 0.34 x 0,819 = 25dN/m ile normie, unifo-, distribuite pe qipcb" descompuse dupd cele doud direclii
ipale de inerfie x-x
Pf

Y-Y, sunt

tn fig.4.38 este dat planul garpantei 9i secliunile caracteristice prin garpant4

t
L

- permanente

unde se cieterminl schemele statice, deschiderile de calcul gi suprafelele aferente pentu evaluarea inclrcErilor ce le revin elementelor componente ale garpantei.

- dinzipadd
a). Dimensionarea pipcilor. Pentru stabilirea schemei de calcul gi a incirclrilor, vezi figura 4-21,in case: distanta dintre gipci este dr: 0,34 m, deschiderea de calcul a gipcilor este chiar distanta dintre cipriori, d": 0,80
n-1,

go"* = goLt x sinc : 28,2 x 0,573 = 16,2daN/m go,r*'= gL' x coso, :28,2 x 0,819 = 23dal'{im
Br.*n's

g.r*':

x sins :25 x0,573 = 14,5daN/m' gnr x coscr = 25 x0,819 20,5da)"i/m.


gnqt

L,

Cu valorile de calcul ale componentelor incircirilor dupi direcfiile principale ine4ie se deterrnini rnryS.{Tovoietoare in ipoteza I de incarcare (perrnnente
zioad6). " astfel:

unghiul invelitoarei este a=35o(coss: 0,819, sino = 0,573, tg cr= 0,700), gipcile se verifici la incovoiere oblici. se aleg gipci cu secgiunea dreptunghiulard de 3,Ex3r8cm, cu

'

M*t=(gr*ot+Bo*"o)xd.'zIS Mrt = (gp"''t + g.r") x d;l-E


L

rezult6nd (18,7 + 24) x 0,802 / 8 = 3,42 d&}im = 342 daNcm : (26,7 + 34) x 0,802 I I = 4,9 dat'Im 490 dNcm (a-l$: Verificarei de rezistenli se face cu relafia

W*=W"=9,14cm3, I*: Iy = 1?,37cma. ^ Ilcdrcerile care se iau in considerare la calculul gipcilor sunt cele permanente iiuate din tabelul 4.27, din care s-a scizut greutatea cipriorilor gi a termoizotaliei) gi eele dinz[pad6. lncarcirile ce-i revin unei gipci se consideri de pe suprafa{a aferenti gi sunt uniform distribuite pe lungimea gipcii. Se determin[ incirc4rile normate gi cele de caicul pe direclie verticalE, se descompun apoi dup6 direcfiile axelor principale de inertie x-x qi y-y gi se calculeazi momentele incovoietoare efective aferente. inc[rcirile de calcul, uniform distribuite pe sipci, pe directie verticald sunt:

M*'= Mr'=

*M]t <t +M], -M:-MI


:ttnde,

M,'
pe

direciia

y-y

pe direclia x-x' respectiv , M,Y - c.apqqi6lile Portante la incovoiere staticd

L'
L,'

\t.'.

M* = R: .W*.

'm"

T
,*

,a
-

.:

Ml = Ri .WJ.r,ur .frri R;":1,0 x 0,80 x 168 / l,l:lL2 dal.I/cm2


M"i = Id,s :6,1 dalkn
= 9,14 cm3 M,' : M,Y = IZ2 x 9,l4 x 1"0 = l l 15 daNcm
WY"acrl

f
deci,

fl.o

o'o

f"'+f'1 = 0,06 +0,05 :0,10 cm, = fot +frt = 0,09 *0,05 : 0,14 cm,

Wk"ur =

!(342i Iti5)r(490i 1lt5)=t:


'tl

M"rt = Mr" = g,7 daNm = g70, daNcm, rezultri


.

=,610 daNcm

f m"rroar = tr0,102 + 0,!42 = 0,17cm S

f"*:

fJ,5 cm.

b). Dimensiorarea

c5pliorilor

verit-icarea de rigiditate (deformafie) se face cu relalia relafia: f'"xnn"ra = )' + (fLr"""

Stabilirea schemei de calcul gi a incircirilor se face conform figurii 4.zz,in


deschiderea madmd de calcul a cdpriorilor pe direclie orizontala, i2 = 3,00m, distanta dintre cdpriori d": 80cm,

{(fi*n,a"

)t

uncie

f gi ft *,6n4, - sigelile care se calculeazi din componetele incircrrilor. rirtrrnate^{permanente5iz4pad5)depedirecfiiiex-xirespe;i;;:;:' q*": L{5C, urrde i- este iungimea de catcul tip.ii, i; i. = g0cm deci I"6r. : Ur) Cm, Iaf "
**ai,nnarE

deschiderea.*i*" pe directie inclinata 12= 3,66m. cEpriorul se calculenzE !a ?ncovciere dreapti,


se alege

f "."qiioda $i fv*"". noui" - se stabilesc cu relafia (12), din componetele tncircarilor iirr pe direcfiile x-x, respectiv y-y, unde

pentru cipriori secfiune,a dreptunghiulari de 10rl2cm avand W=240cm3, I=1440cm4

f-"-^-^',=fx+fxoi v-zt' F mil, nnala - :rtY , ,p , Lz , f )i'Y - rp.inst rr Y\Y / +IQ'J, sigeata - (l rp-.. finalE, din incircarea permanenta f.*t = f.,i*,*t (l +Ka,r), sdgeata finah, ain incarcarea lin fraoa, una" k64- coeficientul care line cont de durata de acgiune a inc6rc6rilor, cu valorile t).50 lincirciri permanente).gi 0,25 (incarc[ri din zapada). E : r 13o00daN/cm2 - modurur de elasticitaie in iungur fibreror q - incd.rcarea normat[ i - deschiderea de calcul a gipcii, I : I" g0 = cm 5 j--y :'.-Lf : .g]o -=-^-.^ lnstantanee , r*'t dati de o incircare uniform distribuita q ffi'-,sageata
zipadd
ri

Schema de calcul a cdpriorului eSte Schema de calcrrl ecrg r-r mindl s!r:p!'.: '.,rezemati, cu consol6. (deoarece pana de creasti. nu reazemi pe popi, acel punct se

consideri capit liber). Incdrc6rile permanentq Ei din ziqadd ce-i revin unui ciprior se iau de pe suprafala : aferentE a invelitorii 5i se consideri uniform distribuite pe lungimea

cipriorului. incircare

utill

se considerS. o fo45 concentrati pe direcgie


:

pozilia cea mai defavorabilS, cu - valoarea nsrrratii


Puo

verticall, aplicati in

= 1000N

- valoarea de calcul

P"'

sunr:

Sdgetile instantanee, pe cele douE direcfii, din incircarea ' -- permanenti gi din

= n .P"n

1200N,

r'

sdi-gefiie finale, pe cere

(5/384) x 0,162 x ao4/ tr3000 x 1,7,37)= 0,04 cm 1t f=,ioo": (5/38a) x 0,145 x so4l 13000 x n37i:0,04 it fo,i*rv= (5/394) x 0,230 x 804/ (113000 xl7'j7j= o,oo L_ot: (s/354) x 0,205 x 804 / (t 13000 x t7..37i: O,O+ "_

&,",i:

Cipriorul se calculeazE la incovoiere dreaptii, determinindu-se momente1e incovoietoare sd-gefile din componentele incircErilor de pe direclia normal6 la axa -gi c[priorului gp", &" $i Po .
;

n:

1,2 coeficientul suprainclrclrilor.

"*

Incq5carile de calcul pe direclia normaldla-axa oipriorului sunt - permanente

- din "epuaa

sunt:
fo*

"m. doui direcfii, din inc[rcare" p"rrr*""ra-li'iin


.

Bp-

c-

gp

x d" x coso =

1 13.

zipadi
-

x 0,80 x 0,8 19 = T4daIrI/m


=
80daN/m.

rl

ia

= fo.i*i (1 +Ie"d = 0;04 (l+0,5) = 0.06 cm i,^ = t4i*i (1 +Kder) = 0,04 (1+0,25) = 0,05 cm to;]= fo,'*I(t +Ka"r) = 0,06 (i+0,5): 0,09 cm # = f,,inot(l +Konr):0,04 (l+0,25; = b,05 cm

- - utile

d=

p, x d" x coszo

149 x0,80 x 0,8193

Pu x coscr = 120 x 0,819 = 98,3daN/m hcarcirile normate, pe direclia normald la axa c5priorului sunt

- Dcru -

- permanente
-&

a,e=covrl

vnnod:OQ-nAn-n

|lfr

-tAl^lT.,-

L
4.8

-E

din lemn 131

- ciin zapadi
-

- utilS

-& - Pu

n''

p.n

x d, x

"os2cr

= 90 x 0,g0 x

0, g 1 92

4g,3da..i/m,

Pun

x coscr = 100 x 0,g19 = g1,9daN/m

Pennu caiculul eforrurilor in clprior s-a utilizat programul de calcul static al grinzitor conrinue (*GRIC'), in domeniul elastic.
S-au determinat momentele incovoietoare in cele doui ipoteze de inc6rcare, ipoteza i (permanente+ z5pu61; ipotpza II (permanente + si utilri.

64 dN/m (incircarea permanentii normatii, pe cf,prior) 48,3dal.l/m (incircarea normati din zipad4 pe clirior), &o'": rezultl urmitoarele valori pentru sigefile instantanee: fi*tp= 0,94 cm (permanente) fi=0,94(1+0,50) : 1,42cm -

goll:

i
t

f;,osr= 0,71cm (z5padn)


f2

0,71(1+0,25)

0,89cm iar

"

f*o=

1,42 + 0,89 = 2,31cm

) f"o-: 1,83cm, deci trebuie

sE

mirim

M:240

daNm
ra momentul maxim rezultant,

dimensiunile cipriorului,
Se alege secfiunea de 12x15 cm

; r 1.^ r..

Mu= 195,4 dNm. limensionarea c[priorului f[candu-se

(W = 450cm3, I = 3375cm4) gi se

refac calculele, rezultdnd

\tsp' tszl

in ipoteza

fi*!p= 0,40 em
f1= 0,40(1+0,50) = 0,60cm

M.o:240

daNm,

f;"q,:

\,'erii-icarea de rezistenld se face cu relatia:

M,)M.o

f'o:

fz= 0,30(i+0,25) : 0,38cm 0,60 + 0,38 = 0,98cm

0,30cm

t
(
f.dr= l,83cm.

yi

M. - capacitatea portanE la incovoiere statici dreapt6 Ml = Ri - Wj*,, .m' R;":1,0 x 0,g0 x l6g / 1,1=i22da),i/cm2

"unde

t
este

c). Dimensionarea panei


deschiderea maxima pe directie orizontala este distanla dintre ferme, T=4,g5m

Mi :

Wtor"rl = Z4A

cm3

distanta echivalenE de pe care sunt preluate

inclrclrile pe orizontald

Reiaiia de verificare este satisfrcuti


240 <299,2.

tZZ x240 x I,A = 29290 daNcm = 29g,2 daNrn

d: d?12+d f2,3 0m (fi gura 4.27).

Verificarea de rigiditate (deformafie)se face cu relafia:

f.* <fr.

pentru panl sectiunea dreptunghiularl de l9x25cm avind W=l979cm3, l=24739cma lncircirile se determini conform tabelului 4.21, pentupana dreaptd av6nd relafiile: oP =c 'l+o Fp,y bP.,Dpr,p
se alege

unde

f^a^:366/200 = 1,83 cm

f,6,n:L/200, unde L = 3,66m = 366 cm

8l'' = gl' 'd z Pl," = P" 'l 'cos c


unde

f**=
uniie
f1

fr+fz,

=P inc6rcArile de calcul sunt


PY

- s6geata datorat5 inc5rcirilor permanente f2 - sigeata datoratd incercirilor din zdpadd


ir:f;*,, p (l+lq.r,p), fr{;"r,,, (1+kd"i,),
ka"f,p

Btr,o = l,i x 0,25 x 0,19 x 600 :3l,4dal.I/m - greutateaproprie a panei Boo= I 13 x 2,3/cos35o * g*' =3!7,5 + 31,4.= 349 daN/m

E!

l4g x2,3 = 343dal,I/m

P':120da1.I.
unde

0,50 gi karr, = 0,25 (tabelul 4.13)

fin,,=

E:l I3000 daN/cmz - modulul q - incdrcarea normat|

+ 384 {,unde EI'

Calculul eforturilor in pand: .'.

W:

de elasticitate

Mo,:

349 x 4,85218: 1025daNm 343 x 4,952 18 I 008,5daNm

Ir I
t

Mp:

120

x4,85/4:145,5 daNm

,y-..1alupsr.rsuqup

garDante dtn lernn _ 4

I
,H,'

de calcul

i alc[tuire a unei

din

lemn

133

s'

I,imensronarea se face ra momentur incovoietor maxim, conform ipotezei I


= Momentul incov_oietor capabil este dat de relafla: Mr=\"xW X rD1;, utdo Ri":l22daN/cm2 W=19?9cm3 rn1;:1,0 _ coeficientul de tratare-_ femi tatat pe suprafap lZ2x1979 x 1,0/100 = 24t4daNm;-il:;'035daNm

incdrcarea

M.o:

1026+1009

2035daNm

Npop= 113

totall aferentl popului este: x 11,l5lcos35o + 149 x 11,15 + 31,4 x 4,85 = 3352dal.l

MSageaia
t

Capacitatea portantl a popului renalti, din relafia: Cr: RgIx AcX Q"X mTc, unde: cp.- coeficient de flanbaj , funcfie de ), = k: I 185cm - lungimea de flambaj

admisibill pentru pane este f"6,,:L/200, unde L este deschiderea de calcul f6,o: 485/200 :2,42cm f**: fr*fz, unde:
? iiaioraia 4rnci,rsaTj jor temporare

Ie ,, 1# ?,= LrlI = 185 12,88i= . ^^( t)', q=,_0,8.IlooJ


r

. .
l:

l-:

tr

l/i

- weltege4

l-

l8r- =Z;t8 -razade8rafie.

64,2 < 75, deci relafia de calcul este

L
F.

.. f, r.i"'-^+iiBuaki J^+^-^-:

sageata dafora6 incbrcdrilor peqnanente

<p"= 0,668 (iimitat lh valorile diri'rabeiul .{.15)

id,i*,(1+h.1), unde

lq4*

:
fibreie

r -5 qlo ;; ;:,r, ";rll-*t'-

coeficientui care line cont de durata de acfiune a incrrc5rilor .,i'

Rax:8?,4 ilaN/cml C,= 87,4 x 100 x 0,698 x1,0


e). Verificarea

5838dall >,Npop= 3352daN.

tilpilor
.:

de erasticitate pe direcfie pararerd cu

direclia

fibrelor.

Talpile de sub popii verticaliisunt solicitali la compresiune perpendicular6 pe


.,

I
F

q - incArcarea normati ttude incsrcdrile normate sunt :0,25 x 0,19 x 600 = 2g,5da),1/m _ B p,.p greutatea proprie a panei gr:: q1 x 2,3/cos35o * &,.p = 180 + 2g,5-= ZOa aairt/m g.P = 48,3 x2,3 = I t tdal.ll;

Se aleg tilpi de dimensiuni l5xl5x50cm. Calculul de verificare a aces.tora se face urmAnd precizirile din subcapitolul 4.6, respectiv se verificd relagia 4.24: '

N' sQ' '


unde

p =l00dall.

Itczuitd valoriie sagelilor instantanee gi finale


- oin incdrcdrile permanenrc 0,55em $i fr = 0,55 (1+0,5) = - din inc6rcirile din z6padd_

Ni=
,
:

Q,
,

3352 daN (fo4a aniali mocimi pop), capacitatea portanti 3 ttlpii solicitate la compresiune perpendiculari

4l

fii*t:

0,g3cm

pe fibrq-rela4ia4.24:

f261= 0,29cm gi f2: 0,29 SEgeata finali in ipoteza

(l+0,25) = 0,37cm. I de incircare este f .o:0,83 + 0,37:1,20 cm < f"a.= 2,52cm.

Rl
A*:
rrlr"

Q, = RL 'A" 'mn" 'm. :21,8 daN/cm2

cu

,j

i. Dimensionarea popilor

= I coeficientul de tratare a lemnului (tabelul 4.10),

100 om2, latia de contact dintre cele..doul elemente)

e,,tnsiderati

. '

Se aiege o secfiune a popurui de 10xr0cm, cq 45100cm, ia: lu:d::ree etrr '-' ^-'E'u^va rrii 'u' EriiJ pin[ sub panI, I = t suprafala de pe care preia pop'l curent incdrcarea este 2,30 x 4,gS I 1,15m2 pe proiecfie orizontald.

bscm

m, - coeficient ce line cont de,modul de rezemare: m, =1,50 pentu piesele de reazem (figura 4.19c,d), deci avem Q, = 21,8 x 100 x 1.6 x -1.0 = 3488 dat{ > Ni = 3352 da}.{.

calculelor s'rnt

Toate elgg,l.-p.ltele componente ale parpantei, cu dimensiunile stabilile in urma dcute in planul Sarpante (figura 4'28) gi in secfiunea transversali

i.34

Acoperi$uri tip $arpante din lemn - 4

4.8 -Exemplu de calcul gi alcituire a unei

frpante din lomn

lilt

a puiea

ifigura a.30) gi in cea longitudinale (figura 4.29), cu pozilia specificd (pt.-.pn), pentu fi identificate in extrasul de material lemnos.

Extrasul de mnterial lemnos


Extrasul de material lemnos (tabelul 4.22) esteun tabel in care se trec toate eiementele garpantei, cu dimensiunile sec{iunii fiansversale, cu lungimile efective gi cu ceie de liware a sortimentelor din eare se confecfionenzl fiecare elJment gi num[rul de

bucdfi din fiecare sortiment,

in

necesar executlrii garpantei. Lungimile de livrare ale sortimentelor folosite Ia coufe4ionarea garpantei se

vederea calculului volumului de material lemnos

iau ciin tabelul4.3.

Tabelul4.22
Pozilie
Element

EXTRAS DE MATERIAL LEMNOS Seqiune Lungimc Buc6!i transversalA efectivd

bxh
PJ

m 5.40 5.40
5.4A
5.

Lungimede Iivrare m
5.50 5.50 s-50 5-50

Volum
necesar

risli
Fana

cmx cm
z
4
4 30
2

mc 0.100
1.045

P2 P3 P4 P5

9"x9' 12xl
12

cosoroabd caprror

x12
15

|2x

0-317

l5

riel6
caprror

t.980
0.002

P6
P.1

P8 P9 P 0 P 1

capnor capnor capnor


DOD

2
2

9"x9" 12x l5 12x r5


12 12

3.55

4.00
4.50 3.00 2.00
1.00

4.t5
2.70

0.162
0.108

xl
x
15

l-80
0.90
1.85

2 6
6

l0x

4.072 0.424

r* L-

t0

talpi
clesti clesti
contrafigE
siDca

P
P J
P 4

6 6
8

2'xl
o8

15x15

0.50
1.00

2-00 0.50
1.00

0.t20
.068 0-025 0.088 0.040 0,238 0.046

2'x15
3"x3"
3ox3o TOTAL(mc)

3.50 0.90 5.40


3.55

3.50

l-00
5.50 4,00

30
8

P 6

stnc*

t: t:

4.M0

ti
L,&
Fig. 4.28

-t

Plan sarpantl

te ltn lemn - 4

.l'

L_t
t-"-l

t"
1
-l
+I

ld 6

e rd
r!
0

tr
I

o 5
rA 0t)

d
1l)

!)

a
I

o o

Tl
ml

u)
i
c..!

o o

o1

!t

rir
ob

b0 tJr

Irr

dlto.
'El

al
6

5.2

Prevederi generale 139

CAF.s PLAI{$EE CURENTE DIN PLACI $I GRINZI DIN BETON ARMAT

I J_
t

5.T INTRODUCERE
Piangeele din beton armat sunt cele mai utilizate in prezent la clSdirile civile,

I t

eie r[spunzAnd cel mai bine condiliilor tehnice gi economice impuse plangeelor in consiruclile civile modeme [43]. Dintre acestea oele mai intAlnite sunt plangeele curente din pl5ci gi grinzi, din beton amat, realizzts monolit sau prefabricat. Prin plangee curente din pllci li grnzi se infeleg acele plangee alcdnrite din: - plici cu deschideri mai mari dec6t 70 cm gi cu reazeme liniare Grinzi,
zicidrie, diafragme de beton); - gdnzi pe o direc6ie sau grinzi pe doui direciii, in acest ultim caz grinzile de pe c direcfie rezemAnd pe celelalte (grinzile secundare reazsmlpe grinzile principale). Plangeele pot fi alcituite gi numai din plnci rezemate pe per4i din beton annat

t
t

*J*
I

sar zidine, avAnd cenhrile de grosimea plicii.

Pilcile plan$eelor curente au formi dreptunghiulari sau asimilabili acesteia gi por fi armate in cimp pe una sau doui direcfii. Plicile armate pe o direclie sunt: a) pllci incastrate pe o laturi 9i libere pe celelalte laturi, la care armitura de rezistenf6 este dispusl perpendicular pe latura incastrati (pl6ci in consoll -figura 5.1a); b) pl6ci rezemate pe douE laturi paralele gi libere pe celelalte doui laturi, la care armltura de rezistenf6 este dispusi perpendicular pe laturile rezemate (figura
5.1 b.};

I
' hure
libere

777V777777
VTVF?V-zT.V-

lafurl incastrattr

-laturerezctna$
- dircctia de arrrare in

--

c) pl6ci cu raportul intre laturi este mai mic decAt 0,5 sau mai mare decit2,la care armltura este dispusi perpendicular pe laturile lungi. Ele pot fi: - incastrate pe una dintre laturile lungi, tezemuta pe una dintre laturile scurte gi libere pe celelalte doud laturi (figura 5.1c);
incastrate pe rma dintre laturile lungi, libere pe cealalt6 laturi lungd pi rezemate pe cele doui laturi scurte (figura 5.id); - libere pe una dintre laturile scurte gi rezemate pe celelalte laturi (frgrra 5.1e); - rezemale pe tot conturul (figura 5.1f). Plicile armate pe doul direclii au raportul inhe laturi cuprins intre valorile 0,5

cinp

i
T
I

I
Figura 5.1

* Tipuri

de

plici

atmate pe una sau doui

direclii

I
L

5.2

PREVEDERI GENERALE

iinciusiv) gi 2 (inclusiv) gi sunt rez,emate pe: - cioui laturi adiacente (cel pulin una incastrati) gi iibere pe celelalte laturi 1figura 5.ig); - trei laturi gi libere pe a patra laturn (figura 5.lh) - roi conturul (figsra 5. I i).

Calculul plangeelor se face tuand in considerare gomponentele normale pe planul acestora ae incarcarilor verticale li tin6nd seama de acliunea incErclrilor din planul lor (seisrn, veqg temPerahr[). produse de incirciri se determini printr-un c4cul: iau in domeniul post-elastic cu metoda echilibrului
la starea

limiti

de

l- +:-:1^

li*i+x

-la ry-lna+;-ii

-^ffiala

tr
Caiculul in domeniul elastic al eforturilor seclionale produse de
i

incirciri

se

i!(- u.

- ia grinzi gi piici armate pe o direcf,e,pebazaregulilor staticii consnucliilor; - ia pldci armate pe doui direclii, pe beza teoriei pldcilor plane. y r e dirnens io nar e a p ldcilo r
!tl

hidrogen sulfurag acid clorhidric, amoniac etc.) sau pulberi agresive (slruri

- medii cu agresivitate chimici: - mediul salin, umed, din zona litoralului M[rii Negre; - medii confin6nd gaze eu actiune agresivi asupra betonului (bioxid de sulf,

.'e

Grosimea plleilor, tn firnclie de tipul d9 planqeu din aare fac parte, se alege I putin cea prevdzutd in tabelul 5.1. Daci grosimea necesari a stratul;i de acoperi-re irr beron a armiturii, este mai mare de 10 mm, diferenfa se adaugi gi la groiimea rrrirrimd admis6 a pl6cii. De regul6, grosimea plaeilor trebuie s6 fie multiplu de 10 mm.
T
I OL'glUl

pulverulente solubile gi higroscopice - Na2SOa,CzCl5,NaCl, CaSOa etc.). Valorile grosimilor de acoperire cu betpn a armiturilor pentru construcfiile situate in medii obignuite sunt date in STAS 10107i0-90 [49], iar pentru alte tipuri de medii, inleglementiri specifice . hr continuare, se tatee?i cazul construcliilor situate in medi! ob!;nuite. Construcliile sunt compuse din elemente structurale care pot fi expuse in mod

diferit la acfiunea intemperiilor gi a umidft61ii, at6t prin pozifia lor in ansamblul structurii, cit gi prin gradul de protectie, asigurat de finisaje. Se disting paru categorii de expunere, conform tabelului 5.2.
T^hal,,l < t
Condiliile de mediu

^L^t,,1

.a

Tipui plangeuiui
l'langee cu grinzi Ei: ' lrlAci armate pe o direc{ie:

E} =
1t

1*,
30
n incastrate elastic

- 60

r'm,

pen1ru placile monolite;

In aer libcr

- galclierur vr4urtur

prorEJarc pnn renculre sau alle

- 30 mrn, penku piicile prefabricate;

Itio
35

Spatii inchise, cu
umiditatea

- pldci amraie pe dou6 direc{ii: t simplu rezemate


!

1,o.

- 70 mrrt

Se recomandi:

II
ale

relativl>75Yo

pentru placile plangeelor intermediare

utilizare publici - halele indusfiale eu umiditate ridicatZ - acoperiqul recipientelor de lichide - subsolurile neinctrlzite

grupurile sanitare 5i bucltiriile,

in

spafiilc dc

4A
c inca$rate elastic

i,oi,,

45

clidiriior civile; - 80 mrn, penfu plicile planpeelor interrrrediare cl[dirilor indusfiale; - 100 mrn, pentru plangeeie carosabile

In aer liber
ale

Spaiii lnchise, cu
tehnolosic

- exteriorul clldirilor neprotejarc, neexpuse lainghep dezehet in stare umezite


condens - halele indusuiale cu dcgajdri de aburi

cu api sau alte

in aer liber

consftucfiile expuse la inghel-dezghet in stare umezit6: cheiuri, stdlpi pentu cstacade, canale
deschise. disuri

Grssirnes stratului de acoperire cu beton a armiturilor


Stratul de acoperire cu beton trebuie si asigure adErenfa corespunzitoare a irrrndturiior gi proteclia acestora impotiva agenlilor fizici gi shimici din mediul tn care firnclioneazl elementul; acoperirea cu beton se m6soarl de la margine{elementului din lrr:ton, Pir[ la cea mai apropiat6 armitur6 considerafii. Grosimea necesar6 a shafului de

ln

contact

- perefii 9i fundul rccipientelor de lichidc: rezs.rvoare,


$ezin6- sastgts {g

iichide. neasesive chimic

66[

in contact cu p6mantul

,rt,tiperire cu beton depinde de condiliile de mediu, de dimensiunile elementelor, clasa huronului, condiliile de control din timpul execufiei, pozilia elementului structual funr) consirucfie etc. In funclie de agresivitatea mediului, se consideri: - medii obignuite fdrd agresivitate ohimict, in care construcfiile pot fi expuse ll iuremperii qi la umiditigi ridicate;

rv

In

- elerneFrtcle prefa.bricatc - elementcle monolite tumate ln cofraje sau pe belon de esali"rre: prinzl stAlni- nereti
9i

contact

cu

pimdnhrl

elerncntele monolite turnatc direct

in

siplturn:

eventual cu api subterana fartr ascsivitate chirnici

tundatri, ziduri dc sprijin

In tabelul 5.3 se dau grosirnile minime necgsare de acoperire cu beton a6 a armiturilor longitudinale de rezistenf4 in func1ie de categoriile de expunere din tabelul 5.2 gi de tipul de elemente; pe ldngE aceste valori, a6 trebuie si respecte gi prevederea: (s.l) a621,2d, dar mumaimult de 50 mm

din beton armat -

5.3

Calculul static L43 Tabelul5.4

a6 - reprezintd acoperirea cu beton a

armiturii;

d - reprezintl diametrul armeturii longitudinale considerate. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armiturilor longitudinale hebuie si. i-ie iie reguli multiplu de 5 mm gi se obline prin rotunjirea in plus (sau cu cel mult 2. ::un in minus) a valorilor determinate pe baza tabelului 5.3 gi i rela{iei (5.1). Aceasa rorrrnjire poate fi practic necesard" doar dac6 este determinantI conditia (j.i),
:

Grosimea miniml de acooerire cu beton a armiturilor transversale frnrnl Cateeoria clcmcntului confonra tabslului 5.2

Tipul de
armeture

I
monoiit sau
preturnat pe santier
15

tr
prefabricat

III

IV

uzinal

etrierii gi barele

Grosimea minima a $ratului de u.on beton de clasl Z Cl5D0, in medii ftrE aeresivitare Categoria elementului, conform tabelului

Tabelul5.3

ranwosale alc
carcaselor sudate

l0

l5

20

25

I3

Evalaarea tncdrcdrilo

I
Tipui de
element

n
prefabri-cat uzinat

monoli!
pretumat
De santier

III
prefabri-cat uzinat

monolit;
preturnat De santier

indiferent de modul de
executie

c6.;
Pl6ci plaae gi curbe; nervuri dese cu
10

[mml

Evaluarea incircirilor de calcul pe m2 de suprafa$ se face pebqz-a tncircirilor precizirilor din capitolul 3. in normate gi a coeficienfilor incdrclritor stabiiite "ooforgeneral incircirile ce intervin la calculul plangeelor sunt incdrcarea permanenti din greutatea proprie (phce de beton annat, finisaje etc) considerati uniform distribuiti gi

b<i50mm
Pereti structurali 15(30) 25

10

i5
20(30) 30

t5 t5
25

20 30 35 35 45 45

incircarea

l0
20

Grinzi; stAipi; bulbii'diafraemelor


Fundagii; fundul recipienteior de apd

util[ (oameni, mobilier, perefi desper,titori, etc.) uniform distribuiti sau concentrati, dupi caz. Stabilirea ipotezelor gi combinafiilor de ineirclri se face in conformitate cu prevederile mentionate in capitolul 3.
5.3

CALCT]L{L STATTC
Determinarea valorilor solicitirilor se face

i ? 3.

Observalii: rezisteafi ale perefilor tuma{i in cofraj glisanr reglementariie specifice acestor structuri. la pl6ci 9i perefi, grosimile minime ale stratului ie acoperire b"too o"r s.z * : .:! conform condiliei (5.1), se referE la armtrturile de pe primul
de

valorile din paranteze se referf, la armElurile


la panourile mari prefabricate de fa{add.

se aplicE

* rand.

it

"t"i"i

in unele situalii, pentru ab se adoptd alte valori minime fap de cele date in raoelul 5.3 gi anume: in cazul elementelor realizate din betoane obipnuite de clas6 C8/10 C12n5 $i {iiu caiegoriile tr, Itr gi fV, respectiv al elementelor realizate din betoane cu agregatg ugcare din categoriail.,valori majorate cu 5 mm; in cazul elemeutelor aflate in contact direct cu lichide, dar care au fafa de contact protejati prin tencuire sau placare cu faianlE, se iau valorile pentnt elementele ce categoria tr (in caz contrar, incadrarea este evident categoria IIr); in cazul pi4ilor subterane ale clidirilor, care au parteasupraterani incadratiiin categcriile I li [, se pot adopta aceleasi valori ca pentru partea supraterdtd $nloc de valorile pentr-u categoria IID; diferenla de grosime a stratului de aioperire, necesard in parte,a subterant, se realizeo'i prin tencuire cu mortar de ciment de marca > MI00. Grosimea minimi'a stratului de acoperire cu beton a armdturilor transversale esre ciat[ in tabelul 5-4.

cu ajutorul calculului static. solicitarile de tip momente furnueazl elastic ne Calculul static in domeniul ale plicilorcaracteristice gi in sectiunile forfe tiiietoare incovoietoare ponnite se cunoa$tm modul dc postelastic ne Calculul static h domeniul (ultime). De asemenea, cu ajutorul de rupere gi valoarea incdrc6rii cedare al plicitor solicitirilor ln valorile situafii calculului in domeniul plastic se pot obfine in anumite sec;iunile caracteristics-(la reazeme 9i in deschideri). Calculul st*ie'frr domeniul post-elastic cu metoda echilibrului limiti esto un calcul mai laborios necesitind de cele mai multe ori mijloace gi tehnicd de caleul ,r'speciali. in acest caz, calculul capacitftii portante a plangeelor in ansamblu 9i r ;. eiementelor componente ale acestora se efectueazt in ipoteza cederii lor, prin formaffi , de mecanisme cinematice, sub ac;iunea incircirilor de calcul' , ia cazul in care se dispune de modele de calcul omologate ale olomontolor i planqeelor, care reflectE mai riguros comportaxea lor Qa elemente din boton arm$ lro*otit.
sqgignale ei deforma;iile s9 stabile11 cont-de faptul cn pentru construcfiile de importanp normall(oltdirl de domeniul plastic este complicat gi neoesiti timp mai lndoluogat ln locuit) un unui calcul in domeniul elastic. fectuarea general se ; qi grinzile continue ale planqeelor, ?nclrcirile tempor8Tc pot rlclhri

rl
L

r1l- u::tj::Tj*:

LI
l-l

i-^E*E-ito namanpnte rrnr cnn mai mtrlte schem0 dC

lnClfCgC,

L-J

i*4 - Fi

din

I6ci

nzi dih beton annat -

5.3

Calcuh,l

static

145
de

Soiicitiiriie care apil in secliunile pl[cilor gi grinzilor continue calculate in domeniul elastic, ia care incircirile pot alcbtui mai multe scheme de inclrcare, se determi pentru schema cie incdrcare cea mai dpfavorabill corespunzitoare,fieclrei secfiuni. Pentru determinarea momentului ma:rim pozitiv intr-un cimp, incircuea permanenti se considerl aplicatE in toate deschiderile, iar iniErcarea temporari in deschiderea respectivE" precum gi in.deschideri altenante $rgura S.Za). Penrru determinarea momentului maxim negativ pe'un reazem, incircaru perroanentE se considerd aplicati in;toate deschiderile, iar incircarea temporari deschiderile adiacente reazemului respectiv, precum gi in desehideri alternanb (fguq. 5.2bi. Dimensronarea grinzilor continue la'cale incirclrile pot alcEtui mai multe scheme ds incircare se face pe baza infagurdtoarelor momentelor pozitive gi negalive,
de calcul.

9i ale caror inc[rc5ri uniform distribuite pot alcitui mai multe scheme incdrcare, pot fi tleterminate pe baza urritoarelor incerceri convenfionale: - incircarea permanenti convenfionalS" g :
20%

,p go:gr;
2

(s.2)
:

inc[rc.area temporar[ convenlionalS" p"


D

Pc-l
in care:

15

?\

/.

- inc6rcarea p - incercarea
g
lvi.urin

va
Mnrax Mniux:

fi

mai mic decflt cei rezultat prin considerarea deschiderii respective ca fiind Calculul statbin ilomeniul elnstic al placilar armate pe o daud ilireqii

permanentii de calcul pe unitate de suprafali; temporard de calcul pe unitatea de suprafafi' Momenful de calcul inf-un camp al iinei pilci soniir:ue armata pe o direciie.nu

incastratE perfect la ambele extremitifi.

Solicitlrile produse de incdrcdri in secliunile pllcilor armate pe dou' direclii, prin izolate sau continue pe o singuri direcfie sau ambele direc;ii, pot fi detenninate
Figura 5.2

Scheme de inc[rcare utilizate la calculul plh.cilor in domeniul elastic

metoda refelelor elastice sau prin alte metode mai exacte'

Catcalul statictn domeniul elastic al placilor armate pe o d.ireqie


Determinarea solicitlrilor produse in secfiunile plicilor, izolate sau continue,r pe armaie o direcfie, de incdrcirile permanente gi temporare de calcul aplicate unifonn. distribuit, se face, de reguli, intocmai ca Ia grinzile izslate sau continue, cu constanrE, calculate
unitatea.

La pHcile continue rezljnwtepe tot conturul, solicitate de inclrc'ari P?ry3n""t: gi tempolari aplicate uniform distribui! la care pe fiecare direclie deschiderile'sunt ,gule iau difern inte ele cu cel mult 300/o, se admite ca momentele rnaxime 9i scheme conventionale m"omentele rninime din cimpuri sE se determine pe baza a doui schenri convenfionall.de rezemare a plicilor, panourile se consideri pe conturul plan'eului' incastrate perfect pe reazemele intermediare qi simplurezemate
de -- rezemare.

"---i;;;ima

in domeniul elastic, pentru o fagie de placi de lllime egall

fr

Solicitariie din secliunile pldcilor continue, armate pe o direcfie, retlizate rttorrolit, ale ciror deschideri diferd intre ele cu cel mult 20Yo, pot fi determinate pe lraza coeficienfilor de influenff, ai grinzilor continue cu deschideri egale, dupi cum
lrrmeazS.:

mirime, pe unitatea tncErcare convenlioniE dirijate d" ,,r, in jos (figura 5-3a), a cirei de suprafali" se determini ast'el:

pia"ifr *oooiitu pe suprafeple tuturor qanourilor.acestei .scbeme se aplicl

- momentul incovoietor de pe un teazem intermediar al plicilor se determini penlru o deschidere de caicul egal6 cu media deschiderilor adiacente reazemului
rtlspecriv;

.D o =g+a 2
g

(5.4)

- incS.rcarea [ - incarcarea
in

permanenti de calcul pe unitate de suprafap; iemporarl de calcul pe unitatea de suprafali'

- momentul incovoietor int-un cimp gi forfele tiietose


rrrarunea efectivl a deschiderii respective.

so dctcnr^inr pfnnu

Momentele incovoietoare in secfiunile plicilor continue realizate monolit pi legate rigid de grinziie pe care teazomd, cu desch'ideri ce diferi inbe ele cu cel mult

consider6 simplu rczemate pe tot conturul lor'

plecilor, panourile acestora se a doua schem[ convenfionald de rezemare a

'- --- pr-r-'iptufef.

convenfionaf a aiiiSaia

tuturor panourilor acestei scheme se aplici o incir- care modurile alkmant du ,* in jos ;i respectiv de jos irn sus in toate

i46 - Plan

i din beton armat -

5.3

Calculul static 147

pra*ic posibile (figura 5.3b) a c6rei m6rime, pe unitatea de suprafafi,


reia;lia:

este

dati

de

,,D
L

(5.s)

Panou marginal Panou intermediar

Figura 5,4 - Sche5ne convenlionale pentru determinarea momentului pe reazemele intermediare

Figura 5'3 - Scheme convenfionale pentru determinarea momentului in cAmpuri

Momentul naxim (in valoare absolutE) pe reazemul considerat se ia egal cu media aritmeticd a momentelor incovoietoare obfnute la stinga gi dreapta reazemului, prin insumarea momentelor obtinute pe fiecare dintre cele dou6 scheme convenfionale. Coeficienlii pentru calculul valorilor maxime ale momentelor in cAmp gi pe plicile cu un singur cdmp armate pe doui direcfii sunt conform tabelelor pentru rea?frm
5.5 +

iircol'uietoare produse de incircarea placilor.

