vI c'r-{} $r.IA I} [J R.

TEA

lh'trr\ l',1 UAt ffiil SEMIOtr,OGIE I'SIIFIIATR.ICA

Casa cle Hcliturd

\$qmus
2003
 $asa cle fficlitur;i
..:Ilamus
,l.r\
?003 INr-lr(}tiLIC[R8.................. ............................s
t N',rb. tt!'l uL t)st ll tAl'tilc
Str. e logca ?.E,lagi 6$0CI
i.litilMlOt,(){JlA SFINT.AJ'llit gt PERCIiP'f'tF)t (t)r. Victoria I}urrea).......................20
[Jirector: Traian Luca Ll.'l'rrlburlri crntit:rtivealesenzorirlitiitii.................. ...............,.........21
'lel. 023?-2{1808 1.2. 'f'ulbrrriirilc calitatiye ale senzorillitiitii.................. ..........,,......,......22
e-rnai I : carte@ven us. rcr 2. StiMI()LoGt,l f;Arunilill (Dr. r/ictoria llurtea)........... .....................3s
2.1.'l'ulburririle aic fnrnrei girrrlirii.......... .......................J7
2. I . L 'l'ulbrrriirile qeneralc in lcrrnra saLr procesel,: giirrdirii..........................................37
2.1.2. 'Iirlhurllr'ile specifice in lbrrna e;inciirii ...............:jE
2.2.'l'ulhuririle ref-erito:rrc la con{inutul girrrlir.ii.......... ...................,...4J
2.3.'l'ulburirile exJrresiei verbalc Ai grnlice ale glinrlirii.... ..................52
.?.3. l. l)islosiile..................... ...............-52
?.3.12. Dislaziile (afaziile) .....................55
2.11.11. l)islaliile ..............56
2.3.21.'['ull-rurfuile linrba.jului scris................ .............."57
2.4.iVletoderlcinlestigareaginrlir-ii.........................................:..................................,59
.1. SFIlllIOl-OclA lI\,IAGlN,4J'tEt (Dr. Victoria t-lurrea) ........................,62
.1. Sliiivlt()l,OOlA ATFINJ't[]l (t)r. Victoria Burtea)........... ....................64
4.1. l)isproscrii cantitative..
lSBl{: 973-8174-93-7 ............... ....{r.l
4.2. IVIctorlc tle investigarc clirrici a alen{iei........... ...............................(r6
5. SiaNt l()1,0(ll:\ illElllORttit (l)r. Victoria llurter)........... ....................67
5. cantitative
l. l)isrlrreziile .......................(i7
5.2 l)isnrncziile calitatir e..... .....................7 I
5.f. Nlctode de irrvestigare clinicil a nrenroriei........ ..........................,....24
f)ese ri,erea CIF) a Bibliotecii f{alionale 6. SFl,lvl lOl,OGlA PliO(--FISELOIt At,'ttCTIVE (t)r. Victoria Burtea)...........................76
Buftea, Victoria 7. SttillIOl,()(;lA MANIF!tST/iRtLOlt lNS',t'tNCTtjr\Llt (Dr. Victoria llurtea).......85
7.1.'l'ulburlrilr instinctului alinrcntar ...........................85
IVIAN UAL DE SHMIOLOGIF P.$II.IIATTEICA 7.2.'I'rrlhuririle irrstinctulrri de apirare ................,........85
'l rrlhurr'irile ilrsiinctului sexua|..........,.
7.-]
Casa cle Eclitul'd Venus, ?003 ......................86
8. :ililM l()l,OClA PltOCEStit,OR VOt,tTtONAt,Fl, (Dr. !'ictoria Rurtea)...................89
1ZSp.,25cm 8.1. 'l'ullrurlrile cantitntive ule I'oirr{ei:..... ......................89
l$Bld: 973-8174-93..7 8.2.'l'trlhrrrrir"ile calitalive alc voin!ei..........:............. ..............................91
9. SFrrvlro|-ocrA ACTIVITATII............ ...........................92
10. SI'lN4 l()I-O.:llr\ CONgT'ttN'!'I4l (Dr. Victoria Burtea)........... ..,....;....98
l().1.'I'ulburiri cantitative ale corr5tiintci ...................,...99
It).2. T'rrlbrrrir.i calit:rtive nlc congtiinfei ......,,.,,.....,......100
I l. SENIIOLOCIA I,ERSONALITA-1'lI (t)r. Victoria lturtea)................................,....105
Putrlicatie sponsorizatd cle ELI - LILLY
12. NIIt'fOI)0 n)E TNVEST'tGAtrE iN l,SllilAT'Rtfi (I)r, Corneliu lvtoSoiu)..............1 I I
Iil D t.I ( r{; RA tjt t:t sE t,r:c , I vA ................ ....................... .........................I ).b
 Matttrai rlt:

IN'l'lr'r il)tlCElilrl

"Nu pLrtenr
aprrecit niciodatii nrai bine exyrerienta clirriett, Stiinll yi
pdtrtlrldllea psihologici a urrLri nretlic, clccAt arLrnci
c6nil il ascultdnt cLrnr
irtteroglleazi bolnavttl''
Nocl Flessinger

( rr sigura'[[ mai nr.lt dec:it iu orice arta speciarifate nrc-clicala,

scrrriolrrlrrir clinicd p.silriirtricd este ciliiuza artei
;i gtiiniei r,ediculLri pe
clrttttttil r.riionantcntttltri cle sintezd ce <lrrcc- la cliagnostic. Incli{crent cle
nrcrtlclLil ,lc cliagnostic ur-ilizat, politetic ?n cazul DSI\4
i\.'. sau monotetic in
cilzttl lt'lr 10. sctnnele qi sintlltornele psihice constitlie piatra cle telrelie a
oliclir':i li,rurulari cli agnostice.
l,rnualul cie serrriolcrgie psihiatr.ica se aclreseazd stuclen[ilor la
lr

trtetlicitr:r reziden!ilor in psihiatrie, nieclicilor cie nrcciic:ipi ge6erald precum

ii
atltttr cirli rr{)rii de persoaue care lucreazi cu sau i.erijesc
bolnal,i psihici
(psihol,,,ri i.linici, ntrrse, asistc-nfi sociali, etc.).
ir,,'trSirea no!iurrilor prezentate in acest ntrnual asigurd inlirturarea
prirtcig*rl. itrr rsJss cle eroare in precizarea criagnosticuliri; o ana'urezd
r;uttrarii. lrrrrtri in f'gd, o teh.icd gi conduiti gregiti cle
erraminare cli'icd, o
ctttt'ir'stcr' insrficientd a datelor obfir-rute. Insista.d asupra educdrii
"sctrti.l",rice", vom invdta nu nurnai sd privinr ci ',sa gi veclem,,, aclicd sd
ob5s1vi111i irr nrod corect,'cr.r ri-s.urozitate p.rr,.u a obfine clare autentice a cdror
virl()iI(i ,ir,r;'rrosticit si o ctrrroagtcnt pc rleplirr.
 Victoria Ilurtea rsltuatnca
\|41fd 4! tenriologie psi
11t!f g5.iglllologle hiatricir l
l,ttltgimea stanclarcl a intervitrlui psihiatric este considerat6 a Ij intre
30 cle minute gi nu nrai mult de 90 cre minute, cu varialii in.rpuse cre
circumstante cum ar fi:

I NTEII.VTTJL PSIII I AT ITIC psihiatrie, (30 de nrinr-rte este consideratd lrurgimea medie a
' ri inteiviului condus in camera cle garcl[), cabinet a'rbulator, seclia
de intenre, de chirr.rrgie a spitalului general etc.

in nredicinii interviul are o inrporlanl[ capitald aldturi de .:.rrtttittareit

t-tzicd a pacientului. Psihiatria, ca specialitate rnedical6 tru face exct 1'li''. cit se surse exterioare;

supune aceloragi reguli. l)eosebirea consti in faptul czi in psiliiatrie "ralttarc-a istoricul mai mrrlt sau nrai pufin comqrlicat al pacientului;
paciengilor cuprinde in plus examinarea psihica. Interviirl in psilri:rtrie este tinrpul limitat
unul extreni d,: elaborat, acoperind irr pltrs dontenii ce lirr ,lt istoria se apreciazd in mod frecvent ca fiincl extrem de fblositor pentru procesul
dezvoltdrii individuale din copildrie (eclucafionala. thrniliala, proli"iionald, diagnosticdr:ii, extinderea de-a rungul a mai multor geclinfe a inten.iultri
maritalA, sexual6) precum gi funclionarea sa irr rlilerite arii, adr.rcir:,1 in felul psihiatric. Examinarea psihiatricd implicd .n proces cle er.aluare care adesc-a
acesta un mare volum de informafie de-a lungul obscrvatiei qi irrtr:r:r,. 1i1lni1 .,' nu se poate face numai in contexiul primului inten,iu, necesitdnd trneori
zile
pacientul. Ca atare, interviul se sttpraptlne l-recvent r"lrrtnindrii sau slptanrAni de observa{ie.

psilropatologice, neputand delimita in mod ferm unde se tennitt[ irrt"rriitt! li ScopLr! recunosc,t ca fiind cel mai impoftant al orichrui irrte^,iu
tunde incepe examinarea psihicd. Ceea ce trebuie 'fnsl strbliniat est,' lrrptul cd constd in obginerea unui volum cdt mai mare de informalii intrucdt in baza
examinarea psihicd (exarninarea psihopatologicd) nu se s'trbstituit: irrtcrviuh.ri lor, de-a l'ngul observaliei qi interacliunii cu pacientul se .,,a face evaiuarea
legat cle istoria medicali a inclividulrti precunr gi exantindri i izice
f gi psihopatologic6.
neurologice a pacientului. Din contrS, acestea-stlnt etape oblir:rttorii in calitatea dar qi cantitatea inrbmra[iei pe care pncientul o r.a reler.a
examinarea psihiatricd gi care aldturi de cele specifice psihopat''l.gisg 4.t examinatorului este in fi.rnc1ie de legdtura, de graclul de comunicare care se
va
drept scop culegerea de infonnalii in baza cdrora se formtrleazd clilrrrosticttl. stabili intre ei. Pacienttrl nu-qi va cleschicle sufletul gi nu va relata detalii
incadrarea nosograticd
-\ in psihiatrie se face inbaza asocierii dirrlrc anuntite intime, irnportante pentm cliagnostic unei persoane in care nu are incredere.
semne gi simptome, intr-un anumit cadru de timp, intr-trn context ulobal clin Dorr[ caracteristici ale examinatorului sunt covar$itoare in a contribui ia
care boala somaticd (condilia meclicetld generali.; 9i legdttrra crr rrrtbstittlltt stabilirea gi menlincrea unei legdturi cu pacientul: respectul fala de acesta
psihoactivd nu pbt fi excluse, ci se cer a fi investigate cu tr':rlri atentia lhrir a fine co't de statutul socio-economic gi inclif-erent cle aparenle (aspect
ananrnestic, somatic (fizic) gi prin analize de laborator. neglijent, mLlrclar, etc.) precunr gi compasiune fa[6
{e sulerinla acestuia.
 Victoria llirrteir

Itespect, compasiune, cdlch-trri sulletea:;cir, spontaneitate gi autcnticitutc sunt arillrlr, r;r altelc care-l irr.itd la un rispLrns scrlrt, precis.
Anrbele tipuri srrnt ler
trdsdttrri ale exutninatortrlrri necesare stabilirii uuei legituri de corrtrnicare. lbl 'l' 'irilc in strategia efi:ctivi de a obfine inlbrrna[ii factuale sau i'fbr*ratii
O alti tehnic.l de intdrirc a unei relalii interpersonale este cle a asculta leglrte tlr: stirile emo{ionale.
cll atenlie, fhra a intrenrpe pacientul in special in primele 5-10 minute ale ('el mai nrare v.lum
cle i'rbr,raf ii prin anrproarea rdspunsurilor
pe
irtten'iulr-ri.'IJlterior exatninatonrl poate pune toate intrebirile necesare pentnl carc-l rlr:nereazr ir acluc urmdtoarere tipLrri cre intrebirri,
in orcri'e
clarritlcatea ir.rfelestrlui celor lelatate. Oricum nu-i va fi de nici trn lblos sd se (li\ct ,-:i, riitoare:
prel'acd cd infelege o istorie treclard sau confluzd. Notirrea celtir auzite irr - r,rtrel-rdri care-i cer pacientului sa cleljneascd
o antrruita stare sau
tin-rpr-rl intervittltri este o Llzanti trtilir pentru examirrator in veclcrea transcrierii rr!eles de exerriplu "ce i'lerege{i atunci c6nd sp''efi ca su'tefi
clatelor ir-r fcraia cle observafie, a intocnririi rapoarlelor pentrLr corlisiile de rl'.:presi\"' sau .,Ctrnr crecleti cd estr: posibil
ca vecinul dumneavoastrii
expertizi a capacitdlii cle trrunr:i qi cle rnedicind lcgald, cAt 5i a recldrii c:u cit ,,ri vad?i tot ce fhcefi in aparlanrent?.,
mai mlrltd acrlratete a spuselor pacienttrlui (dt-- n.rr-rlte oli rrotdnd intocnrai - rrrtrebari "ec'ou" care inr.,itd pacienttrr sd
co'tinue prin repetarea cre
cuvintele pacientr"rlui). Exaurirratorlrl va continua in tintp ce noteaza szi ilitre exaurinatr)r a ultirnelor cuvinte din fraza
enrisd cle pacie't, cle
rnerrfind crttrtactltl vizual cu pitcietrtul, oprindu-se dir-r scris claci c'rbservd ci .{rxcllllplu "Cred cd a$a ceva nu o sd mai
suport., _ .,Nu o sd mai
acesta devine suspicios gi nu miri cornunica. ruporta!i?"
Loctrl in care se desfhqoari exanrirrarea pc'ratc inf)rren[a procesul - trrtrelrari "p|obe" satt "excllrple" srrnt irrtrcbari
ci r izeazii detalii
interacliuriii itrterpersonale. Spaliul alocat ar trebui si fic linigtit, sd asigurc :,r'cr--ifice-. Pacientul este in'itat sd explice ddnd exempre concrete intr_
r:onfiden{ialitatea celor relirtare (exceplie se fhq:e la examtnrr.ea prcienrilor situalie. De c;rc'iiilri..c&rd apar astfel de disculii
,r:1111,1111115
md
violenfi), Iird telefoane care sir zbdrnliie sau alte intruziuni. Scaunele trebrrie irrlirrii 9i se a.jungre ra bdtaie."; "pol.estigi ultinra
altercafie. cine a
sir fie aproximativ de aceeaqi iniil!inre qi conforl $i a$ezate astlbl incat irrrleput, ce a sptls. ce a[i rispu's etc.". Aceste tiptrri de i'trebSri care
pacientrrl sd-gi poate alege distatnla fa![ de exarninator', cu nterrlinerea unui lrr:ura.ieaza pacientul sd mai mult se utirizeazd in special la
'orbeascd
contact vizual direct. Teoretic nici un obiect (rnasd, birou) nrr ar trebr-ri si se irrr:eprrtul inten,iultri. :

interpund, in la propriu gi la figurat intre pacient gi

sensul unei baliere
'r'irrnci cdncl c'rorim s6 focalizdrn anumite aspecte ruu dorir.,-, o
examinator. Condiliile ideale sr"rnt rareori intAlnite in practica de zi cu zi, clarificrri.. utilizam intrebdri care inl,itd la rd-spunsuri
scurte, cum ar fi.,Ali
motiv pentru care se apreciazi cd orice spatiu in care medicul i;;i poate sldbit iri Liltinra lund?". Acest tip de intrebiri
sunt'tire mai ares in cazul
concentra atenf ia asupra gdncir-rrilor gi emoliilor pacientului poate fi suficient. pacien!rl,r' care prezintd tangen!ialitate, circumstanlialitate.
reraxarea
Peutru oblinerea infnrrnaliilor este necesard o anumitd tehnici de asocialrri,,r, :;au a celor inlribafi psihonrofor. in generar
nr_r se azit la
intenu'ievare. Anr"unite tipuri de intrebd,ri sunt utile in mod teoretic in aproape i'cep,lrrl i.te^,iului 'tirize
cleoarece dau pacieutului sentimentul neplicut cd este
toate interviurile. Sunt intrebirri care invitd pacientul la un raspuns mai interog;rt irnpicdicand in acest fel stabilirea unei
bune relafii de comunicare.
 I

l0_ Vicroria,_B_!{!g___ _ _, _!&4!!q!lgq€!t1!4qg!g},sihiarrica ll

Strategia el'ectivii de zr obline in{brnra{ii Iactuale (rcf cr itorrre la tratanlentc in spital. ambLrlatoriu, eI-ecte secundare,
evenimente din istoria personald, familialir, profbsionald, edtrr'rrtiotlali, conrplianla
maritald etc.) imbina un'stil de chestionare actir', cu conjugarca irrlrL'tritrilor
o'probd" cu cele ce invit[
'oecolr", sau a intrebdrilor la rdspunsttri scttr I'r. Il' Istorictrl altei ttrlbtrrdri psihiatrice din trecutul
pacient'l,i sa,
Pentru a obline infbrmaf ii in legirtLrri r:u stirile emoliottttle se

utilizeazf, in spccial intrebdri carc-i cer pacientultri sii clefineascd, sir t::rplice o respectarea aceloraqi itemi)
anurnitir stare, precurn gi intrebdrile "ecotf'. Petttru examinatorii rrr:ri lltt!it.t lV. lsroricul medical al pacientului
experintentafi sunt intreb[ri specifice ca de exeullltt: "Cum vd sirrrliti'/". O - ateclir"uri somatice. chirursicale
altA tehnica este reprezentati de intrebdri directe, {intite pe o anutnitri sittra{ie - alergii
personald incarcatd r:mofional ctr ref-erire Ia sdnitatea nrertrbrilor,:l'' lirmilie,
" condilii rneclicale generale prezente
situa!ii farniliale cle tensiune, discorclie, comportantent sexlral 'rl'Lrziv in
- tratamente crlrente
familie, criticisn etc.
V. Istoricul in iegituri cu o substangi psihoactivd (alcool, droguri,
Cu preciidere in timpul exan.rinirrii psihiatrice, autoritatea rrrt:.lictrlrti
medicamerrte. toxice)
este conferitd de intrebdrile puse gi mai pulin de sthturile sau rii''{,Lrnsttrile
Vl. Antecederrte heredocolaterale sontatice qi
date. Este important cle subliniat in culegerea itrfbrmaliilor rr,rr:esitatea psihiatrice
t'/ll. Isroria dezvoltdrii indir,.idului
corobordrii inlbnnaliei personale cu surse de inlbrmalie cu graclc rlile'rite de
obiectivitate: mcntbrii cle fhmilie, prieteni, vecini, polilie" profr:sori. cvalttiri
- dezvoltareapregcolard

medicale anterioare etc.

- rc-laliile cu pdrinlii, fralii

Fentru a putea conduce la rrolumul de infbrma{ie necesat lorplnl;.11 - educalia qi perfomranla qcolarA

diagnosticului, interviul psihiatric trebuie sd acopere in mod olrlignlsrl,' - profesia

urmdtoarele domenii: - serviciul militar

I. Date demografice qi de identiticare - istoricul marital gi al relaliilor sociale actuale
II. Motivele interndrii/consultaliei Datele demografice gi de identificare; nume,
prenume, sex, data
III. lstoricul psihiatric al pacientului nagterii, cl'JP, adresi, terefon, stat,t maritar.
statut ocupafional, rerigie sunt
A. Istorictrl tulburdrii psihice acttlale completate primele verificdnd concomitent
acte probatorii cum ar fr cI,
pagaportul etc. urge'fa psihiatrici va
fi rejiiiutd i' spital chiar qi ip absenta
docunrentelor de iclenfiflcare urnr6ncl ca
irnediat sd fie demarate procedurile
F durata evolu!iei de identificare.
IL Victolia IlLrrtr:a
llqt111! 4q Se-nriologie I'sitriatricd li
Nlotivcle c:onsultirIiei sau interni-irii sunt rel)rezentate clc scnrnclc 5i l''toricttl altei ttrlbtrriri psihiatrice clin trccutul pacientului,
aflata in
sirtrlttornele carc au cletenrrinat pacicntLrl, antr.rrajul acestLria. atrtoritirlilc sei
cotrltttl'r'lilate cu tulbttrarea psihic?i actualei arc in vecicre rrnnitoerrele
situagii:
solicite tratautent de specialitater sau internarea intr-ur spital de psihiatrie. - un.i retard rnental (ce
Este extrem de inrportant ca toate circunistan!(;le intenririi si fie nrcngionate
':'"idc'fierq:a
'a fi inscris pe axa II a
'lragnosticului) pe care e,"'olueazi ttrlburarea psihicd act,ard, ce l,a fi
cu acuratete, utilizdncl cuvintele pacientului. atag.{nd documerrtalie atunci ' irrscrisi pe axa I a diagnosticului
cir.rcl este cazr"rl (raportul poliliei, bilet cle trimitere rJe la medicul cle lamilie, ' {-r
- r;,.'irlenrierea unei tulburiri cle personalitate (inscrisi de aser'enea pe
medicul specialist, Conrisia Medico-Legald sau Cornisia de E,xpcrtiza a
lr <a II a diagnosticr.rl,i) pe runclalLrr cireia el,orueazi turblrrarea
Capacitalii de It4r-rnr:ir), nren!ionincl dacd pacientr,rl s-a prezentat singtrr la p,,ihicd actuald (ce va fi inscrisi pe axa I a iliagnosticLrlui)
carncra de gardd sau daci a fost insofit de f'arnilie, prieteni, autoritdli, cotegi
- r r icle'fierea oric.lrei alte tulburdri psihice alrati in conrorbiditate cu
cle serviciu, clacd a fbst aclus de alrrbulanfd, clacl int,;rnarea este volttntani satt
{rrlbur.rca psihica actuard de exe'rpru crependenfa
cre substallfa
involuntar6.
' 1':,ilroacti'd. se'rajur sau intoxicatia cu substan{d psihoacrir.i cunr ar fi
Istoricul psilriatric al pacientului trebtrie si clarifice rloui aspecte r:irzul unui pacient de 35 de ani suf-erincl cle la vArsta
de 20 de ani de
ir.r.rportante: i ' -';t,lrizofrenie gi care de ra 30 de ani incepe sd consume
abuziv arcool
A. Istoricul tulburdrii psihice actuale, crr a intptrs exttnriuatt:a 1,',,rtc li internat in prezent pentru stare de agitalie psil.ronrotorie i.
rj(,ntextul unei intoxicalii alcoolice acute (tulburu.. pe
psihiatricir prezentd axa I)- cu
[)l(jclzarea pe axa II diagnosticS a schizofreniei. Ambele tulbLrrlri se
Il. Istoricul unei eventuale alte tr-rlbur[ri psihiatrice din trecr,rtirl ' , r i-r,o.ti-^t^
rr\e5ric'ic s.ti
^..L rai,0rtur detruiurui, truratei, e'orutiei. lactoriror
pacientulrri aflatd in comolbiclitate ctr tultrurarea psihicd actuala
1;r':cipitanti. tratarnenturui, rdsuneturui asupra funcfiondrii
lstoricul tulbtrrdrii psihice actuale are ca prurct de pomire acuzele ce (,rtitpalionale, sociale, comportamentului.
prognosticului.
au necesitat exanrinareu prezentS. Aceste acuze pot fi expresia unei afecliuui lsr'ricul rnedicar ar pacienturui va avea in vedere n.re'tionarea atdt
a
allate la clebutul sdu (de exet.upltt o tulburare psihoticd acutd) satt a trfecIi'rril'r somatice clin trecutul pacienttrlui (antecedentele personale
reacutizdrii unei af'ec(iuni psiltice mai vechi (cle exernplu o schizofienie patokrgir:'r sonratice) eventuale alergii, dar mai ales condilii nredicare
cronic[ in pr.rseu acut cle tip paranoid). in ambele situafii interviul va trebui sd generair: (irlrente precum gi tratamentul meclicamentos
urntat pentfu acestea.
evidengieze: detlutul (ca datd gi tip brusc sau insidios), factori sau evenitnente Iiviilenlii:r.:a din istoric, e,xamenur sonratic gi datele
de laborator a prezenlei
precipitante, tratamente el'ectuate in spital (se precizcazd loctrl gi durala r.r'ei co.rli{ii rnedicale generale poate avea o importanfd
col.drgitoare asupra
spitalizirrii) san in anrbulator, tiptrl dc cvoluIie, uutndr de episoade, firn'r"rl,rir .liagnosticului in sensrrl excludei.ii trnei tulburiri
mentale primare
complianla la trataurent, electe aclverse, r[sunetrrl at-ecliunii in funcfionarea qi clelirriiiiLii u'ei 'tulb*rdri nrentale datorate unei
conclilii medicale generale..
pacientului in clif.:rite arii. Ntt pufiir'-:sunt condiIiile nedicale generale ce pot cauza
tulburdri ment:rle
l4 Victoliu llurtca Mii4tg! 4eS.-ru{! lsr q I's i hiat ri ci l5

genetic important in etiopatogenia rnrrltora rlintrc afecliuni. Spr.c exernplLr o

consiclcrate a fi consecin!ir ef-ectr:lor liziologicc clircctc alc r:clndilici 'rt,,',licale
isforie Iarniliald de tttlbttrare bipolarii poale oricnta cliagnosticul in situalia
genererle: ttrntorile cerebrale, traunratisttrcle crartio-cerebrale rrtalaclia
trnui episocl depresiv rnajor inilial, sau se poate constitui in fnctor cle preclicf ie
cerebro-\,'asculard, encelalitele. boala l)arkinson, condi{ii ttr,'lrllrolice
lavorabil nl prognosticrrlui la un pacient cu tulburars psihoticd acutd.
(hipercalcemia. hipo- gi liipcrtiloiclia, hipo- 9i hiperadrenocorticisrrrrrl. etc.).
Istoria tler-volt:irii individuale poate fi inlpinsii inainte cle nagterea
Acesta este considerentul pentrll carre exatninarea prsiltiatricit tru ttttrrt:ti c[ ntl
pacientului evidenliind dacd pdrinJii erau cdsdtoriii legal in tirnpul concepliei
exclude, dar cl-riar in-rpurre examenul liz-ic complet til pacier.rtului 1.r't:cttnr qi
gi al nagterii; existenfa ,nei corlplicalii cle-a l'ngul sarcinii sa* a ,nor
exanri rtarea ner,rrologic.l a acesttliil.
conrplica!ii intra- sar.r perinatale. Sunt important cle rnentionat v6rstele la care
lstoricul utilizlrii de substnn(ir psihoactivd (alcool. rlrtrgtrri.
rrercientr,rl a irrceput sri vortreascd qi sd rneargi. Mai irnportante qi aclesea rnai
rnedican)ente. substanfe toxice) are cle asenrenea o ntare itnllottrttrtlr astlpra
la indemirrl dacrd pacienhrl este singunrl infcrrrnant strnt infonnafiile cg
lonnuldrii cliagnostictrlui prin exchrclere.r ttnei tultruritri metrtale l.uate cle
ret'erire la relafiile dintre pdrin{i, dintre acegtia gi ceilalli membri ai familiei,
tr.tlburdri prinrar,: $i delimitarii unei tulburili urentale legate cle t, srrtrstanli
dintre frali gi surori; relafii clespre stalr,rtul socio-economic al famiiiei
psihoactild. Nenumdrat este nurndrul substattlelor psihoactive ce lI{rl gellera
pacientului gi originile t'amiliei parentale. se eviclenfiazd personalitatea
simptolne psiliice considerate a fi consecinfa efectelclr liz-iologice tlitt't:tr: ale
copilul'li (ruginos, timicl, retras, prietenos), adaptarea qcolard. performanla
intoxica!iei sau sevrajultri (substan{e ce lac obiectul abuzului, uteclir. rrrue'ttte gi
gcolard ne oferd de cele mai multe ori date clesprc dezvoltarea cognitivd a
toxice). Iatd de ce nu trebuie prectrpegit nici r-rn elbrt indilerent cl,-' .;ilsta satt
inclividuhri. Gradul de edtrcafie se corereazd strdns cu natura muncii
sexul pacientului de evidenliere a acestor aspecte. Foarte atlcsr:rr ruedictrl
pacientLrlui sau a celr-ri care are grijd cle el. Este important apoi cle a incerca
sir
trece extreur de rapid peste aceste problcme acceptincl prc'a tl;rll'rr''rliri valti
narcdrn ntonlenttll debuttrlrri adolescenfei inclicat cle mernarhd pentm lenrei Ei
satr minintaliz.area uzului de substanfd psihoactivd in special cincl c:;te vorfra
de creqterea pdrtrlui axian gi pubian la bnie{i concornitent cu schimbarea
de alcool . intrebari ctlnr ar fi "Cit cle rltrlt beli?" sau "Crit cle tlc:; ','rtsttnr:tti
vocii. o istorie psihosexualii completd se referd la explorarea practicilor
alcool?" sunt mult mai utile decdt "Clonsumali alcool?". lar dac:'i |rtcienttrl
trrasturbatorii, experienfe sexuale precoce, experienle sau pulsiuni
este intrebat despre alcool gi neagd este util cle a puue imecliat trttnittoarea
lromoerotice, existenta unor fetiguri sau alte parafilii. Examilatorul ar trebui
intrebare: "De loc sall nu prea mult?". Expresii precum "Ei, bcrrrt i;i er"r ca
de asernenea sd intrebe despre evertualele clisfirnc!ii sexuale incluz6lcl
omLtl" descoperd cantitali inrpresionante. Este util de aselllenea tl,r it itttreba
tulburdri ale dorinfei, erec{iei sau orgasmuh.ri, fEra a uita eventuale abuzrri
pacientul in legdturd cu tipul de bduturi preferat precum Ei frecvern(l ingestiei
fizice satr sexuale.
pe un ton care pe cAt posibil sd ntt releve dispre! sau iudecarea negillivil.
Istoria prolbsionald a pacieniulLri s;e irrvesfigheazi sub raportrrl
Antecedentele heredocolaterirle somatice qi psihiatric( l'{)t of'eri
duratei, schinrhArii frecvente a locuriror cre rnuncd, nrotivaIiei lor, satislacliei
indicii imporlante asupra diagnosticirlui, prognosticuh.ri gi :rtrategiei
itr rnuncl, calitaf ii reiagiilor iu special cu qefii ierar.hici.
terapeutice a tulburirii psihice actuale a pacientului avdnd in r',-"'I '" apontll
 F
l6 Victoliir lirrllcir __ __
r
;
N4anual rle Seniiolttgic l)sihiatrica l7
i
Ilfectuarea silll 1rl,l a selvioiulr,ri militar, eventualele prrobleme
sLricici
'',''irli 96nclit vreoclata sir vd lirce!i r.1u?'' alaturi cle cele legate de
clisciplinare pc care le-er;rvr-rt, graclul cu care a lernrinat corirpletcazd
i1l,cstrg,.rr, e istolicultri fantilial cle suicicl sau a tentativelor anterioare cle
inltirllra!iile. Strnt itnirortantc cle asouenea di.rte referitoare lzr condalrliri
srricitl. irr special tetrtalil'a anterioari de suicid plaseazi pacientul in categoria
anterioare, nrolivul, clural.a, loctrl el'ectudrii lor precum gi implicarea in
celor crr risc inalt. Dacd risctrl de stricid este mare, pacicntul t,a fi internat pe
prezent in ac(ituri .ludecitoreqti.
' o sccf iu ( rl StlPraveghere.
Istoria maritalh a persoaneil precunl q;i explorarea relaliilor sociale
,r l',,:ir:n!ii psihotici pe cle altd parte vor fi abordaii cu prudenlir. ardtdnci
curente ale sale constitLi.ie () parle csenfiall a oricire.i evaluiri psihiatt'ice. i11
afara f,aptLrlLri cd e le cotrtrtrcazd o imagine completd asupra pacientuh"ri, aceste
resl)cct:;,i ?nft:legere colinitir.'5 a -situaliei firl elr,rziuni en'roIionale pe care
accst ti1r ile pacienfi le gisesc intruzive, fhri criticism vehenreut sau
aspecte mai sun[ inrporlante din incd dou6 alte ratir.rni:
ridictrli.,,rr,:a halucinaliilor sau icleilor delirante care sir-i fach sd se simtd
- sub raport cliagrros(ic calitatea relafiilor c,., fumilio, cu prietenii sau cu
atacali :-rrrl sil se clistanteze. sA se inchicla. O abordare consideratd utild este
cei apropia!i constitr-rie trrra dintre cele mai ir-nportante s;urse de
aceea tl,r ,l ardta cd medicul considerd autenticf, trlirea gi suf'erinla pacientului
inltrrtrtat'e ce contribuie la evair.rarrea psillopatologicd a personalithlii
chiaL tlir,:ir accasta lnr este conlorme cu realitatea dar fEla a-l incura.ia in
- sttb rallortul prognosticului, natura gi calitatea rclaliilor sociale ale
,ltlnvittlr, rilr: sale. intrebirile vor fi in legdttrrft cu detalierea halucina{iilor
pacientulr-ri se constittrie itrtr-o irnporl"anl.[ relea cle suport social
(lno(.lalirrte senzoriald. cornplexitate. durata, rezonanfd afectivi. claritate)
deosebit de fblositoare in susfinerea inlervenfiilor psiholeraireutice.
prrcr.lrir :,,r irrvestigarea tirie'i convingerii iegate de idcile clelirante "Nu crede{i
Maniera in care esl.e conclus un interviu clif'erh in func;tie cle
cd ar ii 1r,,sibil sd v6 ingelali in legdturd cu ..... sau cA ar fi posibild gi aceastd
cliagnostictrl pacientttlui. Cele mai frecvente problerne pelttnl incepdtori le
illtcrnal l\ ii'1".
ridicd pacien!ii clepresivi suu cu potenfial suiciclar, pacienfii psihotici gi cei crr
potenfial agresiv.
,.\rirrmite tulburari psihice cunt ar h schizofrenia. tulburarea de
personirlitirte" abuzul de substanfd psihoactivd, episc,clul maniacal. demenla
Pacienfii depresiv (este vorber cle deprcsia majord) sunt cel mai aileseer
eviclenlirr.,ii un potenfial agresit, senrnificativ mai mare decAt al populaliei
incapabili cle a ne ofbri inlornragiilc adecvate in legdturd cu boala lor clin
genenrl,: Clornorbiditatca cre$te gi ea semnificativ riscul de agresiune.
cattza mai rnultor factori cum ar t-r: marcata inhibilie psihor.r"rotorie, retardul
Pacienlii I'iolenfi sunt adugi in mocl uzual de polilie. cel mai adeseia
cognitiv (hipoprosexia, hipttrnnezia, bradipsihia) gi deznircle.jclea. intr-g atare
fcrlcrsintirr-se trn mijloc cle inrobilizare fizicd (legdturi la m6ini, extrem de rar
situa[ie poate fi ltccesu]r ca exautinatonrl sd fie mai activ, mai energic ca cle
imobiliziur:a pe targd). Este mai in[elept sd se menlind leglturile pAnd dupd
otricei. intrebdrile trebr-rie repetate cle rnai n.rulte ori qi intrucAt conversafia
atclnlini:,tr.irrea nredicalici gi a oblinerii datelor de istoric al bolii qi personal.
Iducezegte, intlcbiilile se cer a fi foarte specifice, tintite in legirturi ctr
Ne intcr,rsca:r[: acte anterioare de violenf*,'{iecvenla lor, in ce condi!ii, dacd
sin'rptotnele sau istot'icr.tl bolii. Potcn!ialr-rl suiciclar va li evalr-rat ctr toati
arr existirl cli:;trugeri de bunLrri sau de persoane, clacd sunt implicate alcoolul
atcn!ia, ltttnillrl iu lrtocl obligaloliu intrebirri in legiitLuir cu iclei sau plarnrri cle
sitl (lr{)irrri. Coroborareq dintre istolicul relatat de faurilie, prieteni gi polilie
IB Victoria llultcir
_ _ ____!t!lnurl dc Scuriolotie I'silriltricir lC}

