Parte Scrisa

MODERNIZARE PIATA AGO-ALIMENTARA COLENTINA - CREMENITA
PROIECT DE STRUCTURA
Obiect proiect:
Modernizare Piata Colentina Agro-Alimentara
Faza proiect:
P.T.+D.E.
Titlu proiect:
Modernizare Piata Colentina Agro-Alimentara
Amplasament:
Str.Cremenita Nr.13-15, Sector 2, Bucuresti
1
1. BORDEROU ........................................................................................................................................................... 3
2. LISTA SEMNATURI ............................................................................................................................................. 4
3. MEMORIU STRUCTURI ....................................................................................................................................... 5
3.1 CONDIII DE AMPLASAMENT ............................................................................................................................ 5
3.1.1 Amplasament si seismicitate ....................................................................................................................... 5
3.1.2 Clasa de importanta .................................................................................................................................... 5
3.1.3 Clima si fenomene naturale specifice ......................................................................................................... 5
3.2 INCARCARI LUATE IN CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA STRUCTURII ............................................................. 5
3.2.1 Incarcari gravitationale............................................................................................................................. 5
3.2.2 Calculul la actiunea seismica ................................................................................................................. 6
3.3 GRUPAREA EFECTELOR..................................................................................................................................... 8
3.4 DESCRIEREA STRUCTURII EXISTENTE ................................................................................................................ 8
3.4.1 Arhitectural.................................................................................................................................................. 8
3.4.2 Structural ..................................................................................................................................................... 9
3.5 MASURI DE INTERVENTIE PROPUSE ...................................................................................................... 9
3.6 DESCRIEREA STRUCTURILOR NOU PROIECTATE .............................................................................................. 10
3.6.1 Rezervor incendiu ...................................................................................................................................... 10
3.6.2 Platforme chiller si centrala tratare aer................................................................................................... 10
3.7 MATERIALE ..................................................................................................................................................... 10
3.8 PRECIZRI CONFORM LEGII NR. 10/1995 ........................................................................................................ 10
IN ATENIA BENEFICIARULUI I A CONSTRUCTORULUI ..................................................................... 10
3.9 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE .................................................................................. 11
3.10 MASURI DE PROTECTIA MUNCII......................................................................................................... 11
3.11 MASURI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR ................................................... 12
3.12 STANDARDE SI NORMATIVE .................................................................................................................. 13
4. CAIET DE SARCINI ........................................................................................................................................... 14
4.1 INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE .................... 14
4.2 INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTIA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT ............... 15
4.2.1 MATERIALE .............................................................................................................................................. 15
4.2.2 Cofrajele .................................................................................................................................................... 17
4.2.3 Oteluri pentru armaturi............................................................................................................................. 17
4.2.4 Piesele inglobate ....................................................................................................................................... 17
4.2.5 ARMAREA ................................................................................................................................................. 17
4.2.6 TURNAREA BETONULUI ........................................................................................................................ 17
4.2.7 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR ............................................................................................... 18
4.2.8 PREVEDERI SUPLIMENTARE .............................................................................................................. 18
4.3 INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTIA CONFECTIILOR METALICE ................................ 18
4.3.1 GENERALITATI ........................................................................................................................................ 18
4.3.2 MATERIALE .............................................................................................................................................. 19
4.3.3 EXECUIA STRUCTURII ........................................................................................................................ 20
4.3.4 VOPSITORII CU EMAIL ALCHIDIC PE SUPRAFETE METALICE GENERALITATI ........................ 22
4.3.5 STANDARDE DE REFERINTA ................................................................................................................ 22
4.3.6 MATERIALE SI PRODUSE ...................................................................................................................... 23
4.3.7 TRANSPORT SI DEPOZITARE ................................................................................................................ 23
4.3.8 LUCRARI CE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA VOPSITORIILOR ........................ 23
4.3.9 PREGATIREA SUPRAFETELOR ............................................................................................................. 23
4.3.10 CONDITII DE EXECUTIE A VOPSITORIILOR ................................................................................. 24
4.3.11 PRESCRIPTII DE EXECUTIE ............................................................................................................. 24
4.3.12 CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR .................................................................. 24
4.3.13 INTRETINEREA LUCRARILOR DE VOPSITORII ............................................................................. 25
4.4 INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTIA HIDROIZOLATIILOR ............................................ 25
2
1. BORDEROU
PIESE SCRISE
- Lista semnaturi
- Program de control al calitatii, pe faze determinate pentru rezistenta si stabilitatea
constructiilor
- Memoriu tehnic de rezistenta
- Caiet de sarcini
PIESE DESENATE
Nr.
Denumire Scara Nr. Plansa
Crt.
CONSOLIDARE GRINZI AX 2. DETALII SI SECTIUNI
1 CARACTERISTICE. DEBITARE PIESE P1P9 1:20/1:5 R1
2 DETALII SI SECTIUNI CARACTERISTICE. DEBITARE 1:10/1:5 R2

PIESE P10, P11, P20
DETALII SI SECTIUNI CARACTERISTICE. DEBITARE
3 1:10/1:5 R3
PIESE P12, P13, P14, P15, P16
4 REZERVOR INCENDIU. PLAN DISPOZITIE GENERALA 1:50/1:20 R4
REZERVOR INCENDIU. PLAN ARMARE RADIER SI
5 1:50/1:20 R5
PERETI
REZERVOR INCENDIU. PLAN ARMARE PLACA PESTE
6 1:50/1:20 R6
BAZIN
7 REZERVOR INCENDIU. PLAN SCARA ARMARE BAZIN 1:10/1:5 R7
8 REZERVOR INCENDIU. DETALII CHEPENG ACCES 1:20 R8
9 PLATFORMA BETONATA CHILLER 1:50 R9
10 PLAN FUNDATII 1:50 R10
11 FUNDATIE F1. SECTIUNEA A-A 1:20 R11
12 GRINDA G1. SECTIUNEA A-A 1:20 R12
13 ANSAMBLU SPATIAL 1:25 R13
14 ELEVATIE AX A, B, C, D 1:50 R14
15 PLAN COTA +3.00 m 1:50 R15
3
2. LISTA SEMNATURI
Sef proiect:
Arh. Mircea Sava
Rezistenta:
Proiectat:
ing. Octavian Tarcau
ing. Alexandru Neacsu
Verificat intern:
ing. Radu Cazamir
Verificat cerinta A2:

ing. Romulus Simion
4
3. MEMORIU STRUCTURI
3.1 CONDIII DE AMPLASAMENT
3.1.1 Amplasament si seismicitate
Construcia este amplasat n municipiul Bucuresti. Conform hrilor de zonare seismic

construcia se amplaseaz n zona C, ceea ce corespunde unei acceleraii la nivelul terenului
de 0.30 g pentru o perioad de col a spectrului seismic Tc = 1.6 sec, considernd un cutremur
cu interval mediu de recuren de 225 ani. Coeficientul de amplificare dinamic este, pentru
modul fundamental =2.5 conform normativului P100-1/2013.
3.1.2 Clasa de importanta
Clasa de importan a construciei este clasa a III-a, ceea ce conduce la un coeficient =1.0.
3.1.3 Clima si fenomene naturale specifice
Din punct de vedere al solicitrilor din vnt, amplasamentul corespunde unei presiuni de
referin a vntului de 0.5 kPa, mediat pe 10 min la 10 m cu interval mediu de recuren de 50
ani (2% probabilitate anual de depire).Componenta dinamic a aciunii vntului este
caracterizat de coeficientul dinamic cd.
Din punct de vedere al ncrcrilor din zpad amplasamentul corespunde unei valori
caracteristice a ncrcrii din zpad pe sol s0,k=2.0 kN/m2 avnd interval mediu de recuren de
50 ani.
3.2 INCARCARI LUATE IN CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA STRUCTURII