La pllcile monolite, momentele marime gi respectiv momentele minime in, carnpuri se oblin prin adunarea momentelor incovoietiare produse oe incarcarea !, conform relaliei (5.a) pe prima schemr convenfionala de ,"""**" cu momentele

pe a doua ichema convengionali

; ,;;r;;;;

cazul pllcilor continue pe o direcfie sau pe ambele direcpii la care deschiderile de calcul nu diferi cu mai mult de 100/o, momentele in cAmpuri gi pe teazgme se determini conform tabelului 5.1l. Daci deschiderile diferi cu mai mult de 100/0, determinarea momentelor se face dupi regulile staticii constucfiilor. Indiferent de metoda de calcul in domeniul elastic folositi penFu determinarea solicitdrilor, acestea se pot reduce dupi ambele dire4ii conform figurii 5.5.

5.10 pentru pl6ci rezemate pe tot conturul.

in

t
t

ly

l,<

1,5

1,5<ly/l*4
In a doua schemi convenfionall. de rezemare, panourile se consideri incastrate , perfect pe reazemul comun gi simplu rezemate pe toate celelalte laturi (figura S.+t), peii suprafaia ambelor panouri aplicAndu-se de sus in jos incircareu ate q;; i unitarea de suprafalI. "on.1rio_Iioo

0() J,

0.8 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8

0.8

Figura 5.5 - Coeficienfi pentru coreclia momentelor incovoietoare

i din beton armat - 5 Tabelul5.5

5.3

Calculul

static l4g
Tohalrrl ( (

TIPDEPLACA
C[1x
Ct

t'

Ft'
0.0588 0.0838

9t,
4.9412 4.9162
0.8853

r1,50 t),5 5

0.0059 0.008 0.0105 0.0133 0.0162 n nlT na V.U 7J


0.422'1

0.0946 0.0881 0.0813

llo,,
0.50 0.0071

lo'"lp"lp"
0.0887 0.0808 0.0730 0.1351 0.1862 0.2447 0.3085 0.3751 0.8649

TIPDEPLAC;.2
l"

:*-

tJ.60

v.Lt4 I
0.1s1s

I
L
l,=lr/1,

0.5s
0.60 0.6s 0.70 a.?5 0.80 0.8s

0.0093 0.0117 0.0142 0.0169 0.0197 0.0224

0,65

0.0744
0.0676 0.0612 0.0555 0.0491 u.0441 0.0403 0.035s 0.0300

0.848s 0.8064 0.7596 0.7094 0.6570 0.6038


0.5511

0.06s4
0.0582 n n<1< 0.0455
0.0401

0,i0

0.69r4
0.6249
t,.JJOJ
A !!oa

0.i936
0.2404
0.2905 0.3430

0il
0,80
0,8
t/,

{E['
l"=1"/1,

0.5059 0.5661

0.4941
0.4339 0.3788

0.0261 a.n2e2 0.0329 0.0365 0.0439


0.05

0.0252
0.0280 0.0307 0.0334 0.0384

tu

0.3962 0.4489
0.5000

0.90
0.95

0.0352 0.0310

0.6212
0.67A6

0.9s
1.00

0.3294 0.2857 0.2146 0.1617 0.1228 4.0943

M, M,
M"

= 02,

g.ll ; q. = Fr* .Q
.ll ; gv = Fzy .Q

= &2, 'g

0.5000 0.4058 0.3253 0.2593

l.l 0
I

0.5942
0.6747 0.7447 0.7935
0.8351

,20 ,30

i4

0.a248
0.0206 0.0171

M* = cr,, .g-11; M, = a,, 'q'il; 9' = Fr* '9 Qy = Fry '9

1.00

0.0272
0.0210 0.0153

0.7t43
0.78s4
0.8383 0.8772 0.9057 0.9268

1.r0
.1.20

=-*,Nn, =-qrrli
I'

0.0429
0.0467

0.0s88
0,0657

r.30
1.40 1.50

QOl27
0.0100 0.0079 0.0063 0.0051 0.aa42 0.0034 0.0028
Ct21

36nd latura incastratii este paraleli cu I, sunt valabile titlurile inferioara pentru

,u9
r,50
I . r,(

0.2065 4.1649 0.1324

0.0499 0.0526 4.0546


0.0567 0.0587 0.0600 0,0606
g.zy

a.a12t
0.a776 0.0829 0.0873 0.0912 0.0946

0.0142
0.01 I 8

0.an2
0.0575 0.a457 4.4367 0.0298

0.8676
0.893 r

r.60
1.70

0.9425
0.9543 0.9633

I
r

,70 .80 r)[l

0.0099 0.0082
n nn?

0.1069
1.80

0.913
v.>26 t

0.087
1.90
U.U /

I __t' Mx'
>t

r-t
I

097A2
0.9756

tJ

:00

0.00s9

0.9412

0,0588

{ z.oo
lr

0.02M Fz,

Frt

I'=1,/1"

lru

- rrintsn curenle om plact gl gnnz dtn

annat -

5
I

Tabelul5.T

TIPDEPLACA3
cJx

Tabelul5.S

g,3y

Pt'
0.2381 0.3139

Ft
0.7619
0.6861

TIP DE PLAC;, 4
)\
0.s0

0.50
0.5 5 U,bU

0.0073 0.0093 0.0114 0.0136 0.0157 0.0178

0.0801

c&.
0.0037 0.0051 0.0069 0.0089 0.0111 0.0135

ary
0.0589 0.0561

Fn' 0.0588 0.0838 0.1147 0.1515 0.1936

Fo,

0.0709

0.9412 0.9162
0.8853 0.8485 0.8054

0.062
0.0538 0.0453 0.0395 0.0338 0.0289

0.3932 0.4716
0.5456 0.6127 0.6709

t,:.
0.6068 0.5284
I\.il''

12 ,\'r

0.55

0.65

0.60
0.55

0.a529 0.0496 0.a462


4.0427 0.0393 0.0359 0.0327 4.0297

r-lr*
I ln"' 1.. l2t
1"=lrll
M* M,
=

s.?c

0.4544
0.3873 0.3291 0.277

0,70
0.75

0.8{i
0.85
U,YU

0.0198 0.0218 0.0235

0.2404 0.2906

0.7s96
0.7094
0.657 0.6038
0.551 0.5

0.7230 4.7664
0.8029
0_8333

1,=lr/1.

0.80
0.85

0.0r6r
0.0r87
0.021s

4.0246
0.0210

0.2336
0.1971 0.1667

u.v)
r.00

4.4252
B.A267

M* =cr;'e'l]; g- =Fr".g M" =&ry.g.{; g, =Fry.g

4343
0.3962 0.4489
0.5

0.90
0.95 1.00

da,.g.l1; q, :Fr, .g

4.4fi9
0.0133 0.0098

0.0293

0.8798 0.9120

0.1202
0.088 0.0654 0.0495 0.0380

M*=-*,M; =-q';ti
CAnd laturile incastate sunt paralele cu l* sunt valabile titlurilr inferioare pentru l,'

4.4242 0.0269 0.0322


0.037

= 00,

.q.li;
g

ey = Fry .Q

4.0269 o.022 0.0179

i.20
r.30
1.40

0.03

i3

Lr0
120
1.30 1.40

0.5942
0-6747 0.7407

0.4058

r' ---

q'

'l: r r' q"'ll ;IvIy=-l

-----:
0.0343 0.0353

0.0330

0.0474
0.0057 0.0044 0.0035 0.0028 0.aa22 0.0018

0.9346
0.950s

0.3253 0.2593 0.206s 4.7649 0.1324


0.1069 0.087 0.0713 0.0588

4.0414

0.014s
0.0118 0.0096 0.0078 0.0064 0.0053 0.0044 0.0037

1.50

0962
0.97A4

0.0452
0.048s 0.0513 0.0537
o*Q552

0.7935
0.83s
1

i.60
1.70

a.a36z
0.0369

=l
l\'fit

0.0296 0.a234
0.0187

0.9766
0.9813 0.9849 0.9877

lz

l=,

1.50

=l

i.60
t.70
I

0.8676
0.8931 0.913 4.9287

IvIx

ls rlvf*

I
I

i.80

4.u74
0.0379 0.0383
Cf,l'

t.vu
2.{}0

0.0151

=l

L80 190

0.00i5
03r

0.0123

w"?4
0.05s9

F,,

F:'

1'=l/1,

2.00

4.9472

$:,Umeee

cu{ent" 9in

pteo

at-

5.3

'

Qalculul

statis 15j

Tabelul5.9

TIP DE PLACA 5
L 9,50

Tabelul5.l0
;-t

0.111i
ivl x

, zl
[,lr

TIP DE PLAC;.5

L
0.50 0.55 0.60

cL.,

0b

p,
0.0588 0.0838

0,6(i io.oorzio.o+s+

0.7942

l*' l2 IGt

0.0023 0.0032 0.0044

0.0367 0.0352 0.0336

0.9412 0.9162
0.8853

rffiffi

.lx 'r--c.

0.n4i
0.1515

0.67s6

onl?1
0.0151 0.0171
iv.Jv <In. IJ

'nyrrt*
ol .x t

0.65 4.70 0.75 0.80

0.00s7
0"aa72 0.0088 0.0106

0.a322
u.0299 0.0279 0.0258 0.0238 0.4217 0.0198

0.848s
rlOAfA v.oug+

0.6i24

n t()2(
0.2401

l.=lrl1,
M. -o rx ,n.12. n -"'JSx R :1 -x,.1r !L .q"11; M, =0r, ey:F:y.g

0.7599

w$'
o,tt_

0.2906

0.7094
0.657 0.6038

0.85 0.90 0.95 1.00


1.10

0.arz4
0.0r43
0.0161 0.0179

4343
0.3962

l=1./1,

r-=-q';11 ;M;
0.7454
0.0119
1.30 1,40

=+

0.M89
0.5000

0.551I
0.5000 0.4058

0.at79
0.0145
0.01 18

CAnd latura sinplu rezemati este lelS cu l, sunt valabile titluri

0.a214 0.0244 0.0271


0.0293

0.5942
0.6747 0.74A7

inferioare penfu.l.'
r,50

t-20
1.30

M* M,

= clu- "q

.ll

0.3253 0.2593 4.206s 0.1649


Q.1324;

=cur'q'li;

0.0095 0.0076. 0.0052 0.005


0.0041

9* = Fe' '9
9y = Foy 'Q

0.9101

{'r z.l
1,,

t.40
1.50
N,{'

oJ93s
0.8351

Ti:f

12

0.a3n
0.0327 0.034
0.035,1

1.60

0.8676
0.8931 0.913

M,=-#-,
Mr= *

a-':

I ll0
ruo
0.03 71

:l
0.002 0.9697 0.0303

1.70

0.1069 0.0&7 0.07i.? 0.058q

.f--" l'i'

u.u3'/]

rrrmTlfrj l7
9*1.

l.80
1.90

0.0033

0.036
0.0367

'[

S.0028
0.0023

0.9287

Xr=l/ly

2.00

0.9412

inzi din beton arrnat - 5

5.3

static

155

Tabelul5.ll
- un rdnd de ul6ci fn

tI I I

=
b

t
a

_1

)
b

q
3

=s+|; t"=**.rq=g+p

Pentru calculul in domeniul elastic a pldcilor continue pe una sau ambele cu deschideri inegale, solicitlrile produse de inclrclri, pot fi determinate prin re{elelor elastice. Metoda re,telelor elastice, ca gi aplicalie a teoriei elasticitilii, presupune

t t
t t
t t
t
L L
L

+-

i l*
j

Mr-ffi :(cr2*g +cl,*q")ti Mrrffi = (crzvg +o,rq")li

eforturilor pe douA direclu de calcul considerate. Solicitdrile se ermini prin metode aproximative inperfud placa in faii de H{ime unitad anrbele direclii neglijdndu-se continuitatea lor gi momentele de torsiune.
Direclia principali (x)
se va

- doud rarrduri de pl6ci (n =


_1

M..ff
Mrrff
5

= (crr*{ = (crryg

tc,,q")l]
tcr,rq")ll

stabili asdel incdt majoritatea panourilor de placl

aibi pe aceastil direclie latura scurti Punend condiliile ca slge{ile la mirjlocul


=

Lr

Mo.H = (o+*Q ta,.q")l] Morff ={crrrg + c,rq".)11


d

plicii pe cele doui direcfii s6 fie egale f, gi ca incircarea totalE uniform distribuiti q s[ fie egal6 cu suma componentelor g, $i gy, adicl q = e**ey se obgin incircdrile pe cele doui direcfii considerate in
exprimate astfel:

d tr
:)

d
Lr

c
a

Mr.Ifr = (crs,g + cr,"q")11 Mrrffi =(csrg +a,rq")11

q.= hq {y=FyQ
care

(5.6) (5.7)

coeficienfi de distribu;ie a inc[rcdrilor B se scot din tabelele 5.5 + 5.10.


Pentru o plac6 se considerd mai multe fEgii pe fiecare direcfie. Num6rul de fAgii de varialia incirc5rilor ce pot apdrea tn panourile de placl considerate 9i de ile de calcul. Acesta se alege astfel inc6t si fie acoperitii toatE suprafala pe

l:.

Mr.ff
Murlil

=(cre*g +o,.q")ll
= (qoyQ

- bei rAnduri de pl6ci (n = 3)

tu,rq")(

din direcfiile de calcul. Deschiderile de calcul pentru fhgiile luate in considerare se stabilesc in de rezemarea plicii plangeului pe perelii de rezistenp conform tabelului 5.12 Tabelul5,12

Deschiderea de calcul se

misoari de la fafa zidului


adiugAndu-se de fiecarc parte lungimea: .Ziderii, centuri sau grinzi ftri legAturamonofit5

h a=2
dar nu mai mult

L
decat2

-prr*
* Fo*nuiele se pot folosi gi cind deschiderile diferl inte ele cu cel muli l0 t;j;acr$ caz 1* 9i It se iau egale bu semisuma deschiderilor adiacente fiecirui reazem pentu
cjeterminarea momentelor negatiye maxime de pe reazeme.

Grinzi sau cenfuri cu

leglturd monolit[
centura sau grinda

Deschiderea de calcul se mbsoar6 dc la fa{a laterah a grinzii sau centurii monolite

lq

schema statici a faqiilor considerate ?n calcul este grinda continu6 articulat simplu rezematl.
statio se,poate efectua cu programe de calcul a grinzilor continue [15] sau alte programe' La calcul se vor lua in'coisiderare toate cofruinaliile de incerciri ---' considerate defavorabile, combinafii definite in capitolul:.

Calcuiul

ln urma cajculului static se determini

reazeme gi ln campuri), eforturi care vor servi Ia catcului

.fortui;io

in care se introduce dupi caz ho, ho- sau hsy, introducind varori pentru termeni exprimate ?n [N] ti [rnn] . Din taberut 5-14 se determinr procentur corespunzitor de armare p sau optionar valorile lui sau (, de unde rezurti aria de r*,at,,a ,uu *u-aio'rmitoarere IOIME:

secliunile caracteristice (pe *iiiot de ar:nitrua

o. =n#,
a" = qfuuno;

(5.10a) (5.10b)

5.4 DETERMINAREA ARM,OR DE ,INUATUNA SE CTTUNILE CARACTERTS TICE

IX

^" -

A-M
6hlRl-

(s. I 0c)

Determinarea ariei de armituri se face consider6ndu-se grosimea pl'cii c*noscutl din predimensionare. gi alegindu-se materialele, clasa de beton respectiv marca armEturii, din care va fi alcituit6 pla0a, Pomind de la prosimea rezultati din predim.lslcnere , e! ^a ;^+^-:-x uv!vrr.r^44 4-xra: rrr4rF[rE4
Ufild efeCfiVa :

Se poate intdmpla ca: baza procentelor minime de armare;

m < 0,01, valoarea minim[ din tabelul 5.r4; in

acest

caq A" se stabilegte pe

incovoietor

- ia pl6ci armate pe o direcfie

ho=h-a

(s.8a)

sectiunea de he;fnn esfe ins'-:fi.ian+x ^a-h, - --^r,.---.-_!, M; penrru mar.rea capacit'lii materiale (o1el-beton) cu rezistenfe mai marilau modificarea gto.iJiiplicii de beton. Pentru cazurile care tru pot fi incadrate in tabelul 5.l4lm* < I alte calit{i

m ) rn-*-

p"rd;

;i;#;;d';;;;;;

de

in
h

ctare:

materiale etc), cu msec,alculeaz4

- grosimea plEcii - acoperirea cu beton majorat[ cu LIZ ba:5. cu care se va face armarea). - la plici armate pe doud direcfii
ho*:h-a
hor: lb, ln care:
hs.

(aproximindu-se un diametru de

E=l-.r/t-2m. Dac6 S6u, atunci ariaarmiturii intinse se calculeazd cu relalia (5.10b); dac6 {>fo, secfiunea simplu artrate este insufi ciena pentru preluarea momentului incovoietor respectiv.
Clasa be&onului

(s.8b) (s.8c)

Tipul de beton

Tipul de opl

< C28l35 (Bc35)

)
!b
F

C32l40 Gc40)

t'ar*ii cu eare se va face armarea).

- in5lfimea utiii efectivi pe direcfia x (cand aceasta este direclia scurti); hoy - inalfimea urili efectivi pe direciia y;' h - grosimea pl6cii; a - acoperirea cu beton a6 majorat[ cu r/2 $ (aproximindu_se un diametu de
m=
rvl

Beton obignuil Beton cu agregute


usoare

oB37
PC52, PC6O, STNB

0,50 0.55
55

oB37
PC52, PC5O. SThIB

0,55 0,60

0.50

Ariile
specifice.

de

armiturl

se

pot determina gi cuajutorul unor programe de calcul

se caiculeazi valoarea rerativi a momentului incovoietor pebazqrera$ei:

b.h3 .R"

(s.e)

curente din

inzi din beton armat -

5.4

Determinarea ariiloi de armitur[

in

caracteristice

ri
F

K!
z
n<

Oa rqO

4
ft

.q

AJ

33335353355ggSFgBgg3s3:itii
333:S53533355993S55335$33::
333335$3353ggS5bsSSsSSgBg5:
333 33 33$$533gg3sggSgb ggS Sss

o
6J

s^

s.

3_

s.

{)
F*

E tf, Fl in >c{

R F- B. E a q q 8^ ;. q q R a q q s" F" s- s. F- q q - F r N N r\| c.t (it 6t.N N N N Fl c.i N e.a c.i c.i c.i

ri
ll J

o o

:l <i O\ .l rS q ft F - rO O \O !i O\ Fr F- \O O * O\ o t- E \o- \o- :,r N N m m rf !. h h 6 oo - o, ar. r- F c' o 6 = : = i.i i,l mi


tt H r.l O\ c{ \O O\ .']} \e O .f r- g - t) CA N \O O\ r} \o 9 I F, S c) O \O \O 6 r-. r- F 6 6 d d - - 6t Gl N ri r| o .t * rn ra rn = - - . a _-__-_;_,

I O+ Flc

Dt
in4

!
J
il

U
ll

.o ql
F<

N c)-

EIF
l\t
t!

ll

No

d
od
lt

\0 q\-

F l- 6

r+

cQ

F O\ o a{ n o n \o o\* !f r o\ N h oo o 6 6 + Fa 0\ q\ C O O O c) -.; - i i.f N 6t - ri - m $ + + +

fio

\ ol qlE
-s
lrJl|

E'

|Q.J
E th+ (\ la

4J

533*3533$35$5335331SSS3r 3r3
o\

\o-

o \o N < o\o N + o \D S \O s a \9 ct r O t: 6 6 q ; c.t o\ s c) -i - c{ c! n t r b 6 \o F r.- N 6 (i\ O o 6 e{ < 6l .{ N N d N Ft N Fl N {\l N trl N ry O.l ri o m ri ri ri IIO'.t(?ra)Ir) .f-.+q\D_ \O
!o-

,G il

z
o L
II

>d

r;

Or Fto -\N
e{
il

II

33333333335393533353s3:iS3r
333: 533333335595ss3333531e:

Olr|Q!1q)14c)ino\ or ol^or ohoh \ F- oq g\ O\ O (> - - (\l N o rr + {. !n ri 6 t F rN d N N Ft Ct C{ C{ N Gt 6} 6t rl N st ot


e,t \o 13 O\ O\ O

\s
ol o {lo ln

q
rrl
et

U
I

;
No

T T rJ
..,1

F-

C!

* n o\ m c- !(f e{ \0 0 .c co al F- F rt 4\ s r* d r\ r't m t+ rn u1 u.) \O \O t-. F t- F

\t s fr i- E v) 3 c) c) ; ; N cl (\

\
ll

\
...

q3pori\oo\..tloN

ggBgg gSSS$gg =33;3;S55 3 333$B

r O o F O m \O O\ c.l \O O\ e.l h ca F h F I tl !a 99 O O Q9 N Crl N 6 6 m m t !' !. h qa h \O \O \O f., s -t O -'+ F. t\ )qq O\ O\ = - - -

-\

NO(\

AJ

il

o
\lr

z
rAN
il

E lrl O Yl 9 \p ll \o-\ 6- qq.e qt Q

Ne oi
AJ

vl q \o- \o-\o- 6- qq o.--1crrq cifl,'f.vIn -""t^".rFIr" d Fl r.,l 6t N Fl N cl al N N N N e{ (\t N C\ N o 6 ri 6 ri ri o m o o

\O c.l

F * O \O Ft s O

\O

N m r c) rl * r- rl a h

ll

33:3S3$3s3353SS$FsBgg ggg:3r
s 35 3 3 :. 3 $3 3 3 $5-s. 3

ra)

!+ O\ o oO 6t F r t\ - \O g h O\ < oO .a F c\| \O - h O h O\ t oO c.t F.' N \O - h O N.ra t.) Vq $ v! n \O 1.. f\ @ O\ O\ c}\ c) O - C,,l ot c.r r.r.+ $ + v1 vr iD \D F

Fli u|l
lo

\c
J
lt

33553

gg

g5s 5 3:

Fc' fr\OO\cl 66-l oO-r-O6\Ool\tlh6r\alq -r+Fo F O\ O. O\ g\ c> <> c> - - q Gl c{ e{ 6 rl 6 6 S \f lt h r| h \O \O \O F o\ooo\o F- F F S

< l-*e l-a


il tr

isBssgggss3ss3ssg:Ss3SssssE
N

(t \o Ft .i \o Ft o\ rarGl 6t N c\tt c |a0 ra c> ta c) g\c) !i e ri 6ct\oe - t lt't tt' <rt |r, \g \ \9 F G O\ () Oi 6l al aQ ln\O.\O a* l- F6\ OC F Hcl n t {.) ri rtt rtl rq l'l F) r') {') l't t : f.l s \t t tt t ! Fl t\ 6l cl cl Fl Fl r{ Fl {q F) (.l rq Fl l') ')

a)

c o (t e-c o o o oc cc !.j..

o(po o o ct oo o coe

c o o o ec

agss555sssg*58gs55B5sssgBBE i3353533333331933333s$S$SSI

FI

Inor)ohor ohQnor|or)enor} ohoho c) c) O\ O\ aO F F. \O \D !A |r} + + nt .n N N d - (> O - - 0o 0o l\'F t\ F a- r- F F F r\ F F F r- F F F r- F F. s o oo oo ooo to o o<) o oo o oo ooo(to h \O F O\ O F Cl o tl n \O a'. 6 0\ Q e.l m I a.l O\ (> - C,l F) 3 h \O F- OO O\ g - * !+ < cl n ca m ri .n ra o 6 6 0 O .+ -t- t .+ s I rt n h h rn h s h h 6 h \o (>o oo o O o o oc> o o oo o o o (>o o o ooo<>(> oo ooooo

{:;

!t!e!a-a.

.,

ctlrente din

i din beton armat - 5


5.5

PREVEDERI DE ALCATUIRE PENTRU PLACI DE BETON ARMAT


prezentate in continuare se referd. ra plicile prangeeror din crddi civile sau induskiale, cu rezemdri continue g:inzi; pentru alte tipuri Peref plansee. p an e ee, de exemnlrr nranc-o nirr---^: ;_au exempru,,1lanr3 ^^_- _P" iun i r"u A;;r"rH;"JJffi i prescripfiiie de proiectare referitoare "rg o,J ra phci sunt date; ,;;;;ecifice stnn
I

Prevederi de alcituire

de beton

armat

161

Prevederile

;i&;

dln care fac parte.

frrnnand

ii:::i"

Grosimea plicilor se alege confonn paragrafului 5.2 se armead cu bare dispuse fr gr;rrd;; aoua

:
oireclii perpendiculare,

- $6 mm, pentru barere drepte de ra partea inferioari a pt5cii; mm, pentru barele din partea superioarE gi pentru barele .inclinate,'dacl $g anniturile sunt realizats din otel 0837. - p*o* armiturile de reparti{ia, $6 nn:n, indifbrent de tipul Ce cfel.
Se poate accepta ca diametrul maxim uf uroien

Diametrele minime care pot fi utilizate la plasele iegate eu sdrm6 suni: - pentru armnhrrile de rezistentE.: - d6 mm, dac6 barele sunt din ofel FC60 sau pC52;

determine cu relatia:

rii je

rezistenp sE

se

Acestea pot fi: cu sdrmS' alcituite din bare montate individual, din olel pc60, pc52 ;JJffir'r-,"e

prefabricate);

(5.11) [mm] Diametele minime utitizate la prasele sudate din ofal srNB sunt: pentru armetudie de rezistent5, $5 mm firlici monoiite) sau tir4 mm (pi5ci

d*o=0,lho+2

?
* ?
a
=

Procentele de armare minime sunt cele date in tabelul 5.15.

Tabelul5.l

mfiL

armiturile de repartifie, {4 mm @inci monolite) sau $3 mm (pldci prefabricate). Distanlele maxime admise intre amrlturile de rezistenp sunt date : de numirul pinim de bare necesar in zoneie intinse, rn runcgie o" grorrro* i5 pra"u, - 5 bare pe metru, dac6 ho S 300 mm; " - 4 bare pe metrq daca 3bOmm < hp < 400 mm; - 3 b.are pe mefu, daci ho> 400 mm. Distan{a minime intre armiturile realizate din bare laminate la cald este de g0 minimi prescris6, se ia in

pentru

:
0,05 5 p.;,, =1,15 p < 0,10

Dacd intre dou6 bare nu este respectati distanla considerare in calcul numai aria secfiunii unei bare.

Procentul mediu de atrtare hebuiesi se incadreze in urmltoarele limite economice: sub 0,8 % la plIcile aTaf pe o direcfie iu arrrate pe doui rlircclii, valorile optime fiind oate in taUiiui ""r" s.te.

$ir;il;;

Tabelul5.16
Modul de
umare ai piEcilor
Pl6ci armate cu bare legatq din olcl de tip:

Armiturile se dispw in generar ordonat de-a lungur pas, deci aceeagi distanfn infte bare (figura 5.7).
Armarea pldcitor ca plose kgae cu s6rmd

prlcii, respect6nd

acelagi

Pe o direcfie

0,25...0,50

0,30...0,60

Pe douE direclii

iTneturile {e

'"

:'diametrul4fu\4pelor se utilizeaze tabelul

se recomandi sr se utilizezs pe cdt posibil gql mult doui diamehe pentru .rezistenla .ale unei plici. pentu ale4rea distanfei intre bare gi a -!

5'6a sunt prezentate c6teva posibilitEli de arrnare penn.u pllcile obrgpuite-qc$Iite, cu plase legate cu s6rmi, din bare pc60, pc52 sau oD37.

tn'ftT"

5.17.

i.62 * Plangee curente din pl6ci gi grinzi din beton armat -

5.5

Prevederi de alcltuire pentru

plici

de beron

armat

163

in

general nu se utilizeaztr bare ilclinate decet

pEcile cotioue

or.S

DarI almittsile au diamete < l0 mE, beele pd fi livrate fu colicl avibd


Fasonarea anniturilor se face direct pe cofrajul phcii.

aimare& cu plaso iDdeperdente ln c6mp

ti

razcn, ca

h figla

5.6b,

.'!G, toS lurlgibea plir$eutui de e)(eDplu cs armhrriL darcs 3

ti 4 din figura 5.6&

Secfiunea

armiturii intinse la pllci armate


cu plase legatc [cm2/m] Diametrul barelor, mm

Tabelul5.iT :ffi

Disianla
intre bare
cm
8r0

Acest mod de armare se poate aplica plicilor continue, cu mai mult de trei deschideri egale (sau care nu diferi cu mai mult de l0%), calculate cu metoda echilibrului limitq deoarece rezulti din calcul aceea$i arie de armAture pentru multe
sectiuni succesive. secttnnr

6
3,53 3,33

I
6,28

10

t2
13,14 13,31 12,57 11,90 11,31 14,71 10,28

t4
19,24
18,1

16

8'5
9,S

5,9r
5,59 5,29
5,03

9,5 1*,S 10,5 11,0 11,5 12,0 12,5


1.1,n

3,14 2,98
2,83

9,82 9,24 8,73. 8,27 7,85

t7,10
16,20 15,39 13,66 13,99 13,39

25,14 23,66 22,34

Daci miile de armituri neoesare din calcul sunt diferite de [a o secliune la alt4 este preferabil ca armeturile sI fie individuale pentru fiecare deschidere (fig.
5.6b,c).

succeslve.

I ]

2t,17
20,1 I I 9,15 18,28 11,49 16,76

luate

in

NumErul minim de bare care se Prelungesc drept peste reazsme (frrd si fie considerare in calcul ca arm6turi comprirnate) este in general de 3 bare pe

2,69 2,46 2,36 2,26 111

)<1

i3,5

2,49

i4$
14,5 15,0

', nJ
1,95 1,89 1,82 1,77
1,71

4,79 4,57 4,37 4,19 4,02 3,87 3,72 3,59 3,47 3,35

't,48
7,14 6,83 6,54 6,28 6,44 s,82
5,61

metru.

3,24
3,14 3,05 2,98 2,87 2,79 2,72 2,65 2;58
2,51

5,42 s,24 5,07


4,91

to,u
16,5 17,0 1?'5

1,66 1,62

I8,0
18,5 19,0 19,5

i,53
1,49 1,45

1.4i

4,75 4,62 4,49 4,36 4,25 4,13 4,03 3.93

9,84 9,42 9,05 8,70 8,38 8,08 7,80 7,54 7,30 7,07 6,85
6,65

I2,83
11 ?','

r6,09
15,47

A::niturile de la partea superioari a plEcii (cdllrefii), se continue de o parte 9i de alta a reazemelor, pe toati lungimea diagramei de momente negative. In cazurile curente, aceastii distaqla se poate lua egaln eu 0,25ls, unde /e este lumina pentru
deschiderea adiacentd cea mai mare. Portiunea dreapti dl.n zona de reazem a armeturilor tnclinate se prelungeqte in deschiderea urmitoare tot cu 0,25ls de la fap
reazernului (fig. 5.6).

i 1,84
11,40 r 1,00 10,62 10,26 9,93

i3,90
13,36

r3,87
13,41 12,97

Daci iric[icerile sunt mari (de exemplu la radierele fundaliilor), in cazurile speciale ednd Q> 0,75, secliunile de inclinzlre se previd incep6nd din imediata
vecinltate a reazemelor, pentru a permite preluarea forfelor tiietoare. La plicile cu incirceri temporare mari in raport cu cele permanente, sau la pl[cile continue care au o deschidere mult mai mici decit cele invecinate, pot se apari momente negative extinse pa4ial, sau pe toatl znna de cdmp. in acest caz, lungimea necesari de prelungire a armiturilor rezulti mai mare deedt A,25Io, ajungindu-se eventual la o arqre continue in partea superioare a phcii (fig. 5.6d). Se admite ca acest mod de armare s&se faci numai in zonele in care momentele negative depi;esc gr beton eNu simplu, ca valoare capacitatea portanti a secfiunii de
'

9,62
9,33

t2,57

t2,t9
I 1,83

6,46
6,28

6,t I
5,95 5,80 5.65

9,05 8,19 8,55 8,32


8,r 0

tl,49

lt,t7
10,87 10,58
10,3

7,89 7.69

10.05

Barele ptasate psle reaza'


rezemaie' Pe"ntrur"asiEurarealrozldei

,*;;

- *

* *rist"rp di! "e-p.ll & p re;rzeo 6G dispuD aroiruri cotrsEuctivc, dc reparttic I r pe lungimea barclot pePto EodetEl negativo (lr& 5'64 tt 1,r ta g'"-ryys-qperuigim""r"nror.p*-ro-T1:'::g:l:f:lli ;ffih;;;;."#-*;;#oliililfitill-i'iiiffi;"ffi,"f,ffi;# ***"'-*-" liool]rct)';il#.r-"),'rtdl"d # rytEeqlrtoarS' ' 5.?a). secliubkhSgru',:*ry9TTb*-tt-1,:.t-3'*E11}k:"",tf,1 Seclilrtrq+$Anetu a acelu tare nettG st fic crl puli! ccl tu$a 446, tspectiv t lareisericetaa&agdistanli0,2r0. *.-'1"*ng;is"-ir 0,210. # 57a) m
caart razemetor in*rmcdto", """"s* djsianra r*e Earginirc rnargiual face corp-comrm cu pt"ra lcentu4 bdei se face la.cera5i dislsnE longiiudinale dreDte si inclimte si cu ctltueti di$rrsi

Hr#'*.*:*:Fi##fl-{i"T",##*Hilffiffi "I";ffi;# c"t"oi. iljfffi?#


si"-i,,lr r',*,*,tour,'oced
* erze-"

*"il,;*'"*;;il*.*,ys5* * *,,,..,. ***"tTfiriliiifr#J;HHHffif, t tgglqry*:*.ry1,_ry3iy3*T-"3sil*Tj*S:f.yiffi LI


de armare cu rrare

it"t

t!.*#

"r-t" "" ,**"

fffii"ti:T;rinarc

ae ,-,etur'0,

"

* "-*'****4

Pus, "wPu!

Jur'ru

t
lv /1,

r). pnci rrmrre pc o dire4i Gcnou crre L n'<0,5;

>2,0)

tf

, \

II
t '

4-.*r ---*'-* me@ ur4r' Br v''J',' u vcB v'@uq ffinj'#L'# F # m:Lru*f:gf.|ffit,fr?j,il""ff#l,f


o$ecEa scurla' p
ws

I I

3
Pentrg preluarea momentelor i:ncovoietoare locale de incastare pe reazemele

5.5 _- Prevederi de

alc{firue

liei 4o ha+^uwtvu ^-,-^a GlJEt

u r:onrinuiiate de pe direcfia laturii mari (y), respectiv a tendinlei de forfecare intre placa 9i grinde, se prevld calirefi; aceste bare suplimentare tebuie s6 respecte e r:ndiliiie de armare minimE, date pentm barele de rezistenli de pe directia s"urti. D" regulf,, aceste bare sunt 5g6im (Pc60, Pcs2), sau 5{8im (bare din oB37). cilrrefii se prelungesc de o parte gi de alta a reazemului cu lungimea 0,251o" (fig. 5.7a).
e

Atura de rezistenta in camp sus

I
I
a) armarea unei
I

Lafiraunr constructiva ios


d) armarea cdmpului cu moment incovoi..tor Eegativ

Figura 5.6

plici

cu deschideri egale

(M,."*. -

Procedee de armare a

plicilor

Mra,"p)

arnraturi repanirie

Fl

Io,i5
I \ hly ! u/. r.'iact l|'r-rrate pe ooua orrecFi (pentru care 0,5 s ly /lx < 2r0)

I
b) armarea cu bare independente drepte
F
L

Penfu plicile annate cruci$, armlturile de rezistenlI se dispun respectind prescnptiile curente, pentru fiecare direcfie in parte. Armdtura de rezistenp paraleld cu direcfia scurt5 se dispune pe r6ndul int6i barcle A-, respectiv barele mar.ca 3 4 din figura 5.7b gi 5.7c, li iar barele A*,rrrp""tiu rnarca I gi 2 paralele cu latura mai mare, se dispun pe rAndul al doilea. Acest mod de a$ezare este ra1ional, deoarece, in cazurile obignuitg aria de armituri pe direcfia mai scurti rezulti mai mare decit cea de pe direcfia lungi. La calculul ariilor de armrturd se tine s"uma de agezareape doud randuri, prin mirimea inellimii inillimii utile a pl6cii: pliciii hw> h,, (frs.5.7c\ [" < ly l- (fig. hy, dacd L 5.7c). In zonele nehaSurate din figura 13.33b, annaiurile de rezistenli dup5 direcliile x $i .y se incrucigeazi at6;t ta partea inferioarE a plfucii, in c6mp, cit gi la partea superioarr, pe reazeme; de zcee4 armitura de repartifie este necesari" in acest caz, numai in zonele hagurate, la partea superioari" Aceste armEturi trebuie si respecte condiliile pentru armaturile de repartifie ale plicilor amate pe o direcfie
( rI ctrFf nra?an+r+a tw ?n iu ta1,^1,,1 *UVrUi i. r u,

Diametrele, ariile secfiunilor fansversalg gi masa armiturilor din bare laminate

t2

Mao+

-J

armat

i de beton armal 167


Tahal.'

< l9
Masa

Diamen'ui mm
6
d

fuia,sectiunii tansversale pentu

,z

bare, in cm2

t
0,283 0,503 0,785 1,130 0,570
1,010 1,570

4
1,130

5 1,420

6 1,700

0,850
r,5

I
2,260
4,020 6,290 9,040
12,32 16,08

l0
2,E30

kdn
o,722
0,395 0,517 0,899

r,980
3"520 5,490 7,910
10,78 14,07 17,78

2,550
4,530 7,050

l0

2,orc
3,1

2,5i0
3,92A
5,650

3,020

J,030 7,850
11,30

t0
1j l{ IU

2,350 3,390 4,620 6,030 7,620 9,420


I

40

4,710
6,780

2,260
3,080

4,520 6,r60
8,040

10,t7
13,95

i,540
2"010

7,7A0 I0,05

9,240
12,0.6

r5,40
20,10 25,40 31,40 38,00 49,10 61,60
'

I,tz)
1,580

4,020
5,080 6,280 ?,600 9,820
12,32
r

t8,09
22,86 28,26 34,20

18

2,s40
3.140

I0,16
12,56 15,20 19,64

t2,70
15,70 19,00

15,24 18,84

20,32 25,12 30,40 39,29


49,28

l,gg0

;U

21,98 26,6fi 34,37

t
28

qnn

2,4ffi
2,980 3,850
4,940

i,40

22,80 29,46 36,96

4,910

14,73

24,5s 30,80
_40,29

44,t9
55,44

6,i60
8,040

r8,48

24,64

43,t2
5_6,29.

b) placl armatil pe doui direcfii

6,08

24,t2
30,60 37,80

Jl, lo
40,80 50,40

3ri +0

0;0

20,4A

48,?t
61,20

64,32

723a
91,80

80,+o
102,00 126,00

6,3t0
7,990 9,870

51,00 63,00

71,40 88,20

8l,60
r

12,6A

25,20

75,60

00,80

l 13,40

t
t
t

fde

reisrenra Ag

ffXil*

I-Jffiffi nnil
a)

ilGT"I

tc) placd simplu rezr,nfrA, armati pE doui direcfii


{

placi armati pe o direcfie

/
t

Figura 5.7

Dispunerea armiturilor de rezistent[ si de reDartitie la ntici

i din beton armat -

de calcul si alc[tuire a unui


b). incircarea perrranentii din planEeu, finisaj gresie este datl in tabelul 5.19

5.6 EXEMPLU DE CALCTL $I ALCATUIRE A UhIUI PLAr{gEU


se va exemprifrca proiectarea Jrrczenratb in capitolul 2.
P r edimensionarea p

Tabelul5.19
Nr.
Crt.