este esetifiirla. Clhiarl ciaci pacicntul cstc r:orrtenIiorrat intcrvitrl cu ur l',r,-'icnI poato vorbi tlc sin]ptorle psihice lipsitc rlc lcrlattrrir ctr
lbrnriifirrnile SNC. saLr
Violetrt satl clt poten(ial violclrt singtrrci nurrrai cu cel 1rrrti,, i11ci o
trLt se lace cu stat't:a sontatici gerreralii.
persoani (ofi1er cle polilie, garciiarr, irrfirnrier). Prezenfa mai rnultor 1,,'rsoarle Sinrptorn'l psihic reprezint:i.lr.tirrrc psihorogicd (pentrrr cd er n,
nLr
are un rol clemobilizator, cle dentonstralie de fbr'la din partea pers,,rrrlului cste (l()ar o tttlbtrrare a ftrllcliei respectire) ci este expresia
unei strr.i cle troala
asigurAncl pacientr"rl cd echipa n-reclicaki controleazh sitr-rafia. Ntr vor Ii 9i este corelat. in hrnctie cie afbc!iune. cu moclif icdri lulcf i.nale
sau
pdstrate in incdpere la inclemAna pacienttrlr.ri obiecte posibil contoud''r)t{r cunl st*rcturale a cli {'eritel or forn'r ati uni corti c.-s.bcort i cal e.
ar fi cani. pahare, vaze, sclunrieLe, scaune, el.c. lrlte nrisuri clc rrirlrrrantii Ilror:escle psihice aLr fbst sistenratizate in sr.op cridactic,
in 6nc:fie t1c
incltrd lasarea liberi a iegirii clin biroul uncle se firce el,aluarea lt,.rllnr ca gracl'l cle conrplexitate c, care reflectd realitatea in :
,

pacientul sd poatd iegi nestingherit clin incdpere, dacir cloregte. lcleal rrr lrebui Procesc cognitil'e, cre cunoagtere crirecta
5i incrirecli : se'zafiile.
ca incdperea sd" aibir doud ugi (r-rna pe care sd poatd iegi evaluatonrl). lo1q11l 6" pcrcep{i ile, aten!ia, menroria. giindirea, linrba-itrl
;i inraeinaf ia.
aclresare r,a fi jos, calm, ne an'renin!.ltor chiar dacd pacienlul l,r , rr eoZi, Ilrncese afecti'e gi trebuinfe, care stabiresc raportur
srrbiectiv i.tre
ameninla. irfsLrltd. Este ertrem de irnportant ca atitudinea pacienttrlui .,.i rru lle individ gi realitatea obriectivd.
Itratd ca ceva personal gi si ntr se rdspuncld provocirilor. Pe un ton.f,, ,;1'p111-1
voin!a gi nctivitatea' ca procese pri' care se rea,zdazd, acliunile
intrcbdri legate de nevoi specifice ale pacienlilor. Poate fi intrebli ,laci a cleliberate, in c.nrbrr'itatL- c. scoprlrire stabilite i, mocr congtient.
mancat sau dacd a dormit drlpd care i se oJerri medicafie sedativd rresl,tcitica. Procesele psihice nu sunt identice ra toli oa'erii gi in loate etapere de
Alegerea medicaliei este in func!ie de diagnosticul presupus, cl', istoria rlez'oltare ale acestora. Degi procesele psihice c'nosc
o astf'er cre impir!ire. in
medicald a pacien!ilor. Ia se va adn-rinistra oral, sublingual, irrr siru i.n." realitate activitatea psihicd este incliVizibila. ea
manifesldndu-se intr-un tot
IVlen(inerea stdrii de agitagie gi a pericolultri pentru sine qi pentru allii irrrpune ttr.ritar, in raport cu func(iire cre sinteza (tenrperament, caracter, inferect,
izolarea sau imobilizarea pacientului Ei tratamentul specific, pcrsor r;r I itate).

Exantinarea statusului nlental de;i este separat menlionatd irr iolria de

observafie de istoria c'lezvoltirii pacienlului precum gi de aceea a afi:i:tiunilor
psihice gi sornatice lrecute qi curente, se efectueazd in acelagi timp r:rr ele in
cadrul interviului psihiatric. Interaclitrnea cu pacientul va t'r iclenf ia
sirnptomele psihice reprezentAncl sentne gi sinrptome de pertrrr bare a
ftrncliilor psihice. Aceastd clelimitare a semnelor irnboln[r,irii nttrrtale pe
funclii psihice, are la bazi critetii psihologice, utilizate in psitriatrir: r,rri nlult
in scop didactic, cleoarece nu existir sinrptome psihice care s[ sc rrr;rnifeste
nttmai in cadrul unei funcf ii lisiut<lu-lc llcalterate pe celelalte, a$a ( nu se
'ru
 F
lJ
t\l
20 Victoliir IJrrr-1ca i:r
.,1

_
Ivlzr nrr{ clc !e4!t1ly1gic !';!t1i1t!9a _21_

lr scrrr,lrtii. l; ir:cpfiii ilLrstreazir lcgirlrrra dintre scnzorialitate qi cunoagtere. I)egi

I

ccrpilrrl iirc :i!ir)zil!ii tlc Ia rta;;tele, nutnai cltrpir virsta cle 3 luni se poatc vorbi
tle consl i I tr i i.:a pet'ceirfiei.

irr r,,ocl couvenf ioual psihopatolcrgia senzorialitafii poate fi imp.irfitd

1. StrMtOt,OGIA SE,NZATI trt 9l PIiItCEP-f I lil ltl :

- rrr, r,lil'iciiri cantitatirre (liipereslezia, hipocstezia)

Scnz:r{ia este ur1 act psihic elelreutar cle realizale a inraginii siusLrlare r,,,,, li flcirri cali tative (i I trzi ile, Iial trcirraf ii le, agnoziile)
It unor insugiri ale obiectelor gi lenonrenelor ltrn.rii iuconittriitoale.

Senza!ia se produce in unrlr ac!iurrii otrier.:telor gi fetionrenelot luurii

L I. 7-u I lt tt r, t r i tu rtl ilut i ve ul e s e nzoriul il i { i i
nrirteriale asupra organelor de sinr1. I)rin internreditrl analizatcllilor extero-.
I li1r,:rcstczia este I'bnomerrrrl de scriclerc a pragului senzorial ce .lre
intero- gi ploprioceptivi excitafia se tliinsfcrrnrl iu sc-nzafie. in ntonrcntul in
tiri:pt corr:;,r,;irrta cregtelea ar:tritdlii senz.oriarle. Ur este trAita ca o irnpresie cle
care ajtrnge la nivelrrl scoar'lci cerebrale- clcvenincl clenrent cle conqtiin{d a
r:"rr:;tert-r ir irrtcnsill!ii'scnzaf iilor qi pcrccpf iilor la excitan!i care pini atunci,
suhiccttrltri.
su[.rlirnin;rli r)r.l criul pc:rcepufi. I'crsoana resl-rectivi suportd greu zgomotele,
Senzafia ca [bnne cle rel-lectare a lunrii. are rlouii parlii:ularitrrli :

lrrnrina, tr'. 1,i,la[iile, atinge rile culanate.

- . rellrezirttir intotcleatrtra reilectarea frrl plirtt ideativ a ['roprie tlitilor
I Ii1r,'re stczia ^se inlAlncgtc iir ;
seperrate ale obiectclor gi l-enornene lor corrcrete;
- tl, l,irttrl trnor^a['ec{iuni psihice plinrarc curn ar fi episodul clcpresiv
- este instnrrnent c1e reflectare nenriilocita a lLrmii nratcliale. intre- ea
rrurjor, tr.rl l,r rr iiri anxioase, etc.
qi realitatea obie-ctivl existAncl doar sisternr-rl analizator asupra
- strl rr irsolicitare psihicir,
cf,rLria se aclioneazd clirect.

Percepfia este proceslrl senzorial de realizare a realitirlii obicctuale in - lroirlir ]laseclorv

irnagini de ansarublu. printr-o variata inrbinare a analizei cu sinteza. - slriii llrodrornale ale bolilor infeclo-contagioase

Pelceplia realizeaz-d nLr uunrai iuragineir ilnsambhllui insu;irilor, ci gi a Ililrr,i'stezia e-stc fenonrenul (lc ridicale a pragului senzorial ce are

raporturilor spa!io-tenrpolale. [,a nu poate fi conceputi ciec6t ca tlrept conr;i'r:in{it scidelea acuitalii senzoriirle. Se intilneqte in :

des{igurirndu-se in anumite limite spa!iale gi intr-un anumit ir.rterval cle timp. - st lrr.,olt enie
Pe de alta parte, trebuie relevat rolul subiectivitafii insului in reflectarea - rL:llr r tlelLea tncntalir
realitlrlii (luncf ie cle trcbtrin!e, iutcrcse, experien!a, clinan.rica raportLrrilor sale - [rrl],rrrili factice
cu aurbian[tr). Ca urrnare, acclLria;i obicct, in ntontente clifbrite gi in contlitii - trrll,rrlili rlc cciuversie
difcr ite ii pLrtenr relcva instry-iri clilerite. NiarcAncl saltLrl calitativ firtir de * [rrll,rrirri cognitivc
 N4anual clc Semitltqgiglllllt-r11,'cd _ 23
_- _, \zlictoria llultca
conclilii (clin cauza clistanfei, lurninozitiigii, intervaluhri lung de
L 2. 7' t t I b u rfi r i I e cu I i t ut it,e u Ie s tt n qtt t. i o I i /iit i i
tintp de la rrltirna re;veclere, silr.r llLlr qi sirnplu a asenr;'rndrii). Spre
lltrzia estc perceperea intr-o lnanierir falsd, a ulror stinrrrli :rc'nz-oriali
deosebire de confuzia de persoani care este corectatd rapid, falsa
reali. lja este intotcleattlra gelterattl cle lrn excitant real (pacit.r,rrrl luAncl,
recunoagtere nu este corectati. Ea se intdlnegte in episoclul
inlclpret6rrcl ceva care existd clrept altceva).
maniacal, in tulburhri cognitive.
sr-rnl. cnnoscule aga
nurnitele ,,ilwz.ii fizicllogice" optico I,,,r)r)retrice
(bd1ul irrttoclus in apd parc lr6nt, douir linii paralele intretiiate cle,,,rltd li1ie,
- lluzia sosiilor. Sosiile suitt persoane ca.re se aseamdn[ intr-c'l

par curbe), sai-r iluziilc cle greutate, cle volurn. in aceste siluafii, l,,,rsoanele
misrrrd atit cle rnare, inc6t nu pot fi cleosebite. Pacienfii cu astfel
cle iluzii considerd cd persoane cunoscnte (pirinli, soful, solia) au
corecteazd Ll$or eroarea spre deosebire cle ilLrziile patologice (.;r,..nlr sgnt
corectate, paci entul consiclerAnd u-le vericl i ce.
fost substituite cu alte porso&oe, cu chip asernindtor, in scoplrri
ostilc lor. Iiste un sirrrptonr intilnit irr schizolrenie.
I)trpi. nrotlalitdgile senzoriale i' care zrpar, ilLrziile patologict. l.'t fi :
- iluzii exteroceptive (vizuale, enrclitir.e, gustative, olthcti',r:. tactile trluziile nuditive constiln in impresia cd clif'erite sunete sau zgomote sunt

satr haptic) ntai apropiate. mai putentice sau dimpotrivd rnai inclepErtate, mai estompate.
- ilu'zii inteloceptive sau visceralc; ;\lteor-i, diferite sunete sau zgomote reale (bdtdile ceasornicultri, scAr{iitul
- iluzii proprioceptivc, motorii (kinestezice). tugii. zgonrotul apei de la robinet) sunt perceputc cle pacient sub forma unor

Ilrrziile vizuale sunt cele nrai fl'ecvente. Cele nraicles; inlilrrite s.,rr : cuvinte injurioase, strig5te de deznidejde, etc. Iluziile auditive apar in
schizoll'enie, tulbnrarea clelirant[, etc.
- Metamorlbpsia ce constii in irnpresia c1e defbnlare a ,rlrir'ctelor ,qi
a sperfir"rlui 1)erccput. iitiziile gustative Ei oifacfive se cleoscbesc gr.eu irrtrc ele daioriiir
- Macruglsia ce corrst[ irr imprcsia cd obiectcle strnt rnai rrrrrr.i. irrrtrdirii embriok:gice a celor doi analizatori gi a vecinatdlii lor. Ele constar"r

- Microllsia ce constd in irnplesia cd obiectele sunt ntai rrrici. in pcrcepcrca eronatd a gnstului sau rrirosului nornral al clileritelor alimente,
- llisrneg^lopsia ce constd in i'r;rresia cir obiectelc srrrrr ,lungitc, sLrbstan{e. Ile intAlnesc de asernenea in schizofi'enie, tr.rlburarea delirantir,
ldrgite, rdsucitc pe digorralir. cleJ,resia rnajo16.

- Parcidolia constd in irnpresia pacientultri cd desenele 1lr' |g covor', lluziile inferoceptive sau viscerale constau in perceperea eronatd a
auurrrite pete d€ pe plalon, perc(i, norii cle pe cel-, ctc surit lrnimalc liinc{iondrii llnor organe gi aparate. Se int6lnesc in tulbnrarea hipoconclriacd,
inllicogitoare, fiin{e fantastice. Pareiclolia are un nrzll('rr ciiracter 1.trl bnrarea delirantd, schizofrenie.
anxiogen gi este l}ecvent intilnitir in deliriurn tremcns.
lluziile tle rnodificare a schenrei corporale constan in perceperea
- Ii'al:ielc recunol;teri sunl ilLrzii vizuale ce corrslarr irr i,l.'rrlilicirrc-a
eronatit a lirrmei, nrdrimii, greutdlii gi pozi{iei proprirrlui colp. Ille se pot
gregitir a cliverselor persoaue. Simptomr.rl trebtrie rl,',,.rerbit clc
exprirna sttb lontta senzafiei cle nririre, saLr cle nricqorare, a dinrensirrnilor rsi
conlirzia cle pelsoaud, posibili ;i irr aria nonrralitirlii rrr rrnrrurite
 I
;e
I
j
24 Vicloria fJrrrlez't
\:t Itryll !"-!9ggol gg,i e,!lq! t,1.4 ,/\
!i'

greutir!ii corpului, satr clc niorlificart: in seirsul urfifilii anuruitor piir!i ali:
t .'ir:nt ,, Irerccpute " pe citile scnzoriale nomale gi prin modalitzi!ile
corpultri : nasului, grrrii, srrrril,rr', etc. C)ricc parte anatorrricd poatc li irttplicatir.
obign r r r t, ( atlicri sunt exteroceltti ve, interoccptive, proprioceptive).
,z\stfel cie iluzii pot apare in :
.t l'acienJii sunt convinqi cle realitalea lor.
- lulburarea cli smorfi cir corporald;
I tup[ moclalitilile senzoriale in eare se manifestd pot fi :
- tulburarea delirantd cle tip somatic;
- t rteroceptive (vizuale, auclitive, gustative, olfactive, tactile)
- tulburdri psihotice incllse de strbstanle psihoactive;
- schizolr'.'nie. I' ltr'roceplive (viscer ale)
. ploprioceptive (rnotorii)
[Ialucinafia este o perleplie falsi, apiirutd in absenla rrnui stimul senzorial
rezrl. Itrrlrrcinaliile psiliosenzoriale sunt analizate clinic dupd urmdrtorii

Pacientul ,,percepe" ceva ce nu existi in rei-rlitate. paranlcll i : clurat[, intensitate, claritate, complexitate, rezonanfd afectivd.

Asemdndtor iluz-iilor se descrir"r qi aSa nnmitele halucina!ii Ii rr lucina{iile zrutlitiye se situeazd pe prirntrl loc ca frecvenf d la aclult,

,,fiziologice", fird semnificalie patologici, care ilpar gi la subiccfi norruali, irr tulbLrLrriiie nrentale prinrare, spre deosebire cle copil, uncle mai frecvente
cnm ar fi: i
sttnt halrrt inafiile vizttale. Ele pot fi analizate sub raportul caracteristicilor lor
- halucinaliile hipnagogice care apar inaintea instalirii sonrnului ;
tlupi ;:,alirnretrii rnai sus mentionali astlel :

- halucinafiile hiprraponrpicc carc apalla trez,ireadin sonrn ;

- hah"rcinaJiile provoctrte prin sugcstie individualir sau in masd. orlilrneascd sau sd clesfdgoare vreo activitate (situalie in care sunt
'foate aceste tririli halucinatorii sr,rnt cle scurtd dnrati, sr,tr.rt provocate tlq'r:;r;t.iS€ ca fiincl proeminente), sau cpisodici
sau stimulate de stdlile liipnotice fiziologice gi reprezintd cle obicei, ac!itrni iirr,rnsitatea poate fi r,ariabild, uneori abia perceptibild, antrendnd
petrecute in cursul zilei, pe care persoanele respective le corecteazd in nrocl irtituilini de ascr"rlttrre, alteori atit de puten-rica incat obligd pacientul
critic ;;i cu r.rpr.rrinfd. sir r.i mlsuli c1e aphrare (capitoneazd carnera, etc.)
Sc mai tlescrirr cle asenr"rrea ca avAnd un caraclcr fiziol,rgic la copii Ei cliuitatetr poatc fi foarte bunir, pacientrrl percepAncl cuvinte, fraze pe
uneori la adult imaginile eidetice. Acestea reprezintd reproiectitri in cxterior cirr,: lc infelege, alteori iit"rclc voci pe care 1u le inlelege (verbigeralie
ale imaginilor,urlor obiecte, fiinfe, strdns legate dc tririri afcctive intense ;i lrrr lr rcinatorie)
aprc'rpiate cle prezent ca desligurare in tinrp. Ilidetisrnul este facultatea pe care
cr)rirl)lcxitatea poate varia de la :
o poseclli unii subiecfi cle a putea revedea, reproiectind in exterior rrn obiect, o
., halucinafii auditive elcnrentare (fbncme) pelrepute ca lbqnete,
fbtograf'rc, carrc le-a fost cxirusi nunrzri cAteva clipe.
litrturi etc
tlalrrcin:rIiile psihoscnzorialo (propriuzise) corespunrl integlal
' hlrltrcirrtrIii atrtlitivc cornune ( plgii rrltri ortr, scartAiltrl rrnei tr9i,
clcf rnitiei, aviutl urrnatorclc curactelisiici :
etc)
26 _YryQryLlll!tq4 A4ql!gl4q lgqiqtperLllrlllti: g3_ 2l

o haltrcinafii auditive conrplexe c6nd pac-ienttrl perr '1',r ,.r,oci" clispozilia clepresivd va f i pe alte teme clecAt cele menlionate lnai
pe care le atrde uni sau bilateral lius. Ifach dispozilia pacienttrlui este rnaniacald, cpnf intrttrl

)' , rezotraLrla af'ectivd dif-erd: halucinatiile auditive sLrnt uneori llrvorabilc halucinaliilor congruente cr"r clispozilia va implica teme specific
(incura-fAncl, sfXtuincl, inclen-rnAncl), clar cle cele rnai nrLrlle ori sunt Inaniacale: supraestimal'ea valorii, puterii, bog5liei, cunogtinlelor, '
cltt;;mlnoase, inituiincl bolnawrl, arrrcnin!0ndr-r-1 clirect q'rtr ;rl,'r ;iv. lalenlelor, iclentitdlii sau a unei leghturi speciale cu Dumnezeu satt
Flalucinatiile nlrtlitive coment:rtive constau in una sarr rrrli multe cu o persoand fairnoas[. Conlinutul halucina!iilor incongntente cu
voci care se atlreseazd direct bolnavului, conrentinclrr-i corrr1,,,r llrnrenttrl, clispoziiia euloricd. maniacald va fi pe alte tenle decAt celt:
gAndtrrile, sau voci car-e converseazh intre ele clespre pacierrl lrle sunt lr'lcrtl ionir{e n]iri Srrs.

caracteristice in primul rAnd schizofreniei, degi pot sI aparl qi in iil{,'tr.rlburirri FI:rlucina{iilc yizuale snnt cele rnai collune halucinar!ii in tulbtrrdrile
psilrotice .
nrentale ciatorate unei condilii meclicale generale sau celor indtrse de o
Ilalucina{iile auditive irnperittive consttu in voci care in,l,'rrnrnd sau substanfa l;sihoactiv5. L]le sunt percep{ii vizuale ale nnor fiinle, obiecte sau i

poruncesc pacier-rtului sd laci anumite acliuni, unele cn curact('r ,'.itrcm cle irnergini irrexistente in acel moment in realitate. }'taltrcinafiile vizuale pot li
periculos (ctrnr ar ll sd se olnoare san s.I onloare pe altcineva)" liipt cc le situate intr-un singur plan satr in relief, pot fi mono- sau policromatice. EIe
conlbrd caracterul cle mare urgen!d psil-riatric6. pt-it li caracterizate sub urm[toarele aspecte:
Halucinaliile auclitive verbale se intdlnesc in :

- schizolrenie a obicctelor rc:ale (htrlucina!ii macroscopice sau gulliveriene), satl mai

- tulburarea schizoafectivl nri ci, iiilit.sc rilt-: (nrici-r;scopicc, l il ipLrtane).
- tttlburarea psihoticii acuti
- tulburS.ri cognitive (cleliriun-r, dernenfd)
estompati.
- epilepsie temporal6
- tLrlburdrile de clispozilie crr simptorne psiholice. Itell ilor nurnai
o elementare (fbsfene), perceptlte ca pttncte lnminoase, scdr.rtei,
la aceastd entitate clinicir, halucinafiile auclitive surrl rl,'sclise ca
linii;
fiirrd dupd cottfinLrtul lor, congrtrante sult itrcttrtt r rtcnte cu
dispozilia clepresivd sall maniacald. I)acd dispozilia l,rrt:icnlului
o complexe sub formX cle obiecte, fiinle (halucinafii ligurate),
sau ca figuri gi obiecte clifonne (l'antasmoscopii);
este depresivd confintrtul halucinil{iilor congmente ctr tlispozi!ia
va irlrplica tcnre spccilic clepresive: cle inaclecvarc p,'' ;,rn:rlti. de o scetrice care la rAnclul lor pot fl statice (panoramice) sau irt

vinoviiIie, cle lroal[, rrroarle, perleapsd [rine ylyglllrrlri. nlinar, rrii;rlrle (cirrcrnutogrlfi ec)

nihilisnt (negalic). (lonfirrtrtul halucinaliilor irrcorrlrrrcntc cu

 ao Victoria Ilurlea
i\,Iarnral g]9,,!eqi ol o gt. l'ptifq t.i"d 29

rozonanla alectivir este cle obicci intensd indifbrenl clc con!inuttrl

I ,'.r Jnenlionat, unii pacienli sunt convin;;i cd gurar lor, corpul, le ernand
haltrcinafiilor vizunle. 'I'onalitatca afbctivi poato li poz-itivzi ca la
tun nlitr,:; .rttrenr cle rlezagreabil, pc care ei ?nqigi nu-l percep, doar ceilalii il
lirrr-rittlrii cle opiu sau inloxicafia crr n.rcscalirrd. Ir4ai fiecvcnt.
sinrt. At, :,1 sittlptotrr nu este o haiucinalie olfactivd ci este o iclee cleliranth.
tonalitatea alectivZr a halucinatiilor vizuale este ncgatil'd ca in
I l;rlrrcinafiile gustative sunt pi ele extrem cle Iiecyente in tulburdrile
delirium indus de alcool (delirium lremens), uncle percepf iile
ntentale tlirtorate unor condilii rnedicale generale constdncl in perceperea unor
halucir-ratolii irnbracd ur1 aspcct terifiant, zoopsic, lniu'cat anxiogen
gnsturi (l!)()lie[]ite, ciudate, metalice, nepldcute.
pentru pacient cll inducerea unui conrportanleut auto- sau
heteroagresi v. llrrlucinafiile tactile (haptice) constau in perceperea ltnor senzafii
IIaltrcina!iile vizuale pot apilrea in unndtoarele afi:c!iuni: diverse l)r sall sub tegumente. Astl-el pacienlii pot avea senzalie cle arsurd,
- in tulbLrrdri cognitive (clelir.ir-rrn, demenfd) infepittrrii. cttretrfi electr:ici, etc. in cazul halucinafiei tactile simptomul este
- in schizofrenie salr in tulburarea schizoat-ectivi pot invariabil iisociat cu o interpretare cielirantd care o clistinge cle durerea
sa apard un
ernrrnrit tip dc halucinatii vizuale dcnumite liah-rcinafii uutoscopicc somatolir,irrir in care nu existd nici o interprelare clelirantd. Ex. nn pacient

san deutoscopice ce realiz,eaz6. imaginea clLrbli prin care subiectul acuzd, itrk:ltituri pe' tot corpul, pe car€ le consiclerd ca frind provocate cle
igi percepe vizual propriul corF, sall ultele organe proiectate iu diavol. Alteori iralucinafia tactild inrbracd aspectul unor mipcdri de repta{ie

afnra sa, realizAncl prezenfa contirtr-ri a unei clublrrri iclentice, sau lurnii:irlLtri sub legumente, insolita cle interpretarea delirantd a existenlei

inl'rr"rmusef ate sau ur6fite. unor insr"t:l,.r sau parazili ce merg pe sub piele. Acest tip cle halucinalie cste

- in aiecfir-rni neurologice (leziuni ale lobLrlui occipital etc) observatii irr delirir.rm tremens sau intoxicalia cu cocain6.