In calculul structurii de rezisten s-au luat att sarcini gravitationale ct i sarcini
orizontale.
Gruparea ncrcrilor a fost considerat conform normativului BAZELE PROIECTRII
STRUCTURILOR N CONSTRUCII indicativ CR0-2012.
Sarcinile ce duc la dimensionarea structurii vor fi maximele dintre ncrcrile din vnt i
seism, pe cele doua directii, care se combin cu solicitrile gravitaionale. n cazul de fa
seismul este cel dimensioneaz elementele structurale.
3.2.1 Incarcari gravitationale
Greutatea proprie a structurii este calculata automat de catre programul ETABS in

functie de densitatea si volumul elementelor introduse in calcul. Densitatile materialelor sunt :
- beton 25 kN/m3
- zidarie 18 kN/m3
- metal 78.7 kN/m3
Valorile incarcarilor normate pentru elementele nestructurale sunt majorate conform

normelor romanesti dupa cum urmeaza :
- Pereti despartitori 1.0 KN/m
- Instalatii 0.5 KN/m
5
3.2.2 Calculul la actiunea seismica
Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare

directie orizontala principala considerata n calculul cladirii, se determina dupa cum urmeaza
(vezi P100-1/2013):
Fb 1 S d T1 m
unde:
1 - este factorul de importanta-expunere al constructiei, pentru clasa III de importanta-
expunere a cladirii analizate - 1 = 1.0
Sd(T1) - ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei
fundamentale T1
T1 - perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii n planul ce contine directia
orizontala
m - masa totala a cladirii calculata ca suma a maselor de nivel mi
- factor de corectie care tine seama de contributia modului propriu fundamental prin
masa modala efectiva asociata acestuia, daca T1 < TC - = 1
Ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale

T1 se obtine cu relatia (vezi P100-1/2013):
T1
S d T1 a g
q
unde:
ag valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare vezi figura 3.1 P100-
1/2013 - ag = 0,30g
(T1) - forma normalizata a spectrului de raspuns elastic pentru componentele orizontale
ale acceleratiei terenului - =2.5
q - este factorul de comportare al structurii (factorul de modificare a raspunsului elastic n
raspuns inelastic), cu valori n functie de tipul structurii si capacitatea acesteia de
disipare a energiei seismice pentru sistemul nostrum structural q = 1.5
Figura 1. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vrf ale acceleratiei

terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 225 ani
6
Figura 1. Forma normalizata a spectrului de raspuns elastic pentru componentele

orizontale ale acceleratiei terenului se obtine cu relatia (vezi P100-1/2013):
TC TD
T1 0 2
, pentru T1 >TD (3.4)
T1
unde:
0 - factorul de amplificare dinamica maxima a acceleratiei orizontale a terenului de catre
structura si este egal cu 2,5
TB perioada de control (colt) a spectrului de raspuns pentru componentele orizontale
ale acceleratiei terenului, TB = 0.32s
TC - perioada de control (colt) a spectrului de raspuns pentru componentele orizontale
ale acceleratiei terenului, egala cu 1,6s (vezi Figura 3.2 P100-1/2013)
Figura 3. Zonarea teritoriului Romniei n termeni de perioada de control (colt), TC a

spectrului de raspuns
7
3.3 GRUPAREA EFECTELOR
GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACIUNILOR, PENTRU VERIFICAREA

STRUCTURILOR LA STARI LIMIT ULTIME:
Gruparea fundamental:
n
1.35 G
j1
k, j 1. 5 U k
n
1.35 G
j1
k, j 1.5 Vk 1.05 Uk
Gk,i efectul pe structur al aciunii permanente i , luat cu valoarea sa caracteristic;

Uk efectul pe structur al aciunii utile, luat cu valoarea sa caracteristic
Vk efectul pe structur al aciunii vntului, luat cu valoarea sa caracteristic
Gruparea special
n
G
j1
k, j I A Ek 0.40 Uk
AEk este valoarea caracteristic a aciunii seismice ce corespunde intervalului mediu de

recuren, IMR adoptat de cod (IMR = 225 ani conform P100-2013).
GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACIUNILOR, PENTRU VERIFICAREA

STRUCTURILOR LA STARI LIMIT DE SERVICIU:
G
j1
k, j Uk
G
j1
k, j Vk 0.7 Uk
3.4 DESCRIEREA STRUCTURII EXISTENTE
3.4.1 Arhitectural
Piata Cremenita a fost executata in baza proiectului de structura elaborat de S.C.

COTICO s.r.l. in martie2007 si a autorizatiei de construire nr.605/87C din iunie 2007.Este o
constructie parter, de forma dreptunghiulara, cu dimensiuni in plan 45,45 x 29,25 m si inaltimea
libera la interior cuprinsa intre 3,55m si 4,55m. Trama structurala este alcatuita din 4 deschideri
de 7,20m, 7 travei de 6m si o travee de margine de 3m.
In prezent piata este deschisa pe 3 laturi, deoarece inchiderile perimetrale prevazute prin
proiect nu au fost executate. Pe latura nord-estica, in traveea de 3m sunt amenajate (conform
proiectului) spatii pentru birouri, grupuri sanitare, depozitare, compartimentarile fiind realizate cu
pereti din gipscarton, iar la exterior cu panouri isopan. Pe celelalte laturi sunt amenajate spatii
comerciale improvizate.
Pardoseala este alcatuita dintr-o placa din beton armat cu fibre metalice (25kg/mc).
8
Prin proiect hala a fost prevazuta cu un luminator central tip cupoleta, pozitionat pe
coama pe distanta a 5 travei si a 10 luminatoare transversale plane, cate 5 de o parte si de alta
a luminatorului central. In executie s-a renuntat la luminatorul central si s-au prelungit
luminatoarele transverale pana la coama. Acoperirea s-a realizat cu panouri tip isopan de 50mm
grosime.
3.4.2 Structural
Structura de rezistenta este integral metalica alcatuita astfel :

Stalpi din profile laminate OL37-2 - 2U12 pe axele marginale longitudinale si 2U14 la
interior. Fixarea stalpilor de fundatie este de tip incastrat, cu baza prinsa in buloane de ancoraj
M16 si M20. Grinzi din profile laminate I22, I28 si I32 Ol37-2, cu deschiderea de 7,20m. Pane
de acoperis I14. Panele care urmau sa margineasca luminatorul central in proiect s-au prevazut
2U14 ; intrucat luminatorul nu s-a mai executat si aceste pane s-au realizat din profile I14. Rigle
de inchidere U12
Fundatii talpi continue din beton armat de 80 cm latime. Fundarea s-a facut la 85cm
adancime, pe o perna de balast compactat de 40 cm grosime. Betonul utilizat este C12/15
(B200). Contravantuiri orizontale si verticale din profile din teava 60x60
Imbinarea elementelor componente ale structurii s-a facut prin sudura. Protectia
anticoroziva a structurii metalice este realizata prin grunduire si vopsire si este degradata la
exterior, fiind afectata de rugina.
3.5 MASURI DE INTERVENTIE PROPUSE
Anterior efectuarii lucrarilor de modernizare se va proceda la :

Consolidarea grinzii transversale din axul 2 in campurile A-B si D-E, precum si in
reazemele B si D, prin adaos de profile. In zona de reazem se va crea prin sudarea de placute
metalice o vuta cu inaltimea inimii de 200m si latimea talpii de 110mm, in timp ce in zona de
camp se va crea o vuta cu inaltimea inimii de 100m si latimea talpii de 110mm.
Consolidarea profilelor de inchidere U12 prin montare la mijlocul deschiderii
acestora a unor elemente verticale din profil rectangular 120x120x5 prinse de pardoseala halei
cu 4 ancore M12.
Verificarea in amanunt a prinderilor cu sudura intre grinzile transversale si stalpi,
completandu-se acolo unde este cazul sudurile lipsa.
Consolidarea zone de coama pe care va rezema luminatorul longitudinal prin
dublarea sectiunii panelor existete.
Revizuirea constructiei metalice in sensul refacerii protectiei anticorozive, dupa
curatarea corespunzatoare a metalului.
La executia lucrarilor propuse se vor respecta urmatoarele :
Peretii de inchidere se vor executa din panouri usoare, tip sandwich si se vor fixa
de riglele existente cu suruburi; dupa curatarea de rugina si refacerea protectiei anticorozive.
Peretii noi pentru spatiile comerciale se vor executa din gipscarton.
Dupa executia lucrarilor de consolidare si remediere mentionate, constructia
halei va respecta conditiile de rezistenta si stabilitate.
9
3.6 DESCRIEREA STRUCTURILOR NOU PROIECTATE
3.6.1 Rezervor incendiu
Rezervorul de incendiu are dimeniunile in plan 11.30x5.60 m. Structura tip cuva din beton
armat cu planseu din beton armat. Peretii au o grosime de 30cm, radierul are o grosime de
35cm. Fiind o structura purtatoare de apa, bazin a fost dimensionat in ipoteza testului de
etanseitate. Placa de la cota -0.20 este calculata cu o suprasarcina din greutatea pamantului de
20cm si o incarcare utila de 5kN/mp (placa carosabila). Inainte de turnarea betonului in radier se
va monta in dreptul rosturilor de turnare radier-perete banda de etansare cordon hidrofil
expandabil pe baza de cauciuc tip TamSeal BR.
Fiind dispus aproape de limita de proprietate s-a adoptat o solutie de sprijinire tip berlineza
cu profile metalice incastrate tip HEA180 dispuse la o distanta de 1.5m, filata din teava
rectangulara 50x50x3 si dulapi dispusi intre profile cu sectiunea de 5x15cm. Pe laturile ce nu se
afla langa limita de proprietate se va realiza o sapatura in taluz panta 1:2.
Pentru golurile de instalatii se vor citi planurile de specialitate. Pentru eventualele
neconcordante se va anunta proiectantul de specialitate. Inainte de turnare, inginerul de
instalatii va verifica corectitudinea amplasarii golurilor.
3.6.2 Platforme chiller si centrala tratare aer
Cele 2 echipamente sunt fundate pe o placa din beton armat cu grosimea de 15cm.Cota de
fundare este la -0.50m fata de cota terenului..Pentru a depasi stratul de pamant vegetal si a
rezema placa pe stratul bun de fundare, se propune solutia cu perna de balast compactat cu
grosimea de 50cm.
Cetrala tratare aer se va pozitiona pe o platforma metalica cu stalpi HEA200 si grinzi IPE
240. Sistemul de fundare al acesteia este alcatuit din fundatii izolate legate cu grinzi de
echilibrare.
3.7 MATERIALE
otel laminat S235JR