Dcnumire material
Gresie

Greutatc

hcSrcarea

Spccifici
fkp/m3l 2600 2100 2100 2500
1700

Normatf,

Coef.

Grosimca

ftolm2l

incircFuii
1,3 1,3

lm]
0,007 0,010

plicii planfeurui

Inclrcarea de calcul IdeN/m2I 23,7


27,3

peste parter pentru construc$a

I
2

Mortar adeziv Mortar de ciment (esalizare\


Placa de b.a

ldcii p lang e ului


3

grosimea minimi a plangeului este:

1,3

0,033

90,1

hp,rn=

*=#
a6:

=9,22cm

4
5

1.1

0,10

275 22,r 439

Tencuiall
mortar var

1,3

0,0t

acoperirea cu beton a6: 1,5 cm

c). inclrcarea permanentii ce acfioneezi pe scarE

grosimea plangeului propusd dupi predimensionare: h,= 10 cm

Pentru a calcula incircarea permanentii ce acfioneeri pe scarl se calculeazi date de placa de rezistenfi a rampei gi de treptele de beton simplu. Pori'u. a 'iuqliiiiuo caiualal se r,utisidiE peiiil"ij iipte u Blusidi; cviiivalEirfi uars esie uniform6 pe toati lungimea rampei. Valorile inc6rc6rii sunt date in tabelul 5^20
suma

incirc[rilor

Ettaluareatncdrcdrilo, p" *2 de suprafaEd


a)' incdrcarea permanent' din plangeu, finisaj parchet este dati in taberur
Greutate Specificd 5.19.

lrl

r.

Denumire
mater.ial

Incircarea
NormatE

Tabelul5.lg
Coef. incdrctrrii Grosimea

Crr.

Ilcircarea
de calcul

lke/m3l
800
21

Iks/n1

lml
0,022
0,028 0,10
0,01

r
!,
FJ

IdaX]/-2t
22,9 76,5 275

Parchet

t,3
1,3
1.1 1,3

Mortar de
cirnent Placi. de b.a

00

:
.t

2500
l 700

Tencuiala mortal var

Figura 5.8
Nr. Denumire

Schema de calcul a
Greutats

incircirii

permanente pe scari

22,t
lncdrcarea 397 Crt.

Tabelul5.20
materid
Beton simplu Bgton armal

TOTAI"

Specific[ tke/m1 2400 2500

Norrnati
tkc/m2l

Coef.

Grosimea

lnclrcarea
de calcul

incirc.irii

tml
0,120 0,070

IdaN/m2l
316,8

I
2

I,l

l,l

r92,5 s10

TOTAL

5.6 41.

Exemplu de calcul si alcltuire a unui plan$eu de beton arrlrtat 171

t'

Iiicircarea

util[

este

dati in tabelul 5.21


Tabelul5.2l
inc6rcarea

Panourile tncdrcdrilor

de

placd (ochiurile

de

placd) considerale pentru distrih ,ra

r
I

r{I* Jl l-

Spaiiul unde aclioneazi Camerg Dormitoare


Casa scdrii, Coridoare

utill

Coeficientul

lncdrcarea util6 dc

trlrF

normatl tdaN/m'zl
150

inc6rcirii
1,4

calcul fdgN/m2l

Numerotarea ochiurilor de placd eonsiderate se regisegte in figura 5.10

zlg
390

300

i,3

Panoul

nr,7
Panoul

S i sbilir e a J'At

iilo

r de c al c al
pe cele dou6 direclii x'gi y sunt

Panoul

nr. I

Figiile luate in considerare pentru calcuiul


prszentaie in figura 5.9"

m.2
T

Panoul

nr.

t'
l

Panoul nr. 5

Panoul

nr. 6

Figura 5.10 -Panourile de placi luate in considerare la calculul pl[cii planSeului Figura 5.9

FaSiile luate in calcul


i

DisE ib,u(ia

tn

dr c dr ilo

in figurile urrnitoare sunt date dimensiunile panourilor considerate in calcul 9i valoriie coeficienfilor de dishibufie a incircirilor pe cele doud direcpii x 9i z.

ll:t ,4

nte din

pl

$i gdnzi din beton armat -

:i',

x.'=

l*
ly
F
Fv

I Panoul nr.

fanoul nr.4

1r1

0,2546

0,7454

I I t
I
I I I t

Panoul nr.2

nl,

Panoul nr.6

I,
|

P-

Pt
0,4058

ranout nr.3

1,10

0,5942

5.6

Exemplu de calcul si alcituire a unui plan$eu de beton armat 175

Panoul nr. 7
|

l*
ly

B'
0

Fv

9=332

q=176

9=236 q=125

2,15

,o*

s.oo

+.rs

Direclia Y

9=66
Fig. 5.11

q=35

9=328 q=157 g=${ q=d{

Coeficienlii de diShibulie

inclrcErilor

':
Tabelul5.22

rtv
g:66 q=35
9-440 q=390
o-[daN/ml 44
52 390
157 35
E6

valorile inc[rc[rilor pe cele douE direcfii sunt centralizate in tabelul 5.22


u ldaN/mrl rldaN/m2'

0x 0.7935
0.7553
0

Bv 0.2065

e, ldaN/ml 349

s,.ldaNlml

q, fdaN/ml
167 159 0

439
2

2r0
210 390 210 210 210 390

9l
108

9=397 i=390
g=510

9=39@

439 439
439 397 397 397

0.2447 o,7454 0.1649


0.4058

332
0

440
328 66

4
5

0.2546
0.8351

il2
332 236
0

54

t76
125 0

0.5942
0

t62
397

Obsewafie: Pentru efectuarea calcululul cu programul "gric".exe s-a considerat penku deschiderea a 3-a o lungime echivalentii [.1 = Vcos cq unde este proiec]ia pe orizontald a rampei gi cr este unghiul pe care-il face rampa cu orizontala.

390

Schemele statice ale faEiilor Si incdrcdrile aferente


Dir-eciia

F3Y

g=1 62 q=86

g=444 q=390

X
c tdaN/Bl
q IdaN/m]
g=332

FJX

F4Y
Obs: Cu

On=,tt
fi)

q=86

9=108 q=52

c
frtia.

s-a notat panoul de plac6 prin care trece

FT
t76 - Plan
curente din

i din beton armat cn

5.6

46d,,t4E

de calcul si alcituire a unui

de beton

armat

177

{akurul momcnteror tncovoictoare

seqiun,e caracteristice
iISx

1.375 313.844

1.375

Pentru calcur se uttrizeazd,programur de calcul ar grinziror continue ..gnc,exe,,.; i{erriiiarele calculului static sunt irez-entatcin cere ce urmead.
iii_L
NUIYiARUL DESCHIDERILOR

:NTJMARUL DESCHIDERILOR .CAPATTJL STN,IGA


:CAPATT.JL

_J

=CAPATLIBER
= REAZEM ARTICULAT

CAPATUL STINGA CAPATUI.DREAPTA


UA.P.ACIERISTICI

: REAZEM

=l

DREAPTA .CAIACTERISTICI
DESC CAPAT STINGA

:PGAZEMARNCULAT

ARTICULAT

DESC L I i 2.000 1.0000E+00 I}iC,ARCAR] LINTARE DESC g p i i49.000 16?.000 h4O]\4ENTE MAXIME pE REAZEME SECT MAX. MS MIN. MS I 0.000 0.000 2 0-000 0.ooo MO}4ENTE MAXI}dE IN CIMPURI DESC MAX. MF X MIN. MF r 258.000 i.000 174.500
lli !' NiJlviA-R"UL DES CHIDERILOR

I 2 3

1.500 1.0000E+00 3.500 1.00008+00 2.750 1.0000E+00


p

INCARCARI LINIARE

DESC g

CAPAT STINGA

I 2 3
I 2 3 4

0.000
MAX.

t2.S0C

51.000 0.000

332.000

t59.000

MOMENTE MAXIME PE REAZEME

SECT.

MS
-0.000

MIN. MS

x
t.000

CAPATLIBER

0.000

-126.000 -186.7s0 -85.801 -168.945

0.000
MAX.

0.000

MOME}M MAJOME IN CIMPURI


C.APATL]L STINGA

CAPAILIL DREAPTA
CARACTERISTICI

REAZEM ARTICULAT = REMEMARTICT.ILAT

=l

DESC

MF X

MIN. MF

CAPAT STINGA

DESC L I 1 2.750 1.0000E+00 N{CARCARI LINL{RE DESC g p i 332.000 159.000


MOII1ENTE MAXiME pE REAZEME

I 0.000 0.000 -0.000 0.000 2 0.000 0.000 -t69343 1.750 3 391.289 1.488 754.543 1.4E8

F4X

SECT.

NIJMARUL DESCHIDERILOR CAPATUL SIINCA = REAZEMARTICI.JLAT : REAZEM ARTICULAT CAPATULDREAPTA CARACTERISTICI

MAX.

MS

MIN, MS

trB

r _0.000 _0.000 2 _0.000 _0.000 MOMENTE IV{AXIME IN CIMPURI DTSU MAX. MF X


464.148 t.375

DESC L

I
1.0000E+00

MIN. MF
313.844

X t.375

I 2

4"tsn
E

3.000

t"0000H+00

INCARCARI LINIARE

DESC

332.000

176.000

x78 - Piansee curente din


JVIOIVNENTE N,LAXIME PE

plici

qi grinzi din beton armat - 5

5.6

de calcul
1.7000E+00 t.0000E+00

i alcltuire

a unui

de beton

armat

179

REAZEME

SECT.

MAX.

MS

MIN. MS

"

3 4 .'INCARCARI
I
7

2.4ffi
g

1.000

MOh4ENTE MAXIME IN CIMPURI

i 2 3

0.000
-0.000
MAX.

0.000 -0.000

DESC
MIN. MF
3

LINIARE

-534.680 {90.872

65.000
510.000 397.000
MA)L

35.000 390.000 390.000

DESC

MF X
?.48t

4,10.000 390,000

4
275.892

1 2
FiY
i.IUiVL,qRUL

335.424

1.149 131.419

5t2.976

0.890

2.62r

MOMENTE MAXIME PE REAZEME

SSCT.

MS

MIN. MS

DESCHIDERILOR :

CAP,dTUL STINGA CAPATUL DREAPTA CARACTEzuSTICI DESC

= REAZEMARTICULAT

= REAZEM ARTICULAT

I -0.000 -0.000 2 -t26.l2l -230.667 3 -138.765 -328'04s 4 -186.264 -366.919 5 0.000 -0.000
MOMENTE MAXIME IN CIMPURI

4.500 l-0000E+00 i 2 i.400 1.0000E+00 3 2.8s0 1.0000E+O0 N.iCARCARI LI}-IIARE DESC e P 1 65.000 35.000 2 328.000 157.000 3 91.000 44-000
iriIOlviENTE h,f,AXIME PE REAZEME

DESC
)

MA)C

MF X

MIN' MF
1"?81

t16.1@
73.047

0.659 -120.721

1.871 1a4.732

0.598

377.6U
21.895

t.t92 179.588 Lzn 0164 0.000 0.000

SECT.

MAX.

MS

F3Y

MIN. MS

I 2 3 4

0.000
0.000

-0.000

NLIMARLILDESCHIDERILOR =

-141.495 -225.067

-52.619 -106.494
-0.000

CAPATULSTINGA CATATI'L DREAPTA


CARACTERISTICI
DESC

=REAZEMARTICULAT
= REAZEM ARTICULAT

]ViOMENIE IVLAXIME IN CIMPURI DESC MAX. MF X

MIN. MF I 170.915 1.840 106.567 1.791 2 1-598 0.813 -54.866 0.985 3 98.639 1.641 58.321 1.718

I 2

4.600 1.400
162.000
440.000

1.0000E+00 1.0000E+00
P

INCARCARI LINIARE

DESC g

NIIjIYL*J{UL

CAFATUL

CAPATULDREAPTA
DESC t
2
J

STINGA

DESCHIDERILOR =

=REAZEMARTICULAT =REAZEMARTICULAT

I 2

86.000 390.000

CARACTERISTICI

MOMENTE MAXIME PE README SECT. MA)C MS MIN. MS

4.600 1.400 2.469

r.000

1.00008+00 1.0000E+00 1.7000E+00 1.ggg9g+00

--T--**-:** 2
3
DESC
MAX.

-375.957 -5503s1

0.000 -0'000 MOMENTE MA)ilME IN CIMPURI

MF X

MIN. MF

:
de calcul si

alcituire a unui Tabelul5.23b

I
F+!

418.500 r.837 26t.128

s8.814 t.A24 0.000

1.19s 0.000
FA5ia

I
F

ilt itui rr l{ tll DESCHIDERILOR . 4!''^'l'tIL STINGA =REAZEMARTICULAT r'+I'r|l'iJI- DREAPTA = REAZEM ARTICULAT
r .rk,'\(l'fENSTICI

Sectiunga

hoy

F1v

DESC L

I
1.0000E+00

2-R 3-C 4-R 5-C


2-R 3-C 4-R 5-C 6-R 7-C 2-R 3-C

l-c

fmml

lmml

INimm2l

&

M
fN.mml

p
Io/"1

l7l x 104
226xl0a 55x 0'
107x1 99 x l0'
177 x

,{. lcml
0.84

0.028 0.03? 0.009 0.017

0.r2
0.15

t.05
0.28 0.42 0.42 0.9r

0.M
0.06 0.05
0-13

r-c

0.0r6
0.a29 0.038 0.020
0.054

2
li Ji':\ li C.ARI

4.600 4.600

231 x
121 1000

0' 0'

r.0000E+00
p 85.00c 52.000

x 0"

iilt l\,tlit'{'l'E h/TAXIME pE REAZEME

DESC c 1 i62.000 I i08.000


MAX.

LINIARE

F2v

0.17 0.08
0.23

r.l9
0.56

70

12,5

329x 0'
378 x 0" 367 x 0*

l.5t
1.89 1.82 0.28

t-c

22x lO'
419 550
59

0.052 0.050 0.004


U-W6

0.21 0.26
0-04

F3v

x 0x l0'

0.29
0-4

,l n:

SECT.

MS

MIN. MS

)
h.II

II\4I]N].E MAXIME IN CIMPTJRI DESC T4AX. MF X

1 3

_0.000 _0.000 -D\ *.A5 _sto {gn 0.000 -0.000


MiN.

MF

442x lOa F4v 2-R 540x l0' 3-C 238 x t0 Observatie: Cu litera,,C" s-a notat secfiunea sec;iunea de pe reazem.
X

-c

x l0'

0.090 0.010

0.04
0.3 r

0.28

4.o72
0.088 0.039

2.17
2.73

caracte@'

0.39 0.17

t.t9

t 44I.675 1.887 242.019 L.7Zg 2 237.059 2.879 98.753 3.248


Deierminurea frriilor de urmdturd tn secyiunile caracteristice
Fdgiile au fost alese cu lllimea b = lm = l000mm

Alegerea diametrelor barelor gi a pasului de dispunere o acestora


Diametrele barelor alese gi pasul de dispunere a acestora pe cele doui direcfii sunt date in tabelul 5.24 a gi b

Indilimea

rlntr

rrr

labelele 5.23 a gi b

sepropune penfiu beton clasa cl6/20 (Bc20) qi pentru armnture marca pc52. Ariile de arm6tur5. in toate secfiunile caracteristice pe cele dou6 direcgii sunt Tabelul 5.23
a

lOcm: l00mm utili ho* = 100 - 15 - l0 i 5 : Inilfimea util[ h6, = 80 - l0 = 70 mm


Grosimea pl6cii h

Direqia X
g0 mm
F65ia Secfiuqlia

Tabelul5.24a

,\
["'nt]

0/

pa-s

[mm/cm]
66/2A

Pozitia anneturii de rezistenp

Observafii arnare

in sectiune jos
ios
sus
sus

Flx
FZx

l-c
t-c l*R
) _(-

Lt2
2.00 0.72 0.64 0.64 r.68

con$ructivf,
armarc

d8/20

+6t20
+6/20

constuctivl
ATEI TB

F3x

cons{ructivtr
arErare

3-R 4-C

66t20 68t20 65t20


dlo / 20

sus tos

constructivtr
armare

l-c
59lxl
F4x

t.M
2.96

Jos
sus

2-R

coasfuctivtr

t
nzi din beton armat - 5
5.6

de calcul

i alcituire

a unui

de beton

armat

183

ilireeda Y
Tabelul5.24b
Pozitia armnturii

iiqia

Secliunea

A"

[.m1
0.84
1.05

0ipas [mm/cm]

de

rezistcnli
in sectiune
Jos
sus sus sus

obscrvalii

1-C

+6t20

armare

consfuctivA
amulre constructivA almare constructive
armare

2*R
Fiv

i6/20
+6t20

3-C 4-R 5 .C

0.28 0.42 4.42


0.91

t
t

i6t20

constnrctivl
armare

i5lz!
66 t20

Jos

l-c
2-R
tzy
,3 -C 4-R 5-C 6-R

construcdve
armare

jos
sus

conskuctivl
arnlare

i.t9
0.56

I
L
o
<i

66t20
+6/20
68

slts
sus

constructiva arnare

t.6l
1.89

consructivA

/20 68t20

los
sus Jos
Jos sus

i.82
0.28

d8/20

l-c
F3v Z-A

i6t20
d8/20

annare

construdiva

I J

2.43 2.8 0,28 2.17 2.73

dr0/20

F4v

3-C 1-C 2-R 3-C

i6t20
d8/20
610 / 20

'arlltare
Jos

constructivtr

los
sus

Oralzo l-s.gs

Ll9

b6t20

jos

arurare

construcdve

ftt Rgwa 5.11 eqte exemplificatplanul de cofraj gi armarea plicii plangeului pesie parter a consfucfiei prezentate in capitolul2. Armarea s-a ficut cu bare independente drepte aceasta cu toate cI deschiderile octriuriior de placd depdgesc 2m. Annarea cu bare ridicate pe reazem este impus6 de co*siderente economice, dar in cazul de fa1a, c6.nd majoritafea secliunilor sunf armate coilslructiv (506PC52), se pot dispune 5 bare pe metru numai in cazul armnrii cu bare drepte. Dacd jumltate din bare s-ar ridica pe reazem ar fi necesare 6 bare pe metru din condigia ca in orice sec,tiune sd avem minim 3 bare. in acdsete condilii se ieduce risipa

t
L
Figura 5.11 -PIan cofraj gi armare plac6 plangeu peste parter

manoperE

de armi{turd in cazul armi.rii cu bare independente realizAndu-se gi economii


:

la

Extrasul de armituri corespunzi.tor armirii Dlecii este daf

?n

rahelrrt s ?(

'

'its

f Eiemerrt ll
I 6

Tabelul5.25 a
EXIBAS DE ARMATURA
Lungimea

Marca

Nr. bare

unei bare

oB37

l4eimi
$6
58,50

pe 0

CAP. 6 SCARI DE BETON ARMA'T MONOLIT


dlo

PCs2

Iml

l5

46

68
86,25

I
6
6 8

3.90
5.75

l5
8
a o

2.70 5.60

21,60 44,80
18,90 37,35

4
5

6.1

GEI\TERALITATI
Scara

9 9

2.It)

6
7

4.l5
4,50
2,4A 5,85

6
8 8

24 24 24

108.00 57-60

tf)
t1
I I

1l

lt 2n 4,00
8,35

I40.40
44,00

tebuie s[ fie un element de construcfie in care se imbin6 armonios gi arhitecturali, cu solutia de rezistenii. Materialul folosit la executarea sclrilor depinde de materialul din care se executi clldirea. Trebuie ins6 sd ;inem searna de importanp scdrilor in caz de evacuare forfati. Din acest punct de
solufia funclionalE
vedere este indicat s[ foiosim materiaie cu rezistenp mecanice gi !a foc ridicate.

6
5
8 8

II
5

12
13

i I
|
I I

lrua:rsrU
PESTE
r "r'*nn ru\r!i\ 'I

4t.75
20.00
58,45 22.75

4,00
8,35

14

7 7

lf,

lu
8

3.2s

l4
l4
14
7 5

6,r0
2.10

85.40
37.80

10

I
I

I
19

6 6 6 6 6 6 6 6 6

6,r0
r.20 r,65 8.40 8,25
12,25

85,40

I
I

20
21

i
I

7 5

t-1s
r.35
1,40

22
23

ll

6,75
15.40

24 25 26 27
LU ,e trrqtr u tKg/In

ll
6
8

2,30

25.30 9,60
15.50

t,60
r.95 2,50

23

57,50
159-o.s

executate din alte materiale. Aceasta datoriti avantajelor pe cale le piezinti.: sunt incombustibile, prezint6 deforma{ii mici, au capacitate po*ante mare gi posibilitnli variate de forml gi finisare. Dintre scbrile de beton armit la clddirile civiG cele mai intf.inite sunt scfiie din beron armat monoiit. lndiferent de materialul gi tipul scirii alese la proiectare se impune realizarea unui calcul funcfional al acesteia. Calculul funcfional al scdrilor se face in conformitate cu prevederile menfionate in capitolul 2. Sclrile din beton armat monolit se executii prin turnarea pe loc a betonului int-un cofraj care reproduce exact forma intradosului sclrii" Din punctul de vedere al execuliei, treapta propriu-zisd se poate realizz: - din beton armat, turnat odati cu placa rampei (frgura 6.ia); - din beton simplu, turnat ulterior execupiei rampei (figura 6.lb); - sub fornrd de placi sub;ire cutatii, formati din trepte gi contratrepte (figura 6.lc); in acest caz elementul principal de rezistenfi este contaheapta care febuie conceputi gi realizat5 ca o nennrr6, iar treapta este elementul secundar (placa), care reazemi pe neruui;

Cel mai frecvent folosit material este betonul armag chiar gi la cladiri

558.25 0,222
124

485.5 0.394

60.5 0,617 37

0,222
35

Masa I re diametru [kg]

rvr&lr

l9l
353

l.$.trJ

35

Figura 6.1

Posibilita{i de execu{ie a scdrilor din beton armat

I8o

Sciri

de beton armat monolit - 6

-tn rirncfie de modur de rezorvare a structurii de rezistenp se disting urmitoareie tipuri reprezentative de sc6ri realizate din beton armat monolit: - cu trepte independente sau cu rampe scoase in consoll din zidiria casei scarii oio ginzi de vang amplasaie cenlal it'igur1 irul sau dintr_un pilon ing"* !-2u)t *erifi'ai. Incastrarea trebuie.asiguflE pe minimum 25 cmln ziduri je cdrimidi gi 15 cm ?rr ziduri de beton. scirile realbzti in consoli ." ,..orn*de a se folosi pdni la desctlideri de i,5.0 m; in cazur unor rungimi mai mari s;;;;" rcariza,suspendarea rrepteior in c.onsold, cu tiranli metalici, de-tavan sau de poaestut i."oiut,op#or;----

inclinate (tampe) gi pEci orizontale (podeste), intreg ansanrblul fiind simplu rezemat sau pargial incastat pJ connrrul exteiior al casei scirii realizat din perefi portanfi sau cadre (figura 5.4); aceste sclri sunt utilizate in special la sEdiri civile deoarece asigur6 un intrados neted cu aspect estetic plicu!
astfel formaq

- din pllci

balustrada

placa ramJrei

grinda de vang
a)

a).scari cu o singuri rampi

b).scari cu doui rampe

Figura 6.4 Figura 6.2 _ Scari in consoid


rezemate pe ziduri de cari.midi (figura 6.3);
b).

Sedri din beton arrnat monolit larE grinzi


I

- din pl6ci inclinate gi orizontale (respectiv rampe gi podeste) rezemate simplu in grinzi de podest sau de vang, care ffansmit inc[rcirile sfucturii de rezistenlS a clEdirii (fieura 5.5);
sau par.tial incastrate

f-

dd
Figura 6.3

Scari rezematilpe ziduri de c6r6midd

Scari din beton armat monolit cu grinzi de podest Dintrq-tipgrile de sclri menfionate cel mai frecvent intAlnite la construcfiile de locuit sunt sc{Sh'cu grinzi de podest gi sc6rile frrd grinzi de podest care reazemd prin intermediul pllcii podestului. Figpra 6.5

L
il,

Extrasul de armiturb corespunzitor armErii

pllcii

este daf ?n fnhelrrt 5

?i

!$S

Scar-j de ber3d,armat monolit - 6

6.2

Calculul

scirilor

189

i'.: CALCULUL SCARILOR


,i
Evaluarea incarclrilor pe # pentru calculul sclrilor se face in mod similar cu evaiuarea incarcerilor de la calculul plangeelor prezentati la cap.5. S"arite s, caiculeaz[ la.incf,rcarea din greutatea permanenu (placa de rezistenle gi trepteie; gi insihcarea utili corespunzdtoare. tn funcge ae tipui scirii se vor considera scheme
staiii ce corespunz6toare.

t
ol

.t 3t

.Sc*ra cu grintld de poilest


pe trei laturi pe p_erelii casei sc'rii, iar pe a patra pe 0 linia de fr6ntur6 la interseclia cu rilnp4 gnnde de podesl Tor pe acestr grindr se descarci rampa" ea fiind alcit"ite ""rrira inclinata. eind;iacd Calculul se face considerAnd un sistem.static de grindi continui pe direcgia rarupei ;i de gindd cu o singr:ri deschidere pe direcgia (tigura i.i). d;;;;-st:fui In funclie de raportur laturilor, podestul se descaxctr p" un"iu' dou6 direclii. Pentru simprificarea carculeror, secfiunea frgiei de carcur se ia unitari. Pociestul

r" t="-*a^

gdilde

aqez-ati, sub

6t6 L-215

centuro 25120

Figura 6.7 - Scari cu grinzi de podest Placa se executi monolit gi este continu[ pe ieazemul fonnat de grinda. in sec;iune rampa se prezinti ea o dald independenta de perefi, aceasta sifplific6nd subsraatial execufia.

sc6.rii.

Calculul ariilor de armiturd gi armarea scirilor se face cu respectarea tuturor prescripliilor de alcltuire pentru pl6ci. In figura 6'8 este exemplificatd zlrmarea sc5rii la construcpia prezentatii in capirolui 2. in tabelul 6'i se prezinti extrasul de armiturd pentru cele doui rampe ale

Figura 6.8

Plan cofraj gi armare scarl

6.2

i*i.i

Calcuiul

scirilor

191

Scxri de beton armat monolit - 6

Tabelul6.l
EXTRAS DEARMATURA
Eiement Marca
0

Evaluarea

Nr, bare
6
6
6

Lungimea unei bare

Luoeir pe0
oB37
PC52

inclrc[rilor ce aclioneazi pe grinda: -incircareaprr-*"ntadingreutatearampeirampeiqipodestului = 885 ilN/m (0,5 + 1 / coi *) E"=S,rx&a-pe=2'15 #


- incErcarea
q"

tml
8 2
3

d6

d8
26,40 7.80 9.30

4,40
1,30 1,55

- -

=2'15 x l'5 x 390: 585 dN / m


de podest

utill

8
8 8

SCARA

4
5

6
6

2.r5
2,60
1.60

l2-90
15.60

greutatea ptoptig 1-rytnzii - incircarea permanenti din g": 1,1 x 0'25 x 0'30 x 2500 = 206 da}{im

I
8

inclrcarea

6 6

9.60
12.90

tt actjonea-i pe grinda de podest este -':*-*;k:rtif";;ithiloia 885 + 595 + 206 =1676 dN/m
deschiderii tlrtorn"niri rna>rim este Ia mijlocul
]vt

6
6

2,15 0,90

28

25.20 38.10 81.6


0;394 32

Lunsimi oe diametru [ml Masape meut [kg,/rn]


Masa oe

= 9!9
=

u9o, .12

0,222
8

88

_1676'2J52 =969dNm=969'i 104Nrrm


o'04

t
t

diametu lkel MASATOTALA IKGI de

32

Caiculal grinzii

podest

6"

hh 250'2'75 =Rffi=0,1816;

#E;:

P: b'18
\24ms1

Grinda de podest a aceleia$i scdrii se considere rezematE pe peretii casei scirilor, incdrcara cu o sarcine unifoq disnibuitn proveniti din greutatea ei proprie,
respecriv rarnpa gi podestul' Se propune pentru grinda de podest o sectiune 250 x 300 mm.

cu etrieri din OB3? ($ 6 Armarea transversali se face

ho=h-a=300 i75=275rl:lm & = ll'SN/mmz ho: 1,24 cm2 -+ adica 2 S.l0

t
/
10

)'

t
forla tiietoare

Verilicarea la for![ tlietoare:


este - deoarece secliunea grinzii

alcituitr

rebuie s[ fie preluari

Jo*

oJuoon gi etrieri (+ 5 / i0

ft6 rylqlinciinate - oB37)'

e"u = 2 =

JbhS.fp*,R,q.

: -nA"m"rR*
95,1

@1oo

xi00 = 59948 N = 5995 daN

n+.m"t& %= --;

2x28,1x0'8x210

95,1

este pe reazom Forfa tiietoare maximd

r'r 1676x2'1512 vr4F+. =


Q"u=

= 1801 daN

Figura 6.9 - Suprafap aferentA de pe care preia grinda incercarea

5S5 da}{ >Q-o= 1801 da}{ tllfrgurao.rosiintabelul6.2sunta",""ii*'rd3.gofrajrespectivexFasu}de dJ;;;i Je podest identice ale scarii' oa'ht:qnenfnr
""1"

I
:l

1!J Schri de beton armat monolit 6

CAP 7. ALCATUINEA STRUCTURILORDIN

ZIDARIE

I I

tr{,ffi" +"+ ^ .I-fo.


r
(Da<arro

t-zes

ZZ bucou
,

7.1

PREVEDERI GENERALE DE ALCATUIRE

Figura 6.10 _ plan cofraj gi armare grinda de podest _ 2 bucali


exrn_As DE
Eiement
Man::a
Y

I
I I
*
GR.INDA DE PODEST

RIvIATI
Lungimea unei bare

Tabelul6.2
Lungimi pe g
UbJ /

Nr- bare

lntr-un el.

In toate el.
8

lml
2.65

de

l0
2

0 t0
21.20

4
1.,

in prezentul capitol sunt date prevederile generale de alcituire a structurilor 'din zidirie portanti din cirirnizi pline gi c[remizi qi blocuri ceramice cu goluri. Deasemenea este prezentat calculul structurilor din zidnrie portanti la sarcini gravitafionale conform normativelor in vigoare [26J, [54]. Avind in vedere performanfele slabe la acfiuni seismice ale structurilor din nearmatS, domeniul de aplicabilitate al acestora se timiteaze la construclii cu :zidlrie regim de iniltime redus, amplasate in zone ou intensitate seismicE redusi (maxim F+iE in zorta seismici de caicul C atunci cSnd pianseeie se comportd ca o gaibl rigidb gi maxim construclii P in cazul tn care plangeul nu realizeazd gaiba rigide). In zonele seismice de calcul A gi B este interzisd rearlizarca de construcgii din
zidarie nearmatS. (simpld).

4-f

r.20

52.80 5?.80

rglmt pe dlametru [
asa ne mF?rrr

fL^rh

zt.2
0.514

l
I t I

o )'r1 t2 t2

l3

l3
ale

Rezisrenlele caracteristice gi valorile -" de baz6 ale rezistenfelor de calcul beronuiui slrnt prezentate in.tabeluf O.:,

Tabelul 6.3

I
$

inrindere i Beton cu agregate

':tht|alercs lm(rc tluselc

Si

ntdrcilc dc beton

tio

Valoriie sunt rezultatul

B:oo

s2Jo

Cbdirile cu pereli structurali din zidirie nearmatd sunt acelea la care perefii nu cu stlipiyuri diu bciun armaa monoiit sau cu armfturi dispuse in masa zidiriei sub diferite alcatuiri. Pentru utilizarea structurilor din zid5rie in zonele seismice A li B este necesarE intirirea perefilor cu stilpigori din beton armat (zidErie complexi) sau ermarea zidnriei in rosturi orizontale (zidErie armad). : In acest caz se poate merge pAni la construciii cu 5 nivele in zona F, 3 nivele in znnele C, D gi F respectiv maxim 2 nivele in zonele A 9i B. Implrfirea teritoriului RomAniei in zpne seismice de calcul din punct de vedere a valorii coeficien;ilor lq, este datE in figura 7 .l [25]. Ini$mea clSdirii se consideri de Ia nivelul superior al soclului, respectiv al plangeul'i peste subrsd ptn6 la nivelul superior al plangeului peste ultimul nivel. In cazul in caro nivelul plangeului peste susbol dep[.gege cu 1,50 m nivelul totuarului, subsolul se num6r[ ca nivel. in cazul terenului in panti se considerd inillimea medie dintre totuar 9i plangeul susbolului. ln eazurile in care ultimul nivel are o inillime mai mici de 3 m gi acopel mai pufin de 25 % dn suprafala construitS" aceasta nu se numird ca nivel gi nu se consideri la stabilirea ine$imii clidiriiIn afar6 de pereqii structurali care au rol portant (gravitalional) cdt gi antiseismic sisternul rt ottur^t poate include gi stdlpi numai cu-rol portant.'in tout cazurile eq{g obligatorie dispunerea centurilor de beton armat monolit. Plangeele aceslor clddirj trebuiesc de reguli realirats din beton armat monolit sau din elemente prefabricate mqnolitizate, pentru realizarea efectului de diafragmi pe fiecare nivel al clSdirii. \',

iuli ili.irigi

i9+

Aicituirea structurilor din zid[rie - 7

7.1 -Prevederi generale de

alcetuire

195

Materislc utilizate
ifi

s3
u gJu F U<. r!= t4l >L
N F+
i

!jF

o J

piesele scrise $i desenate ale proiectului de execufie se vol preciza urmitoarele caracteristici ale materialelor previzute pentru executarea zidiriei gi a

in

-9

o o o
q)

2 B3
rd

tg
rE

elementelor de beton armat inglobate: tipul, calitatea gi marca clrlmizilor sau blocuriloq tipul gi marca mortaxului 9i eventualii aditivi ce se vor utiliza; tipul gi marca ofelului beton.

t
ci

dE o
:J

G> =<

o o Ii o o
GI

in tubelul urmebr (7.1) sunt date principalele tipuri de cer5mizi utilizate la perelr structurali din zidirie:
Tabelul T.l
Domeaiul de utilizare Nr. Material
STAS ZidArie nearmat6 Formal

Zidiie
Zorra
seismicf,
de calcul

armata sau
f-

tr

o
q)

comolex!

fft

Znna seismici
de calcul

ina1imea

iniltimea

dadirii

clldirii

F'irl \r -/
tl -.'

{) .o n

Carlmizi pline
STAS 457

tr

86

240x115x63 290x140x88 290x240x138 365x180x138

Fnr6 restriclii

a
-o

Flrl rcstriclii
E

3
li

CirAmizi gi blocuri ceramice cu goluri verticale

240x115x88 290x240x 188


240x1 1 5x138

<5
<15

AB
c,D
E,F

s6 s9
<15

srAs
o
c)
6d

5185/2

86

I
i
L

C,D,E
F

290xl40xl38

s12 <6

C,D
E
F

<6

s9
<12

o
I

N d
<ql

eondiliile prevlzute inffindardele respective indicate in acelagi tabel. pjntru utitiza{Eh cer5mizilor gi blocurilor ceramige la zidiriile portante ale ci[dirilor bebuie sd se respecte raportul de fesere la p'Ferea in oper6.

Cerimtztle $t btotuttli ceramice din tabelul 7.2 trebuie s[

indeplineasci

'

r',
I

doui cirimizi sau blocuri (l) 9i


recomandati a acestui raPort este:
L1h > 0,8 iar vatroarea minimf,:

fue$imea cfirimizii

(h) figsra 7.2.

Yaloarea

c6b

(7.1)

'<"

I*rsgimea de suprapunere va

Vh:0,4

fi

Q'2) cel pulin Ll4 din lungimea cfu'amizii

sau

blocului*\

t t

r
I

i96

iticerrirea structurilor din ziddrie ti;n:::


':'r"

_7

!I

p,
[,
E

Principii

de alcdtuire a

structurilor de rezistenyd din ziddrie

dT Rereli dispugi de reguli, dup6 doui direcfii


orizontale realizate de plangeele cHdirilo..

stucturile din zidarie portanta hebuie concepute ca sisteme spafiale, alcituite 'ortogonare

;i ;'#;d. ?il;;

' ;iff# -v--'v' I Hffilff:. :,H::'::',':l'^:l ;"['#:ii 1 : ::rd[c ciment I".lu""rea


:iT:'f f;
corrsumului de

cirimizilor sau blocurilor Iq-11- *"Oorrul ;: ;ii; tu''"ij ;:HT,?,ffl. """"""ffng:.1 I'T: fl* j't*ll,"l,?,1,:lt""ti"-ii"'i-'"ii;T#H;"rfi:il:";;
,

de lesere a

yff""{"_":Tll:,.u,

h.rx-^:r^ ^=-=

l'.

i::Y,::::
r!r serst clu,

sd fie satisfrcute

se condillr"'a'"-,""i;;;T":#,-:riTi"'3,""*1."1"',il elementeior

*;i*j"; ;;;*-ffic#ire
etc,

greutafii constucfiei,

rvsqest(

rezistenp gi termicd, de

pe

gantier,

din zidarie

M'rcile minime de clrimidd sau de blocuri ceramice gi oinde mortar pentru

;:"#,:1.;

n i::J I f*lllior:""",on"i.,. i,, i; ;.;ffiiin


A, B
complexE

simetice din punctul de vedere al distribugei in plan u *"Lr, rigidi6filor gi capacitifilor de rezistenp ale elementelor structurale in ueaetea limitarii efectelor defavorabile de torsiune !,cucral6 provrcate tle acfiunea seismici. in vederea obli-nerii unii .or"rpoJio*r a structurilor sub "o*po.te.i ; acfiunea seismici se va urmeri asigurareiunei varialii cat mai uniforme pe vertical6 a cSaliterilor de re','l'eng atdt a ansamblului structurii c6t i:iq,_13llt:t si a I elementelor structurale componente. Se vor evita alcituiri structurale cu rigiditili gi ,gapacita;i de mai rlduse la un niver inferior fap de cere superioare. .ilcftuirea plangeelor va asigura de regulE ,"uii*r-u unor :'. ;aibe (diafragme) I orizontale cAt mai rigide pentru asigurarea conlucririi spafiale a elementelor structurale

lj

"

1i

"

e in di 1im ea

Mirciminime@ zona seismici de calcul _ (zid

rabetul T.2

acfiunea sarcinilor seismice. in vederea asigurlrii rigiditafii plangeelor in planul lor, legatura plangeelor cu ,pereqii structurali se va realiza prin centuri de beton armat. Plangeele de beton armat monolit sunt cele mai indicate pent-u stucturile din ndfuie portanti amplasate in zone seismice. In cazul in care alcituirea constructivd a plangeelor nu conduce la realizarea
sub

i fansmig la teren incnrcdrile'gnvitaStonale ale clildini gi si


H<i 1

verticiale structurale se va face Fnand seama de deformab ilitateaplanpeelor. j Infrastrucrura va fi alcdtuiti astfel incit sd formezn un sisfem ngid, eapabil reziste

unor gaibe orizontale rigide, reparti,tia sarcinilor orizontale seismice

la

elementele
sE

-la

provenite din migc5rile seismice ale, terenului.

solicitirile

:.s...H...0
6....H...1s

il . - Capacitatga de rezistenfi !1 dupn necesitEli prin:


la

a elementelor structurale din zidnrie se poate spori

Tipuritegi*ar@
ui-m5toareie:

armaturizffii ior

fi

prevederea de maleriale (c6r5mid6 sau bloc mortare) de ai ingrogarea unor perefi structurali in limite ragionale;

mirci superioare;
gi

i:ifffrf;?
n,ai

pentru armdturi de rezisten{E: ofel beton OB 37 gi pC 52 constructive care nu rezultE prinr-uncalcut de rezistenla; o{el '

inglobarea in zid6rie a unor ehpente de beton annat monolif verticale


orizontale (st8lpigori gi centuri), solidarizate cu zidiria;
annarea

ndiriei.

e,eoJl,:',;ffffj: #[" TJT*ffi1",t-J:?l"


52 si
oo,

zida, rie

(centuri, buiandrugi,

Funclie de rolul pe care il indeplinesc in cl[dire perelii din zidErie pot fi: pa{eti structuali portanfi cu rolul de a prelua sarcini verticale gi orizontale;
pe+.rqfi

ffi1tr:rt

Armaturile de rezistenfd, oeterminatep:baz|de carcur din erementere de beton fi din o{er betcn cB 37,pc pc

r*"*r"

flcturali de contravdntuire cu rolul de a prelua sarcinile orizontale gi greutatea lor proprie;

"lJi.ro,""

crin oler beron

pereEi nestructurair ce indeplinesc numai un roi de compartimentare a volunnului ciSdirii; greutatea lor este preluatE prin intermediul plangeelor, de perefii structurali portanli.

