Sei sulla pagina 1di 14

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI

TESTI:

LA LETTERA LETTERA
ALLAMICO

VOCI E STRUTTURE GRAMMATICA:


IL NUMERALE

POI

NUMERALI CARDINALI

DA

50

LE QUATTRO OPERAZIONI IL SISTEMA METRICO DECIMALE


E E

ARITMETICHE

IL PRONOME IL PRONOME LUSO

LAGGETTIVO DIMOSTRATIVO LAGGETTIVO POSSESSIVO

DI ALCUNE PROPOSIZIONI

ESERCIZI ABC DIVERTENTE BARZELLETTE

UNIT 4

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI

Che cos la lettera? un mezzo di comunicazione. Essa ci permette di comunicare con persone lontane, anche sconosciute o conosciute da poco, ma soprattutto con amici e parenti. Certo che c il telefono. Ma la lettera scritta ha il vantaggio di essere pi precisa, pi completa e meno costosa! Perche scriviamo le lettere? Per dare e chiedere notizie, per mostrare lamicizia e lamore a chi lontano da noi. Quando scriviamo una lettera dobbiamo rispettare le seguente regole:

LA LETTERA

Si scrive la lettera con la matita Si scrive su un foglio speciale, in genere senza righe o quadretti, nuovo e pulito In alto, a destra, si scrive la data e la localit In alto, in mezzo al foglio, la formula di apertura, confidenziale o rispettosa a seconda

della persona a cui scriviamo (Caro fratello, Gentile signora...ecc) (Caro signora...ecc)

Sulla busta, sul lato davanti, si scrive il destinatario (nome, cognome, indirizzo, citt e
codice postale); se la lettera va allestero si scrive anche il nome del paese.

Sullaltro lato della busta si scrive il mittente (cio il proprio nome, cognome e
indirizzo)

I francobolli si incollano sul lato davanti della busta, in genere in alto, nellangolo
destro.

LETTERA
Caro Giuseppe, una mia giornata di lavoro. Ecco la mia risposta:

ALLAMICO

Nella tua ultima lettera dellotto corrente chiedi, tra laltro, come si svolge di solito

La mattina mi alzo di buonora, alle sei e mezza, vado nello stanzino da bagno dove mi lavo bene faccio la doccia con acqua fredda, per svegliarmi del tutto poi mi asciugo, mi pettino (non entro qui negli altri particolari delligiene personale) e mi vesto. Prima di uscir di casa, com naturale, prendo la prima colazione: succo darancia o di pompelmo, caff con latte, panini e un uovo (qualche volta mangio un cereale invece di uova). Vado alla fermata dautobus sono gi le otto per andare al ufficio dove lavoro. Io sono molto contento con il mio posto: sono sovrintendente di vendite in una azienda di esportazione, cio ho la responsabilit di rispondere alle richieste di merci dei clienti. E un impiego di qualit. In generale faccio tutto ci che un uomo daffari deve fare: telefonare,