ancore mecanice M12
beton armat C25/30 ( bazin)
beton armat C20/25 ( platforme betonate)
3.8 PRECIZRI CONFORM LEGII NR. 10/1995
IN ATENIA BENEFICIARULUI I A CONSTRUCTORULUI
Controlul executrii corecte pe antier a golurilor pentru instalaii revine proiectanilor de

specialitate pentru instalaii.
La execuia lucrrilor de construcii i arhitectur se vor folosi numai materiale (betoane,
armturi, mortare, profile metalice etc.) insoite de certificate de calitate care s ateste condiiile
de calitate cerute prin proiect i de normativele in vigoare.
Pentru beneficiar, va urmri lucrrile i va semna procesele verbale un diriginte de
antier autorizat de Inspectoratul de Stat n Construcii.
10
Convocarea proiectantului de ctre constructor pentru verificarea unor etape ale
execuiei, sau n cazul unor lucrri neprevazute, va fi facut n scris cu cel puin 3 zile nainte.
In cazul cnd proiectantul nu este convocat s participe la verificri i soluionri ale
neconformitilor, se consider c beneficiarul i constructorul i asum integral rspunderea
calitii lucrrilor.
3.9 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE
In conformitate cu "Legea privind calitatea in constructii" Legea nr. 10/95 si cu

"Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea
constructiilor", HG 766/1997, obiectele de constructii din prezentul proiect vor fi supuse activitatii
sistematice de urmarire curenta a starii tehnice.
Urmarirea curenta se va realiza prin examinare vizuala directa, cu mijloace simple de
masurare, de uz curent, conform prevederilor PE 130/99 - "Norme metodologice privind
urmarirea comportarii constructiilor inclusiv supravegherea curenta.
Se vor urmari, in principal, aparitia si evolutia in timp a degradarilor la betoane: fisuri,
crapaturi, desprinderi, exfiltratii, armaturi aparente si corodate.
Inspectiile pentru verificarea starii tehnice a elementelor structurale se vor realiza periodic,
in mod curent dar si in urma unor evenimente deosebite (seism, inundatii, incendiu) imediat
dupa fenomen, si ocazional in cazul unor inspectii ale organelor abilitate.
Obiectul urmririi comportrii in exploatare a cldirii i al interveniei in timp este
evaluarea strii tehnice a construciei i meninerea aptitudinii la exploatare pe toata durata de
existent a acesteia
Urmrirea comportrii in exploatare a construciei se face prin urmrirea curent, care are
un caracter permanent, durata ei coinciznd cu durata de serviciu efectiv a cldirii.
Urmrirea curent se realizeaz prin examinarea vizuala direct i cu ajutorul unor
mijloace simple de msurare.
Rezultatul supravegherii curente a strii tehnice (urmrirea curent) se inscrie in jurnalul
evenimentelor din cartea tehnic a construciei.
Beneficiarul are obligaia verificrii comportrii o dat pe trimestru, precum i dup orice
eveniment deosebit (cutremur, inundaie, ploi toreniale, cderi masive de zpad,
supraincrcri accidentale cu materiale, explozii, incendii, etc.)
Urmrirea curent se face la urmtoarele categorii de lucrri, analizandu-se:
- situaia terenului de fundare (tasare, umplere, umezire avansat, alunecare).
- fundaii (fisurare, deplasare)
- structura de rezisten
- perei exteriori, interiori, finisaje
- disconfort (hidrotermic, acustic)
- instalaii
Pentru orice modificare in destinaie va fi informat proiectantul in vederea lurii

acceptului acestuia, innd cont de sarcinile care au stat la baza dimensionrii elementelor
structurale ale cldirii.
3.10 MASURI DE PROTECTIA MUNCII
La execuia lucrrilor de construcii aferente prezentului proiect, constructorul va lua

toate msurile necesare pentru respectarea normelor actuale de protecie i securitate a muncii
avizate de M.L.P.A.T. i M.M.P.S.cu Ordinul nr 578/DB/ 5840 1996.
La elaborarea prezentului proiect s-au avut in vedere urmtoarele normative i
prescripii pentru protecia muncii :
11
Legea proteciei muncii nr. 90/1996 -Normele metodologice de aplicare a acesteia;

Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri geotehnice de excavaii,
fundaii,terasamente, nivelri i consolidri teren.
Norme specifice de protecia muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor i
executarea lucrrilor din beton, beton armat i precomprimate.
Regulament privind protecia i igiena muncii in construcii aprobat de MLPAT nr.
9/N/15.08.93.
Norme de medicina muncii aprobate de MS. cu ord. 1967/25.01.94.
Norme generale de protecia muncii aprobate cu Ord.578/DE 5840 al MS.
La execuia lucrrilor, ct i in activitatea de exploatare i intreinere se va urmri
respectarea cu strictee a prevederilor actelor normative menionate care vizeaz activitatea pe
antier.
In cele ce urmeaz se prezint principalele msuri care trebuie avute in vedere la
execuia lucrrilor:
personalul muncitor s aib cunostinele profesionale i cele de protecia muncii specifice
lucrarilor ce se execut, precum i cunotine privind acordarea primului ajutor in caz de
accident.
s se fac instructaje i verificari ale cunostinelor referitoare la NTS cu toi oamenii care iau
parte la procesul de realizare a investiiei. Acesta este obligatoriu pentru intreg personalul
muncitor din antier, precum i pentru cel din alte uniti care vine pe antier in interes de
serviciu sau interes personal.
- pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta echipamente de
protecie corespunzatoare in timpul lucrului sau de circulaie prin antier.
Aparate de sudura (grupuri de sudura), precum i generatoare de acetilen vor trebui
controlate inainte de inceperea i in timpul execuiei sudurilor de ctre serviciul ''Mecanic ef'' al
intreprinderii sau a antierului respectiv.
in timpul montajului se vor evita manevrele lang stalpii electrici aerieni pentru a nu se
produce avarierea acestora.
se vor monta placue avertizoare pentru locurile periculoase.
Aceleai norme vor fi respectate de beneficiar i executant.
3.11 MASURI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
Legea privind apararea impotriva incendiilor nr. 307/2006;

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de constructii,
amenajari care se supun avizarii si / sau autorizarii de prevenire si a stingerea incendiilor;
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 678/1998 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor
la normele de prevenire si stingere a incendiilor;
Ordinul Ministerului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de
avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor;
Ordinul Ministrului Industriei si Comertului nr. 32/1999 de imputernicire pentru executarea
activitatilor legale in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 privind aprobarea dispozitiilor generale de ordine
interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor D.G. P.S.I.-001;
Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 114/2000 aprobata cu Legea nr. 126/2001 pentru
modificarea si completarea Ordonantei
Guvernului Romaniei nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor;
12
Ordinul Ministrului de Interne nr. 130/2007 pentru elaborarea scenariilor de siguranta la foc;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 85 din 14/06.2001modificat cu Ord. MI nr. 349/2007 pentru
aprobarea Metodologiei de certificare a conformitatii, de agrementare tehnica si de avizare
tehnica pentru fabricarea, comercializarea si utilizarea mijloacelor tehnice de aparare
impotriva incendiilor;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 163/2007 pentru aprobarea dispozitiilor generale privind
echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu
mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor D.G. P.S.I.-003;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 108/01.08.2001 modificat cu Ord. MI nr. 349/2004 pentru
aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de
incarcari electrostatice D.G. P.S.I.-004;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 138/05.09.2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale
privind organizarea activitatii de aparare impotriva incendiilor - D.G. P.S.I.-005;
PE 118/1999 - Normativ de siguranta la foc a constructiilor;
3.12 STANDARDE SI NORMATIVE