198 Aic[ruirea structurilor din zidirie - Z


srructaraii portanfi pe ambele direclii ortogonale ate cteAirfi.

7.2 -preferate

Alcltuirea peretilor portanti din

zidirie

199

In cadrul fiec'rei categorii de mai sus- vor fi

strueturile, av6nd perefi

De reguiq nu se admit pereii in formd de lami" cu capetele nerigidizate de i: :rpere'tl structurali dispuSi perpendicular pe ei. Se admite ca rigidizarea capetelor sE se cu stdlpigori din beton annat legafi de planEee direct sau prin centuri din beton
annat.

?.2 ALCATL,'IREA PERETILOR PORTANTI DIN

t t

ZIDARIE

ortogonali, asigurAndu-se legitura

iermicE gi evitare a formirii condensului determinate niqi" al, se ampiaseazd construcfi4 izolare fonicd gi prevenire
acestora.

*. 9lotimea perelilor portanli, interiori gi exteriori,-se va determina prin calcul, din ccndipii de rezistenfl $i srabilitate. Grosimla *inirna, p.r.1ilor p"J".d"" n Jrl. cErnmidd sau un bloc de 24 cm. Grosimea perelilor portanqi va hebui s[ corespundi gi conditiilor de iz
zlla climatici
a incenlinor gi a
in

Perefii de contravintuire se vor executa concomitent cu perefii portanti inte perefi prin fesere sau prin stalpigori de beton armat inglobali in zidirie

Goluritn pereyi

Golurile mari (pentru ferestre, uqi, etc) din perelii structurali se vor amplasa gi dimensiona asfel ca plinurile dinte ele si satisfac6 condiliile necesare de rezistenli gi stabilitate sub ac;iunea incdrcdrilor verticale gi orizontale.
Amplasarea golurilor in perefii structurali din zidlrie se va face respectAnd dimensiunile minisne ale plinurilor de ziddrie indicate in tabetul ?.3 Tabelul
Nr
crt Caracteristica geometrici
gi

in cazul

cdrimidd in cgmbinafie cu materiale eficiente .oorante,"r.ni., roni., se admite prevederea unui num'r redus de pe.eli portanli "r". _ cu grosim ea de u2 c5r6miii6 i14 sau 12,5 cm), avind lungimea de max. s,40 Ia ;
zonele seismice E gi F; cu rnaximum 2 niveluri sau la ultimele doui niveluri ale clEdirilor mai inalte; cu indlgimea nivelului de maxim 2,75 m; av6nd deschiderea plangeului aferent zidului respectiv de maximum 3,60 m; cu pian;ee din beton armat monolit sau din panouri prefabricate rezemate pe contur.

ie mai *., :Y:i:f._:l-,::!:fu"",cbndiiiire grosirnii perefilor sau adoprarea unor sorulii

!n_.care

gFqsimea perefilor dimensionati

construcrive utirizand

p;;i;;ili ;;;;1;"j"?[#Jj
p'"*ii;;d;
* cl6diri:

in conditii ilii de rezistenli

gi

T.3

Mirimea'rn firncfie de zona seismicI de


pozilia plinuiui
Pozifia pcretelui calcul a construcliei

U.M.

I
F

A,B
<5m

D,C <6m

br

<l5m

<6m

&l5m

Aria plinurilor perefilor in sec;iunc orizontal[ pe fiecare din cele 2 direclii principale in raport cu aria construiti a construclici. (valori orientative)
Suma lSfimilor
1

exterior

+
interior

7,4

5,0

3,5

t<

t
3.5

In[ltimea de nivel definitr ca dimensiunea structurala intre doui plangee nu va d."t]iti cie 16 ori grosimea pereterui, cu excepfia pere{ilor ie tli ceae,,,,d6 ;i a ;h; rigidiza;i prin stA.lpigori gi centuri intermediare din beton armac l Nu se admite c-a golurile pentru coguri sr micaoreze grosimea perefilor gi se va
evita ampiasarea cogurilor in perefii exteriori.

plinurilor de

[,
exterior
o/o n/u

zidirie raportalE la lungimea


totala a peretclui

55

50
75

rcsper**
de zid6rie

interior

80

45 70

40 5s

45
7A

L{imea plinurilor
3

simpll

lacolf(a)
internediar (b)

exterior exterior

IF
m

t,5 t,5

1,50

t,20

l.2s
1,25 sau

t.00

0,90 4.75

1,20 1.00

Ferep de contravhntuire
4.

icien:,c cu cei ponanfi.

Ferelii de contravAntuire vor respecta condigiile privind grosimea in

Lf,fimea plinurilor de zid{rie simpli la margine gi intennediar

interior

1,5

1lzt\
ol

1,00

0,75

1,00

mod

consm.icliei.
aceg.iia

Perelii de contravintuire trebuie sf, fie plani gi coplanari pe toati inillirnea

Valoqikl*f.

in procente in tabelul 7.3 se determind conform fig.7 -3 gi 7 .4

si

La clf,diriie ae t-in cu pereli de contravdntuire transversali, se va urmiri lege intre ele fafadele opuse.

uli

ca

Itl0

Aic[tuirea stniehrrilor din zidirrie - 7


'l
ELEVA.I]E

_l

.2-- Alc6tuirea pg{e[Lq:po4an! Irngd311q

.!Ql
9i

I I t
I
I I

nn nn
Goluri in perefi

per4ilor stucturali la ac{iunea combinat[ a sarcinilor verticale (gravitaliouale)

L
SECTIUNE

orizontale (vdnq seism).

centurils intermediare o retea astfel dep6leasci urniltoareie vaiori :

Dispunerea stAlpigorilor pentru sporirea capacitdgii portante gi a stabilita$i perefilor la incErceri verticale se face in perelii sfucturali cu inclreiri mari, a ciror grosime nu poate fi mfuitn din motive tehnice, funcfionale sau economice gi in plingrile de zidirie care nu respecti dimensiunile minime din tabelul 7.3. Deasemenea sG dispun pentu rigidizarea perepilor inalfi formAnd irnFreund cu

incit suprafap de zidirie incadratii si

nu

SECT1 LN.IE

1gg

ctz +

9z

+ cr

marimea. %. din. tabclul. 7.5

Fig.7.4- Goluri in per4i interiori urmiri ca dimensionarea plinurilor de zid[rie si fie esele crr rrn mrrlrint,r at tLingrmii cdramizii sau blocului, dar minimum de 3 ori lungiirr" .ate*irii-luu
Se va

Fig. 7.3

exteriori

24 mp pentru zona seismicE de calcul F; 18 mp pentru zona seismici de calcul E; l2 mp pentru zona seismici. de calcul A - D. Pentru sporirea capacititii portante la acfiunea combinati a sarcinilor verticale 9i crizon+.ale se int5resc perefii cu s'rdlpipori gi ceniuri de beion airnql obiinindu-se practic panouri de zidirie inrimati pe contur. Efectele avantajoase a inrlmdrii zidariei se oblin Ia panouri cu raportul dintre lungime gi l[,time cuprinse infie 1,0...2,0. Pozilia stdlpigorilor rezulti dintr-un calcul de rezistenli a peregilor sub acliunea

sarcinilor verticale gi orizontale.


lni.^-i
I

stA

n-

ln tabelul 7.4 sunt date.regulile de pozilionare


Zona seismici de calcul a constructici C.D E F inlJtimea in m/num5rul ma) :im de niveluri

blocului.

Tabelul T.4

in care nu este posibild respectarea dimensiunilor plinurilor de zidlrie I . , i".":jt se admite ca plinu! de zidarie{ppaletul) sd fie intirit prin plasarea unui il salpitor .'1.1, 1ji :l-b","Jdtn beton armat
beron armat

{B

Nr

Pozifie

inglobat in zidirie sau gpaletul s[ fie inlocuit cu un stilp din


amplasarea lor
gi

cft

stilpiqor

Motivare

In6lfimea de dispunere

\p
2

g\ \o
3

\o 2

6 aI
3

\o
2

o\ \o

6 \o \o
5
7
3

in legltur5. cu golurile d.in perelii structurali se mai recomandi: I rr " in pereTrl mai pulin inc6rcali, evitarea amplasirii lor in perefii mai
_-

poziiionarea suprapus6 pe vertcali a golurilor, care de reguli, vor avea aceeaqi le$me.

mult inclrcafi

La colfuri gi

Constructiv
Pentru Freluarea

PetoateinalFmea

htrenduri pe per4ii
exteriori.
1

clIdirii
toati inil;imea clediiii sau la
x

fodci tiicOare
Constructiv sau prin calcul pentru
preluarea
Pe

fnfirirea perelilor structurali din ziddrie

La capetcle dia&agmelor
de ziddric

perelilor structurali din zidlrie supugi la acliunea combinati a . .. Co*p?*Tea Gsarctniior"verticale (gravitalionale) gi orizontale (vAnt, seismice) poate fi imbun6tifitn ll prin inglobarea in ziddrie de: - stirlpigori din beron armat; I cenruri din beton armat; I rl - armeturi distribuite in rosturile orizontale de ziddne

nivelurile la care

intinderilor din
compresiune

realti necesare dii calcul

excen0ici sau
din forfl tiiietoare. Prin calcul penfu preluarea forfei tAietore Ei a utruluq ltur g[ compresiune exccntricS-

tf
t
!'

acestora cu zidlria.

gi asigurarea conlucr6rii

3.

In cAmpul perelilor plini


gi

La niveiurile la
care

rezulti

ia

incadr&ea

neccsare din t;dtuul

Siilipigorii se prevf,d pentru sporirea capacit6lii portante gi a stabilitnfii perefilor la incirc5.ri verticaie gi deopotrivE pentru sporiria portante a "up"ritalii

golurilq5.d,e
u5t
4^

la

inteirp,qfii

9i ramifrqf,'$$

pril

Constructiv gi calcul

Pe

toati inllfimea
x
x

:ltj.d Aiciirurrea structurilor din zidirie - 7

Altdtuirea stdtp$orilor din beton armat:


Dimensiunile secpiunii stAlpiSorilor corelate cu grosimile perefilor srrucrurali asrfel inc6t stilpigorii J^?r_! nu vor depagi grosimea peregiloi dar ,uutli. vor fi minim r;iiiiza
rezultate dl"n calculele de rezisfenfi.
-,
,

Alnarea longitudinali a stalpigorilor se face de reguld cu bare dia otel pc52 Daci

tiJ;i# ffi:'tr'Jffi':il;:.0*"t

e00 cm2. La tumarea stalpisorlor se va

zidariei gi deasemenea se nrevi.l nena zidirieiiltm:":ffi,'"::1*:;*:?::::rtrJffi L^+^_

:nx'lT:,fi1:Hj,;:ll.#ll :*:1",.^l 1-o1 f izora$ termic prin pracarea ror trifi trj#H. 'u**'"";:;;,:"T:,Tj:-,:;"r,"r*rljff*i?:ilhl"ff sd"ia'um'suria"ai*uo"i""-"#'uT""lil"i"#i:Hlil::##ilL*T"tr H*'..:":1ffi"::1i1*t*1ryi:-il;ffiJl'"Tfiifi l",Hiilaadiacenti
In ngurire uT**.,.
stalpigorilor
eto
__.:

zonele,de innidire a baretor roogituainar., .'o ;;; :5:l{^3 ]9:"1 a stilpigorilor, sub centurE" pe o lungime ,,superioarl

aria de armlhrri rezultati din calculul de rezistenfi este sub procentul minim de armare se adoptr o anwre consrructivi minimacuJdrT 7' Procentul de armare nu y1 depagi r,z vo din secfiunea de beton a stdlpigorilor, Etierii vor previzuli fi in mod curent din bare de ofel oggl @omrn/20 cm, ..

il;;;"":;-;;";;

a"tiri-

io""l.

iil-;;

;:*SSj. beton armat:

Ji s, z.ii-,#"ilff;"1ff;"'iifr1"J T,T:I,',L . cu zidiria ji a"drii


reati)o,.q cr6 r-i -^; r - - : a stAlpigorilor de "*creristice derealizare

::;ff *i:ltl#l

I
a/6t60

o6t60

I'

.@6t60

sectiune de colt

sectiune la ramificatie

.-r
50

It

it
sectiune,la capetele de diafiagna sau langa eoluri n;ve
o6t60

sectiune curenta

It

Fig. 7'6 Fig. 7.5

- Solidarizarea

stabigorilor cu zid5ria - detalii

Solidarizarea stAlpigorilor cu zidlria _ elevafie

La innidirea barelor intinse se va face prin suprapunerea pe o lungime minim6 egalS cu 40 de diametre. Ancorarea bareloi in centuri ultimului nivel Je va face pe o lungime de 20 de diametre. Barele din otel beton OB37 vor fi rerminare err

I
ti

ju+
11

Aicdtuirea structurilor din zidlrie


?n mod

_7

Deasenaenea nu .. se vor innEdi prin suprapunere secgiune maimutt secfiune mai mult de aJ sOZ in soy,din dt; ha,or- r*+r-^^

::::*

obligatoriu.

il; fu;il; '^,ts

esre prezentat prezentat

ru?ffi?f"H:::j:" * l,:f: in rosrurire orizontare are zidrriei vor HT,"#ffiH$;;1ffi;; disranpa fr ff ;HJ:ffi de la. stilpisori i,'"",?::n**,':.,:iltff ;;i Jilili o,:; tTil: - -"*. qrrve penele de -o beton ,J obt: ""*' .. t,rru pr 4l,uuarea preprlor j:l,lf^":'.Ti-$.*rpitorinzidnrierearizandu_se asriei o conlucrare in zidirie real ,oolu",*,iil;;;;:': ma. bund intre stalpipor ziderie.G
i* fi-,,"t in figxa
T

.7 :

9i

ol*iliJ*",

r73te a

structurali gi de la nivelurile superioare la cele inferioare ale acestora; tansmiterea fo4etor de inerfie (ce apar la nivelul plangeelor ca rispuns al clldirii la migclrile seismice) la perelii structurali; preluarea eforturilor de intindere ce apar in perefii structurali sub ac{iunea sarcinilor orizontale seismice, efectul tasirilor neuniforme sau al variafiiior de
temperaturE. preluarca sfortur-ilor de intindere sau sompresiune ce apar in gaiba orizontala for"mat6 ' de plangee, solicitati in planul ei de forfe de ine4ie seismice. Lilqimea centurilor va fi de reguli egald. cu grosimea peretelui sb-uctural pe care

De asemeneq prin eonluerarea cu plangeele clldirii, centurile partieip6 la

t
F
E

c--?L -,,-^-

(fig.7.8a).

il intdroge (min, 2{ cm), iar inrllimea lor va fi mai mare decit grosimea plangeuiui. In cazul plangeelor monolite inilgimea minimd a cinturii ,a fi ae 20 cm

intreg de asize

grosimea plangeelor (fig. 7.8b). d u

In sazul clidiriior su Rlax 2 niveluri pruiei;tato pentru zr.r:ra F de calcul gi a celor cu i nivel pentru zoylE, se admite prevederea de centuri cu inalfimea egali cu

S f-r---

r
rFi
i a{

annar' in cazur in care rtarpisorr pili""-.rr*ri a" accsria vor fi ancorafi-in inilastu"*r
'si:perioarE c6i ei Ia lian' ia niveiur centurii inferioare. in cazur T se poate ancora nu,nui
...._

-r'aniverurrdf

..:

r" fi:gfa L3 c3ns.{ucfiite cu subsot i;'"az,

foo"""'i,l,,centur'edinber,on :i:il#'"ff lffil?iffi ril'aJ"


de minim 1,00m.

Fig. t'rg' 7.8a i.6a

cech**hwrete interior interior - Centr**k.eerete

Fig. 7.8b

o"r"r,ra acfiunii seismice

Centurile prev6zute in
pentru a nu crea punfi termice

(fig.79}

grosimea plangeului perefii exteriori vor fi protejate termic, spre exterior,

centurE cu inilfimea egali cu

ir::*t:"q;';ffii'll':-::r:ili,f,Hr"f"T':""*,';,1,ilH
:*" i"
st'lpigorii

t""-rin

;:ff;.,'ul*'armrtura

";;;;;#;1"

numai eforturi de niverur praneeurui

ceretur*e de beton arnat de la nivelur prangeelor .niiEaroriu in pe:e{ii slrucrdrali se vor prevedea in morr di'zii;;a oi.,rfrriiJ.#"0,J*u at clidirii. v o r a cdru i a Ele
r

J:,1i."#;li:.;,

ffi I,Ll,

;;;;,

"0,;i;;;; ili

;",tmc

fi

ei.

ff

Fig.7.9

Centurb la perete exterior

vr

ur4

atsQlg

_ /

aria

"'a

i'ace cie regurd cu bare din oler

,{imarea rongitudinarS a centurilor

',--vor

7.2

- Alcltuirea

peretilor portanfi din zidarie Z0Z


de minimum

minim6*.ff1" va
In camtin

centuri;ffi1T:ijll,ff".Hrfu.,ezura dtuj j jr_#1ffi;ffi;iverurrespectivse. ;lgj5:#1"1;,::"#:j*lo*"?l"j"l cu bare di" Oil t ; ;# ffil,J:H:,;,ffi#T;?ffffi i;.,:T;.."".tuuctiv "r"r
care pentru toate

52 prevazutA

pc

;;#o*

in perefii stn:crurali interiori se :T"-?r5 r"r irc eo ,"^rtui" ain c-arcurele de rezistenft valorilor din rabelul 7.5.

'l m (figura.

innidi cel mult 50 % din bare, distan{a dintre zonele de innddire fiind 7.1l).

*09 T--f

t
t

Tabelul

T.5

Fig. 7.11 - innndirea barelor longitudinale din centuri Barele longitudinale vor fi ancorate la interseclii pe o lungime de 40 dianaete dincolo de marginea centurii in care se ancoreaza 1figura Z.tZ1"

D,U..-

t)

Valorile

diilp**l"
t?.

i r1"# T:

pl"o" ;-::Tiili:j:ly:,:j ant seismi c, ::r::j:gips:r armarea minimd';; il "ft;ffi;2 H "i#ffi


i

#'rffi j;t3l;
g penfu bare din

nive,uri din zona.

arm'tur'or rongitudinale a centurilor marginare (prev'zute pe pereli de pe conturul ctndiril) va fi cu Z0 %o mai *i." i"ra, cea a centuritor il:,-.,"J;:: - In cazul plangeelor monolite, se admite s5 fie consideraH ca arm6tur6 din centuri gr aim'rura conrinur.gi parareld figura7.r0, cu condifia ca cet "u """*"t..rir*te h pl;;;;ir, -o"t" indicate in: ;di-idfiin secliunei'ililiri'0, armdturi sd fie asiguratd de barele din centura piopriu zisd.
Secqiunea

Diametuul minim ar bareror ce se vor PC52 pi PC60 qi O 10 pentru cete din O837.

ut'iza in centuri:

t
,i
r

^
?.tlF

Fig.1.I2 - Ancorarea barelor in centuri la intersecfii

t
de L

anumite zore .(figura

(atoritl unor goluri (de exemplu pentru trecere& unor conducte

instalafii), ce$nuitatea armSturilor intrerupte se va asigura prin bare suplimentare

F
ca tac

pa'te-diiGiGi6
ror

Fig.

7. r 0

Amaturile

.,, ,",J?T',fu'::H;:linuirarii

ccntinuitatea barelor din prangeu considerate ca armdturd de centurd febuie si prin suprapunere in'cazul prangeeror g;l-e o,onorii *'_.:,:^,,::r din cenruri vor fi rnnadrre pnn suprapunere pe o rungime
a'. +o

Fig.7.l3 - Continuitatea centurii in secliuni sllbite Barele longitudinale ale centurilor vor fi legate cu etrieri sau agrafe OB 37 minimum @ 6/30 crn. B4p.gle hanwersale de ancorare ale elementelor prefabricate precum gi barele nansvqtRl$"'ale plan$eelor monolite pot fi considerate cd indeplinesc funcliunea "
.

aiur"t

";l;;i;

aceiagi secfiune

se

etrierilor. \

Irlti

Alcdtuirea siructurilor din ziddrie _ 7

cu l6fme mai mici pentru a putea, realiza^izolarea . ,-vrqv* termic[ Lvru'L,a a acestor4 aseslor4 car a* nu mai outin pulin de ?4 24 ncm. In6i$mea cenfurilor intermediare "" va fi egali coat; cu a,, cel iare ^^r pu{in dou6 rAnduri eflr'dmid[ (15 de

:Hl;.#Tfj:"r:,::n"serecomandai,a"J*?.i;;;;*::iffi:li":;H - dreapta, ..: peretelui, vor-avea tdlimea egalr cu grosutrea l:T11"^^::*,"di:" udmipndu-se F!.r^rrr4!ruu_rw in u eaLut cazul perefilor pereFlor exterrori exteriori centuri
ccii 50 crn stdnga

:$i:l::iJ.T,1fl:::::"."-f 11ou"r"*.,,t.aii,u,t*,,.ri.i;#r#n {:P':,j

de 6,00 m proiectate in zona

zonele C 9i

D.

'

E pi la cele cu ?nilfimea maximi 6,00 m proiectate pentg

*"i

Armarea se va face cu bare din ofel OB 37 de regulE 2 A 6rc0 cm. Annitgrile se dispun in treimile exterioare ale grosimii zidului, cu Jacoperire laterali de minimum 4cm (figura 7.15).

rie calcui ei de 3
ir
r

cm). Distanta maximi pe inil{ime intre dr.rr; c.n+r!-i :r:.r^-, j,

fi

Dotaliu dc armarc

ca

cirara cie centuri qi stAI pi gori

m zona I, * p::T zonele A E,-fi;;XffiiH3il##- de zidiriei

rp""ir,"u-t"

-i"ri; F,:il;;

6.""

Eleva;ie

zn-oE

zona A...D

Ionn, u.vv.rrf/

- l2.00mo

Fig. 7.15

Pozifia armiturilor in zidirie

zona F - 24.00mp

cAnd acesta este situat,mai aproape de 1,00 m de

Lungimea pe orizontall a colfului sau ramifica$ei sau pdni la marginea golului, col; sau ramificagie ifrgura Z.fEy.

Fig,7.l4 * Rigidizarea perefilor cu centuri gi stdlpipori


Arfft&rea. ziddriei
tiitr rt

Ai-mdturile distribuite din rosturile orizontare iegrturi suplimentare in vederea conlucririi

perelitoisti"*Ji
u

s pot prevede pentru asigurarea

^.liJ t;;11,:"li*?;:ffi n"fr ;ii':ll?',;"*:ffi f ,l*H+,t,.g;;::xTHffi

;ll;::::i:fi:t'':il:ffi1f,,',',LT,ll'l:tf".,f *litJ:l;**:*'tindereceapar r;; ;;;#' :n'::'?i:ers ecteaza va n ,,, ., lT," ;::ffi :::i:T:':il{ n;o

ortogonari care

se

Fig. 7.16

Armarea colprilor gi ramifica{iilor

mnrgiai.te

Golurile mari (pentru ferestre, ugi, etc), prev5ante in perelii structurali, vor fi la partea superioard de buiandrugi din beton arrnat hrmafi monolit sau prefabricagi (figura il.I7a gi 7 .17b).

t
?rs
aisituirea structurilor din zid6rie - 7
.:?:i-

Buiandrugii monolili gi prefabricafi vor aved de regull sectiuni tansversale egaii cu grosimea peretelui structural (minimum 24 em), iar inilfimea de minimum 1/5 din iumina golului. Distanfa dintre parbea superioarE.a buiandrugului gi cota inferioarl a centurii de la nivelul plangeului se va completa cu zidirie 9i va fi egal6 cu un numir
inn'eg de asize de ziddrie. de nivel dinfe cota inferioar[ buiandrugului qi cea superioar[ a planpeului nu depigegte 60 cm (frg. ?.18c), buiandrugii din beton armat monolit se vor executa impreuni cu centurile plangeelor, formAnd centuri buiandrugi.

sau ancorare' bu'bare de ofel beton'6 6/60 cm pe in6lfime, in'roiturildioriiontallei cu Deasemenea se pot prevedea stAlpigorii din beon armat legali de zidurilb respective rosturi; ,,bare orizontale din ofel be1onA 6/60 cm plasate tn il,t ' Sporirea rigiditeiii pere$lor despirfitori se poate ob{ine, gi prin aimarea lor cu 4 - 5 mm plasate in rosturile orizontale Ia' ;,bare de o{el beton A 6 mm qau sirml A

in cazui in care diferenla

t
t

Nr.crt
a). buianrirug monoiit

Tipul pere$lor

Grosimc, cm
7,5

ln6ltime malriml, m
2,70 3,50 3,00 4,50

Suprafafi
maxirn4
m2

t'i

'' ':ti

b>60

b)- buiandrug

prpfabricat . ,,9.

buiandrug monolith<60

I
2

9,00 21,00
16,00

Fig. 7.17

Lungimea de rezemare a buiandrugilor va fi de minimum 25 cm. La clEdirile din zoneie seismice A...D se recomande lungimi sporite de rezemare, multiplu de o jumatate de carimidd sau bloc. in cazul in care distanla dintre qapetele a doi buiandrugi rezult4.f 5p cm, se va prevedeaunsingurbuiandrugcontinuupenFuambelego1urivecine.. in cazurile speciale, tn care golurile mari din peregii structurali sunt bordate pe vei-rcalf, cu stdlpigori din beton armat, buiandrugii respectivi se vor executa monolili cu
acegtia.

Buiandrugi

Nearmafi

12,5

I
2

Ann4i

7,5
12,5

27,00

" inOicate tn ta-Ueiiil'..e, petefri vor n iigiaizali


din beton armat.

i"

isP64itori dePisesc cu contrafo4r din ziddrie sau stilpigori

Y{fti

- -

Buiancirugii din perefii stucturali exteriori vor fi izolafi termic, spre exterior, in rnr:d asemS.ndtor cu centurile in vederea evit5rii formbrii unor punfi termice. Armarea buiandrugilor va rezulta pe b^rz unui calcul de rezistenlE ce ia in considerare solicithrile ce revin buiandrugilor din acfiunea simultani a sarcinilor
gravitalionale gi orizontale-

peiefii desparlitori care nu ajung pdni la plangeul superior vor fi prev6zuti la pe vertical6 fie cu partea superioara cu centuri din beton armat gi vor fi rigidizali din zidirie, fie cu stalpigori din beton armat anconti la partea inferioara 9i iont "to4i sop*oarl in plangee, in mod obiigatoriu marginile zidurilor fiind prevdzute cu astfel de stilpigori. ' Peretii despirfitori de 7,5 cm grosime se vor executa cu mortar marca 50, iar
cei de 12,5 crn grosime cu mortar de marca minimum 25'

Atice gifrontoane

t
I

?.3 A.I,CATUIREA PERETILOR NEPORTANTI DIN


ZIBARTE
Feregi despdr;itari Perefii desp[4itori executafi din zidnrie din cir5.mid6 ptind au grosimea de jumXraie de cdr[mid6 (12,5cm) sau o ceremidi pe cant (7,5cm). Ei se vor fixa la partea inleriord in pardoseala prin executarea pardoselilor dupd cea a pereflor gi la cea superioari prin impinarea eu mortar de ciment fap de planqeele superioare. Perefii despirfitori se vor rigidiza pe direcgie perpendicularE planului'lor prin solidarizarea lor cu perefii structurali gi cu perefii despSrgitori perpendictlari prin fesere

in[lfimea de construcfie a acestora, dar minim LlZ cdrdmidL continue de beton armat Aceste elemente se vor rigidiza cu stalpigori 9i centuri
prev6zute la p'artea

1/8 din Aticele 5i frontoanele de ndd.Ile vor avea grosimea de cel pufin

t
I

lor superioari. Modul a1 lJcituire $i-* dfpl,i:::^a stAlpigorilor sidlpigorilor pentru ?ntirirea perelilor de zid[rie' irrr lOr"ifr .i ti i" r-"t !r :-^-:r-- se vor ancora 6n^fta la lq'nqrtea inferioari' ln ln centunle centurilg partea inferioar4' er*atorit" stnlpipiilor -li"o-ifi"atiile partea superioarl in neretilor portanti Dortanti si 5i la partea "T'i^'-t"'*l' La oolturile gi. ranificaliile peretilor ide beton amat. cu inll;imi mai mari

r
212 Aic6tuirea.,structurilor din zid[rie
_7
7

7.1

VERIFICAREA STRUCTURILOR DIN ADARIE PORTANTA r,A TNCANCARI CN.IWTATTONALE


Perelii structurali (diafragmele) plini sau cu goluri constituie elementele

.4 -Yeriftcarea structurilor din zidirie portantii 213

Stab ilir e a in e dr cdr

ilor
transmise perelilor structurali de

.
de

Determinarea

incirclrilor gravitalionale,

*"rij.r#'iTJJil, .penru verticale legate unere de artele in plan orizontar prin prangeeiJaairiii care realizeaz{
iegbturi pendulare.

i::l::??-'Tl:]:j: jp"11.r-o:lp,"io*:eportanti"iepreiaurr;;;;'tu#il; ct'dirilor. calcur, ;r r*i

::tr*':-tr,:!.:"l",lt

plangee, se va face func{ie de modui de ransmitere a incircirilor, ce depinde de tipul :plangeului. In cazul plangeelor alcituite din elemente de suprafafE (plangee din beton ,armat monolit), inc6rclrile gravitafionale se nansmit la tofi pere{ii de pe contur funcfie ,de dimensiunile in plan ale pldcilor.

Se va fine seama de fbnomenur de piedere a stabilitdgli in&nd seama qi grizontal ;i; r uelu aalE. .fl.slle, r''.otT 1""*:T:1" t"'+to:

'

Suprafefele de desclrcare ale plangeului, aferente fieclrui perete, se vor

:l E"ii, '.,e[" ;r';,rJ;;:"#ffiff;: l,',"1:::?,:.,'?:l'fl::r:1y::p',i"eu;;;i;dj'"'#;#dT;TJl,li g:,"pryl planeielor. Lun i*"u a;;U;;ffi:i


:,--:1i1T? ^'.T-Lt-Tf.""re
::_

:,T:i*""T':ll,_:1*t,i:iT1"lg4ju.p,ivinaletu-ir!;;il;;".readeperef sunt arctrtuite


::f"Y:_tjf_ T r -' LfK
unde:

"."i*i""

ffi#;#"1,Lfi."ffi1,
ii

,determina eonsiderind

liniiie de ruperc aiE aeestora incliurts uu unghiuri de 45" ia'f

rJe

,per4i (fig. 7.20).


elcment in forma de

iro

il*uil;*l-'
a

#:,trfr

(7.3)

- he - este inSlfimea liber' a pereterui intre dou6 prangee succesive; - K - coef' functie de legiturile de p_e contur ul"

Coeficienrui K
Kt

se oetermm6 contbrm

i"r"liror ru ale sruch'ii. "ri,o"rre Oiigamei Oin "ii" figura

t-;

-------__E__t

Fig.7 .20

- Stabilirea

inc6rcs,riior pe perefi
ce

Faqia de perete de lilime unitar[ se alege ca gi o porfiune din montant


preia incdrciri verticale maxim posibile.

Excentricitstea de aplicare a tncdrcdrilor gravitalionale


Verificarea perefilor se va face luAnd in considerare urmdtoareie excentricitEqi de aplicare a incircErilor gravitafionale perpendiculare pe axul longitudinal al acestora:
excentricitEfi structurale

c- perete cu ambele l4turi verticalc fixate Fig. 7. 19 _ Determinarea

a-perete cu ambele laturi verticale libere; b- perete cu o laturi verticatX liber6;

riscul maxim de pierdere

:fj:ili:T,::t"T:::..*1i;.11g"eiit;""'"i;il'H;#fi a stabilititii.

lff

;:":?::l "iH:*::::- "^':{::1 ::::::"::::'f 1,ln"nanteuyn9iruiiil;;];il;ffi llffi#ffiT;,tJ:: j;ll;,il,llj


T:

K rolimii peref ilor strucrurar i

coeficientului

e4sg,gicitati de execulie, e4ctlsieitEfi datorit5 acfiunii incirc6rilor orizontale perpendiculaxe


se face prin

pe

structurale,,el" provin din: rezemafta excentrici a planSeelor (fig.7 .2lb) deschideri sauincirclri diferite pe plangeele adiacente aie perefilor(fig.7.21a)

2I{

Alcdtuirea structurilor din zidarie - 7


7.4

Verificarea strucrurilor din zidfuie

Excentriciti{ile de execu1ie,,e"', provin din: abateri la coaxialitatea perelilor


abateri la verticalitatea per4ilor 3bateri la grosimea perefilor sau neomogenitifi ale materialelor. In cazul in care ,,eo" nu depigeqte cea mai mare din valorile:
e.

t
(7.4)

s t,o cm,; ea

unde ,,1" este grosimea peretelui, iar ,,ho" ind,lfimea'liberd dintre plangeg, verificarea peretului se va face neglijnnd excentricitatez,,a"',.

*rr. = h

Excentricitl1ile datoriti incirclrilor orizontale ce aclioneazi perpendicular pe

e,

-p o ' =*. 6 N+p, +p" "' >p.


a). peregi

P.

interil*
$r

0.3.t tr,=' N+P

.P

planul peretelui ce provin din: acliunea vAntului,,eo" acfiunea cuhemurului,,e.o'

t
t
t
L

impingerea pimAntului,,eo",
se

Fig.

7. 2

I _ Excentricitifi

rnegalitiJii inc51r6i1o,

__ _ ffiil:"or ynu t]::f. r:i:**, .,t..kl,J: .

vor determina func[ie de momentele incovoietoare produse de aceste incdrciri in

secfiunea de calcul a peretelui respectiv:

h"e,,a;;e;;i";;1.3"#:::.*,[j,.#:?ffi

Diagramele d

",

#H!.rio,,.*excenbice
\,1;N er,
rp

Diagramele

de moment incovoietor datoritl incirc6rilor orizontale

*Mo 1-tt" =1l t"o =lf

Mn.-

M.

(7.s)
ce

ill--2;3Nei.gcl

ExcentricitSlile totale de calcul vor fi penfu gruparea fundamentatd incdrcirilol eo: el *ea*e,- pentru peretli exteriori ai suprastrucfurii (7.6) eo = el *ea*ep- pentru perefii subsolului (7.7) iar pentru guparea speciall a incirci.rilor 6 = BgfQ*e, (7.8)
VeriJicarea secliunilor de ziddrte

acfioneazi perpendicular pe planul peretelui se stabilesc funcfie de modul de disribufie a incrrcS.rilor (vint, seism, impingerea pemantului) qi de schema static6 a peretelui.
a

Fig'

7 '22

Diagrama de moment ?ncovoietor

t#.p

.Elementele de zidS.rie se verifici la stdriie limitE de rezisten(E gi de fisurare prin compprarea sqliciterii de calcul cu capacitatea portantji. in fu"etif dp Valoarea excentricitafii de ajlicare a incErclrilor de ealcul (eo), elementele drx.'ai$gre simpE solicitate la compresiune se pot afla in una din urmitoarele situalii .{l: :
r

soricifali excenbic

cpntrici c6,nd eo =0 ; ici cu mici excenticitate cAnd eo < 0,45y (fig.7.23a); compresiune excentricE. cu mare excentricitate cind 0,45y < eo < O,fo (Fro 1 )?h\

2tti

alcaruirea;lSgcJurilor din zidlrie -

r:i:i:

7.4 _- VeJifigarea structuriloj din z!9nriq p_o,Iar$_

2l7

sec{iunii $3i,i,X1, aga cum reiese din figura j.Zl 3".ff':#ji,l?***1i1"""^"pr pentru secfiun'e ^ri

i:::i*::*#"::.:.::;;;;#;;##i:,,#"Hi;::?r1,,?.uur*teo a" g,"u'"; ru F;;-J ff::ffJ:ff


dreptunghiutare inatgmea secfiunii
Ju

zicirii*i r iar varoareay este ega*

jurrftate ait

g."r*".

l este egal6 cu grosimea "io-r"i.'

& A au aceeagi semnificalie ca mai inainte; ty - coeficient de reducere a capacit[1ii portante a elementului solicitat la compresiune excenficE, in funqie de forma secfiunii transversale a elementului din
N, zidirie. Elementele dE zid6rie simpli solicitate la compresiune excenticl cu excenfticitate mere (0,9y ) eo > 0,45y - fig.,1 22b\, se calculeazi cu relafia:

N<glRAry
rn care:

(7.r

i)

to1

=J----J: -

(D+(D^

2-

coeficientul de flambaj corectat, finAnd seama de fisurarea

sec{iunii elementelor solicitate la compresiune excentici cu excenticitate mare;

gg"

coeficientul de flambaj'uorespunzltor intregii secliuni a elenrentelor coeficientul de flambaj

solicitate la compresiunea excentrici;

al zonei comprimate a secliunii

elementelor

solicitate la compresiune excentrici cu excentricitatea mare;


cenrrul de greutate
a). de

compresiun.".*.XgT *ilTie,Teyricita.re Fig.7.23 - Schema de catcul pentru""#;T:TJi'J**,.u compresiune excentricE

1,":jj:l al fortei N

aplicare

cenrrut de greurare punctul de al secdunii o). -'' -v'rrPrLJrurrE t^cctrurca cu ma

.*ff:j
(7.e)

rrr - n6efioipnf a nanaciiitii nnr+anfa a alancnfplnr . nnnnrimora flp redrrncre ___-._-_ ___-_.: _ __r__.*i-_ T -!.r-rr;.:.8,excentric in funcgie de forma secliunii transversale. Rezistengele de calcul la compresiune R, in N/mm2 ale zidiriei executate din cEr6mizi pline, cirimizi gi blocuri ceramice cu goluri verticale, precum qi cu alte tipuri de blocuri, avand inilfmea randului pinn la 150 mnr, sunt conform tabelului ?.7.