UNIT 4

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


corrispondenza internazionale, controllo delle fatture, ecc. In ufficio sto a lavorare fino alle quatro pomeridiane, ma verso luna ho bisogno solo di venti minuti per, mangiare in una trattoria molto vicina. Alle cinque precise arrivo a casa, per, invece di fare una breve siesta, comincio a studiare litaliano e a fare gli esercizi del manuale; questa occupazione di fatto mi aiuta a distendermi. Alle sei vado in salotto e prendo posto in una poltrona davanti alla televisione (spesse volte vedo un canale della tiv italiana) e ci resto per un paio di ore. Quando non trovo un film interessante, prendo in noleggio una videocassetta oppure ascolto dei dischi di musica classica (ho gi una buona colezione di dischi CD). Finalmente, quando questo non desta pi il mio interesse, prendo una rivista o un libro e leggo fino allora della cena; di solito ceno alle otto; a questora tutta la famiglia insieme. Spesso per dormir bene prendo soltanto del latte cagliato oppure un t con pane e marmellata. Mi riposo poi ancora un po e vado a letto abbastanza tardi; per mi addormento subito. Certo che questo programma tranquillo e ideale non si ripete ogni giorno. Talvolta torno a casa molto tardi e vado a letto verso mezzanotte o anche un po pi tardi, perch mi reco con degli amici a passeggiare o a vedere uno spettacolo. Come vedi, non mancano i divertimenti. Questa una mia giornata di lavoro.Sempre nella tua ultima lettera dici che, a tuo giudizio, bene levarsi allalba e scrivere la corrispondenza prima di andare al lavoro. Daccordo! Ecco, scrivo questa lettera prima di uscire di casa, ma....qui devo interrompere perch non ho pi tempo. Vedi!? Aspetto la tua risposta, Cordiali saluti , Mario
accendere lalba lallegato alzarsi asciugare ascoltare aspettare lazienda la busta chiedere cominciare coricarsi la corrente davanti destare il destinatario il divertimento entrare il giudizio interrompere la lettera levarsi mancare a aprinde zori anexa a se scula, a se ridica a usca, a terge a asculta a atepta ntreprindere plicul a cere a ncepe a se culca curentul a nainta a trezi destinatarul distractia a intra prerea a ntrerupe scrisoarea a se scula a lipsi il particolare passegiare la poltrona il pompelmo il posto prendere il preparativo la questione la radio recarsi restare riposare risolvere la risposta il salotto di solito svolgere talvolta tardi tornare tranquillo la trattoria uscire detaliul a se plimba fotoliul grep(fruit) locul a lua pregtirea chestiunea, ntrebarea radio a se duce a rmne a se odihni a rezolva rspunsul salona de obicei a desfura uneori trziu a se ntoarce linitit birt a iei

UNIT 4

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


il mitente expeditorul il vantaggio avantajul

NTELEGE MAI BINE


a secondo della persona n functie de persoan pe partea din formula di apertura formul de introducere plicului) formula di chiusura formul de ncheiere in alto (del foglio) n partea de sus (a foii)

PENTRU A
sul lato davanti (della busta) fat (a sullaltro lato pe cealalt parte

SINONIME
chiedere trimite) costoso (piatra) dare (furtuna) in genere plcere)

domandare (a cere) = caro (scump)

mandare

inviare, spedire (a = la pietra

il sasso la tempesta = =

= =

offrire (a oferi, a da)

la bufera

generalmente (n general) volentieri

con piacere (cu

ANTONIME
a destra allinizio completo conosciuto costoso davanti a in alto mandare

a sinistra (la dreapta la stnga) alla fine (la nceput la sfrit) incompleto (complet incomplet) sconosciuto (cunoscut necunoscut) a buon mercato (scump ieftin) indietro a (n fata n spatele) in basso (n partea de sus n partea de jos) ricevere (a trimite a primi)

EXPRESII CU CUVINTELE
ESSERE = a fi, a se caracteriza, a proveni, a costa, a se ntmpla essere al verde a fi lefter essere incapace di essere capace di a fi capabil s essere in forse esserci a exista, a se afla essere in grado di essere daiuto a fi de ajutor essere in qualcuno essere di buon a avea gust essere in ritardo gusto essere dobligo a fi obligatoriu essere sul partire essere di ritorno a se napoia essere sul punto di essere fuori di s a fi mnios, ieit din fire lessere IL SACCO = sacul, punga/ multimea, grmada/ jaful, prdarea a fi incapabil s a fi n dubiu a fi n stare s a fi n locul cuiva a fi n ntrziere, a ntrzia a fi pe picior de plecare a fi pe punctul de fiinta, creatura

UNIT 4

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


andar con la testa nel sacco cogliere uno con le mani nel sacco fare le cose con la testa nel sacco mangiare al sacco mettere (uno) nel sacco a merge neatent, distrat a prinde pe cineva cu mta-n sac a fi distrat a mnca din pachet a nela pe cineva sacco a pelo un sacco di un sacco di gente Un sacco di guai vuotare il sacco sac de dormit o grmad de o multime de lume O multime de necazuri a spune tot