Acest material a fost conceput pe baza legilor, normelor i standardelor n vigoare, dintre
care amintim:
- Legea 10/1995, modificat n anul 2001, privind calitatea lucrrilor de construcii;

- Ordonana guvernului nr. 20/1994, privind punerea n siguran a fondului construit;
- HG nr. 26/1994- Regulament privind urmrirea comportrii n exploatare, interveniile
n timp i post-utilizare a construciilor;
- Ordinul 77/N/1996 Completarea i modificarea cap. 11 i 12 din normativul P100.
- P100-1/2013 Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine,
social culturale, agrozootehnice i industriale.
- STAS 10101/1-87 Aciuni n construcii, greuti tehnice i ncrcri pemanente;
- STAS 10101/2A1-87 Aciuni n construcii, ncrcri tehnologice din exploatarea
pentru construcii civile i industriale;
- CR-1-1-3-2012 Evaluarea aciunii zpezii asupra construciilor;
- CR0-2012 Bazele proiectrii structurilor n construcii
- SR EN1992-1-1Calculul structurilor din beton, Reguli generale si reguli pentru cladiri;
- NP007-1997 Normativ pentru proiectarea structurilor n cadre din beton armat;
- CR2-1-1.1 Cod de proiectare a construciilor cu perei structurali de beton armat;
- NE012/1-2007 Cod de practic pentru executarea lucrrilor de beton, beton armat i
beton precomprimat;
- C169-88 Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea
fundaiilor construciilor civile i industriale;
- STAS 8924/1-87 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor civile,
industriale i agrozootehnice;
- NP112-2012 Normativ pentru proiectarea fundatiilor de suprafata.
- NP113-04 Normativ privind proiectarea, execuia, monitorizarea, i recepia pereilor
ngropai
- STAS 1242/1-89 Teren de fundare. Principii generale de cercetare;
- STAS 2745-90 Teren de fundare. Urmrirea tasrii construciilor prin metode
topometrice;
- P133-99 Instruciuni tehnice pentru urmrirea comportrii n timp a construciilor;
- CR-1-1-4/2012 Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor.
- SR EN 1993-1-1 Proiectarea structurilor din otel. Reguli generale si reguli generale
pentru cladiri
13
- SR EN 1994-1-1-2004 Proiectarea structurilor compozite de otel.Reguli generale si

reguli pentru cladiri;
- STAS 500/1 89 Oeluri de uz general pentru construcii. Condiii generale tehnice
de calitate;
- C 150-99 Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din oel ale construciilor civile,
industriale i agricole.
- C 56 85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i
instalaii aferente..
- NP 120-06 Normativ privind cerinele de proiectare i execuie a excavaiilor adnci
n zone urbane,
- NP 113-04 - Proiectarea si executia peretilor ingropati
- SR EN 1538:2002 "Execuia lucrrilor geotehnice speciale. PEREI MULAI".
- ENV 197, Cimenturi Compozitie, specificatii si criterii de conformitate
- ENV 206:1990, Betoane Caracteristici, retete, punere in opera si criterii de
conformitate (criterii de indeplinit)
- ENV 1997, Eurocode 7: Proiectarea geotehnica
- ISO 9690, Beton clase de rezistenta si conditii de calitate: factori de mediu care
influenteaza structurile realizate din beton si metal
- C28-83 - Instruciuni tehnice pentru sudarea armturilor din oel beton.
- C200-81 - Instruciuni tehnice pentru controlul calitii betonului n construcii
ingropate, prin metoda carotajului sonic.
- C26-85 - Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive
- C54-81 - Instruciuni tehnice pentru ncercarea betonului cu ajutorul carotelor
- C16-84 - Normativ pentru realizare pe timp friguros a lucrrilor de construcii i
nstalaiilor aferente.
- C130-78- Instruciuni tehnice pentru aplicarea prin torcret a mortarelor i betoanelor.
- C56-02- Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i
instalaii aferente.
4. CAIET DE SARCINI
4.1 INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

Lucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu planurile de situatie si sectiunile
transversale cuprinse in proiect, pe baza carora se va materializa, pe teren, ampriza lucrarilor.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se vor aplica cumulativ cu prevederile actelor
normative in vigoare.
Lucrarile pregatitoare necesare sunt:
nivelarea terenului;
indepartarea apelor de suprafata din vecinatati, pentru a nu provoca inundarea gropilor si
prabusirea malurilor;
Dupa curatirea terenului se afecteaza trasarea lucrarilor prin baterea de tarusi in limitele
viitoarei constructii.
La executia lucrarilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C169-88
Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente.
Trasarea axelor pentru amplasarea in plan a fundatilor si realizarea fundatiilor se va face cu
deosebita atentie aceasta lucrare constituind faza determinanta.
Sapaturile se vor executa dupa realizarea in prealabil a lucrarilor pentru amenajarea
generala a terenului si lucrari de amenajare a terenului de lucru.
Daca la executarea sapaturilor, care se fac manual, se constata aparitia unor terenuri slabe
14
se va solicita prezenta proiectantului pentru a da solutii corespunzatoare.
Pamantul in exces se va transporta in locuri precizate de autoritatile locale.
Lucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu planurile de fundatii si se vor
respecta prevederile normativelor in vigoare.
Gropile de fundatii nu vor fi lasate deschise pe perioade de timp indelungate. In cazul in care
din diverse motive acest lucru se intampla, inainte de turnarea betonului se va curata din nou
fundul sapaturii.
In cazul in care se constata aparitia crapaturilor paralele cu marginea superioara, se vor lua
masuri de consolidare si de evitare a surparii.
Nu se vor folosi pentru umpluturi, pamanturi cu consistenta redusa, maluri, namoluri,
pamanturi turboase, precum si cele cu saruri solubile.
La umpluturi nu se va folosi pamant amestecat cu resturi vegetale, radacini sau materiale
organice. Domeniul umiditatii optime de compactare va fi stabilit prin determinari de catre
laboratorul santierului. Lucrarile de umplutura se vor intrerupe in cazul unor ploi excesive sau de
durata. Lucrarile se vor relua dupa drenarea apelor si materialul de umplutura a ajuns la
umiditatea optima.
Nu se vor face umpluturi la temperaturi sub 0C. Stratul pe care se depune umplutura
trebuie sa nu fie inghetat de asemenea materialul din care se executa umplutura nu trebuie sa
fie inghetat.
La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile normativului C169/88,
cumulat cu prevederile din Instructiunile tehnice anexate cu urmatoarele mentiuni:
Lucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente propriu-zise, sunt
in principal, cele de amenajare a terenului de lucru.
Daca la executarea sapaturilor pentru fundatii se constata existenta unor retele de instalatii
subterane existente (conducte apa canale, etc.), trebuie chemat inginerul tehnolog pentru a
lua masuri.
Pamantul in exces rezultat din sapatura se va transporta cu auto in depozit.
Umpluturile se vor executa normal din pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura,
conform caietului de sarcini anexat.
La executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatoriu respectarea
masurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant prevazute in "Normativul pentru
realizarea pe timp friguros" a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente", indicativ C16
- 84.
4.2 INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTIA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT
Pentru realizarea in conditii corespunzatoare de calitate a lucrarilor, cumulativ cu prevederile
Normativului NE-012-99, trebuiesc indeplinite conditiile tehnice inscrise in prezentul caiet de
sarcini.
4.2.1 MATERIALE
4.2.1.1 Betoane
Betoanele utilizate se vor produce si se vor livra de catre statii de betoane care functioneaza
pe baza certificatelor de atestare.
Se vor respecta prevederile normativului NE-012-99, atat la prepararea betonului, cat si la
incarcarea in mijloace de transport si transportul la locul de punere in opera.
La stabilirea retetelor se va urmari realizarea urmatoarelor cerinte:
clasa de expunere a betonului 5a.
clasa betonului: C25/30
tip ciment CEMII/A-S 32,5
permeabilitate: P10 8
gelivitate G100
tip ciment II 32,5
lucrabilitate T2/T3
15
Retetele se vor stabili, corecta si definitiva in functie de rezultatele incercarilor preliminare de
laborator privind:
umiditatea agregatelor;
granulozitatea sorturilor;
densitatea aparenta a betonului proaspat;
Compozitia de beton adoptata va fi permanent corectata in privinta cantitatii de apa, in
functie de umiditatea agregatelor, astfel incat sa se respecte raportul A/C prescris in normativul
NE 012-99. Lucrabilitatea betonului proaspat va fi verificata atat la statia de betoane cat si la
locul de punere in opera.
4.2.1.2 Ciment
Cimentul tip ciment CEMII/A-S 32,5 este ales tinand seama de conditiile de exploatare,
conditiile de executie, tehnologia adoptata si clasa betonului.
Se va efectua verificarea calitatii cimenturilor, atat la aprovizionare cat si inainte de utilizare
prin metodele reglementate de standardele in vigoare la data executiei si de NE 012-99 (anexa
I,1).
4.2.1.3 Agregatele
La prepararea betonului, se vor utiliza agregate naturale, provenite din balastiere omologate.
Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice indicate in normativul NE-012-
99 si SR EN 12620:2003 cu urmatoarele cerinte suplimentare:
agregatele sa provina din roci stabile, nealterabile la aer sau apa si negelive, nu se admite
utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau sistoase.
nisipiul va fi de natura silicoasa si va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea nisipiului
de concasaj.
continutul in parti levigabile al nisipiului va fi de max. 2% si a pietrisului se limiteaza la max.
0,5%.
curba granulometrica a agregatelor va fi stabilita in laboratorul statiei de betoane, pentru
obtinerea marcii prescrise. Dimensiunea maxima a granulelor va fi de 16 mm sau 31 mm, in
functie de dimensiunea minima a elementului.
se interzice folosirea balastului sau pietrisului cu granule mai mari decat cele indicate pe
marci de betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimi
corespunzatoare evitarii amestecarii sorturilor.
Nu este admisa depozitarea directa pe pamant pe platforme balastate.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si
impurificarea agregatelor.
Pentru depozitarea agregatelor se vor respecta si prevederile normativului NE 012-99.
4.2.1.4 Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor, precum si la umezirea acestora dupa punerea in
opera, trebuie sa corespunda prevederilor standardelor in vigoare la data executiei SR EN
1008:2003.
Raportul apa / ciment in reteta betonului va fi stabilit in laborator, tinand seama de marca
prescrisa, de lucrabilitatea necesara si de caracteristicile fizico-mecanice ale betonului.
La stabilirea raportului apa/ciment, se va tine seama si de umiditatea agregatelor in
momentul prepararii betonului.
Se interzice utilizarea apei minerale la prepararea betoanelor.
16
4.2.2 Cofrajele
Cofrajele vor fi astfel alcatuite incat sa asigure realizarea formelor, dimensiunilor si a
suprafetei perfect plane a elementelor, conform partii desenate din proiect. Cofrajele, din placaj
sau alte produse pe baza de lemn, trebuie sa asigure obtinerea unor suprafete rugoase (pentru
aderenta cu betonul de monolitizare) si sa aiba gauri pentru trecerea mustatilor de legatura. Se
va urmari etanseitatea si rezistenta panourilor de cofraj, astfel incat sa nu permita pierderea
laptelui de ciment si sa asigure preluarea incarcarilor ce apar.
Inainte de betonare, interiorul tiparelor se unge cu agenti de decofrare.
Se vor respecta prevederile normativului NE-012-99, C11-74 si ale standardelor in vigoare la
data executiei.
4.2.3 Oteluri pentru armaturi