"*"u*uii"J?[i:"1* NsqM
ur !41 c.

zidilrie din zidrrie simpld solicitate la compresiune cenrricd


Marca
sau

Tabelul T.T clrimizii


Marca mortarulul

blocului 260+

I00
2,75 2,25 2,00
1,75

50

25

r0
t,50
1,25

Rezistenta de calcul R1, Nimm2 2,25


1,75 1,65 1,75 1,50 1,40 1,25

incircarea-de carcur din secfiunea soricitatE, aclionand centic; rezistenB de.calcut ra """.T,u1 azidiriei, "ompresir.ne A - aria secfiunii'ansversale "o"r"ir't^uelurui 7.7; a elementului din zid..i;;--<p - coeficientul de flambaj.
R-

t50 r25
r00
75

l,l

t,50
L,25

l,00
0,90 0,70

solicitate la compresiune excenkica cu excenticitate mic6 ieo < 0'45 y frg'7 '22a) se calculeaz4 in cazul excent icitafii transversale iperpendicuiar pe axul longitudinal ,f p"rqiilrl cu relalia:

Elementele din

zidirie

r,50

I,l0
0,90

50

li! ;are:

N<oRAru

stabili
(7. i 0)

blocuri ceramice cu golwi, rezistenla la compresiune se va tehnice ale produselor respective. de flarnbaj rp se dair in tabelu! 7.8, ?n fmcfie de gaCul

de

zveltele rrtr
cr

p=!t
=

sau de coeficientul de zveltetre

l,=L

pentru caracteristica

de

elasticitate

1000 gi cr = ?50

liis

Alcaruirea snucturilor din zidfuie - 7


7.4

Verificarea structurilor din zidirie

Tabelul T.8
Gradul de zveltete

l, coresP'h"etoare secfiunii

Coeficientul
de zveltege

Cseficientul de flambaj

rp

^L. P=t
0

^L.
i
r

pentru caracteristica de elasticitate

g=l

t t

c:750
0,99 0,98 0,96 0.94 0.92 0,89 0,87
0,85 0,81

a = 1000
r

0.5

r 1.0

"00

)
6
7

t7,5
2l_0 24.5 28,0 3 1-i 35.0 38.5
42.Q

0.99 0.98 0.95


0.91 0,92

0
2 3
1A

0.90 0,88 0,86

0;t9
0.76 0.74 0-72 0,08 0.66
0,63

0.8r
0.8 t

t
.
a). captusuperior

15-5

19S
52.5 56.0

0.79 0.77
0.71

6
7

fix
'
:l

b). capitsuperiorlibcr

t
t

I
20 22
21

26 28 30 32
31

59.5 63.0 70,0 70,0 83.0 90.0


97 -A

0,58
0,51
0, t9 0,t6

0,72 0,70 0,65

Fig: 7.24 - Varialia coeficientului de flamtaj pe ini$imea secgiunii

0.6r
0,56
0.53

Valorea coefiiientului ry de reducere a capacitdfii portarte a elementelor comprimate excentric, se stabile$te dupl cum urmeazl (tabeluj 7.9):

0,12
0_38

I0t.0
l il-0 r i8-0
125.0

36

0.19 0,45 0.12 .39 .36

t
\y Zirhrie din cirEmidS, blocuri ceramicc sau blocuri mici de
bcton cu agregale ugoarc

-Fentru alte valori mai exacte ale caracteristici de elasticitate a, diferite de I000 sau ?50, vaioarea coeficientului de flambaj g se stabilegte pe baza valorilor din tabelul

=r.
tf

I
Yo

h-y

*=iH

7.8, consjderandu-se ca rungime de flambaj lungimea inmulgi6

cu factorur .@

Ia. mijrocul inerfimii, c6nd erementui *" superior fix sau jumdratea inferioari, cind elementur ""pi*r are capEtur ,up"ril, Iiber (deprasabir), coeficientul de flambaj g_se determind pentru secgiunea cea mai srlbiti. . cceficientul de flambaj se coniidEre.onttunt p"ntru-tr"itnra mrjlocie gi liniar variabii pani la vaioarea g = l, corespunzdtoare sec;iunilor de capit ale elementelor cu capdtul superior fix (figura 7.24i. pentru elemente '"i;il] ;;;;;;;l;# (depiasabil) coeficientul de flambaj g se "" considerr constant pe jimitatea inferioari

in

celor doud sferrurj de

PenEu elementele din zidarie care au secfiuni transversale slEbite, dacd slibirea ciepdgegre 1/3 din grosime si i/t 0 din inilfime pi dacd aceasti

Vs

t
Cu

,teUire se gasegte in znna

formi neregulati din condifia anultrii momentului static al diagramei eforturilor


unitare fap de axa care tece prin punctul de aplicare al fo4ei N. Pentru secfiuni in forsri de T in normative [54], sunt date relafii de calcul penau

s-a notat aria sec$unii comprimate calcuiati

in geaeral, pestu sectiuni

de

dgS.ginatea

ari

ei comprimate.

t:

,lit,

Alciiiurrea structurilor din zidarie

_7

din ziddrie 221

EXEMPLU DE VERTFICARE A PERETILOR zrDARrE LA sARcnn C[JvrreTroNArE DIN


ee=,,,prif;3liffl:t#ttia
&, n.rniioar.i"
reprezentati prin plangele.de arhitectura rn capitolur 2 se va interiori

figii considerate gi au valorile:


S1= 1,50m2 52= 2,02m2

Suprafefele de desclrcare aferente fE.giilor sunt cele ma:rime pentru cele dou6

S:= 2.l lm2

,*

si ixteriori

"u.u.r.liff;f

l; ;;il;;"ihfionale.

Acestia

- Grosimea nereffor interiori. de rezisrenli :.2kcm; - Grosimea perefilor eryliori O, ,r"irl"fA: 30cm; :

fl*H'rTffi:: #'fff"toRoiibnrn Rezulti


F.=i.7 N/mm2=li

"u

ol*"u

verificarea se va face in cinci secliuni notate l-1...5-5 (frg7.7r) atdt penrru peretele interior cit pi pentru peretele exterior. Sectiunile de calcui 1-l gi 3-3 sunt alese imedlat sub cenfiua irrpr"tiu momentele .pia.rseului peste incovoietoare sunt maxime dar coeficientul de flamilaj ;. egar cu unitatea. Fa|iile 2-2 gi 4-4 sunt arese ra u3 din inallimea parterurui

eqi

brocurui 75;
:

rezistenga Ia compresiune a ziddriei vv"rr-'!r:: rahol,,r, '" conform rausiulul

aaNlcm2

::f,.::::t
vJLe gllll4.

momentele incovoietoare se consideri z/3 din vatoriie ma:rime, dar coeficientul de {lambaj are valoarea miniin6. in fine, sec}iunea 5-5 se alege la baza montatului unde este maximf,, dar monnenru! incovoiero. *tto nuf i* *oJn.irntut tre flambaj

r"j"r"i6;v

f*rr- *a. ;;il;.

unde

carcur de ieriine .i*r ton*io"r"i_L Erre Errar.i*r considerare ca fiini fiind cele m"i

scnema (partialb) in pran - ril r'11e1i1" a montanfilor construcfiei de

r;0m';;;;;#

""k

i.,";.^,5:*t^"t?tr ;;i;;#;;;#:';"#:l,T:":::

este rrezentats n in figura interior ":"#5::::jstegiuna pentru peretele

Hi.l-'ip.T."J,

t=Nreo

r rn _ EiDcnema in pian a montangilor ^ i5. /. / v

Fig.7 .71- Secfiuni de calcul pentru pergtele exterior gi interior

?22

alcEruirea srructurilor din zid6rie

_7

u de verificare a

din zid5rie

Determinares eoeftcientutui

de

flambaj pentru peretere interior

in total Pa=8a*9*=43Oda]-I/#

Lungimea de flambaj a peretelui se determini din relalia:


r6--n* h9

coeficientur g.tr:.^{: Iegaturile pe contur are pereterui K rezurti conform paragrafi:lui anrerior (fig 7.20), funclie de inarlimea riuJJ f"*t rui, de rungimea perereiui
9i tie fixarea laturilor venicaie.

"

b). placn plangeu peste parter: - in total po=g*qo=607da].{/m2 (calculati in exemplul de calcul din capitolul 5) Acgiunea vdntalui. pe peretele erterior

\ - zzo = 0.52 si. - '-> I 5i5


curba c (ambele laturi vertivale fixate)

IfO,98x220=265cm
Gradui de zveltele B va fi:
g=

K:0,9g

inclrcarea normati datl de vdnt pe o fa;ie de im din peretele exterior pentru construcpia situatE in zona A, Timigoara este:

t:

+ =#:10,6 ; unde F25cm este grosimea peretelui interior

l^

.t<

pl = F.co 'cl (z).g, = 1,6x0,8x0,65x30x1,0=25dali/m Valoarea de calcul a incirc6rii date de vint se obfine inmullind valoarea
normatl cu coefi cientul
:

Rezurtd .oeficrentuiae flambaj pe heimea mijrocre a pereterui:

g:0,87

. _r12 lF - ttz

fr eiermin area

ca

eJicientur ai

de

flamb aj p entr u peretele exterior

= T, . pl:1 ,2x25:3A dalrlim FAgia de perete se consider6 ca o grinda in pozifie verticalS, continui cu doui

pl

t t
I

deschideri

gi o consoli (frontonul). In urma calculului static se ob{in


Mr-r:S9daNm
M3-3=l2daNm

valorile

_ z:o
800

momentelor incovoietoare in secliunile 1-1 respectiv 3-3:

=a34

curba c (ambele laturi vertivale fixate) =+ K=1,0

I50,98x270:265cm

Yer{icareaffrsici prin peretele interiar la sorcini gravitalianale


a). Secliunea .:1-l

F=It30 =270 =g.o


Rezuir' coeficientur de flambaj pe treimeamijlocie
rp:0,90
unde t=3Ocm este grosimea peretelui.
a pereterui:

i.

''.

t
L

incnrcdrile pe o fAgia de lm l6fime:

La caiculul coeficienlilor de flambaj s-a considerat caracteristica de elasticitale a eic5riei c[:1000

incdrcarea adusi Oe garp*ta este nul4 incdrcare de pe planseu stinga:

p* iSr = 430x1,5 = 645da].1

incircare de pe planseu dreaPta:


Pz = P,t 'Sz = 430x2.02 = 869dal'l

irccdrt&rile aduse
a.1.

de

plangee

piaci plangeu peste etaj:


incircarea.de calcur

din

lOcm grosime: g,= I,3 x0, 1 x2 5 00=325 da).1/m2 incercarea util6 de calcul: Q.t:I ,4x7 5:1 05 daN/m2

greutatea proprie pe metru p.trat de prac6 de

tncErcarea axiall N" este datd de greutatea proprie a centurii N"= 1,3x0,20x025x25 00x1,0= 1 63daN excentricitatea totali in secliunea I - I perete interior este: 96=ei*9" (869:_6_45) P,

t
L

-& -25 ", = 6 P, +P, +N" 6

1677

=0,6cm

'

' "r-25cm _ grosimea zidului


u:0

es=O,6cm<0,4555,6cm
Y

=: = l2,5cm z
micl excentricitate

J--.1^!:idiaiia de vcriiiuare in secgiune e*e: NsgRAry

N2-2 =2 i

60 dalt{ <tpRAry:O,

7x1 7x25 00x0,9 8=3 523 5 da}.l

Condilia de verificare este indepliniti

=>compresiune excentricE eu FI
F

relaEia de verificare in sectiune este:

N<9RAV
Ny-1:p1+pr+]rJ.=l677da}.{ _ inc[rcarea de calcul in sec$une _-coefieientul

L,
I
t
I

c). Secfiunea 3,3


Incdrcdrcarea totali axiali (N.) din secgiunea 3-3 se obline din incf,rcarea totald din sec;iunea 1-1 la care sa adaugi greutatea fhgiei de lm din inheg peretele de la etaj inclusiv tencuiala gi greutatea centurii plangeului peste parter.

rp-l

de flambaj

F..

}:lloryt n:zix

7'
I

!.

comprirnat

t:
rL-

V - coeficientul excentric.

v=-+=-+=0.e5 t*1:.c r*5 L2)

rezistenfa de calcul la compresiune a zidlriei I 00:25 00cm2 - aria secfiun' tr*tuJrrur Ja erementurui

12 -

N.:N1-1*|'loo*Nmsre

N6;1,2x2.60x0,25x1 450x1,0= I I 3 I daN


N6nsuiag-i.,3iC,.80x(0,0 i 5+0,0 i 5) xi 900 elementului

de reduciere a capacitilii potante a

xi,0:207daN

Nr -r = r 677 dalr <pRAv= i x 1 7x25 00x0,95=403 75dal.I Condigia de verificare ests inaeptin}a

0,20x0,25x25 0&x 1,0= 1 63 dal.l N,=1 677+1 131+207 +163=3 I 78 da].{ incErcirile excentrice aduse de plangeu sunt
1,3 x

N"*61=

urmitoarele' inclrcare de pe planseu stinga;

bi. Secfiunea 2-2


incrrcarea de carcur in secfiune cregte fap de sec{iunea precedent. (l-1) de e5cm de pe.ete

& = po .Sr = 607x1,5 = 910daN


incErcare de pe planseu dreapta: Pz = pa .Sz = 607x2.02=I226daJl

t:

ff=",,Ti::":":ate

inie'i;;;]""ili";;ffi;
t

.;irrioar6

cu

de 1,5cm

Nz-z:Nl-t
IT

excentricitatea totall in secliunea 3-3 perete interior este: s:e1*e" er

Nzid *Nrencu;ra

R:l7daN/cm2

Nz-z:l 677+413+70=2 t 60dafu q=0,9J * coeficientul de flambaj caleulat anterior

Ns4= 1,2x0,9 5x0,25x1 45 0x 1,0=4 I 3daN N1.o.64; i,3 x0,95x(0,0 I 5+Op f S) x g0O

x l, 0=70daN

t R -P, 25 (1226-910) =0-3Cm ' =-----i_--J6 Pr +F"+N" 6 5314


grosirnea

F25cm

zi.lqbi

9r:0

es=0,3cm{0,45y=5,6cm

A=25x100:2500cm2

2t eo =Jeol-l =;0'6=o'4cm
=compresiune excenticd cu mic[ excentricitate

y=1= l?,5cm '2


=+compresiune excentricE cu mica excentricitate

"=-l= t+z"o t+9j t25

r=
I, g

=oeR

J^ I |

f;

t25

"

1 =v.et --=, , of -no?


l+--i-

relalia de verificare in secfiune este:

N<9RAty

.&r"s Arcarurrea structurilor din zidirie


N3-3=P

_7

7.5

Exemplu de verificare a perelilor

dn ziddrie

227

l+P2+Nr=53 I 4daN

9-.r
R=l7daN/cm2

.-_

A=25x100=2500cm2
Ms-s=O

96=0

A:25x100:2500cm2
daN <gRAry= I x 1 7x2 5 0 0x0,97=4 Condilia de verificare este indepiiniti
N:-s=5
3.

l^4

I 22 5

daN -.

ci). Secfiunea 4-4

=compresiune centrici - relafia de verificare in secliune este: N<gRA Ne;665 3 dal.{ <rpRA= 1,0x 1 7x25 00x=42 Condilia de verificare este indepliniti
cu.

50

Oda}.I

t t
t

Nzl*Nrencuiala

incSrcarea de calcur in secliune cregte fafi de secfiunea preeedentS (3-3) iiicbrcarea datd de 95cm de perete'inte;ioi, in"tusiu tencuiala
N44=N3-j+ -\r N.io *Ni.",.uila Noa=1,2x0,95x0,25x1 450x1,0=4
XT

Verftcareafosiei prin peretele erterior ln sarcini gravitayionale


a). Secfiunea 1-1

exierioard de 1,5cm

-t

l3daN
x f g0O x 1,0=70daN

5*.u*ll N+-n:53

R=l7dN/cmz
eo

i,3T9:95x(0,0 l4+41 3+ZO:579706 g=0,8J - coeficientul de flambaj calculat anrerior

5+0,

Inc6rcirile pe o,fagia de lm lilime: incircare de pe planseu: P = pa .Sr :430x2,11 = 907da).i


incircarea adusd de garpantE:

A=25x100=2500cm2

\*:2150dalrl sa determinat

incf,rcarea adusd de popul marginal


de la

=1t03-3 =;o'3 =o'2cm

2t

linind cont de valori cunoscute


l075daN

dimensionarea $arpantei (c,apitqlul 4).


Nsarpaou=

-compresiune excentrici cu mic6 excentricitate

v--

J% t* '--a
,
57. 97

=:1,-a
25

Y=

= o'98

incercarea adusi de fronton


Nfiomon:N""nt ra*Ndd*Nr-"uia.

relalia de verificare in sectiune este;

N*65:1,3x0,20x0,25x2500x1,0x=
? x25 00x0, 9 g=3 623

63daN

N<qRAV
N +a

Condilia de verificare este indepfinle


ei" Secfiunea 5_5 incf,rcdrcarea totarE

daN <gRAry= 0,g7 xl

daN

N66=1,2x2,0x0,30x1450x1,0=1 044daN N6aguia6: 1,3 x2,25x(0,025+0,0 I 5) x 1 900 x 1,0=222daN incdrcarea dati de greutatea proprie a centurii plangeului
Nr-6u5=1,3x0,20x0,25x25 00: 1 63dal'{/m

ine6rcreaaxialE total5
No=

este

N*n,*+

Nmo,oo+ N"",fun=l 075+l$+1A44+222+163=2667

d&l

il:il:l:?"*",5;*

secgiunea 5-5 se sa adaugi sreuratea rryi.i o.


*Nt.o.ui"ta

din

;:ti;,"ire
'

obfne din incircarea totari

excentricitatea totald in secfiunea


og:e 1*eu*gu

l-l

perete interior este:

p*""re

din de la parter

Ns-s=Nlr* N.io

D On? e,=o-4t P =lz.o9o7 =3.ocm P+N. 3574

N5-5=5314+1131+207=6653daN g=i
R=l TdaN/cmz

N4a=1,2x2,60x0,25x1 450x 1,0:l l3 idalJ Nt'*"r,r1; 1.,3 y],80x(0,0 i 5+0,0 I 5) x I 900 x 1, 0=20 TdaN

F30cm

'-'

M,-, 59x100 _. =-=-=I./cm ' N 3574


":0

- grosimea zidului

es:3,0*1,7 :4,7<0,4556,8cm

rl,u

Alcettiifea strucfurilor din ziddrie -

j =,,",n
t",".ti;;;;: -''-"v

+compresiune excentricd cu mici excentricitate rela$a de verificare vulv'

'

c). Secgunea 3_3

N<gRAV

R:l

Nr-r=p+N" =3574daN _ incdrc -:ar:area de calcul in secfiune .^=t _ cooficientul ,s_r de flambai

din secfiunea r-l ra care sa adauga'greut"t"" inclusiv tencuiata pi greutarea::"-dt


N.=N,-r+N"o+11"ctrhr{

inc'rc'rcareatotalr axialr (N") din secfiunea 3-3

r4i"i

"i""o^;.i;:^'^TdaN/cm2 _
I 0 0=3 0 0

;la,,gJuiu, p"r,"

se ob$ne din incircareatotalr de rm din inheg peretere de Ia etaj

p*"..

A=3 0x

v=

V - coeficienful de uv reducere rcqucro A ,- , a tr..na^i+;+:: capacitdlii portante comprimat excentric. a *, -, <eM\i: I x I 7x3 000x0, 76=3 8 760daN 1::11ry i"jJou,iiJ. Condilia de verificare ""J
b). Secfiunea 2_2 _ perete erterior

,E=;E=4,76 r30

0;;i:'#r:"":i ::l a om pres.i une a zi dd rie i I ^---Jllunlltransversaleaelementului


I

rezisren;l;,

Nr;6:1,2x2,60x0,30x1450x1,0=l 357dal.I

elementului;

interior este:

incdrctrea excentricl adusaae ptaniJu "rt", P =pn'Ss = 607x2,i I = l2gldaN - excenhicitateatotall in secfiunea 3_3 perere
eo=el+ea+ev

Ns1*5:1,3x0,20x0,25x2500xt,G t O:aaN' N"=3574+ j 3 57 +27 6+t 63=Sglb aan

Nr*"uiae=1,3x2.80x(0,025+0,0t S) rt gOb xt,0=ZZedaN

o,4tFft ", =

= 12,61?8I = 2,3cm

incdlcarea de calcuJ in secliune


Nz-r=Nr-r+ Noo+ N,""**,,
N',6=

creste

F3Ocm _ grosimea zidului

[ff ::?ff i"ljJ,x*ii;,:"*ri:#::i?':*n,'"',:::TH:'#::ffi:'i j';]1"*


*'
Nte*uiara: 1,3 x0,95x(0,025 +O,O f ' Si x I 900 x 1,0=94daN N:.:=3
0

M.-. l2xloo t":-N==-A5, =0,2cm


t

9"=0
eo:2,3 +0,2:2, 5<0,4556, gcm

l,2x0,9sxo,ldxl?lox 1,0=496daN
7i+4go+gq=i ool oai

r-2"---l5cm =+compresiune excentri

---""" calculat anterior R=l7daN/cm2de flambaj


A:3
"o
0x t 00=3 000cm2

rp:0,90 _ coeficientul

ci

cu mi

relafia de verificare in secfiune este;

ci

excentri citate

=t.0,-, =14,7

22

=3,1

NsgRAry N1r:p+N. =665ldaN

=+compresiune excentrici cu micl excenfricilate

l
r

l1 =---;=---'.;- = 0.g3 l+,oo t+93


,Jf,un.

R:lTdffim2
A:30x100:300Qcm2

p:l

reialia d" ve.ifitcare rn

Condi$a. de verifi care este inaepiini

N<pRAV "*", N =3 665 daN <gRAy=0,90x I 7x3

,i,=.;= '* t
I

'.+n
'*Jo

=0,80

-''J

uuuxu' 000x0, g3=3 dJ=3 g097daN 6097daN

Condifia de verificare este indeplinitl

\_3=665 daN <gRArir= I x1 7x3 000x0, g0=40g00daN '

I
il

Jru

Aicaruirea structurilor din ziddrie -

CAP

B.

di. Sec{iunea {.4


6cdrcarea de calcul in sec{iune cregte fa{i de secgiunea precedenti (3-3) cu incErcarea Cat6 de 95cm de perete exterior, inclusiv tencuiala exterioar[ de 2;5cnn respectiv irrterioari de 1,5cm Naa*Nt"n"ui4e Na+=Nr-r-i- Nad* Nt"n"oi"u Na6=1,2x0,95x0,30x1450x1,0=496da}.i
N6o"61s= 1,3x0,95x(0,025+0,0
1

f
L

ELEMENTE DE PROIECTARE A F'LINDATULOR


CALCII
$r PROIECTARE

. f !. [. :

8.1 ELEMENTE GENERALE DE

A FUNDATTILOR
Soluf;a de fundare ce se preteazi la clidirile de locuit cu sructura din zidarie este c.ea a fundafiilor hnntin"ue (?n @sie) suh ziduri. tn caz;rtl in eare arhitectuia construcfiei impune realiz:itea unor s6lpi izolati pentru acegia serealizr;az}.fundafii izolate sub st6$i. Aceste tipuri de funda$i sunt fundafii directe de micl addncime (de suprafa$).

N44=665 I +496+94:724 t

O*

5) x 1 900 xl,0=94daN

R:iTdaNicm? A:30x100:3000cm2
*o =

tp:0,90 _ coeficientul de flambaj calculat anterior

2t
i"or_,

= az,S

:1,7

[.

compresiune excentri V = ______ =

j1

ci

cu mi c6 exeentricitate = U.90

Etapete de proiectare urmitoarele:

a fundafiiior directe de micd adincime [27] sunt

, lQo

____-_:__:_

,.3,4

I.
T=

'*

lo
secfiune este:

reialia de verificare
N<rpRAur

?n

alegerea tipului de fundalie in func1ie de natura terenului de fundare, natura 9i mirimea inclrc6rilor construcfiei alcltuirea suprastructurii, etc; alegerea materialului din care se executl '. calculul de dimensionare a fundatiilor'

fundatiile;

Cor.cirlia cie verificare este indeplinitd

N++ =7241 daN <qRAry=0,90x I 7x3000x0,90:4 i 3 l0daN

Addncimea defundare
Adincimea de fundare Dr se stabilegte in funcgie de urmitorii factori:
adincimea de inghef;
natura {ercn ului de fu ndare;

ei" Secfiunea 5-5

I
r.

irielusiv tencuiala"

incircarcarea totalE din secfiunea 5-5 se obline din incarcarea total[ din secliunea 3-3 la care sa adaugl greutatea fAgipi de lm din intreg peretele de la parter
Ns.s=Ns-s+ Naa *Nen"uiaa

dimqfbrnile minime constructive

ale fundaliei;

existenfa respectiv inexistenla

subsolului'

N2,6: 1,2x2,60x0,3 0xt 450x 1,0:

r' t
it t

N6na131s=1,3 X2.

I 3 5 TdaN B0x(0,025+0,0 I 5) x I 900 x i,0:2 76daN

Ns-s-665 i + I 3 57 +27 6:g2g4daN

g=1

subsolului, avind in t$fenului sistematizat iar la cele cu subsoi de la cota pardoselii vedere c6 in acest caz adAncimea minim6 de fundare este de 50cm, neexistind

AdAncimea de fundare [50!se considerl la construcliile fard subsol de la cota

R:lTdaNlcm2
A=25x100=2500cm2

M:-s:0

:*

os:O

r'
I'
t

=+compresiune centricd - relalia de verificare in secliune este: NsrpRA i.i5.5:82E4 daN <qrul=t,Oxt

posibilitatea de inghef . ,. Dac6 terenul de fundare este alcituit din mai multe straturi cu caracteristici de fund*e. seotehnice diferite, firndafa trebuie sl se incasheze minim 20cm in terenul cu pim6nturi ;;i;;;*"riior dificite gnrnAnturi sensibile la umezire, unihifi mari etc.) adincimea de fundare se stabile$e in conformitate cu contracfii

$i prescripliile tehnie in vigoare specifice acestor pim6nturi Adincimea de in'gh4 (H) este dat6 in func1ie de zona geograficl in sTAS
6054-7-i [50i (rigura I' i i.

Condilia de verificare este indeplinitd

7xj000x*j I 000daN

il

ar&

.eremente de proiectare a fundafiilor

_g

8.1 - Elemente generale de calcul gi proiectare a fundaliilor 233

Referitor la adAncimea de inghei adAncimea minimi de funoare se stabileste confonn tabelului 8.1
Tabelul S.l

rt=
addncimea

H:
addncimea apei zubterane

Terenul de fundare

de

inglef

conform STAS

fati

Adincimea miniml de fundare Terenuri ferirc dc Terenuri supuse actiunii a4iuneainghegului (in ingbcfului (in spafii reci si neincllzitel soatii calde sau incdlzitc)

t I
t t

605+77
(cm) Roci st6ncoase
{)
b0

de cota tcrenului

constn-rctii

nivelat

definitive
30....40

provEorrr 20
40

construclii fEr[ subsol


20 40 40 50
50

construcfii
cu subsol

.. lm'l

oncare

oncare H > 2,00

20 40 40 40 40 40
+0

Pietri$ri

curate,

tr.

balas! cua4, nisipuri mari gi

E E
+10
80 90

o
G
a)

mijlocii curate,
necoezive Pietrig sau balast cu liant argilos, nisip argilos,

oncare H < 2,00

50

H > 2,00

70 80
10

o
"o
<6

<70
70

H > 2,00 H > 2,00

t t
t t
t
L

q+
Hi80

80
6U

50

,!c

argil[ grasl
Nisip fin,
prEfos,

. Hi>

I{ < 2,00
H > 2,50

20

d
o

70

50

40 40 40 40

N
I

d o

praf

Hi <70

argilos"

argill

H < 2,50 H > 2,50

90

80
10

50
50

prifoasl gi
nisipoasi, mAI,

Hi+

80

q;
ri)

nimol

E>

70

H<2,50

itr+ 20

90

50

t!

Mueriale
MaterialelE uflljzate la realizarea fundaliilor sunt zideria de piatri sau cerdmide (utilizata in tot mai micl misurl) gi betonul. Se poate folosi beton simplu, beton armat gi beton ciclopian. Betonul ciclopian se utilizsara la fundaliile masive in scopul reducerii consumului de beton. Proiectantul trebuie si stabileasci tipul gi calitatea betoanelor utilizate Ia reiliz;1rea funddiilor in,funcfie de solicitlri 9i influenla condi{iilor de mediu asupra durab i lititii betffiui conform NE 0 1 2- I 9 99. [2 0]
Clasele

t
lt

uiffim"

de beton se stabilesc astfel:

Beton slgldy

<C2.8/3.9| pentru umpluturi 9i egdiznri; C Z.gli.s - pentru egalizilri 9i uinpluturi in situalii speciale justificate

de

proiectant gi pentru fundafii continue, blocuri de funda$i cu cuzinet neancorat iau situate in pnm6nturi cu variafii mici de umiditats, la cl6diri de locuit avAnd

lL

t(

Elemen!_e- de

proiectare a fundaliilor -

I
al

8.1 - Elemente generale de calcul gi proiectaro a fundaliilor 235

pind la s'ry+48 nurnai in cazui fundafiiior situate deasupra nivelului maxim

apei freatice;

c 617 ,5 - la fundalii contilue la clidiri cu mai mult de doui niveluri expuse la varialii de umiditate, situate in zona de fluctuagie a apei freatice sau in contaci, cu aceasta, pentru blocuri de fundalie cu cuzinetul ancorat gi t6lpi de izolate sau continue, relativ slab solicitate (de reguld cele armate constructiv cu
In elementele masive de beton, care nu sunt supuse la ac{iunea mediilorj agresive, se poate folosi betonul ciclopian. proporfia de material inglobat este ma-xim 50% pentru beton pdn6 la C6/7,5 gi de maxim 3C% penhu beton cie ciasa pe# c6r7.s
Beton armat:
bare din oiel OB 37) 9i neexpuse la ac{iuni agresive.

Calculul terenului de fundare se efectueazi diferenfiat in func{ie de: clasa de importan{i a construcfiei ; sistemul static Ai alcituirea constructivd a structurii;
cerinfele procesului tehnolo gic; natura terenului de fundare; faza de proiectare. Calculul terenului de fundare pe baz.a presiuniior convenfionale se poate efectua atAt ca gi calcul preliminar (predimensionare), cit gi ca gi calcul definitiv in 'cazul indeplinirii anumitor conditii. in cazut utilizirii presiunilor conventionale ln calculul definitiv se consideri implicit indeplinite condiliile calculului la starea limiti de deformalie pi la starea limiti de capacitate portantS" ca stiiri limite ultime. Calculul definitiv al terenului de fundare pe baza presiunilor conven{ionale se efectueazS in cazul indeplinirii simultane a urmatoarelor condilii: eonstn:efi obisnuite, nesensibile !a tesEri, frrE rertricfii in exploaf:re; terenuri bune de fundare. Din punct de,vedere al efectuirii calculului terenului de fundare, constructiile gi terenurile de fiindare se clasific6 astfel:
- dupd clasa,de r-nportan{n: construclii speciale (din clasele de importanti I construclii obignuite (din clasele de importanlS

C 8/10

la

dinamiee.
olel
rotund

12115

tilpi de fundalii izolat sau continue; la fundapii supuse la solicit[ri importante 9i fundalii supuse la acfiuni

'

'

funclie de domeniul de aplicare

Tipuriie de ofel utilizate curent ie elcrnenieie de beiou armat penrru fundafli iqi

sunt:

,i
:1,

':'r plase sau carcase sudate. in elemenfe de t'etln Ce :lasi-col pi:f-r C Bi O.tel beton cu profil periodic PC52 gi olel cu caracteristici similare ofelului pC 60 ca ;i ann6turd de rezistenfi in elemente din beton de clasd cel pufin ClZllS.

- oB 37 ca gi armiturE constructivi sau armitur6 de rezisten{i; sarme rasi netedd STNB ca gi armrtur[ de rezistenfi, numai sub form6 de ]

iC,

l[

ti tr) IV

Ei

V)

- dupi sensibilitatea la tas[ri:

Calculul de dimensionare a fundtgiilor constd, in stabilirea dimensiunilor in pian a bazei (tiipii) pe baza calculului terenului de fundare gi in stabilirea secliunii transversale verticale a fundafiei pe baz^ calculului de dimensionare din conditrla de rezistenld a materialului din care se executl fundafia. Dimensiunile in plan ale tdlpii fundaliei se detennind astfel incAt sd fie I asigurate condiliile de rezistenfi gi stabilitate gi exploatare normald a construcfiei, -r impunAndu- se verifi carea urmitoarei condi 1i i generale:
Petna*

Pr

(8.1 )

construcfii sensibile la taslri; construcfii nesensibile la tasiri. Orientativ, construclii nesensibile la tasnri se consideri cele cu structura static ,. .determinatS, cu structura in cadrs sau mixtii (cadre 5i diafragfne) cu rnaximum 6 'niveluri, avdnd travei & maxirnum 6m gi deschideri de maximum 9m sau cu structura din pereli portanli (zidbrie, panouri mari, diafragme) av6nd maximurn 6 niveluri. - dupd existenfa restricfiilor de defonna4ii ?n exploatare: construcfii cu restricfii;
construcfii fEri restricgii. - dup6 tipul terenului: terenuri bune; terenuri difi,cile"

t
!

Petorax - presiunea efectivi maximi tansmisi terenului de fundare de cit.e t'undafie la nivelul t6lpii sale (pe suprafafa de contact). Pr - presiunea maximi acceptati, pe ternul de fundare la care sunt asigurate r"oridifile de rezistenfd, stabilitate gi exploatare normali a consfucfiei. Presiunea maximi acceptatd pe terenul de fundare pt depinde de modul de c'lectuare a calculului terenului de fundare existdnd treiposibilit6Ei: pe baza presiunilor convenfionale; la starea l^niti Ce Cefcrmalii (SLD), la starea limiti de capacitate porranta (SLCP).

Terenurile\irne-se considere cele precizate in tabelul 8'2. Cladirile de locrrit cu regim mic de inilfime sunt construcfii obignuite (in
general clasa

[V de impor{a4fi), nesensibile la tasa{i (strqpm

cu pereli portanfi) 9i

firi
se

restriclii de deformafii in exploatare. Deci, in condipiie-unui teren uun de runoafe (contorm taoeiuiur 8'2;, preteaz'calculul terenului de fundare pe bazs, presiunilor convenlionale'

4Jo

.c,lemenre oe prorectare a fundaliilor _ g

8.2

- calculul terenului

de fundare pe baza presiunilor conventionale 237

Tabelul

S.2

Presiunea convenlional6 se determini cu relafia:

rt
(8.8)

.rr.

Tipul deteren Blocuri, boloviniguri sau pietriguri confinnnd mai pu{in de +@ condiiiile unei snatificafii practic uniforme gi orizontale (avfurd inclinuea

Peorv: Proorr*CB+CD
mai mice de 10o7"f

*o,

Pamaniuri.nisipoase, inclusiv nisipuri prtrfoase, indesatc sau cu indesare medie, in condifiile unei siratificalii practic uniforme gi orizontale. coezive cu plasticirate redus* nisipuri argiroase, prafiri nisipoasr gi * prunoi, uuaoa eS0,7 gi i6)0,5 in condigile unei snatificafli iractlc-uniform'egi;;;;;-

P.r,TTl

*-

corecfia de lfiime, [kpa]; corec{ia de ad6ncime, [<pa]. Natura terenului de fundare precum gi principalele caracteristici geotehnice ale diferitelor straturi ce alcituiesc terenul de fundare reanlth in urmi unui studiu
Cs Cp

valoar ea debazi,a presiunii convenfionale, [kpa];

It
rt

P.$a"t*] coezive cu plasficitate medie: nisipuri argiloase, praflri iirip*r.-.g1o*e, gi if0,5 in condifiile unei srratificafii practii unifoimc ai oiiiontale.
laTalturi
I6-0,5incondi}iileuneistratifica|iipractiiuniforme9ioriiootit.!.coezive cu prasticitate mare: ar-gile nisipoase, argile prnfoase si

avind e(l

geotehnic efectuat

in

amplasament de

.gir",

""a"0

esl,r

gi

Rocisi6'ncoasegisemist6ncoaseincondi$ileuDeistratificalii6.@
Orice combinaiie intre stratifica;iile orecizore la nr. crt. l.. .6.

valorile presiunilor convenfionale de bazi pentru terenurile de fundare itAncoase, terenurile de fundare necoezive, terenurile de fundare coezive respectiv pentu umpluturi sunt date in tabelele 8,3...8.6,
Tabelul8.3
Dgnumirea terenului de fundare

geotehnic ne dE inforrnagii cu privire la existenp gi nivelul ipelor subterane din teren, aeesta fiind un factor hotdritor la proiectarea firndafiilor.

cltre specialigti geotehnicieni. Tot studiul

lt
rt

3300i2-8s f51l

urnpluturi de provenienfi cunoscuti reali zate organizagcontinand materii organice sub 5%. In cazul terenurilor dificile este n""e iie cieformalii (sLD) sau Ia starea rimitn de capacitare por[ante (sicp),

,t
rr

"onror*

siei
Mame, mame argiloase qi argile marnoase compacte

$isturi argiloasg argile gistoase gi nisipuri cimentate

8.2 CALC{JLTIL TERENULUI DE FUNDARE PE BAZA


PRE S ILINIL
O

OI{\IENTIONALE

intervalul indica! valorile F*n" se aleg iinind seama de compactitatea gi starea de degradare a rocii stAncoase sau semistAncoase. Ele nu vuiazd cu addncimea de fundare gi dimensiunile in plan ale fundaliilor.
Tabelul 8.4

observafie:

in

r
I

La calculul preliminar sau dehnitiv al terenului de fundare pebaza convenlionale trebuie si se respecte condifiile: ' la incErcEri centrice: perS pconv in gruparea fundamentali: (8.2) p'rf S l,2p"oon in gruparea specialE. (8.3) ia incd.rclri excentrice dupd o singuri direcfie: Permax 5 1,2P*on in gruparea fundamentald; (8.4) p'"rmu < 1, p;oo" in gruparea specialE. (8.s) ia incirclri excentrice dupi ambele direcfii: perm S 1,4po-" in gruparea fundamentald; (8.6) p'.r.o ( l,6p*o, in gruparea speciali. (8.7)
ul !4t tr.

Indcsate"' I
Denumi[eft rtFmplui de
fu ndare

Indesare medie')

P-*

[kPa]

Blocuri gi bolovfiniguri cu interqngii umplute cu nisip si pietrig Blocuri cu intfisp$ii umplutc cu pim6nturi egi*use Pietriguri curate (din fiagmente de roci crisEffi.tl.,
0 u o o 0
=
N

750 350.".600",
600 550 350

Pietriquri cu

nisip.

'-{-r}rr'-

ql

Pietriguri din fragmnete de roci sedimentare Pietri$uri cu nisip'argilos Nisip mare Nisip,.roijlociu

350...500",
700 600 500 350

600
500 350 350

Fej,

F'"r-

iie salcul in gruparea fundamentald, respectiv in gruparea speciala;


pconv

presiunea medie verticald pe talpa fundafiei provenita din inctrcirile

Nisip fin

uscat sau umed

foarte umed sau satunf uscst


umed

250
300

presiunea convenfional[;

presiunea efectivi maximi pe talpa funda$ei provenite din incarcErile de calcul in gruparea fundamentala, respeciiv in gruparea ipeciala.