GRAMATIC
I NUMERALI

SUS
50 63 90 novanta 200 2.000 duemila

NUMERALI CARDINALI

DA

50 E

POI

NUMERALELE CARDINALE

DE LA

50

cin qu ant a cin qu ant un o cin qu ant ad ue

ses ant atr e ses ant ott o

due cen to

51

68

97 novantuno

205 -

due cen toci nqu e

3.190 tremilacentonova nta

52

70

set tan ta

100 cento

500 cinq uec ent o

10.000 diecimila

UNIT 4

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


57 cin qu ant ase tte 74 set tan taq uat tro set tan tac inq ue 101 centuno 900 nov ece nto 300.000 trecentomila

59

cin qu ant an ov e 60 sesanta

75

108 centotto

1.000 mille

1.000.000 un milione

80 ottanta

110

cento dieci

61 sesanta un o

86

ott ant as ei

199 -

cento novan tanov e

1.111 mille, cen to und ici 1.999 mille, nov ece nto nov ant ano ve

9.000.001 novemilioniuno

3.574.962 tremilionicinquec entosettantaquat tromila, novecento sessantadue

1.000.000.000 un miliardo

Numeralele sunt: CARDINALE, ORDINALE, FRACTIONARE, COLECTIVE, MULTIPLICATIVE, DISTRIBUTIVE.

NUMERALELE CARDINALE sunt: uno, due, tre, settanta, due cento, mille, tre mila, un milione, duemilioni, un miliardo. De la dieci n sus acestea se compun n dou moduri: numeralele de la 11 pn la 16 se compun din dou numere respectiv 1, 2, 3, 4, 5, 6 + dici, iar numerele de la 17 pn la 19 se formeaz tot din dou numere, respectiv dicia + 7, 8, 9. Zecile se formeaz adugnd la unitti terminatia anta, care-i pierd vocala final n fata acestei terminatii: trenta, quaranta, cinquanta, settanta, ottanta, novanta. Singurul numr care are o form diferit este venti (douzeci). Numerele formate din zeci i unitti se scriu legat, fr liniut de unire. NUMERALELE CARDINALE sunt invariabile la plural: cento duecento. Exceptie: mille duemila, milione duemilioni, un miliardo due miliardi. Milione i miliardo cer prepozitia di: un milone di persone un milion de persoane, un miliarde di lei un miliard de lei. Uno are gen, asemeni ARTICOLULUI NEDOTRT: un ragazzo, uno scoiattolo, un amico, unamica, una ragazza.

CARDINALE

I NUMERALI CARDINALI

NUMERALELE

ARITMETICHE

LE QUATTRO OPERAZIONI

CELE PATRU OPERATII ARITMETICE

Acestea sunt: LA SOMMA (LADDIZIONE) ADUNAREA; IL RISULTATO: LA SOMMA - SUMA 56 + 24 = 80 cinquantasei pi ventiquattro fanno (uguale) ottanta LA SOSTRAZIONE SCDEREA; IL RISULTATO: LA DIFFERENZA - DIFERENTA 98 36 = 62 novantotto meno trentasei fanno (uguale) sessantadue LA MOLTIPLICAZIONE NMULTIREA; IL RISULTATO: IL
PRODOTTO

- PRODUSUL

UNIT 4

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


5
X

6 = 30 cinque per sei fanno (uguale) trenta

LA DIVISIONE MPRTIREA; IL RISULTATO: IL QUOZIENTE - CT 200 : 4 = 50 duecento diviso (per) quattro fanno (uguale) cinquanta

LADDIZIONE (ADUNAREA) este operatia aritmetic prin intermediul creia la o cantitate se adaug altele de acelai fel, adic lire cu lire, metri cu metri, persoane cu persoane, obiecte cu obiecte, etc. Deci prin adunare se adun dou sau mai multe numere. LA SOTTRAZIONE (SCDEREA) este operatia prin intermediul creia dintr-o cantitate se taie o alt cantitate de acelai fel, deci prin scdere se scade un numr din altul. LA MOLTIPLICAZIONE (NMULTIREA) este operatia prin intermediul creia este multiplicat o cantitate. LA DIVISIONE (MPRTIREA) este operatia prin intermediul creia poate fi divizat o anume cantitate.

IL SISTEMA METRICO DECIMALE


PER
LA

LUNGHEZZA PENTRU LUNGIME SOTTOMLTIPLI: decmetro, centmetro, millmetro etc. PER IL PESO PENTRU GREUTATE MLTIPLI: decgrammo, ettgrammo, SOTTOMLTIPLI: decgrammo, centgrammo, chilgrammo etc. millgrammo etc. PER LA CAPACIT PENTRU CAPACITATE MLTIPLI: declitro, ettlitro, chillitro etc. SOTTOMLTIPLI: declitro, milllitro etc. MLTIPLI: decmetro, ettmetro, chilmetro, mirimetro etc.

EXPRESII

CU

NUMERALE CARDINALE:
farsi in mille a se face luntre i punte mille grazie mii de multumiri neanche per un milione cu nici un pret non valere quattro soldi a nu valora nimic spaccare il capello in quattro a tia firul n patru trovare cento scuse a gsi mii de scuze

abitare a due passi a locui aproape far due passi a se plimba far quattro chiacchiere a sposovi, a flecri farsi di mille colori a schimba fete-fete

ORDINALE

I NUMERALI ORDINALI

NUMERALELE

NUMERALELE ORDINALE sunt: primo, secondo, terzo, quarto, quinto, sesto, settimo, ottavo, nono, decimo. De la undici n sus, NUMERALUL ORDINAL se formeaz prin adugarea terminatiei esimo la NUMERALUL CARDINAL care pierde vocala final: undicesimo, dodicesimo, ventesimo, trentunesimo. Pentru secole, papi, regi se folosesc alte forme ale NUMERALULUI ORDINAL: undecimo (decimoprimo) al XI-lea, duodecimo (decimosecondo) al XII-lea, decimosettimo al XVII-lea, decimonono XIX-lea. n limba italian, pentru secole (dup al- XIII-lea) se folosesc numerale care au devenit substantive: Il Duecento, Il Trecento, Il Quattrocento etc. NUMERALUL ORDINAL se acord n gen i numr cu substantivul pe care-l determin: la prima donna, il secondo posto.

FRACTIONARE

I NUMERALI FRAZIONARI

NUMERALELE

NUMERALELE FRACTIONARE sunt formate dintr-un numrtor i un numitor: un mezzo (una met) o jumtate, un terzo o treime, due quinti dou cincimi, un quarto o ptrime. Mezzo se acord cu substantivul pe care-l acompaniaz: mezzalira, un chilogrammo e mezzo.
UNIT 4

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI I NUMERALI DISTRIBUTIVI

DISTRIBUTIVE

NUMERALELE

NUMERALELE DISTRIBUTIVE sunt formate din NUMERALE CARDINALE i din prepozitiile a i per: due a due (doi cte doi), tre per tre (trei cte trei), tre per volta (cte trei odat), cinque per ciascuno (cte cinci pentru fiecare), etc.

MULTIPLICATIVE

I NUMERALI MOLTIPLICATIVI

NUMERALELE

NUMERALELE MULTIPLICATIVE sunt: doppio (duplice) dublu, trplice triplu, quadruplo de patru ori, quintuplo de cinci ori, sstuplo de ase ori, dcuplo de zece ori, cntuplo de o sut de ori.

COLECTIVE

I NUMERALI COLLETTIVI

NUMERALELE

I NUMERALI COLLETTIVI (NUMERALELE COLECTIVE) propriu-zise sunt: ambo, ambedue, entrambi, entrambe. Alte NUMERALE COLECTIVE sunt utilizate cu valoare de SUBTSANTIV: un paio (o pereche), due paia (dou perechi), una dozzina (o duzin), un trimestre (un trimestru), il duetto (duetul), lottava (octava), il quinquennio (cincinalul), il decennio (deceniul).