- irr erfectiuni <lftalntologice (retinitit, catarerctra, glauconr, nevritij Il;rlrrcin;afiile interoceptive (viscerale) implicd. perceperea senzaf ici

retrobulbard) de sc;liirirl,.ii'c a pozi{iei urior orgalle, a obstrudrii sau perfordrii lor, a

Ilalucinafiile oll'active apreciate ca fiir-rd nrai coumne tulburdrilor dispariliei l()l', saLr de existenld a unor fiinfe in corp, etc. Foarte frecvent
mentale datoratd unei concliiii nreclicale generale, snnt clestul cle frecvente qi aceste htrlrrr:inafii sunt localizate in slbra genitald gi sturt trdite ca senzalii cle

in tulburdrile mentale primale (schizofienie sau alte tulburiri psihotice), clegi orgasln, -r ii,l. Se intihiesc in :

pacientul ntt le relateazd. liunt percepute ca nrirosnri neplicute, chimice, o sciri rol}enie qi alte tulbur-dr-i psihofice
cadaverice, Sar"r rnai rar pldcute . llle pot sd aparii in :
c trrlIrularea clepresivd majord cu simptome psihotice.
o crizele uncinate din epilepsie
Il;rlrrcinlltiile propriocepfive (kineslezice) sunt percepute ca
" leziLuti sau tumori alc lobLrlui tcrnporal, ce intcrcseazzi
in-rpresii rl,. rrrigcare sau cle cleplasare a Lrrlor seginente cle corp sau a corpului
rlci alcs line'ncclalLrl
it.t irttlegirrr.,. lJe obicei €lpar cu calacter cle cxogenitate, ele fiincl cle fapt
" sclrizollcnie gi altc tr-rlburirri psihcitice
p:jeuclo-ltit I r r, : irrati i. Sc irr tAl ncsc in sch izolr-eri ie.
 t
t
t
j_q,____ Victoria Llurtea
Merrrrral cle Selry]pgfq Psi h ia t ricd 3l
Fseutloh:tlucinafiile (halucinatii psihice) prezinrri rrnidroarele
ciiror prezerifd o siurt prin aceea cd adesea aclioneazr'i clupd cum le cere
caracteristici: accastd entitale strr]irrel.
' 1. Nu sunt percel)ute pe cdile senzoriale obignuite, ci cl,r se petrcc in Pscud.halucina{iile ruotorii sa' kinestezice se exprirnd clinic prin
ntinte, in cap, in interionrl corpLrlui. in consecinla ele nr.r s,. r.onlirncld in perceJlel'ca exectrtirrii trnot' miqciri irrpuse. Aclesea aceste miqciri au
un
totalitate crl reprezcntareit ir-naginilor unor obiecte gi f-crrornenc rcalc, caracter inraginar, pacientul av,incl doar convingcrea cd le executd, fdrr ca ele
collltlne. Pacier-rlii vorbesc despre voci speciale pe care le arr,.l in interiorul sir se produc[ in realitate. Fle se mai pot rlanifesta ca pseocluhalucinafii
captlltti, itr minte gi ntr irr urechi, veclenii stranii sau despre inlilf i5;iri psihice. rirotorii gr;rfice (cand pacientul are convingerea cd scrie sub o i'fluenfd
2. Pacienlii sunt convinqi cle realitatea lor sau altf'el spu,, l,acientul nu striirrd) san verbale (are impresia cd vorbegte sub o irfluenJd exterioari).
le recunoagte semnificalia patologicd. Acele halucinafii a cdror sen-rnificafie palologici este recunoscsll cle
3. Au un caracter cle exogenitat<:, de impus clin afarii. l':r, ii:ntii afinni bolnav sunt cutrosctrte sub numele cle lralucinoze. Pacientul este congtient cle
cd cle sunt fEcute saLl provocate de cineva. Ele apar alf,tLrri ,li'clelirul de taptr.rl cd halucinaf iile nu sunt reale. Ele pot sa apard in :

influenfa. o nzul prelungit de alcool

Pseudohalucina{iile auditive se rnanifestd sub formd rlr i'oci pe carc ., uzrrl cie halucinogene
pncientul .le percepe in interiorul capului gi care sunt expliciilc,l,'cl ca fiirrcl r cleprivarea senztrriald (cecitate, surclitate)
,,auzite cu urechile mirtfii", satr iqi aucle propriile g0nduri cu \,/(r(](r tirrc in cap . epilepsia lobului temporal.
siru gindirri cirre rrrr-i apar[in ci srrrrt lransnrise prin intenrit:,lirrl srrgcstici.
,5*riittificar(in psiLopirtologicd a iraiucinafiilor. .Halucinafiile sunt
telepatiei, hipnozei, undclor, racliaf iilor cosrnicc, etc.
c:onsiclerate sirnptome psihotice, ca gi ideile clelirante, vorbirea marcat
Pseudohalucina{iile vizuale apar ca irnagini izolrrl,'sznl scelle
cl ezorgan izatr sau cornportamentul marc at elezor ga,izat sau catatonic.
ltattttratttice pe care pacierrfii Ie ,,vicl crr ochii interiori, crr ochii rrrirrf ii" gi care
Sirnptonrele psihotice relevd o cleteriorare severd in aprecierea
sunt procluse din alirrd cle citreva.
realitdtii, astfel inc6t persoana respectivd evalueazd irlcorect realitatea
I)seuclohalucinafiile tactile apar sub fbrma unor senzirtii (electrizare
extenr[, in ciuda eviclen]elor cle contrariu. Ilaltrcina]iile senmificr exisr.enfa
a sr"rpra{bfei intreguh"ri corp, iracliere etc) provocate 4" 1s 1li::llrnfa. Adesea
unei lulburhri psihotice. in conformitate cu DSI\4-IV, tulbLrrdrile psihotice
?n
localizate in sl'era genitalfi realizeazd senzafia de orgasm, ,1,. viol cle ia
care pot fi intAlnite halttcinafii sunt reprezentate cle : schizofrenie, tslbnrarea
distarrf a.
schizonfectivd, tttllrttrarea schizofieniformd sau psihoticl acutd, tulburarea
llseudohalucinatiile intcroceptive se leagd clc imprcsirr ,lc ,,lipsa cle psihoticl scttrtd satt tranzitorie, tulbr-rrarca psihotich clatoriLtd unei conclilii
Iibertate interioarti", de ,,plclsesiune interioard". Pacienf ii trjii, 'rc sl-l)zaliir trieclicale geilerale, tulbularea psihoticd inclusd cle o strbstanja psihoactiyi,
corlrorerlir cd surlt posedafi de aninrale, ile spirite pitnrnse in rlif 'rilc organe, a ttnelo tulburirri de dispozilie, unele tulbr,rrirri cognitivc (dclirium,
clemenlir).
 Y

i
ir

,\') Viotolia llLrrtcn iyl!,4',,1 4 q! stu leejq l!!1!1t4ge__ -) -)

I Ialtrcilra!iilc reprczititi*r surse de conrllortanlent agresir, (auto- qi sirlboltriil,,r' grafice (litele sarr cilt'e), a inragirrilor cle ansanrbhr cu a-iutorul
hetcroagresiv) ce irttptln intcn'cltf ia lclzrpeLriicii rJc trrgenfi. l:le constituie nu analtzl!.,,,,1tri r,'izual, clegi vcclerea estr: intactd ;;i congtierr!a claril. Se
nunrai o trrgeufS,psiliiatrici, ci q;i o rrrgenjd nrc<lir:alA in general. irrtilncyt, iLr lt-'zir-rni alc lobulr-ri occipital, mai alcs sting. Se poate manifesta
uneori, pacienlii clezvoltir o concl-ritri clisimtrlatorie, refuzild sA cub untrlll,)arelc forrne :

corrrtnice prczctrta qi cclrrlinutr-rl triririlor halucinaLorii. iu aceste concli[ii este 'i prosopagnozia (agnozia fizionomiilor) ir"r carc pacientnl nlr
cscrrlial cle rccttt.tosctrt elctuentclc de cotrtportaurerrl lralrrcinator cr-rm ar fi : recuuoa$tc persoane {i-rarte cnnoscrrte (proprii copii, so}lrl /
solia) saLr chiar pc sine in oglind[.
,,1)leacri, lasa-rtri in pacc" clc.
t, ag4nozia crrlorilor consti"r in tultlurarea recunoagterii culorilor,
irrsoliti de aninczia ntrmelr-ri accstora-
ca qi cflncl ar volbi. Siesizarea unor astlci cie nrigcdri la o pcrsoand
detapnti{ cle realitate, susl-ricioasir sau osl.ild ner.notivat, la o persoanh a
la litere, cifie sau senrne aritmetice. Se clescriu astf'el :
c[rei minricl pLrlin mobild exprirnd r.niinie, trisl.e!e, auxietate sau la o
ltcrsozu'td ctt manilcstiri enrcl!ionale ncnrotivale (z-irnbcte lrizare, o alexia ce constd in imposibilitatea inlelegerii limbajr.rlui
lrtrhotc de tds ttecontagios), supiercazir posibila existerrf i ii ulior scris

clcrrrcn{e lralrrcirrirtorii slrtr tlcliraritc. o agrafin consti in imposibilitatea scrierii cuvinlelor

o tlislexiir constd in a primelor cuvinte

inlclegerea doar
sr.rspicioryi, cet'ceteazii aiimcnteic, pun fanriiia sli le gtrsic tnrri intAi suu
dintr-o frazd scrisf,, cu inrl'rosibilitatea de a continua
refirzd s5 rnEinlince.
lectura

jrisuri r alexia cilrelor constd in irnposibilitatea cle a recunoa$te

iua cle apil'zu'c sau cle at:rc.
cifiele
Agnozia constd in iniitrilitatea rle a recunoapte gi interpreta
sernnificafia senzaliilor. Ea este o lulburare a pcrccp!iei printr-urr def'ect de
o acalculi:r consti in nerccunoa$terea senrnelor aritnretice.

irrtegr"are gnozicd, clartoriti unor leziuni la nivelul centrului cle irrtegr;rre, cleqi ;: agnozia spaf iali consld in imposihilitatea aprecierii
pacientul este conqtient Ei func{iile serrzoriirle elementare sultt pistrate. distanlelor, a localizdrii obiectelor qi a comparlrii nidr'irnilor qi
Agnozia apare in ttrlburit'ile cognitive (ciemcnta). lorrnelor. O variantii a agnoziei spa{iale este paralizia spatiald
I)upd tnoclalitdtilc senzoliale in care apar se clesct.iu : a privirii, carc constir in inrposibilitatea pacientrlhri de a-gi
Agnozia viz.u:tl:i (cecitatca psihic[) ce constd in ir-rabilitalca cle a oricntri privilea voluntar, in timp ct; rnigcarea spontan5. a

rectliloa$tc pi iltl.rtllreta scnrttil'icaf ia obiecte lor, persoatrclor, crilorilcu', ' globilol c-rculali cste nonuuli.
 f
t H
'ii

*j4 Victoria Iltrrlea 'l

1i \!ltt d cle S ern i olog!_"_!$ tfq!' "! 35

Agnozilt auditivi (surclitatca p.silrici) constit in incaplrr:itatea rle a I

iclenliflca sttnetc, zgonrote sau ctrvinte. Se intliine;;te in leziuni I'il,rteralo ale

lobul,rri tenrporal. I
Agnozia tactilS constd in imposibilitatea cle a rectul()ircl(' obiectele
prin explorare tactild. Se intilneqte in leziLrni arle lobului parietal.
2. STIMT(_}LOGIA GANDIIdII I
Agnoziile schemei corporale pot apirea slrb forma:
Glinclirea r"'ste c<.rnsiclcrati un proces central al vieJii psihice, care in
rlesliiqtrrarea su procede:a:zi prin a;a r-rumitele ,,operalii ale gflndirii", curlr
ntltltor seginente siltr ale corpultri in intregirne
suttt:
1. Analizir (opelalia cle separare ntentald a obiectului sau

fenornenului in pirr{ile cornponente);

2. Sintcza (operafia optrsd analizei, dc reunirc rnelrtali intr-ur.r

ans;amblu unitar, 4 insuqirilor esenliale qi particr-rlare ale obiectelor

gi f'enomenelor lunrii inconjurf,toarc);

3. (lonrJraritfia (otrreraf ia prin care se clisting asemdnirile gi

clcosebirile dir.rtr"e obiectele gi fenornenele analizate). Cornparalia
std la baza operafiilor c1e analizd gi sintezi.
4. Abstractizarera (operalia care constd in abstragerea

(clcsprinclerea)- unei anumite laturi sau insugiri a obiectLrlui sau

li:rronrcnLrltri, in {irnp ce in monrentul respectiv se ignorl, se face

alrsl lirclic elc celclll Lc)l

5. {-'oncrctizarca (opera!ia inversi, care concepe obiectul sau

in toatir varictatea lrdsdtrrrilor sale);

1-crromcntrl

6. (lrncr:rlizarca (operalia nrentali clc riclicare cle la reflectarea unui

obiect sau {i:uoinen la o cirtegorie de obiecte sau fenomene, pe

baza nnor elerlente comune gi esenfiale). Gerreralizarea se poate
e fi:ctrra la rlive,rsr.: rrivelc de generralitatc.
,!iepzu ar:ea iitlit rlc trarr5antii a opcra{iilor glindirii este nrai nrult
tliclacticd, itttnrcAt in practicii ele se clesthSr:ar-r in interclepenclcn[i qi urreori
 F

t
]-q_ _ Vic{oria llur-tcrr !i

IV anual cle Siemiol ogi e I's i liiah'icir 37

dcslBJari pe baza confiuntarii irtrc ceea cc €ste cunoscut est€ i ri ceea ce

o.u, -,,,,,,,,"a, asen,anare. in acesr caz expresia veftatl rccurye ta rre
nolr,necunoscut(iu'brnalia).Operali;leeendirii,indesf$umrealorideativa,;
lungi,o({,ltle, tanoliuni concrete side obicei incdrcate afectiv.
, ""
scvesc de cuvdnt, care are un rol cogDitiv (de achizilie ti a .
depozitare .,,,Uu.O.,lo
gAndirii au fost sche'atizate didactic ln felul uflndto.:
infbluatici), precum $i un rot reglator (de vehiculare a iufornaliei). Lcgat5 i ;- ganalirii
rLrlbur5ri rcfedtoare la fomra I

insohbil de cuvaut (dar IErh a se ictcntifica cu acesta), noliunea este ), rulburiri rcl€ritoarc la collinurul gAndirii
collctptrrl care cristali,/ea7a insfl)irilc comune $i esen!irtc rte ob'cctclor fi I.rthunji retsiLoarc ts e\prcsis verbal6 a g6ndirii (ate limbajutui):
feno$enelor.No[iLnlilesintrcunitefujudccnfi,carestabilescEponuldid.c
noliwi. l,a rej1dul lor rnai multeiudecal alcdtuiesc un rstionarncnt. 2.1.
.htburilrile ateJorrltei gnn.titii
in activitaica de sandire, u rol irnpo(aut il au asocialiile, care tulbrnlt fotfi renerale sau specifice.
repr€zinh de tant lcgdlrri ter)rpordrc nrrre notiunile 9i irleite in pernrhneura
deslitffare 2.1.1. Tuli,urnrile gc erale ln forma ssu procesele gendirii i

Mecanismele formirii asociajiilor pot fi : (;a,,(lircs ilogicn: €ste o gandire al cArei conlinut se carsctcrizeazd

L pnn contigtitate (^socierEa in plan ideativ lDtrc obiecte ptin cor! l,r?ii eromtc sau contradiclii interne Esle considemta pablogica
$j
atunci ( rtrl nu este canzrta de anurnite valori culturale sau de deficil
I , lcnomene coexisterte in sFliu,i timp),
intelectuul
2. ptii aserndnat e (Asocierea in plan ideariv iDtrc obiec{e oi (llt"!tire:! autislicn sau dereistn: consla ,dintr-o
fcnorrene aseminntoare),.
desprindere a

3. ptii conrrast
,u*t'':' n:::*.T*':'*ui', asociata cu preponderenla absolutd
(asocierea in pran ideariv intro ro!;uni
",, :'".'""':l:"
sau reialiva n vielii psihice interioarc". ,,I-umea autista" este pentru pacient
conlinut opus)'
de o rtr rlate strict indiv;dualn si cliferitn de a celorlalli oameni,
i 4. p'in cauzalik:te (cele mai complexe sunt asocierile pr;n
neconcoil t, L, r ta c r logica sau experien,a (BleuteD.
care se realiz€azi in plan ideativ legitum cauzale dinlre
{J,r,,,tirea maeid: descrise ca fiind normati la copii, esre o ganctire
fenomen $i ca zasa) iaracteri,,dt.r prin convingerea cronata ca propriilo ganaluri, cuvinte sau
Dup[ tipurjle dominante ale asocialiitor, modut de a gAndi al scliuni ru ltrrre.ea de a canza sau preveni aDumite €veniorente (consecin]€)
oamenilora fosi inpE{it in: specificc i)r u$a fel incAt sidesfiditegile ca zei qi efectului.
,
asoc;aliibr
Gindirc $socintiv-logicn caraclerizald prin pr€dominanla A!r.:rlc t{llburdri se ittalnesc in schizofrede, in xulburalea de
prin catlzalilale. Dxpresia verbald alege calea cea mai scude cilre lchl persorrlilrL\i de til schizotipal.
c:rprrrrrii.
 rt'
I
I
39

2.1,2. T'ulburirile sprcitice in lor"rna gf,rrtlirii - Inloxicatii cu coli:in6, alcool, tulun, subslanfe psihotone sau
Ar.r fost inritdrlite la rAnclul lol intr-o rnarrierir didacticir irr {rrllrrrlf i tle ps iliodislepf ice
ritm li, tulburlri cle coerentii. - Schizoll'enie, unde apare de obicei in caclrtrl sinclrornului de
autonratisnr mental, cAnd pacientul are convingerea delirantd cii

2.7.2.1. Tulhur:-rrile in ritrrtul gindirii acest fenomen estc provocat cle cineva.

l'ulbuldrile in ritnrul gdnclirii sunt reprezentate de : in practica psihiatric[, acceleratea ritnrulr,ri icleativ nr-r se irrtiilnelte rricioclatd
izolat ci asociali cu :
Accclerarea ritmului icleativ cc poartd clenumirea cle {rrlj'i rlr- idei.
o cre$tcrea fbrfei irnaginative
Aseicialiile se fac la intiir;rlare dtrpir rinrir, asonant?i, critcrii facilc rloc. linrp).
Pacienlii vorbesc mult, cle obicei cu voce tare, fiincl clificil sau inrlrosibil de
o cre$terca mohilitilii proscrice
intrerupt. l'recvent pers.)ana vorbc;tc l7rr:ri nici o stimulare socirlii;i poate
o cre;terea lbrtei mnezice

contintra sd vorbetrscd chiar claci n-o asctrltd ninreni, pind rdgtrgc;tc,.. chiar
o cre$terea tonusului al'ectiv
gi

in;oapti. Pa.cienttrl trece rapicl cle la un subiect la altul, facc rrclrumrlrate

o aocelgrarea debitului verbal (logoree)
'['crate acestea realizeazd accelerarea cvasiglob,ala a vie(ii psihicc, feirotnen
cligresiuni, jocuri de cnvinte, clin cauza clrora piercle adesea finrl l,lirrcipal al
ideilor. in forr-nele severe, asocia{iile pierd aproape total legirtrrrile clerrunrit tahipsi hie.
logice.
ajungAnclu-se la incoerenfa gAndirii. Fuga de idei este intAlnitd incedinirea ritmultri itleativ se tracltrce clirric printr-o exprinrarc in
in :

rilrtr Icnt, plirr risprrnsuli irrlirziate, r'()stile cle obicei cu () vocc cle intensitate
- tJpisoclulnrarriacal
sciizutd. Pentnr oblincrea rilspunsurilor estc necesar ca intrebarea sd fie
- 'I'ultrurirri cle clispozilie cu sirnptonre maniacale detclrrrirrate clc <r
repetatd sau pusd cu voce rnai tare. Ca ;i acceleretrea ritrnului ideativ,
corlclilie nredicald gener-ald si'ru incltrse cle o sr.rtrstanle"r psilro-activii
incetinirea ritmului ideativ nu se intAlncgte in practicir nicioclatd izolatir ci
- Sclrizolierrit-:
als()cialit ctt '
- Alte tr-rlbuldri psihotice s sclclcrca for{ci imaginative
- Ocazional in reactii acute clc stress. e sciclereaniohilitirfii prosexice
Mcntisruul este o alti. fcrnnb de accelerare a ritnruhri irlL:ativ. Se e sciderea f,ortei rnrrezice
caractertze',trzir prin depinarea ra]rida, incoelcibilir a reprezentirrilr,r si ideilor, o schderea tonusr,rlui afectiv
lrditii penibil clc pacient care riunine in poz.ilie cle spectator al prt,1'riilor iclei. o scirdelea clebitLrlui verbal (blactilalie) I

Se intAlncgte in : 'l ortte acestea rcalizt-'azt-r sciderca cvasiglolrirld a viclii psitiice, fcnonren
- Striri cle rnare tensirure nerl,oasii clcrrr rr rri t hrir.l iir:ii lric..
- Stirri clc obosealir accentuutl incrrtinirea ritntrrlLri icleativ se irrtljlnestc in :
 1

r
40 Vict,-rria lJrrrteh i,
I IvJanual cle Scnriologie-l'lt]r!,tltjg4__ _- 41- _

- Sthri cle eptrizarc {izici gi lrsihicir

granraticale (alLele clecit cele clatolatc Iipsei
' 'listorsiirni clt"-

- I'eliozr<lc clc convzrlcscerr(a"l a rrnor boli sotn;itice, irrfi:c! irtase

,,tlucalic satr intcligenlei recluse).
r\f,ec{ituri trculologice cu interesare extrapiramiilzrld ca boala 'l rrrtcrlul nu se airlicd atunci c6ncl tulburarea de limbaj se datoregte
Parl<itrsort, cpilcpsic (uncle blaclipsihia este cunoscutd sub lrlunele
tunei afirzrr lncocrcn{a icleo-verbali se itrtAlne;;te in :
cle v6scozitate psihicd)
- iit:hizoli'er.rie
- ljpisoclul clcpresiv ma.lor
-,'rltc tulburiiri psihotice:. tulbtrrarczr schizofieniforrr.r[ (sau
-l'ulbtrriu'i
- cle dispoz-i1ie cu siu4rtoure clcprcsive detelrninalc dc o
t r r I burar'ea psi htr ti cd ac rrti), tu I [rLu'aren schizoal'ectivd
concli!ie rnerliczrld generald sau incluse r,le o sutrstan!d psilroactivir
- lulburili psihotice cletemrinate de o condilie nredicald generald
- 'l trllrtrrirti t'ogrrilivc
i:;itu iuduse clr: o sr-rbstanfd psihoactivd.
- ScJrizoiii-'rric
Irrr r,. r'crrttl ideo-verbald este sernn cle schizofienie (clupir DSiv{-IV)
Iletardarea trrentald.
tlacl se irrr.,r'i:rzd cLr cel pulin unul din rrunitoarele sinrptome psihotice :
Fadingul nrental este u[ fernomeli care collst1 in accenlliarea
- I )clir satr halucinafii,
progresiv[ a icrriurii iclctrtivc piinir la oprirea flr-rxului icleatir'. Se iuiilncgte irr
- ('cnrportament flagrant dez.organizat sau catatonic.
sch izo lienie
l)r: irscttterea caracteristic scl-rizofieniei este faptul c6 incoercnfa icleo-
. llarajul itle:rtiv consli in oprirea l-rru:;cii a ritnrLrh-ri iclealiv lcntrLl
vr'r'lrirlli:
ciiteva secnncle, urinnte, expriuratd clinic prin oprirea brLrscii a cr.rL'srrlrri
-al);l\i pe lbnclul cle claritate a cunogtinfei, se insoleqte cle tocire,
vorbirii. Dupd perioarcla cle linigte, pacientul atilurl c[ nu-;i poatc anrinti c,: :.,..1.-...,...,:-^r:-,:
I llrt\lL! \ (t I { (t I i, L tl V.i
spu(rea sau intcr.rtiona si spllrrri" Se intdlneqte in sclrizofi'enie.
-l)r)ir{'- oscila dc /a un rnoment la altul, irrtre formrrl dri total incoeretrte
Anidea!ia sau clisparitia fltrxtrhri icleativ, degi r.lescrisa in oligofrcniilc
pinr'r la irlrsurrla rtricdrei tulbrrrdri asociative.
profunde gi clizele eirilcptice, nu es;te sigur[ c'lec6t in cotlele profuncle.
S:rl;r.;r de r:uyinle esle o fornrd extlemd a incoerenfei icleo-velbale
care consIii intr-un anrestec de cuvinte lipsit total clc inteligibilitate. Se
2.1 .2.2.Tu I bu rirri Ic irr r.'ocr-err Irr gii rr tl i ri i
irrtiil ncqttr i',,chizofrenie.
Incoeront;r ginclilii cste exprimatd printr--un linrbaj incomprehcnsi bil
\/trll,iga;1'sfia este rn alt aspect al incoerenfei ideo-verba.le care constl
(sau care nn este cle infeles) in cca mai nlale parte, clatoritd urn-rdtoarelor
itt rcpcrtari'rr slclcotipd a aceloraqi cnvinte, propozifii, fraze lipsile de inleles
posibilc cflr.lze :
('rct'bige lirr,: in limba latinir insearnn[ ri trdncirni).
s lipsa clc corrcxir-urc logicd intre cuvintc, pr ipozilii, I-rar.e ;
llt:l;rriu-rit asociatiilor se refi:ri la un curs al gAndirii in care ideile
6 Lt'I, exccsiv rle pro|tizif ii incornplete ;
sar rlc la trrr :;Ltbicc[ ln altrrl in mor] cotn;rlet fiiri lcgirturir. l)acientLrl poate si
" schinrbirri tlnrqte irr sr-rl-ricctr.rl clisctr!ie i; treacl larlr lrigicir ciintr-un caclru cle rcJbrintii iutr-altul, abarrdoneazd o iclee
 r
f
,12. Victoria I-!urtea N4 anLra I cie Senriologlie l)sihiatricti 43

perltrll alta, cirre are o lcgiiturd inclepirtatti, vagl, satt ltici tlna { tr irleca tle la 2,2.'J'rtlburirilc rekrilortre Ia cottlittrttul gfrtrdirii
care s-a poniit. Disctrrstrl are urt aspect clezlirurt. Cel rnai ail, .. ir are loc a
Siirriria continrrtului gindirii. Noliunea se rcler'5 la acea gAnclire
relaxare lenti, progresivii a asociafiilor, fdrh o rttptttri abttrplrr in ctrlsul
cale c1d pulind infblmaJie clin car,rzd cir este vagd, plirrd cle lepetilii sau fraze
vorbirii, astlel incAt vorbitorr.rl se inclepdrteazir dir-r ce in c, ,,',ti tnttlt cie
rrbsrrrcle. Se intAlnc;te in schizolrcuie.
subiectul sdu,gi di lur rispt"tns care nu mai are nici o legdturt'i, rr'in1r'ebarea
lr!ccir tlotttirnrnli cstc ircclr itlce cnre irrtr-urr arrrrrrriI r]romenI sc
pus6.
cleta;eazir de celelalte, inrpunAnclu-se ginclirii. Prin reversibilitatea ei, se

inscric irr intregilne ili s{era norm;rltrlrri.

Circumstanlialitatea (s ut t ginclire ct cli gre.s ivd) constiL i rr tr.-r.l trtattierd
Itleca obsesivir este acea iclee care asediazir glindirea qi se impunc
inclirectd cle exprimare caracte rizath printr-o sttprainchtclele 619 ,1, lalii irrutile
ii
conptiinlei, cleqi este in clezacorel cu aceasta. ])acienttrl recunoaqte caracterltl
gi plicticoasg remarci parantetice. Pacientul (lii rdspurlsupl tlr.rlrtliatc care palnzitar sau patoklgic, gi incearci sir ltrpte cu ea llentru a o inldtura clin
dureazd n)ai multe minLlte dacd nlr este intrerupt gi presat sri aiungd la r:frnrpul contrtiirrlei, l?ird a reuqi insd sd o ir-rvirrgi. Aceasti iclee este privitd ca
esenlial. Se distinge de relaxarea asocia!iilor prin ftrptr-rl cd cl, 1;rliile riirr.riirr
fiind trn proclrs al gdndirii proprii gi nu ca fiincl impusi din afar"f,.
str€rrs legate de icleea cle bazd, de let cate s-a ponrit. Obse:.iia se poate prezenta clinic sub ftrnna :

- Iclerilor otrscsive

Tangen{ialitate:r (sau rlsprtnsttl aliituri) se cataclt't tt.ea.z.d, prin - Arnintirilor ;i reprezentirilor obsesil,e
inrposibilitatea direcfionirii asociafiilor gdndirii intr'-uti si:op. Pacienttrl - Obsesiilor irnpulsive (pulsiunilorobsesive)
rdspuncle la o intrebare intr-o rnanieri nepotrivitd. Rispunstrl I'ottte avca o l.lrleilc obscsive pot inrbrica cliverse fbrrne cum ar fi :

legdturd indepirtat.l cu intrebarea, alteori este total alEitr"rri, rr,'rrr'littcl nici o , Arip{iilc obse sive care surrt filozofhri preh-rngite la nesldrqit,
legiturd cu intrebarea. 1'angenIialitatea se arplicir nutlai rirspunsttriltlt'la contraclictorii a:;upla unor probleme r.r'retafizice, fonnale, f6rd vreo
intrebiri gi nu discursuh,ri spontan. inrportanld rei:1ir pentrr-r pac ien1.

" I{rrnrinatiilo care se n"rar.rilestri prin irutoanaliza minu{ioasd a faptelor

prclprii pe care pacientul le recapituleazd adesea seara inainte cle
l{Ispunsul irelevant este tttr rtisptu'rs care nLl este it, :trnroltie ctl
culcare, juclecincltr-le sevcr clin punct c'le vedere etic.
intrebarea pus[ (paciet'rtttl pare sd ignore irttrebalea satt l]rrlo cir ntt a
u inrloir:lile obsesivc ce sllnt cerracterizate prin nesiguran{d referitoare
rccepIior rat-o).
la aclirrnile prc'prii. I)eqi dc'cele nrai multc ori igi amintegte cd zt
elcctult opcratirrrrca respcctivi, pacicntul se sirnte coustriins sd o
verillce ocliili sar,r ck: n"rai multe oli (mania vcrificiirilor').
 \zictoria [Jurtea Ivlutttltl!9_! cmiol o gi 9 lliiti:tqi91 45

o Itleilc obsesivo tle crntrrrst surrt reprezcrltale cle idei crr un colllilLtt allxict.rtcir. ;,i:opLll lor nrt eStC (le a llroctlrll pllicere (9i alte acfituii exoesive,

inacceptabil (ctrnr ar h idci inror-alc, cr.l contintrt injurios, nrirrcirtrrl, l,,rirlul, jocul cle qansir patologic pot 'avea caracter conlpulsiv,
fiird a
sexual,
re ligios) in prol'r-rrrdd discordanfh cn convingerile obiqnuite ale fi coprptrl:;it itclevdrate cleoarece persoalra iEi procurl pldcere din activitatea
ce nlt
pacientului. fespectivil) l,rin defini{ie, courpulsiile slurt colllpofiatliente excesive
2. Amintirilc qi re prezentril'ilc obscslve constau in : sr,rr-rt corclirt,.'i1 n.rocl realist cu ceea ce ar
trebui sdprevinii sau s[netltralizeze.

o Arnintit'i obsesive eriplinrate clinic prin persevcrarea pcrribili Cele mai li, cvente cornpulsii sunt: spilatttl rniinilor, ordonatul, atingerea,

veri[-rcat'eir. r,ittt acte lnslltale (precutn r-ugatul, num:irattll, repetarea

auttnlitor
a letnetr ot'i:irj i unor e veni mente ctr contin Lrt nepl ircut, .i enen t.

o ldeprezcnt:iri obscsiye (care uneori pot lua lorma unor literc, cttr ir,t'. 1'

proiec!ii eicletice, cu con!inut sexual, irnagiui pornoltrafice Pilir (rolnpulsie se mai inlelege ;i nevoia patologicii de a acliona in

reclrrente). eonllrrrrrilrrl,: cu un irnpuls, nevoie cdreia <lacd i se rezistdproduce anxietate.