Fer maru p',r,o -

Nisip fin pr6fos

250
200

200
150

foarte umed sau saturat

7
: ra

liti

ctemenregg,p5eiectare a fundagiilor -

8.2

Calculul terenului de ftndare peb^ra presiunilor convenfionale 239

tbraj sau a penetririi statice. ' b) in intervaiul indica! valorile se aleg finand seama de consistenF pemantuhi argiios aflat in interspa{ii interpoland inte valorile minime pentru tc = 0,5-$i maxime corespunzltor lui Is: 1.
Tabelul
Denumirea terenului de fundare
S.5

a) ln cazui in care datoritd p[mintuiur nu este posibil5 prelevarea de probe nerulburate, stabilirea gradului de indesate se poate face pe leza penetririi dinamice in.l

terenului sistematizat I)s = 2,0m. Pentru alte iilimi aie tiipii sau aite adiincrmi oe firndare presiunea convenlionali se deterrrin6 cu relafia (8.8). Coreclia de llfime Cs pentru B < 5m se detennin[ cu relatia:

Cs= P.-,Kr@-l)
in care:

(8.e)

Kr - coeficient, care este egal cu 0,1 pentru plm6nturi necoezive (cu exceplia nisipurilor prifoase) gi este egal cu 0,05 pentru nisipuri prifoase gi pemAnturi coezive;

'

B - lilimea funda1iei, [m]; Pentru B > 5m corectia de litime este:

Cs
Cu plasticirate redusd (Ip < 10%): nisip argiloq praf nisipos, pt4 o o
N

=
=

0,4

i*o, - pentru plminturi

pr[foase;
Cs

necoezive cu excepfia nisipurilor (8.10)

'i
rl
(N

nisip os argil os, praf argilos, argi nisipoasE, argil6 prifoasi..

Cu plasticitate mijlocie (l}D/o<ly <20%o\ nisip argilos, praf I d prdfoas6-nisipoasd" argil6

0,2 i*ou - pentu nisipuri prifoase 9i plmAnturi coezive, (8.i2) Coreclia de adincime Cp se determinl cu rela]iile: peniru D1< 2m

a.

Cu piasiiciiare mare pi foarte mare (lp2Oyo): argild nisipoasd, argili prifoasS, argili- argild grasb_

Co = P-n"

Dr

-2

(8.r

l)

m care:

pentru

Di>

2m

Cl =KIY(D' -2)
a) In cazul in care datoriti pimAntului nu este posibila prelevarea de probe i;eruiburate, stabilirea gradului de indesare se poate face pe baza penetrErii dinamice in foraj sau a penetririi statice. b) La pimdnturi eoezive avAnd valori intermediare ale indicelui porilor e gi inciiceiui de consisten16 Ic, se admite interpolarea liniara a valori16r ;;;.i"; conveniionaie de calcul dupl Is gi e, succesiv.
TabelulS.6
Pimdnturi nisipoase zguri (cu exceptia nisipurilor prifoase)
Denumirea terenului de firndare

(8,12)

I I

DrK2

ad6ncimea de fundare,

[m];

| -

coeficient conform tabelului 8.8;


greutatea volumicd de calcul a straturilor situate deasupra nivelului

tilpii

fundaliei (calculate ca medie ponderati cu gtosimea sraturilor),

tkN/#];
Tabelul
S.T

;i

avind:

Denumirea piminturilor Pinanturi necoeiive' cu excepfia qisipurilor prtrfoase Nisipurfp*foase gi plmdnhui coezivc cu plasticitatc redustr Pxm6nturi coczive cu plasticitate mare si foarti mare

K,
2,5

ti mijlocie

2,0
1,5

Umpluturi din pirndnturi omogene realizate $i compactate in mod

La construcfiile cu subsol se adoptl corecfia de adAncime corespunzitoare valorii celei mai mici dintre D;9i D'1, in care: Dr, - adincimea de fundare mEsurat6 fap de cota terenului sistematizat, Ja exteriorul zidqlui de subsol;

a) Umputuri cu confinut de materii organice mai mic de 5% b) Pentru valori 0,5 4 S. < 0,8 valorile presiunii convenfionale se determini pnn,terpolare liniarS. Valorile de bazi din tabelele 8"4...8.7 corespund cu presiunile convenpionale pentru fundalii avAnd lilimea tdlpii B = l,0m gi adincimea de fundare fa(E, de nivelul

Dr=e

(8. 1 3)

q - supraiicfocarea perra:rent5 aplicatd" la nivelul 6lpii fundatiei in nartea interioar[ a zidului de subsol, [cPa]; y - greuaa&a volumici de calcul a straturilor situate deasupra talpii fundaliei (caiculat6 cimedie ponderatl cu grosimea sffaturilor), la interiorul zidului de subsol.

z*tl
8"3

Eiemente de proiectare a funda{iilor

_g

8.3

Fmdafii continue din beton simplu Z4l

FLTND4TII CONTINUE DrN BETON STMPLU


locuit cu perefi structurali, firndagile conrinue sub pereti
se pot l

execura:jr{**de

de minimum 40cm. ra fi de cel pqin aocm iar inillimea urldtoarelor de cel pufin 35cm. Raportul dinte inilfimea ialimea teptelor (tg u) 9i trebuie si fie cel pu$n egal6 cu valorile din tabeiul urnator (g.9):'
Tabelul S.9
Presiunea

ina4i-"" ttFrii fimdaliei din beton simplu va fi fundaliile in trepte, Hpry:" pri-mei tepte va

lt
lt

Dup6 forma secliunii, fundaliile continue "rc.'se pot -:--" (fig.8-2a), sau '-- realiza. dreptuqghiulare
ln una
sau mai multe trepte.

"onj3u:,tT.r"* pereFi <iin zidirie de edrimidi, blocuri ceramice,0.".u.

Fundaliile

fundapii continue din beton simplu; fundafii continue din beton armat; fundalii continue cu descircdri pe reazeme izolate.

maxirai pe tcren
[kPa]
200 250 300 350 400 600

c2,8/ 3.5
1,3

Valori minime ale tg c 4t5


,2
.3

c6n.s

I
I

riotptu sunJ cere mai frecvent folosite penru "--'

IJ
r,6
1,7

t.l
1,2
1,3

,4 ,5 ,6

t,4
1,5 1,8

(fig.g.Zb,c).

1,8

min 2,5...5.0ffn

tr

ffi
l.:..'.': ' ''': |
I ,.a..

La cladirile frri subsol, fundatiiF;i retilor exteriori se alcituiesc diferit in fimcaie de diferenla de nivel dintre coa,lardoselii parterului gi cota trotuarului, conform figurilor 8,3 a...c, asfel: fig. 8.3a pe[tru cazul cind pardoseala este la aceeagi cotd cu cea a botuarului; fig. 8.3b cind pardoseala parterului pe umplutur[ este pini la l5cm deasupra
cotei trotuarului; fig. 8-3c cind pardoseala partenrlui pe umpluturr este mai mult de 15cm deasupm cotei totuarului.

I I
t t t
tt
L

f.rt.'r
,

h'.:| r-'.,.

\li 'r
-\
:E

,J

h
B
a) cirepruaghiularE

^ _ Tipuri Fig, 9.2 de fundalii continue din beton simplu


.

b) o

treaptii

c) douitrcptc

Fundagiile cu,sectjunea dreptunghiurarl se recomandr a se utliza c6nd tarpa fundaliei re'.ilth mai lati decat peretele-sau soclur d" J"^"p;; *r muh 15...20cm de fiecare parte- La l{imi ce iepegesc valorile "" sus se recomandi menfionate mai funda{ii in repte. tilpii fundaliei @) ss TssriTsazh mai mare decdt grosimea -L6iimea zidului cu ninim z,5cm de fiecare part: zidului ae rarime-il;;;;: ri penftu l execurarea --sipEruriior in qant eontinuu, lnlimi minime date in tabelul g.g. Tabelul S.t
Aoanclmea sapaHni h

lBr

a)

clidirilor fdri subsol


soclu de beton

In toate cazurile cind frotuarul se rcalizeart pe umpluturi,

se va prevedea un

0,40<h<0,70

Lafimeaminimt [m] 0,30 '


0,40 0,45 0,50

La cEdirile cu subsol, frmda;iiie continue sub perqii exreriori gi:interiori se executd de re-guli cu secliune drepnrnghiuhrn, av6nd inalgimea minind de 40cm. Talpa flndagigi se fupc mai lati spre exterior decdt peretete subsolului pentni a se realiza supornrl necesai protecfiei hidroizolafiei (figura g.4)

o-,'n<hslJo h>l,l0

242

Eiemenre de proiectare a fundaliilor

_g

8.3 :de peretele de

Fundafii continue din beton simplu 243

[, [. [.

pianseu pese subsol

:centric[ (frg. 8.6)

zidirie, fundagiile continue sub perefi sunt solicitate la compresiune

perete sutrsol

t:
t-:-rD. r, r u'a - r uru.llrrrtr
a

zid de prorectie a hidroizolatrei

r":onrrnue sub peretii exteriori ai

clidirilor cu subsol

FlTilrr:l:tiliitffi

lllllllllllllllllllll',

I:

Fundaliire oereliror interiori, la crddirile. cu subsol, se arcituiesc conform i'sH:.'*":ili"Tj::311,'.:t::L:*::::::5iniver, respectiv conform nsurii 8 5b,

Fig. 8.6 - Fundalie continu[ solicitati centric care calculul terenului de firndare se face pe baza presiunilor r-lr ,' . - 4 :c:iygr-i;c;iio, ^^n"^-4:^-^l^ -picsiu;ca --^-:---^Fa iaF,a iuudcilcr, r.urcspulziioarE incdrcariior de catcut . bebuie si indeplineascd condifia:

+ .^in In cazul

P=ffisP*n'
m care;

O+G"

(8.14)

I
t

- greutatea proprie de calcul a unui metm liniar umpluturii de p6mint la fundaliile in trepte);
Gs

incbrcarea de calcul dati de |m liniar de perete asupra fundaliei;

ai" f"naa6e (inclusiv

Greutatea fundafiei (GJ


a)

fiind necunoscutd

se poate aproxima

in prima fazi.la

valoarea:

b) Fig' B'5 - Fundafiile continue sub pere;ii interiori ai clrdir?lor cu subsol

l'
t

o*r*o*f;:o;u,1.

utilizat

la

executarea fundafiilor continue

se alege confonn

G, OJQ = Pundnd condifa la limitd Fp*o" gi inlocuind renilti l6f.imeaminimd necesar6 a tilpii funda{iei:
Dno =1,1Q

(8.15)
valoarea, aproximativi a

lui

Gg

(8.

r6)

fr ime ns io n ar e a fun d afiilo r

co nt in ue

f'
I

din

b et o n s imp

Iu

P*nn InA-l{iRSA ninimi a fundafiei H se deterrnin[ din condilia:

I br

srabilirea dimensiunior fundagi'or, continue din beton simpru sub peregii porrangi cie zidirie se reduce la determinarea hfimi fu;;;riC"ii, a inilfimii acesteia 9e consi'ier' in caicui oonroo Jrluigiro, constnrifei pe care se evarueazr suma Euturor incarcdrilor kansmise fundaliei (Q), sub forma unei incdrciri liniar distribuite.in ,n"i*urte situalii, d"d;;;;;)ortate simetric "rr" fap

tgp

=T > mm(tgo,)

(8. r 7)

(s

*'ilil;;"#l"ru"au

in care: , =

B-h

ft

fiind lifimea peretelui), iar valorile minime ale tga sunt date in

tabelul 8.9 in funcfie de clasa betonului din fundalie gi presiunea maximi pe teren.

34+

Eiemente de proiectare

fundafiilor - 8
Greutatea proprie a fundaliei admite c6 rezultaotaN aclioneazE

8.3

Fundatii continue din beton simplu 245

Fiind determinate dimensiunile geometrice ale secfiunii transversale a fundafieir B li H, se calculeazi geutatea G5 (inclusiv umplutura de pimint la fundalii in trepte) 9i1"1 se verificd presiunea de sub talpa fundaliei cu relalia 8.14.

fiind mult mai mic[ decit incdrcarea Q se poate in axul peretelui (fig. 8.7a), adicl:
(8,21)

care firndafiile continue sub pereli sunt solicitate Ia, compresiune excentricI. Este cazul fundaliilor dezvoltate nesimetric fap de perete gi a"
fundafiilor pentru perefii de subsoluri asupra cbrora aclioneazi impingerea pemintuiui.:
Presiunea pe teren se calculeaz5 cu relafia:
Pr'z

Sunt situagii

in

rezult6: e=-c 2

"=2 B

1[

(822)

..t;) 6e. :.g N (t


* 1p

(8.1 8)

compresiune Punand la limita condilia ca pe talpa funda{iei si apari numai t[lpii fundaliei: (p2=0, respectiv e=B/6), reanltl valoaria maximi acceptatl a Etimii

I
rI
L

u${ie:

8r"* = 3c=3\=1,5b. N

(8.23)

lunria!iei: B

rezultanta tuturor incdrcdrilor verticale de calcul care acfioneazi asupra

M - molnentul incovoietor dat de to4g_forfele fap de mijlocul tilpii fundatiei. La calculul terenului pebaz^ presiunilor convenlionale, relaliile de verificare a presiunii pe taipa fundaliei sunt: (8.re) Pr =P** S1,2'p*nu
(8.20) Pr =Pni" )0 R.eiaiia (8.20) condifioneazi. faptul c[ rezultanta tuturor forfelor sE se menfinl in ueimea mijlocie a lalimii tnlpii fundatie pentru ca presiunea sd fie transmisl la teren pe toard talpa (figura 8,7a)

- l[iimea t4lpii tundafiei; e : M./N - excentricitetea ;

La calculul fundatiilor solicitate excentric, se poate line seama de efectul admite ca sub actiunea favorabil al deformirilorterenului 9i atSlpii fundaliei' Asfel, se

(figura.8.7b) se deplaseazi spre acestor deform[ri, renitantafodelror labazaperetelui marginea peretelui, la cel mult de considir[ centrul funda-tiei. eceasta Jeplasare se -fa.t[

l/4 din lilimea lui, in urmitoarele condifii: la partea peretele ce sprijina pe fundafii trebuie sa fie legat de construclie superioarapri'pru"uplangeuluisaucenturaplangeului,Pfecumqiprinziduri
6 m): transversale suficient de dese (recomandabil la maximum

a deplasdrii presiunea ce se dezvolti inbe perete gi fundafre' ca unnare care sunt din materialele reailtantei si nu depigeasci limita admisibila pentru alcituite peretele 9i fundafia. tn aceste condi;ii ren:Jtil: B-o

=f"=llU

=2,25b

(8.24)

acfioneazi 9i La fundafiile perelilor de subsol, pe ling6 incircirile. verticale respectiv gi funda;iei, peretelui impingerea activi a pimAntului, pe fafa extgrig3ra a r"ritt"lp pasivi pe partea interioard a acesteia (figura 8'8)'

r''llllllllffirn'
a)

F'llfiIiluEr
,b)

h rI=
H
Fig- 8.E

t
t

Fig. 8.7 - Fundafie continul excentrice

peretilor de subsol Schema de calcul pentru fundaliile

?4ri

Eiemente ds"plniectare a fundafiiior -

8.3
gi

Funda{ii continue din beton

simplu 24'l

Verifrcarea presiunii pe talpd se face cu relaliile g.19 g.20. 9i Dimensiunile fundagiilor ce rezultii din calcul se rotunjesc la multiplu de 5cm. -+ire ltrevederi de alcdtuire

B de protecfie antiseismici avind iniltimi mai mari de 6m. in acest caz, arm6tura stAlpigorilor din beton armat se va prelungi p6nd la nivelul centurii inferioare (figura
8.r

l).
a-4.

afundayiilar continue sub ziduri


hidroizolatie rigida

La funciarea perefilor cu simburi de beton axrnat ce transmit forfe orizontale intre sdmburi gi fundalie -se prevede un cuzinet a" ,"purtige din beton an:rat (fig. 8'9 a). cuzinetul se poate ingrobi in gorpll tu"d4i-i ;il), de I ad. \ e -'- -/ asemeneatarpa firnCaiiei ;i cuzinetul se pot lf,fi in plan, (fig. g.9c).
reci-*se,

l*-

t4

a-a

a-a

ffi
* Centuri

E Li
td

1l_llcen'fura

l* la

f--E--+

tt hl

Fig. 8.10

la nivelul pllciiparterului

i* ta

iBr *_,F
hidroizolatie
b).

rigida

izolatie

Eftrf-]h:IJ--'
cuzlnet

l-J-l-r

Fig' 8.9 - Fundarea p"r4it#'.u s'mburi din beton arrrat in cazurile cele mai fiecvente, la structurile din zidarie poftanti c6nd eforturile irr staipi la forfe orizontale sunt mari iar distanfa dinhe ei este reduse (< 3,00 m), se vor prevedea in socluri gi in perefii subsolului centuri
sub rog pereiii stucrurari ai

plicii parrerului
anccFa

sau in-perefii subsolului pe minim 1,00m. Dacl - --- stalpigorii tansmit nunrai compresiuni, armatura lor se poate un"o.a in crnruJ. Se recomandi prevederea unei centuri suplimentare din beton armat La baza, soclurilor 9i a perelilor subsolurilor, daci diferenla-de nivel rafa a. centur6 de la nivelul piangeuiui parrerului este mai mare de l,gOm, la cridiri proi""r.t" in zona A gi B de protecfie antiseismicl avAnd iniltimi mai rnari de 9m .; iprtqta?- -^-^r-

.1ry3y in socluri

st6lpigorilor ce transmit eforturi

cr[diriitng"* t.roi-intindere
de

continue oioGtoo annat la nivelul

L_ la
Fi&8.11-DouE niveluri de centuri la per4ii subsolului
Armffurile cqggg;lor se vor dimensiona gi alc6tui in mod similar cu centurile suprastructurii din zi&ie. La racordarea'fundapilor cu ad6ncimt ctrferite (fundaliile peretrior in zoneie cie separalie ale subsolurilor pe po4iunile frrd subsol, fundafiile pere$lor exteriori cu cei interiori, trebuie awte in vedere urmltoarele:

gi compresiune se va

lr'"iial*,

?48

Eiemente cie proiectare a fundaliilor - 8

8.4

-Fundatii izolate din beton

9i beton

armat 249

iegitura inre fundafiile cu adincimi diferite se face in mod obligatoriu in


repre;

linia de pant6 a treptelor se recomandd sd rezulte asdel incit raportul (tg6) irtre inSl$mea treptelor.gi lungimea lor sd nu depigeasc6 valoarea2l3;
in6llimea treptelor se recomandd a se limita la 50 cm in terenuri pufin coezive respectiv 70 cm in terenuri coezive sau compactate; in cazul funda{iilor in tepte, de-a lungul intregii zone dE racordare cota superioar[ a t6lpii trebuie sd rdm6ni aceeaqi (fig. 8.12).

perelii Cind placa este agezat?i pe umpluturi de 40...120 cm grosime, dac6 prevadi o se rec-omandl,sl se dal'I/m, despirgitori tansmit o incircare de maxim 400 m 1,00'..1,50 pldcii de a 9i o arm6tur6 transversaln de minimum 3@ 6l n:'.,, pe o lelime peretg care doul bare sub armare longitudinali avand minimum 4 bare A l? mm, din g.fl J;, daca perelii desplrgitori transmit incerclri mai mari se recomandi 9i

I
,[

Og.

ingrogarea

locall a plicii (fig' 8.13b)'


1.0...1,5m

i*

{ffflj"tH n
ro
Fig. 8.12 - Racordarea fundagiilor cu adAncimi diferite
panra fundaliilor in kepte poate

I t
t

a).

b).

Fig. 8.13 -

Fundafii realizate de inslqi placa suport a Pardoselii

grosime, se realiznazi Cdnd placa este agezati pe umpluturi de peste 120 cm fundafii separate sub ziduri'

8.4

F"UNDATII TZDLATE DIN BETON $I BETON ARMAT

in cazul fundArii pe roci stincoase, la care fi mai mare de2/3. Fundaliile continue pe terenuri in panti se realizeazi previzAndu-se trepte din ioc in loc, alcituite identic ca pi fundafile cu inllfimi diferite. DacI panta generali
Aceste prevederi nu se aplicd
a terenuiui natural nu depigegte 2,5 yo, se admite executarea

tllpii

funda{iei cu o pantl

perefi portanfi dac6 solulia arhitecturald o impune' de iocuit se rezolvi prin Fundarea stilpilor din beton armat monolit la clSdirile sau beton arrnat atunci simplu boton Otlup.J"p lmlat1din

egal[ cu cea aterenului natural.

Fundalii realizate de tnsdgi placa suport a pardoselii


Aceste tipuri de fundalii se pot executa nr,mai sub perelii despdrlitori, neponanli, transmifAnd plEcii o incdrcare de cel mult 1000 daN/m, situafi in spalii
prore.jare de inghe!. CAnd piaca este aqezatd pe teren s6n[tos sau umpluturi bine compactate pini ia 40 cm grosime gi daci pere{ii despirt,itori transmit o inclrcare de maxim 400 daN/m qi au }ungimi de maxim 3,00 m, placa poate fi executat5 din beton simplu de clas6

intermediul un"i nrnauii terenului dL fundare permit fundarea de suprafafi' e6nd --a".ste ---- caracteristicile au tupiafalu de rezemare pe teren (talpa) de forml tipuri a" n ca intre cele ale "a"rti pitrat[ ,uu at"pti-gni"]*J p"ttta"d*t: generl acelagi raport 9i secliunii stilpuiui gipot
executate in doui solu{ii: beton annat; de talPi fundafii cu fundafii cu bloc de beton simplu 9i cuzinet de beton armat' Ooua tipuri de fundalii existd diferenfo eonstuctive Cu toate cd principiul de calcul 9i dimensionare este similar'

fi

ilnr ttft

importante,

FandaYii g1'#lPA Ae beton armat

C617,5 gi grosimea de cel pufin 8 cm, iar dac6 pbre{ii despirfitori hansmit o inc6rcare de pesre 400 daN/m qi au lungimi de peste 3,00 m se recomandi sE se prevadi o armare a plScii pe o ll1ime de 1,00...1,50 m cu o retea avAnd cel pufin 3 bare pe metru liniar,
de minimum

'
de

sub forma unor plici masive' Acest tip de funda{ii se executi din beton amtat mic[ (S<lmt), tuu in forma de form6 parat"tipip"JJit"a t"pr"1"q t'lpii este

5 mm pentru STNB.

oltiitt

O""a tuptufup este mai mare (fig 8'14)'

250 Eiemente

de*p$Biecrare a funda{iilor _ g

8.4

Fundaliilznlate din beton gi beton armat 251

Indlfimea minimi constructivi H a tn$ii este de. 30 cm. hrll$mea H la a obeliscului fundalici se ia de obicei egai6 cuw3.....]P/2, dar cel pulin 20 cm. Dimensiunile tilpii (B si L) rezulti din calcul punand condilia ca presiunea naximl acceptati pe terenul de firndare sf, nu fie depagiri.

Fundagii cu bloc ilin beton simpla gi cuzinet din beton armat


(c)l
(c)i

Fundafiile de acest tip sunt alcdtuite dintr-un bloc din beton simplu, pe care stilpul reazsmd,prin intermediul unui cuzinet din beton armat (fig. 8.i5).

a\ n.,-^l^Il-i-^: */. / r4.4:!.r:i.rirLu r -_ -- ---r^rvv b). ObeliSC Fig. 8.14 - Tipuri de fundafii izolatecu talpa din beton armat

' ori:oniali

La funciatiire in form6 de oberisc se asigurd jurur in bazei st6rpului o porliune de 5 cm ldlime, pentru o"ir" rez*tnnre?qnfreirr111i criln,,l'i " rnrre corpur tundaliei teren ;;;;";J;, ei .tu'o"t. un srar de beton cie egalizare avdnd grosimru O,liiru
S

fundaliei gi ratura cea mai mare a bazei fundaliei) trebuie si respecte valorile minirne ain taUetut S, t O.
Presiunea maximE pe teren in daN/crn2

ci penrru asigurarea rigiditnfii necesare "u "._*,:r::,,13:".,:"jil1j:l1l!:l* teren, rapofiur tvl (intre in,rgimea
valorile (Hnl
este.

f:"".dT

.*.

;'r;r;i;H;",

linind tu"l"li"jil;;;;;;;pr"rl#ll;Tlfrl;:ffi:

considerente economice,

l=

seama

l t-

ll=
Izllr

necesari verificarea la forfa ti.ietoare peqtru beton Cg/l0 0,22

pGGltii ni-

Tabelul 8.10
[I/L minim
0,25 0,27 0,29 0,33 0,35

l-o

hl

I'lh

1z

1"5

1n

o?s
v,26 0,30 0,30

L Fig. 8.15 - Fundafig.^qfi"-btoc din beton simplu gi cuzinet din beton armat

)\

3,0 3,5
4,A

01?
U,JJ

4,5 5,0 6.0

0,33 0,33
0,33 0,33

_ , _.P"lr* raportul HiB se recomandd valorile minime din tabelul 8.10 (ultima coloan'). Daca raportul FI/B este mai mare d";at ;;#;;; coloana mijlocie a tabelului, nu mai este necesarE
verificarea la fo46 teietoa.e.::

Blocul de beton simplu este alcituit din 1...3 trepte, astfel alese incAt si se asigure dimensiuni corespunzltoarq ak tilpii. Turnarea teptelor se va realiza la un interval de timp minim, astfel incit sE se asigure conlucrarea betonului. Cuzinetul are in mod obignuit forq-6 prismatici. in cadrul cuzinefilor cu dimensiuni mai mari, se poate tegi fap superioarE" similar cu fundaliile din beton arrrat sub formd de obelisc. Dimensiunile I gi b ale cuzinetului, alease pe considerenb economice, trebuie sE satisfac6. urmitoarele valori ale raporhllui I/L respectiv b/ts (in care L gi B sunt dimensiunile blocului de beton simplu). W (blB) : 0,55....0,65 - pentru bloc cu o singuri treapt6; W (b/B) = 0,40....0,50 - pentru bloc cu 2....3 trepte.

252

Eiemente de proiectare a fundafiilor - g trn6ilimea totard

8.4 Per2 =Per,oio

-Fundalii izolate din beton gi beton arrnat 253


(recomandare)

' conformfigurii 8.14. Pentru valori interrrediare ale presiunii maxime pe teren, se ,poate vaioarea presiunii imediat superioare celei efective -corespunzEtoare stabilirea innllimii cuzinetuhii nu va fi niai mica ie-t0 ;;, trebuie si satisfacl coniiria:

a brocurui cu o singuri treaptE este de cer pu$n 40 cm. DacE blocul este format din dou6 sau trei fepte, inal6mile Hr, Hz eventual H3 ale, fiec6rei trepte sunt de cel pufin 30 cm. :,: Raportul tgcr, dintre ineuimile Hr, H2 ... are treptelor gi lungimile in consoli ls i [2 "'considerate pe ambele direc]ii, trebuie sd respecte valoriie fi;."1, in d.]"r-#, ; masivul de beton inscriindu-se in volumul delimitat de ptanul tangent cu inclinarea q, -----P
.

,fl'

Z0

(8.31)

t
t t
t
I
L

Pcrr *Pef2 . -_ =\+G. rer 2 LxB

SP*nu

(8.32) t
solicitirii M;

in care:

momentul incovoietor fap de mijlocul bazei fundafiei, dat de toate tncirc6rile ce a4ioneazi asuPra fundafiei;

1y

L2 x
6

- modulul de rezistenp in direclia

h2 rgp=T>_

e=

(8.2s) (8,26)
se alege astfel incAt:

pentru solieitiri ercentrice dup[ dou[ direcfii:


p

--

N+G,

- excentricitatea in direclia solicitdrii M.

! = o.r,
b

Dac[ indlfimea h a cuzinetului


n*p

pcr,,z,g.+=#'*'+=H,,'+*?,=,1::
P

"fr

= nu inai este necesarb. verificarea la fo4e t6.ietoare.

=? -

r,(p

+s")

(8.27)
punand condigia ca presiunea
p cf uax

efl

(8.33)

Dimensiunile

maximS acceptatE pe terenul de firndare

rilpii (B pi L) rezurti din carcur


sb.

1,4p

*"

(8_34)

nu fie depagiti.

pcr-i. 2 0

(recomandare)

(8.35)

izoiate sab stfrlpi.


valabiie (8.1),

stabiliren dimensiuniror tn ptu ale bazeifandayiei rafundogiite


in care:

Pa=T-

pefr *pcrz

*p"fg *pefa _ N+Gt

L-B

* >Pmnv

(8.36)

se stabilesc prin verifiearea condifiei general maximi acceptati pe terenul a. aoJ*, sd nu fie depagia. Atunci cand Ia calcurur terenurui de funtrare se forosesc pr"ri*it, convenlionaie, in tipul,de soricitare, rezulti ur$Etoarele reralii de calcur: lilcfie,dg pentru solicitiri centrice:
ca presiunea

Dimensiunile

tilpii fundafiei

Mo M, - mornentele ?ncovoietoare fati de mijlocul bazei funda;iei, date toate incflr;arill ce aclioneaz6 asupra fundaliei pe cele doui direcfii de solicitare;

de t
t

t.

?iw,
M-

{B,
My

- modulul de rezistenii pe cele dou6 direcfii de

solicitare;
ex =--E--;

P.r in care:
N

=ll1

N+G"

SP.onu

(8.28)

N+Gr' '

N+G,

- . exeentricitifile pe cele doud directii

de

- inc[rcarea axiard.de calcur transmisE de stdrp asupra funda{iei; Gi - greutatea proprie de calcut runa"E"iiirJils, de pEmint la inndaiiiie in trepte). pentru solicitlri excentrice dupl o direc{ie:

"';lt"turii

solicitare, Raportul tntre B 9i L se ia c6t mai apropiat de raportul dimensiunilor sec{iunii stalpului fundat a frrndatiei (Gr) fiind necunoscut', se poate aproxima in prima faz',ra
valoarea:

N+G" M _N+Gr rr.6"r_,pert *un =T* (lt;)=(;.r, P"rl,z =

Gr
(8.2e) (8.30)

B;;

Pefl = Pefps -( l,2P"onu,

grrrAnd Qq ulterior, dupi evaluarea lui G6 s6 se verifice inci o dat[ presiunea pe teren, corectindu-se eventual B $ L.

O,lN

(8.37)

254 Elemenie
aeton simplu

de proiectare a fundafiilor - g 8.3

f;fr:r*

tdlpiifundayiei de betan armat gi a cuzinetutuifundagiei de M* =M, Caz


(figura8.17):

- Fudalii

continue din beton

simplu 255

armdhr' constructiv[ (c), compusd

armare *-vae direclie guvvFE se r- necare !c ia ( -- p" ra de oe 0,5% raportat la secfiuneaBxh".In cazul firndaliilor pentru care rezulti amEri din condilia de uv procent ailnare, se pot folosi armituri minim de ! cu diametul minim ae g ;- -*irB La firndaliile sub form' a. ouJi* g, r. r""i""fti p'.

*"t3 q: beton armat si cuzrlerur fundagei din beton simnru se inferioar' cu o phsa Jil'lg" t"g"t. ,"o s'u.",!?rp*. pararer cu iaruriie, avAnd distanp naxine f"rc t*ef iS ,.. procenhrl minim de
Fundalia
armeazd Ia partea

=?,"_b)t.p

(8.37)

tr

Funda$i dreptunghiulare cu incircare excentrici

qil,>1,

Ir'#(;::il j|T*'

h'"""

dd;;;ua

d*;;;

tegif se mar prevede o s1_gai multe bare avdnd diarqetul de airecliiortorJir. t" distanla de cca.

or.r.r,r#H'h:'3:"'ffih.Tltilile

se ancoreazd in frurdape cu lungimle

tunta1i.i ,;-l;J;;;lL ou* consorq 3:i:T:l*i:;:i:T:,Hffir"L:'.'."##*;o*..--""rr,Iii.,".r'i*ii;afiil;


^^^d..:::.r -. :i'arpijrur, momentere incovoietoare "o*ia"l date :Momentere incovoietoare_ sunt egare cu rezultanta.presiunii pe consora
r

o1 armillg necesare se hcarcd talpa firndariei (cuzinetrrr\ .* '("'5:41!4 uc piesiuni pE teren (broc de -$ n,r*1i,.,1;:t::i,TltT beton.simprul prf"""iur; #;#i: exterioare, consideratii ca reacfiuni.'Tatpa

Fig. 8,17
po,'d =

Cele patru consol" r-"

de,ri..ri.ri"."r.fiffi""rr;#.Tsffil
ra secliunJ

io""*rrr" ic

*#'
(p,

Schema de calcul petrtru oazul

II

(8.38) (8.3e)

ffi:1f1::.:'i:Tf,:'
In

r' p*.i,i

func$e de natura incircirilor din si;tp1 (centricE, excentrici), nomenteror incovoietoare necesare valorile carcurutuiariiloide';;;;
cu una din rela1iile urmltoare dupa

.ii. "ii'-.
-'-l'
'

in-"i" ,.

considerati
carcureaz.

rvrr'rr

=1. --

*pr)' .IBli -TJ p,+2p, I t -!-)

r"#i.*or*ute

t, =+(3b+41,)
Caz
(figura8, l8):

(8.40)

direct

{figura

f,11,t

Fundapii

"u", p[tati dJapi

cu secliunea pitrari., cu incircare cenrici

II b -

Fundagii dreptuughiulare cu i:oclrcare excentrici

9i l, > I,

Fig. 8.16 - Schema d"

pr

"uGffintru

cazul

Fig. 8.i8

Schema de calcul penru cazul tr b

256

Elemente de proiectare a fundafiilor Pr +Pu

I
(8.3 8)

8.5

Exemplu de dimensionare a unei fundatii continue sub

ziduri

257

P-ud =

in tabelul anterior se consideri c[


sistematizat.

nivelul 0,00 este nivelul terenului

It

(P,'^tt T\r M^ -3 =;;;f;;'l(3a+4r,.)

(8.41) (8.42)

tn urma prelevlrii de probe netulburate din statul de nisip argilos gi a determindrilor de laborator s-au pus in eviden{6 urmitoarele caracteristicile ale
acestuia:

Termenii din relaliile de calcul ale momentelor se reg[sesc pe schemele de caicul ifig. 8.16...8.1 8). Cu valorile momentelor M;.ti M, se calculeazi ariile de armituri dup6 cele iioua direclii cu relafiile de dimensionare ale secgiunilor dreptunghiulare de beton simplu armate. Armatura rezultati din calcul se va dishibui uniform pe ambele direcgii la, iuniiatiile pdtrate. La fundafiile dreptunghiulare armitura se distribuie uniform per iarura mici abazei undaliei, iar pe.cealalt6 direcfie".uniform pe porfiunea din latura, mare cieiimitatd de drepteie duse_la 45o. Pe restul laturii mari se va prevedea o armdturij ''t supiimentari cu aceeagi secfiune. pe metru liniar. S"5

*, = T,3Lli

-211)

greutatea volumic[ in stare natural[:

y=l8,01N/m3
w:17,5%o

umiditatea naturali indicele porilor


consisten{a

e:0r50

Ic.0,50

Conform tabelului 8.5 se determin[ presiunea conven;ionali de baz[:

P"-'

= 300k?a = 3,0da}'l / cm
de

'2

Stabilires addncimii

fundare

i
4

E,XEMPLU DR DIMENSIONARE A UNEI FT]NDATU

CONTINUE SUB

ZTDURI

'

zondin care adAncimea de ingbef este Construcfia este situati in Timigoar 60...70cm. (conform fig. 8.1). Deasemene4 este o construclie definitivi iar terenul este supus ingbefutui. Apa subteranS se glsegte la 7,30m de la nivelul terenului conform studiului geotehnic. Rezulti, conform tabelului 8.1. cd se va alege adincim.ca de fitndare ctr 20cm in plus fai6 de adAncimea de inghet, adici 90cm fap de nivelul terenului.

t
t
L

Se va exemplifica in continuare dimensionarea fund.atiei continue sub ziduri pei:tnu constru,cfia prezentati in capitolele anterioare.

Pentu fundalia scirii de beton armat situat[ la interior (feriti de acliunea ingheplui) adAncimea de fundare va fi de 50cm fap de nivelul terenului. Cota *0,00 a construcfiei se glsegte cu 60cm mai sus decit nivelul terenului gi de aceea cota de fundare raportati la cota *0,00 este -1,50m, iar pentru fundalia scarii
cota de fundare este -1,10m.
Se va

Studiul geotehnic
Se pesupune cI in urma unui srudiu geotehnic efectuat in amplasament prin fora.je tleschise s-a evidenliat urmltoarea stratificafie a terenului tabeld (g.1 t):

utiliza pentru fundafie beton simplu de clasi C6/7,5.

t
L
I

Dimensionareafundagiilot
Stabilirea incdrcErilor date de o frgie de lm de perete Q, reprezintE de fapt incirclrile labazistabitite in urma verificlrii Ia sarcini gravitatrionale perelilor interior
respectiv

Tabelul 8.I I
Limitd
strat Grosime

Apa
subterani Descriere strat Sol vegetal

strai

tml
0,00
0-25

fml
0,25

lml

a,z5
1,3 5

Nisip argilos cafeniu-cenugiu


umed

exterior.

pentru perete exterior

t
I

Ns-s:8284 daN;

pslgu perete interior Q: N:-::6653

daN;

t
t |t

i.60
1,60

Nisip fin-mijlociu slab prifos


1,10

2,30

ccnugiu-cafcniu foarte umes


saturat in

Deoarece fundalia peretelui exlerior este mai incireat5 decAt fundafia peretelui interior, fundatia exterioard va rezt\tade dimensiuni mai mari decit fundafia interioare.

bazi

2,70

258

Ejemente {g,,proiectare a fundagiilor

_g

8'5

a;.Dimensionarea fundafiei exterioare Valoarea corectarr a presiunii Pcon': i.onr


"onu

Exemplu de dimensionare a unei fundalii continue sub ziduri 259

";;;;r,i"""le va fi pentru o liflme


kpa

a tElpii de

cB : i

Cs + Cn

Kr(B_l):300x0,05x(0,5-l)=_7,5

co =i"onu
= Fetru o tatrme
p"onu 300_-7

!1*
n

=rooo'nf,

=-82.5kpa

,5_92,5=21 0kpa=2, i da}.I/cm2

3.ginii 40crn idEime qi 45cm ine]fiT Greutatea nroqrie


g,o"1u= 1,3

nioA de 90cm pi "O"f,ri-iOcm, ;G;;;;;"a proprie a tunda;iei: interior

inatrrne,

un soclu de ,:

x0,40x0,4 5x2400=je2dal.J

I T:d"n", i.iril"p"r.tete
x0,5x0,9x2400=l j60daN

Gr?t22daN
t.,"i-

Qn

o^n"^=_l,,3

.-

B2B4+)n.t -Q-G. -J- = -ffi

= 2,08daN/

c-2.