ESPRIMERE LA DATA: Pentru a indica prima zi se folosete NUMERALUL ORDINAL : primo. : primo dicembre, 1980. Pentru alte zile se folosete NUMERALUL CARDINAL precedat de ARTICOLUL HOTRT: Oggi siamo il 7 gennaio, 1997. ESPRIMERE LE ORE: Pentru a exprima orele se folosete NUMERALUL CARDINAL: Sono le sei del pomeriggio. (Este ora ase dup- amiaza), Sono le due in punto. (Este ora dou fix), Ci vediamo alle otto e/meno dieci. (Ne vedem la ora opt i/fr zece), Sono le dieci e mezzo/un quarto. (Este ora zece i jumtate/un sfert). E il tocco. (Este ora unu), E il mezzogiorno. (Este ora 12, amiaza), E la mezzanotte. (Este miezul noptii).

ORELE

ESPRIMERE

LA

DATA

E LE

ORE

CUM EXPRIMM DATA XPRIMM

IL PRONOME ADJECTIVUL DIMOSTRATIVO


MASCULIN SINGULAR questo acesta codesto acesta costui acesta quello acela colui acela stesso acelai medesimo acelai ci - asta questi acesta quegli acela

LAGGETTIVO

PRONUMELE

PRONUMELE DEMONSTRATIVE sunt:


MASCULIN PLURAL questi acetia codesti acetia costoro acetia quelli/quegli aceia coloro aceia stessi aceiai medesimi aceiai ci - asta FEMININ SINGULAR questa aceasta codesta aceasta costei aceasta quella aceea colei aceea stessa aceeai medesima aceeai ci - asta

DEMONSTRATIV EMONSTRATIV
FEMININ PLURAL queste acestea codeste acestea costoro acestea quelle acelea coloro acelea stesse aceleai medesime aceleai ci - asta

Cnd sunt nsotite de un substantiv acestea sunt ADJECTIVE, iar cnd sunt prezente fr a nsoti un substantiv, acestea sunt PRONUME: Conosno questa ragazza, non quella. (questa adjectiv, quella pronume).

UNIT 4

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


Questo, questa, questi, queste indic persoana sau lucrul aflat n apropiere de cel ce vorbete: Questo un bel posto. (Acesta este un loc frumos) Quello, quella, quelli, quelle indic persoana sau lucrul aflat departe de cel ce vorbete: Quello era proprio un bel posto (Acela era chiar un loc frumos) Uneori pronumele i adjectivele demonstrative demonstrative questo, codesto, quello sunt ntrite n special n italiana vorbit de adverbele qui (aici), cost (acolo lng), l (acolo): Questo qui pi bravo di quello l. Questi (acesta), quegli (acela), costui (asta), costei (sta), colui (acela), colei (aceea), coloro (aceia) i ci (asta) nu se vor ntrebuinta ca adjective, ci doar ca pronume. Questi i quegli sunt forme de masculin singular i vor fi ntrebuintate doar ca subiecte, cu referire la a III persoan: Questi leggeva e quegli cantava. (Acesta citea i acela cnta). Acestea sunt substituite de pronumele questo i quello. Costui, costei, coloro se refer la persoana apropiat, dar avnd un anume sens de dispret i nencredere: Fammi parlare un po a costtui! (Las-m sa-i vorbesc eu stuia) Colui, colei, coloro indic persoana aflat la deprtare i se va ntrebuinta aproape mereu cu pronumele relativ che: Colui che sta venendo Gianni. (Cel care vine este Gianni) Ci se refer doar la lucruri i poate avea functia de subiect sau de complement: Ci mi fa ripensare... . (Asta m face s m gndesc din nou...), Capisci ci che sta succedendo? (ntelegi ceea ce se ntmpl?)