3. Pulsiunile obsesive, cel mai aclesea cle contrast constau in ilnpulsul c.ltre ()lr,;,,,iile gi cornpulsiile se intdlnesc in tulbnrarea obsesiv-
acte lipsite de rafiune, inacce;rtal'rile lrenLu par:ierrfi cunl al'fi prrlsiunca de a collrpulsi\ "i. t )bsesiilq mai pot apdrea in :

rini sar"t a trcide un copil, de a spune o obscenitate ?n bisericl, ile a lovi sar.r - I lrisoeltrl depresiv major
iniuria o persoatti Lle care o resl.recttl foarte mult. Pt:ritru ci rccunosc aspectul - Iii:lrizofrenie
parazitar al acestor trriiri palologtice, pacien(ii arr callacitzrl!-a volLlltard cle a.se - ilt;iri c1e surnenaj
stirpiui i;i ca atirr:e pr.rlsiLtt'rea-obsqsit,d nu se trnnsfolmii in act, OpunAnclu-sc
Ir.lr:r';r l)rcvtlentir are urmdtoarele caracteristici :

obsesiei ir-nprrlsive, pzlcientul se incarci ernoliorral liincl cuprins cb teanrir. De

l. este neconcorclanti cu realitatea nefiind acceptald in mocl
obicei teanra cle a nrr corriite acttrl impulsiv sc menlinc atiita tirnp c6t ii
lzgal cle ceilalli membri ai grupului socio-culttual caruia
pacientul se alli in sittrarlia de a-l putca comite sprr; exemphi in cazul unei , apariinc Pacientul ;
persoerlle care ar(.) pulsiutrea cle a-gi rdni coirilrrl cu culitrrl, teanta de a nu
2. are lltt loc plevalent in psiltismul pacientultli ;
cottrite pulsitrnea este ntai tnare in plezenta copilulLri sau a ctrIitelor rnotiv
3. este concorclanta cLi sistenrul ideativ al insului, care nu-i
pentrtl care le ztsctutcle satr relirzS sii mai stea singur[ cu copilrrl. Pcrsoana
poate recttnoagte astlel caracterttl patologic ;
itrcearcZt sd strprittre sau sii neulralizer.e astlel dc 96nclitri, cle inrprrlsitrni prin
4. are spri-iiilul iclcilor acliacente (tenclinla la dezvoltare 5i
al te acgirrni (contltortarncnle).
irrglohare a evettitnctttclt)r iji l)ersoarrclol din jrrr' ;
Conrpulsiilt: stttrt ctinrpollanrcnte repetitivc e f'ectLrate ca risprurs la o

rlbscsie, exec:ttti.ttc cltrp;i anurrrils 1L'gtrli, uncclli exlrem dc elaboltrte, sau clc n 5. este sLls[inutd cu rnai prr!inf, f'ennitale decAt ideea delirantd.

ntarticrf, stcrctttiyrit rt:iilizirrtl aga nr.rrnitcle ritulrluri sau ccLcnruuiirlLrli. lllc strrrt lir; irrIilnegte. in tulbut'are:r hipocondriacit, tulbnrarcer clistnor['tci

ttlttrite sir ttcrttritlizeze cvcninrentrrl sau ia cor'poraI :i,,1 i r I Irurat ea clc personali ta tc pzirarlciicld.
sitrraf ternutir, ;ri sd reclucd
 1+o
Victoria IJrrrlea
il,,l'.'1 rly-9-ellLlqlitglJsullainca
\tqy|4gj q! {q! lrgte Ps hiarri cd
i 4l
Idcea delirant:-l consti in jucle.ciifi gi ra{ionanrente carc ,,.llcclii in
o Iclei clelirei.te r'ixte (in sensul cd pot fi intiil'ite ar6t pe fontl
ttlod eronat realitatea ?n citrcla er.iclerr(ei incontestabile cle contrar.iri i.Jtr esle
o eufbric, clit qi pe foncl depr.esiv)
iclee acceptatd i'r*od
uzual cle ceirarli membri ai grupr-rlrri sot.i.-c1111u1a1
kleile clelirante cale evolueazd obiqnrrit pe
cdt'tria ii ur foncl afuctiv euloric,
apartine pacientttl. Spre cleosebire cle eroarea cle juclc,.rrtir, iclees
expansiv :
cleliranti are rrrntdtoarele caracter:islici:
1. Ideile tlelirante rle granttoerre al ciror conlinut comportd
1- este o .i'clecat[ crorrati care stdpdnegte congtiirla pers.anei, gi-i
nn sirnt exagerat al propriei irnportanle, bogdfii, puteri,
rnoclifiod in sens patologic cornporlanrentul
ctinogtin!e sau iclentitdli (convingerca pacie ntuhri cii
2. cste ir'pen"trutritir la contraargume.te i. ci.da corrlrrrr.licliilor posedh averi, sau cI are puteri suprannturale sau cd este
evidcnte crt realitatea I)umnezeu).
3. este inconrpntibild cu existerifn atitr-rclinii critice, pacicrlrrl Iiind 2. rdeile rleli.ante de irrvenfie ce constau i'claborarea rnor
lipsit cle capacitatea de a-i sesiza esenla patologicd planuri sau incerciri cle realizare a unor clispozitive sau
Icleile clelirartte pot a\/ea un conlinnt yerosinril. sau din contra rri rrr.osinril, aparate de interes rnajor, ce preocupA in general pe
'
abstrrd, larrtastic. oamenii cle gtiinlii in perioada respectivl, convingerea
l)elirul sistematizat se pacienlului ch este p.sesorul
prin inlin!uir,';r icleilgr
caracterizeazd 'nei
clescoperiri sau invenfii
clclirante in jurul urlei anumite terne elaborate. bine contr-rrate. lll t.',,1,'in nrocl epocale.

rtztutl restric!ionat [a anumite arii bine delirnitate. Pacientrrl r:u clclir 3. Itleile delira.te de ce crnstau in co'vingerea
'erbrnri
sistcrnatizat are conqtiinla clard pi este lipsit pacientului de a fi elahorat un sistent filozofic sau politic.
cle halucinalii tle gbir:r'r. pltiipcl
trece prin viald relativ neperturbat in liurclionarea sa.
4. Ideile delirante de ffliafie ce constau in convingerea

Delirul nesisternatizat prin contrast se caracterizeazli 1',i1 iclei pacientului cle a fi clescenclent al unor tamilii renurnite sau
clelirante slab lcgate satt nclegate intre ele, instabile, variabile cii {,'rrraticef. mogtenitorLrl Llnor persoane cu situaf ie econoinicd gi

Pacienttrl cu clelir nesisternatizat lrecvent are o proastd func{ionar(, :i(,ciald sociald ir-ralta.
$i
se cornporld respor.rsiv la creclinfele cleliratte. 5. Ideile delira'te erotomane ce constiru in c.nvingerea
pacienlul'i ch este iubit cle catre o persozrni cle obicei c'
Ideile clelirante sttnt cleosebit cle variate sub aspectul corrtinutului
statut socio-crrltural su;lerior lui, qi cdreia ii atribuie
ten-ratic. S-a incercat o sisten.ratizare a lor in funcfie cle fondr-rl aflc.ti, pe cau.e
sentimente de clragoste fald de el, interpretincl in acest sens
evolrrcazii irr :

orice act sau nrarrilbstare inlinrpldtoare a aceste ia.

Iclei clelj rantc exqransive I

6. lrlilile rl*lir:r'te rnistice ce c.*stau i'convingerea

J clci clelirantc rlcpresivcr
p'cient'lrri cd este pr-rrtirt.rrrl trnci nrisi'ni, al rrn'i nresa.i
4ri Victolia llultea Maur.ral cle Serniologic l)sihiatricir 49

transceilenttrl in virtLttea cdrr-ria cl este rlrenit si inslarrr.eze Ex. Pacicntul are inrpresilr cri la radio, la 'l'V, se vorbcgte
pace;r irr ltrrne, si inrparti drcltlatea pe Pinrlirr{. dcspre el, sarr cd arrurnite pasrrie clintl-o car-te au o anrunilr'r
l

Icleile delirante cerre evolueazS cibignuit pe un fond afbct.iv depresiv
1. Ideile delirante de persecutie ce constau in convingerea
pacientului cd este trmrdrit, cd se comploleazd. inrpotriva
Iui, cd se urntdreqte cle{ imarea, cleposedarea lui de bunuri,
prejtrclicierea sa morald sau materiald.
seurnificalie pentlll el, de ex. aratd cii va rrtur-i.
5. Ideilc delirante de vinov:'i{ic. Pacienttrl se consiclerd
vinovat pentnl situafia grea in care se at1d, de nereuqita
copiilor', de nenorocilile prietenilor, se poatc consider-a ccl
mai mare plcltos clin lr-tme, vinovat cle intincnte catastrofe.

, 2. kleile' cleJiranie cle revendicare ce izvorirsc din Aceste iclei pot duce nu nurnai la suicid, ci gi la omuc,iclere,

convingerea pacientului ca a fbst victirna unei neclreptf,gi, situatic cunoscutii in psihopatologie sub clenurnirea clc
motiv pentrLl care iqi canalizeazd intreaga activittrte spre honricid altnrist.
recunoagterea clrepturilor h.ri. Ca atare intenteazi procesc, (r. ldeile delirante hiJrocondriace. Pacientul are convingerea
face sacrif-rcii econornice mai mari clecit clrepturile qi cd sr.rf'eri de o boali incurabili (cancer, SIDA).
i proprietalile pe care le revendicd. Uneori lupta lui este 1. Ideile delirante de neg:rfie (nihiliste), irnplicd tema
indreptati spre oblinerea unui benelicirr nroral ,,sti iasa nonexistentei parfiale sau lotale a persoal]ei respective, a
adcvdrul la lunrini", ,,si i sc far:d clreptatc". altora sau a intregii h-rmi. Pacientul neagd realitatea
-1. lcleile delir:rnte de gelozie ce ccurstau in convingerca firncfiilor vitaie, existenfa ullor organe, a unui proces
pacientrrlui cd partenenrl sexual este infidci. Ille sc traduc psihic. Spre exemplu nu mai n.)inancd pentrul cd organele
clinic prin suspectarea gesturilor, expresiei lllirlice, sale sunt atrofiate, au putrezit, sau afirmd cd nu rnai
intonaiie'i, atitudinii gi dispoz,ifiei at'ective ale partenerului, respiri.
pe care pacieuttrl ie intertrrreteazd clrept probe cle aclrrlter'. U. Icleile delirante sonratice, trl cdror confinut principal se
tJneori aceste iclei se cleosebesc greu cle gelozia fonclatir, ref'erii la func{ionarea propriuliri corp. Spre exemplu
situalie in care se fine sealna cle antplitudinea iclcilor, cle pacienta arc convingerea cd i-a pr-rtrezit creierul sau ci este
aspectul increclibil, ptrf in verosimil al actrzaf iilor, dcr graviclii cle;i se afld clemult la lnenopauzd. O idee clelirantd
concluita generald a persoar.rei in cauz5. somaticd poate fi cle asernenea o iclee clelirantd nihilistrl
4. Ideile clclirantc de rcla{ie sau de rcferintir ce constau irr clacd accentul este prrs pe nonexistenla corpului sau a Llllei

cotrviugerca pacientr-rltri cir cvclrinrentcle , obieciclc:, par'!i a corptrlrri.

conrl'ror.tanrerrtul oantcrrilor clin inrecliata aplol'rielc itu t, 9. ldeile dclirante de rrrinii, sj:lu slrircie, constau in
setttnilictrfic partictrlard ;;i neobi;nuitir crr ref-erire Ia sine. conviugcrea persoanei cii gi-a pierclut sarr iqi va pierde
-50 Victolia lJurl.cir
5t

tclatc sau aproaL)e toate posesiLrnile rnateri4lc (pacientul xenopatic, a gAnclutilor strauii, absurclitirliilor qi
cste ingrijorat cI nu poate pllti spitalizai'eir ,leSi este nousettsttrilo r, a joctrri lor si labice), :r rr torna tisnt u I senzitiv
asigurat cd ur: trebuie sd plziteascir, stru ci el ;ii lirrrrilia lui gi senzorial care se manifestir prin : irrragirii fEctrte,
vor ajtrnge sh cerq;eascti). nrirosr.tri ,,fhcuie", gr.lsturi ,,fdcLlte", senzaf ii tactile
10. Ideile delirante tle trnnslbrnlilre, cohstau in r''
'rrvingerea ,,{ticute" ;;i autolrratisrrrul nrolor. (liinestezic) in care se
pacientului cd a sulerit o rnetamollozd. Ftzic6,, prrrtialii sal incrrclleaz6: corn,ingert-a pacientulr-ri c6 scrie, vortregte, se
totald, sau cti a fost trarrsfonnat in animal. migci snb imperiLrl r"nei for.{e erterioare.
2. Itlcile clelirante bizare, sunt accle iclei al cdror conlinut este total
lcleile delirante ce pot fi inlfi.lnite atAt pe urr fbnd albctiv <lr'1r1g1;iy 661 irrrplatrzibil ;ri cle treir-rteles. Altf-el spus ele nu clerivS. clin experiente obignlrite
qi pe trn foncl afectiv culoric : cle viaid, (ex. [Jn pacient crecle cd cineva i-a inlocuit un annmit organ intern
l. tdeile delirantc de influen{ii sau de s6nfynl cxprint[ c:u un apar-?lt, fXrii sir lase rrici o cicatrice sau.Lrn semn cit de mic). Icleilc
convingerea pacientnlui c.le a se afla sub inr1,,.r'iLrl unei rlelirante de influen[5 srrnt consiclerate ;i ele a a\/ea un caracter bizar.
forle xeno1latice. Aceaslir forfi exterioarii, ii irrllrrcnleazii Icleile clclirante apar in :

gAndr.rrile, sentimentele, ac{iunile care sunt trdil,' , ;i ne{iir.rcl o schizofienie,

ale sale (proprii). Accastd for1 ir xenopali<:ii poate fi
o alte tulburdri psihotice prinrare (tulburarea schizoafectiv.l,
reprezentat[ de : cliavol, ocultism, srrgestie, lriprrnT;1, 11nq1.
ttrlbularea psiholicd acrrti. lrrlhurarea cleliranti; ;
, electronagl,gtice, radialii atomice, raze crisrlilt,. laser.

,Sinclromul avdnd ca elenrent prirrrordial,,scizi r rr rr.'11 g11111i"

r in tulbuldri psihotice cleternrinate cle o conclifie medicald
generald sau incluser cle o substan!d psihoactiv6
. qi faptrrl cd eul nu mai consiclerd ca liincl proprii o serie cle
;

lrdiri, este cunoscut in literattrra cle specialitzrte lrl' nunrele o in anurlite tr"rlburdri cognitive ;

, de aufornatism rnerrtal (Cleranrbarrlt). Sirrrlr ornul cle o ttrlburlri cle tlispozilie. in leg.lturir cu tulbnrarea cle clispozilie
atttomatism nlentul poate apare sub lop1114 : I)SM-IV fiJliz.eazd ternreni i de :

autornatismului ideoverbal (rnanilestat sulr lbrnra klcen tleliratrtii congmcntir crr tlispozifia, este acea idee al cdrei
lurttrlui gi intreruperii gAndr-rrilor, opririi sau clis;,;rritiei lor, continul este in intreginre conoorclant cu clispozilia, fie ea depresiv.l sau
sentimeutului, cle gliicire a g6ndurilor; cle riispiirrrlire a lor, ntaniacalti. l)aod dispozilia este clepresivd conlir-nrtul icleilor eielirante
.
. cle enutttare qi comeittare a lor, cle lircere satr'irr:;pirare a cilngrucnte I'a fi: cle vinor'5[ie, inaclecvnle personald, hipoccxrclriace,
gindtrrilor, ecoului gAnclirii qi lecttrrii,,1,'varrsirii rrihilistc, cle t'uittir, de pecleapsrl bine rneritatir. I)acd clispozilia esle niunicali
gAncltrrilor, a gliuclurilor care-gi rlsprrncl, a rrrc'ntisl.nul corrtirrrtttrl iclcilor clelilantc va fi : cle grarrcloirre in serrSr-rl pLrtcrii, valorii,
 Victoriir IlurteeL
url cle
N'{:ur !e4lqbg !q ll'tllitltjgq 53

bogir!iei, curro;rtin!elot', identitiilii sau a rrnei rcla(ii spcciiilc cu o rlivinitatc sau poate fi slabii, goptiti, ca in clcpresii, schizoil'enie. Alteori
cu o persoani"r marc;rnte'i. vocea poate fi rrranieristir ca irr tulbtrrdrile delirante.
trdeea clclirant:i inclrrrgrutrtrtir cu rlispozitiil, este acea iclee al cdrei Ravardzr.iul esle hiperactivitatca verbalir sirnpld sau
"
confinut nu este coucorclant cu clispozilia depresivir sau manicali. Aceste idei vorbdria nesus{inritd ferm lematic. Se intAlncgte in special
nr.r inclLrcl temele nrai sus menlionate constincl <le obicei in : iclei delirante la femeile cu o puterlicd notd cle extroversie, in isterie
l-izare, iclei delilaitte cle inflrtenld. lbnonrcnele cle automatism tnental, (perrtru a atrage atenfia), precurn gi in stdli de anxietate
senzorial saLt lltolot', ruai rar icleile clelirante de persecufie necoreiate direct cu iretrtrn a clisinrula sentiurenlul clc prol'undd insecurilate.
tenrele depresive stnr r-nanicale. o Logoreea este liiperactivitatea verbald accentuatd,
consecr"rtivd fugii cle iclei. Se int6lnegte in stirile manicale"
2.3. V'ttlburitrile e4tresici verbole Si gruJice ale gftndirii I riponrauricale, irrtoxicaf ii u;oare.
Au ltrst sistctnatizate in mocl rliclarcl.ic in : o l'Iipoactivitatea verbali sirnpli, se intAlnegte la persoane
L Dislogii care srtrtt tulburiri ale linrbajLrllri corrsecutive tiniide, clatoritd unei stdri de inhibilie.
; n'roclillcirilor cle foln.r[ qi r.:onf inut nle gAndirii.
" Siricia vorbirii este o vorbire cantitativ scizutd (replici
2. Dislazii (afazii) ce constau in intposibilitatea c1e a exprirrra modosilabice). Se intAlnegte in schizofienie, in depresie,

sau c1e a infelege cuvinte lc spllse sau sr:rise . elc'

3. Dislalii ce constitu in difictrltatea sau imposibililatca o Vorbirea nespontanl constd in absenla iniliativei proprii
pnrni-rrrfirrii unor sLurete, silabe, cuvinte. i1i vorlrile (1,,acieiiir,rl rirspLulc.le rnrinai claci esie ?-iitrebat).

hlrrliinrul constd in sca-rcJerea pinii la disparilie a aativitdtii verbale. in

clinicii sc irrtiilnesc umrdtoarele fonne :
2.3.1- Dislogiilc
Il{utisrnul al<inetic, sirecific unor afec{inui neurologice in care
Recrurosc o divjzare in : trrlbuldli in firrura activit[fii verbzrle, ;li
spre deosebire de mutismul legat de o boal6 psihicd
tu lb u r.irri i n co ri ! i n u t u I ac t iv i tdi i i ve ltr al e.
(cuacterizat prin absenla courunicdrii fEri abolirea
l'ulburirrilc in lorrna activititii yerrbalc constau in :
concornilentd a rnotlicitdli i), pacicntul este inert, reaclioneazi
" 'I'rrlburi,rrile in intensitatea, iniil{imea Ei timbrul greri gi tarciiv la stimuli psihosenzoriali, dar ii unldregte pe cei
' activitSlii vcrbalc. Astfcl, vocea pacicntului poate si fie clc
din -iur clAnd astfel irnpresia cA este prezent in mediu.
irrtcrrsitate ciescrrlir, cu torralitatc irraltl, dcclanratoirrc, fr'I rr tis rlr rr I a bsol rr t ?ntii lrri t in scliiz,oli'enia catatonici.
patctici-r, irr stililc clc excitalie 1;silron'rotolie, in episoclul
l\,lutisrrrul rcl:rtiv in care pacier.rtul coniruricd prin nriuricd,
uriutiiroal, irr rrrorrrentc cle catharsis alectiv. lrrvers, \,occar pantonrinticit sau in sclis. Se intdlncgte in tulbLrrdri psihotice.
 it4anual cle Semiologie Psihiatricd 55
:54 Victoritr_ilq{ea_, _ -_

I)isttcierea strmantici coust[ in detagarea cuvantului cie conlinutul

I\{rrtisnrrrl elcctir,, in care pacientLrl se adresr.jrzii nurnai
siitt set.nantic care sfirge,ste in pier.lclea legdturii dintre senrnificat qi
arrun'ritor persoane.
sernniflcant. Se itrtdlnegte in schizofrenie, clemen{e.
Mutacismul este un mutisr.n cleliberat care poate {i 'iritAlnit la
C-'ontlensarea senrantici constd in fuzionarea variatelor concepte
sinrtrlanli, sau la unele persoane norrnale, ca (, rrcfie de
intr-unul singur. Se intAlnegte in schizofrenie.
protest (in special la tineri), clar se mai poate irrrrllni in:
retarcldrile mentale, clemen!e qi tulbr"rriiri de persorr;rlitate, ca
2.3.2. Disl'aziile (afaziilc)
exprcsie a aceleiagi opc:zi[ii- Alaz.iu cle tip expresiv (rnotorie, nonfluenti, Broca) constd in
Musita{ia este voibirea in qoaptd, inteligibild, intdlnitd la 1,a..i.n," .,, imposibilitatea cle exprinrare a cuvintelor. Abilitatca cle a vorbi este in mocl
sclrizolierrie. grav afectatd. Vorbirea este laborioasl, incorectd, cn opinteli, ini{iatd cu
Stereotipin verb:rl:i constir in repetarea aceluiagi cuvent s:rrr aceleiagi rl i licLrl tate, dizarlricd.

propozilii. Se ir-rtAl negte in schizo l'reni e. l:la se evidenliazd prin urmdtoarele posibile aspecte :

flcolalia cotrslii irr repetarea cuvintelor auzite. L!e irrl;ilrregte in - pacientul nu poate pronunla spontan nici lrn crr,'6.nt, sau

schi zofrenie, oligofrenie, clemen!e. numai c6teva crrvinte, in propozilii scurte {hrii subiect, fErd predicat (afazia

'fulburirrile in continutul limbajului si ntacticS.).

sunt reprezentate cle ;
- pacientLrl este parafazic, adic6 lblosegte un cuvAnt in locul
o S:iriciir confinutulrri vorbirii este o vor:bire adecvati in r::rrrtilate, dirr
alluia, cu care se aseamlnd fonetic. De exemplu spune foc in loc de joc.
care aduce pufin6 intbrmalie, cu {iaze vagi" stereolipe. Se irrti)111gg1. it
- pacientril pronunld cuvinte care nu existii neologisme.
schizofrenie.
Jztrg<>nttfur,ia constd in crrvinte firi sens repetate cu variate intonafii.
Neologisrnrrl consti ir.r inventarea rrnor cuvinte noi. Ele 1.r'l li create
- pacientul se intoxic[ prin cuvAnt (rispunde la o intrebare prin
ca expresie a necesitlgii cle conrunicare (cAncl poartd clcrrrrrrrirea cle
cuvAntul potrivit, iar la intrebdrile urmirtoare rdspuncle cu acelagi cuvdut).
neologisme active), sau p<tt apdrea in mocl autornat pti', procesul
- pacientul nu poate denr-rmi un obiect ardtat (afazia nominald
contamindrii sau ftiziondrii firir sd aibd o anumitir semnilj,.irtie, fiincl
setu anomia sau afazia amnesticd sau folosegte perifiaze pentnr a denumi
cleuumite in acest caz neologisme pasive. Se int6lnesc in sclrizofi'enie.
obiectul aldtat).
Glosolalia este un limba.i care abuncld in neologisme, plorrrrntate cu
- pacienlul nu poate sctie cn st6nger sau scrie litere izolate pe
accent striin qi aspect incontprehensibil. T'ermenul este grrr1o5q11[ s11g ufllr: l)tt lc Pi-rl11.' lcga infr-trn crrvAttl.
dcnumirea de ,,vorbitul in linrbi". Se intAlnegte in st.lrizofi'errie.
Alirzia tlc tiJr rcccptir' (scrrzorialii, Ilrrcn(d, lVernicke) constd in
'lulhurarea nu este consicleratd patologic6 atunci cAr-rcl cstc ;rs,,ciatd crr
inrposibilitatea cle a inlelcge cuvintele s1rr.rse. lla se caracterizeaz[ prin
practici ale religiei penlicostale.
.5{ Vicloria Ilurtea
Vi,rqttr! !q ligf i9l9Ec !'s,i!I!t1tr!9u 51

fbrclerea abilitdlii <Je a infelege scnsul cuvintelor; vorbirea este flLrenli qi

* llallrisrnrJ L:lortic carac[et'izirl Jrrin vortrireter rcpetati. Poate
slontani clar lipsitd cle coerenlir gi cle sens.
intcrcs;,r o silalri cie obicci de ler iirccptrtul turtri cttvlint stttt
Ea se eviclen!iazi. astlcl :
propozilii. llx. rrra, nril-nrlnrit.
o celem pacienttllui stl execute orcline simple; sd inchiclf, ochii, sa n l]albisrnrl tonic ca-iactcrizat prinh-o lezisteufi puternicd la
deschiclir gura, sd scoatd liruba etc. qi obscrviini cd nu le poate unei silabe sau cttvAtrt, clr.rpd care cttvitttsle se
1)ronunlLrrca
cxccuta. revarsd brusc, tttrnultos. Ex. M m tn malna.
o sc pot cla ordine tlai complexe (dLrcefi alirtdtorul clrept ltr llrechea in lrractic6 intilnegfe {bnna ntixtit, tonico-clonicd.
\
" se
stirngl, etc.).
o lracientul se intoxicE prin ordin (executd corect prir-nr-rl or.clin, 2.-3.4.'d'rrlirrrrirrile linrlra.iului scris
pentrr-r ca mai apoi sd-l rg:pete inciifbrent de ceea ce i se cere)
'l trlbLrlilirile; linrbajului soris rrnlleazi'l in patologie tulburdrilc
. linrba.f Lrlrri oral. Dislogiilor le corespun(l tLrltruririle psihografice, ce pot fi
se cere pacientrrltri si recunoascd rm obiect dintr-o mullinre.
sistenrrrLi, .rte a:tlt-l :
Afaziile se intilncsc in : leziuni neLrrologico ale enrislerului nrajor
i

irso[ind herniplegia dreaptd (AVCr, tumori. lraumar.isrne cerebrale), clenien[e.

o Irrlhrrlhri irlc irctivila!ii grafice

o 'lulbtrrf,ri ale rnorftrlogie i graficc

Afazia mixti s:ru glob:rl:"r combin2i ele,nrente ale afaziei dc tip
expresiv ou oele alc afaziei de tip receptiv. * Ttrlburiri alc senranticii gralice
'l'rrlbrrrir i ile activiti!ii graficc

I iilrouctivifater;r gralic:i senririflcZr sciclerca act;vitIIii !'rzrl'ice ce

23.3. Dislaliile
Cele nrai frccvetrte dislalii sunl.: p{ri}te rr,. rlrr: pind ]a reftrzul de er scrie (r.regalivisnrtrl tr-raFrc). Se intAlnegte in
sclrizoli.rrric uncle cle nrr,rlte ori sc c()nstzilii cl tlisocicre intre nogativismul
Dislalia pcntru It (rot:rcisrn) constd in imposibilitatea de a obline
vcrbal ;i r;r:l gra[ic, in settsul ci pacicntrrl lolttzi si vorbeascd, dar acccpti sd
dbrarea r,6rfi.rlr"ri limbii atunci cincl se pronr-ur!d sunetul I{.
licrie.
Dislalia pentru suneter in:rlte (S, .1, Z) dcterinini sAsAiala sau
I liNle raclivitat€a gral'icri (g,r'albrec) este tcnclinfa patologicd 5i
s matisnrtrl clatoritii rrnci irnplantiri vicioase a din!i1or.
ii'ezislitrrlrr r1o a scrie, cousecinti a logoreei. Se intAlncqtc in episodr-rl
Dislalia nasalir (ri'ol:rlia) sau vo'bitul pe nas clatorit6 polipilor
ntarriaci rL
rusali, a palezei vllLrlui palatiti.
c J r';rfoulurria se uranifbstd prin preclilcclia, rrarrifustatd in exces pentrti
Ilalbisltrtrl (bAlbiiala) ztparr: atttnci ciuil la trrlbirrirrilc t1o articulale se
e>lprirrin.rr gi'alic[. Se clistinge cle trot'nral irritt cou!iur-rttrl gi cantitateu sa,
zuociazd Lonii satr clonii ale trttrscr.rlaturii lbnatolii sau rcspirlrtorii. Se clescrirr:
intlilrrirr,lrr rc in special in tulLrruirlilc clciirirrrto clolricc, itt care pacicntul igi
 _-{ L4arnral clc Scnriologie l'sihiatricii s9

exl)tlltir tlctaliat planrrrile cle t'<.:firt'nui, invcntie sau c()mpsrr rlpqlralrale

2.4. frtetode de investigure a g?ndirii
scrisori, ttcuz.aiii, pro festc, nrent ori i.
Ilste necesat'd. precizarea unor no{iuni :

Incocrenta gmficir consli in ctrvirrtc sar: ll.aze lipsir, <ls in!eles,

expresie a incoclcnlei icleo-vcrbalc. iie irtilnegtc in schizofl-eriic
Inteligenfa este capacitatea de a"inlelege, aminti, mobiliza qi integra
stereotipia grafici constt"r in repctarea unni cuvir.rt, prr,;,r,zilii, li.aze,
in nrod constmctiv cunogtinfele anterioare in situalii noi intlilnite.
in scris, precttnr qi in intercalarea lor in cursul expurrerii grali<.c. tJla cliu
firrmtrie cle stcrcnlipie graticd coustd in scrierea clr rnajtrscrrlr, a ficcirui Jddecata este abilitatca de a evalua in nocl corect o situa{ir: gi cle a
cuvint clintr-o finzi sarr a.IleodrLri cuvinI cle la inceput de rdncl.
ac{iona in mocl corespunzdtor in acea situafie. Juclecata criticd. este abilitzrtea

tle a evalua, clisceme qi alege intre variatele opliuni it-rtr-o,anrtntitd situaJie.

'l'rrlllurirrile rn orfol ogiei gralice Mdsurarea eficienlei intelectuale a lbst iniliatd cle Binet gi Simon, care
Scrisrrl cu litere cle dintensirtni rnari qi cu rdnclr.rli rr,r,..cnclerrle se au introclus conceptul de ,,vdrstd tnentali" (niveltrl mediu intelectual la o
intAlneqte in mernie, hiponlarrie, sti.ri cle excitalie psihicl. anumit[ v6rstd) qi de ,,vfrrsta cronologicd".
Scrisul cu litcre rnlrunte 5i cr-r rlinduri clesr:enclente sc irtiilne;te in Itaporhrl v6rstd mentald. / vArstd cronologicd inmullit cu 100

depresii. reprezintd coeficientul de inteligenld (QI).

Grifonajul este scrisr"rl c!"r aspect de rnAzgirleali irrtilnit in

schizofrenie, ol igofi'enii, clernen te. ltetardarct mentnlS consti intr-o ncdczvoltare cognitivd, ctr cl

Scrisul seisrnic cu litere incgnle, rAnclLrri slrpra]luse, rrl,rrrrclenla clr

ftrncfionare intelectualS gent:rald sub merlie (avAntl trn QI sub 70) ce este

gtrilirnele, majuscule, sublinieri, zrrabescrrri, scris cle tipar, sc irrlillegte in acompaniati de limitdli semnificative in firnc{ionarea aclaptativi iIr cel pufin

schizofrenie. doud din urm.ltoarele arii : comunicare (achizilionarea limbajului vorbit,

scris), autoingrijire, ingrijirea casei, abilitirli sociale intetpersonale, utilizarea
scristrl in oglindfi (de Ia clrcaptlr la stinga) cste clc ,:rclnelieA o
ex prcsie a tnar I icl'i)-r
tesurselor comunitare, autoclirec!ionarea, inclemAndli qcolare, cle muncir,
IIrrI tr i sch izo li.clr ic.
activitdfi recreative, slnittate gi sigLrranll. Pentrtr cliagnosticul cle retarclare
Scrisul in ghirl:rn<trii se intiihregte in schizoli-enie.
merrtald debutr"rl tulbLrririi trebuie sd apard inainte de 18 ani.
scrisul suprapus este o expresie a sinrbolisnrrrltri gf,'dirii
Dacd retarrlalea merrtali implicd rretlezvoltarea ltrrrcIiilor cognitivc,
schizofi'enicc.
cler.nenla reclamd ca cleficitele coguitive gi deteriorarea memoriei sii
'fulbur:irile senranticii grafice
reprezinte un decliu semnificativ {tr{[ dc nivelul anterior de filncfionare.
Ncografisr'clc srrrrr c'.asitlc'rrfc c.res1-lurrziiraafe lre.l.r:i,;rrrcl.r.. se
intrr-rcAt este lirarle <lificil cle a cletennina niveltrl anterior al furrc{iondrii lar
i n{itluesc in sclri zoli cnic.
copii foarte rnici, cliagnostictrl cle clernenJi nu se utiliz.eaz.l pAnd la 6 ani. in
60 Vir:toria Ilrrrteir Ivlauual cle Scnriologie l'sihiatrici 61

gcnrral cliirgnosticul cle tlentenlti pcntrrr indivizii sr-rb l8 alli este prrs rnulai ,,urirrciui,,r iricr picioare scurte", salr se puu intrebdri
pentrtt a stlrclia glindirca
clercii ttrlbur'tlrea ntl este caracleriz,atir in rrrorl satis[;-icitor de cliagnosticul dg c1uzald,,.l,: ce slracla e rnai inaltd la tnijloc", <le ce e interzis lirmatul la
retarulare nrenlirli. bclzindlii"- sttu se pr.rn itrtrebdri atrsurcle,,ce e lnai greu 1 Kg. cle fulgi sau I

in clinica psihiatricd, lnodul cuul se clesligoarl gdndirea, oper.ir[iile Kg cle ctrirr- /

sale plot Ii investigate prin inirebiri specifice.

Capacitatea de clcfinire a noliunilor este cercetata intleb6nd pacientql,
spre exelnpltt cc este rninrl, nringea, trenul sau no!iuni cu utr grad ntai ntare

cle abstractizare (insuli,'sperantir, clreptate). Pacientul cu retardare luentalii

uqoarl c16 r[spunsuli sinrple ca : ,,nrdrul e rog!1, mic, se nriurdncir", ncputAntl
cla o 'definiEie mai arbstractri. Cei cr-r jntelect de lirniti au clilicultili ?n clcfinirea
tern-nenilor mai abstracf i.

Cornpnra!ia este cercetatd cerAndu-se subiectului sd gliseascit

asenaindrile, qi deosebirile clintre cuph"u'i de r-rofiuni apropiat.e ; pitic-copil,

pros,t-riu, obicei-lcge. Debiltrl mental cotr-ipard pe baza aspectelor secunclare"

pe criteriul intrebr.ritrldrii, rndlintii, lorrnei, ,,nrirr-rl e rnic, rnirrgea c marc,

nrirrul e de mdncat, mingea e de.f ucat".
Studiul capacilifii cL: generalizare sf: facc tlAnrlu-sc serii dr: crrvinte
obiecte, fi'ucte, nretale, insecte, ntijloace cle transport, slrbicctului, cdrLria i se

cere sd gdseasc6 clenurnirca conrurrd a categclriei respective.