Pentru armarea elementelor din beton se utilizeaza bare laminate la cald din otel beton
rotund OB37 si PC52 ce trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din standardele in vigoare
STAS 438/1-89.
Livrarea, depozitarea si controlul calitatii armaturilor se vor realiza cu respectarea
prevederilor normativului NE 012-99.
4.2.4 Piesele inglobate

Conform detaliilor de executie, pentru a fi inglobate la betonare, vor fi pregatite piesele
metalice (praznuri, placute).
Piesele trebuie sa respecte geometria prevazuta in proiect, sa fie curate si sa fie pozitionate
in tipar conform prevederilor proiectului.
4.2.5 ARMAREA
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. Eventualele impuritati de pe
suprafata barelor se vor indeparta.
Pentru a se evita corodarea otelului se recomanda montarea si betonarea armaturilor in
maxim 15 zile de la fasonare.
La montarea armaturilor se vor lua masuri pentru asigurarea mentinerii pozitiei prevazute in
proiect:
montarea distantierilor,
crearea spatiilor necesare care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor
prin care se descarca betonul;
crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului pentru compactare.
4.2.6 TURNAREA BETONULUI

Inainte de inceperea betonarii se vor controla (conform normativului NE 012-99):
concordanta armaturilor cu proiectul (sectiune, nr. bare, pozitii).
concordanta dimensiunilor interioare ale cofrajelor cu dimensiunea elementelor din proiect.
etanseitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment.
stabilirea structurii de sustinere a cofrajului pentru a nu se produce deplasarea sau
deformarea cofrajului in timpul sau dupa terminarea betonarii.
existenta utilajelor necesare pentru vibrare.
existenta materialelor de protectie a betonului in stare proaspata.
La turnarea betonului se vor respecta prevederile NE 012-99 si se vor urmari urmatoarele
aspecte:
betonul adus la locul de punere in opera va fi de calitate corespunzatoare (se incadreaza in
limitele de lucrabilitate admise si nu prezinta segregari).
betonul trebuie sa fie raspandit uniform in straturi orizontale.
17
se va urmari umplerea completa cu beton a sectiunii
se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor
se va urmari mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si mentinerea acestora.
Compactarea betonului se va face prin vibrare alegand tipul de vibrator corespunzator
dimensiunilor elementelor si posibilitatilor de introducere a capului de vibrator printre barele de
armatura.
Timpul optim de vibrare si grosimea stratului de beton armat se vor stabili prin determinari
de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se compacteaza.
Dupa turnarea betonului se vor lua masuri pentru reducerea deformatiilor de contractie prin
mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare.
In acest scop se protejeaza suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de protectie
(rogojini, prelate si folii) si stropirea periodica cu apa.
4.2.7 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Fazele proceselor de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie in majoritate
lucrari care devin ascunse, astfel incat verificarea acestora trebuie sa fie consemnate in
procesele verbale pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse" incheiate intre beneficiar si
constructor.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal
referitor la faza anterioara.
Verificarea calitatii lucrarilor se va face conform programului de control anexat.
Verificarea calitatii lucrarilor se va face pe parcursul urmatoarelor operatii:
a) executarea cofrajelor,
b) calitatea si montarea armaturilor,
c) introducerea corespunzatoare si fixarea ancorelor,
d) calitatea betonului livrat de statia de betoane,
e) conditiile de turnare si compactare a betonului,
f) decofrarea elementelor.
4.2.8 PREVEDERI SUPLIMENTARE

Prevederile din prezentele instructiuni se aplica cumulativ cu prevederile din urmatoarele
normative:
NE 012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat. (Buletinul constructiilor nr. 8-9/99),
SR EN 12620:2003 Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali
SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton
STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald.
Marci si conditii tehnice de calitate.
Ghid pentru programarea controlului calitatii lucrarilor pe santier/97, emis de COOCC-SA si
avizat de MLPAT
C 56-2002 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii aferente
(Buletinul constructiilor nr. 1/86).
C 204/1980 Normativ privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj al utilajelor si
instalatiilor tehnologice pentru obiective de investitie