PRONUMELE POSESIV are patru forme (gen + numr), n functie de raportul posesor obiect posedat. Cnd pronumele posesiv este acompaniat de substantivul cu care se acord, atunci acesta devine ADJECTIV: Questo libro mio (pronume). Questo il mio libro (adjectiv). Formele PRONUMELUI POSESIV sunt urmtoarele:
IL MIO, LA MIA, I MIEI, LE MIE (al meu, a mea, ai mei, ale mele) IL TUO, LA TUA, I TUOI, LE TUE (al tu, a ta, ai ti, ale tale) IL SUO, LA SUA, I SUOI, LE SUE (al su, a sa, ai si, ale sale)

IL PRONOME ADJECTIVUL POSSESSIVO

LAGGETIVO

PRONUMELE I POSESIV

IL NOSTRO, LA NOSTRA, I NOSTRI, LE NOSTRE (al nostru, a noastr, ai ntri, ale noastre) IL VOSTRO, LA VOSTRA, I VOSTRI, LE VOSTRE (al vostru, a voastr, ai votri, ale voastre) IL LORO, LA LORO, I LORO, LE LORO (al lor, a lor, ai lor, ale lor)

PRONUMELE POSESIV de persoana a III poate fi nlocuit prin pronumele personal n genititv: Questo quaderno il suo. (Acest caiet este al su.) Questo quaderno di lui / di lei. (Acest caiet este al lui /al ei.)

LUSO DI ALCUNE CTORVA PROPOSIZIONI PROPOZITII


A la, s, ca s, la (modalitatea), cu, etc. Vado a Roma, a visitare i monumenti merg la Roma pentru a vizita monumentele Lui continua a scrivere el continu s scrie Si scrive a mano, non a macchina se scrie cu mna, nu cu maina Abita in fondo alla via, al numero cinque locuiete la captul strzii, la numrul 5 Prendo due medicine al giorno Iau dou medicamente pe zi

FOLOSIREA
DA din, de la, de, la, s etc. Torna dagli Stati Uniti se ntoarce din Statele Unite Questo un libro da leggere aceasta este o carte care trebuie citit Tu studi linglese da un anno eu studiez engleza de un an Lui va dal medico, io vengo dal medico el merge la doctor, eu vin de la doctor

UNIT 4

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


Era una vecchia nave, a vapori era o nav veche, cu aburi DI de, din, ca, s etc. Questa camicia di seta aceast cma este din mtase Di fronte alla casa si trova un bel giardino n fata cii se gsete o grdin frumoas Sei sicuro di essere venuto? Si, credo di si. Eti sigur c a venit? Da, cred c da. Ho voglia di ballare vreau s dansez Questa ragazza del sud, di Brindisi Aceast fat este din sud, din Brindisi PER pentru, pe, s, pentru ca s etc. Questi dolci sono per te aceste dulciuri sunt pentru tine Questo registro per i conti delle vendite acest registru este pentru conturile vnzrilor Per quale strada ci si arriva pe care strad se ajunge? Sto proprio per partire sunt pe punct de plecare FRA (TRA) ntre, printre, peste Fra me e te c qualche differenza ntre mine i tine exist o anume diferent Il tavolo si trova fra la porta e la finestra masa se gsete ntre u i fereastr Mario deve arrivare fra poco Mario trebuie s ajung peste putin timp Tra i miei amici c anche un italiano Printre prietenii mei este i un italian PER, ATTRAVERSO, TRAMITE prin intermediul Sei entrato per la porta principale ai intrat pe poarta principal Partiamo per la Turcha, attraverso la Bulgaria mergem n Turcia, prin Bulgaria Ti mando il pacco per la posta ti trimit pachetul prin intermediul potei Mi spedisce il libro tramite suo fratello mi trimite cartea prin intermediul fratelui su

EXERCITII
1. Scrivi al tempo presente i verbi: PREGARE

ABBRACCIARE

PERMETTERE

2. Fate le seguente operazioni aritmetiche in italiano:: 17 + 9 775 154 45 x 32 1725 : 25 1898 1575 325 x 5 111 + 599 125 : 5

UNIT 4

10

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


324 179 1587 + 245 174 x 7 976 : 139 172.456 15.978 17.253 x 27 19.275 + 134.568 15.127 x 7 1.073.591 : 71 3. Combina: a). il destinatario il mittente il pescatore il portalettere b). il francobollo dove abiti lindirizzo la busta unimmagine il cognome

la persona che

prende pesci e frutti di mare scrive e manda la lettera porta le lettere allindirizzo riceve la lettera il nome della via e il numero

il nome di famiglia di una persona un pezzo di carta con una cosa dove sintroduce la lettera