Reiatia de verificare este satisfrcuta

p*nu =2, I daN/cmz

45crri:

bl.Dimensioo.r"u lfuod"fiei interioare valoarea corectatr pr.riuniiinvenlionate

" P"onu = P"on" *


F"oou

va

fi

pentru o

l'fime a tr.rpii

de

Cg + Co

cs =

K1@_l;=3p0x0,05x(0,45_l)_g,2

35cm

iilime

"aEi"iiol*, ioargm;;'nind de g0cm gi un soclu de pi 45cm inergme proprie a tundaliei; Greutatea proprie a fundaliei i"nil-prrrt le interior &*1u= 1,3 x0, g sxo,q sx2+oojg t oaN {n o"r.;_l,-3 x 0,4 5xA,9x2400: I 264daN

=3 Fetru o ririme a,tarpri n

ng-2 co =P"onu '-i'--2 =300"" i = -82.5kpa p.onu 00-9,2_g2,5


D"
=209,3W a4, I daN/cm2

kpa

iez#!t"""i;"

Gr:1755daN

p== e

* G, _6653 +1755 _

1'89daNlcm2

( p**

""nT; "#m ln figura 8'19 este-qasat;h";ru.fundaiij avind in vedere dirnensiunile *) r'uf; ; ;;oote,i,iur iir. i J i : ll:#lXi:j},f #r* r* penrru tundalia *H'""#
Fig. 8.19 - Plan flrndafii

Reiaiia o"

=2'1da''l/cm2

?ff

Eiemenre de proiectare a firndafiilor

_g

CAP 9. DETALII DE EXECUTIE

+--Js--+

9.1

DETALII DE PARDOSELI
Pardoseala este un ansamblu de elemente de finisaj, nestructural, care asiguri

t
t I

l l
a). fundafie exterioare

posibilitatea circulaliei,

'

acest subcapitol se prezintl modul de albgere a solu$ilor optime de pardoseli, in funcfie de-destina$a spaliilor gi de condifiile specifice de exploatare ale icestora. Se pot utiliza gi alte materiale '$i tehnologii noi decit cele prezentate in eontinuare in condifiile stabilite de agrementul tehnologic al produselor.

in

C los ifi c ar e a p ar do s elilo

Dupd pozitia lor fa15 de construcfie:

pardoseli exlerioare: expuse intemperiilor, aflate in exteriorul spa{iului construit sau destinate balcoanelor gi acoperi;urilor terasi; pardoseli interioare: aflate in interiorul spafiului construii. DupE contintitatea suPrafefei: pardoseli continue: turnate monolit (la fata locului), cu sau frrE rosturi; pardoseli discontinue: din elemente prefabricate, dispuse cu rosturi etan$e sau
neetanse.

t
t
t
L

Fig. 8.20 _ Detalii n,no#.,tunda{ie

interioarE

Dupi senzalia rece - cald:


calde; semicalde;

Aceasti ultimE clasificare se cuantifice prin energia disipatd la contactul


qu pardoseala. tftatiilor de pardoseli'se face respectdnd urmitoarele:

reci.

destinafia sPaf iilor resPective; solicitirilie la careva fi supusa pardoseala in timpul exploat6rii;

L
ageazA

dimensiunile sPafiilor; natura terenului de fundare sau a elementului de rezistentl pe care se


p41doseala'

t
L

fofiiotrt"
condigii

de calitate stabilite de Legea

I0ll995 [23] impun pardoselilor

unele
de

criteriile acestea. Pardoselile se proiecteazA respectind condiliile tehnice, 037-98' GP p"Jor**p gi nivelurile di performanp cuprinse in normativul

tifiice

specifice derealizare, in funcfie de.nnaterialul din care sunt executate

.Frincipii de alcdtuire

pardoselilor

Parcioseiile se realizeazl in general din mai multe sffaturi agezate pe un pat din piimAnt sau plangee din bpton armat sau prefabricat. straiurile principale ale pardoserilor sunt in general urmitoarele: srratul de uzur6 (imbrncimintea de pardoseal6);

stratul suport; unril sau mai multe straturi intermediare. Fiecare oin straturile pardoselii pot fi executate in solufie de tip monostrat nruitisirat.
acgrunilor in timpul
i

sau
gi

Stratui de uzurr (imbricimintea) este supus direct tuturor sarcinilor utilizlrii gi trebuie sd asigure:

t
I

rezistenla la sarcini statice gi dinamice; siguranfa in utilizare; confortul termic gi acustic; clasa de combustibilitate normali ; igiena $i prorectia mediului;

conforhrl tactil gi estetic; poslDltrtatea de reparare sau inlocuire etc.

Dala flotant[ este un ansamblu fonoizolant compus din: dala propriu-nslrealizztL din elemente prefabricate din beton armat, din plici din fibre de lemn aglomerate, din pllci de gips-carton sau din $ape annate sau betoane turnate; strahrl de egalizare care se executi clnd fonozolafia nu poate prelua deniveldrile patului; stratul de protectie tehnologici care se folosegte pentru a evita crearea de punfi rigide in rnasa shatului de izolare fonic[ prin pdtrunderea laptelui de cirnent in timpul turnErii dalei; stratul de izolare fonic[ ce va fi dispus peste stratul de egalizarc de mortar de ciment sau nisip, inte perefi qi dala de beton, precum 9i in jurul altor elemente de construclii gi instalafi care sblpung planqeul; se realizeazi din materiale cu modul de elasticitate dinamici sclzut (saltele din fibri de sticlS, granule de plutL plsH, phci din fibrl de stiel5, pliei din vatS mineralE" spum6 din rlgini similare din punct de vedere al moduiuiui de elasticitate iintetice; tuo "ltele ecruisat, PFL poros bitumat etc.)(polistiren expandat dinamic Patul estJ statul care preia sarcinile statice 9i dinamice din exploatare 9i poate fi constituit din: pdmint sau plangeu de rezistenli
. .; .y J:f--:+- l-4-r:: l^ -l^xa,:-^ rdgvv-...J:, ln rrgurrle unnatoarg s9 Plt'Zultd ulrcillg uvlilrrt u9 grvd!$i.9 d -o.'I^oolilnt se pot utiliza la constucfiile de locuit.

uzurd gi pat"

sfratul suport gi eventualele staturi intermediare se previd intre stratul

de

Materiaiele din care sunt arcituite trebuie sd indeplineascd funclie de solu{ia adoptatS" urm5.toarele conditii : sE preia gi sE tansmit6 patului sarcinile statice gi dinamice; sE preia diferenlele de solicitiri din contracfii dintre sfatul suport gi irure.arint " sd permit5 menlinerea calitElii shatului de uzuri pe toati perioada de viali a aceshiia;

a). Pafiaseli calde


I - parchet cu lambi 5i uluc, din lemn de fag,
stejar sau cer;
2 3

I.
li

sE permiti
sE acopere toate

- mortar adeziv; - strat suPort,

menfinerea curileniei

gi

rezrsten!6;

microorganismelor, insectelor sau rozitoarefor; denivelirile plangeului; s5. acopere eventualele conducte existente la suprafafa stratului suport de

sI impiedice denoltarca

4 - parchet lamelar.

Fig 9.I - Pardoseli din parchet lamelar sau parchet cu lambd 9i uluc, montate prin lipire cu mortar adeziv - lamell de parchet; - dutumea oarb6; 3 - pcrvaz; 4 - grinzigoare; 5 - strat de carton
I
binmat;

- si asigure izolarea fonicd gi termicd


lmpun;

suplimentard" atunci cAnd condiliile o

sE asigtre ruperea capilaritifli gi impiedicarea patrunderii apelor freatice, in cazul in care pardoseala se executi direct pe pimdnt. Legdtura intre sfraturi poate fi pe toati suprafata, pe una pAn6 ia patru laturi, in puil:13 sau l;be$ (flotalta). Stratul suport poate avea functiuni de strat de completare sau de panti, strat de egalizare, srat de proteclie peste straturile intermediare susceptibile de a fi distruse sau de daiI t"lotant[.
Qf-afi.1 ;-+-*^,li^-

6-W
7 8

- diblu de lemn; - umplulrl uscatll

Fis- e

2-'t9:::lilltg*3::T1::,:3:'

ei uruc'

Detalii de execu

t
- lameli de parchet; 2 - dugumea oarb{ 3 - bitum; 4 - amors4 5 - mortar de egalizare;
6

I -plinfiidin lemn;
2 3

- pavele din lemnl - star dc pozl din nisip; 4 - rost de umplere cu mastic
de bitum sau cbit pcrmancnt

pervaz.

elastic.

Fig. 9.3- Pardoseli din parchet parchet cu lamb6 gi uluc, pe dugumea oarbi lipitI cu bitum

Fig. 9.6

Pardoseli din pavele de lemn masiv

t t
t

I
2

I
3

lamel[ de paiehet LU;

2-adeziv;

- strat supon din pllci (PFL porog PAL rtr); 4 - nisip uscat; J - srat suport;
6-pewaz.

din fibre de lcmn aglomcrate; 4 - strat suport.


3

- covor din mase plastice; - adezi't;


=plici

Fig. 9,7

Pardoseli cu stratul de uzuri din covor din mase plastice frri suport textil, aplicate pe pl6ci din fibre tie lemr aglomerate sau ghips-carton
I

Fig. 9.4

Pardoseli din parchet lamelar sau parchet cu lambd gi uluc montate prin lipire pe pl6ci aglomerate a$ezate pe sol

2 - covor din mase plastice zuport textil;


3 4

pervaz din lemn;

f6r[

protecfie din folie de

3 - dald flotant4 4 - saat tehnologic de


2

lameli de parchet; adeav*;

armatl);
5 6 7

adcziv;
data

flountit (tumat6

Si

polietilcni;

protecfie fonoizola{ie din

polietileni;
5

- material fonoizolator; - strat dc izolare fonic4 8 - srat scparalie din hArtie de

- strat de izolare

fonici;
6 - strat tehnologic de protecfie din h6rtie dc ambalaj; 7-strat de egalizare din nisip uscat san mortar de cirnent (strat suport) ;

ambalaj; 9 - strat de egalizare din nisiP uscat sau din mortar de ciment;

l0-

strat suport

Fig. 9.g

pardoseli cu stratul de uzurd din covor din mase plastice flari suport textil,
aplicate pe dale

flotanti
I - covor din mase Plastice sau mochettr cu suPort textil sau zubstrat fonoizolant;

l";#ffi*,
pardoseU din pdichet tamelar sau parcher ." montate prin lipire cu adeziv pe dal6 flotant[ *Aciezirul se folosegte numai in cazul in care materialul din care ests alcatuit daia riorantd nu permite baterea in cuie.
"Fig. 9.5

,;lll?fi""

2-aderiv;
3

strat suport cu fala netcdf

Fig. 9.9

Pardoseli cu skatul de uzuri din covor din mase plastice apiicate Pe dali

firi

suport textil,

flotanti

9.1
b; " -F ar dos e li s emicald e

Detalii de

c). Pardeseli reci I

drigcuit; - pat din b.a-

- covor dia mase plastice; - adeziv; 3 - gapi din mortar de ciment fin
2

I2

dale de

piatr{

9'10

firE suporr texril, pe gapi din mortaq de ciment fin drigcuiia


I
2
3

Pardoseli cu strat de_u-2.*re din covor gi dare din mase plastice,

- rost umplut cu mortar; 3 - mortar de pozi al dalei; 4-plintidepiffi 5 - mortar dc pozl al plintei; 6 - pu din beton amat.

Fig. 9.14

covor din mase plastice;

adeziv:
gape din mortar de ciment

- Pardoseli din dale sau plici de piatr[ nahrali (grosime variabild funcfie de duritatea rocii)

fin
| r 2

drigcuit;
4 5

poiietilend

- strat de protecfie

din folie de

- -l:-.:PrtrtE,

- strar dc izolare fonice @llci rigide de vati minerald); 6 sfat dc protecfie din hArrie de
ambalaj;
7

- borcluri;
*mozaic;

6 - pax

strat egalizare (mortar);

. 2t:r-*
Fig. 9.15

4 - mortar de ciment;

5-planpeub.a-

dn

b.a- sau preibbricat.

Pardoseii cu strat de uzur6 din covor gi dale din mase prastice, fbrd supori rextil. pe gapi din mortar de ciment
9.

Fig.

i-

Pardoseli din mozaic

fi"tb#

"r't"tf"

fonicl
care

trei

Dupi aspectul suprafepi pardoselii avem diferite modele de mozaic tumat, din se prezinti in figura 9.16

I - pelicula din ragini. sintcticd (epoxidicE sau poliuretanict); 2 - grund (se prevede sau nu in
funcfie de tehnologia de aplicare
a 3

producltorului);

strat suport(gapA din mortar);

Fig. e.12 - pardoseri cu strat de uzurr

ot

"lriiHi,L
I - peliculi din ri5in6 sinretici (cpoxidic6 sau poliuretanicd); 2 - grund (se prwede sau nu in funcfie de tehnologia de aplicare a producitorului); 3 - $apa armatA din mortar de
4 5

a
i

a). roman

b). venefian

c). florentin

Fig. 9.16

Tipuri

de mozaic

polictilend
6

ciment fin drigcuiti - srat de protecfie din folie de

Fig'

9. i-?

- s|rat esalizator. pardoseii cu strar de uzurd din r69ini sint"ii"e lu iiJr#ronr"a


7

- snat de izolare fonicE rigid - stat de protecfie Fis.9.l7 - Pardoseli din mozaic cu grad

- rabi;; 3 - hidroizolalic; 4 - iiiorlar tie panlS yi


2

I-

mozaic tumat;

egalizare.

de impermeatilitate

miritS

9.1

* Detalii

de pardoseli 269

4 - hidroizolafie;
5

3-

l-

mozaic turnaq mortar; gapi armari;

I -dale mozaicaje sau marmurd artificial4, 2. - mortar cu plasi de rabiE


3

* phci fonoizolatoare,

mortar de pantE Ml00T; 4 - chit impermeabil.

gapA egalizare gi

t
t

Fig.9.72- Pardoseli cu strat de uzuri din dale mozaicate, dale din beton saumarcmurl artificiali montate pe mortar de pozi cu impermeabilitate mfita
9.18

Pardoseli cu imbr[cdmin{i din mozaic tumat cu fonoizolalie pe plan$eu


I*
2

strat de uzure din,beton strat din pietrig siuruit

Fuevlo;,",
-

I - dale din beton prefabricate;


2

protejat la partea

- stat de nisip de minim 10cm;


3

superioar{ 3 - urnpluturl de pAmant


compactat;
4

piatrd spa*A

- strat de balast

sau

- sfai de uzurE din beton


strar din beton slab

a).-inir-un

srral

b).- in doud

straturi

c20/25:

Fig. 9.23

Pardoseli cu strat cie uzuri din dale tiin beton montate pe strai de nisip

t
t
L

5_

Fig.'9.19

Pardoseli cu shat de uzurr din beron

u*t tffiTi monorit


- ciment sclivisit ti rolat; 2 - bcton C8/10, slab armag 3 - h6rtie; 4 - pietrig ciuruit. Fig.9.24- Pardoseli cu stratul de uzuri din pliei
I

1 - placi din gresie ceramic{

2 3

mortar de ciment.

- mortar adcziv 5mm; - shat de egalizare din

de gresie ceramicb

l.

Fig' 9'20

Pardoseli cu shat de uzur6 din mortar de cimen! varianta

I
I

I
2

- ciment

sclivisit gi

rolat; - beton C8/10, slab

arrnat;

strat de poza din nisiP sau din mortar de cimenq 3 - mortar de ciment

c6rimidE;

t
L

- tapA; 4 - pietrig
3

fluid.'
dat prin ciur.

Fig.9.2l - Pardoseli cu strat de uzurd din mortar

de cimen! varianta

II

pe cant Fig. 9.2ftxlardoseli cu stratul de uzuri din ceremizi pline presate, aqezate elastic sau rigid pe lat, pe suport

sau

I
L

f,7{l Detalii
g.Z

de e*tb*iid'e -

,,. "r., "

I It
J' Jt

DETALII DE FINISAJE LA TREPTE DE BETON


In continuare se prezinti
.

Pe lingi rolul de a asigura circulafia pe verticalE, scirile au gi un rol decorativ, de aceea finisarea ror este un element arhiteeturar

i*pori"t.----

ueptele de beton

cdteva solulii poriuit" de.realizare,a finisajlor la

t, t:
'5
1

- mocheti sau covor PVC; - profil din PVC rigid sau inox;. 3 - diblu concrxpand; 4 - rampa sclrii; 5 - tcncuiah

2 3

- mozaic fumal" - rampa sctrrii; - tencuialS-

buccardat;

Fig. 9.29

Finisarea treptelor cu mochet6 sau covor PVC

9.3 DET,A.LII DE HIDRSIZOLATII r A ELEMENTE DE


CONSTRUCTtr
Fig. 9.26

::
r-

Finisarea treptelor de beton cu mozaic turnal


aslJr4

Hidroizolalia bituminoasi se aplici pe suprafata elementelor de construclii


a^.:^F^r-X ^:*^i^ vq VtC tu*ruirvu a-+n 6rvse$i.ii 4!^xfrr;+; ^-^ ^i slJe ti Vld rlin ;r.i +^r,-i eJ;!^^-r:-,.^ I LJn;;;;= Il;;:;=l:::.;:.=:= ---L-^-^

I
t
Fig- 9-27

- dale din piarrE narural{ - moriar de poz{ - rampa sctrrii; 4 - tencuiali_


2 3

bituminoase lipite gi racordate etang ia rosturi, shipungeri etc. Hidroizolalia.din membrane bituminoase trebuie presati inte douE elemente rigide de construclie. Incircirile transmise de construclie trebuie si acgioneze continuu, perpendicular gi cdt mai uniforrr disribuite pe suprafala hidroizola$ei [33].

Hidro izo la, ii b fundagii contra umiditayii p dm&ntului


Pentru peregi exteriori ai clidirilor fEri subsol, hidroizolalia contra umiditnlii pEmdntului sau a apelor provenite din sropiri se executi conform detaliului de principiu din figum 9.3&.

Finisarea teptelor cu dale de piatrE naturall

l'

. -

- placi prefabricate mozaicatc; - mortar de poz4 3 - rcprc de beton simpiu; 4 - rairrpa:icSriil


2 5 - tencuiale_

- funda{ie continu4 - peretele extcrior al canstrucliei; 3 - srar de rupcrc a capilaritafii; 4 - hidroizoiatia orizontali
2

bituminoas4 5 - trotuaq 6 - hidroizolafia soclului;


7 8

- pardosealq - dop de bitm.

2i2

Detaiii

<ie

executie - 9

llidroizolapia orizontald bituminoas[ (4) intre fundatie qi perefi este alcetuite din l-2 straturi de membrane bituminoase, lipite prin diferite procedee, conform
agrementelor tehnice ale materi alelor respective. Sub pardoseald se aplic[ un stat de rupere a capilaritn,tii (3) din piefig de i0cm grosime sau, unde este cazul, se poate aplica o hidroizolalie din membrane bituminoase a$ezate pe suport de beton, dacd nivelul maxim al apolor freatice se afl[ sub nivelui pardoselii la cca. lm. La socluri, pe minim 30crn inilfime, se aplio6.o tencliall impermeabill sau o hidroizolalie din membrane bituminoase protejate cu tencuialE armatii cu plasi de rabil (6t. Detaliul de hidroizolatie conffa umiditllii pimdntului sau a apelor provenite din siropiri pentru perefii interiori ai clldirilor flri subsol este dat in figura 9.31,

Hidroizolalia contra umiditA$i pdm6ntului sau a apelor provenite din stropiri la clldiri cu subsol pentru perefi exteriori se realizeazl conform detaliului de principiu
din figura 9.32.

Hidroizolalia orizontal[ bituminoase (4) intre fundalie Si perctr este alcituit6 din doui membrane bituminoase. Sub pardoseal[ se rcalizpazd un stat de rupere a capilarit{ii (3) din pierig de l0cm grosime, sau o hidroizolalie din foi bitumate pe
suport de beton.

t
L,

La socluri pe minim 30cm lnlltime se aplicl o tencuiali impermeabild sau o hidroizola;ie din foi bitumate protejate cu tencuiali annatE (5) in tnod similar cu hidroizolafia la peregi exteriori la clSdirile fErf, subsol.

2 * peretcle exterior al constucfiei; 3 strat de rupere a capiiarita;ii; 4 5 6 7

- funda;ic continul; - hidroizolatia


-notuu,

orizontall

bituminoasq

I * fundafie continui;
2

peretele interior al

bituminoas{
5

construcliei; 3 - strat de rupere a capilaritf,tii; 4 - hidroizolafia orizontaltr

- hidroizolatia soclului; - pardcseatrt; I - prorcqia$idroizolaliei


verticale; 9 - hidroizola;ia vertical[

pardosealS-

biuminoasl; l0 - dop de bitum;


11

'//^ rv!,t79, ,O
cV

l2

no
c

NH - nivcl hidrostatic.

tcren permeabil; tcren cu permeabiiitate redusd;

o.Y?
1 oc [ 1c fsooYeo(

O o""crlo o'

o"blo e s. c0 ioo"Yoocp o o.blo 0""9 e co 0 cc


] oc o0 (a.
Fig. 9.31

)t";?9idS

Fig. 9.33

Hidroizo[g1ie la per4ii exteriori ai clidirilor cu subsol

Detaliul de hidroizolalie contra umidit5lii plrnAntului sau a apelor di1 $rop1i, se afle pentru perelii interiori ai clldirilor cu subsol, atunci cflnd pardoseala subsolului la aceeagi coti este prezentat in figura 9.34'

Hidroizolafie la peretri interiori ai clidirilor fbrd subsol

La tun<ialiiie perefilor interiori hidroizolalia bifuminiiasd 'se iezumd 'ld rridrcizoiagia orizontali., alcdtuita la fel ca gi la fundaliile perefilor exteriori. Deasernenea sub pardoseal[ se dispune stratul de rupere a capilaritilii sau, unde este
cazul, o hidroizoiapie din membrane bituminoase aFezate pe suport de beton.

I
2
3

fundafie continu{ peretele enerior al

constucIiei;
a 5 6
.flc&il*1 @&&dil&

- strat de rupere a capilaritifii; - hidroizola{ia orizontaltr


pardoseal{
teren pcrmcabil; teren cu permeabilitate

bituminoa

7-

redusl

NH - nivei hidrostatic-

Fig. 9.34

Hidroizolalie la perefii interiori ai clldirilor cu subsol

I-a fundafiile perefilor interiori ai clidirilor cu subsol se realizenzi o hidroizoialie orizontald alcituiti la fel ca gi la fundafiile perefilor exteriori.
Deasemenea este necesar s[ se dispunl stratul de rupere a capilaritnlii sub pardoseala.

Iiiriroizolsyii la teruse c:irculabite

Si

necirculabile

a). - circulabilc

b). - necirculabile

Fig. 9.35

llidroizolafiile bituminoase la terase sunt alcatuite din straturi multiple, cansrituite din membrane bituminoase, care asigur6 protecfia irnpotriva apelor din
precipitagii. F{iciroizoia.tiile se pot executa la cald, sau la rece prin lipirea membranelor biruminoase cu diferite substanfe. La acoperigurile previzute cu termoizolatie, sub aceasta, pe stratul rigid (beton cie paniE), se aplicl o barierd contra vaporilor alcituiti dintr-una sau doul membrane bituminoase, irnpermeabile la api gi la vapori. In figurile 9.35 a) gi b) sunt date in detaliu modurile de alcituire a teraselor circulabiie, respectiv necirculabile:

Detalii de terase

eic. Bariera contra vaporilor se dispune sub beton ugor, $*utit sau "gui4 terrnoizoia;i" li ," realiznaz1]intr-o membrani bituminoasi. Deasupra termoizolafiei de ciment ce se poaie se prevede'un-srat impermeabil, de protecfie irnpotriva lapteryi mortar ,"*g" din stratul ae eiaUzate sau din stratul suport al hidroizolaliei, realizat din care din materialului de ciment h6100, asnat sau nearrnat, in func,tie de tasabilitatea este alcituitii termoizolafia. de Hidroizolatia propriu-zisa este alcituiti dint-unul sau dou6 shaturi puncle in lipitl este membrane bituminoase, in grosime de minim 2mm. Daci aceasta rol de gi pusi in contact cu exteri-orul prin deflectoare sau guri de aerare, eajoaci Ei
sfiat de difuzie a vaporilor.
de cca. 2...3cm grosime, peste care protectie a acesteia" rcalizatdiu $e.ciment prefabricate' i" ug"iza ql.strat de nisip 9i dalele necirculabile, in vederea protecfiei acesteia impori-1a I+l din ;;;-tdt"t-la1ia bituminoas[ se poate prevedea un stratrealizat

Stratul de pantl ce se aplici peste planpul de rezistentl Poate

fi

alcetuit din

poq

t.r*ril

"F)(ffi:ffi**Jntu posibilitatea utilizirii de noi tipuri de membrane bit_riJ;ffT*; *lipir, p" o purt" granule de diferite mdrimi, din materiale diverse,
cu rol, de protecfie impotriva radialiilor solare'

CAF 1*. AUTORIZAREA CONSTRUCTIIT oR

10.1 -Prevederi le

construcfii. Autorizagia de construire sau de desfiinlare se emite pebazadocumentafiei depuse, ce cuprinde:

Iil"I

PRE\IEDERI LEGALE PRTVTND AUTORIZAREA


CONSTRUCTIILOR
Executarea lucrf,rilor de construcfii este permisi numai pe ba'a unei autorizatii

de constI-uire sau .desfiintare dupi caz. Lucr6rile de consEuclii sunt,operatiunile specifice prin care se realizeazi construcsi de orice fel - civile, industriale, agrozootehnice, edilitare subterane gi aeriene, cii de comunicalii, lucriri ingineregti, de arta etc. sau se desfiinleazi astfel de consfiuclii prin demolare, deznembrare,
ciinamirare etc.

'

Autorizalia de construire sau desfiintare se emite la solicitarea defnitorului ritluiui de proprietate asupra unui teren ori a altuj act ffire conferl dreptul.de construire. Construcfiile civile, industriale, agricole sau de orice altii naturl se pot rea\iza numai cu respectarea autorizafiei, emisl in condiliile legii t25] gi a reglementi.rilor privind proiectarea gi executarea construcf iil or. Autorizafia de construire sau desfiin{are constituie actul de autoritate al rJriririisi.r'a1iei pubiice iocale pe baza, ckuiase asigurE aplicarea misurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectareq executaxea gi funcfionarea construcfiilor. Ea se emite in iemeiul gi cu respectarea prevederilor documentafiilor de urbanism gi de lmenajare a teritoriului. Documentafiile de amenajare a teritoriului gi de urbanism cuprind ansamblurile le documente scrise gi desenate, referitoare la un teritoriu definit, prin care se malizeaz6 situaqia existentd gi se stabilesc obiectivele, acfiunile si mdsurile de
iezvoltare pe o perioadd determinate. Structura documenta;iilor de amenajare a teritoriului gi de urbanism cuprinde:

proiectul pentru autorizarea executSrii lucrSrilor de constnrcfii; avizele gi'acordurile legale necesare, stabilite prin certificahrl de urbanism; dovada privind achitarea taxelor legale' proiectul pentru autorizarea executirii lucrlrilor de constructii este extras_din cu continuhrl-cadru, in ooncordanp c-u f,roidctul tebnic ai sti btirUoreazi in conformitate prin cerinlele certificanrlui de urbanism, cu coniinutul avizelor 9i al acordurilor cerute acesta gi se intocme;te, se semneazi qi se verificE, potrivit legii' Executarea hcarilor de construclii se poate face numai pe ba"a proiectului tehnic gi a detaliilor de execulie Autoritatea emitentS a autorizafiei de construire stabilegte o perioada de valabilitate de cel mult 12 tuni ae l datz emiterii, interval in care solicitantul este extinde pe oUtigut sd inceapi lucririle. ln aceast6 situalie valabilitatea.autorizafiei se toate durata de executie a lucr[rilor prevEzute prin autorizafie, in conformitate cu de construclii nu au fost incepute ori nu au ;;"*t tehnic. in cazul in care lucririle investitorul poate sslisita autoritifii emitente stabilit, termenul iost executate integral la zile inaintea expir'arii acesteia' p4in 15 cel cu prelungirea valabi'iitagii autoriza{iei datn 9i Pentru o perioadl singuri o acorda poat se valabilitnfli autorizafei

certificatul de urbanism; dovada titlului asupra terenului sau constucliilor;

t t

t
t t
t

hr"t*iir"u
nu

de 12luni' t *ui**. N"inceperea lucrerilor ori nefuralizarea acestora in termenele

stabilite conduce

la pierderea valabilit{ii autorizaliei, fiind necesard emiterea unei noi autorizafii de ;Jrh"t;;. ir ti*"U" in care caratteristicile nu se schimbi fafi de autoizalia initiala" rr p""" emite onoui autorizafie de construire,fat:a a fi necesar un nou certificat de
urbanism.

""

planurile de amenajare planurileurbanistice;

teritoriului;

de Investitorul are obligafia sE ingtiinleze autoritatea emitentii a autorizafiei vor care la datei asupra construcfii construire, precrun gi inspitoratul teritorial in

reguiamentele locale de urbanism.

Autorizafiile de construire sau desfiin{are se emit in general de primarul ocalitl1ii unde va fi amplasati constructia. certifrcatul de urbalism este actul de informare prin care primiri4 in ;onf*rmitate cu prevederile planurilor urbanistice gi ale rlguhmentelor afereqlp cestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupE caz, avirate gi aprob4lp rotrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, i tehnic al terenurilor gi constructiilor existente la data solicitaiii gi itaUilesc"conorfrt cerinfele rbanistice care urmeazi sd fie indeplinite in funclie de specificu!.qg"rplpqen.1glltuiui, ,recum gi lisra cuprinzAnd avizele gi acordurile legale, necesare in vederea autorizirii. In vederea eliberdrii certificatului de urbanism solicitantul se va adresa utoritEiilor cu o cerere care va cuprinde at6t elementele de identifi care a imobilului enn.Ir_care se solicit[-certificatul de urbanism, cit gi elementele care definesc scopul

incepe lucririle autorizate. judefean sau Autorizafia de construire se semneazl de pregedintele consiliului responsabilitate cu persoana de de primar, dup[ caz, de secretar 9i de arhitectul-gef sau

in iomenld amenajirii teritoriuiui gi urbanismului din

aparatul propriu al autoritilii

adninistraliei publice emitente. se menline in cazul schimbarii investitorului, inaintea Valabilitatea "*tir"1i"i r"tp""fitii prevederilor acesteia 9i a transcrierii actelor finafiznrii lucrlrilor, "ooOiliu "u cas conferi dreptul de construire' autorizarea executirii lucririlor de construcfii, precum. 9i pentru Proiectele qe elaboreaz5 de colective proiectele'tehnice pe baza chtora se intocmesc acesta cadre tehnice cu pregitire tehnice de specialitata ,, ioru'"t" 9i se semne azA de astfel: superio*a nurmai hr domeniul arhitecturii gi construcfiilor,

;:5r**

importanrr a construcfiilor supraterao" giu celor subterane; de ingineri cgnsbuctori gi de instarafii, aiito*6 recunoscuti de statur roman, pentru parFle de inginerie in "u iom"oiit" ri"iin"", oii""tiu" de inveslitii Ia toate categoriile ae importanta a construcfiilor 9i la instalagile aferente

roman, pentru proiectarea -toate panii de arhitecturr pentu ibiective i3 statuf de investilii .oprio..- iu categoriilg

279

de arhitect gu fripromS recunoscutx

de

i"r*

Controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism gi autorizarea exeoutirii lucrdrilor de construcfii se exercitd de Inspectoratul de Stat in Constructii, pe innegul teritoriu al prii gi de inspectoratele teritoriale ale acestuia Persoanele fizice gi juridice care rcalizeazAlucr6ri de construcfii au obligalia de
a executa integral

lucrlrile la termenul prevazut in autorizalie. Lucririle

de

arhitect $i dg.subinginer de construcfli, cu diplomE recunoscut5 de statul rom6n, pentru . cl5diri de importanfa redusi un"t in'rf* li zoneli"rr protejate. persoanere prevdzute angajeazd rdspr,mderea ccestora tn condiiiile legii. clidiri de importanla redus'*se consider[-construcfiile cu func1ii obignuite, cu un grad de risc care afecteazd un numd.r redus de oameni: ::y'ur, nltdrrr rlc F lnn"i* !u c Lt\ r t uv ,vvujr ^!i D-rrl.c, cu mlxlnum 6 apartamente;

- de conductor

semnarea documentariiror

autorizate se considerd f:rralizata dac[ s-au realizat toate elementele prevdzute in autorizalie gi daci s-a efectuat recepfia la terminarea lucri.rilor, emiterea autorizaliei de func$onare fiind condilionati de existenfa procesului-verbal de receplie. Efectuarea reeepliei la terriiharea lucrdriiur este obligatorie Si in situalizi realizdrii lucrfilor in
regie proprie. Recep{ia

constuclii

de cdte

prevederile proiectului tehnic

lucririlor constituie o componenti a sistemului calitelii in construciii gi este actul prin care se certifica finalizarea lucrf,rilor executate in conformitate cu
Ai cu

cooperari ve

cindiri pentou invifamdnq

dispensare

sedii administrative

comunale; "u ""t

.ut +lri;rffi;ilffi", rwrvF\

in

mediur

200mp 9i cu

hale 5i ateliere penlru acrivit'ti genereaz' vibralii, --.' nu ", cu o suprafa,ti de pani ta.200 mp pi Te{e!$arcgti care deschiAeri
de var6, grajduri, gure uitei" asemei:::"ot"t" 9i -_ construcfii cu caracter provizoriu. construcEii cu caracter provizoriu sunt construc{iile autori zate ea atare, indiferent de natura maJerjarelor prir, ,p""incrii^irncliunii ad6postite ori datorita cerin,teior urbanistice impuse "*", de'autoriLte" p"url"i-durati de existenli lirniiaii. precizatd gi prin autorizaiiu a" " uir.. "onrt provizoriu De reguli, construcfiire cu caracter se rearizeae|din materiare gi aicEtuiri care permit demonfuea rapida in u"i"r"u-ua*rriil"rr""r"i la starea inifialr (confeclii metaiice, piese de cherestea" pl"rti;;;;;ir"l"L"*"n"u; -ulriut" pi sunt de dimensiuni reduse. rlin categoriu co"snugib; fac parre: irovizoriu chiogcuri, tonere, cabrle,.to_criri o" situare spaliite pubrice, corpuri gi panouri de afipaj, firme gi "*pu*rr ,".1*rr, copertine, pergole ori altele asemenea. in seirsui prezentei legi._realizarea construcliltot'proviitiJ'!"'"Ji""zeaza in aceleagi condigii in care se autorizeazi constnrcliile definitive. 9i andxe gospodSresti: luraje,

"*# deschiieriftilil';ir

i".j:],

I*"j":i

ofi ci i poetare ; ;

ryul: prim.rii, posturi de

detaliile de Recepfia lucririlor de construc{ii de orice categorie gi de instalafii se efectueaz1 :,, :.,^-^-l :--^--^-^:: .-- -:--, -- ^+i:r lii ^^+ -: l-^i aiiu iucrarl noi, cai 9i ia mtervetrFr ix tmrp a$upra construcfiiior exisienre. Receplia lucrdrilor de construc$i serealizeazAfrr dou[ etape, dupa cum urmea"a: - receplia la terminarea lucr6.rilor;

execugie.

porilie,

arrrul;ulaFe PuDlrca' cu

"li;il;;;.""", o suprafala de pAni la


;;;

recepfia

finali.

gi instala$ilor

F)emolnre-a t lezaf.qe.13re.a nri dgzmenbi?tF^ - narfialE qarr rnralX gvv.^e$Evt^.rJ. a aa--+-.^+iitaf-t----

aferente, precum

gi a oricdror amenaj5ri se face numai pe

baza

pani fi

u""ii*ir

autoriza{iei de desfiinfare obfinute in preaiabil. Autorizalia de desfiinfare se emite in aceleaqi condigii ca gi autorizalia de construire, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice gi ale regulamentelor
aferente acestora.

uiti-t{

10.2 CONTINUTUL CAIIRU

AL PROTECTULU PENTRU AUTORTZAREA LUCRARTLOR DE CONSTRUCTTT


Proiectul pentru autorizarea executErii lucririlor de constnrcfii se elaboreazA de

proiectanfi autoriza;i, persoane fizice sau juridice gi este extras din proiectul tehnic

intocmit conform prevederilor legale

in

vigoare,

in

concordanp cu cerinfele

; ;;';"; d;i; iiin

certificatului de urbanism, cu confinutul avizp,lor gi al acordurilor cerute prin acesta. Proiectul tehnic (P.Th.) reprezinti documentafia (piese scrise gi desenate) care cuprinde solu{iile tehnice pi economice de realizare a obiectivului de investilii gi pe h,eza sz1gia se executl lucririle autorizate.
Proiectul pentru autorizarea executirii lucrlrilor de construcfii necesar emiterii autori?atjgi.de construire este extras din Proiectul Tehnic (P.Th.) gi se elabore""i in
conformi446. cu continutu l -cadru. Proiectul pentru autorizarea executiirii lucririlor de construc,tii se intocmegte pentru: uttonzarea execumrii lucrErilor de construire - P.A.C.; :,

juoeqeie.li ale primrriilor au ohligaf ia ,re a urmir; *r !'Ps!L<rr {'a ulsslpllnel m domeniul ''4r I t:.'--.:::j:.::-31_1?l^1t:-..,"::'liilt autorizirii executErii lucrlrilor in cin"t u"6i in cadrui unitatiior ror administratiu+".itori"t., p""irii.o-p.iJnp,o, de emitere a auiorizaiiilor [23].

"

^,.+^-i----a o-anr*irii hrcrXrilnr de desfiintare

pAD

28ti

eutorizara construcfiilor -

l0

10.2

Continutul cadru al proiectului 281

auroi"izare.

autorizarea executirii organizlrii lucr[rilor - P.O.E.

Confinutul-cadru al proiechilui pentu autorizarea executirii lucrarilor de consrrucfi cuprinde opisul pieselor scrise qi desenate, necesar a fi prezentate spre

autorizaliei,

Proiectal pentru sutorizareo executdrii lucrdrilar de construire


-P-4,.C.

documentafiile specifice necesare pentru oblinerea, prin gnja emitentului a avizelor Briq[zii de pompieri, Comandamentului apirarii civile gi acordului de mediu; aviza specifice cerute prin certificatul de urbanism, ca urmzlre a condifiilor speciale de amplasament sau a funclionalita$i investifiei, obfinute in prealabil de 'Locuinlei, :Publice,

fr t

' A. pnsr scmse

'

Transporturilor 5i solicitant -: avizul Ministerului Lucririior Apararii Na,tionale, Ministerului de gi Cultelor, Ministerului Ministerului Cdlturii Interne,'serviciului Roman de'Informafi, al altor organisme ale administraliei centrale Siu' iile sdniciilor descentalizate'ale acestora" dupl caz, conform reglementlriior
legale in vigoare;

i. Lista gi semn6turile proiectanlilor Se completeazA cu numele in clar gi calitatea proiectanfilor, precum gi parrea iiin proiect pentru care raspund.

cu

2. Memoriu 2.1. Date generale:

Descrierea lucrlrilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrlrilor de construcfii, facdndu-se referiri la: amplasamentul, topografia acestuia" trasarea lucrlrilor;

acordul vecinilor, conform prevederilor legale in vigoare, exprimat in formd autenticS, pentru construcliile noi, amplasate idiacent conitrucliilor existente sau in imediata lor vecinitate - gi numai daci sunt necesare mlsuri de intervenlie pentru protejarea acestora, pentru lucriri de construclii necesare in vederea schimbirii destinafiei in clddiri existente, precum gi in cazui anplaslrii de construcfii cu alti destinafie decit cea a clldirilor invecinate.
B. PIESE DESENATE l. Planuri generale f.i. Plan de incadrare in teritoriu care reprezinti planga pe suport topografic vizat5 de Oficiul judefean de cadastru, geodezie gi cartografie, intocmitn h scdrile:

f ! f t

clima gifenomenele naturale specifice;


geologia gi seisrnicitatea; categoria de importanfa a obiectivului

2.2, Memorii pe specialitdgi Descrierea iucririlor de:

amenajiri exterioare gi sistematizare verticall. 2.3. Date gi indici care caracterueazd investifia proiectati, cuprinsi in anexa la
cererea pentru autorizare:

arhitecturi;
structurS";

instalafii;
dotEri gi instalatii tehnologice, dupd caz;

l:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupi cae 1.2. Plan de situaiie privind amplasarea obiectivelor investiliei care reprezint6 planga pe suport topografic vizjttl de Oficiul judetean de cadasfu, geodezie 9i lartografie, intocmiti la scirile: 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 11200 sau 1:100, dupi caz,
prin care se precizsqz[: parcela cadastralI pentru care a fost emis certific.atul de urbanisnr, descrisi prin totalitatea elementelor topografice determinante pentru suprafafa" lungimea iaturilor, unghiqi,-inclusiv pozilia gi ina$imea la coami a calcanelor limihofe, precum '''; gi pozifia reperelor fxe gi mobile de frasare; anrplasarea firturor construcfiilor care se vor menfine, se vor desfiinfa sau vor construi; cotele construcfiilor proiectate gi menfinute, pe cele trei dimensiuni (cota +0,00; cotg de nivel; distanfe de amplasare, a)(e, cotele trotuarelor, aleilor, platformelor
se

suprafelele - conshuiti desfigurati" construiti la sol gi utill; inalfimile clldirilor gi numarul de niveluri;

It

volumulconstrucfiilor;
procentul de ocupare a terenului - P.O.T.; coeficientul de utilizare a terenului - C.U.T.