4.3 INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTIA CONFECTIILOR METALICE
4.3.1 GENERALITATI
Executia pieselor metalice se recomanda a se face intr-un atelier specializat de catre

lucratori cu experienta in domeniu. Lucrarile pregatitoare constau in sortarea, depozitarea,
sablarea, debitarea pieselor, curbarea, indoirea pieselor. Se vor verifica in mod obligatoriu
18
certificatele de calitate eliberate de intreprinderile furnizoare, controlandu-se tipurile de laminate,
dimensiunile si calitatea.
Lucrarile propriu-zise constau in trasarea, taierea, prelucrarea, imbinarea pieselor si
montajul de proba.
Metodele de lucru se adapteaza la dotarea atelierului de confectii metalice, iar la terminarea
lucrarii suprafetele metalice trebuie sa fie perpendiculare pe axe, cu marginile drepte (fara
degradari sau neregularitati) si curate.
Controlul in timpul executiei trebuie efectuat pe faze astfel: verificarea tasarii, controlul
pieselor dupa prelucrari, verificarea ansamblurilor si controlul cordoanelor de sudura.
Confectiile metalice se executa din profile laminate, asamblate prin sudura.
Sudurile intre elementele componente se realizeaza pe santier la nivel calitativ
corespunzator clasei IV, cu respectarea prevederilor STAS si se verifica in conformitate cu
Normativul I 27.
La executarea sudurilor se vor folosi tehnologii omologate, conf. STAS sau prescriptiilor
tehnice CR-7, colectie ISCIR.
Tehnologia de sudare se elaboreaza de executantul lucrarii pe baza datelor din proiect.
Conform prevederilor I 27/82, sudorii care executa imbinari in clasa de calitate IV vor fi verificati
conf. prevederilor Ordinului IGSIC nr.4/1981.
Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN ISO 13920/98, SR EN 288/2,3 si SR
EN 729-2/96 privitoare la clasele de executie, formele si dimensiunile rosturilor de sudura si la
abaterile limita de la dimensiuni fara indicatii de toleranta.
Examinarea sudurilor de rezistenta se va face prin examinarea cu ochiul liber sau lupa,
masurarea cu rigla si sablonul si corectarea cu aparate speciale.
Sudura defecta se va craitui si se va suda la dimensiunile din proiect.
Verificarea imbinarilor sudate se fac in scopul punerii in evidenta a marimii si frecventei
defectelor in raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate prescrisa.
Verificarile si incarcarile sudurilor se fac de catre personal numit prin grija unitatii executante
pentru asigurarea calitatii sudurilor.
Aplicarea metodelor de control, in functie de tipul defectelor este precizat in STAS 8539/85,
10041/90, 6606/86, 9552/87, in prescriptiile tehnice CR3, CR6, CR8, CR20 colectia ISCIR
precum si prevederile I 27/82 (tabel 8 si 9).
Confectiile metalice se vor proteja prin vopsire cu un strat grund alchidic si doua straturi de
vopsea alchidica.
4.3.2 MATERIALE
4.3.2.1 Materiale de baz
Profilele i tablele laminate necesare structurii vor corespunde condiiilor de calitate

prevzute de standardele n vigoare i vor fi nsoite de certificarea de calitate a furnizorului
(furnizorilor) purtnd marcarea mrcii oelului; n caz contrar, utilizatorul va dispune efectuarea
unui numr adecvat de analize, ncercri de laborator i alte controale pentru a avea garania
calitii acestuia conform standardelor n vigoare.
Mrcile i clasele de calitate ale oelurilor i materialelor de baz, precum i caracteristicile
mecanice ale organelor de asamblare (uruburi, piulie, aibe) nu pot fi schimbate fr acordul
prealabil n scris al proiectantul de specialitate.
La elementele structurii metalice se va folosi urmtorul tip de oel: oelul OL37-2k (S235JR).
Constructorul va lua toate msurile necesare ca n elementele de construcii s nu se
introduc alte materiale dect cele prevzute n proiectul de detaliu i cu calitile
corespunztoare. Orice nepotrivire sau neconcordan constatat cu ocazia verificrii
proiectelor sau pe parcursul operaiilor de ablonare , se va aduce la cunotina proiectantul de
specialitate pentru a efectua coreciile necesare, nainte de trasarea sau debitarea materialelor
(vezi pct. 1.5 din STAS 767/0-88).
19
4.3.2.2 Materialele de adaos
Pentru mbinrile sudate manual cu electrod nvelit se vor utiliza electrozi cu nveli titanic
(tabelul 4 din C 150-99).
Pentru mbinrile sudate sub strat de flux se va utiliza srma din oel pentru sudare, S 10 Mn
1 Ni1. Fluxurile vor fi de calitate corespunztoare materialului de baz i srmei, respectiv flux
FB 20 (SR EN760:1997) i vor poseda certificate de calitate elaborate de furnizor. nainte de
folosire fluxul se va usca conform indicaiilor furnizorului astfel ca umiditatea lui s nu
depeasc 0,3 l.
Pentru definitivarea tehnologiei de sudare, constructorul, va efectua verificarea materialului
de sudare. n acest sens, pentru mbinrilor cap la cap, se vor preleva epruvete prelucrate,
conform SR EN 910:1997, SR EN 875:1997 si SR EN 895:1997, cu formele i dimensiunile
pentru:
- ncercarea la traciune a mbinrii sudate;
- ncercarea la ndoire frontal, conform SR EN 910:1997;
- ncercarea la ncovoiere prin oc cu crestturi n V";
- ncercare de duritate i analize metalografice, conform SR EN 875:1997.
Pentru mbinrile sudate se vor preleva epruvete pentru ncercarea de duritate i analiza
metalografic, conform SR ISO 10428:1999 i STAS 10955/1-77. Pentru materialul depus prin
sudare se vor efectua ncercri mecanice, la sudura manual cu electrozi nvelii; la sudura cu
arc electric sub flux i la sudura cu arc electric n mediu de gaz protector.
4.3.2.3 Materialul pentru mbinri de montaj

mbinrile de montaj pe antier se execut cu uruburi de nalt rezisten din grupa 8.8,
piulie i aibe. Ele se vor executa conform standardelor de produs. Constructorul structurii
metalice va solicita fabricii productoare a materialului de mbinare certificatele de verificare a
calitii conform SR EN ISO 3269:2002.
4.3.3 EXECUIA STRUCTURII
4.3.3.1 Tehnologia de execuie
Tehnologia de execuie a elementelor structurii metalice va respecta prevederile STAS

9407-75 pentru categoria de execuie B" a elementului metalic definit conform STAS 767/0-88.
4.3.3.2 Pregtirea pieselor metalice
Laminatele cu defecte interioare ca: stratificri, suprapuneri, sufluri, incluziuni de zgur, nu

se vor admite la lucrare . ndreptarea prealabil a laminatelor este opionala prin STAS 3461-83.
Trasarea i marcarea pieselor se va efectua conform STAS 3461-83.
4.3.3.3 Prelucarea tablelor

Tierea tablelor se va efectua cu fierstrul mecanic, cu flacra de oxigen sau plasm,
respectndu-se condiiile de calitate prevzute de STAS 10564/2-82 i tabelul 3 din
Normativul C 150-99.
Muchiile tiate se vor cura de zgur, iar crestturile se vor nltura prin polizare.
Verificarea calitii tieturilor se va efectua cu comparator cu cadran (SR EN ISO 463:2006 )
i ubler (SR ISO 3599:1996, STAS 1373/3,...73). De asemenea, se vor folosi mostre de tieturi
20
din tabla de oel OL 52.
Marginile pieselor care se sudeaz vor fi curate i polizate pe o lime de 30 mm pe
ambele pri.
4.3.3.4 Asamblarea i prinderea provizorie
Se admit urmtoarele tolerane la asamblarea pieselor:

- denivelri maxime a muchiilor pieselor ce se mbin: 1 mm, pentru grosimile 10...20 mm,
respectiv 1,5 mm pentru grosimi mai mari de 20 mm;
- deplasarea n trepte n planul mbinrii va fi cel mult 3 mm.
Toleranele pentru deschiderea rosturilor se vor nscrie n SR EN ISO 9692- 2:2000, pentru
clasele de calitate specificate.
La mbinrile cu sudur de col:
- deschiderea rosturilor dintre piesele ce se sudeaz va fi de maxim 1 mm;
- dezaxarea fa de axul teoretic va fi de maxim 2 mm;
- nclinarea tlpilor fa de inim va fi cel mult 1,5 mm.
4.3.3.5 Sudarea pieselor subansamblurilor
Execuia mbinrilor sudate se realizeaz utiliznd procedurile de sudare calificate conform