4. Completa il seguente brano econdo il significato con le parole: foglio, righe, incollo, quasi, alcune, firma, lettera, indirizzo: Scrivo una__________ . La scrivo su un____________ bianco, senza __________ . In alto, in un __________ scrivo la data. Poi continuo con ___________. Ho ___________ finito. Alla fine scrivo la _______________ e i saluti. ____________ la mia lettera un po breve. Non importa. La metto in busta _______________ un francobollo e scrivo _____________ . 5. Sostituisci con: SINONIMI: Rispondo con piacere alle lettere degli amici che mi scrivono. Vado alla posta per spedire un pacco ai miei nonni. Spedire una lettera, via aerea, allestero abbastanza costoso.

UNIT 4

11

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


Chiediamo a un signore dov la via Stefano il Grande. Quella era una strada, molto pericolosa, piena di pietre. CONTRARI: Davanti alla scuola c un piccolo cortile e una fontanella. La data e la localit si scrivono in basso della pagina. Su questa via vietato per le auto volgere a sinistra. Questa persona mi completamente conosciuta.

Allinizio delle lezioni siamo felici perch andiamo a casa 6. Traduci in italiano: Uneori tatl meu pleac n strintate. De acolo ne telefoneaz sau ne scrie. Ne cere veti de acas. Prin intermediul scrisorilor dm i cerem informatii i artm prietenia i iubirea noastr celor dragi. n general, n zilele noastre, oamenii prefer s telefoneze dect s scrie. E mai uor, dar cost mai mult. Este ora 12 noaptea, e miezul noptii. E ora 12 ziua, e amiaza. E ora 6 i jumtate. Cumpr jumtate de pine. Atept jumtate de or. 7. Fate delle proposizioni con le seguente espressioni: ricco di bogat n allaperto n aer liber

UNIT 4

12

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


la prima volta prima dat una volta o dat tra lalegria della gente n veselia multimii profumo di... miros a far fresco a fi rcoare godere il fresco a se bucura de rcoare per caso la ntmplare fare una telefonata a da un telefon origini assai antiche origini destul de vechi far festa a srbtori fanno i caprici fac mofturi fa mille smorfie face mii de strmbturi andar con la testa in sacco a merge neatent lungo il mare de-a lungul mrii invitare a colazione a invita la mas mantenere una promessa a se tine de cuvnt ad un tratto - deodat 8. Mettete la forma giusta dellaggetivo possessivo ai nomi di parentella di qui sotto e poi traducete: Mio / il mio padre il figlio di / del mio nonno paterno. Suo / il suo fratello nostro / il nostro zio. Mia / la mia madre la figlia di / dei miei nonni materni e la sorella di / della tua madre.

UNIT 4

13

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


Mio / il mio fratello il figlio di / del nostro babbo ed il nipote di/dei nostri nonni. Vostra / la vostra madre nostra / la nostra zia. I figli di / dei vostri zii sono anche nostri / i nostri cugini e loro / i loro cugini. Tuo / il tuo bisnonno il padre di / del nostro nonno.

Scolaro: - Signor professore, che cosa mi ha scritto sul quaderno di compiti, perch non capisco... Professore: - Ti ho scritto che devi scrivere pi bello e pi leggibile... Tra compagni di scuola: - Perch ti hanno messo il nome Otto? I tuoi genitori sono tedeschi? - No, sono insegnanti di matematica.

Padre: Figlio mio, i tuoi voti scolastici non ti fanno onore. Sai che alla tua et, Napoleone Bonaparte era il primo della classe? Figlio: Si, pap, ma alla tua et, era gi imperatore! Claretta viene contenta dalla scuola: - Mammina, ho preso oggi due premi, dei quali uno per la mia buona memoria. - Brava! E il secondo?, le domanda la mamma. - Non me lo ricordo pi. Maestra: Ditemi una parola che comincia con la lettera l (elle). Pierino: Ieri. Maestra: Ma ieri non comincia con la lettera l. Pierino: Come? Ieri non stato lunedi?

UNIT 4

14

Potrebbero piacerti anche