Ir

2.4.Devizul general al lucr6rilor 2.5. Anexe la memoriu studiul geotehnic;


referatele de verificare

etc.);

pluviale;

a proiectului, in confonnitate cu legislafia in

denumirile 9i destinaliile fiec6rui corp de'construcfie; sistematizarea pe verticall a terenului 9i modul de scurgere

a apelor

i,

vigoare privind caiitatea in construcfii, intocmite de vErificatori atestali de Ministerul Lucrariior Publice, Transporturilor gi Locuinlei gi agreali de investitor; - fi$e tehnice cuprinzdnd elementele de aviz necesare in vederea emiterii acordului unic, oblinute prin grija emitentului autorizaliei gi cerute prin certificatul de
v evv9g,

i.3. Planul privind constructiile subterane Va cuprinde amplasarea acestor4 in special a retelglol de utilitili urbane din

t,

zonl.amp.rasd'"*l1

x:::1

9.T::i:: :::""*:*'::ti,iT::,t:*::ffi

:,ill:::

283

Autoriz6iiE Uiinsn

ff
2.l.Date generale

10.2

Continutul eadru al proiectului 283

echipare tehnico-edilitard se vor indica instalafiile proprii previzute prin proiec! in special cele penFu alimentare cu ap6 gi canalizare. 2. Planqe pe specialitdli
2. i. ArhitecturlL Piesele desenate de arhitecturi. vor crrprinde prangele principale privind ariritsctura fiecarui obiec! redactate la scara l:50 jau I: lOb, dupl cum urmeazi: - planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane gi supraterane, cu indicarea funcfiunilor, dimensiunilor gi a suprafeplor; - planurile acoperigurilor - terasr sau garpanti -, cu inrliearea pantelor de scilrgere a apelor meteorice gi a modului de colectare a acestor4 inclusiv indicarea materialelor din care se executl invelitorile; - secfiuni caracteristice - in special pe linia de cea mai mare panti" acolo ir:rcie esre caztl, carc s5 cuprindd cota +0,00, cotele tuturor nin"ifiroi, ioErr-ij., determinante ale acoperigului - cotele la coami gi la comige _, fimdafiil; cladirilor
;

- menfionarea gi descrierea elementelor patriuroniale sau decorative care urmeazi a se preleva; - fotografii color - format 9x12 cm - ale tuturor fafadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfaguriri rezultate din asamblarea mai multor fotografii;
descrierea lucririlor care fac obiectul proiectului penffu autorizarea lucr6rilor de desfrinlare 2.2. Fige tehnice cuprinz6nd elementele de aviz necesare emiterii acordului unic oblinute prin grija emitentului autorizafiei gi cerute prin certificatul de urbanism
B. PIESE DESENATE

Descrierea construc$ei care urmeaz[ si fie desfiinfata: scurt istoric: anul edificdrii, megteri cunoscufi, alte date caracteristice; descrierea sffucturii, a materialeior constituente, a stilului arhitectonic;

invesinate ia care se

cotate gi cu indicarea racord[rii Ia nivelul terenurui amenajat; - in situalia integririi construcfiilor intr-un front existent, se va prezenta gi desfagurarea stradali prin care se va arita modul de integrare a acestora in {esutul
,r,

aiituri construcliile proiectate; toate fapdele, cu indicarea materialelor gi finisajelor, inclusiv

culorile,

Lar

".l,isr-strr.,

2.2. Structura

construc;iile proiectate. 2.3.Instalagi

mlsurile de protejare a fundaliilor cl6dirilor invecinate, la care se alitura

Se exrage din proiectul tehnic doar planul fundafiilor 9i detalii de fi:ndafii. Planul fundafiilor care se redacteazi la scara 1:5d va rlr".,nu, modul de respectare a condiliilor din studiul geotehnic;

I. Plan de incadrare in teritoriu care reprezinti planga pe suport topografic vizat de Oficiul judetean de cadastru, geodezie qi cartografie, intocmith la scirile: i:10.000, 1:5.000, l:2.000 sau 1:1.000, dupa caz 2. Plan pe situafie a imobilelor care reprezinti planga pe suport topografic vizat de Ufictul Judetean de cadastru, geodezle gr canograrre, intocmita ia scanie: t:Z.iuu, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, dup6 caz" prin care se precizsazl: - parcela cadashali pentru care a fost emis certificatul de urbanism; - amplasarea tuturor construcliilor care se vor menfine sau se vor desfiinla;

modul de amenajare a terenului dup6 desfiinfaxea construcfiilor; sistematuxea pe vertical[ a terenului gi modul de scurgere

apelor

pluviale;

calitatea gi semn6tura elaboratorilor gi ale gefului de proiect.

Schemele instaialiilor vor prezenta parametrii prineipali gi schemele funclionale ale instalaliilor proiectate. 2.4. Dotdri 9i instalafii tehnologice (dac6 esre cazul) Fiecare plangi prezentati in cadrul secfiunii B piese desenate va avea in partea dreapta jos un : :artu$, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectanfului aiaborator, numdrul de inmatriculare sau numirul, autorizafiei, aupa caa titliii proiectuiui gi al plangei, numirul proiectului gi al plangei, data elaborarii, numele, , Proiectal pentr u autorizarea executdrii lucrdrilar de desfiinyare-p-4.D. A. PIESE SCRISE i. Lista gi semniturile proiectanlilor Se completeazl cu numele in clar

- plantaliile existente gi care se nnenfin dupd desfiinfare Pe plangi se vor indica in mod distinct elementele existente, cele care

se

desfiin{eaza gi cele propuse - plan de situalie, constructii noi sau umpluturi de pimdnt, plantaEii etc., dupd caz. 3. Planul privind construcfiile subterane care va cuprinde amplasarea acestora; in special a refelelor de utilitSli urbane din zona amplasannentului; trasee, dimensiuni, cote de nivol privind pozifionarea ciminelor - radier gi capac - gi va fi redactat Ia scara l:500, In cazul lipsei unor retele publice de eohipare tehnico-edilimrl se vor indica instala.tiile proprii prevlzute prin proiecg in special celo pentru alirneutare cu apa gi canalizare. 4. REQve-ul construcfiilor care urmeazi si fie desfiin{ate
Planqetp., se

permiti
gi

partea din proiect pentru care rdspund. 2. Memoriu

calitatea proiectanfiior, precum qi cu

vor redacta Ia o scari convenabili - l:100 sau 1:50 -, care si evid"bn$S*ga spafiilor qi a funcliunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafefelor ll d*!1kprialelor existente : - plaq(frrlb tuturor nivelurilor 9i planul acoperigului;

principalele secliuni: ffansversali, longitudinaiE,

alte

secliuni

caracteristice, dupE caz;

- toatefatadere.
Proiectul de organizare a execuEiei racrdrilor _ no.E. proiectul de orsaniz.p a q execufiei av^^.--j . r -*"'*"rl'9*i*'" I.:Tu".l I.o.E. - este necesar in bare ::ilil"_r*cu nr.,;.^r,,)r8YY o investifie. rn rmpreuna stfuafia in care enFc+6 -.. --

,;::n#$iT.ff #;?i| ff.".L:13 lucranlor ftebuie sd iucrdrilorp.o"iririipr"ilr"#rffr ucrdrilor g..oyi-rii pregdtitoare sa cuprindr cuprinda des"rierra .' ::utot. si neces,,o .::.:t^!ii" vederea asicurarii a investiliei, mat asigurirl ,"r'""i"*i"j'ff'. tehnr utat p""trrriii;il,"--'fl:,^*a::o."rea p""irrriii 'r ::::li" ;:::i: in afara u"".,uiu, temporar remporar cAt sipe spafiile u!".L,u, rnclusiv i"'.'i";;,
utrsesare rn descrierea
,

obpine.f;,i#ff :Tfr :H"::*H[T-i1;1Hi":H#f "H'Hf i.,ff tr,1j*J:1:i."ru Proi ectu I o e organi;;ej"y"SFu propri u-zi sa.' H::Hil,i:ffi[i:":m."1;.,fl;,
arara

FOAIE DE CAPAT

cete rro

A.

#: ilTTrH:ff -:"j:I:$,tiei,. Tlr ;:: Jir?T*ffi

PIESE SCzuSE

,#

CONTRACT: tg} t Z00t


DENUMIRE PROIECT: CL.ADIRE DE LOCUIT p + t Str. Liviu Rebreanu nr.23

proiecranfilor -Lr--rvvrqrFrur l^tj:Tl :"*"iturile Se completeaz; cu rmele in clar 5i calitatea proiectanfilor, panea Oi rn nr,aia^r A^F.*- , precum gi care rlspund. tentru *:1..r 2. Memoriu

cu

""r"

uu

con sm

c ri

*",

a incintei' ilor',:-""":i:'::li.;;#;'';ru'L"f#1ffi nte i, m od ur de amp HJJfi

"up.inO",

gi ecntpamente; lt ech - aslgurarea ipamente; asigurarea raco*ti.i ; :j:.,T:t:ti."le racordi rrr provizorii Ia ampiasamentului.; refeaua A.i,uiiritati mentului;

"ll#"#i:lT ----rv'rarv, asrgurarea gi procurare "?Lo;-g:n


muncii.

nc

asare a

BENEFICIAR: MCULESCUPETRE
MCULESCU ELENA

precizf,ri cu privire II precizari privind proreclla T:.r" gi imprejmuiri;

urbane din zona

'ou"l,'1fr ji.ij'ilT;"'#'"f"Hilf;;i fi #':?l,:,T;fi - '--'vv!urur :::".::F;':ffi #if; ln'",*,;:T:iT"-'rfii',",privindanprasarea :ii:H::il'investiliei.;iffi construcqii. frErrffu autorizarea ll, :1ii.
"*""utirii
rucr5riror

l:"tt:

B. PIESE DESENATE i,fu.g"n"ral care cuprinde vuvrrlruti elementele eremellele,de de organizare a :Jemenrc vor ejementE vorputea fi irezentate execugiei lucrErilor. execufiei rucrEriror. si i, ,,ro-,.1-tg1t3:."
de

FAZL:

AUTORIZATIE DE coNsTRUIRE

al pranee;, plangei, numarullni.j"";,1,,t:I:Y' .nu3uruI ei at calitarea cari rarea pi semndiura eraooraroriror e i,Lmnaiu,a ;ffi,;,#

l::i::*,rl

B gi*: jos @iese a"senare), desenate), va avea 5:"Ht,ffi:'Jn un ."*;,;;';r";#,-1"cuunii ffiil"j in l.T:" dreapta T""#,,r,::T:,p '"",i,il"i'ol*fi3J................fr,,X""1i1"**',T* nrmei'* ar Jffiffir::"":::"T.'-',"*elb J proiectanrurui o.J"*riril 111?o,1'o,, 111?Y:', 1u*a'ur proiectutui gi autorizafiei, aubrizari"i,,

d;h
data

"-";;;;;;"Jil il, !i"#$Hl si are ,"#ri,itni'-llT::i, rl'of

auii-"-#'r'iriu'j Juii-"-#ffi

#lffi

","oor*iil'"r"ir,
- SEPTEMBRIE 2OO1 -

o;#,,Tlfr
execurfie. Deasemenea :J",J"rffil#'i1,*r::,:?r,:-:E:,scrisepenruunproiectde se prezinti ro*ut*flT11iese]-or scrise pentu un proiect de c.onsrruire construire gi Certificatur 9t cererile tip penku Certifi catuf

a"uru*i"*."""urael aeurb*i"C

a*"lirrfi" j,

acordului unic, ob{tnutg pnn grtJa emlretrLulur aulrrrra}reryr vwrslv enuu care se sollclra certltlcalul oe urDaulsru, sar ]l srglilgnrtrig gartr otrllngsc

ss(JDul

Autorizarea

t0
cadru al

BORDEROU
A"

PMSE SCRISE 1 Foaie de cap6t


2. Eorderou
3. Colectiv de elaborare

COLECTTVDE ELABORARE

4. Tema de proiectare 5. Memoriu tehnic arhitectura 5. Iv{emoriu tehnic rezistenra 7. Extras de Carte Funciarl B. Certificat de urbanism (copie)

Arh. Stela NICULA


ts"

PIESE DESENATE

Ing. Sitviu SECULA


0l
02
03

] Flan de situafie;pian de incadrare in zoni 2. Plan parter 3. PIan etaj 6. Secfiune fransversali
7. Fapdl principali 8. Fatadd lateral6 9. Faladi secundard
10. Plan tundafii 11. Detalii tundafii 12. Detalii armare fundatii

Ing. Daniel DAN

04 05 06 a7 08 09

lng. Luminifa FEKETE

- NAGY

i3. Plan invelitoare

l0
l1

2ti8

4.utorizarea

TEI,IADE PROE,CTARE

MEMORIUTEHNIC REZISTENTA
l. Prezentare La soricitarea benEficiarilor Niculesgl petre gi Nicurescu Erena proprietari, conform extrasului de carre funciarE *. rzlo:, t**i"r"iE"?"0" Liviu Rebreanu Nr. 23, . Timigo*u_^r-1*TgTi1 pr"r"nr"^j9lrrur?ot"te "r penru obfinerea AUTORIZATIEI DE coNSTRInRE ra ri"rLu ,,CLADIRE DE LocuIT p + rE,.
2, Regimul

,qiITLASAMENT: Shada Liviu


tsE}.JEFICL{R:

CLADIRE DE LOCUIT P +

Rebremu nr. 23, Timigoara

juridic

MCULESCU PETRE, NICTILESCU ELENA

Construcfia este amplasatd in sbada Liviu Rebreanu nr. 23, Timissar.4 gi este inscrisi in cF la nr' 12563,w:]ol-o at prr""r"i tinilizii'.'peiitru viitoarea clidire s-a eliberar CERTIFTCATUL DE r{RBAiirsM

cu Nr ... --1;; ._:-

LIERINTE PEhTTRU PROTECTARE

* ., ":nsrruirea-unei I r.jnclionalrietr:
I 3

slediri noi.avand.regim daindlfime-F+l cu urrnitoarele

IU imporranp normarl (crndiri de rocuit) in conformitate cu pl00

3'l - construcfla se ineadreazi in crasa

3.

Regimul tehnic

iroport-fa

{onsrucfii _ rggz.

de

ia parter - un birou, o bucdtirie, o baie gi o camerd de zi; ia eraj - o baie trei donnitoare. 5i

139:ryy"fia 1]ncaargaza.in caregoria_de importanli c mportanfi normali


in conformitat, "u
HGR 2,6l/1994.

construcfii de

- siru*urd de rezistenf' din ziddrie de cir6mid6 tip poRorlIERM, "beton plangeu din armat, invelitoare din figle pe garpanta ain temn. FAZE DE PROIECTARE: C.U.; A.C.; p.
T.

3.3- Regimul de inElfime.al^


superioari a garpantei
este.

_construcfiei este-p+l. lnetgmea la partea de g-15 m a$ ae nivelur *."*rui. io*,rucfia se caraetsrizentdprintu-un vorum simpru, fiind eonceputa din forme regurate.

3.4- $'tructura de rezistenfi este arcituiti arcituiti dupi cum urmeazE:

Beneficiar:

NICULESCUPETRE MCULESCU ELENA

grosimea de 30 cm;

fundatiile din beton armat de clasi "..". cu lifimea talpii de ...... cm pentru zidurile exterioare gi interioare; perefi porranfi octeriori din ziddrie de cirimidi poRoTTIERM

tip

cu

grosimea de 25 cm; pgrefi despEr$tori din gips - carron grosimoa de l0 cm; planpeul peste pgte.r etaj din betol 9i armat acoperiqur este de tip garpantS" penfu inveritoare utilizandu-se 1i$a profil4S,

perefi porranfi inreriori din zidirie de cirimidi tip poRorlIERM cu

*"Jii"'

Intocmit:

Ing. SECULA Sitviu

29S autorizarea constructiilor _ l0


Cdtre,
Prefectura Prim6ria
I ) Numcle C

gedzarua dcnurnlrll niriotd

p'erunide rollelantrlui: pertoan! fzlc{ reu ,eprsrarlrrl rl ftmd {percnr a cdhry ro&dbntrlultncadnrliinnd.

hrdcrl

cn

'

2'PnFqpcfso8nrfdcdrccorapldcszIqrthetsprfuhddonddrdrotdtr.la'Frilmt

rrmal (ppnoane j,ruducr)

i.

comph,bEa! or ddob pdvhd sodfrr

f|tqd|ntd

fnnoi

CERERE
PE5ITRU
E

LIBERAREA CERTIFICATULUI DE URBAT{ISM

3| so cqnd3bazn el rutilnd fipl cadarbab sar or numlnl Glrfil Funblan fl ar nun{rd bpogrdic d p*cuol ah d$ul cbrlst l ft.mts q b carora sdlcftgrtrhl, rb c&c olidul.Judrprr dr crrtrtu .f,r d, c&r Bltwl Gade$al dapa Eng6NotarHul ds stdtn rezecln{re g&otbantpb!.mj3mdp..rnr cerfificatrl da ufionisrn,
.

crn rr,orclg
tnrE|{nln

h
Subsemnatui I

lPS.'lc6stof4

..

comgl*aaa arnurfl.rl{de ordirEal

Regisfrrlagdcol.

preirrds ]+rrt{r drb.sr

{}ln carstersnurnu poatef irtantficatprhcartea descrierea poaifiei teranulul prin ref ore ktEntificabts, sau

'lTl

Fundsr5rFrt{cad.$ar!,30corndar'zrFh:

r ddbarrlopogra{cl, tau
o

phndcritreli., seu
ti da.rri

: )

+igTqiler+ {I.FTssf6cdF cr6sa cuilini kiennmcareapcipiiacnjui, r.lr atdil urbenb{oc


snEiata

5) So comfletaazl tipurle ce

pundds'fi'$'f,

Ucan confum punaebr'a'p6n5 la'g'rou opcntsurllo lnobllrnrdrh

dupl am umeazl:

b) lucrtri de.aonstrulru; rupararo, Fotejan, rpcttrrar, pllcllrn # odca alb lgcrll, co ormea! a i efecfuara la conefir$i ].przefittnd moilrrignb an dnuurl Horho, dreeogh3, fl dc ahffffud, attl s8u qIUr{, hdudv tn zonde de pmb{e ale acesbra:
bJ lucriti d. constults, tEconsrruhr, consaHds. nrodtrc.re. odlndsr6 !.u rtpa.sr! p.hrhd cal (|. comunic.fl.i' dotlti bhnlcodllittn rubbrenr ?i ssrien6, hclneiv brarqamcnb, trnpr*ndd ti mbqL.,l13s,, emoinl&tda lprIl vstzl, parlrj4 dqa g cafrfafofucEridrsnnefar. s sp.lfdpub[!.;

" '

r- - ---r ! 'lti.JJ SiiugEi: J6 uoilsliiriiE, rrorsir'irftg, r;u'csiiriarn,rnodrficare, oxirbtarou lcpatat6a corEfrqigoN;

q W d axcav5tl nocosal strillor gehdca


belretht, rqrdedo
Geriifiertul cje urbanism este necesar penbu
E:

gnze

flpdrol. prlqrrDtlalt srplodlrl;

C rHlalrib togpgrdcq dpo|!t|d ds c.r|.|!.

.J oorEbudit pravtDrll C!

Fillar: ipunor! !&rrtt F


calb ,l ln

orgranizaree de labsr qJ cortjfi,c53qa Bau rulotc;

gl lucratl cu c.tecbr prrovAriu: *rlofcrlrl, boslc, cablnc, !pa0l do

;;- *_.;,"*" ;;;;_;

Declar pe prcprie raspundere cd dstole mnfonale in prEasnta oslrs aunt xads

;; "*; _-:--_--_-:__J;,

g&[c6.

corpud

tl pqlanl.lc dtsj. 0raa

!p4[a

+l

ndamo;

nJ vanz&|

annp&*|, concaJm&i, ftrpddli:

0$eaoopnrf ;

Frlln

gutEtslb.pani.b'qf$vorpcceadcsfbnfa,mlrkn*drnr

llClTI':
Daie -.....,.............-........ i99,._...
pa baza

Tax3Fntsurlnlttl|csrlificat uideudani$ncasrt brcfeclcceepcrroneruloe.p.ofr[.t.rub*, rcglancnlfrtlorhgd;ft chltrrts do dall a leroi rs ssrd lr rbpxrnca anrl.

"b9$",

C6tre.

'

Prstec{ura

Ptobctul lucrEdlor nr. ')

a tost slaboral d

il

el

6diul ln judolul

CERERE
pEflTFU EUBERAREA AUTORIZAT|EI DE
Subsemnatul a CONSTRUIRE

munldoiul oftraul oonTrna


cod

po*rl

-ffir
straata 1.

saciorul

nr._

DESRF{TANE

Veffrcarsa goloaului codonn'pnrndcrilor bgab atost cfec.tuatl ds:

2,.

ift iudetui secisrui

municiDiul

@ @muna
nr.

t.

il
luni zil

saEf
bloc

cod pogtal

solicii eiiberarea in conformilate cu prevederile Legil nr. 50/rgg1.a autorizafiei de


peniyu rerenul situat in judelul municioiul -TEstr comuna cod pogtal

-_,

sc,

_,

et.

ap._, -

Duraia exedtt5ril lucdrilor stc ds

_--_-

.l

construire

Amxrz pnzenfei camri:


1. Dovada titlului asupra lsrBnului (copie hgatizatl)

desliinfare

sfiorui,

satlri

.-

sirada

num&ul

2. Csrtfibatul d urbanism nr.


3. Ppiectul lucririlor, ln douE sxrrplare, corpus din

din_199_(copiel

;j rl
r
I

meaae rmAmin vederea executirii lucriribr de rr

Nr" t$&

cadasiraii

nr. topografic al parcelei

'1.

Avize

Si

studii:

In vaioam de.al

rI
bi.

Dechr pe popth r5spundere ci datale menfbnata in pnszenta _nspccljdn ornflinta per,lderibr

neschimbare.

bgii, aubriz4ia ds construir! {i do@rnsntalia afrnenie,vfUtr:.spre

cerbnr sunl oxacte gi mi angajez

Dela
I ) Nsbeie 9j PiHumeb *ticitentr'rlui: Pctsoana iienumrrii iirmai 9i a aJilaFi soknadului tn ;drut ,irrnei. ' 2; ?ffiu f.Eryta telr mFtIz{ q.rfhb

199

Sanllura,

lizll se

nF..:gntant al nrmal (F.rE&na juriarc{) cs pEcizrra


br

prus (Elrlcft, Fsaria

}Jilncaj s6 ce.rpEi,eaae cu tcla.Fuirat iadid limd.


3) So

ri*u npr3aitan r,.nmi (f.Bana

l'&ib F.a:t{a l.{om cp. r cn ltclol), o",unirs l'ou g cap.dtdor.{6io.m caF $l rtta alsm.nta Fldprb c-: delirl.sc tods lucrlrL pfF!{an a,l a.trgtsar. 4) Valore lucaarild s3 t{tilafl. ab clrr totidtrnt. P'nlru leinll FoPrtal'l Pssdr * o!.b d. v.crflta s!b..nftc.|d. dn bugrtur gaurd conrirm r,i. zz z3 din L.ga i 5dfi991' vdoarce lus6rilor o3r tt*flitE & ur$d.r tirmlrron Drf,b rdirlt&ii ancrilrlbi de csErrurc_ 'sL
cdego'il
3' Fnclui k' dn altE(A, Fdrm

r*b

Tga pantnr clibsralea auterilatii ds conctruire se Cabihge de,cnrlg personalul dr:epeialitate auhfirl' pc baza ngbmetdetilor legalo ln vQoara, Chilanla rle plate a Exsl ss rueaz6 la tbnrnerea c.rldL
I

1.0.2* Continutul cadru al proiectului 295

ll

ROMAN[A

2. REGII'UL ECONOMIG

3. REGIMUL TEHNIC

JUDETUL

........._-...:-..

Prceentul oerllficatde urbanism poatefi utlizal conform cerarii' pentru:

ffiffiri#ii;;ur6'ii[rifii;drGd"ffi.$iir[iil;i;iiiii6-::...:::.....::..'.'.'.'.-.-.'.'
ltuiltctPtuLut
PRTXAruAORA$ULU|
PRIMAR. SECRETAR, ARFIITECTSEF,

iiiiiitiJililEriiiliihi

coltuilEt

CERTIF'ICAT DE URBAI\iISM
5ilr.

TEHNICIiAN URBANISM $l

AMENAJAREA TERITORIULUI

Documentalia tehnic,A, pe baza dreia se va solisita eliberarea aulotiza$ai dE construire, vg fi tnsoliE de urm6toarele avize gi studii:
...... lei conforrr chitanfei nr. .--,-..','...'-...' din de -....--..'-200..'-Trasris solicitanhrluibdatede -ryprin poglt pRELUNGTTvALABLIIATEACu. .... LUN|.
Actrl&at taxa

..'... 200---'

PRIMAR,

SECRETAR ARHITECT$EF, TEHNICIANURBANISM$I

A'iENA'AREA TERITORIULUI

Datra

preiuneidi valabiliE$i............-.................ji00........

Acirltat.hxada

Trrsdr solicitantrluih@tado "..'.r...-..;.-.......:........'2q)-.,,. lid,= pdn poili

296

Autsrizarea

10.2
Proiecilil lucrerild nr.

Continutul cadru al proiectului Zg7


t6telaboratde

')
cu sediul in

iudelul satJ

rt
Nr.
Ca umara a erdi adresat5 de

mqnicioiut

ROMANIA

oEsl

coftTrllit

--sffiaruL
shada

codpo$d

DUMTA EXECUTAru LUCRARILOR NU VA DEPA$I


PREZENTAAIJTORIZA;NE ESTE

_ !gNL.
LUNI DE

VALAB,IIT-

zilE

IA DATAzuBERARlL

ZILE

Doormentalb lehnicS 9i a\rizels prezsntate, vizab spre nesdrirnbarB, fac paru intg'antii dn pezenta
JUDETUL TlMts artorizalie.

Nerespedarea prareddor aulciza$ei dage Siede-ea

valdl[Elii acestda gl ss

\ra urmirii confqrn

PR'MAR|A MUNtctPluLUr TtMt$oARA

pwededtorlegii, PRIIIAR,
SECR,ETAR,

AUTORIZATTE DE CONSTRUCTTE

L.S. AR,HITECT$EF, TEHNICIAN URBANISM 9I


AM ENAJAREA TERITORIULUI
I

din

_200

_
NSP ECTOR SPECIALITA'IT

cu

abmiciliul in rudetul
sediui _
, sc.

municioiul

Ta

pentru auiorizare in vabara da

ld
2OO lia

{et aclrirati csrfom

dtitanFr

onsul

cornutli

cfn
nr.

sacicrul

d trdpoflal

straria

Prtrenta autodzalie
de

afostfansnrise"**At

btoc

etai

in baza prwed*ilor Legii nr.sqftggt, privind autqizarea execiltirii cons[uctiilor$iunele misuripentu


rcatizaraa locuinFior, ss

--,

ap.

--,

jrysghlati h nr,

*-;:-'':-_-

dn

2cE

exerndar(e) dn doormer$4ta PRELUNGIT VALABILITATEA cU

tetrici $ avizdl pidantds,


LUNI

m?.Tt*
zIE

data

de-an-insc{i6

vizat spe nesctrimbae.

PRITTAR.
AUTORIZEAZA:
EXECWAREA LUCRARILOR DE

-----_;

SECRTTAR, ARHTTECTgEF,
TEHNTGIAN URAAN|SM $t A'{E|.IAIAREA

LS.

iN VA]-oARE DE

'

TERITORIULUI,

pe ltenul shJat in munrcipiul 'Iim$oara,


coci po$iai '1900, strada

-tiiFnr.

seclorul

Nr. Carte Fl*tciar6


in urmitoarala'condilir

numirul iopografic

al

parcelei

valabllitflii-m0 hicorrFnrdritanpinr.-dh Achitatta)dedot,= Tr$Fmis sdlcttantdui hd# de-z0o prin pogta Data prelungiri

2oo

FatbnFdrb.m,F
I vatoar luctarilq
nsLruire.

stabile+e Ps bata dEcliralisi elicjlantuui

hsist

dra
ln

nt|irC*rhtrr'ir*l

pst u tosinFle proprishB!. ps,*8,. ere,, <b wbverli<im: gi $i S_",Lri po,Dhrl st. 22 { 23 rrin Legea 50/tsg1' valodsa rucrer!$ 6tr slabiritt dr uirara! rnaFlo.E. iltrnq erisraii -ryry rlaer-ii su'fiarb da ss!rr,a, SeticitEntrd va rcgu,iriz irn penbu.rerizslia de mitutre ln rarun O" tS.ir" f. o, sscuiEre Satilit pin autodali de cqElruire ln ib4i! (b varoaE D2ultslA

@Er Fsbt

diba-aEa arbizslrcj

&

vcnli

Oi]Gf,rt-I"_*ulrl

..

.,-

i:,

IBLF{yGRAFIE, [I9] t20l il


7l

)l
Il
tl I
'l

caclar i'. clipii r., Tudor A., - Beton armat, Ed. orizonturi universitare, Tiinigoara, i999 Dan D., secuia s., - corutruclii civite, proceduri de incerc[ri experimentale, Ed. L;.F.T., Timigoara, 200i f1i1mo.n I., Ciipii T., Jiva C., Tudor A., Florea A., _ Calculul Iosip_Mo1
$., alcdtuirea elementelor din beton armat, indrumator de proiectare, Ed.

[2r]

de practici pentru executarea lucririlor din beton, beton annat gi beton precomprimat (partea I bet91$ beton armat), Indicativ NE 012-99, Buletinul construcfilor vor. g-9, gd. n',{cocBc,

]*1. "99d-pentru-calculul 9i alcntuirea elementelor de constructii din lemn,,, Indicativ Np 005_96, Buletinul Construcliilor, Vol.

*** - cod

12,1,996,

- Normativ qriylnd proiectarea execufia gi asigurarea calit5fii pardoselitor la clidiri civile, Indicativ NP 037_9g

r**

nu"i".jti, rsre

1221 l-]. - thi{pentru lndicariv


Np
0
1

l::dui
r-4,

Timigoara, 1990 C., Mirean R.

IpryT,

9i

- Consrructii _ Curs General, Ed. U.p.T., Timigoar4

V3) *** l** V1l 1251 lll rue" nr..453/r8.0izoot 50/1991privind


[2T' ' ***
zidErie, Indicativ p 2-95,

calculul la stiri liraiti a elementelor srucruraie din lemn, 9-97, I.p.C.T.Bucuregti, - L"g"" 10-1995, Calitatea in construclii - Legea il+1996, Legea locuinpi

R-otaru G.- uurs de cladiri civiie p. a u-q Ed. I.p.T., Timisoar4 1969, Grunerl-, Mihi.iescu A., Friedrich R., Frunzd c., Noaghiu c., Rotaru G., Indrumitor penrru proiectur de ra cr.diri civile, Ed. I}.f,t.i;

,.,,-- T ''jiuiisr i.r iiunza =-,,*-; it.,

126) *** - Normativ privind alcrtuirea,

penp- modificarea pi compretarea rrgii nr. autorizarea lucrdrilor de construclii gi unele m5suri penrru realizarea rocuinleror, "*"ou6.ii Monitor-r! cficiar nr. 0i.0g.20di, ealculul gi excutar"a structurilor din

Timigoar4

,]
iJt

rl
t0J

de proiectare - Fundalii directe, Ed. Upt Timiqoar4 1996 larica S., - Elemente de arhitectur4 Ed. orizonturi universitare, Timigoar4 i997 Mihbiiescu A., Frunzi G., Rotaru G., Tudor D., Stoian V., _ lndrumltor de proiect la Ciidiri Civile, Ed. LP.T.V.T., Timigoara, 1973, Mihdescu A., Tudor D., Stoian V., Ianci S., Moldi lvl, Mirean R., cons*uctii civile-indrumitor de proiectare, p.tr-a Ed. I.i.r. Timisoar4

T."i{" V., Gruia A., - indrumdtor

L2ul

[30] !r*!r - srAS 1434-t3, Desene tehnice in consf.ucfii - Linii, cotare, reprezentdri convenlionale, Indicator, *** - STAS 150.4-85, Instalafi sanitare, Distanfe i3U de amplasare a obiectelor '
L32J *** - srAs

- Nonnativ privindproiectarea gi executarea lucrrrilor de fundafii directe la construcfii,Indicativ p 10_96 **+ - Normativ pentu proiectarea antiseismicd a construcfiilor de locuinfe social culturale, agrozootehnice gi industriale Indicativ p 100 _ 92. Buletinul Construcpiilor ....

i99A,

tlJ

P''unescu M., Haida

Didaciici

v', Gruia A., - Fundafii,

r2l
131

gi Pedagogici,

Pegtiganu

Pe5tiganuC.,DarieM.,PopescuL',Voicules;'M.;.co"#i"iii,biuiI",
industiiale qi Agricole, Ed. Didactici pedagogicE, Bucuregi, 9i iggt -u, ltoian v., Tudor D., - curs de construclii- civile, vor. g; ea. r.r.r, Timipoara, 1983 stoiau v., ctipii r-, - indrumitor pentru proiectarea asistat6 de calculator in ccnstrucgii, IndrumItor Partea I gi tr, Ed. I.p.T., Timigoar4 1995 'lenea I., one! T., Beuran M., pf,curar v., - proiectarea betonului arma! Ed. fiidacricl ;i Pedagcglc5" p'::uregl, l9?7 Tudor D., Stoian V., - Constuclii Civile, Curs, Vol. tr, Ed. I.p.T., Timigoar4

c., - construclii' Ed. Didacticd

Bucuregti,lgT3

curs pentru subingineri, -{

Ed,

[33]
',

gi pedagogicE, Bucuregti, 1979

generale de proiectare gi execufie *** - srAs z3ss/3-87, ionstruclii t14] generale de proiectare gi execufie

hidroizolalii in construcfii, Clasificare gi terminologie, *!F* - srAS 23ss/2-87, construcgii civilg -Indusrriale 9i Agrioole, Hidroizolalii din materiale bituminoase Ia elemente de construcpii, rrelcriplii

sanitare, arm[turilor gi accesoriilor lor 235511-Bs, consrruc;ii civile, Industriale gi Agricole, Lucrf,ri de '

Hidroizolalii din materiale bituminoase la terase

r4l

civile, Industriale 9i Agricore, li a*p.riluri, rr"i.ripti

1{l
l6,l
I ?'i
L

l35l +*r - srAs 296s-87, construcfii civile, sc6ri, prescripgii generare de proiectare [36] **t - STAS 3303/2-38, Construcfii Civile, Industriale gi Agrozootehnice.
L37l +tg' srAS
Ihgeie invelitorilor. Prescripfii
de proiectare

,'I

r8l

*++ - circulara ICCPDC nr. 9686/3/85, Modificlri la iprescripliile ttihnice renrrhlicane Rrrlefintrl Concfrrrnfiilnr \/nl ? toa(

983

**' - srAs 5721-80, spafii minime pentru -amprasarea mobilierului [38] 9i echipamentului in clidirile de locuit. Dimensiuni [39] *** - srAs r0rc0/a-7s, principii generale de verificare a constructiilor

4670-85, coordonarea modulari in construcfii, Goluri pertrr ugile gi ferestrele cladirilor de de locuit gi social culturale. Dimensiuni

14i

l42l i43l i14j


r .i <'l

Iil - i{fi l|lll'j|-|| - *:l*ig;""'*'i'. :::"|if


Planpee din beton
,

llt.:,:l
*
_'

+** - STAS l0l0i/0A*77, Acliuni in construcfii. p_':p uc1ii- civiieli-i"1"*i"r,

9"lft

incrrciri date de veot

gt Agrozootehnice, ;:]f,:i3,'"',1'"lil;.1:l*tr-s::l{ilil{,:;ilffi"*?ff pi"";ilil li inrsusmale *** * generale generale de proiectafu, ""r"i oroiectare,'

3i3i3#l;?'";*gT:,'t:r;r;F:il:il:#eTl3ff

H:"

laJ-l

::':il"illl,'ffi ilJ"idinbetonan:r;;;dilff",:l#ffi'i;J,lTff,i, **1 *** 'ir':!


acliunilor

rureme din pl6ci si

- stei srAS 1rcrcln-n,c""t*Jrriijrltii.""-toot olaiz_l z. cnncrnrnrii .,,.,,,^ Industriale Mipfii 9i Agricbl", Linzi din harnn a*o+ ^-

Fr"ogeu

rc Acliuni - sras STAS iorAl/ri 10t0li0_7:, ln consbucfii. Clasificarea

[46]
in ?l la rl
flol Ir ol

gi

;;##
:::
-

1010i/1-78, Acliuni in conshuclii. Greut[fi tehnice si


Desene tehnice. Forrnate

q|AS t-84,

[4qt

li0j
fsrl
lA / L'J
I

i;Tt''"f"tJ,i;31'r?;H;Jt'ci"iiita*,.iaresiAgricote.tnaqimiae '*** - srAs rotozril+ol c,"ry*"rii civ'e $i. rndusrriare. carcurul gi acStuirea erementeror

t53

is4l

+** - srAS r0r0g/r-gz,.conrtru"tii civ'e .rqusLnale industiare 9t gi agncole. agricore. Lucriri ziddrie. Calculul
gi alcdtuireael"rrni"ror.'J

*i::fl, -&#t "l*J;fi ,,*.;,,iftt.j,tJ?j3i^t-:0 ffiJ' ti' ."*"i'"frr :;_#nH.;Ti,{ffi'j;it'sT#ffi T***"' .";',,
s

**

::: * - lIAl rA : : oo^


S

structurare

60s+_7t,r","n

-l s:^e.* c. n

"*at beton precomprimat a"runJ;il#:*i,j::::l'::?37

oi" uJr""

gi

,tTi,:ilffi
$,

darorate

de

Potrebbero piacerti anche