SR EN 288-1+A1:1999, SR EN 288-2+A1:1999, SR EN ISO 15614-1:2004, SR EN ISO
15610:2004, SR EN ISO 15611:2004 i SR EN ISO 15612:2004, SR EN ISO 15613:2004.
Sudarea n uzin se va efectua la o temperatur de peste +5C i ferit de umezeal.
Prinderile provizorii (heftuirile) ale pieselor se vor executa manual, de sudori calificai;
lungimea heftuirilor va fi cuprins ntre 40 i 60 mm, iar grosimea max. 3 mm.
nceperea sudrii nu va fi permis dac:
- ansamblrile nu corespund cu planul de execuie i cu indicaiile caietului de sarcini;
- sunt depite toleranele de prelucrare i ansamblare;
- marginile ce se sudeaz i zonele nvecinate, nu sunt curate;
- plcuele terminale, nu sunt bine aezate sau nu corespund indicaiilor din procesul
tehnologic.
Se interzice rcirea forat a sudurilor . La sudura sub flux ndeprtarea fluxului se va face la
o distan de cel puin 500 mm de arcul voltaic. La sudurile cap la cap completarea cu sudur la
rdcin se face dup curirea rostului. Sudarea ncepe i se termin pe piesele tehnologice.
Sudarea n uzin, n alte poziii dect cea orizontal sau uor nclinat , nu este permis
dect pentru prinderea rigidizrilor.
4.3.3.6 Condiii de calitate ale mbinrilor sudate
mbinrile sudate vor respecta condiiile de calitate prevzute n SR EN ISO 3834-2:2006,

SR EN ISO 3834-3:2006, SR EN ISO 3834-4:2006 i STAS 9407-1975.
Forma i dimensiunile custurilor pentru custurile cap la cap limea maxim admis va fi
n conformitate cu STAS 9407- 75, tabelul 7; supranlrile maxime admise vor fi conform
STAS 9407-75, tabelul 8 i 9 ; dimensiunile catetelor custurilor de col se vor nscrie n limitele
din tabelul 10 al aceluiai STAS 9407-75; abaterile admise la grosimea custurii de col vor fi de
1 mm.
Defecte, conform SR EN 25817:1993 i SR EN 26520:1994
Defectele neadmise la mbinri sudate.
- Fisuri;
- cratere neumplute;
- scurgeri de metal topit;
- neptrunderi;
21
- zone cu arsuri;
- zone supranclzite.
Caracteristicile mecanice ale metalului mbinrilor, determinate pe epruvetele extrase din
piesele tehnologice, vor corespunde valorilor prevzute n tabelul 3 din STAS 3407-75.
Clasa de calitate a mbinrilor sudate va fi C pentru sudurile in relief si B pentru sudurile in
adancime, conform normativ C 150-99, pentru categoria de execuie B" a structurii metalice,
conform STAS 767/0-88.
4.3.3.7 Controlul calitii cordoanelor de sudur
Controlul de calitate al cordoanelor de sudura se face pe parcursul execuiei intoate fazele

de ctre maitri i organele CTC ale executantului conform tabelului 5 din C 150-99. Controlul
const n urmtoarele:
Controlul dimensional i examinarea exterioar. Locurile cu defecte se vor marca spre
remediere;
Controlul cu lichide penetrante se aplic sudurilor dup remedierea lor i se efectueaz
conform STAS 10214-84.
4.3.3.8 Prelucrarea custurilor sudate, tratamente termice
Custurile sudate se vor poliza, fr a se reduce grosimea cordonului sub valoarea din
proiect.
Direcia de polizare trebuie s fie paralel cu direcia efortului principal din pies.
Tratamentele termice admise la execuia structurii sunt:
- prenclzirea marginilor pieselor care urmeaz a fi sudate;
- detensionarea subansamblurilor dup sudur.
4.3.3.9 Abateri limit la forma i dimensiunile pieselor sudate
Abaterile admise dup efectuarea sudurii, la forma i dimensiunile subansamblurilor se vor

ncadra n limitele prescrise n tabelul 6 din Normativul C 150- 99. Gurirea pieselor i
subansamblurilor care se mbin cu uruburi se va efectua numai dup terminarea lucrrilor de
sudare, la un diametru corespunztor cu cel din proiect.
4.3.3.10 Montarea de prob a structurii
Constructorul va efectua montarea n spaiu , de prob a tronsoanelor mbinate cu uruburi

pe antier, nlocuindu-se piesele care nu corespund. Nu se admit corectarea prin pilire sau n
carcas cu sudur a gurilor necorespunztoare. Att pe ansamblul structurii, ct i pe
subansamble se efectueaz msurtori, rezultatele nscriindu-se n fiele tehnologice anexate la
proiect.
4.3.4 VOPSITORII CU EMAIL ALCHIDIC PE SUPRAFETE METALICE GENERALITATI

Prezentele instructiuni stabilesc conditiile minime si modul de executie, conditiile tehnice de
calitate si modul de verificare a acestora, pentru lucrarile de vopsitorii cu email alchidic pe
suprafete metalice, la cladiri care nu sunt supuse actiunii agresive a agentilor chimici.
4.3.5 STANDARDE DE REFERINTA
C 3-76 Normativ pentru executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii

C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptiei lucrarilor de constructii si instalatii
22
aferente.
GP 035-1998 - Ghidul de proiectare, execuie i exploatare (urmrire, intervenii) privind
protecia mpotriva coroziunii a construciilor din oel
4.3.6 MATERIALE SI PRODUSE
Materialele prevazute in proiect si cele puse in opera, vor avea caracteristicile tehnice
conform standardelor si normelor interne, specificate in capitolele 11,12,13,14, ale Normativului
C3-76 pentru materialele indigene.
Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie sa corespunda prevederilor din
urmatoarele standarde de stat si norme interne al unitatilor producatoare:
Diluant D 005-12;
Grund pentru astupat porii, STAS 5192-75;
Chituri de cutit, C 895-7;
Email alcihidic, E 875-2;
Grund anticorosiv pe baza de miniu de plumb 355 - 6;
Hartie pentru slefuire uscata (HCN), STAS 1581 - 61.
Materiale din import se vor putea pune in opera numai daca sunt insotite de Agrement tehnic
emis de laboratoarele autorizate din Romania.
4.3.7 TRANSPORT SI DEPOZITARE
Depozitarea materialelor pentru vopsitorii se va face in depozite inchise sau acoperite si

ferite de umezeala. Se vor respecta indicatiile furnizorului.
Materialele utilizate la lucrari de vopsitorii vor fi depozitate in locuri uscate si ferite de inghet.
Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitate impotriva incendiilor. Se recomanda ca
temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre +7C si + 20C.
In timpul depozitarii se va urmari ca ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a se evita
scurgerea, uscarea sau murdaria produselor.
Transportul si depozitarea materialelor din import vor respecta instructiunile producatorilor.
4.3.8 LUCRARI CE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA

VOPSITORIILOR
Inainte de inceperea lucrarilor de vopsitorii trebuie sa fie terminate lucrarile de pardoseli

precum si lucrarile de montaj a echipamentului tehnologic si a instalatiilor interioare.
Tamplaria metalica trebuie sa fie montata definitiv; accesoriile metalice la tamplarie trebuie
sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata.
La executarea vopsitoriilor se vor lua masuri pentru protejarea pardoselilor pentru a le feri de
umiditate si de murdarire.
4.3.9 PREGATIREA SUPRAFETELOR
Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar, vopsea
veche, noroi, gheata, zapada etc.
Rugina se indeparteaza prin frecare cu perii de sarma, spacluri de otel, razuitoare, dalti,
piatra abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacara.
Petele de grasimi se sterg cu tampoane inmuiate in solventi (white - spirt, terebentina,
benzina usoara toluen). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot
intretine coroziunea metalului.
23
4.3.10 CONDITII DE EXECUTIE A VOPSITORIILOR
Lucrarile de vopsitorii se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si prevederile

prezentului caiet de sarcini.
Vopsitoriile nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de la
incetarea ploii (in conditii de temperaturi care sa permita uscarea suprafetelor). Se va evita
lucrul la fatada in orele de insorire maxima sau vant puternic, pentru a evita uscarea accelerata
si craparea peliculelor.
Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafetele care se vopsesc nu trebuie
sa fie mai mare de 6C pentru a se evita conservarea vaporilor.
Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit, acestea vor putea fi folosite
numai dupa verificare.
4.3.11 PRESCRIPTII DE EXECUTIE
Vopsitoria cu email alchidic se aplica pe suprafete de metal dupa terminarea lucrarilor