Stucliul capacitilii de clasificare sc fitce ddnd subiectrrlui obiccte,
cttvinte in care sllnt alnestecate mai multe cntegorii gi se cere scpararea lcu'in
grupe omogene clupir cliterii alese cie el. Debilul mental clasiflcii clup[ critclii
de curloare, formi, sau la ?ntAnrplare.
Stucliul caprcitdlii cle atrslractizare se face clin moclul de clefrnire a

no!in,nilor, din calctrlnl mental gi ra!ionantentnl rnatcmatic aplicat la

rezolvarea urror l)r()[]le r;rc.

Ctr utctotli clc aplccielc a capacitirlii cle juclecatir Ei ralionamerrt sc ceLe

strbiccttrlui sit explice seusul unor ploverbe cum iu"li : ,,i1 lr cLr callrl in nori",
o' Victoria llurtea
___I4,lryald9&ryq!9e_" ll'!'nq&5 _
63

It4itonrauia se irtAlneglc in tulburdrile de personalitate, in sirecial cea

Iislrionicri, debilitatea nrentald, etc.

Simrrlafia constd in f,ilsillcarea adevhrultri in privin{a stdrii de

sdnitate la o persoand sdndtoasd. Astfel pot fi simrrlate boli organice, in
3. SEM TOLOCITA TMAG|NATTBT
iipecial neurologice satr boli psihice. Simula{ia este lt:ltace in special la
Imtrginatia este prclcesul psihic cle prelucrare, tra,r:rlirrnrare $i pacienlii cu isterie sau cu debilitate rncutald.
sintetizare a reprezentdrilcx gi ideilor, in scopul fiuririi unor l!(,i ir-nagini gi
Metasinrula{ia constS. in p.rr"u"rurea in acuze pe care pacientul le-a
iclei. Imaginalia este un eiement esen!ial al gdndirii.
Sclderea imaginafiei se intilnegte in stdrile rle i,'clezvoltare
plezelttat atrterior, dar pe care nu le nrai prezintii, in scopul unor benehcii
secundare.
cognitivl (retaldarea merrtalit), qi cle asemenea in deteriorarea , r'gnitivi, in
e;rilepsie, stdrile depresivc, tulburdrile anxioase, stiri de inhibili,'. Suprasimula{ia presllpune o tulburare sornaticd sau psihicd
Cregterea forfei imaginative se intdlneqtc in stdri ,l': excila[it: preexisteutd pe care bolnavul o amplificd.
psihic5, intoxicalii ugoare, lripomanie, rnanie, schizofrenie, tulbrrriri delirante
Disimularea constir in ascurrderea unor sin-rpton-re psihice sau I

persistente.
sorlatice, ori a unei boli in scopul sustr:agerii de la tratament, obfinerii unui
Mitomania este o forntir cle exaltare imaginativil. !nrlifslsnl t1.
benel'iciu sau punerii in aplicare a unei idei delirante sau tendin{e suicidare.
confinutul tematic relatarea mitomand se caracterizeazd prin :
l)e urenfionat inallul potenfial disimulalor al pacienfilor cu preocupdri
c organizarea romanescir a tliiirii (tiincolu i, , rclartalca
srriciclare (in cazul depls5igi sau al schizoli'eniei). tii clisimuleazd starea
mitomanulu i, interlocr,rtorul sesizeazd ireal itatea r,'n {i nr.rtr,r lui);
lrsihicir penlru a evita internarea sau pentru a obline externarea.
o alibirrl existenf ial (ideile converg spre 5lrnrrgstirnareir,
idealizarea propriei persoane);
. suprasemnificarea (mitomanul trece de la sinrl,ll exagerare
pAnd la fabulalia cea mai arnpld, scopul princil,;rl llincl de a

atrage atenlia gi interesul celorlalli asupra sa);

condttita cle tearnd (tnitomanul consiclerd ch nu |rrirlrr rettliz.a

" o

legdturir inter-persor.rald clecdt prin internteclirrl lhhula{iei,

concontitent clezvolt[ o stare cle team[ cle a ntr-i li ,lescoperill
Ierbula(ia. Alunci cAucl se intlilnpld firge satr t',';r1e fhc€ o
tentativd clc sr-ricicl clemonstrativd ctr rloze sublctrrl,. t
 Victoria llurtea Ml t!*1 .!" !.q1 !9l9gi9-.q_qi h
!e !f i c t'i 65

- ,,1,isoclul clepresiv ma-ior, uncle are l<,rc o localizare a atenfiei selcctive

asupra ..r.,rrinrentelor nepldcute, ,,reirrobabile" tritite cle-a lrrngtrl existenfei, a

,,g'eqeli i,rr " licute.

{rrlbLrrarile delirante, unde aten!ia este focalizatd asupra temei
delirantc :1i orientatd asupra tuturor evenimentelor gi persoanelor irnplicate in
4. SBMIOLOGIA ATfiNJ-tnI sistemrrI rlr;lirant.

Atenfia este flrncfia psihicli prin care se realizeazir orientarea gi t r rl burdrile lripocondriace, cle somatizare, disrnorfi ce corporeile unde

concentrarea electivi a activitdlii psihice asupra unui grtrp limitat cle obicr;te, aten!ia e:,it: orientatd asupra stirii cle sdndtate a organismttltti, asupra
fenomene gi acliuni definite. Functia prosexicd este irrclispensabila intregirlui funclioriiirii sale, asupra f'enomenolc,giei sontatice pe oare aceste persoane o
proces de crinoagtere, irrtruc6t cle ea depinde at6t clarilatea percepfiilor, cAt gi dezvoltai ,rsLlpra nuui prcsupLrs defect fizic.
fixarea lclr in memorie. - iu tr.rlburdrile anxioase (atacul de panicd, fobii, stressltl

in mod clasic se disting patru corliponente gencrale ale ateniiei :

posttrarrnrrrtic, anxigtatea generalizatir) existd atdt o cregtere a vigilenlei cdt 9i

:vigilenfa o cregte:r.; ir atenliei selective asupra lbbiilor.

!lil,oprosexia, mult mai frecvent intdlnitd in tulburdrile psihice poate
-aten!ia selectivd
viz.a 1t)ir1,r componentcle atenliei satl n-rai mult a tlnora. Aproape
-atenlia distributivd
omniprc,r.r.rrtd este scdderezr atenliei sus!inute (voluntare sau de efofi).
-atenf ia susfinutd (vol untarl) llipopro:.:.,iia voluntard poate lt intAlnild in urmdtoarele afecfiuni:
'fulburdrile psihopatologice ale atenfiei, clenuurile disprosexii au fbst - I rrI btrrdrile cognitive (cleliri um, dernenf a, ttrl burarea amnesticd)
sistematizate mai mult strb aspect cantitativ in : - r. liucl[ril€ mentale
-hiperproscxii - .'1,isodr.tl clepresiv na-ior in care este relatatf, ltneori in prim planul
Jripoprosexii niergAncl pArrd la aprosexie. tairlotrlLri sirnptornatologic cle cdtre pacient gi observabild 1a probele
psihomctri,:e. Este un semn prcn'ronitoriu in depresiile scvere qi printre
Ele pot interesa toatc couiponcntele atenfiei, uneori intr-o corelalie
inversd.
ultimelc :,iniptonre care clispar complet in tinrptrl remisirurii epistldului
depresir',i,.rjor.
- ,,liisuclul manical unde existd o iticapacitate specificd cle a concentra
4. 1 . D isp r os e-r ii cs ttt it nl ive
atenf irr ciir,, este captatd de stinruli cxtcrni .irelevem{i, lbnotnen cttnoscttt sub

Iliperprosexia se rcferl in gctieral rnai nrult la cornponetrta scleclivir tlerrrrrrrir,, Jt tli,r!rt.tt'tihiIittttc.

- r,,'lrizofi'errie qi alte tulbuliri psilrotice
a ateu!iei ;i a starii cle vigilcnll. liapoatc Ii intdlnita in rrnrrirtoetrele afectiuni :
66 Victoria Ilrrrtea 6t
Mqrtla! cle Semiologtg,l"flb!{llpa _
- intoxicalia gi abstinen!a <le substanld psihoactivd
- hiperactivitatea cu cleficit cle atenfie. Aceasta este o ttrllrrniu'e care
clebttteazd inainte cle 4 ani qi persisti de multe ori qi in perioada ir,lrrlt6. Este
vorba de copii, aclolescen(i. adulli care nu pot sta liniqti{i inlr-rrrr loc, se

foiesc, nu pot a$tepta la rAncl, rhspund la intrebdri inainte cle a fi forr rrrrrlate, nu
5. SITMTOLOGIA MEMOITIIII
pot tertnina o activitate de mtirrd, ttec cle la o activitate netermirrirlii la alta,
Nlcrnoria este procesul psihic al orient?irii retl'ospective, realizat prin
par a nu asculta ce li se spune, piercl lucruri necesare, sunt irnpulsii,i
fi xare, col)ser\fale gi reactua.lizare (evocare).

4.2. Metode de investigore clinicd o utenliei I\4emoria constituie suportul forlei cognitive a individului, asigr"rr6nd

O mctodd frecvent utilizald. in clinica psihiatricd esi, rrretoda

ccintinuitatea qi consecven!a corrgtiinlei. Ea este aceea care conlerd
Kraepelin: pacientul este rugat sd spund in ordine inversii zilele s:iqrlirmAnii, stabilitatea personalitd[ii sale, caracterul unitar al insului. Aotul memor[rii
presrrpune o acfilrne cle participare activd a sr.rbiectului in cauz6. Acttrl la care
lunile amrlui, sau sd numere de la 100 inapoi din 3 in 3, din 7 ip l. ,,1,u clin 13
itt 13, probi ce tx'esupr-ulc o colicentlare $i o tnare stabilitate a atenlici.
subieotLrl nu a putut participa pe cleplin congtient, nu va putea fi evocat.
'l'Lrlburdrile de memorie se numesc dismnezii. Ele aLr fost sistematizerte iu :
Metoda Bourdon (proba barajului) constb in selectarea dintr rui text a
- <lisnrrrczii cantitative
anunritor litere.
- tlisnrnczii calitative.

5. i. D is mn ez.i iie cun i i i ttiive

l)ismneziile cantitative au fost implrfite la riindul lor in: hipomnezii

care pot merge pdni la amnezii qi hipermnezii.

Iliponrnczia sentnificd scdclerea cle cliferite gradc a forfe i

rnnezice. Se int6lnegte in :

- stdri cle surrr.ena.i

- retarddri mentale

- tul burijri neurocognitive ll$oare

- episodul depresiv major, etc.

,Arnnczia in se ns strict senrnil'icd pierderea totali a capacitnlii

lntrezic,;.
_q,q_ __ __** viq!-q{c Br,rrtea Mq!,ql{g .'1q_gtiqlqgit Jlsi hi at licd__
6r)

l,trAncl ca punct cle re li:rirrfii clebLrtul bolii, ea poatc fi sistematizati in :

tcrisirtncir trlbctivir nccesalii rcclirrii lor este t-rtai rnicir. in pltls, cu c61

- anrnezie anteroglaclii (cle fixare) evenirirurrt,,lc sunt nrai indepiirtate, cu clit au lbst mai liecvcnt evocate, astfbl

- amnezie retrogrzrcki (de cvocare) incdt evor.:i,r cir lor actuald a clevenit o repetare cvasimecanicd.

- amnezie antero-retrogracli. liil,,ri a dr:sclis legea ,,regresiuuii menroriei" ccllform cdrcia ttitarea se

Anrnezia anterogratl"-r se referd la evenimentele trdite clupd intincle :

debutul bolii. Ille se caracterizezd. ptin incapacitatea insului cle a recla ur.r
- clc la prezent spre trecut

eveniment trdit recent, ?n tirnp ce anrintirile fixatc anterior debutului bolii - de la complex lii sinrplr-r

fi incd reclate. Ele ntr se datoresc numai

rdrrrdn relativ bine conser\'ate qi pot - dr: la incclnstant la constant

unei insuficiente mobilizdri prose.<ice, ci perturb[rii intregii organizdri - dc la ueobignuit 1a autonratizat.

psihice (mernorarea presupune trn inalt nivel de organizare a vielii psihice). I Jilrrlea cle la contplex la sintplu este eviclentd in cazttl cttvintelor, care

Amrezia anterogradd se intAlnegte ?n : Surrt uittri,, progresiv ca gi cum ar respecta anttmite reguli gramaticale : la
- tulburarea amnesticd inceprrt ttrrrrrcle pro.prii, a;roi uutnele cottlLlne, acljectivele 9i la sfdrgit verbele.

- stadiul irrcipient al clenrenfelor La ittceirrrt tlilnirru[ gi clispar achiziliile cognitive, apoi are loc sdrdcirea viclii

- tnlburarea afectivd bipolard alective, ;r lorfei ei cle r.noclLtlare gi nuanlare gi la slhrgit dispare expresivitatea

- tulbrrlirlca psilrolica acuti:i, etc. rnitrrico-prrrrlontituicd. Astfel liniba-iul rafional esle tritat primtrl, apoi ceI

Amnezia retrogradi (de evocare) cste cca iu cale lulburarea etloliorrrrl tcxclantafii, iniurii), r-rltirnele care clispar in cazuri tleoscbit de

mcn-.orici se intinclc progresiv spre trecut, in sens retrogred, Cirraintca grtrve f iiii,t cxpresiile uriutico-pantomintice (in ordinea inversd constrtrc{iei).

clebutr-rh.ri bolii pAnd ir-r copilSrie .

Anrncziir rrr rIclo-rclLogracld sc irrtAlne;te in derncnfe.

Amnezi:r antero-rctro grad ri realizeazit o progrcsi v ilaic caie Arrrrrczi:l l:rcrrrrarir rcprezinti uitarea unei sec{iuni ternporale. Apare

privegte at6t evenimentele survenile clupii debutul bolii, cAt qi pe cele de in stiiri grirvr) cle morlificarc a lucidilirfii congtiinlei, cttm ar fi :

clinaintea debutului acesteia. Acest tip de amnezic se intdlnegte in clerlenle, -:rtirli conllzionale de cliferite etiologii
uncle slirbirea funcliei nrnezice se exercitd inilial qi ntri accentuat asupra - tl irr ilnatisnle cranio-cerebrale

evenimenlelor recente, in titnp ce, clr cAt ne ?nclepdrtdtn spre trecrrt, alnintirea - si.rri crepusculare epileptice

faptelor trdite este tot mai bine conservatir. Uitarea mai aocentuat.l a laptelor - [;,-'l iL; prolirncld.

mai recente poate fi explicatd prin rnai nrarea complexitate a amintirilor l)e obicci ru aceste cazuri este vclrba pu cle o Jlierclere a capacitdlii de
lecente, ca qi prin inczircdtura afcctivd a acestor arnintiri clatolitd cdreia irrrcgistrlrr. ci de intposibilitatea cle clescifi"are qi reproclucere conqtientf, a
tleculul apropiat este t-nai grcu ile uanipulat. Cu cAt evenimentclcr tlecutnlui evcuiurcr,l* t'r triiite,irr pclioacla de stare. Anrnezia lacr.tnard trebuic clcosebitd
si,rnt nrai inclepiitate, crr atAt sunt mai pulin angajale in prezcnt qi cu atlit cle stiri ilL rlr: itpsihio ((irrirarLrcl), clin tinrpul cri'zektr convulsive, zr stdrilor
 10 Victoria llultcir Manual cle Semiologie i)silriatric[ t1

colllatoase, narcozoi profutl(le, in carr: lxrcicn(ii n11 pot reprorlrr,- t pintic IVlentisrnul este o stare in care subiectul devine un veritabil spectator
petrtrtl cil nici lltl aLt inregistralt nimic, czrpacitaiea cle inregistrare llirr, t riIolith. la rlesffrqru'area incoercibild gi tunrrrltoasd a amintirilor sale. Se int6lnegte in
A.rnez.ia tarclir,d (voltar) e ste o arnnelzic lacu'ard c.r,." rl. se
stdri cle oboseali marcatd, cAncl este triit penibil, s;au in schizofrenie, sub
instaleazl imecliat, ci uttmai cltrpd o anuuritd perioaclii fcrrma nrentisrrului xenopatic descris de Chaslin, avlintl caracterul de impus
cle timp. Se irrt,iltre 5te irr
epilupsir:. dinafard.

Anrnezia clectil'i (tentatic:-r sau psihogenri) consti irr rrilarea Viziunea retrospectivi este fbrrna supremd de hipemrnezie in care
nnui anunrit con{inuf lcgat rle o star.c atcctiv negativd intensh. Arrrirrlilils 1r, persoana respectivd are inrlrresia cd iqi revecle gi retrdiepte in cAteva rnomente

acest caz au lbst birte flxate, clar renremorarei:r inlleaga via!ii. Apare in
lor volLrrrtar:i tlevirre
:

inlposibili. [ile pot li corr;;tientizatc prin evocare involuntarir .]jr1 prin -situa!ii de pericol cxistenlial intinent

nriiloace tle investigare psihologicd, fiind sr.rsccptibile: -nrarilc parroxisme arrxioase

cle a clispireir
'tl1td cu
schimbaretr irnpre.irrrdrilor care au proclus staretr al,ectiv neg.rrri ,.ii. Se -tulburarea cle stress posttraumatic6.

intdlnegte in tulbr.rrrilile c'lisociative gi ttrlburarea acr-rtd de strcss"

I fillerrnn ezil se car-actet.izeazd prin 5. 2 Dism n ezi il I e cal itative
ex :r geralca evocr r r i l, r r car.e
zrpar rrlultiple, trtrnLtltoase gi mai ales cu caracter ir.rvolgntar, irirl,.lrirrtlinrl
l)ismueziile c;rlitative se inrpart la rdndul Ior iu ;
strbiecttrl cle preocuphrile principale, inrpuse cle conjunctura
l)rc..rrlii. Se
'l'ulburliri ale sintczci rnrczicc irnerliate :
intAllrc;te in :
-criptornnez.ia
- 1 rrl bru'arca pararroi cli a per.sorrul i td1 i i,
-instriinarea anrintiri lor
- tul buriiri le cleli rantc,
-falsa recunoa;;tele I

-
unele relalclili rnentale, cu hiclrocefhlie, care berrellcirlri cle o
-iluz-ia cle nerecunoa$tgre
nrentoric pur nrecanicd,
-paramnezii cle reclLrpl icare (Pick).
- episoclttl clepresiv tna.|or, unclr cxisti o lriperrnnezie selectir rl irsupla
Tulllut'l*rri ale rcmernorhrii trccutului :

evern irncittel or lregative traii te cle-a I ungul ex istentci,

-confabulaf ii
- inloxicalia cu substante psiheclclice, -pseuclorcnriniscente
- slari lcbrile, -ecnrnezia
- llillCo14. -anecforia-
- llt lrei'sttltttc tttltrttltlt' legnle rlc rrrorrtulrle t'tt crrttliltrrI lrlt.t I inlcrrs C'riptonrnezia. Pacientul considcrd iu rnod iluzoriu ca fiincl ale lui
negaliv salr poz-itiv. anrrrrite evenirnenle, sau rnatcriale qtiinfitict-, ntrzicale, literare, pe care
12 Victoria Ilrrrtea
-- -Ilq,lilllx :seltiele-tls lll!!111{pq- -
7},
nr-tnrai le-a auzit, viizut, citit, nerccr.rnoscAntlu-le ca fiind strXine. Sc intiilne;te
si
-
relatcze clin tlcctrttrl seitt, itltr-un efbrt cle a respecta
in: cirrcl c.',i, :;tllicitat
orclitre,a, r,,rrologicd a evetrinretltelor.
-schizofrenie
-tr,rlburarea clel i rantl - t:,rrrflabulatii mnestice ?n care pacientul unrplc golLrrile mnezice cu
-clenien!e evcninre rrt,., netriite in rcalitate dar vcrosinrile.
Instriinarea arnintirilor este sitr-ralia invers[, in care pacientul
- r,,nf erbulalii fantastice cflncl relatc-azd evenimet.rte fantastice pe care
consider[ ca fiind ale allora evenimente personale trdite sau ntrrleiiale
le inserii irrlle erzettiittentcle reale.
concepute cle el. Se intAlneqte in acelea;;i circrurrstanle cliagnostice.

Falsa rccunoa;te rc constd in zr recunoa;te ceea ce cle firpt nu - t orrtabulafii onirice cand conflabulaliile apar sub -fiorma ttnor scene
crrrroaqle. I'oalc apare in : asenrin.lt().Ue celor din vis.
- episodul naniacal
('t,,rtabulaliile apar irr: tulburarea amnestic[, demcn!e.
- tulburarea arnnesticd
- cleryrenfe l,s,.rrdoreminiscen{ele constan in amestecul unot evenintente tr[ite in
Iluzia clc ncrecunuagtcre este opusul falsei rccunoaqteri. Pacienttrl trecut, cu , L'ea ce ltacientul trdieqte in prezent. Apar in demcnle.
crecle cd recturoaqte pclsoalte pc cal'L'nu le-a culoscut gi nrr este sigur cd
l,lrrrrezi:r se manifestd prin intoarcerea intregii personalitdii la
recunoagte persoalle pe uare le-a cunoscut. incioiala asupl'a iclentitiiti|;r
perioaele (lrjrnult trlite de pacien]i. Astlel, pacienli senili, de mult pensionali,
(Dromarcl qi Levassort) ilLrstreazi aceeagi lr.rptd intre prez:ent gi trccut.
se ccxrsi,l,:rai tineri, adolescenfi, lerlreile dAndr-r-Pi nunele de fatd- Aceastd
Par':rnrncziile cle reclrrplicare (Pick) sc caracterizcazd prin
in <lernenla Alzheimer (in caclrul delirultri
irrtoarcelc in trebut se intAlneqte
dedr,rblarea perpetud a obiectelor qi situaliilor tr[ite.
senil, .Iislrrri"
(lonlhllul:rliile cotrstitu irr reprodrrcelea unor cvenirnente inrirginalc,
netriite. Pacienttrl fabuleazd asupra trecutulrri cu convingerea cI il evosa. Iil ;\ri,.',elbria constd in posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care
nu spune adeviirul, clar nici nu minte, pentru c[ nu qtie cd minte. ]3ogi!ia pacietitul lL: cl'edea uitate, dacd se SLlgereaza Sau Se reamintesc pacientului
confabulaliilor qi verosirnilitiitea 1or sunt intr-o rclalie directd cu scdclerea elementt: alc acelor evenirnente. Iiste o tulburare mai u$oald a memoliei care
pragului conqtiinlei, cu scdderea intelectnluj gi regresiunea personalitd{ii. De Lr0atc fi 'tritrrlnitl in :

aceea ntl se cunosc confabulafii la retarclalii mcntal la care funcjia memoriei

- dernenle incipiente
ntr sc clezvoltd dec6t parfial, spre deosebire de clerncnfe. Sc descritr :

- conlabulafii cle perplexitate, cle jeuh, iLr tulbru'alca arrrnesticai, cAnd - stdri de surinenai.

lracienLul tttnple goh"rrile tnnezice crr evcnirnentc netriite, rnai ales atunci
 '-l
I

74 Victoria llrrrtea I
Mqltql 49!9"U{tl!tg!9 Psihiatricir 1s
I

I
5.3. tr{etode de invesligare clinicri o trrenroriei
afcctatd, alirttui de tternoria recentl irr stacliile avansitte erle rlemetiici, ciincl
pacientr.rl respectiv uitd nunrele persoane lor apropiate, prropritrl rlulle, propria
Dcficitul rnemoriei irncdiafe qi abilitatea de a invrla noi inlormafii
sa prol'esie etc.
poate fi testat cerand pacientului sd relin5 o scr.rr.tr propoz-i1iu:,irr cAteva
cuviute'ecorelate intre ele, pe care sh le re'pete crupd
catev. rrri'ul,c de
distragere a atenfiei printr-o altd sarcini (inlrebare)
pentm a evita r,.|ctarea in
limbair'rl intern. Menroria imediatd este perturbatx
in nrocl eviclerr{ lsuger6ncl
prezetrfa ttnei perttrrbiri h atentiei) in deliriuni,
ca;i ?n stacliile irrr iy,ielte ale
demenfei. Ea ntt este moclificatd in tulburarea amnesticd (r..lr.rrrerrt cle
cliagnoslic diferen!ial).

Deficitul memoriei recente se referd la rritarea evt,rrirnerrtelor

petrecute in ultimele zile sa' u'eori in cursnl
aceleiagi zilt., l,oarte 1l
evidenliat prin intrebdri relibritoare la evenimentele
zitei cur.rrte sall
precedente (Ex' ,,cc afi mancat aseard sau
cle clinrinea[6?"). par"i,.rrtul uiti
conversaliile avute in cursul zilei, repetind
cle nu qtiLr cate ori aceir:ri r)oyeste,
poate ldsa o sarcind netemrinatd (Ex. uitd gazul
aprins Ia sor;a, la ilrrgaz, rritii
robinetul cle apd cleschis) crin cauza fapturui cr a
,itat si reirr rr,.ti.,,itatea
inceputd clupd o itttrertrpere. Memoria recentd este
albctati irr lrrlburarea
amnesticd, precunt qi in stacliile de inceput ale clcrnenfei.

Deficitul nremoriei intlepirtate se referd la uitarea evt,rrirrrentelor

petrecttte cu mai mulli ani in urrnd (date personale
din trecuttrl siirr:;rru lirpte
de cttnoagtere cornund). poate fi prin intrebdri de tiptrl : irr r:e clati
evicle--nfiat
s-a nitscnt, ctrm ii chem' pe pdrinlii sdi, pe fralii sii, la ce qc.;rrri a {dctrt
cttrsul primar, c;e liceu a tenninat, in ce an s-a chsritorit, in ce irlpr.irirrrirri qi-a
cttnoscrt solia / soful, ur"r'rele pregeclinlilor cle stat antcr.iori etc. .rrscr.vrr.r.r
irnporttrnfa pentrtt exaulinarea clinicrl a nrernoriei,
a clatelor ohf irrrrti.. cle la
pacie,t cu relerire la isto.ia dezvoltiirii salc ca inclivicl,
exerminareir ,r,,,.rrrgiud
firesc cle-a lrngul irtervi'h.ri. Menror.ia inclepirrtat[ este
i. ,)o(l cr,,,,,.1.ristic
76 Victclria Burtea Vs:rni! clq scql!9l 9 gi g!l!l!lq rq
o-- -
nccliscrir',tr,:itor penlru interacliuni octrpafionale, interpersottale, sexuale. Se
intilne;tr rrr cpisoclul maniacal qi hiponrarriacarl, in intoxicafii tlfoare.
lli:prrzitin crrlorici cste clescrisd ca o dispozilie exccsiv de bund in
sensul urri;i r,'sselii ie;;ite din conlun, la un nivel care este inadecvat sitLraliei.
6. SO MI O LOGIA PROCIiSII], I,OR. AFI1C'rI VE Ea este triiita ca o slare de bine general, de plenitudine, de sdtritate, de prttere,
cle extaz-, rrrsofitd cle tendin]a cle supraal>reciere a propriei persoane, de fugd
Prin catracterttl sdn pregnant strbiectiv, albctivitatea este prncestrl
psihic cel mai legat cle personalitatc. I'rocesele afective
de iclei, L,slr)r€e cu ironii gi glume deseori contagioase, minricd expresivir,
replczinld o lbrrlrd cle

tnanifestare a atitr-rtlinii orntih.ri falii de situaliile de viafa, fa!6 cle realitatca bogat6, gts;lLrri am;rle, etc. Se intAlnegte in episoclul maniacal al ttilburdrii
afective [ri1 olare. Dispozilie eufbricii cu t1n aspect mai pulin contagios, mai
inconj urdtoare in general.
Disl'rozilia constitr,rie expresia curofiorrerlii tsazalit gi constantii: care ndtittg, l)rlirlc sd apard in scltizofienia de tip dezorganizat, in tulbLrrdri de

coloreazi conrportanrentul ;i intreaEla viafd psihicr a unui indivicl. Ea este dispozilie ,rrl simptorne rnaniacale datorate rurei conclilii medicale generale

triitd Ei raportat;i sau inclus,: .le o substan{d psihoactivd. Euforia evolrteazd h'ecvetrt cu rnici
sr-rbiectiv <lc cdtre pacient, putAncl li in acelaqi timp
observatd cle cdtre persoanele clin antura.iul acestuia. Ca tipuri de
varia{ii de trrnp,litucline de scurtd dnrati-r cle mAnie (in special la contrarieri),
clisi-roz-i1ie se
sau cle 1.ri:;it.!e cu caracter superficial qi efemer.
descriu :

Dispoz-i{ia eutirnicir considcratd a fi o dispozilie rlin aria uorn-ralitiilii, l)i:,pozitia depresivS, are o palet6 a expresivitilii extrem de vruiatd

cnre inrplicir absenta dispoziliei clepresive sau euiorice. ca inlensit;rtc. Ea se poate extincle de la aria normalit5fii pAna la cele mai

Dispozi{ia disforicE consth iirtr-o dispozi[ie treill5.cuti, uir anrc:iicc sevcre aflcrrLrni psihice. Dispozilia clepresivd poate fi intAlnitd :
c1c

1. t:tr trn seirtiment tranzitoriu, norrnal

tristcte, anxietate, irascibilitate. se int6lneEte in sevrajul la o substanIr
psihoactivi, tulbr.rrarea de personalitille, e1c. 2. r:ir o trdsdturd de personalitate

llispozilia iritatrilir constai intr-un senliment de tensiune interiozrr'[ in 3. r,ir un simptorn clonrinant ce caracterizeazd rtn grup de tulburdri
care persoana este uqor cle pror,ocat qi inclinatd la minie, criticisrn, lipsa (ttrlburdriltr,le dispozifie)

obiectivitdEii. Iritabilitatea se rnanifbst.l prin reac!ii prorrpte, zl. r;ir Lur sinrptorn vdzut intr-cl largh varietate cle tulburdri mentale
anrple,
clispropor'fionatr:, ctt agresivilate ori de cAte ori paoicr.rtul este contrariat salr prirnare :j;rrr clatorate unei condifii meclicale gcuerale sau irtdttse de o
it-tcitat. Dispozifia ilitabila poate fi intAlnitd in episoclul mauiacal iritabil, clar' substlrrrla 1,:,r lroactivd

9i irr altc alecIitrrri psilrice cunl ar li : lrrlbtrrari rle pelsonalitutc, iirtoxica!ic sarr (lii s;tiire a dispoziliei obiqnLriti, nonpatologic[, cu dr,tt'atd de ore, zile

sevra-iul la alcool, schizoh^enia cle tip partrnoicl, etc. ..;au rnai riiult, sentinrentr-rl cle dcprcsie este sinoniin cu sentimetrtul de tlistefe,
I)isgrozitia cxllartsil,z'i constz-r intr-o lipsii cle lcfirrere ip expriltarca ncl"ericirc. i r clispozilie dcplesivd este comurrir qi aclccvat[ clupd o clezantlgire
propriilor sentit'rrcute, ntanilusllta pr intr'-un entuziasrn cle cluratir Ei
sau picrrluru. IJxentplul cel mai tipio este leaclia cle doliu in care este vorba
 ?o
Victoria Ilurtea Malq gflltql ogtr l-sih i atri cir
1tl 1!g.S

clesPre o pierdcre ma-iord cLrIn ar Il moartea unci persoane intcrr'; r,alorizale (notrrcsponsivd) chiar tlarrzitoriu ltr stimuli pozilivi clin rnetliu, se insofegto cle
(prlinte, copil,, scflso!ie). in aceastd sittrafie persoana respectir,)l {r.iiir:Ete in scirclcrea marcatd a apetitr,rlui, insornnie ternrinalii cu treziri la 2-3 noaptea
tnocl nornral scntirtrente cle trisle{e, iale, clar pe o perioacld cle 3-6 lrrli i1 firza
l7rrir putin{a cle a reaclolnri, cu stare cle nrarcati inhibilie psihomotorie sau
acutii, putancl s,[ thrreze pinir la 1 an pentru o re:.olutie compleii. lieaclia de
agitalie lrsihomotorie. 'Irirsitr.rrile cognitive zrle clepresiei sunt proenrinente:
cloliu se poate cetrnplica clevenind patologicd atunci cAnil clureazir nriri rnult cle h i popt'oscr i a, hipomn ezi a, l eu toarera i clcati vir.
I an, cAncl pcrsoalra resJlectivi tririepte sentimente cle virrr,.,,dtie, cle
I)ispozigia clepresivd poate insd firce parte qi din tabloul
neclemnitate, cle atttclacuzare, sau sentilnente perpetue cle rrt.irirrtorare gi
psihopatologic ai altor tulbLrrdri psihice primare cum ar fi: schizofrenia,
clisperare cu al'e,ctarea tnarcati a lirncliclndrii in viala cle zi cu zi i, lajrlritatca
tulburarea schizoafectivd, tulburarea delirantd, tulburarea de personalitate,
oamenilor rcu.esr sh dephEeascd aceste st6ri clepresive n.r rrrirle prin
tulburdri anxioase, cle aclaptale etc. En poate sd aparl de asemenea in
mecarrisrne de gNuteclie ce previn clerairajLrl ?n patologic, cum.u li : energia
tLrlbrrririle nrentale datorate unei condilii medicale generale sau acelora
psihologich innlsctrtir, stlategii erlterntrtive de a face lerfd qi relearrrr :;ocialir cle
inclr,rse de o srrbstanfd psihoactivi. O varietate de boli somatice pot cauza
su port.
sindroarnc clepres;ive. Cele mai conrllne sunt tulbr"rrbrile endocrine cum ar fi:
Anurnite persoane suferd clc o clispoziqie clepresivfl r.r'rricd, au
liipotiroiclia gi liipcrcalccuria, bolile SNC cum ar 1l boala cerebro-vascnlard,
tenclinja de a vedea lumea cape-rrn lsc cli{jcil, plin cle obstacolc |ovcri, ,r,i se
boala llarkinson, demen!e. Sr.rbstan!e psihoactive: alr.:oolul, meclicantente
vhtl in postllra de victime, lipsite cle sperarrfi, in viitor. srrnl pr:rsoane nrai
(antihiperterrsive, {} blocanfi) etc., pot genera clepresie.
pesinliste, care sunt constituite astfel temperamental sau cilre s-;rrr stnrc[trat
ca atare intr-un rnodcl de nef'ericire ca urmalp a unor egecuri Starea de afect se referir, in contrast cu dispozilia care este un climat
1r;1rr..lirte sau a

unor evenimetr{e negative de via!5 inrpreclictibile, pr:trecute lbartc. etrroticrnirl cle fbtrrl, la sclrimbiri bru,gte ernofionale, caracterizate printr-o
rlr'1,1g61s in
viall (din rnica in aceast[ situa[ie, pr,rlen-rici incirciturl emo{ionald, cu clebut brusc qi cleslhgurare fndunoasd,
copildrie). clepresiu poate Ii lrrivita ca o
trlsdturd a persorulitdf ii. inso!itd clc,: rnoclificdri neulovegetativc (tahicardie, oscilafii tensioriale, paloare
sau hiperernie) qi modiliciri rnimico-pantorrrimice.
Dispozilia depresivi Ibce parte ca o catrcteristic[ predrrrrrirrantd clin
tabloul psihopatologic al episoclului depresiv rnajor. in acr.':'r context, Anestezia psihici tlureroasir constd in clurerea morald a pacientLtlui
dispozilia deprcsivd in forrla sa cea rnai atrtenlicd gi severd este :r,'orrrpaniatd care congtientizeazd scdclerea sau pienlerea capacitdgii de rczonanld afectivd
de simptonre soruatice, cognitive qi vegetative. Mr-rlte stdri dcprcsivc scvsre ;i sulcrd ilin carizd c[ nu-gi nrai poate ntanilesta afec(iunea ft1n de persoanele
stlnt marcate cle tpatie, iritabilitate, furie, anheclonie. Crizele c()lr\ rrlsive cle apropiate (copii, so!/so!ie). Se intAlnegte in episoclul depresiv major, in
pl6ns nu acomrp*uriazi <lcpresia nra-jorai. in episocltrl clepresi, rrraior cu se lrizo li'ctric.
melrutcolie, clispuziiia tleirresivir itrt'cgistrcazt-i anunrilc cararctcrislir i: csto mai
Anhcclonla cste dellnith ca picrde:rea plircerii cie a trdi, rnanifestittri
accentuatd clirnineala comparativ cLl rcstul zilej, eslc irr.rcnsibild
I)rirt:
 Victot'ia I irrrlea
__q9 i\4antraI clc !,icrrrioI ogie P.si hiatrioii _ qt_

s;dclerea plind ia pierclcrc a plzicerii pentnl activitili clistlirctivc. ,

!'
rrlielltte a
Plactic se observ?i trtr cleclitt net 1?rfi clc nivelul nnterior al inlelcsel6p (.la ;i rl,,1riesia, anxielirtea pc).rlc fi intilnitir ertdt in a|i:r nonnalit.l!ii c6t $i in
6i activitrililor.
anumit,: rrrltrr.rrirri nrentnle. Auxietatea poate reprez.elrta :

o sclclerea pdni Ia prierclele a pLico'ii pcnlnr activitrili sc.rrrrlc. Subieclii 1.. rrn sentinrent t'anzitori"tr, nortnal, aclesea cr"r propriet5li aclaptative
easdtori!i nr-r artgajeazd lelaf ii
sexttalc clecAt la ct:rclca lrartent:r'ului, .l . o trls[turl dc personalitate
' cplibatarii pot pelrece lungi perioaclc cle lirirp lird a avea rela[ii .r rrn sirnptonr vizut intr-o largi varietate cle ttrlburdri mentale
sexttale, spun6ncl cd ar.t necesitirli sexuerle nrinitue sau ci-r simt pulinii
prirrarc r,au (liltorate rinei conclilii nreclicale geirerale sau incluse de o
plbcere in relaliile sexuale chiar dacli se ntasturbeaz6. psihoactiv.l.
substiir r
!i r

Anheclonia se intdlnegte in depresiile severe gi in schizofienie. '1 un simptonr clorninant ce cat'acterizeazd un grup cle tulburiri

,Ap:rtia se carerctcrizeazii prin lipsa de tonalitate alcctivd gi intercs fafa (tulburir il,: cle auxietate).

cle propria persoand qi ambianfir. se intitlnegte irr cir:plcsiile ( lrr stnre emof ionald tranzitorie. anxietalca poate avea un rol adaptativ,
severe,
schizofrcnier de tip rezidual cu sirnptorne negativc, nnele clenrenle. ruobilizirl, rt'.

irr contrast ctr frica, carc apare aa o stare cmolionaldin contextul unei
Tocirea afecfivE sarr aplatiz:rrea al'ectivl se cilracfe rizt:azir plintr'-o
surse rl,: bine cunoscute, anxietatea este o teamd
sirrdcirecaracteristicd a exprimhrii, reactivitS!ii gi a sensibilitirlii emo{ionale. .anreninfare lrrecise,
Se intdlnegte in schizofienie. neclefirrit,r, carc este treiiti.r ca o amoninlare nedefinitd la adresa propriei
persoan\: ( fizice sau psihologice). Pacientii girsesc clificild tlefinirea ei,
Afcctul irratlccvat (llaratirnia) semnificii o cliscorilauta cvitlcgta i;Lt1r:
descrii r i, l r r-se ca lli nd tcusi orrali, pan i ca! i, ncrvoqi, ingrij oraf i, ingrozi li.
tr5iri, i&i qi aflectivitate. Sprc cxempiu pacienttil leacjioneaz-d prin ris sau
( r forrnulare mai elarboratd definegte zinxietatea ca pe o stare
veselie h vegti triste, sau clevine trist sau supirat pentru lucrrrrj care l)o
errro!iorr:rlri neplircuti (resirnlita subiectiv ca ficii satr altd enro{ie str6ns
incliviziinonlali i-ar bucura. Se intlilneqte in schizolr-enie.
inrucliti r:tr aceasta), direc{ionatii spre viitor qi care apare fie in absenfa unui
Inversiune:r afectivir se ca.r.rcterizeaz6, prin sentimente cle uri, pclicol r,l:ognoscibil, {ie in prezenla unui pelicol a cdrtri sernnificalie este
ostilitatg pe care pacicntrrl le rlczvoltd lald dc pelsoanele pc care ilaiqte cle tolzrl cli:rl )i oporti onatd f nlir de intertsi tatea enroliei generate.
inrboln6rire le-a iubit, sau pe care in nod firesc ar trebui si le irrbeasca t'irracterul psihopatologic (de anorntalitate) a1 anxietdlii este aprecitrt
(pZirinfi" li:a!i, copii). Se intlilnegte irr scl'rizofi.enie.
pe baza :

Arnhir':rlentn , afcctiyir cnnstE in coexistenta intr-o aparentir :;' r'orithlii sale apreciati ca clisproporlionatd in raport cu situafiile
corlconieutd a ttnot' slari alectivc ()l)usu (clragoste-urir, atraclie-reptrlsic), fafit stimul, ,1,.,:i inaclecvirlii 1a cilcunrstanIclc rcale;
cle aceea$ pcrsoanr sau sitrralic. Se intihregte in spccial in schizoil.cnic. - rrrrlulii sale pregnirnt atipice,
 82 Victoria Burtca

-interler.irii cu functionarca normald a ircliviclultri, sau cu r.:ryrx61111.,.,

acestttia de a resirnfi satisfactie qi pl5cere. in afard cle sentintentril :rrrbiectiv,
l VtqU4,lS E.tq!,ei" tlllt1{ltiqn

Anxietatea constiluie pe cle altd parte trlszitura preclominantd

grup cle lulburziri rnentale prin.rare cdlora le cla qi ,rr-,.ndl" tulburdri
___ IJ3_

unr-ri

cle
anxietatea esl.e caracteriz.atd de sintptortre :
anxietate, in caclrul c.:drora se delimiteazd :

l. sonlatice care adesea apar in prirn planul acuzelor r;rrl,ieclului, -anxietatet inclepcnclenti de stinrul sau liber flotantd ca fiind aceea
curlr ar fi : trernor, transpira!ii, valori de cildurd srrrr riiccali, in care calrza emotiei este necunoscutzi (in fapt lbarte multe Ei diverse gdnduri
palpitalii, precorclialgii, polipnee, clificLrltili cle inghitir,.. scrrzatia gi evenin'rento par a o fi cleclanqat) gi
de guri uscald, senz.a[ie de vom.i, cliaree, parestezir. scijclerea -anxietatea situafionali, carr: in contrast cu cea independentd apare
libiclotrlui; numai irr relalie cu situa{ii sau obiecte specifice ca in fobii.
2. cognitive: hipervigilenfi, scdderea atenfiei voluntar,,. slirrclire Atacul tle panicir este Lln episod circr-rmscris de anxietate severit, ctt
catastroficd, fricd de a nn-;ii pierde controlul sau de a nrr inrrebuli; cltrrati de la c6.teva rninute plind la c6leva ore, ce apare bnrsc, imprevizibil, cu
rle a nu muri; sirnptonrc sonratice, cognitive, cornpol'tamcntale qi perceptuale escaladAnd un

3. comportamentale : nrodel crescendo. Atacuri cle panicd izoiate apar qi in populalia general[ (sc
exl.rresii ingrcizitc s*u pline <rr.' ti:anrir.
retlagere, imobilisn-r; apreciazir cd peste 30% din populalie a exlrerimentat un atac de panica). Ele
i

apar cu mai multf, regr.rlaritate gi sevcritate in tulburaretr de par-ricd sau in

4. perceptuale : hiperesfezie in special la zgon'tore, <lepa:r,,rqari2iqps,
tirlburarea depresivd rnaior6.
derealizare; I

F'obja este o frici patologicd, irafir'rnald, exageratd qi invariabild fald

Anumite peisoane se caracterizeaz.d. prin anxietatc ca rrr.clcl al
de: rin anuntit tip specific cle stirnuli sau situafii qi care genereazi dorin!a de a
structtrrdrii pe clurata intregii lor viefi; sunt in general hipersensibili l;r stinrrrli,
e,,,ita respectinrl stirnul sau sittrafie. Astlbl fbbia constd atdt clin fijci cdt qi ]

psihofiziologicinhi reaclivi decat aljii, rrrai nervoqi, speriali, av61rl o stare rle
tlin conrponenta cle evitare. Frica in sine poate inclucle toate simptomele
nelini;;te interioari. ?n acest caz este vorba clespre anxietate ca lrri.r;'i111;i u
anxietdlii plini la lbrna extrernii tle panicd. Pacicntul recunoaqte caracterul
personalitdlii.
ira!ional al fricii sale, o apreciazd itr rnocl critic ca fiind exageratd gi

Sirnptomul anxietate este extrem cle <;ontr-nr tulbulilrilrrr rrrentale ilalionald, luptir pentru a o inlhtura, clirr fdrd a'renqi. ]

primare"(schizofrenie, alte tulbtrrdri psihotice, tulburziri cle aclaptarr trrlblrdri S-a inccrcat o sistematizare a lobiilor in :

de dispozifie unde coexistenla simptomelor cle anxietate qi del,rL,ic estc Ir'ohia de :rnimale (zoofbbia) rcprezintd frica de pisici, cdini, goareci,
strbstantial5). El caractelizeazd de asernenea tLrlbtrrdrile cie anxietatt, rlatorate qerpi, insecte
unor condilii rneclicale generale (endocrine, metabolice AutoinrrrrrLr etc.), Iibbia'de elcmerrte ale natru'ii rcprezintd l-rica cle api, frrlgerc,
prectllll qi ttlllrrllarile tlr: lttrriclale itrdrrsc tle srrlrstarrle psilrtractiir'r,l, liriurrr, , frrllrrrrii clc.
intoxica!ie), crc. Ifobia dc siinge, plirgi, injec{ii sau alte rnttnevre uedicale
(), 85
()-t Victoria Ilrrt'tea N4an ual 4"_Eql1lqlitg'" ll{!qqt"e
l'obi:t sitr.ralionall : frica cle a fi intr-un nri-jloc rle transllort irr conrtrl,
avion, cle a rnerge cu liflul, clc a se afla pe urr pod, in balcon, intr-un turrt:I, pe

verpor,
,in tren, h'ica de aglonreliri.(nrulfirui de clameni in care s-ar prrten

sLrlbca, etc):

nronofobia estc li'ir:a

7. S[' II d il{}LOGXA MAI{ I}''ESTAITILOFT
cle a 1l singur

I]{S'iln l'lC'I[JA.Ltrt
Jretofobia este f ica de socielate

ereutofobia esle frica de il nu rclgi in societate 7. 1. Tul lt tt ritrile itrstinctrtlui alinrcnlur

liirlirtria constd in in6iestia in exces de hranl. se intalnegte in bulimia
(diabet,
nosotirbia este frica cle boal6 ncrvoasrr. rrrlburarile rrenlale clatorate unei condifii medicale generale
hi petli lri rr I r'e, trtn-roii pancreatice).
tanatofobia este frica de rnoarte l,r,tifagia constf in tendin{a de a ingcra lbrd cliscerndmAnt alimente
s1g pr()(lu:;c rreconrestibile. Se int.llneqte in clernen(e, oligofretrii, schizofrenie
taferofobia este lrica cle a rru fi ingropat cle viu
sri alte trrIi,rrrirri Psihotice.
1\rrorexiit constd in scdclerea sau lipsa totald a poftei de mancare. Se
aihmofobia este frica de obiecte ascuf ite
intilnc;l, irr anorexitr uervoasd, in clepresii severe, eto'

fobofobia este liica cle a urr-i reveni o lbbie clispinrtd

i,itit}fobia stru retirzul cle a se alirnenta (frica c1e a uranca) are o
rnotivali,r lrsihc4ratologicii legatb cle idei clelirante de otrdvire, de nega!ie, de
Fobia sociald se referii la h'ica de urnilire public6, cle a vorbi, expune, r-Ltin[, err. se intiilnegte in schizol'renie, clepresii severe, alte tulburdri
mflnca, bea in pLrblic, cle a folosi un \A/C public. psiholic.:

Fobiilc sttnt {iecvetrte in populalia generald. in clinica psihiatricf, ele 7. 2. 7' t t I l, : r rdril e insti rtct ril ui d e upirare

se intlilnesc ir.r tulbrrlarea fobicd simpli sau specificd, in tulburarca firbici o llxagerarea instinctului dc aplrare getrereaz[ preocupf,ri

sociuli, in ellisoclLrl clepresiv ma.lor, in trrlburf i liipoconclriace, schizofrenie. asllpra stdrii cle liurclior]are a orgartismului. Cel in cauzd se

consiclcr[ afectat cle clilcrite boli (a$a curn se intArnpld in

hipoconilrie). i' lLr'clie cle amplittrclinerl sa, icJeea

hipoconthiacapoatcl.i:clotnillatttii,obscsivd,plevtrleilt5sall
 86 Q?
Victoria l]urtea Manual de Semiologie I'sihiatricir

cleliranti. Se ltoate intilni in: ttrlbLrrarca lobicii. trrlbrrarea I'edofilia este reprezentatS. prin atraciia gi practicarea cle

obsesiv-conrpulsivi, depresii severe, tulbrrrrri riclir.ante, raporturi sexuale cu copii sub 13 ani.

, ttrlbltrarea hipoconclriac.i. lnccstul constd in atracfia qi practicarea de raporluri sextlale

o Scitlerea sau a[rolirca instinctului de al)r-lrare rrrrrrrilt:statd cu rucle cle sdnge apropiate.
clinic pri' indifc.e.!a fafd cle pericore, t'rrrri.lii ra Zoofilia constd in practicarea cle raporturi seluale cu animale
automr-rtilare, idei qi tentative cle s'icid, se intrirr,'1te i^ :
sau p[shri.
tullrrrrarca posttraunraticd cle stress, tulburhri cle, irLlaplare, Fetipisnrrl const.l in satisfacerea eroticd prin contetnplare;r,
tulbLrrirri i" p".rorrnlitate, ciepresie, scrrizofrenic. irernepte, atingerea obiectelor cle uz intim ale sexrtlui opus. Fetigismul
oligol'renii. transvestic constd in imbrdcarea vestimentafiei scxului opus
irrscrfitd de fantezii erotice, mastttrbare, pacientul imagindndu-
7. 3 Ttil b rr riiri I e i rrslirtct I i s e-rrr a I blrbat qi de femeie.
u u
se in anrbele ipostaze cle
'rulburlrile instinctului sexual recunosc in nrod
con,u,r.rrlional o Itigm:rlionismul constd in satisfacerea eroticd ctl, sau in fala
impdrlire in: ,
urror statui.
- moclificirri cantitative (cregterea sau scdclerea) Froteurismul constd in satislacerea eroticd prin atingerea 9i

- modi flciri calitarive (parafi lii) frecarea de persoane str6ine, care ntl consimt, in mijloace cle

o Nimfomania constd in exagerarea instinctulrri sexrriil l:r f'enrei. transJlort aglomerate, etc.

e Satiriazisrrl reprezintd exagerarea instinctului rr.,lrrtrl la SarJil;rrtul se referal lar conrlif ionarca plScerii sextrale dc

bdrbafi. provocarea r.rnei sufcrinf e ftzice salt morale partenerttltri.

l)iverse fcrrme dt'exacerbare a instinctrrlui sexual se inlrilrrr:sc i\,Iasochismul se referd la concli{ionarea pldcerii sextrale clc
in:
stdrile manicale, demen!e, oligofienii, turnori cerebrale. provocarea unei su{'erinle lizice sa}tl morale de cdtre partener.

Ilxlribifionismrrl constd in expunerea organelor genitale tlnor

Sciderea instinctului sexual (inrpotenta sexuald l,:;ilrici )se:
persoane striine, insolite cdteodatd de masturbare fdri insi a
ir-rtAlnegte in st[ri cle epuizare, nevr.oze, stirri (1,:]l)t.esive,
exista tentativa unei activitdli sexuale cu strhinii; este mai mtllt
schizolrenie, toxicornanii.
dorinla de a surprinde qi qoca pe celilalt.
Paraliliilc constalr in :
Voyerisnrul cclnstd in pldcerea de a contempla persoane goale,
- anomalii in alegerea partenerului
sau care se clezl.rraci, sart sunt angajate ?trtr-tttt act sexttal.
- anonralii in cleslirqrrrarea actultri sextral
Pclsoanele obsetvatte, sunt persoane strdine, qi care llLr se
Snnt replezentate cle :
aqteapti sd fie obscrvate, clcci cale ltu consilrt'
I
I
I
rt
QO
Victoria Ilrrrlci
Ivlartral cle Scrniologie I'si hiatricii 89

'l'ulbrrrl"rri ale ir.lcnlifitfii gerrului contau in preocuparea sa1

dorinfa trntri adtrlt cle a triii ca nrenrtrru al celuilalt scx. Accste

persoane nu se sirnt bine ca aparfinand sexului desentnat
biologic qi ca atare se imbrarcd, acloptd roluri sociale ale
celr"rilalt sex, ali preocupdri in legStr.rri cu schilnbarea sexului,
{hc tlatamente chirurgicale sau hormonale. Din punct cle 8. S[]lr II OLOGIA PROCESELOI.I VOLfTtrONAtr,E
veclcle al orientdrii sexuale, ei pot fi atragi cle feritei, cle
\,/r,irtfa este func{ia psihicd priu care se realizeazd trecerea congtientir
birbali, de antbii sau cle niciunul, (aceasta este valabil pentnr
barbalii cu o astfel de tulburare, in timp ce femeile care au {) de la o itl,;c la o activitate, sau la inhibilia unei activitdfi, in vederea realizdr-ii

astlel cle tullrurare sunt atrase cle femei) unui a,,,,,,rit scop. La baza oricdrr-ri efolt volilional existd o incdrcdturd
afcctivir tlrozitivi sau negativd) gi o tensiune motivalionald care-i constituie
sttportu l, l rr iilntico-energetic.
l's r lrologia cleosebegte :

- voinla activd sau de suport care are tln rol mobilizator, cle

suslincr'r) ;' efortnlui volifional,

- voin{a pasivb sau inhibitorie cu rol cle frAnare a unor pulsiuni

indezilirlrilc. O puternicd voinld inhibitorie constitnie expresia unei
pcrsoniri i lri{i bine conturate.

l'c 1-.[sn ciinic, tulburdrile voinlei au fost sistematizate astf-el :

- tr-rlburlri predominant cantitative (hiperbulia, hipobulia,
abulia, i rr rllrrlsivitatea, raptusul)

- tulburbri predominant calitative (disabtrlia qi parabtrlia).

8. I. 7'trl ltt,rr-trile conlilrlive ale voinlei:

o Iliprr lrrrlia constd in exagerarea lbrlei voligionale. Se intAlneqte relativ

r;rr i,r , linica psihintricir, inlrLrcdt boala psihic d dezorgattizeazd srtportul ei
rriolir iriional. Se intdhteqte totrryi, selectivii qi urrilateral6, in tulburdrile
9{) Vicloria Rurtea H,| q:uq!!s !e!!,{qe'"_llqt_t14qis! 9r

cle lirante de tip persecutor (cr-r o nrotiver!ie abcranti-r), il 1.'l icornani, z\brrlia se intfllne;tc in schizoJi'cnie (este un sinrptcxrr negativ), gi in
inclreptat:"r spre procllrilrea toxicrrlui. . clepresiile prol'uncle, sitrrafie in care pacientul este atit cle lipsit cle inifiativir

rlipobrrlia constd in irrcAt rir.r poatc lrece la suicicl. Astfbl abulia realizeaz.d la un mornent dat, o
forfei voliliotrale pcni la rlisrlrariIia ei
scir<1erea
denr-unitd abulie. IlipobLrlizr se tracl,ce pe plan comport:rrrL.rrtal prin profilaxie a suicidirlui, liryt psihopatologic cu implicalii practice de mare
scdclerea capacitelii cle a acfiona. se importarrfl, rnai ales cd tratarnentul ctr anticlepresive inl.lturd de cele ntai
intdlnegte in intreal,rr patologic
psihiatricd" nrulte ori abulitr, {Elir si aibir efrcacitate sin-nrltanit astql'a depresiei, pe care o
influcnfeaz[ mtri tf,rzir-r. Estc rtomenlul in care pacienfii recurg la suicid, sau
Abulia se caracterizeazd printr-o lips6 de energie, elarr ;.i intcres.
la inceputul clepresiei, atr-rnci c6nd abirlia nu s-a instalat complet. Simptomele
Pacientul este incapabil sd se nrobilizeze pentru a incepe srrr a clr.rce la
irpato-trbulice din schizoh'enie tincl si evolueze spre cronicizare fbrd sd fie
capdt dil'erite acfiuni. Este vorba de o apato-abulie. Apulrr rrtrrrl iir qc
iirsofite dc clispozifie depresivd.
evidenliazI clinic prin :
,r hnpul.sivitatca se cartrcterizeazd prin insuficien,ta voir-rlei pasive,
o Anergie fizici: pacientul poate sta ore intregi a$ezat l,,r rirl soaun
inhitritorii, care. ilre ca rezultat lipsa de frdnd gi comportamentul impulsiv
thrd sd facd, ceva din proprie inifiativri. I)acd este irrlrrr.aiar, cl (acte intenrpestive, inadaptate, spontane sau reflexe, cu caracter
poate participa pentru scurt timp, trpoi se retrage gi stir :;!rr1qur. Sau arrtisocial, reprobtrbil, dran-ratic). Se intAlnegte in tulburdrile de
poate sd stea o mare parle clin timp cu incleletnicili ,'rrt-- n. cer. personalitate.
efbrt fizic sar inteleclnal, de ex. la T'V, raclio. san polrr,' sla in pat o llaptusul este o izbr-rcnire cle mare acuitate clinicd, neaqteptatd, constAr-rd
spunarrd cii este obosit. in gcneral iqi petrece timprrl lliri sr facil in acte auto sau heteroagresive. Se int6lriegte in schizofi^enie, depresii
nimic.
prolunrle, nranie, epilepsie, trrlbtrr2iri clelirante, ttrlbrrrdri cle personalitate.
o Neglijen{n in igienr qi ti'uti. Pacientul aco'dd . rrrai
'ricd
irnportanfE igienei gi linr"rtei. imbrdcdnrirrtea
rriienti ;;i
este r, 8"2. Tulburirile cslitative ule voin{ei
murclarir. Se spal6 rar, nu-qi ingrije;te pdnrl, clintii. rr'glriile, o Disalrulia constd in fapttrl cd pacientul uu poate inifia sau finaliza o
emand un niros corporal dezagreabil. in general rirrrrta cste ac{iLrne, stare inso!itir de o oarecare perplexitzrte. Se intAlneEte in
negl ij entd,"rnurdarh, pdtath, rtrpt6" schizc.lietie.
o Lipsr de efort s'slin't ocupa{io'al (la gcoald sari l,r r'r'rci). o loarabrrli:l const[ intr-o insLrficierrlti voliliona]X clcterminatd de pulsiuni
l)aci este elev nrr-;i lirce rcrnclc. lipseptc cle la ore. l)rr, , lrrer.'irza, sau acte paraz.itcr. Se intAlneqte in schizofi'enie, tnlburarea obsesiv-
este incapabil sd dr"rcd o sarciuh ltr bun sfhrqit, prezcnlrr l,r ss1i,ic,i11 cornptilsivd.
este neregulatS, vine in afhra prograntului, pleac[ nr;ri rlgy1g111s.

Casnicele gi pensionarii ltr pot face lrctrr-rrile coticlienc

 Mirniral cle Scrrriologic !!i[!11!{9a 93
92 Victtirit llurtca -'- -
l,ilterminria gencralizatii este identificatir atr.ttrci cancl intreaga
tirotrir:i{iri,r luciaki este crcscutd in sensul rapiclitifii 9i variafiei mi$cirilor'
N,{i'ric. r,c caracterizeazl printr-o rriobilitate qi expresivitate exageratd; se

intAlnc;lr.: in stiri manicale, intoxicalii u$oare etc'

9. SEMTOLOGIA ACTIVITATII
. lripermirnii localizate (spre exempltt mirarea clin teatralismul isteric
Un rol inrportatrt in aprecierea concltiitci motorii il att : aspecttti
sau aslrLrtri ale mimicii intfllnite in sctiizofienie)'
vestirnentar, privirea gi rnirnica.
rninricile contpensatorii intalnite la persoane care vof sd afi$eze
o
Aspectul vestiment:rr (linuta) poate sE ofcre plimele inclicii ale slejlii
concluit|r ilifcritd sau chiar opLrsd stdrii al'ective (rninlica clezinvoltd
a
psilrice. Ast[cl :
timizil,r, satt mimica pseudoironicd a anxioqilor)'
- clezorclinea vestimentartr, neglijenfa lintrtei, poalc crea suspicitrni
- iripoflrimia consta in climinualea nobilitSlii qi expresivitalii rnimice'
asupra unei tulbllriri psihotice (in special schizofrenie), dcmettfc, retarclirli
Se inlilrrcyte in clepresii profunde, retarddri mentale, demenle'
mentale.
. ,rriiirnia (facies hjat) constd in imobilitatea rnimicd. se intdlnegte in
- rat-rnantentul vestimentar exagerat poate fi expresia trnei ttrlbtrtitri cle

schizcr lr .:rrie .
personalitate satu a unei bizarerii schjzoficnice.
- excentricitd!ile qi bizareriile vestimentare, ctllrl at li ornarea, l,irr.tikineziilesunltulburdrialeconduiteimotoriiceconstartin
inr;todobirea exagerati, exprirni tenclinlele cle srtpraestittrarc, megalonntricer perveriii.ril scnsuiui qi confinutului natural qi logic al migcdrilor. I)in aceastd
caitegr.)ti,, lhc parte: rnanierismele, bizareriile comportamentale,
slereotipiile
clin stdrile maniagale, tulburiri psihotice.
cle nrir;,rrrc;;i c1e atitucline. Aceste tulburdri se ilttAlnesc in schizofrenie, alte
- lravestitismul constd in tenclinla cle a folosi obiccte vestirnentare ale

sextrlr-ri oprrs. Se intAlneqte in tulbtrrarea de identitate a pientrltri. tulbrtrirr i lrsihotice, oligofrenii sau cleltrenfe proftrnde'
in pewefiirea acJiunilor comportatnentale qi
- cisvestitismr-rl consti in lcllosirea vestmintelor aclecverte sexr-rh,ri rrtirnicrisnrelc constau
gestualc simple. De exernpltr pacientul cl5 mlina intr-un nlocl excesiv
cle
respectiv, clar intr-o lbmrir nepolrivitd vii,rstei satt situaliei.
pe cdlcAie'
I'rivirea poate sd redezr in mod spontan conlinutul afectiv al vielii protclcol.rt', sau intindc un sillgllr deget, sau merge pe vdrluri sall

psihice (urd, anx ietirte, per:pl exi tarte, i nclif-eren!f, , ctc). saLr rllr'1r,r: sirincl, dansdnd'

- privirea hipennobili, fLtgace, apare itr stdri rnanicerle; riile comportatnentale sunt rnattierisme accentttate, ce
l ; i z.are

constirrr in pierclerea trdsirturilor logice qi inteligibile ale

gesturilor qi
- privirea hipon'robild, stitrsd, fixd sau abscntd apalc in stdrile

rleplcsivc; :
tttigcitttl,,l. : .

- plivilea cleta;atir, ruptir de lealitate, apare in schizofrenic. litercotilliile de tni;cirre cottstatt in repetilia in mai.rierir identioir a
sau al scrisr-tlui'
lVlinrica poatc s[ evidenfieze ttrnritttarele aspecte : Irrrei nityr:itri de Obic,ci bizare in plarlul mitniccl-pautotlirnic
 94 Victoria Iltrrtea
t \tr'ttryl,tq Senrit,'I qgie Psihizrtric,ir 9s

Se intlilncsc ?n schizolre'ie, in special i. fbrnra catatonicti, ,,, u.,n*l Stupoarea se caracterizeazd printr-o irnobilitate completd satl aproape
oligofi'eni i profunde, boli neurologice.
cornpleti. Bolnavul este inert, nu rirspuncle solicitdrilor clin alarii sini
, stereotipiile de atitudine constau in pdstrarea tin-rp inclelrrrrgat a unor iu (in
reacfioneaz[ tardiv qi vag, rnimica rdnrAner impietritir clttrere starile
pozilii incornocle satt bizare (pacien!ii stau limp incielungat intr-rr;r yrie i6r, sta. depresivc), sau cornplet inexpresivd in stirile stupuroase din schizofretria
in pat in pozilia {le ,,coco; cle pugci", sau mentin capul ridir:at deasupra catatonicir sau tulburirri Ie disociative.
pernei, realizancl ,,pernfl psilrica;'). se intdlnesc de asemenea in ,rr.:lrizolienia in
In stupoarea disociativd, starea se instaleazi bnrsc urma unoL
calaton iczl.
situa!ii conflictuale puteririce, cu treutor hl extrernitlfilor, pacientul este clocil
Ilipcrhinezia 1t:ttritrinezia) este caracterizat6 prin mirrri,:ri rlobil[, qi reac[ioneazh lar psihoterapie sugestivd.
expresivd, gi o pantomimicd anrpli, continud qi rapicld. zrrrirrci c6ncl in stripoarea sclrizofrenich, plcienttrl este amimic, prezintd ttueori
hipettinezia este Inarcatii, cu dezorganizarea actelor motorii, :ri' inrnre$le hipertonii localizate, alieori o atitudine catalepiicS. in aceastd stare, pacientttl
agitalie psihornotorie. se intdlnegte in: clemenfe, retarcldri nrt.rrrirle, stdri clegi par-c tolal cletagat cle realitate, pirrticipd pasiv la activitatea anturailtlui,
maniacale (ftrrorul maniacal), clepresii prolirncle (raptusul rncl;rrr<rq;lig), i{l putdncl recla ulterior cu exactitate evenitlentele petrecute in perioada
schizofrenie (s,b fomrd de rapt's'neori), ir-r epilepsie (ruror epil,'1,ticrrs, crr respeclivd.
acte de o mare cruzime gi violenth), in tLrltrLrrdri cle personalitate, irilr' trrlburhri Catalr:psia sau Ilexibilitatea ceroasI reprezintd starea de totalii
psihotice, intoxicalii, deliritrnr, etc. incr(ie rnotorie, insofitir cle o ugoard hipertonie tnuscttlard, in cadrul clrcia
Ilipokinezia constir in climinuarea activitdlii motorii i.r;rrlrr::d clinic holnavul pistreazd timp indelungat pozilia in care se afld sau pozilia impusd
prin nrobilitate scdzutir a rninricii sau inexpresivitarfe, lentoar.i' r,,-ncrali a cie exarnirraior ftrui6ncl fi rrrt-rclclai iisenreriea uiiui obicct cle cearl). Se
miqcirilor (braclikinezie), letrtoare rnarcati in vortrire ([rir,lilrrlic). irrtihreqte in sindromul catatonic cle dil'erite etiologii, in stirile de sugestie
.Se

illtAlne;te in schizofrenie, clepresii, tulbulf,ri cognitive, sindrgnr prrrllinsonian hipnotica, in isterie (unde este caracterizatb prin hipertonie gi hiperextensie
inclrrs de neuroleptice. rcaliz6nd atituclinea in arc de cerc).
Sindrornul c:rtatonic (cntatorria) cuprinde anornalii motorii marcate
Al<inezia constd in intrerupel.ea sall abolirea activillrti; motorii,
Ei anurne :
caracterizatd prirrtr-o inhibilie psihomotorie e>itremi. Ea se poirl,: prezenta
clinic sub lorrna : barajului mot{rr, fading'lLri motor qi a stuporii.
o cntalcpsia sarr flexibili(atea ccroasd catatonicd
c stripolrca ca(atonici sart
llarajul m'to. co'sth in oprirea bruscd a oricdrei rrriScirri. sc
o agitalia ciitatonicd
intA I neqte in schizofrenie.
o stereotipii cle nri;care sau cle atitLrcline ;

F':rtli'g.l *roto. corrstir intr-o clirninr-rare treptatd pAnir llr ,li,rnaritie a

r rigiditatea catatonich (rnentinerea unei pclsturi contrar tutttrclr
oricf,rci miqcdri. Sc intAlnepte in schiz_ofrenie.
efcrrtrrrilor cle a {i mobilizat)
 Viotoria llultea It4anual cle Seltiologie Psihiatlici 97

sr-rgestibilitatea extremA (Lrucori pacientul acceptd clt rr;;urilr!a

i{. pr'irnia constd in incapacitatca cle executare a gesturilor aclecvate

recomtrncldrile interlocr.rtorulrri gi exectrtl iutr-o nrarricrd autoilrata unui sc(,1) ru absenla oricirci trrlburdri neurolclgice elettrerttare. Se clescriu:

ordinele, cu ecolalie qi ecopraxie) o apt'axia ideatorie ce perlnite executarea actelor simple, dar
o negativismul catatonic r:aracterizat prin tendinfa pacicr.rtului rle a
impiedicd execulia actelor mai conrplexe (care implicl
optlne rezister-rfi activi sau pasivd la orice stin.ml extefll gi nneori latd man\rttlarea tlnor obiectc, cum ar h aprinclerea unei ligiri,
de propriile nevoi fiziologicc. Se descriu: introcltLcerea unei chei in broascl, etc. I)acienttll rectrnoagte

obiectele []e cale trebuie sd le foloseascd, clar nu gtie cttm sI le

o negativism,r-rl activ in care orice rct:onranrlare sau orclitr este
foloseascd.
umrat cle tenclitrla sau executarea actului otrlus. Astt'el,
pacientr-rl se incleparteazd cAnd este clicrrrat, iqi retrage nrAna o apraxia ideomotorie apare atllnci cincl pacientrrl lltl poate

atunci c6ncl i se intincle, contractd. nrarictr.rii attu.rci cincl este excctlta nici actele complicate, clar nici pe cele mai simple (ca
intrebat ceva, rehrz[ s5. se riclice clin pat, sd n.rear:gd, si cle ex. incheierea tlntli nasture sau scoaterea limbii). De
nrdnduce (negativism alirnentar), sd volbcascd (negativisnr nreniionat cd aceasta intereseazd nttnlai actele ctl execufie
i

verbal). deliberatd gi inten(ionald, pennilAnd execulia actelor spontane

I

o negativismul pasiv consta in rezistenfir permanentii la nevoile sau atttolnate. Mai ntult : execlrlia spontand a unrti act ntl poate
fi rcpetatd atunci cAncl pacientultli i se cere aceastel.
fiziologice (degluti!ie, nricfiune, dcfecaIie).
Sindromul catatonic erste caracteristic schizotieniei catatonice pi rrnor ,A 1,r axiile aprar in demenfele Alzheimer qi alte lezir"rni ner"rrologice'

condilii medicale generale.

Astazo-abazia este dificultatea cle a men!ine pozilia ortostaticd.
'I'icurile sunt migcdri cu cerracl.er internpestiv, repetitiv gi rapid, ca
rezultat al contracfiei unor grllpe lnusculare (de obicei aceeaqi), scdpatc dc
sltb control volilional, dar accesibile conqtiinfei (ex. miqcarea cle lateralitate a

capulni, migcarea umerilor, l.1ri$carea de aranjare a. unei quvi[e cle pAr,

onicofagia sau tendinla de a-gi roade r.rnghiile, tricotilomanja sau ritst-rcirca

sau smulgerea Llnor Jmocuri de pdr cle pe pielea capului). Ille sunt frecventc
in copillrie, susceptibile de a ciisparre total dLrpd adolescenld. Persistenla lor in

viata aduhd semnifici o stare anxioas5, obsesivd sau o ncvrozi ntotolic,

nraladia ticrrlilor.
 98
Jrq!94! !r!1"i, M-U gl4g:tgtql o gi e Psih i at ricd 99

4. irrcoercnla identivi qii a activitltii care pot fi apreciate ca

cletrrente ale lrrlburirrii con;tiin{ei sau altlel sllus ca sernne cle conftrzie, nunrai
atLrtrci cAnd sunt inso{ite cle semnele prezentate rnai sus (hipoprosexie,
h iiromnezi e, dezorientare);

10. sE,MroLOGrA CON$T.rrNTEr 5. pe fonclul tulburirii congtiinfei, poate apf,rea o

Sttb aspect 1llozofic, congtiin!a estc o rezultantd a evoltrfi,'i istorico- protluctivitate senzorialir psihotic6, ilustratX prin iluzii, halucina!ii, itlci
sociale a subiectulr-ri, qi in tor.rcl conr:epjia l'i clespre lume gi vialii. dcliranle l'ragnrentnre.
Stib aspect fiziologic, conqtiinla reprezinti funclia ace,lor rcgiuni in scop cliclactic, tulbrrrhrile cle congtiin!5 au fbst rlepartajate in :

corticale aflate in stare de lirncfionalitate o.ptintd.

- trrlburlri cantitative ale congtiinfei (cu referire la graclul de vigilitate)
Sub aspect psihologic, conqtiinta reprezinti procesul cle rr.ili:i:tare a
- tulburlri calitative ale congtiinfei (cu referire la adecvarea insului la
propriultri err (con;;tiinta ett-lui, a activitirlii gi continuititii persr,'rrrt.i) gi a
rcirlitate).
lumii incoqjurirtoare (conqtiinla locului, spafiului, timpLrlui).
Sub aspect psihopatologic, atunci cirrd se v,orbegte cltr trrliiurarea
congtiintei, este necesar sd se facd clistinc!ia intre conqtiinfa ,,, irotiune I0.1. 1-ulhurdri cuntitslive ole conStiinlei
frlozoficd gi starea c1e luciclitate (sau starea de corjitienli) care r::rlrr.irrri atrit
Starea de veghe este caracterizatd prin aceea cd ftlncliile psihice se
capacitatea gi claritatea reflectarii, cat pi inlelegerea realitrlii ol,i,,ttive i1
desligoard cr.r claritate, luciditate (ilustratd printr-o orientare aclecvatd in
rttorlrettttll rcspeciiv. Cele doud Iattu.i ale con;tiinfei (fiiozoficti gi p::ii,,riogicirl
rcalitate) ;i sub controlul ralitrnii (care impLrne respectArea unor nomre Si
se afld in interdepenclenfii, in sensul cir nnnrai in condiliile unei lrrciclitiili
valori in conserls cu convenienfele sociale). Pe acest fcrnd de vigilitate se pot
perfbcte, subiectul este capabil si rearcfioneze in conflonnil,ate cu coni.i_.p[ii1 l11i rlistinge, sub aspectul intensitalii. mai multe gracle de tulbr-rrare a conqtiinlei gi
clespre lume qi via{d.
anume:
Criteriile de eviclcrtliere a tulbr-rriuilor cle congtiin!ii (stdrilor
Starea de obtuzie caracterizatd prin ridicarea pragurilor
confuzionale) dupir .lasper, sunt :
senzorialitdlii qi dificultdli in sFera ideo-cognitivl, trdite in
1. hipoprosexie, detagarea cle realitate, care se rnanili.st6 prirr
plan subiectiv prin dificultatca insului de a-gi preciza qi
ridicarea praguri lor senzorial i tdlii;
formula ideile.
2. hipnrlrnezia sau arnnczia evcrrirlentelor pelrccrrtt. irr tinrpLrl
episoclului colfuzional, generath de hipoprosexie; Starea de hebetudine caracterizatd printr-o atitLrdine cle

3. tlezoricnlare in spatirr, tintp, sau arrtopsihic:.i rrrtdald

perplexitate, inclep[rtare qi indiferenld falir de realitate care
tLrlburdrilor prosexice qi r.nuezice; i se pare str.lind. I
 Victoria Ilurtea l0l

Starca de torpoare este o stare comparabild crr aceca 4e Se caracl,.ritcuzir prin hipoproscxic, hipomnez\e, clezorieltare in timp ;i
sornrrolerr!ir, caracterizatd, prin lrgoard dezoricntare, spafiu, pr. ,rrir gi existenfa ttttor ttrlbtrrdri ttrasive cle percepfie, sr"rb firrn.rd de
hipokinezie, apatie. iluzii, halir, rrralii vizrrale gi atrditive, fragtnetrte de iclei delirante polimorfie.
St:rrca cle obnubilare se caracterizeazd prin liclir:area (.liirir,;teristica onirismuh-ri este implioarea marcatd a pacientulLri in
pragurilor ser-rzoriale, braclikinezie, bradipsihie, scenariul il. I i lant-hal ucitlator.
hipoprosexie, liiponnezie, dezorientare. Pacientul dd i')rr.ii iin tirlpul zilei starea de clelirium poate sldbi in intcnsitate,
rdspuusuri vagi, aproximative, incornplete sau lipsite cle con$tiintii irl)rolliindtl-se cle ltrciclitate, in general seara qi noaptea cresc in
sens. l-a incitatrii intense sau repetate, r'dsprrnstrrile pot intcnsital,: renonretrele prcrductive qi odritd ctt ele anxietatea qi starea de
prezenta un grad mai mare cle precizie gi claritate. agitafie psilronrotolie. intr-o fonnii mai aparte care poartd denumirea de delir
o Starea cle stutr"roare in care activitatea psihonrotorie a ltrofesiclrrrl comportanlcntttl percientului este deternlinat
de halLrcina{ii
pacientului pare suspendatb, nu mai rdspunde la intrebirri, ..;cenice cirr.'; amintesc activitatea sa profesiotral6, sau scene de petrecere
la
'
rrtr niai reacfioneazd la excitanli din mecliu clecAt ;rtur.rci iLlcoolici. irr cnZrlri grave pacientul bolborosegte neinteligibil, agitalia devine
c6.nd sturt fbarte pr"rtcrnici. clezorcklrrrrrr (rniqcdri ale capului, trentor intetrs, prigcdri de frecare sau
o Starea de soJror constiiirie o agravare a stirrii prececleirte princlr;re). :;ittrafie cttnoscttth sttb ntrmele de delir muzitant'

ln care rearc(iile organisnruirri la stirnLrli psilrosenzoria!i I)rri,rtit acestei stdri este in flurclie de afecliunea in caclrul cdreia apare,
sutrt extretn de climinuate. Clinic se aseamdnd orr stalea (lc in getre'rll r:;,te- t1e ore sau z-ile.

somrrolenf d accentuatd. z1 rrrrrrtirile clin perioacla cle stare sunt fragntentale 9i inconrplete'
o Stare:r comatoasi se caracterizeazd prin clisolufia Lrruscir ('irrr ,;le cleliritur-rului pot fi: alcc,tiuni meclicale sistemice cttm ar fi
sau plogrcsivd a conptiintei gi funcfiilor cle rela!ie, cu infec!ii, tl,r,,cchilibre mctabolice, trattmatisme craniene, stdri post ictale' stdri
conservarera funcfiilor: vegetative. Coma vigili evolueazal posloperirr,,rii, intoxicafia sau sevra.iul cu o substanlir psihoactivd, sau din
cu, o prolundii conlirzie. Cotna carus constituie gradul cel cauz.c tItrlttl,[e, pritr cotlbinarea mai multor lactori etiologici'
rnai profiurcl al destructurdrii con;tiinfei. . lilal'caolleitrritll.
lirt t[:scrisd ca o infiltrare a constrl]c{iilor
:
visulr,ri in gAnclirea vigiln,
10,2. 7'ulburdri culilutit'c ole conqtiintei astf-cl irl. i'r f riririle apar ca un arnestec ciudat intre fiagnlente ale realitalii qi

Se carac:terizeazd mai ales priu ingustarea ciimpr"rlui congtiinlci. Iile rr:plezentlrr i lbntastice. Pacienlul ltierde contacttll cu realitateet, aclionAncl
cLrprind urlrirtotlele tulbuliiri : ilStllllellC.l iriva carg viseazi.
'

,'' Stat'ea aIIlelltiYi'I.

 102 N4anual tlc Sentiologic Psihiatricd 103
V_,ictoria lJtrliea

Este caracterizatd printr-o alter-are profundii a con;tiinfei [)ezolientaren ilr spl!iu este inlilrrilI in stdt'i caracteristice
l.,r,,lrritrlui err
ctt dezorie'tare totali, incltrsiv la prop.ia persoani, incoere.{z-r irr,.,,
1,s.1r.1-,
tr rl burtiri lor cle conq ti irrf i, clentetrte, ol i gofi'en i i.

agitalie dezordonatd, cle obicei in limitele patultri. I)ezorientarea in retarcidrile mentale severe
in timp apare
(trnde no!itrnea de tinrp nLl se cottstituie), in demetrf c,
Se caracterizeazd plintr-o profr-rnclii altelarc a reflectdrii serr;iiriills, tulburalea antnes'cicd, tulbtrrdri de congtiinfd.
s,
pdstrarea aulomatismelor motorii care conlerd rln
aspect coorclonilt si co,:rent I)ezorientarea allopsihicd (derealizarea) reprezintI o
actelor conlpodanlentale, itr ciuda I?rptului cii acestea pot
fi cleti'rrrrilaie de tulburare a congtiinfei meclitrltri inconiuritor' care apare
idei delirante, halLrcinat'ii atrclitive: irnperative, szrn cle halucirrrrtii vizuale
pacientultti cil noctllloscut, strdin, stranitt, ireal. Se intAlneqte in
terifiarrte. in aceastd stare paciertul poate conrite acte agresir,,. (le nlare
: tulburarea acutir c1e stress, schizofier-rie, epilepsie.
violenfii, nrrnate cle anrnezic lacunard_
I)ezorientarea autopsihici (depersonalizarea) se
Cavtriunte ale stdrii crepusc.rttrare se descriu:
caracterizeazd prin tulbttrarea congtiinlei propriului eu, a
c a'tomatisrnul arnbr"rltrtor, in care clegi con$tii.fa esr,: proluncl
propriei persoane, att sentimentul detag[rii de sine' de a fi un
alteratd se pistreazf, coorcronarea ;i cr:ere.fa nrotorir.. astfbl cr
observator exterior al propriilor procese mentale, sau al
'pacien!ii pot face cdliitorii uneori indeh.rrrgate, irrrirte de
propriului corp, sau sentirnentul cd viseazd cr-r ocllii deschigi'
amnezie lactrnetrd. Atrtoriratisntul anrbulak)r poate r('prezenta
Se intAlneqte in tulbtrraiea acuti de stress, in ttrlburirrile
un ncces epilcptic lrsihomotor, sau poate urrna clLrt,ri <:t crjzii
disociative.
grand nral.
o frga patologici se nrarrifesti printr-o Iirgri rrez.r,r.rrati I)ezorientarea Ia propria
Jrersoartii spre dcosebii'e clc
,si
clepersonalizare, se caracterizeazd prin faptul cd pacienlii nu
intenrpestivd, cu imposibilitatea evitdrii peric'rel,,r. irrtr-,n
context de dezorientitre. Starea dureazd ore sau zil,'. Ilurvine
pot oferi clate precise in legZtttlrd cu ei, iar in cazuri grave de
alterare a conqtiin{ei nu pot spune c;ne sttnt, nu riispund cdncl
cltrpd un stress psihosocial sever. Se ?ntdlnegte in rrrlburdrile
sunt cherr.ra{i pe nrtme, adici iEi pield total posibilitatea de
disociatir,'e, tulburarr;a acutd de stress, in epilepsie.
recunoaqtere a propriei identitali. Se intfilneqte in clemenlele
o sorl'arnbtrlisr''l este o ttrlburare a congtiinfei carr i,lrzrre in
profttnde.
ti.rpul so'r.ului. Ea constir i'acte qi aclituri rrrot.rii,
autorlate, complexe. Tulburarile congtiinlei (atat cele calitative cat 9i cele cantitative)
'1'ulbr"rrdrile cle corrgtiin!d, reprezilrtd in fapt patologia stdrii veghe satt a congtienlei.
fie ci sunt calitative saLl r rrntitative c1e

inglobeazd irt ntocl olrli'ltor'u {ezot.ierrtarea in timp, zrll.,1,..ilricir gi [-lneli: nranuale, considerd congtiinla ca fiinc] organizati in 3 etaje ctr
ar"rtopsihicd. g,rade clif-erit,: tle conrplexitate :
I 04 Victoria llurtca

ctlrrpticir{:t sau stitr.cu tle veghe care esle un l)rcces

co'ililioriat .curofizi'logic, ce {ine cle irrtegritatca
anatornoliurcf iorrald in prinrr.rl rAncl a mezencefalulrri,
a
s*bstanf ei r"eticulare, a cdrei activitate intlirecti este
irrregistratd EF,(). Funclia princiTtctlii o qceslri etcri este
cttentict. Activa'ea etaitrlr.ri (arousal) sau inactivarea explicd I 1. St,ttvt toLoGIA pE{tsONAf,['rA 1'nl
trezirea sau le'dinfzr ciitre somn. Par.'logia con;;tii.!ei se relerh l'r'a'sonalitatea este modelul calactcrlistic yi lelritiv constant al
la accst eta|. atitudirrii,rr, colxportrunentelor, c,rcclintelor, sentin'rentclor, gAndurilor gi

congtiinfa oper.a(ional-Iogicd car<: este e ta-iul

valorilr,r Lrnei persoane. lla este cleci slrnra totzrld zr caracteristicilor
discerrrirrrintnltri. [,a accst nivel prin logici, se ctrto.t$re entolit.rirrrl,-r, cognitive qi intcrpcrsotrale a unei pefsoane.

ac{er;iirul realittiyii. }'l"r existd consens as,pra nofiu'ii de l',rrsonalitntca rnai poate fi clefinitir (l,azarus) prin ,,cele mai
adevrr. Pentru aclevrrul realitalii insc.mni rcalitatea irnport,rirt,.: lLrcruri,pe care Ie putern s;rune despre o persoani, lircluri cafe lle
'oi
comun[ sau cle btrn simf, adicd parlea lafionald care ft,rce pe vor fhc,.r r, o iubim salt s-o Lrr6ln".
presupr.rsul nomral un om prcvizibil. l{ela!ia tlintre oenreni are i rtrsitlurile tle personalitate sunt in rnocl sinrplu tidsirtrrri proeninente
loc pe baza previzibilulrri rafional (de aici posihilitatea ale rrnr:i irrrtrnrite persorralitili ;;i nrr inrplich psihqrtrtologie.

lirnbajului col'.n gestual ,'iversal i'dilcrert clc ,\',rrcctele caracteristice unei personalitdli strnt plczentc cle limpuriu in
'alabil, viati, irri,r iiin
linibii). aclolescenld, trhsdturile cle personalitate fiind relativ stabile in
tlilerilc t iictrrlstanfe, putincl li recunosctite cle prieteui ;;i cr.rnogtin{e.
co.gtiintn moral:i sau etici care ar trebui sd cilduzcascd
I rr, torii cleterrninanJi ai personalitdlii au o clLrblir origine:
eta.jul hl doilea (operafir"rnilc logicc), se referi la conStiinlo de
rrrL:tori genetici sau constitutionali
ct tttt prejtrclicict pe celelttlt, de a nr-r-i fbce riiu (care este gi
-. irrctori socio-cultrn'ali
prim,l pri'cipir-r i' nredicinii), de a urniri binelc (pri'r,l
principiu clin cregtirr,isnr qi ciin alte rcligii).
l', rsonalitatea este o rezultanld a trilulor insrrqirilor psihice ale
in<liviclrrfrri qi ca atare ea integreazi toate celelalte lirncfii de sintezir:
con;tiirr!i' tcnlperanlen1ul, calacterlrl qi intclectul.
'l , rrtltcrarrtenlul ex;rrinrh in general portictilut'ilitlile cle grud, lentlto,
vilezci tri i,,lt:rt,tilttte u rectcliilor ltsihicc .yi rttotorii, fiincl streirrs legat de fbnclLrl
rJispozitr' i qi varialiei ei. 'l-ernpr:ramcnlcle (lescriso c.lasic (sarrgrrirric, coleric,
flcgrrtali, nrclarrcolic), sau clLtpii tiptrl cle activilatc ncrvnasrli supcrioalt-r

(putcrrri,; r;lair, echilibrat sau rrccchililrr.at, nrobil sau incrt), nu pot fi impirr{ite
 106 \/ictoria Rurtea N,lanual cle Scnrioloirie Psilriatricir 107

in pozitiVe qi negativc, liecare clintre elc avincl avantaiele gi tl,, .rrrrntzrjcle rar irr cazuri lltai gravc de sentintentul de cleclutrlare. in car-e

ior-. pacientul asistir ca un spcctator la cJeslTr;ur.areer propriei salc

Car:rcterul re;rrez-intd acel cornplex unitar c1e trd.situri rlislir-rctive, lie{i, sau prirr setrtirnentul cle moarte psihicii. cdnd cel in cauz-d

care clif-erenfiazd personalitllile intre cle clLrpi critcriul atitLrclinii l;rtri se simte in acelagi timp qi viu gi ntort. in concluzie se poare
rle sine
5i falir cle cci clin jtrr, clupir orientarea conptiinIei (morale sal etitc'), dppi allnna cd starea cle clepcrsor.ralizare se trdiegte prin intpresia cle

conIinutul gAr"rclirii, valoarL]a sentimr:ntelor ;i a capacitiilii c1e i.oi1qlf,. f-1s inautenticitarte a triiirilor pe iiurdalul unei ingrijorir.i profuncle
caracter clepinde com.portarnentul care este cle fapt trn sistem rl, r.lafii ce reuneite anxietatea, perplexitatea gi stranietatea.
in
acIiune, ce cletermina irt fiecare moment al vie[ii conqtienl.c rrlituclinea Atunci c.trd clepersonalizarea este triitl in mocl preclominant pe plan
practicr gi specilicii a strbiectuh.ri fafir cle realitatea i'co.j,rdtoare. .
sonratic. altcrarea psiltopatoloeicd este mai proftrndd. In aceastd sitrragie este

Inteleclrrl reprezi.ti capacitatea incrivicrtrlrri cle a infelegr. g6'di trdilir prin inrpresia mocliilcarilor satr schinrbirilor lrnor segmente corporalc
gi
aprecia raportttrilc dintre eI gi lumea inconjurdtoare gi implici[ (le (in spcciirl capul gi 1a1a). sau a schemei corporale in ansamblu. Ur.reori
rr :r,: a4apta
realitilii. Aceastd capacitate dcpincle pacien!ii aLr iriipresia der.'italizarrii 1'llopriului c'()rp. salr ci srLnt in iminenli cie
cle bagajul clc cr.rno;tinte,6c lra6Lrl cle
inslruire a fiecirrei persoane. a trece in neliinld.

Psihopatologia personalititgii se afld la lhntiera psihr,rirrtolouiei in manitbstirile sale cliscretc, trbia percepute cle persoana in cauzd.
ccrngtiintei, de aceea deper.sonalizarea gi clerealizarca vor fi prr:zorlrrle;i ?n tlepersonalizerea poate fi intdlnita qi in sittralii nepsihiatrice : sqn-nenaj. steiri

acest capitol. af'ectiv negative reaclior"rale. ntomente <le scdclere a vigilitalii, etc. in clinic6

o I)r:pcrsonalizarea arc ca prtattl ti intahiitd in : starile depresive, uncle sc uranifest.l sub un unglii relatir'
elr_.mqn1 esr:n{ial fp,r,r,.5ii1 rle
ingust, nefiinil slobalA, r'izAnd in special cliniinuarea lb4ei de vibiare al'ectivti
schirrrbarc a proprirrltri eu. Ea p<tate viza in nrocl
frr, ,lo11ipn11f
sau in'rpresia de golire gi lipsa cle sentiment; in tulburarile psihotice acute gi
impresia cle schimbare psihicd (,,clesanimare") sa, irrr;,rcsia cle
schizofrcnie uncle se nranifbstd incleosebi prin perplexitate; in tulburarea
sclrir'bare sonrertici (,,clesomatizare',). I)eperso'ali.,lrea este
obsesiv-conipttlsivi. irr tulburarile clisociative, in tulburarea acutd de stress.
reclatl cle cel in cauzii pr.in sentirnenttrl anxiogen nl rrr,r1lif195111

p'opriulrri eu, descris ca;;i cum n-ar rnai fi cel o Derealizarea se intAlnegte de obicei in aceleagi siiualii. gi
cle clir;rirrtc, n-zir
mai Jl sigur de propria iclentitate, ca qi cum ntr :r ar
constd in impresia (sentimentul) de instrdinare gi
mari
noniamiliaritate a realitilii trAite, care-i apare pacientului ca
rccunoa$tc. Aceastd irnpresie cle schimbare este cle
llcir,.rrutd
ireald. uneori inertd, sar.r coloratd cenu;iu. in timp ce in cazul
pacient priu sentimentul cle hipobulie, inclecizie irr rrctirrni,
clepersonalizirrii este vorba cle o schinibare a propriului eu, ir-r
clilictrltatc iir clerliberare, i'lc ircalitate a ic'leilor, lls lllr,rlilicarc a
rlercalizarc csle rorba de sclrinrbarca realiraliicxterne. a lunrii
afectolor, de clirnintrart- a ftrr'!e i cle rcz-.rranla alccti ., urreori
irionj trrirtoare care-qi pie rde auten ticitatea.
de clispaLilie lr afbctii'itilii (sc'lirrrcntul lipsei cle s;.rrrirrcnt),
 Victoria Br.rrtca
_ __ __tLqual de Senriolggig I'I!l!11 lqil_ 109

Metocle de investigare a personalitirlii sc pot sisteuatiza il'l: il Iehnica I{orschach cca mai utilizatd, consti in prezentarea
l. Nletodc srrhiective, in care persoanii vorbegte clespre sinc, (intr-o anumitd orcline gi pozilie) a l0 plan;;e (5 alb-negru; 2
ex. in expunerea anarnltezei (zt istoliei sale inclivicluale) cenugiu-rogii; 3 multicolore). Persoar"ra investigatd trebuie sd
Sbalele cle evaluare (rating scalas), an cul-loscut
o ntart: clezvoltare relateze ceea ce vede stru ceea ce i;i poate reprezenta.
datoritd utilit5tii lor irr aprecierea nrai obiectivii a erectelor Rdspunsurile pot fi nrr.rltiple pdnd la 250. Itl'estigatorttl
psihofarmacologicb ale cliferitelor substante psil'rotrope. Cel care le aplici urmdregte : utilizarea ansan-rblultri sau pe pete, raporturile in
noteazd fiecare simptom in ftrncIie cle intensitalea lui cu o cifi:], supush apsi care intervin ibrmele 9i cLrlorilc; coniintrtttl (fomre tllttane"
r-rnei preh.rct'irri statistice. Ele sunt aclaptate pe boli sau sinclroarlte (ex. pentrq animale, plante). originalitatea sau banalitatea rispunstrrilor.
deprcsie. anxietate sinrptome pozitive, simptonre neglative, etc) in mocl obiectiv nu se pot distinge tipuri precise de boli psihice
Chestionarele stttrt corllpuse clintr-trn nunr.ir de intreb.iri (itenrLrri) la bazatc cloar pe semnele testului Rorscl.rach. llvideniierea
care persoana trebuie sd rdspundai ,,da", ,,nu", salr ,,nu s;tiu". intrebiuile senrnelor unor boli aduce doar.un plus de certitudine. in timp
vizeazh personalitatea in ansamblu sau numai o triisdttrri a personalitalii. ce absenf a lor prin aplicarea testului nu poate inlln-na
Cel nrai contplet gi nrai riispAndit inventar (cu 550 intrebari) este rliagnosticul clinic.
lnvcntarul de personal i tate multi faz.i c lvl ir-uresttta (Mtvl I, I ).
r -.1 l-ehrrica Szondi vizeaz'a expkrrarea pulsiunilor intirne ale
2. lVletode obiectivc care a;rreciazd cor.rr.luita ".exterioard'' a
insrrlui, bazata pe noiitrnea de prelerinld esteticA. Proba este
strbiectului prin obsen.afii directe asupra atitr-rclinilor. conrluitei.
alcitrriti din 4t3 de fbtogralii cle bolnavi psihici (8 entitdti
3. N{eiodele proiective permit un sonclirj mai llclel al
nosologice). prezentate in 6 serii. din care subiectul va alege in
personalitdgii. Constau in :
total 12 lbtografii consitlerate sinipatice gi l2 antipatice. Proba
a l'elurica asociativ-verbald. se bazeazd pe ideea cd naturat
se repeli lar intenal de i-2 zile. Alegerile sutrt considerate ca
rdspr"ursului (prinrLrl cuvdnt care-li vine in rrrinte la un anurnit
re;rrezentAnd trebuinfe aprobate, iar respingerile ca lrebuinle
monrent (cuvlint incluctor)) nu aparline hazaldului, ci
relirlate.
reprezir-rtd ,,drumtrri bdtute ale spiritului". Apiicalia de elec!ie
este in domeniul nevrozelor gi al tulbrrrdrilor cu coetlcient IJ 'l ehnica arborclui

psihogenetic, stdri clepresive. Jung utiliza testul ca un veritabil

r.l Tehnica apercep{iei ternatice (TA-l) coustd in 30 de tablouri
detector cle courplexe considerdnd cd la irtingerea r"rnor ast{'el
reprezentAnd una sau mai multe persoane intr-o situa!ie
de conrplexe prirrtr-trn cuvdnt in.lucior se prodrrce fie lungirca
incertd. Se ,bazeazd pe posibilitatea proiec!iei 9i identificarii
tirnpr,rlLri de ,reaclie (care se critnontetreerzd). lie uitarea
subiectului cu unul din persona,je prrin intermediul unei
cuvAntirl ui ind Lrs (blocirrea rirspunsul ui).
povestiri gi se analizeazh.
ll0 Victoria Brrrteir ___ _l&ryi,lde- Serniolcrgfq I'ollf "1lgn 111

'foate aceste metode (psihologice) cle investigare personalirrilii

a str6t
rnetode acljutante clinicii, sistemul cle relerinfei rdmdnAnd pentrrr rnerlicr
observa{ia clinicd pe care testele o imbog,d}esc, clar nu o pot inlocui.

1?. MF]TODE DE INVESTIGAITN Iru PSII{TATRIE

1. Exploriirilc de lahorator
Au rolul cle a clelimita cauzele simptomelor psihiatrice, de a monitoriza
concentralia unni anumit tratament (cle exernplu, mdsurarea concentrafiei
satrguine a medicamentelor), satr de a aprecia efbctele secundare ale
rnedicaliei psiliiatrice (monitorizarea litenriei in cazul administrrlrii de litiu
carbc,nic, ir lerrcocitelor in cazul tcrapici cu [.eponex)

" inainte d; inilierea unui tratament psihiatric este necesard o

exqntirnre de rutind, pentrll a evidenlia eventualele condilii medicale
concc'rnrilente, ce vor elinrina o tulburare mentalS primard gi vor
delintita o tulbtrrare rnentald clatoratd unei concliiii meclicale genelale
gi pentru stabilirea parametrilor cle bazd pentm a putea fi asiguratd o
monitorizare. Examinarea de rr.rtind impune:
D hemoleucograma
tr glicernia,
o filnclia renald (uree, creatinind, stunar cle urind)

u hrncfia hepaticd
o l)ozttrea electrolililor sanguini se irnpune rnai ales in stirile
ccrn{lzionale. Aprecierea echilibrului hidroelectrolitic gi acido-I'taz.ic
este irnportantd in tulburdri psihice printare insolite de agitalie
' psihonrotorie care pot deterrnina stlri cle deshiclratare precum gi in
tulbuliri mentale clzrtorzite ruior condilii meclicalo generale sau legate
rle o substanfd psilioactivi.
t1? Victoria lJultea
I\4anual de Scnriololric Psilriatrici I l3

fixplorareir lirnc!iei hepatice este util6 irr stlrrilc corrhrzioiurle qi in

rr r!,itcre. Sensibilitatca testulLri este de -159'o in clepresia r-na.jorir;;i cle
etilisnrtrl crcrnic. t)c iisenlcnea ttrlbtu.irr.ile lirrrc(ici hepaticc pot
, r)'r , in tulbr.rrririIe dcplcsive psihotice.
rurodiflca e lir.r'rinarea anunritor rrrcdicaniclte cu nretabolizare hepatica
(cle exem;rlu benzocl i erz.epinelc). s l';()vocArea atacurilor de panicir cu lactat cle sodiu poate ajuta la
"

tlrrrilnosticul tulburirii c1e panic.l (apar: rasoclilata(ie, hipocalcenrie ;i

Probelc serologice pentru clepistarea sifitisului gi inlecliei IIIV sc
irnpun la cazurile czrre plezintd fenomene psihice qi manifcstari irl rlozii metabolic[). Estc un test de prr)\'ocare mai sensibil clecAt

I rr 1,. r vcnti laliu sirrrpli.r.

ner-rrologice ce riclici suspiciunezt acestor etiologii.
\
Prezenla r-rnui tablou psihopatologic care oricnteazd sprc consurrrul tlc 'legerea baleriei cle teste se thce in flrnc!ie cle dia-cnosticul clinic gi
sr"rbstanfe psihoactive necesitii eI-ectuarea unor probe cle clepistare 1ir-iAncl cur,t de faptr.rl cd trecerea la teste sr,rplimc-ntare fh'a o friudamentare
a
clrogurilor in urind gi sAnge. solicki Lrr:.,,[c uncori posibilitatea ca ele sd fr-rrr.rizeze date nerelevante pentru

Examenul LCI{ recoltat priu purrc!ie lombard este inrporta't in clinica. l /, ilsenlenea trebuie avuta in vedere sensibilitatea. specificitatea gi

stabilirea etiologiei valclnrcr r r r c-dic tivi. a testelor de iaborator.

tilblou psiliopatologic apdrut br'sc, 1

'rui
m4i ales in prezenfa unor nrrtdificdri cognitive. Il,,iritorizarea terapiei cu psihotrope impune o evaluale iniliala a

'lestclc tle ltrrrcIit,rrarc a glantlei tiroirlc srrnr. incricutc

la pacicnIii cu pariuleiiilril ce pot fi inlluenlali de ntedicautente gi dozarea, dac[ este

endocrinopatii, ncoplasnre sau bolii irrfecficase, la care tal-rlourile posibil, ir rr()ncentfa!iei prcldustrlui actir .

psihopatologice, in principal tulburirile <lispoziiici sau tulbur.lrilc l)!i exemplu in cazlrl administrirrii sdrurilor de litir-r se itlpuue inainte
psihotice, s ugcrcaz."r cl i nicia nul ui astli;l tle ctiulogi i. (le irrr:elr,:rcit iraiarrrcutrrlLri tilefi. creatiiiii-iei ;i a electiolililor
,o eialiietic-o n
Dozarea prolactinei, trtil6 in caztrl rrnor clisfuncfii sexuale apirute, dt: sanguini l)recuur gi un exarnen EKG. llrmata de nror.ritorizarea Iitemiei
exemplu, in urma unui tratan.rcnt cu substanfe antip.sihotice. (nir,'elul r, rapeutic fiind crrprins intre 0.8-1.2 rnEqll) pentru n.renlinerea ttnei

Dozareir fosfocreatink.inazei, ale cr.rei creqteri peste nivclul tle g00 concenlr rrtii optime, cu efecte sectrndare nrininte.
clc
r"rnitdgi poate sd aparir in cazul aclninistrdrii cle antipsihotice riclic6ncl i,, ,:azul adnrinistrirrii unor antipsihotice (de exemplu clozapiua) sau
suspiciuneu unLri sinclrorn neuroleptic malign. al unoi ,,ietlicamente ctr rol de stabilizator al dispoziliei (de exemplu
'l'estul cle supresie la clexarnetazonii este util pentru carbanrirz,.'pina) se irnpture evaluarea anterioard tratametrtului a
a conlirrla
diagnosticul clc tLrlbrrrarc deprcsivd gi cle asenrenca, poate ii utilizzrt henrolerr',,ruramei cdt ;i mclnitorizarea ulterioari a acesteia pentru a detecta
pentnl nrouilorizarea rdspunsr,rlui la tralarnent al unui pacicnt clepresiv sr.:itleri irl,: clenrentelor figurate (mai pulin de 2500-3000 leucocitelrnmc) ce
(orice nivel mai utate cle 5 lricrogranre/cll este consiclcrrat apgllal). inrpun tL(lircerea sari chiar oprireir telapiei cu astfel clL'nleclicarnente.
Nonnalizaiea accslrri lcst inclicii laptul cr depresia este in cru.s r]e
_ I 14 . Victoria llurtea yll'"I_qg l*,1rcltgglg Psi Iri atri ch 115

2. Illectroencclirlograrna (ti Fl(;) Mocliflcdrile patologice zrpar izolat satr in paroxisme, pe un traseu de

Electroetrcelhlogranra nrdsoarf, diferenfa de voltaj dintre rrrrri nrulti fbud nonnal sau modiflcat gi se pot clasiflca in:
electrozi aplicali pe scalp. lip iritatir': r'irfuri, complexe vArf--
anonralii electrice de
l

l)n lroseu EEG poale prezintd unnltoarele tipuri de ritrnuri :

a

I
undd (cele tipice apar in crizele petit 'rnal epileptic),
c ritmul alfa - cu fi'ecvenid intre 8-13 Hz qi amplitucline rl.r l0-120 I
l
polivdrluri-trncli;
microvolli, nrai exprimat in cofiexul occipital; frecven{a sr:ade la 1
I

'.
anonralii electrice cle tip lezionrrl: unt-le delta polimorf'e
1

vArstn ici;
sau rnononlorf'e, paroxisme de unde theta.
- apare cr"r ocl-rii inchigi, se atenueazd cu ochii clc:,t:lri$i sau
IIEG este esenlialA ir.r r.liagnosticul gi urmdrirea terapeutici a
cAnd persoanele se concentreazd irnaginatir;
epilepsiilor.
. ritmul beta, cu frecvenlit de l4--10 FIz gi arrrplitudinea 5-30 rrricrovolti,
iu practica psiliiatricd anomaliile EEG sunt intAlnite in unndtoarele
are localizare frontolateralS gi este repartizat pe toate detiirrtiile la
cazun:
pcrsoariele arrxitrlse:
t:pilepsie: elenrentul distinctiv EEG este vArtul, izolat sau
- suut propor!ionale cu cre$terea activitilii mentalt.
repetat; EEG standard poate inregistra paroxisme
. ritntul thetcr, cu frecvenla 4-7 Hz gi aniplitudinea medie <L: j0-70
constand in vlirfuri, unde asculite. conrple;re vdrf-undi;
microvolgi este localizat temporal; reprezintd aproxirnativ li16 din
psihoze organice: scade frecvenla de aparilie a ritmului
total i tatea elementelor la ad r-rltr"rl normal ;
alfa, cre;te lrec."'enla undelor theta ;i delta;
- apare in tirnpul stresului ertroficlnal (de exernplrr lrustare
sau dezamdgire) boala Alzheinrer: incetinirea globali a traseului, activitate

o ritnttil tlelto cu frecvenfa de 0,5-3 FIz gi amplitudinea medil. de l0t)

clituz6 theta gi delta; mai ptrJin de 5% din pacienlii

microvolli; prezenla lu odultul trettz are sentni/icolie diagnosticati cu boala Alzheirler au EEG nornral;
pcttolrt,rli< d; este
- -
distribuit difuz la copii qi in somn. clemeu!n multi-infarct asimetria interernisf-ericd sr;

Anomaliile EEG constau in: observd nnmai dacd leziunile sunt mari gi localizate
- scdclerea proportiei gi arnplitudinii fiecvenlelor superficial;
rrt.rrmale,

generalizatd sau localizatf, ; epilepsia temporalS : focare de v6rfuri localizate

- crefterea liecvenlei undelor lente; temporal;

- aparilia unclelor anormale: vdrfuri, complexe , rir l'-uncki, stuporul disociativ: trasetr EEG noffnal, investiga;ie utila
urlle ascu(ite. dacd diagnosticr-rl dife ren{itrl"se face diticil;
 Victoria llurLca \tg"nl dgjgqtqlitgrg P!!1,'1t!'!gg-
116
-- -ttl -

- in tr,rlburirrile dc personalitate <:erracterizate prirr 4. [ixplo' :tr i irnagistice

rmpnlsivitarte qi agresivitate se obscrvd rrncle thr:ta IrrriIristica structuralA qi funclit>nalZi a creierLrltri aduce infcrrnralii
generalizat[ gi clescircdri cle vArluri in focarul ten"rporal; pentru 1,rir tica psihiatricd. Spre deosebire cle patologia uetrrologicS, ir.r
,
- alcoolr-rl proclLrce creqterezr activitAtii alfa; patologia 1,:,ihiatricd modificdrile relllarcate in stntctura 9i funclia cerebrald

su.nt preri,,rrrinant calitative 9i relativ minore'

- tr.rtrurentul cu psihotrope influenleazf, trasetrl IIEG:
. ner.rrolepticcle procluc cre$terea activitaiii delta qi Rl.idio g nt I i u t' r u tr i u rt it s imp I d

tllcta; l)oriie er.iclenfia mallormalii cralliene, fracturi, mrrdificdri de qa

benz-ocliazepinele produc cre$terea activitatii beta qi turceascij , irlcificf,ri intracraniene (cle cauze trttnorale, vasculare, inleclioase.
theta; rnetabolicr: ) zone de osteolizd (tnetastaze craniene)'
.sau
. anticlcpresivele triciclice procluc cre$terea activitdfii Tonngrrr!rit contputeriT.trtd (TC) cu rfize X
beta, delta pi theta; r\,r, i:A principiu calcularea coeficientultri cle absorblie al unui volun]
rJeternrirrirr. tra\.ersat <le un f-ascictrl cle raze X; prelucrarea datelor pe
3. Examenul fundului tle ochi calcula.(or pennite ob{inerea irnaginii secfiunii. Indicaliile itr clinicd sunt

Se impune cAncl existi^ suspiciunea unui sindror-n cle hipertcnsiurie de investigarea unui prim episod psihotic, la pacienlii cti
r.Jpl'ezeritiltc
intracranian6 (manif'estirri de eclern ce-'rcbral, crizc- epileptice subintrnntc) gi in depresic si!il demenid. Investiga!ia se poate extinde prin utilizarea unei
aprecierea etiologiei vasculare a clernenfelor. Nlodillclrile pirtologice care substanlr,ic contrast dacd sunt semlle qi simptome evocatoare pentru o
apar la acest nivel sttnt: trtlbttritr'.' r r'- ttrologicA.

7'otnogru/ttt compulerizatd (TC) prin rezonanfi magneticd ttucleord

o stazd papilard - in: boii inflarr-iatorii (encefalite, (tiltIN)

meningite), boli',rasculare, FI'|A, intoxicafii, tunrori 'l ,,ilrografia computerizata (TC) procluce inragini ale diferitelor
cerebrale sau orbitare; structuri irrrirtomice, iar pe acestea se pot face estin-rdri cantitative (arii qi
tr papilita (nevriti optici intersti!ial[) - in: infeclii volume al,; elil'eritelor structuri cerebrale). Corelarea modificirilor cu tabloul
oculare, ale orbite i, menir-rgite, boli infeclioase clinic est. irtil6 pentru cercetare. preculn 9i pentru diagnosticul modificdrilor
generale. la nivei crrr cbral.
o atrofia opticd - intilnit[ ir-r: boli neurologice,
i,, t,oala Alzheimer pe TC se obseivl (precoce) ldrgirea progresivd a
alelosccn>zi celeblali, glaucont. retinita; lll, a ventriculilor laterali 9i a qanlurilor corticale; aceste
veltricrrlrrirri
moditie lri sunt mai pfegnante la nivelul lobului temporal medial.
il8 , tuJ-anualflS,SSt"fql-q.ls Psihiatrica ll9
rn schizofrenie pe C-l' s-a c'rbservat lirgirea nrinori a vcnrriculilor mu.scarinici, clopanrinergici. serotoninergici) se pot obline informa{ii
laterali, r'entricr"rlului III gi a ;;anfurilor corticale. I{MN arata r,ilucerea relbritoare la nunrdrul, localizarea qi densitatea acestora. Aceastd nretodd este
structurilor lobului temporal rnecliirl, incllrzdnd hipocarnpul gi armigtlrlir. utild in spr:r:ial pentru studii fanlacologice, in investigarea nroclu|.ri cle
LJnii atrtori recontancld utilizarea tontografiei cornputerizalt in toate acliune al psihotropelor Ei pentnr a detecta anomaliile receptorilor in
cazurile aflate li'r primul episod psiliotic. CT-ul e:ite obligatoriu attrnci r.ind se di f'eritelor boli psihice.
eviclen!iaza serrlne sau sintptonte neurologice, atunci cdncl sr-rnt l)rezente '
" 7-onogrofiu y;rin cmi.sie t{c pozirroni (pE't - positro' Emissio.
sirnptome cognitive proenrinente, sau atunci cdnd tabloul psihic estc ;rtipic.
1'orl-rographl') trtiliz-eazii un radiotrasor care in anr.rnrite conclilii en-rite
Alli autori recontatrdd, utilizarea tonrografiei la persoanele clt. ;,gs1. 50
pozitroni gi care are selectivitate pentnl anumite procese (zone) metabolice.
de ani sar-r 1a cele clr un prinr episocl de tr-rlbtrrare a dispoziliei.
r\ceastd metoda permite obginerea (in funclie de tipLrl izotopului) a trnor hirrli
In tulbtrlirile psihotice, investiea!iile inragistice sllnt irrclicatc ale metabolismtrliri glLrcoze i, a flr-rxtrlui sanguin cerebral resional. a
deasemenea in ctrzurile relractare la tratanrent.
cttnsrrnrulrri,Je oxigerr.
I-jtilizarea RMN va avea o imprortantr crescincli in psirrirrtrie ia.
in schizofi'enie ea pernrite eviden{ic'rea unui gradient antero-posterior
imagistica de inaltd rezolufie va pen.nite cletectarea precoce a clt'n1r.11[s1111
primare 9i va fi ttn instrumer-rt de evaluare a prognosticulLri in sclrizrrfieni,:. 9i cortico-strbcr':rtical anomral al nretaboiisrrrultri glLrcozei. Scicierea fluxului
satlgtrin cerebral gi a rrretabglisnrului glucozei la nivelul lobului froutai este
De aseinenea RLIN este superioard tornograrfiei cu raz.eX. in cazul rrrror bgli
cttntlsctttd strb dentrmirea sinclromului de hipoti'ontalielate responsabil de
demielinizante ale SNC (de exemplu scleroza multipld), meninli,rnr sal
aparilia deficitelor cognitive qi a sirnptonrelor negative in schizofrenie.
coreea Iluntington dar are o rezolulie inftrioari in cazul lrt'rrrorlgici
StLrcliile PE'f au aritat cd gi inhibilia psihomotorie din depresie este le_sata de
sr.rbarahnoidiene.
deficitul ftrnclional al corlexului prefronlal. PET poate fl cle asemenea uril in
I ma g isl i c o fu rt c ( io tt o I d
conrpararea modului de distribufie a debitului sanguin cerebral la subieclii
N{isoari activitatea dif-eritelor regiuni cerebrale prin clet,,r rrrinarea
angajaIi in dif'erite probe cognitive, aclucand informaf ii privind zonele
metabolismgrlui glucozei gi a debitului sanguin regional.
cerebrale activate.
. Tomogrcfitr computerizotit ctt emisie de -foton lnic (SpE(' | - Single
Photon Emission Computer Tonrography) este utilizat[ pentm rrriisurarea ' Alte te:hnici cle imtrgisticci.ftmcyitttrctici sunt:

debitului sanguin cerebral regional. (sub)cortical gi se bazelzd pe spectroscopia prin rezonanld magneticf, poate da
radiomarcarea unei substatrfe care ptitruncie prin bariera hematoenc:r'lalicd in informa!ii privind nretabolisnrr.rl fos{alilor cu energie
lunc(ie de debitul sangtrirr. ridicata (ATP) sau al ftsfolipidelor. Degi rezolulia este
MarcAnd radioactiv liganzi ai difbrililor receptori (de , .templu mai scdzutd comparativ cu RIyIN are avantajul cd
radioruarcarea cu izotopi ai iqctutui este utild pentru vizualizarea 11', r'p{orilor detecteazd mai multe tipuri de"atomi pr-rtAnd fi utilizata
 Victoria [Jr-trtea
Itl:tt,r'4 rllsf qig!qeie Ps i tri arricr 121

pentru mlisurarea coticcnt ra!ii:i mecl ic.amertteli'rr la nil clli particulirr It,rlilQ personalitlilii gi clc varialiile rancltrnrr:ntului pe parcursrrl
creierulr-ri (cle exernplLr 1luoxetitra gi tri11Lrollelaz-ina). pr',rlrci.

- I{NIN (fMI{i) groate cletecta modif'rcdrile

hrnclionzrl6 7'ttt,:le cle nrcnrorie - permit investigarea menroriei iniediate (pAn6 la
produse l;r nivel celular in mornentul cend 10 Sectrrr,1,.r1, a memoriei recente (de cAteva ore) qi a nre'roriei de lLrngd
oxihenroglr:binu este deoxigenatd in cortexul activ, are duratd( !ji:rrilr Wechsler este cel rnai conrplex test de investigare a memoriei).
avtrntajul cI nr,t necesitfr acluinistrarea cle izolopi ' tr
7'r.\ri-'le cle inteligenlrT - sr"rnt reprezentate cle probe standardizate care
rarclioactivi pi este utilizata in special pentru ittvestigrtrea
necesitr *,li;Cttrarea (rnor operafii irrtr-un anunrit inten,al cle timp. printre
mecanisnrelor limbaiului in condilii nonnale saLr
acestea, rrrrri frecvent, sunt utilizate matrice-le progresive Raven gi scala
patologice.
Wechsl,-',
- tehnicile de rrraprping ElrG (de ex. Brain Electrical
Activity Mapping-B13AM) pot evidenf ia hd4i ale
2' I L.stele de personalitalc sunt nurneroasl' gi elaborate
1in.{nd cont cle
activitilii electrice a cortexului, cleteciincl it.rcltrsiv
clileritele tr-orii psihologice. Se impart in chestionarc de personalitate gi teste
, modificdrile foarte rapirJe. I Jnele rezultate ef iclenf iazi
proiectivt.
diferenfe fati de normal 1a pacienlii cu schizclf rerlie.
('ltrslionurele de personslitute sunt compuse din intreberi care

INVESTIGATIA PSITIOLOGICA solicitd rl:,[)rursuri precise sau libere. Dintre acestea amintim inventarul

Nletodele de investigare p-sihologicS r.rtilizate in psilrirtrie srrnt: multilazit:,le personalitate Irzlinnesota (lvlMpl), care cuprinde j50 de
propozilii r,,f-eritoare la atitudinile gi conduita subiectului, pe care subiectul
anatrtneza insolita de observarea conrportamentului subicctr.rlr-ri gi testele
psihologice. Metodele utilizate pertru examinarea urtui caz suttt aktse in trebuie sil l(i ilprecieze prin alegerea uneia dintre r,ariantele: ader.irat. f'als sau

func[ie de particularitdlile cazului gi de pararnetrii solicita!i de nredicr.rl

psihiatru.
Testele psihologice urmdresc inreg-:istrarea datelor gi clasarea lor in raport cu
grtrpurile de referinf5. Existi doui categorii mari de teste: teste de eficien;[
(care inl'estigheaz6 iuncliile cognitive) gi teste de personalitate.
I. Teslele de eficienld a funcyiilor psihice sunt destinate evaludrii separate
nu qtiu. lrr','cntarul cuplinde scale pentm: hipocondrie, depresie, isterie,
psilu,rpatit: interes, paranoia, psihastenie. schizofrenie, hipomanie gi o scala
de mincirrnll (pentru a putea aprecia ader.drur celor afimrate de subiect).
I"c.:ot,:le proiective sunt destinate explordrii personalitdlii in ansamblu
;;i utilizearii rnetode care solicitd spontaneitatea subiectulLri, dandu-i ocazia sd
a se exprirri,, liber. Interpretarea lestelor proiectir,,e necesiti un ertrenument

proceselor coguitive: atenf ia, utentoria, g6+direa, inteligen[a. specitrlizttt".,i o experiettlti suficientci. Principalele teste proiective sunt:

_ Te.stele de atenlie - soliciti focaliznrea atenfiei subicctLtlui pentru e |cstul Rorschach este compus di. 10 pla'qe care reprezintd
rezoivarea unor probleme. Rezultatele se interpreteazi tindncl seama de ir,rag,ini nedefinite, simetrice; subiectul trebuie sd descrie ceea ce
ll? Vicrnria tirrr,ea
___-_ _Ug.rual <,lc Serniolog.ie i,.sihiatrici
veclc ir.r ligttrilc prcz-etrtate, zrrraliziinclu-sc inter'pretr:rrile l'' ,..',.. s yqlit/i/ctlc( ce
cld subiectrrl; '. se refer?i la:

., -['A'l' (testul etpercep!iei terlratice) este compus clin flrrrrsr: Lar-e

- capacitatea instru'ent'l.i cre a fi o mdsrrr-d echilibratd a
lbnornentrltri invest
reprezinti persclna.le in acf iune, in sittra!ii atr-rbigue, ( ;n (' slnt igat;

intcrprelabile; subiectttl trebuie si creeze o povestire pr rtrroi116-.,

- cr'corcrilnra cu rnisrrrire
existente are acer'iagi
fenorncn;
flecdlei planle, testtrl baz-.indtr-se pc aptul ci co'corcran
f suhi,., trrl se fa rezul ta terrr urrrri instrur'ent
ctr presrrp'neriie
identif-rcir crr persorra.iele clin imagine; teoretice;
- precliclia pentnr
un anumit evenirnent
(r^_r , strnt viitor;
INS'f T{UMENI-E SI'A]',IDAIIDIZN'I'}.] L]]'IL,IZI\-IE iN I'SII-IIZ\'I'IIII )c;lrere capabilc sd rr-rdsoare
caracteristici aresc cu atenfie alt,
ultor conceple bine
Aceste ittstt'ttrrtente sunt utilizate pcntru idcntillcarea bolikrr psihicc', fclrrnulate. r

pentrtl crelterea acurate!ei cliagnosticului, ca metocld de evaluarc il :rr',.critirtii Nerrlilizan, a scalelor

duce cloar la
ru ^
rnregrstrarea inrpresiei
clirtice, ceea
ce inrpieclicl o
sir-t.rpton-ielor ptectlnt gi pentltr cvalualea schirnbdrilor cal'e apar cu r;i.;p111is li1 fiabild clr (lare aseminitoare
"n,r,^".1,,^;::,:- oblinute ulrerior.
intcrvenl i i spcci I'icc. Il. Caracrcrisricite ;,9"t;lP"*,,"
I'ot li strb formd de: - capacitatea cle a Inastlra atdt variabil^
' (de exemplu dispozilia)
-uttloevctltmre * pacientrrl alege fraz.a care descrie ce I nrai I'irr,. starea pi variabireexrer.ne
(corrrporra,r",,;,;:t"t^"
'recrrll
sa. Are avantajr.rl ci poate detecta schirnbiiri subtile in stlrilc rrrrt rioale, - capacitate. cre a mSsura caracteristici
cu crirerite grade de
fLrnclie cle aceastii cornplexitate. in
s'.rbiective, fiind util pentru a aprecia prezen!a sau atlsen[a 11p1yl qinrnrlrrr sa1 c;rracf r,.1i5fjsi sciilelc
1.iol. fi:
in stuclii epidemiologice. in scltirnb prezinth dezavantajul unei ccrrr,'ordan[e o scare specifice care
mdsoarli glintlirea, compo,.amenlul,
scAzute ctt scale ce investigheazd aceeagi categorie cle l'enonrenc rlirr sunt o afbctivitatea;
sc:.le ccinrprexe care
nrisoard stdri curr ar fi depresia
aclministrate cle persoane antrenate in acest scop - lirnpul acorclaf pentnr gi a,xietatea.
evaluare
-interviu - cuantitlcd simpforue $i atituclilli; - nivelul cle.iudecatd
clirricd al evalLratorului
- ey al t ar e ob.s e rv a! i Ltnt il ti.
r
- nivelrrl <le inregistrarc al riispunsului.
Pentru a ptttea fi utilizate in psihiatrie instrumentele stanclarclizatr: trehuie
Cele mai fiabile scale
sd ptezinte nrmf,toarele propriet[!i qi caracteristici: sunt cele c
irnpricare crin parrea rectus de
investigalorur,i. rr.rir.:.:",'::":::J"J::T
A. Proprietifile surrt:
definifii crare ale r;isprrns,rtri, recesare gi
preferabil i'sof ite r-re
' Jiabillitcttea ce conslf, in proprietatea de a produce acela;i r' 'rltat la exenrlrre crinice.
inregistrarea rdspunsului
adrninistrdri repetate; vdriaz.d in raporl cu caclrlll gi rnoclul cl,.' rrtilizare poate fi :

a instrunrentelclr;
- cre tip tisco'tiuuLr, ctr rloar
clo,ri valori (acre v.rat salr thrs,
lrc?.enl sau :rlrscrrl), slrr
12,1 lvlanual cle Senriolosie
,_..-__ Ilsihiatricd 1'.25

- o variabila continud cerre necesitei termeni a<lilionali ' pcritru schizofrenir: cea rnai utilizati scali peirtnr aprecierea
pentru er clescric severiratea (absent, I-ttocletat, scver, simptonrtrtologici este scala PANSS ce evalueazd atat simptomele
extrr:m) qi frecven!a (niciodat6, rar, oczrzional, iieseori, poz:itive cAt qi cele negative cuprinzand qi sec{iuni care fac referir.e
intotclcar.rna) la rnanifestdrile psihopatologice generale. pentrtr studii referitoare
'I'i;l uri cle instrumente la terapia cu neurolcptice este utili scala BPRS (Brief psychiatr.ic

@ l{ating Scale).
Insh'toilentele pentru tlepislareu ltaloloSiiei psihiutrice in comunitiili gi
in caclrul cli nic n on-l.rsihiatric (Generak: lleal th QLresticirrnaire)
- l)elltnr rnanie sunt utilizate cu precidere scala MSRS (Manic State
Itating Scale) 9i YMRS (Young Mania Rating Scale)
a Instrunrentele clcscril;rfile penlru a evaltta qi a cuantifica scveritatea
sirnptomclor psihicc: Clinical Interview Schedtrle (CllS) pontru
i;, ,tlele de cotare ale eJectelor secundqre ale new.olepticelor - mai
utilizate sunt: scala Sirnpson Angus, Scala Miqciirilor Anontrale
utilizare in contttuitzrte qi Br ie f Psychiatric l{ating Scale (l}PRS) p,-'ntru
Jrrroluntare (Anornral Involuntary Movemenls Scale * AIMS, care
evalnarea cficacitagii tratatucntLtltti.
ci;t'r cea mai utilizatd scal6 pentrLr rndsurarea tulburdrilor tarclive, in
o Instrumerftele de tlictgrto.tti<: necesitd in rrtaior itatea cazttriiur
sl)r.oial diskinezia tardivi) gi scala f3ames pentru akatisie.
experien!ft clinicd gi antleirament peiitrtt a putea fi aplicate: Irrescnt
Irrslrunrcnte eile psihiatt'iei sociale - au functia de a evalua:
State Examination (PSE),'l-he Coniposite Interntitionai l)iagrrostic
Itrrrlionarea sociald (Global Assessment of Functioning Scale, social
Ilteryiew (CfDt), ctll'e ar-i gi progretnre cottrputerizate de llrelncrare er
Il,;ir.rvior Scale), suportul social gi adversitartea rnecliului (ex. Life
clatel or.
ilr,'r:irts and Ditftculties Schedule).
a Inslnunenlele ltentru eyaltrurea severitii!ii bolilrr lt.sihice stlttt
sensibilc la schirnbdri ale sirnptomatologiei:

- pentrLr clcpresie se poate utiliz.a scala I'Iamilton (ctrprinclt: intrc l7-

2l de itenri), invcntarul lleck considerat cea mai utilizatd scnld
(cr,rprincle 21 clc iterni, qi in contrast cLt scala Ilamilton se
concentreazi itsttpt'a simplomelor cognitive), scala Montgonery
eare nu irrclucle sitnptotne somaticc sau psihomotorii Pi este

frecvent ritilizat[ in stucliile cle eficienga a rnedica[iei anticleplesive;

- pentrrr anxie l:rte - Cllinical Anxicty Scale sau scala I Iartiilton pentrr.t
anxictate (c,r4trincle 14 itr:n'ri, l'recesit[ adrninistrarea ei cle cdtre
pcrs()1lal special izat).
_!26___ Victoria Brrrtezr

BI lll, I ()G li.A Ir-IIl SE LITCT I VA

I. Clhamey D.S., 8,..1 Nestler, Flunney B.S. - Neurobiology oImentaI illrrcss,

I

rl

Oxfbrd University Pless, 1999 ili,r

h

2. DSM IV - Asociafia Psihiatrilor l-iberi din RonrAnia, Ruculegti, ?{irirr

3. Gheorghe M.D. - ActualitiEi in psihiatria biologicir flditura Inracr.
Bucureqti, 1999
4. Kaplalr LH., Sadock I).J. - Compreherrsive textbook o1'psycltiatrr r,{lr ecl.,
Ed. Williams and Wilkins, Raltimore,1995
5. Predescu V. * Psihiatrie vol. l, IJditura Meclicitld, RLrcuregti, 199()
6. Preclescu V. - Psihiatrie vol. ll, EditLrra Mcdical6, Ihctrregti, 199i1