pregatitoare.
Tamplaria se furnizeaza pe santier gata grunduita cu grundul de imbinare si respectiv, grund
anticorosiv.
Grundurile se vor aplica intotdeauna manual, cu pensula, pentru a asigura o legatura mai
buna a vopsitoriei ulterioare cu suprafata suport.
Dupa grunduire se executa chituirea defectelor locale, slefuirea locurilor chituite si stergerea
de praf dupa uscare. Apoi, in cazul unor lucrari de calitate superioara, se executa una sau doua
spacluiri complete ale suprafetelor, urmate de slefuiri dupa uscare si stergerea prafului rezultat.
Materialul pentru spacluit se prepara din chit de cutit, si diluant special D005-12 cu vopsea la
culoare.
Diluant special se adauga la chit pana la obtinerea consistentei de lucru pentru spacluire.
Slefuirile succesive se fac cu hartie sau panza de slefuit cu granulatii din ce in ce mai micim
pentru diferite straturi, in functie de rugozitatea suprafetei suport si de calitatea ceruta
In general se vor aplica 1.2 straturi de spacluire in grosime de 0,2.0,5 mm, la lucrari de
calitate superioara se vor executa 3 spacluiri.
Aplicarea vopselei se va face in doua straturi.
Vopseaua se aplica intr-un strat uniform fara a se lasa urme mai groase sau mai subtiri de
vopsea si va fi intinsa pana la obtinerea unei bune adeziuni de stratul inferior.
Se recomanda ca tamplaria detasabila sa fie vopsita in pozitie orizontala.
Straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare, unul fata de celalalt.
Executarea lucrarilor pe timp friguros se va face in conformitate cu prevederile din
Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente
indicativ C 16-84.
4.3.12 CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor se face de catre investitor si proiectant, urmarindu-se respectarea

prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Pe parcursul lucrarilor de vopsitorii se va verifica in mod special:
indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport;
calitatea principalelor materiale ce intra in opera, conform standardelor si normelor interne
de fabricatie respective;
existenta agrementului tehnic si valabilitatea acestuia la data inceperii executiei;
respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier;
corectitudinea executiei.
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere
sau refacere.
24
Receptia lucrarilor de vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.
Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor se va controla mai intai daca s-a format
pelicula rezistenta, fapt ce se constata prin ciocnirea usoara a vopselei cu degetul in mai multe
puncte.
Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor avandu-se in vedere urmatoarele:
suprafetele vopsite trebuie sa prezinta pe toata suprafata acelasi ton de culoare si acelasi
aspect lucios sau mat, dupa cum se prevede in proiect sau in mostrele stabilite.
Vopseaua, de orice fel, trebuie sa fie aplicata pana la perfect curat adica sa nu prezinte
straturi stravezii si nici pete, desprinderi, cute, basici, scurgeri, lipsuri de bucati de pelicula,
crapaturi ori fisuri, care pot genera in viitor desprinderea stratului, aglomerari de pigmenti,
neregularitati, cauzate de chituri sau slefuire necorespunzatoare, urme de pensula, fire de par,
urme de vopsea insuficient frecata inainte de aplicare, etc.
4.3.13 INTRETINEREA LUCRARILOR DE VOPSITORII
Vopsitoriile cu email alchidic, se spala cu carpa sau buretele cu apa calda si daca este
necesar se adauga si sapun sau detergenti, dupa care se revine si se sterge cu o carpa uscata.
In cazul in care spalarea nu este necesara, suprafata se poate sterge direct cu o carpa
uscata flanelata.
Este interzisa spalarea unei vopsitorii cu vechime mai mica de 14 zile.
4.4 INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTIA HIDROIZOLATIILOR

Pentru aplicarea hidroizolatiilor si etansarilor de rosturi se vor respecta prevederile
normativului NP 040-2002: Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea hidroizolatiilor
la cladiri.
Suprafata trebuie sa fie neteda, continua (fara fisuri, fara defecte de turnare a betonului),
curata (lipsita de apa, praf sau impuritati).
Se prevede impermeabilizarea pe intreaga suprafata exterioara a obiectelor de constructii
din prezentul proiect printr-un sistem rezistent la presiunea si agresivitatea apei din sol. Se vor
aplica 2 straturi.
La interior, caminele si bazinele se vor proteja cu un sistem impermeabil, pe baza de ciment
cu aditivi speciali si agregate selectate, rezistent la presiune contrapresiune si al agresivitatea
lichidului vehiculat. Sistemul se va aplica in doua straturi.
La alegerea materialului pentru impermeabilizari se va urmari :
sa fie agrementat tehnic in Romania
sa fie impermeabil la apa
sa prezinte rezistenta la agresivitatea lichidului vehiculat (ape uzate menajere)
sa aiba aderenta la suprafata suport de min. 0,2 MPa
granulatie maxim 0,7mm
Se vor respecta instructiunile de transport, depozitare, preparare , pregatire a suprafetei
suport si de aplicare a materialului ales de la furnizorul produsului.
Toate materialele utilizate trebuiesc agrementate tehnic in Romania sau sa aiba

certificare CE.
25

Parte Scrisa

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Parte Scrisa

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

MODERNIZARE PIATA AGO-ALIMENTARA COLENTINA - CREMENITA

2 DETALII SI SECTIUNI CARACTERISTICE. DEBITARE 1:10/1:5 R2

Arh. Mircea Sava

ing. Alexandru Neacsu

Verificat cerinta A2:

3.1 CONDIII DE AMPLASAMENT

3.1.1 Amplasament si seismicitate

Construcia este amplasat n municipiul Bucuresti. Conform hrilor de zonare seismic

3.1.2 Clasa de importanta

3.2 INCARCARI LUATE IN CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA STRUCTURII

3.2.1 Incarcari gravitationale

Greutatea proprie a structurii este calculata automat de catre programul ETABS in

Valorile incarcarilor normate pentru elementele nestructurale sunt majorate conform

3.2.2 Calculul la actiunea seismica

Forta taietoare de baza corespunzatoare modului propriu fundamental, pentru fiecare

Ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale

Figura 1. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de vrf ale acceleratiei

Figura 1. Forma normalizata a spectrului de raspuns elastic pentru componentele

Figura 3. Zonarea teritoriului Romniei n termeni de perioada de control (colt), TC a

3.3 GRUPAREA EFECTELOR

GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACIUNILOR, PENTRU VERIFICAREA

Gk,i efectul pe structur al aciunii permanente i , luat cu valoarea sa caracteristic;

AEk este valoarea caracteristic a aciunii seismice ce corespunde intervalului mediu de

GRUPAREA EFECTELOR STRUCTURALE ALE ACIUNILOR, PENTRU VERIFICAREA

3.4 DESCRIEREA STRUCTURII EXISTENTE

Piata Cremenita a fost executata in baza proiectului de structura elaborat de S.C.

Structura de rezistenta este integral metalica alcatuita astfel :

3.5 MASURI DE INTERVENTIE PROPUSE

Anterior efectuarii lucrarilor de modernizare se va proceda la :

3.6 DESCRIEREA STRUCTURILOR NOU PROIECTATE

3.6.1 Rezervor incendiu

3.6.2 Platforme chiller si centrala tratare aer

otel laminat S235JR

3.8 PRECIZRI CONFORM LEGII NR. 10/1995

IN ATENIA BENEFICIARULUI I A CONSTRUCTORULUI

Controlul executrii corecte pe antier a golurilor pentru instalaii revine proiectanilor de

3.9 URMARIREA COMPORTARII IN EXPLOATARE

In conformitate cu "Legea privind calitatea in constructii" Legea nr. 10/95 si cu

Pentru orice modificare in destinaie va fi informat proiectantul in vederea lurii

3.10 MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La execuia lucrrilor de construcii aferente prezentului proiect, constructorul va lua

Legea proteciei muncii nr. 90/1996 -Normele metodologice de aplicare a acesteia;

3.11 MASURI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Legea privind apararea impotriva incendiilor nr. 307/2006;

3.12 STANDARDE SI NORMATIVE

- Legea 10/1995, modificat n anul 2001, privind calitatea lucrrilor de construcii;

- SR EN 1994-1-1-2004 Proiectarea structurilor compozite de otel.Reguli generale si

4.1 INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

4.2.3 Oteluri pentru armaturi

4.2.4 Piesele inglobate

4.2.6 TURNAREA BETONULUI

4.2.7 CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

4.2.8 PREVEDERI SUPLIMENTARE

Executia pieselor metalice se recomanda a se face intr-un atelier specializat de catre

4.3.2.1 Materiale de baz

Profilele i tablele laminate necesare structurii vor corespunde condiiilor de calitate

4.3.2.2 Materialele de adaos

4.3.2.3 Materialul pentru mbinri de montaj

4.3.3 EXECUIA STRUCTURII

4.3.3.1 Tehnologia de execuie

Tehnologia de execuie a elementelor structurii metalice va respecta prevederile STAS

Laminatele cu defecte interioare ca: stratificri, suprapuneri, sufluri, incluziuni de zgur, nu

4.3.3.3 Prelucarea tablelor

Se admit urmtoarele tolerane la asamblarea pieselor: