Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila

Bucuresti
Facultatea de Medicina Dentara
Fizioterapia-prezentare si aplicatii in patologia medicinii dentare
Curs si Lucrari Practice
Anul V
Autor !eorgiana-"zana #ac$e
medic primar Balneo%izioterapie si &ecuperare Medicala
se% lucrari univ'U'M'F' Carol Davila
doctor in stiinte medicale
Bucuresti( )**+
Cuprins
,' -ntroducere' -storicul %izioterapiei ca specialitate' Aplica.ilitate in cadrul patologiei studiate
''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' /
Prezentarea principalelor mi0loace si modalitati terapeutice '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 1
Mecanisme de actiune ale agentilor terapeutici utilizati 2.azele %iziologice si
%iziopatologice( .iomecanica loco-regionala3 ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,,
Domenii de patologie( inclusiv cea dentara si oro-ma4ilo%aciala' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' /5
)' Aspecte clinice( diagnostice si terapeutice' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 1)
Principii de diagnostic clinico-%unctional' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 1/
6valuarea clinico-%unctionala a pacientului' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 15
Principii generale de recomandare si prescriere a principalelor mi0loace si modalitati
terapeutice apartinand %izioterapiei' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 11
7' #ermoterapia ca modalitate %izioterapeutica cu aplica.ilitate in cadrul patologiei de
specialitate' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 8*
Aplicatiile de caldura si rece ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 8*
Aplicatiile de rece sau g$eata 2crioterapia3' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,**
/' 6lectroterapia ca modalitate %izioterapeutica cu aplica.ilitate in patologia de specialitate'
''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,*)
Bazele %iziologice ale electroterapiei' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,*)
Curentul galvanic( galvanoionizarea proprietati %izice( aparatura utilizata( actiunile
.iologice( e%ectele %iziologice( modalitati de aplicare( indicatii si contraindicatii' ''''''''''''' ,*/
Curentii de 0oasa %recventa proprietati %izice( aparatura utilizata( actiunile .iologice(
e%ectele %iziologice( modalitati si te$nici de aplicare( indicatii si contraindicatii' '''''''''''''' ,*8
Curentii de medie %recventa actiunile .iologice( e%ectele %iziologice( modalitati de aplicare(
aparatura si te$nici utilizate( indicatii si contraindicatii' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,,9
#erapia cu inalta %recventa - undele scurte( terapia cu inalta %recventa pulsatila si undele
decimetrice proprietati %izice( aparatura utilizata( actiunile .iologice( e%ectele %iziologice(
modalitati de aplicare( indicatii si contraindicatii' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,)*
#erapia cu ultrasunete proprietati %izice( aparatura utilizata( actiunile .iologice( e%ectele
%iziologice( metodologia de aplicare( indicatii si contraindicatii' #erapia com.inata
ultrasunet si CDD' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,)1
#erapia prin campuri magnetice de 0oasa %recventa actiunile campurilor magnetice( e%ecte
%iziologice( metodologia de aplicare( indicatii si contraindicatii' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,77
Fototerapia cu &UV si &-& proprietati %izice( aparatura utilizata( actiunile .iologice(
e%ectele %iziologice( modalitati sau te$nica de aplicare( indicatii si contraindicatii' ''''''''''' ,79
5' Masa0ul locoregional modalitate %izioterapeutica cu aplica.ilitate in patologia de
specialitate' #e$nici( actiune %iziologica( clasi%icari( e%ecte( indicatii si contraindicatii'
Criomasa0ul' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,/8
+' :inetologia medicala locoregionala modalitate %izioterapeutica cu aplica.ilitate in
patologia de specialitate' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,+/
:inetopro%ila4ie si ;inetoterapie' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,+/
6lemente de anatomie %unctionala locoregionala si de .iomecanica a mandi.ulei' ''''''''''' ,+/
Bazele %iziologice si %iziopatologice ale ;inetoterapiei' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,+5
".iectivele ;inetoterapiei locoregionale' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,9*
Programe de ;inetoterapie locoregionala 2te$nici( e4ercitii si metode3' ''''''''''''''''''''''''''''' ,97
Mecanoterapia sau ;inetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe aparate
2mecanoterapia activa si<sau pasiva asistata de aparate pentru asigurarea ortodontiei sau de
rea.ilitare ocluzala posturala3' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,91
9' #erapia ocupationala' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,1/
De%initii( o.iective( mi0loace terapeutice si de recuperare %unctionala' '''''''''''''''''''''''''''''' ,1/
Para%unctii( o.iceiuri vicioase( deconditionare( purtarea de gutiere si alte dispozitive de
redresare si reposturare' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,15
1' Laserterapia modalitate terapeutica cu larga aplica.ilitate in patologia de specialitate' ' ' ' ,1+
8' Bio%eed.ac;' #erminologie( continut( principii( aplicatii practice in conte4tul patologiei de
specialitate' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,18
,*' #6=>( acupunctura( electropunctura( presopunctura( tratamentul punctelor si zonelor
trigger ca terapie ad0uvanta a patologiei de specialitate' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ,87
,,' Fizioterapia de intretinere si de recuperare postoperatorie prezentarea mi0loacelor si
modalitatilor %izioterapeutice( clasi%icare( particularitati terapeutice' '''''''''''''''''''''''''''''''''''' )*7
,)' Fizioterapia in in%lamatii si in%ectii ale regiunii orale si ma4ilo%aciale prezentarea
mi0loacelor si modalitatilor %izioterapeutice( clasi%icare( particularitati terapeutice ''''''''''''''' )*8
,7' Fizioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale contuzii( %racturi' Prezentarea
mi0loacelor si modalitatilor %izioterapeutice( clasi%icare( particularitati terapeutice ''''''''''''''' ),)
,/' Fizioterapia in patologia articulatiei temporo-mandi.ulare prezentarea mi0loacelor si
modalitatilor %izioterapeutice( clasi%icare( particularitati terapeutice '''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ),7
,5' Fizioterapia durerii regiunii orale si ma4ilo%aciale( inclusiv durerea din cancer'
Prezentarea mi0loacelor si modalitatilor %izioterapeutice( clasi%icare( particularitati terapeutice
''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ),9
,+' Fizioterapia in pareza si paralizia de nerv %acial' Prezentarea mi0loacelor si modalitatilor
%izioterapeutice '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' )),
,9' Bi.liogra%ie '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ))7
1. Introducere. Istoricul fizioterapiei ca specialitate.
Aplicabilitate in cadrul patologiei studiate
Fizioterapia sau Medicina Fizica actuala dispune de o %undamentare stiinti%ica moderna'
Metodele %izicale reprezinta doar o parte din arsenalul terapeutic al Medicinii Fizice si de
&ecuperare Medicala la care se adauga Balneologia( ca parte traditionala a specialitatii'
-n &omania( specialitatea este comuna( cuprinzand am.ele domenii( medicina %izica si de
recuperare medicala( numita si %izioterapie( cat si medicina .alneara'
Medicina Fizica sau Fizioterapia este o specialitate clinico-terapeutica ce presupune
interdisciplinaritate si care se .azeaza pe cercetarile moderne( clinice si e4perimentale( menite
sa con%irme mecanismele de actiune si e%ectele agentilor %izicali aplicati'
Factorii sau agentii %izicali sunt reprezentati de termoterapia 2terapie utilizand agentul termic3
cu varianta sa( $idrotermoterapia( electroterapia 2curentul continuu si cei de putere 0oasa si
medie3( la care se adauga diatermia 2curentii de inalta %recventa3( magnetoterapia( %ototerapia
2&UV( &-&3( laserterapia de 0oasa putere( masoterapia 2terapie prin masa03( ;inetoterapia
2terapie prin miscare3 cu varianta sa( $idro;inetoterapia( terapia ocupationala etc'
Alaturi de acesti agenti %izicali( specialitatea de Medicina Fizica si &ecuperare Medicala
.ene%iciaza si de e%ectele .io%eed.ac;-ului( ale stimularii neuromusculare electrice
transcutanate( ale tractiunilor si manipularilor( purtarea de orteze( proteze( prescrierea
medicamentelor adecvate( programe nutritionale adaptate etc'
Preocuparile privind e%ectele electricitatii asupra corpului omenesc sunt vec$i si dateaza din
secolul al ,1-lea iar nume precum C$arles du Fa?( Ben0amin Fran;lin( @o$an !ottlo.
:rueger( Pivati( Bianc$i si Veratti( &ic$ard Lovett( !alvani( Volta( Ail;inson( Farada?( !'B'
Armand Duc$enne( 6r.( >tanger etc( sunt doar cateva dintre cele care s-au impus in studiile si
descoperirile e%ecuate( cat si in literatura de specialitate'
6lectroterapia a .ene%iciat de o dezvoltare .azata pe date e4perimentale de %iziologie si
%iziopatologie inca din a doua 0umatate a secolului al ,8-lea dar si pe parcursul secolului )*'
#oate aceste date au contri.uit la e4plicarea si intelegerea unor %enomene electro%izice si
electro%iziologice( ceea ce a condus la %undamentarea stiinti%ica a acestui domeniu terapeutic'
>tudiile e%ectuate si descoperirile realizate de numerosi savanti in domeniu( precum Bodg;in(
Bu4le?( =ernst( P%luger( Bermann( !asser( >$errington( &a?mond etc( au asigurat progresele
o.tinute de-a lungul timpului' Aceste progrese au %acilitat dezvoltarea si diversi%icarea
cercetariilor privind ampli%icarea utilizarii si aplicarii electroterapiei asupra uneor domenii
largi de patologie umana' Dupa cum se va vedea mai departe( electroterapia isi gaseste
utilitarea in s%era patologiei reumatismale( in%lamatorii si degenerative( neurologice(
ortopedice si posttraumatice( "&L( oro-ma4ilo%aciale( circulatiei peri%erice( statusului post
interventie c$irurgicala etc' Aceleasi a%irmatii sunt vala.ile si in ceea ce priveste aplicarea
curentului de inalta %recventa sau diatermia( cat si in privinta %ototerapiei( magntoterapiei si
laserterapiei de 0oasa putere'
Amintim o serie de nume ale cercetatorilor din domeniu( care au adus o contri.utie
consistenta( %undamentata stiinti%ic( vala.ila si astazi( in privinta electroterapiei( si anume
Leduc( :oCarsc$ic;( Bergonier( Bu%sc$midt( 6del( !ildemeister( A?ss( >c$liep$a;e(
&eviere( Bassett( Dasuda( Fu;ada( Pilla( Binsen;amp etc'
-n practica actuala de specialitate s-a recurs la introducerea unor noi metode terapeutice si la
per%ectionarea celor de0a e4istente prin com.inarea mi0loacelor si modalitatilor terapeutice
cunoscute si prezentate succint anterior' Pornind de la domeniile de .aza ale electroterapiei( s-
a diversi%icat aplicarea ultrasunetelor in sistem pulsatil( terapia com.inata a curentilor
diadinamici sau de 0oasa %recventa cu terapia de inalta %recventa( electroterapia musculaturii
sla.ite( terapia electrica a musculaturii spastice( com.inarea curentilor continui cu cei de 0oasa
%reventa( com.inatii ale curentilor de medie %recventa( com.inatii ale electroterapiei cu
laserterapia de 0oasa putere etc'
#oate aceste progrese prezentate( o.tinute de evolutia cunostiintelor si te$nicilor din domeniu(
cat si de gradul de dezvoltare al aparaturii moderne de specialitate ne conduc la convingerea
ca %izioterapia va avea si in continuare realizari terapeutice spectaculoase in ma0oritatea
domeniilor de patologie medicala'
>i in domeniul %ototerapiei sau al utilizarii terapeutice a energiei radiante luminoase( au
e4istat o serie de descoperiri si puneri la punct( ceea ce a permis dezvoltarea aplicarii razelor
in%rarosii si ultraviolete asupra unui anumit sector din domeniul terapeutic' Berodot( in
secolul al 5-lea( a %acut asocierea dintre soare si cresterea si dezvoltarea oaselor' &omanii
recomandau soarele pacientilor cu .oli reumatismale( persoanelor su%erinde de sciatica si
recomandau cura $elioterapica altor categorii de persoane'
-n secolul al ,8-lea se recomanda pentru prima data o aplicatie dozata progresiv a
$elioterapiei iar .aile de soare sunt recomandate in scop terapeutic unei game largi de
a%ectiuni( precum reumatismul( atoniile musculare( astenia generala si convalescenta(
ra$itismul si alte tul.urari de crestere la copii( tu.erculoza etc' #ot in aceasta perioada incep
sa apara si preocuparile pentru studierea energiei luminoase si a surselor de generare
arti%iciala a acesteia' Prima producere arti%iciala de radiatii ultraviolete cu arc voltaic(
e%ectuata la inceputul secolului al ,8-lea( a constituit un moment de re%erinta in privinta
tratamentului cu &UV arti%iciale si patologia legata de cresterea si dezvoltarea organismului
uman( #BC-ului( a lupusului tu.erculos cutanat( psoriazis etc'
-n timp( gama a%ectiunilor s-a diversi%icat( %ototerapia devenind( %ie terapie de sine statatoare(
utila in tratarea di%eritelor a%ectiuni dermatologie( neuromusculoarticulare( din s%era
a%ectiunilor "&L( a a%ectiunilor specialitatii medicinii dentare( din s%era oro-ma4ilo%aciala etc(
%ie terapie ad0uvanta celorlalte mi0loace si modalitati terapeutice'
La randul sau( terapia prin miscare si masoterapia sau terapia prin masa0 prezinta o vec$ime
impresionanta( %iind in legatura cu o.servatia omenirii ca miscarea si e4ercitiile %izice aduc
.ene%icii neindoielnice asupra starii de sanatate a organismului'
#erapia prin miscare sau ;inetoterapia s-a .azat pe cunoasterea corpului omenesc si a
%unctiilor lui dar si a .olilor si a consecintelor acestora asupra di%eritelor segmente( organe sau
asupra organismului in ansam.lul sau'
Printre primele re%eriri la sisteme organizate de posturi si miscari cu scop terapeutic se a%la si
cele cu o vec$ime de peste /9** de ani' De la primele programe de e4ercitii %izice e%ectuate in
scop terapeutic( pana la sistemele de e4ercitii de %acilitare neuromusculara proprioceptiva sau
de .io%eed.ac; e%ectuate astazi se a%la o cale metodologica si conceptuala lunga( parcursa de-
a lungul timpului' -ndienii( c$inezii si grecii au pus .azele notiunii de gimnastica pro%ilactica
si terapeutica' Bipocrate arata contraindicatiile e4ercitiului %izic si masa0ului( %iind totodata
primul care sesizeaza relatiile musc$i-miscare( imo.ilizare-atro%ie musculara( e4ercitiu %izic-
re%acere de masa si %orta musculara( program de gimnastica-remediu pentru .olile mintale(
de%icit %unctional-recuperare %unctionala( cultivarea calitatilor %izice ale corpului omenesc-
practicarea activitatii %izice sau a 0ocurilor sportive' #ot Bipocrate este cel care a%irma %aptul
ca organele isi pastreza capacitatea lor %unctionala si integritatea prin utilizare adecvata si pe
calea practicarii unui e4ercitiu adecvat' &omanii Asclepiades( Cornelius Celsius( Berodicus(
Flavius P$ilostratus( Caelius Aurelianus au inteles valoarea ;inetoterapiei( recunoscandu-i
e%icienta in a%ectiuni precum insomnie si ascita( precum si valoarea e4ercitiilor %izice si a
mersului pe 0os in recuperarea .olnavilor cu $emiplegie si alte paralizii( cat si valoarea
masa0ului si a e4ercitiilor terapeutice dozate cu gri0a( in %unctie de starea pacientului( a0utand
la eliminarea su.stantelor de .alast si la asuplizarea unor segmente' >unt descrise pe larg
te$nicile e4ercitiilor terapeutice recomandate in paralizii( reumatism( in statusul postoperator(
sunt prezentate ordinea e4ercitiilor pasive si active( ritmul e4ercitiilor( valoarea si momentul
introducerii repausului' Avicenna si Bal? A..as( cei doi mari medici ai "rientului( descriu
e4ercitiul %izic in scop terapeutic si pro%ilactic( aratand utilitatea practicarii miscarii in scopul
prevenirii im.olnavirilor' -n 6uropa secolului al ,5-lea s-a mani%estat din nou preocuparea
pentru practicarea e4ercitiului %izic' -n -talia( scolile care presupuneau instruirea tinerilor
promovau si practicarea e4ercitiilor %izice' -n secolul al ,+-lea se pune accentul pe igiena(
valoarea e4ercitiului %izic si apare ideea terapiei ocupationale' 64ista autori care apreciaza ca
e4ista doua tipuri de e4ercitii( cel simplu sau gimnastica si e4ercitiul de munca( adica terapia
ocupationala' -n aceeasi idee( Am.roise Pare arata %aptul ca dupa %racturile mem.relor sunt
o.ligatorii e4ercitiile de gimnastica'
Cartile care au %ost scrise in secolul al ,+-lea su.liniaza ideea de ;inetopro%ila4ie 2e4ercitii
%izice practicate de persoane sanatoase si<sau sedentare3 si propun programe de e4ercitii
individualizate( selectate si adaptate in ideea de recuperare %unctionala' -ncepand cu secolul al
,9-lea( scrierile medicale sunt numeroase( ele su.liniind valoarea e4ercitiului %izic( o%erind
indicatii in privinta practicarii lui( aratand %aptul ca miscarea este esenta si e4presia vietii
insasi'
La inceputul secolului al ,1-lea( Bo%%mann intuieste multiplele valente terapeutice ale
;inetopro%ila4iei si ;inetoterapiei( inclusiv a celei ocupationale' -n acelasi secol si alte
personalitati si-au adus contri.utia la promovarea ;inetoterapiei ca %iind cel mai .un mi0loc de
a prezerva sanatatea( la su.linierea necesitatii practicarii gimnasticii medicale preventive si
corective( in scopul sla.irii( al cresterii de %orta musculara( al mentinerii si redo.andirii
mo.ilitatii( al corectarii cur.urilor patologice ale colonei verte.rale( la evidentierea e%icientei
alternarii repausului cu miscarea( la recomandarea de a practica o serie de sporturi cu valente
terapeutice( la dezvoltarea unei aparaturi menite sa a0ute miscarea si la promovarea terapiei
ocupationale' >-au ve$iculat notiuni precum cele de gimnastica pedagogica si educativa(
gimnastica militara( gimnastica ortopedica si medicala( gimnastica estetica'
-ncepand cu secolul al ,8-lea se constata o adevarata revolutie( gimnastica %iind privita ca o
notiune coerenta( guvernata de legi precise' >e %ace re%erire la pozitii si e4ercitii de
gimnastica( e4ercitiile %izice avand rol corectiv( %iind destinate pozitiilor vicioase( avand un
ritm de des%asurare cu rolul de a ameliora circulatia dar si pentru a asigura armonia de
miscare' Apar notiunile de e4ercitii de rela4are( asuplizare si de toni%iere prin contractii
musculare concentrice( e4centrice si statice'
-n acelasi secol( al ,8-lea( in >uedia apare notiunea de mecanoterapie ca metoda de ameliorare
a e%ortului muscular si de asuplizare articulara' Eanger este creatorul unui numar de aparate
mecanice ce au avut succes atat in 6uropa cat si pe continentul American' -n aceeasi perioada(
de actualitate devin si programele de ;inetoterapie cu privire la .olile cardiovasculare(
neurologice si respiratorii'
>ecolul al )*-lea se caracterizeaza prin aparitia e4ercitiilor :lapp pentru reducarea
scoliozelor( introducerea de catre Bergonie a terapiei ocupationale ca %orma de gimnastica
medicala pentru de%icientii motori( consolidarea scolii de ;inetoterapie americana care a avut
la .aza e4ercitiile propuse de Mc:enzie( dezvoltarea programelor de e4ercitii %izice pentru
poliomielitici( aparitia notiunii de $idrogimnastica( introdusa in ,8)/ de C$arles LoCman si
completata de Bu..ard( introducerea unor noi te$nici si metodologii alaturi de cele de0a
cunoscute( cum ar %i suspensoterapia intr-un cadru-cusca( imaginata de "live !ut$rie->mit$(
aparitia suitei de e4ercitii Burger pentru .olile vasculare peri%erice( a e4ercitiilor Codman
pentru umar( a ;inetoterapiei din unele .oli interne a lui :o$lrausc$( introducerea de catre
Mennell a te$nicilor de manipulare articulara( separat de te$nica osteopatica si c$iropra4ie din
care au derivat( aparitia unor metode ;inetoterapeutice speci%ice care se adreseaza patologiei
coloanei verte.rale lom.are( ale lui Ailliams( promovarea cresterii %ortei musculare prin
culturism dar si prin te$nica introdusa de #$omas( De Lorme si Aat;ins pentru toni%ierea
musculara prin e4ercitii cu rezistenta progresiva( introducerea te$nicilor de izometrie scurta
de catre Bettinger si Muller care au revolutionat si metodologia antrenamentului sportiv(
aplicarea te$nicilor de %acilitare neuromusculara de catre :a.at( :nott( Voss( Bo.at$( &ood(
>toc;me?er( Brunnstrom s'a'( aparitia metodelor de .io%eed.ac;( a metodei conditionarii
operationale( a te$nicilor .azate pe componenta motivationala sau pe e%ectul tranc$ilizant al
e4ercitiului %izic'
Masa0ul a %ost utilizat de-a lungul istoriei omenirii datorita e%ectelor sale .ene%ice( asigurand
ameliorarea discon%ortului si a sindomului dureros' &adacinile sale se regasesc in C$ina
antica( in urma cu /1** de ani' 6giptenii( .udistii( persanii si 0aponezii au utilizat te$nicile de
masa0 si miscarile sau manipularile in terapia unui numar mare de a%ectiuni si im.olnaviri' -n
secolul al ,5-lea Bippocrate a su.liniat utilizarea masa0ului ca modalitate terapeutica intr-o
serie de a%ectiuni' Ulterior( grecii( apoi %rancezii( suedezii( englezii s'a' au recurs la masa0 ca
%iind un mi0loc terapeutic important( sta.ilind te$nici de aplicare si metodologie de lucru'
Literatura de specialitate a secolului al )*-lea( su.liniaza e%ectele %avora.ile ale masa0ului
terapeutic asupra unora dintre segmentele corpului( a%late la distanta de zona masata( numind
acest %enomen drept masa0 re%le4 sau masa0 al tesutului con0unctiv 2dupa cum il numesc
terapeutii din >'U'A'3'
-n conte4tul cautarilor unor terapii alternative( omenirea a incercat sa raspunda de-a lungul
timpului la intre.arile re%eritoare la ce este lumina si cum actioneaza ea asupra oc$iului in
principal( si asupra intregului organism( in secundar' 6%ectul luminii de mare intensitate
asupra oc$iului a %ost constatat in urma cu mii de ani' Arsurile retiniene sunt cauza scaderii
acuitatii vizuale si se datoreaza &-& din spectrul luminii solare( atunci cand sunt receptionate
neprote0at' Prima re%erire la teoria luminii de mare intensitate si la teoria laserelor a %ost %acuta
de 6instein( cand s-au introdus si notiunile de emisie spontana si emisie stimulata' Dupa
ampli%icarea de microunde prin emisie stimulata a radiatiei( atentia cercetatorilor s-a orientat
asupra o.tinerii aceluiasi e%ect la %recvente cu cateva ordine de marire mai mari( o.tinandu-se
ampli%icarea luminii prin stimularea emisiei de radiatii' Alt%el spus( Lig$t Ampli%ication .?
>timulated 6mission o% &adiation sau LA>6&'
-n anul ,8+* laserul cu ru.in este %olosit in o%talmologie pentru %otocoagulare iar in ,8+)
cercetatorii romani de la -nstitutul de Fizica Atomica din Bucuresti o.tin e%ect laser in
amestecul Be-=e' Ulterior( se descopera laserul cu semiconductori' Din ,8+/ incepe %olosirea
laserelor cu C"
)
in a%ectiunile dermatologice( inclusiv in cancerele de piele' Ulterior( laserele
cu C"
)
sunt utilizate in neuroc$irurgie( c$irurgie generala( cat si vasculara( c$irurgie plastica
si reparatorie( in s%era a%ectiunilor "&L( in oncologie( ortopedie-traumatologie' Din ,88)
laserul =d-DA! este utilizat in artroscopia genunc$iului si a umarului'
#erapia de .iostimulare laser este utilizata astazi in di%erite domenii de patologie( precum
osteoporoza( .olile reumatismale( su%erintele neurologie( cele din s%era "&L( inclusiv algiile
peri%erice( posttraumatica( dermatologie( s%era oro-ma4ilo%aciala etc'
-n cele ce urmeaza sunt trecute in revista principalele mi0loace si modalitati terapeutice prin
care Medicina Fizica si de &ecuperare Medicala reuseste sa asigure pro%ila4ia sau sa reeduce
%unctional o serie de a%ectiuni insotite de de%icite motorii de di%erite grade'
Bio%eed.ac;-ul este recunoscut drept procedura terapeutica in 0urul anilor ,8+*' -n conte4tul
%izioterapiei insa( .io%eed.ac;-ul este mentionat inca de la inceputul secolului al )*-lea( cand
@aco.son a utilizat un ec$ipament rudimentar cu a0utorul caruia a evidentiat starea de tensiune
din masa musculara( in vederea o.tinerii terapeutice a starii de rela4are ulterioara'
Din practica medicala si din studiile de specialitate se remarca tendinta unui numar din ce in
ce mai mare de persoane de a renunta la serviciile o%erite de industria %armaceutica si de a
inlocui medicamentele cu remedii naturale( precum cele reprezentate de plantele medicinale(
$omeopatie( acupunctura( diete speciale si adaptate( %izioterapie( masa0( presopunctura etc'
#oate aceste metode de tratament %ormeaza un nou capitol al medicinii( numit .ioterapie'
Vor.ind despre acupunctura( este de su.liniat %aptul ca practicile medicinii c$ineze au rezistat
timp de 5*** ani( pentru ca astazi sa %ie de mare actualitate' La randul sau( presopunctura sau
acupunctura %ara ace are o istorie mai mult sau mai putin recenta( raportat la interesul pe care
l-a suscitat aceasta modalitate terapeutica asupra specialistilor preocupati de medicina
alternativa'
Prezentarea principalelor mijloace si modalitati terapeutice
Principalele mi0loace si modalitati terapeutice ale Fizioterapiei sau Medicinii Fizice si de
&ecuperare Medicala se regasesc in stransa interdepenenta cu patologia careia se adreseaza'
Factorii sau agentii %izicali utilizati sunt reprezentati de termoterapia 2terapie utilizand
agentul termic3 cu varianta sa( $idrotermoterapia 2sau .aia terapeutica3( electroterapia
2curentul continuu si cei de putere 0oasa si medie3( la care se adauga diatermia 2curentii de
inalta %recventa( precum undele scurte si ultrasunetele3( magnetoterapia( %ototerapia 2&UV(
&-&3( laserterapia de 0oasa putere( masoterapia 2terapie prin masa03( ;inetoterapia 2terapie prin
miscare3 cu varianta sa( $idro;inetoterapia( $idro;inetoterapia( mecanoterapia( manipularile si
tractiunile( terapia ocupationala etc' Dupa cum aratam( specialitatea de Medicina Fizica si
&ecuperare Medicala .ene%iciaza si de e%ectele .io%eed.ac;-ului( ale stimularii
neuromusculare electrice transcutanate( ale acupuncturii( electropuncturii si presopuncturii( de
purtarea de orteze si<sau proteze( de prescrierea medicamentelor adecvate( de respectarea unor
programe nutritionale adaptate etc'
Termoterapia
#ermoterapia este o metoda de tratament nespeci%ic( care utilizeaza drept agent %izical
terapeutic %actorul termic( cald sau rece( ve$iculat de catre diversi vectori( precum apa in
di%erite stari de agregare si aplicata e4tern( lumina( aerul( para%ina( namolul( nisipul'
#ermoterapia %ace parte din mi0loacele si modalitatile %izioterapiei( constituind o modalitate
terapeutica cu e%ecte %iziologice( %iziopatologice si terapeutice cunoscute( cu te$nica de
aplicare .ine pusa la punct dar si cu indicatii si contraindicatii .inecunoscute si presta.ilite'
&aspunsul terapeutic este in deplina concordanta atat cu tipologia individuala a pacientului si
reactivitatea acestuia( cu te$nica de aplicare a termoterapiei( metoda aleasa si dozarea
procedurii sau a %actorului terapeutic( cat si cu indicatiile si contraindicatiile cunoscute'
Hidrotermoterapia
Bidroterapia se re%era la o serie de proceduri care utilizeaza apa simpla a%lata la di%erite
temperaturi( ele concretizandu-se prin .ai generale sau partiale in care sunt imersate segmente
sau intreg corpul uman' Ca si procedurile de termoterapie( .aile se clasi%ica in %unctie de
temperatura apei( de durata procedurii( de supra%ata corpului tratata si se supune unor reguli
metodologice( tinand cont de o serie de indicatii si contraindicatii'
Crioterapia
" modalitate terapeutica aparte este crioterapia( reprezentand aplicarea locoregionala a unor
temperaturi a%late su. * grade( principalii vectori %iind cei prezentati anterior( in special
g$eata( aerul rece si apa cu o temperatura aproape de cea de ing$et' De mentionat si %aptul ca
scaderea temperaturii locoregionale se poate o.tine si c$imic( pe calea terapiei topice
medicamentoase' Bene%iciile terapeutice sunt mult mai consistente in conte4tul patologiei
in%lamatorii si algice( in comparatie cu alte metode clasice( cunoscute si %recvent utilizate'
Electroterapia
6lectroterapia este o metoda de .aza a Fizioterapiei( %undamentata de progresele legate de
industria electronica' Principiul de actiune al stimului electric asupra organismului se a%la in
legatura cu cunoasterea si intelegerea notiunilor %undamentale de electro%iziologie a
structurilor neuromusculare( avand in vedere %aptul ca orice agent electric aplicat asupra
acestor tesuturi constituie un stimul care produce o reactie locoregionala( la distanta sau la
nivelul intregului organism' Modul de actiune al curentilor electrici terapeutici se .azeaza pe
proprietatile de irita.ilitate si e4cita.ilitate ale su.stratului 2celule vii3 de a reactiona'
Metodologia de aplicare tine cont de durata si intensitatea stimului electric( de tipul de curent
utilizat( de indicatii si contraindicatii terapeutice'
Curentul continuu este %recvent utilizat pentru proprietatile sale terapeutice( dovedite
e4perimental si clinic( aplicarea sa %iind cunoscuta su. numele de galvanizare' Daca se
asigura si ve$icularea unor su.stante dincolo de .ariera tegumentara sau mucoasa( procedeul
se numeste galvanoionizare' De mentionat %aptul ca galvanoterapia mai poate %i aplicata si su.
%orma .ailor galvanice( procedeu utilizat in special in >tatiunile Balneare si mai putin in
Bazele de Fizioterapie si de &ecuperare Medicala ale >pitalelor sau in >ectiile de &ecuperare
Medicala'
Curentii electrici terapeutici de 0oasa %recventa sunt caracterizati prin impulsuri electrice
succedate ritmic( singulare sau in serii( avand e%ecte e4citatorii sau analgezice' #erapia prin
curenti de 0oasa %recventa se re%era la stimularea musculaturii normoinervate( a celei
denervate( la terapia musculaturii spastice dar si la aplicatiile in scop analgezic si la
electropunctura' Modalitatile de aplicare tin cont de patologia careia se adreseaza( de
indicatiile si contraindicatiile a%erente'
Curentii terapeutici de medie %recventa au in principal e%ect de stimulare asupra musculaturii
sc$eletice( actiune analgezica si vasomotorie( precum si o serie de e%ecte derivate de la cele
prezentate' Modalitatile de aplicare( patologia careia se adreseaza si contraindicatiile a%erente
sunt dependente de %recventa curentului vor %i prezentate in capitolele ce urmeaza'
Terapia cu inalta frecventa
#erapia cu inalta %recventa se re%era la aplicarea terapeutica a campului electric si magnetic de
inalta %recventa( cat si a undelor electromagnetice cuprinzand terapia cu ultrasunete( cu unde
scurte( precum si cu unde decimetrice si microunde' 6%ecte terapeutice superioare se o.tin si
prin utilizarea adecvata a inaltei %recvente pulsatile' Modul de actiune( indicatiile terapeutice
si contraindicatiile sunt su.ordonate capitolului de patologie caruia i se adreseaza' -n practica
medicala de specialitate se utilizeaza com.inatia terapiei cu ultrasunete cu cea de 0oasa
%recventa( in vederea o.tinerii unor e%ecte terapeutice superioare si persistente in timp'
Magnetoterapia
Magnetoterapia se .azeaza pe e%ectele .iologice( %iziologice si %iziopatologice ale aplicatiei
unui camp magnetic alternativ sau in impulsuri' -n conte4tul terapiei cu camp magnetic de
0oasa %recventa intervine %enomenul de inductie magnetica care e4plica o serie dintre e%ectele
terapeutice care iau nastere intr-un organism amplasat intr-un ast%el de camp' Bazele
%iziologice ale terapiei cu campuri magnetice( modalitatile de aplicare( indicatiile si
contraindicatiile acestui tratament vor %i prezentate in cadrul capitolului respectiv'
ototerapia
Fototerapia reprezinta utilizarea terapeutica a energiei radiante luminoase' #erapia cu lumina
poate %i asigurata de o sursa naturala sau arti%iciala' >ursa naturala a energiei radiante
luminoase este soarele iar utilizarea ei in scop terapeutic se numeste $elioterapie' 6nergia
radianta luminoasa %urnizata de aparatele medicale este rezultatul trans%ormarii energiei
electice' Actiunea %izico-c$imica a luminii( e%ectele .iologice( %iziologice( clinice si
terapeutice( indicatiile si contraindicatiile( te$nica aplicatiei sunt prezentate in capitolul
corespunzator'
Masajul terapeutic
Masa0ul terapeutic reprezinta un grupa0 de manevre de tip manual sau mecanic( prin care se
actioneaza asupra straturilor tisulare su.iacente tegumentului' #egumentul este si el in%luentat
sau stimulat( producandu-se locoregional sau la distanta reactii cu e%ect sedativ sau e4citant(
tonicizant si .iotro%ic' #e$nicile( indicatiile( limitele sau contraindicatiile tractiunilor(
manipularilor si masoterapiei vor %i prezentate detaliat la capitolul respectiv'
!inetologia
:inetologia este stiinta care se ocupa cu studiul miscarii organismelor vii si al structurilor
care participa la aceste miscari' Mai precis( ;inetologia cu aplica.ilitate in medicina( studiaza
mecanismele neuromusculare si articulare care participa la activitatile motrice considerate a %i
normale' :inetoterapia sau terapia prin miscare este o notiune inclusa in termenul generic de
;inetologie' :inetoterapiei i se alatura ;inetopro%ila4ia'
:inetologia pro%ilactica sau ;inetopro%ila4ia cuprinde totalitatea metodelor si mi0loacelor
;inetologice care se re%era la mentinerea si intarirea starii de sanatate( cu prevenirea starii de
.oala' :inetopro%ila4ia presupune atat pro%ila4ia primara( cat si cea secundara( cu prevenirea
agravarii si a aparitiei complicatiilor unor .oli cronice( care presupun e4istenta unor de%icite
%unctionale'
:inetologia de recuperare este principala modalitate de recuperare %unctionala recurgand la o
metodologie speci%ica' :inetologia terapeutica sau ;inetoterapia isi restrange domeniul de
activitate( lasand loc celorlalte doua aspecte( cel pro%ilactic si cel de recuperare %unctionala'
#otusi( din o.isnuinta e4ista tendinta de a %olosi acest termen in mod nedi%erentiat( indi%erent
de scopul urmarit de terapia prin miscare ce a %ost aplicata' Programele de ;inetologie
pro%ilactica( terapeutica sau de recuperare sunt di%erentiate doar prin o.iectivele urmarite si
prin metodologia aplicata( si mai putin prin te$nicile %olosite'
:inetologia medicala este considerata totodata( parte %oarte importanta a medicinii %izice sau
%izioterapiei'
Alaturi de ;inetologie se regasesc mi0loace si modalitati terapeutice precum masa0ul(
termoterapia( $idroterapia( electroterapia( laserterapia si terapii ad0uvante ale acestora' -n
literatura de specialitate se %ace re%erire la o triada terapeutica cu reale e%ecte .ene%ice( si
anume termoterapie-;inetologie medicala-masa0ul terapeutic'
-n literatura si practica de specialitate( alaturi de notiunea de ;inetologie se regaseste si
termenul de gimnastica medicala' !imnastica medicala are un domeniu mai limitat( atat ca
o.iective( cat si ca metodologie si te$nici utilizate' Principalul sau scop este acela al
mentinerii %ormei %izice si acela de a reduce unele de%icite %unctionale' :inetologia
pro%ilactica este aceea care ar tre.ui sa preia domeniul de activitate al gimnasticii medicale'
#ermenul de cultura %izica medicala este neinspirat( deoarece o%era am.iguitate in privinta
scopului declarat si al o.iectivelor de indeplinit( am.iguitate metodologica si de te$nica( cat si
lipsa de o.iectivitate in aprecierea rezultatelor urmarite' 6ducatia %izica este o alta notiune des
ve$iculata dar este consacrata programelor de gimnastica din scoli( programe care au drept
o.ieciv principal dezvoltarea armonioasa( %iind deci ;inetopro%ila4ie primara'
Mecanoterapia" tractiunile" manipularile si masajul
Mecanoterapia( tractiunile( manipularile si masa0ul reprezinta modalitati terapeutice numite si
metode speciale( menite sa amelioreze sindromul dureros si in special pe cel dis%unctional(
uneori cu e%ecte imediate'
Terapia ocupationala
#erapia ocupationala sau ergoterapia se incadreaza in s%era unui comple4 de metode de o
mare varia.ilitate crae au drept scop reeducarea de%icitelor %unctionale( utilizand in acest sens
e4ercitii si procedee %izice din diverse activitati umane o.isnuite( precum cele de munca(
divertisment( de viata etc'
#aserterapia
Laserterapia de 0oasa putere promoveaza o cale e%icienta de producere a analgeziei si de
asigurare a accelerarii reparatiei tisulare intr-o multitudine de situatii patologice' Laserele
utilizate sunt cu Be-=e sau cu diode cu &-&' Principiul terapeutic este de crestere a
temperaturii locale cu augmentare circulatorie si meta.olica locoregionala' Modalitatile
terapeutice si te$nica de aplicare( precum si indicatiile si contraindicatiile terapiei cu laser de
0oasa putere sunt adaptate domeniului terapeutic caruia i se adreseaza' Acesta este %oarte larg(
incluzand( printre altele si patologia locoregionala oro-.ucoma4ilara'
$iofeedbac%&ul
Bio%eed.ac;-ul reprezinta o metoda terapeutica ad0uvanta celor prezentate anterior si care se
de%ineste ca %iind o te$nica ce utilizeaza ec$ipament( in special electronic( in scopul
evidentierii su. %orma de semnal acustic si<sau vizual a unora dintre evenimentele %iziologice
interne organismului uman' Aceste in%ormatii a0uta la manipularea evenimentelor involuntare
sau greu de perceput prin manipularea semnalelor ast%el receptionate' #e$nica plaseaza vointa
umana intr-un loc li.er al unei .ucle desc$ise de %eed.ac;( primind numele de .io%eed.ac;' -n
literatura de specialitate se %ace re%erire la .io%eed.ac;-ul electromiogra%ic( la cel postural( de
presiune sau termic( al tensiunii arteriale( respirator etc' Cea mai larga aplica.ilitate a
.io%eed.ac;-ului este reprezentata de %izioterapie( asigurand terapia de rela4are( %acilitand
antrenamentul autocontrolat la e%ort %izic si asigurand control mioelectric'
Astazi( te$nica .io%eed.ac;-ului se %oloseste ca atare sau in asociere cu termoterapia( te$nicile
;inetologiei de recuperare sau pro%ilactice( te$nicile de meditatie etc' Domeniile de activitate(
indicatiile si limitele( contraindicatiile( te$nicile si modalitatile de aplicare vor %i descrise pe
larg la capitolul respectiv'
>timularea nervoasa electrica transcutanata '(ET sau TE('
>=6# sau #6=> constituie o metoda netraumatizanta de com.atere a starilor dureroase acute
sau cronice( de di%erite cauze' Utilizarea stimulilor electrici in tratamentul sindromului
dureros este o practica vec$e( legata de istoria electroterapiei' 6a consta in %olosirea unui
curent de 0oasa %recventa in scop electroanalgezic'
Acupunctura" electropunctura" presopunctura sau terapia punctelor trigger
Acupunctura( electropunctura( presopunctura si terapia punctelor trigger sunt considerate
terapii analgezice( aplicate drept tratament alternativ( adaptat patologiei de specialitate'
Mecanisme de actiune ale agentilor terapeutici utilizati )bazele fiziologice si
fiziopatologice" biomecanica loco&regionala*
Agentii %izicali( precum caldura( recele( lumina( presiunea au constituit agenti terapeutici de
mii de ani' &ecent( acestia au %ost reconsiderati si( alaturi de ei( s-au dezvoltat modalitati
terapeutice precum diatermia 2undele scurte( microundele si ultrasunetele3( electroterapia si
magnetoterapia( ;inetoterapia( mecanoterapia( manipularile( elongatiile si terapia
ocupationala( carora li s-au adaugat laserterapia si celelalte terapii ad0uvante 2.io%eed.ac;-ul(
stimularea neuromusculara electrica transcutanata( acupunctura( electropunctura(
presopunctura( terapia punctelor trigger etc3' Bene%iciile terapeutice ale principalelor mi0loace
si modalitati terapeutice ale %izioterapiei se a%la in stransa legatura cu mecanismele lor de
actiune'
Termoterapia
#ermoterapia este o metoda terapeutica nespeci%ica( ce utilizeaza drept agent terapeutic
%actorul termic 2cald-rece3( ve$iculat pe calea apei( luminii( aerului( para%inei( nisipului(
namolului' #ermoterapia apartine metodelor %izioterapiei( raspunsul terapeutic %iind
conditionat de %actori ce apartin caracteristicilor agentului termic( pe de o parte dar si celor ale
su.stratului 2organismul uman3( pe de cealalta parte' Ast%el( cantitatea de energie pierduta sau
castigata de un tesut depinde de natura tesutului vizat( natura agentului termic utilizat si de
durata e4punerii'
Factorul termic conditioneaza comportamentul termic al organismului uman' -n aceasta idee(
organismele evoluate reactioneaza la %actorii de mediu prin procesul de adaptare( mentinand
ast%el( starea de sanatate si de ec$ili.ru a mediului intern' Aceasta caracteristica a
organismelor vii( de a-si mentine caracteristicile mor%o%unctionale constante se numeste
$omeostazie( reprezentand conditia %undamentala a e4istentei si evolutiei organismelor vii'
Cand apar modi%icari ale mediului intern( induse de agenti e4terni 2mediu e4tern3 sau de
conditii interne 2meta.olismul propriu3( intra in actiune mecanismele $omeostatice de
reec$ili.rare de natura %izica( enzimatica( $ormonala si nervoasa'
#ermoterapia( ca metoda terapeutica nespeci%ica( se adreseaza mecanismelor de mentinere a
$omeostaziei( de ec$ili.rare a mediului intern al organismului uman( pe calea stimularii si a
reglarii sale de tip %eed.ac;'
Mentinerea constanta sau intre anumite valori a temperaturii mediului intern se numeste
$omeotermie si reprezinta o caracteristica %undamentala si prioritara a $omeostaziei mediului
intern' "mul este considerat un organism $omeoterm( care prezinta insa o di%erenta intre
comportamentul termic al organelor interne 2toraco-a.dominale si intracraniene3 si cel al
regiunii peri%erice 2aparat locomotor si tegumente3' Bomeotermia mediului intern la nivel
central variaza %oarte putin( intre 79(7-79(5FC si este controlata in permanenta la nivelul
centrilor $ipotalamici' Bomeotermia mediului intern la nivelul regiunii peri%erice se modi%ica
sau variaza in limite mai largi( intre 77-7+(5FC( in raport cu temperatura mediului am.iant(
%ara consecinte %unctionale' Variatiile temperaturii cutanate semni%ica o .una %unctionalitate a
mecanismelor de termoreglare( prin care se conserva temperatura centrala' >e poate a%irma
%aptul ca zona sau regiunea peri%erica 0oaca rolul de termoreceptie( tampon termic si de
e%ector al termoreglarii peri%erice' #emperatura centrala a corpului este rezultatul proceselor
termogenetice( contra.alansate de cele termolitice'
#emperatura organismului uman prezinta insa o serie de variatii( dependente de ritmul somn-
veg$e 2ritmul circadian etc3( pro%ilul $ormonal si se4ul persoanei( ingestia de alimente( varsta
persoanei( administrarea de medicamente( rasa( variatiile sezonsiere si ale zonei geogra%ice'
64punerea tegumentului la temperaturi peste /5-/+FC nu este con%orta.ila iar e4punerea
prelungita la o temperatura de peste 5*FC poate cauza im.olnaviri' #emperaturile a%late su.
,7FC nu sunt con%orta.ile iar daca corpul este racit su. )1FC poate aparea decesul' Eona de
neutralitate termica in aer este cuprinsa intre )+-7*FC' #emperatura de con%ort termic pentru o
persoana im.racata se a%la in 0urul valorii de ),FC si neim.racata in 0urul valorii de )1FC'
#ermoterapia( ca aplicatie terapeutica nespeci%ica( in%luenteaza urmatoarele procese %unctiile
mem.ranei celulare( activitatea %os%olipidelor mem.ranare( %unctia de aparare celulara(
consumul de o4igen( activarea adenilciclazei( structurarea lanturilor de $idrocar.uri si legarea
insulinei de receptorii sai etc'
Procesul de termoreglare presupune( dupa cum am mai aratat( doua aspecte( cel al
termogenezei si cel al termolizei' Mentinerea la valori constante a temperaturii centrale este
rezultatul starii de ec$ili.ru care se o.tine intre procesele de termogeneza si de termoliza'
Aceste procese sunt stimulate prin e4citarea receptorilor termici de catre stimulii sau agentii
termici( indi%erent de temperatura acestora si controlate la nivelul centrilor $ipotalamici'
#ermoreglarea se realizeaza initial pe calea reactiilor involuntare( inconstiente( comandate la
nivelul $ipotalamusului si asigurate de sistemul neuroendocrin' Cand aceste reactii sunt
depasite( incep reactiile voluntare( constiente( de tip comportamental'
>istemul de control al termoreglarii presupune e4istenta celor cinci elemente stimulul
varia.il reprezentat de temperatura( sistemul senzitiv care inregistreaza stimulul varia.il( setul
de valori considerate normale pentru stimulul varia.il respectiv( e%ectorii care pot modi%ica
prin activitatea lor nivelul stimulului varia.il si centrul de control care integreaza a%erentele
de la sistemul senzitiv( compara valorile reale cu cele cunoscute a %i normale si activeaza
e%ectorii pe calea e%erentelor'
#ermogeneza presupune un proces de termoreglare c$imica si se realizeaza prin reactii
c$imice celulare' -n repaus si la o temperatura de neutralitate termica a mediului am.iant(
marea ma0oritate a productiei calorice( 9*G este asigurata prin termogeneza centrala( restul
%iind asigurata de termogeneza peri%erica' -n conditii de e%ort %izic productia calorica este
asigurata aproape ,**G de catre termogeneza peri%erica 2prin contractia musculara3' >i in
conditii de temperatura scazuta a mediului am.iant( termogeneza este predominant peri%erica(
ea putand creste prin %rison termic 2stare de tonus muscular crescut urmat de un set de
contractii involuntare( ritmice( care incep la nivelul centurii scapulare si se e4tind la nivelul
intregului corp3 la care se adauga ulterior( miscarea voluntara'
>imultan cu scaderea temperaturii mediului am.iant( prima reactie a organismului consta in
vasoconstrictie( cu limitarea pierderii de caldura catre mediul incon0urator' Pentru a preveni
$ipotermia organismului( intra in actiune cea de-a doua reactie( aceea a stimularii
termogenezei( cu intensi%icarea proceselor meta.olice( cresterea tonusului muscular cu
aparitia %risonului termic si declansarea miscarilor involuntare si ulterior( a celor voluntare'
>timularea termogenezei se %ace( in %apt( pe calea contractiei musculaturii striate( a activarii
sistemului nervos simpatic cu vasoconstrictie peri%erica si eli.erare si o4idare de acizi grasi( a
stimularii %unctiei tiroidiene cu cresterea procesului o4idativ mitocondrial( si pe calea cresterii
temperaturii corpului prin intensi%icarea proceselor o4idative'
-n ansam.lul lor( in conditiile de temperatura scazuta a mediului am.iant( mecanismele
termogenetice activate sunt %risonul termic( senzatia de %oame( secretia de adrenalina( de
noradrenalina si a $ormonilor tiroidieni( cu intensi%icarea proceselor meta.olice(
vasoconstrictia cutanata si piloerectia'
#ermoliza( la randul sau( presupune un proces de termoreglare %izica si se realizeaza pe calea
celor patru procese %izice iradierea( conductia( convectia si evaporarea'
-radierea reprezinta un proces de trans%er de energie calorica de la o.iectele calde la o.iectele
reci( %ara sa se sta.ileasca un contact direct intre ele( pe calea radiatiilor electromagnetice din
zona de in%rarosu' -radierea este cea mai importanta %orma de termoliza in repaus( +*G(
intensitatea radiatiei depinzand de capacitatea tegumentului de a emite radiatii( cat si de
gradientul termic dintre organism si mediu' -m.racamintea poate modi%ica acest tip de
termoliza'
Conductia reprezinta pierderea directa de caldura( realizata prin contactul dintre o.iecte cu
temperaturi di%erite( asigurand 7G din termoliza in repaus' Deoarece aerul este un sla.
conducator pentru energia calorica( zona de neutralitate termica a acestuia pentru organismul
uman este e4tinsa' Apa( in sc$im.( asigura o conducti.ilitate termica crescuta pentru caldura(
pierderea calorica %iind mult mai mare( in timp ce zona de neutralitate termica este limitata'
Convectia reprezinta pierderea de caldura dinspre organism spre mediu prin intermediul
curentilor de convectie( ceea ce asigura ,)G din termoliza de repaus( incluzand si pierderile
de caldura de la nivelul cailor respiratorii'
6vaporarea reprezinta )5G din termoliza de repaus( este asigurata de catre tegument si caile
respiratorii in proportii egale si intensitatea ei depinde de mai multi %actori( precum
temperatura mediului am.iant( gradul sau intensitatea e%ortului %izic des%asurat( supra%ata
tegumentara de sc$im.( temperatura tegumentului( prezenta curentilor de aer( gradul de
saturare cu vapori de apa a mediului am.iant' Pentru temperaturi de peste 7/(5-75FC ale
mediului am.iant( evaporarea devine principalul mi0loc de termoliza( odata cu intrarea in
activitate a glandelor sudoripare' -n conditii de caldura si umiditate crescuta( evaporarea nu
mai poate %i activata' 6ste inclusa si perspiratia insensi.ila' 6vaporarea este un proces activ(
consumator de energie'
#ermoliza se realizeaza in proportie de 15G la nivelul tegumentului( prin cele patru
mecanisme prezentate( restul de ,5G pierzandu-se pe cale respiratorie'
Pierederea caldurii in mediu este in%luentata si de unii %actori .iologici( precum de.itul
circulator( secretia sudoripara 2intra in actiune la temperaturi ale mediului care depasesc
7/(5FC3( grosimea tesutului celular su.cutanat( supra%ata corpului e4pusa contactului cu
mediul'
-n ansam.lu( in conditii de temperatura crescuta a mediului am.iant( sunt activate
mecanismele de termoliza( precum vasoldilatatia cutanata( sudatia( polipneea( anore4ia(
apatia( inertia( scaderea secretiei $ormonilor tiroidieni'
Dupa cum aratam( sistemul de control al termoreglarii presupune e4istenta celor cinci
elemente stimulul varia.il 2temperatura3( sistemul senzitiv care inregistreaza stimulul
varia.il( setul de valori considerate normale pentru stimulul varia.il respectiv( e%ectorii care
pot modi%ica prin activitatea lor nivelul stimulului varia.il si centrul de control care
integreaza a%erentele de la sistemul senzitiv( compara valorile reale cu cele cunoscute a %i
normale si activeaza e%ectorii pe calea e%erentelor'
>timulul termic este receptionat de catre receptorii termici a%lati in peri%erie numiti si
receptori peri%erici 2de la nivelul tegumentului( mucoasei .ucale etc( de tipul terminatiilor
nervoase li.ere amielinice( receptorilor de tip corpuscul :rause si &u%%ini care sunt prezenti la
nivelul %etei si mainilor si de tipul terminatiilor nervoase li.ere( neincapsulate3 si de catre cei
situati la nivel central sau receptori centrali 2asezati in 0urul centrilor termici precum
$ipotalamus( talamus etc( %iind e4citati direct de temperatura sangelui care iriga zona3'
#ransmisia a%erentelor termice se %ace prin %i.re mielinice de tip A delta si prin %i.re
amielinice C' Fi.rele ce transmit in%ormatia termica de la nivelul %etei( merg pe calea nervului
trigemen' -n %inal( dupa ce a a0uns la corte4( in%ormatia termica a0unge in centrii $ipotalamici
ai termoreglarii'
Centrul termogenetic se a%la la nivelul $ipotalamusului posterior si este stimulat pe cale
re%le4a( primind e4citatii de la receptorii peri%erici' &aspunsul consta in reactii de tip
simpatoadrenergic( somatic sau endocrin' &eactiile simpatoadrenergice sau vegetative sunt
reprezentate de modularea secretiei sudoripare( a circulatiei tegumentare( piloerectie si
modi%icari meta.olice' Daca temperatura unei zone cutanate scade su. ,5FC( vasoconstrictia
initiala este urmata de vasodilatatie( ca mecanism de protectie %ata de isc$emia locala'
&eactiile somatice se re%era la modi%icarile de tonus si de %orta musculara' &eactiile endocrine
se .azeaza pe stimularea a4ului $ipotalamo-$ipo%izo-tiroidian( cu cresterea termogenezei si
scaderea termolizei la %rig'
Centrul antitermic este situat la nivelul $ipotalamusului anterior si poate %i stimulat pe cale
re%le4a( cat si pe calea directa( a sangelui care il iriga( conducand la reactii simpatocolinergice
de tipul stimularii secretiei sudorale si la in$i.area centrului termogenetic( cu vasodilatatie
secundara in$i.arii vasoconstrictiei peri%erice'
Procesul de termoreglare este solicitat de agentul termic( atat cel cald( cat si cel rece'
6%erentele sunt coordonate si controlate de $ipotalamus pe calea reactiilor vegetative
2simpatoadrenergice3( endocrine si somatice iar e%ectorii proceselor de termoreglare sunt
reprezentati de circulatia peri%erica( glandele sudoripare( sistemul =MA:( in special musc$ii(
reactiile meta.olice si reactiile comportamentale constiente( individuale'
" prima reactie de raspuns la modi%icarile termice ale mediului e4tern il constituie reactiile
comportamentale' Acestea sunt urmate de reactiile vasomotorii care constau in reglarea
%lu4ului sanguin in %unctie de temperatura centrala si peri%erica prin doua mecanisme( si
anume redistri.uirea sangelui spre diverse zone ale tegumentului si modi%icarea de.itului
cardiac' Urmeaza apoi procesul de sudoratie( cu participarea glandelor sudoripare( ca %iind
principalul e%ector al termolizei la om' >istemul nervos vegetativ este si el prezent in procesul
de termoliza prin intermediul mediatorilor c$imici 2serotonina( adrenalina( $istamina etc3(
implicandu-se in raspunsul vascular si in cel sudoripar'
#ermoterapia in aplicatiile locoregionale solicita si ea participarea procesului de termoreglare
dar prin intermediul circulatiei super%iciale a tegumentului si a musculaturii sc$eletice' 8*G
din reteaua circulatorie cutanata participa la reglarea sc$im.urilor de caldura cu mediul pe
calea retelei arteriale si arteriolare( a anastomozelor arteriovenoase( a retelei capilare si a celei
venoase' &eglarea circulatiei cutanate se %ace pe cale neuronala( umorala 2$istamina(
adrenalina( acetilcolina3 si vegetativa 2prin centrul vasomotor( pe cale simpatica e%erenta3'
&eteaua circulatorie a musculaturii sc$eletice participa in special la sc$im.urile nutritive si in
mai mica masura la cele de termoreglare' &eglarea circulatiei musculare se realizeaza prin
mecanism vegetativ simpatic( umoral 2noradrenalina( adrenalina3 si prin %actori meta.olici
locali( care asigura o autoreglare circulatorie locoregionala'
Dupa cum se poate constata( succesul terapeutic este in stransa legatura cu .una cunoastere a
mecanismelor de actiune a agentului termic utilizat'
Electroterapia
6lectroterapia actioneaza asupra organismului uman prin proprietatile sale stimulante care
sunt urmate de reactii tisulare' >timulii pot %i naturali( ei conducand la sc$im.ari ce au loc la
nivelul sinapselor terminatiilor nervoase sau pe calea receptorilor care pot declansa impulsuri
nervoase' >timulii mai pot %i arti%iciali( de natura %izica( c$imica si electrica' -n aceasta ultima
categorie sunt incluse presiunea( %rictiunea( radiatia luminoasa( sunetul( agentul termic(
di%eritele su.stante c$imice su. %orma de solutii( agentii electrici' Dintre acestia( stimulii
electrici inter%era activitatea sistemului nervos( actionand asemanator stimulilor naturali'
Proprietatea celulelor vii de a reactiona la un stimul se numeste irita.ilitate si consta in
aparitia unei reactii tisulare locale( primare' Aceasta este urmata de o reactie tisulara
secundara( numita e4cita.ilitate( constand in transmiterea mai departe a e%ectului stimulului
receptionat( de-a lungul celulelor si %i.relor nervoase( cu aparitia unor reactii speci%ice
2contractie musculara( secretie glandulara etc3'
Pentru a produce o e4citatie( stimulul tre.uie sa atinga o anumita valoare a intensitatii sale(
numita intensitate de prag si tre.uie sa actioneze un timp minim necesar producerii reactiei de
raspuns' Un ast%el de comportament se inscrie in legea totul sau nimicsi este vala.il pentru
reactia unei singure celule' Daca( prin aplicarea agentului electric( sunt stimulate mai multe
celule musculare( reactia de raspuns este mai puternica( in %unctie de intensitatea curentului si
supra%ata stimulata'
Procesul de e4citatie al unei celule conduce la modi%icari ale potentialului mem.ranar(
corespunzatoare procesului de depolarizare( cu aparitia potentialului de actiune al celulei
respective' Atat pe perioada depolarizarii( cat si pe durata perioadei imediat urmatoare( cea de
repolarizare( se instaleaza o perioada re%ractara la orice alt stimul aplicat'
La o stimulare arti%iciala( prin aplicarea curentului electric( %i.ra nervoasa mielinica poate
conduce un numar de stimuli pe unitatea de timp' Dupa un timp( la %recvente prea mari de
stimulare cu impulsuri electrice( perioada re%ractara creste si %recventa ma4ima transmisa
scade' Ast%el( se instaleaza %enomenul de o.oseala( tipic unui sistem care %unctioneaza dupa
cum s-a aratat( con%orm asa zisei legi totul sau nimic' Fenomenul de o.oseala nu mai apare
la %recvente scazute de stimulare'
>tudiul trans%ormarii stimularii prin curent electric in e4citatie la nivelul su.stratului sau
tesutului tinta se re%era la identi%icarea unor agenti arti%iciali de natura electrica usor de
manipulat si cu posi.ilitati precise de dozare a parametrilor sai 2dozarea intensitatii( durata de
actiune( viteza de crestere sau variatia intensitatii curentului raportata la unitatea de timp(
unitatea de supra%ata stimulata( densitatea curentului sau intensitate raportata la supra%ata de
aplicare( care este dependenta si de marimea electrodului aplicat3'
Daca cresterea intensitatii curentului electric are loc intr-un interval de timp prelungit(
e4citarea nu se mai produce( c$iar si la valori crescute ale intensitatii curentului electric
aplicat' Acest %enomen poarte denumirea de acomodare a tesutului e4cita.il'
-n procesul stimularii electrice( urmat de e4citatie( au loc modi%icari caracteristice ale
proprietatilor %izice si %iziologice ale tesuturilor<su.stratului( determinate de sensul de
scurgere a curentului( numite electrotonus' Pragul de e4cita.ilitate este mai scazut la catod
2polul cu incarcatura negativa3 iar e4cita.ilitatea tisulara este mai crescuta( aparand
depolarizarea locoregionala( c$iar la intensitati mici ale stimulului aplicat'
Masurarea e4cita.ilitatii unui nerv sau musc$i se apreciaza cu a0utorul stimularii prin
inc$iderea unui curent continuu sau prin aplicarea unor impulsuri de 0oasa %recventa' -n acest
conte4t se de%ineste reo.aza( ca %iind intensitatea minima a curentului care poate produce o
e4citatie 2ce poate %i inregistrata3( intr-un timp nede%init' 64citatia adecvata se raporteaza si la
densitatea curentului aplicat( dependenta la randul sau de dimensiunea electrodului utilizat
2electrod mic-densitate mare3'
De asemenea( un alt element il reprezinta crona4ia( ca %iind timpul util minim necesar pentru a
produce o e4citatie minima cu un curent a carui intensitate este egala cu du.lul reo.azei' -n
conditii patologice( de cauza neurologica centrala si peri%erica( transmiterea neuromusculara a
in%lu4ului nervos este pertur.ata( situatie in care( valoarea crona4iei musc$iului striat creste'
Cele prezentate sunt deose.it de utile in privinta studiului caracteristicilor e4cita.ilitatii nerv-
su.strat e%ector 2musc$i3( avand aplicatie directa in diagnosticul si tratamentul a%ectiunilor
neuromusculare'
-n situatie %iziologica( intrarea in %unctiune a musc$ilor 2contractia musculara3 este consecinta
stimularii nervului' -n%lu4ul trece din nervul motor spre %i.ra musculara la nivelul placii
motorii( care reprezinta sinapsa neuromusculara' =ervul %ormeaza cu musc$iul pe care il
enerveaza o unitate %unctionala motorie'
-naintea aplicarii unei electroterapii neuromusculare este necesara o evaluare diagnostica
precisa a su.stratului de tratat prin crona4imetrie 2studiaza %aza de e4citatie3( electromiogra%ie
2studiaza %aza de contractie musculara3( stimulo-detectie 2studiaza sinteza e4citatie-contractie3
si raportul dintre crona4ia nervului si a musc$iului 2studiaza 0onctiunea neuro-musculara3'
6lectroterapia propriu zisa se re%era la aplicatiile curentului continuu( a celui de 0oasa si medie
%recventa asupra organismului uman' Curentul continuu( galvanic sau galvanizarea se .azeaza
pe proprietatea curentului electric de a produce o deplasare de sarcini electrice 2electroni3( de-
a lungul unui conductor' Conductor electric poate %i considerat si corpul uman( prin care poate
trece un curent electric continuu( realizandu-se deplasari de electroni sau de ioni
2galvanoionizare3'
Curentul continuu actioneaza asupra corpului prin modi%icarile ionice ce apar in tesuturi la
trecerea curentului si care vor determina o serie de procese .iologice secundare' Mecanismul
de actiune al aplicarii curentului galvanic sau continuu asupra organismului se e4prima prin
e%ectele polare( de la nivelul electrozilor aplicati si prin e%ectele interpolare( produse in
interiorul organismului( in regiunea cuprinsa intre cei doi electrozi' 6%ectul %inal al aplicarii
curentului galvanic este reprezentat de insumarea e%ectelor prezentate' 6%ectele polare sunt
consecinta electrolizei( cu producere de acid la anod si de .aza la catod' 6%ectele interpolare
se produc ca urmare a modi%icarilor %izico-c$imice tisulare( generate de trecerea curentului
electric( precum iono%oreza( electroosmoza( modi%icari de potential mem.ranar( modi%icari de
e4cita.ilitate neuro-musculara( e%ecte termice etc'
-n cursul galvanizarii are loc %enomenul de scadere a rezistivitatii cutanate( %apt care necesita
cresterea intensitatii curentului aplicat' &ezistivitatea cutanata inregistreaza variatii mari de la
o persoana la alta( cat si la aceeasi persoana( a%lata in diverse conditii si situatii %iziologice si
patologice'
6%ectele si modi%icarile .iologice ale curentului galvanic asupra tesuturilor organismului se
e4prima in special la nivelul su.straturilor usor e4cita.ile 2%i.rele nervoase3' Curentul
galvanic poate %i aplicat in scop diagnostic si terapeutic' Curentul galvanic actioneaza asupra
Fi.relor nervoase senzitive( prin intermediul receptorilor senzitivi din tegument( care
inregistreaza la trecerea curentului electric o senzatie de %urnicatura ce creste
proportional cu intensitatea curentului' Dupa o serie de sedinte( se constata cresterea
pragului sensi.ilitatii tactile si dureroase cu actiune analgezica la nivelul electrodului
pozitiv( proces cunoscut su. denumirea de analgezie galvanica' 64plicatia poate %i
data prin %enomenul de anelectrotonus( cand mem.ranele celulare se $iperpolarizeaza
si scade e4cita.ilitatea dar si pe .aza modi%icarilor ionice dintre electrozi( provocate
de deplasarea ionilor' La acestea se adauga actiunile galvanizarii asupra sistemului
nervos central( precum si asupra celui circulator'
Fi.relor nervoase motorii( deoarece catodul 2electrodul negativ3( utilizat ca electrod
activ( produce o scadere a pragului de e4citatie a %i.relor motorii( cu cresterea
e4cita.ilitatii si e%ect de stimulare' " crestere sau o scadere .rusca a intensitatii
curentului conduce la om contractie musculara prompta'
>istemului nervos central( prin diminuarea re%le4ivitatii in aplicatiile descendente si o
crestere a e4cita.ilitatii in aplicatiile ascendente'
Fi.relor vegetative vasomotorii( ducand la o $iperemie locala' Fenomenul are loc prin
activarea circulatiei locoregionale cutanate( super%iciale( cat si a celei musculare( din
pro%unzime 2in raport cu circulatia de repaus3' 6%ectul persista intre ,5-7* minute dupa
intreruperea aplicatiei' Cresterea vascularizatiei locoregionale are drept consecinte
e%ecte .iotro%ice si resor.tive( prin im.unatatirea nutritiei tisulare si drenarea
e4udatelor si edemelor locale' &eactia se petrece la polul negativ si dureaza cateva ore'
>istemului nervos vegetativ( in %unctie de predominanta tonusului vagal sau simpatic
al pacientului'
>istemului circulator( curentul galvanic descendent accelerand a%lu4ul sanguin din
mica circulatie spre inima si transportul sangelui arterial catre sistemul portal( in timp
ce curentul galvanic ascendent accelereaza circulatia venoasa de la nivelul
e4tremitatilor in%erioare si de la organele sistemului portal catre inima'
La randul lor( curentii de 0oasa %recventa se o.tin prin intreruperea unui curent continuu cu
a0utorul unui intrerupator reglat electronic( producandu-se impulsuri electrice succedate
ritmic( cu e%ect e4citator' Curentii cu impulsuri se caracterizeaza prin %orma 2dreptung$iulara(
triung$iulara( trapezoidala( sinusoidala si %orme derivate( precum curentii %aradici(
neo%aradici( diadinamici3( amplitudinea impulsurilor( %recventa lor 2intre 5** impulsuri pe
secunda si 5 impulsuri pe minut3( durata impulsului si a pauzei( modulatia lor 2in amplitudine(
ritmicitate si durata3'
6%ectul terapiei prin curenti de 0oasa %recventa asupra su.stratului este dependent de modul de
actiune al acestora si va %i prezentat in cele ce urmeaza( ast%el
>timularea contractiei musculaturii striate normoinervate se .azeaza pe actiunea
caracteristica de e4citare a su.straturilor e4cita.ile( precum tesutul muscular si %i.rele
nervoase( de catre impulsurile electrice' Fiecare mem.rana celulara prezinta o
%recventa optima pentru valoarea de prag a stimularii 2depolarizarii3 sale' Musculatura
sc$eletica normoinervata raspunde la impulsuri de durata relativ scurta si %recventa
relativ rapida' Frecventele de 7* Bz sunt capa.ile sa produca contractii musculare
succesive( in timp ce %recvente cuprinse intre /*-1* Bz( utilizate in scop terapeutic(
sunt urmate de contractii tetanizante' Formele clasice de curenti utilizati in acest scop
sunt curentii dreptung$iulari unici cat si in trenuri de impulsuri( curentii modulati(
curentii %aradici si neo%ardici' -n acest mod( se pot realiza adevarate programe de
electrogimnastica musculara' >uplimentar( %i.rele nervoase motorii( %i.rele musculare
si placile neuromotorii prezinta o receptivitate selectiva %ata de curentul neo%aradic(
principalul e%ect al acestuia %iind actiunea e4citomotorie cu producerea de contractii
musculare pe musculatura cu atro%ie de imo.ilitate<inactivitate dar cu integritatea
%i.relor nervoase motorii' Curentul neo%aradic este ine%icient asupra musculaturii cu
degenerescenta totala sau partiala' 6%ectelor prezentate li se adauga cel vasomotor( cu
vasodilatatie la actiunea prelungita a curentilor( cat si e%ectele tro%ice( revulsive si
analgezice secundare vasodilatatiei'
>timularea selectiva a musculaturii total denervate( care se .azeaza pe modul de
actiune al stimulilor a caror intensitate creste lent( progresiv( in panta 2impulsuri
e4ponentiale de lunga durata3( %ata de care musc$ii normoinervati nu prezinta reactie
de raspuns( datorita capacitatii lor de acomodare' Procesul de acomodare %ata de
stimulii cu panta este prezent si la %i.rele nervoase senzitive integre' 64plicatia este
aceea ca degenerescenta nervoasa a condus la pierderea capacitatii de acomodare a
musc$iului care poate raspunde ast%el la intensitati mai reduse de curent'
#erapia musculaturii spastice se .azeaza pe e%ectul de in$i.itie a motoneuronilor
musc$ilor spastici( prin care se o.tine un e%ect de rela4are' >timularea electrica a
musc$ilor spastici se adreseaza receptorilor contractili si aparatului !olgi' -mpulsurile
a%erente ce sosesc la maduva spinarii de la proprioceptorii stimulati declanseaza e%ecte
de in$i.itie a musculaturii spastice( respectiv e%ecte de stimulare a antagonistilor
corespunzatori' Concomitent( antagonistii musculaturii spastice( de o.icei $ipotoni( isi
amelioreaza tonusul( pe .aza inervatiei reciproce' >timulul se realizeaza prin impulsuri
de %orma dreptung$iulara( aplicand doua circuite electrice de e4citatie( intre ele
realizandu-se un decala0 in timp( pentru a se putea stimula mai multe grupe musculare(
de o.icei antagoniste' Aceste e%ecte contri.uie si la o.tinerea coordonarii miscarilor(
printr-o .una corelare %unctionala a antagonostilor si agonistilor' 6%ectul de rela4are a
musculaturii spastice se mentine intre )/-/1 de ore si 7-/ saptamani'
>timularea contractiei musculaturii netede se .azeaza pe capacitatea %oarte mare de
sumatie a acestor musc$i( pe crona4ia lunga si pe capacitatea lor de acomodare
negli0a.ila' Asupra musculaturii netede se pot aplica stimuli e4ponentiali( cu durata
mare si %recventa scazuta'
6%ectele analgezice constatate( s-au considerat ca se .azeaza pe in$i.itia perceptiei
dureroase prin e4citarea altei cai a%erente' >-a o.servat insa( ca durerea ar putea %i mai
curand( rezultatul pierderii capacitatii in$i.itorii la nivel medular( decat al unor
procese de stimulare propriu-zisa' &eleul medular prezinta o importanta deose.ita in
perceperea durerii( intrucat( la acest nivel intervin o serie de mecanisme care
moduleaza transmisia nociceptiva' #ransmiterea sinaptica a durerii este ast%el
in%luentata la nivel medular( atat de in%lu4uri venite de la peri%erie( cat si de la nivelul
%ormatiunilor nervoase superioare' >e cunoaste %aptul ca activitatea %i.relor A-al%a
2simtul tactil3 .loc$eaza la nivel medular transmisia impulsurilor nociceptive
ve$iculate de %i.rele A-delta si C' Mecanismul care intervine in aceasta in$i.itie poate
avea la .aza teoria controlului de poarta( con%orm careia( are loc un %enomen de
in$i.itie presinaptica 2ce se petrece la nivelul cornului posterior medular3( in cadrul
unui proces de control a4onal' Ast%el( stimularea %i.relor cu diametru mare( rapid
conducatoare( A-al%a( nespeci%ice pentru durere( ce conduc in%ormatiile tactile
generate de vi.ratii si presiune( produce la nivel medular( un camp electric negativ( cu
scaderea activarii sistemului de transmitere ascendenta si cu inc$iderea consecutiva a
portii sau a .arierei de control pentru transmiterea in%ormatiilor nociceptive prin
%i.rele nervoase lent conducatoare A-delta si C' -n acest mod( durerea nu mai este
perceputa la nivel cere.ral( superior' Daca stimularea peri%erica a %i.relor speci%ice
pentru durere devine predominanta ca intensitate( %recventa sau conte4t patologic(
poarta de control se desc$ide prin contrareactie pozitiva 2%acilitare presinaptica3 si va
avea loc o transmitere a in%ormatiilor dureroase( cu perceptia durerii' Aceste
mecanisme de in$i.itie a transmisiei si percetiei durerii au %ost con%irmate de
analgeziile produse prin stimularea electrica a structurilor nervoase centrale superioare
2electrostimularea nervilor peri%erici cu electrozi implantati( electrostimularea
cordoanelor medulare posterioare( stimularea nervoasa electrica transcutanata-#6=>(
electropunctura( prin stimularea electrica selectiva a a%i.relor A( rapid conducatoare3'
-n continuare( curentii de medie %recventa utilizati in domeniul medical sunt curenti alternativi
sinusoidali( cu %recvente cuprinse intre ,*** Bz-,** ;Bz( aparatele %olosite %urnizand curentii
din gama de %recventa 7-,* ;Bz' Modul lor de actiune este prezentat in cele ce urmeaza
>e .azeaza pe principiul sumatiei temporare 2curentul de medie %recventa tre.uie sa
depaseasca un prag de intensitate si un anumit timp util spre a produce e4citatia
%i.relor nervoase prin sumatia oscilatiilor de medie %recventa3'
64citarea este apolara sau am.ipolara 2e4citatia se poate produce la am.ii poli( c$iar si
concomitent( ceea ce este avanta0os pentru electrodiagnostic si terapie( permitand
o.tinerea unei e4citatii adecvate( transversale prin cuplul structural-%unctional nerv-
musc$i( precum si posi.ilitatea .locarii reversi.ile a conducti.ilitatii nervoase3'
>e pastreaza relatia dintre timpul de e4citatie si intensitatea curentului aplicat'
Aparitia negativarii primare sau locale la stimuli cu intensitate su.liminala prin
descresterea potentialului de repaus mem.ranar( cu aparitia depolarizarii reactive'
Aplicarea este nedureroasa c$iar si la intensitati mari ale curentului( deoarece
rezistenta cutanata este scazuta la curentii de medie %recventa( permitand o
penetra.ilitate tisulara crescuta'
>c$im.area rapida a alternantelor curentului il %ace ine4cita.il pentru nervii si
receptorii cutanati si( de asemenea( diminua riscurile e%ectelor electrolitice urmate de
lezarea tegumentului prin cresterea tolerantei'
>e pot o.tine contractii musculare puternice( tetanice( %ara durere 2curentul de medie
%recventa este ast%el inovensiv %ata de musc$iul cardiac3( c$iar la %recvente crescute ale
curentului aplicat( prin e%ect de .loca0 al proceselor la nivelul %i.relor nervoase pentru
durere si prin e4istenta %enomenului incrucisarii pragurilor 2disocierea pragului
dureros de cel al contractiei musculare3'
#oate cele prezentate vor conduce la conturarea e%ectelor aplicatiilor in scop diagnostic si
terapeutic a curentilor de medie %recventa( si anume stimularea musculaturii sc$eletice(
producand contractii musculare puternice( reversi.ile si .ine tolerate( stimularea musculaturii
netede $ipotone( actiune analgezica( actiune vasomotorie cu e%ecte $iperemiant si resor.tive(
o serie de e%ecte derivate din cele prezentate( precum cele decontracturante-miorela4ante(
tro%ice prin vasodilatatia produsa si de stimulare vagala'
Terapia prin curenti de inalta frecventa
Acest tip de terapie utilizeaza aplicarea terapeutica a campului electric si magnetic de inalta
%recventa( cat si a undelor electromagnetice 2unde decimetrice si microunde3 cu %recvente de
peste 7** ;Bz'
Modul de actiune este dependent de proprietatile %izice ale curentilor de inalta %recventa( si
anume %enomenul capacitiv( putand %unctiona in circuit desc$is( %enomenul inductiv(
producerea de energie calorica 2intr-un camp electromagnetic de inalta %recventa( energia
electrica se trans%orma in energie calorica( incalzind( in special solutiile electrolitice3( e%ectul
pelicular 2propagarea la supra%ata prin conductorii metalici3( transmiterea de unde
electromagnetice la mari distante in mediul incon0urator'
Undele scurte prezinta urmatoarele particularitati si mecanisme de actiune .iologica si
%iziologica
=u produc %enomene de polarizare si nici de e4citatie neuromusculara'
Prezinta e%ecte calorice de pro%unzime( %ara a produce leziuni cutanate( %iind utilizati
drept procedura de termoterapie cu actiune pro%unda 2penetratia lor tisulara si e%ectul
caloric depind de %recventa curentilor( constantele electrice( particularitatile
structurilor tisulare stra.atute( metodologia de aplicatie( distanta electrozilor %ata de
tegument3' Curentii cu lungime de unda mai mare 2din domeniul diatermiei3 se
propaga prin conductie( incalzind tesuturile din pro%unzime si mai putin tegumentul si
stratul celular adipos' Curentii cu lungime de unde mai mica 2undele scurte sau
decametrice si cele decimetrice3( actioneaza capacitiv( incalzind pre%erential tesutul
su.cutanat si pe cel adipos' Distantarea electrozilor %ata de tegument asigura incalzirea
pro%unda prin e%ect capacitiv'
Produc e%ecte terapeutice derivate din actiunea caldurii( precum $iperemia( analgezia(
miorela4are( activarea meta.olismului'
Modul de actiune al curentilor de inalta %recventa asupra tesuturilor se .azeaza pe teoria
dielectricului neomogen si a dipolului' #esuturile sunt alcatuite din elemente .une si rau
conducatoare de electricitate( ceea ce le con%era caracterul de circuite electrice neomogene'
-ntre aceste medii strati%icate vor aparea curenti de conductie si de deplasare( concomitenti iar
la nivelul supra%etelor de delimitare dintre di%eritele straturi tisulare se realizeaza potentiale
electrice' #eoria dipolului se aplica in cazul microundelor'
6%ectul caloric conduce la actiuni %iziologice ale aplicatiilor de curenti de inalta %reventa
asupra organismului'
#erapia cu inalta %recventa pulsatila 2unde scurte pulsatile3 prezinta avanta0ul de a %i lipsita de
e%ecte $ipertermice locale( prin disiparea e%ectului caloric( emitatorul localizator putand %i
amplasat deasupra regiunilor si zonelor acoperite de material te4til 2$aine( pansament3(
inclusiv material sintetic( aparat gipsat( asupra elementelor metalice de contentie si
osteosinteza( singura contraindicatie %iind reprezentata de pacema;er-ul cardiac' Modul de
actiune al undelor scurte pulsatile se .azeaza pe datele de o.servatie e4perimentala si clinica(
ce au demonstrat urmatoarele mecanisme de actiune si e%ecte in consecinta
Campul electromagnetic realizat de aplicatie in%luenteaza miscarile ionice intra si
e4tracelulare( re%acand potentialele .ioelectrice mem.ranare si repolarizarea celulara'
Prin aceasta( stimuleaza si procesele ana.olice tisulare'
Ampli%ica procesul de vascularizatie locoregionala( crescand gradul de o4igenare
tisulara si accelerand procesul de reparatie sau vindecare celulara' Ast%el( in%luenteaza
%avora.il si procesele de regenerare ale tesutului nervos'
>timuleaza procesul de crestere a structurilor celulare( mentinand si crescand
capacitatile $istologice si %unctionale naturale de aparare si regenerare tisulara'
>timuleaza activitatea sistemului reticulo$istiocitar( creste nivelul sanguin al
gamaglo.ulinelor( creste in%iltratul leucocitar si timuleaza $ematopoeza'
Favorizeaza %ormarea colagenului din procesele reparatorii tisulare'
Din cele aratate( se poate su.linia e%ectul .iotro%ic si reparator la nivel tisular( cat si cel
stimulativ al proceselor de aparare speci%ica si nespeci%ica a organismului( ca urmare a
utilizarii undelor scurte in sistem pulsatil'
Practica medicala de specialitate utilizeaza si curentul de inalta %recventa cu lungime de unda
particulara( su. denumirea de %izioterapie cu unde decimetrice scurte sau microunde' Actiunea
undelor decimetrice la nivelul structurilor celulare consta in producerea unui %enomen %izic de
dispersie polara a moleculelor' La trecerea curentului de inalta %recventa( moleculele a%late in
mediul .iologic se comporta ca un dipol' 6le e4ecuta mici oscilatii( orientandu-se ast%el su.
in%luenta campului electric( in %unctie de %aza de oscilatie si de polaritatea proprie' Acest
proces mecanic de mo.ilizare moleculara( dependent de %recventa de oscilatie a campului
electric( se trans%orma prin %recare la nivelul dielectricului( in caldura' 6nergia produsa este
preluata de la campul electric'
-ncalzirea dielectrica realizata( genereaza e%ectele %iziologice ce stau la .aza aplicatiei
terapeutice' -ncalzirea straturilor cutanat si adipos este redusa sau %oarte redusa( e%ectele
termice ma4ime %iind de pro%unzime( la nivelul tesutului muscular' Pro%unzimea optima a
e%ectului termic al microundelor este pana la /-5 cm( in comparatie cu undele scurte( a caror
penetra.ilitate tisulara este mai redusa( de )-7 cm'
#erapia cu ultrasunete se .azeaza pe utilizarea aparatelor de %izioterapie care %urnizeza curenti
de inalta %recventa( cuprinsa intre 1**-,*** ;Bz( corespunzator unor lungimi de unda mici(
putand %i usor localizate si orientate selectiv' Prin aplicarea undelor se produce un trans%er
marcat de energie( prin alternarea starilor de presiune realizate' Acest trans%er se apreciaza si
se masoara prin A<cmH( de%inind intensitatea ultrasunetelor( ceea ce constituie un parametru
terapeutic %oarte important'
Propagarea ultrasunetelor se %ace in linie dreapta( depinzand de %elul si %orma sursei de
producere( de cuplarea cu mediul in care se propaga si de %recventa( in con%ormitate cu
principiul( %recventa crescuta( penetrare mare' Propagarea poate sa %ie modi%icata de
dimensiunea mediului stra.atut( de supra%ata acestuia si se %orma lui( cat si de omogenitatea
structurii acestuia' Viteza de propagare a ultrasunetelor este o constanta a tesutului stra.atut(
avand o valoare medie in tesutul uman de ,5** m<sec'
Desi se vor.este si despre pro%unzimea de in0umatatire( ca %iind pro%unzimea la care energia
ultrasonica se in0umatateste( de la , A administrat la supra%ata corpului( acest parametru pare
ca nu este necesar si de luat in consideratie' >caderea energiei raportat la adancimea in
tesuturi( se a%la in legatura cu %recventa aplicata'
La nivelul de trecere intre doua medii cu densitati di%erite( precum limita dintre tesutul
muscular si cel osos( radiatiile ultrasonice su%era o serie de %enomene( printre care si
a.sor.tia( re%le4ia si re%ractia' Coe%icientul de a.sor.tie este mai mare la %recvente inalte si
depinde de mediul de propagare' La inter%erenta undei incidente cu cea re%lectata( in cazul
re%le4iei totale( se produce unda stationara( cu directie verticala( valorile ma4ime ale vi.ratiei
putand creste marcat( toate particulele mediului %iind in miscare'
Ultrasunetele pot %i %olosite in camp continuu( producandu-se asa numitul e%ect de micromasa0
endotisular' Pericolul acumularilor termice pate %i inlaturat prin intercalarea unor pauze( si
anume( prin utilizarea ultrasunetului cu impulsuri' >u. aspect terapeutic( ne intereseaza %orma
si durata impulsurilor( durata pauzei si %recventa intercalarii acesteia'
Undele ultrasonore se produc prin procedeu mecanic 2vezi diapazonul3( magnetic si
piezoelectric' Modul de actiune al ultrasunetelor se .azeaza pe e%ectele mecanic( termic( de
cavitatie( de di%uziune si c$imic' 6%ectul mecanic este reprezentat de vi.ratia tisulara produsa(
vi.ratiile transmitandu-se din aproape in aproape( %iecare molecula %iind pusa in miscare cu o
%recventa egala cu a sursei' Amplitudinile acestor vi.ratii moleculare depind de intensitatea
energiei transmise' 6%ectul termic este datorat a.sor.tiei energiei ultrasunetelor de catre
mediile neomogene stra.atute( cu dega0are de caldura si amortizare a amplitudinilor vi.ratorii
dar si %rictiunii particulelor mediului la nivelul de separare a doua medii cu densitati di%erite'
Acest e%ect este mai pronuntat in mediile neomogene( precum cele reprezentate de tesuturile
corpului uman' 6%ectul de cavitatie este un %enomen care consta in producerea de cavitati(
goluri( rupturi( %isuri in interiorul lic$idului traversat( %ormandu-se .ule de aer' Acestea sunt
datorate compresiunilor si dilatarilor succesive ale lic$idului stra.atut de ultrasunete( cand are
loc eli.erarea unei mari cantitati de energie( cu e%ecte distructive' -n practica terapeutica(
%enomenul este mult diminuat( nu prezinta pericole si se numeste %enomen de pseudocavitatie'
6%ectul de di%uziune consta in cresterea permea.ilitatii mem.ranare iar cel c$imic intr-o serie
de procese de o4idare( reducere( depolarizare si de alterare a structurii su.stantelor c$imice
supuse actiunii ultrasunetelor'
La aplicarea unor intensitati scazute 2*(,-*(/ A<cmH3 se produc modi%icari .iologice tisulare
minime si ireversi.ile( constand in cresterea permea.ilitatii mem.ranelor celulare permitand
di%uzarea prin piele a unor su.stante aplicate 2ultrasono%oreza3( activarea proceselor o4idative
celulare( cresterea activitatatii glicogenolitice( eli.erarea de mastocite cu producere
consecutiva de $istamina etc' Pentru intensitatile medii 2*(5-*(9 A<cmH3 se instaleaza e%ecte
%izico-c$imice si .iologice ma4ime dar reversi.ile( precum $iperemia tegumentara iar pentru
valori ale intensitatii situate peste *(1 A<cmH( incep sa apara modi%icari ireversi.ile( traduse
clinic la nivel tegumentar prin eritem( petesii( %lictene iar la nivelul tesutului con0unctiv(
$iperemie insotita de e%ecte %i.rolitice prin actiune de rupere si %ragmentare tisulara(
%ragmentarea macromoleculelor( $iperpermea.ilizarea mem.ranara( cresterea meta.olismului
celular local( vasodilatatie crescuta' Modi%icari asemanatoare se petrec la nivelul tesutului
muscular( cat si la nivelul sistemului osos( epi%izele de crestere epi%izo-dia%izare in perioada
de crestere a copiilor si adolescentilor( %iind deose.it de sensi.ile'
Principalele e%ectele %iziologice ale ultrasonoterapiei sunt analgezic( miorela4ant si
$iperemiant'
6%ectul analgezic se realizeaza prin intermediul sistemului nervos central( prin participarea
unei serii de mecanisme( asemanator actiunii curentilor de 0oasa %recventa asupra
organismului uman' Pe scurt( aceste mecanisme %unctioneaza ast%el are loc activarea unui
sistem de in$i.are a transmiterii in%ormatiilor dureroase( prin stimularea electrica selectiva(
transcutanata a %i.relor nervoase care nu conduc durerea 2%i.re nervoase groase( mielinizate(
rapid conducatoare3( dar care transmit in%ormatiile de la proprioceptorii mecanici( cu
inc$iderea consecutiva a sistemului de control al accesului in%ormatiilor prin %i.rele care
conduc durerea' La cele prezentate se adauga si procesul de stimulare electrica a ariilor
cere.rale( in special din su.stanta cenusie mezence%alica( cu rol de sistem in$i.itor al durerii'
6%ectul miorela4ant se e4plica prin actiunea vi.ratorie a ultrasunetelor asupra
proprioceptorilor musculari si tendinosi'
6%ectul $iperemiant( insotit de cele resor.tive si vasculotro%ice( are loc prin vasodilatatia
arteriolelor si capilarelor( cu activarea consecutiva a circulatiei sanguine locoregionale( prin
participarea sistemului nervos vegetativ' Actiunea simpaticolitica a ultrasunetelor le indica in
tratamentul neurore%le4 al unor a%ectiuni dependente de activitatea sistemului nervos
vegetativ' Aplicatiile cu actiune re%le4a ale ultrasunetelor sunt prezentate la capitolul
respectiv'
6%ectelor %iziologice principale ale ultrasunetelor li se asociaza cele derivate( precum cele
%i.rolitice si cele antiin%lamatorii'
Terapia prin campuri magnetice de joasa frecventa'
Campurile magnetice pulsatile produse de un curent electric sau de un camp electric varia.il
actioneaza printr-o serie de mecanisme si conduc la o serie de e%ecte .iologice de care
.ene%iciaza organismul uman'
Un prim mecanism de actiune este cel al modularii meta.olice' Aceasta( deoarece prin
actiunea campurilor magnetice asupra structurilor .iologice au loc modi%icari energetice la
supra%ata celulara( cu activarea sc$im.urilor transmem.ranare 2inclusiv cresterea di%uziunii
o4igenului intracelular si a productiei de A#P intramitocondrial3( intensi%icarea proceselor
enzinatice si accentuarea( in consecinta( a meta.olismului celular' >tudiile de specialitate au
demonstrat %enomenul de neo%ormatie vasculara la nivelul tesuturilor sla. vascularizate(
aspect util in tratamentul tul.urarilor circulatorii peri%erice' De asemenea( s-a constatat
accentuarea aparitiei tesutului de granulatie reparator in procesul de vindecare al plagilor(
alaturi de cresterea vascularizatiei locoregionale' >e e4plica ast%el( accelerarea inc$iderii
plagilor cu leziuni tegumentare( inclusiv necrotice' " alta consecinta a accelerarii proceselor
meta.olice( in special a aportului crescut de o4igen intracelular( este reprezentata de cresterea
capacitatii de sinteza a colagenului la nivelul celulei cartilaginoase( cu rezultate superioare in
recuperarea %unctionala a artrozelor vec$i( de%ormante'
Un alt mecanism de actiune al magnetoterapiei il constituie( pe langa intrarea si utilizarea
ameliorata a o4igenului intracelular( si activarea electronilor in transmiterea energiei necesara
activarii suplimentare a enzimelor o4idative intracelulare( precum citocromo4idaza(
pero4idaza( care vor conduce ast%el la o utilizare normala a o4igenului'
Bazele %iziologice si %iziopatologice ale terapiei cu campuri magnetice reprezinta elementele
%undamentale ale mecanismelor de actiune prezentate iar principalele e%ecte .iologice( sunt
Modularea proceselor meta.olice celulare' Modularea are loc in sens cata.olic cand se
utilizeaza campul magnetic intrerupt( cu stimularea activitatii cortico si
medulosuprarenalei( a $ipo%izei si tiroidei' Modularea se petrece invers( in sens
ana.olic( la utilizarea campului magnetic in regim continuu'
Modularea activitatii sistemului neuromuscular' Magnetoterapia in %orma regimului
intrerupt creste intensitatea de contractie a musc$ilor %azici( in%luentand( mai ales
amplitudinea traseului 6M!( in comparatie cu regimul continuu care creste mai ales
ritmicitatea descarcarilor' &egimul continuu se mani%esta in special pe musculatura
tonica' >tudiile de specialitate au demonstrat scaderea marcata a e4cita.ilitatii
neuromusculare la pacientii care au .ene%iciat de magnetodia%lu4'
-n%luentarea sistemului nervos central si a celui vegetativ' Campurile magnetice
aplicate in regim continuu au e%ect tranc$ilizant( sedativ %iind utile in sindroamele sau
starile nevrotice' Campurile magnetice intrerupte imprima o predominanta simpatica(
%ata de cele intrerupte care promoveaza parasimpaticotonia' >tudiile e%ectuate au
sta.ilit e%ectele sedative( simpaticolitice si tro%otrope ale %ormelor intrerupte de camp
magnetic si e%ecte e4citatorii( $ipersimpaticotonice si ergotrope ale %ormelor continui
ale campului magnetic aplicat in scop terapeutic'
6ste su.inteles %aptul ca alegerea tipului sau %ormei campului magnetic aplicat va tine cont de
tipul constitutional si de reactivitatea neurovegetativa individuala' >e vor urmari simptomele
de inadapta.ilitate la %orma de regim a campului magnetic aplicat si se vor di%erentia %ata de
starile minore de discon%ort %izic sau psi$ic ce pot %i acuzate de unii pacienti pe parcursul
primelor 7-+ sedinte'
De asemenea( atunci cand se alege %orma de aplicare a campului magnetic( este indicat sa se
tina cont si de .ioritmul pacientului'
-n ceea ce priveste valoarea %recventei campului magnetic alternativ utilizat( aceasta tre.uie sa
%ie adaptata modului de reactie a sistemului nervos vegetativ al persoanei vizate' Valorile
%recventelor situate su. ,* Bz au un e%ect vagotonizant iar cele de 5* Bz au un e%ect de
stimulare a sistemului nervos vegetativ( in sensul unei simpaticotonii'
ototerapia
Fototerapia sau utilizarea terapeutica a energiei radiante luminoase reprezinta un alt domeniu
al medicinii %izice' Lumina utilizata in scop terapeutic poate %i naturala sau arti%iciala( situatie
in care( energia radianta luminoasa este %urnizata de aparatele medicale( ca %iind rezultatul
trans%ormarii energiei electrice' &adiatiile luminoase propriu-zise( cele care %ac o.iectul
%ototerapiei( cuprind doar zonele radiatiilor in%rarosii( a radiatiilor vizi.ile si a celor
ultraviolete( ocupand deci( o gama restransa din intregul spectru electromagnetic'
Actiunea %izico-c$imica a luminii se e4prima prin e%ectul sau termic( prin capacitatea sa de a
%i a.sor.ita( de a se re%lecta si de a se re%racta( prin e%ectele %otoelectrice si %otoc$imice' -n
aceasta idee( cele trei tipuri de radiatii prezentate au proprietatea de a %i a.sor.ite de ecrane
sau corpuri interpuse si de a se trans%orma in caldura' Mecanismele de actiune %izico-c$imica
ale %ototerapiei sunt prezentate in cele ce urmeaza
6%ectul termic al radiatiilor in%rarosii este mai puternic decat al celor luminoase si
ultraviolete' &adiatia termica este realizata de %enomenele intime de oscilatie ale
particulelor incarcate din atomi si molecule( %enomene studiate de termodinamica
radiatiei' "rice radiatie a unui corp este insotita de pierdere de energie' &adiatia
termica reprezinta energia radianta emisa de corpurile incandescente' #ipul de radiatie
luminoasa( caracterizat de lungimea sa de unda si de intensitatea acesteia( este
determinat de gradul de incalzire a corpului emitator' Cu cat corpurile au temperaturi
mai ridicate( puterea lor de radiatie termica este mai mare' Pentru valori progresiv
crescute ale temperaturii corpului incandescent( alaturi de radiatiile in%rarosii( sunt
emise si cele vizi.ile( cat si cele ultraviolete' Practic insa( corpurile emit si a.sor.
energie radianta'
Daca un corp primeste %lu4 radiant( o parte din energia acestui %lu4 este a.sor.ita( alta
parte este transmisa si alta este re%lectata' Corpul care re%lecta di%uz toate radiatiile(
independent de lungimea de unda( se numeste corp al.' Corpul negru este cel care
a.soar.e toate radiatiile primite( in timp ce corpurile colorate a.sor. partial si selectiv
radiatiile' Fenomenul de a.sor.tie permite %iltrarea radiatiilor primite de la o sursa'
Filtrele pot selecta anumite radiatii( %iind utiliza.ile in terapia cu lumina sau
%ototerapie'
&azele in%rarosii au proprietatea de a se re%lecta( radiatiile in%rarosii( ca si cele
luminoase vizi.ile su%era %enomenul de re%ractie iar radiatiile ultraviolete au o re%le4ie
in%erioara radiatiilor in%rarosii si luminii vizi.ile' Capacitatea de re%le4ie a corpurilor
variaza cu natura compozitiei lor'
Lumina are asupra corpurilor incarcate electric trei tipuri de e%ecte( numite
%otoelectrice'
6%ectele %otoc$imice sunt produse doar de radiatiile ultraviolete care au proprietatea
de a determina trans%ormari %otoc$imice destul de variate'
Fototerapia actioneaza asupra structurilor celulare( selectiv( in %unctie de lungimea de
unda a radiatiilor aplicate' 6ste cunoscut din literatura de specialitate e%ectul .actericid
al radiatiilor ultraviolete cu lungimea de unda de )1* mI din grupul C 2e%ectul
.actericid se produce prin coagularea celulei .acteriene3' 6%ectului .actericid i se
adauga cel tro%ic asupra plagilor super%iciale( prin stimularea tesutului mezenc$imal si
prin e%ect de stimulare a imunogenezei' >i asupra tegumentului( %ototerapia actioneaza
in %unctie de lungimea de unda( radiatiile vizi.ile si in%rarosii stra.atand straturile
super%iciale ale tegumentului( catre cele pro%unde( unde se opresc( in timp ce radiatiile
ultraviolete se opresc in straturile super%iciale ale epidermului'
Clasi%icarea radiatiilor in%rarosii 2&-&3 este necesara( deoarece mecanismele de actiune si
e%ectele o.tinute sunt dependente de lungimea lor de unda A-sunt &-& penetrante in %unctie
de pigmentatie( de temperatura( de doza etc' 2lungimi de unda cuprinse intre 9+*-,5** mI3(
B-sunt &-& a.sor.ite de catre epiderm si derm 2lungimi de unda cuprinse intre ,5**-5***
mI3( C-sunt &-& a.sor.ite doar la nivelul supra%etei tegumentului 2lungimi de unda mai mari
de 5*** mI3'
&-& prezinta e%ect caloric cu atat mai pro%und 2)-7 cm3( cu cat lungimea de unda este mai
scurta 2A3' >e produce o vasodilatatie tegumentara arteriolara si capilara care sta la .aza
eritemului caloric( cu o persistenta de 7*-/* minute' Acestei vasodilatatii i se adauga un usor
edem al stratului mucos( edematierea papilelor dermice si in%iltratii leucocitare perivasculare'
&-& cu lungime mai lunga si in doze progresiv crecute pot produce arsuri( alterari sau c$iar
distrugeri celulare epidermale si aparitia %lictenelor' -n derm apar distructii vasculare( edem
pericapilar si in%iltratii polinucleare a.undente( %ormandu-se( in %inal( escare cu necrozare
tisulara( vasodilatatii puternice si modi%icari .iologice ale su.stantelor continute interstitial(
perivascular'
-radierea moderata cu &-& grupa A produce vasodilatatie su.papilara( accentuarea
%enomenelor osmotice si cresterea de.itului sanguin( accelerarea reactiilor .ioc$imice
catalitice cu cresterea meta.olismului local si im.unatatirea .iotro%icitatii' 6ste stimulata
resor.tia produselor celulare( sunt activate glandele sudoripare si sunt stimulate terminatiile
nervoase cutanate cu modularea consecutiva a nevralgiilor' -radierile moderate accelereaza
%ormarea pigmentului melanic( modi%icand eritemul actinic produs de ultraviolete( este
stimulata regenerarea celulelor epidermice( sunt activate secretiile glandelor endocrine si este
stimulat meta.olismul general'
La randul lor( radiatiile ultraviolete 2&UV3 au un grad scazut de penetra.ilitate( oprindu-se in
straturile super%iciale sle epidermului' Mecanismele de actiune si e%ectele .iologice sunt
dependente( ca si la &-&( de lungimea lor de unda( dupa cum urmeaza A-sunt &UV tip - sau
unde lungi( a.undente in spectrul solar 2/**-7,5 mI3( B-sunt &UV tip -- sau unde medii(
emise de lampile cu mercur 27,5-)1* mI3( C-sunt &UV tip --- sau unde scurte( utilizate in
scop terapeutic( emise prin descarcari electrice in vapori cu mercur 2)1*-,1* mI3'
Atat a.sor.tia( cat si penetratia &UV este di%erita( in %unctie de lungimea de unda( cele mai
scurte %iind cele mai penetrante si cu actiune pro%unda' Actiunea &UV este in stransa legatura
cu activarea terminatiilor nervoase senzitive si cu vasomotricitatea locoregionala( de la nivelul
aplicatiei sau e4punerii'
6ritemul actinic sau ultraviolet reprezinta un %enomen %otoc$imic precoce( %iind urmat de
pigmentatie( stergerea sa progresiva si e4%olierea epidermului' 6ritemul produs de &UV cu
lungimi de unda scurta( emise de lampile cu mercur are de.ut precoce( din primele 7-+ ore( cu
ma4imum in alte cateva ore( nu atinge intensitati mari( dispare in )-/ zile( %iind urmat de o
descuamare peri%erica sla.a si o pigmentatie precoce( putin intensa( cu tenta cenusie si care
dureaza )-/ saptamani' 6ritemul produs de &UV cu lungime de unda medie( provenit din
radiatia solara( are un de.ut la /-+ ore( cu un ma4imum la 7-/ zile( retrocedand in 1-,* zile(
%iind urmat de o pigmentatie cu tenta aramie( mai sta.ila in timp'
-ntensitatea eritemului produs de radiatiile ultraviolete se apreciaza prin cele patru grade(
dupa cum este prezentat in cele ce urmeaza'
Doza su.eritematoasa corespunde lipsei de reactie cutanata vizi.ila la aplicatia de radiatii
ultraviolete' !radul - in care eritemul apare lent( in circa /-+ ore( pe o supra%ata mai mica in
comparatie cu supra%ata tegumentului e4pus( prezinta o coloratie rozacee( poate %i usor
pruriginos( persista )/ de ore( se reduce si dispare in ,-7 zile( pigmentatia %iind inconstanata(
putin e4primata( disparand rapid( %ara urme' !radul -- in care eritemul apare pe supra%ata de
tegument e4pusa( dupa o perioada de /-+ ore( prezinta o culoare rosie-vie( este insotit de un
grad de senzatie dureroasa( de o senzatie moderata de prurit( persista 7-/ zile %iind urmata la
,-) saptamani de o e4%oliere cutanata %ina( %ur%uracee3' !radul --- in care eritemul depaseste
supra%ata de tegument e4pusa( are o tenta de rosu-inc$is spre violaceu( prezinta un aspect de
arsura cu edem( este insotit de %ragilitate cutanata si prurit dureros care persista cateva zile'
Pigmentatia incepe dintr-a patra zi prin puncte rosii ca%enii care se e4tind( dureaza cateva
saptamani iar dintr-a ,5-a zi incepe e4%olierea marcata si masiva urmata de %ormarea unei
cruste3' !radul -V in care eritemul si e4udatul se accentueaza( straturile epidermice din
pro%unzime .om.eaza spre supra%ata( %ormand %lictene %oarte %ragile si %ria.ile( necesitand
.anda0 adeziv de protectie' #egumentul devine rosu-cianotic( edematiat( dureros( epidermul se
decoleaza( avand loc o e4%oliere masiva( care se %inalizeaza in apro4imativ )* de zile'
Pigmentatia este in$i.ata( putand apare zone de depigmentare( incon0urate de $alou
pigmentar'
Mecanismul de actiune al eritemului actinic( produs de &UV( este reprezentat de vasodilatatie
si congestie capilara in zona corionului din imediata vecinatate a epidermului( mergand pana
la edem intra si e4tracelular la nivel epidermic( care se poate e4tinde pana la stratul mucos(
insotindu-se de migrare leucocitara' Are loc si cresterea de.itului sanguin capilar( cu posi.ile
alteratii vasculare si rupturi ale peretilor vasculari( cu su%uziuni sanguine si in%iltratii de
$ematii si leucocite in derm' Celulele stratului .azal pot prezenta modi%icari degenerative( cu
regenerarea ulterioara a epidermului prin proli%erarea celulara locala( dupa retrocedarea
%enomenelor congestiv-in%lamatorii' Dupa cedarea edemului( are loc inlocuirea progresiva a
celulelor alterate si cicatrizarea prin proli%erarea stratului cornos si prin ingrosarea stratului
epidermic' &egenerarea epidermului se insoteste de pigmentarea cutanata produsa prin
cresterea continutului de pigment melanic la nivelul celulelor specializate din epiderm'
Pigmentatia melanica a pielii reprezinta un %enomen ce apare in mod o.isnuit dupa e4punerea
la soare sau la radiatiile ultraviolete si in%rarosii provenite din surse arti%iciale' Ast%el( lumina
este cea care activeaza pigmentatia( actiunea &UV %iind cea care genereaza producerea
accentuata si accelerata de melanina' Activarea pigmentatiei su. actiunea luminii are loc( %ie
prin iradiatie directa cu doze neeritematoase( ceea ce da nastere unei pigmentatii rapide( in )-/
zile( neinsotita de eritem( %ie unei pigmentatii tardive( aparuta dupa eritemul actinic' -n
producerea eritemului( cele mai e%iciente sunt &UV cu lungime de unda lunga( tip -( .ogat
reprezentate in lumina solara' Pigmentatia apare precoce( atinge valorile ma4ime rapid( dupa
o singura e4punere( persistand( in %unctie de doza aplicata si de reactivitatea individuala(
cateva ore( zile sau luni' Dupa acest interval de timp varia.il( pigmentul dispare din tegument(
prin indepartarea sa odata cu descuamarea celulelor epidermale' =uanta pigmentatiei
melanice di%era in %unctie de sursa( %iind aramie dupa e4punerea la radiatia solara si cu o tenta
cenusie la iradierile provenite din surse arti%iciale'
&olul .iologic 0ucat de pigmentatie este multivalent' Are loc o ingrosare prin $ipertro%ie a
stratului cornos de ;eratina a tegumentului e4pus sau iradiat( ceea ce realizeaza un proces de
;eratoza cu rol protector %ata de %enomenul de supraincalzire a tesuturilor' -n paralel( are loc o
stimulare accentuata a cresterii pilozitatii( accentuarea procesului de termoreglare pe calea
sudatiei<sudoratiei iar pigmentul melanic 0oaca rol de %actor de stimulare a activitatii pielii(
asigurand inclusiv e%ecte antiin%ectioase'
-n literatura de specialitate este descrisa( alaturi de eritem si pigmentatia cutanata( si
sensi.ilitatea cutanata %ata de radiatiile ultraviolete' >tudiile e%ectuate au inclus persoanele
care s-au e4pus la &UV in trei categorii( raportat la modul lor de reactie persoane la care
eritemul si pigmentatia apar la doze o.isnuite( persoane la care nu se produce pigmentatie( in
sc$im.( eritemul este puternic si apare la doze mici de radiatii ultraviolete( persoane la care
pigmentatia este %oarte sla.a sau a.senta iar eritemul apare dupa doze mari de radiatii
ultraviolete'
>e cunosc o serie de %actori care in%luenteaza particularitatile individuale ale reactiilor
cutanate %ata de e4punerea la &UV( si anume statusul sistemului nervos central( al celui
vegetativ( reactivitatea neuroendocrina( varsta( se4ul( grosimea stratului cornos( starea de
umiditate a tegumentului( e4punerile anterioare( mediul de viata si de activitate( sezonul(
climatul si regiunea geogra%ica( regiunea cutanata e4pusa( interventia anterioara a altor %actori
%izici( conte4te patologice asociate( tipul sursei de radiatii ultraviolete( valorile lungimior de
unda( dozele aplicate'
" atentie deose.ita tre.uie acordata %enomenului de sensi.ilitate anormala a unor persoane
%ata de actiunea &UV sau de %otosensi.ilitate'
Mecanismele de actiune si e%ectele %iziologice ale luminii sunt prezentate in cele ce urmeaza
&adiatiile luminoase in%luenteaza in mod direct procesele meta.olice ale organismului
uman( accentuand procesele o4idative si crescand meta.olismul .azal( scazand
glicemia proportional cu intensitatea iradierii( atat la persoanele sanatoase( cat si la
dia.etici( in paralel cu cresterea depunerilor de glicogen in %icat si in tesutul muscular'
Corespunzator iradierilor moderate( are loc o stimulare a cata.olismului proteic iar ca
urmare a e4punerii la &UV are loc o crestere a calcemiei si %os%oremiei' >e o.serva si
o crestere a a.sor.tiei intestinale a calciului si %os%orului alimentar( o scadere a
eliminarilor de calciu( cat si o mai intensa utilizare a acestuia 2alaturi de %os%or3 de
catre tesuturi( e%ecte determinate de producerea vitaminei D in epiderm( su. actiunea
radiatiilor ultraviolete' >e cunoaste( de alt%el( rolul 0ucat de vitamina D in tratamentul
ra$itismului( al tetaniei( al dezvoltarii si sc$im.arii dentitiei( al lactatiei precoce etc'
>-au constatat o serie de e%ecte ale e4punerii la radiatiile ultraviolete asupra unor
componente sanguine( precum cresterea numarului de $ematii( de trom.ocite si de
leucocite( scaderea timpului de coagulare( activarea %agocitozei( cresterea %i.rinolizei
si scaderea valorilor colesterolului sanguin'
&adiatiile luminoase activeaza circulatia tegumentara( cat si pe cea de pro%unzime( de
la nivelul musculaturii sc$eletice su.iacente regiunii e4puse 2pe calea re%le4elor
neurovegetative la distanta( produse de catre caldura prin e4citarea zonelor simpatice
pro%unde3' -n perioada aparitiei eritemului( pulsul se accelereaza( de.itul cardiac creste
si tensiunea arteriala scade'
>u. actiunea luminii se modi%ica sc$im.urile gazoase( cresc cantitatile de o4igen
a.sor.it( miscarile respiratorii devenind mai rare si mai ample 2reactiile de la nivelul
tegumentului e4cita pe cale re%le4a centrul respirator3'
64punerea la radiatiile ultraviolete conduce la cresterea motricitatii gastrointestinale(
la stimularea secretiei acide gastrice 2su. actiunea $istaminei crescute de la nivelul
tegumentului si de la nivelul vaselor sanguine gastrice si<sau prin mecanism re%le43(
precum si la stimularea secretiei salivare si pancreatice'
Prin intermediul su.stantelor c$imice produse in tegument( ca urmare a e4punerii la
radiatiile luminoase 2inclusiv &UV3 are loc o stimulare a glandelor paratiroide cu
$ipersecretie de parat$ormon care normalizeaza meta.olismul calciului( avand ast%el(
e%ecte %avora.ile in ra$itism' #ot pe calea su.stantelor de tip $istaminic care iau
nastere in epiderm( are loc accentuarea %unctiei glicoreglatoare la nivelul pancreasului
endocrin( cu $ipoglicemie consecutiva si o scadere a activitatii secretorii tiroidiene'
&adiatia luminoasa in%luenteaza in mod consistent sistemul neurovegetativ' -n acest
conte4t( &-& aplicate in doze moderate( au initial o actiune e4citanta asupra sistemului
nervos( urmata de o %aza de sedare prelungita( putand a0unge pana la somn' >u.
actiunea &-& scade crona4ia nervilor si creste contractilitatea musculara 2la valori
moderate ale e4punerii3' Lumina in%luenteaza sistemul nervos central si centrii
vegetativi su.corticali prin intermediul oc$iului' Culoarea rosie se stie ca are e%ect
stimulant( in timp ce culoarea al.astra are e%ect sedativ' &adiatiile ultraviolete
actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ prin scaderea re%le4a a tonusului
simpatic( desi unii autori con%era &UV un e%ect de e4citare a componentei
parasimpatice pe calea mediatorilor de tip $istaminic eli.erati( determinand
vasodilatatie( $ipotensiune arteriala( toleranta crescuta la glucoza' La nivelul
sistemului nervos peri%eric( &UV au e%ect de scadere a e4cita.ilitatii si sensi.ilitatii
dureroase( mergand pana la analgezie( con%erita de actiunea dozelor mari de radiatii
asupra %iletelor simpatice vasomotorii din derm si a vaselor tegumentare super%iciale
2pe cai umorale3 sau pe calea re%le4elor cu punct de plecare tegumentar' Ast%el(
aplicatiile cu doze eritem de &UV asupra sistemului nervos peri%eric isi gasesc
utilitatea terapeutica intr-o serie de nevralgii( precum cea sciatica( intercostala( Arnold(
trigeminala etc'
De mentionat %aptul ca melanomul malign sau cancerul cutanat uman nu poate %i
produs de aplicatiile terapeutice cu radiatii ultraviolete( in conditiile in care sunt
respectate precautiile( indicatiile si standardele sta.ilite pentru terapie'
6%ectele clinice ale aplicatiei %ototerapeutice sunt in stransa relatie cu tipul radiatiei utilizate'
Ast%el( &UV prezinta urmatoarele e%ecte asupra organismului uman e4pus terapiei stimularea
tegumentara( pigmentatia cutanata( e4%olierea cutanata 2e%ectul %iind util in psoriazis si acnee(
unde se recomanda eritemul de gradul -- in aplicatii pe zone restranse sau de gradul - pe zone
e4tinse3( producerea vitaminei D cu rol in controlul si reglarea meta.olismului %os%ocalcic si
in prevenirea ra$itismului' De asemenea( 0oaca si rol desensi.ilizant si antialergic 2se o.tine
prin aplicarea radiatiilor ultraviolete pe zone circumscrise( la nivelul supra%etelor cutanate
corespunzatoare zonelor dureroase3' &eactia eritematoasa produce o iritatie locala care
moduleaza durerea resimtita de la nivelul straturilor pro%unde( prin mecanismul mascarii sau
inter%erarii competitive a transmiterii durerii de catre caile nervoase ascendente( putand %i
vor.a c$iar de o actiune la nivel central' Pe aceasta cale sunt ameliorate durerile articulare(
inclusiv din artroze sau cele periarticulare 2epicondilite( tendinite( miogeloze( %i.rozite etc3'
Alte e%ecte sunt reprezentate de stimularea $ematopoezei( de e%ectul dezin%ectant 2acest e%ect
deriva din actiunea .actericida a &UV si este deose.it de util in plagile super%iciale( in%ectiile
cutanate( ulcerele atoneetc3( de stimularea neuro-endocrino-meta.olica de ansam.lu a
organismului uman( conducand la e%ecte psi$ologice pozitive'
La randul lor( e%ectele radiatiilor in%rarosii deriva din consecintele e%ectului caloric al acestora
asupra organismului( si anume augmentare circulatorie cu $ipertermie tisulara si resor.tia
edemelor super%iciale( miorela4are( analgezie( stimularea cata.olica si sudatie'
Masajul terapeutic
Masa0ul terapeutic sau masa0ul clasic se de%ineste a %i alcatuit dintr-o serie de manevre
terapeutice variate( aplicate sistematic pe supra%ata organismului in scop t$erapeutic' >e
considera a %i o suita de prelucrari mecanice manule des%asurate la supra%ata organismului(
care se succed intr-o anumita ordine( in %unctie de regiune( scopul terapeutic( starea generala
si cea locala a organismului' Masa0ul tre.uie sa %ie indicat si sa se aplice corect( este necesara
cunoasterea te$nicii de masa0( a e%ectelor asteptate( tre.uie sa se respecte anumite conditii
optime de lucru si de igiena a procedurii'
Manevrele se incep in 0urul regiunii .olnave dar la distanta' >e incepe cu regiunile peri%erice
apoi se a.ordeaza trunc$iul' -n %unctie de e%ectele lor asupra organismului( manevrele sau
procedeele de masa0 au %ost impartite in procedee principale sau %undamentale si procedee
secundare sau a0utatoare'
Manevrele %undamentale ale masa0ului clasic sunt netezirea sau alunecarile aplicate la
supra%ata corpului 2e%leura0ul3( %rictiunile( %ramantatul sau stoarcerea tesuturilor 2petrisa0ul3(
.aterea sau lovirile usoare si ritmice 2tapotamentul3( vi.ratia' Aceste manevre sau proceduri
%undamentale ale masa0ului nu pot lipsi din aplicatiile importante'
=etezirea este manevra de introducere( intrerupere sau de legatura intre celelalte manevre( cu
rol de scadere a sensi.ilitatii planurilor super%iciale( permitand presiuni pe planurile pro%unde(
e%ectul de .aza %iind cel sedativ' Cel mai important e%ect al netezirii si alunecarii usoare si
ritmice este activarea circulatiei sangelui in capilare si in venele supe%iciale si accelerarea
drenarii lim%ei din spatiile interstitiale si pe caile lim%atice' Acest e%ect se mani%esta %ie
datorita unui mecanism direct( prin actiunea mecanica a menevrelor care preseaza si imping
lic$idele in sensul scurgerii lor normale( %ie pe cale re%le4a( prin actiunea pe care o au
manevrele de netezire si alunecare asupra receptorilor peri%erici 2prin reactii vasomotorii
umorale si nervoase este activata circulatia( conducand la vasodilatatie locoregionala
persistenta dar si sistemica3' =etezirea in%luenteaza si tonusul muscular locoregional si
sistemic pe calea e4citarii receptorilor nervosi peri%erici' Prin manevre aplicate mai riguros si
insistent este in%luentata circulatia din pro%unzime( de la nivelul maselor musculare( ceea ce
conduce la tro%icizare locoregionala( la com.aterea starii de o.oseala musculara cu re%acerea
proprietatilor %unctionale ale tesuturilor' Daca manevrele de alunecare se e4ecuta scurt si cu
miscari vii( pline de energie( are loc stimularea intregului organism'
Frictiunea este manevra prin care mana se deplaseaza o data cu tegumentul pana la limita
elasticitatii $ipodermului( antrenand deci tegumentul in miscarea respectiva' 6%ectele acestei
aplicatii pot %i e4plicate in mare parte( prin actiunea mecanica 2recastigarea supletei si
elasticitatii tisulare3 dar si pe cale re%le4a 2activarea circulatiei locale cu e%ecte .iotro%ice in
consecinta3' Daca %rictiunea se e4ecuta lent si prelungit( are loc o scadere a sensi.ilitatii locale
urmata de miorela4are si scaderea stresului general' &itmul alert are e%ecte contrarii( de
stimulare a sistemului nervos si de crestere a tonusului muscular' Frictiunea se recomanda in
tratamentul sec$elelor posttraumatice 2entorse( contuzii( intinderi si rupturi musculare(
%asciale( tendinoase si ligamentare( dupa revarsate intraarticulare sau intratisulare3 sau
operatorii( in vederea stimularii proceselor de vindecare si regenerare tisulara( in scop de
drena0 al reziduurilor tisulare( des%acerea aderentelor cicatriciale etc'
Framantatul este o manevra care presupune compresiuni la nivelurile a.ordate ca o stoarcere
intrerupta' Actiunea petrisa0ului este mai pro%unda( %iind considerata drept manevra speci%ica
pentru masa0ul tesuturilor pro%unde( in special al musc$ilor 2netezirea este considerata o
manevra speci%ica pielii iar %rictiunea drept manevra speci%ica de prelucrare a tesuturilor
su.cutanate3' Prin %ramantat este %avorizata circulatia de pro%unzime( se dezvolta elasticitatea
tesuturilor( %iind stimulate si alte proprietati precum contractilitatea( e4cita.ilitatea si
conducti.ilitatea su.stratului' Framantatul este deose.it de util in atonie( atro%ie sau $ipotro%ie
musculara posttraumatic sau post imo.ilizare prelungita insotita si de revarsat intratisular cu
incetinirea circulatiei venolim%atice de intoarcere' 6ste deose.it de utila si prin e%ectele sale
de stimulare a sistemului nervos si de re%acere a %unctiilor motorii'
Petrisa0ul reprezinta( dupa unii autori( o manevra %undamentala intermediala de masa0( intre
netezire si %ramantare'
Baterea sau lovirile usoare si ritmice aplicate pe tegument si pe tesuturile moi ale corpului
reprezinta manevra care conduce la e%ecte puternice( e4citante( realizate pe supra%ete
mari'Manevra are actiune speci%ica e4citanta( se e4ecuta dupa celelalte manevre descrise( prin
actiunea sa indelungata( ritmica si uni%orma asupra su.stratului %iind modulate terminatiile
nervoase senzitive cu reducerea sensi.ilitatii' De asemenea( are loc stimularea tonusului
muscular cu cresterea %unctionalitatii acestora si a%lu4 sanguin corespunzator' Prin activarea
circulatiei sunt stimulate si %unctiile .iotro%ice locoregional'
Vi.ratia se realizeaza prin tremuraturi rapide transmise tegumentului( printr-o succesiune de
presiuni si rela4ari( %ara ca mana sa se desprinda de tegument' Daca actiunea vi.ratiei este
.landa sunt activate sau stimulate reactiile organismului' Daca actiunea vi.ratiei este energica
sunt in$i.ate reactiile organismului la nivel su.iacent' 6%ectele vi.ratiilor se e4plica prin
actiunea lor mecanica si re%le4a' Manevrele vi.ratorii e%ectuate cu .landete( uni%orm si
indelungat produc rela4are( in timp ce manevrele ample si intense produc si o activare a
circulatiei locoregionale' Aplicate pe regiuni intinse sau cand insotesc manevrele de netezire(
%rictiunile si %armantatul( vi.ratiile produc o actiune calmanta( sedativa( de rela4are si
decongestionanta pentru intregul organism' Vi.ratiile sunt indicate in tratamentul su%erintelor
dureroase( a edemelor( contracturilor musculare si stresului psi$ic'
Alaturi de procedeele considerate %undamentale sau principale( e4ista si o serie de alte
manevre de masa0( numite a0utatoare sau secundare( care se intercaleaza printre cele
principale sau se adauga la s%arsitul sedintelor o.isnuite de masa0' Unele deriva din manevrele
de .aza iar celelalte sunt de sine statatoare( aplicandu-se independent' Aceste procedee
a0utatoare sunt cernutul si rulatul( presiunile( tractiunile si tensiunile( scuturarile( alte
procedee diverse'
Cernutul si rula0ul se aplica in special pe mem.re( dupa procedeele de %ramantare si .atere a
tesuturilor sau dupa netezire si %rictiune' Cernutul e4ercita e%ecte de rela4are( asuplizare
tisulara( activare a %unctiilor circulatorii si de .iotro%icizare locoregionala'
Presiunile se %olosesc in special in masa0ul periostal iar in cadrul masa0ului general( cresc
actiunea procedeelor o.isnuite precum netezirea( %rictiunile si %ramantatul' Metoda nu se
indica la copii si la %emei' Presiunile pot %i si periostale( manevra e4ecutandu-se pe anumite
puncte sau zone .ine delimitate' Presiunilor periostale li se poate adauga si actiunea vi.ratorie
a mainilor( e%ectele asteptate %iind o.tinute pe cale re%le4a' -nitial creste sensi.ilitatea si se
produce o isc$emie locoregionala( urmata de o scadere a sensi.ilitatii pana la anestezie si de o
$iperemie locala de lunga durata( insotita de o rela4are musculara si generala' Pentru a se
o.tine e%ectele astepatate se cere o te$nica deose.ita si cunoasterea precisa a zonelor si<sau
punctelor re%le4ogene' Presiunile pe traseul nervos se e4ecuta printr-o apasare progresiva(
continua sau vi.rata( pe anumite puncte sensi.ile a%late de-a lungul traseului nervos si
reprezinta manevre sau procedeee terapeutice speciale'
#ractiunile si tensiunile sunt procedee de masa0 care actioneaza in special asupra articulatiilor
si a tesuturilor moi periarticulare' Prin tractiunea in a4ul lung al mem.rului masat se
urmareste realizarea unei intinderi si a unei alungiri in limitele %iziologice a elementelor
articulare si periarticulare cu decoaptarea si detensionarea structurilor vizate' #ractiunile se
e4ecuta dupa masa0ul articulatiei in cauza( realizandu-se o .una mo.ilitate articulara si
rela4area musculaturii satelite articulatiei respective' Prin aplicarea tractiunilor se urmareste
prevenirea si com.aterea redorilor articulare( prevenirea si com.aterea aderentelor tisulare
periarticulare( a modi%icarilor artozice sau a altor procese degenerative sau proli%erative intra-
sau e4traarticulare' 6longatiile terapeutice ale coloanei verte.rale se realizeaza cu a0utorul
unor mese de elongatie care conduc la intinderea in lungime a corpului situat in pozitia de
decu.it dorsal( a%lat pe un plan orizontal sau o.lic' #ensiunile sunt miscari active sau pasive
care ase asociaza ;inetoterapiei analitice'
>cuturarile reprezinta manevre secundare de masa0( inrudite cu tractiunile si tepidatiile'
>cuturatul se e4ecuta dupa aplicarea celorlalte manevre de masa0 si necesita o .una rela4are
musculara' 6%ectele scuturarilor sunt rela4area sau stimulare generala( in %unctie de te$nica
utilizata si de scopul urmarit'
Alte procedee de masa0 pot %i considerate ciupirile( pensarile sau ridicarile tesuturilor vizate'
Pensarile se aplica pe portiunile carnoase ale mem.relor iar ridicarea musc$ilor se e4ecuta( in
special pe regiunea spatelui' Pensarile au rol e4citant'
Actiunea %iziologica a masa0ului consta in e%ecte locale 2e%ectul sedativ asupra nevralgiilor(
miagiilor( artralgiilor( e%ectul $iperemic si e%ectul resor.tiv3( cat si in e%ecte generale( precum
cresterea %unctiei circulatorii si a celei respiratorii( augmentarea meta.olismului .azal si
im.unatatirea starii generale a pacientului'
6%ectele masa0ului sunt datorate prezentei e4teroceptorilor cutanati si a proprioceptorilor din
musc$i( tendoane si ligamente( pe calea declansarii la nivelul sistemului nervos a re%le4elor
regionale si la distanta' Prin actiunea sa la nivelul zonelor de proiectie viscerala 2Bead3(
manevrele de masa0 pot actiona pe cale re%le4a in sensul ameliorarii %unctiei unui organ' Pe
calea re%le4elor neuovegetative( mai ales vasculare masa0ul poate in%luienta circulatia
super%iciala cat si pe cea pro%unda( declansand mecanisme vasculare' Masa0ul determina
%ormarea unor produse meta.olice care trec in circulatia generala actionanand la distanta
2$istamia( ce determina vazodilatatie( sau colina care stimuleaza peristaltismul a.dominal3'
6%ectul important al masa0ului este cel mec$anic asupra lic$idelor interstitiale realizand o
actiune puternic rezor.tiva' Propietatiile %iziologice ale masa0ului clasic sunt e%ectul analgetic
2local si super%icial dar si la distanta si in pro%unzime prin activarea zonelor de re%lectie
Bead3( e%ectul decontracturant sau stimulant 2masa0ul devine o te$nica de pregatire a altor
proceduri sau o te$nica utila in scopuri terapeutice3( e%ectul tro%ic prin activarea circulatiei
arteriale si venolim%atice 2crescand ast%el meta.olismul .azal si activand eliminarea
deseurilor( atat prin accelerarea %lu4ului venolim%atic( cat si prin antrenatrea celulelor
adipoase3( actiune generala re%le4a atat asupra aparatului circulator( cat si a celui respirator(
actiune psi$ologica .ene%ica cu inducerea starii generale de .ine'
Mecanismele de actiune ale masa0ului sunt e4citarea receptorilor cutanati 2ceea ce determina
pe cale re%le4a e%ecte locale( regionale si generale3( activarea receptorilor vasculari 2cu
declansarea unor re%le4e neuro-vegetative urmate de e%ecte locale( regionale si generale3(
eli.erarea de meta.oliti activi 2cu e%ecte loco-regionale si la distanta3( cat si e%ect mecanic si
resor.tiv( pe cale directa'
Manevrele prezentate ale masa0ului clasic au calitatea de pregati musculatura pentru
programele de ;inetoterapie care urmeaza 2ducand la $iper sau $ipotonie musculara( in
%unctie de manevra utilizata si scopul sedativ sau e4citant( urmarit3'
Prin activarea circulatiei locale si locoregionale( masa0ul asigura si o incalzire tisulara
regionala'
Prin e4citarea receptorilor cutanati si prin activarea circulatorie locoregionala( masa0ul are si
un puternic e%ect analgezic'
Prin actiunea mecanica propriu-zisa( masa0ul a0uta la com.aterea aderentelor si a retracturilor(
la scaderea edemelor( cu e%ect resor.tiv evident'
6%ectele %iziologice ale manevrelor de masa0 sunt prezentate in cele ce urmeaza
=etezirea prezinta drept principalele e%ecte %iziologice vasodilatatia 2cu scaderea
re%le4a a vasoconstrictiei anterioare( stimularea re%le4elor vazodilatatoare si stimularea
re%le4ului a4onal3( scaderea sensi.ilitatii planurilor super%iciale 2prin stimularea
receptorilor cutanati( o.tinandu-se e%ectul sedativ3( scaderea presiunii tisulare 2prin
stimularea venolim%atica3( cresterea e4cita.ilitatii musculare dupa o scadere initiala si
prin inducerea rela4arii'
Presiunile se e4ecuta in sensuri opuse in cerc complet iar e%ectele %iziologice sunt in
%unctie de cele ) tipuri de presiuni' Principalele e%ecte %iziologie ale presiunilor
alunecate sunt e%ectul sedativ( $ipertermie locala( cresterea presiunii tisulare(
ameliorarea raspunsului muscular la stimulare( cresterea e4cita.ilitatii nervoase(
vasodilatatie locala si activarea sc$im.urilor intre sange si su.stratul tisular
locoregional' Principalele e%ecte %iziologice ale presiunilor statice sunt cresterea
circulatiei de intoarcere( e%ectul sedativ prin actiunea decongestionanta vasculara si
stimulanta asupra terminatiilor nervoase( e%ect decontracturant-miorela4ant'
6%ectele %iziologice ale manevrei de %ramantare ale masa0ului clasic sunt dependente
de pro%unzimea metodei' Framantarea pro%unda se adreseaza preponderent structurilor
musculare( e%ectele %iind cel mecanic( de crestere a presiunii tisulare 2prin vasodilatatia
activa determinata de manevra3( de crestere a circulatiei venolim%atice de intoarcere(
ameliorarea tro%icitatii locoregionale 2prin cresterea circulatiei arteriale si
venolim%atice3( cresterea e4cita.ilitatii musculare cu ec$ili.rarea concomitenta a
tonusului muscular la grupe musculare comune( eli.erarea su.stantelor necesare
procesului contractil si inducerea unei stari generale de .ine' Framantarea super%iciala
se adreseaza cu precadere pielii si tesutului su.cutanat' ".iectivele manevrei se re%era
la eliminarea deseurilor meta.olice si a celor a%late la nivelul celulelor adipoase(
mo.ilizarea tisulara cu cresterea elasicitatii structurilor tisulare( cresterea rezistentei
%i.rei musculare( cresterea mo.ilitatii tisulare' Principalele e%ecte %iziologice sunt
augmentare circulatorie locoregionala 2cu vasodilatatie si cresterea meto.olismului in
consecinta( eliminarea deseurilor meta.olice si e%ect decongestiv de pro%unzime3(
modi%icarea consistentei su.stantei %undamentale 2modi%icarea starii coloidale are loc
prin eliminarea de enzime si coenzime( precum $ialuronidaza( ca urmare a manevrei
aplicate3( e%ect analgezic 2secundar detensionarii tisulare locoregionale3( e%ect re%le4
visceral 2ca urmare a antrenarii sistemului nervos vegetative3( e%ect .iotro%ic cutanat'
Frictiunile recunosc drept principale e%ecte %iziologice vasodilatatia locala insotita de
$iperemie de pro%unzime( e%ectul mecanic 2ce conduce la dezagregarea sau
%ragmentarea produsilor patologici( precum %i.rina( depozite de grasime si la actiunea
%i.rozanta cu asuplizare tisulara( inclusiv asuplizare musculotendinoasa3( e%ectul
nervos de ec$ili.rare neurovegetativa si de antrenare a mecanismelor re%le4e de
pro%unzime3 si e%ectul analgezic( calmant'
Vi.ratiile 2cu o %recventa de 5-,* vi.ratii<sec manual si de /*-5* vi.ratii<sec mecanic(
cu o amplitudine de ,-7 mm3 produc e%ecte calmante cand sunt aplicate pe zone plane
si pe supra%ete intinse si au e%ect stimulant daca se aplica punctat' De asemenea( pe
masura ce scade %recventa( creste amplitudinea vi.ratiei( o.tinandu-se e%ectul calmant(
decontractutant-miorela4ant si cel de drena0 venolim%atic locoregional si activare a
circulatiei arteriale' Principalele e%ecte %iziolpgice ale vi.ratiilor sunt reprezentate de
vasoconstrictia peri%erica( cresterea pe cale re%le4a a tensiunii arteriale si scaderea
%recventei cardiace( cresterea pe cale re%le4a a secretiilor digestive( scaderea
e4cita.ilitatii sistemului nervos( motor si senzitiv( miorela4are( sedare si calmare(
inlaturare a senzatiei de o.oseala( inclusive de destresare'
Percutiile au rol stimulant( %iind contraindicate in cazul contracturilopr si spasticitatii
musculare' Principalele e%ecte %iziologice ale percutiilor sunt reprezentate de
vasodilatatia cutanata si $ipertermie locoregionala( cresterea e4cita.ilitatii nervoase si
a celei musculare prin scaderea crona4iei si stimularea proprioceptorilor( cu cresterea
in consecinta a tonusului muscular si e%ect prin actiune re%le4a viscerala 2pe calea
activarii mecanismului nervos vegetativ3'
Ca o concluzie( se poate spune %aptul ca masa0ul are drept e%ecte principale %ie miorela4area(
decontractura musculara si sedarea( %ie e%ectul e4citant( stimulator( tonicizant' Aceste e%ecte
sunt o.tinute pe cale directa sau pe calea re%le4elor locoregionale sau la distanta'
=etezirea isi realizeaza e%ectul sedativ prin scaderea sensi.ilitatii planurilor super%iciale si
prin scaderea presiunii intratisulare' Presiunile( in special cele statice isi realizeaza e%ectul
sedativ prin actiunea decongestiva( cat si prin mecanismul de compresie a terminatiilor
nervoase intartisulare( cu e%ect miorela4ant-decontracturant secundar' Framantarea( in special
cea super%iciala isi datoreaza e%ectul sedativ( modi%icarii consistentei su.stantei %undamentale(
cu e%ect analgezic secundar prin decompresiunea terminatiilor nervoase locoregionale'
Frictiunile super%iciale realizeaza un e%ect analgezic( sedativ si unul mecanic( prin mecanisme
de%i.rozante( asuplizante si prin cel de intindere musc$i-tendon' Vi.ratiile realizeaza e%ectul
sedativ prin scaderea e4cita.ilitatii motorii si sensitive cu e%ect decontracturant( miorela4ant(
sedativ( de inlaturare a sindromului de o.oseala'
La polul opus se a%la e%ectele stimulatorii( e4citante ale manevrelor de masa0 clasic( de0a
prezentate' =etezirea isi datoreaza e%ectul e4citant-toni%iant cand se e4ecuta in ritm accentuat(
alert( ducand prin aceasta la cresterea e4cita.ilitatii neuromusculare 2dupa o scadere initiala3'
Presiunile( in special cele glisante( au e%ecte de stimulare prin cresterea presiunii intratisulare(
%acilitarea raspunsului muscular 2scaderea crona4iei3( cresterea e4cita.ilitatii nervoase 2scade
reo.aza3 si cresterea drena0ului tisular cu accelerarea sc$im.urilor si cresterea .iotro%icitatii'
De mentionat un %apt important( si anume( netezirea si presiunile glisante pot %i utilizate drept
manevre pregatitoare ale altor manevre ale masa0ului clasic sau terapeutic' Framantarea( in
special cea pro%unda isi datoreaza e%ectul e4citant-tonicizant %aptului ca actioneaza direct pe
masa musculara 2ceea ce conduce la cresterea elasticitatii( rezistentei si mo.ilitatii %i.rei
musculare3' De asemenea( conduce la cresterea presiunii intratisulare( la ameliorarea nutritiei
2prin vasodilatatie arteriolara activa si cresterea circulatiei de intoarcere3( la cresterea
e4cita.ilitatii musculare prin scaderea crona4iei( la ec$il.rarea tonusului muscular( la
eli.erarea de su.stante necesare contractiei musculare 2glicogen( acetilcolina3' Percutiile
e4ercita un e%ect e4citant-tonicizant prin cresterea ec4ita.ilitatii musculare 2scaderea
crona4iei si stimulare proprioceptiva3 si prin cresterea tonusului muscular'
" serie de manevre actioneaza pe calea re%le4elor( dupa cum se va arata in cele ce urmeaza'
Framantarea super%iciala actioneaza pe calea e%ectului visceral 2participa sistemul nervos
vegetativ asociat cu e%ectul re%le4 de decongestie pro%unda( soldat cu cresterea circulatiei si
e%ectul analgesic datorat decompresiunii terminatiilor nervoase super%iciale3' Frictiunile
actioneaza prin actiunea re%le4a super%iciala 2pe puncte re%le4ogene3 ce antreneaza mecanisme
re%le4e de pro%unzime si prin vasodilatatia locala ce conduce la cresterea tempersturii in
pro%unzime' Vi.ratiile in%luenteaza pe calea mecanismelor re%le4e tensiunea arteriala(
%recventa cardiaca si scade e4cita.ilitatea sistemului nervos motor si senzitiv' Percutiile
prezinta actiune re%le4a visceral pe calea sistemului nervos vegetativ'
!inetoterapia
:inetoterapia reprezinta doar o parte a ;inetologiei( desi termenul este utilizat in sensul glo.al
al terapiei prin miscare si presupune toate aspectele vizate de miscare pro%ila4ia( terapia si
recuperarea %unctionala' Mult mai corect ar tre.ui utilizat termenul de ;inetologie( drept
stiinta care se ocupa cu studiul miscarii organismelor vii si al structurilor care se participa la
aceste miscari' :inetologia medicala studiaza mecanismele neuromusculare si articulare care
asigura omului activitatile motrice normale( precum si mi0loacele( modalitatile( te$nicile(
metodele si metodologiile sale( menite sa re%aca %orta musculara( sa recastige mo.ilitate
articulara( cat si coordonarea mersului si a miscarilor e%ectuate'
Mecanismele prin care actioneaza ;inetoterapia se .azeaza in primul rand pe elementele
anatomice implicate in miscare 2articulatia( musc$iul( nervul( caile motricitatii voluntare si
involuntare( cone4iunile peri%eriei sau e%ectorilor cu centrii superiori si unitatea %unctionala
%undamentala( numita unitate motorie3( pe .azele %iziologice 2modalitatea de actiune a unitatii
motorii alcatuite din neuron-a4on-totalitatea %i.relor musculare la care a0ung terminatiile
a4onului respectiv3 si pe cunoasterea .azelor %iziopatologice ale miscarii( care pot %i
interceptate prin ;inetoterapie'
Miscarea a determinat specializarea unui aparat di%erentiat( aparatul locomotor sau
neuromioarteo;inetic( alcatuit din structuri .ine de%inite anatomic si %unctional( ce au la .aza
unitatea ;inetica alcatuita din articulatie-musc$i-nerv'
Articulatia reprezinta ansam.lul partilor moi prin care se unesc doua sau mai multe oase
invecinate' Musc$iul reprezinta elementul motor al miscarii( in alcatuirea aparatului
locomotor uman e4istand /7* de musc$i striati( care asigura /*-/5G din greutatea corpului'
=ervii musculaturii striate contin %i.re a%erente senzitive( e%erente motorii si %i.re simpatice
care se termina in peretii vaselor de sange intramusculare( %ara sa participe la inervarea %i.rei
musculare'Un musc$i primeste cel putin o ramura nervoasa( de cele mai multe ori primeste
insa mai multe ramuri nervoase( care deriva de la mai multi nervi spinali( ast%el incat un
musc$i poate avea o inervatie plurisegmentara'
=euronul motor medular sau motoneuronul al%a este denumit cale %inala comuna( deorece la
el converg toate %i.rele terminale ale cailor descendente' Cone4iunile cu centrii superiori
2corte4( dience%al( trunc$i cere.ral( cere.el3 determina si moduleaza activitatea
motoneuronului al%a( dar si pe a celui gama( avand deci un rol activ in miscarea voluntara dar
si in a0ustarea tonica posturala a miscarii'
Unitatea motorie este considerata a %i cea mai mica unitate %unctionala neuromusculara(
raportul dintre neuron si numarul de %i.re musculare pe care le inerveaza poarta numele de
coe%icient de inervatie al unitatii motorii( intr-o unitate motorie intra intotdeauna acelasi tip de
%i.re musculare care se vor contracta toate( in acelasi timp'
Bazele %iziologice e4plica( alaturi de .azele anatomice( modalitatea sau mecanismele de
actiune ale ;inetoterapiei' -ntrarea in actiune a unitatii motorii se deruleaza pe .aza unei suite
de procese comple4e care se petrec la nivelul pericarionului( cilindra4ului neuronal si la
nivelul %i.rei musculare( avand drept %inalitate contractia musculara' Contractia musculara are
la .aza alunecarea %ilamentelor de actina printre cele de miozina( modi%icandu-se ast%el
lungimea sarcomerului 2unitatea mor%o%unctionala a %i.rei musculare3' -ntre tensiunea de
contractie musculara si dimensiunea sarcomerului e4ista o relatie precisa' Cuplarea
2corespunzatoare contractiei musculare3 si decuparea 2rela4area %i.rei musculare3
actomiozinica sta la .aza teoriei mecanismului glisant care e4plica contractia( intensitatea
acestei contractii %iind corelata cu distanta alunecarii %ilamentelor de actina printre cele de
miozina care va conduce la scurtarea musc$iului' Alunecarea este dependenta si de %recventa
impulsurilor electrice sosite la sinapsa( acestea %iind dependente( la randul lor( de intensitatea
comenzii motorii' Fenomenele se produc simultan( in toate %i.rele musculare inervate de
aceeasi unitate motorie( %orta de contractie %iind reprezentata de suma tuturor unitatiilor
motorii din musc$i( inervate in acelasi moment' Contractia musculara persista atata timp cat
persista in%lu4ul nervos sau atat timp cat e4ista resurse energetice capa.ile sa sustina lucrul
mecanic des%asurat de mio%ilamentele de actina si miozina' Cand in%lu4ul nervos se opreste(
apare decontractia si implicit( rela4area musculara' Decontractia musculara este la randul ei(
un proces activ( care necesita consum energetic' Cea mai simpla miscare voluntara a unui
segment presupune intrarea in actiune a numeroase sinapse neuronale si parcurgerea unor
etape( precum ela.orarea centrala a deciziei de miscare( conducerea descendenta a deciziei de
miscare( de-a lungul cailor de conducere( a0ustarea permanenta a tonusului postural al
segmentului de mo.ilizat 2operatiune care precede miscarea propriu-zisa3( contractia
musculara e%ectoare a miscarii comandate si modularea permanenta pe parcursul miscarii a
tonusului musculaturii sinergiste( anatagoniste( precum si al musculaturii posturale' Controlul
motricitatii este organizat pe niveluri succesive de integrare( control si comanda' Controlul la
nivel medular se .azeaza pe activitatea re%le4a 2re%le4ul miotatic sau stretc$-re%le4ul( re%le4ul
de tendon( re%le4ul %le4or nociceptiv( re%le4e posturale si de locomotie( re%le4e urmate de
spasm muscular3 care se des%asoara la nivel medular sau supramedular<supraspinal 2cu rolul
de a %acilita re%le4ele medulare3' Controlul supramedular se re%era la controlul e4ercitat de
eta0ele superioare ale nevra4ului 2corte4ul motor( cere.elul( %ormatiunea reticulata(
$ipotalamusul si rinence%alul3 asupra activitatii motoneuronilor peri%erici'
Bazele %iziologice sau mecanismele de actiune ale ;inetoterapiei se re%era si la coordonarea
miscarii voluntare' Aceasta este rezultatul unei continue com.inatii sinergice dintre receptia
senzitiv-senzoriala si e%ectorii motori ai miscarii' Miscarea voluntara se des%asoara pornind de
la luarea deciziei de miscare 2coro.orat cu realitatea si cerintele am.ientale a0unse la
constiinta noastra pe calea a%erentelor senzitiv-senzoriale3( urmeaza ela.orarea actului motor
in corte4( activarea sistemelor piramidal si e4trapiramidal drept sisteme motorii e4ecutive de
transport al comenzii dar si al planului de miscare catre motoneuronii al%a si gama( si mai
departe( catre aparatul e%ector' -n permanenta( pe .aza a%erentelor senzitiv senzoriale( sistemul
reglator va modula etapele tonice si %azice ale sistemului e%ector care realizeaza miscarea
voluntara in concordanta cu planul ela.orat si transmis de corte4 si preluat de su.corte4' >e
de%inesc ast%el trei mari sisteme care concura la producerea miscarii voluntare sistemul
in%ormational( cel reglator si cel e%ector' Miscarea voluntara se des%asoara ast%el pe .aza unui
program pree4istent( contri.utia volitionala avand rol de initiere( sustinere si oprire a
activitatii'
64ista o serie de mecanisme %iziopatologice care pot %i in%luentate prin ;inetoterapie'
Prescrierea unui program ;inetologic de reeducare %unctionala se va %ace dupa evaluarea
mecanismelor %izipatologice care stau la .aza acuzelor si su%erintelor pacientului' Bolnavul cu
insu%icienta cardiovasculara( cel cu patologie respiratorie( cel cu su%erinte ale aparatului
locomotor etc( vor .ene%icia de ;inetoterapie curativa si de reeducare %unctionala numai dupa
ce sunt clari%icate verigile %iziopatologice implicate in dis%unctionalitatea constatata'
Articulatia( ca element mecanic e%ector al miscarii( poate sta la .aza de%icitului %unctional al
aparatului locomotor' Poate %i vor.a despre pierderea sta.ilitatii si<sau a gradului de
mo.ilitate 2a.ilitate3 a doua segmente osoase adiacente 2sindrom dis%unctional3 sau poate %i
cazul unui sindrom algic-in%lamator care limiteaza antalgic miscarea' Alaturi de articulatie( cu
toate structurile sale componente( la .aza tul.urarilor %unctionale pot sta insa si su%erinte ale
tesuturilor moi periarticulare 2contracturi musculare( rupturi tendinoase sau musculare etc3'
Consecinta acestor a%ectiuni poate %i redoarea sau an;iloza articulara( mo.ilitati articulare
e4agerate( di%icultatea de a mentine o postura sau aliniamentul corporal corect( di%icultati la
mo.ilizare si mers sau di%icultati in a e4ecuta o serie de gesturi uzuale' &edorile articulare se
de%inesc drept limitari patologice ale miscarii articulatiei( putand %i congenitale sau do.andite'
&edorile do.andite %ac o.iectul ;inetoterapiei' &edorile do.andite pot %i datorate leziunilor
tegumentare 2in%lamatie( edem( cicatrice etc3( leziunilor aponevrotice 2retractura in%lamatorie
a aponevrozei etc3( celor musculotendinoase 2ruptura( $ematom( calci%icare( in%lamatie etc3(
capsuloligamentare 2pierderea elasticitatii structurilor( cicatrice( calci%icare( osi%icare( leziuni
in%lamatorii etc3( sinoviale 2in%lamatie etc3( cartilaginoase si osoase 2%ragmentarea cartila0ului(
e4ostoze( osteo%itoze( osteoliza consecutive altor leziuni cartilaginoase( %tacturarea capetelor
osoase intrarticulare3 sau procesului de retractura-contractura-adaptare 2ca urmare a unei
imo.ilizari articulare prelungite3' An;iloza reprezinta pierderea de%initiva a miscarilor dintr-o
articulatie iar mo.ilitatile articulare anormale sau e4agerate 2rela4are sau ruptura ligamentara(
elongatii tendinoase( $ipotonii musculare etc3 se pot de%ini drept reversul redorilor articulare'
Musc$iul poate su%eri proces de atro%ie prin imo.ilizarea segmentului( desi structura nervoasa
este indemna' >e mai poate constata o crestere a rezistentei musculare normale la miscarea
pasiva( de%inita prin termeni precum retractura( contractura sau spasticitatea musculara'
Acestora li se alatura distro%ia 2in care principalul o.iectiv urmarit pentru limitarea scaderii
%ortei musculare este e4ercitiul activ cu rezistenta3 si o.oseala musculara 2sindrom
%iziopatologic muscular constand in incapacitatea musc$iului de a se contracta si de a mai
e4ecuta lucru mecanic3'
La nivelul comple4ului %ormat din nerv si musc$i se pot localiza su%erinte care au la .aza
mecanisme %iziopatologice comune in cadrul a%ectiunilor aparatului neuromioartro;inetic'
Aceste a%ectiuni sunt spasticitatea piramidala( rigiditatea e4trapiramidala( $ipotoniile
musculare cu mecanism neuromuscular si atro%iile de denervare'
La nivelul nervului se pot constata sindroamele %iziopatologice $ipo;inetice( mergand pana la
a;inezie 2monopareze( monoplegii( $emipareze( $emiplegii etc3 si sindroamele $iper;inetice
2tremuraturi( convulsii( %asciculatii( crampe( ticuri etc3 si dis;inetice 2crampa scriitorului( a
inotatorului( a pianistului etc3' Aceste sindroame au la .aza re%le4e conditionate patologice ce
pot %i in%luentate prin metodologia ;inetoterapeutica' Acestora li se adauga tul.urarile in
coordonarea miscarilor voluntare si tul.urarile de sensi.ilitate'
Mecanoterapia" scripetoterapia" arcuri" suspensoterapia" manipularile" tractiunile si
elongatiile" +idro%inetoterapia
Mecanoterapia reprezinta un mod particular de gimnastica medicala care utilizeaza aparate
mecanice .azate pe sistemul parg$iilor' Aceste aparate pot %i actionate de %orta musculara a
pacientului sau de o %orta e4terioara 2motoare( contragreutati( %orta aplicata de catre
;inetoterapeut3 si permit scaderea si cresterea e%ortului muscular( in %unctie de situatie' -ntr-o
acceptiune mai larga( alti clinicieni au inclus in notiunea de mecanoterapie toate metodele
care utilizeaza di%erite instalatii si aparate mai simple sau mai comple4e( precum( instalatiile
de scripeti( arcurile( custile &oc$er( mesele speciale de ;inetoterapie( .icicletele ergometrice(
patinele etc'
-n %apt( istoric vor.ind( mecanoterapia a utilizat aparate tip Eander( dupa numele medicului
suedez care a introdus in practica de recuperare medicala primele aparate mecanice .azate pe
sistemul parg$iilor si care au %undamentat la timpul respectiv notiunea de mecanoterapie'
>cripetoterapia se poate realiza prin sistemul scripete greutate sau prin cel scripete reciproc'
>istemul scripete greutate %aciliteaza manipularea unor greutati( avand si avanta0ul de a
modi%ica directia unei %orte( %ara vreo sc$im.are a marimii acestei %orte' Acest sistem
realizeaza rezistenta unei miscari printr-o greutate aplicata la capatul unei corzi re%lectate
peste un scripete si prinsa la celalalt capat de segmentul in miscare' >istemul permite prin
acelasi monta0( dar cu miscarea e%ectuata in sensul opus( %acilitarea acestei miscari( pana la
realizarea miscarii pasive' >istemul scripete greutate este des utilizat in special in e4ercitiile
;inetice ale mem.relor' " caracteristica a acestui sistem este %aptul ca el permite sa se
mentina aceeasi %orta pentru o greutate<rezistenta data( pe tot parcursul miscarii( spre
deose.ire de monta0ele cu arcuri sau cu elastice' Monta0ele scripetoterapiei sunt e4trem de
variate si ele se realizeaza adaptat( pentru %iecare pacient in parte' -n practica se %olosesc si
scripeti mo.ili( cu scopul de a usura ridicarea greutatilor'
>istemul scripete reciproc permite e%ectuarea unor miscari autopasive( in special ale
mem.rului superior' Cu a0utorul mem.rului sanatos 2care reprezinta .ratul %ortei3( pacientul
tractioneaza coarda scripetelui( care este prinsa la celalat capat de segmentul ce urmeaza a %i
mo.ilizat pasiv 2.ratul rezistentei3' Mo.ilizarea poate %i autopasiva simetrica 2monta0ul
realizeaza miscarea am.elor mem.re( sanatos si .olnav in acelasi sens3 si autopasiva
asimetrica 2monta0ul realizeaza miscarile celor doua mem.re in sensuri opuse3'
>istemul !ut$rie >mit$ utilizeaza arcurile( resorturile( .enzile si cordoanele elastice drept
rezistenta sau ca %orta de tractiune in cadrul programelor ;inetice se reeducare %unctionala
musculoarticulara' >istemul se .azeaza pe %aptul ca un corp elastic( su. in%luenta unei %orte
e4terne( isi modi%ica %orma( pentru a reveni la cea initiala odata cu incetarea solicitarii' !radul
de de%ormare este proportional cu c$eltuiala energetica ce a stat la .aza de%ormarii' Daca se
depaseste o anumita limita a c$eltuielii energetice( arcurile se pot de%orma ireversi.il' Drept
urmare( arcurile utilizate in acest sistem sunt etalonate sa realizeze intinderi pana la o anumita
lungime( evitand de%ormarea lui ireversi.ila'Varianta de utilizare a acestui sistem o constituie
tractiunea arcului pentru decoaptari articulare'
>uspensoterapia reprezinta o metoda ;inetologica cu reguli de utilizare presta.ilite( cu
principii mecanice si %iziologice( cat si cu aplicatii terapeutice pro.ate' >uspensoterapia
reuseste sa scoata corpul sau un segment al acestuia de su. in%luenta gravitatiei' 64ista mai
multe tipuri de suspendare suspendarea pendulara sau verticala( suspendarea a4iala si
suspendarea e4centrica' >u. aspect mecanic( plasarea punctului de acrosa0 al cordonului de
suspendare in raport cu pivotul articular are mare importanta pentru %ortele care se sta.ilesc(
putandu-se o.tine ast%el( decontractura musculara( coaptare sau decoaptare articulara'
Principiile mecanice au rasunet asupra programului ;inetoterapeutic ce va %i sta.ilit'
>uspendarea unui mem.ru scoate din activitate musculatura centurii respective( permitand
actiuni e4clusiv de mo.ilizare activa analitica pe articulatia dorita( cu consum energetic redus'
Alegerea tipului de suspendare permite o.tinerea unor mai mari amplitudini de miscare' Din
suspendare se poate realiza un testing muscular real' >uspendarea mem.relor superioare este
o metoda au4iliara %oarte importanta in terapia ocupationala'
Manipularile coloanei verte.rale si ale mem.relor in scop terapeutic au %ost utilizate si
grupate su. %orma unei metode cu te$nica si indicatii e4acte( numita metoda osteopatica'
&ecent( acesta metoda este simpli%icata si i se adauga c$iropractica sau c$iropra4ia' -n
practica ;inetologica( manipularile vere.rale( cat si cele ale articulatiilor peri%erice(
.ene%iciaza de te$nici de lucru .ine puse la punct'
Manipularea reprezinta o mo.ilizare %ortata care deplaseaza elementele unei articulatii peste
limita lor o.isnuita si voluntara de miscare( pana la limita 0ocului anatomic posi.il( %ara sa
depaseasca aceasta limita anatomica' =otiunile de manipulare si mo.ilizare nu sunt sinonime'
Manipularea este considerata un gest precis( ce necesita un diagnostic corect( presupune lipsa
durerii la e4ecutie si se supune regulii miscarii contrare( avand in vedere %aptul ca se
utilizeaza directia de mo.ilizare in sensul opus directiei .locate si dureroase'
Manipularea tre.uie sa %ie precedata de testarea tuturor directiilor de miscare ale segmentului
verte.ral interesat' -n concordanta cu principiile de nondoloritate si miscare contrata ale
manipularii( nu se va manipula un segment care are toate directiile de miscare .locate si
dureroase'
>pecialistii in domeniu au imaginat o sc$ema( precum o stea cu + .rate( reprezentand
directiile de miscare ale coloanei' >e va nota gradul de limitare al miscarii sau intensitatea
durerii pe %iecare directie de miscare' Manipularea se va e4ecuta pe directiile care nu sunt
notate( deoarece cele notate reprezinta contraindicatii ale manipularii pe directia respectiva'
De o.icei( tre.uie sa e4iste cel putin trei directii de miscare li.ere( pentru ca manipularea sa
ai.a toate sansele de reusita'
Manipularile articulatiilor mem.relor sunt mai putin spectaculoase si importante in
comparatie cu cele ale ra$isului' Manipularea mem.relor se .azeaza pe ideea con%orm careia
miscarile care nu se pot e4ecuta activ( pot %i totusi realizate su. aspect %iziologic' Miscarile se
.loc$eaza ca urmare a unor su%erinte articulare sau datorita contracturii si<sau retracturii
musculare periarticulare' Articulatiile interesate pot %i inter%alangienele(
metacarpo%alangienele( metatarso%alangienele( articulatia pumnului( genunc$ii( coatele erc'
Miscarile care pot %i realizate pasiv din articulatii sunt cele de lateralitate( de rotatie( de
alunecare antero-posterioara( de decopatare'
#ractiunile verte.rale sau elongatiile constau intr-o tractiune in a4 a di%eritelor regiuni ale
coloanei verte.rale( cu scopul de a indeparta verte.rele intre ele' >tudiile de specialitate au
demonstrat %aptul ca tractiunea e4ercitata cu %orte corespunzatoare( conduce la distantari
interverte.rale' -n acel moment se produce vid intratisular' #ractiunea se e4ecuta cu di%erite
aparate( dispozitive sau instalatii' Ameliorarile o.tinute c$iar la aplicarea unor %orte mai mici
sunt datorate pro.a.il( intinderilor tesuturilor musculotendinoase'
#ractiunea verte.rala necesita supraveg$erea continua a pacientilor pe parcursul sedintelor
pentru a identi%ica aparitia oricarui %enomen nedorit( precum paresteziile( durerile( ametelile(
senzatia de lipotimie( $ipoesteziile etc'
Bidro;inetoterapia sau $idro;inetologia reprezinta metoda e4ecutarii e4ercitiilor
%izice<;inetice in apa' Cele doua modalitati de e4ecutie ale $idro;inetoterapiei sunt cea
partiala 2imersia unui singur mem.ru sau segment de mem.ru3 si cea generala 2imersia
intregului corp in .azin3'
Bidro;inetoterapia partiala este utilizata aproape in e4clusivitate pentru cresterea mo.ilitatii
articulare prin miscari pasive( pasivo-active sau active'
Utilizarea ;inetoterapiei in apa este %undamentata de %enomenul de plutire a corpului sau de
descarcare de greutate a corpului 2principiul lui Ar$imede3 si pe rezistenta opusa de apa pe
anumite directii de miscare'
Avanta0ele acestei metode constau in solicitarea unei %orte musculare reduse in vederea
mo.ilizarii articulare( cresterea capacitatii de rela4are musculara pentru postura ortostatica si
mers( scaderea durerii articulare prin diminuarea presiunii intraarticulare( rezistenta opusa
miscarii poate %i reglata prin utilizarea %lotoarelor'
Terapia ocupationala
#erapia ocupationala reprezinta un comple4 de metode de o mare varia.ilitate care isi mentin
individualitatea prin scopul urmarit si prin particularitatea procedeelor %olosite'
-nitial( a %ost utilizat termenul de ergoterapie( cu re%erire la o metoda de ;inetoterapie pentru
di%erite tul.urari %izice sau mentale' Aceasta metoda %olosea e4ercitii si procedee %izice din
di%erite activitati umane o.isnuite( precum cele de munca( de divertisment etc' Ulterior(
termenul a %ost preluat de alti autori dar a %ost inlocuit cu cel de terapie ocupationala'
Principalul scop este acela al re%acerii mo.ilitatii( su. aspectul de amplitudine articulara( %orta
si rezistenta musculara( coordonare a miscarilor si a.ilitate' -n numeroase tari terapia
ocupationala a devenit o specialitate de sine statatoare'
64ista doua aspecte ale ergoterapiei ergoterapia speci%ica 2ce urmareste selectarea unor
activitati cu ma4imum de adresa.ilitate( solicitare si adapta.ilitate in ceea ce priveste de%icitul
%unctional al pacientului3 si ergoterapia glo.ala( nespeci%ica sau ocupationala 2nu se adreseaza
de%icitului %unctional ci restului organismului sau unor modi%icari complementare(
compensatorii3'
Prescrierea ergoterapiei necesita o analiza e4acta a de%icitului %unctional sau a $andicapului
prezentat de pacient 2diagnostic clinic si %unctional( .ilant psi$ologic( social si pro%esional3(
precum si recunoasterea celor mai indicate activitati ergoterapeutice'
Alegerea unei anumite ocupatii se va %ace dupa urmatoarele principii ocupatia sa %ie una
o.isnuita si cunoscuta( aleasa dintre meseriile de .aza( clasice( poate c$iar pro%esia
pacientului( ocupatia sa %ie usor de inteles sau de invatat si e4ecutat( sa %ie utila( sa %ie variata
spre a se evita monotonia( sa solicite un e%ort progresiv( sa %ie li.er acceptata si agreata de
catre pacient( sa %ie e4ecutata in comun cu alti pacienti si sa %ie supraveg$eta in permanenta
de catre specialistul ergoterapeut'
#aserterapia
Laserterapia este o procedura terapeutica noninvaziva( utilizata in practica de zi cu zi in
ca.inetele de %izioterapie' La .aza terapiei Laser se a%la teoria clasica( con%orm careia( natura
luminii este considerata a %i duala( intre particula sau corpuscul si unda electromagnetica'
Desi acesta dualitate nu poate %i e4plicata pe deplin( ea descrie cel mai acurat natura
primordiala a luminii' Denumirea de Laser provine de la initialele din lim.a engleza ale
cuvintelor care e4prima %aptul ca aceasta este o emisie stimulata de radiatie luminoasa
ampli%icata( mai e4act( Lig$t Ampli%ication .? >timulated 6mission o% &adiation' Daca
radiatia Laser este de mare intensitate( prin cantitatea mare de energie transmisa su.stratului(
apare e%ectul termic( distructiv( utilizat in c$irurgie si microc$irurgie in scopul de a taia(
distruge( evapora( cauteriza tesuturile tinta' Daca intensitatea radiatiei Laser este scazuta(
utilizarea sa este aceea de a stimula sau .iostimula su.stratul cu e%ecte .ene%ice( dupa cum se
va arata mai departe'
Unda Laser de putere si intensitate scazuta( .ine controlata si care nu depaseste 5** mA are
un e%ect stimulator e4celent asupra su.stratului .iologic pe care se aplica'
-n vederea terapiei cu Laser( ne vor interesa parametrii %izici ai acestuia pentru a putea
recomanda o aplicatie terapeutica e%icienta' !radul de penetrare a radiei Laser intratisular
depinde de lungimea de unda a acesteia' Cele mai %olosite lungimi de unda sunt cele din
spectrul rosu si in%rarosu' Laserul in spectrul rosu are o patrundere intratisulara de )-7 cm(
dupa care intensitatea si e%icienta terapeutica scad' Pornind de la cele a%irmate( acest tip de
laser se recomanda a se utiliza in tratamentul a%ectiunilor tegumentare si in cele ale
mucoaselor' >e recomanda utilizarea sondei cu o putere de ma4' 5* mA' Laserul in spectrul
in%rarosu isi reduce intensitatea la 5*G dupa ce patrunde in tesuturi( dincolo de )-7 cm
adancime( drept pentru care sunt recomandate in tratarea su%erintelor de pro%inzime( precum
cele musculo-ligamentare( capsulare( tendinoase( meniscale( discale etc' >e recomanda
utilizarea unor sonde cu o putere crescuta( de cel putin 5* mA'
-n lumina celor prezentate( e%ectele .iologice ale laserului terapeutic( de 0oasa putere sau laser
non-invaziv vor %i analgezia( miorela4area( decontracura musculara( e%ectul entiedematos( de
com.atere a stazei si de drena0 veno-lim%atic( .iostimulare tisulara si a proceselor .iologice(
e%ect vasodilatator'
Mecanismele prin care actioneaza laserterapia intercepteaza o serie de verigi %iziopatologice(
actiune con%irmata de o serie de studii clinice veri%icate si validate' Aceste e%ecte constau in
im.unatatirea microcirculatiei( cresterea activitatii enzimatice intracelulare( in special a
ciclului :re.s( cresterea circulatiei si a utilizarii o4igenului( utilizarea e%icienta a glucozei(
stimularea sintezei de A=D intracelular( cresterea activitatii %i.ro.lastelor si a procesului de
%agocitoza( activarea pompei =a-: transmem.ranare( activarea proceselor meta.olice la nivel
celular 2atat prin activarea pompei e =a<: transmem.ranare( a transportului de calciu( cat si
prin activarea sistemului mitocondrial3( s$im.area la nivel locoregional a pro%ilului unor
mediatori ai in%lamatiei 2$istamina( prostaglandine3 sau durerii 2endor%ine3'
$iofeedbac%&ul
Bio%eed.ac;ul reprezinta un instrument clinic recunoscut inca din ,8+*' La timpul respectiv(
trei surse stiinti%ice s-au unit spre a %orma curentul larg al .io%eed.ac;-ului modern
electromiogra%ia( electroence%alogra%ia si studiul cardiovascular realizat de catre
psi$o%iziologisti' Aplicarea in domeniul rea.ilitarii s-a nascut din munca de cercetare si
diagnosticul realizat prin 6'M'!' 2electromiogra%ia3' Practicienii au %ost constienti de a0utorul
considera.il o%erit de %eed.ac;-ul imediat al semnalelor mioelectrice' >unetul potentialelor
unitati motorii poate grada intensitatea dorita a contractiei solicitand adesea a0utorul
pacientului' -n recuperare( .io%eed.ac;-ul electromiogra%ic 26M!BF3 si-a castigat locul sau
in tratamentu leziunilor de neuroni motori centrali( in special in ceea ce priveste musculatura
retracturata dar si producand rela4are asupra musculaturii spastice a pacientilor post-accident
vascular cere.ral' 6M!BF este util si in paralizia cere.rala si tul.urarile musculo-sc$eletale
in special torticolisul spasmodic'
Bio%eed.ac;-ul se de%ineste ca o te$nica ce utilizeaza ec$ipament( in special electronic( spre a
evidentia persoanelor unele dintre evenimentele lor %iziologice interne( normale sau anormale(
su. o %orma de semnale auditive si vizuale care ii invata sa manipuleze aceste alt%el
involuntare si nesimtite evenimente( prin manipularea semnalelor a%isate' #e$nica introduce
vointa unei persoane intr-un loc al unuei .ucle de %eed.ac;( desc$isa' >pre deose.ire de
raspunsurile conditionate( omul tre.uie sa isi doreasca in mod voluntar sa sc$im.e semnalele
spre un anumit scop'
-nvatand pacientii sa-si controleze o paleta larga a proceselor %iziologice( se a0unge la
o.tinerea unor rezultate terapeutice e4traordinare' De aceasta metoda .ene%iciaza in special
pacientii cu paralizie =MC si spasticitate( datorata leziunilor cere.rale'
-n recuperare( cel mai util %eed.ac; este cel mioelectric sau 6M!' Cuvantul electromiogra%ic
nu e totusi o alternativa potrivita a acestei %orme de .io%eed.ac; deoarece pacientul si
clinicianul nu vad direct electromiograma sau o electromiogra%ie' -n sc$im.( semnalele
mioelectrice de la musc$i sunt trans%ormate in semnale acustice si vizuale care sunt usor de
inteles'
#e$nica de .io%eed.ac; pozitional 2position .io%eed.ac;3 este indicata cand scopul
antrenamentului este reglarea miscarilor( o%erind pacientului posi.ilitatea de a recruta
voluntar si de a rela4a grupele musculare potrivite' Position sau movement .io%eed.ac; se
%oloseste spre a antrena momentul potrivit si coordonarea necesare controlului miscarii'
>uplimentar( position %eed.ac; poate %i utilizat in recuperarea post-AVC cand musc$iul ce
tre.uie motorizat este inaccesi.il sau di%icil de a %i izolat 2antrenamentul pronatiei si
supinatiei ante.ratului3'
Bio%eed.ac;-ul de presiune sau %orta se re%era la monotorizarea %ortei( care poate %i indicata
cand este necesara in%ormatia re%eritoare la nivelul %ortei sau cantitatea de %orta transmisa
printr-un segment al corpului sau printr-un dizpozitiv de asistare' De e4emplu pentru
antrenarea ortostatismului sau mersului simetric poate %i utilizata monotorizarea %ortei
transmisa de-a lungul unei e4tremitati la adultii si copiii $emiplegici' -n mod asemanator(
utilizarea unui %eed.ac; poate a0uta la antrenarea pacientilor $emiplegici spre a-si monotoriza
cantitatea %ortei care se mani%esta sau care ia nastere asupra unui dispozitiv de asistenta la
mers' >ecundar( monitorizarea incarcarii mem.rului este un potential instrument evaluativ
menita sa analizeze mersul'
Bio%eed.ac;-ul temperaturii si a %lu4ului sanguin peri%eric' Controlul temperaturii sau a
%lu4ului sanguin peri%eric al e4tremitatiilor a devenit un instrument important al %iziologilor
clinicieni'
Bio%eed.ac;-ul presiunii sanguine' Acet .io%eed.ac; presupune pletismogra%ia o.isnuita'
Pacientii sunt antrenati sa-si modi%ice iesirile cu sustinerea adaugata a antrenamentului de
rela4are pe calea 6M!BF si a contorului temperaturii la nivelul e4tremitatii'
Antrenamentul controlului s%incterian' Acest antrenament utilizeaza traductori de presiune
introdusi in calanul anal sau vaginal ast%el incat pacientii continenti .ene%iciaza de
monotorizare electronica asociata cu o %orma modi%icata de conditionare operanta'
Bio%eed.ac; respirator sau alte te$nici' Aproape toate %unctiile %iziologice de la clipit pana la
activitatea stomacului si intestinului sunt in investigatie cu senzori potriviti'
Electrostimularea" electroanalgezia" TE(' sau '(ET
6lectrostimularea in terapia durerii este o modalitate terapeutica recent intrata in practica
medicala' Durerea este un simptom( un semnal de alarma sau un avertisment ce tre.uie
investigat deoarece tradeaza o dis%unctionalitate sau o su%erinta organica' 64ista o serie de
posi.ilitati de interventie asupra sindromului algic( precum terapia medicamentoasa( cea
nemedicamentoasa 2#6=>( %izioterapie( masa0( ;inetoterapie( laserterapie( magnetoterapie(
electrostimulare spinala( electrostimulare cere.rala pro%unda etc3( cat si o serie de te$nici
complementare( precum te$nici de rela4are 2training autogen( .io%eed.ac; etc3( metode de
conditionare 2ergoterapie( meloterapie etc3( $ipnoza etc' #e$nicile de $iperstimulare sau
electrostimulare %ac parte din a.ordarile terapeutice care au la .aza o stimulare peri%erica sau
una centrala a %i.relor nervoase' Aceste stimulari sunt nedureroase si sunt in masura sa induca
la di%erite nivele ale sistemului nervos o in$i.itie a transmiterii in%ormatiei dureroase prin
activarea di%eritelor mecanisme( precum gate-control si<sau eli.erarea de endor%ine la nivel
central' 6lectroanalgezia prin #6=> reprezinta o te$nica de electrostimulare peri%erica'
#runc$iurile nervoase pot %i stimulate %ie cu electrozi de supra%ata amplasati la nivelul
traseelor nervoase( %ie cu electrozi ac( implantati in apropierea acestor trasee' >e va o.tine o
electroanalgezie e%icienta daca electrodul stimulant este asezat corect iar intensitatea
curentului este adecvata'
Modul de actiune al electroanalgeziei este e4plicat prin urmatoarele
>enzatia de %urnicatura placuta indusa de stimulii electrici este in masura sa in$i.e
senzatia dureroasa si sa ridice pragul durerii induse 2analgezia este produsa prin
diminuarea tensiunii din %i.rele nervoase care transmit in%ormatia dureroasa si prin
desensi.ilizarea receptorului la stimularea cu curenti electrici de inalta %recventa si
0oasa intensitate3(
6li.erarea de endor%ine si de alte su.stante neuro-opioide similare( prin stimularea cu
curent de 0oasa %recventa si de inalta intensitate'
A.ordarea stiinti%ica si mai apro%undata a procedurii de electrostimulare sau electroanalgezie
prin #6=>-conventional poate %i %acuta daca se au in vedere mecanismele de actiune ale
aplicatiilor in scop analgezic ale curentilor de 0oasa %recventa'
-n aceasta idee( modul sau mecanismul de actiune va %i prezentat in cele ce urmeaza'
&eceptorii pentru durere sunt rami%icatii ale dendritelor neuronilor senzitivi care iau parte la
alcatuirea unui nerv cutanat' Fi.rele nervilor cutanati au prag de e4cita.ilitate di%erit( %iind
capa.ile sa conduca impulsuri generate in circumstante deose.ite' Fi.rele sau caile
sensi.ilitatii somatice a0ung la maduva spinarii pe calea radacinii posterioare' A4onii
neuronilor senzitivi din maduva spinarii 2din ganglionul spinal3 %ac sinapsa cu neuronii de
releu localizati in su.stanta cenusie a cornului posterior medular' De retinut %aptul ca
nociceptorii cutanati 2e4tero si mecanoceptori3 au actiune e4citatoare independenta asupra a
cel putin doi neuroni din cornul posterior medular' A4onii neuronilor medulari se proiecteaza
la randul lor la di%erite nivele ale ence%alului( alcatuind caile durerii' Ulterior( dupa ce acestia
mai %ac o statie la nivelul su.cortical 2conducere su.corticala a durerii3( proiecteaza
in%ormatiile continute la nivelul corte4ului cere.ral' Pentru intelegerea si e4plicarea actiunii
analgezice a stimulilor electrici au %ost emise o serie de ipoteze' >-a a0uns la teoria e%ectului
de acoperire' Aceasta consta in interventia la nivelul cailor de conducere a durerii cu alti
e4citanti 2electrici( in cazul de %ata3( prin intermediul altor %i.re a%erente sau al receptorilor
care nu receptioneaza durerea( ceea ce are drept e%ect in$i.area perceptiei dureroase la
nivelurile supramedulare 2prin e4citarea altei cai a%rente3' Acest mecanism e4plica insa
ridicarea pragului dureros la nivel supramedular' #eoriile actuale au %acut apel la cunoasterea
%aptului ca maduva constituie un adevarat releu in perceptia durerii 2in%ormatiile a0ung si pe
cale ascendenta dar si de la %ormatiunile nervoase superioare( deci pe cai descendente3'
=umeroasele studii clinice au a0uns la concluzia ca durerea reprezinta rezultatul pierderii
capacitatii in$i.itorii( dacat rezultatul unor procese de stimulare propriu-zisa' Apare ast%el
teoria controlului de poarta( propusa de Melza; si Aall care se .azeaza pe %enomenul de
in$i.itie presinaptica( adica pe un proces de control a4onal' Acest %enomen de in$i.itie
presinaptica se petrece la nivelul cornului posterior medular' 64plicatia este ca stimularea
%i.relor cu diametru mare( rapid conducatoare( nespeci%ice pentru durere( ce conduc in%ormatii
tactile generate de vi.ratii si presiune( produce la nivel medular 2corn posterior( interneuronii
in$i.itori3 un camp electric negativ care scade activarea sistemului de conducere prin caile
ascendente( inc$izand ast%el poarta sau activand .ariera de control pentru transiterea
in%ormatiilor nociceptive care sosesc prin %i.rele lent conducatoare' -n acest mod( durerea nu
mai este perceputa la nivel cere.ral' Daca insa sunt stimulate peri%eric %i.rele speci%ice pentru
durere 2cele lent conducatoare3 si in%ormatiile transmise devin dominante prin intensitate(
%recventa sau conditii patologice 2nevralgii post$erpetice( disestezii de denervare3( se va
desc$ide poarta de control prin contrareactie pozitiva la campul electric care %usese negativ'
Acest %enomen se numeste %acilitare presinaptica si va permite transmisia si perceptia durerii
la nivel cortical' Anumiti autori a%irma si e4istenta altor mecanisme in$i.itorii situate
supraspinal care se e4ercita descendent( asupra maduvei spinarii' Aceste mecanisme
centri%uge de in$i.itie a transmiterii si perceperii durerii au %ost con%irmate prin analgeziile
produse prin stimularea electrica a structurilor nervoase centrale supramedulare' 6le sunt
considerate similare celor produse prin actiunea opiaceelor 2mor%ina si derivatele sale3 la
aceleasi nivele( urmate de producerea<eli.erarea de ence%aline cu rolul de a .loca transmiterea
in%ormatiilor nociceptive prin maduva spinarii'
Analgezia produsa prin electrostimulare a e4plicat mecanismele de actiune a unor metode de
electroterapie conventionala( precum curentii diadinamici( curentii #ra.ert( curentii sto$astici
2toti acesti curenti %iind de 0oasa %recventa3' Pornind de la cele cunoscute( s-a a0uns la
dezvoltarea unor metode noi de electroanalgezie( precum electrostimularea nervilor peri%erici
cu electrozi implantati<percutanat 2controlul durerii acute3( electrostimularea cordoanelor
posterioare medulare pentru controlul durerii cronice( prin intermediul electrozilor implantati
in dura mater 2stimulare antidromica3(stimularea nervoasa electrica transcutanata( #6=> sau
>=6#( in vederea controlului sindroamelor dureroase acute sau cronice( electropunctura
permite stimularea electrica selectiva a %i.relor rapid conducatoare( cu inc$iderea portii pentru
%i.rele nervoase care transmit nociceptia'
-n mod particular( stimularea nervoasa electrica transcutanata >=6# sau #6=> dupa
denumirea internationala( constituia o metoda netraumatizanta de com.atere a starilor
dureroase acute si cronice( de di%erite cauze( utilizand curenti de 0oasa %recventa cu impulsuri
dreptung$iulare( %urnizati prin intermediul unor electrozi aplicati la nivelul tegumentului
pacientilor' #ermenul de stimulare %olosit( contravine mecanismului de actiune care consta in
in$i.are a transmiterii durerii( %ara ca acesta sa pre0udicieze procedura in sine'
Eonele optime pentru electrostimulare in scop analgezic variaza de la o persoana la alta( c$iar
daca simptomele sunt asemanatoare' >e incepe prin aplicarea electrodului stimulant la nivelul
zonei dureroase( ast%el incat sa se o.tina o parestezie .ine perceputa in zona' Aplicarea
electrodului se realizeaza dupa ce au %ost determinate nivelele medulare si radacinile spinale
corelate cu zonele dureroase sau dupa ce s-a realizat corespondenta punctelor dureroase
cutanate la presiune( numite puncte trigger( care( in mare parte( corespund punctelor de
acupunctura' Aceste puncte( ca si cele de acupunctura( prezinta o rezistenta electrica la nivel
cutanat %oarte scazuta( motiv pentru care permit trecerea curentilor electrici de intensitate
%oarte mica' Acest tip de electrostimulare este numit si de tip electroacupunctura' 64ista
aparate capa.ile sa identi%ice aceste puncte( deoarece punctul trigger respectiv reprezinta un
%ocar de $ipersensi.ilitate intr-un tesut care( atunci cand este comprimat( devine dureros si
daca este su%icient de sensi.il( poate da nastere unei dureri re%lectate sau poate da nastere unor
%enomene percepute drept alterari proprioceptive' Printre principalele sindroame dureroase
caracterizate prin prezenta durerii in di%erite zone sau puncte trigger( sunt de mentionat
periartrita scapulo$umerala( unele %orme de cervoco.ra$ialgii( lom.osciatopatiile( ce%aleeea
musculotensiva( sindromul picioarelor o.osite( cicatricile dureroase( patologie numeroasa din
domeniul medicinii sportive'
>e poate constata cu usurinta %aptul ca #6=>-ul conventional prezinta o %recventa 0oasa si o
intensitate 0oasa( durata scurta de stimulare este relativ scurta( %i.rele stimulate sunt cele
groase( mielinice( locul actiunii %iind situat la zona medulara segmentara( mecanismul %iind
cel al controlului portii 2gate-control medular3 la nivel medular( analgezia ne%iind reversi.ila
medicamentos' #6=>-ul tip electroacupunctura prezinta %recventa 0oasa( intensitatea
curentului de stimulare este inalta( durata este lunga( %i.rele stimulate sunt cele motorii( locul
actiunii este zone superioara( cere.rala iar mecanismul de actiune se realizeaza prin
producerea de endor%ine sau de opiacee endogene'( analgezia %iind reversi.ila medicamentos'
Pe durata stimularii( pacientul va resimti o varietate a senzatiei de %urnicatura pana la vi.ratie(
de0a descrisa( raportat la caracteristicile #6=>-ului aplicat 2conventional sau tip
acupunctura<electropunctura3'
6%ectul analgezic al acestui tip de electrostimulare de intensitate inalta si %recventa 0oasa( se
a%la in legatura cu eli.erarea endor%inelor( asemenator electroanalgeziei prin curenti #6=>-tip
electropunctura' Aditional( se constata si e%ecte vasodilatatoare'
Acupunctura" electropunctura" presopunctura" punctele trigger
Acupunctura %ace parte din medicina traditionala 2c$ineza3 care se a4eaza pe o serie de
principii de .aza' Medicina traditionala c$ineza isi are originea intr-o conceptie proprie despre
lume( su.ordonata gandirii #A"' Con%orm acestei gandiri( Universul este un tot %ormat din
materie si energie( stapanit de doua %orte antagoniste si complementare( numite -== si -A=!'
Aceste %orte mentin ec$ili.rul Universului si se regasesc in proportii di%erite in toate
%enomenele si lucrurile' #ot ce e4ista in Univers inseamna deci energie( care este indisocia.ila
materiei'
6nergiile care circula neintrerupt prin corpul uman provin din cosmos si de pe Pamant( din aer
si alimente' 6nergiile prezinta o .ipolaritate si circula prin organism in mod ciclic( patrunzand
prin talpi si urcand spre cap( ca apoi sa co.oare din nou' "rice dereglare in scurgerea acestor
energii inseamna .oala iar incetarea de%initiva a scurgerii inseamna moarte' Pentru evitarea
im.olnavirilor si a im.atranirii precoce( medicina traditionala recomanda( alaturi de
acupunctura( masa0e( gimnastica si alimentatie energetica'
Prin corpul omenesc sanatos energiile circula in mod armonios( cu mare regularitate( prin
niste canale numite meridiane' Meridianele prin care circula energia de nutritie sunt in numar
de )/( cate ,) pentru %iecare 0umatate de corp( numindu-se meridiane principale' Fiecare
meridian are un traseu intern( prin intermediul caruia se a%la in legatura directa cu organul pe
care il deserveste si unul e4tern( cu sediul in piele' Fiecare meridian poarta numele organului
cu care se a%la in legatura energetica' Pe langa aceste meridiane principale( in organism se mai
a%la si meridianele secundare 2de e4' meridianele curioase si cele musculotendinoase3' Dintre
acestea( meridianele musculotendinoase se a%la deasupra pielii( e4act pe traseul meridianelor
principale care( dupa cum aratam( se a%la in piele' Pe meridianele descrise se gasesc anumite
puncte care( stimulate prin intepatura de ac sau prin masa0( pot ameliora anumite .oli' De-a
lungul timpului( c$inezii au remarcat ca( de cate ori se im.olnavea cineva( anumite puncte de
pe piele deveneau dureroase' Unind punctele ei au o.tinut traseele e4terne ale meridianelor
principale( pe parcurs descoperindu-le si pe cele secundare' Acupunctura a %ost practicata de
medici vraci care atinsesera per%ormanta de a percepe %lu4ul energetic emis de punctele active
cu a0utorul var%ului degetelor de la mana plim.ata pe piele( precum o antena de detectie'
Fiecare meridian are un numar %i4 de puncte situate in mici depresiuni ale pielii( prezente inca
de la nastere si persistand toata viata' Cele mai importante puncte din punct de vedere
terapeutic sunt la nivelul e4tremitatilor mem.relor( su. coate si su. genunc$i' Pe piele se mai
gasesc inca /** de puncte numite e4trameridiane( dintre care mai .ine de 0umatate se a%la la
nivelul pavilionului urec$ii( utilizate pentru acupunctura' >upra%ata unui punct nu depaseste /
mmH iar in pro%unzime are un ori%iciu prin care intra in piele vasele si nervii' " serie de
cercetatori au demonstrat %aptul ca punctele de acupunctura au proprietati electrice( printre
care o rezistenta electrica scazuta( ce poate %i detectata cu aparate specializate' Punctele pot %i
stimulate prin introducerea acului( prin masa0( prin mo4a( prin aplicarea curentului electric
special( a razelor laser( a campurilor magnetice( a vi.ratiilor sonore( prin in0ectarea de diverse
su.stante'
Dupa cum aratam( organele sunt proiectate pe piele printr-o linie imaginara numita meridian
sau su. %orma unui punct situat pe acest meridian' 64istenta unor zone dureroase( proiectate
pe piele( cu ocazia im.olnavirii unor organe este con%irmata si de medicina occidentala(
denumita si medicina materiei' 6ste meritul neuro%iziologului englez Bead( de a sta.ili pe
piele anumite zone( care ii poarta numele si care devin dureroase in caz de .oala' Fiecarui
organ .olnav ii corespunde o anumita zona dureroasa' Alti cercetatori au masat aceste zone
dureroase descoperind ca su%erinta algica a organului respectiv s-a ameliorat' Asa s-a nascut
masa0ul re%le4( prin care se actioneaza la distanta( prin stimularea anumitor zone( asupra
organului .olnav' #eoria re%lectarii organelor pe anumite segmente de corp a condus la
nasterea microacupuncturii' Folosindu-ne de proprietatea punctelor de pe piele de a deveni
sensi.ile in caz de im.olnavire( putem c$iar diagnostica organul a%lat in su%erinta' >timularea
anumitor puncte de pe unele segmente poate %i %acuta cu a0utorul masa0ului( e4ecutat cu
var%urile degetelor'
6lectropunctura este o metoda terapeutica ce are drept scop com.aterea durerii( mecanismele
%iziologice de actiune %iind cele descrise la electroanalgezie prin metoda stimularii nervoase
electrice transcutanate( >=6# sau #6=>' 6lectropunctura reprezinta o metoda de tratament ce
poate a.orda o serie de sindroame dureroase( poate trata sidroame algice ce nu raspund la alte
metode terapeutice( este o metoda %iziologica( netraumatizanta( usor de realizat<e4ecutat si cu
rezultate rapide' Mecanismul de actiune al electropuncturii il constituie stimularea electrica
selectiva a %i.relor rapid conducatoare( cu inc$iderea portii pentru conducerea in%ormatiilor
prin %i.rele nervoase nociceptive pentru durere' Face parte din metodele de re%le4oterapie
deoarece locul de actiune 2locul de aplicare al electrozilor3 il reprezinta zonele sau punctele
dureroase re%le4e( identice celor din acupunctura( cu o pondere de 1*G' Datele parametrilor
electrici ale punctelor cutanate dureroase la presiune tre.uie se se coreleze cu anumite stari
%unctionale ale di%eritelor organe ale corpului uman'
6lectropunctura utilizeaza curenti electrici de 0oasa %recventa regla.ila( intensitate regla.ila si
senzatia de %urnicatura placuta sau de vi.ratii la aplicare'
6lectropunctura nu se su.stituie electrostimularii #6=> si nici electroacupuncturii 2la care
intervine cel de-al doilea stimul( reprezentat de introducerea acelor in punctele .ine sta.ilite(
a%late pe meridianele de acupunctura'
Presopunctura reprezinta utilizarea in scop terapeutic a unui procedeu de masa0( numit
presiunea' Masa0ul prin presiune se aplica pe anumite puncte( %iecare dintre ele %iind
specializat pentru o anumita su%erinta' Presopunctura se aseamana cu acupunctura( deoarece(
in timp ce acupunctura %oloseste ace( presopunctura utilizeaza var%urile degetelor sau ung$ia
pentru a presa punctele specializate'
Presopunctura se des%asoara cu respectarea unor timpi intr-o succesiune ce va %i prezentata in
cele ce urmeaza' >e incepe prin reperarea sau localizarea punctelor si se continua cu masarea
acestora' "peratia respectiva poate %i %acuta cu var%ul degetului sau cu ung$ia' -n %unctie de
indicatie( un punct poate %i masat prin manevra de dispersie sau prin cea de toni%iere'
Dispersia se va %olosi in cazul su%erintelor provocate de un e4ces de energie' Ast%el( cu var%ul
degetului( din pozitie o.lica( se maseaza sau se apasa prin insuru.are( in sens opus acelor de
ceasornic( cu .landete( super%icial( pe o durata su%icienta de timp punctul respectiv' Dispersia
corect e4ecutata este urmata de inrosirea tegumentului( scaderea sensi.ilitatii si a tonusului
muscular local' A%lata la polul opus( toni%ierea este indicata in cazul su%erintelor datorate
lipsei energetice' Aceasta manevra se e4ecuta cu var%ul degetului sau se poate e4ecuta cu
ung$ia( am.ele a%late in pozitie verticala' >e va masa sau se va apasa circular( in sensul de
rotatie al acelor de ceasornic( energic( pro%und( %iecare manevra avand o durata scurta'
#oni%ierea .ine e4ecutata va %i urmata de paloare( cresterea sensi.ilitatii si a tonusului
muscular local' " serie de practicieni acorda mai multa importanta %ortei cu care se maseaza(
sla.a pentru dispersie si puternica pentru toni%iere( si mai putina importanta sensului
miscarilor' -ndi%erent de su%erinta( vor %i masate am.ele puncte a%late pe cele doua .rate ale
meridianului respectiv( perec$e'
#ot in conte4tul presopuncturii se poate recurge la manevrele >$iatsu care pot %i e4ecutate
dupa o metoda mai usoara( asemanatoare cu presopunctura' Manevrele >$iatsu au o actiune
generala( de ec$ili.rare a energiilor si una locala( de conversie a acidului lactic 2responsa.il
de producerea contracturilor3 in glicogen( in proportie de 1*G' Pe acesta cale( manevrele
>$iatsu contri.uie la eliminarea o.oselii( pana la disparitia sa totala' Manevra consta in
presiuni continue( e%ectuate cu pulpa degetului pe punctul respectiv( timp de 5-9 secunde(
urmate de o perioada de pauza constand intr-o rela4are totala( de 7-/ secunde' Atat presiunea(
cat si rela4area se e4ecuta succesiv( timp de cateva minute' Pro%esionistii prelungesc sedinta
pana la o ora( in urma careia durerile dispar complet'
,omenii de patologie" inclusiv cea dentara si oro&ma-ilofaciala.
-ndicatiile aplicatiei agentilor %izicali asupra organismului uman se realizeaza in deplina
concordanta cu modul de actiune si cu e%ectele urmarite'
Termoterapia
#ermoterapia isi regaseste domeniile de aplicatie in stransa legatura cu reactia organismului la
aplicarea %actorului termic 2cald-rece3' &eactia organismului este caracterizata prin reactia
locoregionala dermovasculara( cat si prin reactia generala asupra aparatelor si sistemelor
2modi%icarea %recventei cardiace( a %recventei respiratiilor si intensitatea reactiei su.iective a
pacientului3 la aplicarea stimulului'
&eactia locoregionala dermovasculara reprezinta modi%icarea circulatiei super%iciale la
aplicarea locala a %actorului termic si se realizeaza pe calea re%le4elor locale( %ara a antrena
modi%icari ale temperaturii centrale'
La aplicarea de rece se produce vasoconstrictie locala pentru o durata de ,-) minute(
insotita de paloarea tegumentului( urmate de $iperemia de tip activ o.tinuta prin
vasodilatatie arteriolara( capilara si venulara' Ulterior( se instaleaza $iperemia de tip
pasiv( caracterizata prin vasodilatatie capilara cu staza sanguina si prin vasoconstrictie
venulara si arteriolara( culoarea tegumentului devenind treptat( violacee'
La aplicarea de cald se produce vasoconstrictie de scurta durata( ,*-)* secunde( urmata
de %aza de $iperemie activa cu o durata de n 4 ,* secunde si de %aza %inala( caracterizata
prin $iperemie pasiva( cu vasodilatatie capilara si venulara' Prezenta si intensitatea
reactiei dermovasculare se a%la in legatura cu intensitatea %actorului termic aplicat(
ec$ili.rul caloric initial al organismului si de conducti.ilitatea termica a tegumentului(
durata aplicatiei si capacitatea de acomodare a organismului'
&eactia dermovasculara este o reactie circulatorie locala( drept raspuns la aplicarea agentului
termic' 6a poate %i insotita de reactii asemanatoare la nivelul circulatiei generale 2tegumentare
si mucoase3( numite reactii consensuale dar de intensitate mai redusa( cat si la nivelul vaselor
din pro%unzime( de la nivelul organelor interne si mai putin la nivel cere.ral( precum si de
reactii inverse %ata de cele aratate( la nivelul vaselor $epatice'
&eactia generala a %actorului termic asupra aparatelor si sistemelor organismului uman este
prezentata in continuare
6%ectul rela4ant al caldurii asupra sistemului nervos central( recele determinand un
e%ect e4citant' Prin proceduri alternante se poate creste e4cita.ilitatea sistemului
nervos central'
6%ectul analgezic prin inter%erarea transmisiei e4citatiei dureroase'
>caderea e4cita.ilitatii pana la anestezie si reducerea sensi.ilitatii receptorilor de
intindere din musc$i si tendoane prin aplicarea locoregionala de rece'
Cresterea tonusului simpatic la aplicarea de rece si cresterea celui parasimpatic la
aplicatia de cald'
Mo.ilizarea depozitelor de sange cu cresterea de.itului si a vitezei de circulatie a
sangelui( cresterea de.itului cardiac si a muncii cordului( scaderea rezistentei
vasculare peri%erice cu scaderea tensiunii arteriale sistolice si diastolice la aplicarea de
cald'
Vasoconstrictie peri%erica cu cresterea rezistentei vasculare peri%erice( scaderea
de.itului circulator peri%eric si a vitezei de circulatie a sangelui( scaderea de.itului
cardiac si cresterea muncii inimii la aplicatia de rece'
Cresterea numarului de $ematii si de leucocite prin mo.ilizarea re%le4a din depozite(
modi%icarea p$-ului sanguin spre acidoza 2procesul de termogeneza3 la aplicatia de
rece( %enomenele %iind inverse la aplicatia de cald'
Cresterea %recventei respiratorii la temperaturi crescute si scaderea ei( cu respiratii
ample( la aplicatia de rece( su.,1-)1FC'
Cresterea randamentului muscular la aplicatiile de rece si de cald de scurta durata(
contractii tonico-clonice la aplicatiile de rece de lunga durata si scaderea tonusului
muscular si a per%ormantelor musculare asteptate( la aplicatiile de cald de lunga
durata'
Cresterea elasticitatii tesutului con0unctiv la aplicatiile de cald si invers( la aplicatiile
de rece'
Cresterea cata.olismului glucidic si lipidic la aplicatiile de cald si stimulare ana.olica
la aplicatiile de rece'
Activarea glandelor endocrine la aplicatiile alternante'
&eactie dermovasculara varia.ila 2vezi ante3
Ampli%icarea reactiei in%lamatorii mediata de prostaglandine( cu scaderea in%lamatiei
acute e4udative la aplicatiile de rece'
Ameliorarea procesului in%lamator proli%erativ cronic ca urmare a aplicatiei de caldura
.landa'
Ampli%icarea procedului in%lamator acut e4udativ la aplicatiile $iperterme'
Modularea adapta.ilitatii organismului la aplicatiile generale de cald 2peste )5FC3'
Pornind de la reactia dermovasculara locoregionala( cat si de la cea generala( asupra
organismului( e%ectele aplicatiilor locale de caldura sunt urmatoarele
Acumularea de energie calorica la nivelul tegumentului si a tesutului celular
su.cutanat'
Modi%icari circulatorii locale( la distanta si in pro%unzime'
Ampli%icarea proceselor meta.olice locale'
Diminuarea proceselor in%lamatorii locale'
6%ectul analgezic'
>timularea procesului de termoreglare peri%erica'
6%ectele aplicatiilor generale de caldura sunt
Modularea %unctionala a principalelor aparate si sisteme'
Vasodilatatie generalizata in teritoriul peri%eric'
&aspuns vascular de pro%unzime pe calea reactiilor re%le4e si a stimularii
termogenezei'
Desi e4ista si unele e4ceptii( aplicatiile termice .azate pe caldura conduc( dupa cum am aratat(
la analgezie( $iperemie( $ipertermie locala si sistemica( scaderea tonusului muscular' -n
consecinta( indicatiile generale ale aplicatiilor de caldura sunt urmatoarele
>indromul algic'
>pasmul si contractura musculara'
Mialgia tensionala'
Producerea $iperemiei'
Accelerarea proceselor meta.olice'
&esor.tia $ematoamelor'
Bursitele( tenosinovitele'
Fi.rozita( %i.romialgia'
#rom.o%le.ita super%iciala'
-nducerea vasodilatatiei pe cale re%le4a'
Bolile de colagen vasculare'
Principalele contraindicatii si precautii ale aplicatiilor de cald deriva din toate cele prezentate
si sunt
-n%lamatia acuta( traumatismul si $emoragia'
#ul.urari ale mecanismelor de coagulare si sangerare'
#ul.urarile de sensi.ilitate'
-ncapacitatea de a reactiona( raspunde si comunica %ata de durere'
&eglare termica scazuta
=eoplazia'
6demul( isc$emia'
#egumentele atro%ice'
Cicatrici tegumentare'
La polul opus( indicatiile generale ale aplicatiei locale de rece sunt urmatoarele
#raumatismul musculosc$eletal acutJ edemul( $emoragia( analgezia'
>indromul algic'
>pasmul muscular
>pasticitatea'
Metoda ad0uvanta in reeducarea musculara'
>caderea activitatii meta.olice locale si sistemice'
Principalele contraindicatii si precautii in ceea ce priveste aplicatiile de rece sunt prezentate in
cele ce urmeaza
-sc$emia'
-ntoleranta le rece'
Boala sau %enomenul &a?naud'
&aspuns presional sever la rece'
Alergia la rece'
#ul.urarile de sensi.ilitate'
#oate aspectele prezentate ne permit sa de%inim domeniile de patologie care .ene%iciaza de
termoterapie 2agentul terapetic %iind cel termic( cald-rece3( precum si contraindicatiile si
precautiile in legatura cu acest tip de terapie'
Electroterapia
Domeniile de patologie in care este indicata electroterapia se a%la in legatura cu reactia
organismului la aplicarea stimulului electric' Aceasta este caracterizata prin e%ectele sau
actiunea curentului electric asupra %i.relor nervoase senzitive( asupra celor nervoase motorii
si vegetative vasomotorii( asupra sistemului nervos central si neurovegetativ si asupra
sistemului circulator'
Actiunea curentului galvanic asupra organismului conduce la o serie de e%ecte terapeutice( ce
vor conditiona si indicatiile sau domeniile de patologie in care isi gaseste utilitatea( si anume
6%ectul analgezic sau antialgic( datorat scaderii e4cita.ilitatii nervoase la nivelul
polului pozitiv 2anod3 si resor.tiei meta.olitilor din procesele in%lamatorii'
>timularea neuromusculara la nivelul electrodului negativ 2catod3'
&eglarea modi%icarilor de e4cita.ilitate a sistemului nervos central( in %unctie de
modul de aplicatie 2ascendent sau descendent3'
&eglarea nespeci%ica a sistemului neurovegetativ'
6%ectul .iotro%ic prin im.unatatirea irigatiei locoregionale si drenarea lic$idelor
stagnante intratisular 2edeme( su%uziuni( e4udate etc3'
6%ectul vasodilatator datorat $iperemiei reactive de la nivelul circulatiei super%iciale si
de pro%unzime'
!alvanizarea aplicata in scop terapeutic constituie o procedura des %olosita in electroterapie si(
implicit in %izioterapie( datorita multiplelor sale e%ecte analgezic( sedativ( vasomotor(
.iotro%ic( de stimulare a e4cita.ilitatii musculare 2in anumite conditii de aplicare3'
!alvanizarea pote %i utilizata in orice %aza evolutiva a a%ectiunilor care se inscriu in domeniile
de patologie in care poate %i indicata si aplicata'
Principalele indicatii ale galvanoterapiei sunt
A%ectiuni ale sistemului nervos( precum
=europatii peri%erice tip nevralgii si nevrite 2de nerv sciatic( neuropatie si ple4ulopatie
cervico.ra$iala( nevralgie intercostala( nevralgie trigeminala( nevralgii dentare(
nevralgia occipitala Arnold( meralgia parestezica( lom.ocruralgie etc3(
Pareze( paralizii 2paralizia %lasca a mem.relor( pareze %aciale( pareze s%incteriene(
pareza detrusorului vezical etc3(
A%ectiuni ale organelor de simt 2otoscleroze( con0unctivite( irite( sclerite( ulcere
corneene( $erpes cornean( etc3(
>indroame astenonevrotice de suprasolicitare( distonii neurovegetative(
Distonii neurocirculatorii 2angioneuropatii( algoneurodistro%ia3'
A%ectiuni ale aparatului locomotor( precum
Boala reumatica cronica degenerativa si in%lamatorie( reumatism a.articular 2mialgii(
neuromialgii( periartite-periartroze( tendinite( tenosinovite( .ursite( epicondilite(
artroze-artrite cu di%erite localizari( poliartrita reumatiode( spondilita an;ilozanta etc3(
>ec$ele posttraumatice'
A%ectiuni ale aparatului cardiovascular( si anume
#ul.urari circulatorii peri%erice 2sindromul &a?naud( acrocianoza( degeraturile(
arteriopatia aterosclerotica o.literanta din primele doua stadii3(
Fle.itele in %aza su.acuta si cronica(
#ul.urari vasomotorii din teritoriul circulatiei cere.rale(
Boala $ipertensiva din stadiul neurogen'
A%ectiuni dermatologice 2acnee( cicatrici c$eloide $ipertro%ice( eczeme( epidermo%itie(
erizipel cronic( %istule tegumentare( %urunculoza( $ematoame tegumentare
super%iciale( $ipertricoza( slerodermie( se.oree accentuata( ulcere atone etc3'
Contraindicatiile galvanoterapiei se re%era la a%ectiuni care nu permit aplicarea electrozilor pe
tegument( precum solutiile de continuitate( supuratiile( unele mani%estari cutanate ale .olilor
alergice( eczeme( tu.erculoza cutanata( neoplasmul cutanat'
Actiunea( indicatiile si domeniile terapeutice ale curentilor de 0oasa %recventa se a%la in directa
legatura cu modul lor de actiune( de0a prezentat'
Principalele indicatii ale aplicarii curentilor dreptung$iulari( modulati( neo%aradici( decurg din
e%ectele e4citomotorii ale acestora si sunt reprezentate de atoniile si atro%iile musculare
normoinervate( de di%erite cauze'
Atro%ia musculara de inactivitate prin imo.ilizari prelungite la pat( $ipotonii-$ipotro%ii
musculare prin su%erinte ale unor articulatii de vecinatate( musculatura sla.ita a spatelui din
cadrul scoliozelor si ci%ozelor incipiente( piciorul plat prin pra.usirea .oltilor plantare(
prevenirea aderentelor intermusculare( intramusculare si peritendinoase' Prin aceasta
electrogimnastica se pot o.tine si e%ecte rela4ante asupra musculaturii cu contracturi re%le4e
ce apar in vecinatatea articulatiilor a%late in su%erinta'
Ca indicatii derivate din e%ectele analgetice( vasomotorii si .iotro%ice ale acestor curenti( se
pot mentiona unele neuropatii 2nevralgii( nevrite3( statusul posttraumatic 2contuzie( entorse3(
tul.urarile de sensi.ilitate cutanata( pro%ila4ia trom.ozelor si a em.oliilor din starile
postoperatorii si postpartum( din tul.urarile circulatiei de intoarcere venoasa si lim%atica si ca
tratament al edemelor de insotire'
Contraindicatiile aplicarii curentilor dreptung$iulari( de electrostimulare sunt paraliziile
spastice( spasmele musculare( musculatura partial sau total denervata'
-ndicatiile aplicatiei curentilor de 0oasa %recventa e4ponentiali sunt reprezentate de
electrostimularea selectiva a musculaturii total denervate( dupa e%ectuarea
electrodiagnosticului 2diagnosticul prin electrostimulare al leziunilor neuromusculare3'
-ndicatiile terapiei musculaturii spastice sunt prezentate in cele ce urmeaza 2se utilizeaza
curenti dreptung$iulari( aplicati prin doua circuite de e4citatie( decalate in timp3
>pasticitatea in pareze-paralizii de origine cere.rala 2in special in%antila3( spasticitatea
consecutiva traumatismelor postpartum 2%ara atetoza3(
>pasticitatea din leziunile traumatice cere.rale si medulare( cu e4ceptia paraplegiilor
spastice(
Parezele spastice din cadrul sclerozei in placi(
Bemipareze spastice post AVC( cu redori articulare dureroase si persistente(
Par;inson'
Principalele contraindicatii cunoscute ale electroterapiei musculaturii spastice sunt scleroza
laterala amiotro%ica si scleroza di%uza avansata'
>timularea electrica a musculaturii netede se poate realiza prin aplicarea impulsurilor
e4ponentiale iar principalele indicatii ale procedurii( sunt constipatia cronica atonica( atonia
vezicala postoperatorie( contractiile uterine primare sla.e la nastere'
Principalele metode analgetice conventionale din domeniul curentilor de 0oasa %recventa
utilizeaza curentii diadinamici( #ra.ert( sto$astici si metoda de stimulare nervoasa electrica
transcutanata 2#6=>3' 6%ectele si implicit( domeniile de patologie in care se indica aplicatia
curentilor diadinamici sunt prezentate in continuare
6%ectele analgezice( $iperemiante-.iotro%ice( dinamogene sunt datorate nivelului intensitatii(
%ormei curentului diadinamic utilizat si modalitatii de aplicare a electrozilor'
Curentul MF 2mono%azat %i43 are e%ect e4citator( crescand tonusul muscular( cat si
e%ect vasoconstrictor(
Curentul DF 2di%azat %i43 are e%ectul analgezic ma4im( im.unatateste circulatia
arteriala prin $ipertonie simpatica(
P> 2perioada scurta3 are e%ect e4citator( actionand ca un masa0 intens de pro%unzime si
prin componenta sa vasoconstrictoare avand e%ect resor.tiv( util in su%uziunile si
$ematoamele posttraumatice( in edemele cu tul.urari tro%ice din stazele circulatorii
peri%erice( producand si analgezie secundara(
PL 2perioada lunga3 prezinta un e%ect analgezic si miorela4ant puternic( de asemenea(
e%ect decongestiv( %iind de pre%erat in starile dureroase accentuate si persistente(
&> 2ritm sincopat3 are cel mai pronuntat caracter e4citomotor( realizand
electrogimnastica musculara( %iind indicat in atoniile musculare nomoinervate(
postoperatorii'
-ndicatiile curentilor diadinamici sunt
A%ectiunile aparatului locomotor
>tatus posttraumatic 2cu e4ceptia %racturilor( rupturilor ligamentare sau meniscale3(
contuzii( entorse( lu4atii recente( intinderi musculare( redori articulare(
Boala reumatismala cronica degenerativa sau in%lamatoare artroze reactivate( artrite(
mialgii(
&eumatism a.articular( al tesuturilor moi periarticulare epicondilite( P>B( tendinite'
A%ectiunile neurologice nevralgie cervico-.ra$iala( lom.osciatica( DVL %aza --(
algoneurodistro%ie'
#ul.urari circulatorii peri%erice maladie &a?naud( acrocianoza( .oala varicoasa( status
postarsuri sau postdegeraturi( arterioapatie peri%erica o.literanta'
Aplicatii segmentare pe zone neurore%le4e in vederea modularii %unctionale a
stomacului( colonului( colecistului( cailor respiratorii in astmul .ronsic( migrene'
Curentii #ra.ert sunt curenti dreptung$iulari( cu e%ecte analgezice si $iperemiante aplicatia lor
constand intr-un verita.il masa0 cu impulsuri e4citatorii' Principalele indicatii terapeutice
sunt
Mani%estarile dureroase din radiculopatiile de cauza verte.rogene artrozica( artroze
dureroase( indi%erent de localizare'
&eumatism in%lamator cronic 2spondilita an;ilopoetica3'
&eumatismul a.articular 2P>B( epicondilite3'
>tatus posttraumatic'
Curentii sto$astici sau aperiodici au calitatea de a reduce la ma4imum reactiile de
adaptare<o.isnuinta( crescand ast%el e%ectul analgetic prin ridicarea pragului la durere( precum
si durata acestui e%ect'
#6=> reprezinta o modalitate de com.atere a sindromului algic acut si cronic( de diverse
cauze( utilizand curenti cu impulsuri dreptung$iulare de 0oasa %recventa' >%era indicatiilor
acestei metode electroterapeutice este larga si cuprinde
A%ectiunile reumatice cronice degenerative( in%lamatorii si a.articular'
>tarile dureroase posttraumatice'
>indromul algic din a%ectiunile neurologice peri%erice( nevralgiile post$erpetice'
durerile %antoma post amputatie de mem.re'
>indromul algic post anestezie( starile dureroase acute si cronice postoperatorii'
Cicatricile( aderentele dureroase postoperatorii'
Durerile din anurii si neoplazii'
Principalele contraindicatii ale aplicatiei #6=> sunt
>tarile dureroase trata.ile prin alte mi0loace'
Purtatorii de pacema;er cardiac sau de stimulator al nodului sinocarotidian'
Bipersensi.ilitatea la curent'
>arcina in primul trimestru'
#ul.urarile de sensi.ilitate cutanata sau leziunile tegumentare'
>indroamele dureroase de origine talamica'
6lectropunctura reprezinta o metoda de com.atere a durerii( %acand parte din metodele
re%le4oterapice( locul de actiune %iind la nivelul punctelor dureroase re%le4e identice( in marea
lor ma0oritate( cu punctele situate pe meridianele energetice din acupunctura'
Patologia indicata este reprezentata de tul.urarile %unctionale( cat si diverse contracturi
musculare produse prin mecanisme neurore%le4e'
Contraindicatiile sunt reprezentate de a%ectiunile organice cu terapie etiopatogenica
cunoscuta( neoplasmul( psi$onevrozele( depresia( sc$izo%renia( sarcina'
Domeniile de patologie sau indicatiile terapeutice ale curentilor de medie %recventa deriva din
principalele lor e%ecte %iziologice asupra su.stratului( si anume
6%ectul e4citomotor cu stimularea musculaturii striate sc$eletice( normoinervate(
producand contractii musculare puternice( reversi.ile si .ine tolerate 2%recvente mici3'
Actiune e4citomotorie prin stimularea musculaturii netede $ipotone 2%recvente medii3
si indirect( prin actiunea asupra dermatoamelor( mioamelor( a ganglionilor vegetativi
paraverte.rali( a lantului ganglionar simpatic( a ganglionului stelat'
Actiune analgezica( prin modi%icarea perceptiei dureroase pe calea diminuarii
e4cita.ilitatii dureroase si prin actiune vasodilatatoare( in secundar 2%recvente rapide3'
Actiune vasomotorie cu e%ect vasculotro%ic( $iperemiant si resor.tiv( sustinute prin
e%ect direct( asupra vasului si indirect( pe structura neurovegetativa a vasului( cat si
prin e%ect indirect( pe calea gimnasticii musculare( %iind datorata e%ectului e4citomotor
muscular( cu producere de contractii %iziologice'
6%ectul decontracturant-miorela4ant( o.tinut prin alternarea ritmica a starii de rela4are
cu cea de stimulare a tesutului muscular'
-ndicatiile aplicatiei curentilor de medie %recventa sunt multiple( derivand din modul de
actiune( e%ectele %iziologice prezentate si toleranta crescuta a acestui tip de curenti de catre
organismul uman' Aceste indicatii sunt prezentate in continuare
A%ectiunile aparatului locomotor
>tari posttraumatice( leziuni postcontuzionale 2sindrom A=D post%racturi( entorse(
lu4atii( contuzii de parti moi( $ematoame3(
&eumatismul cronic degenerativ articular si a.articular 2P>B( artroze-artrite cu di%erite
localizari3(
>u%erinte localizate la nivelul coloanei verte.rale 2spondiloze( scolioze( discopatii(
mialgii( neuropatii3(
>u%erinte de nervi peri%erici 2neuropatii de tip nevralgie( nevrita3(
>ec$ele post AVC ale mem.relor'
A%ectiuni vasculare peri%erice 2tul.urarile circulatiei arteriale( venoase sau lim%atice cu
sau %ara asocierea unor tul.urari tro%ice( precum sindromul de isc$emie peri%erica
cronica( trom.angeita o.literanta( angiopatie dia.etica( edeme( celulita3'
A%ectiuni ale organelor interne
>tatus post $epatita cronica persistenta( dis;inezie .iliara(
Pancretita cronica(
!astrita( .oala ulceroasa(
Distonii %unctionale intestinale(
>u%erinte renourinare(
>u%erinte in%lamatorii ale prostatei( stari dis%unctionale etc'
Principalele contraindicatii ale curentilor de medie %recventa sunt reprezentate de
A%ectiunile %e.rile de di%erite etiologii'
=eoplasmul'
>tarile casectice'
Procesele in%lamatorii purulente'
Aplicatiile precordiale la pacientii cu tul.urari cardiace organice( %unctionale si la
purtatorii de pacema;er cardiac'
Domeniile de patologie sau indicatiile terapeutice ale curentilor de inalta %recventa deriva din
principalele lor e%ecte %iziologice asupra su.stratului'
-n privinta aplicatiei cu unde scurte( aceste e%ecte sunt prezentate in cele ce urmeaza( si
anume
Asupra meta.olismului( creste necesarul de o4igen si de su.strat nutritiv tisular'
Asupra circulatiei( produc o activare 2$iperemie activa3 prin actiune directa( locala(
prin actiune re%le4a 2eli.erare de su.stante vasoactive3 si prin vasodilatatie generala
2in aplicatiile generale poate sa scada valorile #A3'
Asupra sistemului nervos central
6%ect sedativ al aplicatiilor asupra regiunii ce%alice(
Creste e4cita.ilitatea( viteza de conducere nervoasa( scade reo.aza si crona4ia la
nivelul sistemului nervos peri%eric(
Asupra musculaturii( scade tonusul muscular( rela4and antagonistii'
-ndicatiile terapiei cu unde scurte se adreseaza celei mai largi s%ere de patologie medicala(
dupa cum reiese si din cele ce urmeaza
A%ectiuni ale aparatului locomotor
A%ectiuni reumatice cronice degenerative 2gonartroza( spondilodiscartroze etc3(
A%ectiuni reumatice cronice in%lamatorii 2spondilita an;ilozanta( poliartrita
reumatoida3(
&eumatism a.articular 2.ursite( tendinite( tenosinovite( periartrita( sindromul
mio%ascial dureros etc3(
>ec$ele posttraumatice( cu sau %ara sindrom algoneurodistro%ic'
A%ectiuni ale sistemului nervos
Ale sistemului nervos peri%eric nevralgii si neuromialgii 2nevralgia Arnold3( nevralgie
cervico.ra$iala( nevralgii intercostale( lom.osciatalgie( nevrite( pareze( paralizii
2inclusiv a nervilor %aciali a %rigore3( mononeuropatii 2de nerv radial( cu.ital( median3(
Ale sistemului nervos central 2drept metoda ad0uvanta de crestere a vascularizatiei
locoregionale cu rol tro%ic muscular in cazuri de scleroza in placi( sec$ele
postpoliomielita etc3'
A%ectiuni cardiovasculare
-n anginele pectorale( %ara semne de a%ectare miocardica sau insu%icienta cardiaca
2aplicatii precordial-dorsal3(
-n tul.urari ale circulatiei venoase peri%erice( in vederea ameliorarii circulatiei de
intoarcere in degeraturi( in stadiile incipiente ale arteriopatiilor peri%erice ale
mem.relor 2aplicatii lom.are re%le4e3'
A%ectiuni ale aparatului respirator 2.ronsite cronice( sec$ele postpleurezie
netu.erculoasa( pleurite( unele %orme de astm .ronsic( ina%ara crizei etc3'
A%ectiuni ale aparatului digestiv 2spasme eso%agiene( sindrom colicativ %unctional
gastroduodenal si intestinal( constipatii cronice( dis;inezii .iliare( colecistopatii
cronice nelitiazice( periviscerite<sindrom aderential etc3'
A%ectiuni ale aparatului urogenital 2$ipertro%ia de prostata( prostatite( pielocistite(
sindrom colicativ renourinar( or$ite( epididimite etc3'
A%ectiuni ginecologice 2ane4ite( metroane4ite( parametrite cronice nespeci%ice(
amenoree( sterilitati secundare( unele mastite etc3'
A%ectiuni din s%era "&L 2sinuzite %rontale( ma4ilare( %ronto-etmoidale( acute sau
cronice( %aringite( laringite( unele otite e4terne( otitele medii cronice( catarul oto-tu.ar
etc3'
A%ectiuni o%talmologice( cu prote0area cristalinului'
A%ectiuni din s%era oro ma4ilo-%aciala 2sindrom algic poste4tractie( algii dentare(
gingivite( stomatite( a.cese peridentare( granuloame( unele parodontopatii etc3'
A%ectiuni dermatologice 2%uruncule( panaritii( $idrosadenite etc3'
#ul.urari endocrine 2dereglari ale $ipo%izei( tiroidei( suprarenalei( pancresului etc3'
Principalele contraindicatii ale terapiei cu unde scurte sunt reprezentate de
Procedeele in%lamatorii acute cu supuratii'
Mani%estarile acute ale a%ectiunilor reumatice'
A%ectiuni cu tendinta la $emoragie 2$emoptozii( ulcer gastrointestinal3'
=eoplasmul'
Prezenta osteosintezelor metalice( pacema;er cardiac'
Perioadele ciclului menstrual si sarcina'
-n ceea ce priveste undele scurte( acestea pot %i aplicate si in sistem pulsatil( durata mare a
pauzei( in raport cu durata impulsurilor %acand ca e%ectele calorice ale acestei inalte energii sa
se disperseze pana la disparitie' Acest %enomen este mai evident la %recventele mai rare( ast%el
incat( e%ectele .iologice au o durata mai mare' Frecventa impulsurilor conduce la e%ecte
.iologice persistente in timp( insumate si %ara risc $ipertermic local' 6%ectele terapiei cu unde
scurte aplicate in sistem pulsatil sunt prezentate in cele ce urmeaza
&educe evident procesul osteoporotic( in special pe cel din sindromul
algoneurodistro%ic( posttraumatic'
Accelereaza procesul de calusare al %racturilor'
Amelioreaza resor.tia $ematoamelor si %avorizeaza reducerea procesului in%lamator
in%ectios si nein%ectios'
&educe edemul tisular( scurtand procesul de vindecare'
Accelereaza cicatrizarea plagilor prin reepitelizari e%iciente si rapide'
>timuleaza procesul de neo%ormatie tisulara( accelerand ast%el vindecarea arsurilor'
Previne si amelioreaza cicatricile c$eloide'
Favorizeaza cicatrizarea si vindecarea ulcerelor varicoase'
Dezorganizeaza calci%icarile a%late in structura tesuturilor moi'
Diminua spasticitatea musculaturii netede'
-n lumina celor aratate( indicatiile aplicatiei undelor scurte in regim pulsatil sunt prezentate in
cele ce urmeaza
Aparatul locomotor
Favorizeaza calusarea %racturilor cu pana la 5*G(
Amelioreaza sindromul algoneurodistro%ic posttraumatic(
Accelereaza vindecarea in su%erintele posttraumatice de la nivelul tesuturilor moi(
Amelioreaza evolutia postoperatorie a durioamelor plantare si digitale(
-ntervine %avora.il in evolutia osteomielitei(
Accelereaza procesul de vindecare in su%erintele reumatismale a.articulare 2.ursite(
tendinite( tenosinovite( capsulite( periartrite etc3'
A%ectiuni vasculare 2ulcere varicoase ale gam.elor( arteriopatii peri%erice etc3'
A%ectiuni ale cailor respiratorii 2%aringite( .ronsite etc3'
A%ectiuni din s%era "&L 2sinuzite( rinosinuzite etc3'
A%ectiuni digestive 2.oala ulceroasa( colita( rectocolita( diverticulite etc3'
A%ectiuni urogenitale 2pielone%rite( cistite( in%lamatii pelvine etc3'
A%ectiuni stomatologice 2stomatite( parodontopatii( procese in%lamatorii dento-oro-
ma4ilare( stare postinterventie in s%era oro-ma4ilo%aciala etc3'
A%ectiuni tegumentare 2$erpes zoster( arsurile( cicatrici c$eloide etc3'
#erapia cu inalta %recventa( cu valori mari ale %recventelor utilizate( precum undele
decimetrice scurte sau microundele este e%icienta prin e%ectele termice produse' -n acest
conte4t( indicatiile tratamentelor cu unde decimetrice scurte sunt urmatoarele
A%ectiuni ale aparatului locomotor
&eumatism cronic degenerativ cu di%erite localizari( in stadiul de acutizare(
&eumatismul a.articular sau al tesuturilor moi periarticulare cu di%erite localizari(
>tatusul posttraumatic'
A%ectiuni ale sistemului nervos peri%eric 2nevralgii( nevrite3(
A%ectiuni ale aparatului circulator 2tul.urari vasomotorii %unctionale( arteriopatii in
primele stadii( ulcere varicoase( sindromul &a?naud etc3'
A%ectiuni ale aparatului urogenital si ginecologice 2ane4ite( metroane4ite( salpingite(
pielocistite etc3'
A%ectiuni din s%era "&L 2laringite( sinuzite( otite etc3'
Principalele contraindicatii ale aplicatiei de microunde sunt
Mani%estarile patologice %unctionale si organice( contraindicate termoterapiei'
&egiunile si zonele sla. irigate sau isc$emice( in conditii %iziologice si patologice'
6pi%izele osoase la copii a%lati la varsta de crestere'
Materiale metalice de osteosinteza'
-radierea directa a glo.ilor oculari e4istand pericolul aparitiei cataractei'
=eoplasmul'
Procesele in%lamatorii acute insotite de supuratie'
>arcina si menstruatia'
#erapia cu inalta %recventa( precum ultrasunetele( prezinta domenii de actiune di%erite( printre
care ultrasonoterapia( meloterapia( aerosoloterapia( precum si ecogra%ia si utilizarea
ultrasunetelor in medicina dentara' Actiunile sau e%ectele .iologice ale ultrasonoterapiei sunt
cele care conditioneaza domeniile de actiune ale acestei %orme terapeutice'
6%ectele %iziologice principale ale terapiei cu ultrasunete sunt( dupa cum aratam( analgezic(
miorela4ant si $iperemiant iar cele secundare sunt cele %i.rolitice si antiin%lamatorii' 6%ectelor
%iziologice principale ale ultrasunetelor li se asociaza cele derivate( precum cele %i.rolitice si
cele antiin%lamatorii'
-ndicatiile terapiei cu ultrasunete sunt destul de vaste si vor %i prezentate sistematizat( in cele
ce urmeaza
Aparatul locomotor
Patologia de cauza reumatismala degenerativa 2artroze cu di%erite localizari3(
Patologia reumatismala cronica in%lamatorie 2artrite3(
&eumatismul a.articular sau al tesuturilor moi 2mialgii( tendinite( P>B( epocondilite(
sindromul algoneurodistro%ic etc3(
Patologia de natura ortopedico-traumatica 2accelerarea %racturilor recente( scurtarea
perioadei de vindecare posttraumatism( accelerarea calusarii %racturilor cu intarziere a
procesului de calusare( contuzii( entorse( lu4atii( $ematoame( sindromul de
deposturare insotit de sindromul algic( precum posturi algice vicioase( scolioze(
de%ormari ale piciorului'
A%ectiuni dermatologice 2cicatrici c$eloide( plagi atone( ulcere tro%ice ale mem.relor3'
A%ectiuni ale tesutului de colagen 2Maladia Dupu?tren( %i.rozite( dermatomiozite(
miozita( sclerodermia progresiva etc3'
A%ectiuni neurologice
=evralgii si nevrite(
>ec$ele nevralgice post $erpes zoster(
=eurinoamele postamputatie(
Distro%ia musculara progresiva 26r.3(
>indroamele spastice si $ipertone de cauza piramidala si e4trapiramidala 2pareze
centrale( scleroza multipla( $emiplegii spastice( sindrom Par;inson3'
A%ectiunile circulatorii 2arteriopatiile o.literante si angioneuropatiile de stadiul
incipient( .ola &a?naud etc3'
A%ectiunile din cadrul domeniilor de patologie ale medicinii interne 2unele su%erinte
ale apratului respirator si su%erinte digestive cronice3'
A%ectiuni ginecologice'
Contraindicatiile generale ale ultrasonoterapiei sunt reprezentate de urmatoarele
Modi%icari sau a%ectiuni tegumentare de natura in%ectioasa( in%lamatorie sau tul.urari
de sensi.ilitate cutanata'
#ul.urari de coagula.ilitate sanguina( %ragilitatea capilara'
>tare generala alterata( case4ie'
#umori in toate stadiile evolutive( pre si postoperator'
#u.erculoza activa( in orice stadiu si orice localizare'
>tari %e.rile acute( indi%erent de cauza'
&eumatismul articular acut'
-nsu%icienta cardiocirculatorie( .oala cardiaca isc$emica( tul.urarile de ritm cardiac'
A%ectiunile venoase peri%erice'
Ateroscleroza cu calci%icarea progresiva a peretilor arteriali'
Alaturi de contraindicatiile a.solute ale ultrasonoterapiei se inscriu si cele speciale( precum
aplicatia pe e4tremitatea ce%alica sau deasupra nivelului verte.rei C7( la nivelul maduvei
spinarii( %icatului( splinei( uterului gravid( la nivelul glandelor se4uale( plamani( cord( marile
vase' =u se %ac aplicatii cu ultrasunete la nivelul zonelor de crestere osoasa la copii si
adolescenti'
Terapia prin campuri magnetice
Domeniile de aplica.ilitate ale terapiei prin campuri magnetice sau indicatiile terapiei prin
curenti magnetici de 0oasa %recventa sunt prezentate in cele ce urmeaza
A%ectiunile reumatismale .ene%iciaza de terapia prin campuri magnetice datorita
scaderii procesului in%lamator articular si a.articular( scaderii contracturii musculare
antalgice si cresterii pragului cortical la durere' Principalele su%erinte vizate sunt
&eumatismul cronic degenerativ care asociaza si distonie neurovegetativa sau stare
astenonevrotica( mai putin localizarile peri%erice precum gonartroza sau co4artroza
secundara(
&eumatismul a.articular care .ene%iciaza de regimul continuu( mai putin discopatiile
verte.rale lom.are e4primate prin lom.osacralgii sau lom.osciaticele de stadiul -- sau
--- pentru care e%icienta este mai redusa(
&eumatismul in%lamator cronic .ene%iciaza de terapia ad0uvanta prin campuri
magnetice( datorita actiunii asupra permea.ilitatii celulare si vasculare locoregionale(
cat si asupra modularii neuroendocrinometa.olice generale' >e constata reducerea
semni%icativa a procesului in%lamator cu ameliorarea sindromului algic si cresterea
mo.ilitatii articulare si a %unctionalitatii generale' -n poliartrita reumatioida s-au
constata evolutii %avora.ile in stadiile - si --'
>ec$elele posttraumatice .ene%iciaza de aceasta terapie datorita e%ectelor sale
demonstrate in ceea ce priveste gra.irea consolidarii %racturilor' Principalele su%erinte
vizate( sunt
Fracturile( prin accelerarea %ormarii calusului si pseudartrozele(
>ec$elele post%racturi de mem.re( asociind sau nu algoneurodistro%ie posttraumtatic
din primele doua stadii(
Plagi( contuzii( $ematoame musculare( entoese( stari postrupturi musculotendinoase'
A%ectiunile neuropsi$ice( precum nevrozele si distoniile neurovegetative'
>tudiile de specialitate au demonstrat rezultate %avora.ile in reactiile si tul.urarile
nevrotice si comportamentale la copii( precum si in tul.urarile motorii de tipul
ticurilor' -n nevrozele astenice si an4ioase( in nevrozele in%antile cu comportament
agresiv se indica %orma continua iar in psi$astenii( nevroze depresive( in %ormele cere
asociaza cenestopatii se indica %ormele intrerupt ritmic sau aritmic' La persoanele
adulte s-a constatat ameliorarea urmatoarelor simptome insomnia( irasci.ilitatea(
agitatia psi$omotorie( ce%aleea( cenestopatia asociata' De asemenea( s-a constatat si
modularea .ene%ica a nevrozelor pe %ondul dereglarilor endocrine( precum tul.urarile
de menopauza( cele care insotesc $iper%oliculinemia( $ipertiroidismul'
Distoniile neurovegetative in %ormele cu $ipersimpaticotonie .ene%iciaza de %orme
continua a terapiei prin campuri magnetice iar in %ormele cu predomonanta
parasimpatica sunt utile %ormele intrerupte( utilizand oricare din cele trei tipuri de
regimuri de %recventa'
-n ceea ce priveste a%ectiunile organice ale sistemului nervos( principala indicatie o
constituie sindromul spastic( indi%erent de cauza acestuia( precum si in%irmitatea
motorie cere.rala sau centrala la copii' Utilizarea campurilor magnetice in
sindroamele neurologice spastice este indicata in asociere cu ;inetoterapia( pe care o
%aciliteaza prin rela4area contracturii musculare care se o.tine'
A%ectiuni cardiovasculare'
Campurile magnetice terapeutice actioneaza asupra su.stratului cel putin prin doua
mecanisme primul este cel al reglarii vasomotorii( cat si a $emodinamicii prin
in%luentarea sistemului nervos vegetativ iar cel de-al doilea este reprezentat de
actiunea locala de intensi%icare a respiratiei tisulare cu cresterea consecutiva a
consumului de o4igen si o crestere a vascularizatiei si a meta.olismului locoregional
in consecinta'>u%erintele vizate sunt
Bolile vasculare peri%erice %unctionale de tipul .olii sau sindromului &a?naud(
acrocianozei etc( .ene%iciaza de e%ectul simpaticolitic si sedativ al %ormei continui(
Bolile vasculare peri%erice organice( precum trom.angeita o.literanta( ateroscleroza
o.literanta si arteriopatia dia.etica pot .rnr%icia in primele stadii( %ara tul.urari tro%ice(
de terapie cu campuri magnetice' -n plus( acest tip de terapie are si e%ecte %avora.ile
asupra dia.etului za$arat( in sensul cresterii secretiei de insulina( a tolerantei la
glucide si de scadere a glicemiei(
>indromul de involutie a ateroscleroticului varstnic(
Bipertensiunea arteriala( in special cea esentiala in primele stadii evolutive( cat si in
cazul $ipertensiunii la.ile( din cadrul sindroamelor $iper;inetice'
A%ectiunile respiratorii'
>u%erinte precum astmul .ronsic( .ronsita cronica astmati%orma( tra$eo.ronsita
spastica( astmul nevrotic .ene%iciaza de terapia prin campuri magnetice( a.ilitatea
clinicianului constand in alegerea %ormei( in %unctie de %orma .olii si de reactivitatea
neurovegetativa a pacientului in cauza'
A%ectiunile digestive'
Bolile digestive care recunosc in patogenie o serie de dezec$ili.re neuroumorale cu
dominanata parasimpatica si raspuns la nivelul %unctiilor secretorie si motorie sunt
.ene%iciarele terapiei cu campuri magnetice' Ast%el( ulcerul gastroduodenal( gastritele
cronice 2in %ormele cu $iperclor$idrie se utilizeaza %orme continua iar in cele cu
$ipoclor$idrie %orma intrerupta ritmic3( enterocolopatia cronica nespeci%ica( sindromul
de colon irita.il( disc$ineziile .iliare 2cele cu $ipertonie si $iper;inezie .ene%iciaza de
aplicatii in %orma continua( asemanator colonulu irita.ul iar cele cu $ipotonie
veziculara .ene%iciaza de %ormele ritmic intrerupt3'
A%ectiunile endocrine'
Dia.etul za$arat in %ormele insulinoindependente( cat si stadiul neurogen al
$ipertiroidiei .ene%iciaza de terapia cu campuri magnetice'
A%ectiunile ginecologice'
Dismenoreea %unctionala 2prin in%luentarea terenului neuropsi$ic( campul magnetic in
%orma continua conduce la ameliorarea %enomenelor nevrotice si vegetative( precum
ameteli<verti0( ce%alee( astenie( tul.urari dispeptice etc3( tul.urarile menstruale
%unctionale 2precum $ipermenoreea( menometroragia %unctionala( $ipo sau
oligomenoreea etc( care se datoreaza dereglarii raportului $ormonal estro-
progesteronic3( metroane4ite cronice nespeci%ice( cervicite cronice nespeci%ice(
tul.urarile de menopauza si perimenopauza inregistreaza rezultate cel putin
satis%acatoare( ca urmare a aplicarii campurilor magnetice in scop terapeutic'
Contraindicatiile magnetoterapiei sunt reprezentate de sarcina( purtatorii de pace-ma;er(
.olile $ematologice severe( starile $emoragipare( .olile in%ectioase( starile %e.rile( tumorile
maligne( insu%icienta $epatica( renala( cardiaca decompensata( sindroamele endocrine severe(
tu.erculoza pulmonara sau cu localizari e4trapulmonare( %orma activa( psi$ozele
decompensate( epilepsia'
Magnetoterapia aplicata local o%era rezultate %oarte .une in privinta calusarii %racturilor si al
rezolvarii pseudartrozelor' Mecanismele de actiune sunt e4plicate prin stimularea endostului(
a periostului sau a corticalei osoase cu cresterea capacitatii de penetrare a vaselor sanguine
dinspre peri%eria osului( participand ast%el la remanierea osoasa similar osi%icarii encondrale
normale' De asemenea( are loc stimularea utilizarii calciului la nivel condrocitar( cu
producerea calci%icarii tesuturilor %i.rocartilaginoase la nivelul zonei de psudartroza'
Terapia cu .I.
Daca aplicatiile cu &-& se practica in spatiu restrans si pe supra%ete limitate se numesc
aplicatii locale si se realizeaza cu lampi adecvate( numite lampi >ollu4 iar daca aplicatiile se
realizeaza pe supra%ete e4tinse sau la nivelul intregii supra%ete corporale( se vor numi .ai de
lumina'
Aplicatiile locoregionale de &-& au urmatoarele indicatii
6demele in%lamatorii si staza super%iciala de la nivelul mem.relor( in scop resor.tiv si
antiedematos'
Procesele in%lamatorii su.acute sau cronice( accesi.ile radiatiei( precum plagile
super%iciale in curs de cicatrizare( in scop antiin%lamator sau leziunile cutanate de tipul
plagilor postoperatorii( plagilor atone( degeneraturilor( eritemelor actinice( cicatricilor
vicioase( in%lamatiilor tegumentare( %oliculitelor etc( in scop antiin%lamator si .iotro%ic(
regenerativ'
&eactiile in%lamatorii ale tesuturilor interstitiale si intracelulare de tip celulita( insotite
de sindrom dureros locoregional in scop antiin%lamator( anticelulitic si anatialgic'
Fenomenele in%lamatorii si dureroase ale reumatismului cronic degenerativ in puseu
acut( cat si ale reumatismului a.articular 2spondiloza( mialgii( tendinite( .ursite(
artralgii( periartite3( stari post contuzionale sau postraumatice( nevralgii etc'
Procesele catarale acute( su.acute( cronice localizate la nivelul mucoaselor'
#ul.urari ale circulatiei peri%erice nu doar de tip venolim%atic( ci si arterial( de tipul
arteriopatiei o.literante insotite de tul.urari tro%ice'
>pasme sau sindrom colicativ a.dominal'
Aplicatiile generale de &-& urmaresc atat e%ectul termoterapiei sau curei de sudatie( cat si
e%ectul de solicitare glo.ala a orgnismului( iar principalele domenii de patologie sunt
Bolile meta.olice cu rata meta.olica scazuta( precum o.ezitatea( $ipotiroidismul(
dia.etul za$arat( diatezele urice'
&eumatismul cronic degenerativ 2di%erite localizari ale .olii artrozice verte.ro-
peri%erice3( cat si cel a.articular'
-nto4icatiile cronice pro%esionale'
-n%lamatii cronice si acute ale organelor pelvine'
A%ectiuni cronice ale aparatului respirator 2astmul .ronsic( scleroem%izemul pulmonar(
.ronsite cronice etc3'
Principalele contraindicatii ale aplicatiilor de &-& sunt $emoragiile in antecedentele recente(
statusul imediat posttraumatism( in%lamatiile acute( supuratiile( .olile si starile %e.rile'
Tratamentul cu ./0
Domeniile de actiune ale tratamentului cu radiatii ultraviolete 2&UV3 deriva din indicatiile
terapiei cu &UV asupra organismului uman' Pornind de la multitudinea actiunilor si e%ectelor
%iziologice si clinice constatate( rezulta o serie de indicatii terapeutice ale terapiei cu &UV in
di%erite domenii de patologie'
-ndicatiile terapeutice si domeniile de patologie sunt prezentate in cele ce urmeaza
A%ectiunile dermatologice'
-ndicatia principala se re%era la psoriazis 2ina%ara puseului acut3 si acnee' -n conte4tul
psoriazisului se pot utiliza trei metode aplicatii locale cu doze e4%oliante de eritem de
gradul -- sau --- 2raportat la dimensiunea placardelor psoriazice si la rezistenta
cutanata3( tratamente locale asociate aplicatiilor de su.stante c$imice
%otosensi.ilizatoare si iradierile generale e%ectuate cu lampa la distanta( utilizand doze
sla. eritematoase(
Pentru acnee se aplica doze eritem de gradul - sau -- si se urmareste descuamarea
stratului epidermic la s%arsitul tratamentului' >i in aceasta situatie( se poate utiliza
te$nica de asociere cu unguente ce contin %otosensi.ilizatori(
Alte indicatii ale actinoterapiei sunt reprezentate de alopecie si pelada' -n aceasta
situatie( se utilizeaza cu precadere metoda de contact cu e4puneri de cate 5 minute pe
un camp cutanat( in asociere sau nu cu su.stante %otosensi.ilizatoare aplicate su.
%orma de .adi0onari(
>e o.tin rezultate .une si in cazul cicatricilor c$eloide 2se %ac iradieri la ,-) saptamani
interval3(
-n stadiile su.acute si cronice ale eczemelor se aplica iradieri locale in sedinte de )-7
.iodoze la intervale de cateva zile sau iradieri generale zilnice cu doze
su.eritematoase(
Furunculele se iradiaza cu &UV( dozele si supra%ata de iradiere raportandu-se la
supra%ata de e4tindere(
Degeraturile .ene%iciaza de doze eritem de gradul -( aplicate in sedinte repetate(
Berpesul zoster se iradiaza cu doze eritem de gradul --( inca inainte de aparitia
leziunilor( putandu-se iradia si nevralgia restanta(
Ulcerele cutanate( atone si varicoase( .ene%iciaza si ele de &UV( datorita e%ectului
tro%icizant( de stimulare a %ormarii tesutului de granulatie reparator si de im.unatatire
a circulatiei peri%erice( con%erit de aceste radiatii' >e testeaza reactia eritematoasa a
tesuturilor vecine( cat si a zonei de ulceratie si se aplica ulterior( doze %orte in iradieri
locoregionale( de pana la ,** ori doza eritem de gradul -' &egiunile cutanate
invecinate se iradiaza cu doze sla.e( de gradul -' -n scopul aratat( se vor utiliza lampile
cu vapori de mercur(
Alte indicatii terapeutice ale &UV sunt reprezentate de ragadele mamelonare(
piodermite( anumite sindroame pruriginoase( micozele cutanate etc(
>u%erinte din domeniul pediatriei'
>e are in vedere sensi.ilitatea di%erita a copiilor( in comparatie cu adultii( %ata de
e4punerea la ultraviolete' Dozele su.eritematoase sunt .ene%ice prin e%ectul lor
rela4ant si de im.unatatire a starii generale a organismului a%lat in crestere' -ndicatiile
terapeutice sunt reprezentate de ra$itism si spasmo%ilie 2se vor aplica serii de ,)
sedinte cu dozare progresiva3( de su%erintele respiratorii( printre care si astmul .ronsic
2)-/ .iodoze eritem aplicate alternativ( pe %ata anterioara si pe cea posterioara3(
de.ilitatea %izica 2se pot utiliza di%erite metode de actinoterapie3( craniote.esul
2.iodoze eritem aplicate progresiv3'
&eumatologie'
>u%erintele din s%era reumatismala( ce pot .ene%icia de e%ectele .ene%ice ale &UV( sunt
reprezentate de
Poliartrita reumatoida( pentru care se recomanda aplicatii generale si locale'
Aplicatiile generale conduc la stimularea locoregionala a tegumentului cu producerea
de vitamina D si pigmentare( cat si la stimularea generala a organismului' >e
utilizeaza iradierile generale progresive( cate ,5 sedinte zilnice( pe serie' Aplicatiile
locale sunt indicate la nivelul articulatiilor a%ectate( diminuand %enomenele
in%lamatorii( sindromul algic si ameliorand tro%icitatea cutanata' #erapia se incepe
dupa testarea reactiei eritematoase cutanate prin .iodozimetrie( urmarindu-se
producerea eritemului de gradul --- sau -V'
Artrozele reactivate care se trateaza recurgand la iradieri locoregionale( cu doze
sta.ilite prin .iodozimetrie( e%ectele antialgice %iind adesea evidente'
&eumatismul a.articular si sindromul algoneurodistro%ic care pot .ene%icia de iradieri
generale si locale cu e%ecte antialgice prin actiune directa( cat si pe cale indirecta( prin
actiune pe zonele re%le4e cutanate' Pentru P>B-umar dureros se iradiaza %ata
anterioara a articulatiei( pentru cot se iradiaza regiunea olecraniana( pentru pumn( %ata
dorsala( pentru articulatia co4o%emurala( regiunea tro$anteriana( pentru genunc$i se
iradiaza regiunea interna si suprarotuliana iar pentru glezna( %etele laterale' Dozele de
iradiere se sta.ilesc si de aceasta data dupa .iodozimetrie'
=evralgiile sciatica( intercostala( cervico.ra$iala care .ene%iciaza de doze eritem mai
moderate' Aplicatiile urmaresc traseul nevralgiei( inca de la origine'
#u.erculoza' Actinoterapia a %ost utilizata in trecut in tratamentul tu.erculozei
pulmonare'
>indroamele neurovegetative'
>indroamele neurovegetative de tip $ipersimpaticotonic ce se mani%esta prin
$iper;inezie cardiovasculara 2ta$icardie( e4trasistolie( $ipertensiune arteriala3(
$iper;inezie secretorie si motorie gastrointestinala 2sindroame spatice
gastrointestinale( disc$inezie vezicula .iliara etc3 pot %i reglate si normalizate prin
aplicatii terapeutice generale de &UV in doze sedative( cu o %recventa de )-7 sedinte
saptamanal( ,5-)* de sedinte pe cura'
#ul.urarile endocrine'
Precum $ipertiroidia( menopauza( anumite tipuri de o.ezitate pot .ene%icia cu succes
de iradierile terapeutice generale cu &UV'
Astmul .ronsic'
Asmul .ronsic .ene%iciaza de terapia cu &UV c$iar si in criza( prin aplicatia de doze
eritem pe torace( in e4puneri alternativ incrucisate( in sedinte cu %recventa de )-7
saptamanal'
A%ectiuni din s%era "&L'
Faringo-amigdalitele( rinitele catarale( otitele e4terne si medii .ene%iciaza de iradieri
locale in doze eritem'
A%ectiuni stomatologice'
Parodontopatiile( gingivitele( stomatitele .ene%iciaza de doze eritem de &UV'
A%ectiunile din domeniul o.stetricii ginecologiei'
A%ectiuni precum vaginite( ragade mamelonare( ec$imoze valvulare postpartum(
$ipogalactii( amenoree( .ene%iciaza cu succes de dozele eritem sau de iradierile
generale progresive cu &UV'
A%ectari ale starii generale'
A%ectari ale statusului %unctional general( precum starea de convalescenta dupa .oli
in%ectioase( consumptive( carente alimentare si nutritionale( la pacientii cu sindrom
anemic( la persoanele inapetente( la cei cu pierderi ponderale masive in timp scurt( in
unele cazuri de insomnie( surmena0( scaderea capacitatii de e%%ort %izic sau intelectual'
>e recomanda aplicatii generale ( progresive( cu o %recventa de )-7 sedinte saptamanl(
in serii de ,5-)* sedinte pe cura' Acestei terapii - se asociaza vitaminomineralo
terapie( regim alimentar si de odi$na adecvat'
Aplicatiile in scop pro%ilactic'
Acest tip de aplicatii urmaresc prevenirea carentelor de ultraviolete la nivelul
organismului nee4pus cronic la &UV sau la organismele care necesita o e4punere sau
o doza suplimentara'
Contraindicatiile actinoterapiei pot %i a.solute sau relative si se re%era( atat la persoanele care
e%ectueaza terapia( cat si la cele care .ene%iciaza de ea' Aceste contraindicatii sunt
reprezentate de %otosensi.ilitatea solara cutanata( $ipertensiunea arteriala( anomaliile de
pigmentatie( $ipere4cita.ilitatea sistemului nervos( tu.erculoza pulmonara activa( neoplaziile(
case4iile de orice cauza( inanitia( cardiopatiile cardiace decompensate( insu%ucienta cardiaca(
ateroscleroza in %aze avansate( insu%icienta renala ( $apatita( ne%rite cronice( sindrom
$emoragipar( trom.o%le.itele( $ipertiroidismul( dia.etul za$arat( sarcina etc' Atentie la
patologia oculara care poate %i indusa sau accentuata de aplicatiile incorecte( neprote0ate de
&UV( precum con0unctivita( ;eratita( .le%arita( cataracta actinica etc'
#aserterapia
Domeniile de aplica.ilitate ale laserterapiei sunt reprezentate de a%ectiuni precum alveolita(
analgesia( stomatita a%toasa( caria dentara( cicatricea c$eloida( contuziile( dentitia di%icila(
%ractura( gingivita( $erpesul( $?peremia pulpara( mor.ul temporomandi.ular( nevralgi
trigeminala( parpodontita( periodontita( pulpa aperta( puplita( starea postoperative' 6%ectele
terapeutice preponderente sunt cel analgesic( anti%logistic( antiedenatos( .iostimulator(
vasodilatator'
!inetoterapia
Domeniile de patologie ale ;inetoterapiei se re%era la toate su%erintele aparatului
neuromioartro;inetic' Pentru acestea se sta.ilesc urmatoarele o.iective de .aza in cadrul
programului ;inetic de recuperare %unctionala rela4area( corectarea posturii si aliniamentului
corpului( recastigarea mo.ilitatii articulare( cresterea %ortei si rezistentei musculare( corectarea
de%icitului respirator( antrenamentul la e%ort si reeducarea sensi.ilitatii'
&ela4area reprezinta procesul prin care un sistem( care a %ost scos din starea de ec$ili.ru(
revine la ec$ili.rul initial sau la o alta stare de ec$ili.ru' -n ;inetologie( intereseaza atat
rela4area genarala( cat si cea partiala iar rela4area este considerata un proces autonom( ce
vizeaza o reglare tonico-emotionala optimala' &ela4area poate %i indusa din e4terior si se
numeste rela4are e4trinseca sau poate %i indusa de catre su.iectul insusi si se numeste rela4are
intrinseca( singura capa.ila sa asigure in$i.itia reciproca dintre psi$ic si musc$i' &ela4area
intriseca poate %i realizata pe .aza celor trei mari curente metodologice curentul oriental
2te$nici promovate de medicina traditionala indiana( 0aponeza si care stau la .aza celui mai
per%ect si complet sistem de autorela4are3( curentul %iziologic 2are la .aza rela4area progresiva
pe .aza pricipiului de identi%icare ;inestezica a starilor de tensiune si de rela4are musculara3
si curentul psi$ologic 2utilizeaza te$nici de rela4are de tip central care induc prin autocontrol
mental imaginativ rela4area peri%erica( in%luentand si paratonia viscerala( printre te$nici %iind
si terapia comportamentala( autotrainingul( psi$oterapie3' Un loc aparte printre te$nicile de
rela4are il ocupa .io%eed.ac;-ul( te$nica prin care se o.tine rela4area prin
e4punere<receptionare de concomitente %unctionale %iziologice' Pacientul insusi receptioneaza
sau o.serva si poate sa veri%ice si sa-si impuna starea de rela4are musculara' Prin aplicarea
unor electrozi pe masa musculara( pacientul poate receptiona stimulul acustic sau vizual ceea
ce-i o%era posi.ilitatea de a apreciea starea de tensiune musculara si sansa de a incerca treptat(
rela4area'
Corectarea posturii si aliniamentului corpului se .azeaza pe urmatoarele evidente
De%ectele posturale ale copilariei si adolescentei se de%initiveaza la varsta adulta(
devenind puncte de plecare pentru su%erinta ulterioara de tip degenerativ a aparatului
locomotor'
serie de a%ectiuni ale aparatului locomotor 2neuromioartro;inetic3 conduc la
deposturari si dezalinieri ale corpului( care risca sa devina de%initive'
"rice program de recuperare a unui de%icit %unctional se .azeaza pe raporturi normale
intre segmentele corpului si pe o %unctionalitate normala a lanturilor ;inetice
corporale( pentru a %i incununat cu succes' Ca urmare( orice program tre.uie sa
inceapa in conditiile resta.ilirii raporturilor %iziologice ale corpului( deoarece
deposturarea si dezalinierea atrag dezec$ili.re musculare care vor vicia derularea
miscarilor( cu incarcari neadecvate asupra articulatiilor( scaderea randamentului si
inducerea precoce a starii de o.oseala'
6lementul c$eie al deposturarilor este musc$iul care se poate dezec$ili.ra prin interventia mai
multor mecanisme( precum su.stitutia<inlocuirea %unctionala( instrainarea<pareza %unctionala(
compensare si<sau incoordonare<tul.urari de reglare motrice' &ecuperarea musculaturii
2element al aparatului neuromioartro;inetic3 0oaca rol ma0or in pro%ila4ia deposturarilor'
Corectarea posturii si aliniamentului corpului utilizeaza urmatoarele te$nici
Postura corectata sau $ipercorectata si mentinuta prin metode de %i4are'
Miscarile pasive( active asistate si active'
#e$nici de %acilitare proprioceptiva'
Cresterea mo.ilitatii articulare este o.iectivul din ;inetologie care urmareste o.tinerea
ung$iurilor %unctionale si redo.andirea intregii amplitudini de miscare'
Cresterea %ortei musculare se realizeaza prin contractie musculara care are la .aza tensiunea
musculara' 64ista doua tipuri de contractie musculara izometrica si izotonica'
Contractia izometrica se caracterizeaza prin cresterea tensiunii musculare interne( %ara
modi%icarea lungimii %i.rei musculare( urmata insa de cresterea %ortei si de $ipertro%ia
musc$iului' Pentru o.tinerea e%ectelor prezentate( contractia izometrica tre.uie sa realizeze un
minimum de 77G din tensiunea musculara ma4ima iar pentru a se realiza $iperto%ie
musculara este necesar sa se atinga nivelul de ++G din tensiunea musculara ma4ima a
musc$iului respectiv' La %el de important este si timpul de utilizare al musc$iului in cauza(
alt%el spus( durata mentinerii unei tensiuni musculare corespunzatoare scopului urmarit' =u
mai putin importanta este si lungimea la care se e4ecuta izometria( deoarece se stie %aptul ca
la lungime ma4ima( musc$iul poate dezvolta tensiuni ma4ime' Avanta0ele contractiei
izometrice constau in o .una e%icienta in a o.tine cresterea %ortei si $ipertro%iei musculare(
asigura cresterea rezistentei musculare( este o te$nica simpla care nu necesita dispozitive
speciale( necesita durate scurte de antrenament( nu solicita articulatia( este putin o.ositoare si
este mai e%icienta %ata de alte te$nici de cresterea %ortei musculare' Dezavanta0ele izometriei
constau in solicita aparatul cardiovascular( nu amelioreaza supletea articulara( toni%ica in
special %i.rele musculare activate la ung$iul articular la care s-a e4ecutat contractia
izometrica( musc$ii sunt antrenati la o contractie lenta( nu amelioreaza coordonarea inervatiei
musculare pentru activitati motorii comple4e( dezvolta un %eed.ac; ;inestezic redus etc'
Contractia izotonica se realizeaza cu modi%icarea lungimii musc$iului( determinand miscare
articulara( %iind deci o contractie dinamica( in timp ce tensiunea de contractie ramane aceeasi'
Contractia izotonica simpla( %ara incarcare( nu reuseste sa realizeze crestere de %orta
musculara decat pentru valoarea ) sau de la valoarea ) spre 7 2rezistenta este reprezentata de
greutatea propriului segment la care se adauga gravitatia3' Contractia izotonica realizata
contra unei rezistente care nu .loc$eaza e4cursia segmentului sau miscarea in sine( poate
determina cresterea de %orta musculara' Modi%icarea lungimii musc$iului se poate %ace in
doua sensuri prin apropierea capetelor sale( cu scurtare 2contractia dinamica concentrica3 sau
prin indepartarea capetelor de insertie( cu alungire 2contractie dinamica e4centrica3'
Avanta0ele izotoniei constau intr-o .una coordonare nervoasa( rapiditate de actiune(
participarea egala a tuturor %i.relor musculare la toate ung$iurile de miscare ale segmentului(
pastrarea<recastigarea imaginii<sc$emei motorii de miscare( participarea tuturor grupurilor
musculare la miscare 2%i4atori( sinergisti( alaturi de agonisti3( asigura $ipertro%ie musculara(
amelioreaza mo.ilitatea articulara si creste rezistenta musculara( desi necesita durate mai
lungi ale antrenamentului si dispozitive speciale' Un rol important este 0ucat si de valoarea
rezistentei 2incarcarea3 care se opune miscarii' -n programele de reeducare %unctionala este
pre%erata metoda dinamica cu rezistente moderate care asigura sincronizarea unitatilor motorii
implicate in contractie si o per%ecta coordonare musculara'
-n practica de specialitate e4ista o serie de te$nici si e4ercitii imaginate in scopul cresterii
%ortei musculare( dupa cum urmeaza
64ercitiile izometrice 26U>-E adica e4ercitii unice scurte izometrice zilnice( 6&>-E
adica e4ercitii repetitive scurte izometrice zilnice( grupa0ul de 7 contractii de cate +
secunde %iecare etc3(
64ercitii dinamice cu rezistenta 26M> adica e4ercitiul ma4imal scurt( 6M& adica
e4ercitiul ma4imal cu repetitie( te$nica %ractionata De Lorme-Aat;ins( e4ercitiile
rezistive regresive( e4ercitiile culturiste etc3'
Cresterea rezistentei musculare reprezinta cresterea capacitatii unui musc$i de a sustine un
e%ort si capacitatea acestuia de a e%ectua un e4ercitiu sau o activitate pe o perioada prelungita
de timp' &ezistenta musculara este dependenta de %orta musculara( starea circulatiei
musculare( integritatea meta.olismului muscular( integritatea si participarea sistemului nervos
dar si de starea generala a pacientului in cauza' Ca urmare a testarii rezistentei musculare cu
greutati cuprinse intre ,5-/*G din %orta ma4ima a musc$iului respectiv se va constata
instalarea dupa un timp a starii de o.oseala( initial compensata( ulterior decompensata'
&ezistenta musculara mai poate %i de%inita deci( ca %iind starea opusa o.oselii musculare'
Cresterea coordonarii( controlului si ec$ili.rului are in vedere cele patru etape ale controlului
motor' Alt%el spus( realizarea reeducarii %unctionale a aparatului neuromioartro;inetic se
adreseaza si acestui o.iectiv dar programul propus tre.uie sa tina cont de cele patru etape de
.aza ale controlului motor' -n aceasta idee( se va reeduca mo.ilitatea( sta.ilitatea( mo.ilitatea
controlata si a.ilitatea' Mo.ilitatea controlata si a.ilitatea reprezinta insa( cele doua etape care
vor %i reeducate in e4clusivitate pentru atingerea acestui o.iectiv'
Coordonarea reprezinta com.inarea activitatii unui numar de musc$i in cadrul unei sc$eme de
miscare care sa %ie continua( lina( automata( desi poate %i indeplinita si constient( e4ecutata in
conditii normale' Controlul activitatii coordonate este monitorizat prin mecanismul de
%eed.ac; al proprioceptiei si centrilor su.corticali( coordonarea miscarilor se o.tine dupa
multe repetari( dezvoltarea ei inseamna o crestere a preciziei miscarii si un e%ort muscular
minim'
Mo.ilitatea controlata reprezinta capacitatea de a e4ecuta miscarile coordonat dar dintr-o
postura cu incarcare corporala 2e4tremitatea distala a segmentului este %i4ata sau se gaseste
intr-un lant ;inetic inc$is3'
A.ilitatea sau di.acia este capacitatea de a e4ecuta miscarile coordonat si se realizeaza cu
e4tremitatea distala li.era( ne%i4ata 2se gaseste intr-un lant ;inetic desc$is3'
-n %apt( atat mo.ilitatea( cat si a.ilitatea necesita e4ecutarea unor e4ercitii pentru
per%ectionarea coordonarii miscarilor atat in interiorul unei posturi %i4ate( cat si in a%ara
acestei posturi'
Aceste doua o.iective se ating mai di%icil( necesitand e4ercitii deose.ite( alcatuite dintr-o
serie de te$nici( dupa cum urmeaza mo.ilizarile poliarticulare( te$nicile neuroproprioceptive
de %acilitare( re%le4ele de ec$ili.rare si sta.ilizare( gestualitatea coordonata( coordonarile
paliative si terapia ocupationala'
Corectarea de%icitului respirator %ace apel la ;inetologia respiratorie care presupune elemente
precum rela4area( posturarea 2posturi rela4ante si %acilitatorii ale respiratiei( cat si posturi de
drena0 .ronsic3( gimnastica corectoare 2suita de e4ercitii corectoare pentru toate segmentele
implicate in actul respirator3( reeducarea respiratorie 2diri0area aerului la nivelul cailor
respiratorii superioare( reeducarea respiratiei costale( reeducarea respiratiei dia%ragmatice(
controlul si coordonarea respiratiei3( antrenamentul la e%ortul dozat 2o.ligatoriu pentru
pacientii cardiopulmonari si utilizeaza activitati sportive precum mersul( activitatile de
autoingri0ire si casnice( urcatul scarilor si pantelor( .icicleta ergometrica si covorul rulant(
alergarea( inotul sau alt sport terapeutic( terapia ocupationala3( educarea tusei si terapia
ocupationala'
&eeducarea sensi.ilitatii se a%la in stransa legatura cu recuperarea motorie %iind utila si
necesara in a%ectiunile sistemului nervos central si peri%eric'
-ndicatiile ;inetologiei recuperatorii se re%era la a%ectiuni ale partilor moi periarticulare
2periatrita scapulo$umerala sau co4o%emurala( tendinopatii( capsulite( entorse( lu4atii( c$isturi
sinoviale( su%erinte musculare periarticulare etc3( la statusurile posttraumatice 2%racturi( rupturi
de menisc etc3( statusul postoperator 2inclusiv post $ernie de disc lom.ara( %racturi( rupturi
etc3( procesele cronice degenerative sau in%lamatorii articulare( deposturari 2ci%oze( scolioze(
$iperlordoze etc3( statusul post AVC 2$emipareze( $emiplegii etc3( su%erinte neurologice
centrale si peri%erice 2paraplegia( scleroza multipla( .oala Par;inson( neuropatiile peri%erice
etc3'
-ndicatiile ;inetologiei de recuperare se re%era la unele a%ectiuni si stari patologice insotite de
dis%unctionalitate( .ene%iciare( aproape in e4clusivitate ale metodelor de ;inetologie
recuperatorie' >e va avea in permanenta in vedere %aptul ca e4ista si o serie de metode
complementare 2masa0( aplicarea termoterapiei( rece sau cald( electroterapia antalgica(
antiin%lamatoare( decontracturanta( .iotro%icizanta etc3 care alcatuiesc( impreuna cu metodele
;inetice( programul de recuperare medicala'
Principalele domenii de patologie si a%ectiuni( sunt
P>B 2periartita scapulo-$umerala3( in care ;inetoterapia prezinta particularitati in
%unctie de %orma anatomo-clinica 2tendinita( .ursita( tenosinovita( tendinita
calci%icanta( capsulita retractila( ruptura de di%erite grade a coa%ei rotatorii3'
Cotul posttraumatic cu toate consecintele legate de traumatismul initial si imo.ilizarea
sau interventia ortopedico-c$irurgicala ulterioara'
Mana rigida ca urmare a unor a%ectiuni %oarte diverse( precum sec$elele
posttraumatice 2lu4atii( %racturi( interventii operatorii pe tendoane urmate de
imo.ilizari prelungite( arsuri( retracturi algoneurodistro%ia etc3( poliartrita reumatoida
2a%ectiune in%lamatorie cronica( sistemica cu localizare predominanta la nivelul
articulatiilor inter%alangiene si metacarpo%alangiene ale mainilor3( sclerodermia
2a%ectiune sau .oala de colagen3( .oala &a?naud( $emiplegia etc'
Co4artroza 2in di%erite %aze evolutive3( soldul posttraumatic 2;u4atii de sold( %racturile(
co4artro4a operata( osteoplastiile de sold( osteotomiile( tenotomii( artroplastii( status
postproteza de sold etc3'
!onartroza 2toate stadiile de evolutie3( genunc$iul posttraumatic si postoperator
2ruptura aparatului e4tensor( meniscectomia( entorsa de genunc$i( %racturile(
sinove4tomia( emonda0ul sau s$avingul intraarticular( patelectomia etc3'
Procesele in%lamatorii articulare 2indi%erent de etiologie3'
>pondilita an;ilozanta'
>coliozele( ci%ozele( $iperlordozele'
Lom.osacralgia 2durerea lom.ara in%erioara sau loC .ac; pain3( status
postlaminectomie lom.ara'
Bemiplegia( paraplegia( scleroza multipla in placi( .oala Par;inson( neuropatiile
peri%erice 2a nervilor dar si ple4ulopatiile3'
Alaturi de ;inetologia de recuperare e4ista ;inetopro%ila4ia anumitor a%ectiuni( precum unele
.oli ale aparatului locomotor 2a%ectiunile reumatismale cronice( tul.urarile de postura si
aliniament ale corpului( unele de%icite congenitale( sec$ele de%initive organico-%unctionale3(
unele .oli ale aparatului cardiovascular( unele .oli de nutritie si meta.olism( unele .oli ale
aparatului respirator( .olile %unctionale ale sistemului nervos' >e deose.este ;inetopro%ila4ia
primara 2practicarea e4ercitiului %izic in vederea mentinerii starii de sanatate3( de
;inetopro%ila4ia secundara 2pacientii sunt educati sa invete sa-si trateze de%icitele %unctionale
si sa realizeze compensari3'
Masajul
Masa0ul este o prelucrare a partilor moi ale corpului realizata prin actiuni manuale sau
mecanice( e%ectuat in scop %iziologic sau curativ' Actiunile manuale de masa0 se denumesc si
manevre( manipulari sau procedee si presupun o succesiune de miscari speci%ice( precum
alunecarea mainilor pe supra%ata tegumentului( miscari de apasare( strangere si stoarcere a
tesuturilor moi( precum si miscari de lovire usoara si ritmica a tesuturilor super%iciale
2tegument( tesut su.cutanat( musc$i3( de scuturare a di%eritelor segmente ale corpului( alaturi
de o serie de alte miscari ad0uvante celor de masa0 propriu-zise' Masa0ul manual reprezinta
cea mai vec$e si mai e%icienta %orma de prelucrare a partilor moi( in timp ce masa0ul mecanic
se e4ecuta cu aparate sau dispozitive puse in miscare cu a0utorul mainii terapeutului sau
utilizeaza di%erite surse de energie' Partile corpului care .ene%iciaza de masa0 sunt tegumentul(
tesutul moale su.cutanat( musc$ii( tendoanele si %asciile( nervii si vasele peri%erice( tesuturile
si organele din pro%unzime' Masa0ul primelor structuri enumerate se numeste masa0 somatic
sau peri%eric si se adreseaza in mod direct elementelor anatomice vizate( in timp ce masa0ul
tesuturilor si al organelor situate in pro%unzime este un masa0 indirect( %iind un masa0 pro%und'
Daca se prelucreaza integral partile moi de la supra%ata corpului( masa0ul se va numi masa0
somatic e4tins iar daca este limitat doar la o parte a corpului va deveni masa0 somatic restrans'
La randul sau( masa0ul partial sau restrans poate %i regional( segmentar sau local' Masa0ul
regional are drept domeniu de aplica.ilitate su%erintele situate la nivelul trunc$iului 2spate(
torace3( a.domenului( %etei etc( cel segmentar se aplica pe portiuni anatomice distincte( in
special la mem.re 2umeri( .rate( ante.rate( maini( solduri( coapse( gam.e( picioare3 iar cel
local de adreseaza su%erintelor localizate la nivelulunor zone restranse de tegument( tesut
su.cutanat( grupe de musc$i( articulatii mici ale degetelor etc'
Dupa cum se cunoaste( in %unctie de te$nica si e%ectele urmarite( procedeele de masa0 pot %i
cele %undamentale sau principale 2incluse in practica mesa0ului general3 si procedee secundare
sau a0utatoare 2utilizate in practica masa0ului regional sau local3' -n practica de specialitate se
mai %ace re%erire si la procedeele de inceput sau cele introductive de masa0( 2cu rol pregatitor3(
procedeele %undamentale sau de .aza 2cu a0urtorul carora o.tinem e%ectele vizate3 si
procedeele de inc$eiere sau de %inal 2e%ecte rela4ator si calmant3' Masa0ul poate prezenta
%orme comune 2toate procedeele %undamentale si au4iliare prezentate pana in acest punct3 si
%orme speciale( care se adreseaza di%erentiat si adaptat unor regiuni particulare ale corpului
2masa0ul cosmetic e%ectuat in regiunea %etei( masa0ul periostal si masa0ul re%le4ogen3' Masa0ul
mai poate %i e4ecutat pe pielea umeda sau pe pielea uscata( situatie in care( in su.stantele
%olosite pot %i incorporate su.stante %armacologic active( ce pot patrunde prin .ariera
tegumentara sau nu se aplica nici un %el de ingrediente 2masa0ul simplu( e%ectuat in scop
%iziologic si igienic3'
Masa0ul se poate asocia programelor de ;inetoterapie( indi%erent de domeniile de patologie
carora li se adreseaza' De asemenea( masa0ul se poate asocia procedurilor de termoterapie(
$idrotermoterapie sau celor de electroterapie sau diatermie'
Masa0ul e4ercita e%ecte directe asupra organismului 2mentine sau reda supletea si elasticitatea
tegumentului si tesuturilor su.cutanate( activeaza circulatia sanguina si lim%atica
locoregional3 sau poate e4ercita e%ecte indirecte( re%le4e( produse pe cale umorala si nervoasa'
Masa0ul poate %i e%ectuat in scop %iziologic 2im.unatateste proprietatile %izice ale tesuturilor(
activeaza %unctiile organelor sau stimuleaza circulatia venolim%atica3( in scop pro%ilactic
2mentinerea starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului la agresiuni si starea de
o.oseala3 sau in scop terapeutic si de recuperare medicala 2in conte4tul tratamentului comple4
al unor leziuni sau tul.urari %unctionale( status posttraumatisme sau alte a%ectiuni3'
Dupa cum aratam( masa0ul poate %i partial 2local sau locoregional3 sau general'
Masa0ul partial se adreseaza unui segment sau unei regiuni ale corpului( localizate %ie la
nivelul trunc$iului( %ie la nivelul mem.relor'
Masa0ul regiunilor trunc$iului cuprinde masa0ul spatelui 2util in activitatile sportive( in
vederea com.aterii o.oselii musculare sau se poate asocia cu succes ;inetoterapiei din
insu%icienta musculaturii paraverte.rale din deviatiile coloanei verte.rale precum scolioze(
$ioerlordoze( ci%oze accentuate( din su%erintele cronice degenerative si in%lamatorii ale
coloanei verte.rale( precum spondiloza( spondilodiscartoza( spondilita an;ilozanta sau din
cadrul altor procese patologice( inclusiv posttraumatice3( masa0ul peretelui toracic 2este
recomandat in vederea com.aterii atro%iilor musculare si a insu%icientelor %unctionale ale
aparatului respirator( in vederea toni%ierii starii generale a persoanelor a%late in convalescenta
dupa .oli pleuro-pulmonare( anemii etc3( masa0ul peretelui a.dominal 2insu%icientele
%unctionale ale tractului gastrointestinal( precum constipatia cronica( sindromul aderential
postoperator etc3( masa0ul mem.relor in%erioare 2drena0ul edemelor datorate insu%icientei
circulatorii venolim%atice( sindromul de o.oseala musculara( status posttraumatism( .oli
cronice degenerative sau in%lamatorii cu a%ectare articulara sau periarticulara3( masa0ul
mem.relor superioare 2drena0 venolim%atic( inclusiv postmastectomie( sindrom de o.oseala
musculara( status posttraumatism( .oli cronice degenerative sai in%lamatorii cu localizare
articulara sau la nivelul partilor moi periarticulare3'
La randul sau( masa0ul general( somatic sau al tesuturilor a%late la supra%ata corpului( se
realizeaza prin prelucrarea succesiva a tuturor regiunilor si segmentelor anatomice' >copul
acestui masa0 este cel de rala4are si de inlaturare a senzatiei de o.oseala( in special musculara
sau de stimulare generala a organismului( cu cresterea rezistentei acestuia la agresiunile
termice( micro.iene sau to4ice si de ameliorare a capacitatii sale de e%ort'
-mpactul masa0ului nu este acelasi in toate partile corpului' Alaturi de %ormele de masa0 care
se adreseaza cu precadere unor portiuni .ine delimitete sau corpului( in ansam.lul sau( e4ista
si alte %orme de masa0( deose.ite de primele din punct de vedere te$nic si metodic( prin care
se prelucreaza di%erentiat tesuturile si organele' 6ste vor.a despre masa0ul numit organic care
tine cont de caractere de structura si de cele %unctionale ale elementelor somatice si organice(
si mai putin de organizarea si situarea lor topogra%ica' Acest masa0 se va adresa structurilor
precum pielea( tesutul con0unctic( elementelor aparatului locomotor( vaselor si nervilor
peri%erici 2numite generic si tesuturile corpului3 si masa0ul organelor pro%unde 2ce%alice(
toracice si a.dominale3'
Masa0ul tesuturilor corpului cuprinde
Masa0ul pielii sau tegumentului cu e%ecte mecanice sau re%le4e 2reglarea circulatiei
tegumentare super%iciale( cu dega0area celei pro%unde si stimularea sc$im.urilor
nutritive locale( e%ecte e4citant sau rela4ant pentru sistemul nervos si cel muscular(
scaderea sensi.ilitatii locoregionale( eliminarea secretiilor din glandele sudoripare si
se.acee( stimularea %unctiei de termoreglare( de e4cretie si de aparare a organismului3'
Masa0ul tesuturilor con0unctive 2mentinerea sau redo.andirea elasticitatii tesuturilor(
dezorganizarea proceselor aderentiale sau cicatriciale( stimularea circulatiei retelei
vasculare de pro%unzime( mo.ilizarea depozitelor adipoase su.cutanate( asigura o
.una %unctionare a aparatului locomotor si prin %acilitarea regenerarii rapide a
tesuturilor posttraumatisme sau dupa procese in%lamatorii3'
Masa0ul aparatului locomotor 2cuprinde masa0ul musc$ilor cu e%ect miorela4ant si de
re%acere meta.olica poste%ort si impotriva atro%iei<$ipotro%iei sau atoniei<$ipotoniei
musculare( masa0ul articulatiilor in cazul leziunilor si dis%unctionalitatilor articulare
datorate unor suprasolicitari sau posttraumatism( in cadrul su%erintelor cronice
degenerative sau in%lamatorii si masa0ul periostal care consta in aplicarea unor
presiuni simple sau presiuni vi.rate %oarte puternice( pe anumite puncte sau portiuni
de periost( pe zonele in care osul nu este acoperit de parti moi( pana la limita durerii
acuzate anterior de catre pacient( pe o durata de )-7 min( se repeta de cateva ori( pana
ce durerile si senzatia de contractura musculara cedeaza( cu o durata de 7-/ sedinte( de
pana la )*-7* sedinte in cazurile re.ele( e%ectele .azandu-se pe reactiile vasomotorii
locale si pe e%ectul unor re%le4e de pro%unzime3'
Masa0ul aparatului vascular are e%ecte directe dar si pe cale re%le4a( nervoasa si
umorala 2metoda de activare a circulatiei peri%erice si de pro%unzime a sangelui si a
lim%ei cu e%ecte .iotro%ice in consecinta( com.aterea o.oselii musculare( prevenirea si
com.aterea atro%iilor musculare3'
Masa0ul nervilor peri%erici 2utilizat in scop sedativ sau stimulator( masa0ul modern
propunand aplicarea sa pe nervi( in anumite zone sau puncte de e4citatie situate la
nivelul radacinilor sau al locurilor de trecere prin di%erite tesuturi pro%unde( pe
tariectul lor sau la nivelul rami%icatiilor in tesurile super%iciale( masa0ul conduce la o
modulare a tonusului vascular( dela vasoconstrictie la vasodilatatie re%le4a cu e%ecte
%unctionale si tro%ice secundare( utile musc$ilor distonici sau distro%ici3'
Masa0ul organelor pro%unde presupune o actiune indirecta asupra organelor situate la nivelul
celor trei mari cavitati ale corpului 2capul cu %ata si gatul( toracele si a.domenul3'
Masa0ul capului este su.iectul care ne intereseaza in mod deose.it in conte4tul domeniului
patologiei din s%era medicinii dentare'
-ndicatiile masa0ului e%ectuat in zona cervicala sunt reprezentate de a%ectiunile reumatismale(
in special spondiloza cervicala si complicatiile dsatorate acesteia( a%ectiunile musculare si
contractura( de tipul torticolisului( status pottraumatism( lipoame 2se indica presiunea cu cele
doua police( lenta( prograsiva( e%ectuata in toate sensurile3( in a%ectiunile neurologice care
evolueaza cu stare de congestie cere.rala'
!atul poate .ene%icia de manevre de masa0 mai ales in scop estetic( in special utilizand
manevrele de netezire' Vi.ratia care asigura activarea circulatiei( este utila( de e4emplu( in
gusa tiroidiana' =etezirea asociata %ramantarii musc$iului sternocleidomastiodian sunt utile in
torticolis sau in di%erite nevralgii'
Masa0ul %etei si cel al pielii capului poate %i realizat in scop sedativ( in cazul nevralgiilor 2de
trigemen( de e4emplu3( sau in scop decontracturant 2cand e4ista ticuri( in paraliziile %aciale
peri%erice( nevralgii3 sau reparator( .iotro%ic si %unctional 2in situatia unor cicatrici
posttraumatice( postcom.ustionale3' Masa0ul %etei si al pielii capului poate urmari indeplinirea
unui o.iectiv local sau la distanta 2ce%alee( migrene3' Masa0ul incepe de la nivelul %etei si
continua pana la gat( la nivelul ce%ei( uneori la nivelul umerilor sau superior toracal( in
vederea a.ordarii si interceptarii elementelor de drena0 si %asciilor musculare' Masa0ul pielii
capului se realizeaza in alopecii( ce%alee( migrene( algii a%late in legatura cu segmental
cervical sau posttraumatic' Masa0ul %etei( indi%erent de scopul urmarit( terapeutic sau estetic(
utilizeaza drept principala metoda de masa0( presiunile' Fata este .ogat vascularizata si
inervata 2inervatia motorize este asigurata de nervul %acial iar cea senzitiv-senzoriala este
asigurata de nervul lacrimal-ram din nervul o%talmic( de nervul .ucal-ram din nervul ma4ilar
in%erior si din ramuri din nervul ma4ilar superior( prin grupul nervos su.or.ital3( in regiunea
%runtii predomina glandele sudoripare( in rest %iind prezenta glandele se.acee'
Masa0ul continutului toracelui presupune masa0ul regiunii precordiale in scop calmant( de
rela4are( masa0ul spatelui( al partilor laterale si anterioare ale toracelui se realizeaza in scopul
in%luentarii %unctiei respiratorii( stimulator si de im.unatatire a sc$im.urilor gazoase si de
dega0are a cailor respiratorii'
Masa0ul continutului a.dominal 2stomac( colon( %icat( vezicula .iliara( rinic$i( vezica urinara3
se realizeaza in scopul modularii %unctionalitatii organelor a%late in cavitatea a.dominala'
-ndicatiile masa0ului tin cont de
>copul urmarit sedativ sau stimulant'
Locul de actiune super%icial sau pro%und'
De modul de actiune direct 2numit si mecanic( constand in modi%icarile %izice de
tensiune din tesuturi3 sau indirect 2pe cale re%le4a( nervoasa sau umorala3'
Mecanismele de actiune'
64tinderea actiunii partiala( segmentara sau generala'
Durata de timp dupa care se evidentiaza e%ectele asteptate imediate sau tardive'
Localizarea in%luentelor masa0ului'
Domeniile de actiune ale masa0ului se a%la in stransa legatura cu elementele sau su.stratul
caruia se adreseaza' Ast%el( putem %ace re%erire la in%luentele masa0ului asupra
Pielii' Are loc promovarea %unctiilor cunoscute ale tegumentului( precum cele de
protectie( de termoreglare( de e4cretie a sudorii si secretiilor glandelor se.acee si
perspiratie( sediu al punctelor de plecare al unor re%le4e( inclusiv a celor responsa.ile
de %enomenul de $iperemie datorat producerii si eli.erarii in piele a su.stantelor
$ormonale precum $istamina si acetilcolina( mentinerea si recastigarea supletii
tisulare( inclusiv musculara( cu prevenirea aderentelor si asuplizarea cicatricilor(
modularea circulatiei super%iciale dar si a celei pro%unde pe cale re%le4a( cu
im.unatatirea .iotro%icitatii locoregionale( in%luentarea meta.olismului si a %unctiei de
termoreglare a intregului organism' La nivelul tegumentului se descriu o serie de
tul.urari de sensi.ilitate localizate( provocate de su%erintele ale unor organe sau
tesuturi a%late in pro%unzime( legatura %iind sta.ilita prin intermediul nervilor
ra$idieni' Anumiti autori au delimitat pe piele zone( segmente sau dermatoame( carora
le corespund tesuturi sau organe inervate pe acelasi segment metameric al maduvei
spinarii' -n %unctie de numarul radacinilor ra$idiene( distingem pe tegument 1
segmente cervicale( ,) segmente dorsale( 5 segmente lom.are si 5 segmente sacrale'
Prin manevrele de masa0 aplicate pe zonele sau segmentele de piele ast%el delimitate(
se pot in%luenta in sens pro%ilactic sau curativ tesuturile si organele pro%unde( inervate
de acelasi nerv ra$idian' Aceste in%luente se petrec pe cale re%le4a' #e$nica si metoda
de masa0 segmentar sau re%le4ogen au %ost per%ectionate in sensul aplicarii masa0ului
in scopul tratamentului unor a%ectiuni ale aparatului circulator( respirator( digestiv si
genito-urinar'
#esutului con0unctiv' #esutul con0unctiv .ene%iciaza de o serie de vase de sange si
lim%a si de o nretea densa de terminatii nervoase' Masa0ul e4ercita asupra tesuturilor
con0unctive o actiune mecanica directa prin care se mentine si se re%ace elasticitatea si
supletea tisulara( se mentine ec$ili.rul circulator( stimuland sc$im.urile nutritive si
drena0ul reziduurilor meta.olice si al eventualelor edeme sau su%uziuni intratisulare(
mo.ilizarea lipidelor de depozit( cu rol deose.it de important in o.ezitate' 6%ectele
masa0ului con0unctiv se mani%esta si pe cale re%le4a( cu in%luentarea circulatiei
sanguine si lim%atice( a sc$im.urilor meta.olice si a %unctiei e4cretorii( modularea
%unctiilor $ormonale si a reactiilor neurovegetative' La nivelul tesutului con0unctiv se
asigura mi0loacele de aparare %ata de agresiunile micro.iene si nemicro.iene ale
organismului si su.stratul necesar re%acerii tesuturilor lezate( degenerate sau atro%iate(
scurtand perioada de incapacitate si de revenire la normal'
6lementelor aparatului locomotor' Acesta este reprezentat de musc$i si tendoane(
%ascii si aponevroze( teci si alte %ormatiuni %i.roase( tesuturi moi periarticulare(
periost' Prin masa0 muscular sunt im.unatatite procesele de .iotro%icitate musculara(
utile asupra musc$ilor atro%ici si atoni( creste e4cita.ilitatea( contractilitatea si
conducti.ilitatea la nivelul lor 2prin e4citarea mecanica a nervilor motori de la nivel
muscular3( se amelioreaza elasticitatea si supletea si se o.tine miorela4area( se
com.ate %enomenul de o.oseala musculara( se activeaza circulatia locoregionala( cat si
procesele meta.olice( se dreneaza produsii reziduali' Prin masa0ul tendoanelor si al
tecilor tendinoase se amelioreaza su%erinta si se gra.este vindecarea unor a%ectiuni
precum entezopatii( intinderi si smulgeri de %i.re( cicatrici vicioase( edeme si in%iltrate
in%lamatorii locoregionale' Masa0ul %asciilor( aponevrozelor si a celorlalte %ormatiuni
%i.roase conduce la mentinerea supletii( prevenirea stazei si re%acerea altor procese
patologice ce pot sa apara la acest nivel' Masa0ul articulatiilor si al tesuturilor
periarticulare tine cont de prezenta retelei vasculare si nervoase deose.it de .ine
reprezentate al acest nivel' 6l asigura e%ecte circulatorii si .iotro%ice( mentinerea
supletii si elasticitatii tisulare( imprastierea in%iltratelor patologice cu recapatarea
mo.ilitatii articulare( prevenirea aderentelor retracturilor( redorilor( cicatricilor
vicioase( depozitelor periarticulare sau a sec$elelor posttraumatice ce limiteaza
mo.ilitatea normala( pregatind programele de ;inetoterapie' Masa0ul periostal asigura
e%ecte circulatorii si .iotro%ice in consecinta( si asupra osului'
Circulatiei sangelui si lim%ei' Masa0ul asigura direct( mecanic accelerarea circulatiei
sanguine( golind lic$idele din vasele lim%atice si din spatiile interstitiale( cu drenarea
edemelor( stazelor si in%iltratului in%lamator tisular( amelioreaza circulatia prin artere(
scazand ast%el e%ortul miocardului( accelereaza circulatia de intoarcere( usurand munca
inimii( e4cita mecanic peretele vascular( realizand prin acesta o gimnastica vasculara'
6%ectele masa0ului sunt de lunga durata prin intrare in actiune a mecanismelor re%le4e(
$ormonale si nervoase' Manevrele de masa0 declanseaza o serie de reactii in sistemul
de reglare .ioc$imica 2apar secretii $ormonale la nivel tegumentar si tesut con0unctiv
su.cutanat3 si nervoasa a circulatiei 2cu rol vasomotor cu e%ecte $iperemice locale si
mecanisme derivative ale circulatiei la distanta3' Masa0ul poate conduce ast%el( la
ec$ili.rarea circulatiei super%iciale si pro%unde'
>istemului nervos' Dupa cum se vede( procedeele masa0ului determina in organism
reactii %iziologice( corespunzatoare tipului si %unctiei organului sau tesutului vizat( cat
si %ormei( intensitatii si duratei procedeului aplicat' &eactiile organismului se produc
de cele mai multe ori pe calea sistemului nervos( prin e4citarea terminatiilor nervoase
e4tero- si proprioceptoare care produc impulsuri ce sunt transmise centrilor nervosi( ca
apoi( pe cale re%le4a( sa se res%ranga asupra %unctiilor tesuturilor si organelor' Masa0ul
actioneaza mecanic( prin activarea circulatiei si nutritiei locoregionale dar si pe cale
re%le4a( prin e%ectele sale pe segmentele re%le4ogene ale tegumentului' Daca masa0ul
se produce energic se produc e%ecte stimulatoare iar daca masa0ul este e%ectuat cu
.landete se induce rela4area su.stratului'
#esuturilor si organelor pro%unde' #esuturile si organele pro%unde nu pot %i in%luentate
in mod direct prin procedeele de masa0( drept penru care e%ectele se .azeaza pe
actiunea re%le4a a acestora' Masa0ul capului are e%ect decongestionant si rela4ant
asupra centrilor nervosi si cailor nervoase superioare( masa0ul spatelui conduce la
e%ecte asupra %unctionalitatii aparatului respirator si circulator 2respiratia este activata
datorita unor puncte de plecare situate in peretele toracic3( anumite manevre de masa0
aplicate pe regiunea precordiala pot modula ritmul cardiac sau tensiune arteriala(
masa0ul regiunii a.dominale poate stimula %unctiile aparatului digestiv 2re%le4ele
pornesc din zonele speci%ice situate la nivelul peretelui andominal3( cu im.unatatirea
digestiei si a.sor.tiei intestinale( cresterea secretiilor si stimularea peristaltismului
2util in cadrul tratamentului comple4 al unor .oli interne3'
Masa0ului general' -n timpul sedintei de masa0 se o.tin e%ecte directe 2prin actiunea
mecanica a procedeelor de mesa0 aplicate pe piele si transmisa tesuturilor su.cutanate
accesi.ile( cu e%ecte circulatorii si .iotro%ice prin activarea meta.olismului si
stimularea %unctiilor de e4cretie3 si indirecte' Masa0ul general este indicat in scop
igienic persoanelor sedentare sau pacientilor imo.ilizati( in scop pro%ilactic si curativ
persoanelor cu tul.urari respiratorii( circulatorii( meta.olice( anemicilor( astenicilor(
celor a%lati in convalescenta si re%acere dupa accidente sau .oli( in scopul com.aterii
starii de o.oseala'
-n concluzie( indicatiile masa0ului terapeutic sunt
Plagi( contuzii( $emoragii( intinderi( rupturi ale structurilor aparatului locomotor(
insotite de sindrom algic( contarctura musculara( tul.urari circulatorii si tro%ice'
Miozite( tendinite( tenosinovite peritendinite( atro%ie( atonie musculara( spasticitate sau
pareze'
Fracturile'
6ntorsele( lu4atiile( alte in%lamatii articulare( precum artrite( periartrite( artroze(
ingrosari cicatriciale( retractii sau depuneri grasoase periarticulare'
Leziuni ale nervilor peri%erici insotite de tul.urari motorii( de sensi.ilitate si tro%ice(
precum $ipo- sau anestezie( contracturi musculare si $ipertonii( $ipotonii( pareze si
paralizii locale'
#ul.urari ale %unctiilor respiratorii( cardiocirculatorii 2tul.urari de ritm cardiac(
modi%icari ale tensiunii arteriale3( tul.urari tro%ice si meta.olice( starile de o.oseala
cronica si patologica( dis%unctionalitati ale tu.ului digestiv( renourinar si genital'
Contraindicatiile e%ectuarii masa0ului sunt generale sau partiale si de%initive sau temporare'
Contraindicatia generala reprezinta interzicerea aplicarii oricarui procedeu de masa0( pe
oricare parte a corpului( in timp ce contraindicatia partiala este reprezentata de limitarea doar
la procedeele .ene%ice( .ine tolerate( e%ectuate doar la nivelul partilor indemne si sanatoase si
interzicerea aplicarii masa0ului pe zonele( segmentele si regiunile su%erinde' Contraindicatia
de%initiva se decide in cazurile de .oli cronice( grave( incura.ile si care s-ar putea inrautati
prin aplicarea procedeelor de masa0' Contraindicatiile temporale sunt mai %recvente si ele se
re%era la .oli( tul.urari si leziuni usoare si temporare( trecatoare( in curs de vindecare'
Contraindicatiile masa0ului sunt
Bolile de piele( deoarece masa0ul se poate aplica doar la persoanele cu pielea per%ect
sanatoasa( %ara .oli de natura parazitara( in%lamatorie( eczeme( eruptii( plagi( arsuri sau
alte %orme de mani%estare a unor a%ectiuni acute sau cronice sau pe regiunile care
acopera un proces in%lamator de pro%unzime( precum %urunculele( a.cesele(
%legmoanele sau alte colectii purulente( artrite supurate( osteite( osteomielite'
>tarile patologice cu caracter general insotite de %e.ra si stare de agitatie( de o.oseala
acuta si de.ilitate sau astenie intensa( in toate .olile in%ecto-contagioase( in
in%lamatiile centrilor nervosi( in $emoragiile cere.rale recente'
Bolile sau leziunile cu caracter $emoragic sau cand e4ista riscul unor complicatii
grave cum se poate intampla in cazul miocarditei( endocarditei( in%arctului miocardic(
em.oliilor( $ipertensiunii arteriale( anevrismelor de aorta( varicelor voluminoase si
in%lamate( ulcerului varicos( %le.itelor si peri%le.itelor in evolutie( $emo%iliei(
leucemiilor etc'
Bolile acute pleuro-pulmonare( precum pneumonii( pleurezii( in unele %orme de
tu.erculoza pulmonara( in a.cesele pulmonare si in pleureziile purulente
Masa0ul a.dominal este contraindicat si c$iar interzis in in%lamatiile acute si cronice
de orice natura( in tul.urarile digestive( in .oli ale organelor a.dominale( stomac(
intestin( %icat( pancreas( splina( ganglioni lim%atici( rinic$i( vezica urinara( organe
genitale'
"rice su%erinta acuta( dureroasa( $emoragica( tumorala( in%lamatorie sau de alta
natura( care caracterizeaza starea de a.domen acut( reprezinta contraindicatie a
masa0ului su. orice %orma'
Boli( tul.urari si leziuni ale sistemului endocrin si nervos sau ale aparatului locomotor(
pana ce se gasesc in stadiul de vindecare'
#umorile canceroase in %orma generalizata si unele .oli psi$ice cu caracter e4citativ si
con%uzional reprezinta contraindicatii categorice ale masa0ului( indi%erent de procedeu(
64ista unele conte4te care conduc la restrictii in aplicarea masa0ului( precum
sensi.ilitatea speci%ica( lipsa de pro%esionalism te$nic a aplicantului( dezinteresul si
neincrederea pacientului %ata de procedura in sine'
$iofeedbac%&ul
Domenii de aplicare ale .io%eed.ac;ului sunt reprezentate de
Psi$oterapie' @aco.son a dezvoltat terapia de rela4are utilizand un ec$ipament 6M!
prin care sa monotorizeze nivelul tensiunii pacientilor' >$ultz a dezvoltat o te$nica
inrudita( antrnamentul autogenic care nu presupune un ec$ipament 6M! speci%ic'
Domeniile controlului mioelectric si a rela4arii musculare s-au unit la 0umatatea anilor
,8+*' A putut %i dezvoltata ast%el o te$nica de ameliorare a tensiunii din durerile de
cap' Acest tip de aplicatie a %eed.ac;ului mioelectric a crescut si domina intregul
domeniu' -n timp ce recuperarea medicala se re%era la rela4are sau la reantrenarea
musculaturii emiparetice( %iziologistii cliniceni si specialistii medicinii psi$osomatice
isi limiteaza munca clinica la rela4area pro%unda( com.inand adesea te$nicile
0aco.soniane si de antrenament autogenic alaturi de rela4area instrumentala' -n anii
,89* %orma .io%eed.ac;ului s-a sc$im.at' Cea mai dominanta %orma( alp$a%eed.ac; a
%ost eliminate' -n zilele de astazi psi$oterapia utilizeaza 6M!BF singur sau in
com.inatie cu %eed.ac;ul termic si ad0uvante 2meditatii( e4ercitii3' #intele primare
sunt durerea de cap tensionara( durerile cornice de spate sin an4ietatea' &ela4area
pro%unda se adreseaza direct cauzei 2tensiunii musculare3' Un .un psi$oterapeut isi
poate invata pacientul sa se autocontroleze ca parte din tratamentul lor pe termen lung'
&ela4area corporala( generala sau totala este utila in rea.ilitarea( alaturi de rela4area
tintita asupra musculaturii speci%ice a%late in spasm' #otusi( la pacientii cu disc$inezii
2torticolisul spasmzoic3 si paralizie cere.rala( la %el si la cei care au su%erit un AVC si
au spasticitate( terapia de rela4are mareste antrenamentul per%ormantei motorii
im.unatatite'
&amuri ale medicinii clinice' Managementul durerii cronice' Principala tinta a terapiei
prin BF o constituie durerile de cap tensionale( vasculare de tip migrenos( dar mai ales
durerea cronica la nivelul spatelui si e4tremitatilor'
Boala &a?naud' #e$nicile comportamentale cresc autocontrolul in special prin
.io%eed.ac; permitand ca 1*G dintre pacienti cu .oala ra?naud primara sa-si
autoregleze simptomele cauzate de vazospasmul idiopatic la nivelul mainilor' >e
utilizeaza un program care com.ina 6M! si %eed.ac;ul temperaturii pieli cu
antrenament autogenic'
-ncontinenta urinara si %ecala' Ma0oritatea specialistilor pre%era 6M!BF local in
vederea antrenamentului BMF a planseului pelvin pentru incontinenta vezicala( rectala
sau am.ele'
Bio%eed.ac; in domenii paraclinice precum medicina sportive si psi$oimunologie'
#ratamentul si medicina de recuperare' >pecialistul care utilizeaza instrumentele de
BF tre.uie sa %ie %amiliarizat cu elementele %undamentale si terminologia electronicii
%undamentale' Ma0oritatea dispozitivelor 6M!BF sunt imaginate pentru psi$oterapie'
#otusi ele sunt utilizate si intr-o serie de situatii care privesc recuperarea medicala'
Cand are loc rela4area nu se aude nici un sunet sau nu este nici un semnal visual in
timp ce intensitatea semnalelor este mare cand activitatea musculara este crescuta'
Linistea de pe perioadele de activitate musculara crescuta este utila spre a invata
rela4area musculaturii spastice atunci cand se utilizeaza o metoda opusa' 6lectrozii
tegumentali sau de supra%ata sunt utilizati cu precadere in 6M!BF' >e mai pot utilize
electrozi ce se insera transcutanat in situatia musculaturii ce nu poate %i izolata usor de
catre electrozii de supra%ata' Cateodata se %olosesc electrozi ac in cazurile in care nu
e4ista semen de activitate' Amplasarea electrozilor pentru reeducarea musculature
sla.it necesita precizie' 6lectrozii tre.uie plasati deasupra musculatuii tinta pe o
supra%ata de izolare anatomica relative %ata de musculature de vecinatate' >patiul mare
intre electrozi conduce la incrucisarea reactiei 2amplasati deasupra ti.ialului anterior ei
vor receptiona semnale de la un gastrocnemian spastic3'
Baze neurologice ale 6M!BF sunt prezentate in cele ce urmeaza' Ast%el( receptorii cutanati(
proprioceptorii si inputurile vizuale si auditive sunt armonizate la nivelul controlului precum
cel de la nivelul cere.elului' Plasticitatea si capacitatea de reinvatare a creierului tre.uie
considerate ca un %enomen mai comple4 in comparatie cu rolul preluat de catre ariile
specializate ale corte4ului vecin' Poate %i implicata activare unor cai care n-au %ost antrenate
inainte prin selectia naturala a celor mai .une cai' Alaturi de aceasta idee unii autori invoca
posi.ilitatea in%loririi dendridice care apare in stadiile de reinvatare si care ar sta la .aza
recastigarii a.ilitatilor'
Aplicatiile clinice in recuperare sunt reprezentate de
6M!BF si de %orta la pacientii post-AVC'
A%ectiunile mem.relor in%erioare precum
64tensia de sold si de genunc$i 2com.inatia este o componenta importanta a %azei de
sta.ilitate a mersului3' 6M!BF poate %i incorporat in cadrul e4ercitiilor care
antreneaza individual musc$iul marele %esier' La %el( 6M!BF poate %i utilizat sa
incura0eze recrutarea cvadricepsului sau rela4area $amstrings sau am.ele(
Fle4ia soldului cu e4tensia genunc$iului(
64tensia soldului cu %le4ia genunc$iului(
A.ductia soldului(
Dorsi%le4ia gleznei'
Antrenamentul am.ulatiei sau mersului utilizeaza 6M!BF si de pozitie alaturi de
%orce BF menit sa antreneze muculatura speci%ica sau miscarile necesare pentru
am.ulatie 2%aza de sta.ilitate si %aza de .alans3'
>u.lu4atia de sold este o pro.lema comuna printre pacientii cu $emiplegie %lasca'
A%ectiunile mem.rului superior
Cotul si ante.ratul(
Com.inatii ale miscarilor mem.rului(
Pumn si degete'
Bio%eed.ac;ul in alte situatii( este reprezentat de
Leziunile spinale'
Paralizia cere.rala si traumatismele craniocere.rale'
>cleroza multipla'
Distonia si disc$inezia' #orticolisul spasmotic este cel mai .un e4emplu( caruia i se
asociaza .le%arospasmul( spasmul $emi%acial( distonia oromandi.ulara( crampa
scriitorului si distoniile torsionale severe ale torsului'
Denervarea nervilor peri%erici' Cea mai importanta este paralizia rezultand de la o
leziune a nervului %acial in care antrenamentul a dus la o im.unatatire su.stantiala a
simetriei %aciale si a %unctilor voluntare' Aceasta %orma de reeducare neuromusculara
permite pacientului de a procesa elementele vizuale si auditorii care reprezinta o
continua acoperire a evenimentelor %iziologice de care in mod normal nu e constient'
Aceasta procedura permite pacientului sa castige un control %uncitonal al musc$iului
pe calea monitorizarii activitatii unitatii motorii'
&ecuperare ortopedica utilizand goniometre de %eed.ac; care au avut succes in
reantrenarea %unctiei mainii dupa c$irurgie reparativa pentru degetele traumatizate si
nervilor lor motorii'
-n concluzie( BF clinic( in special 6M!BF( recunoaste drept principala si sigura aplicatie(
reantrenarea a.ilitatiilor motorii si in$i.area spasticitatii aparute ca urmare a traumatismelor
craniene la toate tipurile si toate varstele' >e .azeaza pe culegerea in%ormatiilor de la senzori
electronici privind %unctiile %iziologice pornind de la temperatura pielii( la presiune si la
sc$im.arii ung$iului articular'
Electrostimularea" electroanalgezia" TE(' sau '(ET
6lectrostimularea in terapia durerii este o modalitate terapeutica recent intrata in practica
medicala' Durerea este un simptom( un semnal de alarma sau un avertisment ce tre.uie
investigat deoarece tradeaza o dis%unctionalitate sau o su%erinta organica' 64ista o serie de
posi.ilitati de interventie asupra sindromului algic( precum terapia medicamentoasa( cea
nemedicamentoasa 2#6=>( %izioterapie( masa0( ;inetoterapie( laserterapie( magnetoterapie(
electrostimulare spinala( electrostimulare cere.rala pro%unda etc3( cat si o serie de te$nici
complementare( precum te$nici de rela4are 2training autogen( .io%eed.ac; etc3( metode de
conditionare 2ergoterapie( meloterapie etc3( $ipnoza etc' #e$nicile de $iperstimulare sau
electrostimulare %ac parte din a.ordarile terapeutice care au la .aza o stimulare peri%erica sau
una centrala a %i.relor nervoase' Aceste stimulari sunt nedureroase si sunt in masura sa induca
la di%erite nivele ale sistemului nervos o in$i.itie a transmiterii in%ormatiei dureroase prin
activarea di%eritelor mecanisme( precum gate-control si<sau eli.erarea de endor%ine la nivel
central' 6lectroanalgezia prin #6=> reprezinta o te$nica de electrostimulare peri%erica'
#runc$iurile nervoase pot %i stimulate %ie cu electrozi de supra%ata amplasati la nivelul
traseelor nervoase( %ie cu electrozi ac( implantati in apropierea acestor trasee' >e va o.tine o
electroanalgezie e%icienta daca electrodul stimulant este asezat corect iar intensitatea
curentului este adecvata'
-n mod particular( stimularea nervoasa electrica transcutanata >=6# sau #6=>( constituie o
metoda netraumatizanta de com.atere a starilor dureroase acute si cronice( de di%erite cauze(
utilizand curenti de 0oasa %recventa cu impulsuri dreptung$iulare( %urnizati prin intermediul
unor electrozi aplicati la nivelul tegumentului pacientilor' #ermenul de stimulare %olosit(
contravine mecanismului de actiune care consta in in$i.are a transmiterii durerii( %ara ca
acesta sa pre0udicieze procedura in sine'
Cele mai di%icile cazuri de tratat prin #6=> conventional sunt reprezentate de
Durerea acuta in conte4tul postoperator( dupa laparotomie( tra$eotomie( laminectomie(
reconstructia ligamentelor la nivelul umarului si genunc$iului( post c$irurgie
ortopedica( dupa ra$ianestezie'
Durerea posttraumatisme in antecedente'
Durerea din stomatologie sau patologia medicinii dentare'
Angina pectorala'
Durerea cronica la persoanele varstnice( la cei ce su%era de pro.leme psi$ice ma0ore( la
cei cu di%erite sensi.ilitati la stimularile %azice( in cazul durerilor sla. localizate sau
di%uze( dureri viscerale sau neoplazice'
Limitele electrostimularii 2electroanalgeziei de tip conventional3 constau in
Di%icultatea in a repera zonele dureroase sau punctele trigger(
Durerea cronica( datorita riscului de corticalizare si memorizare a su%erintei(
64istenta unui %actor organic care actioneaza ca un stimul continuu( responsa.il de
persistenta durerii cronice acuzate de pacient(
Prezenta %actorilor de natura psi$ica( pacientul pierzand increderea in procedurile
analgezice anterioare pe care le-a utilizat( in situatia in care acestea au esuat'
Drept alternativa %ata de metoda electroanalgeziei prin #6=>-conventional 2utilizarea
curentului de inalta %recventa si intensitate 0oasa3 a %ost propusa utilizarea electrostimularii
prin curenti de 0oasa %recventa si intensitate inalta( ceea ce va conduce la o.tinerea unui spasm
muscular' Datorita %aptului ca e4ista pacienti care nu tolereaza asemenea tip de stimulare
electrica pe o durata mai mare de timp( aceasta metoda este limitata doar la persoanele care
pot tolera %ara pro.leme procedura' 6%ectul analgezic al acestui tip de electrostimulare de
intensitate inalta si %recventa 0oasa( se a%la in legatura cu eli.erarea endor%inelor( asemenator
electroanalgeziei prin curenti #6=>-tip electropunctura' Aditional( se constata si e%ecte
vasodilatatoare'
-ndicatiile metodei #6=>-conventional sunt reprezentate de sindroamele dureroase acute si
cronice( prezentate in cele ce urmeaza
&eumatismul cronic degeneratic cu diverse localizari si stadii evolutive(
>tarile dureroase posttarumatice(
Durerile din a%ectiunile neurologice peri%erice(
=evralgiile post$erpetice(
Durerile %antoma dupa amputatia mem.relor(
Durerile postanestezie(
>indroamele dureroase acute si cronice postoperaorii(
Cicatricele si sindromul aderential postoperator(
>indromul algic care insoteste anuriile(
>indromul algic din carcinoame'
Contraindicatiile #6=>-conventional sunt
Pacientii purtatori de pace-ma;er 2cele doua aparate pot inter%era3(
Aplicarea electrozilor stimulanti pe zona precordiala 2pot aparea tul.urari severe ale
ritmului cardiac sau se pot decompensa alte a%ectiuni cardiace3(
Alicarea elecrozilor stimulanti in apropierea sinusului carotidian 2data %iind
sensi.ilitatea re%le4a( se pot produce %enomene de aritmie cardiaca3( laringelui(
%aringelui 2se pot produce spasme laringiene sau %aringiene la aplicarea electrozilor pe
regiunea anterioara a gatului3(
&egiunile cutanate anestezice( la nivelul zonelor cu iritatie cutanata sau la nivelul
mucoaselor 2se pot produce eriteme insotite de prurit la pacientii cu $ipersensi.ilitate
cutanata su mucoasa3(
-n apropierea oc$ilor
>arcina in primul trimestru(
Durerile psi$ogene(
>indroamele dureroase de origine talamica 2$iperpatia talamica3(
>indroamele dureroase care .ene%iciaza de tratament etiologic corespunzator'
Contraindicatiile relative ale #6=>-conventional constau in
&aspunsul imprevizi.il al pacientului la terapia antialgica aplicata 2inclusiv lipsa de
raspuns la terapia #6=>-conventional3(
#erapie paleativa 2atunci cand durerea este un simptom important pentru
diagnosticarea unei a%ectiuni grave se ve contraindica terapia analgezica pentru a se
putea sta.ili diagnosticul de certitudine si terapia in consecinta3(
Modi%icari tegumentare aparute in cursul sau dupa electrostimularile prelungite
anterioare'
>u%erintele care raspund cu di%icultate la terapia analgetica prin electrostimulare #6=>-
conventional sunt reprezentate de durerea psi$ogena( durerea de natura centrala sau cea
corticalizata( durerea viscerala( durerea di%uza( greu de localizat( neuropatiile meta.olice
2dia.etica( alcoolica3( anestezia dureroasa sau $iperpatia talamica( ce%aleea vasculara(
pacientii care consuma opiacee'
Concluziile aplicatiei electrostimularii in terapia durerii sunt urmatoarele
#ratamentul durerii cu a0utorul electrostimularii se .azeaza pe teoriile cunoscute
privind mecanismele de receptie( transmitere si perceptie centrala a durerii( precum
cea a controlului portii la nivel medular 2teoria numita gate-control( emisa de Melza;
si Aall3 si descoperirea eli.erarii endor%inelor la nivel central(
Per%ectionarea din domeniul electronicii cu aplicatii in domeniile medicale si cone4e(
cu dezvoltarea unor aparate per%ectionate( %ia.ile si sigure(
>tudiile de electrono%iziologie care au permis selectarea unor curenti ai caror
parametrii o%era ma4imum de e%icienta terapeutica cu e%ecte adverse( secundare si
nedorite minime( aplica.ili atat in conte4tul durerii acute 2durere postoperatorie(
durere posttraumatism in antecedente( cervico.ra$ialgii( lom.osciatopatii ce%alee(
durere musculara( durere a partilor moi periarticulare etc3( cat si a celei cronice
2durerea %antoma post amputatie de mem.ru( durerile datorate leziunilor nervoase3(
#e$nica este nedureroasa( pacientul resimtind senzatia de %urnicatura placuta sau de
vi.ratie(
>e utilizeaza undele .i%azice care evita e%ectul de polarizare a electrozilor in
pro%unzime( -sediul de actiune al electrostimularii este predominant la nivel medular
2activand gate-controlul( daca se utilizeaza curentii de inalta %recventa si intensitate
scazuta3 sau predomina eli.erarea endor%inelor la nivel central( sediul de actiune %iind
deci ence%alul 2daca se utilizeaza curentii de 0oasa %recventa si intensitate inalta( de tip
electropunctura3(
6lectrozii se pozitioneaza la nivelul sediului durerii sau la nivelul corespondentei
portiunilor super%iciale ale nervilor senzitivi care inerveaza regiunea dureroasa
respectiva sau la corespondenta punctelor cutanate dureroase la presiune( numite
puncte trigger 2care corespund( in mare parte( punctelor din acupunctura3(
>ingurul dezavanta0 al metodei este acela ca electrostimularea este doar un tratament
simptomatic al durerii'
Acupunctura" electropunctura" presopunctura" punctele trigger" mecanisme de actiune
Acupunctura %ace parte din medicina traditionala c$ineza( care se a4eaza pe o serie de
principii de .aza'
Medicina traditionala c$ineza isi are originea intr-o conceptie proprie despre lume(
su.ordonata gandirii #A"' Con%orm acestei gandiri( Universul este un tot %ormat din materie
si energie( stapanit de doua %orte antagoniste si complementare( numite -== si -A=!' Aceste
%orte mentin ec$ili.rul Universului si se regasesc in proportii di%erite in toate %enomenele si
lucrurile' #ot ce e4ista in Univers inseamna deci energie( care este indisocia.ila materiei'
6nergiile care circula neintrerupt prin corpul uman provin din cosmos si de pe Pamant( din aer
si alimente' 6nergiile prezinta o .ipolaritate si circula prin organism in mod ciclic( patrunzand
prin talpi si urcand spre cap( ca apoi sa co.oare din nou' "rice dereglare in scurgerea acestor
energii inseamna .oala iar incetarea de%initiva a scurgerii inseamna moarte' Pentru evitarea
im.olnavirilor si a im.atranirii precoce( medicina traditionala recomanda( alaturi de
acupunctura( masa0e( gimnastica si alimentatie energetica' Dupa cum aratam( prin corpul
omenesc sanatos energiile circula in mod armonios( cu mare regularitate( prin niste canale
numite meridiane' Meridianele prin care circula energia de nutritie sunt in numar de )/( cate
,) pentru %iecare 0umatate de corp( numindu-se meridiane principale' Fiecare meridian are un
traseu intern( prin intermediul caruia se a%la in legatura directa cu organul pe care il deserveste
si unul e4tern( cu sediul in piele' Fiecare meridian poarta numele organului cu care se a%la in
legatura energetica' Pe langa aceste meridiane principale( in organism se mai a%la si
meridianele secundare 2de e4' meridianele curioase si cele musculotendinoase3' Dintre
acestea( meridianele musculotendinoase se a%la deasupra pielii( e4act pe traseul meridianelor
principale care( dupa cum aratam( se a%la in piele' Pe meridianele descrise se gasesc anumite
puncte care( stimulate prin intepatura de ac sau prin masa0( pot ameliora anumite .oli' De-a
lungul timpului( c$inezii au remarcat ca( de cate ori se im.olnavea cineva( anumite puncte de
pe piele deveneau dureroase' Unind punctele ei au o.tinut traseele e4terne ale meridianelor
principale( pe parcurs descoperindu-le si pe cele secundare' Acupunctura a %ost practicata de
medici vraci care atinsesera per%ormanta de a percepe %lu4ul energetic emis de punctele active
cu a0utorul var%ului degetelor de la mana plim.ata pe piele( precum o antena de detectie'
Fiecare meridian are un numar %i4 de puncte situate in mici depresiuni ale pielii( prezente inca
de la nastere si persistand toata viata' Cele mai importante puncte din punct de vedere
terapeutic sunt la nivelul e4tremitatilor mem.relor( su. coate si su. genunc$i' Pe piele se mai
gasesc inca /** de puncte numite e4trameridiane( dintre care mai .ine de 0umatate se a%la la
nivelul pavilionului urec$ii( utilizate pentru acupunctura' >upra%ata unui punct nu depaseste /
mmH iar in pro%unzime are un ori%iciu prin care intra in piele vasele si nervii' " serie de
cercetatori au demonstrat %aptul ca punctele de acupunctura au proprietati electrice( printre
care o rezistenta electrica scazuta( ce poate %i detectata cu aparate specializate' Punctele pot %i
stimulate prin introducerea acului( prin masa0( prin mo4a( prin aplicarea curentului electric
special( a razelor laser( a campurilor magnetice( a vi.ratiilor sonore( prin in0ectarea de diverse
su.stante'
Dupa cum aratam( organele sunt proiectate pe piele printr-o linie imaginara numita meridian
sau su. %orma unui punct situat pe acest meridian' 64istenta unor zone dureroase( proiectate
pe piele( cu ocazia im.olnavirii unor organe este con%irmata si de medicina occidentala(
denumita si medicina materiei' 6ste meritul neuro%iziologului englez Bead( de a sta.ili pe
piele anumite zone( care ii poarta numele si care devin dureroase in caz de .oala' Fiecarui
organ .olnav ii corespunde o anumita zona dureroasa' Alti cercetatori au masat aceste zone
dureroase descoperind ca su%erinta algica a organului respectiv s-a ameliorat' Asa s-a nascut
masa0ul re%le4( prin care se actioneaza la distanta( prin stimularea anumitor zone( asupra
organului .olnav' #eoria re%lectarii organelor pe anumite segmente de corp a condus la
nasterea microacupuncturii' Folosindu-ne de proprietatea punctelor de pe piele de a deveni
sensi.ile in caz de im.olnavire( putem c$iar diagnostica organul a%lat in su%erinta' >timularea
anumitor puncte de pe unele segmentepoate %i %acuta cu a0utorul masa0ului( e4ecutat cu
var%urile degetelor'
Con%orm unei legi de .aza a gandirii c$ineze( viata se supune legii celor cinci elemente( apa(
lemnul( %ocul( pamantul( metalul( cere se produc si se distrug( %ara incetare' !ratie acestei
legi( s-au sta.ilit primele legi %iziologice si patologice ale medicinii traditionale c$ineze(
vala.ile si astazi'
6lectropunctura este o metoda terapeutica ce are drept scop com.aterea durerii( mecanismele
%iziologice de actiune %iind cele descrise la electroanalgezie prin metoda stimularii nervoase
electrice transcutanate( >=6# sau #6=>' 6lectropunctura reprezinta o metoda de tratament ce
poate a.orda o serie de sindroame dureroase( poate trata sidroame algice ce nu raspund la alte
metode terapeutice( este o metoda %iziologica( netraumatizanta( usor de realizat<e4ecutat si cu
rezultate rapide' Mecanismul de actiune al electropuncturii il constituie stimularea electrica
selectiva a %i.relor rapid conducatoare( cu inc$iderea portii pentru conducerea in%ormatiilor
prin %i.rele nervoase nociceptive pentru durere' Face parte din metodele de re%le4oterapie
deoarece locul de actiune 2locul de aplicare al electrozilor3 il reprezinta zonele sau punctele
dureroase re%le4e( identice celor din acupunctura( cu o pondere de 1*G' Datele parametrilor
electrici ale punctelor cutanate dureroase la presiune tre.uie se se coreleze cu anumite stari
%unctionale ale di%eritelor organe ale corpului uman'
Patologia corespondenta si indicata acestui tip de tratament se regaseste in domeniile
tul.urarilor de %unctionalitate sau al contracturilor musculare datorate unor mecanisme
neurore%le4e'
Contraindicatiile sunt reprezentate de
A%ectiunile organice care pot .ene%icia de terapie etiologica corespunzatoare(
=eoplaziile(
A%ectiunile psi$ice precum( psi$onevrozele depresive( sc$izo%renia(
>arcina'
6lectropunctura utilizeaza curenti electrici de 0oasa %recventa regla.ila( intensitate regla.ila si
senzatia de %urnicatura placuta sau de vi.ratii la aplicare' >e aplica mai multi electrozi 27 sau
/3( putandu-se trata simultan mai multe puncte 2+( pana la 13' Cu a0utorul var%urilor
electrozilor( care au un diametru de ,-) mm( se vor e%ectua electrostimulari cu durate de la
cateva secunde la cateva minute( pana se o.tine ameliorarea acuzelor dureroase si rela4area
musculaturii locoregionale' Punctele pot %i stimulate concomitent sau succesiv'
Aplicatiile pot %i realizate zilnic sau la doua zile' Pentru sindroamele dureroase acute sunt
necesare )-+ sedinte( in timp ce pentru sindroamele dureroase cronice pot %i necesare ,*-)*
sedinte de electropunctura' &ezultatele sunt %avora.ile si se instaleaza imediat in proportie de
pana la 8*G dintre cazuri( mecanismul de actiune %iind cel descris la teoria controlului portii(
de catre Melza; si Aall'
6lectropunctura nu se su.stituie electrostimularii #6=> si nici electroacupuncturii 2la care
intervine cel de-al doilea stimul( reprezentat de introducerea acelor in punctele .ine sta.ilite(
a%late pe meridianele de acupunctura'
Presopunctura reprezinta utilizarea in scop terapeutic a unui procedeu de masa0( numit
presiunea' Masa0ul prin presiune se aplica pe anumite puncte( %iecare dintre ele %iind
specializat pentru o anumita su%erinta' Presopunctura se aseamana cu acupunctura( deoarece(
in timp ce acupunctura %oloseste ace( presopunctura utilizeaza var%urile degetelor sau ung$ia
pentru a presa punctele specializate'
Presopunctura tre.uie e4plicata pacientului deoarece necesita cooperarea acestuia' -ncaperea
in care se va e%ectua tratamentul tre.uie sa %ie spatioasa( luminoasa( incalzita corespunzator(
pozitia pacientului tre.uie sa %ie cat mai comoda( niciodata in picioare iar persoana care aplica
presopunctura tre.uie sa stapaneasca .ine te$nica( sa ai.a o pozitie comoda( am.ele maini
li.ere si sanatoase'
Pielea asupra careia se aplica presopunctura tre.uie sa %ie sanatoasa( %ara eruptii( leziuni(
.ataturi( cicatrici( gre%on tegumentar sau tumori( deoarece toate aceste leziuni reprezinta
contraindicatii ale prespuncturii'
Presopunctura se des%asoara cu respectarea unor timpi intr-o succesiune ce va %i prezentata in
cele ce urmeaza' >e incepe prin reperarea sau localizarea punctelor si se continua cu masarea
acestora' "peratia respectiva poate %i %acuta cu var%ul degetului sau cu ung$ia' -n %unctie de
indicatie( un punct poate %i masat prin manevra de dispersie sau prin cea de toni%iere'
Dispersia se va %olosi in cazul su%erintelor provocate de un e4ces de energie' Ast%el( cu var%ul
degetului( din pozitie o.lica( se maseaza sau se apasa prin insuru.are( in sens opus acelor de
ceasornic( cu .landete( super%icial( pe o durata su%icienta de timp punctul respectiv' Dispersia
corect e4ecutata este urmata de inrosirea tegumentului( scaderea sensi.ilitatii si a tonusului
muscular local' A%lata la polul opus( toni%ierea este indicata in cazul su%erintelor datorate
lipsei energetice' Aceasta manevra se e4ecuta cu var%ul degetului sau se poate e4ecuta cu
ung$ia( am.ele a%late in pozitie verticala' >e va masa sau se va apasa circular( in sensul de
rotatie al acelor de ceasornic( energic( pro%und( %iecare manevra avand o durata scurta'
#oni%ierea .ine e4ecutata va %i urmata de paloare( cresterea sensi.ilitatii si a tonusului
muscular local' " serie de practicieni acorda mai multa importanta %ortei cu care se maseaza(
sla.a pentru dispersie si puternica pentru toni%iere( si mai putina importanta sensului
miscarilor' -ndi%erent de su%erinta( vor %i masate am.ele puncte a%late pe cele doua .rate ale
meridianului respectiv( perec$e' Portiunea de tegument pe care se a%la punctele ce urmeaza a
%i masate tre.uie sa %ie uscata sau pudrata cu talc' >e pot aplica o serie de su.stante cu e%ecte
stimulante( vasodilatatoare sau terapeutice care vor patrunde transtegumentar in timpul
masa0ului' Durata unei sedinte de presopunctura este cuprinsa intre 5-,* min( sedinta se poate
repeta de )-7 ori in cursul unei zile( pana la disparitia durerii' >pecialistii din domeniu a%irma
%aptul ca 7 sedinte de presopunctura( .ine e4ecutate( valoreaza cat o sedinta de acupunctura'
Presopunctura poate %i %olosita ocazional( drept tratament de urgenta sau su. %orma unui
tratament de lunga durata( putandu-se practica mai multe cure( in %unctie de .oala' -ntre cure(
se va pastra un interval de doua saptamani' " cura poate cuprinde ,*-,5 sedinte si se poate
e%ectua cu succes( in special primavara si toamna( cand are loc un trans%er energetic mult mai
usor 2energiile -== si -A=! %iind in proportii egale3' =umarul sedintelor recomandate poate
sa si scada( spre deose.ire de iarna( cand di%erenta dintre cele doua energii este mare si
trans%erul energetic mult mai anevoios' Momentul optim de e%ectuare a presopuncturii este
dimineata si spre s%arsitul dupa amiezii'
=u se va e%ectua presopunctura dupa masa' De asemenea( presopunctura ne se aplica
pacientilor cu a%ectiuni cardiace( celor cu psi$opatii( persoanelor cu de.ilitate %izica sau
o.oseala acuta sau cronica( celor in stare de e.rietate( gravidelor in ultimele luni de sarcina'
Presopunctura devine ine%icienta daca pacientul a e%ectuat recent un tratament cu raze K( a
%ost supus unor e4amene radiologice sau a urmat tratament cu cortizon( tranc$ilizante(
$ipnotice'
Pacientul s-ar putea sa nu tolereze presopunctura( drept pentru care tratamentul se intrerupe(
urmand sa %ie reluat cu alta ocazie'
Pe parcursul procedurii( pacientului i se poate altera starea generala( un alt motiv de a
intrerupe tratamenul si de apela la manevrele utile in cazul diagnosticului de lipotimie'
#ot in conte4tul presopuncturii se poate recurge la manevrele >$iatsu care pot %i e4ecutate
dupa o metoda mai usoara( asemanatoare cu presopunctura' Manevrele >$iatsu au o actiune
generala( de ec$ili.rare a energiilor si una locala( de conversie a acidului lactic 2responsa.il
de producerea contracturilor3 in glicogen( in proportie de 1*G' Pe acesta cale( manevrele
>$iatsu contri.uie la eliminarea o.oselii( pana la disparitia sa totala' Manevra consta in
presiuni continue( e%ectuate cu pulpa degetului pe punctul respectiv( timp de 5-9 secunde(
urmate de o perioada de pauza constand intr-o rela4are totala( de 7-/ secunde' Atat presiunea(
cat si rela4area se e4ecuta succesiv( timp de cateva minute' Pro%esionistii prelungesc sedinta
pana la o ora( in urma careia durerile dispar complet'
Presopunctura corect e4ecutata( poate %i utila in tratamentul numeroaselor su%erinte( precum
>indromul migrenos(
-nsomnii(
Durerile din .olile reumatice(
#ul.urarile psi$ice minore(
#ul.urarile %unctionale ale aparatului digestiv si genitourinar'
#oate metodele prezentate sunt deose.it de utile si sunt urmate de rezultate spectaculoase
daca se aplica in stadiile %unctionale ale su%erintelor' "data ce leziunea s-a constituit( aceste
metode raman %ara rezultat'
-ndicatiile presopuncturii sunt aceleasi cu ale acupuncturii si electropuncturii si vor %i
prezentate impreuna( dupa cum urmeaza
#ul.urarile %unctionale ale tu.ului digestiv 2aero%agia( aerocolia( constipatiile(
sindromul diareic( sindromul dispeptic( indigestia etc3(
Alcoolismul si ta.agismul(
>indromul alergic(
>indromul algic( daca nu e4ista tratament etiologic 2ce%alalgiile( cervicoce%alalgiile(
lom.osacralgiile( lom.osciatopatiile( dorsalgiile( durerile articulatiilor peri%erice(
algiile musculare sau mialgiile( mastodinia( durerile articulare si periarticulare din
reumatismul cronic degenerativ sau in%lamator si reumatismul a.articular3(
Contracturile musculare de tipul torticolisului(
Durerile sau algiile patologiei medicinii dentare(
Dis%unctiile se4uale(
#ul.urarile circulatiei peri%erice 2varice( criza $emoroidala3(
A%ectiunile cardiovasculare 2angina pectorale( $ipotensiunea arteriala( $ipertensiunea
arteriala3(
Astmul .ronsic( sinuzita(
A%ectiunile nervilor peri%erici 2nevralgia sciatica( nevralgia de trigemen( paralizia
%aciala3(
&eactiile in%lamatorii ale tesurului con0unctiv 2celulita3(
".ezitate si sindromul de o.oseala acuta sau cronica(
#ul.urarile psi$ice minore'
1. Aspecte clinice" diagnostice si terapeutice.
Medicina %izica si de recuperare medicala 2%izioterapia3 se de%ineste drept evolutia unei
persoane spre un potential %izic( psi$ologic( social( vocational si educational ma4im( in
concordanta cu in%irmitatea psi$ologica sau anatomica proprie si raportat la limitele
am.ientale 2sau ale mediului incon0urator3'
Procesul de recuperare presupune e4istenta unei ec$ipe interdisciplinare in care mem.rii sai
cola.oreaza( %iecare persoana are responsa.ilitati individuale( integrate in e%ortul colectiv(
organizatia %unctionand pe nivele ierar$ice' Mem.rii ec$ipei comunica in permanenta si
%olosesc acelasi lim.a0 medical( cat si aceleasi sisteme de re%erinta in evaluarea clinica si
%unctionala a pacientilor' 6c$ipa este alcatuita dintr-o serie de specialisti( intre care si
>pecialistul in terapie ocupationala' Acesta evalueaza capacitatea de autoingri0ire a
pacientului si o%era variante medicale de rezolvare a di%eritelor situatii sau conte4te
aparute la domiciliul .olnavului( e4ploreaza a.ilitatile vocationale ale pacientilor(
asista ceilalti specialisti la des%asurarea programului de recuperare medicala propriu-
zis( educa %amilia pacientilor cu de%icite %unctionale etc'
Fizio;inetoterapeutul sau ;inetoterapeutul' Acesta asista pacientul in aplicarea
programelor comple4e de %izioterapie si de reeducare %unctionala 2recastigarea
mo.ilitatii articulare( a %ortei si rezistentei musculare( a coordonarii miscarilor( a
sensi.ilitatii( recuperarea mersului( ameliorarea sindromului algic musculosc$eletal(
utilizarea dispozitivelor de mers( utilizarea aparatelor de reeducare %unctionala la sala
de ;inetoterapie( aplicarea procedurilor de %izioterapie( asigurarea reposturarii corpului
prin e4ercitii si educatie medicala( realizarea evaluarilor %unctionale initiale( de etapa
si %inale etc3'
>pecialistul in terapie recreationala' Acesta utilizeaza activitatile recreationale in
scopul interventiei asupra comportamentului %izic( social sau emotional( spre a
produce o sc$im.are comportamentala dorita( in vederea cresterii si dezvoltarii
normale sau a recuperarii %unctionale a pacientilor'
>pecialistul in orteze si proteze'
Asistenta de %izioterapie si recuperare' 6ste persoana care ii a0uta pe ceilalti specialisti
ai ec$ipei si se asigura si de corecta ingri0ire si medicamentatie a pacientilor'
>pecialistul logoped'
>pecialistul in psi$ologie'
Asistentul social' 6ste persoana acre asigura inter%ata pacientului cu %amilia si ec$ipa
comple4a de recuperare medicala'
Consilierul vocational' Acesta evalueaza potentialul vocational real al pacientului(
sta.ileste o.iectivele de indeplinit( organizeaza activitatile in consecinta si se asigura
de .una lor des%asurare'
Alti specialisti( precum dieteticianul( protezare ma4ilo%aciala( specialistul in medicina
dentara( specialistul in audiologie( specialistul in aparatura medicala de specialitate
etc'
Fizioterapia se con%runta ca specialitate cu sindromul algo-dis%unctional ce poate apare la o
anumita persoana( intr-un conte4t patologic acut sau intr-unul cronic( inclusiv in situatia
mal%ormatiilor congenitale( accidentelor sau traumatismelor' -n timp ce semnele si
simptomele .olii acute dispar( ca urmare a tratamentului prescris si urmat de pacient( in
conte4tul su%erintelor cronice se va considera o notiune noua( aceea de secventialitate a .olii
in termeni de in%irmitate( incapacitate si $andicap' "rice specialist tre.uie sa stie de%initia
acestor termeni( sa-i identi%ice corect la persoanele cu dis%unctionalitate clinica si sa stie sa
asiste prin actiuni medicale si sociopro%esionale persoanele in cauza'
-n%irmitatea reprezinta orice pierdere sau anormalitate a unei structuri sau %unctii %iziologice(
psi$ologice sau anatomice' -n%irmitatea reprezinta consecinta clinica sau mani%estarea unei
.oli sau a unei situatii cu implicatii medicale' 6a poate consta intr-o pierdere anatomica 2a
unui mem.ru( organ( tesut etc3( cat si intr-o dis%unctionalitate a unui organ( aparat sau sistem'
-n%irmitatea este reprezentata de pierderea unui deget( scaderea auzului( pierderea sau
dis%unctionalitatea unei parti din s%era oro-ma4ilo%aciala( reducerea mo.ilitatii unei articulatii(
perderea de %orta musculara( incoordonarea miscarilor( deposturarea coloanei verte.rale etc'
Diagnosticul este clinic'
-ncapacitatea reprezinta restrictia sau pierderea aptitudinii de a e4ecuta o activitate
considerata pana in acea etapa( normala pentru individul in cauza' -ncapacitatea este
consecinta unei in%irmitati si se sta.ileste pe .aza diagnosticului %unctional' =u orice
in%irmitate este o.ligatoriu urmata de o incapacitate dar orice incapacitate are la .aza o
in%irmitate' De e4emplu( un pacient nu poate desc$ide usa( nu poate conduce masina( nu se
poate aseza pe scaun( nu poate merge %ara a %i asistat la mers( nu pronunta corect cuvintele( nu
se poate alimenta diversi%icat etc' >e vor.este ast%el( despre incapacitati de locomotie( de
de4teritate( de autoingri0ire( de comunicare( situationala etc' Modalitatea in care poate %i
cuanti%icata incapacitatea sau diagnosticul %unctional se poate %ace pe .aza capacitatii de a
per%orma activitatile vietii cotidiene sau de zi cu zi 2ADL-activities o% dail? living3'
Bandicapul reprezinta di%icultatea unei persoane de a realiza relatii normale cu mediul de
viata( relatii in concordanta cu varsta si pregatirea sa( cu se4ul( conditiile sociale si culturale
proprii' Bandicapul este consecinta unei in%irmitati sau a unei incapacitati( cand acestea intra
in con%lict cu mediul social( pro%esional si %amilial al persoanei respective' Persoana cu
$andicap este un in%irm sau se a%la in incapacitate de %ace %ata normelor generale si speciale
ale mediului am.iental in care traieste( el nu se poate mani%esta ca individ cu personalitate
completa si normala' Deci( nu mai poate %i sot( partener de a%acere( muncitor( tata( student(
persoana independenta etc' De e4emplu( pentru un interpret de muzica( o a%ectiune localizata
la nivelul articulatiei temporo-mandi.ulare il pune in incapacitatea de a-si des%asura
activitatea pro%esionala' Aceasta conduce la $andicap pro%esional( cu deteriorarea calitatii
vietii persoanei in cauza' >e poate vor.i ast%el( despre un $andicap educational( ocupational(
pro%esional( %amilial( economic( de integrare sociala etc' =u orice in%irmitate cu incapacitate
determina $andicap'
Pornind de la cele prezentate( %izioterapia si-a conturat o.iectivele si a sta.ilit metodologia
utila in recuperarea medicala a urmatoarelor categorii sau domenii de patologie
A%ectiunile aparatului neuromioartro;inetic 2=MA:3 de origine neurologica(
ortopedico-traumatica si reumatologica 2reumatism cronic degenerativ sau in%lamator
sau a.articular3'
A%ectiunile cardiovasculare'
A%ectiunile respiratorii cronice'
A%ectiunile psi$ice( inclusiv tul.urarile de vor.ire'
A%ectiunile senzoriale 2vazul( auzul3( inclusiv surdo-mutitatea'
Limitat( a%ectiunile dermatologice( digestive( meta.olice( renourinare( endocrine(
inclusiv o.ezitatea etc'
Mi0loacele si metodele %izioterapiei sunt adaptate patologiei careia i se adreseaza si sunt
reprezentate de
#ermoterapie'
6lectroterapia( diatermia 2curenti terapeutici de inalta %recventa3'
Masa0ul terapeutic'
:inetoterapia'
Laserterapia'
Bidroterapia'
serie de modalitati terapeutice ad0uvante( precum .io%eed.ac;-ul( terapia ocupationala(
te$nicile de %acilitare neuroproprioceptiva( protezarea auzului( vederii( psi$oterapia(
terapia educationala etc'
Principii de diagnostic clinico&functional.
-nterventia terapeutica tre.uie sa %ie %undamentata pe .azele unei evaluari corecte si complete
deoarece incapacitatea %unctionala se a%la in conte4tul mai larg al patologiei pree4istente si
concomitente' Diagnosticul medical se concentreaza pe antecedentele pacientului si pe datele
e4amenului clinic( permitand intr-o prima etapa( identi%icarea corecta a .olii si sta.ilirea
diagnosticului de .oala( urmand ca specialistul in %izioterapie si recuperare medicala sa
sta.ileasca consecintele %unctionale ale .olii sau traumatismului si nivelul %unctional actual(
ceea ce reprezinta diagnosticul de recuperare medicala' Bilantul si diagnosticul %unctional
corect presupune o .una cunoastere a di%erentelor dintre in%irmitate( incapacitate si $andicap(
la pacientul in cauza' Daca .oala nu poate %i a.ordata pe cale medicamentoasa si<sau
c$irurgicala( specialistului in %izioterapie si recuperare medicala ii revine sarcina sa identi%ice
prioritatile terapeutice si sa sta.ilesca un program comple4 de recuperare medicala( sta.ilind
o.iectivele de indeplinit( mi0loacele( modalitatile terapeutice si metodele ce urmeaza a %i
utilizate' 6valuarea clinico-%unctionala a pacientului este urmata deci( de des%asurarea unui
program ce cuprinde si alte modalitati terapeutice( alaturi de cele clasice( .ine cunoscute'
>pre deose.ire de alte specialitati medicale( medicina %izica si de recuperare medicala este
compre$ensiva( ea nelimitandu-se doar la un singur organ sau sistem %unctional al
organismului uman' >copul principal al medicinii de recuperare este acela al readucerii
persoanelor cu di%erite grade de dis%unctionalitate 2in%irmitate( incapacitate( $andicap3 la o
independenta %izica( mentala( sociala si economica( ma4im posi.ila' Drept urmare( tre.uie
cunoscute si evaluate corect toate conditiile constatate la pacientul in cauza' -n acest conte4t(
ne vor interesa urmatoarele
Aspectele legate de capacitatea de miscare 2mo.ilizare( deplasare3' A%ectarea acesteia
poate %i su.iectiva si<sau o.iectiva( tinand de sindromul algic asociat sau doar de
gradul de dis%unctionalitate( in sine' >e vor identi%ica si eventualele necesitati
terapeutice si de reeducare %unctionala( incluzand dispozitivele de mers sau alt necesar
te$nic suplimentar 2orteze( proteze( dispozitive de electrostimulare( scaun cu rotile(
car0e( .aston etc3'
Aspectele legate de posi.ilitatea de a e4ecuta activitatile din viata cotidiana sau de zi
cu zi( inclusiv activitatile de autoingri0ire' =e intereseaza prezenta su.iectiva sau
o.iectiva a unor incapacitati( posi.ilitatile reale de rezolvare( asistenta te$nica si
umana de specialitate'
Aspectele legate de realizarea capacitatilor<posi.ilitatilor de comunicare' Accentul se
pune pe identi%icarea aspectelor su.iective si o.iectice ale pro.lemei ridicate(
posi.ilitatile de rezolvare si necesitatea utilizarii unor ec$ipamente adecvate
de%icitului constatat'
Aspectele legate de interactiunea pacient-societate' -mpactul social al
dis%unctionalitatii poate %i perceput atat la modul su.iectiv( cat si la cel o.iectiv'
-ntereseaza identi%icarea pro.lemelor sociale ce necesita rezolvare imediata( cat si
posi.ilitatea de adaptare a unor ec$ipamente si de a solicita insotitor la nevoie'
Aspectele psi$ologice sunt a.ordate din punctul de vedere al componentei su.iective
si a celei o.iective( intereseaza posi.ilitatile terapeutice de corectare si de promovare a
reec$ili.rarii psi$ologice a pacientului'
#oate aspectele prezentate vin in spri0inul a%irmatiei con%orm careia tratamentul pro.lemelor
medicale tre.uie sa ai.a in vedere si aspectele dis%unctionale( apreciate cu a0utorul evaluarii
clinico-%unctionale'
Evaluarea clinico&functionala a pacientului.
6valuarea clinica a pacientului incepe prin consemnarea antecedentelor si a istoricului .olii si
continua cu e4amenul %izic al pacientului 2o.servatie( palpare( percutie si auscultatie3' Dupa
identi%icarea elementelor e4amenului %izic care a0uta la sta.ilirea diagnosticului de .oala(
specialistul in medicina %izica si recuperare medicala mai are in %ata doua sarcini de
indeplinit
64aminarea amanuntita a pacientului in scopul identi%icarii elementelor %izice care
de%inesc incapacitatea si $andicapul si care se a%la in legatura cu .oala'
-denti%icarea restantului %izic( psi$ologic si intelectual( menit sa con%ere .aza de
plecare in resta.ilirea independentei %unctionale'
>egmentele importante ale e4amenului clinic in %izioterapie si recuperare medicala sunt
reprezentate de semnele vitale si aspectul general al pacientului( aspectul tegumentelor si al
ganglionilor lim%atici( e4aminarea capului( oc$ilor( urec$ilor( nasului( gurii si %undului de gat(
a gatului( toracelui( regiunii precordiale si inimii( a vaselor peri%erice( a regiunii a.dominale( a
sistemului genitourinar si rectului( a sistemului musculosc$eletal( e4amenul neurologic si cel
%unctional'
-n privinta e4amenului sistemului musculosc$eletal( e4aminatorul tre.uie sa posede a.ilitati
deose.ite si e4perienta spre a putea identi%ica elemente %izice ce tin de %iecare regiune a
corpului si de %iecare element constituient( precum os( articulatie( cartila0( ligament( tendon si
musc$i' Acestor elemente li se adauga cele o.tinute ca urmare a e4menului neurologic'
64aminarea sistemului neuromioartro;inetic =MA: cuprinde inspectia( palparea( .ilantul
articular 2aprecierea gradului de mo.ilitate sau &"M assessement3( aprecierea sta.ilitatii
articulare si .ilantul sau testingul %ortei musculare'
-nspectia poate identi%ica scoliozele( ci%oza accentuata( $iperlordoza( de%ormarile articulare(
amputatia unui segment( a.senta sau asimetria unor zone sau regiuni ale corpului 2dismetriile
de mem.re3( edem( in%lamatie( congestie( de%ormarea tesutului moale( cicatrici( %asciculatii
musculare( atro%ie musculara( $ipertro%ie sau ruptura musculara' Uneori( toate cele prezentate
nu sunt evidente si tre.uie cautate cu atentie' Pe parcursul e4amenului %izic se apreciaza si
mani%estarile sindromului dureros( precum si alte mani%estari insotitoare'
Palparea sistemului MA: deceleaza si identi%ica structura de origine 2os( tesut moale sau alta
structura anatomica3 care con%era sensi.ilitate si di%ormitate locoregionala' >e vor palpa toate
tesuturile a%late in vecinatatea zonelor cu $emoragie sau cu edem la pacientii cu modi%icarea
starii de constienta'
Aprecierea gradului de mo.ilitate sau .ilantul articular se %ace in scop de evaluare initiala(
evaluare a programului de reeducare %unctionala e%ectuat( o.tinerea %eed.ac;-ului
per%ormantei terapeutice( aprecerea capacitatii de lucru sau in scop de studiu' Pentru aprecerea
gradului de mo.ilitate al unei articulatii se porneste din pozitia anatomica( ca %iind pozitia de
.aza sau punctul zero' 64ista o serie de %actori care conduc la variatiile valorilor gradelor de
miscare o.tinute' Acesti %actori tin de varsta( se4( conditia %izica( o.ezitatea( conte4tul
genetic' Valorile ideale( cu care se compara cele reale( o.tinute de la pacienti( reprezinta o
valoare medie propusa' Cand pacientul nu participa la evaluare( masuratoarea este e%ectuata in
e4clusivitate de catre e4aminator si este pasiva iar cand pacientul insusi e%ectueaza miscarea(
gradul de mo.ilitate o.tinut este unul activ' Daca comparam valorile activa si pasiva ale unei
miscari dintr-o articulatie( atunci pozitia de start( sta.ilizarea miscarii( aliniamentul
segmentelor si tipul goniometrului ar tre.ui sa %ie aceleasi' -n aprecierea recuperarii
%unctionale a mainii operate se realizeaza inregistrari gra%ice ale miscarilor degetelor'
>ta.ilitatea articulara reprezinta capacitatea elementelor structurale apartinand unei articulatii
de a rezista %ortelor care se mani%esta inoportun<necorespunzator' >ta.ilitatea unei articulatii
este determinata de
!radul de congruenta osoasa'
-ntegritatea structurilor cartilaginoase si capsulare'
#onusul si %orta musculara si ligamentara'
Fortele care solicita permanent articulatia'
Un e4emplu in %avoarea celor de0a prezentate o reprezinta descrierea articulatiei co4o-
%emurale care este congruenta si sta.ila( in timp ce articulatia gleno$umerala se .azeaza pe un
suport musculoligamentar datorita lipsei de congruenta osoasa a capului s%eric in relatie cu
%osa glenoidala plata'
>ta.ilitatea articulara este adesea compromisa prin a%ectiuni ce solicita %recvent tratamentele
speci%ice %izioterapiei si recuperarii medicale' De e4emplu( sinovita in%lamatorie asociata
puseelor .olii reumatismale cronice degenerative sau in%lamatorii( sla.este capsula articulara(
cat si ligamentele de vecinatate( iar durerea ce survine va in$i.a contractia musculara
periarticulara normala' Aceasta in$i.itie predispune articulatia implicata la suscepti.ilitate
%ata de agresiuni din partea %ortelor normale si anormale( conducand la insta.ilitate articulara'
-nsta.ilitatea articulatiilor segmentelor peri%erice si ale coloanei verte.rale este des intalnita in
situatii neurologice si posttraumatic' 64cesul de miscare este remarcat ca urmare a evaluarii
%unctionale articulare' >tudiile radiogra%iilor e%ectuate in %le4ie-e4tensie sau e4ecutarea unor
miscari e4agerate asupra segmentelor interesate pot o%eri date importante atunci cand este
suspectata o insta.ilitate articulara nee4primata in mod evident clinic'
Bilantul articular mai poate evidentia contractura in %le4ie prelungita cu aparitia unui %le4um
articular( redoare articulara de cauza mecanica si<sau in%lamatorie( .loca0ul articular 2prin
prezenta unui corp strain intraarticular cum se intampla in ruptura de menisc sau in su%erintele
reumatismale cronice degenerative etc3 si an;iloza articulara 2%i.roasa sau osoasa3'
-n practica medicala mo.ilitatea articulara se poate aprecia prin comparatie cu mem.rul
contralateral' Programele de %izioterapie si recuperare medicala se adreseaza mai putin
gradului ma4im de mo.ilitate articulara( pre%erandu-se reeducarea %unctionala a ung$iului
%unctional( numit si ung$i util de miscare( ce corespunde zonei de ma4ima utilitate articulara
in conte4tul activitatilor zilnice %amiliale( sociale si pro%esionale'
Bilantul muscular reprezinta evaluarea o.iectiva a tonusului( %ortei si rezistentei musculare la
e%ort' 6valuarea %ortei musculare poate releva o $ipertonie sau o $ipotonie musculara'
Valorile o.tinute di%era insa( in %unctie de varsta( se4( prezenta sindromului dureros( starea de
o.oseala a pacientului( lipsa sau sla.a motivatie a acestuia( teama( lipsa de intelegere a testarii
e%ectuate( prezenta unei su%erinte de neuron motor central sau peri%eric( asociata' A%ectiunile
neuronului motor peri%eric vor conduce la pierderea pattern-urilor motorii( in concordanta cu
nivelul<sediul su%erintei' De e4emplu( intr-o neuropatie peri%erica( $ipotonia musculara este
prezenta in teritoriul de distri.utie a radacinii nervoase a%ectate' Musculatura paretica sau
plegica din sindromul de neuron motor peri%eric di%era de spasticitatea sau rigiditatea din
sindromul de neuron motor central' Bilantul sau testingul muscular se poate realiza corect
doar in urmatorul conte4t pacientul tre.uie sa %ie rela4at si sa cola.oreze la evaluare(
cunoasterea corecta a anatomiei %unctionale si a .iomecanicii locoregionale( cunoasterea si
controlul sindromului algic asociat( cat si asocierea datelor .ilantului articular'
".iectivarea .ilantul muscular se realizeaza prin utilizarea unui sistem de cotare international(
sistem care %oloseste scala de la *-5( cu a0utorul caruia se apreciaza tensiunea in tendon si
masa musculara( %orta si rezistenta musc$iului'
Valoarea * nu se simte tensiune nici in tendon( nici in masa musculara( nu apare
sc$ita de contractie( musc$iul %iind practic denervat'
Valoarea , apare tensiune in tendon si in masa musculara iar contractia musculara
este modesta( ne%iind urmata de miscarea segmentului'
Valoarea ) se realizeaza o contractie musculara prin care se deplaseaza segmentul
scos de su. %orta gravitationala si orice alta rezistenta care s-ar opune
Valoarea 7 contractia musculara este su%icient de puternica spre a realiza deplasarea
segmentului impotriva gravitatiei dar %ara sa e4iste vreo alta rezistenta
Valoarea / contractia musculara realizeaza deplasarea segmentului contra gravitatiei
la care se adauga o rezistenta medie'
Valoarea 5 contractia musculara este posi.ila si realizeaza deplasarea segmentului
contra gravitaiei( la care se adauga o rezistenta crescuta 2ma4imala3'
64amenul neurologic este la %el de important ca si acela al sistemului MA:( impreuna
alcatuind doua componente de .aza ale e4amenului %izic standard( o%erind clinicianului
posi.ilitatea de a identi%ica sursa dis%unctionalitatii constatate si de a realiza un program
coerent de reeducare %unctionala a pacientului' 64amenul neurologic cuprinde aprecierea
statusului mental al pacientului( a %unctiei de vor.ire si a lim.a0ului( evaluarea re%le4elor( a
nervilor cranieni( a integrarii motorii centrale( aprecierea senzatiilor si perceptiei' -n ceea ce
priveste nervii cranieni( trigemenul 2V3 asigura inervatia musc$ilor masticatori si
sensi.ilitatea %aciala iar %acialul 2V--3( gloso%aringianul 2-K3( vagul 2K3( si $ipoglosul 2K--3
asigura %unctia gustativa 2V--( -K( K3( e4presia %aciala 2V--3( %unctia motorie a articulatiei
temporo-mandi.ulare 2V--( -K( K( K--3 si %unctia de deglutitie 2-K( K( K--3' =ervul accesor
2K-3 asigura %unctionalitatea musc$ilor sternocleidomastoidian si trapez' -n ceea ce priveste
re%le4ele( se urmareste prezenta corecta a stretc$ re%le4ului muscular( a re%le4elor super%iciale
segmentare si a celor patologice'
-ntegrarea motorie centrala este identi%icata prin aprecierea tonusului muscular( a coordonarii
miscarilor( evidentierea spasticitatii( a rigiditatii si incoordonarii miscarilor( evidentierea
miscarilor involuntare( constatarea apra4iei'
#ul.urarile de sensi.ilitate se re%era la aprecierea celei super%iciale( a celei pro%unde si a
integrarii corticale iar tul.urarile de perceptie sunt puse in evidenta prin identi%icarea
agnoziei( a lipsei de orientare stanga-dreapta( precum si prin aplicarea altor teste de perceptie'
64amenul si evaluarea %unctionala apreciaza consecinta in%irmitatii( din momentul in care a
%ost identi%icata( asupra statusului %unctional al pacientului' Acesta este evaluat la locul de
des%asurare a activitatii solicitate si in di%erite situatii' >pecialistul este interesat in a determina
statusul %unctional initial al pacientului in cauza( spre a putea sta.ili programul de reeducare
%unctionala si pentru a putea evalua in termeni de comparatie( progresele o.tinute' =u se
pierde din vedere nici evaluarea componentelor care apreciaza capacitatea de comunicare a
pacientului' -n conte4tul prezentat( intereseaza posi.ilitatea pacientului de a se alimenta( de a
se im.raca( de a-si asigura igiena si toaleta personala( de a se mo.iliza in pat( de a-si asigura
trans%erurile( de a se deplasa cu scaunul cu rotile( de a merge( de a conduce ve$icule'
Literatura de specialitate prezinta o serie de scale menite sa evalueze 2sa identi%ice si sa
cuanti%ice corespunzator3 statusul %unctional in conte4tul activitatilor zilnice' Aceste scale
permit aprecierea o.iectiva a independentei sau al gradului de dependenta a pacientului in
realizarea di%eritelor solicitari %unctionale( precum si tipul de asistenta 2umana( te$nica(
mecanica3 sau nevoia unui insotitor' -n lumina celor prezentate( nivelele de dependenta sunt
-ndependenta( cand se pot e%ectua activitati %ara asistenta %izica sau ver.ala'
=evoia de control sau supervizare( cand sunt necesare instructiuni ver.ale sau alte
tipuri de control'
=evoia de asistenta( cand este nevoie de a0utorul minim( moderat sau ma4im al altei
persoane spre a reliza per%ormantele asteptate'
Dependenta totala de alta persoana'
Din momentul in care antecedentele pacientului si istoricul .olii sunt cunoscute( e4aminarea
%izica a %ost e%ectuata( rezultatele notate( specialistul in %izioterapie si recuperare medicala
centralizeaza datele( ela.oreaza o lista a pro.lemelor de rezolvat si %ormuleaza un plan
terapeutic de urmat'
Principii generale de recomandare si prescriere a principalelor mijloace si
modalitati terapeutice apartinand fizioterapiei.
Agentii %izicali precum caldura( recele( lumina( %rictiunea si presiunea au o vec$ime de
utilizare de mii de ani' Lor li s-au alaturat proceduri precum diatermia( electroterapia si
electrostimularea( masa0ul terapeutic( terapia prin campuri electromagnetice( laserterapia'
#ratamentele nu au %ost nicicand statice( terapia prin miscare 0ucand in permanenta un rol
c$eie in programele de %izioterapie si recuperare medicala'
Fizioterapia se adreseaza pacientilor cu .oli acute sau cronice( carora le asigura ameliorarea
sau diminuarea pana la disparitie a sindromului algic si limitarea dis%unctionalitatii cu
promovarea restantului %unctional'
Principalele mi0loace si modalitati terapeutice se adreseaza unui conte4t terapeutic comple4(
constand in
Pondere crescuta a cazurilor cronice( %ata de cele acute'
&epercursiuni negative ale %acilitatilor o%erite de gradul inalt de ur.anizare( care se
regasesc su. %orma sindromului de deconditionare si de dezadaptare %izica la e%ort si a
dezvoltarii unei patologii de stres psi$ic'
Modi%icare unor o.iceiuri cu promovarea altora( intens nocive pentru organismul
umna( precum consumul de alcool( de droguri( %umatul( sedentarismul(
supraponderalitatea si o.ezitatea de aport( prin dezvoltarea unor o.iceiuri nutritionale
nesanatoase si asocierea lipsei de miscare'
Accentuarea procesului de im.atranirea populatiei( cu polarizarea patologiei si a
preocuparilor teraputice spre geriatrie si gerontologie'
Cresterea ponderii de aparitie a patologiei posttraumatice( in special in randul tinerilor'
Avand in vedere cele prezentate( procedurile de %izioterapie si recuperare medicala s-au mutat
din s%era su%erintelor acute spre cea a celor cronice( de lunga durata( terapia devenind
comple4a si costisitoare pentru pacient si societate'
Curele de intretinere si recuperare %unctionala erau recomandate in anii trecuti de doua ori pe
an( a0ungand ca actual( programele de %izioterapie si de recuperare medicala sa se des%asoare
pe perioade lungi de timp( raportat la gravitatea de%icitelor %unctionale do.andite de pacienti'
Programele de %izioterapie contin in medie( trei proceduri electrice si sau laserterapie( care
asociaza( de la caz la caz( masa0ul terapeutic si ;inetoterapia ca atare sau e%ectuata pe aparate'
=umarul de sedinte este cuprins intre +-,*-,5-,1 zile( dupa care urmeaza o terapie de
intretinere %unctionala'
2. Termoterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate in
cadrul patologiei de specialitate.
Aplicatiile de caldura si rece
Aplicarea termoterapiei stimuleaza procesele de termoreglare ale organismului uman in
vederea mentinerii $omeostaziei mediului intern'
Prezentare" clasificari'
-n ceea ce priveste vectorul aplicat( procedurile de termoterapie se pot clasi%ica dupa cum
urmeaza
Procedurile umede 2$idrotermoterapia3( care utilizeaza apa drept ve$icul( agent sau
vector termic' Acestea reprezinta cea mai mare parte a termoterapiei si se prezinta su.
%orma de comprese( impac$etari( .ai( dusuri etc'
Procedurile uscate utilizeaza vectori care prezinta o conducti.ilitate termica mai mica
decat a apei( si anume para%ina( namolul( aerul( lumina( nisipul'
-n %unctie de gradul de penetrare in tesuturi al energiei calorice( sunt descrise doua tipuri de
termoterapie
#ermoterapia pro%unda 2diatermia( care prezinta e%ect caloric pana la 7(5-9 cm3'
#ermoterapia super%iciala 2aplicatiile de para%ina( lampile de lumina( impac$etarile(
aplicatiile de comprese3'
Acest tip de clasi%icare tine cont de %aptul ca se poate realiza o conversie a altor %orme de
energie in caldura( asa numita termoterapie de conversie( cum sunt &-&( curentul electric de
inalta %recventa sau ultrasunetele'
-n privinta supra%etei pe care se aplica procedura de termoterapie( clasi%icarea cuprinde
Proceduri locale( aplicate pe supra%ete limitate ale corpului( si anume compresele(
cataplasmele( .aile sau a%uziunile locale'
Proceduri partiale( aplicate pe supra%ete mai e4tinse ale corpului sau pe un $emicorp(
si anume impac$etari( .ai partiale( aplicatii partiale de para%ina( .ai alternante'
Proceduri generale( aplicate pe toata supra%ata corpului( precum .aia generala(
impac$etari generale( a%uziuni generale'
&e%eritor la temperatura utilizata in cadrul procedurii de termoterapie( se poate vor.i despre
Proceduri de crioterapie( ce utilizeaza agentul termic cu o temperatura a%lata su. *FC'
Proceduri reci( clasi%icate la randul lor in proceduri reci propriu-zise( cu temperaturi de
pana la )*FC si proceduri racoroase( cu temperaturi de pana la 7)FC'
Proceduri calde( cu temperaturi cuprinse intre 7+-/5FC( reprezentate de .aile calde( cu
temperaturi cuprinse intre 7+-79FC( .aile $iperterme( cu temperaturi cuprinse intre 71-
78FC si .aile intens $iperterme( cu temperaturi de peste /*FC'
Proceduri de termoterapie propriu-zisa( care utilizeaza temperaturi cuprinse intre /5-
1*-,**FC( incluzand aplicatiile de para%ina( de namol sau nisip( .aile de lumina(
sauna'
Proceduri alternante( cu aplicatii alternative de cald si rece( vizand( in principal(
stimularea circulatiei locoregionale' Procedurile sunt multiple( pot %i locale( partiale
sau generale( utilizand di%erite valori de temperatura ale vectorului termic 2sauna(
izvoare calde( dusuri reci( .aie de namol3'
Proceduri ascendente( la care temperatura vectorului termic este crescuta progresiv( cu
rolul de calire a organismului'
Proceduri de terapie contrastanta 2e%ectele sunt datorate re%le4ului $iperemic( ce apare
la e4punerea alternativa a organismului sau a unor segmente la agentul termic cald si
rece( in cadrul unei singure proceduri( precum .aia sau dusul( de e4emplu3' Baia
contrastanta este utila( in special in programele terapeutice ale poliartritei reumatoide
si in distro%ia re%le4a simpatica sau algoneurodistro%ia'
.eguli de aplicare a termoterapiei'
Aplicarea procedurilor de termoterapie se supune unor reguli generale( %undamentate
e4perimental si stiinti%ic( dupa cum este prezentat in cele ce urmeaza
"rice prescriere a unei proceduri de termoterapie este o.ligatoriu precedata de un
e4amen clinic complet( pentru a se depista si diagnostica eventualele leziuni
tegumentare( .olile in%ecto-contagioase intercurente( a%ectiunile cardiovasculare( sau
respiratorii( endocrino-meta.olice( neoplazia etc'
#ermoterapia se aplica la minimum 7* minute postprandial'
Procedurile generale se recomanda sa se aplice dimineata'
Procedurile succesive de termoterapie necesita respectarea unui interval de timp li.er
2) ore3 intre ele'
=umarul de aplicatii zilnice( recomandate unui pacient tre.uie sa %ie limitat'
6%orturile %izice e4agerate( perioadele de stress sau insomnie( alte a%ectiuni precum
cele de tip colicativ etc( contraindica aplicarea procedurilor de termoterapie'
Procedurile de termoterapie generala seintrerup pe perioada ciclului menstrual'
Pacientul isi va goli vezica urinara si intestinul inainte de aplicarea
procedurilor'Aplicarea unor e4citanti mai puternici necesita avizul medicului
specialist'
Pacientilor cu tul.urari circulatorii peri%erice( aplicarea procedurilor reci se %ace dupa
o incalzire preala.ila'
Procedurile calde prelungite sau intens $iperterme sunt urmate de o perioada de racire(
in vederea com.aterii atoniei vasculare peri%erice'
Medicul specialist sta.ileste parametrii de temperatura( durata a procedurii( intensitate(
topogra%ie cutanata etc( indicatii ce tre.uie respectate
Pacientul este supraveg$eat pe tot parcursul procedurii iar aplicatia se intrerupe la
aparitia oricaror mani%estari de intoleranta aparute( pentru prevenirea accidentelor'
3biectivele termoterapiei se de%inesc in legatura cu mecanismele sale de actiune' 6le
vizeaza
&eec$ili.rarea verigilor %iziologice ale termoreglarii(
-nterceptarea verigilor %iziopatologice implicate in a%ectiunile localizate( in special la
nivelul aparatului locomotor(
Modularea reactivitatii organismului la mediu prin cresterea capacitatii de aparare
imunitara speci%ica si nespeci%ica a acestuia(
Cresterea capacitatii de adaptare a organismului la variatiile termice ale mediului'
Factorul termic actioneaza la nivelul aplicatiei( deci locoregional( cat si la nivelul intregului
organism'
Domeniile de patologie in care este indicata termoterapia se a%la( dupa cum aratam( in
legatura cu reactia organismului la aplicarea %actorului termic 2cald-rece3' Aceasta este
caracterizata prin reactia dermovasculara( modi%icarea %recventei cardiace( a %recventei
respiratiilor si intensitatea reactiei su.iective a pacientului la aplicarea stimulului'
Efectele aplicatiei locoregionale a %actorului termic 2cald-rece3 sunt
Miorela4ant-antispastic(
Analgezic(
Vasculoactiv-$iperemic( antiin%lamator-resor.tiv(
Biotro%ic prin modularea proceselor meta.olice(
Modularea elasticitatii tesutului con0unctiv'
Efectele generale ale aplicatiei %actorului termic sunt
Cresterea per%ormantelor aparatului =MA: 2neuromioartro;inetic3 la nivelul tuturor
structurilor sale componente( prin cresterea de.itului circulator( cresterea elasticitatii
%i.relor musculare si a e%icientei contractiei musculare si ameliorarea elasticitatii
colagenului apartinand tesutului con0unctiv(
-nducerea e%ectului vasoactiv super%icial si de pro%unzime(
Antrenarea mecanismelor de termoreglare 2pe calea termoterapiei cu %actori
contrastanti cald-rece3(
-nducerea e%ectului analgezic 2pe cale directa( cu scaderea sensi.ilitatii si e4cita.ilitatii
%usurilor neuromusculare si prin mecanismul controlului portii( cat si indirect( prin
modularea circulatiei( e%ectul miorala4ant-decontracturant si antiin%lmator( secundar3'
Contraindicatiile majore ale termoterapiei( regasite si in literatura de specialitate( sunt
>indromul in%lamator acut(
Bemoragia acuta(
>indromul isc$emic acut(
Discraziile sanguine(
#ul.urarile de sensi.ilitate(
Leziunile tegumentare(
=eoplaziile'
Metodologia aplicatiilor de termoterapie )proceduri umede sau +idrotermoterapia*
Principalele aplicatii de termoterapie 2proceduri umede3 sunt compresele( cataplasmele(
$idro%oarele( impac$etarile( %rictiunile( perierile( spalarile( a%uziunile( dusurile( .aile'
Compresele reci
Compresele reci sunt indicate in procesele in%lamatorii sau dureroase acute iar cele calde se
aplica in procesele su.acute sau cronice' Compresele sunt cele mai simple proceduri de
termoterapie( ele constand in aplicarea pe di%erite regiuni ale corpului a unor .ucati te4tile( de
dimensiuni variate( inmuiate in apa a%lata la temperaturi di%erite' -n %unctie de temperatura(
compresele sunt reci( calde( alternante( stimulante si cu a.uri' 6le pot %i aplicate pe
e4tremitatea ce%alica( regiunea cervicala( a.domen( torace posterior( regiunea peri si
su.om.ilicala( mem.re superioare si in%erioare' Ca reguli generale( compresa tre.uie sa %ie
.ine intinsa pe supra%ata tegumentului( stoarsa( sa nu 0eneze circulatia locoregionala(
tegumentele se nu prezinte leziuni sau semnele vreunei su%erinte'
Compresele reci se inmoaie in apa rece iar pentru mentinerea temperaturii constante se
sc$im.a din 5 in 5 minute sau se com.ina cu punga cu g$eata( aplicatia variind intre )*-+*
minute' 6%ectele urmarite sunt antitermic( antispastic( anti$emoragic( antiin%lamator(
antialgic'
Compresele calde se inmoaie in apa la temperatura de 71-/7FC sau de /5-55FC 2cele
%ier.inti3( se aplica acoperite( pentru a li se mentine temperatura constanta( durata procedurii
%iind de )*-+*-8* minute' 6%ectele urmarite sunt antispastic( analgezic( $iperemiant( resor.tiv
2util in in%lamatiile cronice3'
Compresele alternante recurg la aplicarea unei comprese calde( de /*-5*FC( timp de )-7
minute( urmata de o compresa rece( de ,)-,+FC( cu o durata de 7* secunde-, minut( de 5-+
ori' >e incepe cu compresa calda si se s%arseste cu cea rece' 6%ectele urmarite constau in
stimularea circulatiei sanguine si a sistemului neuromuscular'
Compresele stimulante sau Priessnitz necesita doua .ucati te4tile( una mai mica( udata cu apa
la temperatura camerei( stoarsa .ine si aplicata pe zona interesata( cealalta compresa este
uscata si se aplica peste prima( depasind-o cu )-7 cm in dimensiune' Durata procedurii este de
)-+-,) ore' 6%ectele aplicatiei constau in stimularea proceselor .iologice nervoase si
circulatorii locale( %iind utile si in su%erintele cronice( stimuland capacitatea de aparare si
meta.olismul local'
Compresele cu a.uri constau in aplicarea locala a unei te4tile uscate( peste care se aseaza o
.ucata de te4tila inmuiata in apa %ier.inte( la +*-9*FC( .ine stoarsa( peste aceasta aplicandu-se
o a treia te4tila( uscata' Durata procedurii este de )*-+* minute' 6%ectele acestei proceduri
sunt resor.tiv( analgezic( antispastic'
Compresele cu di%erite su.stante( cum ar %i alcoolul( sul%atul de magneziu( solutie .urov(
actioneaza prin %actorul c$imic aplicat( e%ectul urmarit %iind acela de scadere a edemului si
in%lamatiei locale'
Cataplasmele
Cataplasmele constau in aplicarea la nivelul tegumentului( in scop terapeutic( a unor su.stante
organice sau anorganice( a%late la temperaturi di%erite' Acestea pot %i umede sau uscate( calde
sau reci( %recvent utilizate %iind cele umede si calde'
Cataplasmele umede utilizeaza plante medicinale sau di%erite su.stante care capata( prin
amestecare cu apa calda( un aspect pastos' Amestecul se introduce intr-un saculet sau se
aseaza intre doua .ucati de te4tile si se aplica pe zona de tratat( apoi se acopera cu o .ucata de
te4tila mai groasa( pentru a impiedica racirea' >e mentine )*-7* minute sau pana cand apare o
senzatie de discon%ort' Cele mai des %olosite cataplasme sunt cele cu paine( tarate( seminte de
in( %aina de grau( orz( ovaz( porum.( musetel( menta( nal.a( mustar( $rean'
Cataplasmele uscate utilizeaza tarate de grau( de secara( de porum.( sare( nisip( care se
incalzesc in preala.il la o temperatura suporta.ila( se intriduc intr-un saculet si se aseaza in
stare uscata pe zona de tratat'
6%ectele termic si c$imic al aplicarii de cataplasme conduc la $iperemie( resor.tie(
antispasticitate( analgezie' Cele mai %recvente indicatii ale aplicarii de cataplasme sunt
a%ectiunile reumatismale su.acute sau cronice( degenerative sau in%lamatorii( a%ectiunile
tesutului moale( nevralgiile( su%erintele colicative a.dominale( contracturile musculare'
-mpac$etarile sunt proceduri de termoterapie care constau in impac$etarea unei parti a
corpului sau c$iar a corpului in intregime intr-un cearcea%( in para%ina( nisip sau namol( peste
care se aplica un cearcea% sau o patura uscata' -mpac$etarile umede utilizeaza temperaturi de
,1-)*FC( durata unei impac$etari este de +*-1* minute iar dupa procedura se recomanda
aplicarea unei scurte proceduri de racire 2.aie( dus( spalare3( ca dupa oricare alta procedura
$ipertermica' Modul de actiune al impac$etarilor se .azeaza pe actiunea %actorului termic la
nivelul intregului organism si se des%asoara pe parcursul a trei %aze( de e4citatie
2vasoconstrictie urmata de vasodilatatie( %aza durand ,5-)* minute( cu e%ect tonic asupra
organismului3( de vasodilatatie 2ce continua vasodilatatia primei %aze o.tinandu-se e%ect
sedativ3 si %aza de ascumulare termica in care sunt stimulate mecanismele termolizei( inclusiv
procesul sudoratiei 2dureaza pana la 5* minute3' -ndicatiile impac$etarilor umede variaza in
%unctie de durata
Cele scurte( de ,*-,5 minute sunt indicate la pacientii %e.rili( prin e%ectul antitermic(
celor astenici( depresivi( prin e%ectul tonic si pacientilor dismeta.olici deoarece
stimuleaza arderile'
Cele de durata medie( de )*-5* minute( sunt indicate in nevroze( stari an4ioase(
surmena0( celor cu tul.urari de termoreglare'
Cele prelungite( de +*-8* minute( se recomanda pacientilor cu tul.urari meta.olice(
o.ezi( gutosi sau in anumite into4icatii cronice'
-mpac$etarile umede sunt contraindicate pacientilor cu .oli cardiovasculare( B#A( celor cu
su%erinte cronice decompensate( in .olile dermatologice'
-mpac$etarile uscate partiale sau complete se realizeaza cu o te4tila uscata( dureaza 8*
minute( reprezinta o procedura $iperterma( ce urmareste stimularea intensa a termolizei si a
sudoratiei' Deoarece principalul lor e%ect este de accelerare a proceselor meta.olice( se indica
in $ipotiroidie( o.ezitate( $iperuricemie( into4icatii cronice( .olile reumatismale cronice'
Contraindicatiile impac$etarilor uscate sunt reprezentate de .olile cardiovesculare( a%ectiunile
cronice decompensate( starile de.ile sau casectizante( starile %e.rile( .oli de piele'
Frictiunile sunt proceduri de termoterapie care utilizeaza in scop terapeutic( atat %actorul
termic( cat si cel mecanic' Frictiunile pot %i %i reci sau alternante( partiale sau complete' Modul
de realizare consta in manevre de masa0 de tip %rictiune( alt%el spus( miscari e4ecutate cu
%ermitate la nivelul zonei de tratat care se acopera la inceput cu un prosop inmuiat in apa rece(
la ,1-)*FC( apoi cu un cearcea% uscat si in %ianal( cu o te4tila groasa uscata( patura' Frictiunile
alternante utilizeaza initial un prosop inmuiat in apa calda( la 71-/*FC( apoi unul inmuiat in
apa rece( la ,1-)*FC( urmand apoi pasii metodologici de0a mentionati' Aplicarea %rictiunilor
conduce la o activare cardiaca( a meta.olismului( e4citatie a sistemului nervos( toni%ierea
aparatului =MA: 2neuromioartro;inetic3( avand si actiune sedativa generala( cu reglarea
tul.urarilor de somn' -n urma aplicatiei complete( initial se produce o reactie de
vasoconstrictie( urmata de %aza de vasodilatatie 2raspuns in cadrul reactiei dermovasculare( cat
si la %actorul mecanic3' Frictiunile partiale sunt indicate in surmena0( astenie( tul.urari ale
circulatiei peri%erice( a%ectiuni degenerative sau posttraumaice ale aparatului locomotor'
Procedura completa este utila in tul.urarile meta.olice( o.ezitate( tul.urari ale %unctiei
tiroidiene( stari depresive' Contraindicatiile procedurii sunt reprezentate de .olile
cardiovasculare( aterosceroza( a%ectiunile %e.rile( .olile cronice decompensate( starile
casectice'
Perierile
Perierile reprezinta o procedura al carei e%ect se .azeaza pe %actorul mecanic aplicat cu
a0utorul unei perii( principala sa actiune %iind asupra circulatiei peri%erice' >e clasi%ica in
uscate sau umede si pot %i complete sau partiale' #e$nica de aplicare presupune pentru
perierile complete o anumita succesiune( incepandu-se cu gam.a stanga( continuandu-se cu
piciorul si glezna( apoi cu coapsa stanga' >e continua cu mem.rul in%erior drept( apoi cu
mem.rele superioare stang si drept( regiunea cervicala( centura scapulara( si toracele
posterior( a.domenul' La nivelul coloanei verte.rale miscarile sunt longitudinale( la nivelul
cutiei toracice se %ac miscari de-a lungul coastelor( din spate in %ata iar la nivelul a.domenului
se e4ecuta miscari circulare' Perierile umede sunt proceduri alternante( asociind si apa' Durata
unei perieri este cuprinsa intre ,5-/5 minute' 6%ectele perierilor se mani%esta asupra
circulatiei peri%erice 2determina vasodilatatie3( au e%ect stimulant asupra sistemului nervos( cat
si e%ect de stimulare a termoreglarii si a meta.olismului' -ndicatiile procedurii sunt
reprezentate de tul.urarile de circulatie peri%erica( tul.urarile de termoreglare( o.ezitatea(
$ipotiroidismul( sedentarismul si sindromul de deconditionare %izica( sindromul asteno-
depresiv( sindromul %i.romialgic( si cele mio%asciale'
Contraindicatiile perierilor constau in arteriopatiile o.literante ale mem.relor in%erioare(
.oala varicoasa( starile si .olile %e.rile( a%ectiunile cronice ale organelor in %aza de
decompensare( ateroscleroza( B#A'
'palarile
>palarile sunt proceduri cu mod de actiune si indicatii asemanatoare %rictiunilor( dar mai
.lande( data %iind intensitatea mult mai mica a %actorului mecanic' >e clasi%ica in %unctie de
temperatura in reci( calde si alternante si pot %i partiale sau complete' Procedura se e%ectueaza
prin spalarea regiunii interesate cu un prosop inmuiat in apa la temperatura prescrisa'
-ndicatiile se re%era la starile de convalescenta( dupa unele stari %re.rile sau dupa aplicatii
termice'
Afuziunile
A%uziunile reprezinta proceduri prin care se proiecteaza o coloana de apa( %ara presiune asupra
corpului( %oarte aproape de tegument( pana la aparitia reactiei dermovasculare' Procedura
poate %i rece sau alternanta si completa sau partiala' 6%ectul este de reglare generala a
ec$ili.rului termic( a meta.olismului si de calire a organismului' -ndicatiile a%uziunilor sunt
reprezentate de tul.urarile circulatorii peri%erice( $ipotoniile musculare( starile depresive sau
de suprasolicitare si surmena0( statusul post aplicatii termice intense' Contraindicatiile
a%uziunilor sunt su%erintele in%lamatorii acute si su.acute ale organelor din micul .azin(
metroragiile( a%ectiunile in%lamatorii acute sau su.acute ale organelor a.dominale'
,usurile
Dusurile sunt proceduri de termoterapie constand in aplicarea asupra corpului a apei( a.urilor
sau aerului cald cu temperaturi si presiuni di%erite( de la o anumita distanta' Actiunea
dusurilor se .azeaza pe %actorii termic si mecanic iar in %unctie de temperatura( se impart in
rece( cald( alternant( cu a.uri sau cu aer cald' 64ista si doua tipuri de dusuri speciale( dusul
masa0 si dusul su.acval' Dusul rece 2temperatura ,5-)*FC( durata ,-7 minute3 are actiune
e4citanta asupra sistemului nervos( circulatiei si termoreglarii( %iind util in neurastenii(
surmena0( tul.urari meta.olice si de termoreglare sau in scopul calirii organismului' Dusul
cald 271-/*-/5FC3 are actiune calmanta( rela4anta( indicatiile %iind a%ectiunile in%lamatorii si
degenerative cronice localizate la nivelul aparatului locomotor( stare de stress( o.oseala(
nevroze' Dusul alternant 2dus cald 71FC cu o durata de 7*-/* secunde urmat de un dus rece
,*-)*FC( cu o durata de ,*-,5 secunde3' Dusul cu a.uri are o durata de 7-+ nminute si are
e%ect de activare a circulatiei peri%erice si resor.tiv local' Dusul cu aer cald este insotit de
masa0 si are aceleasi indicatii ca si dusul cu a.uri' Dusul scotian %oloseste alternanta cald 2/*-
/5FC( ,*-,5 secunde3-rece 2,1-)*FC( 5-,* secunde3( apa %iind proiectata de la o distanta de )-
/ metri si la o presiune de ,(5-) atmos%ere' Alternanta se repeta de cateva ori' Cei doi %actori(
cel termic si cel mecanic( realizeaza un e%ect e4citant asupra sistemului nervos( de toni%iere
musculara( de activare circulatorie si de crestere meta.olica' Dusul scotian este indicat in
o.ezitate( $ipotiroidism( tul.urari ale circulatiei peri%erice( tul.urari de termoreglare(
constipatii( calirea organismului' Dusul masa0 consta in aplicarea mai multor dusuri tip rozeta(
cu o temperatura de 71-/*FC( concomitent cu manevre de masa0 o.isnuite( pentru ,*-,5
minute' 6%ectele dusului masa0 sunt reprezentate de $iperemia importanta ce contri.uie la
resor.tie si si toni%iere locoregionala' >e indica in sec$elele posttraumatice( ale aparatului
locomotor( su%erintele tesuturilor moi( nevralgii( constipatie' Dusul su.acval consta in
aplicarea unui 0et de apa su. presiune 2,-1 atmos%ere3( cu o temperatura identica cu a apei din
.aie 279-71FC3( impactul cu tegumentul %acandu-se la un ung$i de 75F si vertical la nivelul
articulatiilor( de la o distanta de )*-7* cm( directia de aplicare %iind in sensul circulatiei
venoase' 6%ectele se .azeaza pe actiunea %actorilor termic si mecanic( dusul su.acval %iind
ast%el indicat in de%icitele motorii de di%erite cauze( atro%iile musculare( a%ectiunile
posttraumatice( o.ezitate( $ipotiroidism' Contraindicatiile sunt reprezentate de a%ectiunile
cardiace sau cere.rovasculare( ateroscleroza( B#A( tul.urarile circulatorii peri%erice(
trom.o%le.ita( %ragilitatea vasculara( $ipesensi.ilitatea cutanata'
$aile
Baile sunt proceduri care utilizeaza apa la di%erite temperaturi si in di%erite stari de agregare(
putandu-se adauga si o serie de su.stante cu rol terapeutic' Baile sunt proceduri solicitante( se
indica la 7* minute-)-7 ore dupa servirea mesei( in cursul diminetii( nu se recomanda dupa
e%ort %izic intens sau in stari de tensiune psi$ica( imersia se %ace lent( pacientul este
supraveg$eat iar dupa .aie urmeaza o perioada de odi$na' Baile pot %i generale sau partiale'
Baile generale pot %i simple .ai la temperatura de neutralitate termica( .ai reci si racoroase(
.ai peste temperatura de neutralitate( .ai de a.uri( .ai de aer cald sau pot %i .ai medicinale(
care contin di%erite su.stante cu rol terapeutic 2iodul( sare( plante medicinale( .io4id de
car.on( o4igen( $idrogen sul%urat3' Baile partiale pot %i si ele medicinale' Baile generale
simple pot %i
La temperatura de neutralitate termica sau indi%erenta termica de 7/-75FC si dureaza
,*-7*-+* minute( avand o actiune de toni%iere<sedare usoara'
&eci 2,1-))FC3 sau racoroase 2)1-7)FC3 %iind indicate in o.ezitate( $ipotiroidism(
dia.et za$arat( dupa stari de o.oseala sau intelectuala intense( %iind contraindicate in
a%ectiunile cardiace( nevroze( a%ectiuni ale organelor interne decompensate( .oli
de.ilitante( a%ectiuni dermatologice si circulatorii peri%erice' 64ista mai multe variante
ale .ailor reci sau racoroase( precum .ai de imersiune 2,5-,1FC3( indicate in .oli
in%ectioase %e.rile( dupa proceduri de termoterapie intensa si in stari de astenie %izica(
.ai cu valuri 2)1-7)FC3( avand o durata de 7-/ minute( %iind indicata in stari de astenie(
convalescenta( surmena0( .aia de 0umatate 2-7)FC3( pacientul nu intra complet in apa(
asociindu-se si alte proceduri( simultane( aplicatia devenind o metodologie terapeutica(
.aie cu peria 2este o varianta metodologica a aplicatiei de .aza3'
Cu temperaturi ce depasesc temperatura de neutralitate termica( putand %i .ai calde
27+-79FC( cu o durata de ,5-7* minute( se aplica su. %orma de .ai simple( .ai de
;inetoterapie si .ai cu masa03( $iperterme 271-78FC( se aplica su. %orma de .ai
$iperterme simple si .ai $iperterme ascendente3( si .ai intens $iperterme 2peste /*FC3'
Baia calda simpla are actiune miorela4anta si sedativa generala( antrenand si procesul
de termoreglare' Baia ;inetoterapeutica este o .aie simpla( calda( in care se e4ecuta(
su. apa( e4ercitii analitice si glo.ale 2sintetice3 pasive si active( putandu-se asocia
masa0ul su.acval 2.aia cu masa03 sau dusul su.acval -ndicatiile acestor proceduri
constau in a%ectiunile posttraumatice( ortopedice( reumatismale cronice degenerative si
in%lamatorii( neurologice' Mo.ilizarea su. apa este %acila si putin dureroasa 2e%ectele
sunt antialgic si sedativ( miorela4ant si de crestere a compliantei tesutului con0unctiv3'
La randul lor( .aile $iperterme produc o suprasolicitare a sistemului nervos si a
aparatului cardiovascular( cat si a proceselor meta.olice' Baile $iperterme ascendente
se pre%era celor simple' De la o temperatura de 75FC se a0unge la temperaturi ale apei
de pana la /,-/7FC( durata .aii %iind de +*-8* minute' Cresterea temperaturii centrale
va determina( prin stimularea proceselor de termoreglare( e4citatia sistemului nervos(
a celui cardiovascular si cresterea proceselor metassss.olice' -ndicatiile acestor .ai
ascendente( cuprind .olile reumatismale cronice degenerative si in%lamatorii( in
special spondilita an;ilozanta' =evralgiile cronice( nevrite( astm .ronsic( into4icatii
cronice( o.ezitatea'
Cu a.uri( %iind o procedura de termoterapie propriu-zisa in care( temperatura initiala
de 71-/)FC a mediului creste treptat la 5*-55FC( durata %iind de 5-7* minute( in
%unctie de rezistenta pacientului( de starea sa de antrenament termic si de scopul
urmarit' 6%ectul .aii asupra organismului este de stimulare e4trema cardiaca(
respiratorie si meta.olica' -ndicatiile acestei .ai sunt procedura de incalzire
2premergatoare aplicatiilor reci3( tul.urarile de circulatie peri%erica 2pentru .aile de
scurta durata3( o.ezitatea( $ipotiroidismul( reumatismul cronic degenerativ si
in%lamator( ina%ara puseelor acute( neuropatii peri%erice( into4icatii cronice 2pentru
.aile de lunga durata3'
De aer cald( ce recurg la o te$nica asemanatoare .aii cu a.uri( caldura uscata %iind mai
.ine tolerata de cat cea umeda' Datorita marii e%iciente a procesului de termoliza a
organismului( se poate a0unge in .aie la temperatura de ,**FC' " varianta cunoscuta a
.aii cu a.uri o reprezinta sauna( utilizata in scopul calirii organismului si reec$ili.rarii
sale termice( %iind o procedura cu %actori termici contrastanti' -ncaperea in care se
des%asoara procedura este din lemn de pin( aerul este %oarte uscat( sistemele de
termoreglare sunt e%iciente si solicitate la ma4imum( se produce termoliza pe calea
evaporarii( mai ales prin sudoratie si $iperventilatie( umiditatea aerului a0ungand la ,-
5G'
Baile medicinale utilizeaza( pe langa %actorii %izic si termic si %actorul c$imic'
Baile cu ingrediente c$imice au temperatura apei de 75-79FC( durata de ,*-)* minute
si utilizeaza iod 25*-,** grame iodura de potasiu pentru o .aie completa( e%ectul %iind
cel vasodilatator( scaderea vascozitatii sangelui( reducerea in%lamatiei( cresterea
capacitatii de aparare nespeci%ica a organismului( indicatiile %iind a%ectiunile
in%lamatorii cronice( .oala reumatismala( in%lamatiile cronice genitale( nevralgiile(
a%ectiunile dermatologice( se mai poate %olosi si sare de Bazna3( sare 2+-,* ;g de sare
pentru o .aie generala( e%ectele %iind vasodilatatia super%iciala( modularea
meta.olismului general( a ec$ili.rului %os%o-calcic( cresterea eliminarii de acid uric(
e%ect antiin%lamator si resor.tiv3( su.limat( sapun'
Baile cu plante medicinale sau cu su.stante organice pot contine in%uzie de musetel
25**-,*** grame %lori de musetel( sau 7**-5** grame %runze de menta( indicatiile .aii
%iind a%ectiunile reumatismale( nevralgiile( astenia( an4ietatea3( de menta( %aina de
mustar 2.aia %oloseste o pasta o.tinuta din ,*-,** grame de %aina de mustar si apa la
)5FC( care se introduce intr-un sac care se introduce in apa de .aie( e%ectele %iind
revulsiv si e4citant pentru tegument( indicatiile %iind %acute pentru a%ectiuni ale cailor
respiratorii superioare( mialgii( nevrite( .oala reumatica degenerativa sau
in%lamatoare3( tarate de grau( malt( amidon 2pentru toate cele trei tipuri de .ai de
%oloseste un decoct din ,-7 ;g din %aina respectiva( indicatiile .aii %iind a%ectiunile
dermatologice( nevralgiile( a%ectiunile reumatismale3( coa0a de ste0ar sau de castan 2 se
%oloseste decoctul cu e%ect astringent asupra pielii( %iind indicat in eczemele acute si
cronice( urticarie( alergii medicamentoase3'
Baile cu gaze pot %i naturale sau arti%iciale( %olosind gaze precum .io4idul de car.on
2temperatura .aii este de 7*-75FC( dureaza 5-)* minute( e%ectele %iind de eli.erare a
$istaminei si acetilcolinei( cu e%ect vasodilatator peri%eric( scaderea tensiunii arterial si
alungirea diastolei( indicatiile aplicatiei constand in a%ectiunile cardiovasculare
compensate( B#A( arteriopatiile o.literante peri%erice3( $idrogenul sul%urat 2.aia se
prepara turnand in apa din cada solutie de clorura de calciu sau un amestec de sul%at de
potasiu cu acid sul%uric sau $iposul%it de sodiu amestecat cu otet( la 7+-79FC(
concentratia de 5*-)** mg<l( 5-,) minute( indicatiile %iind in .oala reumatismala(
su%erintele cronice a;le sistemului nervos peri%eric( a%ectiuni dematologice si
ginecologice cronice3( o4igenul 2.aile cu .ule de o4igen si de aer au o temperatura a
aplicatiei de 7*-75FC<7)-79FC( o durata de ,5-)* minute( actiunea principala %iind
aceea de sedare a sistemului nervos central3'
Baile partiale se re%era la aplicatiile procedurii la maini si la picioare' #emperatura .ailor reci
de maini este su. ,5FC( dureaza ,-) minute si au e%ect decongestiv pentru organele interne'
Cele prelungite 25-,* minute3 au e%ect antiin%lamator si antisudoral' Baile calde de maini au o
durata de ,*-)* minute( temperatura este cuprinsa intre 79-/5FC( ele producand vasodilatatie
peri%erica si( pe cale re%le4a( vasodilatatia coronariana si rela4area musculaturii .ronsiilor(
%iind indicate in a%ectiuni reumatismale( posttraumatice( a%ectiuni in%lamatorii ale cailor
aeriene( criza de astm .ronsic' Baile alternante de maini 2temperatura variaza intre ,5-,1 si
/*FC( durata %iind de )-7 minute la cald si )*-7* secunde la rece3 sunt utile la circulatia
peri%erica si la descongestionarea organelor toracice( indicatiile %iind tul.urarile vasomotorii
locale( a%ectiunile neurologice peri%erice( a%ectiunile posttraumatice' Baile de picioare sunt
identice ca te$nica de aplicare( metodologie si e%ecte( indicatii si contraindicatii( celor de la
maini'
Metodologia aplicatiilor de termoterapia uscata
#ermoterapia uscata utilizeaza procedurile $iperterme care au drept principal scop
Modularea capacitatii de aparare nespeci%ica a organismului( utila in a%ectiuni
neurologice peri%erice 2nevrite( nevralgii3 si di%erite .oli in%ectioase'
#ratamentul a%ectiunilor reumatismale degenerative si in%lamatorii( a a%ectiunilor
aparatului MA:( in reumatismul a.articular cu su%erinte ale tesutului moale'
-nducerea spasmolizei la nivelul musculaturii netede vasculare 2arteriopatie o.literanta
aterosclerotica3 in aplicatii cu actiune re%le4a( niciodata in aplicatii locale( directe( cat
si inducerea vasodilatatiei peri%erice generalizate( actiune comandata la nivel central(
$ipotalamic
Distrugerea celulelor neoplazice( sensi.ile la $ipertermie
Antrenarea proceselor de termoreglare ale organismului'
#ermoterapia uscata cuprinde urmatoarele proceduri impac$etarea cu para%ina( impac$etarea
si onctiunea cu namol( .aile de namol( impac$etarile cu nisip si .aile cu nisip 2psamoterapia3(
.aia de aer cald( .aia de lumina( .aia de soare( .aia de aer'
Impac+etarea cu parafina
-mpac$etarea cu para%ina consta in aplicarea para%inei topite pe o anumita regiune a corpului(
te$nicile %iind cele de pensulare( .aia de para%ina pentru maini si pentru picioare( %esi
para%inate si placi de para%ina' Para%ina se topeste la +5-9*FC( temperatura de utilizare %iind de
5*-55FC( grosimea stratului aplicat %iind de *(5-,(5 cm( durata aplicarii variind intre )*-+*
minute' Actiunea para%inei se datoreste %actorului termic( ea determinand o incalzire uni%orma
a tegumentului de pana la 71-/*FC si o $iperemie intensa a tesuturilor su.cutanate( alaturi de
procesul de $ipersudoratie' Para%ina( prin proprietatile sale termope4ice( inmagazineaza
caldura si o cedeaza lent organismului( pe masura ce se solidi%ica' 6%ectul local este cel de
e4citatie a termoreceptorilor( urmat de un raspuns re%le4 de vasodilatatie peri%erica important'
-ndicatiile aplicatiei de para%ina sunt a%ectiunile reumatismale degenerative si in%lamatorii
2poliartita reumatoida( spondilita an;ilozanta3 si cele posttraumatice ale aparatului MA:(
su%erinte ale sistemului nervos peri%eric( su%erinte ale organelor interne 2periviscerite( ane4ita
cronica3' Aplicatiile cu para%ina sunt contraindicate in tu.erculoza( .oli dermatologice(
neoplazie( sindromul $emoragic'
Impac+etarile cu namol
-mpac$etarile constau in aplicarea de namol incalzit la 7*-//FC( la nivel locoregional sau pe
toata supra%ata tegumentului( durata procedurii %iind de )*-/* minute( actiunea datorandu-se
%actorului termic dar si %actorilor c$imici( reprezentati de su.stantele continute de namol'
-ndicatiile aplicatiei sunt repezentate de a%ectiunile cronice degenerative si in%lamatorii( cat si
cele posttraumatice ale aparatului MA:( reumatismul a.articular sau al partilor<tesuturilor
moi( sec$elele post ra$itism sau post poliomielita( a%ectiunile cronice in%lamatorii ale
aparatului genital la persoanele de se4 %eminin( sterilitatea' Contraindicatiile aplicatiilor cu
namol sunt reumatismul cronic in%lamator in puseu( B#A( a%ectiunile cardiace si cele
renourinare( astmul .ronsic'
3nctiunile cu namol
"nctiunile cu namol reprezinta o procedura solicitanta( recomandandu-se in scopul calirii
organismului' Alaturi de actiunea alternanta a %actorului termic( e%ectele onctiunii cu namol se
.azeaza si pe actiunea speci%ica a su.stantelor resor.ite in tegument' -ndicatiile procedurii
sunt reprezentate de sec$elele posttraumatice ale aparatului MA:( .olile cronice
degenerative( o.ezitate( $ipotiroidism( psoriazis' Contraindicatiile procedurii constau in varsta
inaintata( B#A( ateroscleroza avansata( a%ectiunile cardiace si cere.rovasculare(
convalescenta( starile %e.rile( .olile renale( a%ectiunile cronice degenerative ale aparatului
MA: in puseu'
Baile de namol sunt aplicatii generale de namol( se realizeaza in cazi in care apa este
amestecata cu namolul intr-o concentratie de ,*-)5G( la o temperatura de 7+-//FC( durata
procedurii %iind de ,5-/* minute' Baia de namol este o procedura e4trem de solicitanta( in
special pentru aparatul cardiovascular( datorita %actorilor termic si mecanic( aplicati'-ndicatiile
si contarindicatiile sunt aceleasi ca si la celelalte proceduri pe .aza de namol'
Impac+etarile cu nisip si baile cu nisip
-mpac$etarile cu nisip constau in invelirea totala sau partiala a corpului cu nisip a%lat la
temperatura de /5-5*FC( pentru o durata de )*-/* minute' 6%ectele( indicatiile si
contraindicatiile sunt identice cu cele ale altor proceduri $iperterme'
$aia cu aer cald
Baia cu aer cald este o procedura $ipertermica uscata care( datorita sudoratiei( se trans%orma
intr-una umeda' Ca toate procedurile $ipertermice uscate( mecanismul de actiune este cel
re%le4( prin e4citarea receptorilor termici cutanati( raspunsul constand intr-o vasodilatatie
usoara( cu solicitare circulatorie sistemica mai .landa'
$aia de lumina
Baia de lumina %ace parte din procedurile de termoterapie super%iciala( uscata care incalzesc
tesuturile printr-unul sau com.inatia dintre cele trei mecanisme conductie( conversie si
convectie' Baia de lumina utilizeaza actiunea pe care o au asupra organismului radiatiile
in%rarosii 2&-&3 si vizi.ile( emise de lampi cu incandescenta si se aplica in spatiu inc$is( in
dispozitive speciale( pe o durata de ,*-)* minute 2peste )* de minute( datorita sudoratiei( se
trans%orma in procedura umeda( greu de suportat3( pacientul este supraveg$eat( aplicatia
termica %iind urmata %iind de o procedura de racire' &eprezinta o procedura de termoterapie
intensa( pe de o parte( datorita incalzirii aerului din 0urul corpului la +*-1*FC( pe de alta parte(
prin e%ectul termic direct( asupra organismului' Datorita %aptului ca procesul de conversie
termica se a%la pe primul plan( nu se produc arsuri 2aerul prezinta capacitate scazuta de
conductie si convectie3'
Procedura de aplicatie a &-& se poate realiza si in spatiu desc$is( %olosind lampile >ollu4 2)5*
Cati3 sau radiatoarele de -&' -n acest mod( procesul de $ipersudoratie nu se mai produce(
asupra tegumemntului actionand doar &-& directe( temperatura locala a tegumentului
crescand treptat' -radierea dureaza 5-,5 minute( distanta lampii %ata de tegument %iind
cuprinsa intre /*-5*-+* cm' -ndicatiile aplicatiilor de lumina se re%era la procesul de calire a
organismului( o.ezitatea( su%erintele cronice degenerative si cele posttraumatice ale aparatului
=MA:' Contraindicatiile procedurii sunt identice cu cele ale celorlalte aplicatii de
termoterapie uscata'
#ot in categoria de aplicatii ale caldurii uscate( o alta modalitate termoterapeutica super%iciala
este reprezentata de $ot pac; 2pungi calde3 pentru aplicatii locoregionale' 6le sunt cele mai
cunoscute modalitati termice de incalzire conductiva a organismului( incepand cu tegumentul'
Aceasta( deoarece se stie ca procedurile super%iciale uscate nu depasesc com.inatia dintre
toleranta tegumentara( conductivitatea termica tisulara si raspunsul organismul de a produce
cresteri localizate ale temperaturii( atat in supra%ata( cat si in pro%unzime 2cativa centrimetri3'
Unele dintre aceste pungi termice contin dio4id de silicon 2silicon dio4ide3 care( imersat in
mediu apos( a.soar.e o mare cantitate de apa 2de cateva ori propria greutate3( la temperatura
respectiva( in cazul de %ata( 9*-1*FC' Procedura dureaza pana la 7* minute'
$aia de soare
Baia de soare reprezinta e4punerea completa sau partiala a corpului la actiunea directa a
razelor solare( cu o durata progresiva( in %unctie de varsta pacientului starea sa %iziologica(
a%ectiunile tratate si cele asociate( sensi.ilitatea cunoscuta la radiatiile spectrului solar(
anotimp( prezenta simultana a altor %actori meteorologici' Actiunea .ailor de soare este
comple4a( .azandu-se pe e%ectul termic al &-&( pe e%ectul radiatiilor luminoase si al celor
ultraviolete 2&UV3 si pe actiunea celorlalti %actori meteorologici' -ndicatiile sunt reprezentate
de ra$itismul( reumatismul cronic degenerativ( psoriazisul( tu.erculoza osteoarticulara si
ganglionara( a%ectiunile ginecologice in%lamatorii cronice( $ipotiroidismul' Contraindicatiile
sunt reprezentate de B#A( .olile cardiace( ateroscleroza avansata( tu.erculoza pulmonara(
neoplaziile( $ipertiroidism( reumatismul in%lamator cronic( in puseu'
$aia de aer
Baia de aer consta in e4punerea completa sau partiala a corpului la actiunea aerului cald 2)*-
7*FC3( racoros 2,5-)*FC3 sau rece 2/-,5FC3' Durata procedurii se creste progresiv( de la 5-,*
minute la ,-) ore( o data sau de doua ori pe zi' Actiunea aplicatiei se .azeaza pe e%ectul
comple4ului de %actori meteorologici( nu doar a %actorului termic ve$iculat pe calea aerului( si
se mani%esta asupra proceselor de termoreglare( meta.olice( de modulare a rezistentei
nespeci%ice a organismului( a sistemului nervos' Baile de aer se indica in a%ectiunile
cardiovasculare( respiratorii( anemie( tul.urarile %unctionale ale sistemului nervos'
Contraindicatiile procedurii constau in ateroscleroza avansata( su%erintele renourinare cronice'
Alaturi de toate aceste proceduri de termoterapie prezentate( e4ista si modalitati care produc
termoterapie de pro%unzime( acestea %iind ultrasunetele( diatermia cu unde scurte si diatermia
cu microunde' Despre ele se va vor.i la capitolul re%eritor la electroterapia cu inalta %recventa'
Aplicatiile de rece sau g+eata )crioterapia*.
Crioterapia se de%ineste ca %iind aplicarea la nivelul tegumentului a unor temperaturi a%late
su. *FC( in scop terapeutic' Vectorii utilizati in acest scop sunt g$eata( aerul rece si apa a%lata
la o temperatura apropiata de cea de ing$et' !$eara se %oloseste su. %orma de calupuri si se
aplica stationar( cu protectie te4tila 2compresa3 sau mo.il 2miscari de masa03' 64ista si
varianta mai agresiva de utilizare a .ailor partiale reci de tip C$irlpool( la sportivi( dupa
traumatisme musculoligamentare( in scopul recuperarii rapide'
64ista si %orma de crioterapie c$imica( prin utilizarea unor su.stante precum ;elen
2pulverizare3( pentru tratamentul traumatismelor acute sau al punctelor trigger in conte4tul
metodei cunoscute su. denumirea spra? and stretc$'
Modul de actiune al crioterapiei este pe calea
Modi%icarilor circulatiei peri%erice( tegumentare( pe .aza reactiei dermovasculare'
Modi%icarilor temperaturii super%iciale 2temperatura tegumentara scade pe parcursul
aplicatiei la nivelul temperaturii procedurii( cea su.cutanata este cu 7-/FC mai
crescuta %ata de cea cutanata iar cea musculara este cu 5-+FC mai crescuta %ata de cea
cutanata3'
>caderii meta.olismului local( avand in vedere %aptul ca( la scaderea cu ,*FC a
temperaturii tisulare( meta.olismul tisular locoregional scade cu 5*G'
Modi%icarilor conducti.ilitatii nervoase datorita scaderii potentialului de actiune(
cresterii perioadei de depolarizare( reducerii vitezei de transmtere a impulsurilor
nervoase( cresterii duratei de latenta( .locarii 0onctiunii neuromusculare'
Modi%icarilor de contractilitate musculara( cu prelungirea duratei de rela4are( cresterea
initiala a e4cita.ilitatii( urmata de scaderea ei( cresterea initiala a tonusului muscular(
urmata rapid( de scaderea acestuia 2ast%el( aplicatiile scurte( de , minut( cresc
per%ormantele musculaturii striate3'
Cresterii vascozitatii tesutului con0unctiv situat la nivelul aparatului mioartro;inetic
2MA:3( inclusiv a celui periarticular'
6%ectele aplicarii procedurii de crioterapie sunt mai prelungi decat cele ale aplicatiei de
caldura si sunt prezentate in cele ce urmeaza
Cresterea progresiva a timpului de contractie musculara( cu du.larea acestuia dupa )*
de minute de aplicare( insotita de du.larea timpului de rela4are musculara la ,*
minute de aplicare si triplarea acestuia la )* de minute de aplicare'
>caderea rapida a temperaturii cutanate pana la ,5-)*FC( urmata de o scadere lenta(
insotita de alternarea vasoconstrictiei cutanate cu perioade de vasodilatatie( ceea ce
asigura nutritia locala pe parcursul aplicatiei' La intreruperea crioterapiei temperatura
locala creste rapid( in %unctie de nivelul scaderii initiale si de reactivitatea individuala'
Pentru o aplicatie de )* de minute( temperatura musculara se mentine insa scazuta
pentru inca +*-8* minute( dupa incetarea procedurii'
#onusul muscular ramane scazut pe masura in care tonusul muscular initial era crescut
prin spasticitate sau contractura iar re%le4ele osteotendinoase( diminuate si ele prin
aplicarea crioterapiei( revin la valori normale dupa 7* minute de la incetarea aplicatiei'
Analgezia( care este datorata scaderii receptivitatii stimulilor nociceptivi de la nivelul
nociceptorilor( diminuarii transmiterii a%erentelor dureroase( e%ectului portii de la
nivel medular si scaderii meta.olismului 2cu scaderea concomitenta a productiei de
su.stanta P( cat si a altor neurotransmitatori3'
Pornind de la e%ectele de0a prezentate ale crioterapiei( si anume( analgezia( e%ectul antispastic-
decontracturant( miorela4ant( antiin%lamator( indicatiile aplicarii crioterapiei sunt urmatoarele
su%erintele posttraumatice ale aparatului MA:( a%ectiunile reumatismale in%lamatorii( mai
putin cele degenerative( contracturile( retracturile musculare( spasticitatea( reumatismul
a.articular sau al tesutului moale'
Contraindicatiile crioterapiei sunt reprezentate de isc$emia locoregionala( sindromul
&a?naud( tul.urarile de sensi.ilitate( crioglo.ulinemia( alergia a %rigore( raspunsul presor a
%rigore'
Cold pac;-urile reprezinta o alta modalitate de aplicare a crioterapiei( e%ectele( te$nica(
indicatiile si contraindicatiile procedurii %iind identice cu cele de0a prezentate'
4. Electroterapia ca modalitate fizioterapeutica cu aplicabilitate
in patologia de specialitate.
$azele fiziologice ale electroterapiei.
Dupa cum s-a aratat de0a( electroterapia reprezinta un mare capitol al terapiei care recurge la
utilizarea %actorilor %izicali in scopul mentinerii sau redo.andirii starii de sanatate si de
recuperare a restantului %unctional' Bazele %iziologice sau modalitatile de actiune au %ost
prezentate' Ca urmare( acest capitol va a.orda o serie de alte aspecte de real %olos in
intelegerea modului de actiune si a celui de utilizare a curentilor electrici terapeutici'
Preocuparile %ata de electricitate si e%ectele sale asupra corpului omenesc dateaza de secole'
Progresele din domeniul %izicii si te$nologiei atrag dupa sine realizari terapeutice de marca'
Componentele electronice care intra in componenta ec$ipamentelor electronice %ac parte din
doua mari categorii pasive 2rezistoare( condensatoare( comutatoare( ca.la0e( relee etc3 si
active 2tu.uri electronice( componente semiconductoare si circuite integrate3' -n %unctie de
destinatia lor( ec$ipamentele electronice %a.ricate in prezent se impart in cele pro%esionale
2destinate la.oratoarelor de cercetari( medicinii( te$nicii de calcul etc3 sau cele de larg
consum'
Avand in vedere calitatile structurale si %unctionale ale tesuturilor neuromusculare( orice agent
electric constituie un stimul care este urmat de reactie de raspuns tisular' >tim de0a ca e4ista
stimuli naturali( considerati a %i adecvati si stimuli arti%iciali( neadecvati' Din prima categorie
%ac parte sc$im.arile care au loc la nivelul terminatiilor nervoase( la nivelul sinapselor sau
prin intermediul receptorilor care pot declansa impulsuri nervoase' Din cea de-a doua
categorie %ac parte si stimulii electrici( ei avand proprietatea de a atinge direct potentialul
mem.ranelor celulare( interesand numerosi receptori( provoacand reactii similare celor
o.tinute cu e4citanti speci%ici'
Proprietatea celulelor vii de a reactiona la un stimul se numeste irita.ilitate iar ca reactie
primara la acest stimul are loc un raspuns local' 64cita.ilitatea se considera a %i o reactie
secundara a tesuturilor( traducandu-se prin transmiterea mai departe a stimulului de catre
celulele si %i.rele nervoase' &aportat la di%eritele structuri celulare e4citate( au loc reactii
speci%ice( precum contractia musculara( secretia glandulara etc'
-n vederea declansarii unei e4citatii( urmata de o reactie adecvata a tesutului tinta( stimulul
aplicat tre.uie sa posede o intensitate minima( numita de prag si sa actioneze un anumit
interval de timp( timp minim necesar' >timulii peste nivelul pragului determina o reactie care
se propaga ca o unda de e4citatie ce poate %i masurata la distanta de locul de e4citare' >timulii
de valoarea su. prag au o actiune limitata la locul de e4citare' Cresterile intensitatii peste
valoarea pragului nu sunt urmate de cresteri ale raspunsului( ceea ce este caracteristic
structurilor nervoase si corespunde legii totul sau nimic' Legea este aplica.ila unei singure
celule nervoase' -n practica medicala( s-a constata ca daca se e4cita su.stratul tisular %ormat
din mai multe celule( reactia este concordanta intensitatii stimulului aplicat 2curentului
electric3 si supra%etei stimulate' Vom constata contractii musculare de intensitati di%erite'
Celula nervoasa este caracterizata si printr-un ec$ili.ru al proceselor %izice si c$imice de o
parte si de alta a mem.ranei celulare' >timularea va trans%orma aceasta stare( numita de
repaus( determinand o serie de procese %izice si c$imice' -n stare de repaus celula nervoasa
este caracterizata printr-un potential de repaus( datorat polarizarii electrice a mem.ranei
celulare 2e4teriorul mem.ranei este pozitiv( in timp ce interiorul este negativ3' Ca urmare a
stimularii are loc o modi%icare a potentialului transmem.ranar de repaus( constand in
inversarea polaritatilor de-o parte si de alta a mem.ranei celulare' Are loc depolarizarea
mem.ranei cu declansarea potentialului de actiune' -ntensitatea minima necesara pentru
declansarea e4citatiei reprezinta pragul pentru curentul continuu sau reo.aza' Ulterior( apar
procese menite sa resta.ileasca potentialul de repaus' Procesele de revenire constituie %aza de
repolarizare' Pe durata depolarizarii celula nervoasa se a%la intr-o perioada re%ractara( %iind
ine4cita.ila %ata de alti stimuli aplicati' Daca stimulii sunt aplicati cu %recvente mari(
su.stratul o.oseste' Daca insa( %recventele %olosite se a%la intre valorile de 5*-,** Bz( %i.rele
nervoase pot %i stimulate un timp mai indelungat( %ara sa se instaleze %enomenul de o.oseala'
>timularea electrica se produce la variatii ale intensitatii curentului intr-o perioda scurta de
timp' Daca cresterea intensitatii se va %ace intr-un interval de timp prelungit( e4citarea nu mai
are loc( c$iar pentru intensitati crescute ale curentului electric aplicat asupra su.stratului'
64plicatia o reprezinta instalarea procesului de acomodare a tesutului e4cita.il'
Alaturi de intensitatea curentului electric si de viteza de crestere a intensitatii sale in
momentul aplicarii( un rol important il 0oaca si intensitatea curentului raportata la unitate de
supra%ata sau densitatea curentului'
Ast%el( pentru stimularea celulelor nervoase si o.tinerea unei reactii dorite( ca urmare a
procesului de e4cita.ilitate<e4citatie( au mare importanta densitatea curentului( viteza de
crestere si durata scurgerii sale prin tesut' Un curent de stimulare tre.uie sa ai.a o anumita
intensitate( sa %ie instalat .rusc si sa actioneze un interval de timp pentru a produce
depolarizarea mem.ranei( in conditiile in care este necesara o anumita cantitate de
electricitate pe unitate de supra%ata 2densitate3 pentru declansarea %lu4ului de ioni
transmem.ranar'
-n procesul e4citarii au loc modi%icari caracteristice ale proprietatilor %izice si %iziologice ale
tesuturilor( determinate de sensul de scurgere al curentului electric( cunoscute su. denumirea
de electrotonus' Modi%icarile aparute la polul negativ 2catod3 se numesc catelectronus iar cele
de la nivelul polului pozitiv 2anod3( anelectronus' Pragul de e4cita.ilitate este mai co.orat in
zona catodului( deoarece al actioneaza depolarizand mem.rana( %acilitand in%lu4ul de ioni si
aparitia e4citatiei' La anod( e4cita.ilitatea tisulara scade pana la a.olirea sa totala prin .loca0
anodic de $iperpolarizare'
-n cazul aplicatiilor de curent continuu si de 0oasa %recventa( e4citatiile electrice au loc
intotdeauna la unul dintre poli' >timularea la polul negativ este urmata de aparitia unei
e4citatii care se numeste secusa de contractie catodica'
-n practica medicala( cu ocazia electrodiagnosticului( se o.serva urmatoarele' Daca electrodul
activ( de dimensiuni mici( se aseaza pe tegument in vecinatatea unei rami%icatii nervoase 2in
punctul de e4citatie nervoasa3 si se stimuleaza prin sc$im.area alternativa a anodului cu
catodul( se vor remarca
Contractie de inc$idere a curentului la catod si una de intrerupere a circuitului la anod(
cat si(
>ecuse<contractii la desc$iderea<intreruperea circuitului la catod si la inc$iderea
circuitului la anod'
Acest %enomen este de%initoriu in vederea sta.ilirii corecte a electrodiagnosticului in leziunile
de nerv peri%eric( respectiv de musc$i denervat' -n acesata situatie( ordinea contractiilor se
inverseaza' 6ste un semn de degenerare a nervului a%ectat' 64cita.ilitatea nervului este
redusa( pragul de stimulare la catod este ridicat( in timp ce la anod contractia apare la
intensitati mai mici decat la catod' Anodul devine ast%el electrod de e4citatie'
-n vederea masurarii e4cita.ilitatii unui nerv sau musc$i se realizeaza stimularea prin
inc$iderea unui curent continuu sau prin aplicarea de stimuli dreptung$iulari' Parametrii
electrono%iziologici ce caracterizeaza e4cita.ilitatea unui nerv sunt
&eo.aza sau intensitatea minima a curentului care poate produce o e4citatie
inregistra.ila( intr-un timp nede%init(
#impul util sau timpul minim necesar transportului unei cantitati su%icient de mare de
energie care sa modi%ice potentialul de repaus la nivelul mem.ranei e4cita.ile' Acest
timp minim( la care un curent dreptung$iular( cu valoarea reo.azei( produce e4citatia
de inc$idere a curentului( se numeste timp util' Cu cat intensitatea este mai mare( ca
atat timpul util este mai mic si invers(
Crona4ia este timpul util minim necesar pentru a produce o e4citatie minima cu un
curent a carui intensitate este egala cu du.lul reo.zei' Crona4ia este invers
proportionala cu e4cita.ilitatea nervului' Crona4ie scurta( e4cita.ilitate crescuta'
Crona4ia este mai scurta la musc$ii %azici 2rapizi3( la grupurile musculare %le4oare( la
nivelul musculaturii pro4imale a mem.relor( la nivelul musculaturii mem.relor
superioare( la punctele motorii pro4imale ale unui musc$i' Valoarea crona4iei creste
in conditiile leziunilor neurologice de tip central sau peri%eric'
Cresterea sau scaderea e4cita.ilitatii neuromusculare se produce %iziologic 2post e4citatie3 sau
in conditii patologice'
Contractia musculara are loc datorita trecerii in%lu4ului nervos din nervul motor in %i.ra
musculara in zona placii motorii( la nivelul sinapsei neuromusculare' Musc$iul %ormeaza cu
nervul o unitate motorie cu caracter de unitate %unctionala' Acest ansam.lu este alcatuit din
neuronul motor a%lat in cornul anterior la maduvei spinarii( a4onul si colateralele sale( cat si
%i.rele musculare a%erente cu toate sinapsele respective' =umarul de %i.re musculare inervate
de un motoneron medular reprezinta rata de inervatie si di%era( in %unctie de activitatea
des%asurata de musc$iul respectiv' Fi.rele musculare care apartin unei unitati motorii sunt
inervate intotdeauna sincron' Fi.rele musculare ale unei unitati motorii sunt intricate si printre
unitatile motorii de vecinatate( ceea ce asigura gradarea contractiei'
Ar mai %i de mentionat si rolul 0ucat de ionii de calciu in transmisia e4citatiei la nivelul
sinapsei neuromusculare si in initierea contractiei la nivelul mio%i.rilei' De%icitul de calciu
conduce la cresterea e4cita.ilitatii neuromusculare( musc$iul prezentand contractii spontane'
"rice program de electroterapie tre.uie precedat de un diagnostic clinic( paraclinic si
%unctional adecvat care sa includa si evaluarea precisa a su.stratului tratat' Aceasta evaluare
se %ace prin crona4imetrie 2%aza de e4citatie3( electromiogra%ie 2%aza de contractie musculara3(
stimulo-detectie 2%aza de sinteza a procesului de e4citatie-contractie3( 0onctiunea
neuromusculara 2raportul dintre crona4ia nervului si cea a musc$iului3'
Curentul galvanic" galvanoionizarea5 proprietati fizice" aparatura utilizata"
actiunile biologice" efectele fiziologice" modalitati de aplicare" indicatii
si contraindicatii.
Proprietatile fizice ale curentului galvanic sau continuu
Curentul electric se caracterizeaza printr-o deplasare de sarcini electrice( numite electroni( de-
a lungul unui conductor' Alt%el spus( conductorul electric este corpul prin care poate trece
curentul electric continuu' Daca sensul de deplasare al electronilor este acelasi si se mentine o
intensitate constanta( curentul continuu este constant' -ntensitatea curentului poate varia(
crescand sau scazand' Daca aceste cresteri se descresteri au loc ritmic( curentul ia %orma unei
cur.e ondulatorii si se numeste curent varia.il'
Aplicarea terapeutica a curentului continuu se numeste galvanizare' Producerea curentului
continuu se poate %ace prin metode c$imice( mecanice si termoelectrice'
Aparatura utilizata pentru curent continuu
Aparatele %olosite in electroterapie si care %urnizau doar curent continuu se numeau
galvanostate sau pantostate' Descoperirea si utilizarea semiconductorilor in sistemul de
regresare a curentului a permis o.tinerea unui curent continuu .ine %iltrat si constant( cu
posi.ilitatea de modulare a %ormelor de curent o%erite' #endinta actuala este aceea de a
concepe si utiliza aparate comple4e( care sa %urnizeze di%erite %orme si tipuri de curenti'
Componentele principale ale unui aparat de curent continuu sunt urmatoarele sistemul de
alimentare cu curent electric de la retea 2curent alternativ sinusoidal de ))* V( priza %iind
impamantata3( dispozitivul de redresare( cel de reglare a intensitatii( comutatoare pentru
alegerea %ormei curentului si sc$im.area polaritatii( instrumentul de masura si sistemul de
racordare cu pacientul'
Actiunile biologice ale curentului galvanic( continuu
Actiunile .iologice sunt reprezentate in primul rand de modi%icarile ionice ce apar in tesuturi
su. in%luenta curentului electric si in al doilea rand de procesele .iologice declansate'
Aplicarea curentului galvanic asupra organismului determina e%ecte polare 2la nivelul
electrozilor aplicati3 si e%ecte interpolare produse in interiorul organismului( in regiunea
cuprinsa intre electrozi' 6%ectele polare constau in %enomenul de electroliza( cu producere de
acid la anod si de .aza la catod' 6%ectele interpolare sunt cele care intereseaza in mod
deose.it' 6le sunt consecinta modi%icarilor %izico-c$imice tisulare generate de trecerea
curentului electric continuu si constau in .ioelectroliza( iono%oreza( electro%oreza(
electroosmoza( modi%icarile potentialului mem.ranar( modularea e4cita.ilitatii
neuromusculare( e%ectele termice si de inductie electromagnetica( modi%icari in compozitia
c$imica a tesuturilor' >tudiile de specialitate au aratat %aptul ca trecerea curentului galvanic
prin tesuturi se %ace aproape in e4clusivitate prin electroliza si in mult mai mica masura prin
celelalte %enomene aratate' 6lectroliza inseamna miscarea anionilor si cationilor in campul
electric'
Pe parcursul aplicarii curentului continuu se constata scaderea rezistivitatii cutanate( %apt ce
necesita cresterea intensitatii curentului la scurt timp de la inceperea procedurii' &ezistivitatea
cutanata inregistraza di%erente nota.ile de la o persoana la alta( cat si la aceeasi persoana(
surprinsa in %aze %iziologice di%erite sau c$iar patologice' &ezistivitatea cutanata este di%erita
in %unctie de oscilatiile de temperatura ale corpului( ritmurile .iologice diri0ate de
succesiunea noapte-zi( menstruatie( ec$ili.rul sistemului neuroendocrin( odi$na( stres(
perspiratia insensi.ila momentana( momentul ingestiei alimentelor( lungimea segmentului
stra.atut de curentul electric si diametrul segmentului in cauza' >ituatiile patologice scad
rezistivitatea cutanata 2tul.urari psi$ice( neurastenie( alcoolism( posttraumatisme
craniocere.rale( $ipere4cita.ilitate simpatica3 sau cresc rezistivitatea cutanata 2epilepsie(
$emiplegie( mi4edem( sclerodermie3'
Efectele fiziologice ale curentului galvanic
6%ectele si modi%icarile .iologice ale curentului galvanic asupra tesuturilor organismului se
mani%esta in special la nivelul su.straturilor usor e4cita.ile( precum structurile nervoase' -n
terapie( curentul galvanic se introduce lin( spre deose.ire de aplicatiile acestuia in scop
diagnostic'
Actiunea curentului continuu se mani%esta asupra %iletelor nervoase senzitive( asupra celor
motorii si %i.relor vegetative vasomotorii( asupra sistemului nervos central( a sistemului
neurovegetativ' Curentul galvanic mai poate in%luenta si sistemul circulator'
Actiunea asupra %i.relor nervoase senzitive se realizeaza prin intermediul receptorilor
senzitivi din tegument( care inregistreaza la trecerea curentului electric o senzatie de
%urnicatura ce creste proportional cu intensitatea curentului( a0ungand la senzatia de intepatura
si c$iar de arsura sau de durere' Dupa o serie de sedinte( se constata cresterea pragului
sensi.ilitatii tactile si dureroase cu actiune analgezica la nivelul electrodului pozitiv( proces
cunoscut su. denumirea de analgezie galvanica' 64plicatia poate %i data prin %enomenul de
anelectrotonus( cand mem.ranele celulare se $iperpolarizeaza si scade e4cita.ilitatea dar si pe
.aza modi%icarilor ionice dintre electrozi( provocate de deplasarea ionilor' La acestea se
adauga actiunile galvanizarii asupra sistemului nervos central( precum si asupra celui
circulator'
Actiunea curentului galvanic asupra %i.relor nervoase motorii poate %i e4plicata ast%el'
Catodul 2electrodul negativ3( utilizat ca electrod activ( produce o scadere a pragului de
e4citatie a %i.relor motorii( cu cresterea e4cita.ilitatii si e%ect de stimulare' " crestere sau o
scadere .rusca a intensitatii curentului conduce la om contractie musculara prompta' Aceasta
actiune este utilizata in aplicatiile premergatoare cu scop de pregatire a %i.relor musculare(
inaintea tratamentului cu curenti e4citatori pentru musculatura denervata'
Actiunea curentului galvanic asupra sistemului nervos central consta in diminuarea
re%le4ivitatii in aplicatiile descendente si o crestere a e4cita.ilitatii in aplicatiile ascendente'
Actiunea curentului galvanic asupra %i.relor vegetative vasomotorii este aceea de $iperemie
locala' Curentul galvanic are o actiune $iperemianta( de activare a vascularizatiei
locoregionale' Fenomenul are loc prin activarea circulatiei locoregionale cutanate(
super%iciale( cat si a celei musculare( din pro%unzime 2in raport cu circulatia de repaus3'
6%ectul persista intre ,5-7* minute dupa intreruperea aplicatiei' Cresterea vascularizatiei
locoregionale are drept consecinte e%ecte .iotro%ice si resor.tive( prin im.unatatirea nutritiei
tisulare si drenarea e4udatelor si edemelor locale' &eactia se petrece la polul negativ si
dureaza cateva ore dupa incetarea aplicatiei terapeutice' Principalele indicatii terapeutice vor
%i ast%el acrocianoza( angioneuropatiile( crioparesteziile %unctionale nocturne( arteriopatiile
aterosclerotice( algoneurodistro%iile mem.relor'
>istemului nervos vegetativ reactioneaza di%erit( in %unctie de predominanta tonusului vagal
sau simpatic al pacientului' De asemenea( regiunea de electie pentru a realiza aplicatia o
constituie regiunea cervicala si dorsala superioara( in vederea in%luentarii sistemului nervos
vegetativ'
-n ceea ce priveste sistemul circulator( curentul galvanic descendent accelereaza a%lu4ul
sanguin din mica circulatie spre inima si transportul sangelui arterial catre sistemul portal( in
timp ce curentul galvanic ascendent accelereaza circulatia venoasa de la nivelul e4tremitatilor
in%erioare si de la organele sistemului portal catre inima( %avorizeaza transportul sangelui
arterial catre plamani si e4tremitatile superioare( precum si viteza de circulatie a sangelui
venus de la inima spre plamani'
Ca o concluzie practica( enumerarea principalelor actiuni %iziologice ale aplicatiilor curentului
galvanic conduce la principalele e%ecte terapeutice
Analgetic( antialgic( prin scaderea e4cita.ilitatii nervoase la nivelul polului pozitiv(
>timulare neuromusculara la nivelul electrodului negativ(
&eglarea modi%icarilor de e4cita.ilitate a sistemului nervos central(
&eglare nespeci%ica a sistemului neurovegetativ(
Biotro%ic prin im.unatatirea circulatiei locoregionale si %acilitarea drenarii edemelor(
Vasodilatator prin $iperemia activa de la nivelul circulatiei tegumentare super%iciale si
musculare pro%unde'
Modalitatile de aplicare ale curentului galvanic
!alvanizarea poate %i aplicata su. %orma electrozilor placa( su. %orma de .aie $idro-
electrolitica sau galvanica 2partiala sau patru celulara3 si su. %orma de ionto%oreza
2ionogalvanizarea3( cu a0utorul careia se introduc trans-tegumentar o serie de su.stante
medicamentoase'
6alvanizarea simpla
!alvanizarea simpla utilizeaza electrozi placa con%ectionati din metal dar care pot %i inveliti in
cauciuc( de di%erite dimensiuni( raportat la regiunea care se trateaza si la e%ectul de polaritate
urmarit' Ast%el( se pot aplica doi electrozi de dimensiuni egale sau de marime di%erita'
6lectrodul mai mic este cel activ iar alegerea polaritatii este in %unctie de scopul urmarit(
analgezic 2anodul mai mic3 sau e4citant 2catodul este cel mic si activ3'
64ista electrozi de %orme di%erite utilizati in di%erite aplicatii( precum cei pentru tratarea
parezelor de nerv %acial si a nevralgiilor de trigemen 2rotunzi si montati in dispozitive speciale
sau su. %orma de masca pe o $emi%ata3'
Dupa cum am mai aratat( pentru o.tinerea e%ectelor analgetice( anodul 2pozitiv3 devine
electrodul activ 2are dimensiuni mai reduse3 iar cel de-al doilea electrod va %i plasat distal de
primul( la o distanta nu prea mare' Pentru o.tinerea unor e%ecte vasodilatatoare( electrozii
ter.uie sa %ie lungi( la %el si durata sedintei'
64ista doua modalitati de amplasare a electrozilor la nivelul regiunii a%late in su%erinta si care
tre.uie tratata transversal 2de-o parte si de alta sau %ata in %ata( cum este cazul articulatiilor
peri%erice( precum genunc$i( glezna( pumn( umar etc3 sau longitudinal 2cu electrozii amplasati
la distanta( utila pentru segmentele lungi sau pentru durerile iradiate pe un traseu( precum
lom.osciatopatia3'
64ista o.ligativitatea interpunerii unui strat $idro%il intermediar umed intre electrod si
supra%ata de tratat' Acesta are rol izolant si de prevenire a e%ectelor polare produse su.
electrozi si implicit( a arsurilor cutanate'
-ntensitatea curentului aplicat este adaptata scopului urmarit( sensi.ilitatii si tolerantei
individuale( stadiului evolutiv al su%erintei( durata aplicatiei' >e cunoaste %aptul ca
sensi.ilitatea cutanata di%era de la o persoana la alta( raportat la %azele %iziologice sau la
e4istenta unei patologii asociate si este mai mare pe zonele %le4oare %ata de cele e4tensoare'
#re.uie sa cunoastem e4istenta pragului de sensi.ilitate( identi%icat prin senzatia de
%urnicatura placuta la introducerea lenta a curentului' Pe masura tratamentului va putea creste
toleranta individuala la curentul continuu aplicat' La persoanele sensi.ile se recomanda
dozarea intensitatii su. nivelul pragului de sensi.ilitate sta.ilit' -ndi%erent de situatie( in cazul
aparititiei senzatiilor de intepatura( presiune( caldura( arsura( intensitatea curentului se scade
la zero( cautandu-se cauza' >e recomanda ungerea tegumentului iritat sau sensi.il cu o crLme
antiin%lamatoare si cicatrizanta si reluarea tratamentului cu intensitatea su. pragul de
sensi.ilitate'
Aplicatiile care vizeaza stadiile acute .ene%iciaza de intensitati a%late su. nivelul pragului de
sensi.ilitate( in timp ce cele care se adreseaza stadiului cronic vor utiliza valori ale intensitatii
a%late peste pragul de sensi.ilitate' Ast%el( daca sunt vizate e%ectele antialgice( intensitatea se
dozeaza la nivelul pragului 2calculat pentru *(, mA<cmH3' Pentru nevralgiile acute sau
$iperestezii 2trigemen( cervico.ra$iale( lom.osciatica etc3( intensitatea se dozeaza su. nivelul
pragului de sensi.ilitate' Daca sunt vizate e%ectele vasodilatatoare se utilizeaza intensitatea
peste prag( durate mai mari ale tratamentului si aplicatiile longitudinale'
Densitatea curentului galvanic se de%ineste ca %iind intensitatea curentului pe unitate de
supra%ata iar nivelul acesteia este de *(, mA<cmH( ceea ce corespunde pragului de sensi.ilitate
al intensitatii curentului'
-n practica de specialitate este recunoscuta relatia care se sta.ileste intre intensitatea la
aplicare a curentului electric si durata 2apreciata in minute3 a sedintei de tratament' Durata
este direct proportionala cu marimea electrozilor si invers proportionala cu densitatea
curentului' 6ste evident ca electrozii de dimensiuni mici vor dezvolta densitati mai mari pe
supra%ata tegumentului pe care sunt aplicati ca atare( durata sedintei tre.uie scazuta' -nvers(
pentru electrozii de dimensiuni mari' Pentru a avea e%icienta( durata tratamentului tre.uie sa
%ie cuprinsa intre )*-7* minute' C$iar si in cazul aplicatiilor cu electrozi mici( aplicati %acial
sau transor.ital( intensitatea %iind scazuta( va tre.ui sa se creasca timpul de tratament'
-n situatia a%ectiunilor acute( numarul sedintelor de tratament este de 1-,*-,) sedinte si vor %i
e%ectuate zilnic iar in cazul celor cronice se poate a0unge la )* de sedinte( putand %i e%ectuate
zilnic sau la doua zile'
Pacientul va .ene%icia pe durata galvanoterapiei de o postura antalgica( con%orta.ila( rela4anta
si i se va e4plica procedura in sine' 6l va %i posturat in decu.it ventral( cu o perna su.
a.domen( spre a evita $iperlordozarea suplimentara a zonei( in cazul su%erintelor discale
lom.osacrate' >au va %i posturat in decu.ut ipsilateral in cazul sindromului algic lom.osacrat'
Pentru aplicatiile din zona cervicala( cat si pentru cele transor.itale va %i posturat in decu.it
dorsal' -ar pentru cele din zona scapulo$umerala poate %i posturat in pozitia sezand'
>e evita aplicarea electrozilor la nivelul zonelor paroase si se va urmari reactia tegumentului
la tratament'
$aile galvanice
Baile galvanice sunt recomandate in vederea tratarii unor regiuni mai e4tinse sau a intregului
corp' Apa va deveni un mediu de legatura intre su.strat 2tegument3 si electrozi( curentul
electric %iind distri.uit pe o supra%ata mai mare( densitatea %iind mai redusa( scade
semni%icativ riscul aparitiilor arsurilor la intensitatea aplicata pe parcursul procedurii'
Baile galvanice pot %i celulare 2mai multe vase sau vane in care sunt introduse segmentele de
corp vizate3 sau pot %i generale 2corpul este introdus in totalitate3'
6alvanoionizarile
!alvanoionizarile reprezinta procedeul prin care se introduc in organism di%erite su.stante
medicamentoase' Curentul galvanic este in masura sa transporte aceste su.stante prin
tegument si prin mucoase'
-ndi%erent de denumire 2ionto%oreza( ionoterapie( ionogalvanizare( galvanoionoterapie etc3
principiul de actiune al galvanoionizarii consta in disocierea electrolitica a di%eritelor
su.stante medicamentoase adaugate la nivelul electrozilor 2polar3' Ulterior( are loc deplasarea
anionilor si cationilor %ormati spre electrozii de semn contrar incarcarii lor electrice( datorita
respingerii lor de catre electrodul de acelasi semn( la nivelul caruia s-au %ormat' >u.stanta pe
care dorim sa o introducem in organism pe acesta cale se aplica su. %orma de solutie la
nivelul stratului $idro%il a%lat su. electrodul activ' >olutia se va prepara in apa distilata' -onul
medicamentos vizat va traversa .ariera cutanata sau mucoasa in drumul lui spre polul de semn
opus' "data a0uns in organism( el va %i preluat de circulatia locoregionala si va %i redistri.uit'
De mentionat si %aptul ca doar electrolitii solu.ili in alte lic$ide decat apa pot traversa .ariera
tegumentara si mucoasa' Calea de patrundere o constituie ori%iciile glandelor se.acee si a
acelor sudoripare' Daca se alcalinizeaza solutia anodica si se acidi%iaza solutia catodica( va
creste trans%erul anionilor si cationilor aplicati initial pe tegument'
Avanta0ele aplicarii galvanoionizarii sunt urmatoarele
6%ectul este demonstrat si cert(
6%ectul este locoregional dar si la nivelul intregului organism 2putand %i luata in calcul
si o reactie re%le4a( cutiviscerala( de la nivelul dermatomioamelor3(
>e poate doza precis su.stanta medicamentoasa aplicata(
Aplicatia are avanta0ul o.tinerii unor e%ecte asteptate pentru doza scazuta de
medicament( in conditiile in care este prote0at si tractul gastrointestinal'
La anod se aplica metale( precum sodiul( potasiul( litiul( calciul( magneziul( zincul( %ierul sau
radicali de metale( acetilcolina( mor%ina( novocaina( corticoizi( sul%amide etc iar la catod se
pot aplica $alogeni precum .rom( iod( clor sau radicali acizi si saruri ale acizilor organici'
Domeniile in care se poate aplica galvanoionizarea sunt
Dermatologia 2acnee( cicatrici c$eloide $ipertro%ice( degeraturi( eczeme( erizipel(
%istule( %urunculoze( $ematoame super%iciale( prurit idiopatic( sclerodermie( se.oree
ulcerele atone3(
"%talmologia 2con0unctivite( iridociclite( sclerite3(
>u%erintele vasculare 2arterite o.literante( trom.ole.ita( lim%angite3(
&eumatologia 2artrite( inclusiv poliartrita reumatoida artoze( .ursite( epicondilite(
tendinite( tenosinovite( maladia Dupu?tren( guta( mialgiile de di%erite cauze(
nevralgiile3'
!alvanoionizarile transor.itale sau transcere.rale sunt e%icente si %recvent utilizate in practica
medicala de specialitate( %iind indicate in sindroamele neurastenice( insomnii( $iperensiunea
arteriala in stadiul neurogen( spasmo%ilie( sindroame migrenoase( nevralgia de trigemen(
su%erinte algice si in%lamatorii din s%era medicinii dentare etc'
Indicatiile si contraindicatiile galvanoterapiei
Dupa cum am mai aratat( galvanoionizarea constituie o precedura e4trem de utilizata in
electroterapie( avand in vedere paleta patologica larga care poate %i a.ordata' Aplicarea sa pe
scara larga are in vedere multiplele sale e%ecte( pornind de la principiile sale de actiune( si
anume analgezic( modulator neurovegetativ( vasomotor( tro%ic si de stimulare ae4cita.ilitatii
neuromusculare' !alvanoionizarea poate %i aplicata atat in stadiile acute( cat si stadiile cronice
de .oala' Din cele aratate( rezulta ca aceasta procedura terapeutica isi gaseste utilitatea in
conte4tul a%ectiunilor sistemului nervos 2nevralgii( nevrite( pareze( paralizii( a%ectiuni ale
organelor de simt( sindroame astenonevrorice de suprasolicitare( distonii neurocirculatorii3( al
a%ectiunilor aparatului locomotor 2reumatism cronic degenerativ si in%lamator( reumatism
a.articular( sec$ele posttraumatice3( al a%ectiunilor aparatului cardiocirculator 2tul.urari
circulatorii arteriale sau venolim%atice3 si al a%ectiunilor dermatologice' Principalele
contraindicatii sunt cele care impiedica aplicarea electrozilor pe tegument dar si su%erinte care
contraindica electroterapia in general'
Curentii de joasa frecventa5 proprietati fizice" aparatura utilizata" actiunile
biologice" efectele fiziologice" modalitati si te+nici de aplicare" indicatii
si contraindicatii.
Proprietati fizice" aparatura utilizata" actiunile biologice" modalitati de aplicare"
indicatii si contraindicatii ale curentilor de 0oasa %recventa
Dupa cum s-a mai aratat( intreruperea curentului continuu realizeaza impulsuri electrice
succedate ritmic( cu e%ect e4citator' -mpulsurile o.tinute se caracterizeaza prin %orma(
amplitudinea impulsului( %recventa de aparitie( durata impulsului si a pauzei( modulatia
impulsurilor 2in amplitudine( ritmicitate si durata3' Ca urmare a %ormei lor( impulsurile pot %i
dreptung$iulare( triung$iulare( e4ponentiale( trapezoidale' Aparatura generatoare de impulsuri
de 0oasa %recventa este variata( o%erind modele care genereaza di%erite %orme de curenti in
di%erite posi.ilitati de aplicare'
#erapia prin curenti de 0oasa %recventa se .azeaza pe actiunea caracteristica de e4citare si
srimulare a curentului electric asupra su.stratului neuromuscular' Prin stimularea electrica are
loc procesul de depolarizare la nivelul su.stratului e4cita.il' Musculatura sc$eletica normal
inervata raspunde la impulsuri de durata scurta si cu %recventa rapida' Frecventele utilizate in
scop terapeutic sunt mai crescute( situandu-se in domeniul curentilor tetanizanti( capa.ili sa
produca o contractie prelungita( care dureaza atat timp cat curentul stra.ate musc$iul' 6%ectul
terapiei prin curenti de 0oasa %recventa asupra su.stratului este dependent de modul de actiune
al acestora si va %i prezentat in cele ce urmeaza( ast%el
'timularea contractiei musculaturii striate normoinervate
Aceasta se .azeaza pe actiunea caracteristica de e4citare a su.straturilor e4cita.ile( precum
tesutul muscular si %i.rele nervoase( de catre impulsurile electrice' Fiecare mem.rana celulara
prezinta o %recventa optima pentru valoarea de prag a stimularii 2depolarizarii3 sale'
Musculatura sc$eletica normoinervata raspunde la impulsuri de durata relativ scurta si
%recventa relativ rapida' Frecventele de 7* Bz sunt capa.ile sa produca contractii musculare
succesive( in timp ce %recvente cuprinse intre /*-1* Bz( utilizate in scop terapeutic( sunt
urmate de contractii tetanizante'
Formele clasice de curenti utilizati in acest scop sunt curentii dreptung$iulari unici cat si in
trenuri de impulsuri( curentii modulati( curentii %aradici si neo%ardici' -n acest mod( se pot
realiza adevarate programe de electrogimnastica musculara'
>uplimentar( %i.rele nervoase motorii( %i.rele musculare si placile neuromotorii prezinta o
receptivitate selectiva %ata de curentul neo%aradic( principalul e%ect al acestuia %iind actiunea
e4citomotorie cu producerea de contractii musculare pe musculatura cu atro%ie de
imo.ilitate<inactivitate dar cu integritatea %i.relor nervoase motorii' Curentul neo%aradic este
ine%icient asupra musculaturii cu degenerescenta totala sau partiala' Disparitia e4cita.ilitatii
%aradice este un semn revelator al reactiei de degenerescenta musculara totala sau partiala'
6%ectelor prezentate li se adauga cel vasomotor( cu vasodilatatie la actiunea prelungita a
curentilor( cat si e%ectele tro%ice( revulsive si analgezice secundare vasodilatatiei' Prin aceasta(
curentii dreptung$iulari( modulati si %aradici sunt indicati in mod particular in unele nevralgii
si nevrite( stari posttraumatice 2contuzii( entorse3( tul.urari ale sensi.ilitatii cutanate(
pro%ila4ia trom.ozelor si em.oliilor postoperatorii si dupa nastere 2postpartum3( tul.urari ale
circulatiei de intoarcere venolim%atica'
-ndicatiile aplicarii curentilor dreptung$iulari( modulati si neo%aradici sunt datorate e%ectelor
e4citomotorii si sunt reprezentate de atoniile si atro%iile de imo.ilizare sau de alte cauze dar
care care presupun normoinervatie' Daca e4ista du.ii asupra diagnosticului clinic se recurge
la diagnosticul electric( prin cerectarea e4cita.ilitatii neuromusculare a su.stratului vizat cu
a0utorul aplicarii curentului %aradic( la care se aduga determinarea crona4iei musc$iului
respectiv'
Principalele indicatii sunt reprezentate de atro%iile de imo.ilizare sau de inactivitate 2aparat
gipsat( lipsa activitatii %izice prin sedentarism3( musculatura sla.ita a di%eritelor segmente ale
corpului prin utilizare de%icitara a lor 2scolioze( ci%oze( picior plat( tul.urarile de ventilatie de
tip o.structiv sau restrictiv din cadrul .ron$opneumopatiilor cronice nespeci%ice( constipatie
cronica( postpartum( incontinenta s%incteriana3( in vederea prevenirii aparitiei aderentelor la
nivelul partilor moi ale aparatului locomotor' >e va realiza ast%el( o electrogimnastica
musculara 2inclusiv electrogimnastica respiratorie3 menita sa completeze programele de
;inetoterapie'
-n anumite conditii 2starile posttraumatisme acute ale aparatului locomotor( grupele musculare
dis%unctionale din vecinatea celor normale( pareze restante post leziune de nerv peri%eric3
poate %i necesara o reantrenare musculara' Aceasta consta in stimularea miscarilor voluntare
in vederea re%acerii imaginii centrale motorii( dupa o intrerupere a cailor nervoase( apartinand
unor musc$i cu inervatie pastrata' Pacientul isi declanseaza el insusi stimulul electric si
reuseste sa-si recapete controlul motor asupra miscarii pierdute( prin %enomenul de %eed.ac;
senzitivo-motor( .azat pe procesul de invatare si memorizare'
Principalele contraindicatii sunt reprezentate de paraliziile spastice( spasmele musculre(
musculatura total sau partial denervata'
Metodologia aplicarii curentilor modulati in electrogimnastica musculaturii striate recomanda
aplicatia .ipolara si mai rar monopolara 2musculatura mica a mainii3' 6lectrozii se plaseaza la
nivelul insertiilor musculare sau pe zonele de trecere musc$i-tendon' La aplicatiile de curent
neo%aradic( electrodul negativ se plaseaza la nivelul placii neuromotorii a musc$iului a%ectat'
-ntensitatea curentului este menita sa produca secuse<contractii musculare evidente( sa asigure
un adevarat antrenament muscular si sa nu suprasolicite musc$iul' Frecventa utilizata este
scazuta( durata sedintei %iind cuprinsa intre )*-7* minute( in serii de 1-,) sedinte pe serie(
care se pot repeta'
'timularea selectiva a musculaturii s+eletice total denervate
Aceasta se .azeaza pe modul de actiune al stimulilor a caror intensitate creste lent( progresiv(
in panta( %ata de care musc$ii normoinervati nu prezinta reactie de raspuns( datorita capacitatii
lor de acomodare' Procesul de acomodare %ata de stimulii cu panta este prezent si la %i.rele
nervoase senzitive integre' Curentii triung$iulari( cu %ronturi de crestere liniare( in special
e4ponentiale( sunt %recvent utilizati in stimularea selectiva a musc$ilor sc$eletici a%ectati prin
lezarea si deteriorarea integritatii nervilor peri%erici' 64plicatia este aceea ca degenerescenta
nervoasa a condus la pierderea capacitatii de acomodare a musc$iului care poate raspunde
ast%el la intensitati mai reduse de curent' Utilizarea acestor curenti cu panta lina de crestere a
intensitatii lor va evita e4citarea musculaturii normal inervate( precum si a %i.relor nervoase
senzitive'
6lectrostimularea cu impulsuri triung$iulare( previne si incetineste atro%ia musculara a
musculaturii denervate' 6a devine ast%el( o metoda pregatitoare pentru programele
;inetoterapiei de recuperare' Pentru a %i incununata cu succes( terapia tre.uie instituita
precoce( imediat dupa producerea leziunii nervoase si aparitia semnelor de denervare(
e4primate prin instalarea modi%icarilor care insotesc atro%ia musculara 2la ma4imum 9-,*
zile3'
>emnele de leziune ale nervului peri%eric se sta.ilesc cu a0utorul electrodiagnosticului' >e
incepe cu diagnosticul prin electrostimulare al leziunilor neuromusculare 2testul galvanic si
cel %aradic al e4cita.ilitatii si cur.a -<t3' Acestuia i se poate adauga electrodiagnosticul de
detectie 2electromiogra%ia3( care permite decelarea modi%icarilor calitative si o apreciere mai
acurata a modi%icarilor cantitative' -ntensitatea curentului de stimulare este %urnizata de
electrodiagnostic'
Metodologia de aplicare a electrostimularii consta in utilizarea te$nicii monopolara
2electrodul negativ de aplica la punctul motor al musc$iului a%ectat3 sau .ipolara 2cei doi
electrozi se aplica pe e4tremitatile musc$iului a%ectat( electrodul negativ %iind situat distal( la
0onctiunea tendomusculara3' Cu cat procesul de denervare este mai accentuat( cu atat mai mult
este necesara cresterea duratei impulsului de stimulare' >e incepe cu un numar scazut de
stimulari pe sedinta( care se repeta in cursul unei zile' >e recomanda 9-,/ zile de tratament'
Aplicariile in scop de electrostimulare a musculaturii denervate tre.uie sa tina cont de
urmatoarele reguli
>e va mentiona o.ligatoriu miscarea ce tre.uie recastigata prin electrostimulare(
Pacientul participa e%ectiv si a%ectiv la programul de electrostimulare(
Pozitionarea corespuzatoare a pacientului si a segmentului care e%ectueaza miscarea(
Articulatia de vecinatate tre.uie sa %ie indemna(
>e vor utiliza proceduri pregatitoare ale miscarii( precum termoterapie( masa0
locoregional( electroterapie 2diatermie si<sau curent galvanic3'
#ratamentul prin electrostimulare poate dura cateva luni pana la o.tinerea %ortei
musculare de valoarea )' >unt necesare reevaluari periodice ale parametrilor de
electrostimulare 2la ,*-,/ zile interval3' >e poate continua cu stimularea selectiva a
musc$ilor denervati( c$iar si dupa introducerea programelor ;inetologice'
Terapia musculaturii spastice
Acest tip de terapie se .azeaza pe e%ectul de in$i.itie a motoneuronilor musc$ilor spastici(
prin care se o.tine un e%ect de rela4are' >timularea electrica a musc$ilor spastici se adreseaza
receptorilor contractili si aparatului !olgi' -mpulsurile a%erente ce sosesc la maduva spinarii
de la proprioceptorii stimulati( declanseaza e%ecte de in$i.itie a musculaturii spastice(
respectiv e%ecte de stimulare a antagonistilor corespunzatori' Concomitent( antagonistii
musculaturii spastice( de o.icei $ipotoni( isi amelioreaza tonusul( pe .aza inervatiei reciproce'
>timulul se realizeaza prin impulsuri de %orma dreptung$iulara( aplicand doua circuite
electrice de e4citatie( intre ele realizandu-se un decala0 in timp( pentru a se putea stimula mai
multe grupe musculare( de o.icei antagoniste' Concret( intensitatea creste progresiv pana la
aparitia unor contractii<secuse musculare puternice' &ezulta ast%el o e4citatie alternata ritmic a
musc$ilor agonisti-antagonisti( cu o intarziere intre cele doua circuite e4citatorii' Aceste
e%ecte contri.uie si la o.tinerea coordonarii miscarilor( printr-o .una corelare %unctionala a
antagonistilor si agonistilor' 6%ectul de rela4are a musculaturii spastice se mentine de la )/-
/1 de ore la 7-/ saptamani( %acilitand ast%el aplicarea programelor de ;inetoterapie' Aceasra
metoda este utilizata cu succes in tratamentul paraliziilor spastice centrale'
-ndicatiile metodei sunt reprezentate de spasticitatea din parezele sau paraliziile de origine
centrala 2in special cea cere.rala in%antila sau consecutiva traumatismelor la nastere3(
leziunule traumatice medulare si cere.rale 2cu e4ceptia paraplegiilor spastice3( parezele
spastice din cadrul scelozei in placi( $emipareze spastice post accidente vasculare cere.rale(
.oala Par;inson'
Contraindicatiile terapiei musculaturii spastice utilizand aceasta metoda sunt scleroza laterala
amiotro%ica si scleroza di%uza in stadiul avansat'
Metodologia metodei este %undamentata de te$nica aplicarii a doua circuite de e4citatie care
%urnizeaza curenti dreptung$iulari' >e sta.ileste timpul de intarziere dintre impulsurile celor
doua circuite( precum si durata impulsurilor' -ntensitatea curentului tre.uie sa produca o
contractie musculara puternica( %ara senzatie cutanata neplacuta' Durata tratamentului pentru
o pozitionare segmentara este de ,* minute iar daca se realizeaza mai multe pozitionari(
durata sedintei nu tre.uie sa depaseasca /*-5* minute' >e recomanda sedinte zilnice( pe o
durata de ,)-,1 sedinte' Primul circuit de e4citatie se aplica deasupra musculaturii spastice iar
al doilea circuit deasupra musculaturii antagoniste corespunzatoare' 6lectrozii se aseaza la
nivelul punctelor de e4citatie ale musc$ilor'
'timularea contractiei musculaturii netede
>timularea electrica a musculaturii netede se .azeaza pe capacitatea %oarte mare de sumatie a
acestor musc$i( pe crona4ia lunga si pe capacitatea lor de acomodare negli0a.ila' Asupra
musculaturii netede se pot aplica stimuli e4ponentiali( cu durata mare si %recventa scazuta'
Principalele indicatii ale acestei proceduri sunt reprezentate de constipatiile cronice atone si
de atonia vezicala postoperatorie'
Metodologia consta in aplicatia electrozilor de dimensiuni egale asupra musculaturii vizate(
durata sedintei %iind cuprinsa intre ,*-5* minute( in cure de )*-)5 sedinte( e%ectuate la inceput
zilnic'
Curentii de joasa frecventa aplicati in scop analgezic'
6%ectele analgezice constatate( s-au considerat ca se .azeaza pe in$i.itia perceptiei dureroase
prin e4citarea altei cai a%erente' >-a o.servat insa( ca durerea ar putea %i mai curand( rezultatul
pierderii capacitatii in$i.itorii la nivel medular( decat al unor procese de stimulare propriu-
zisa' &eleul medular prezinta o importanta deose.ita in perceperea durerii( intrucat( la acest
nivel intervin o serie de mecanisme care moduleaza transmisia nociceptiva' #ransmiterea
sinaptica a durerii este ast%el in%luentata la nivel medular( atat de in%lu4uri venite de la
peri%erie( cat si de la nivelul %ormatiunilor nervoase superioare'
M>e cunoaste %aptul ca activitatea %i.relor A-al%a 2simtul tactil3 .loc$eaza la nivel medular
transmisia impulsurilor nociceptive ve$iculate de %i.rele A-delta si C' Mecanismul care
intervine in aceasta in$i.itie poate avea la .aza teoria controlului de poarta( con%orm careia(
are loc un %enomen de in$i.itie presinaptica 2ce se petrece la nivelul cornului posterior
medular3( in cadrul unui proces de control a4onal' Ast%el( stimularea %i.relor cu diametru
mare( rapid conducatoare( A-al%a( nespeci%ice pentru durere( ce conduc in%ormatiile tactile
generate de vi.ratii si presiune( produce la nivel medular( un camp electric negativ( cu
scaderea activarii sistemului de transmitere ascendenta si cu inc$iderea consecutiva a portii
sau a .arierei de control pentru transmiterea in%ormatiilor nociceptive prin %i.rele nervoase
lent conducatoare A-delta si C' -n acest mod( durerea nu mai este perceputa la nivel cere.ral(
superior'
Daca stimularea peri%erica a %i.relor speci%ice pentru durere devine predominanta ca
intensitate( %recventa sau conte4t patologic( poarta de control se desc$ide prin contrareactie
pozitiva 2%acilitare presinaptica3 si va avea loc o transmitere a in%ormatiilor dureroase( cu
perceptia durerii'
Aceste mecanisme de in$i.itie a transmisiei si perceptiei durerii au %ost con%irmate de
analgeziile produse prin stimularea electrica a structurilor nervoase centrale superioare
2electrostimularea nervilor peri%erici cu electrozi implantati percutan( electrostimularea
cordoanelor medulare posterioare pentru controlul sindroamelor dureroase cronice( prin
intermediul electrozilor implantati in dura mater( stimularea nervoasa electrica transcutanata-
#6=>( electropunctura( prin stimularea electrica selectiva a %i.relor A( rapid conducatoare si
inc$iderea portii pentru %i.rele nociceptive pentru durere3'
Principalele metode analgetice conventionale din domeniul curentilor de 0oasa %recventa
utilizeaza curentii diadinamici( #ra.ert( sto$astici si metoda de stimulare nervoasa electrica
transcutanata 2#6=>3'
Curentii diadinamici )C,,*
6%ectele si implicit( domeniile de patologie in care se indica aplicatia curentilor diadinamici
sunt prezentate in continuare'
6%ectele analgezice( $iperemiante-.iotro%ice( dinamogene ale curentilor diadinamici sunt
datorate nivelului intensitatii( %ormei curentului diadinamic utilizat si modalitatii de aplicare a
electrozilor' Ast%el
Curentul mono%azat %i4 2MF3 are e%ect e4citator( crescand tonusul muscular( cat si
e%ect de tonicizare al peretilor vasculari( ca urmare a actiunii sale vasoconstrictoare'
Din punct de vedere su.iectiv( produce senzatia de vi.ratii( actionand ca un masa0
tisular electric pro%und' Pe aceasta cale se evidentiaza zonele dureroase din cadrul
neuromialgiilor re%le4e'
Curentul di%azat %i4 2DF3 are e%ectul analgezic ma4im prin ridicarea pragului
sensi.ilitatii la durere si im.unatateste circulatia arteriala prin in$i.area simpaticului'
Din motivele prezentate( este indicat drept %orma de introducere pentru aplicatiile in
scop analgezic'
Perioada scurta 2P>3 are e%ect e4citator si tonicizant( actionand ca un masa0 intens de
pro%unzime' Prin componenta sa vasoconstrictoare are e%ect resor.tiv( %iind util in
su%uziunile si $ematoamele posttraumatice( in edemele cu tul.urari tro%ice din stazele
circulatorii peri%erice' Dupa cateva minute( aplicatia produce si analgezie secundara'
Perioada lunga 2PL3 prezinta un e%ect analgezic si miorela4ant puternic' Mai prezinta(
de asemenea( e%ect decongestiv( %iind de pre%erat in starile dureroase accentuate si
persistente'
&itm sincopat 2&>3 are cel mai pronuntat caracter e4citomotor( realizand
electrogimnastica musculara( %iind indicat in atoniile musculare nomoinervate(
postoperatorii'
Modalitatile de aplicare depind de scopurile terapeutice urmarite' Acestea pot %i
Pe punctele dureroase circumscrise' >e utilizeaza electrozi mici( de dimensiuni egale(
polul negativ aplicandu-se direct pe locul dureros iar cel pozitiv la distanta'
#ransversale' Aceste aplicatii se mai numesc si transregionale 2de-o parte si de alta a
regiunii dureroase3 si se utilizeaza la nivelul articulatiilor peri%erice mari sau pe
masele musculare ale mem.relor sau trunc$iului'
Longitudinale' 6lectrozii sunt amplasati de-a lungul unui nerv peri%eric 2electrodul
pozitiv( mai mare( se aseaza pro4imal iar cel mic si negativ se aseaza distal( pe zona
a%ectata3 sau de-a lungul unui traseu vascular'
Paraverte.rale' 6lectrozii se amplaseaza pe regiunile radacinilor nervoase 2transversal
si paralel cu coloana verte.rala( avand catodul pe locul dureros sau de-a lungul
coloanei verte.rale( cu anodul pro4imal si catodul distal3'
!angliotrope' 6lectrozii mici se aseaza cu catodul pe zona ganglionilor vegetativi
respectivi si anodul la distanta'
Aplicatii mioenergetice' Aceste aplicatii urmaresc tonicizarea unor musc$i
normoinervati' Ca atare( catodul se aplica pe locul de emergenta al nervilor motori iar
anodul pe punctele motorii ale musc$ilor interesati'
#e$nica de aplicare se supune urmatoarelor reguli
>copul urmarit este cel care conditioneaza dimensiunile electrozilor( amplasarea si
polaritatea acestora'
-nversarea polaritatii electrozilor ramasi pe locul initial de amplasare( se %ace in scop
e4citator( dinamogen'
-ntensitatea curentului se regleaza printr-o crestere progresiva la valoarea dorita(
corespunzatoare e%ectului urmarit 2e4citomotor sau analgezic3'
>e va avea in vedere aparitia %enomenului de acomodare'
Durata sedintei este de pana la ,* minute in scop analgezic( a0ungand la )*-7* minute
pentru aplicatiile in scop $iperemiant( vasculotrop'
&itmul sedintelor poate %i zilnic( ,* sedinte pe cura'
-ndicatiile curentilor diadinamici sunt
A%ectiunile aparatului locomotor
status posttraumatic 2cu e4ceptia %racturilor( rupturilor ligamentare sau meniscale3(
contuzii( entorse( lu4atii recente( intinderi musculare( redori articulare(
.oala reumatismala cronica degenerativa sau in%lamatoare artroze reactivate( artrite(
mialgii(
reumatism a.articular( al tesuturilor moi periarticulare epicondilite( P>B( tendinite(
A%ectiunile neurologice nevralgie cervico-.ra$iala( lom.osciatica( DVL %aza --(
algoneurodistro%ie(
#ul.urari circulatorii peri%erice maladie &a?naud( acrocianoza( .oala varicoasa( status
postarsuri sau postdegeraturi( arterioapatie peri%erica o.literanta(
Aplicatii segmentare pe zone neurore%le4e in vederea modularii %unctionale a
stomacului( colonului( colecistului( cailor respiratorii in astmul .ronsic( migrene'
Curentii Trabert
Curentii #ra.ert sunt curenti dreptung$iulari( cu e%ecte analgezice si $iperemiante( aplicatia
lor constand intr-un verita.il masa0 cu impulsuri e4citatorii' Au cel mai analgezic e%ect din
domeniul 0oasei %recvente' >e mai numesc si curenti de ultrastimulare'
#e$nica de aplicatie este .ipolara si consta in aplicarea electrodului negativ pe locul dureros
iar cel pozitiv pro4imal de catod' 6%ectul analgezic tre.uie sa se instaleze la s%arsitul sedintei
de tratament' -ntensitatea curentului se creste pana la aparitia senzatiei de vi.ratie suporta.ila'
>caderea acestei senzatii arata aparitia procesului de acomodare' Va tre.ui sa se creasca in
mod suplimentar intensitatea curentului aplicat' >e recomanda aplicatiile zilnice( timp de +-,*
sedinte'
Principalele indicatii terapeutice sunt
Mani%estarile dureroase din radiculopatiile de cauza verte.rogene artrozica( artroze
dureroase( indi%erent de localizare 2in lum.ago electrozii se amplaseaza paraverte.ral
in sens transversal( in lom.osciatica catodul se amplaseaza distal( pe punctul de durere
ma4ima3'
&eumatism in%lamator cronic 2spondilita an;ilopoetica3(
&eumatismul a.articular 2P>B( epicondilite3(
>tatus posttraumatic 2contuzii( intinderi sau rupturi ligamentare sau musculo-
tendinoase3'
Curentii sto+astici
Curentii sto$astici( aperiodici sau neregulati au calitatea de a reduce la ma4imum reactiile de
adaptare<o.isnuinta sau acomodare( crescand ast%el e%ectul analgetic prin ridicarea pragului la
durere( precum si durata acestui e%ect'
'timularea nervoasa electrica transcutanata )'(ET* sau TE('
#6=> reprezinta o modalitate netraumatizanta de com.atere a sindromului algic acut si
cronic( de diverse cauze( utilizand curenti cu impulsuri dreptung$iulare de 0oasa %recventa'
Aparatele moderne utilizate permit o.tinerea unei %orme dreptung$iulare a impulsurilor(
permit acoperirea unui domeniu mai larg de reglare a %recventei( duratei si amplitudinii
impulsurilor( cat si dimensiuni( c$eltuieli si consum minime ale aparatului si procedurii in
sine'
#e$nica aplicatiei curentilor de stimulare nervoasa presupune
Pozitionarea adecvata a electrozilor cu amplasarea lor pe locul dureros( in vecinatatea
lui( la nivelul radacinii nervoase principale a nervului peri%eric ce stra.ate regiunea
dureroasa( pe zonele de re%erire a durerii si a punctelor trigger' Polaritatea electrozilor
nu are importanta'
Dozarea intensitatii( care tre.uie aleasa in asa %el incat sa se inc$ida poarta pentru
in%lu4urile dureroase' Pacientul va resimti o senzatie de vi.ratie sau %urnicatura'
Alegerea %recventei se %ace prin tatonare'
Durata impulsului tre.uie sa %ie regla.ila si adaptata %recventei'
Durata sedintei poate %i aleasa intre )* minute si o ora'
Frecventa sedintelor in timp se sta.ileste de comun acord cu medicul specialist( in
concordanta cu patologia tratata'
>%era indicatiilor acestei metode electroterapeutice este larga si cuprinde
A%ectiunile reumatice cronice degenerative( in%lamatorii si a.articular(
>tarile dureroase posttraumatice(
>indromul algic din a%ectiunile neurologice peri%erice( nevralgiile post$erpetice(
durerile %antoma post amputatie de mem.re(
>indromul algic post anestezie( starile dureroase acute si cronice postoperatorii(
Cicatricile( aderentele dureroase postoperatorii(
Durerile din anurii si neoplazii'
Principalele contraindicatii ale aplicatiei #6=> sunt
>tarile dureroase trata.ile prin alte mi0loace(
Purtatorii de pacema;er cardiac sau de stimulator al nodului sinocarotidian(
Bipersensi.ilitatea la curent(
>arcina in primul trimestru(
#ul.urarile de sensi.ilitate cutanata sau leziunile tegumentare(
>indroamele dureroase de origine talamica'
Avanta0ele acestei metode constau in gama larga a su%erintelor dureroase ce poate %i a.ordata'
>e adreseaza starilor dureroase care nu raspund la alte metode terapeutice sau care se
constituie contraindicatii pentru alte terapii %izicale ce ar putea %i recomandate' 6ste o metoda
%iziologica( netraumatizanta( usor de aplicat( desi este doar un tratament simptomatic'
Electropunctura
6lectropunctura reprezinta o metoda de com.atere a durerii( %acand parte din metodele
re%le4oterapice' Locul de actiune se a%la la nivelul punctelor dureroase re%le4e identice( in
marea lor ma0oritate( cu punctele situate pe meridianele energetice din acupunctura'
Patologia indicata este reprezentata de tul.urarile %unctionale( cat si diverse contracturi
musculare produse prin mecanisme neurore%le4e'
Contraindicatiile sunt reprezentate de a%ectiunile organice cu terapie etiopatogenica
cunoscuta( neoplasmul( psi$onevrozele( depresia( sc$izo%renia( sarcina'
>e utilizeaza curenti de 0oasa %recventa regla.ila( la %el si intensitatea este regla.ila( pana la
senzatia de usoare %urnicaturi' >e aplica mai multi electrozi( care pot trata simultan mai multe
puncte' Var%urile electrozilor e%ectueaza electrostimulari cu durate de la cateva secunde la
cateva minute( pana la reducerea durerii si contracturii musculare' -n %unctie de stare initiala(
se pot stimula mai multe puncte( concomitent sau succesiv' -n %azele acute pot %i su%iciente )-
+ sedinte( in timp ce in %azele cronice pot %i necesare ,*-)* sedinte'
Mecanismul de actiune al electropuncturii il constituie teoria controlului portii'
6lectropunctura nu inlocuieste sau nu se suprapune peste procedura #6=>'
Contraindicatiile curentilor de joasa frecventa
Curentii de 0oasa %recventa nu vor %i aplicati pe regiunea precordiala si nici pe tegumentul
care prezinta solutii de continuitate( a%ectiuni dermatologice sau di%erite unguente aplicate
anterior'
>e va veri%ica calitatea si integritatea electrozilor' -ntensitatea nu va depasi valoarea pragului
2*(, mA< cmH3 in cazurile pacientilor cu tegument sensi.il si se va evita regiunea care prezinta
in corporate piese metalice de osteosinteza( endoproteze( sterilete'
>e vor evita starile $emoragice locale( trom.ozele venoase super%iciale si pro%unde( uterul
gravid( perioada de menstruatie( zonele de edem localizat( cicatricile si aderentele musculare(
pierderea sensi.ilitatii cutanate( leziunile dermatologice( in%ectiile localizate'
Curentii de medie frecventa5 actiunile biologice" efectele fiziologice"
modalitati de aplicare" aparatura si te+nici utilizate" indicatii si
contraindicatii.
Actiunile biologice
Curentii de medie %recventa utilizati in domeniul medical sunt curenti alternativi sinusoidali(
cu %recvente cuprinse intre ,*** Bz-,** ;Bz( aparatele %olosite %urnizand curentii din gama
de %recventa 7-,* ;Bz' Modul lor de actiune este prezentat in cele ce urmeaza
>e .azeaza pe principiul sumatiei temporare 2curentul de medie %recventa tre.uie sa
depaseasca un prag de intensitate si un anumit timp util spre a produce e4citatia
%i.relor nervoase prin sumatia oscilatiilor de medie %recventa3(
64citarea este apolara sau am.ipolara 2e4citatia se poate produce la am.ii poli( c$iar si
concomitent( ceea ce este avanta0os pentru electrodiagnostic si terapie( permitand
o.tinerea unei e4citatii adecvate( transversale prin cuplul structural-%unctional nerv-
musc$i( precum si posi.ilitatea .locarii reversi.ile a conducti.ilitatii nervoase3(
>e pastreaza relatia dintre timpul de e4citatie si intensitatea curentului aplicat(
Aparitia negativarii primare sau locale la stimuli cu intensitate su.liminala prin
descresterea potentialului de repaus mem.ranar( cu aparitia depolarizarii reactive(
Aplicarea este nedureroasa c$iar si la intensitati mari ale curentului( deoarece
rezistenta cutanata este scazuta la curentii de medie %recventa( permitand o
penetra.ilitate tisuara crescuta(
>c$im.area rapida a alternantelor curentului il %ace ine4cita.il pentru nervii si
receptorii cutanati si( de asemenea( diminua riscurile e%ectelor electrolitice urmate de
lezarea tegumentului prin cresterea tolerantei(
>e pot o.tine contractii musculare puternice( tetanice( %ara durere 2curentul de medie
%recventa este ast%el inovensiv %ata de musc$iul cardiac3( c$iar la %recvente crescute ale
curentului aplicat( prin e%ect de .loca0 al proceselor la nivelul %i.relor nervoase pentru
durere si prin e4istenta %enomenului incrucisarii pragurilor 2disocierea pragului
dureros de cel al contractiei musculare3'
#oate cele prezentate vor conduce la conturarea e%ectelor aplicatiilor in scop diagnostic si
terapeutic ale curentilor de medie %recventa( si anume stimularea musculaturii sc$eletice
2producand contractii musculare puternice( reversi.ile si .ine tolerate3( stimularea
musculaturii netede $ipotone 2prin modulari crescute mai lent si lungi in timp3( actiune
analgezica si actiune vasomotorie cu e%ecte $iperemiant si resor.tive' Acestora li se adauga o
serie de e%ecte derivate din cele prezentate( precum cel miorela4ant si decontracturant(
vasodilatator si tro%ic( de drenare a edemelor si su%uziunilor endotisulare( cat si de modulare
vegetativa prin stimularea vagului'
Modalitati si te+nici de aplicare.
Curentii de medie %recventa pot %i aplicati in scop diagnostic si terapeutic' Aplicarea in scop
diagnostic se %ace in vederea evidentierii denervarii musculare( evitandu-se e%ectuarea unui
test electromiogra%ic' 64istenta activitatii electrice spontane la nivelul unui musc$i a%lat in
repaus caracterizeaza un musc$i denervat' Aplicatia locala a unui curent de medie %recventa
reuseste sa produca contractie doar la nivelul unui musc$i normal inervat' -ntensitatea
curentului necesara producerii unei contractii musculare este cu atat mai mare( cu cat
%recventa este mai mare' La musc$ii denervati nu s-a putut produce nici o contractie( cu nici
un curent din domeniul mediei %recvente' Ast%el( producerea unei contractii musculare
utilizand curenti din domeniul mediei %recvente poate %i considerata relevanta pentru starea de
normalitate si lipsa denervarii'
Aplicatiile in scop terapeutic se pot realiza prin procedeul de aplicatie cu un singur electrod
sau utilizand procedeul prin curent inter%erential' Procedeul de aplicatie cu un singur curent de
medie %recventa modulat( presupune modularea amplitudinii curentului in ritm de 0oasa
%recventa' 6%ectele %iziologice si terapeutice care se constata sunt cele care caracterizeaza
media %recventa( precum e%ectele e4citomotorii si analgezice( alaturi de care se regasesc si
cele vasodilatatorii( .iotro%ice( miorela4ante si vegetativo modulatoare sau reglatoare' -n
practica medicala se incepe cu un curent de medie %recventa constant si redresat timp de ,*
minute( in scopul ameliorarii tro%icitatii musculaturii' Apoi se trece la %ormele modulate( in
%unctie de scopul urmarit analgezic sau e4citomotor' Pentru o.tinerea e%ectului de contractie
a musculaturii netede( media %recventa este modulata in perioada lunga( cu durata mare a
trenurilor de impulsuri( cu %recventa de .aza mare( care actioneaza pro%und si nedureros'
Procedeul prin curent inter%erential consta in incrucisarea endotisulara a doi curenti de medie
%recventa( cu %recventele di%erite( decalate in timp' La locul de incrucisare endotisular se
realizeaza e%ectele terapeutice prin unde modulate in intensitate' La locul de intalnire a doi
curenti cu %recvente decalate<di%erite se produce un camp electric numit camp inter%erential( in
care directia si amplitudinea curentului de inter%erenta se modi%ica repetitiv( avand loc o
ampli%icare si o scadere pana la disparitia completa a intensitatii' "scilatia intensitatii se
produce cu o %recventa proprie( care de%ineste inter%erenta' 6a variaza progresiv de la *-,**
Bz( ast%el incat( actiunea propriu-zisa de stimulare apartine domeniului 0oasei %recvente'
Avanta0ele constau in
6%icienta terapeutica a curentului inter%erential( care este data de nivelul de variatie a
amplitudinii sale(
Prelungirea e%ectului de stimulare al curentului alternativ de medie %recventa aplicat
2care este datorata modularii intensitatii sale3( prevenind instalarea %enomenului de
o.oseala(
Utilizarea acestor %recvente purtatoare din domeniul mediei %recvente intampina o
rezistenta electrica redusa din partea tegumentului(
-nter%erentele de 0oasa %recventa sunt considerate a %i cele mai active din punct de
vedere .iologic la nivel celular'
-ndicatile generale privind e4citoterapia electrica realizata de 0oasa %recventa rezultata din
inter%erenta endogena a doi curenti de medie %recventa( deriva din cele doua posi.ilitati de
aplicatie 2variantele modulatiilor de %recventa aplica.ile cu curenti inter%erentiali3' -n %unctie
de actiunea %iziologica optima si de e%ectele urmarite( se aleg di%erite tipuri de %recventa( si
anume %recvente constante 2aplicatia numita manual3 sau cu %recvente varia.ile si modulate
ritmic( modalitate numita spectru
Prin modalitatea de aplicatie numita manual se o.tin e%ecte e4citomotorii 2la %recvente mici3(
decontracturante( vasomotorii( .iotro%ice( cu e%ecte de reglare neurovegetativa 2la %recvente
mi0locii3 sau cu a%ect antialgic 2la %recvente rapide3( in %unctie de %recventa utilizata' Curentii
cu %recvente constante si mici determina o e4citatie a nervilor motori 2utile in $ipotonii
musculare3' Frecventele mi0locii se aplica in scopul reglarii dis%unctiilor neurovegetative ale
organelor toracice( a.dominale si pelvine' Frecventele rapide isi gasesc utilitatea in
sindromele dureroase acute'
Modalitatea numita spectru %oloseste %recvente varia.ile 2modulate ritmic3( ale curentilor de
medie %recventa' Aceste modulatii prezinta e%ecte e4citomotorii 2utile in $ipotoniile de
inactivitate3( e%ecte analgezice si e%ecte de activare a %unctiilor celulare( reglare a tonusului
modi%icat patologic al tesuturilor( activare circulatorie( drena0 venolim%atic( electrogimnastica
musculara de pro%unzime etc' De aici rezulta principalele indicatii terapeutice tul.urarile
distro%ice tisulare( inclusiv cele din sindromul algoneurodistro%ic posttraumatic( din
su%erintele artrozice articulare si reumatismale a.articulare( tul.urarile vasculare
venolim%atice si tul.urarile dis;inetice ale organelor a.domino-pelvine'
Prin aplicatiile manual si spectru ale curentului de medie %recventa se urmareste cresterea
pragului dureros( e%ectul stimulant si modularea sistemului nervos vegetativ'
Modalitatile de aplicare constau in inter%erente plana 2cei doi curenti realizati dau nastere unui
curent inter%erential care variaza numai in planuri paralele cu planul %ormat de directiile
acestora3( inter%erenta spatiala 2se adauga un al treilea circuit3 si inter%erenta dinamica 2pentru
a se e4clude e4istenta directiilor pre%erentiale se realizeaza o rotire a vectorului de inter%erenta
ma4ima la %iecare perioada de inter%erenta3' -n acest %el( aparatele reusesc sa o.tina o e4citatie
succesiva cu amplitudine ma4ima( in toate directiile din spatiu'
#e$nicile de aplicatie ale curentilor inter%erentiali de re%era la aplicarea statica si la cea
dinamica' 6lectrozii pot %i placa sau cu vacuum'
Aparatele de curenti inter%erentiali au reusit sa e4cluda o serie din nea0unsurile procedurii(
realizand evitarea e%ectelor nedorite de supra%ata si o.tinerea celor asteptate in tesuturile din
pro%unzime'
&egulile de aplicare ale curentilor de medie %recventa sunt urmatoarele pacientul resimte o
senzatie de %urnicatura puternica( valorile intensitatii pot %i crescute mai mult( %ata de
aplicatiile curentilor de 0oasa %reecventa( in cazul in care se urmareste programul de
gimnastica musculara( intensitatea curentului se creste pana la o.tinerea contractiei musculare
dorite( sedintele pot %i prelungite la persoanele cu constelatie vegetativa de tip vagoton( se vor
indica ,5-)* minute la o aplicatie( %iind necesare intre +-,+ sedinte pe cura( e%ectuate zilnic
sau la doua zile'
Efectele fiziologice
Principalele e%ecte %iziologice ale curentilor de medie %recventa a caror inter%erenta este
modulata in 0oasa %recventa sunt urmatoarele
6%ectul e4citomotor cu stimularea musculaturii striate sc$eletice( normoinervate(
producand contractii musculare puternice( reversi.ile si .ine tolerate 2%recvente mici3(
Actiune e4citomotorie prin stimularea musculaturii netede $ipotone 2%recvente medii3
si indirect( prin actiunea asupra dermatoamelor( mioamelor( a ganglionilor vegetativi
paraverte.rali( a lantului ganglionar simpatic( a ganglionului stelat(
Actiune analgezica( prin modi%icarea perceptiei dureroase pe calea diminuarii
e4cita.ilitatii dureroase si prin actiune vasodilatatoare( in secundar 2%recvente rapide3(
Actiune vasomotorie cu e%ect vasculotro%ic( $iperemiant si resor.tiv( sustinute prin
e%ect direct asupra vasului 2care actioneaza ulterior direct asupra musculaturii netede a
vasului si indirect pe structura neurovegetativa a vasului3( cat si prin e%ect indirect( pe
calea gimnasticii musculare 2%iind datorata e%ectului e4citomotor muscular3( cu
producere de contractii %iziologice(
6%ectul decontracturant-miorela4ant( o.tinut prin alternarea ritmica a starii de rela4are
cu cea de stimulare a tesutului muscular'
Concluzia este aceea ca %recventele mici produc e%ect e4citomotor asupra musc$ilor normal
inervati( cele medii si cu intensitate su.liminala au e%ect decontracturant si vasculotro%ic iar
%recventele rapide au e%ect antialgic'
Indicatiile curentilor de medie frecventa
-ndicatiile aplicatiei curentilor de medie %recventa sunt multiple( derivand din modul de
actiune( e%ectele %iziologice prezentate si toleranta crescuta a acestui tip de curenti de catre
organismul uman' Aceste indicatii sunt prezentate in continuare
A%ectiunile aparatului locomotor
stari posttraumatice( leziuni postcontuzionale 2sindrom A=D post%racturi( entorse(
lu4atii( contuzii de parti moi( $ematoame3(
reumatismul cronic degenerativ articular si a.articular 2P>B( artroze-artrite cu di%erite
localizari3(
su%erinte localizate la nivelul coloanei verte.rale 2spondiloze( scolioze( discopatii(
mialgii( neuropatii3(
su%erinte de nervi peri%erici 2neuropatii de tip nevralgie( nevrita3(
sec$ele post AVC ale mem.relor'
A%ectiuni vasculare peri%erice 2tul.urarile circulatiei arteriale( venoase sau lim%atice cu
sau %ara asocierea unor tul.urari tro%ice( precum sindromul de isc$emie peri%erica
cronica( trom.angeita o.literanta( angiopatie dia.etica( edeme( celulita3(
A%ectiuni ginecologice 2ane4ite( metroane4ite( dismenoree etc3(
A%ectiuni ale organelor interne
status post $epatita cronica persistenta( dis;inezie .iliara(
pancretita cronica(
gastrita( .oala ulceroasa(
distonii %unctionale intestinale(
su%erinte renourinare(
su%erinte in%lamatorii ale prostatei( stari dis%unctionale postprostectomie etc'
Principalele contraindicatii ale curentilor de medie %recventa sunt reprezentate de
A%ectiunile %e.rile de di%erite etiologii(
=eoplasmul(
>tarile casectice(
Procesele in%lamatorii purulente(
Aplicatiile precordiale la pacientii cu tul.urari cardiace organice( %unctionale si la
purtatorii de pacema;er cardiac'
Terapia cu inalta frecventa & undele scurte" terapia cu inalta frecventa
pulsatila si undele decimetrice5 proprietati fizice" aparatura utilizata"
actiunile biologice" efectele fiziologice" modalitati de aplicare" indicatii
si contraindicatii.
Terapia prin curenti de inalta frecventa utilizeaza aplicarea terapeutica a campului electric
si magnetic de inalta %recventa( cat si a undelor electromagnetice 2unde decimetrice si
microunde3 cu %recvente de peste 7** ;Bz'
Lungimea de unda are mare importanta( deoarece de%ineste domeniile de aplica.ilitate ale
curentilor de inalta %recventa' Aceasta( datorita e%ectelor %iziologice si terapeutice demonstrate
si dovedite in practica medicala de specialitate'
/ndele scurte
Proprietatile fizice ale undelor scurte
Modul de actiune al undelor scurte este dependent de proprietatile %izice ale curentilor de
inalta %recventa( si anume %recventa %oarte mare( %enomenul capacitiv 2pot stra.ate capacitati
pe care curentul de 0oasa %recventa nu le pot stra.ate( putand %unctiona in circuit desc$is3(
%enomenul inductiv( producerea de energie calorica 2intr-un camp electromagnetic de inalta
%recventa( energia electrica se trans%orma in energie calorica( incalzind( in special solutiile
electrolitice si corpurile metalice3( e%ectul pelicular 2propagarea la supra%ata prin conductorii
metalici3( traversarea cu di%icultate a impedantei unei .o.ine( propagarea printr-un mediu
$eterogen nu urmeaza legile aplica.ile pentru curentul continuu si transmiterea de unde
electromagnetice la mari distante in mediul incon0urator'
Aparatele de unde scurte cuprind un circuit generator si unul rezonator' Circuitul generator
apartine aparatului( in timp ce cel rezonator 2pacientul3 cuprinde sel%ul de inductie(
condensatorul varia.il( .ornele aparatului si electrozii' Pacientul se constituie o capacitate
care variaza in %unctie de rezistenta electrica a regiunii de tratat( el aprtinand ast%el circuitului'
Actiuni biologice" efecte fiziologice
Undele scurte prezinta urmatoarele particularitati si mecanisme de actiune .iologica si
%iziologica
=u produc %enomene de polarizare 2nu prezinta actiune electrolitica3(
=u produc e4citatie neuromusculara 2deoarece durata stimulului este %oarte mica
raportat la %recventa inalta a curentului3(
Prezinta e%ecte calorice de pro%unzime( %ara a produce leziuni cutanate( %iind utilizati
drept procedura de termoterapie cu actiune pro%unda 2penetratia lor tisulara si e%ectul
caloric depind de %recventa curentilor( constantele electrice( particularitatile
structurilor tisulare stra.atute( metodologia de aplicatie( distanta electrozilor %ata de
tegument3' Curentii cu lungime de unda mai mare 2din domeniul diatermiei3 se
propaga prin conductie( incalzind tesuturile din pro%unzime si mai putin tegumentul si
stratul celular adipos' Curentii cu lungime de unde mai mica 2undele
scurte<decametrice si decimetrice3( actioneaza capacitiv( incalzind pre%erential tesutul
su.cutanat si pe cel adipos' Distantarea electrozilor %ata de tegument asigura incalzirea
pro%unda prin cresterea e%ectului capacitiv'
6nergia calorica se acumuleaza su. tegument si produce e%ecte terapeutice derivate
din actiunea caldurii( precum $iperemia( analgezia( miorela4are( activarea
meta.olismului'
Modul de actiune al curentilor de inalta %recventa asupra tesuturilor se .azeaza pe teoria
dielectricului neomogen si a dipolului'
Pentru undele scurte si decametrice( actiunea lor se e4plica prin dispersia energiei la nivelul
strucurilor tisulare' #esuturile sunt alcatuite din elemente .une si rau conducatoare de
electricitate( ceea ce le con%era caracterul de circuite electrice neomogene' -ntre aceste medii
strati%icate vor aparea curenti de conductie si de deplasare( concomitenti iar la nivelul
supra%etelor de delimitare dintre di%eritele straturi tisulare se realizeaza potentiale electrice'
Curentul electric de inalta %recventa traverseaza lic$idele( inclusiv sangele ca un curent de
conductie si dezvolta energie termica' #otodata( prin mem.rane trece ca un curent de
deplasare( cu consum energetic redus si %ara producerea e%ecului caloric'
#eoria dipolului se aplica in cazul microundelor( dupa cum se va vedea mai departe'
6%ectului caloric prezentat( conduce la actiuni %iziologice ale aplicatiilor de curenti de inalta
%reventa asupra organismului' Principalele lor e%ecte %iziologice asupra su.stratului sunt
prezentate in cele ce urmeaza( si anume
Asupra meta.olismului( creste necesarul de o4igen si de su.strat nutritiv tisular(
crescand cata.olismul(
Asupra circulatiei( produc o activare 2$iperemie activa3 prin actiune directa( locala(
prin actiune re%le4a 2eli.erare de su.stante vasoactive3 si prin vasodilatatie generala
2in aplicatiile generale poate sa scada valorile #A3(
Asupra sistemului nervos central si peri%eric
6%ect sedativ al aplicatiilor asupra regiunii ce%alice(
Creste e4cita.ilitatea( viteza de conducere nervoasa( scade reo.aza si crona4ia la
nivelul sistemului nervos peri%eric(
Asupra musculaturii( scade tonusul muscular( rela4and antagonistii(
Creste capacitatea imunologica a organismului'
Concluzia este aceea ca e%ectul terapeutic al curentilor de inalta %recventa este derivat din
actiunea caldurii sau e%ectul caloric si consta in $iperemie( analgezie( miorela4are si activarea
meta.olismului'
Modalitati de aplicare
#erapia cu curenti de inalta %recventa asigura aparitia %enomenului de endotermie( caldura
%ormandu-se endotisular( in interiorul<la nivelul tesuturilor vizate' 6%ectul este de lunga durata
sau remanent' Aceasta( spre deose.ire de alte proceduri care aduc caldura corpului( din
mediul e4tern 2&-&( procedurile de termoterapie3' Curentii de inalta %recventa produc o
incalzire endotisulara directa( in timp ce celelalte procedee actioneaza drept stimuli termici(
aportul caloric %iind asigurat<adus organismului prin intermediul tegumentului' Ast%el(
incalzirea tesuturilor a%late in pro%unzime are loc prin intermediul re%le4ului cutivisceral'
6%ectul dureaza doar )-7 zile'
Modalitatile de aplicare pot %i in camp condensator 2circuitul generator este reprezentat de
aparatul de unde scurte iar circuitul rezonator este realizat de electrozii in campul carora se
a%la pacientul3 si inn camp inductor 2energia este transmisa regiunii tratate printr-un ca.lu de
inductie3'
-n metoda in camp condensator( su. in%luenta curentului alternativ de inalta %recventa( se
produce un curent de deplasare la nivelul dielectricului 2corpul sau segmentul corporal de
tratat3( ec$ivalent al curentului alternativ din conductor 2curent de conductie3' Curentul de
deplasare se trans%orma in interiorul dielectricului in caldura' 6lectrozii vor %i amplasati la
distanta de tegument pentru a asigura o incalzire omogena a tesuturilor si pentru a se evita
incalzirea super%iciala( doar a tegumentului' 6lectrozii pot %i rigizi sau %le4i.ili' Musc$ii si
organele interne au rezistenta scazuta %ata de tesutul grasos si constanta dielectrica mare( ca
atare( energia de inalta %recventa va trece ca un curent de deplsare( %ara aproduce caldura' -n
sc$im.( tesutul su.cutanat cu rezistenta crescuta( se va incalzi mult mai puternic' Prin
indepartarea electrozilor de supra%ata tegumentara vom putea o.tine e%ecte termice in
pro%unzime( cu evitarea supraincalzirii tesutului adipos su.cutanat si a celui tegumentar'
Metoda in camp inductor presupune e4istenta unui ca.lu de inductie( in%asurat in spirala in
0urul regiunii de tratat' -n comparatie cu metoda in camp condensator( acesta metoda
realizeaza o incalzire pro%unda mult mai e%icienta la nivelul tesutului muscular'
Te+nica si metologia
Alegerea modalitatii terapeutice este in legatura cu scopul terapeutic urmarit' Alegerea
electrozilor se va %ace in %unctie de zona de tratat si de adancimea la care urmarim sa se
produca e%ectul de incalzire 2cei %le4i.ili incalzesc super%icial si pot %i utilizati pentru
supra%ete plane( electrozi speciali pentru anumite regiuni ale corpului3' Mai sunt importante
dimensiunea electrozilor( distanta acestora %ata de zona de tratat( pozitia lor 2tre.uie sa %ie
amplsati paralel cu supra%ata tratata3 si tipul pozitionarii 2transversal( pentru articulatii(
longitudinal( pentru trunc$i si mem.re sau in ung$i drept3'
Dozarea intensitatii campului de unde scurte variaza in %unctie de sensi.ilitatea individuala la
caldura( de regiunea tratata( de %elul( dimensiunea si distanta electrozilor %ata de supra%ata
tratata( de stadiul evolutiv al su%erintei si de scopul urmarit' >e are in vedere si %aptul ca un
tesut mai .ine vascularizat pierde mai repede caldura si i se pot aplica valori mai mari'
#erapia cu unde scurte conduce la cresterea temperaturii locale cu ,-7F( crestere apreciata atat
su.iectiv cat si o.iectiv'
-n practica medicala de specialitate se %oloseste o scala de gradatie a dozelor aplicate( raportat
la e%ectele asteptate' Ast%el
Doza - este cea mai sla.a doza( numita si rece sau atermica( deoarece nu produce nici
o senzatie( situandu-se su. pragul de e4citatie termica a tesuturilor corpului 25-,*C3(
Doza -- este sla.a sau oligoterma( producand o senzatia de caldura greu percepti.ila
27*-/*C3(
Doza --- este medie sau termica si produce o senzatie de caldura placuta 295-,**C3(
Doza -V este puternica( %orte sau $ipertemica( producand o senzatie de caldura
puternica( nu intotdeauna agreata de pacienti 2,,*-)5*C3'
Alegerea dozelor se va %ace in %unctie de stadiul evolutiv( acut sau cronic al .olii' -n stadiile
acute se pre%era dozele sla.e( cu durata scurta a tratamentului 25-,* min3( in serii scurte de
tratament 2+-1 sedinte3( zilnic sau la doua zile' -n stadiile cronice se recomanda dozele calde(
durate mai mari ale sedintelor 2)*-7* min3 si serii lungi 2,)-,5 sedinte3'
&egulile de care tre.uie sa se tina cont in cadrul terapiei prin curenti alternativi de inalta
%recventa sunt urmatoarele
Pacientului i se va e4plica procedura in sine si va %i posturat corespunzator si
con%orta.il( tegumentul tre.uie sa %ie uscat si sa nu prezinte tul.urari de sensi.ilitate(
=u se accepta materiale metalice 2osteosinteza( cercei( inele( agra%e( planul de spri0in3(
si nici protezele auditive sau pace ma;er-ul cardiac(
La metoda in camp condensator se accepta material te4til uscat care sa intre in
componenta dielectricului(
>e interzice aplicarea procedurii in primele trei luni de sarcina(
6ste interzisa vecinatatea cu aparatele generatoare de 0oasa %recventa( la mai putin de +
metri 2electrozii aparatului de unde scurte %unctioneaza ca o antena de transmisie iar
ca.lurile aparatului de 0oasa %recventa %unctioneaza ca o antene de receptie3'
Indicatiile terapiei cu unde scurte se adreseaza celei mai largi s%ere din patologia medicala(
dupa cum reiese si din cele ce urmeaza
A%ectiuni ale aparatului locomotor
a%ectiuni reumatice cronice degenerative 2gonartroza( spondilodiscartroze etc3(
a%ectiuni reumatice cronice in%lamatorii 2spondilita an;ilozanta( poliartrita
reumatoida3(
reumatism a.articular 2.ursite( tendinite( tenosinovite( periartrita( sindromul
mio%ascial dureros etc3(
sec$ele posttraumatice( cu sau %ara sindrom algoneurodistro%ic(
A%ectiuni ale sistemului nervos
ale sistemului nervos peri%eric nevralgii si neuromialgii 2nevralgia Arnold3( nevralgie
cervico.ra$iala( nevralgii intercostale( lom.osciatalgie( nevrite( pareze( paralizii
2inclusiv a nervilor %aciali a %rigore3( mononeuropatii 2de nerv radial( cu.ital( median3(
ale sistemului nervos central 2drept metoda ad0uvanta de crestere a vascularizatiei
locoregionale cu rol tro%ic muscular in cazuri de scleroza in placi( sec$ele
postpoliomielita etc3(
A%ectiuni cardiovasculare
in anginele pectorale( %ara semne de a%ectare miocardica sau insu%icienta cardiaca
2aplicatii precordial-dorsal3(
in tul.urari ale circulatiei venoase peri%erice( in vederea ameliorarii circulatiei de
intoarcere in degeraturi( in stadiile incipiente ale arteriopatiilor peri%erice ale
mem.relor 2aplicatii lom.are re%le4e3(
A%ectiuni ale aparatului respirator 2.ronsite cronice( sec$ele postpleurezie
netu.erculoasa( pleurite( unele %orme de astm .ronsic( ina%ara crizei etc3(
A%ectiuni ale aparatului digestiv 2spasme eso%agiene( sindrom colicativ %unctional
gastroduodenal si intestinal( constipatii cronice( dis;inezii .iliare( colecistopatii
cronice nelitiazice( periviscerite<sindrom aderential etc3(
A%ectiuni ale aparatului urogenital 2$ipertro%ia de prostata( prostatite( pielocistite(
sindrom colicativ renourinar( or$ite( epididimite etc3'
A%ectiuni ginecologice 2ane4ite( metroane4ite( parametrite cronice nespeci%ice(
amenoree( sterilitati secundare( unele mastite etc3(
A%ectiuni din s%era "&L 2sinuzite %rontale( ma4ilare( %ronto-etmoidale( acute sau
cronice( %aringite( laringite( unele otite e4terne( otitele medii cronice( catarul oto-tu.ar
etc3(
A%ectiuni o%talmologice( cu prote0area cristalinului(
A%ectiuni din s%era oro ma4ilo-%aciala 2sindrom algic poste4tractie( algii dentare(
gingivite( stomatite( a.cese peridentare( granuloame( unele parodontopatii etc3(
A%ectiuni dermatologice 2%uruncule( panaritii( $idrosadenite etc3(
#ul.urari endocrine 2dereglari ale $ipo%izei( tiroidei( suprarenalei( pancresului etc3'
Principalele contraindicatii ale terapiei cu unde scurte sunt reprezentate de
Procedeele in%lamatorii acute cu supuratii(
Mani%estarile acute ale a%ectiunilor reumatice(
A%ectiuni cu tendinta la $emoragie 2$emoptozii( ulcer gastrointestinal3(
=eoplasmul(
Prezenta osteosintezelor metalice( pacema;er cardiac(
Perioadele ciclului menstrual si sarcina'
Terapia cu inalta frecventa pulsatila
Actiuni biologice" efecte fiziologice
#erapia cu inalta %recventa pulsatila 2unde scurte pulsatile3 prezinta avanta0ul de a %i lipsita de
e%ecte $ipertermice locale( prin disiparea e%ectului caloric( emitatorul localizator putand %i
amplasat deasupra regiunilor si zonelor acoperite de material te4til 2$aine( pansament3(
inclusiv material sintetic( aparat gipsat( asupra elementelor metalice de contentie si
osteosinteza( singura contraindicatie %iind reprezentata de pacema;er-ul cardiac'
Frecventa impulsurilor( precum si penetratia endotisulara sunt apreciate in + trepte iar
intensitatea energiei de lucru creste proportional cu %recventa' Durata mare a pauzei dintre
impulsuri %ace ca e%ectele calorice ale acestei energii sa se disperseze pana la disparitie'
Ast%el( e%ectele .iologice sunt remanente iar nea0unsurile $ipertermiei sunt a.sente'
Contactul cu tegumentul poate %i mai intim( emitatorul-localizator se poate aplica deasupra
regiunilor sau portiunilor acoperite de im.racaminte( aparate gipsate( materiale sintetice(
pansamente( dar si asupra regiunilor care contin elemente metalice de osteosinteza' >ingura
contraindicatie este reprezentata de pacema;er-ul cardiac'
Modul de actiune
Modul de actiune al undelor scurte pulsatile se .azeaza pe datele de o.servatie e4perimentala
si clinica' 6%ectele .iotro%ice tisulare o.tinute sunt datorate urmatoarelor aspecte
Campul electromagnetic realizat de aplicatie in%luenteaza miscarile ionice intra si
e4tracelulare( re%acand potentialele .ioelectrice mem.ranare si repolarizarea celulara(
>timuleaza procesele ana.olice tisulare(
Ampli%ica procesul de vascularizatie locoregionala( crescand gradul de o4igenare
tisulara si accelerand procesul de reparatie sau vindecare celulara(
-n%luenteaza %avora.il procesele de regenerare ale tesutului nervos(
>timuleaza procesul de crestere a structurilor celulare( mentinand si crescand
capacitatile $istologice si %unctionale naturale de aparare si regenerare tisulara prin
stimularea activitatea sistemului reticulo$istiocitar( cresterea nivelul sanguin al
gamaglo.ulinelor( cresterea in%iltratul leucocitar( stimularea $ematopoezei si
%avorizarea %ormarii colagenului din procesele reparatorii tisulare'
Din cele aratate( se poate su.linia e%ectul .iotro%ic si reparator la nivel tisular( cat si cel
stimulativ al proceselor de aparare speci%ica si nespeci%ica a organismului( ca urmare a
utilizarii undelor scurte in sistem pulsatil'
6%ectele terapiei cu unde scurte aplicate in sistem pulsatil se .azeaza pe modul lor de actiune
si sunt prezentate in cele ce urmeaza
&educerea evidenta a procesul osteoporotic( in special pe cel din sindromul
algoneurodistro%ic( posttraumatic(
Accelereaza procesul de calusare al %racturilor(
Amelioreaza resor.tia $ematoamelor si %avorizeaza reducerea procesului in%lamator
in%ectios si nein%ectios(
&educe edemul tisular( scurtand procesul de vindecare(
Accelereaza cicatrizarea plagilor prin reepitelizari e%iciente si rapide(
>timuleaza procesul de neo%ormatie tisulara( accelerand ast%el vindecarea arsurilor(
Previne si amelioreaza cicatricile c$eloide(
Favorizeaza cicatrizarea si vindecarea ulcerelor varicoase dar si a celui peptic(
Dezorganizeaza calci%icarile a%late in structura tesuturilor moi(
Diminua spasticitatea musculaturii netede'
Indicatiile aplicatiei undelor scurte in regim pulsatil
-ndicatiile aplicatiei sunt prezentate in cele ce urmeaza
Aparatul locomotor
%avorizeaza calusarea %racturilor cu pana la 5*G(
amelioreaza sindromul algoneurodistro%ic posttraumatic(
accelereaza vindecarea in su%erintele posttraumatice de la nivelul tesuturilor moi(
amelioreaza evolutia postoperatorie a durioamelor plantare si digitale(
intervine %avora.il in evolutia osteomielitei(
accelereaza procesul de vindecare in su%erintele reumatismale a.articulare 2.ursite(
tendinite( tenosinovite( capsulite( periartrite etc3(
A%ectiuni vasculare 2ulcere varicoase ale gam.elor( arteriopatii peri%erice etc3(
A%ectiuni ale cailor respiratorii 2%aringite( .ronsite etc3(
A%ectiuni din s%era "&L 2sinuzite( rinosinuzite etc3(
A%ectiuni digestive 2.oala ulceroasa( colita( rectocolita( diverticulite etc3(
A%ectiuni urogenitale 2pielone%rite( cistite( in%lamatii pelvine etc3(
A%ectiuni stomatologice 2stomatite( parodontopatii( procese in%lamatorii dento-oro-
ma4ilare( stare postinterventie in s%era oro-ma4ilo%aciala etc3(
A%ectiuni tegumentare 2$erpes zoster( arsurile( cicatrici c$eloide etc3'
Practica medicala de specialitate a su.liniat e4istenta avanata0elor ca urmare a utilizarii
terapeutice a undelor scurte in sistem pulsatil( si anume lipsa e%ectelor calorice locale(
$iperemie sau arsuri 2%iind utile ast%el in procesele in%ectioase( in%lamatorii si congestive
locoregionale3( singura contraindicatie este reprezentata de pacema;eul cardiac( nu are
contraindicatie raportata la varsta pacientului( arie e4tinsa de utilizare( scurteaza timpul de
re%acere si vindecare( com.ate in timp scurt sindromul algic( procedura poate %i aplicata la
nivelul oricarei regiuni ale corpului'
/ndele decimetrice
Practica medicala de specialitate utilizeaza si curentul de inalta %recventa cu lungime de unda
particulara( su. denumirea de %izioterapie cu unde decimetrice lungi si scurte sau microunde'
Actiunea undelor decimetrice la nivelul structurilor celulare consta in producerea unui
%enomen %izic de dispersie polara a moleculelor' La trecerea curentului de inalta %recventa(
moleculele a%late in mediul .iologic se comporta ca un dipol' 6le e4ecuta mici oscilatii(
orientandu-se ast%el su. in%luenta campului electric( in %unctie de %aza de oscilatie si de
polaritatea proprie' Acest proces mecanic de mo.ilizare moleculara( dependent de %recventa
de oscilatie a campului electric( se trans%orma prin %recare la nivelul dielectricului( in caldura'
6nergia este preluata de la campul electric'
-ncalzirea dielectrica realizata( genereaza e%ectele %iziologice ce stau la .aza aplicatiei
terapeutice' -ncalzirea straturilor cutanat si adipos este redusa sau %oarte redusa( e%ectele
termice ma4ime %iind de pro%unzime( la nivelul tesutului muscular' Pro%unzimea optima a
e%ectului termic al microundelor este pana la /-5 cm( in comparatie cu undele scurte( a caror
penetra.ilitate tisulara este mai redusa 2)-7 cm3'
Actiunea" efectele biologice si fiziologice ale undelor decimetrice
A%late su. in%luenta campului radiant din domeniul undelor decimetrice si ca urmare a unor
%enomene %izice produse de undele electromagnetice( tesuturile reactioneaza prin trei procese
dispersie( a.sor.tie si re%le4ie' Dispersia dipolara moleculara sau orientarea su. in%luenta
campului electric de inalta %recventa( in %unctie de %aza de oscilatie si de polaritatea proprie(
conduce la %recare moleculara si la producerea caldurii' A.sor.tia undelor electromagnetice
de catre tesuturi permite ca energia de inalta %recventa sa %ie trans%ormata in caldura' Cu cat
coe%icientul de a.sor.tie este mai mare( penetra.ilitatea intratisulara este mai mica' &e%le4ia
este un %enomen care se produce la limita dintre di%eritele tesuturi' Pentru undele decimetrice
re%le4ia este mai mica %ata de cea care apare in cazul microundelor 2unde decimetrice scurte3'
-n cazul microundelor apar undele stationare care conduc la o incalzire crescuta a tesutului
su.cutanat( cat si a tesutului muscular su.iacent'
-n comparatie cu undele scurte( la aplicatiile de unde decimetrice lungi si scurte
2microundele3( incalzirea tegumentului si a stratului celular su.cutanat este mai redusa(
repartizarea termica in di%eritele straturi tisulare este mai uni%orma iar e%ectele termice de
pro%unzime in straturile musculare( mult mai pertinente'
-n practica medicala de specialitate( pentru undele decimetrice lungi se utilizeaza emitatoarele
de camp cilindric sau rotund( cel longitudinal si cel cavitar' Pentru microunde sunt utilizate
emitatoarele longitudinal si cel circular( rotund'
Te+nica de aplicatie
#ratamentul necesita un singur electrod( reprezentat de emitatorul-localizator iar durata
tratamentului este mai scurta' Daca se urmaresc e%ecte super%iciale se alege emitatorul
circular( cilindric sau longitudinal' Pentru procesele de pro%unzime se aleg cei cavitari'
6lectrodul se pozitioneaza la )-5-,* cm %ata de regiunea de tratat( dozarea intensitatii este
raportata la dimensiunea electrodului si la distanta %ata de tegument( la grosimea tesutului
su.cutanat( la durata aplicatiei 25-,* minute3 si la stadiul de evolutie al a%ectiunii tratate' >unt
necesare +-,* sedinte pe cura'
Indicatiile tratamentelor cu unde decimetrice lungi si scurte( sunt urmatoarele
A%ectiuni ale aparatului locomotor
reumatism cronic degenerativ cu di%erite localizari( in stadiul de acutizare(
reumatismul a.articular sau al tesuturilor moi periarticulare cu di%erite localizari(
statusul posttraumatic(
A%ectiuni ale sistemului nervos peri%eric 2nevralgii( nevrite3(
A%ectiuni ale aparatului circulator 2tul.urari vasomotorii %unctionale( arteriopatii in
primele stadii( ulcere varicoase( sindromul &a?naud etc3(
A%ectiuni ale aparatului urogenital si ginecologice 2ane4ite( metroane4ite( salpingite(
pielocistite etc3(
A%ectiuni din s%era "&L 2laringite( sinuzite( otite etc3'
Principalele contraindicatii ale aplicatiei de unde decimetrice( sunt
Mani%estarile patologice %unctionale si organice( contraindicate termoterapiei(
&egiunile si zonele sla. irigate sau isc$emice( in conditii %iziologice si patologice(
6pi%izele osoase la copii a%lati la varsta de crestere(
Materiale metalice de osteosinteza(
-radierea directa a glo.ilor oculari e4istand pericolul aparitiei cataractei(
=eoplasmul(
Procesele in%lamatorii acute insotite de supuratie(
>arcina si perioada menstruatiei'
Terapia cu ultrasunete5 proprietati fizice" aparatura utilizata" actiunile
biologice" efectele fiziologice" metodologia de aplicare" indicatii si
contraindicatii. Terapia combinata5 ultrasunet si C,,.
Proprietati fizice ale ultrasonoterapiei
#erapia cu ultrasunete se .azeaza pe utilizarea aparatelor de %izioterapie care %urnizeza curenti
de inalta %recventa( cuprinsa intre 1**-,*** ;Bz( corespunzator unor lungimi de unda mici'
Aparatele putand %i usor localizate si orientate selectiv'
Prin aplicarea ultrasunetelor pe un su.strat .iologic se produce un trans%er marcat de energie(
prin alternarea starilor de presiune realizate' Acest trans%er se apreciaza si se masoara prin
A<cmH( de%inind ast%el( intensitatea ultrasunetelor( ceea ce constituie un parametru terapeutic
%oarte important'
Propagarea ultrasunetelor se %ace in linie dreapta( depinzand de %elul si %orma sursei de
producere( de cuplarea cu mediul in care se propaga si de %recventa 2%recventa crescuta(
penetrare mare3' Propagarea poate sa %ie modi%icata de dimensiunea mediului stra.atut( de
supra%ata acestuia( se %orma lui( cat si de structura omogena sau neomogena' Viteza de
propagare a ultrasunetelor este o constanta a tesutului stra.atut( avand o valoare medie in
tesutul uman de ,5** m<sec' 6a reprezinta produsul dintre lungimea de unda si %recventa'
Desi se vor.este si despre pro%unzimea de in0umatatire( ca %iind pro%unzimea la care energia
ultrasonica se in0umatateste( de la , A administrat la supra%ata corpului( acest parametru pare
ca nu este necesar si de luat in consideratie' >caderea energiei raportat la adancimea in
tesuturi( se a%la in legatura cu %recventa aplicata'
La nivelul de trecere intre doua medii cu densitati di%erite( precum limita dintre tesutul
muscular si cel osos( radiatiile ultrasonice su%era o serie de %enomene( printre care si
a.sor.tia( re%le4ia si re%ractia' Coe%icientul de a.sor.tie este mai mare la %recvente inalte si
depinde de mediul de propagare' La inter%erenta undei incidente cu cea re%lectata( in cazul
re%le4iei totale( se produce unda stationara( cu directie verticala' Valorile ma4ime ale vi.ratiei
vor putea creste marcat( toate particulele mediului %iind in miscare'
Formele de ultrasunete utilizate sunt cele in camp continuu si cele in camp disontinuu sau cu
impulsuri' Ultrasunetul in camp continuu se traduce printr-o unda sonora longitudinala(
neintrerupta( cu actiune continua asupra su.stratului si care produce asa numitul e%ect de
micromasa0 endotisular' Pericolul acumularilor termice pate %i inlaturat prin intercalarea unor
pauze( si anume( prin utilizarea ultrasunetului cu impulsuri'
Ultrasunetul cu impulsuri reprezinta o intrerupere ritmica( cu o anumita %recventa a
ultrasunetului in camp continuu' >u. aspect terapeutic( ne intereseaza %orma si durata
impulsurilor( durata pauzei si %recventa intercalarii acesteia' -mpulsurile pot avea %orma
dreptung$iulara( trapezoidala sau trinug$iulara'
Modul de actiune
Modul de actiune al ultrasunetelor se .azeaza pe e%ectele %izico-c$imice ale acestora
6%ectul mecanic este reprezentat de vi.ratia produsa si transmisa din aproape in
aproape( %iecare molecula %iind pusa in miscare cu o %recventa egala cu cea a sursei'
Amplitudinile vi.ratiilor moleculare sunt direct proportionale cu intensitatea energiei
transmise' Viteza de oscilatie este viteza ma4ima de vi.ratie si depinde de intensitatea
energiei capatate'
6%ectul termic sau caloric este datorat trans%ormarii intratisulare a energiei ultrasonice
in energie calorica prin doua modalitati' Prima modalitate este aceea a a.sor.tiei
energiei ultrasonice de catre mediile tisulare neomogene si dega0are de caldura( cu
amortizarea amplitudinilor de vi.ratie moleculara' Cea de-a doua modaliatate este
aceea a %rictiunii particulelor mediului( in special la nivelul de separare dintre doua
medii neomogene'
6%ectul de cavitatie consta in producerea de goluri( rupturi( %isuri in interiorul
lic$idului traversat( cu %ormarea unor .ule de aer' Acest %enomen se produce ca
urmare a comprimarilor si dilatatiilor succesive realizate de ultrasunete asupra
lic$idului stra.atut' -n perioadele de comprimare( cavitatile dispar si prin re%acerea
compactului lic$idian se eli.ereaza mari cantitati de energie cu e%ecte distructive' -n
lic$idele in care e4ista si gaze dizolvate se produce %enomenul de psedocavitatie' Ca
urmare a actiunii ultrasunetului( lic$idele se vor degazei%ica'
6%ectul de di%uziune consta in procesul de crestere a permea.ilitatii mem.ranelor'
6%ecte c$imice( precum procesele de o4idare( depolarizare si alterare a structurii
su.stantelor c$imice supuse actiunii ultrasunetelor'
Mecanisme de producere
Undele ultrasonore se produc prin procedee mecanice 2punerea in vi.ratie a unei lame
metalice %i4ate( avand anumite dimensiuni( precum diapazonul3( magnetice 2sc$im.area
dimensiunilor unor metale prin magnetizare periodica cu a0utorul unui curent alternativ de o
anumita %recventa3 si piezoelectrice 2se .azeaza pe proprietatea unor cristale taiate intr-o
anumita sectiune( de a se comprima si dilata intr-un anumit sens( daca sunt supuse la variatii
de potential electric( ceea ce de%ineste %enomenul piezoelectric invers3'
Aparate pentru ultrasonoterapie
Aparatele pentru ultrasonoterapie sunt alcatuite dintr-un generator de inalta %recventa( ca.lu
de racord si un traductor sau capul de ultrasunet' #raductorul este un dispozitiv menit sa
trans%orme o %orma de energie in energie ultrasonica si invers' -ntensitatea aplicatiei poate
varia intre *(*5-7 A<cmH( putandu-se %olosi traductorul mare sau mic si %orma de camp
continua sau discontinua' Durata ma4ima prescrisa pe intrega supra%ata a capului
traductorului putand %i de ma4imum ,*-,) A'
Actiuni biologice
La aplicarea unor intensitati scazute 2*(,-*(/ A<cmH3 se produc modi%icari .iologice tisulare
minime si ireversi.ile( constand in cresterea permea.ilitatii mem.ranelor celulare permitand
di%uzarea prin piele a unor su.stante aplicate 2ultrasono%oreza3( activarea proceselor o4idative
celulare( cresterea activitatatii glicogenolitice( eli.erarea de mastocite cu producere
consecutiva de $istamina etc' Pentru intensitatile medii 2*(5-*(9 A<cmH3 se instaleaza e%ecte
%izico-c$imice si .iologice ma4ime dar reversi.ile( precum $iperemia tegumentara iar pentru
valori ale intensitatii situate peste *(1 A<cmH( incep sa apara modi%icari ireversi.ile( traduse
clinic la nivel tegumentar prin eritem( petesii( %lictene iar la nivelul tesutului con0unctiv(
$iperemie insotita de e%ecte %i.rolitice prin actiune de rupere si %ragmentare tisulara(
%ragmentarea macromoleculelor( $iperpermea.ilizarea mem.ranara( cresterea meta.olismului
celular local( vasodilatatie crescuta' Dozele mari pota0unge saproduca distructii celulare si
rupturi capilare' Modi%icari asemanatoare se petrec la nivelul tesutului muscular( cat si la
nivelul sistemului osos( epi%izele de crestere epi%izo-dia%izare in perioada de crestere a
copiilor si adolescentilor( %iind deose.it de sensi.ile'
Efectele fiziologice
Principalele e%ectele %iziologice ale ultrasonoterapiei sunt analgezic( miorela4ant si
$iperemiant'
6%ectul analgezic se realizeaza prin intermediul sistemului nervos central( prin participarea
unei serii de mecanisme( asemanator actiunii curentilor de 0oasa %recventa asupra
organismului uman' Pe scurt( aceste mecanisme %unctioneaza ast%el are loc activarea unui
sistem de in$i.are a transmiterii in%ormatiilor dureroase( prin stimularea electrica selectiva( a
%i.relor nervoase care nu conduc durerea 2%i.re nervoase groase( mielinizate( rapid
conducatoare3( dar care transmit in%ormatiile de la proprioceptorii mecanici( cu inc$iderea
consecutiva a sistemului de control al accesului in%ormatiilor prin %i.rele care conduc durerea'
La cele prezentate se adauga si procesul de stimulare electrica a ariilor cere.rale( in special
din su.stanta cenusie mezence%alica( cu rol de sistem in$i.itor al durerii'
6%ectul miorela4ant se e4plica prin actiunea vi.ratorie a ultrasunetelor asupra
proprioceptorilor musculari si tendinosi'
6%ectul $iperemiant( insotit de cele resor.tive si vasculotro%ice( are loc prin vasodilatatia
arteriolelor si capilarelor( cu activarea consecutiva a circulatiei sanguine locoregionale( prin
participarea sistemului nervos vegetativ'
Actiunea simpaticolitica a ultrasunetelor le indica in tratamentul neurore%le4 al unor a%ectiuni
dependente de activitatea sistemului nervos vegetativ' Aplicatiile cu actiune re%le4a ale
ultrasunetelor sunt prezentate in cele ce urmeaza
Aplicatia segmentara indirecta se realizeaza pe zonele paraverte.rale de la C7 la #,
2pentru mem.rul superior3 si pe marginea in%erioara si e4terna a sacrului( pe zona
articulatiei sacroiliace( paraverte.ral lom.ar si toracal in%erior 2pentru mem.rul
in%erior3'
Aplicatia segmentara directa se realizeaza pe cale neurala( de-a lungul nervilor
peri%erici sau de-a lungul arterelor principale 2actiunea %iind la nivelul ple4urilor
simpatice de insotire3' Aplicatia incepe la nivelul marginii in%erioare a sacrului(
continua ascendent( pe partea e4terioara a articulatiei sacroiliace( apoi su. creasta
iliaca spre lateral( %ata posterioara a marelui tro$anter( paraverte.ral lom.ar( ascendent
pana la nivelul apo%izei spinoase a verte.rei #7' Manevra poate continua ascendent( pe
marginea e4terna a musc$iului marele dorsal( pana la nivelul marginii in%erioare a
toracelui' Aplicatia se .azeaza pe principiile masa0ului re%le4 si este contraindicata in
cazul su%erintelor cardiace'
Aplicatiile re%le4e pe zonele dermatomale corespunzatoare organelor interne( pe
zonele musculare 2trigger point sau reactii ale tesutului con0unctiv de tipul
miogelozelor3 si pe zonele periostale'
Aplicatiile re%le4e la distanta( pe ganglionii lantului simpatic 2tratamentul cu
ultrasunete in impulsuri( aplicat pe ganglionul stelat3'
6%ectelor %iziologice principale ale ultrasunetelor li se asociaza cele derivate( precum cele
%i.rolitice si cele antiin%lamatorii 2a%late in legatura cu actiunile vasomotorii si meta.olice3'
Metodologia aplicatiilor
Un prim element este acela al alegerii %ormei de cupla0 directa( ultrasono%oreza si indirecta'
Cupla0ul direct reprezinta %orma cea mai des utilizata( aplicandu-se pe supra%etele corporale
plane( netede si %ara leziuni cutanate( prin intermediul unei su.stante de contact 2daca
su.stanta de contact e densa( scade puterea de penetratie in pro%unzime'
Ultrasono%oreza reprezinta tot un cupla0 direct care utilizeaza insa su.stante medicamentoase
incluse in solutia de contact' Patrunderea medicamentului in tegument cu a0utorul
ultrasunetului se poate calcula( sta.ilindu-se un indice ultrasono%oretic( si este direct
proportionala cu intensitatea si durata aplicatiei' 6%ectul de pro%unzime e4primat prin acest
indice este raportat la grosimea straturilor tisulare stra.atute( precum si la starea %iziologica a
tegumentului' " aplicatie de termoterapie aplicata anterior( poate creste indicele sono%oretic si
patruderea su.stantei medicamentoase in tegument'
Cupla0ul indirect se realizeaza prin intermediul apei in .ai partiale sau generale 2mai rar3'
6%ectele ultrasono%orezei se pot realiza pe cale directa( in aplicatiile locale sau pe cale
indirecta( neurore%le4a'
Alegerea %ormei de ultrasunet poate %i in regim continuu sau discontinuu 2cu impulsuri3'
Ultrasono%oreza cu impulsuri are avanta0ul de a reduce e%ectul termic( potentandu-le pe cele
antalgic si decontracturant<miorela4ant'
Alegerea traductorului tine cont de dimensiunile si %orma zonei de tratat'
#raductorul poate %i manevrat sau nu' Metoda dinamica sau cinetica este %olosita %recvent
deoarece uni%ormizeaza ma4imele si minimele de intensitate( cat si e%ectele ultrasunetului in
structuri tisulare di%erite' >e vor e4ecuta miscari lente( in ritm constant( de %orma circulara(
spirala( sinusoidala etc' Metoda statica sau stationara se utilizeaza mult mai rar( %iind pre%erata
in aplicatiile pe regiunile ganglionare( radiculare paraverte.rale( miogeloze si calci%icari
tendinoase'
Dozarea intensitatii sau a energiei ultrasonice aplicate asupra su.stratului se e4prima in
A<cmH si tine cont de grosimea straturilor tisulare ale regiunii de tratat( pro%unzimea su%erinei
vizate 2straturile pro%unde pot necesita intensitati mai mari3( %orma de cupla0( metoda de
manevrare a traductorului( tipul actiunii 2directa sau neurore%le4a3( natura su%erintei vizate si
stadiul evolutiv 2stadiile acute .ene%iciaza de doze reduse3( varsta si starea generala a
pacientilor' Alegerea valorilor de intensitate indica trei tipuri de doza0 doza mica 2*(*5-*(/
A<cmH3( doza medie 2*(5-*(1 A<cmH3 si doza mare 2*(8-,() A<cmH3' Practica de specialitate a
demonstrat %aptul ca dozele mici au e%ectele .iologice( %iziologice si terapeutice cele mai
%avora.ile'
Metodologia de tratament tre.uie sa se adapteze zonei de tratat' -n acest mod( pentru tesutul
cutanat se recomanda in general( intensitati mici( traductorul se manevreaza linear iar solutia
de contact se alege sa %ie mai consistenta' Pentru tesutul muscular se pot alege si doze medii(
traductorul va %i manevrat lent( %ara presiune( prin miscari sinusoidale( sc$im.and sensul de
miscare la zonele de insertie( in directia %i.relor tendomusculare( nu transversal pe ele' Pentru
tratamentul tesuturilor articulare si osoase 2%racturi3 se recomanda sa se evite zonele cu
vascularitatie super%iciala evidente din 0urul marilor articulatii( se pot practica %erestre in
aparatul gipsat pentru a gra.i calusarea unei %racturi si nu se va aplica traductorul pe regiunile
de crestere osoasa la copii'
#e$nica aplicatiilor cu ultrasunete tine cont de urmatoarele se vor e4clude de la tratament
starile %e.rile( e4tremitatile cu circulatie de%icitara vor %i incalzite in preala.il printr-o
procedura de termoterapie( pacientul va %i pozitionat con%orta.il( durata sedintelor este
adaptata scopului terapeutic urmarit si diagnosticului de .oala si variaza de la 5-,*-,5 minute(
ritmul sedintelor este zilnic sau la doua zile( se vor pre%era serii de +-,5 sedinte( tratamentul
putandu-se relua dupa /-+ saptamani( aplicatia de ultrasunet nu tre.uie sa %ie urmata imediat
de o alta procedura( nu este indicata succesiunea masa0-ultrasonoterapie sau invers 2datoria
actiunii neurore%le4e asemanatoare3( nu se aplica concomitent cu rontgenterapia pe aceeasi
regiune( aplicatiile cu ultrasunete pot pregati sedintele de ;inetoterapie( in anumite a%ectiuni
se recomanda terapia com.inata cu curentii de 0oasa %recventa'
Terapia combinata ultrasunet&curenti diadinamici )C,,*
#erapia com.inata a curentilor diadinamici 2e%ecte analgezice si $iperemiante3 cu
ultrasunetele 2e%ecte miorela4ante3 conduce la e%ecte potentate reciproc'
-ndicatia de electie a acestei proceduri com.inate este identi%icarea si terapia selectiva a
punctelor dureroase de natura %i.ro-con0unctiva apartinand sidromului dureros mio%ascial
2miogeloze sau trigger points3' La acesata se adauga sidroamele dureroase verte.rogene(
.ursitele( tendinitele( artroze reactivate( artritele( sec$elele posttraumatice ale partilor moi'
>olutia de cupla0 aleasa tre.uie sa permita penetre.ilitatea ultrasunetelor si .una
conducti.ilitate electrica pentru curentii diadinamici( asigurand o transmitere
corespunzatoarea energiei catre tesutirile vizate' 6lectrodul activ este reprezentat de
traductorul de ultrasunet care va %i racordat la polul negativ' >unt pre%erate miscarile lente(
circulare sau longitudinale ale traductorului iar intensitatile utilizate sunt mai scazute pentru
am.ele aplicatii' Durata tratamentului este de 1 minute( ritmul de aplicare este zilnic sau la
doua zile( in serii de +-,* sedinte' >edintele se pot repeta dupa o pauza de )-7 saptamani'
#erapia cu inalta %recventa( precum ultrasunetele( prezinta domenii de actiune di%erite( printre
care ultrasonoterapia( meloterapia( aerosoloterapia( precum si ecogra%ia si utilizarea
ultrasunetelor in medicina dentara' Actiunile sau e%ectele .iologice ale ultrasonoterapiei sunt
cele care conditioneaza domeniile de actiune ale acestei %orme terapeutice'
6%ectele %iziologice principale ale terapiei cu ultrasunete sunt( dupa cum aratam( analgezic(
miorela4ant si $iperemiant iar cele secundare sunt cele %i.rolitice si antiin%lamatorii' 6%ectelor
%iziologice principale ale ultrasunetelor li se asociaza cele derivate( precum cele %i.rolitice si
cele antiin%lamatorii'
Indicatiile terapiei cu ultrasunete sunt destul de vaste si vor %i prezentate sistematizat( in
cele ce urmeaza
Aparatul locomotor
patologia de cauza reumatismala degenerativa 2artroze cu di%erite localizari3(
patologia reumatismala cronica in%lamatorie 2artrite3(
reumatismul a.articular sau al tesuturilor moi 2mialgii( tendinite( P>B( epocondilite(
sindromul algoneurodistro%ic etc3(
patologia de natura ortopedico-traumatica 2accelerarea %racturilor recente( scurtarea
perioadei de vindecare posttraumatism( accelerarea calusarii %racturilor cu intarziere a
procesului de calusare( contuzii( entorse( lu4atii( $ematoame( sindromul de
deposturare insotit de sindromul algic( precum posturi algice vicioase( scolioze(
de%ormari ale piciorului3(
A%ectiuni dermatologice 2cicatrici c$eloide( plagi atone( ulcere tro%ice ale mem.relor
etc3(
A%ectiuni ale tesutului de colagen 2Maladia Dupu?tren( %i.rozite( dermatomiozite(
miozita( sclerodermia progresiva etc3(
A%ectiuni neurologice
nevralgii si nevrite(
sec$ele nevralgice post $erpes zoster(
nevroamele postamputatie(
distro%ia musculara progresiva 26r.3(
sindroamele spastice si $ipertone de cauza piramidala si e4trapiramidala 2pareze
centrale( scleroza multipla( $emiplegii spastice( sindrom Par;inson etc3(
A%ectiunile circulatorii 2arteriopatiile o.literante si angioneuropatiile de stadiul
incipient( .ola &a?naud etc3(
A%ectiunile din cadrul domeniilor de patologie ale medicinii interne 2unele su%erinte
ale apratului respirator si su%erinte digestive cronice precum .ron$opatiile cronice(
ulcer gastroduodenel( constipatie cronica( disc$inezii .iliare3(
A%ectiuni ginecologice'
Contraindicatiile generale ale ultrasonoterapiei sunt reprezentate de urmatoarele
Modi%icari sau a%ectiuni tegumentare de natura in%ectioasa( in%lamatorie sau tul.urari
de sensi.ilitate cutanata(
#ul.urari de coagula.ilitate sanguina( %ragilitatea capilara(
>tare generala alterata( case4ie(
#umori in toate stadiile evolutive( pre si postoperator(
#u.erculoza activa( in orice stadiu si orice localizare(
>tari %e.rile acute( indi%erent de cauza(
&eumatismul articular acut(
-nsu%icienta cardiocirculatorie( .oala cardiaca isc$emica( tul.urarile de ritm cardiac(
A%ectiunile venoase peri%erice(
Ateroscleroza cu calci%icarea progresiva a peretilor arteriali'
Alaturi de contraindicatiile a.solute ale ultrasonoterapiei se inscriu si cele speciale( precum
aplicatia pe e4tremitatea ce%alica sau deasupra nivelului verte.rei C7( la nivelul maduvei
spinarii( %icatului( splinei( uterului gravid( la nivelul glandelor se4uale( plamani( cord( marile
vase' =u se %ac aplicatii cu ultrasunete la nivelul zonelor de crestere osoasa la copii si
adolescenti'
Terapia prin campuri magnetice de joasa frecventa5 actiunile campurilor
magnetice" efecte fiziologice" metodologia de aplicare" indicatii si
contraindicatii.
Actiunile campurilor magnetice de joasa frecventa'
Un camp magnetic este produs de catre un curent electric sau de catre un camp electric
varia.il' Campurile magnetice pulsatile produse de un curent electric sau de un camp electric
varia.il conduc la o serie de e%ecte .iologice de care .ene%iciaza %izioterapia'
Un prim mecanism de actiune este cel al modularii meta.olice' Aceasta( deoarece prin
actiunea campurilor magnetice asupra structurilor .iologice au loc modi%icari energetice la
supra%ata celulara( cu activarea sc$im.urilor transmem.ranare 2inclusiv cresterea di%uziunii
o4igenului intracelular si a productiei de A#P intramitocondrial3( intensi%icarea proceselor
enzinatice si accentuarea( in consecinta( a meta.olismului celular'
>tudiile de specialitate au demonstrat %enomenul de neo%ormatie vasculara la nivelul
tesuturilor sla. vascularizate( aspect util in tratamentul tul.urarilor circulatorii peri%erice' De
asemenea( s-a constatat accentuarea aparitiei tesutului de granulatie reparator in procesul de
vindecare al plagilor( alaturi de cresterea vascularizatiei locoregionale' >e e4plica ast%el
accelerarea inc$iderii plagilor cu leziuni tegumentare( inclusiv necrotice'
" alta consecinta a accelerarii proceselor meta.olice( in special a aportului crescut de o4igen
intracelular( este reprezentata de cresterea capacitatii de sinteza a colagenului la nivelul
celulei cartilaginoase( cu rezultate superioare in recuperarea %unctionala a artrozelor vec$i(
de%ormante'
Un alt mecanism de actiune al magnetoterapiei il constituie( pe langa intrarea si utilizarea
ameliorata a o4igenului intracelular( si activarea electronilor in transmiterea energiei necesara
activarii suplimentare a enzimelor o4idative intracelulare( precum citocromo4idaza(
pero4idaza( care vor conduce ast%el la o utilizare normala a o4igenului'
Efecte fiziologice
Bazele %iziologice ale terapiei cu campuri magnetice reprezinta elementele %undamentale ale
intelegerii mecanismelor de actiune' "rice agent %izic e4tern( care actioneaza asupra
su.stratului cu o intensitate si durata corespunzatoare( poate in%luenta ec$ili.rul ionic al
celulelor( modi%icand permea.ilitatea mem.ranelor celulare si antrenand reactii de tip
ergotrop cata.olic( eli.erator de energie celulara sau tro%otrop( ana.olic( de re%acere
energetica' Actiunea campului magnetic se mani%esta direct asupra celulei prin modi%icari
meta.olice intracelulare 2ca rezultat direct al energiei campului magnetic sau campului
electric rezultat3 sau indirect( prin intemediul noilor su.stante rezultate din modi%icarile
%izico-c$imice ale moleculelor proteice intracelulare' -n lumina celor aratate( e%ectele
%iziologice ale magnetoterapiei sunt
Modularea proceselor meta.olice celulare' Modularea are loc in sens cata.olic cand se
utilizeaza campul magnetic intrerupt( cu stimularea activitatii cortico si
medulosuprarenalei( a $ipo%izei si tiroidei' Modularea se petrece invers( in sens
ana.olic( la utilizarea campului magnetic in regim continuu'
Modularea activitatii sistemului neuromuscular' Magnetoterapia in %orma regimului
intrerupt creste intensitatea de contractie a musc$ilor %azici( in%luentand( mai ales
amplitudinea traseului 6M!( in comparatie cu regimul continuu care creste mai ales
ritmicitatea descarcarilor' &egimul continuu se mani%esta in special pe musculatura
tonica' >tudiile de specialitate au demonstrat scaderea marcata a e4cita.ilitatii
neuromusculare la pacientii care au .ene%iciat de magnetodia%lu4'
-n%luentarea sistemului nervos central si a celui vegetativ' Campurile magnetice
aplicate in regim continuu au e%ect tranc$ilizant( sedativ( %iind utile in sindroamele sau
starile nevrotice' Campurile magnetice intrerupte imprima o predominanta simpatica(
%ata de cele intrerupte care promoveaza parasimpaticotonia' >tudiile e%ectuate au
sta.ilit e%ectele sedative( simpaticolitice si tro%otrope ale %ormelor intrerupte de camp
magnetic si e%ecte e4citatorii( $ipersimpaticotonice si ergotrope ale %ormelor continui
ale campului magnetic aplicat in scop terapeutic'
6ste su.inteles %aptul ca alegerea tipului sau %ormei campului magnetic aplicat va tine cont de
tipul constitutional si de reactivitatea neurovegetativa individuala' >e vor urmari simptomele
de inadapta.ilitate la %orma de regim a campului magnetic aplicat si se vor di%erentia %ata de
starile minore de discon%ort %izic sau psi$ic ce pot %i acuzate de unii pacienti pe parcursul
primelor 7-+ sedinte'
De asemenea( atunci cand se alege %orma de aplicare a campului magnetic( este indicat sa se
tina cont si de .ioritmul pacientului' Acest .ioritm variaza in di%eritele momente ale zilei'
-n ceea ce priveste valoarea %recventei campului magnetic alternativ utilizat( aceasta tre.uie sa
%ie adaptata modului de reactie a sistemului nervos vegetativ al persoanei vizate' Valorile
%recventelor situate su. ,* Bz au un e%ect vagotonizant iar cele de 5* Bz au un e%ect de
stimulare a sistemului nervos vegetativ( in sensul unei simpaticotonii'
Modalitati de aplicare
Modalitatile de aplicare ale campurilor magnetice de 0oasa %recventa sunt trei( %iecare dintre
ele cu posi.ilitatea de modulare in trei variante de .aza %orma continua( %orma intrerupt
ritmic si %orma intrerupt aritmic' 6le pot %i modulate in trei variante de %recventa' Alegerea
%ormulelor de aplicare este adaptata scopului urmarit( a%ectiunii tratate( terenului costitutional
si reactivitatii neurovegetative a pacientului'
Aparatul poate dispune de mai multe tipuri de .o.ine circulare 2cervicala si lom.ara3 si
localizatoare( de %orma paralelipipedica' Bo.inele circulare sunt utilizate in aplicatii generale'
-n mod particular( .o.ina cervicala actioneaza pe calea reglarii neurovegetative' Bo.inele
localizatoare sunt capa.ile sa genereze campuri magnetice de intensitati mai mari decat cele
circulare dar limitate doar la zona de aplicare'
Pentru o .una si e%icienta des%asurare a sedintelor de tratament cu campuri magnetice de 0oasa
%recventa( tre.uie respectate o serie de reguli( dupa cum urmeaza
Aparatul generator de campuri magnetice de 0oasa %recventa tre.uie sa %ie amplasat
intr-o incapere separata de restul aparatelor de %izioterapie(
Planul de spri0in al pacientului nu tre.uie sa prezinte metal(
>e vor indeparta de pe corp toate o.iectele metalice( cat si ceasurile( procedura nu se
va aplica la persoanele purtatoare de materiale de osteosinteza metalica si nici la
persoanele purtatoare de pacema;er cardiac(
64tremitatea ce%alica este .ine sa se pozitioneze spre nord(
Alegerea metodei de aplicatie( a %ormelor de camp magnetic utilizate( a %recventei(
durata sedintei si numarul acestora sunt in %unctie de scopul urmarit si de patologia
careia se adreseaza'
Indicatiile terapiei
-ndicatiile terapiei prin curenti magnetici de 0oasa %recventa sunt prezentate in cele ce
urmeaza
A%ectiunile reumatismale .ene%iciaza de terapia prin campuri magnetice datorita
scaderii procesului in%lamator articular si a.articular( scaderii contracturii musculare
antalgice si cresterii pragului cortical la durere' Principalele su%erinte vizate sunt
reumatismul cronic degenerativ care asociaza si distonie neurovegetativa sau stare
astenonevrotica( mai putin localizarile peri%erice precum gonartroza sau co4artroza
secundara(
reumatismul a.articular care .ene%iciaza de regimul continuu( mai putin discopatiile
verte.rale lom.are e4primate prin lom.osacralgii sau lom.osciaticele de stadiul -- sau
--- pentru care e%icienta este mai redusa(
reumatismul in%lamator cronic .ene%iciaza de terapia ad0uvanta prin campuri
magnetice( datorita actiunii asupra permea.ilitatii celulare si vasculare locoregionale(
cat si asupra modularii neuroendocrinometa.olice generale' >e constata reducerea
semni%icativa a procesului in%lamator cu ameliorarea sindromului algic si cresterea
mo.ilitatii articulare si a %unctionalitatii generale' -n poliartrita reumatioida s-au
constata evolutii %avora.ile in stadiile - si --'
>ec$elele posttraumatice .ene%iciaza de aceasta terapie datorita e%ectelor sale
demonstrate in ceea ce priveste gra.irea consolidarii %racturilor' Principalele su%erinte
vizate( sunt
%racturile( prin accelerarea %ormarii calusului si pseudartrozele(
sec$elele post%racturi de mem.re( asociind sau nu algoneurodistro%ie posttraumatatic
din primele doua stadii(
plagi( contuzii( $ematoame musculare( entoese( stari postrupturi musculotendinoase'
A%ectiunile neuropsi$ice( precum nevrozele si distoniile neurovegetative'
>tudiile de specialitate au demonstrat rezultate %avora.ile in reactiile si tul.urarile
nevrotice si comportamentale la copii( precum si in tul.urarile motorii de tipul
ticurilor' -n nevrozele astenice si an4ioase( in nevrozele in%antile cu comportament
agresiv se indica %orma continua iar in psi$astenii( nevroze depresive( in %ormele cere
asociaza cenestopatii se indica %ormele intrerupt ritmic sau aritmic' La persoanele
adulte s-a constatat ameliorarea urmatoarelor simptome insomnia( irasci.ilitatea(
agitatia psi$omotorie( ce%aleea( cenestopatia asociata' De asemenea( s-a constatat si
modularea .ene%ica a nevrozelor pe %ondul dereglarilor endocrine( precum tul.urarile
de menopauza( cele care insotesc $iper%oliculinemia( $ipertiroidismul'
Distoniile neurovegetative in %ormele cu $ipersimpaticotonie .ene%iciaza de %orme
continua a terapiei prin campuri magnetice iar in %ormele cu predomonanta
parasimpatica sunt utile %ormele intrerupte( utilizand oricare din cele trei tipuri de
regimuri de %recventa'
-n ceea ce priveste a%ectiunile organice ale sistemului nervos( principala indicatie o
constituie sindromul spastic( indi%erent de cauza acestuia( precum si in%irmitatea
motorie cere.rala sau centrala la copii' Utilizarea campurilor magnetice in
sindroamele neurologice spastice este indicata in asociere cu ;inetoterapia( pe care o
%aciliteaza prin rela4area contracturii musculare care se o.tine'
A%ectiuni cardiovasculare
Campurile magnetice terapeutice actioneaza asupra su.stratului cel putin prin doua
mecanisme primul este cel al reglarii vasomotorii( cat si a $emodinamicii prin
in%luentarea sistemului nervos vegetativ iar cel de-al doilea este reprezentat de
actiunea locala de intensi%icare a respiratiei tisulare cu cresterea consecutiva a
consumului de o4igen si o crestere a vascularizatiei si a meta.olismului locoregional
in consecinta'>u%erintele vizate sunt
Bolile vasculare peri%erice %unctionale de tipul .olii sau sindromului &a?naud(
acrocianozei etc( .ene%iciaza de e%ectul simpaticolitic si sedativ al %ormei continui'
Bolile vasculare peri%erice organice( precum trom.angeita o.literanta( ateroscleroza
o.literanta si arteriopatia dia.etica pot .rnr%icia in primele stadii( %ara tul.urari tro%ice(
de terapie cu campuri magnetice' -n plus( acest tip de terapie are si e%ecte %avora.ile
asupra dia.etului za$arat( in sensul cresterii secretiei de insulina( a tolerantei la
glucide si de scadere a glicemiei'
>indromul de involutie a ateroscleroticului varstnic(
Bipertensiunea arteriala( in special cea esentiala in primele stadii evolutive( cat si in
cazul $ipertensiunii la.ile( din cadrul sindroamelor $iper;inetice'
A%ectiunile respiratorii
>u%erinte precum astmul .ronsic( .ronsita cronica astmati%orma( tra$eo.ronsita
spastica( astmul nevrotic .ene%iciaza de terapia prin campuri magnetice( a.ilitatea
clinicianului constand in alegerea %ormei( in %unctie de %orma .olii si de reactivitatea
neurovegetativa a pacientului in cauza'
A%ectiunile digestive
Bolile digestive care recunosc in patogenie o serie de dezec$ili.re neuroumorale cu
dominanata parasimpatica si raspuns la nivelul %unctiilor secretorie si motorie sunt
.ene%iciarele terapiei cu campuri magnetice' Ast%el( ulcerul gastroduodenal( gastritele
cronice 2in %ormele cu $iperclor$idrie se utilizeaza %orme continua iar in cele cu
$ipoclor$idrie %orma intrerupta ritmic3( enterocolopatia cronica nespeci%ica( sindromul
de colon irita.il( disc$ineziile .iliare 2cele cu $ipertonie si $iper;inezie .ene%iciaza de
aplicatii in %orma continua( asemanator colonulu irita.ul iar cele cu $ipotonie
veziculara .ene%iciaza de %ormele ritmic intrerupt3'
A%ectiunile endocrine
Dia.etul za$arat in %ormele insulinoindependente( cat si stadiul neurogen al
$ipertiroidiei .ene%iciaza de terapia cu campuri magnetice'
A%ectiunile ginecologice
Dismenoreea %unctionala 2prin in%luentarea terenului neuropsi$ic( campul magnetic in
%orma continua conduce la ameliorarea %enomenelor nevrotice si vegetative( precum
ameteli<verti0( ce%alee( astenie( tul.urari dispeptice etc3( tul.urarile menstruale
%unctionale 2precum $ipermenoreea( menometroragia %unctionala( $ipo sau
oligomenoreea etc( care se datoreaza dereglarii raportului $ormonal estro-
progesteronic3( metroane4ite cronice nespeci%ice( cervicite cronice nespeci%ice(
tul.urarile de menopauza si perimenopauza inregistreaza rezultate cel putin
satis%acatoare( ca urmare a aplicarii campurilor magnetice in scop terapeutic'
Contraindicatiile magnetoterapiei
Contraindicatiile aplicatiilor sunt reprezentate de sarcina( purtatorii de pace-ma;er( .olile
$ematologice severe( starile $emoragipare( .olile in%ectioase( starile %e.rile( tumorile maligne(
insu%icienta $epatica( renala( cardiaca decompensata( sindroamele endocrine severe(
tu.erculoza pulmonara sau cu localizari e4trapulmonare( %orma activa( psi$ozele
decompensate( epilepsia'
Magnetoterapia aplicata local
Magnetoterapia locala o%era rezultate %oarte .une in privinta calusarii %racturilor si al
rezolvarii pseudartrozelor'
>e stie %aptul ca structura osului depinde de %unctia sa' >tudiile de specialitate au aratat %aptul
ca osul des$idratat poseda proprietati piezoelectrice' >arcinile piezoelectrice ale osului
reprezinta un semnal su%icient in vederea activarii celulelor osoase( ducand la %ormarea sau
resor.tia tesutului osos' Fenomenul piezoelectric este datorat proteinei colagenice
2componenta organica tesutului osos3'
Cand osul este supus unor tensiuni mecanice e4terioare( el reactioneaza prin potentiale
electrice de presiune( care dezvolta sarcini pozitive pe partea conve4a si sarcini negative pe
cea concava' -n situatia consolidarii vicioase a %racturilor( zonele concave devin sediul unei
neo%ormatii osoase sau osteogeneza( in timp ce zonele cone4e( electropozitive( devin sediul
unei osteoresor.tii'
La nivelul osului e4ista insa si potentiale .ioelectrice sta.ile sau .azale( care se mani%esta la
supra%ata osului( electropozitivitaea %iind %ata de cavitatea medulara'
-n caz de %ractura apare potentialul de %ractura( prin cresterea potentialului negativ la nivelul
sediului de %ractura( ca urmare a unor pertur.ari a activitatii celulare normale 2raspunzatoare
de potentialul sta.il de supra%ata3' Aceasta modi%icatre a potentialului electric a %ost pusa pe
seama tul.urarilor sistemului de inervatie locala'
Di%eritele %orme de energie( inclusiv electromagnetica au un posi.il potential de stimulare a
osteogenezei' Aceasta stimulare tre.uie sa tina cont de integritatea sistemuluin nervos care a
%ost a%ectata in cazul unei %racturi'
6valuarea raspunsului osteogenetic se poate realiza prin stimularea endostului( a periostului
sau a corticalei osoase( precum si prin stimularea %racturilor recente si stimularea
pseudartrozelor con%irmate'
Aplicarea campurilor magnetice in scopul osteogenezei a condus la o.tinerea urmatoarelor
e%ecte cresterea capacitatii de penetrare a vaselor sanguine dinspre peri%eria osului(
participand ast%el la remanierea osoasa( similar osi%icarii encondrale normale si stimularea
utilizarii calciului la nivel condrocitar( cu producerea calci%icarii tesuturilor
%i.rocartilaginoase la nivelul zonei de psudartroza'
ototerapia cu ./0 si .I.5 proprietati fizice" aparatura utilizata" actiunile
biologice" efectele fiziologice" modalitati sau te+nica de aplicare"
indicatii si contraindicatii.
ototerapia sau utilizarea terapeutica a energiei radiante luminoase reprezinta un alt domeniu
al medicinii %izice' Lumina utilizata in scop terapeutic poate %i naturala sau arti%iciala( situatie
in care( energia radianta luminoasa este %urnizata de aparatele medicale( ca %iind rezultatul
trans%ormarii energiei electrice'
&adiatiile luminoase propriu-zise( cele care %ac o.iectul %ototerapiei( cuprind doar zonele
radiatiilor in%rarosii( a radiatiilor vizi.ile si a celor ultraviolete( ocupand deci( o gama
restransa din intregul spectru electromagnetic'
Proprietati fizice
=atura luminii este %undamentata de cele doua teorii( cea ondulatorie sau electromagnetica si
cea corpusculara( %otonica sau cuantica'
Actiunea %izico-c$imica a luminii se e4prima prin e%ectul sau termic( prin capacitatea sa de a
%i a.sor.ita( de a se re%lecta si de a se re%racta( prin e%ectele %otoelectrice si %otoc$imice' -n
aceasta idee( cele trei tipuri de radiatii prezentate 2&-&( &UV si radiatiile vizi.ile3 au
proprietatea de a %i a.sor.ite de ecrane sau corpuri interpuse si de a se trans%orma in caldura'
Actiunile %izico-c$imice ale %ototerapiei sunt prezentate in cele ce urmeaza
6%ectul termic al radiatiilor in%rarosii este mai puternic decat al celor luminoase si
ultraviolete' &adiatia termica este realizata de %enomenele intime de oscilatie ale
particulelor incarcate din atomi si molecule( %enomene studiate de termodinamica
radiatiei' "rice radiatie a unui corp este insotita de pierdere de energie' &adiatia
termica reprezinta energia radianta emisa de corpurile incandescente' #ipul de radiatie
luminoasa( caracterizat de lungimea sa de unda si de intensitatea acesteia( este
determinat de gradul de incalzire a corpului emitator' Cu cat corpurile au temperaturi
mai ridicate( puterea lor de radiatie termica este mai mare' Pentru valori progresiv
crescute ale temperaturii corpului incandescent( alaturi de radiatiile in%rarosii( sunt
emise si cele vizi.ile( cat si cele ultraviolete' Practic insa( corpurile emit si a.sor.
energie radianta'
Daca un corp primeste %lu4 radiant( o parte din energia acestui %lu4 este a.sor.ita( alta
parte este transmisa si alta este re%lectata' Corpul care re%lecta di%uz toate radiatiile(
independent de lungimea de unda( se numeste corp al.' Corpul negru este cel care
a.soar.e toate radiatiile primite( in timp ce corpurile colorate a.sor. partial si selectiv
radiatiile' Fenomenul de a.sor.tie permite %iltrarea radiatiilor primite de la o sursa'
Filtrele pot selecta anumite radiatii( %iind utiliza.ile in terapia cu lumina sau
%ototerapie'
&azele in%rarosii au proprietatea de a se re%lecta( radiatiile in%rarosii( ca si cele
luminoase vizi.ile su%era %enomenul de re%ractie iar radiatiile ultraviolete au o re%le4ie
in%erioara radiatiilor in%rarosii si luminii vizi.ile' Capacitatea de re%le4ie a corpurilor
variaza cu natura compozitiei lor'
Lumina are asupra corpurilor incarcate electric trei tipuri de e%ecte( numite
%otoelectrice'
6%ectele %otoc$imice sunt produse doar de radiatiile ultraviolete care au proprietatea
de a determina trans%ormari %otoc$imice destul de variate' &-& au e%ect secundar( de
intensi%icare a acestor procese( prin actiunea lor termica' Dinamica reactiilor c$imice
este in%luentata de temperatura'
Actiunile biologice ale luminii
&adiatiile luminoase sunt a.sor.ite de catre componentele tisulare in mod di%erit' =umai
radiatiile luminoase a.sor.ite sunt in masura sa actioneze asupra celulelor' Mai mult(
%ototerapia actioneaza asupra structurilor celulare( selectiv( in %unctie de lungimea de unda a
radiatiilor aplicate si a.sor.ite'
Cu cat radiatiile au o lungime de unda mai mica( cu atat e%ectele sunt mai puternice si mai
nocive asupra celulei vii' Microorganismele( inclusiv .acteriile( nu sunt in%luentate de
radiatiile vizi.ile dar sunt distruse de &UV' Acestea produc modi%icari importante si asupra
permea.ilitatii tisulare si a reactiilor enzimatice'
Actiunile .iologice ale luminii sunt prezentate in cele ce urmeaza
&UV au capacitatea dea altera meta.olismul si activitatea celulara'
#rans%ormarea ergosterolului din epiderm 2stratul cornos tegumentar3 in vitamina D si
inducerea ;eratinizarii'
6ste cunoscut din literatura de specialitate e%ectul .actericid al radiatiilor ultraviolete
cu lungimea de unda de )1* mI din grupul C 2e%ectul .actericid se produce prin
coagularea celulei .acteriene3' 6%ectului .actericid i se adauga cel tro%ic asupra
plagilor super%iciale( prin stimularea tesutului mezenc$imal si prin e%ect de stimulare a
imunogenezei'
>i asupra tegumentului( %ototerapia actioneaza in %unctie de lungimea de unda(
radiatiile vizi.ile si in%rarosii stra.atand straturile super%iciale ale tegumentului( catre
cele pro%unde( unde se opresc( in timp ce radiatiile ultraviolete se opresc in straturile
super%iciale ale epidermului'
Actiunea luminii asupra tegumentului
#egumentul se constituie un ecran %iziologic %ata de radiatiile in%rarosii 2&-&3' Permea.ilitatea
tegumentara variaza in %unctie de lungimea de unda a radiatiei( de propria sa grosime si de
umiditate' Pentru &-& in practica medicala se %oloseste urmatoarea clasi%icare
A-sunt &-& penetrante in %unctie de pigmentatie( de temperatura( de doza etc' 2lungimi
de unda cuprinse intre 9+*-,5** mI3'
B-sunt &-& a.sor.ite de catre epiderm si derm 2lungimi de unda cuprinse intre ,5**-
5*** mI3'
C-sunt &-& a.sor.ite doar la nivelul supra%etei tegumentului 2lungimi de unda mai
mari de 5*** mI3'
-n cele ce urmeaaza unt prezentate e%ectele &-&' Acestea prezinta e%ect caloric cu atat mai
pro%und 2)-7 cm3( cu cat lungimea de unda este mai scurta 2A3' >e produce o vasodilatatie
tegumentara arteriolara si capilara care sta la .aza eritemului caloric( cu o persistenta de 7*-/*
minute si care este urmat rapid de o pigmentatie patata( marmorata 2B3' Acestei vasodilatatii i
se adauga un usor edem al stratului mucos( edematierea papilelor dermice si in%iltratii
leucocitare perivasculare' &-& cu lungime mai lunga si in doze progresiv crecute pot produce
arsuri( alterari sau c$iar distrugeri celulare epidermale si aparitia %lictenelor' -n derm apar
distructii vasculare( edem pericapilar si in%iltratii polinucleare a.undente( %ormandu-se( in
%inal( escare cu necrozare tisulara( vasodilatatii puternice si modi%icari .iologice ale
su.stantelor continute interstitial( perivascular' -radierea moderata cu &-& grupa A produce
vasodilatatie su.papilara( accentuarea %enomenelor osmotice si cresterea de.itului sanguin(
accelerarea reactiilor .ioc$imice catalitice cu cresterea meta.olismului local si im.unatatirea
.iotro%icitatii' 6ste stimulata resor.tia produselor celulare( sunt activate glandele sudoripare si
sunt stimulate terminatiile nervoase cutanate cu modularea consecutiva a nevralgiilor'
-radierile moderate accelereaza %ormarea pigmentului melanic( modi%icand eritemul actinic
produs de ultraviolete( este stimulata regenerarea celulelor epidermice( sunt activate secretiile
glandelor endocrine si este stimulat meta.olismul general'
&adiatiile ultraviolete 2&UV3 au un grad scazut de penetra.ilitate( oprindu-se in straturile
super%iciale sle epidermului' !radul de penetratie este raportat la lungimea lor de unda' Pentru
&UV se %oloseste urmatooarea clasi%icare
A-sunt &UV tip - sau unde lungi( a.undente in spectrul solar 2/**-7,5 mI3'
B-sunt &UV tip -- sau unde medii( emise de lampile cu mercur 27,5-)1* mI3'
C-sunt &UV tip --- sau unde scurte( utilizate in scop terapeutic( emise prin descarcari
electrice in vapori cu mercur 2)1*-,1* mI3'
Atat a.sor.tia( cat si penetratia &UV este di%erita( in %unctie de lungimea de unda( cele mai
scurte %iind cele mai penetrante si cu actiune pro%unda' Actiunea &UV este in stransa legatura
cu activarea terminatiilor nervoase senzitive si cu vasomotricitatea locoregionala( de la nivelul
aplicatiei sau e4punerii'
6ritemul actinic sau ultraviolet reprezinta un %enomen %otoc$imic precoce( %iind urmat de
pigmentatie( stergerea sa progresiva si e4%olierea epidermului'
6ritemul produs de &UV cu lungimi de unda scurta( emise de lampile cu mercur are de.ut
precoce( din primele 7-+ ore( cu ma4imum in alte cateva ore( nu atinge intensitati mari(
dispare in )-/ zile( %iind urmat de o descuamare peri%erica sla.a si o pigmentatie precoce(
putin intensa( cu tenta cenusie si care dureaza )-/ saptamani'
6ritemul produs de &UV cu lungime de unda medie( provenit din radiatia solara( are un de.ut
la /-+ ore( cu un ma4imum la 7-/ zile( retrocedand in 1-,* zile( %iind urmat de o pigmentatie
cu tenta aramie( mai sta.ila in timp'
-ntensitatea eritemului produs de radiatiile ultraviolete se apreciaza prin cele patru grade( dupa
cum urmeaza
Doza su.eritematoasa corespunde lipsei de reactie cutanata vizi.ila la aplicatia de
radiatii ultraviolete'
!radul -( in care eritemul apare lent( in circa /-+ ore( pe o supra%ata mai mica in
comparatie cu supra%ata tegumentului e4pus( prezinta o coloratie rozacee( poate %i usor
pruriginos( persista )/ de ore( se reduce si dispare in ,-7 zile( pigmentatia %iind
inconstanata( putin e4primata( disparand rapid( %ara urme'
!radul --( eritemul apare pe supra%ata de tegument e4pusa( dupa o perioada de /-+ ore(
prezinta o culoare rosie-vie( este insotit de un grad de senzatie dureroasa( de o senzatie
moderata de prurit( persista 7-/ zile %iind urmata la ,-) saptamani de o e4%oliere
cutanata %ina( %ur%uracee'
!radul ---( in care eritemul depaseste supra%ata de tegument e4pusa( are o tenta de
rosu-inc$is spre violaceu( prezinta un aspect de arsura cu edem( este insotit de
%ragilitate cutanata si prurit dureros care persista cateva zile' Pigmentatia incepe dintr-
a patra zi prin puncte rosii ca%enii care se e4tind( dureaza cateva saptamani iar dintr-a
,5-a zi incepe e4%olierea marcata si masiva urmata de %ormarea unei cruste'
!radul -V( in care eritemul si e4udatul se accentueaza( straturile epidermice din
pro%unzime .om.eaza spre supra%ata( %ormand %lictene %oarte %ragile si %ria.ile(
necesitand .anda0 adeziv de protectie' #egumentul devine rosu-cianotic( edematiat(
dureros( epidermul se decoleaza( avand loc o e4%oliere masiva( care se %inalizeaza in
apro4imativ )* de zile' Pigmentatia este in$i.ata( putand apare zone de depigmentare(
incon0urate de $alou pigmentar'
Mecanismul de actiune al eritemului actinic( produs de &UV( este reprezentat de vasodilatatie
si congestie capilara in zona corionului din imediata vecinatate a epidermului( mergand pana
la edem intra si e4tracelular la nivel epidermic( care se poate e4tinde pana la stratul mucos(
insotindu-se de migrare leucocitara' Are loc si cresterea de.itului sanguin capilar( cu posi.ile
alteratii vasculare si rupturi ale peretilor vasculari( cu su%uziuni sanguine si in%iltratii de
$ematii si leucocite in derm' Celulele stratului .azal pot prezenta modi%icari degenerative( cu
regenerarea ulterioara a epidermului prin proli%erarea celulara locala( dupa retrocedarea
%enomenelor congestiv-in%lamatorii' Dupa cedarea edemului( are loc inlocuirea progresiva a
celulelor alterate si cicatrizarea prin proli%erarea stratului cornos si prin ingrosarea stratului
epidermic' &egenerarea epidermului se insoteste de pigmentarea cutanata produsa prin
cresterea continutului de pigment melanic la nivelul celulelor specializate din epiderm'
Pigmentatia melanica a pielii reprezinta un %enomen ce apare in mod o.isnuit dupa e4punerea
la soare sau la radiatiile ultraviolete si in%rarosii provenite din surse arti%iciale' Ast%el( lumina
este cea care activeaza pigmentatia( actiunea &UV %iind cea care genereaza producerea
accentuata si accelerata de melanina' Activarea pigmentatiei su. actiunea luminii are loc( %ie
prin iradiatie directa cu doze neeritematoase( ceea ce da nastere unei pigmentatii rapide( in )-/
zile( neinsotita de eritem( %ie unei pigmentatii tardive( aparuta dupa eritemul actinic' -n
producerea eritemului( cele mai e%iciente sunt &UV cu lungime de unda lunga( tip -( .ogat
reprezentate in lumina solara' Pigmentatia apare precoce( atinge valorile ma4ime rapid( dupa
o singura e4punere( persistand( in %unctie de doza aplicata si de reactivitatea individuala(
cateva ore( zile sau luni' Dupa acest interval de timp varia.il( pigmentul dispare din tegument(
prin indepartarea sa odata cu descuamarea celulelor epidermale' =uanta pigmentatiei
melanice di%era in %unctie de sursa( %iind aramie dupa e4punerea la radiatia solara si cu o tenta
cenusie la iradierile provenite din surse arti%iciale'
&olul .iologic 0ucat de pigmentatie este multivalent' Are loc o ingrosare prin $ipertro%ie a
stratului cornos de ;eratina a tegumentului e4pus sau iradiat( ceea ce realizeaza un proces de
;eratoza cu rol protector %ata de %enomenul de supraincalzire a tesuturilor' -n paralel( are loc o
stimulare accentuata a cresterii pilozitatii( accentuarea procesului de termoreglare pe calea
sudatiei<sudoratiei iar pigmentul melanic 0oaca rol de %actor de stimulare a activitatii pielii(
asigurand inclusiv e%ecte antiin%ectioase'
-n literatura de specialitate este descrisa( alaturi de eritem si pigmentatia cutanata( si
sensi.ilitatea cutanata %ata de radiatiile ultraviolete' >tudiile e%ectuate au inclus persoanele
care s-au e4pus la &UV in trei categorii( raportat la modul lor de reactie
Persoane la care eritemul si pigmentatia apar la doze o.isnuite(
Persoane la care nu se produce pigmentatie( in sc$im.( eritemul este puternic si apare
la doze mici de radiatii ultraviolete(
Persoane la care pigmentatia este %oarte sla.a sau a.senta iar eritemul apare dupa doze
mari de radiatii ultraviolete'
>e cunosc o serie de %actori care in%luenteaza particularitatile individuale ale reactiilor
cutanate %ata de e4punerea la &UV( si anume statusul sistemului nervos central( al celui
vegetativ( reactivitatea neuroendocrina( varsta( se4ul( grosimea stratului cornos( starea de
umiditate a tegumentului( e4punerile anterioare( mediul de viata si de activitate( sezonul(
climatul si regiunea geogra%ica( regiunea cutanata e4pusa( interventia anterioara a altor %actori
%izici( conte4te patologice asociate( tipul sursei de radiatii ultraviolete( valorile lungimior de
unda( dozele aplicate'
" atentie deose.ita tre.uie acordata %enomenului de sensi.ilitate anormala a unor persoane
%ata de actiunea &UV sau de %otosensi.ilitate'
Efectele fiziologice ale luminii
6%ectele %iziologice ale luminii sunt prezentate in cele ce urmeaza
&adiatiile luminoase in%luenteaza in mod direct procesele meta.olice ale organismului
uman( accentuand procesele o4idative si crescand meta.olismul .azal( scazand
glicemia proportional cu intensitatea iradierii( atat la persoanele sanatoase( cat si la
dia.etici( in paralel cu cresterea depunerilor de glicogen in %icat si in tesutul muscular'
Corespunzator iradierilor moderate( are loc o stimulare a cata.olismului proteic iar ca
urmare a e4punerii la &UV are loc o crestere a calcemiei si %os%oremiei' >e o.serva si
o crestere a a.sor.tiei intestinale a calciului si %os%orului alimentar( o scadere a
eliminarilor de calciu( cat si o mai intensa utilizare a acestuia 2alaturi de %os%or3 de
catre tesuturi( e%ecte determinate de producerea vitaminei D in epiderm( su. actiunea
radiatiilor ultraviolete' >e cunoaste( de alt%el( rolul 0ucat de vitamina D in tratamentul
ra$itismului( al tetaniei( al dezvoltarii si sc$im.arii dentitiei( al lactatiei precoce etc'
>-au constatat o serie de e%ecte ale e4punerii la radiatiile ultraviolete asupra unor
componente sanguine( precum cresterea numarului de $ematii( de trom.ocite si de
leucocite( scaderea timpului de coagulare( activarea %agocitozei( cresterea %i.rinolizei
si scaderea valorilor colesterolului sanguin'
&adiatiile luminoase activeaza circulatia tegumentara( cat si pe cea de pro%unzime( de
la nivelul musculaturii sc$eletice su.iacente regiunii e4puse 2pe calea re%le4elor
neurovegetative la distanta( produse de catre caldura prin e4citarea zonelor simpatice
pro%unde3' -n perioada aparitiei eritemului( pulsul se accelereaza( de.itul cardiac creste
si tensiunea arteriala scade'
>u. actiunea luminii se modi%ica sc$im.urile gazoase( cresc cantitatile de o4igen
a.sor.it( miscarile respiratorii devenind mai rare si mai ample 2reactiile de la nivelul
tegumentului e4cita pe cale re%le4a centrul respirator3'
64punerea la radiatiile ultraviolete conduce la cresterea motricitatii gastrointestinale(
la stimularea secretiei acide gastrice 2su. actiunea $istaminei crescute de la nivelul
tegumentului si de la nivelul vaselor sanguine gastrice si<sau prin mecanism re%le43(
precum si la stimularea secretiei salivare si pancreatice'
Prin intermediul su.stantelor c$imice produse in tegument( ca urmare a e4punerii la
radiatiile luminoase 2inclusiv &UV3 are loc o stimulare a glandelor paratiroide cu
$ipersecretie de parat$ormon care normalizeaza meta.olismul calciului( avand ast%el(
e%ecte %avora.ile in ra$itism' #ot pe calea su.stantelor de tip $istaminic care iau
nastere in epiderm( are loc accentuarea %unctiei glicoreglatoare la nivelul pancreasului
endocrin( cu $ipoglicemie consecutiva si o scadere a activitatii secretorii tiroidiene'
&adiatia luminoasa in%luenteaza in mod consistent sistemul neurovegetativ' -n acest
conte4t( &-& aplicate in doze moderate( au initial o actiune e4citanta asupra sistemului
nervos( urmata de o %aza de sedare prelungita( putand a0unge pana la somn' >u.
actiunea &-& scade crona4ia nervilor si creste contractilitatea musculara 2la valori
moderate ale e4punerii3' Lumina in%luenteaza sistemul nervos central si centrii
vegetativi su.corticali prin intermediul oc$iului' Culoarea rosie se stie ca are e%ect
stimulant( in timp ce culoarea al.astra are e%ect sedativ' &adiatiile ultraviolete
actioneaza asupra sistemului nervos vegetativ prin scaderea re%le4a a tonusului
simpatic( desi unii autori con%era &UV un e%ect de e4citare a componentei
parasimpatice pe calea mediatorilor de tip $istaminic eli.erati( determinand
vasodilatatie( $ipotensiune arteriala( toleranta crescuta la glucoza' La nivelul
sistemului nervos peri%eric( &UV au e%ect de scadere a e4cita.ilitatii si sensi.ilitatii
dureroase( mergand pana la analgezie( con%erita de actiunea dozelor mari de radiatii
asupra %iletelor simpatice vasomotorii din derm si a vaselor tegumentare super%iciale
2pe cai umorale3 sau pe calea re%le4elor cu punct de plecare tegumentar' Ast%el(
aplicatiile cu doze eritem de &UV asupra sistemului nervos peri%eric isi gasesc
utilitatea terapeutica intr-o serie de nevralgii( precum cea sciatica( intercostala( Arnold(
trigeminala etc'
De mentionat %aptul ca melanomul malign sau cancerul cutanat uman nu poate %i
produs de aplicatiile terapeutice cu radiatii ultraviolete( in conditiile in care sunt
respectate precautiile( indicatiile si standardele sta.ilite pentru terapie'
6%ectele clinice ale aplicatiei %ototerapeutice sunt in stransa relatie cu tipul radiatiei utilizate'
Ast%el( &UV prezinta urmatoarele e%ecte asupra organismului uman e4pus terapiei
>timularea tegumentara'
Pigmentatia cutanata'
64%olierea cutanata 2e%ectul %iind util in psoriazis si acnee( unde se recomanda
eritemul de gradul -- in aplicatii pe zone restranse sau de gradul - pe zone e4tinse3'
Producerea vitaminei D cu rol in controlul si reglarea meta.olismului %os%ocalcic si in
prevenirea ra$itismului'
Desensi.ilizant si antialergic 2se o.tine prin aplicarea radiatiilor ultraviolete pe zone
circumscrise( la nivelul supra%etelor cutanate corespunzatoare zonelor dureroase3'
&eactia eritematoasa produce o iritatie locala care moduleaza durerea resimtita de la
nivelul straturilor pro%unde( prin mecanismul mascarii sau inter%erarii competitive a
transmiterii durerii de catre caile nervoase ascendente( putand %i vor.a c$iar de o
actiune la nivel central' Pe aceasta cale sunt ameliorate durerile articulare( inclusiv din
artroze sau cele periarticulare 2epicondilite( tendinite( miogeloze( %i.rozite etc3'
>timularea $ematopoezei'
Dezin%ectant 2acest e%ect deriva din actiunea .actericida a &UV si este deose.it de util
in plagile super%iciale( in%ectiile cutanate( ulcerele atoneetc3'
>timularea neuro-endocrino-meta.olica de ansam.lu a organismului uman( conducand
la e%ecte psi$ologice pozitive'
6%ectele radiatiilor in%rarosii deriva din consecintele e%ectului caloric al acestora asupra
organismului( si anume augmentare circulatorie cu $ipertermie tisulara si resor.tia edemelor
super%iciale( miorela4are( analgezie( stimularea cata.olica si sudatie
Te+nica aplicarii radiatiilor infrarosii
>ursele de &-& sunt reprezentate de lampile cu incandescenta si radiatoarele cu rezistente
metalice' Principiul lor de %unctionare este realizarea unei energii calorice( capa.ile de
emisiune spectrala'Lampile electrice cu incandescenta sau .ecurile emit un spectru care
contine in ma0oritate radiatii rosii si in%rarosii si intr-o masura %oarte mica( radiatii vizi.ile si
putine ultraviolete'
Aplicatiile terapeutice cu &-& se realizeaza prin doua modalitati in spatiu inc$is 2.aile de
lumina3 si in spatiu desc$is 2lampile >ollu43'
Baile de lumina sunt proceduri care utilizeaza actiunea radiatiilor in%rarosii si vizi.ile asupra
organismului' Aceste radiatii sunt emise de lampi cu incandescenta si sunt aplicate in spatiu
inc$is' &adiatiile in%rarosii vor actiona direct asupra organismului dar si indirect( incalzind
aerul si determinand prin intermediul acestuia o incalzire su.stantiala a corpului( producand
sudatie si scadere poderala' Baia de lumina poate %i considerata o procedura de termoreglare
intensa( prin inducerea termolizei' Dispozitivele utilizate in acest scop sunt su. %orma unor
dulapuri adaptate scopului urmarit' #emperatura aerului se incalzeste pana la +*-8*FC' Doar
,<7 din caldura produsa de dispozitiv este preluata de organism' Baia de lumina generala este
.ine tolerata de catre organism( %iind mai e%icienta din punct de vedere terapeutic( %ata de .aia
cu a.uri 2nu se produc com.ustii sau arsuri( datorita capacitatii termice mult mai reduse in
comparatie cu apa3' Procedura poate %i aplicata ca preincalzire in $idroterapie' La o durata de
)*-7* minute( procedura capata un caracter de termoterapie in sine( cu producerea cresterii
temperaturii centrale de pana la 71(5FC' Pentru .aile de lumina generale( pacientul se
dez.raca si i se aseaza o compresa rece pe %runte' #e$nica .ailor de lumina consta in
cunoasterea scopului terapeutic si durata dorita 2realizandu-se doar o preincalzire de 5-,*
minute sau o sudatie pronuntata pentru o durata de )*-7* minute a procedurii3( sensi.ilitatea
si toleranta pacientului( sta.ilirea localizarii aplicatiei 2superioara( in%erioara sau
locoregionala3( asocierea cu o procedura de racire la %inal3 temperatura apei co.oara pana la
))FC'
Aplicatiile radiatiilor in%rarosii in spatiu desc$is se realizeaza utilizand lampi de tip >ollu4 si
radiatoarele de in%rarosii' -n acest mod( aplicatia de &-& nu produce transpiratie 2nu se
incalzeste aerul din 0urul corpului( actiunea %iind pe cale directa( a radiatiilor trimise catre
tegument3' >e o.tine cresterea temperaturii locale cutanate 2pacientul resimte senzatia de
caldura progresiva3 urmata de o inrosire neuni%orma si c$iar de pigmentatie' #e$nica de
aplicare tine cont de distanta de la sursa la tegumentul iradiat 2in medie este de 5*-1* cm3(
intensitatea radiatilor poate %i moderata 2producerea unei senzatii agrea.ile3( medie 2senzatie
pertinenta si suporta.ila3( puternica sau %oarte puternica( pana la limita de toleranta a
pacientului( durata sedintei variind intre 5-)* minute 2in %unctie de scopul urmarit( antialgic(
antispastic( antiin%lamator( activare circulatorie sau stimulare a meta.olismului3( sta.ilirea
regiunii de tratat si supraveg$erea pacientului'
Indicatiile tratamentului cu .I.
Dupa cum s-a vazut( daca aplicatiile cu &-& se practica in spatiu restrans si pe supra%ete
limitate se numesc aplicatii locale si se realizeaza cu lampi adecvate( numite lampi >ollu4 iar
daca aplicatiile se realizeaza pe supra%ete e4tinse sau la nivelul intregii supra%ete corporale( se
vor numi .ai de lumina'
Aplicatiile locoregionale de &-& au drept indicatii( urmatoarele
6demele in%lamatorii si staza super%iciala de la nivelul mem.relor( in scop resor.tiv si
antiedematos(
Procesele in%lamatorii su.acute sau cronice( accesi.ile radiatiei( precum plagile
super%iciale in curs de cicatrizare( in scop antiin%lamator sau leziunile cutanate de tipul
plagilor postoperatorii( plagilor atone( degeneraturilor( eritemelor actinice( cicatricilor
vicioase( in%lamatiilor tegumentare( %oliculitelor etc( in scop antiin%lamator si .iotro%ic(
regenerativ(
&eactiile in%lamatorii ale tesuturilor interstitiale si intracelulare de tip celulita( insotite
de sindrom dureros locoregional in scop antiin%lamator( anticelulitic si anatialgic(
Fenomenele in%lamatorii si dureroase ale reumatismului cronic degenerativ in puseu
acut( cat si ale reumatismului a.articular 2spondiloza( mialgii( tendinite( .ursite(
artralgii( periartite3( stari post contuzionale sau postraumatice( nevralgii etc'
Procesele catarale acute( su.acute( cronice localizate la nivelul mucoaselor(
#ul.urari ale circulatiei peri%erice nu doar de tip venolim%atic( ci si arterial( de tipul
arteriopatiei o.literante insoti?e de tul.urari tro%ice(
>pasme sau sindrom colicativ a.dominal'
Aplicatiile generale de &-& urmaresc atat e%ectul termoterapiei sau curei de sudatie( cat si
e%ectul de solicitare glo.ala a orgnismului( iar principalele domenii de patologie sunt
Bolile meta.olice cu rata meta.olica scazuta( precum o.ezitatea( $ipotiroidismul(
dia.etul za$arat( diatezele urice(
&eumatismul cronic degenerativ 2di%erite localizari ale .olii artrozice verte.ro-
peri%erice3( cat si cel a.articular(
-nto4icatiile cronice pro%esionale(
-n%lamatii cronice si acute ale organelor pelvine(
A%ectiuni cronice ale aparatului respirator 2astmul .ronsic( scleroem%izemul pulmonar(
.ronsite cronice etc3'
Principalele contraindicatii
Principalele contraindicatii ale aplicatiilor de &-& sunt $emoragiile in antecedentele recente(
statusul imediat posttraumatism( in%lamatiile acute( supuratiile( .olile si starile %e.rile'
Te+nica indicatiilor terapiei cu ./0
-n practica medicala de specialitate se %olosesc lampile cu mercur in scopul %urnizarii de
&UV' Conditia de .aza de la care se pleaca in tratamentul cu &UV este sta.ilirea sensi.ilitatii
pacientului si dozarea in consecinta a aplicatiei locale sau generale' Actiunile .iologice ale
&UV sunt in %unctie de lungimea de unda si de intensitatea de iradiere' Activitatea unei
radiatii este egala cu doza pe unitatea de timp' Ca atare( devine necesara masurarea cantitatii
de &UV iradiate asupra pacientului' -n practica medicala de specialitate e4ista o serie de
modalitati prin care se receptioneaza si se dozeaza radiatiile o%erite organismului uman'
Ast%el( e4ista metode %izico-c$imice 2utilizeaza receptori termici sau actinotermici-dispozitive
care a.sor. &UV si le trans%orma in caldura( receptori %otoelectrici-masoara &UV prin celule
%otoemitatoare sau %otoelectrice( receptorii %otoc$imici-se .azeaza pe capacitatea luminii de a
declansa reactii c$imice3( metode actino.iologice 2se .azeaza pe e%ectul .actericid sau de
producere al eritemului tegumentar al &UV3'
Dintre toate metodele prezentate( in practica medicala se utilizeaza o metoda simpla( care
consta in masurarea timpului necesar pentru o.tinerea celui mai sla. eritem pe tegument'
Metoda se numeste .iodozimetrie si sta.ileste .iodoza necesara prescriptiei terapeutice'
Biodoza sau doza terapeutica este timpul minim necesar pentru aparitia celui mai sla. eritem
la &UV 2primul eritem percepti.il( care dispare dupa )/ ore3' Pentru aprecerea .iodozei se
%olosesc .iodozimetre'
La citirea rezultatului poate sa nu se constate eritem( sa apara un eritem precoce( rosu-inc$is(
ce dureaza o ora 2este datorat unei sensi.ilitati anormale3 sau sa apara eritemul clasic a carui
intensitate poate avea patru grade' Aceste grade sunt gradul - 2culoarea rosie de intensitate
sla.a3( gradul -- 2culoarea rosie este mai accentuata si este urmata de pigmentatie3( gradul ---
2reactie pala( inco0urata de un lizereu rosu aprins( urmata de descuamare3 si gradul -V 2rosu
aprins cu aspect de arsura( insotit de edem3'
#e$nica .iodozimetriei consta in citirea eritemului aparut dupa ,)-)/ ore si se considera
prima zona 2sunt mai multe zone acoperite care se descopera progresiv( la un interval de timp3
la care a aparut cel mai sla. eritem( durata ei de e4punere constituind .iodoza pentru
pacientul respectiv'
Pornind de la .iodoza( specialistul prescrie tratamentul in %unctie de scopul urmarit'
#ratamentului cu &UV se poate realiza utilizand surse arti%iciale sau naturale' >ursele
arti%iciale asigura iradierea locala sau generala' -radierea se poate %ace unor colective de
persoane sau individual' -radierea individuala se poate %ace in pozitii statice 2ortostatism(
sezand sau decu.it3 cat si in miscare' Pacientul este complet dez.racat( poarta oc$elari de
protectie cu lentile de sticla colorata' >ursa este perpendiculara pe tegument si la o distanta de
+*-,** cm' -n mod terapeutic( iradierile cu &UV cresc progresiv ca durata de aplicatie(
a0ungand la 5 minute( pentru ,*-)* de sedinte( e%ectuate zilnic' >e mai pot %ace si aplicatii de
la ,5* cm distanta( pentru un interval de timp de ,5 minute si ,5 sedinte'
Doza de iradiere este in %unctie de scopul urmarit( de sursa utilizata si de rezultatul
.iodozimetriei' Dozele sla.e( su.eritematoase si eritemul de gradul - se recomanda sa se
aplice zilnic sau la doua zile( si sunt indicate in ra$itism( tetanie-spasmo%ilie( la prematuri(
adulti in stari de de.ilitate( insta.ilitatea termoreglarii( unele dermatoze( tul.urari tro%ice
cutanate' Dozele medii sau eritemul de gradul -- se aplica .isaptamanal sau la doua zile si se
indica in scopuri de stimulare generala a organismului( dereglari endocrine( su%erinte insotite
de incetinirea proceselor meta.olice( dis%unctii circulatorii peri%erice( astm .ronsic' Doza
%orte sau eritemul actinic de gradul --- se aplica o data la 9-,/ zile si este indicata mai ales in
iradierile locale ale unor a%ectiuni dermatologice' &epetarea seriilor se de tratament poate %ace
dupa + saptamani'
-radierile locale sau aplicatiile in doze eritem se realizeaza pe arii restranse( produc un eritem
cutanat putrenic( se e4ecuta dupa sta.ilirea preala.ila a .iodozei( in %unctie de scopul
terapeutic urmarit' Ast%el( se pot prescrie 7-5 .iodoze sau durate de e4punere' >uccesiunea
sedintelor este zilnica sau la doua zile' >e recomanda in reumatismul cronic degenerativ
verte.ro peri%eric 2lom.osacralgii( lom.osciatica( cervico.ra$ialgii( gonartroze( co4artroze
etc3( artrite( nevralgii 2inclusiv de trigemen3( neuromialgii 2sindromul mio%ascial3(
dermatologie( astm .ronsic'
Belioterapia reprezinta terapia di%eritelor a%ectiuni cu &-& si &UV provenite din sursa
naturala 2soarele3' 64punerea se va %ace progresiv atentie deose.ita acordandu-se persoanelor
cu sensi.ilitate deose.ita 2varstnici( persoane cu de.ilitate pronuntata( copii( persoanele
.londe3' 64punerea se incepe cu zonele caudale si se termina cu cea craniana' >e poate a0unge
pana la o e4punere de 7 ore( pana in momentul aparitiei si desavarsirii pigmentatiei' >e pot
%ace ,-7 sedinte de e4punere pe zi' 6%ectele ma4ime si .ene%ice asupra organismului sunt
cele o.tinute ca urmare a e4punerii in intevalul de timp 8-,, dimineata'
Indicatiile tratamentului cu ./0
-ndicatiile e4punerii la &UV deriva din multiplele .ene%icii ale terapiei cu &UV asupra
organismului uman' Pornind de la multitudinea actiunilor si e%ectelor %iziologice si clinice
constatate( rezulta o serie de indicatii terapeutice ale terapiei cu &UV in di%erite domenii de
patologie'
-ndicatiile terapeutice si domeniile de patologie sunt prezentate in cele ce urmeaza
A%ectiunile dermatologice'
-ndicatia principala se re%era la psoriazis 2ina%ara puseului acut3 si acnee' -n conte4tul
psoriazisului se pot utiliza trei metode aplicatii locale cu doze e4%oliante de eritem de
gradul -- sau --- 2raportat la dimensiunea placardelor psoriazice si la rezistenta
cutanata3( tratamente locale asociate aplicatiilor de su.stante c$imice
%otosensi.ilizatoare si iradierile generale e%ectuate cu lampa la distanta( utilizand doze
sla. eritematoase'
Pentru acnee se aplica doze eritem de gradul - sau -- si se urmareste descuamarea
stratului epidermic la s%arsitul tratamentului' >i in aceasta situatie( se poate utiliza
te$nica de asociere cu unguente ce contin %otosensi.ilizatori'
Alte indicatii ale actinoterapiei sunt reprezentate de alopecie si pelada' -n aceasta
situatie( se utilizeaza cu precadere metoda de contact cu e4puneri de cate 5 minute pe
un camp cutanat( in asociere sau nu cu su.stante %otosensi.ilizatoare aplicate su.
%orma de .adi0onari'
>e o.tin rezultate .une si in cazul cicatricilor c$eloide 2se %ac iradieri la ,-) saptamani
interval3'
-n stadiile su.acute si cronice ale eczemelor se aplica iradieri locale in sedinte de )-7
.iodoze la intervale de cateva zile sau iradieri generale zilnice cu doze
su.eritematoase'
Furunculele se iradiaza cu &UV( dozele si supra%ata de iradiere raportandu-se la
supra%ata de e4tindere'
Degeaturile .ene%iciaza de doze eritem de gradul -( aplicate in sedinte repetate'
Berpesul zoster se iradiaza cu doze eritem de gradul --( inca inainte de aparitia
leziunilor( putandu-se iradia si nevralgia restanta'
Ulcerele cutanate( atone si varicoase( .ene%iciaza si ele de &UV( datorita e%ectului
tro%icizant( de stimulare a %ormarii tesutului de granulatie reparator si de im.unatatire
a circulatiei peri%erice( con%erit de aceste radiatii' >e testeaza reactia eritematoasa a
tesuturilor vecine( cat si a zonei de ulceratie si se aplica ulterior( doze %orte in iradieri
locoregionale( de pana la ,** ori doza eritem de gradul -' &egiunile cutanate
invecinate se iradiaza cu doze sla.e( de gradul -' -n scopul aratat( se vor utiliza lampile
cu vapori de mercur'
Alte indicatii terapeutice ale &UV sunt reprezentate de ragadele mamelonare(
piodermite( anumite sindroame pruriginoase( micozele cutanate etc'
>u%erinte din domeniul pediatriei
>e are in vedere sensi.ilitatea di%erita a copiilor( in comparatie cu adultii( %ata de
e4punerea la ultraviolete' Dozele su.eritematoase sunt .ene%ice prin e%ectul lor
rela4ant si de im.unatatire a starii generale a organismului a%lat in crestere'
-ndicatiile terapeutice sunt reprezentate de ra$itism si spasmo%ilie 2se vor aplica serii
de ,) sedinte cu dozare progresiva3( de su%erintele respiratorii( printre care si astmul
.ronsic 2)-/ .iodoze eritem aplicate alternativ( pe %ata anterioara si pe cea
posterioara3( de.ilitatea %izica 2se pot utiliza di%erite metode de actinoterapie3(
craniote.esul 2.iodoze eritem aplicate progresiv3'
&eumatologie
>u%erintele din s%era reumatismala( ce pot .ene%icia de e%ectele .ene%ice ale &UV( sunt
reprezentate de
Poliartrita reumatoida( pentru care se recomanda aplicatii generale si locale'
Aplicatiile generale conduc la stimularea locoregionala a tegumentului cu producerea
de vitamina D si pigmentare( cat si la stimularea generala a organismului' >e
utilizeaza iradierile generale progresive( cate ,5 sedinte zilnice( pe serie' Aplicatiile
locale sunt indicate la nivelul articulatiilor a%ectate( diminuand %enomenele
in%lamatorii( sindromul algic si ameliorand tro%icitatea cutanata' #erapia se incepe
dupa testarea reactiei eritematoase cutanate prin .iodozimetrie( urmarindu-se
producerea eritemului de gradul --- sau -V'
Artrozele reactivate care se trateaza recurgand la iradieri locoregionale( cu doze
sta.ilite prin .iodozimetrie( e%ectele antialgice %iind adesea evidente'
&eumatismul a.articular si sindromul algoneurodistro%ic care pot .ene%icia de iradieri
generale si locale cu e%ecte antialgice prin actiune directa( cat si pe cale indirecta( prin
actiune pe zonele re%le4e cutanate' Pentru P>B-umar dureros se iradiaza %ata
anterioara a articulatiei( pentru cot se iradiaza regiunea olecraniana( pentru pumn( %ata
dorsala( pentru articulatia co4o%emurala( regiunea tro$anteriana( pentru genunc$i se
iradiaza regiunea interna si suprarotuliana iar pentru glezna( %etele laterale' Dozele de
iradiere se sta.ilesc si de aceasta data dupa .iodozimetrie'
=evralgiile sciatica( intercostala( cervico.ra$iala care .ene%iciaza de doze eritem mai
moderate' Aplicatiile urmaresc traseul nevralgiei( inca de la origine'
#u.erculoza'
Actinoterapia a %ost utilizata in trecut in tratamentul tu.erculozei pulmonare
>indroamele neurovegetative
>indroamele neurovegetative de tip $ipersimpaticotonic ce se mani%esta prin
$iper;inezie cardiovasculara 2ta$icardie( e4trasistolie( $ipertensiune arteriala3(
$iper;inezie secretorie si motorie gastrointestinala 2sindroame spatice
gastrointestinale( disc$inezie vezicula .iliara etc3 pot %i reglate si normalizate prin
aplicatii terapeutice generale de &UV in doze sedative( cu o %recventa de )-7 sedinte
saptamanal( ,5-)* de sedinte pe cura'
#ul.urarile endocrine'
Precum $ipertiroidia( menopauza( anumite tipuri de o.ezitate pot .ene%icia cu succes
de iradierile terapeutice generale cu &UV'
Astmul .ronsic
Asmul .ronsic .ene%iciaza de terapia cu &UV c$iar si in criza( prin aplicatia de doze
eritem pe torace( in e4puneri alternativ incrucisate( in sedinte cu %recventa de )-7
saptamanal'
A%ectiuni din s%era "&L
Faringo-amigdalitele( rinitele catarale( otitele e4terne si medii .ene%iciaza de iradieri
locale in doze eritem'
A%ectiuni stomatologice
Parodontopatiile( gingivitele( stomatitele .ene%iciaza de doze eritem de &UV'
A%ectiunile din domeniul o.stetricii si ginecologiei
A%ectiuni precum vaginite( ragade mamelonare( ec$imoze valvulare postpartum(
$ipogalactii( amenoree( .ene%iciaza cu succes de dozele eritem sau de iradierile
generale progresive cu &UV'
A%ectari ale starii generale
A%ectari ale statusului %unctional general( precum starea de convalescenta dupa .oli
in%ectioase( consumptive( carente alimentare si nutritionale( la pacientii cu sindrom
anemic( la persoanele inapetente( la cei cu pierderi ponderale masive in timp scurt( in
unele cazuri de insomnie( surmena0( scaderea capacitatii de e%%ort %izic sau intelectual'
>e recomanda aplicatii generale ( progresive( cu o %recventa de )-7 sedinte saptamanl(
in serii de ,5-)* sedinte pe cura' Acestei terapii - se asociaza vitaminomineralo
terapie( regim alimentar si de odi$na adecvat'
Aplicatiile in scop pro%ilactic'
Acest tip de aplicatii urmaresc prevenirea carentelor de ultraviolete la nivelul
organismului nee4pus cronic la &UV sau la organismele care necesita o e4punere sau
o doza suplimentara'
Contraindicatiile actinoterapiei
Contraindicatiile tratamentului cu &UV pot %i a.solute sau relative si se re%era( atat la
persoanele care e%ectueaza terapia( cat si la cele care .ene%iciaza de ea' Aceste contraindicatii
sunt reprezentate de %otosensi.ilitatea solara cutanata( $ipertensiunea arteriala( anomaliile de
pigmentatie( $ipere4cita.ilitatea sistemului nervos( tu.erculoza pulmonara activa( neoplaziile(
case4iile de orice cauza( inanitia( cardiopatiile cardiace decompensate( insu%ucienta cardiaca(
ateroscleroza in %aze avansate( insu%icienta renala ( $apatita( ne%rite cronice( sindrom
$emoragipar( trom.o%le.itele( $ipertiroidismul( dia.etul za$arat( sarcina etc' Atentie la
patologia oculara care poate %i indusa sau accentuata de aplicatiile incorecte( neprote0ate de
&UV( precum con0unctivita( ;eratita( .le%arita( cataracta actinica etc'
7. Masajul locoregional5 modalitate fizioterapeutica cu
aplicabilitate in patologia de specialitate. Te+nici" actiune
fiziologica" clasificari" efecte" indicatii si contraindicatii.
Criomasajul.
Te+nici ale masajului terapeutic )te+nica procedeelor de masaj*
Masa0ul terapeutic sau masa0ul clasic se de%ineste a %i alcatuit dintr-o serie de manevre
terapeutice variate( aplicate sistematic pe supra%ata organismului in scop t$erapeutic' >e
considera a %i o suita de prelucrari mecanice manule des%asurate la supra%ata organismului(
care se succed intr-o anumita ordine( in %unctie de regiune( scopul terapeutic( starea generala
si cea locala a organismului' Masa0ul tre.uie sa %ie indicat si sa se aplice corect( este necesara
cunoasterea te$nicii de masa0( a a%ectelor asteptate( tre.uie sa se respecte anumite conditii
optime de lucru si de igiena a procedurii'
Masa0ul medical necesita o locatie corespunzatoare( numita ca.inetul de masa0 iar pacientului
i se asigura conditii pentru mentinerea anumitor pozitii in scopul rela4arii sale' Mo.ilierul
tre.uie sa %ie adecvat iar dimensiunile standard ale patului de masa0 sunt de ,85-)** cm
lungimea( intre 9)-95 cm latimea si intre 9*-95 cm inaltimea' Camera in care se des%asoara
sedinta de masa0 tre.uie sa %ie .ine aerisita( iluminata corect si sa se mentina o temperatura
constanta in 0urul valorii de )*-), de grade Celsius' Manevrele de masa0 classic se e%ectueaza
%olosind pudra de talc sau di%erite unguente( iar mana maseurului tre.uie sa %ie calda si uscata'
6ste de pre%erat ca masa0ul igienic sa se aplice dimineata sau inaintea mesei de seara( zilnic
sau la ) zile( durata variind intre ,*-75 min pentru masa0ul local( ,5-7* min cel regional si 5*-
+* min cel general( iar durata seriei de tratament variaza de la ) la + saptamani' Masa0ul
terapeutic se poate e4ecuta si peeste zi( la )-7 ore distanta dupa masa' Manevrele se incep in
0urul regiunii .olnave dar la distanta' >e incepe cu regiunile peri%erice apoi se a.ordeaza
trunc$iul' -n %unctie de e%ectele lor asupra organismului( manevrele sau procedeele de masa0
au %ost impartite in procedee principale sau %undamentale si procedee secundare sau
a0utatoare'
Manevrele %undamentale ale masa0ului clasic sunt netezirea sau alunecarile aplicate la
supra%ata corpului 2e%leura0ul3( %rictiunile( %ramantatul sau stoarcerea tesuturilor 2petrisa0ul3(
.aterea sau lovirile usoare si ritmice 2tapotamentul3( vi.ratia' Aceste manevre sau proceduri
%undamentale ale masa0ului nu pot lipsi din aplicatiile importante'
=etezirea este manevra de introducere( intrerupere sau de legatura intre celelalte manevre' >e
de%ineste ca %iind o atingere apasata sau o alunecare apasata 2e%ectuata cu %ata palmara sau
dorsala a mainilor3 cu rol de scadere a sensi.ilitatii planurilor super%iciale( permitand presiuni
pe planurile pro%unde' &olul de .aza a manevrei este sedativ' Manevra se e4ecuta centriped
sau paralel cu %i.rele musculare prin miscari lungi si line care depasesc regiunea dureroasa'
Ca varianta a acestei manevre este masa0ul pieptene care se aplica cu degetele indoite'
=etezirea poate %i deci centripeta( circulara sau paralela cu %i.rele musculare' -n %unctie de
zona a.or.ata netezirea poate %i longitudinala 2varianta impins sau varianta tras3( transversala
si ovalara' >ensul netezirilor este determinat de circulatia super%iciala sau de intoarcere a
sangelui si lim%ei' Alunecarile pe mem.re se indreapta spre zone pro4imala iar la nivelul
trunc$iului urmeaza sensul circulatiei de intoarcere catre inima' Pentru e4tremitatea ce%alica(
pe gat si pe cea%a( manevrele de netezire se indreapta de la cap spre umeri si omoplati'
Apasarea se adapteaza la natura si consistenta tesuturilor( cat si la scopul procedurii'
=etezirile apasate pot %i insotite de vi.ratii( ceea ce induce un e%ect de rela4are suplimentar'
Cel mai important e%ect al netezirii si alunecarii usoare si ritmice este activarea circulatiei
sangelui in capilare si in venele supe%iciale si accelerarea drenarii lim%ei din spatiile
interstitiale si pe caile lim%atice' Acest e%ect se mani%esta %ie direct( prin actiunea mecanica a
menevrelor care preseaza si imping lic$idele in sensul scurgerii lor normale( %ie pe cale
re%le4a( prin actiunea pe care o au manevrele de netezire si alunecare asupra receptorilor
peri%erici 2prin reactii vasomotorii umorale si nervoase este activata circulatia( conducand la
vasodilatatie locoregionala persistenta dar si sistemica3' =etezirea in%luenteaza si tonusul
muscular locoregional si sistemic pe calea e4citarii receptorilor nervosi peri%erici' Prin
manevre aplicate mai riguros si insistent este in%luentata circulatia din pro%unzime( de la
nivelul maselor musculare( ceea ce conduce la tro%icizare locoregionala( la com.aterea starii
de o.oseala musculara cu re%acerea proprietatilor %unctionale ale tesuturilor' Daca manevrele
de alunecare se e4ecuta scurt si cu miscari vii( pline de energie( are loc stimularea intregului
organism'
Frictiunea este manevra prin care mana se deplaseaza o data cu tegumentul pana la limita
elasticitatii $ipodermului( antrenand deci tegumentul in miscarea respectiva' Frictiunea
presupune manvre de netezire asociate cu cele de compresiune ale straturilor( de la cele
super%iciale la cele pro%unde su.iacente' Frictiunea se e4ecuta cu %ata palmara a degetelor sau
cu var%urile degetelor pe portiuni mici( doar cu var%urile degetelor pe portiuni %oarte mici( cu
palma intrega pe portiuni mai e4tinse si cu am.ele palme( avand si degetele intinse pe portiuni
si mai mari' Miscarile realizate sunt longitudinale 2la nivelul mem.relor3( circulare 2pe
supra%ete mari3 sau spirale 2la nivelul articulatiilor3' Frictiunile se pot e4ecuta deci cu trei sau
patru degete( cu policele 2in varianta circular elipsoida sau rectilinie3 si cu mainile' Frictiunile
se adreseaza tesuturilor su.cutanate' -n %unctie de intensitatea procedeului( %rictiunea poate %i
super%iciala( medie sau pro%unda' De-a lungul coloanei verte.rale se poate aplica in ritm
energic o %rictiune ondulata( in sens descendent' 6%ectele acestei aplicatii pot %i e4plicate in
mare parte( prin actiunea mecanica 2recastigarea supletei si elasticitatii tisulare3 dar si pe cale
re%le4a 2activarea circulatiei locale cu e%ecte .iotro%ice in consecinta3' Daca %rictiunea se
e4ecuta lent si prelungit( are loc o scadere a sensi.ilitatii locale urmata de miorela4are si
scaderea stresului general' &itmul alert are e%ecte contrarii( de stimulare a sistemului nervos si
de crestere a tonusului muscular' Frictiunea se recomanda in tratamentul sec$elelor
posttraumatice 2entorse( contuzii( intinderi si rupturi musculare( %asciale( tendinoase si
ligamentare( dupa revarsate intraarticulare sau intratisulare3 sau operatorii( in vederea
stimularii proceselor de vindecare si regenerare tisulara( in scop de drena0 al reziduurilor
tisulare( des%acerea aderentelor cicatriciale etc'
Framantatul este o manevra care presupune compresiuni la nivelurile a.ordate ca o stoarcere
intrerupta' Aplicat pe mase voluminoase presupune prinderea masei musculare si deplasarea
ei transversal( asociat cu torsiune' Cand se aplica pe supra%atele mici sau pe peretele
a.dominal sau toracal( %ramantarea se poate %ace si prin ciupire' La nivelul mem.relor
%ramantarea poate prezenta variante( precum mangaluirea 2masa0ul varte03 e%ectuata cu
am.ele maini( compresiunile .ratara e%ectuate succesiv si ascendant la nivelusl mem.relor(
geluirea care imita miscarea de rindea' -n %uncite de %orta e4ercitata manevra poate %i
pro%unda sau super%iciala' Petrisa0ul pro%ound poate %i lent( mediu sau rapid( si transversal(
longitudinal( derula0 sau ciupire' Petrisa0ul super%icial poate %i su. %orma de palpare rulata(
petrisa0 super%icial de torsiuni( petrisa0 super%icial prin ciupire sau petrisa0ul %rictiune'
Manevrele se e4ecuta pe regiunile plane in sensul lungimii musc$iului iar pe mem.re
centri%ug 2spre e4tremitate3( %ara ca aceasta sa deran0eze insa circulatia de intoarcere'
Actiunea petrisa0ului este mai pro%unda( %iind considerata drept manevra speci%ica pentru
masa0ul tesuturilor pro%unde( in special al musc$ilor 2netezirea este considerata o manevra
speci%ica pielii iar %rictiunea drept manevra speci%ica de prelucrare a tesuturilor su.cutanate3'
Prin %ramantat este %avorizata circulatia de pro%unzime( se dezvolta elasticitatea tesuturilor(
%iind stimulate si alte proprietati precum contractilitatea( e4cita.ilitatea si conducti.ilitatea
su.stratului' Framantatul este deose.it de util in atonie( atro%ie sau $ipotro%ie musculara
posttraumatic sau post imo.iluzare prelungita insotita si de revarsat intratisular cu incetinirea
circulatiei venolim%atice de intoarcere' 6ste deose.it de utila si prin e%ectele sale de stimulare
a sistemului nervos si de re%acere a %unctiilor motorii'
Petrisa0ul reprezinta( dupa unii autori( o manevra %undamentala intermediala de masa0( intre
netezire si %ramantare' Manevra poate %i prin presiune glisanta( in miscare 2digitala sau
longitudinala impinsa sau trasa3 sau prin presiune statica 2simpla sau pentru intoarcerea
venoasa care are doua variante longitutinala sau tampon de sugativa si varianta eta0ata3'
Baterea sau lovirile usoare si ritmice aplicate pe tegument si pe tesuturile moi ale corpului
reprezinta manevra care conduce la e%ecte puternice( e4citante( realizate pe supra%ete mari' -n
practica de specialitate se aplica numeroase si variate %orme de .atere( numite tapotare sau
tapotament' Cea mai cunoscuta %orma de .aterea este tocatul care se e4ecuta cu degetele de la
am.ele maini' Baterea se mai poate realiza insa cu palma intinsa si usor indoita sau cu partea
cu.itala a mainilor( cu dosul degetelor( cu pulpa degetelor sau cu pumnul incomplet inc$is'
-ntensitatea aplicatiei deriva din greutatea degetelor si mainilor si mai putin din contractia
activa a musc$ilor implicati in miscare' Manevra poate %i realizata in $asururi 2in acesta
varianta manevra e amortizata3( prin alunecare 2tocatul tangential3( tocatul propriu-zis(
percutiile in ventuza sau caus 2palmele si degetele sunt stranse in caus3 sau tapota0ele' Baterea
sau percutatul o.isnuit se aplica mai ales pe regiunea dorsala( varianta cu alunecare 2tocatul
tangential3 %iind pre%erata pentru zonele mai sensi.ile( precum peretele a.dominal'
Caracteristica dominanta a percutatului este ritmul alert sau supletea miscarii si mai putin
intensitatea sau durata manevrei' Din procedeul de percutat deriva .atatoritul( plescaitul sau
lipaitul cu %ata palmara a degetelor sau c$iar cu palmele' Aceasta %orma de .atere este utila in
masa0ul stimulator si se aplica pe regiuni intinse si putin sensi.ile( precum regiunea dorsala(
coapsele si gam.ele pe %ata lor posterioara' Uneori( .atatoritul se poate aplica cu marginea
cu.itala a pumnului si un (mic segment de ante.rat 2doar pe regiunea %esiera3' Manevra are
actiune speci%ica e4citanta( se e4ecuta dupa celelalte manevre descrise( prin actiunea sa
indelungata( ritmica si uni%orma asupra su.stratului %iind modulate terminatiile nervoase
senzitive cu reducerea sensi.ilitatii' De asemenea( are loc stimularea tonusului muscular cu
cresterea %unctionaliatatii acestora si a%lu4 sanguin corespunzator' Prin activarea circulatiei
sunt stimulate si %unctiile .iotro%ice locoregional'
Vi.ratia se realizeaza prin tremuraturi rapide transmise tegumentului( printr-o succesiune de
presiuni si rela4ari( %ara ca mana sa se desprinda de tegument' Miscarea se %ace din pumn sau
din cot si se realizeaza cu policele( doua sau trei degete sau cu toata palma' Pentru e%ectele de
pro%unzime se pot utiliza aparate numite vi.ratori 2inclusiv mese sau paturi vi.ratoare3' Daca
actiunea vi.ratiei este .landa sunt activate sau stimulate reactiile organismului' Daca actiunea
vi.ratiei este energica sunt in$i.ate reactiile organismului la nivel su.iacent' Vi.ratiile pot %i
super%iciale sau pro%unde 2vi.ratii pro%unde associate cu neteziri si presiuni sau vi.ratii
pro%unde cu %recventa mare care scade treptat cu actiune circulatorie importanta3' " %orma des
utilizata a acestei menevre o reprezinta presiunea vi.ratorie( care se aplica intr-un singur
punct sau se deplaseaza in sens linear( pe intinderi variate' Procedul se realizeaza cu var%ul
unuia sau mai multor degete si se aplica pe traiectul unui nerv( in lungul unui vas( pe insertia
unui tendon sau musc$i( in 0urul unei articulatii' Vi.ratiile se com.ina cu manevrele de
alunecare( cu %rictiunile sau c$iar cu %ramantatul' Miscarile vi.ratorii cu amplitudine si
intensitate mai mare decat cele o.isnuite se numesc trepidatii si se pot e4ecuta atat manual cat
si mecanic( aplicandu-se pe di%erite regiuni ale trunc$iului' #repidatia toracelui se asociaza( de
regula( cu miscarea respiratorie' " data cu inspiratia se incep terpidatiile cu am.ele maini
plasate dorsal( accentuandu-se spre %inal' Apoi( palmele se aplica in timpul e4pirului pe partile
anterioare si laterale ale toracelui si e4ecuta miscarile de presiune vi.ratorie( in special spre
s%arsit( continuand in pauza respiratorie' 6%ectele vi.ratiilor se e4plica prin actiunea lor
mecanica si re%le4a' Manevrele vi.ratorii e%ectuate cu .landete( uni%orm si indelungat produc
rela4are( in timp ce manevrele ample si intense produc si o activare a circulatiei
locoregionale' Aplicate pe regiuni intinse( sau cand insotesc manevrele de netezire( %rictiunile
si %armantatul( vi.ratiile produc o actiune calmanta( sedativa( de rela4are si decongestionanta
pentru intregul organism' Vi.ratiile sunt indicate in tratamentul su%erintelor dureroase( a
edemelor( contracturilor musculare si stresului psi$ic'
Ca regula generala( orice sedinta de masa0 incepe si se s%arseste cu netezirea' De asemenea
masa0ul va %i urmat o.ligatoriu de mo.ilizarea articulatiilor vecine( pana la limita durerii'
Mo.ilizarile sunt pasive 2lente( progresive3( active 2succedand celor passive3 si active cu
opozitie sau contrarezistive'
Printre procedeele considerate %undamentale sau principale( e4ista si o serie de alte manevre
de masa0( numite a0utatoare sau secundare( care se intercaleaza printre cele principale sau se
adauga la s%arsitul sedintelor o.isnuite de masa0' Unele deriva din manevrele de .aza iar
celelalte sunt de sine statatoare( aplicandu-se independent' Aceste procedee a0utatoare sunt
cernutul si rulatul( presiunile( tractiunile si tensiunile( scuturarile( alte procedee diverse'
Cernutul si rula0ul se aplica in special pe mem.re( dupa procedeele de %ramantare si .atere a
tesuturilor sau dupa netezire si %rictiune' Procedeul se e4ecuta prin prinderea tesuturilor cu
degetele %le4ate si mo.ilizarea acestora in sens lateral si de 0os in sus( prin ridicari si presiuni
alternative( asemanator cernutului printr-o sita' Manevra se e4ecuta in ritm energic si
insistent( deplasand mainile din aproape in aproape( in sus si in 0os( in lungul segmentului care
se masaza' Cernutul e4ercita e%ecte de rela4are( asuplizare tisulara( activare a %unctiilor
circulatorii si de .iotro%icizare locoregionala' &ulatul se e4ecuta asemanator cernutului( dar cu
degetela intinse si cu palmele apasand mai %erm asupra tesuturilor masate( realizand e%ecte
uni%orme asupra partilor moi segmentare'
Presiunile se %olosesc in special in masa0ul periostal iar in cadrul masa0ului general( cresc
actiunea procedeelor o.isnuite precum netezirea( %rictiunile si %ramantatul' Aplicate(
presiunile isi modi%ica te$nica in %unctie de intinderea si sensi.ilitatea regiunilor carora se
adreseaza' Presiunile e%ectuate pe spate( in lungul coloanei verte.rala( la s%arsitul masa0ului
regional sunt cele mai caracteristice' Palmele sunt aplicate cu degetele intinse( de-o parte si de
alta a coloanei verte.rale( presiunile se e4ecuta po data sau de mai multe ori in acelasi loc(
sunt %erme dar %ara e4gerare iar e%icacitatea metodei creste daca se adauga terpidatiile'
Metoda nu se indica la copii si la %emei' Presiunile pot %i si periostale( manevra e4ecutandu-se
pe anumite puncte sau zone .ine delimitate( continuu sau cu intreruperi( cu intensitate medie
sau mare' Presiunile periostale pot alterna cu %rictiuni si neteziri locale( la %el de intens
e4ecutate' Presiunilor periostale li se poate adauga si actiunea vi.ratorie a mainilor( e%ectele
asteptate %iind o.tinute pe cale re%le4a' -nitial creste sensi.ilitatea si se produce o isc$emie
locoregionala( urmata de o scadere a sensi.ilitatii pana la anestezie si de o $iperemie locala de
lunga durata( insotita de o rela4are musculara si generala' Pentru a se o.tine e%ectele
astepatate se cere o te$nica deose.ita si cunoasterea precisa a zonelor si<sau punctelor
re%le4ogene' Presiunile pe traseul nervos se e4ecuta printr-o apasare progresiva( continua sau
vi.rata( pe anumite puncte sensi.ile a%late de-a lungul traseului nervos a%lat in su%erinta' 6le
reprezinta manevre sau procedeee terapeutice speciale'
#ractiunile si tensiunile sunt procedee de masa0 care actioneaza in special asupra articulatiilor
si a tesuturilor moi periarticulare' Prin tractiunea in a4ul lung al mem.rului masat se
urmareste realizarea unei intinderi si a unei alungiri in limitele %iziologice a elementelor
articulare si periarticulare cu decoaptarea si detensionarea structurilor vizate' #ractiunile se
e4ecuta dupa masa0ul articulatiei in cauza( realizandu-se o .una mo.ilitate articulara si
rela4area musculaturii satelite articulatiei respective' Prin aplicarea tractiunilor se urmareste
prevenirea si com.aterea redorilor articulare( prevenirea si com.aterea aderentelor tisulare
periarticulare( a modi%icarilor artozice sau a altor procese degenerative sau proli%erative intra-
sau e4traarticulare' #ractiunile mem.relor( cat si a e4tremitatii ce%alice se e4ecuta( de
pre%erinta( la s%arsitul sedintelor de masa0' 6longatiile terapeutice ale coloanei verte.rale se
realizeaza cu a0utorul unor mese de elongatie care conduc la intinderea in lungime a corpului
situat in pozitia de decu.it dorsal( a%lat pe un plan orizontal sau o.lic' #ractiunile se e4ecuta
intotdeauna cu .landete' #ensiunile sunt miscari active sau pasive care ase asociaza
;inetoterapiei analitice'
>cuturarile reprezinta manevre secundare de masa0( inrudite cu tractiunile si tepidatiile'
>cuturarile constau in miscari oscilatorii mai ample( e4ecutate ritmic(la nivelul unor segmente
ale mem.relor sau cu mem.rul sau corpul in intregime' Cel mai cunoscut e4emplu este
scuturatul spatiilor interosoase ale mainilor si picioarelor' >cuturatul segmentar sau in
intregime se e4ecuta dupa aplicarea celorlalte manevre de masa0 si necesita o .una rela4are
musculara' 6%ectele scuturarilor sunt rela4area sau stimulare generala( in %unctie de te$nica
utilizata si de scopul urmarit'
Alte procedee de masa0 pot %i considerate ciupirile( pensarile sau ridicarile tesuturilor vizate'
Pensarile se aplica pe portiunile carnoase ale mem.relor iar ridicarea musc$ilor se e4ecuta( in
special pe regiunea spatelui' Pensarile au rol e4citant'
Actiunea fiziologica a procedeelor de masaj
Actiunea %iziologica a masa0ului consta in e%ecte locale 2e%ectul sedativ asupra nevralgiilor(
miagiilor( artralgiilor( e%ectul $?peremic si e%ectul resor.tiv3( cat si in e%ecte generale( precum
cresterea %unctiei circulatorii si a celei respiratorii( augmentarea meta.olismului .azal si
im.unatatirea starii generale a pacientului' 6%ectele prezentate sunt datorate prezentei
e4teroceptorilor cutanati si a proprioceptorilor din musc$i( tendoane si ligamente( pe calea
declansarii la nivelul sistemului nervos a re%le4elor regionale si la distanta' Prin actiunea sa la
nivelul zonelor de proiectie viscerala 2Bead3( manevrele de masa0 pot actiona pe cale re%le4a
in sensul ameliorarii %unctiei unui organ' Pe calea re%le4elor neuovegetative( mai ales
vasculare masa0ul poate in%luienta circulatia super%iciala cat sip e cae pro%unda( declansand
mecanisme vasculare' Masa0ul determina %ormarea unor produse meta.olice care trec in
circulatia generala actionanand la distanta 2$istamia( ce determina vazodilatatie( sau colina
care stimuleaza peristaltismul a.dominal3' 6%ectul important al masa0ului este cel mec$anic
asupra lic$idelor interstitiale realizand o actiune puternic rezor.tiva' Propietatiile %iziologice
ale masa0ului clasic sunt e%ectul analgetic 2local si super%icial dar si la distanta si in
pro%unzime prin activarea zonelor de re%lectie Bead3( e%ectul decontracturant sau stimulant
2masa0ul devine o te$nica de pregatire a altor proceduri sau o te$nica utila in scopuri
terapeutice3( e%ectul tro%ic prin activarea circulatiei arteriale si venolim%atice 2crescand ast%el
meta.olismul .azal si activand eliminarea deseurilor( atat prin accelerarea %lu4ului
venolim%atic( cat si prin antrenatrea celulelor adipoase3( actiune generala re%le4a atat asupra
aparatului circulator( cat si a celui respirator( actiune psi$ologica .ene%ica cu inducerea starii
generale de .ine'
Mecanismele de actiune ale masa0ului sunt e4citarea receptorilor cutanati 2ceea ce determina
pe cale re%le4a e%ecte locale( regionale si generale3( activarea receptorilor vasculari 2cu
declansarea unor re%le4e neuro-vegetative urmate de e%ecte locale( regionale si generale3(
eli.erarea de meta.olite active 2cu e%ecte loco-regionale si la distanta3( mec$anic si resor.tiv(
pe cale directa'
Manevrele prezentate ale masa0ului classic au calitatea de pregati musculature pentru
programenele de ;inetoterapie care urmeaza 2ducand la $iper sau $ipotonie muscular( in
%unctie de manevra utilizata si scopul sedativ sau e4citant( urmarit3' Prin activarea circulatiei
locale si locoregionale( masa0ul asigura si o incalzire tisulara regionala' Prin e4citarea
receptorilor cutanati si prin activarea circulatorie locoregionala( masa0ul are si un puternic
e%ect analgesic' Prin actiunea mecanica propriu-zisa( masa0ul a0uta la com.aterea aderentelor
si a retracturilor( la scaderea edemelor( cu e%ect resor.tiv evident'
6%ectele %iziologice ale manevrelor de masa0
=etezirea prezinta drept principalele e%ecte %iziologice vazodilatatia 2cu scaderea
re%le4a a vazoconstrictiei anterioare( stimularea re%le4elor vazodilatatoare si stimularea
re%le4ului a4onal3( scaderea sensi.ilitatii planurilor super%iciale 2 prin stimularea
recepterilor cutanati( o.tinandu-se e%ectul sedativ3( scaderea presiunii tisulare 2prin
stimularea venolim%atice3( cresterea e4cita.ilitatii musculare dupa o scadere initiala si
prin inducerea rela4arii'
Presiunile se e4ecuta in sensuri opuse in cerc complet iar e%ectele %iziologice sunt in
%unctie de cele ) tipuri de presiuni' Presiunile glisante sau alunecate se realizeaza lent(
s?stematic( cu presiune constanta cu un ritm de ,) miscari pe minut( intre manevre
intercalandu-se manevra de netezire' Principalele e%ecte %iziologie ale presiunilor
alunecate sunt e%ectul sedative( $ipertermie locala( cresterea presiunii tisulare(
ameliorarea raspunsului muscular la stimulare( cresterea e4cita.ilitatii nervoase(
vazodilatatie locala si activarea sc$im.urilor intre sange si su.stratul tisular
locoregional' Presiunile statice se realizeaza %ara alunecare( prin repetatri successive(
manevra variind intre progresie-mentinere si regresie' Principalele e%ecte %iziologice
sunt cresterea circulatiei deintoarcere( e%ectul sedativ prin actiunea decongestionanta
vasculara si stimulanta asupra terminatiilor nervoase( e%ect decontracturant-
miorela4ant'
6%ectele %iziologice ale manevrei de %ramantare ale masa0ului classic sunt dependente
de pro%unzimea metodei' Framantarea pro%unda se adreseaza preponderant structurilor
musculare( e%ectele %iind cel mec$anic( de crestere a presiunii tisulare 2prin
vasodilatatia active determinate de manevra3( de crestere a circulatiei venolim%atice de
intoarcere( ameliorarea tro%icitatii locoregionale 2prin cresterea circulatiei arteriale si
venolim%atice3( cresterea e4cita.ilitatii musculare cu ec$ili.rarea concomitenta a
tonusului muscular la grupe musculare comune( eli.erarea su.stantelor necesare
procesului contractile si inducerea unei stari generale de .ine' Framantarea
super%iciala se adreseaza cu precadere pielii si tesutului su.cutanat' ".iectivele
manevrei se re%era la eliminarea deseurilor meta.olice si a celor a%late la nivelul
celulelor adipoase( mo.ilizarea tisulara cu cresterea elasicitatii structurilor tisulare(
cresterea rezistentei %i.rei musculare( cresterea mo.ilitatii tisulare' Principalele e%ecte
%iziologice sunt augmentare circulatorie locoregionala 2cu vasodilatatie si cresterea
meto.olismului in consecinta( eliminarea deseurilor meta.olice si e%ect decongestive
de pro%unzime3( modi%icarea consistentei su.stantei %undamentale 2modi%icarea starii
coloidale are loc prin eliminarea de enzime si coenzime( precum $ialuronidaza( ca
urmare a manevrei aplicate3( e%%ect analgesic 2secundar detensionarii tisulare
locoregionale3( e%%ect re%le4 visceral 2ca urmare a antrenarii sistemului nervos
vegetative3( e%%ect .iotro%ic cutanat'
Frictiunile recunosc drept principale e%ecte %iziologice vasodilatatia locala insotita de
$iperemie de pro%unzime( e%ectul mec$anic 2ce conduce la dezagregarea sau
%ragmentarea produsilor patologici( precum %i.rina( depozite de grasime si la actiunea
%i.rozanta cu asuplizare tisulara( inclusiv asuplizare musculotendinoasa3( e%ectul
nervos de ec$ili.rare neurovegetativasi de antrenare a mecanismelor re%le4e de
pro%unzime3 si e%ectul analgesic( calmant'Vi.ratiile 2cu o %recventa de 5-,* vi.ratii<sec
manual si de /*-5* vi.ratii<sec mec$anic( cu o amplitudine de ,-7 mm3 produc e%ecte
calmante cand sunt aplicate pe zone plane sip e supra%ete intinse si au e%%ect stimulant
daca se aplica punctat' De asemenea( pe masura ce scade %recventa( creste
amplitudinea vi.ratiei( o.tinandu-se e%ectul calmant( decontractutant-miorela4ant si
cel de drena0 venolim%atic locoregional si activare a circulatiei arteriale' Principalele
e%ecte %iziolpgice ale vi.ratiilor sunt reprezentate de vasoconstrictia peri%erica(
cresterea pe cale re%le4a a tensiunii arteriale si scaderea %recventei cardiace( cresterea
pe cale re%le4a a secretiilor digestive( scaderea e4cita.ilitatii sistemului nervos( motor
si senzitiv( miorela4are( sedare si calmare( inlaturare a senzatiei de o.oseala( inclusive
de destresare'
Percutiile au rol stimulant( %iind contraindicate in cazul contracturilopr si spasticitatii
musculare' Principalele e%ecte %iziologice ale percutiilor sunt reprezentate de
vasodilatatia cutanata si $ipertermie locoregionala( cresterea e4cita.ilitatii nervoase si
a celei musculare prin scaderea crona4iei si stimularea proprioceptorilor( cu cresterea
in consecinta a tonusului muscular si e%%ect prin actiune re%le4a viscerala 2pe calea
activarii mecanismului nervos vegetative3'
Ca o concluzie( se poate spune %aptul ca masa0ul are drept principale e%ecte miorela4area(
decontractura musculara si sedarea sau e%ectul e4citant( stimulator( tonicizant' Aceste e%ecte
sunt o.tinute pe cale directa sau pe calea re%le4elor locoregionale sau la distanta' =etezirea isi
realizeaza e%ectul sedative prin scaderea sensi.ilitatii planurilor super%iciale si prin scaderea
presiunii intratisulare' Presiunile( in special cele statice isi realizeaza e%ectul sedative prin
actiunea decongestiva( cat si prin mecanismul de compresie a terminatiilor nervoase
intartisulare( cu e%%ect miorela4ant-decontracturant secundar' Framantarea( in special cea
super%iciala isi datoreaza e%ectul sedative modi%icarii consistentei su.stantei %undamentale( cu
e%ect analgesic secundar prin decompresiunea terminatiilor nervoase locoregionale' Frictiunile
super%iciale realizeaza un e%ect analgesic( sedativ si unul mec$anic( prin mecanisme
de%i.rozante( asuplizante si prin cel de intindere musc$i-tendon' Vi.ratiile realizeaza e%ectul
sedative prin scaderea e4cita.ilitatii motorii si sensitive cu e%%ect decontracturant(
miorela4ant( sedative( de inlaturare a sindromului de o.oseala' La polul opus se a%la e%ectele
stimulatorii( e4citante ale manevrelor de masa0 classic( de0a prezentate' =etezirea isi datoreaza
e%ectul e4citant-toni%iant cand se e4ecuta in ritm accentuat( alert( ducadn prin aceasta la
cresterea e4cita.ilitatii neuromusculare 2dupa o scadere initiala3' Presiunile( in special cele
glisante( au e%ecte de stimulare prin cresterea presiunii intratisulare( %acilitarea raspunsului
muscular 2scaderea crona4iei3( cresterea e4cita.ilitatii nervoase 2scade reo.aza3 si cresterea
drena0ului tisular cu accelerarea sc$im.urilor si cresterea .iotro%icitatii' De mentionat un %apt
important( si anume( netezirea si presiunile glisante pot %i utilizate drept pregtitoare ale altor
manevre ale masa0ului classic sau t$erapeutic' Framantarea( in special cea pro%unda isi
datoreaza e%ectul e4citant-tonicizant %aptului ca actioneaza direct pe masa musculara 2ceea ce
conduce la cresterea elasticitatii( rezistentei si mo.ilitatii %i.rei musculare3' De asemenea(
conduce la cresterea presiunii intratisulare( la ameliorarea nutritiei 2prin vasodilatatie
arteriolara activa si cresterea circulatiei de intoarcere3( la cresterea e4cita.ilitatii musculare
prin scaderea crona4iei( la ec$il.rarea tonusului muscular( la eli.erarea de su.stante necesare
contractiei musculare 2gl?cogen( acetilcolina3' Percutiile e4ercita un e%ect e4citant-tonicizant
prin cresterea ec4ita.ilitatii musculare 2scaderea crona4iei si stimulare proprioceptiva3 si prin
cresterea tonusului muscular' " serie de manevre actioneaza pe calea re%le4elor( dupa cum se
va arata in cele ce urmeaza' Framantarea super%iciala actioneaza pe calea e%ectului visceral
2participa sistemul nervos vegetativ asociat cu e%ectul re%le4 de decongestie pro%unda( soldat
cu cresterea circulatiei si e%ectul analgesic datorat decompresiunii terminatiilor nervoase
super%iciale3' Frictiunile actioneaza prin actiunea re%le4a super%iciala 2pe puncte re%le4ogene3
ce antreneaza mecanisme re%le4e de pro%unzime si prin vasodilatatia locala ce conduce la
cresterea tempersturii in pro%unzime' Vi.ratiile in%luenteaza pe calea mecanismelor re%le4e
tensiunea arteriala( %recventa cardiaca si scade e4cita.ilitatea sistemului nervos motor si
senzitiv' Percutiile prezinta actiune re%le4a visceral pe calea sistemului nervos vegetativ'
Clasificarea tipurilor de masaj
Masa0ul este o prelucrare a partilor moi ale corpului realizata prin actiuni manuale sau
mecanice( e%ectuat in scop %iziologic sau curativ' Actiunile manuale de masa0 se denumesc si
manevre( manipulari sau procedee si presupun o succesiune de miscari speci%ice( precum
alunecarea mainilor pe supra%ata tegumentului( miscari de apasare( strangere si stoarcere a
tesuturilor moi( precum si miscari de lovire usoara si ritmica a tesuturilor super%iciale
2tegument( tesut su.cutanat( musc$i3( de scuturare a di%eritelor segmente ale corpului( alaturi
de o serie de alte miscari ad0uvante celor de masa0 propriu-zise' Masa0ul manual reprezinta
cea mai vec$e si mai e%icienta %orma de prelucrare a partilor moi( in timp ce masa0ul mecanic
se e4ecuta cu aparate sau dispozitive puse in miscare cu a0utorul mainii terapeutului sau
utilizeaza di%erite surse de energie' Partile corpului care .ene%iciaza de masa0 sunt tegumentul(
tesutul moale su.cutanat( musc$ii( tendoanele si %asciile( nervii si vasele peri%erice( tesuturile
si organele din pro%unzime' Masa0ul primelor structuri enumerate se numeste masa0 somatic
sau peri%eric si se adreseaza in mod direct elementelor anatomice vizate( in timp ce masa0ul
tesuturilor si al organelor situate in pro%unzime este un masa0 indirect( %iind un masa0 pro%und'
Daca se prelucreaza integral partile moi de la supra%ata corpului( masa0ul se va numi masa0
somatic e4tins iar daca este limitat doar la o parte a corpului va deveni masa0 somatic restrans'
La randul sau( masa0ul partial sau restrans poate %i regional( segmentar sau local' Masa0ul
regional are drept domeniu de aplica.ilitate su%erintele situate la nivelul trunc$iului 2spate(
torace3( a.domenului( %etei etc( cel segmentar se aplica pe portiuni anatomice distincte( in
special la mem.re 2umeri( .rate( ante.rate( maini( solduri( coapse( gam.e( picioare3 iar cel
local de adreseaza su%erintelor localizate la nivelulunor zone restranse de tegument( tesut
su.cutanat( grupe de musc$i( articulatii mici ale degetelor etc'
Dupa cum se cunoaste( in %unctie de te$nica si e%ectele urmarite( procedeele de masa0 pot %i
cele %undamentale sau principale 2incluse in practica mesa0ului general3 si procedee secundare
sau a0utatoare 2utilizate in practica masa0ului regional sau local3' -n practica de specialitate se
mai %ace re%erire si la procedeele de inceput sau cele introductive de masa0( 2cu rol pregatitor3(
procedeele %undamentale sau de .aza 2cu a0urtorul carora o.tinem e%ectele vizate3 si
procedeele de inc$eiere sau de %inal 2e%ecte rela4ator si calmant3' Masa0ul poate prezenta
%orme comune 2toate procedeele %undamentale si au4iliare prezentate pana in acest punct3 si
%orme speciale( care se adreseaza di%erentiat si adaptat unor regiuni particulare ale corpului
2masa0ul cosmetic e%ectuat in regiunea %etei( masa0ul periostal si masa0ul re%le4ogen3' Masa0ul
mai poate %i e4ecutat pe pielea umeda sau pe pielea uscata( situatie in care( in su.stantele
%olosite pot %i incorporate su.stante %armacologic active( ce pot patrunde prin .ariera
tegumentara sau nu se aplica nici un %el de ingrediente 2masa0ul simplu( e%ectuat in scop
%iziologic si igienic3'
Masa0ul se poate asocia programelor de ;inetoterapie( indi%erent de domeniile de patologie
carora li se adreseaza' De asemenea( masa0ul se poate asocia procedurilor de termoterapie(
$idrotermoterapie sau celor de electroterapie sau diatermie'
Masa0ul e4ercita e%ecte directe asupra organismului 2mentine sau reda supletea si elasticitatea
tegumentului si tesuturilor su.cutanate( activeaza circulatia sanguina si lim%atica
locoregional3 sau poate e4ercita e%ecte indirecte( re%le4e( produse pe cale umorala si nervoasa'
Masa0ul poate %i e%ectuat in scop %iziologic 2im.unatateste proprietatile %izice ale tesuturilor(
activeaza %unctiile organelor sau stimuleaza circulatia venolim%atica3( in scop pro%ilactic
2mentinerea starii de sanatate si cresterea rezistentei organismului la agresiuni si starea de
o.oseala3 sau in scop terapeutic si de recuperare medicala 2in conte4tul tratamentului comple4
al unor leziuni sau tul.urari %unctionale( status posttraumatisme sau alte a%ectiuni3'
Dupa cum aratam( masa0ul poate %i partial 2local sau locoregional3 sau general'
Masajul partial se adreseaza unui segment sau unei regiuni ale corpului( localizate %ie la
nivelul trunc$iului( %ie la nivelul mem.relor' Masa0ul regiunilor trunc$iului cuprinde masa0ul
spatelui 2util in activitatile sportive( in vederea com.aterii o.oselii musculare sau se poate
asocia cu succes ;inetoterapiei din insu%icienta musculaturii paraverte.rale din deviatiile
coloanei verte.rale precum scolioze( $ioerlordoze( ci%oze accentuate( din su%erintele cronice
degenerative si in%lamatorii ale coloanei verte.rale( precum spondiloza( spondilodiscartoza(
spondilita an;ilozanta sau din cadrul altor procese patologice( inclusiv posttraumatice3(
masa0ul peretelui toracic 2este recomandat in vederea com.aterii atro%iilor musculare si a
insu%icientelor %unctionale ale aparatului respirator( in vederea toni%ierii starii generale a
persoanelor a%late in convalescenta dupa .oli pleuro-pulmonare( anemii etc3( masa0ul peretelui
a.dominal 2insu%icientele %unctionale ale tractului gastrointestinal( precum constipatia
cronica( sindromul aderential postoperator etc3( masa0ul mem.relor in%erioare 2drena0ul
edemelor datorate insu%icientei circulatorii venolim%atice( sindromul de o.oseala musculara(
status posttraumatism( .oli cronice degenerative sau in%lamatorii cu a%ectare articulara sau
periarticulara3( masa0ul mem.relor superioare 2drena0 venolim%atic( inclusiv postmastectomie(
sindrom de o.oseala musculara( status posttraumatism( .oli cronice degenerative sai
in%lamatorii cu localizare articulara sau la nivelul partilor moi periarticulare3'
Masajul general( somatic sau al tesuturilor a%late la supra%ata corpului( se realizeaza prin
prelucrarea succesiva a tuturor regiunilor si segmentelor anatomice' >copul acestui masa0 este
cel de rala4are si de inlaturare a senzatiei de o.oseala( in special musculara sau de stimulare
generala a organismului( cu cresterea rezistentei acestuia la agresiunile termice( micro.iene
sau to4ice si de ameliorare a capacitatii sale de e%ort'
-mpactul masa0ului nu este acelasi in toate partile corpului' Alaturi de %ormele de masa0 care
se adreseaza cu precadere unor portiuni .ine delimitete sau corpului( in ansam.lul sau( e4ista
si alte %orme de masa0( deose.ite de primele din punct de vedere te$nic si metodic( prin care
se prelucreaza di%erentiat tesuturile si organele' 6ste vor.a despre masa0ul numit organic care
tine cont de caractere de structura si de cele %unctionale ale elementelor somatice si organice(
si mai putin de organizarea si situarea lor topogra%ica' Acest masa0 se va adresa structurilor
precum pielea( tesutul con0unctic( elementelor aparatului locomotor( vaselor si nervilor
peri%erici 2numite generic si tesuturile corpului3 si masa0ul organelor pro%unde 2ce%alice(
toracice si a.dominale3'
Masajul tesuturilor cuprinde
Masa0ul pielii sau tegumentului cu e%ecte mecanice sau re%le4e 2reglarea circulatiei
tegumentare super%iciale( cu dega0area celei pro%unde si stimularea sc$im.urilor
nutritive locale( e%ecte e4citant sau rela4ant pentru sistemul nervos si cel muscular(
scaderea sensi.ilitatii locoregionale( eliminarea secretiilor din glandele sudoripare si
se.acee( stimularea %unctiei de termoreglare( de e4cretie si de aparare a organismului3(
Masa0ul tesuturilor con0unctive 2mentinerea sau redo.andirea elasticitatii tesuturilor(
dezorganizarea proceselor aderentiale sau cicatriciale( stimularea circulatiei retelei
vasculare de pro%unzime( mo.ilizarea depozitelor adipoase su.cutanate( asigura o
.una %unctionare a aparatului locomotor si prin %acilitarea regenerarii rapide a
tesuturilor posttraumatisme sau dupa procese in%lamatorii3(
Masa0ul aparatului locomotor 2cuprinde masa0ul musc$ilor cu e%ect miorela4ant si de
re%acere meta.olica poste%ort si impotriva atro%iei<$ipotro%iei sau atoniei<$ipotoniei
musculare( masa0ul articulatiilor in cazul leziunilor si dis%unctionalitatilor articulare
datorate unor suprasolicitari sau posttraumatism( in cadrul su%erintelor cronice
degenerative sau in%lamatorii si masa0ul periostal care consta in aplicarea unor
presiuni simple sau presiuni vi.rate %oarte puternice( pe anumite puncte sau portiuni
de periost( pe zonele in care osul nu este acoperit de parti moi( pana la limita durerii
acuzate anterior de catre pacient( pe o durata de )-7 min( se repeta de cateva ori( pana
ce durerile si senzatia de contractura musculara cedeaza( cu o durata de 7-/ sedinte( de
pana la )*-7* sedinte in cazurile re.ele( e%ectele .azandu-se pe reactiile vasomotorii
locale si pe e%ectul unor re%le4e de pro%unzime3(
Masa0ul aparatului vascular are e%ecte directe dar si pe cale re%le4a( nervoasa si
umorala 2metoda de activare a circulatiei peri%erice si de pro%unzime a sangelui si a
lim%ei cu e%ecte .iotro%ice in consecinta( com.aterea o.oselii musculare( prevenirea si
com.aterea atro%iilor musculare3(
Masa0ul nervilor peri%erici 2utilizat in scop sedativ sau stimulator( masa0ul modern
propunand aplicarea sa pe nervi( in anumite zone sau puncte de e4citatie situate la
nivelul radacinilor sau al locurilor de trecere prin di%erite tesuturi pro%unde( pe
tariectul lor sau la nivelul rami%icatiilor in tesurile super%iciale( masa0ul conduce la o
modulare a tonusului vascular( dela vasoconstrictie la vasodilatatie re%le4a cu e%ecte
%unctionale si tro%ice secundare( utile musc$ilor distonici sau distro%ici3'
Masajul organelor profunde presupune o actiune indirecta asupra organelor situate la
nivelul celor trei mari cavitati ale corpului 2capul cu %ata si gatul( toracele si a.domenul3'
Masa0ul capului este su.iectul care ne intereseaza in mod deose.it in conte4tul domeniului
patologiei din s%era medicinii dentare' Drept urmare( vor %i prezentate modalitatile si
procedeele masa0ului care se adreseaza cu precadere regiunilor vizate 2cervicala( a gatului( a
%etei si a pielii capului3'
Masa0ul regiunii cervicale are drept te$nica masa0ul in decu.it dorsal( masa0ul in imersie(
masa0ul in procu.it( masa0ul in laterocu.it( masa0ul in pozitie asezata( masa0ul su. tractiune
cervicala mecanica'
Masa0ul in decu.it dorsal' Priza se %ace in gutiera iar greutatea capului se lasa pe ante.ratul
maseurului( %iind o metoda sigura pentru pacient' Capul se mai poate rela4a in a%ara mesei de
masa0 sau poate ramane su. greutatea propie( in spri0in pe masa' Masa0ului i se pot asocia
tractiuni si mo.ilizari'
-n imersie( masa0ul ce%ei nu se poate practica decat cand pacientul este asigurat %ata de mediu
lic$id( aceasta metoda permitand un .un acces la zona dorsala' >e poate utiliza si
$idromasa0ul prin dispozitivul de 0et manevrat sau 0et %i4'
Masa0ul in procu.it sau decu.it anterior utilizeaza o pozitie a capului care sa nu creeze
discom%ort si nici 0ena respiratorie' Avanta0ul consta in accesul %oarte .un al manevrelor care
a0ung ast%el( la nivelul zonelor scalpulare( cervicala posterioara si dorsala' Posi.ilitatea de
mo.ilizare asociata masa0ului este %oarte redusa'
Masa0ul in laterocu.it sau de cu.it lateral este cel in care capul pacientului se spri0ina pe o
perna sau pe mana terapeutului' Avanta0ul consta intr-o toleranta .una la instalare si la
posi.ilitatea de asociere a unor manevre 2%le4ia laterara si rotatie3'
Masa0ul in pozitie asezata este util in %aza $iperalgica( %iind o pozitie de ultima alegere'
Masa0ul su. tractiune cervicala mecanica se e%ectueaza cu pacientul in pozitie asezata(
masa0ul practicandu-se in scop ad0uvand( in vederea %acilitarii decontracturarii sau
miorela4arii su.iectului'
#e$nica masa0ului ce%ei consta in pozitionarea pacientului in decu.it ventral si aplicarea
manevrelor de netezire( presiuni alunecate( %ramantare pro%unda tridigitala( geluirea( %rictiunea
2la persoanele cu tesut adipos dezvoltat3( vi.ratia si<sau .aterea' De mentionat %aptul ca
regiunea su.occipitala prezinta un tesut su.cutanat dens( care nu permite o .una mo.ilizare a
tegumentului supraiacent( la acest nivel a%landu-se si emergenta e4tracraniana a nervului
Arnold' Musculatura regiunii ce%ei este reprezentata de trapez si musc$ii pro%unzi ai gatului'
Cand se alege ca masa0ul sa se e4ecute din pozitia asezat( su.iectul isi spri0ina capul si .ratele
pe speteaza scaunului' >e va masa intotdeauna de sus in 0os( se vor utilize manevrele de
netezire( %ramantare 2pe marginea anterioara a trapezului3( asociind sau nu geluirea( se
asociaza %rictiunea( capul %iind %i4at cu o mana si se poate asocia si vi.ratia sau .aterea 2doar
la persoanele cu tesut adipos .ine dezvoltat3( inc$eindu-se cu miscari passive si active ale
coloanei cervicale' #e$nica prezentata se adapteaza scopului si patologiei' Ast%el( in nevralgia
Arnold se practica netezirea lunga( e%ectuata cu ra.dare( in vederea scaderii sensi.ilitatii
locoregionale' -n dicatiile masa0ului e%ectuat in zona cervicala sunt reprezentate de a%ectiunile
reumatismale( in special spondiloza cervicala si complicatiile dsatorate acesteia( a%ectiunile
musculare si contractura( de tipul torticolisului( status pottraumatism( lipoame 2se indica
presiunea cu cele doua police( lenta( prograsiva( e%ectuata in toate sensurile3( in a%ectiunile
neurologice care evolueaza cu stare de congestie cere.rala' Masa0ul produce o acticare a
circulatiei locale si intracranieie'
Masa0ul gatului' !atul poate .ene%icia de manevre de masa0 mai ales in scop estetic( in special
utilizand manevrele de netezire' Vi.ratia care asigura activarea circulatiei( este utila( de
e4emplu( in gusa tiroidiana' =etezirea asociata %ramantarii musc$iului sternocleidomastiodian
sunt utile in torticolis sau in di%erite nevralgii'
!atul prezinta trei regiuni topogra%ice regiunea supra$ioidiana 2prezinta in pro%unzime
glanda su.ma4ilara( ganglioni lim%atici si vasele %aciale( aceasta regiune .ene%iciind doar de
massa0 estetic super%icial( e%ectuat pe stratul $ipodermic( incarcat cu grasime si pe musc$iul
pielosul gatului( masa0ul e%ectuandu-se de la linia mediana spre lateral3( regiunea su.$ioidiana
2intre %urculita sternala( $ioid si corpul musc$iului sternocleidomastoidian pielea este mo.ile
iar masa0ul este super%icial( in scop estetic( pe partile laterale ale laringelui la nivelul carora se
a%la arterele carotide( nervii vagi( venele 0ugulare interne se practica netezire( utila( mai ales(
in paralizia nrvului laringian superior iar pentru gusa tiroidiana( se indica netezirea si vi.ratia
carotidei in scopul activarii circulatiei crescute apartinand glandei tiroide $ipertro%iate3 si
regiunea laterala( sternocleidomastoidiana 2in caz de torticolis se indica netezirea si
%ramantarea la nivelul musc$iului sternocleidomastiodian iar in cazul nevralgiilor super%iciale
se alege mai ales( netezirea3' Asest masa0 mai poatr %i e4ecutat inscopul descongestionarii
regiunii( al activarii circulatiei si stimularii %unctionale a organelor locale( nu doar in scop
miorela4ant' >emai pot trata cicatricile inestetice ce se %ormeaza postcom.ustional' Masa0ul
se asociaza miscarilor din ;inetologie( precum mo.ilizarile active simple sau cu rezistenta(
pasive'
Masa0ul %etei si cel al pielii capului poate %i realizat in scop sedativ( in cazul nevralgiilor 2de
trigemen( de e4emplu3( sau in scop decontracturant 2cand e4ista ticuri( in paraliziile %aciale
peri%erice( nevralgii3 sau reparator( .iotro%ic si %unctional 2in situatia unor cicatrici
posttraumatice( postcom.ustionale3' Masa0ul %etei si al pielii capului poate urmari indeplinirea
unui o.iectiv local sau la distanta 2ce%alee( migrene3' Masa0ul incepe de la nivelul %etei si
continua pana la gat( la nivelul ce%ei( uneori la nivelul umerilor sau superior toracal( in
vederea a.ordarii si interceptarii elementelor de drena0 si %acsiilor musculare' #erapeutul se
aseaza in spatele capului pacientului( intensitatea manevrelor lui tine cont de %ragilitatea
tegumentara si vasculara locoregionala( durata masa0ului %iind in %unctie de natura si starea
pielii( de ma4imum ,* minute' Masa0ul pielii capului se realizeaza in alopecii( ce%alee(
migrene( algii a%late in legatura cu segmental cervical sau posttraumatic'
Masa0ul %etei( indi%erent de scopul urmarit( terapeutic sau estetic( utilizeaza drept principala
metoda de masa0( presiunile' Fata este .ogat vascularizata si inervata 2inervatia motorize este
asigurata de nervul %acial iar cea senzitiv-senzoriala este asigurata de nervul lacrimal-ram din
nervul o%talmic( de nervul .ucal-ram din nervul ma4ilar in%erior si din ramuri din nervul
ma4ilar superior( prin grupul nervos su.or.ital3( in regiunea %runtii predomina glandele
sudoripare( in rest %iind prezenta glandele se.acee'
Masa0ul continutului toracelui presupune masa0ul regiunii precordiale in scop calmant( de
rela4are( masa0ul spatelui( al partilor laterale si anterioare ale toracelui se realizeaza in scopul
in%luentarii %unctiei respiratorii( stimulator si de im.unatatire a sc$im.urilor gazoase si de
dega0are a cailor respiratorii'
Masa0ul continutului a.dominal 2stomac( colon( %icat( vezicula .iliara( rinic$i( vezica urinara3
se realizeaza in scopul modularii %unctionalitatii organelor a%late in cavitatea a.dominala'
Efectele sau influentele masajului asupra organismului
Domeniile de actiune ale masa0ului se a%la in stransa legatura cu elementele sau su.stratul
caruia se adreseaza' Ast%el( putem %ace re%erire la in%luentele masa0ului asupra
Pielii' Are loc promovarea %unctiilor cunoscute ale tegumentului( precum cele de
protectie( de termoreglare( de e4cretie a sudorii si secretiilor glandelor se.acee si
perspiratie( sediu al punctelor de plecare al unor re%le4e( inclusiv a celor responsa.ile
de %enomenul de $iperemie datorat producerii si eli.erarii in piele a su.stantelor
$ormonale precum $istamina si acetilcolina( mentinerea si recastigarea supletii
tisulare( inclusiv musculara( cu prevenirea aderentelor si asuplizarea cicatricilor(
modularea circulatiei super%iciale dar si a celei pro%unde pe cale re%le4a( cu
im.unatatirea .iotro%icitatii locoregionale( in%luentarea meta.olismului si a %unctiei de
termoreglare a intregului organism' La nivelul tegumentului se descriu o serie de
tul.urari de sensi.ilitate localizate( provocate de su%erintele ale unor organe sau
tesuturi a%late in pro%unzime( legatura %iind sta.ilita prin intermediul nervilor
ra$idieni' Anumiti autori au delimitat pe piele zone( segmente sau dermatoame( carora
le corespund tesuturi sau organe inervate pe acelasi segment metameric al maduvei
spinarii' -n %unctie de numarul radacinilor ra$idiene( distingem pe tegument 1
segmente cervicale( ,) segmente dorsale( 5 segmente lom.are si 5 segmente sacrale'
Prin manevrele de masa0 aplicate pe zonele sau segmentele de piele ast%el delimitate(
se pot in%luenta in sens pro%ilactic sau curativ tesuturile si organele pro%unde( inervate
de acelasi nerv ra$idian' Aceste in%luente se petrec pe cale re%le4a' #e$nica si metoda
de masa0 segmentar sau re%le4ogen au %ost per%ectionate in sensul aplicarii masa0ului
in scopul tratamentului unor a%ectiuni ale aparatului circulator( respirator( digestiv si
genito-urinar'
#esutului con0unctiv' #esutul con0unctiv .ene%iciaza de o serie de vase de sange si
lim%a si de o nretea densa de terminatii nervoase' Masa0ul e4ercita asupra tesuturilor
con0unctive o actiune mecanica directa prin care se mentine si se re%ace elasticitatea si
supletea tisulara( se mentine ec$ili.rul circulator( stimuland sc$im.urile nutritive si
drena0ul reziduurilor meta.olice si al eventualelor edeme sau su%uziuni intratisulare(
mo.ilizarea lipidelor de depozit( cu rol deose.it de important in o.ezitate' 6%ectele
masa0ului con0unctiv se mani%esta si pe cale re%le4a( cu in%luentarea circulatiei
sanguine si lim%atice( a sc$im.urilor meta.olice si a %unctiei e4cretorii( modularea
%unctiilor $ormonale si a reactiilor neurovegetative' La nivelul tesutului con0unctiv se
asigura mi0loacele de aparare %ata de agresiunile micro.iene si nemicro.iene ale
organismului si su.stratul necesar re%acerii tesuturilor lezate( degenerate sau atro%iate(
scurtand perioada de incapacitate si de revenire la normal'
6lementelor aparatului locomotor' Acesta este reprezentat de musc$i si tendoane(
%ascii si aponevroze( teci si alte %ormatiuni %i.roase( tesuturi moi periarticulare(
periost' Prin masa0 muscular sunt im.unatatite procesele de .iotro%icitate musculara(
utile asupra musc$ilor atro%ici si atoni( creste e4cita.ilitatea( contractilitatea si
conducti.ilitatea la nivelul lor 2prin e4citarea mecanica a nervilor motori de la nivel
muscular3( se amelioreaza elasticitatea si supletea si se o.tine miorela4area( se
com.ate %enomenul de o.oseala musculara( se activeaza circulatia locoregionala( cat si
procesele meta.olice( se dreneaza produsii reziduali' Prin masa0ul tendoanelor si al
tecilor tendinoase se amelioreaza su%erinta si se gra.este vindecarea unor a%ectiuni
precum entezopatii( intinderi si smulgeri de %i.re( cicatrici vicioase( edeme si in%iltrate
in%lamatorii locoregionale' Masa0ul %asciilor( aponevrozelor si a celorlalte %ormatiuni
%i.roase conduce la mentinerea supletii( prevenirea stazei si re%acerea altor procese
patologice ce pot sa apara la acest nivel' Masa0ul articulatiilor si al tesuturilor
periarticulare tine cont de prezenta retelei vasculare si nervoase deose.it de .ine
reprezentate al acest nivel' 6l asigura e%ecte circulatorii si .iotro%ice( mentinerea
supletii si elasticitatii tisulare( imprastierea in%iltratelor patologice cu recapatarea
mo.ilitatii articulare( prevenirea aderentelor retracturilor( redorilor( cicatricilor
vicioase( depozitelor periarticulare sau a sec$elelor posttraumatice ce limiteaza
mo.ilitatea normala( pregatind programele de ;inetoterapie' Masa0ul periostal asigura
e%ecte circulatorii si .iotro%ice in consecinta( si asupra osului'
Circulatiei sangelui si lim%ei' Masa0ul asigura direct( mecanic accelerarea circulatiei
sanguine( golind lic$idele din vasele lim%atice si din spatiile interstitiale( cu drenarea
edemelor( stazelor si in%iltratului in%lamator tisular( amelioreaza circulatia prin artere(
scazand ast%el e%ortul miocardului( accelereaza circulatia de intoarcere( usurand munca
inimii( e4cita mecanic peretele vascular( realizand prin acesta o gimnastica vasculara'
6%ectele masa0ului sunt de lunga durata prin intrare in actiune a mecanismelor re%le4e(
$ormonale si nervoase' Manevrele de masa0 declanseaza o serie de reactii in sistemul
de reglare .ioc$imica 2apar secretii $ormonale la nivel tegumentar si tesut con0unctiv
su.cutanat3 si nervoasa a circulatiei 2cu rol vasomotor cu e%ecte $iperemice locale si
mecanisme derivative ale circulatiei la distanta3' Masa0ul poate conduce ast%el( la
ec$ili.rarea circulatiei super%iciale si pro%unde'
>istemului nervos' Dupa cum se vede( procedeele masa0ului determina in organism
reactii %iziologice( corespunzatoare tipului si %unctiei organului sau tesutului vizat( cat
si %ormei( intensitatii si duratei procedeului aplicat' &eactiile organismului se produc
de cele mai multe ori pe calea sistemului nervos( prin e4citarea terminatiilor nervoase
e4tero- si proprioceptoare care produc impulsuri ce sunt transmise centrilor nervosi( ca
apoi( pe cale re%le4a( sa se res%ranga asupra %unctiilor tesuturilor si organelor' Masa0ul
actioneaza mecanic( prin activarea circulatiei si nutritiei locoregionale dar si pe cale
re%le4a( prin e%ectele sale pe segmentele re%le4ogene ale tegumentului' Daca masa0ul
se produce energic se produc e%ecte stimulatoare iar daca masa0ul este e%ectuat cu
.landete se induce rela4area su.stratului'
#esuturilor si organelor pro%unde' #esuturile si organele pro%unde nu pot %i in%luentate
in mod direct prin procedeele de masa0( drept penru care e%ectele se .azeaza pe
actiunea re%le4a a acestora' Masa0ul capului are e%ect decongestionant si rela4ant
asupra centrilor nervosi si cailor nervoase superioare( masa0ul spatelui conduce la
e%ecte asupra %unctionalitatii aparatului respirator si circulator 2respiratia este activata
datorita unor puncte de plecare situate in peretele toracic3( anumite manevre de masa0
aplicate pe regiunea precordiala pot modula ritmul cardiac sau tensiune arteriala(
masa0ul regiunii a.dominale poate stimula %unctiile aparatului digestiv 2re%le4ele
pornesc din zonele speci%ice situate la nivelul peretelui andominal3( cu im.unatatirea
digestiei si a.sor.tiei intestinale( cresterea secretiilor si stimularea peristaltismului
2util in cadrul tratamentului comple4 al unor .oli interne3'
Masa0ului general' -n timpul sedintei de masa0 se o.tin e%ecte directe 2prin actiunea
mecanica a procedeelor de mesa0 aplicate pe piele si transmisa tesuturilor su.cutanate
accesi.ile( cu e%ecte circulatorii si .iotro%ice prin activarea meta.olismului si
stimularea %unctiilor de e4cretie3 si indirecte' Masa0ul general este indicat in scop
igienic persoanelor sedentare sau pacientilor imo.ilizati( in scop pro%ilactic si curativ
persoanelor cu tul.urari respiratorii( circulatorii( meta.olice( anemicilor( astenicilor(
celor a%lati in convalescenta si re%acere dupa accidente sau .oli( in scopul com.aterii
starii de o.oseala'
Indicatiile masajului
-ndicatiile masa0ului tin cont de
>copul urmarit sedativ sau stimulant(
Locul de actiune super%icial sau pro%und(
De modul de actiune direct 2numit si mecanic( constand in modi%icarile %izice de
tensiune din tesuturi3 sau indirect 2pe cale re%le4a( nervoasa sau umorala3(
Mecanismele de actiune(
64tinderea actiunii partiala( segmentara sau generala(
Durata de timp dupa care se evidentiaza e%ectele asteptate imediate sau tardive(
Localizarea in%luentelor masa0ului'
-n concluzie( indicatiile masa0ului terapeutic sunt
Plagi( contuzii( $emoragii( intinderi( rupturi ale structurilor aparatului locomotor(
insotite de sindrom algic( contarctura musculara( tul.urari circulatorii si tro%ice(
Miozite( tendinite( tenosinovite peritendinite( atro%ie( atonie musculara( spasticitate sau
pareze(
Fracturile(
6ntorsele( lu4atiile( alte in%lamatii articulare( precum artrite( periartrite( artroze(
ingrosari cicatriciale( retractii sau depuneri grasoase periarticulare(
Leziuni ale nervilor peri%erici insotite de tul.urari motorii( de sensi.ilitate si tro%ice(
precum $ipo- sau anestezie( contracturi musculare si $ipertonii( $ipotonii( pareze si
paralizii locale(
#ul.urari ale %unctiilor respiratorii( cardiocirculatorii 2tul.urari de ritm cardiac(
modi%icari ale tensiunii arteriale3( tul.urari tro%ice si meta.olice( starile de o.oseala
cronica si patologica( dis%unctionalitati ale tu.ului digestiv( renourinar si genital'
Contraindicatiile masajului
Contraindicatiile e%ectuarii masa0ului sunt generale sau partiale si de%initive sau temporare'
Contraindicatia generala reprezinta interzicerea aplicarii oricarui procedeu de masa0( pe
oricare parte a corpului( in timp ce contraindicatia partiala este reprezentata de limitarea doar
la procedeele .ene%ice( .ine tolerate( e%ectuate doar la nivelul partilor indemne si sanatoase si
interzicerea aplicarii masa0ului pe zonele( segmentele si regiunile su%erinde' Contraindicatia
de%initiva se decide in cazurile de .oli cronice( grave( incura.ile si care s-ar putea inrautati
prin aplicarea procedeelor de masa0' Contraindicatiile temporale sunt mai %recvente si ele se
re%era la .oli( tul.urari si leziuni usoare si temporare( trecatoare( in curs de vindecare'
Contraindicatiile masa0ului sunt
Bolile de piele( deoarece masa0ul se poate aplica doar la persoanele cu pielea per%ect
sanatoasa( %ara .oli de natura parazitara( in%lamatorie( eczeme( eruptii( plagi( arsuri sau
alte %orme de mani%estare a unor a%ectiuni acute sau cronice sau pe regiunile care
acopera un proces in%lamator de pro%unzime( precum %urunculele( a.cesele(
%legmoanele sau alte colectii purulente( artrite supurate( osteite( osteomielite'
>tarile patologice cu caracter general insotite de %e.ra si stare de agitatie( de o.oseala
acuta si de.ilitate sau astenie intensa( in toate .olile in%ecto-contagioase( in
in%lamatiile centrilor nervosi( in $emoragiile cere.rale recente'
Bolile sau leziunile cu caracter $emoragic sau cand e4ista riscul unor complicatii
grave cum se poate intampla in cazul miocarditei( endocarditei( in%arctului miocardic(
em.oliilor( $ipertensiunii arteriale( anevrismelor de aorta( varicelor voluminoase si
in%lamate( ulcerului varicos( %le.itelor si peri%le.itelor in evolutie( $emo%iliei(
leucemiilor etc'
Bolile acute pleuro-pulmonare( precum pneumonii( pleurezii( in unele %orme de
tu.erculoza pulmonara( in a.cesele pulmonare si in pleureziile purulente
Masa0ul a.dominal este contraindicat si c$iar interzis in in%lamatiile acute si cronice
de orice natura( in tul.urarile digestive( in .oli ale organelor a.dominale( stomac(
intestin( %icat( pancreas( splina( ganglioni lim%atici( rinic$i( vezica urinara( organe
genitale'
"rice su%erinta acuta( dureroasa( $emoragica( tumorala( in%lamatorie sau de alta
natura( care caracterizeaza starea de a.domen acut( reprezinta contraindicatie a
masa0ului su. orice %orma'
Boli( tul.urari si leziuni ale sistemului endocrin si nervos sau ale aparatului locomotor(
pana ce se gasesc in stadiul de vindecare'
#umorile canceroase in %orma generalizata si unele .oli psi$ice cu caracter e4citativ si
con%uzional reprezinta contraindicatii categorice ale masa0ului( indi%erent de procedeu(
64ista unele conte4te care conduc la restrictii in aplicarea masa0ului( precum
sensi.ilitatea speci%ica( lipsa de pro%esionalism te$nic a aplicantului( dezinteresul si
neincrederea pacientului %ata de procedura in sine'
Criomasajul
Criomasa0ul sau %rictiunea cu a0utorul g$etii reprezinta o te$nica .azata pe un mecanism de
%eed-.ac; de mare %inete' Criomasa0ul a %ost utilizat cu succes terapeutic in tratamentul
escarelor( manevra de %rictiune cu a0utorul g$etii realizandu-se pe marginile escarei( pentru o
durata de 5-,* minute' Cu a0utorul acestei manevre se o.tine analgerzie de supra%ata(
vasoconstrictie urmata rapide de vasodilatatie( cu inrosirea locoregionala a tegumentelor si
cresterea circulatiei sanguine( conducand in %inal la e%ectele .iotro%ice( .inecunoscute' Cu.ul
de g$eata ar tre.ui sa %ie separat de tegument printr-un invelis protector( ceea ce permite si
cresterea duratei procedurii la )* de minute( cu posi.ilitatea de a %i repetata de cateva ori pe
zi'
8. !inetologia medicala locoregionala5 modalitate
fizioterapeutica cu aplicabilitate in patologia de specialitate.
!inetoprofila-ie si %inetoterapie.
Alaturi de ;inetologia de recuperare e4ista ;inetopro%ila4ia anumitor a%ectiuni( precum unele
.oli ale aparatului locomotor 2a%ectiunile reumatismale cronice( tul.urarile de postura si
aliniament ale corpului( unele de%icite congenitale( sec$ele de%initive organico-%unctionale3(
unele .oli ale aparatului cardiovascular( unele .oli de nutritie si meta.olism( unele .oli ale
aparatului respirator( .olile %unctionale ale sistemului nervos' >e deose.este ;inetopro%ila4ia
primara 2practicarea e4ercitiului %izic in vederea mentinerii starii de sanatate3( de
;inetopro%ila4ia secundara 2pacientii sunt educati sa invete sa-si trateze de%icitele %unctionale
si sa realizeze compensari3'
Elemente de anatomie functionala locoregionala si de biomecanica a
mandibulei.
Elemente de anatomie functionala a articulatiei temporomandibulare'
Mor%ologia articulatiei'
A#M este %ormata din condirul mandi.ular si %osa mandi.ulara a osului temporal cu
tu.erculul articular( cele ) componente osoase %iind separate prin discul articular' A#M este
considerata a %i o articulatie sinoviala compusa( considerand ca discul articular %unctioneaza
ca un element osos nemineralizat care permite miscarile comple4e de la acest nivel' Fosa
mandi.ulara sau %osa glenoida are o %orma elipsoidala( tu.erculul articular sau condilul
temporar are o %orma conve4a( prezentand o supra%ata articulara posterioara si o muc$ie(
asigurand realizarea miscarilor de inc$idere-desc$idere( condilul mandi.ular are o %orma
elipsoidala cu a4ul mare( orientat transversal' Discul articular sau meniscul este %ormat din
tesut con0unctiv dens( lipsit de vase si %i.re nervoase' Discul este %le4i.il( in timpul miscarilor
putandu-se adapta nevoilor %unctionale ale supra%etelor articulare' Discul este atasat posterior
de un tesut con0unctiv la4 numit tesut retrodiscal' #esutul acesta este limitat superior de o
lama de tesut con0unctiv .ogata in %i.re elastice( care constituie lamina retrodiscala
superioara' Aceasta leaga posterior discul de osul temporar' La marginea in%erioara a tesutului
retrodiscal se a%la lamina retrodiscala in%erioara( care leaga posterior discul de condilul
mandi.ular( %iind %omata din %i.re de colagen' &estul tesutului retrodiscal este atasat posterior
ligamentului capsular care incon0oara intreaga articulatie 2capsula ligamentala3' Legaturile
superioara si in%erioare ale portiunii anterioare a discului apartin( de asemenea( ligamentului
capsular %iind %ormate tot din %ir de colegen' >uperior( acestea realizeaza legatura cu supra%ata
articulara o osului temporar iar in%erior cu condilul mandi.ular' >upra%etele articulare ale
osului temporar si condilului mandi.ular sunt caputsite cu tesut con0unctiv dens si nu cu
cartila0 $ialin ca-n maroritatea articulatiilor' Aceasta asigura o rezistenta mai mare si o
capacitate reparatorie intensa' Discul este atasat de ligamentul capsular si median si lateral(
despartind ast%el articulatia in ) cavitati distincte( superioara si in%erioara' Aceste cavitati sunt
captusite de mem.rana sinoviala( aceasta produce lic$idul sinovial' Ligamentele %unctionale
ale A#M sunt ligamentele colaterale( ligamentul capsular care incon0oara intreaga articulatie
2capsula ligamentara3 si ligamentul temporomandi.ular' -n desc$iderea gurii( pe o distanta de
)*-)5 mm condilii e4ecuta o miscare de rotatie pura in 0urul unui a4'
Mecanismul miscarilor in A#M'
Fiind o articulatie compusa( atat din punct de vedere structural si %unctional( A#M este
impartita in ) sisteme distince unul in%erior( constituit din condilul mandi.ular si discul
articular 2miscare de rotatie cecorespunde unei desc$ideri limitate a gurii3 si un al doilea
sistem care alcatuieste compartimentul superior( comple4ul condil-disc 2miscrile ample de
desc$idere a gurii3'
#estarea articulatiei temporomamndi.ulare'
#estarea se adreseaza celor trei grade de li.ertate( mandi.ula realizand miscari de co.orare si
ridicare( de proiectie inainte si inapoi si de lateralitate sau de diductie' De o.icei nu se %ac
re%eriri decat la testarea posi.ilitatii pacoientului de a co.ora mandi.ula( ceea ce %ace posi.ila
desc$iderea gurii' >e masoara prin distanta dintre arcadele dentare'
$azele fiziologice si fiziopatologice ale %inetoterapiei.
!inetoterapia" mecanisme de actiune'
:inetoterapia reprezinta doar o parte a ;inetologiei( desi termenul este utilizat in sensul glo.al
al terapiei prin miscare si presupune toate aspectele vizate de miscare pro%ila4ia( terapia si
recuperarea %unctionala' Mult mai corect ar tre.ui utilizat termenul de ;inetologie( drept
stiinta care se ocupa cu studiul miscarii organismelor vii si al structurilor care se participa la
aceste miscari' :inetologia medicala studiaza mecanismele neuromusculare si articulare care
asigura omului activitatile motrice normale( precum si mi0loacele( modalitatile( te$nicile(
metodele si metodologiile sale( menite sa re%aca %orta musculara( sa recastige mo.ilitate
articulara( cat si coordonarea mersului si a miscarilor e%ectuate'
Pentru o evaluare corecta a statusului %unctional( se realizeaza testarea clinica
musculoarticulara care consta in e%ectuarea .ilantului articular( a celui muscular cat si
evaluarea glo.ala a %unctiei aparatului neuromioartro;inetic( care consta in aprecieri sintetice(
glo.ale( gestuale ale aparatului neuromioartro;inetic'
&ecent( specialistii din domeniu utilizeaza ca metoda de evaluare activitatile vietii zilnice
sau activities o% dail? living 2ADL3' Aceasta metoda de apreciere a capacitatii %unctionale a
pacientului a intrat in uzul curent al ca.inetelor( .azelor( centrelor si sectiilor de recuperare
medicala( completand( o.ligatoriu( %isa de .ilant %unctional individual' Au %ost ast%el create
evaluari ADL pentru cele mai importante grupe musculoarticulare generatoare de incapacitate
sau au %ost imaginate si standardizate evaluari ADL care apreciaza direct tipurile de
incapacitate'
Pornind de la cele aratate( terapia ocupationala s-a dezvoltat in unele tari ca o adevarata
specialitate( .azandu-se pe evaluarile comple4e realizate'
-n vederea sta.ilirii unui program de ;inetoterapie adecvat de%icitului %unctional tre.uie sa se
tina seama si de relatia reciproca sta.ilita intre alinierea segmentelor si postura corecta a
corpului si e%icienta %unctiei aparatului locomotor' Postura corpului este in%luentata de trei
%actori( si anume ereditatea( starile patologice si o.isnuinta' Aspectul general al corpului este
con%erit de trei elemente( precum atitudinea 2determinata de raporturile partilor componente
ale aparatului neuromioartro;inetic<locomotor( atitudinea %iind o.iectivul principal al
evaluarii3( cresterea corpului 2reprezentand acumularile cantitative in inaltime( dimensiune si
greutate( raportat la varsta si se43 si dezvoltarea glo.ala in raport cu varsta'
6valuarea mersului reprezinta un alt o.iectiv important de analiza in ;inetologie' >e are in
vedere %aptul ca mersul se realizeaza prin pasire iar pasului i se recunosc doua %aze
%undamentale spri0inul si .alansul'
Mecanismele prin care actioneaza ;inetoterapia se .azeaza in primul rand pe elemenete
anatomice implicate in miscare 2articulatia( musc$iul( nervul( caile motricitatii voluntare si
involuntare( cone4iunile peri%eriei sau e%ectorilor cu centrii superiori si unitatea %unctionala
%undamentala( numita unitate motorie3( pe .azele %iziologice 2modalitatea de actiune a unitatii
motorii alcatuite din neuron-a4on-totalitatea %i.relor musculare la care a0ung terminatiile
a4onului respectiv3 si pe cunoasterea .azelor %iziopatologice ale miscarii( care pot %i
interceptate prin ;inetoterapie'
Miscarea a determinat specializarea unui aparat di%erentiat( aparatul locomotor sau
neuromioarteo;inetic( alcatuit din structuri .ine de%inite anatomic si %unctional( ce au la .aza
unitatea ;inetica alcatuita din articulatie-musc$i-nerv'
Articulatia reprezinta ansam.lul partilor moi prin care se unesc doua sau mai multe oase
invecinate' &aportat la modalitatea de unire( articulatiile pot %i %i.roase( cartilaginoase sau
sinoviale 2diartroze3' -n %unctie de %orma capetelor osoase articulare( care determina si tipul de
miscare( diartrozele pot %i articulatii plane 2artrodii-articulatiile oaselor tarsului sau carpului3(
articulatii s%eroide 2enartroze-articulatiile scapulo$umerala sau co4o%emurala3( articulatii
cilindroide sau .alamale 2tro$leara-articulatia cotului sau tro$oida-articulatia radiocu.itala
superioara3( articulatii elipsoide 2cu cap condiloidian-articulatia genunc$iului3 si articulatii
selare 2cu o supra%ata concava si cealalta conve4a-articulatia trapezometacarpiana a policelui3'
-n %unctie de gradele lor de li.ertate( articulatiile se clasi%ica in articulatii cu un grad de
li.ertate 2plane( cilindroide si elipsoide3( cu doua grade de li.ertate 2selare3 si cu trei grade de
li.ertate 2s%eriode3' Diartrozele( indi%erent de %orma lor prezinta o structura %ormata din
cartila0ul $ialin 2are grosimea mai mare in zonele de $iperpresiune( este lipsit de vase si nu
poate regenera sau cicatriza( este rezistent la agresiuni( nu are inervatie proprie iar structura
lui din %i.re colagene arcuate ii con%era proprietati de compresi.ilitate( elasticitate si
porozitate3( .ureletul %i.rocartilaginos 2se regaseste la enartoze( care prezinta supra%ate
articulare inegale3( capsula articulara 2este o structura con0unctiva %ormata dintr-un strat
intern( sinovial si unul e4tern( continuare a periostuluiJ capsula se prinde ca un manson de
epi%ize( de periost( de .ureletul %i.rocartilaginos( pana la nivelul cartila0ului iar pentru
intarirea ei se regasesc niste %ascicule %i.roase( numite ligamentele capsulare( menite sa
limiteze miscarea articularaJ in locurile in care capsula are stratul %i.ros e4tern e4rem de
su.tire( sinoviala $erniaza in 0urul tendoanelor sau su. musculatura periarticulara( %ormand
%unduri de sac sau pungi sinovialeJ capsula delimiteaza cavitatea virtuala articulara sinovialaJ
intrrarticular mai e4ista unele ligamente puternice( menite sa a0ute sau sa %raneze miscareaJ
capsula mai prezinta si terminatii nervoase senziitive-receptori ai durerii( proprioceptori
specializati in .aro si mecanoreceptie( cat si %i.re simpatice postganglionare( cu rol
vasomotor3( sinoviala 2tapeteaza intern capsula si %ormeaza( ina%ara %undurilor de sac spre
interior( o serie de pliuri intraarticulare( numite vilozitati sinoviale3( lic$idul sinovial 2este un
lic$id generat de sinovie( de transudatul plasmatic si de produsele de descuamatie ce apar in
timpul miscarii( cu rolul de a $rani( curata si lu.ri%ia articulatia3 si ligamentele paraarticulare
2desi e4terioare articulatiilor( ele asigura rezistenta articulara( sta.ilitatea articulara si
participa la g$idarea miscarii( .locand e4cesul de miscare si moduland %irta musculara3'
Musc$iul reprezinta elementul motor al miscarii( in alcatuirea aparatului locomotor uman
e4istand /7* de musc$i striati( care asigura /*-/5G din greutatea corpului' 64ista musc$i
scurti si lungi( lati si inelari( su.tiri si grosi' Componentele macroscopice ale musc$iului sunt
corpul muscular 2corpul muscular este alcatuit din %ascicule( %iecare %ascicul cuprinzand un
numar de %i.re musculare( %i.ra musculara reprezentand celula musculara( organizata
structural asemanator oricarei celule( prezentand insa sarcolemaJ sarcoplasmaJ nuclei
sarcolemaliJ mitocondriile sarcoplasmatice( care sunt purtatoarele ec$ipamentului enzimatic
celular( stocand si energia( su. %orma macromoleculelor de A#PJ reticulul sarcoplasmatic care
intra in alcatuirea triadelor cu rol in contractia muscularaJ proteinele musculare( care se
grupeaza in patru categorii si anume( proteinele sarcoplasmatice( precum mioglo.ina si
enzimele( apoi proteinele mio%i.rilarea( precum actina( miozina( tropomiozina( troponina etc(
proteinele %ormatiunilor su.celulare si proteinele stromeiJ si mio%i.rilele( care sunt structuri
citoplasmatice di%erentiate( speci%ice( contractile ale musc$iului3( tendonul 2organ rezistent(
ine4tensi.il( %ormat din %i.re de colagen( su.stanta %undamentala si celule tendinoase3(
0onctiunea tendomusculara( tecile sinoviale 2se regasesc la locul de trecere al tendonului prin
canalele osteo%i.roase3( .ursele seroase 2se dezvolta in zonele in care tendonul sau musc$iul
suporta o $iperpresiune intermitenta sau %recare e4agerata3 si ane4ele' Musc$ii pot %i tonici(
de tip -( in general e4tensori( sunt rosii 2%i.rele rosii sunt .ogate in mioglo.ina( mitocondrii si
A#P( au o retea ampla de capilare sanguine( stimulul nervos provine de la motoneuronul al%a
mic situat in coarnele anterioare ale maduvei spinarii( prin mai multe sinapse( care nu
determina insa potentiale de actiune propagate3( sunt situati pro4imal( sunt antigravitationali(
sar o articulatie( au tendoanele late( lucrul lor mecanic este putin intens( se contracta lent si
o.osesc greu' >au musc$ii pot %i %azici( de tip --( in general musc$i %le4ori( sunt al.i 2%i.rele
al.e sunt sarace in mioglo.ina( mitocondrii si enzime o4idative( rezervele de ADP sunt
reduse( vascularizatia este mai saraca( stimulul nervos provine de la motoneuronul al%a mare
printr-o singura sinapsa3( sunt super%iciali( sar doua sau mai multe articulatii( au tendoane
lungi( realizeaza contractii rapide si o.osesc rapid'
=ervii musculaturii striate contin %i.re a%erente senzitive( e%erente motorii si %i.re simpatice
care se termina in peretii vaselor de sange intramusculare( %ara sa participe la inervarea %i.rei
musculare' Un musc$i primeste cel putin o ramura nervoasa( de cele mai multe ori primeste
insa mai multe ramuri nervoase( care deriva de la mai multi nervi spinali( ast%el incat un
musc$i poate avea o inervatie plurisegmentara' La nivelul sinapsei neuromusculare sosesc
terminatiile cilindra4ului motoneuronului al%a( cu sediul in coarnele anterioare ale maduvei
spinarii( e4istand doua tipuri de motoneuroni al%a( cel mare sau %azic si cel al%a mic( tonic'
=euronul motor medular este denumit cale %inala comuna( deorece la el converg toate %i.rele
terminale ale cailor descendente pornite din corte4( dience%al( trunc$iul cere.ral si cere.el
2calea piramidala( calea e4trapiramidala( caile cere.eloase descendente3' Pe traseul dintre
neuronul motor a%lat in coarnele anterioare ale maduvei spinarii si sinapsa neuromusculara(
cilindra4ul motoneuronului al%a conduce la %ormarea nervului spinal' -n acest mod(
motoneuronul al%a situat in coarnele anterioare ale maduvei spinarii devine unica legatura
intre musculatura voluntara si toate variantele de comanda sau de declansare a miscarii( %ie
prin arcul re%le4 spinal( %ie prin releele superioare' Arcul re%le4( desi involuntar( utilizeaza
caile si neuronii miscarii voluntare' Di%erenta dintre activitatea motorie voluntara musculara si
cea tonica este mai di%icil de realizat( din punctul de vedere al %unctiei de miscare( ea aparand
mai evidenta su. raportul structurilor anatomice implicate' Caile motorii involuntare ale
activitatii tonice presupun participarea
Celulelor nervoase din cornul anterior al maduvei spinarii( si anume motoneuronii
al%a( motoneuronii gama 2de la care pornesc %i.rele pentru %usul muscular si care 0oaca
rol in a0ustarea tonica( posturala a miscarii3( celulele &ens$oC ale sistemului in$i.itor
2neuroni intercalari specializati in a determina %enomene in$i.itorii pentru toti
neuronii de vecinatate( in special pentru neuronii al%a3( neuroni intercalari 2celule de
dimensiuni mici care %ac legatura intre neuronii motori si intre terminatiile
tractusurilor nervoase cere.romedulare si motoneuroni3( neuronii cordonali
$omolaterali sau $eterolaterali 2care %ac legatura intre eta0ele medulare in cadrul
cordoanelor medulare3(
Fusul muscular 2este un organ receptor specializat( care %unctioneaza independent de
vointa noastra( %iind o %ormatiune %usi%orma( de cativa mm lungime si latime( dispusa
printre %i.rele musculare( invelita intr-o capsula %ormata din %i.rocite alungite( intre
care e4ista %i.re de colagen orientate in a4ul lung al %usului( numite %i.re intra%uzale(
spre deose.ire de cele e4tra%usale( apartinand %i.rei musculare corespunzatoare( %usul
.ene%iciind de o inervatie senzitiva si de una motorie(
"rganul tendinos !olgi 2se a%la in tendon( langa 0onctiunea acestuia cu musc$iul(
avand aspectul unui corpuscul de cativa mm( incon0urat de o capsula con0unctiva(
%ormata din %i.ro.lasti( acest organ %iind( in %apt( un proprioceptor( e4citat de starea de
tensiune de la niveul tendonului respectiv3(
Caile nervoase de legatura ce pot %i a%erente si e%erente'
Cone4iunile cu centrii superiori 2corte4( dience%al( trunc$i cere.ral( cere.el3 determina si
moduleaza activitatea motoneuronului al%a( dar si pe a celui gama( avand deci un rol activ in
miscarea voluntara dar si in a0ustarea tonica posturala a miscarii'
Unitatea motorie este considerata a %i cea mai mica unitate %unctionala neuromusculara(
raportul dintre neuron si numarul de %i.re musculare pe care le inerveaza poarta numele de
coe%icient de inervatie al unitatii motorii( intr-o unitate motorie intra intotdeauna acelasi tip de
%i.re musculare care se vor contracta toate( in acelasi timp'
Bazele %iziologice e4plica( alaturi de .azele anatomice( modalitatea sau mecanismele de
actiune ale ;inetoterapiei' -ntrarea in actiune a unitatii motorii se deruleaza pe .aza unei suite
de procese comple4e care se petrec la nivelul pericarionului( cilindra4ului neuronal si la
nivelul %i.rei musculare( avand drept %inalitate contractia musculara' Contractia musculara are
la .aza alunecarea %ilamentelor de actina printre cele de miozina( modi%icandu-se ast%el
lungimea sarcomerului 2unitatea mor%o%unctionala a %i.rei musculare3' -ntre tensiunea de
contractie musculara si dimensiunea sarcomerului e4ista o relatie precisa' Cuplarea
2corespunzatoare contractiei musculare3 si decuparea 2rela4area %i.rei musculare3
actomiozinica sta la .aza teoriei mecanismului glisant care e4plica contractia( intensitatea
acestei contractii %iind corelata cu distanta alunecarii %ilamentelor de actina printre cele de
miozina care va conduce la scurtarea musc$iului' Alunecarea este dependenta si de %recventa
impulsurilor electrice sosite la sinapsa( acestea %iind dependente( la randul lor de intensitatea
comenzii motorii' Fenomenele se produc simultan( in toate %i.rele musculare inervate de
aceeasi unitate motorie( %orta de contractie %iind reprezentata de suma tuturor unitatiilor
motorii din musc$i( inervate in acelasi moment' Contractia musculara persista atata timp cat
persista in%lu4ul nervos sau atat timp cat e4ista resurse energetice capa.ile sa sustina lucrul
mecanic des%asurat de mio%ilamentele de actina si miozina' Cand in%lu4ul nervos se opreste(
apare decontractia si implicit( rela4area musculara' Decontractia musculara este la randul ei(
un proces activ( care necesita consum energetic' Cea mai simpla miscare voluntara a unui
segment presupune intrarea in actiune a numeroase sinapse neuronale si parcurgerea unor
etape( precum ela.orarea centrala a deciziei de miscare( conducerea descendenta a deciziei de
miscare( de-a lungul cailor de conducere( a0ustarea permanenta a tonusului postural al
segmentului de mo.ilizat 2operatiune care precede miscarea propriu-zisa3( contractia
musculara e%ectoare a miscarii comandate si modularea permanenta pe parcursul miscarii a
tonusului musculaturii sinergiste( anatagoniste( precum si al musculaturii posturale' Controlul
motricitatii este organizat pe niveluri succesive de integrare( control si comanda' Controlul la
nivel medular se .azeaza pe activitatea re%le4a 2re%le4ul miotatic sau stretc$-re%le4ul( re%le4ul
de tendon( re%le4ul %le4or nociceptiv( re%le4e posturale si de locomotie( re%le4e urmate de
spasm muscular3 care se des%asoara la nivel medular sau supramedular<supraspinal 2cu rolul
de a %acilita re%le4ele medulare3' Controlul supramedular se re%era la controlul e4ercitat de
eta0ele superioare ale nevra4ului 2corte4ul motor( cere.elul( %ormatiunea reticulata(
$ipotalamusul si rinence%alul3 asupra activitatii motoneuronilor peri%erici'
Bazele %iziologice sau mecanismele de actiune ale ;inetoterapiei se re%era si la coordonarea
miscarii voluntare' Aceasta este rezultatul unei continue com.inatii sinergice dintre receptia
senzitiv-senzoriala si e%ectorii motori ai miscarii' Miscarea voluntara se des%asoara pornind de
la luarea deciziei de miscare 2coro.orat cu realitatea si cerintele am.ientale a0unse la
constiinta noastra pe calea a%erentelor senzitiv-senzoriale3( urmeaza ela.orarea actului motor
in corte4( activarea sistemelor piramidal si e4trapiramidal drept sisteme motorii e4ecutive de
transport al comenzii dar si al planului de miscare catre motoneuronii al%a si gama( si mai
departe( catre aparatul e%ector' -n permanenta( pe .aza a%erentelor senzitiv senzoriale( sistemul
reglator va modula etapele tonice si %azice ale sistemului e%ector care realizeaza miscarea
voluntara in concordanta cu planul ela.orat si transmis de corte4 si preluat de su.corte4' >e
de%inesc ast%el trei mari sisteme care concura la producerea miscarii voluntare sistemul
in%ormational( cel reglator si cel e%ector' Miscarea voluntara se des%asoara ast%el pe .aza unui
program pree4istent( contri.utia volitionala avand rol de initiere( sustinere si oprire a
activitatii'
64ista o serie de mecanisme %iziopatologice care pot %i in%luentate prin ;inetoterapie'
Prescrierea unui program ;inetologic de reeducare %unctionala se va %ace dupa evaluarea
mecanismelor %izipatologice care stau la .aza acuzelor si su%erintelor pacientului' Bolnavul cu
insu%icienta cardiovasculara( cel cu patologie respiratorie( cel cu su%erinte ale aparatului
locomotor etc( vor .ene%icia de ;inetoterapie curativa si de reeducare %unctionala numai dupa
ce sunt clari%icate verigile %iziopatologice implicate in dis%unctionalitatea constatata'
Articulatia( ca element mecanic e%ector al miscarii( poate sta la .aza de%icitului %unctional al
aparatului locomotor' Poate %i vor.a despre pierderea sta.ilitatii si<sau a gradului de
mo.ilitate 2a.ilitate3 a doua segmente osoase adiacente 2sindrom dis%unctional3 sau poate %i
cazul unui sindrom algic-in%lamator care limiteaza antalgic miscarea' Alaturi de articulatie( cu
toate structurile sale componente( la .aza tul.urarilor %unctionale pot sta insa si su%erinte ale
tesuturilor moi periarticulare 2contracturi musculare( rupturi tendinoase sau musculare etc3'
Consecinta acestor a%ectiuni poate %i redoarea sau an;iloza articulara( mo.ilitati articulare
e4agerate( di%icultatea de a mentine o postura sau aliniamentul corporal corect( di%icultati la
mo.ilizare si mers sau di%icultati in a e4ecuta o serie de gesturi uzuale' &edorile articulare se
de%inesc drept limitari patologice ale miscarii articulatiei( putand %i congenitale sau do.andite'
&edorile do.andite %ac o.iectul ;inetoterapiei' &edorile do.andite pot %i datorate leziunilor
tegumentare 2in%lamatie( edem( cicatrice etc3( leziunilor aponevrotice 2retractura in%lamatorie
a aponevrozei etc3( celor musculotendinoase 2ruptura( $ematom( calci%icare( in%lamatie etc3(
capsuloligamentare 2pierderea elasticitatii structurilor( cicatrice( calci%icare( osi%icare( leziuni
in%lamatorii etc3( sinoviale 2in%lamatie etc3( cartilaginoase si osoase 2%ragmentarea cartila0ului(
e4ostoze( osteo%itoze( osteoliza consecutive altor leziuni cartilaginoase( %tacturarea capetelor
osoase intrarticulare3 sau procesului de retractura-contractura-adaptare 2ca urmare a unei
imo.ilizari articulare prelungite3' An;iloza reprezinta pierderea de%initiva a miscarilor dintr-o
articulatie iar mo.ilitatile articulare anormale sau e4agerate 2rela4are sau ruptura ligamentara(
elongatii tendinoase( $ipotonii musculare etc3 se pot de%ini drept reversul redorilor articulare'
Musc$iul poate su%eri proces de atro%ie prin imo.ilizarea segmentului( desi structura nervoasa
este indemna' >e mai poate constata o crestere a rezistentei musculare normale la miscarea
pasiva( de%inita prin termeni precum retractura( contractura sau spasticitatea musculara'
Acestora li se alatura distro%ia 2in care principalul o.iectiv urmarit pentru limitarea scaderii
%ortei musculare este e4ercitiul activ cu rezistenta3 si o.oseala musculara 2sindrom
%iziopatologic muscular constand in incapacitatea musc$iului de a se contracta si de a mai
e4ecuta lucru mecanic3'
La nivelul comple4ului %ormat din nerv si musc$i se pot localiza su%erinte care au la .aza
mecanisme %iziopatologice comune in cadrul a%ectiunilor aparatului neuromioartro;inetic'
Aceste a%ectiuni sunt spasticitatea piramidala( rigiditatea e4trapiramidala( $ipotoniile
musculare cu mecanism neuromuscular si atro%iile de denervare'
La nivelul nervului se pot constata sindroamele %iziopatologice $ipo;inetice( mergand pana la
a;inezie 2monopareze( monoplegii( $emipareze( $emiplegii etc3 si sindroamele $iper;inetice
2tremuraturi( concvulsii( %asciculatii( crampe( ticuri etc3 si dis;inetice 2crampa scriitorului( a
inotatorului( a pianistului etc3' Aceste sindroame au la .aza re%le4e conditionate patologice ce
pot %i in%luentate prin metodologia ;inetoterapeutica' Acestora li se adauga tul.urarile in
coordonarea miscarilor voluntare si tul.urarile de sensi.ilitate'
3biectivele %inetoterapiei locoregionale.
,omeniile de patologie ale %inetoterapiei se re%era la toate su%erintele aparatului
neuromioartro;inetic' Pentru acestea se sta.ilesc urmatoarele obiective de baza in cadrul
programului ;inetic de recuperare %unctionala rela4area( corectarea posturii si aliniamentului
corpului( recastigarea mo.ilitatii articulare( cresterea %ortei si rezistentei musculare( corectarea
de%icitului respirator( antrenamentul la e%ort si reeducarea sensi.ilitatii'
&ela4area reprezinta procesul prin care un sistem( care a %ost scos din starea de ec$ili.ru(
revine la ec$ili.rul initial sau la o alta stare de ec$ili.ru' -n ;inetologie( intereseaza atat
rela4area genarala( cat si cea partiala iar rela4area este considerata un proces autonom( ce
vizeaza o reglare tonico-emotionala optimala' &ela4area poate %i indusa din e4terior si se
numeste rela4are e4trinseca sau poate %i indusa de catre su.iectul insusi si se numeste rela4are
intrinseca( singura capa.ila sa asigure in$i.itia reciproca dintre psi$ic si musc$i' &ela4area
intriseca poate %i realizata pe .aza celor trei mari curente metodologice curentul oriental
2te$nici promovate de medicina traditionala indiana( 0aponeza si care stau la .aza celui mai
per%ect si complet sistem de autorela4are3( curentul %iziologic 2are la .aza rela4area progresiva
pe .aza pricipiului de identi%icare ;inestezica a starilor de tensiune si de rela4are musculara3
si curentul psi$ologic 2utilizeaza te$nici de rela4are de tip central care induc prin autocontrol
mental imaginativ rela4area peri%erica( in%luentand si paratonia viscerala( printre te$nici %iind
si terapia comportamentala( autotrainingul( psi$oterapie3' Un loc aparte printre te$nicile de
rela4are il ocupa .io%eed.ac;-ul( te$nica prin care se o.tine rela4area prin
e4punere<receptionare de concomitente %unctionale %iziologice' Pacientul insusi receptioneaza
sau o.serva si poate sa veri%ice si sa-si impuna starea de rela4are musculara' Prin aplicarea
unor electrozi pe masa musculara( pacientul poate receptiona stimulul acustic sau vizual ceea
ce-i o%era posi.ilitatea de a apreciea starea de tensiune musculara si sansa de a incerca treptat(
rela4area'
Corectarea posturii si aliniamentului corpului se .azeaza pe urmatoarele evidente
De%ectele posturale ale copilariei si adolescentei se de%initiveaza la varsta adulta(
devenind puncte de plecare pentru su%erinta ulterioara de tip degenerativ a aparatului
locomotor(
serie de a%ectiuni ale aparatului locomotor 2neuromioartro;inetic3 conduc la
deposturari si dezalinieri ale corpului( care risca sa devina de%initive(
"rice program de recuperare a unui de%icit %unctional se .azeaza pe raporturi normale
intre segmentele corpului si pe o %unctionalitate normala a lanturilor ;inetice
corporale( pentru a %i incununat cu succes' Ca urmare( orice program tre.uie sa
inceapa in conditiile resta.ilirii raporturilor %iziologice ale corpului( deoarece
deposturarea si dezalinierea atrag dezec$ili.re musculare care vor vicia derularea
miscarilor( cu incarcari neadecvate asupra articulatiilor( scaderea randamentului si
inducerea precoce a starii de o.oseala'
6lementul c$eie al deposturarilor este musc$iul care se poate dezec$ili.ra prin interventia mai
multor mecanisme( precum su.stitutia<inlocuirea %unctionala( instrainarea<pareza %unctionala(
compensare si<sau incoordonare<tul.urari de reglare motrice' &ecuperarea musculaturii
2element al aparatului neuromioartro;inetic3 0oaca rol ma0or in pro%ila4ia deposturarilor'
Corectarea posturii si aliniamentului corpului utilizeaza urmatoarele te$nici
Postura corectata sau $ipercorectata si mentinuta prin metode de %i4are(
Miscarile pasive( active asistate si active(
#e$nici de %acilitare proprioceptiva'
Cresterea mo.ilitatii articulare este o.iectivul din ;inetologie care urmareste o.tinerea
ung$iurilor %unctionale si redo.andirea intregii amplitudini de miscare'
Cresterea %ortei musculare se realizeaza prin contractie musculara care are la .aza tensiunea
musculara' 64ista doua tipuri de contractie musculara izometrica si izotonica'
Contractia izometrica se caracterizeaza prin cresterea tensiunii musculare interne( %ara
modi%icarea lungimii %i.rei musculare( urmata insa de cresterea %ortei si de $ipertro%ia
musc$iului' Pentru o.tinerea e%ectelor prezentate( contractia izometrica tre.uie sa realizeze un
minimum de 77G din tensiunea musculara ma4ima iar pentru a se realiza $iperto%ie
musculara este necesar sa se atinga nivelul de ++G din tensiunea musculara ma4ima a
musc$iului respectiv' La %el de important este si timpul de utilizare al musc$iului in cauza(
alt%el spus( durata mentinerii unei tensiuni musculare corespunzatoare scopului urmarit' =u
mai putin importanta este si lungimea la care se e4ecuta izometria( deoarece se stie %aptul ca
la lungime ma4ima( musc$iul poate dezvolta tensiuni ma4ime' Avanta0ele contractiei
izometrice constau in o .una e%icienta in a o.tine cresterea %ortei si $ipertro%iei musculare(
asigura cresterea rezistentei musculare( este o te$nica simpla care nu necesita dispozitive
speciale( necesita durate scurte de antrenament( nu solicita articulatia( este putin o.ositoare si
este mai e%icienta %ata de alte te$nici de cresterea %ortei musculare' Dezavanta0ele izometriei
constau in solicita aparatul cardiovascular( nu amelioreaza supletea articulara( toni%ica in
special %i.rele musculare activate la ung$iul articular la care s-a e4ecutat contractia
izometrica( musc$ii sunt antrenati la o contractie lenta( nu amelioreaza coordonarea inervatiei
musculare pentru activitati motorii comple4e( dezvolta un %eed.ac; ;inestezic redus etc'
Contractia izotonica se realizeaza cu modi%icarea lungimii musc$iului( determinand miscare
articulara( %iind deci o contractie dinamica( in timp ce tensiunea de contractie ramane aceeasi'
Contractia izotonica simpla( %ara incarcare( nu reuseste sa realizeze crestere de %orta
musculara decat pentru valoarea ) sau de la valoarea ) spre 7 2rezistenta este reprezentata de
greutatea propriului segment la care se adauga gravitatia3' Contractia izotonica realizata
contra unei rezistente care nu .loc$eaza e4cursia segmentului sau miscarea in sine( poate
determina cresterea de %orta musculara' Modi%icarea lungimii musc$iului se poate %ace in
doua sensuri prin apropierea capetelor sale( cu scurtare 2contractia dinamica concentrica3 sau
prin indepartarea capetelor de insertie( cu alungire 2contractie dinamica e4centrica3'
Avanta0ele izotoniei constau intr-o .una coordonare nervoasa( rapiditate de actiune(
participarea egala a tuturor %i.relor musculare la toate ung$iurile de miscare ale segmentului(
pastrarea<recastigarea imaginii<sc$emei motorii de miscare( participarea tuturor grupurilor
musculare la miscare 2%i4atori( sinergisti( alaturi de agonisti3( asigura $ipertro%ie musculara(
amelioreaza mo.ilitatea articulara si creste rezistenta musculara( desi necesita durate mai
lungi ale antrenamentului si dispozitive speciale' Un rol important este 0ucat si de valoarea
rezistentei 2incarcarea3 care se opune miscarii' -n programele de reeducare %unctionala este
pre%erata metoda dinamica cu rezistente moderate care asigura sincronizarea unitatilor motorii
implicate in contractie si o per%ecta coordonare musculara'
-n practica de specialitate e4ista o serie de te$nici si e4ercitii imaginate in scopul cresterii
%ortei musculare( dupa cum urmeaza
64ercitiile izometrice 26U>-E adica e4ercitii unice scurte izometrice zilnice( 6&>-E
adica e4ercitii repetitive scurte izometrice zilnice( grupa0ul de 7 contractii de cate +
secunde %iecare etc3(
64ercitii dinamice cu rezistenta 26M> adica e4ercitiul ma4imal scurt( 6M& adica
e4ercitiul ma4imal cu repetitie( te$nica %ractionata De Lorme-Aat;ins( e4ercitiile
rezistive regresive( e4ercitiile culturiste etc3'
Cresterea rezistentei musculare reprezinta cresterea capacitatii unui musc$i de a sustine un
e%ort si capacitatea acestuia de a e%ectua un e4ercitiu sau o activitate pe o perioada prelungita
de timp' &ezistenta musculara este dependenta de %orta musculara( starea circulatiei
musculare( integritatea meta.olismului muscular( integritatea si participarea sistemului nervos
dar si de starea generala a pacientului in cauza' Ca urmare a testarii rezistentei musculare cu
greutati cuprinse intre ,5-/*G din %orta ma4ima a musc$iului respectiv se va constata
instalarea dupa un timp a starii de o.oseala( initial compensata( ulterior decompensata'
&ezistenta musculara mai poate %i de%inita deci( ca %iind starea opusa o.oselii musculare'
Cresterea coordonarii( controlului si ec$ili.rului are in vedere cele patru etape ale controlului
motor' Alt%el spus( realizarea reeducarii %unctionale a aparatului neuromioartro;inetic se
adreseaza si acestui o.iectiv dar programul propus tre.uie sa tina cont de cele patru etape de
.aza ale controlului motor' -n aceasta idee( se va reeduca mo.ilitatea( sta.ilitatea( mo.ilitatea
controlata si a.ilitatea' Mo.ilitatea controlata si a.ilitatea reprezinta insa( cele doua etape care
vor %i reeducate in e4clusivitate pentru atingerea acestui o.iectiv'
Coordonarea reprezinta com.inarea activitatii unui numar de musc$i in cadrul unei sc$eme de
miscare care sa %ie continua( lina( automata( desi poate %i indeplinita si constient( e4ecutata in
conditii normale' Controlul activitatii coordonate este monitorizat prin mecanismul de
%eed.ac; al proprioceptiei si centrilor su.corticali( coordonarea miscarilor se o.tine dupa
multe repetari( dezvoltarea ei inseamna o crestere a preciziei miscarii si un e%ort muscular
minim'
Mo.ilitatea controlata reprezinta capacitatea de a e4ecuta miscarile coordonat dar dintr-o
postura cu incarcare corporala 2e4tremitatea distala a segmentului este %i4ata sau se gaseste
intr-un lant ;inetic inc$is3'
A.ilitatea sau di.acia este capacitatea de a e4ecuta miscarile coordonat si se realizeaza cu
e4tremitatea distala li.era( ne%i4ata 2se gaseste intr-un lant ;inetic desc$is3'
-n %apt( atat mo.ilitatea( cat si a.ilitatea necesita e4ecutarea unor e4ercitii pentru
per%ectionarea coordonarii miscarilor atat in interiorul unei posturi %i4ate( cat si in a%ara
acestei posturi'
Aceste doua o.iective se ating mai di%icil( necesitand e4ercitii deose.ite( alcatuite dintr-o
serie de te$nici( dupa cum urmeaza mo.ilizarile poliarticulare( te$nicile neuroproprioceptive
de %acilitare( re%le4ele de ec$ili.rare si sta.ilizare( gestualitatea coordonata( coordonarile
paliative si terapia ocupationala'
Corectarea de%icitului respirator %ace apel la ;inetologia respiratorie care presupune elemente
precum rela4area( posturarea 2posturi rela4ante si %acilitatorii ale respiratiei( cat si posturi de
drena0 .ronsic3( gimnastica corectoare 2suita de e4ercitii corectoare pentru toate segmentele
implicate in actul respirator3( reeducarea respiratorie 2diri0area aerului la nivelul cailor
respiratorii superioare( reeducarea respiratiei costale( reeducarea respiratiei dia%ragmatice(
controlul si coordonarea respiratiei3( antrenamentul la e%ortul dozat 2o.ligatoriu pentru
pacientii cardiopulmonari si utilizeaza activitati sportive precum mersul( activitatile de
autoingri0ire si casnice( urcatul scarilor si pantelor( .icicleta ergometrica si covorul rulant(
alergarea( inotul sau alt sport terapeutic( terapia ocupationala3( educarea tusei si terapia
ocupationala'
&eeducarea sensi.ilitatii se a%la in stransa legatura cu recuperarea motorie %iind utila si
necesara in a%ectiunile sistemului nervos central si peri%eric'
-ndicatiile ;inetologiei recuperatorii se re%era la a%ectiuni ale partilor moi periarticulare
2periatrita scapulo$umerala sau co4o%emurala( tendinopatii( capsulite( entorse( lu4atii( c$isturi
sinoviale( su%erinte musculare periarticulare etc3( la statusurile posttraumatice 2%racturi( rupturi
de menisc etc3( statusul postoperator 2inclusiv post $ernie de disc lom.ara( %racturi( rupturi
etc3( procesele cronice degenerative sau in%lamatorii articulare( deposturari 2ci%oze( scolioze(
$iperlordoze etc3( statusul post AVC 2$emipareze( $emiplegii etc3( su%erinte neurologice
centrale si peri%erice 2paraplegia( scleroza multipla( .oala Par;inson( neuropatiile peri%erice
etc3'
-ndicatiile ;inetologiei de recuperare se re%era la unele a%ectiuni si stari patologice insotite de
dis%unctionalitate( .ene%iciare( aproape in e4clusivitate ale metodelor de ;inetologie
recuperatorie' >e va avea in permanenta in vedere %aptul ca e4ista si o serie de metode
complementare 2masa0( aplicarea termoterapiei( rece sau cald( electroterapia antalgica(
antiin%lamatoare( decontracturanta( .iotro%icizanta etc3 care alcatuiesc( impreuna cu metodele
;inetice( programul de recuperare medicala'
Principalele domenii de patologie si a%ectiuni( sunt
P>B 2periartita scapulo-$umerala3( in care ;inetoterapia prezinta particularitati in
%unctie de %orma anatomo-clinica 2tendinita( .ursita( tenosinovita( tendinita
calci%icanta( capsulita retractila( ruptura de di%erite grade a coa%ei rotatorii3(
Cotul posttraumatic cu toate consecintele legate de traumatismul initial si imo.ilizarea
sau interventia ortopedico-c$irurgicala ulterioara(
Mana rigida ca urmare a unor a%ectiuni %oarte diverse( precum sec$elele
posttraumatice 2lu4atii( %racturi( interventii operatorii pe tendoane urmate de
imo.ilizari prelungite( arsuri( retracturi algoneurodistro%ia etc3( poliartrita reumatoida
2a%ectiune in%lamatorie cronica( sistemica cu localizare predominanta la nivelul
articulatiilor inter%alangiene si metacarpo%alangiene ale mainilor3( sclerodermia
2a%ectiune sau .oala de colagen3( .oala &a?naud( $emiplegia etc(
Co4artroza 2in di%erite %aze evolutive3( soldul posttraumatic 2;u4atii de sold( %racturile(
co4artro4a operata( osteoplastiile de sold( osteotomiile( tenotomii( artroplastii( status
postproteza de sold etc3(
!onartroza 2toate stadiile de evolutie3( genunc$iul posttraumatic si postoperator
2ruptura aparatului e4tensor( meniscectomia( entorsa de genunc$i( %racturile(
sinove4tomia( emonda0ul sau s$avingul intraarticular( patelectomia etc3(
Procesele in%lamatorii articulare 2indi%erent de etiologie3(
>pondilita an;ilozanta(
>coliozele( ci%ozele( $iperlordozele(
Lom.osacralgia 2durerea lom.ara in%erioara sau loC .ac; pain3( status
postlaminectomie lom.ara(
Bemiplegia( paraplegia( scleroza multipla in placi( .oala Par;inson( neuropatiile
peri%erice 2a nervilor dar si ple4ulopatiile'
Programe de %inetoterapie locoregionala )te+nici" e-ercitii si metode*.
#e$nicile( e4ercitiile si metodele in ;inetologie reprezinta elementele de .aza sau al%a.etul
terapiei prin miscare( cat si o metodologie coerenta in vederea realizarii unui o.iectiv
anatomo%iziologic sau terapeutic'
La capitolul te+nici %inetologice se porneste de la cunoasterea celor trei caracteristici
%undamentale ale aparatului locomotor( si anume activitatea motrice( capacitatea de a %i
miscat pasiv si starea de repaus' #e$nicile din ;inetologie cuprind te$nicile ana;inetice
2imo.ilizarea si posturarea3 si te$nicile ;inetice 2statice si dinamice3' La randul lor( te$nicile
;inetice statice cuprind contractia izometrica si rela4area musculara iar cele ;inetice dinamice
sunt active re%le4e si active voluntare 2li.era( activo-pasiva( activa cu rezistenta3 sau ;inetice
dinamice pasive 2tractiuni( su. anestezie( pura asiatata( autopasiva( mecanica( pasivo-activa(
prin manipulare3'
-mo.ilizarea este o te$nica ;inetologica ana;inetica ce se caracterizeaza prin mentinerea
pentru un interval de timp( a corpului sau a unui segment al acestuia( in nemiscare( recurgand
sau nu la a0utorul unor dispozitive' -mo.ilizarea susupenda miscarea articulara si contractia
voluntara'
-ndicatiile imo.ilizarii deriva din urmatoarea clasi%icare' Ast%el( imo.ilizarea poate %i
De punere in repaus 2utila in .olile cardiopulmonare grave( arsuri intinse( traumatisme
cranio-cere.rale si medulare etc sau in procesele in%lamatorii localizate( precum
artrite( tendinite( miozite( %le.ite sau orice alt proces care determina dureri la
mo.ilizare3(
De contentie 2are rolul de a .loca un segment sau o partea acestuia( printr-un sistem de
%i4are( precum atela( aparatul gipsat( orteza( corsetul si se utilizeaza in scopul
consolidarii %racturilor( la entorse( lu4atii( artrite sau artroze acutizate( discopatii etc(
.locand cel putin o articulatie3(
De corectie sau posturala 2utilizeaza tot aparatul gipsat( atela( orteza( corsetul etc(
di%erenta constand in ceea ce priveste scopul urmarit( deoarece segmentul vizat este
imo.ilizat intr-o pozitie sau postura corectata( asa cum se intampla in scolioze( devieri
articulare prin retracturi( paralizii( rupturi tendinomusculare etc3'
-mo.ilizarea de contentie( cat si cea de corectie urmeaza unor manevre si<sau te$nici
ortopedico-c$irurgicale sau ;inetologice( precum tractiuni( manipulari( miscari pasive su.
anestezie etc'
De mentionat si %aptul ca aparatele de contentie si corectie nu tre.uie sa 0eneze circulatia
locoregionala si nu este admis sa produca leziuni ale tegumentului sau durere( aparatele
tre.uie sa %ie .ine aplicate dar sa permita e%ecuarea contractiilor izometrice de mentinere a
tonusului muscular segmentar iar segmentele vizate sa %ie imo.ilizate intr-o pozitie
%unctionala'
Contraindicatia ma0ora o constituia prelungirea e4cesiva a imo.ilizarii( deoarece se poate
a0unge la
Bipotro%ie de inactivitate(
&edoare articulara( mergand pana la an;iloza(
#ul.urari ale circulatiei de intoarcere( cu aparitia edemelor si trom.ozelor venoase
consecutive(
#ul.urarea tro%icitatii locoregionale cu aparitia escarelor(
Discon%ort %izic si psi$ic al pacientului'
Posturarea sau pozitionarea reprezinta o alta te$nica ana;inetica apartinand te$nicilor
;inetologiei si reprezinta atitudini impuse unor segmente( parti ale corpului sau corpului in
ansam.lu( in scop pro%ilactic sau terapeutic( in vederea corectarii sau evitarii instalarii unor
devieri de statica sau a unor pozitii vicioase sau pentru a %acilita un proces %iziologic'
Clasi%icarea posturilor include
Posturile corective 2utile in spondilita an;ilozanta unde pot preveni instalarea unor
dis%unctionalitati( de asemenea( in reumatismul cronic degenerativ si in%lamator
e4primat clinic prin artrite sau artroze( in paraliziile de cauza centrala sau peri%erica( in
deviatiile coloanei verte.rale sau a altor segmente etc3(
Posturile de %acilitare 2se recomanda in vederea %acilitarii unui proces %iziologic
pertur.at de .oala( aceste posturi %iind cele de drena0 .ronsic( antideclive sau proclive
pentru promovarea sau .locarea circulatiei de intoarcere( cele %acilitatorii respiratorii
sau cardiace( cele de drena0 .iliar etc3
#e$nicile ;inetice reprezinta te$nici ;inetologice care se .azeaza pe miscare( iar aceasta
presupune sau nu contractia musculara si nu neaparat mo.ilizare articulara cu deplasarea unui
segment' Clasi%icarea acestor te$nici include te$nicile ;inetice dinamice 2mo.ilizarea pasiva
si activa3 si te$nici ;inetice statice 2contractia izometrica si rela4area musculara3'
#e$nicile ;inetice dinamice se .azeaza pe miscare su. toate %ormele ei( ele realizandu-se cu
sau %ara contractie musculara( di%erentiindu-se ast%el( mo.ilizarea pasiva de cea activa'
Mo.ilizarea pasiva este utilizata in ;inetologia terapeutica si de recuperare( ea se realizeaza
cu a0utorul unei %orte e4terioare iar e%ectele sale se regasesc asupra
Aparatului locomotor 2mo.ilizarea pasiva mentine amplitudinile de miscare si
tro%icitatea articulara normala( creste amplitudinile articulare si asuplizeaza tesuturile
articulare si periarticulare( mentine si<sau creste e4cita.ilitatea musculara( amelioreaza
contractura-retractura musculara prin intinderea prelungita a musc$iului si declanseaza
stretc$-re%le4ul care determina contractie musculara3(
>istemului nervos si tonusului psi$ic 2miscarea pasiva mentine memoria ;inestezica a
segmentului respectiv in cadrul sc$emei corporale si creste tonusul psi$ic al
pacientului prin prezenta o.ligatorie a ;inetoterapeutului3(Aparatului circulator
2miscarile pasive e%ectuate ritmat au e%ecte mecanice asupra circulatiei segmentare(
asigurand drena0 venolim%atic si prevenirea sau diminuarea edemelor( de asemenea(
asigura prin raspuns neurovegetativ( o $iperemie locala( pe cale re%le4a pornind de la
receptorii senzitivi articulari si musculari3(
Altor aparate si sisteme 2miscarile pasive mentin tro%icitatea tuturor celorlalte tesuturi
de la nivelul segmentelor interesate( maresc sc$m.urile gazoase la nivel pulmonar si
tisular peri%eric( creCsc tranzitul intestinal si evacuarea vezicii urinre( in%luenteaza
unele relee endocrine3'
-ndicatiile mo.ilizarii pasive constau in
&ecuperarea pacientilor neurologici(
&eeducarea %unctionala a pacientilor cu patologie posttraumatica(
-ntretinerea si recupararea %unctionala pacientiilor cu reumatism cronic degenerativ si
in%lamator'
-n e4ecutarea miscarilor pasive tre.uie sa se tina cont de
Cunoasterea diagnosticului .olii si a celui %unctional(
>tapanirea te$nicii si a prizelor din partea ;inetoterapeutului si cooperarea si
participarea activa a pacientului(
>e vor asigura pozitiile corecte de e4ecutie a miscarii pasive la nivelul segmentului in
cauza( respectandu-se directiile %iziologice( limitele de amplitudine si asociind pozitii
sau miscari de %acilitare(
Mo.ilizarea pasiva este o metoda analitica( ea nu tre.uie sa provoace durere(
parametrii sai de e4ecutie se vor adapta scopului urmarit si starii clinice locale(
Mo.ilizarea pasiva este precedata de aplicatiile de termoterapie( masa0 sau
electroterapie'
#e$nicile mo.ilizarii pasive constau in
#ractiuni continue( discontinue( cu %i4atii alternanate e%ectuate in a4ul segmentului sau
articulatiei( putandu-se e4ecuta manual sau cu a0utorul unor dispozitive(
Mo.ilizarea %ortata su. anestezie(
Mo.ilizarea pasiva pura asistata 2este cea mai o.isnuita te$nica de mo.ilizare pasiva
e%ectuata de mainile ;inetoterapeutului( pacientul rela4and voluntar musculatura(
putand %i precedata de termoterapie( masa0( electroterapie antialgica si in%iltratii locale(
ea necesitand respectarea parametrilor privind pozitia pacientului si a
;inetoterapeutului( prizele si contraprizele( manevrele utilizate la mo.ilizare si %orta si
ritmul de mo.ilizare3(
Mo.ilizarea autopasiva 2se realizeaza de pacientul insusi prin presiunea corpului sau a
unui segment al acestuia( prin actiunea mem.rului sanatos sau prin intermediul unor
dispozitive-tip :inetec3(
Mo.ilizarea pasiva mecanica(
Mo.ilizarea pasivo-activa 2se mai denumeste si mo.ilizare pasiva asistata activ de
catre pacient si este utila in vederea reeducarii %ortei musculare cand aceasta a scazut
su. ) sau cand dorim sa reeducam un musc$i transplantat3(
Manipularea'
Mo.ilizarea activa se des%asoara datorita contractiei musculare proprii a segmentului care se
mo.ilizeaza' Contractia musculara poate %i involuntara<re%le4a 2mo.ilizare activa re%le4a3 si
voluntara 2mo.ilizare activa voluntara3'
Mo.ilizarea activa re%le4a este realizata de contractii musculare re%le4e necontrolate si
necomandate voluntar de pacient %iind( in %apt( un raspuns la un stimul senzorial in cadrul
arcurilor re%le4e motorii' Contractia re%le4a este utila in recuperare si poate %i provocata prin
re%le4ul de intindere sau stretc$-re%le4ul( reactiile de ec$ili.rare( re%le4ele pozitie sau
posturale' Mo.ilizarea activa re%le4a reprezinta o modalitate de stimulare neuro-musculara in
cazurile in care e%ortul voluntar sau mo.ilizarea activa voluntara este ine%icienta' Mo.ilizarea
activa re%le4a isi gaseste utilitatea in cazul parezelor( deoarece asigura e4tensi.ilitatea
musc$ilor( intretine tro%icitatea acestora si va reduce spastivitatile( cu dezvoltarea
stereotipurilor'
Mo.ilizarea activa voluntara este o miscare comandata( ce se realizeaza prin contractie
musculara izotona( dinamica( ce presupune consum energetic( musc$iul modi%icandu-si
lungimea( asigurand deplasarea segmentelor' Mo.ilizarea activa voluntara reprezinta tipul de
miscare %iziologica ce se a%la la .aza intregii noastre e4istente' 6%ectele mo.ilizarii active
voluntare se suprapun peste cele descrise la mo.ilizarea pasiva( rezultatele %iind mult mai
vizi.ile si in timp mai scurt' -n mod deose.it( o.iectivele acestui tip de mo.ilizare sunt
Cresterea sau mentinerea amplitudinii de miscare la nivel articular(
Cresterea sau mentinerea %ortei musculare(
&edo.andirea sau dezvoltarea coordonarii neuromusculare(
Mentinerea unei circulatii sangiune si lim%atice corespunzatoare(
Mentinerea sau cresterea ventilatiei pulmonare(
Mentinerea ec$ili.rului neuroendocrin si a conditiei psi$ice'
Mo.ilizarea activa voluntara poate %i o te$nica localizata( segmentara sau generala'
#e$nicile mo.ilizarii active voluntare constau in
Mo.ilizarea li.era sau activa pura 2miscarea are drept parametri directia de miscare(
amplitudinea( ritmul( durata( pozitia in care se e4ecuta si se realizeaza %ara vreo
interventie %acilitatoare sau rezistiva( cu e4ceptia gravitatiei3(
Mo.ilizarea activo-pasiva sau activa asistata 2cand %orta musculara co.oara spre
valoarea ) sau 7( precum si in situatia in care se urmareste re%acerea completa a
mo.ilitatii unei articulatii( miscarea tre.uie a0utata3' De retinut %aptul ca %orta
e4terioara a0uta si nu se va su.stitui %ortei proprii( ca %orta e4terioara se aplica pe
directia actiunii musc$iului asistat( ca aceasta %orta de asistare este mai intensa la
inceputul si la s%arsitul miscarii e%ectuate si ca %orta e4terioara poate %i realizata prin
corzi elastice sau prin contragreutatile instalatiilor cu scripeti terapeutici( prin
autoasistare( prin suspendare in c$ingi sau prin e4ecutarea miscarii in apa'
Mo.ilizarea activa cu rezistenta 2e4ista o %orta e4terioara care se opune partial miscarii
active( o.tinandu-se ast%el( cresterea de %orta si rezistenta musculara( $ipertro%ia
musc$iului si o .una diri0are a miscarii3' De retinut %aptul ca rezistenta se opune pe tot
parcursul miscarii active( valoarea rezistentei e mai mica decat valoarea %ortei
musc$iului care e4ecuta miscarea contrarezistiva( rezistenta sa %ie aplicata pe %ata de
miscare a segmentului( %iecare miscare contrarezistiva este urmata de o perioada de
rela4are( ritmul miscarilor active cu rezistenta sa %ie raportat la valoarea rezistentei si
sa se asigure sta.ilizarea segmentului de origine al musc$iului care realizeaza
miscarea contrarezistiva' &ezistenta poate %i reprezentata de scripetele cu greutati( de
arcuri( materiale elastice sau alte materiale malea.ile 2c$it( ceara( plastilina etc3( apa
din .azin( de ;inetoterapeut( autorezistenta sau ridicarea de greutati'
#e$nicile ;inetice statice sunt caracterizate prin contractie musculara ce nu este urmata de
deplasarea segmentului' :inezia statica poate %i realizata prin contractia izometrica 2cresterea
tonusului muscular3 si prin rela4area musculara 2scaderea tonusului muscular3'
Contractia izometrica caracterizeaza %orta dezvoltata de un musc$i care incearca sa deplaseze
un o.iect imo.il si se numeste %orta izometrica' #ensiunea musculara atinge ma4imum( in
timp ce lungimea %i.rei musculare este aceeasi' Contractia statica sau izometrica conduce la
cresterea rapida a %ortei si rezistentei musculare( cat si la $ipertro%ia masei musculare utilizate'
&ela4area musculara caracterizeaza un musc$i in care tensiunea de contractie scade(
ramanand doar tonusul muscular propriu( mentinut de activitatea permanenta a %i.relor
intra%uzale( in timp ce %i.rele e4tra%uzale sunt rela4ate' La nivelul musculaturii
antigravitationale sau posturale se realizeaza tonusul muscular postural' Cresterea
ne%iziologica a tonusului postural se poate a%la in legatura cu su%erinte ale aparatului
neuromioartro;inetic sau cu starea de tensiune psi$ica' &ela4area musculara se poate o.tine
prin di%erite metode( precum constientizarea starii de rela4are musculara ca %iind starea opusa
contractiei musculare( posturarea segmentului si suspendarea oricarei activitati musculare la
acest nivel( scuturarea ritmica a mem.rului respectiv sau masa0 e%ectuat cu .landete'
E-ercitiul fizic terapeutic are la .aza te$nicile prezentate( el reprezentand la randul sau(
elementul ;inetologic care poseda o structura coerenta( te$nica de e4ecutie procedurala si
scop terapeutic' "rice metoda ;inetologica este constituita dintr-o suita de e4ercitii %izice'
64ercitiul %izic terapeutic este structurat din trei parti
Pozitia de start 2pot %i pozitii %undamentale si derivate3 si miscarile e%ectuate in cadrul
acestei pozitii 2alegerea pozitiilor de lucru este determinata de starea pacientului si de
miscarile ce urmeaza sa %ie realizate iar cand vor.im despre promovarea miscarilor
sau reeducarea %unctionala a lor( tre.uie sa tinem cont de etapele contolului motor(
precum mo.ilitatea( sta.ilitatea( mo.ilitatea controlata si a.ilitatea3(
#ipul de contractie musculara 2si zona de lungime musculara in care se lucreaza3
necesara in cadrul e4ercitiului 2pentru promovarea unui anumit tip de contractie
musculara au %ost imaginate o serie de te$nici %undamentale sau speciale si speci%ice
de %acilitare neuromusculara proprioceptiva3(
6lementele declansatoare ale unui stimul senzorial cu scop de %acilitare sau in$i.are a
raspunsului'
64ercitiile %izice terapeutice se des%asoara dupa cateva principii de .aza( dupa cum urmeaza
64ecutia este lenta( ritmica( progresiva 2progresivitatea este un principiu important si se aplica
in e4ercitiile pentru cresterea tonusului muscular( pentru cresterea amplitudinii de
miscare( cat si pentru coordonare3( cu cresterea treptata a duratei 2progresivitatea in timp3(
se e%ectueaza pe toata amplitudinea de miscare(
Pozitiile de start tre.uie sa %ie sta.ile si sa permita des%asurarea activitatii musculare(
Contractia musculara intensa necesita o pauza de rela4are( in consecinta etc'
Metodele %inetologice de%inesc un grup restrans sau mai larg de e4ercitii %izice care au un
sens si un scop %inal unic' Printre metodele des utilizate in practica de recuperare medicala(
enumeram
Metodele directionate spre scopuri mai mult sau mai putin limitate( precum metoda
:a.at si Bo.at$ etc(
Metodele denumite speciale( deoarece se caracterizeaza nu doar printr-un o.iectiv de
indeplinit( ci si prin utilizarea unei anumite te$nologii'
Metodele speciale se re%era la metodele care utilizeaza o anumita te$nologie 2instalatii sau
comple4e de e4ercitii %izice speciale3( cuprinzand mecanoterapia( scripetoterapia(
ergoterapia<terapia ocupationala( $idro;inetoterapia( manipularile( tractiunile( sportul
terapeutic'
Mecanoterapia sau %inetoterapia asistata de dispozitive si realizata pe
aparate )mecanoterapia activa si9sau pasiva asistata de aparate pentru
asigurarea ortodontiei sau de reabilitare ocluzala posturala*.
Mecanoterapia" scripetoterapia" terapia ocupationala" manipularile"
tractiunile9elongatiile" +idro%inetoterapia
Mecanoterapia reprezinta un mod particular de gimnastica medicala care utilizeaza aparate
mecanice .azate pe sistemul parg$iilor' Aceste aparate pot %i actionate de %orta musculara a
pacientului sau de o %orta e4terioara 2motoare( contragreutati( %orta aplicata de catre
;inetoterapeut3 si permit scaderea si cresterea e%ortului muscular( in %unctie de situatie' -ntr-o
acceptiune mai larga( alti clinicieni au inclus in notiunea de mecanoterapie toate metodele
care utilizeaza di%erite instalatii si aparate mai simple sau mai comple4e( precum( instalatiile
de scripeti( arcurile( custile &oc$er( mesele speciale de ;inetoterapie( .icicletele ergometrice(
patinele etc'
-n %apt( istoric vor.ind( mecanoterapia a utilizat aparate tip Eander( dupa numele medicului
suedez care a introdus in practica de recuperare medicala primele aparate mecanice .azate pe
sistemul parg$iilor si care au %undamentat la timpul respectiv notiunea de mecanoterapie'
Eander crease patru tipuri de aparate de mecanoterapie
Aparate pentru miscari active care se adresau recuperarii mem.rului superior( celui
in%erior( trunc$iului si miscarilor de .alans(
Aparate pentru miscari pasive(
Aparate pentru masa0 mecanic(
Aparate ortopedice de redresare pasiva si activa( cat si de masurare a ung$iurilor in
scolioze'
Aparatele insa( au nascut o serie de critici care au 0usti%icat scoaterea lor din uz'
>cripetoterapia se poate realiza prin sistemul scripete greutate sau prin cel scripete reciproc
2utilizat in te$nica ;inetica autopasiva3'
>istemul scripete greutate %aciliteaza manipularea unor greutati( avand si avanta0ul de a
modi%ica directia unei %orte( %ara vreo sc$im.are a marimii acestei %orte' Acest sistem
realizeaza rezistenta unei miscari printr-o greutate aplicata la capatul unei corzi re%lectate
peste un scripete si prinsa la celalalt capat de segmentul in miscare' >istemul permite prin
acelasi monta0( dar cu miscarea e%ectuata in sensul opus( %acilitarea acestei miscari( pana la
realizarea miscarii pasive' >istemul scripete greutate este des utilizat in special in e4ercitiile
;inetice ale mem.relor' " caracteristica a acestui sistem este %aptul ca el permite sa se
mentina aceeasi %orta pentru o greutate<rezistenta data( pe tot parcursul miscarii( spre
deose.ire de monta0ele cu arcuri sau cu elastice' Monta0ele scripetoterapiei sunt e4trem de
variate si ele se realizeaza adaptat( pentru %iecare pacient in parte' -n practica se %olosesc si
scripeti mo.ili( cu scopul de a usura ridicarea greutatilor'
Aceasta metoda scripete greutate este utilizata in urmatoarele scopuri
Cresterea %ortei musculare 2prin te$nica e4ercitiilor cu contrarezistenta progresiva3(
Cresterea amplitudinii de miscare articulara 2prin te$nica e4ercitiilor dinamice cu
tractiune la s%arsitul cursei3(
&ealizarea suspendarii corpului sau a unor segmente in scopul scoaterii acestora de
su. in%luenta gravitatiei(
&ealizarea tractiunilor continue sau discontinue ale mem.relor sau ra$isului'
Pentru a %i e%icienta( aceasta metoda necesita sa-i %ie respectate cateva principii
Locul de aplicare al corzii pe segmentul de mem.ru care va %i mo.ilizat 2cu cat locul
de aplicare este mai indepartat<distal de articulatia in miscare( cu atat va %i solicitata o
%orta mai mare3(
Cel mai e%icient este sistemul care permite aplicari in cel putin trei planuri iar
mem.rul care e4ecuta miscarea sa %ie suspendat(
-n vederea cresterii de %orta musculara se va testa rezistenta ma4ima 2&M3 a grupului
muscular ce urmeaza a %i antrenat in monta0ul %i4at' Apoi( in %unctie de sc$ema aleasa(
se va incepe cu ,<7 din &M( se trece la N din &M iar la s%arsitul sedintei sa va a0unge
la , &M' &M se retesteaza saptamanal'
Miscarea se e4ecuta ritmic(
>edintele se realizeaza de ,-7 ori pe zi'
>istemul scripete reciproc permite e%ectuarea unor miscari autopasive( in special ale
mem.rului superior' Cu a0utorul mem.rului sanatos 2care reprezinta .ratul %ortei3( pacientul
tractioneaza coarda scripetelui( care este prinsa la celalat capat de segmentul ce urmeaza a %i
mo.ilizat pasiv 2.ratul rezistentei3' Mo.ilizarea poate %i autopasiva simetrica 2monta0ul
realizeaza miscarea am.elor mem.re( sanatos si .olnav in acelasi sens3 si autopasiva
asimetrica 2monta0ul realizeaza miscarile celor doua mem.re in sensuri opuse3'
>istemul !ut$rie >mit$ utilizeaza arcurile( resorturile( .enzile si cordoanele elastice drept
rezistenta sau ca %orta de tractiune in cadrul programelor ;inetice se reeducare %unctionala
musculoarticulara' >istemul se .azeaza pe %aptul ca un corp elastic( su. in%luenta unei %orte
e4terne( isi modi%ica %orma( pentru a reveni la cea initiala odata cu incetarea solicitarii' !radul
de de%ormare este proportional cu c$eltuiala energetica ce a stat la .aza de%ormarii' Daca se
depaseste o anumita limita a c$eltuielii energetice( arcurile se pot de%orma ireversi.il' Drept
urmare( arcurile utilizate in acest sistem sunt etalonate sa realizeze intinderi pana la o anumita
lungime( evitand de%ormarea lui ireversi.ila'
".iectele acestui sistem ;inetic cu arcuri sunt
Cresterea %ortei musculare(
>uspendarea unui mem.ru in sistem elastic sau suspendarea pendulara pe verticala
solicita e4cita.ilitatea musculara dar este utila si in scopul rela4arii starilor de
spasticitate sau de contractura musculara(
Cresterea amplitudinii de miscare'
varianta de utilizare a acestui sistem o constituie tractiunea arcului pentru decoaptari
articulare'
>uspensoterapia reprezinta o metoda ;inetologica cu reguli de utilizare presta.ilite( cu
principii mecanice si %iziologice( cat si cu aplicatii terapeutice pro.ate' >uspensoterapia
reuseste sa scoata corpul sau un segment al acestuia de su. in%luenta gravitatiei' 64ista mai
multe tipuri de suspendare suspendarea pendulara sau verticala( suspendarea a4iala si
suspendarea e4centrica' >u. aspect mecanic( plasarea punctului de acrosa0 al cordonului de
suspendare in raport cu pivotul articular are mare importanta pentru %ortele care se sta.ilesc(
putandu-se o.tine ast%el( decontractura musculara( coaptare sau decoaptare articulara'
Principiile mecanice au rasunet asupra programului ;inetoterapeutic ce va %i sta.ilit'
>uspendarea unui mem.ru scoate din activitate musculatura centurii respective( permitand
actiuni e4clusiv de mo.ilizare activa analitica pe articulatia dorita( cu consum energetic redus'
Alegerea tipului de suspendare permite o.tinerea unor mai mari amplitudini de miscare' Din
suspendare se poate realiza un testing muscular real' >uspendarea mem.relor superioare este
o metoda au4iliara %oarte importanta in terapia ocupationala'
Manipularile coloanei verte.rale si ale mem.relor in scop terapeutic au %ost utilizate din
timpuri stravec$i' 6le au %ost ulterior grupate su. %orma unei metode cu te$nica si indicatii
e4acte( numita metoda osteopatica' &ecent( acesta metoda este simpli%icata si i se adauga
c$iropractica sau c$iropra4ia' -n practica ;inetologica( manipularile vere.rale( cat si cele ale
articulatiilor peri%erice( .ene%iciaza de te$nici de lucru .ine puse la punct' 64ista unii autori
2&o.ert Maigne din Franta3 care utilizeaza manipularea nu doar ca procedeu terapeutic( ci si
ca procedeu diagnostic in ceea ce priveste deran0amentele interverte.rale minore 2cele care
apartin articulatiilor interapo%izare paraverte.rale3' Aceste D-M sunt responsa.ile de
numeroase algii cutanate si musculotendinoase localizate la nivelul trunc$iului si mem.relor'
Manipularea reprezinta o mo.ilizare %ortata care deplaseaza elementele unei articulatii peste
limita lor o.isnuita si voluntara de miscare( pana la limita 0ocului anatomic posi.il( %ara sa
depaseasca aceasta limita anatomica' =otiunile de manipulare si mo.ilizare nu sunt sinonime'
#e$nica manipularii cuprinde
>egmentul de manipulat necesita sa %ie pozitionat intr-o pozitie %avora.ila miscarii
pasive utilizate de manevra de manipulare 2punerea in pozitie3(
Pe %ondul musculaturii rela4ate( segmentul va %i miscat in mod pasiv de catre
;inetoterapeut pana la limita ma4ima permisa de respectiva directie de miscare( alt%el
spus( segmentul va %i mo.ilizat( cu punerea in tensiune a tesuturilor articulare si
periarticulare 2punerea in tensiune3(
De la nivelul care corespunde momentului de punere in tensiune( ;inetoterapeutul
e4ecuta in mod .rusc si unic( miscarea %ortata sau manipularea 2impulsul
manipulativ3' De la nivelul de solicitare suplimentara 2sau de suprasolicitare3 a
directiei de miscare se simte cum cedeaza cu cateva grade o rezistenta si se poate auzi
un cracment caracteristic( datorat %enomenului da cavitatie care apare cand se separa
capetele articulare'
Manipularea este considerata un gest precis( ce necesita un diagnostic corect( presupune lipsa
durerii la e4ecutie si se supune regulii miscarii contrare( avand in vedere %aptul ca se
utilizeaza directia de mo.ilizare in sensul opus directiei .locate si dureroase'
Manipularile coloanei verte.rale sau ale ra$isului pot %i din punct de vedere te$nic dupa cum
urmeaza
Directe 2pacientul este pozitionat in decu.it ventral iar ;inetoterapeutul ii aplica cu
mana presiuni directe pe apo%izele spinoase sau pe cele transverse( presiuni urmate de
o rela4are rapida3(
-ndirecte 2;inetoterapeutul recurge la miscari si presiuni e4ecutate in vecinatatea
coloanei verte.rale( la nivelul centurii scapulare sau a celei pelvine( urmand ca prin
intermediul acestora sa se creeze indirect( manipularea verte.rala(
>emiindirecte 2se .azeaza pe principiul manipularilor indirecte( miscarea glo.ala %iind
e4ecutata de la distanta dar manipulatorul( prin presiuni si contrapresiuni la nivelul sau
su. nivelul segmentului de tratat( localizeaza precis e%ectul manipularii3' -n practica
e4ista ast%el( manipulari semiindirecte asistate( in care presiunea locala urmeaza
acelasi sens ca si miscarea glo.ala( %iind aplicata c$iar pe segmentul de manipulat' La
%el( e4ista manipulari semiindirecte contrate( in care presiunea locala este directionata
in sens contrar miscarii glo.ale si se aplica su. nivelul segmentului ce tre.uie
mo.ilizat'
#e$nica recomandata de Maigne este cea semiindirecta( in special pentru manipularile in
%le4ie sau e4tensie' Pentru manipularile in rotatie( in vederea localizarii segmentului se
recurge la un arti%iciu( si anume( se va %ace o latero%le4ie cu incur.area ma4ima la nivelul
segmentului de manipulat( se mentine acesta pozitie si se realizeaza rotatia pe partea
latero%le4iei'
Manipularea tre.uie sa %ie precedata de testarea tuturor directiilor de miscare ale segmentului
verte.ral interesat' -n concordanta cu principiile de nondoloritate si miscare contrata ale
manipularii( nu se va manipula un segment care are toate directiile de miscare .locate si
dureroase'
>pecialistii in domeniu au imaginat o sc$ema( precum o stea cu + .rate( reprezentand
directiile de miscare ale coloanei' >e va nota gradul de limitare al miscarii sau intensitatea
durerii pe %iecare directie de miscare' Manipularea se va e4ecuta pe directiile care nu sunt
notate( deoarece cele notate reprezinta contraindicatii ale manipularii pe directia respectiva'
De o.icei( tre.uie sa e4iste cel putin trei directii de miscare li.ere( pentru ca manipularea sa
ai.a toate sansele de reusita'
#e$nica manipularilor coloanei verte.rale tine cont de o serie de etape
Pozitionarea pacientului ter.uie sa con%ere rela4are iar cea a manipulatorului tre.uie
sa o%ere un a.ord con%orta.il al segmentului demanipulat(
&ela4area musculaturii segmentului de manipulat este o conditie o.ligatorie 2se vor
aplica procedurile de termoterapie sau masa03(
Mo.ilizarea segmentului se incepe doar dupa ce sunt indeplinite toate conditiile
mentionate si s-a sta.ilit directia de miscare(
Manipularea se va realiza cand pacientul este pregatit si o.isnuit cu
miscarile<mo.ilizarile de0a e%ectuate'
-ntr-o sedinta se e4ecuta 7-/ manevre consecutive pe un segment verte.ral( %iind necesare
intre )-+ sedinte( zilnic sau la )-7 zile'
-ndicatiile manipularilor ra$isului sunt
Lom.algiile acute sau cronice(
Lom.osciatica(
=evralgiile sau nevritele de crural(
Dorsalgiile cronice sau acute(
Cervicalgiile acute si cronice(
=evralgia cervico.ra$iala'
Contraindicatiile a.solute ale manipularilor ra$isului sunt su%erintele coloanei verte.rale de
origine in%lamatorie( in%ectioasa sau tumorala( osteoporoza avansata(artroza avansata
$iperostozanta'
Accidentele si incidentele manipularilor ra$isului sunt rare si apar mai ales la manipularile
coloanei cervicale'
Manipularile articulatiilor mem.relor sunt mai putin spectaculoase si importante in
comparatie cu cele ale ra$isului' Manipularea mem.relor se .azeaza pe ideea con%orm careia
miscarile care nu se pot e4ecuta activ( pot %i totusi realizate su. aspect %iziologic' Miscarile se
.loc$eaza ca urmare a unor su%erinte articulare sau datorita contracturii si<sau retracturii
musculare periarticulare' Articulatiile interesate pot %i inter%alangienele(
metacarpo%alangienele( metatarso%alangienele( articulatia pumnului( genunc$ii( coatele erc'
Miscarile care pot %i realizate pasiv din articulatii sunt cele de lateralitate( de rotatie( de
alunecare antero-posterioara( de decopatare'
#ractiunile verte.rale sau elongatiile constau intr-o tractiune in a4 a di%eritelor regiuni ale
coloanei verte.rale( cu scopul de a indeparta verte.rele intre ele' >tudiile de specialitate au
demonstrat %aptul ca tractiunea e4ercitata cu %orte corespunzatoare( conduce la distantari
interverte.rale' -n acel moment se produce vid intratisular' #ractiunea se e4ecuta cu di%erite
aparate( dispozitive sau instalatii' Ameliorarile o.tinute c$iar la aplicarea unor %orte mai mici
sunt datorate pro.a.il( intinderilor tesuturilor musculotendinoase'
#e$nicile de tractiune cuprind urmatoarele
#ractiunea se poate e4ecuta in a4ul coloanei sau orientat 2segmentul verte.ral este
usor inclinat in %le4ie sau lateralitate3(
#ractiunea poate %i continua sau intermitenta 2discontinua3(
Pozitia in care se a%la pacientul poate %i de decu.it dorsal( din sezand sau in
ortostatism(
#ractiunea se poate realiza utilizand ca %orta de tractiune greutatea partiala a corpului(
contragreutati( tam.ururi de tractiune'
#ractiunea sau elongatia verte.rala presupune ca pozitia pacientului sa %ie con%orta.ila( sa
asigure miorela4are( sistemele de tractiune sa nu lezeze tesuturile si sa nu 0eneze circulatia de
intoarcere( %orta de tractiune sa %ie crescuta progresiv si redusa treptat la %inal( sa apara
senzatia de ameliorare sau disparitie a durerii( durata unei sedinte sa nu depaseasca ,*-,5 min
pentru coloana cervicala si )*-7* min pentru cea lom.ara( patandu-se e4ecuta sedinte zilnic
sau la )-7 zile'
-ndicatiile tractiunilor verte.rale sunt
>indroamele clinice dureroase cervicale sau lom.are( acute sau cronice( de origine
mecanica( determinate de a%ectarea discului( ligamentelor sau maselor musculare(
&adiculalgiile de origine verte.rala 2indicatie ma0ora3'
Contraindicatiile tractiunilor verte.rale sunt
>indromul $iperalgic cervical sau lom.ar(
Prezenta unor %enomene neurologice pregnant sau a unui sindrom dural accentuat(
Prezenta unor devieri vizi.ile ale coloanei 2scolioze( ci%oze3(
Persoanele de varsta a treia(
Persoanele cu sistemul nervos la.il sau cele an4ioase'
#ractiunea verte.rala necesita supraveg$erea continua a pacientilor pe parcursul sedintelor
pentru a identi%ica aparitia oricarui %enomen nedorit( precum paresteziile( durerile( ametelile(
senzatia de lipotimie( $ipoesteziile etc'
Bidro;inetoterapia sau $idro;inetologia reprezinta metoda e4ecutarii e4ercitiilor
%izice<;inetice in apa' Cele doua modalitati de e4ecutie ale $idro;inetoterapiei sunt cea
partiala 2imersia unui singur mem.ru sau segment de mem.ru3 si cea generala 2imersia
intregului corp in .azin3'
Bidro;inetoterapia partiala este utilizata aproape in e4clusivitate pentru cresterea mo.ilitatii
articulare prin miscari pasive( pasivo-active sau active'
Utilizarea ;inetoterapiei in apa este %undamentata de %enomenul de plutire a corpului sau de
descarcare de greutate a corpului 2principiul lui Ar$imede3 si pe rezistenta opusa de apa pe
anumite directii de miscare'
Avanta0ele acestei metode constau in
>unt necesare %orte musculare reduse in vederea mo.ilizarii articulare(
Creste capacitatea de rela4are musculara pentru postura ortostatica si mers(
>cade durerea articulara prin diminuarea presiunii intraarticulare(
&ezistenta opusa miscarii poate %i reglata prin utilizarea %lotoarelor'
Durata unei sedinte este cuprinsa intre ,*-+* min'
-ndicatiile $idro;inetoterapiei constau in
Bolile neurologice centrale si peri%erice(
&eumatismul cronic degenerativ si in%lamator( ina%ara puseului evolutiv(
>ec$elele posttraumatice(
A%ectiunile cardiovasculare si respiratorii'
Contraindicatiile $idro;inetoterapiei constau in
"rice tip de leziune cutanata( pana la vindecarea acesteia(
Pacientii in aparate de contentie(
>tarile %e.rile(
Anumite psi$opatii( crizele comitiale(
Bipotensiune arteriala marcata(
Unele a%ectiuni cardiovasculare(
Varsta avansata'
:. Terapia ocupationala.
,efinitii" obiective" mijloace terapeutice si de recuperare functionala.
Terapia ocupationala reprezinta un comple4 de metode de o mare varia.ilitate care isi
mentin individualitatea prin scopul urmarit si prin particularitatea procedeelor %olosite'
-nitial( a %ost utilizat termenul de ergoterapie( cu re%erire la o metoda de ;inetoterapie pentru
di%erite tul.urari %izice sau mentale' Aceasta metoda %olosea e4ercitii si procedee %izice din
di%erite activitati umane o.isnuite( precum cele de munca( de divertisment etc' Ulterior(
termenul a %ost preluat de alti autori dar a %ost inlocuit cu cel de terapie ocupationala'
Principalul scop este acela al re%acerii mo.ilitatii( su. aspectul de amplitudine articulara( %orta
si rezistenta musculara( coordonare a miscarilor si a.ilitate' -n numeroase tari terapia
ocupationala a devenit o specialitate de sine statatoare'
64ista doua aspecte ale ergoterapiei ergoterapia speci%ica 2ce urmareste selectarea unor
activitati cu ma4imum de adresa.ilitate( solicitare si adapta.ilitate in ceea ce priveste de%icitul
%unctional al pacientului3 si ergoterapia glo.ala( nespeci%ica sau ocupationala 2nu se adreseaza
de%icitului %unctional ci restului organismului sau unor modi%icari complementare(
compensatorii3'
Prescrierea ergoterapiei necesita o analiza e4acta a de%icitului %unctional sau a $andicapului
prezentat de pacient 2diagnostic clinic si %unctional( .ilant psi$ologic( social si pro%esional3(
precum si recunoasterea celor mai indicate activitati ergoterapeutice'
Alegerea unei anumite ocupatii se va %ace dupa urmatoarele principii ocupatia sa %ie una
o.isnuita si cunoscuta( aleasa dintre meseriile de .aza( clasice( poate c$iar pro%esia
pacientului( ocupatia sa %ie usor de inteles sau de invatat si e4ecutat( sa %ie utila( sa %ie variata
spre a se evita monotonia( sa solicite un e%ort progresiv( sa %ie li.er acceptata si agreata de
catre pacient( sa %ie e4ecutata in comun cu alti pacienti si sa %ie supraveg$eta in permanenta
de catre specialistul ergoterapeut'
64ista o multitudine de activitati practice utilizate in terapia ocupationala( precum
Cele incluse in te$nica de .aza 2olaritul( tamplaria( tesutul( impletitul nuielelor etc3'
Aceste te$nici ter.uie sa %ie prezente in orice serviciu de ergoterapie' 6le cuprind o
serie de su.activitati care necesita gestica di%erita'
Cele care sunt incluse in asa numitele te$nici complementare 2cuprind restul
activitatilor lucrative umane( precum cartona0ul( maroc$ineria( tipogra%ia( strungaria(
dactilogra%ia etc3'Aceste activitati pot deveni scopuri in sine in domeniul
repro%esionalizarilor'
Cele incluse in te$nici de readaptare( %ormate din multitudinea de activitati casnice(
recreative( unele pro%esionale( %amiliale etc3' #e$nicile de readaptare sunt deose.it de
importante deoarece adapteaza mediul am.iant al persoanelor cu $andicap la propriile
lor capacitati %unctionale' Ast%el( se adapteaza coada de lingura( se modi%ica ro.inetul
la c$iuveta( se adapteaza conducerea automo.ilului( scara autove$iculelor de transport
in comun( scarile rulante'
Activitatile incluse in te$nicile de e4primare 2cuprind ocupatii speci%ice cu caracter
artistic( precum desenul( pictura( gravura( scrisul( sculptura etc3(
#e$nicile sportive 2includ o serie de 0ocuri sportive sau parti componente ale acestora(
precum aruncatul mingiei la cos( tenisul de masa( .admington( gol%( trasul cu arcul(
patina0( $oc$ei etc3(
Cele incluse in te$nici recreative 2reprezentate prin diverse 0ocuri distractive adaptate
$andicapului prezentat precum( sa$ cu piese grele( tintar cu piese care se in%ig in lacas(
0ocuri cu %igurine din plum. etc3'
Parafunctii" obiceiuri vicioase" deconditionare" purtarea de gutiere si alte
dispozitive de redresare si reposturare.
!utiera este o constructie protetica( cu rolul de a acoperi un grup de dinti vecini pe partea lor
vesti.ulara( ocluzala si orala( cu rol de imo.ilizare a %racturilor mandi.ulare' !utiera este un
element de agregare a aparatelor ortodontice %i4e sau con0uncte( cat si pentru solidarizarea
dintilor parodontici'
!utiera poate %i con%ectionata din acrilat termopolimeriza.il 2in la.oratorul de te$nica
dentara3 si autopolimeriza.il 2in cavitatea .ucala3'
;. #aserterapia5 modalitate terapeutica cu larga aplicabilitate in
patologia de specialitate.
#aserterapia" mecanisme de actiune
Laserterapia este o procedura terapeutica noninvaziva( utilizata in practica de zi cu zi in
ca.inetele de %izioterapie' La .aza terapiei Laser se a%la teoria clasica( con%orm careia( natura
luminii este considerata a %i duala( intre particula sau corpuscul si unda electromagnetica'
Desi acesta dualitate nu poate %i e4plicata pe deplin( ea descrie cel mai acurat natura
primordiala a luminii' Denumirea de Laser provine de la initialele din lim.a engleza ale
cuvintelor care e4prima %aptul ca aceasta este o emisie stimulata de radiatie luminoasa
ampli%icata( mai e4act( Lig$t Ampli%ication .? >timulated 6mission o% &adiation' Daca
radiatia Laser este de mare intensitate( prin cantitatea mare de energie transmisa su.stratului(
apare e%ectul termic( distructiv( utilizat in c$irurgie si microc$irurgie in scopul de a taia(
distruge( evapora( cauteriza tesuturile tinta' Daca intensitatea radiatiei Laser este scazuta(
utilizarea sa este aceea de a stimula sau .iostimula su.stratul cu e%ecte .ene%ice( dupa cum se
va arata mai departe'
Proprietatile radiatiei Laser sunt o singura lungime de unda sau o singura intensitate
2monocromatismul3( este polarizata total( orientarea in spatiu a undelor realizandu-se dupa o
directie .ine sta.ilita 2ceea ce caracterizeaza polarizarea liniara3 si este coerenta( orientarea in
timp a tuturor undelor radiatiei Laser este a.soluta( ast%el incat minimumul si ma4imumul
tuturor undelor sunt identice in propagarea lor in timp'
Unda Laser de putere si intensitate scazuta( .ine controlata si care nu depaseste 5** mA are
un e%ect stimulator e4celent asupra su.stratului .iologic pe care se aplica'
-n vederea terapiei cu Laser( ne vor interesa parametrii %izici ai acestuia pentru a putea
recomanda o aplicatie terapeutica e%icienta' Parametrii %izici ai laserului sunt prezentati in cele
ce urmeaza( si anume
Lungimea de unda 2%iind monocromatic( laserul are o singura lungime de unda
masurata in nm3(
Puterea de iesire 2puterea de iesire este %ie cea ma4ima-amplitudinea ma4ima a
impulsurilor( %ie cea medie si este masurata in mA3'
Frecventele de modulatie 2numar de oscilatii pe secunda( se masoara in Bz3(
Densitatea de putere sau doza 2se masoara in @<cmH si reprezinta energia emisa intr-un
interval de timp( pe unitate de supra%ata pe care s-a e%ectuat emisia3'
&aportat la o suita de parametri( intre care si cei prezentati( aparatele Laser se pot clasi%ica in
%unctie de
>ursa'
>e va %ace ast%el re%erire la lasere care au drept sursa su.stanta solida si se numesc
lasere cu ru.in( la cele cu su.stanta lic$ida( cele cu su.stanta gazoasa 2cu $elium-neon
sau cu argon3 si la cele cu semi-conductor 2!a-As( !aAiAs3( ca %iind cele mai recent
utilizate' Aceste lasere cu semi-conductori ca sursa de emisie pentru radiatia Laser au
avanta0ul de a avea dimensiuni mici( de a %i ro.uste si %ia.ile( de a permite utilizarea
oricarei lungimi de unda'
Lungimea de unda'
Lungimea de unda a laserului .azat pe semi-conductor poate %i intre /**-5** nm
2laser al.astru3( 5**-55* nm 2laser verde3( +**-9** nm 2laser rosu3 si 9**-85* nm
2laser in%rarosu3' !radul de penetrare a radiei Laser intratisular depinde de lungimea
de unda a acesteia' Cele mai %olosite lungimi de unda sunt cele din spectrul rosu si
in%rarosu'
Laserul in spectrul rosu are o patrundere intratisulara de )-7 cm( dupa care intensitatea
si e%icienta terapeutica scad' Pornind de la cele a%irmate( acest tip de laser se
recomanda a se utiliza in tratamentul a%ectiunilor tegumentare si in cele ale
mucoaselor' >e recomanda utilizarea sondei cu o putere de ma4' 5* mA'
Laserul in spectrul in%rarosu isi reduce intensitatea la 5*G dupa ce patrunde in
tesuturi( dincolo de )-7 cm adancime( drept pentru care sunt recomandate in tratarea
su%erintelor de pro%inzime( precum cele musculo-ligamentare( capsulare( tendinoase(
meniscale( discale etc' >e recomanda utilizarea unor sonde cu o putere crescuta( de cel
putin 5* mA'
Modul de lucru'
-n conte4tul acestei prezentari( laserele pot %i pulsatile 2impulsuri de durata %oarte
scurta3( lasere continui si lasere cu pulsatie modulata( lungimea de unda depinzand de
%recventa si natura su.stratului iradiat' >i puterea acestui ultim tip de lasere variaza de
la cativa mA la sute de mA'
#ipul radiatiei'
&adiatia poate %i convergenta 2radiatia punctuala3( divergenta sau scanner 2utilizat
pentru supra%ete e4tinse3'
Puterea laserului'
&aportat la puterea de iesire a laserului( acesta poate %i su. , mA( su. 5 mA
2densitatea de iesire %iind la nivelul sondei su. )5 A<mH3 si su. 5** mA'
Forma'
Laserul poate %i su. %orma de stilou( de .uzunar( dispozitive de ca.inet sau .aza de
recuperare'
-n lumina celor prezentate( e%ectele .iologice ale laserului terapeutic( de 0oasa putere sau laser
non-invaziv vor %i prezentate in cele ce urmeaza
Analgezia(
Miorela4area( decontracura musculara(
6%ect entiedematos( de com.atere a stazei si de drena0 veno-lim%atic(
Biostimulare tisulara si a proceselor .iologice(
6%ect vasodilatator'
Mecanismele prin care actioneaza laserterapia intercepteaza o serie de verigi %iziopatologice(
actiune con%irmata de o serie de studii clinice veri%icate si validate' Aceste e%ecte constau in
im.unatatirea microcirculatiei( cresterea activitatii enzimatice intracelulare( in special a
ciclului :re.s( cresterea circulatiei si a utilizarii o4igenului( utilizarea e%icienta a glucozei(
stimularea sintezei de A=D intracelular( cresterea activitatii %i.ro.lastelor si a procesului de
%agocitoza( activarea pompei =a-: transmem.ranare( activarea proceselor meta.olice la nivel
celular 2atat prin activarea pompei e =a<: transmem.ranare( a transportului de calciu( cat si
prin activarea sistemului mitocondrial3( s$im.area la nivel locoregional a pro%ilului unor
mediatori ai in%lamatiei 2$istamina( prostaglandine3 sau durerii 2endor%ine3'
Indicatiile laserterapiei
Domeniile de aplica.ilitate ale laserterapiei sunt reprezentate de a%ectiuni precum alveolita(
analgesia( stomatita a%toasa( caria dentara( cicatricea c$eloida( contuziile dentitia di%icila(
%ractura( gingiviita( $erpesul( $?peremia pulpara( mor.ul temporomandi.ular( nevralgi
trigeminala( parpodontita( periodontita( pulpa aperta( puplita( starea postoperative' 6%ectele
terapeutice preponderente sunt cel analgesic( anti%logistic( antiedenatos( .iostimulator(
vasodilatator
<. $iofeedbac%. Terminologie" continut" principii" aplicatii
practice in conte-tul patologiei de specialitate.
Bio%eed.ac;-ul reprezinta un instrument clinic recunoscut inca din ,8+*' La timpul repectiv
trei surse stiinti%ice s-au unit spre a %orma curnetul larg al .io%eed.ac;-ului modern
electromiogra%ia( electroence%alogra%ia si studiul cardiovascular realizat de catre
psi$o%iziologisti' -n timp ce ultimele doua surse sunt importante in%luienta lor asupra
recuperarii a %ost limitata' Aplicarea in domeniul rea.ilitarii s-a nascut din munca de cercetare
si diagnosticul realizat prin 6M! 2electromiogra%ia3' Practicienii au %ost constienti de a0utorul
considera.il o%erit de %eed.ac;-ul imediat al semnalelor mioelectrice' >unetul potentialelor
unitatii motorii poate grada intensitatea dorita a contractiei solicitand adesea a0utorul
pacientului'
-n recuperare .io%eed.ac;ul electromiogra%ic 26M!BF3 si-a castigat locul sau in tratamentul
leziunilor de neuroni motori centrali( in special in ceea ce priveste musculatura retracturata
dar si producand rela4are asupra musculaturii spastice a pacientilor post-accident vascular
cere.ral' 6M!BF este util si in paralizia cere.rala si tul.urarile musculo-sc$eletale in special
torticolisul spasmodic'
Bio%eed.ac;-ul se de%ineste ca o te$nica ce utilizeaza ec$ipament( in special electronic( spre a
evidentia persoanelor unele dintre evenimentele lor %iziologice interne( normale sau anormale(
su. o %orma de semnale auditive si vizuale care ii invata sa manipuleze aceste alt%el
involuntare si nesimtite evenimente( prin manipularea semnalelor a%isate' #e$nica introduce
vointa unei persoane intr-un loc al unuei .ucle de %eed.ac;( desc$isaJ in ciuda acestui nume
arti%icial de .io%eed.ac;( un termen a.ordat de catre oamenii de stiinta si cliniceni dintr-o
serie de motive( inclusiv lingvistice' >pre deose.ire de raspunsurile conditionate( omul tre.uie
sa isi doreasca in mod voluntar? sa sc$im.e semnalele spre un anumit scop'
-nvatand pacientii sa-si controleze o paleta larga a proceselor %iziologice conduce la o.tinerea
unor rezultate terapeutice e4traordinare' De aceasta metoda .ene%iciaza in special pacientii cu
paralizie =MC si spastici date datorata leziunilor cere.rale'
-n recuperare( cel mai util %eed.ac; este cel mioelectric sau 6M!' Cuvantul electromiogra%ic
nu e totusi o alternativa potrivita a acestei %orme de .io%eed.ac;( deoarece pacientul si
clinicianul nu vad direct electromiograme sau o electromiogra%ie' -n sc$im.( semnalele
mioelectrice de la musc$i sunt trans%ormate in semnale acustice si vizuale care sunt usor de
inteles'
Bio%eed.ac;-ul pozitional' Aceasta te$nica este indicata cand scopul antrenamentului este
reglarea miscarilor( o%erind pacientului posi.ilitatea de a recruta voluntar si de a rela4a
grupele musculare potrivite' Position sau movement %eed.ac; se %oloseste spre a antrena
momentul potrivit si coordonarea necesare controlului miscarii' 64emple ale aplicarii position
.io%eed.ac; in recuperarea neurological includ
antrenarea controlului pozitiei capului
coordonarea si controlul miscarilor mainii in ata4ie si dupa c$irurgia mainii
antrenarea pozitiei articulatiei genunc$iului la copii cu paralizie cere.rala( la adultii cu
$emiplegie si purtatorii de proteze
>uplimentar( position %eed.ac; poate %i utilizat in recuperarea post-AVC cand musc$iul ce
tre.uie motorizat este inaccesi.il sau di%icil de a %i izolat 2antrenamentul pronatiei si
supinatiei ante.ratului3'
Bio%eed.ac;ul de presiune sau %orta' Monotorizarea %ortei poate %i indicata cand este necesara
in%ormatia re%eritoare la nivelul %ortei sau cantitatea de %orta transmisa printr-un segment al
corpului sau printr-un dizpozitiv de asistare' De e4emplu pentru antrenarea ortostatismului
sau mersului( simetric poate %i utilizata monotorizarea %ortei transmisa de-a lungul unei
e4tremitati la adultii si copiii $emiplegici' -n mod asemanator( utilizarea unui %eed.ac; care
poate a0uta la antrenarea pacientilor $emiplegici spre a-si monotoriza cantitatea %ortei care se
mani%esta sau care ia nastere asupra unui dispozitiv de asistenta la mers' >ecundar
monitorizarea incarcarii mem.rului este o potentiala unelta de evaluare menita sa analizeze
mersul'
Bio%eed.ac;ul temperaturii si a %lu4ului sanguin peri%eric' Controlul temperaturii sau a
%lu4ului sanguin peri%eric al e4tremitatiilor a devenit un instrumnent important al %iziologilor
clinicieni'
Bio%eed.ac;ul presiunii sanguine' Acest .io%eed.ac; presupune pletismogra%ia o.isnuita'
Pacientii sunt antrenati sa-si modi%ice iesirile cu sustinerea adaugata a antrenamentului de
rela4are pe calea 6M!BF si a contorului temperaturii la nivelul e4tremitatii'
Antrenamentul controlului s%incterian' Acest antrenament utilizeaza traductori de presiune
introdusi in calanul anal sau vaginal ast%el incat pacientii continenti .ene%iciaza de
monotorizare electronica asociata cu o %orma modi%icata de conditionare operanta'
Bio%eed.ac; respirator'
Alte te$nici' Aproape toate %unctiile %iziologice de la clipit pana la activitatea stomacului si
intestinului sunt in investigatie cu senzori potriviti'
,omenii de aplicare
Psi$oterapie'
@aco.son a dezvoltat terapia de rela4are utilizand un ec$ipament 6M! prin care sa
monotorizeze nivelul tensiunii pacientilor' >$ultz a dezvoltat o te$nica inrudita( antrnamentul
autogenic care nu presupune un ec$ipament 6M! speci%ic' Domeniile controlului mioelectric
si a rela4arii musculare s-au unit la 0umatatea anilor ,8+*' A putut %i dezvoltata ast%el o
te$nica de ameliorare a tensiunii din durerile de cap' Acest tip de aplicatie a %eed.ac;ului
mioelectric a crescut si domina intregul domeniu' -n timp ce recuperarea medicala se re%era la
rela4are sau la reantrenarea musculaturii emiparetice( %iziologistii cliniceni si specialistii
medicinii psi$osomatice isi limiteaza munca clinica la rela4area pro%unda( com.inand adesea
te$nicile 0aco.soniane si de antrenament autogenic alaturi de rela4area instrumentala' -n anii
,89* %orma .io%eed.ac;ului s-a sc$im.at' Cea mai dominanta %orma( alp$a%eed.ac; a %ost
eliminate' -n zilele de astazi psi$oterapia utilizeaza 6M!BF singur sau in com.inatie cu
%eed.ac;ul termic si ad0uvante 2meditatii( e4ercitii3' #intele primare sunt durerea de cap
tensionara( durerile cornice de spate sin an4ietatea' &ela4area pro%unda se adreseaza direct
cauzei 2tensiunii musculare3' Un .un psi$oterapeut isi poate invata pacientul sa se
autocontroleze ca parte din tratamentul lor pe termen lung' &ela4area corporala( generala sau
totala este utila in rea.ilitarea( alaturi de rela4area tintita asupra musculaturii speci%ice a%late
in spasm' #otusi( la pacientii cu disc$inezii 2torticolisul spasmzoic3 si paralizie cere.rala( la
%el si la cei care au su%erit un AVC si au spasticitate( terapia de rela4are mareste
antrenamentul per%ormantei motorii im.unatatite'
&amuri ale medicinii clinice'
Managementul durerii cronice' Principala tinta a terapiei prin BF o constituie durerile de cap
tensionale( vasculare de tip migrenos( dar mai ales durerea cronica la nivelul spatelui si
e4tremitatilor'
Boala ra?naud' #e$nicile comportamentale cresc autocontrolul in special prin .io%eed.ac;
permitand ca 1*G dintre pacienti cu .oala ra?naud primara sa-si autoregleze simptomele
cauzate de vazospasmul idiopatic la nivelul mainilor' >e utilizeaza un program care com.ina
6M! si %eed.ac;ul temperaturii pieli cu antrenament autogenic'
-ncontinenta urinara si %ecala' Ma0oritatea specialistilor pre%era 6M!BF local in vederea
antrenamentului BMF a planseului pelvin pentru incontinenta vezicala( rectala sau am.ele'
Bio%eed.ac; in domenii paraclinice precum medicina sportive si psi$oimunologie'
Tratamentul si medicina de recuperare'
>pecialistul care utilizeaza instrumentele de BF tre.uie sa %ie %amiliarizat cu elementele
%undamentale si terminologia electronicii %undamentale' Ma0oritatea dispozitivelor 6M!BF
sunt imaginate pentru psi$oterapie' #otusi ele sunt utilizate si intr-o serie de situatii care
privesc recuperarea medicala' Cand are loc rela4area nu se aude nici un sunet sau nu este nici
un semnal visual in timp ce intensitatea semnalelor este mare cand activitatea musculara este
crescuta' Linistea de pe perioadele de activitate musculara crescuta este utila spre a invata
rela4area musculaturii spastice atunci cand se utilizeaza o metoda opusa' 6lectrozii
tegumentali sau de supra%ata sunt utilizati cu precadere in 6M!BF' >e mai pot utilize
electrozi ce se insera transcutanat in situatia musculaturii ce nu poate %i izolata usor de catre
electrozii de supra%ata' Cateodata se %olosesc electrozi ac in cazurile in care nu e4ista semen
de activitate' Amplasarea electrozilor pentru reeducarea musculature sla.it necesita precizie'
6lectrozii tre.uie plasati deasupra musculatuii tinta pe o supra%ata de izolare anatomica
relative %ata de musculature de vecinatate' >patiul mare intre electrozi conduce la incrucisarea
reactiei 2amplasati deasupra ti.ialului anterior ei vor receptiona semnale de la un
gastrocnemian spastic3'
$aze neurologice ale EM6$' &eceptorii cutanati( proprioceptorii si imputurile vizuale si
auditive sunt armonizate la nivelul controlului precum cel de la nivelul cere.elului'
Plasticitatea si capacitatea de reinvatare a creierului tre.uie considerate ca un %enomen mai
comple4 in comparatie cu rolul preluat de catre ariile specializate ale corte4ului vecin' Poate
%i implicata activare unor cai care n-au %ost antrenate inainte prin selectia naturala a celor mai
.une cai' Alturi de aceasta idee unii autori invoca posi.ilitatea in%loririi dendridice care apare
in stadiile de reinvatare si care ar sta la .aza recastigarii a.ilitatilor'
Aplicatii clinice in recuperare'
6M!BF si de %orta la pacientii post-AVC'
A%ectiunile mem.relor in%erioare precum
e4tensia de sold si de genunc$i 2com.inatia este o componenta importanta o% stance
p$aze o% gait3' 6M!BF poate %i incorporat in cadrul e4ercitiilor care antreneaza
individual musc$iul marele %esier' La %el 6M!BF poate %i utilizat sa incura0eze
recrutarea cvadricepsului sau rela4area $amstrings sau am.ele'
%le4ia soldului cu e4tensia genunc$iului
e4tensia soldului cu %le4ia genunc$iului
a.ductia soldului
dorsi%le4ia gleznei
su.lu4atia de sold este o pro.lema comuna printre pacientii cu $emiplegie %lasca
Antrenamentul am.ulatiei sau mersului utilizeaza 6M!BF si de pozitie alaturi de %orce BF
menit sa antreneze muculatura speci%ica sau miscarile necesare pentru am.ulatie' Atat %aza de
sta.ilizare( cat si cea de .alans'
A%ectiunile mem.rului superior'
cotul si ante.ratul
com.inatii ale miscarilor mem.rului
pumn si degete'
$iofeedbac%ul in alte situatii'
Leziunile spinale'
Paralizia cere.rala si traumatismele craniocere.rale'
>cleroza multipla'
Distonia si disc$inezia' #orticolisul spasmotic este cel mai .un e4emplu( caruia i se asociaza
.le%arospasmul( spasmul $emi%acial( distonia oromandi.ulare( crampa scriitorului si
distorniile torsionale sevre ale torsolui'
Denervarea nervilor peri%erici' Cea mai importanta este paralizia rezultand de la o leziune a
nervului %acial in care antrenamentul a dus la o im.unatatire su.stantiala a simetriei %aciale si
a %unctilor voluntare' Aceasta %orma de reeducare neuromusculara permite pacientului de a
procesa elementele vizuale si auditorii care reprezinta o continua acoperire a evenimentelor
%iziologice de care in mod normal nu e constient' Aceasta procedura permite pacientului sa
castige un control %uncitonal al musc$iului pe calea monitorizarii activitatii unitatii motorii'
&ecuperare ortopedica utilizand goniometre de %eed.ac; care au avut succes in reantrenarea
%unctiei mainii dupa c$irurgie reparativa pentru degetele traumatizate si nervilor lor motorii'
Concluzii'
BF clinic( in special 6M!BF recunoaste drept principala si sigura aplicatie in reantrenarea
a.ilitatiilor motorii si in in$i.area spasticitatii aparute ca urmare a traumatismelor craniene la
toate tipurile si toate varstele' >e .azeaza pe culegerea in%ormatiilor de la senzori electronici
privind %unctiile %iziologice pornind de la temperatura pielii( la presiune si la sc$im.arii
ung$iului articular'
1=. TE('" acupunctura" electropunctura" presopunctura"
tratamentul punctelor si zonelor trigger ca terapie adjuvanta a
patologiei de specialitate.
Electrostimularea" electroanalgezia" TE(' sau '(ET
6lectrostimularea in terapia durerii este o modalitate terapeutica recent intrata in practica
medicala' Durerea este un simptom( un semnal de alarma sau un avertisment ce tre.uie
investigat deoarece tradeaza o dis%unctionalitate sau o su%erinta organica' 64ista o serie de
posi.ilitati de interventie asupra sindromului algic( precum terapia medicamentoasa( cea
nemedicamentoasa 2#6=>( %izioterapie( masa0( ;inetoterapie( laserterapie( magnetoterapie(
electrostimulare spinala( electrostimulare cere.rala pro%unda etc3( cat si o serie de te$nici
complementare( precum te$nici de rela4are 2training autogen( .io%eed.ac; etc3( metode de
conditionare 2ergoterapie( meloterapie etc3( $ipnoza etc' #e$nicile de $iperstimulare sau
electrostimulare %ac parte din a.ordarile terapeutice care au la .aza o stimulare peri%erica sau
una centrala a %i.relor nervoase' Aceste stimulari sunt nedureroase si sunt in masura sa induca
la di%erite nivele ale sistemului nervos o in$i.itie a transmiterii in%ormatiei dureroase prin
activarea di%eritelor mecanisme( precum gate-control si<sau eli.erarea de endor%ine la nivel
central' 6lectroanalgezia prin #6=> reprezinta o te$nica de electrostimulare peri%erica'
#runc$iurile nervoase pot %i stimulate %ie cu electrozi de supra%ata amplasati la nivelul
traseelor nervoase( %ie cu electrozi ac( implantati in apropierea acestor trasee' >e va o.tine o
electroanalgezie e%icienta daca electrodul stimulant este asezat corect iar intensitatea
curentului este adecvata'
Modul de actiune al electroanalgeziei este e4plicat prin urmatoarele
>enzatia de %urnicatura placuta indusa de stimulii electrici este in masura sa in$i.e
senzatia dureroasa si sa ridice pragul durerii induse 2analgezia este produsa prin
diminuarea tensiunii din %i.rele nervoase care transmit in%ormatia dureroasa si prin
desensi.ilizarea receptorului la stimularea cu curenti electrici de inalta %recventa si
0oasa intensitate3(
6li.erarea de endor%ine si de alte su.stante neuro-opioide similare( prin stimularea cu
curent de 0oasa %recventa si de inalta intensitate'
A.ordarea stiinti%ica si mai apro%undata a procedurii de electrostimulare sau electroanalgezie
prin #6=>-conventional poate %i %acuta daca se au in vedere mecanismele de actiune ale
aplicatiilor in scop analgezic ale curentilor de 0oasa %recventa'
-n aceasta idee( modul sau mecanismul de actiune va %i prezentat in cele ce urmeaza'
&eceptorii pentru durere sunt rami%icatii ale dendritelor neuronilor senzitivi care iau parte la
alcatuirea unui nerv cutanat' Fi.rele nervilor cutanati au prag de e4cita.ilitate di%erit( %iind
capa.ile sa conduca impulsuri generate in circumstante deose.ite' Fi.rele sau caile
sensi.ilitatii somatice a0ung la maduva spinarii pe calea radacinii posterioare' A4onii
neuronilor senzitivi din maduva spinarii 2din ganglionul spinal3 %ac sinapsa cu neuronii de
releu localizati in su.stanta cenusie a cornului posterior medular' De retinut %aptul ca
nociceptorii cutanati 2e4tero si mecanoceptori3 au actiune e4citatoare independenta asupra a
cel putin doi neuroni din cornul posterior medular' A4onii neuronilor medulari se proiecteaza
la randul lor la di%erite nivele ale ence%alului( alcatuind caile durerii' Ulterior( dupa ce acestia
mai %ac o statie la nivelul su.cortical 2conducere su.corticala a durerii3( proiecteaza
in%ormatiile continute la nivelul corte4ului cere.ral' Pentru intelegerea si e4plicarea actiunii
analgezice a stimulilor electrici au %ost emise o serie de ipoteze' >-a a0uns la teoria e%ectului
de acoperire' Aceasta consta in interventia la nivelul cailor de conducere a durerii cu alti
e4citanti 2electrici( in cazul de %ata3( prin intermediul altor %i.re a%erente sau al receptorilor
care nu receptioneaza durerea( ceea ce are drept e%ect in$i.area perceptiei dureroase la
nivelurile supramedulare 2prin e4citarea altei cai a%rente3' Acest mecanism e4plica insa
ridicarea pragului dureros la nivel supramedular' #eoriile actuale au %acut apel la cunoasterea
%aptului ca maduva constituie un adevarat releu in perceptia durerii 2in%ormatiile a0ung si pe
cale ascendenta dar si de la %ormatiunile nervoase superioare( deci pe cai descendente3'
=umeroasele studii clinice au a0uns la concluzia ca durerea reprezinta rezultatul pierderii
capacitatii in$i.itorii( dacat rezultatul unor procese de stimulare propriu-zisa' Apare ast%el
teoria controlului de poarta( propusa de Melza; si Aall care se .azeaza pe %enomenul de
in$i.itie presinaptica( adica pe un proces de control a4onal' Acest %enomen de in$i.itie
presinaptica se petrece la nivelul cornului posterior medular' 64plicatia este ca stimularea
%i.relor cu diametru mare( rapid conducatoare( nespeci%ice pentru durere( ce conduc in%ormatii
tactile generate de vi.ratii si presiune( produce la nivel medular 2corn posterior( interneuronii
in$i.itori3 un camp electric negativ care scade activarea sistemului de conducere prin caile
ascendente( inc$izand ast%el poarta sau activand .ariera de control pentru transiterea
in%ormatiilor nociceptive care sosesc prin %i.rele lent conducatoare' -n acest mod( durerea nu
mai este perceputa la nivel cere.ral' Daca insa sunt stimulate peri%eric %i.rele speci%ice pentru
durere 2cele lent conducatoare3 si in%ormatiile transmise devin dominante prin intensitate(
%recventa sau conditii patologice 2nevralgii post$erpetice( disestezii de denervare3( se va
desc$ide poarta de control prin contrareactie pozitiva la campul electric care %usese negativ'
Acest %enomen se numeste %acilitare presinaptica si va permite transmisia si perceptia durerii
la nivel cortical' Anumiti autori a%irma si e4istenta altor mecanisme in$i.itorii situate
supraspinal care se e4ercita descendent( asupra maduvei spinarii' Aceste mecanisme
centri%uge de in$i.itie a transmiterii si perceperii durerii au %ost con%irmate prin analgeziile
produse prin stimularea electrica a structurilor nervoase centrale supramedulare' 6le sunt
considerate similare celor produse prin actiunea opiaceelor 2mor%ina si derivatele sale3 la
aceleasi nivele( urmate de producerea<eli.erarea de ence%aline cu rolul de a .loca transmiterea
in%ormatiilor nociceptive prin maduva spinarii'
Analgezia produsa prin electrostimulare a e4plicat mecanismele de actiune a unor metode de
electroterapie conventionala( precum curentii diadinamici( curentii #ra.ert( curentii sto$astici
2toti acesti curenti %iind de 0oasa %recventa3' Pornind de la cele cunoscute( s-a a0uns la
dezvoltarea unor metode noi de electroanalgezie( precum
6lectrostimularea nervilor peri%erici cu electrozi implantati<percutanat 2controlul
durerii acute3(
6lectrostimularea cordoanelor posterioare medulare pentru controlul durerii cronice(
prin intermediul electrozilor implantati in dura mater 2stimulare antidromica3(
>timularea nervoasa electrica transcutanata( #6=> sau >=6#( in vederea controlului
sindroamelor dureroase acute sau cronice(
6lectropunctura permite stimularea electrica selectiva a %i.relor rapid conducatoare( cu
inc$iderea portii pentru %i.rele nervoase care transmit nociceptia'
-n mod particular( stimularea nervoasa electrica transcutanata >=6# sau #6=> dupa
denumirea internationala( constituia o metoda netraumatizanta de com.atere a starilor
dureroase acute si cronice( de di%erite cauze( utilizand curenti de 0oasa %recventa cu impulsuri
dreptung$iulare( %urnizati prin intermediul unor electrozi aplicati la nivelul tegumentului
pacientilor' #ermenul de stimulare %olosit( contravine mecanismului de actiune care consta in
in$i.are a transmiterii durerii( %ara ca acesta sa pre0udicieze procedura in sine'
-mpulsurile electrice emise de stimulatori electroanalgezici au di%erite %orme
Unde mono%azice 2un singur pol este activ( daca este anodul( undele sunt pozitive iar
daca este catodul( undele sunt negative3(
Undele .i%azice 2am.ii poli sunt activi3(
Undele .i%azice cu o dominanta'
Aparatele disponi.ile o%era la nivelul electrodului stimulant 2anodul3( e%ectele anlgezice'
Eonele optime pentru electrostimulare in scop analgezic variaza de la o persoana la alta( c$iar
daca simptomele sunt asemanatoare' >e incepe prin aplicarea electrodului stimulant la nivelul
zonei dureroase( ast%el incat sa se o.tina o parestezie .ine perceputa in zona' Aplicarea
electrodului se realizeaza dupa ce au %ost determinate nivelele medulare si radacinile spinale
corelate cu zonele dureroase sau dupa ce s-a realizat corespondenta punctelor dureroase
cutanate la presiune( numite puncte trigger( care( in mare parte( corespund punctelor de
acupunctura' Aceste puncte( ca si cele de acupunctura( prezinta o rezistenta electrica la nivel
cutanat %oarte scazuta( motiv pentru care permit trecerea curentilor electrici de intensitate
%oarte mica' Acest tip de electrostimulare este numit si de tip electroacupunctura' 64ista
aparate capa.ile sa identi%ice aceste puncte( deoarece punctul trigger respectiv reprezinta un
%ocar de $ipersensi.ilitate intr-un tesut care( atunci cand este comprimat( devine dureros si
daca este su%icient de sensi.il( poate da nastere unei dureri re%lectate sau poate da nastere unor
%enomene percepute drept alterari proprioceptive' Printre principalele sindroame dureroase
caracterizate prin prezenta durerii in di%erite zone sau puncte trigger( sunt de mentionat
periartrita scapulo$umerala( unele %orme de cervoco.ra$ialgii( lom.osciatopatiile( ce%aleeea
musculotensiva( sindromul picioarelor o.osite( cicatricile dureroase( patologie numeroasa din
domeniul medicinii sportive'
Principalele modalitati de stimulare electrica sunt
Conventionala( 2electroanalgezie3 cu un curent de inalta %recventa si intensitate 0oasa
2%recventa este cuprinsa intre 1*-,5* Bz( intensitatea intre ,*-7* mA( durata
impulsului este de +*-,5* Isec3(
6lectropunctura( pe .aza de curenti de 0oasa %recventa si intensitate inalta 2%recventa
este cuprinsa intre ,-/ Bz( intensitatea intre 7*-1* Bz iar durata intre )**-7** Isec3'
>e poate constata cu usurinta %aptul ca #6=>-ul conventional prezinta o %recventa inalta si o
intensitate 0oasa( durata scurta de stimulare este relativ scurta( %i.rele stimulate sunt cele
groase( mielinice( locul actiunii %iind situat la zona medulara segmentara( mecanismul %iind
cel al controlului portii 2gate-control medular3 la nivel medular( analgezia ne%iind reversi.ila
medicamentos' #6=>-ul tip electroacupunctura prezinta %recventa 0oasa( intensitatea
curentului de stimulare este inalta( durata este lunga( %i.rele stimulate sunt cele motorii( locul
actiunii este zone superioara( cere.rala iar mecanismul de actiune se realizeaza prin
producerea de endor%ine sau de opiacee endogene'( analgezia %iind reversi.ila medicamentos'
Pe durata stimularii( pacientul va resimti o varietate a senzatiei de %urnicatura pana la vi.ratie(
de0a descrisa( raportat la caracteristicile #6=>-ului aplicat 2conventional sau tip
acupunctura<electropunctura3'
Caracteristicile clinice ale #6=>-ului conventional sunt urmatoarele momentul de inceput al
senzatiei de analgezie se instaleaza rapid( in ma4imum )* min( analgezia dureaza relativ
putin( 7*-,)* min( senzatia perceputa de pacient este aceea a unei amorteli placute( %ara sa %ie
insotita de contractii musculare( tolera.ilitatea este .una( stimularii se reduce intensitatea
curentului'zonele optime de stimulare sunt corelate in %unctie de distanta si pozitia %ata de
sediul durerii( durata de stimulare este 7*-+* min( a0ungand pana la zile intregi iar
adapta.ilitatea %i.relor nervoase este cea o.isnuita( la %iecare 5-,5 min'
Caracteristicile #6=>-ului tip electropunctura sunt prezentate in cele ce urmeaza modul de
inceput a senzatiei de analgezie se instaleaza lent( durata %iind mai mare( de )-+ ore(
senzatiile percepute de pacient %iind cele ale unor contractii ritmice( puternice( situate la limita
suporta.ilitatii' Eonele optime de stimulare au o tolera.ilitate scazuta iar in privinta zonelor
optime de stimulare( corelarea se %ace cu punctele din regiunea dureroasa sau mai indepartata'
Durata de stimulare este de ma4imum /5-+* min pe zi( putandu-se repeta pe durata unei zile'
Adaptarea %i.relor nervoase la procedura este rara' -ntensitatea curentului se va creste
progresiv( pentru a se putea o.tine a senzatie constanta' Daca pacientul mani%esta o
sensi.ilitate anormala a tegumentului( intensitatea tre.uie redusa' Daca e4ista o revenire a
durerii spontane( datorita sensi.ilitatii pacientului( senzatia poate deveni neplacuta' Daca insa(
revenirea spontana a durerii are loc pe parcursul stimularii( se va reduce intensitatea
curentului( in limitele posi.ilului( %ara sa se intrerupa simularea'
Durata stimularii sau a terapiei prin electrostimulare depinde de la caz la caz( deoarece pot %i
necesare mai multe cicluri de tratament pentru o terapie de %ond a durerii sau pot %i su%iciente
cateva sedinte care se e%ectueaza la nevoie 2durere3( uneori c$iar de pacienrul insusi' Ca
urmare a terapiei aplicate( e4ista posi.ilitatea disparitiei durerii( a reaparitiei sale la intervale
di%erite de timp sau situatii in care ameliorarile raman modeste( su. nivelul asteptat'
Cele mai di%icile cazuri de tratat prin #6=> conventional sunt reprezentate de
Durerea acuta in conte4tul postoperator( dupa laparotomie( tra$eotomie( laminectomie(
reconstructia ligamentelor la nivelul umarului si genunc$iului( post c$irurgie
ortopedica( dupa ra$ianestezie(
Durerea posttraumatisme in antecedente(
Durerea din stomatologie sau patologia medicinii dentare(
Angina pectorala(
Durerea cronica la persoanele varstnice( la cei ce su%era de pro.leme psi$ice ma0ore( la
cei cu di%erite sensi.ilitati la stimularile %azice( in cazul durerilor sla. localizate sau
di%uze( dureri viscerale sau neoplazice'
Limitele electrostimularii 2electroanalgeziei de tip conventional3 constau in
Di%icultatea in a repera zonele dureroase sau punctele trigger(
Durerea cronica( datorita riscului de corticalizare si memorizare a su%erintei(
64istenta unui %actor organic care actioneaza ca un stimul continuu( responsa.il de
persistenta durerii cronice acuzate de pacient(
Prezenta %actorilor de natura psi$ica( pacientul pierzand increderea in procedurile
analgezice anterioare pe care le-a utilizat( in situatia in care acestea au esuat'
Drept alternativa %ata de metoda electroanalgeziei prin #6=>-conventional 2utilizarea
curentului de inalta %recventa si intensitate 0oasa3 a %ost propusa utilizarea
electrostimularii prin curenti de 0oasa %recventa si intensitate inalta( ceea ce va
conduce la o.tinerea unui spasm muscular' Datorita %aptului ca e4ista pacienti care nu
tolereaza asemenea tip de stimulare electrica pe o durata mai mare de timp( aceasta
metoda este limitata doar la persoanele care pot tolera %ara pro.leme procedura'
6%ectul analgezic al acestui tip de electrostimulare de intensitate inalta si %recventa
0oasa( se a%la in legatura cu eli.erarea endor%inelor( asemenator electroanalgeziei prin
curenti #6=>-tip electropunctura' Aditional( se constata si e%ecte vasodilatatoare'
-ndicatiile metodei #6=>-conventional sunt reprezentate de sindroamele dureroase acute si
cronice( prezentate in cele ce urmeaza
&eumatismul cronic degeneratic cu diverse localizari si stadii evolutive(
>tarile dureroase posttarumatice(
Durerile din a%ectiunile neurologice peri%erice(
=evralgiile post$erpetice(
Durerile %antoma dupa amputatia mem.relor(
Durerile postanestezie(
>indroamele dureroase acute si cronice postoperaorii(
Cicatricele si sindromul aderential postoperator(
>indromul algic care insoteste anuriile(
>indromul algic din carcinoame'
Contraindicatiile #6=>-conventional sunt
Pacientii purtatori de pace-ma;er 2cele doua aparate pot inter%era3(
Aplicarea electrozilor stimulanti pe zona precordiala 2pot aparea tul.urari severe ale
ritmului cardiac sau se pot decompensa alte a%ectiuni cardiace3(
Aplicarea elecrozilor stimulanti in apropierea sinusului carotidian 2data %iind
sensi.ilitatea re%le4a( se pot produce %enomene de aritmie cardiaca3( laringelui(
%aringelui 2se pot produce spasme laringiene sau %aringiene la aplicarea electrozilor pe
regiunea anterioara a gatului3(
&egiunile cutanate anestezice( la nivelul zonelor cu iritatie cutanata sau la nivelul
mucoaselor 2se pot produce eriteme insotite de prurit la pacientii cu $ipersensi.ilitate
cutanata su mucoasa3(
-n apropierea oc$ilor
>arcina in primul trimestru(
Durerile psi$ogene(
>indroamele dureroase de origine talamica 2$iperpatia talamica3(
>indroamele dureroase care .ene%iciaza de tratament etiologic corespunzator'
Contraindicatiile relative ale #6=>-conventional constau in
&aspunsul imprevizi.il al pacientului la terapia antialgica aplicata 2inclusiv lipsa de
raspuns la terapia #6=>-conventional3(
#erapie paleativa 2atunci cand durerea este un simptom important pentru
diagnosticarea unei a%ectiuni grave se ve contraindica terapia analgezica pentru a se
putea sta.ili diagnosticul de certitudine si terapia in consecinta3(
Modi%icari tegumentare aparute in cursul sau dupa electrostimularile prelungite
anterioare'
>u%erintele care raspund cu di%icultate la terapia analgetica prin electrostimulare #6=>-
conventional sunt reprezentate de durerea psi$ogena( durerea de natura centrala sau cea
corticalizata( durerea viscerala( durerea di%uza( greu de localizat( neuropatiile meta.olice
2dia.etica( alcoolica3( anestezia dureroasa sau $iperpatia talamica( ce%aleea vasculara(
pacientii care consuma opiacee'
Concluziile aplicatiei electrostimularii in terapia durerii sunt urmatoarele
#ratamentul durerii cu a0utorul electrostimularii se .azeaza pe teoriile cunoscute
privind mecanismele de receptie( transmitere si perceptie centrala a durerii( precum
cea a controlului portii la nivel medular 2teoria numita gate-control( emisa de Melza;
si Aall3 si descoperirea eli.erarii endor%inelor la nivel central(
Per%ectionarea din domeniul electronicii cu aplicatii in domeniile medicale si cone4e(
cu dezvoltarea unor aparate per%ectionate( %ia.ile si sigure(
>tudiile de electrono%iziologie care au permis selectarea unor curenti ai caror
parametrii o%era ma4imum de e%icienta terapeutica cu e%ecte adverse( secundare si
nedorite minime( aplica.ili atat in conte4tul durerii acute 2durere postoperatorie(
durere posttraumatism in antecedente( cervico.ra$ialgii( lom.osciatopatii ce%alee(
durere musculara( durere a partilor moi periarticulare etc3( cat si a celei cronice
2durerea %antoma post amputatie de mem.ru( durerile datorate leziunilor nervoase3(
#e$nica este nedureroasa( pacientul resimtind senzatia de %urnicatura placuta sau de
vi.ratie(
>e utilizeaza undele .i%azice care evita e%ectul de polarizare a electrozilor in
pro%unzime( -sediul de actiune al electrostimularii este predominant la nivel medular
2activand gate-controlul( daca se utilizeaza curentii de inalta %recventa si intensitate
scazuta3 sau predomina eli.erarea endor%inelor la nivel central( sediul de actiune %iind
deci ence%alul 2daca se utilizeaza curentii de 0oasa %recventa si intensitate inalta( de tip
electropunctura3(
6lectrozii se pozitioneaza la nivelul sediului durerii sau la nivelul corespondentei
portiunilor super%iciale ale nervilor senzitivi care inerveaza regiunea dureroasa
respectiva sau la corespondenta punctelor cutanate dureroase la presiune( numite
puncte trigger 2care corespund( in mare parte( punctelor din acupunctura3(
>ingurul dezavanta0 al metodei este acela ca electrostimularea este doar un tratament
simptomatic al durerii'
Acupunctura" electropunctura" presopunctura" punctele trigger
Acupunctura %ace parte din medicina traditionala c$ineza( care se a4eaza pe o serie de
principii de .aza( precum
Prin corpul omului circula in mod ciclic energii( care provin din cosmos si de pe
pamant(
-n toate %iintele vii e4ista o .ipolaritate 2-== si -A=!3(
6nergiile circula de-a lungul unor canale invizi.ile( numite meridiane(
Pe aceste meridiane se gasesc anumite puncte care( daca sunt stimulate( pot ameliora
anumite .oli(
La nivelul supra%etei corpului 2tegumentului3 sunt proiectate toate organele corpului(
Viata se supune legii celor cinci elemente'
Medicina traditionala c$ineza isi are originea intr-o conceptie proprie despre lume(
su.ordonata gandirii #A"' Con%orm acestei gandiri( Universul este un tot %ormat din materie
si energie( stapanit de doua %orte antagoniste si complementare( numite -== si -A=!' Aceste
%orte mentin ec$ili.rul Universului si se regasesc in proportii di%erite in toate %enomenele si
lucrurile' #ot ce e4ista in Univers inseamna deci energie( care este indisocia.ila materiei'
6nergiile care circula neintrerupt prin corpul uman provin din cosmos si de pe Pamant( din aer
si alimente' 6nergiile prezinta o .ipolaritate si circula prin organism in mod ciclic( patrunzand
prin talpi si urcand spre cap( ca apoi sa co.oare din nou' "rice dereglare in scurgerea acestor
energii inseamna .oala iar incetarea de%initiva a scurgerii inseamna moarte' Pentru evitarea
im.olnavirilor si a im.atranirii precoce( medicina traditionala recomanda( alaturi de
acupunctura( masa0e( gimnastica si alimentatie energetica' Dupa cum aratam( prin corpul
omenesc sanatos energiile circula in mod armonios( cu mare regularitate( prin niste canale
numite meridiane' Meridianele prin care circula energia de nutritie sunt in numar de )/( cate
,) pentru %iecare 0umatate de corp( numindu-se meridiane principale' Fiecare meridian are un
traseu intern( prin intermediul caruia se a%la in legatura directa cu organul pe care il deserveste
si unul e4tern( cu sediul in piele' Fiecare meridian poarta numele organului cu care se a%la in
legatura energetica' Pe langa aceste meridiane principale( in organism se mai a%la si
meridianele secundare 2de e4' meridianele curioase si cele musculotendinoase3' Dintre
acestea( meridianele musculotendinoase se a%la deasupra pielii( e4act pe traseul meridianelor
principale care( dupa cum aratam( se a%la in piele' Pe meridianele descrise se gasesc anumite
puncte care( stimulate prin intepatura de ac sau prin masa0( pot ameliora anumite .oli' De-a
lungul timpului( c$inezii au remarcat ca( de cate ori se im.olnavea cineva( anumite puncte de
pe piele deveneau dureroase' Unind punctele ei au o.tinut traseele e4terne ale meridianelor
principale( pe parcurs descoperindu-le si pe cele secundare' Acupunctura a %ost practicata de
medici vraci care atinsesera per%ormanta de a percepe %lu4ul energetic emis de punctele active
cu a0utorul var%ului degetelor de la mana plim.ata pe piele( precum o antena de detectie'
Fiecare meridian are un numar %i4 de puncte situate in mici depresiuni ale pielii( prezente inca
de la nastere si persistand toata viata' Cele mai importante puncte din punct de vedere
terapeutic sunt la nivelul e4tremitatilor mem.relor( su. coate si su. genunc$i' Pe piele se mai
gasesc inca /** de puncte numite e4trameridiane( dintre care mai .ine de 0umatate se a%la la
nivelul pavilionului urec$ii( utilizate pentru acupunctura' >upra%ata unui punct nu depaseste /
mmH iar in pro%unzime are un ori%iciu prin care intra in piele vasele si nervii' " serie de
cercetatori au demonstrat %aptul ca punctele de acupunctura au proprietati electrice( printre
care o rezistenta electrica scazuta( ce poate %i detectata cu aparate specializate' Punctele pot %i
stimulate prin introducerea acului( prin masa0( prin mo4a( prin aplicarea curentului electric
special( a razelor laser( a campurilor magnetice( a vi.ratiilor sonore( prin in0ectarea de diverse
su.stante'
Dupa cum aratam( organele sunt proiectate pe piele printr-o linie imaginara numita meridian
sau su. %orma unui punct situat pe acest meridian' 64istenta unor zone dureroase( proiectate
pe piele( cu ocazia im.olnavirii unor organe este con%irmata si de medicina occidentala(
denumita si medicina materiei' 6ste meritul neuro%iziologului englez Bead( de a sta.ili pe
piele anumite zone( care ii poarta numele si care devin dureroase in caz de .oala' Fiecarui
organ .olnav ii corespunde o anumita zona dureroasa' Alti cercetatori au masat aceste zone
dureroase descoperind ca su%erinta algica a organului respectiv s-a ameliorat' Asa s-a nascut
masa0ul re%le4( prin care se actioneaza la distanta( prin stimularea anumitor zone( asupra
organului .olnav' #eoria re%lectarii organelor pe anumite segmente de corp a condus la
nasterea microacupuncturii' Folosindu-ne de proprietatea punctelor de pe piele de a deveni
sensi.ile in caz de im.olnavire( putem c$iar diagnostica organul a%lat in su%erinta' >timularea
anumitor puncte de pe unele segmentepoate %i %acuta cu a0utorul masa0ului( e4ecutat cu
var%urile degetelor'
Con%orm unei legi de .aza a gandirii c$ineze( viata se supune legii celor cinci elemente( apa(
lemnul( %ocul( pamantul( metalul( cere se produc si se distrug( %ara incetare' !ratie acestei
legi( s-au sta.ilit primele legi %iziologice si patologice ale medicinii traditionale c$ineze(
vala.ile si astazi'
6lectropunctura este o metoda terapeutica ce are drept scop com.aterea durerii( mecanismele
%iziologice de actiune %iind cele descrise la electroanalgezie prin metoda stimularii nervoase
electrice transcutanate( >=6# sau #6=>' 6lectropunctura reprezinta o metoda de tratament ce
poate a.orda o serie de sindroame dureroase( poate trata sidroame algice ce nu raspund la alte
metode terapeutice( este o metoda %iziologica( netraumatizanta( usor de realizat<e4ecutat si cu
rezultate rapide' Mecanismul de actiune al electropuncturii il constituie stimularea electrica
selectiva a %i.relor rapid conducatoare( cu inc$iderea portii pentru conducerea in%ormatiilor
prin %i.rele nervoase nociceptive pentru durere' Face parte din metodele de re%le4oterapie
deoarece locul de actiune 2locul de aplicare al electrozilor3 il reprezinta zonele sau punctele
dureroase re%le4e( identice celor din acupunctura( cu o pondere de 1*G' Datele parametrilor
electrici ale punctelor cutanate dureroase la presiune tre.uie se se coreleze cu anumite stari
%unctionale ale di%eritelor organe ale corpului uman'
Patologia corespondenta si indicata acestui tip de tratament se regaseste in domeniile
tul.urarilor de %unctionalitate sau al contracturilor musculare datorate unor mecanisme
neurore%le4e'
Contraindicatiile sunt reprezentate de
A%ectiunile organice care pot .ene%icia de terapie etiologica corespunzatoare(
=eoplaziile(
A%ectiunile psi$ice precum( psi$onevrozele depresive( sc$izo%renia(
>arcina'
6lectropunctura utilizeaza curenti electrici de 0oasa %recventa regla.ila( intensitate regla.ila si
senzatia de %urnicatura placuta sau de vi.ratii la aplicare' >e aplica mai multi electrozi 27 sau
/3( putandu-se trata simultan mai multe puncte 2+( pana la 13' Cu a0utorul var%urilor
electrozilor( care au un diametru de ,-) mm( se vor e%ectua electrostimulari cu durate de la
cateva secunde la cateva minute( pana se o.tine ameliorarea acuzelor dureroase si rela4area
musculaturii locoregionale' Punctele pot %i stimulate concomitent sau succesiv'
Aplicatiile pot %i realizate zilnic sau la doua zile' Pentru sindroamele dureroase acute sunt
necesare )-+ sedinte( in timp ce pentru sindroamele dureroase cronice pot %i necesare ,*-)*
sedinte de electropunctura' &ezultatele sunt %avora.ile si se instaleaza imediat in proportie de
pana la 8*G dintre cazuri( mecanismul de actiune %iind cel descris la teoria controlului portii(
de catre Melza; si Aall'
6lectropunctura nu se su.stituie electrostimularii #6=> si nici electroacupuncturii 2la care
intervine cel de-al doilea stimul( reprezentat de introducerea acelor in punctele .ine sta.ilite(
a%late pe meridianele de acupunctura'
Presopunctura reprezinta utilizarea in scop terapeutic a unui procedeu de masa0( numit
presiunea' Masa0ul prin presiune se aplica pe anumite puncte( %iecare dintre ele %iind
specializat pentru o anumita su%erinta' Presopunctura se aseamana cu acupunctura( deoarece(
in timp ce acupunctura %oloseste ace( presopunctura utilizeaza var%urile degetelor sau ung$ia
pentru a presa punctele specializate'
Presopunctura tre.uie e4plicata pacientului deoarece necesita cooperarea acestuia' -ncaperea
in care se va e%ectua tratamentul tre.uie sa %ie spatioasa( luminoasa( incalzita corespunzator(
pozitia pacientului tre.uie sa %ie cat mai comoda( niciodata in picioare iar persoana care aplica
presopunctura tre.uie sa stapaneasca .ine te$nica( sa ai.a o pozitie comoda( am.ele maini
li.ere si sanatoase'
Pielea asupra careia se aplica presopunctura tre.uie sa %ie sanatoasa( %ara eruptii( leziuni(
.ataturi( cicatrici( gre%on tegumentar sau tumori( deoarece toate aceste leziuni reprezinta
contraindicatii ale prespuncturii'
Presopunctura se des%asoara cu respectarea unor timpi intr-o succesiune ce va %i prezentata in
cele ce urmeaza' >e incepe prin reperarea sau localizarea punctelor si se continua cu masarea
acestora' "peratia respectiva poate %i %acuta cu var%ul degetului sau cu ung$ia' -n %unctie de
indicatie( un punct poate %i masat prin manevra de dispersie sau prin cea de toni%iere'
Dispersia se va %olosi in cazul su%erintelor provocate de un e4ces de energie' Ast%el( cu var%ul
degetului( din pozitie o.lica( se maseaza sau se apasa prin insuru.are( in sens opus acelor de
ceasornic( cu .landete( super%icial( pe o durata su%icienta de timp punctul respectiv' Dispersia
corect e4ecutata este urmata de inrosirea tegumentului( scaderea sensi.ilitatii si a tonusului
muscular local' A%lata la polul opus( toni%ierea este indicata in cazul su%erintelor datorate
lipsei energetice' Aceasta manevra se e4ecuta cu var%ul degetului sau se poate e4ecuta cu
ung$ia( am.ele a%late in pozitie verticala' >e va masa sau se va apasa circular( in sensul de
rotatie al acelor de ceasornic( energic( pro%und( %iecare manevra avand o durata scurta'
#oni%ierea .ine e4ecutata va %i urmata de paloare( cresterea sensi.ilitatii si a tonusului
muscular local' " serie de practicieni acorda mai multa importanta %ortei cu care se maseaza(
sla.a pentru dispersie si puternica pentru toni%iere( si mai putina importanta sensului
miscarilor' -ndi%erent de su%erinta( vor %i masate am.ele puncte a%late pe cele doua .rate ale
meridianului respectiv( perec$e' Portiunea de tegument pe care se a%la punctele ce urmeaza a
%i masate tre.uie sa %ie uscata sau pudrata cu talc' >e pot aplica o serie de su.stante cu e%ecte
stimulante( vasodilatatoare sau terapeutice care vor patrunde transtegumentar in timpul
masa0ului' Durata unei sedinte de presopunctura este cuprinsa intre 5-,* min( sedinta se poate
repeta de )-7 ori in cursul unei zile( pana la disparitia durerii' >pecialistii din domeniu a%irma
%aptul ca 7 sedinte de presopunctura( .ine e4ecutate( valoreaza cat o sedinta de acupunctura'
Presopunctura poate %i %olosita ocazional( drept tratament de urgenta sau su. %orma unui
tratament de lunga durata( putandu-se practica mai multe cure( in %unctie de .oala' -ntre cure(
se va pastra un interval de doua saptamani' " cura poate cuprinde ,*-,5 sedinte si se poate
e%ectua cu succes( in special primavara si toamna( cand are loc un trans%er energetic mult mai
usor 2energiile -== si -A=! %iind in proportii egale3' =umarul sedintelor recomandate poate
sa si scada( spre deose.ire de iarna( cand di%erenta dintre cele doua energii este mare si
trans%erul energetic mult mai anevoios' Momentul optim de e%ectuare a presopuncturii este
dimineata si spre s%arsitul dupa amiezii'
=u se va e%ectua presopunctura dupa masa' De asemenea( presopunctura ne se aplica
pacientilor cu a%ectiuni cardiace( celor cu psi$opatii( persoanelor cu de.ilitate %izica sau
o.oseala acuta sau cronica( celor in stare de e.rietate( gravidelor in ultimele luni de sarcina'
Presopunctura devine ine%icienta daca pacientul a e%ectuat recent un tratament cu raze K( a
%ost supus unor e4amene radiologice sau a urmat tratament cu cortizon( tranc$ilizante(
$ipnotice'
Pacientul s-ar putea sa nu tolereze presopunctura( drept pentru care tratamentul se intrerupe(
urmand sa %ie reluat cu alta ocazie'
Pe parcursul procedurii( pacientului i se poate altera starea generala( un alt motiv de a
intrerupe tratamenul si de apela la manevrele utile in cazul diagnosticului de lipotimie'
#ot in conte4tul presopuncturii se poate recurge la manevrele >$iatsu care pot %i e4ecutate
dupa o metoda mai usoara( asemanatoare cu presopunctura' Manevrele >$iatsu au o actiune
generala( de ec$ili.rare a energiilor si una locala( de conversie a acidului lactic 2responsa.il
de producerea contracturilor3 in glicogen( in proportie de 1*G' Pe acesta cale( manevrele
>$iatsu contri.uie la eliminarea o.oselii( pana la disparitia sa totala' Manevra consta in
presiuni continue( e%ectuate cu pulpa degetului pe punctul respectiv( timp de 5-9 secunde(
urmate de o perioada de pauza constand intr-o rela4are totala( de 7-/ secunde' Atat presiunea(
cat si rela4area se e4ecuta succesiv( timp de cateva minute' Pro%esionistii prelungesc sedinta
pana la o ora( in urma careia durerile dispar complet'
Presopunctura corect e4ecutata( poate %i utila in tratamentul numeroaselor su%erinte( precum
>indromul migrenos(
-nsomnii(
Durerile din .olile reumatice(
#ul.urarile psi$ice minore(
#ul.urarile %unctionale ale aparatului digestiv si genitourinar'
#oate metodele prezentate sunt deose.it de utile si sunt urmate de rezultate spectaculoase
daca se aplica in stadiile %unctionale ale su%erintelor' "data ce leziunea s-a constituit( aceste
metode raman %ara rezultat'
-ndicatiile presopuncturii sunt aceleasi cu ale acupuncturii si electropuncturii si vor %i
prezentate impreuna( dupa cum urmeaza
#ul.urarile %unctionale ale tu.ului digestiv 2aero%agia( aerocolia( constipatiile(
sindromul diareic( sindromul dispeptic( indigestia etc3(
Alcoolismul si ta.agismul(
>indromul alergic(
>indromul algic( daca nu e4ista tratament etiologic 2ce%alalgiile( cervicoce%alalgiile(
lom.osacralgiile( lom.osciatopatiile( dorsalgiile( durerile articulatiilor peri%erice(
algiile musculare sau mialgiile( mastodinia( durerile articulare si periarticulare din
reumatismul cronic degenerativ sau in%lamator si reumatismul a.articular3(
Contracturile musculare de tipul torticolisului(
Durerile sau algiile patologiei medicinii dentare(
Dis%unctiile se4uale(
#ul.urarile circulatiei peri%erice 2varice( criza $emoroidala3(
A%ectiunile cardiovasculare 2angina pectorale( $ipotensiunea arteriala( $ipertensiunea
arteriala3(
Astmul .ronsic( sinuzita(
A%ectiunile nervilor peri%erici 2nevralgia sciatica( nevralgia de trigemen( paralizia
%aciala3(
&eactiile in%lamatorii ale tesurului con0unctiv 2celulita3(
".ezitate si sindromul de o.oseala acuta sau cronica(
#ul.urarile psi$ice minore'
11. izioterapia de intretinere si de recuperare
postoperatorie5 prezentarea mijloacelor si modalitatilor
fizioterapeutice" clasificare" particularitati terapeutice.
"rice a%ectiune oro-ma4ilo-%aciala solicita o atitudine terapeutica concordanta si conditionata
de o evaluare corecta a starii actuale a pacientului' -n aceasta idee( anamneza( identi%icarea
semnelor clinice si aprecierea datelor paraclinice si de la.orator( vor avea drept scop
depistarea tuturor mani%estarilor patologice dentoparodontale si ma4ilo%aciale( a semnelor
clinice cu localizare orala( a%late insa in conte4tul .olilor generale( recunoasterea %actorilor de
risc pentru pacient( in vederea unei interventii c$irurgicale optime in s%era oro-ma4ilo-%aciala(
identi%icarea eventualelor a%ectiuni ale pacientului( care e4pun personalul medico-sanitar(
ceilalti pacienti sau mediul am.iant la un risc de im.olnavire sau de contaminare( sta.ilirea
unei cola.orari e%eciente medic-pacient spre a o.tine un succes terapeutic adecvat si asteptat'
>e are ast%el in vedere %aptul ca( patologia regiunii oro-ma4ilo-%aciale se a%la in stransa
corelatie cu patologia generala a organismului 2de e4emplu( mani%estarile .olilor meta.olice(
$ematologice sau tu.erculozei la nivel regional sau determinerea unei su%erinte sistemice(
precum septicemia( pornind de la o leziune oro-ma4ilo-%aciala3' Mai mult( interventiile
c$irurgicale orodentare si ma4ilo%aciale sunt conditionate de conte4tul patologic general al
organismului 2dia.et za$arat( .oala cardiaca isc$emica( diateze $emoragice( a%ectiuni $epatice
etc3( care de%ineste indicatiile si contraindicatiile atitudinii terapeutice de urmat'
64amenul clinic al unui pacient cu su%erinta in s%era oro-ma4ilo-%aciala se des%asoara dupa
aceeasi succesiune a etapelor e4amenului general( incluzand anamneza( inspectia loco-
regionala( e4amenul general pe organe( aparate si sisteme( aprecierea datelor paraclinice( de
la.orator si complementare( e4amenul %unctional locoregional'
Ca urmare a celor prezentate( se sta.ileste diagnosticul c$irurgical si se poate trece la etapa
urmatoare( de plani%icare a tratamentului( avand in vedere si prognosticul su%erintei'
Planul de tratament cuprinde etapa initiala( cea a terapiei propriu-zise si cea de intretinere'
C$irurgia oro-ma4ilo-%aciala se adreseaza aspectelor de patologie c$irurgicala ale regiunii
cavitatii .ucale( ale craniului visceral( ale %etei si regiunii cervicale'
" serie de intreventii de c$irurgie orala se pot e4ecuta in ca.inetul stomatologic 2interventiile
endoorale( precum cele dentoalveolare( interventii locale asupra mucoasei .ucale( lim.ii si
planseului .ucal3( in timp ce interventiile de c$irurgie ma4ilo-%aciala se e%ectueaza in
serviciile c$irugicale de specialitate'
-n cele ce urmeaza( sunt trecute in revista principalele te$nici c$irurgicale( alaturi de
clasi%icarea si particularitatile lor terapeutice( cat si a mi0loacelor si modalitatilor
%izioterapeutice ce le pot %i asociate
-nciziile endoorale
Con%ectionarea lam.ourilor care se realizeaza( %ie pentru a crea un acces intr-o
anumita zona pe care se intentioneaza a se interveni( %ie pentru a translata tesuturile
dintr-un loc in altul( in cazul unei c$irurgii plastice sau de e4ereza' >e are in vedere
%aptul ca un lam.ou care este con%ectionat necorespunzator( se poate necroza( se poate
desprinde din patul sau de implantare( conducand la de$iscenta sau se poate rupe'
#repanarile osoase
Bemostaza( care se adreseaza sangerarilor produse prin plagile operatorii' Bemostaza
este o.ligatorie( ea vizand pierderile sanguine inutile( %iind utila pentru a se asigura un
camp operator corespunzator si pentru a se evita %ormarea $ematoamelor la nivelul
partilor moi'
-ngri0irea spatiului mort intr-o plaga' >patiul mort rezulta prin indepartarea tesuturilor
din po%unzime sau prin neacolarea per%ecta a planurilor tisulare in timpul suturii'
>patiul mort se poate umple cu sange ce necesita evacuarea lui ulterioara'
>utura( care reprezinta %inalul interventiei c$irurgicale si permite inceputul procesului
de cicatrizare( necesita supraveg$ere( spre a se evacua la timp eventualele $ematoame
ce ar putea conduce la de$iscenta plagii si la %ormarea de cicatrice inestetice' Dupa
indepartarea %irelor de sutura( pentru a %avoriza migrarea epiteliului si a limita
procesul in%lamator( se indica aplicarea de .enzi adezive'
Diri0area cicatrizarii( care urmareste conducerea procesului de vindecare spre a se
pastra contururile osoase( santurile periosoase( precum si supletea mucoasei si a
partilor moi' Ast%el( imediat postoperator( se aplica pansamente con%ormatoare( care
e4ercita presiuni di%erentiate pe zonele pe care s-a intervenit( %avorizand cicatrizarea
structurilor tisulare in pozitiile dorite'
Controlul edemului postoperator( care apare drept o reactie tisulara datorata
traumatismului( acumularii de lic$id in spatiul interstitial si o.structiei lim%aticelor
care asigura drena0ul zonei pe care s-a intervenit c$irurgical' Aplicarea de prisnite
compresive poate contri.ui la diminuarea edemului postoperator'
Cel putin la %el de importanta este si prevenirea contaminarii plagilor operatorii'
Pentru evitarea tuturor aspectelor nedorite( cat si a complicatiilor ce pot aparea postoperator(
se indica utilizarea unor proceduri de %izioterapie in scop analgerzic( antiin%lamator(
.iotro%icizant si de drena0 al edemelor locoregionale tisulare' Ast%el de proceduri pot %i
reprezentate de aplicarea undelor scurte( a ultrasunetului terapeutic( a laserterapiei sau a
termoterapiei'
-nterventiile c$irurgicale carora se adreseaza cu precadere %izioterapia sunt reprezentate de
64tractia dentara sau e4odontia'
6ste cea mai %recventa interventie c$irurgicala de specialitate' &eprezinta o interventie
de necesitate( constand in indepartarea unui dinte care provoaca sau intretine procese
locale( regionale sau generale care nu pot %i solutionate pe alta cale( cea a
tratamentelor conservatoare' Procesul de vindecare al plagii poste4tractionale este
destul de comple4( survenind intr-un conte4t loco-regional( cat si intr-unul general
special 2%ocare septice cronice sau acute pree4istente( terenul persoanei in cauza( cu
eventualele .oli asociate etc3' Vindecarea plagii poste4tractionale se stie ca este mai
di%icila la persoanele varstnice( la %emeile gravide( la pacientii cu dia.et za$arat( la cei
cu terapie cortizonica in antecedente' Printre accidentele e4tractiei dentare se numara
leziunile dentare( leziuni ale partilor moi perima4ilare( leziuni osoase( leziuni ale
nervilor 2nervul alveolar in%erior( nervul mentonier( nervul lingual3( impingerea unor
%ragmente dentare sau osoase in spatiile perima4ilare( ing$itirea unor corpi straini
produsi in timpul e4tractiei( aspirarea unor %ragmente dentare sau osoase( %racturarea
unor instrumente utilizate in vederea e4tractiei' Dintre toate accidentele prezentate(
leziunile nervilor sunt cele care pot .ene%icia prin e4celenta( de terapie %izicala
ad0uvanta' Proceduri precum galvanoionizarea laserterapia( undele scurte( pot asigura
o .una tro%icitate a zonei( analgezie si o reducere a procesului in%lamator' Dintre
complicatiile e4tractiei dentare le mentionam pe cele cu aparitie precoce( precum
$emoragia si alveolita poste4tractionala' -n vederea stimularii procesului de reparatie
tisulara locoregionala se indica agentii %izicali( precum &oentgen-terapia
antiin%lamatorie 2mai putin utilizata astazi3( laserterapie antiin%lamatorie-analgezica(
.iostimulanta( undele scurte in scop analgezic si .iotro%icizant( galvanoionizarea cu
4ilina si $idrocortizon acetat( crioterpia sau comprese caldute cu aplicarea di%eritelor
su.stante resor.tive( antialgice( antiin%lamatorii( loco-regional' #erapia<%izioterapia
antiin%lamatoare ce poate %i aplicata tre.uie sa asigure o evolutie postoperatorie %ara
complicatii( cicatrizare rapida a plagii poste4tractionale( cu asigurarea unui camp
protetic cat mai .ine con%ormat'
C$irurgia endodontica
C$irurgia endodontica se re%era la toate mi0loacele ad0uvante ale terapiei conservative
endodontice' -n acest conte4t( gangrena pulpara si complicatiile ei apicale( neputand %i
intotdeauna solutionate corespunzator prin tratamente conservative( .ene%iciaza de o
serie de procedee c$irurgicale( menite sa determine vindecarea acestor procese'
Metodele c$irurgicale au drept scop sa asigure premizele unei vindecari complete(
restaurare osoasa si recuperare mor%o%unctionala a dintilor in cauza( adresandu-se atat
proceselor a%late in stadiul acut( cat si celor a%late intr-un stadiu cronic' Metodele
c$irurgiei endoscopice sunt reprezentate de osteotomia transma4ilara sau drena0ul
transosos 0u4taapical 2indicatia de .aza %iind parodontita apicala acuta in %aza
periapicala( urmata de parodontitele apicale cronice cu secretie .ogata si de pro%ila4ia
reactiilor in%lamatorii dupa tratamentul gangrenei simple intr-o singura sedinta3(
c$iureta0ul periapical 2indicatia sa o reprezinta cazurile in care procesul patologic nu a
putut %i oprit la nivel periapical( cand su.stanta de o.turatie a depasit %oramenul apical
sau in caz de necroza a ape4ului3( rezectia apicala sau e4tirparea ape4ului periapical si
amputatia radiculara' -n situatia osteotomiei transma4ilare sau al drena0ului transosos
0u4taapical se pot aplica procerduri de %izioterapie menite sa stapaneasca procesul
in%lamator si sindromul dureros 2termoterapie( laserterapie( unde scurte etc3' -n cazul
c$iureta0ului periapical %enomenele in%lamatorii se reduc progresiv( plaga vindecandu-
se la nivelul cavitatii .ucale in 5-+ zile( procesul %iind accelerat de procedurile de
%izioterapie( aplicate loco-regional' -n ceea ce priveste rezectia apicala sau e4tirparea
ape4ului periapical( o.turatia de canal este una dintre conditiile de .aza ale reusitei
sale' Postoperator( pacientul evita di%erentele termice am.ientale( evita alimentele dure
sau cele %ier.inti si i se recomanda $idrotermoterapia prin aplicarea intermitenta a
unor prisnite preparate cu apa a%lata la temperatura camerei( pe regiunea e4o.ucala' -n
cazul aparitiei edemului se recomanda prisnitele cu apa rece( aplicate pe zona
e4o.ucala edematiata( iar dupa cele 5-9 zile de cicatrizare a plagii mucoasei se pot
aplica proceduri de %izioterapie antialgice( antiin%lamatorii si antiresor.tiv-
.iotro%icizante'
&eplantari si transplantari dentare
=otiunea de replantare reprezinta procedeul de reintroducere a unui dinte e4tras sau
avulsionat( in propria sa alveola' &eplantarea este indicata dupa avulsia traumatica sau
dislocarea accidentala a unui dinte a carui radacina este complet sau incomplet
%ormata sau in scop terapeutic( urmarindu-se pastrarea unui dinte pe arcada'
#ransplantarea dentara consta in introducerea intr-o alveola naturala sau creata
c$irurgical a unui dinte recoltat de la acelasi individ sau de la un altul'
-mo.ilizarea pe o durata de )-/ saptamani( impusa de procedurile de replantari si
transplantari dentare( predispune la redoarea articulatiei temporo-mandi.ulare( ceea ce
necesita un program de reeducare a %unctionalitatii sale( constand intr-o serie de
e4ercitii asistate de catre ;inetoterapeut( in scopul recastigarii mo.ilitatii articulare'
#ratamentul c$irurgical al parodontopatiilor marginale cornice
Prodontopatiile marginale cronice progresive( prin procesul patologic ce produce o
liza a tesuturilor parodontale si( in special a osului alveolar( necesita( alaturi de
celelalte metode terapeutice locale si generale( si metodele c$irurgicale' De mentionat
un %apt important( si anume( ca ma0oritatea metodelor c$irurgicale de tratament
vizeaza corectarea unor de%ecte produse de .oala parodontala( %ara a interveni insa in
eliminarea %actorilor etiologici sau sa reuseasca sa restaureze tesuturile pierdute' Ca
atare( recidiva se intalneste %recvent' #ratamentul c$irurgical reprezinta doar o etapa
terapeutica in conte4tul parodontopatiilor marginale cronice( el tre.uie precedat si
continuat de tratamente locale( cu rolul de a inlatura sau a ameliora actiunea %actorilor
iritativi mecanii sau in%ectiosi( cat si dis%unctionalitatile etiopatogenetice locoregionale
si generale ale organismului' Fizioterapia aplicata in scop antiin%lamator si
.iotro%icizant este urmata de reducerea la ma4imum a procesului in%lamator( menita sa
permita o mai .una des%asurare a interventiei c$irurgicale' Mi0loacele %olosite sunt
diatermia cu unde scurte( laserterapia si masa0ul gingival manual sau utilizand o serie
de dispozitive cauciucate 2stimulatori interdentari din cauciuc3' Mi0loacele
c$irurgicale de tratament in parodontopatii urmaresc eliminarea pungilor parodontale(
crearea unor contururi si structuri gingivale care sa permita o .una autocuratire si sa
impiedice stagnarea alimentelor si %ormarea placii .acteriene( crearea sau mentinerea
unei zone de gingie %i4a ;eratinizata cat mai lata( spre a asigura o tro%icitate tisulara
satis%acatoare( sta.ilizarea evolutiei procesului patologic al .olii parodontale si crearea
posi.ilitatilor de e%ectuare a tratamentului de intretinere a starii de tro%icitate la nivelul
supra%etelor radiculare ale dintilor si ale gingiei marginale si restaurarea tesutului
parodontal pierdut prin e%ectul .olii( atunci cand este posi.il' Metodele c$irurgicale
%olosite cu precadere in tratamentul parodontopatiilor marginale sunt c$iureta0ul(
gingivectomia( operatiile cu lam.ou( gingivoplastia( osteoplastia' Acestor metode
curative li se adauga o serie de interventii c$irurgicale care previn aparitia sau
agravarea parodontopatilor( realizand c$irurgia parodontala pro%ilactica' Post operator(
stimularea si intretinerea tro%icitatii locale se realizeaza prin peria0 sistematic dupa o
te$nica corecta( %olosirea stimulatoarelor gingivale( masa0e gingivale si o masticatie
activa( carora li se poate adauga si programul de gimnastica medicala .azata pe
miscarile mimicii umane si a gesturilor din actul masticator( realizate e4plicit si
repetate in mod sistematic'
C$irurgia proprotetica
&estaurararile protetice urmaresc re%acerea %unctiei masticatorii dar si a %izionomiei
individului' Avand in vedere ca nu intotdeauna( conditiile mor%ologice permit
restaurari corespunzatoare( se impune interventia c$irurgicala proprotetica care
urmareste corectarea unor de%iciente ale campului protetic' Aceste interventii
proprotetice corecteaza de%icientele mor%ologice localizate la nivelul dintilor-stalpi( al
gingiei ;eratinizate( crestelor alveolare( santurilor perima4ilare si( mai rar( relatiile
interma4ilare in planurile sagital( transversal sau vertical' De cele mai multe ori(
interventiile c$irurgicale proprotetice se adreseaza edentatului total( drept pentru care
se impune rezolvarea unor pro.leme precum sta.ilitatea( adapta.ilitatea( integrarea si
e%icienta masticatorie( o.iective atinse si printr-un program adaptat de gimnastica
medicala locoregionala( e%ectuata la nivelul articulatiei temporo-mandi.ulare( cu
participarea musculaturii regiunii oro-ma4ilo%aciale'
Patologia eruptiei dentare
6ruptia dentara constituie un proces %iziologic comple4( constand in dezvoltarea si
migrarea dintelui de la locul de %ormare spre creasta alveolara( in cavitatea .ucala(
pentru ca in %inal( dintele sa se alinieze pe arcada si sa realizeze raporturi de vecinatate
si anatagoniste cu ceilalti dinti( conditionate genetic( caracteristice %iecarui individ'
Fenomenul eruptiei dentare se des%asoara pe parcursul celor trei perioade( dupa cum
urmeaza perioada dentatiei temporare( perioada dentatiei de inlocuire si completare
2dentatia mi4ta3 si perioada dentatiei permanente' #ul.urarile de eruptie dentara pot %i
sistematizate dupa criteriul varstei de eruptie( a ordinii de eruptie( a ritmului si pozitiei
de eruptie' Avand in vedere %aptul ca dentatia nu este un %enomen izolat( incidentele si
accidentele eruptiei dentare se inscriu in conte4tul procesului de crestere si dezvoltare
a organismului' Ca urmare( se poate recomanda e%ectuarea unei activitati sportive(
precum inotul( care sa %acilitaeze o dezvoltare armonioasa si coerenta a intregului
organism( atat in privinta aspectelor %unctionale( cat si a celor structurale'
-ncidentele si accidentele eruptiei dentare( si care ne intereseaza in conte4tul discutiei
de %ata( sunt cele a%late in legatura cu eruptia dintilor permanenti' Pro.lemele de
eruptie apar( cu precadere la eruptia molarilor de minte( in special a celor in%eriori'
Accidentele de eruptie a molarilor de minte in%eriori reprezinta aproape o regula( %iind
datorate conditiilor %ilogenetice( ontogenetice si anatomice' Cea mai %recventa si
importanta complicatie a eruptiei molarului de minte in%erior o reprezinta accidentele
sau complicatiile septice( precum in%lamatia tesuturilor moi pericoronariene( denumita
pericoronarita' 6a poate %i acuta 2congestiva si supurata3 si cronica' #ratamentul poate
%i medicamentos si<sau c$irurgical 2conservativ sau radical3' Pericoronarita se poate
complica la randul sau( septic( osos( ganglionar' Accidentele sau complicatiile eruptiei
molarilor de minte in%eriori mai pot %i si neurologice( mecanice( tro%ice si tumorale'
Complicatiile neurologice pot %i de tip motor si se mani%esta prin contracturi ale
musculaturii %aciale su. %orma de ticuri( trismus 2prin contractura re%le4a a musc$ilor
ridicatori ai mandi.ulei3( spasme ale .uzei( paralizii %aciale tranzitorii sau paralizii
oculare cu midriaza unilaterala' #ul.urarile nerologice mai pot %i si de tip senzitiv(
mani%estandu-se prin durere 2ca o consecinta a in%lamatiei( in%ectiei sau iritatiei
nervoase prin compresiune3( algii %aciale cu caracter de nevralgie simptomatica sau
esentiala de trigemen( algii asociate cu tul.urari vasomotorii re%le4e( nevralgii dentare
si otice( sinalgii dentodentare sau dentocutanate( de%icite de sensi.ilitate( in special in
teritoriul nervului mentonier sau $iperestezii la acest nivel( tul.urari vegetative re%le4e
secretorii( insotite de sialoree sau asialie' Accidentele mai pot %i mecanice( determinate
%iind de eruptia in pozitii vicioase a molarului de minte sau de incluzia sa in pozitii
anormale' Accidentele sau complicatiile tro%ice constau in gingivostomatita
odontiazica iar cele tumorale( in c$isturi( ;eratoc$isturi( adamantinoame' Daca
accidentele sau complicatiile se petrec la persoanele edentate se pot realiza
pericoronarita( a.cesul pericoronarian sau %legmonul' -n toate situatiile prezentate
tratamentul poate %i medicamentos si c$irurgical' Variantele medicamentoasa si cea
c$irurgicala conservativa se pot insoti de terapie %izicala( care consta in diatermie cu
unde scurte( diapuls sau ultrasunete( de electroterapie antiin%lamatoare si antiedem(
miorela4anta si .iotro%icizanta( cat si de laserterapie de 0oasa putere' Aplicatiile
e4oorale ale termoterapiei pot %i deose.it de .ene%ice in evolutia spre vindecare a
complicatiilor aparute' Postoperator( se poate recurge la aceleasi proceduri de
%izioterapie( spre a se gra.i re%acerea tisulara si evolutia spre vindecare in timp mai
scurt si cu sec$ele %unctionale si structurale minime' :inetoterapia este deose.it de
.ene%ica( in special cand a predominat patologia musculara in cadrul celei
neurologice'
-ncidentele si accidentele de eruptie ale molarului de minte superior se aseamana cu
cele ale molarului de minte in%erior dar prezinta unele particularitati( precum
pericoronarita este mult mai rar intalnita( complicatiile septice locale si la distanta au
anumite particularitati 2predomina celulitele si a.cesul valului palatin( este posi.il sa
apara celulita maseterina( poate aparea sinuzita ma4ilara secundara etc3( este mult mai
%recventa ulceratia mucoasei o.razului( stomatita odontiazica prezinta o
simptomatologie atenuata( accidentele nervoase se insotesc de algii intense( cu iradiere
pe zone e4tinse' -ndi%erent de evolutie si<sau de atitudinea terapeutica de specialitate(
procedurile %izicale detin o pondere considera.ila in vederea ameliorarii
simptomatologiei si a orientarii evolutiei spre rezolutie'
-ncluzia dentara
=otiunea de incluzie dentara presupune ramanerea unui dinte intraosos sau su.mucos
dupa perioada sa normala de eruptie' Dintele tre.uie sa prezinte evolutia mor%ologica
de%initivata iar sacul pericoronar sa %ie integru' Alaturi de %enomenul de incluzie se
a%la si anclavarea dentara( proces care se re%era la un dinte( a carui coroana( partial
dega0ata de os( se a%la su. %i.romucoasa gingivala si al carui sac pericoronar comunica
cu cavitatea orala dar care nu-si poate desavarsi eruptia datorita unui o.stacol
mecanic( reprezentat cel mai %recvent de catre dintii de vecinatate'
De cele mai multe ori dintii inclusi sunt descoperiti datorita unor complicatii
locoregionale( precum cele mecanice( in%ectioase( tumorale( nervoase 2sunt printre cele
mai %recvente( desi sunt si cele mai sla. sistematizate pentru ca un dinte inclus poate
conduce la declansarea unei nevralgii sistematice pe una din ramurile trigemenului(
poate %i elementul care declanseaza spasme ale nervului %acial sau poate %i %actorul
cauzal al unor tul.urari senzoriale( de cele mai multe ori oculare( ce pot conduce la
cecitate3( %avorizarea producerii %racturilor de mandi.ula' 64tractia c$irurgicala sau
odontectomia se recomanda sa %ie realizata inainte de aparitia complicatiilor( atunci
cand e4ista acest risc' Procedurile de %izioterapie isi gasesc utilitatea in orice situatie
care se insoteste de sindrom algic si<sau in%lamator'
11. izioterapia in inflamatii si infectii ale regiunii orale si
ma-ilofaciale5 prezentarea mijloacelor si modalitatilor
fizioterapeutice" clasificare" particularitati terapeutice
-n%ectiile regiunii orale si ma4ilo%aciale cuprind o serie de entitati clinico-terapeutice( precum
in%ectiile partilor moi perima4ilare 2a.cese( supuratii di%uze sau %legmoane( lim%adenitele
in%lamatorii nespeci%ice( %istulele cronice perima4ilare3( in%ectiile nespeci%ice ale oaselor
ma4ilare 2periostita( osteita( osteomielita3( necroza ma4ilarelor si in%ectiile speci%ice ale
partilor moi si oaselor ma4ilare'
-n%ectiile partilor sau tesuturilor moi perima4ilare sunt intalnite destul de %recvent( la orice
varsta( cu precadere in conte4tul in care sistemul dentoparodontal este agresionat sau a%ectat(
ele im.raca aspecte variate( raportat la %orma anatomo-patologica( la localizare( la
agresivitatea agentilor cauzali si la rezistenta %ata de agresiunea micro.iana a organismului'
Procesele in%ectioase apartinind tesuturilor moi perima4ilare au urmatoarele cauze leziunile
dentoparodontale 2cauza cea mai %recventa a proceselor septice perima4ilare( %iind
reprezentate de caria penetranta cu gangrena complicata cu parodontita apicala( pungile
parodontale adanc situate( dintii cu modi%icari pulpare( %racturile dentare etc3( leziunile
traumatice 2precum %racturile portiunii dentare a ma4ilarelor( in special cele desc$ise la
nivelul cavitatii .ucale3( osteomielita ma4ilarelor 2insotita adesea de supuratii ale partilor
moi3( litiaza salivara in%ectata 2a.cesul salivar3( tumorile ma4ilarului 2in special c$isturile(
care se pot in%ecta3( corpii straini patrunsi accidental 2prin tegument sau prin mucoasa3(
in%ectiile %aringoamigdaliene 2ele pot di%uza in tesuturile perima4ilare3( %urunculele si
piodermitele localizate la nivelul %etei( gatului si pielii capului( complicatiile anesteziei
locoregionale( complicatiile e4tractiei dentare e%ectuata la cald( complicatiile di%eritelor
tratamente stomatologice e%ectuate necorespunzator( ce conduc in secundar la in%ectii
perima4ilare'
Procesele supurative ale partilor moi se constituie pe cale transosoasa( 2pornind( in special de
la a%ectiunile dentare apicale3( pe cale su.mucoasa 2procesele supurative care au punct de
plecare a%ectiunile parodontale( accidentele de eruptie ale dintilor( %racturile ma4ilare3( pe
caile venolim%atice 2procesul avand drept punct de plecare in%ectia %aringoamigdaliana(
dentoparodontala sau osoasa3( pe cale directa 2se intalneste in supuratiile care au drept punct
de plecare punctiile septice sau prezenta de corpi straini3'
Flora micro.iana implicata este nespeci%ica( mi4ta( caile de patrundere a germenilor %iind in
marea lor ma0oritate in legatura cu a%ectiunile dentoparodontale( oro%aringiene( tegumentare si
mai rar con0unctivale'
Procesele in%ectioase perima4ilare im.raca %orme variate( precum in%lamatia e4udativa de tip
seros( a.cesul si %legmonul' -n%lamatia e4udativa sau celulita acuta( este un prim stadiu
presupurativ( reversi.il in evolutia procesului septic( caracterizat prin congestie locala(
tume%actie dureroasa in%iltrativa localizata in dreptul %ocarului primar( cu tendinta progresiva
spre e4tindere si trans%ormare in a.ces sau %legmon' -n cazul cronicizarii in%lamatiilor
perima4ilare apare e4udatul sero%i.rinos sau %i.rinos' La randul sau( a.cesul se constituie
drept supuratie circumscrisa su. %orma unei colectii cu continut purulent si se mani%esta clinic
printr-o tume%actie care intereseaza partile peroma4ilare( de%ormand regiunea si dand senzatie
de %luctuenta la palpare' Dupa incizie si drena0( a.cesul se vindeca' Flegmonul reprezinta
varianta di%uza a proceselor supurative( procesul septic in%iltrand tesuturile iar la palpare se
percepe un in%iltrat dur( dureros care se pierde di%uz in tesutul sanatos( insotit %iind uneori si
de perceperea crepitatiilor gazoase( datorate necrozei tisulare'
Principiile de diagnostic si tratament ale proceselor in%ectioase perima4ilare de cauza dentara
sunt urmatoarele sta.ilirea severitatii in%ectiei( evaluarea capacitatii proprii de aparare a
organismului pacientului( evaluarea oprtunitatii si a competentei necesare e%ectuarii unei
anumite interventii( alegerea tratamentului c$irurgical drept optiune terapeutica 2urmareste
drena0ul colectiei si indepartarea cauzei3( aplicarea tratamentului medical( alegerea si
administrarea corecta a anti.ioticoterapiei( precum si supraveg$erea pacientului si urmarirea
raspunsului acestuia la tratamentul aplicat'
#erapia in%ectiilor partilor moi perima4ilare poate %i urmata uneori de esec( %apt care poate %i
pus in legatura cu aplicarea unui tratament c$irurgical neadecvat( capacitate scazuta de
aparare a organismului %ata de agresiunea micro.iana si lipsa tratamentului medicamentos
adecvat( e4istenta unor corpi straini care intretin procesul supurativ si<sau administrarea
incorecta a anti.ioticoterapiei prescrise'
" alta entitate clinica este reprezentata de lim%adenitele in%lamatorii nespeci%ice
cervico%aciale' >e cunoaste %aptul ca %ata si gatul .ene%iciaza de o retea lim%atica %oarte
.ogata( concentrata pe o arie restransa si ca la acest nivel se regasesc numeroase grupe
ganglionare( care culeg lim%a din teritorii .ine individualizate' Datorita %aptului ca drena0ul
lim%atic al zonei este asigurat prin vase lim%atice de dimensiuni reduse( se e4plica lipsa
semnelor clinice de lim%angita din a%ectiunile in%lamatorii ale sistemului lim%atic de la acest
nivel' A%ectiunile in%lamatorii nespeci%ice ale lim%onodulilor sunt relativ %recvente si sunt in
ma0oritatea cazurilor consecutive unei in%ectii situate in teritoriul de drena0 lim%atic(
corespunzator ganglionilor respectivi' -n%ectiile pot %i reprezentate de procese in%lamatorii
dentoparodontale( gingivostomatite( procese in%lamatorii amigdaliene si leziuni in%lamatorii
ale tegumentelor' =odulul are la inceput o consistenta elastica( este mo.il si putin sensi.il(
pentru ca ulterior sa creasca in volum( sa devina dureros si sa se %i4eze prin procesul de
periadenita' Adenitele cronice se prezinta su. %orma unui nodul sau a unei mase ganglionare
si pot %i su. %orma su.acuta( congestiva( care se cronicizeaza sau pot ramane dupa un
tratament antiin%ectios incomplet si care nu a %ost urmat de indepartarea cauzei care a produs
in%ectia' " entitate aparte o reprezinta micropoliadenopatiile copiilor lim%atici care recunosc(
de cele mai multe ori( cauza %aringoamigdaliana( ei .ene%iciind de cura $eliomarina pentru a
gra.i procesul de retrocedare'
Fistulele cronice perima4ilare reprezinta consecinta unor supuratii perima4ilare( cu evolutie
cronica( trenanta' Fistulele cronice recunosc drept cauza procesele septice dentare si mai rar(
in%ectii ganglionare'
-n%ectiile nespeci%ice ale oaselor ma4ilare sunt cunoscute su. denumirea de periosteite( osteite
si osteomielite' Primele doua entitati .ene%iciaza de terapia cu agenti %izicali( in timp ce
osteomielita ma4ilarelor( %iind urmata de o serie de sec$ele( printre care si instalarea an;ilozei
temporomandi.ulare in perioada de crestere( va .ene%icia( suplimentar si de programe de
reeducare %unctionala'
=ecroza ma4ilarelor reprezinta un proces de distructie osoasa( secundara tul.urarilor tro%ice
locoregionale( instalate ca urmare a actiunii agentilor termici 2electrocauterizare3( a celor
c$imici 2arsen( %os%or( mercur3( cat si a celor %izici ionizanti 2osteoradionecroza3'
#erapia cu agenti %izicali sau %izioterapia isi gaseste rolul in conte4tul proceselor in%lamatorii
din etapele acute si in scop .iotro%icizant in %azele de evolutie cronica' 6lectroterapia(
diatermia( laserterapia( termoterapia sunt doar cateva dintre mi0loacele terapeutice care
%urnizeaza agenti %izicali cu larga aplica.ilitate asupra patologiei in%ectioase si in%lamatorii
prezentate' -n ceea ce priveste modalitatea si metodologia de aplicare( di%era tipul de curent si
parametrii 2intensitate( durata( %orma( %recventa impulsurilor( putere etc3( su. care sunt
%urnizati curentii terapeutici' :inetoterapia este .ene%ica in situatiile cu interesare a
articulatiei temporomandi.ulara( cand este necesar sa se inceapa programe de reeducare
%unctionala ce vizeaza recastigarea gradului de miscare( cat si a %ortei musculaturii satelite(
periarticulare'
#ot la acest capitol se poate %ace re%erire si asupra a%ectiunilor de origine dentara ale sinusului
ma4ilar( si anume( sinuzita ma4ilara de cauza dentara' >u%erinta sinusului ma4ilar este in
legatura cu o serie de %actori %avorizatanti si cu altii( cauzali' Printre %actorii care %avorizeaza
im.olnavirea sinusului ma4ilar sunt cei care scad capacitatea de aparare a organismului(
precum reducerea rezistentei generale a organismului %ata de in%ectii( modi%icari de tip alergic
ale mucoasei sinusale( procesul in%lamator cronic al mucoasei nazosinusale si o.structia
ostiumului din meatul mi0lociu( prin edemul mucoasei( prin polipi sinusali sau datorita
deviatiei de sept' Factorii cauzali sunt reprezentati de parodontita apicala granulomatoasa
cronica sau a%lata in puseu acut( osteita procesului alveolar( c$isturi radiculare si %oliculare
suprain%ectate( pungile parodontale adanci( de la nivelul molarilor si premolarilor( in%ectiile
radiculare latente( tratamente endodontice traumatizante( e4tractia dentara' -n%lamatia
mucoasei sinusale poate %i su. %orma acuta sau cronica'
-n sinuzita acuta catarala( mucoasa este edematiata( $iperemiata si in%iltrata( celulele si
glandele mucoasei avand o $iper%unctie secretorie' -n %ormele purulente mucoasa se ingroasa
si continutul sinusal devine purulent' -n sinuzita cronica mucoasa prezinta un in%iltrat
in%lamator lim%oplasmocitar si apare procesul de %i.roza si numerosi polipi care pot evolua(
cuprinzand intreaga cavitate sinusala' >inuzita acuta se mani%esta prin simptome locale si
generale( cu o intensitate dependenta de agentul cauzal( de virulenta agentului micro.ian( de
starea locala si capacitatea de aparare a mucoasei sinusale( de starea generala a organismului'
Forma cronica se poate instala de la inceput ca atare sau poate %i rezultatul cronicizarii
sinuzitei acute' Alaturi de atitudinea terapeutica conservatoare 2medicamentoasa etc3 si<sau
c$irurgicala( sinuzita .ene%iciaza( in %unctie de etapa evolutiva( de procedurile de %izioterapie'
Ast%el( diatermia cu unde scurte( galvanoionizarile si laserterapia( aplicarea de comprese la
di%erite temperaturi( in$alatiile si aerosoloterapia reprezinta modalitatile terapeutice
principale( cu larga aplica.ilitate asupra patologiei sinusale'
Comunicarea orosinusala reprezinta prezenta unei %istule care %ace sa comunice cavitatea
orala cu cea sinusala( ca urmare a unor cauze traumatice sau in%ectioase' Consecinta o poate
reprezenta si sinuzita ma4ilara cronica' &ezolvarea se %ace pe cale c$irurgicala( urmand ca
procedurile de %izioterapie sa de%initiveze procesul de re%acere postoperatorie'
12. izioterapia si recuperarea dupa traumatisme locoregionale5
contuzii" fracturi. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor
fizioterapeutice" clasificare" particularitati terapeutice
Leziunile traumatice ale partilor moi( oro%aciale reprezinta ansam.lul tul.urarilor locale si
generale rezultate prin actiunea violenta a unui agent traumatizant' -ntereseaza pielea si
mucouasa precum si elementele caracteristice zonei 2sistem muscular( glande salivare( canal
lacrimal( nerv %acial etc'3' -n %unctie de integritatea mucoasei sau tegumentelor( traumatismele
partilor moi se impart in ) categorii distincte din punct de vedere simptomatic( evolutiv si
terapeutic leziuni traumatice inc$ise si leziuni traumatice desc$ise'
Leziunile traumatice inc$ise ale partilor moi se numesc contuzii'
Contuziile pot %i super%iciale( pro%unde sau mi4te si se mani%esta clinic su. %orma de
ec$imoza( $ematom( serom( stupoare musculara 2contuzie musculara3( zdro.ire musculara'
#ratamentul acestora consta in aplicarea imediata de comprese umede reci pentru a provoca
vasoconstrictia si a diminua edemul si sangerarea intratisulara' Daca contuzia are caracter
e4tensiv se aplica un pansament compresiv uscat sau umed'
Leziunile traumatice ale partilor noi sunt solutii de continuitate tegumentara sau a mucoasei si
constau in escoriatie 2zgarietura( a.raziunea3 si plagi'
Fracturile mandi.ulei'
Prin %orma si %unctiile sale mandi.ula este e4pusa traumatismelor soldate cu %racturi' Cauzele
care produc solutia de continuitate osoasa pot %i traumatice( patologice si c$irurgicale' -n
cursul traumatismelor oro-ma4ilo-%aciale pot %i interesate partile moi perimandi.ulare(
sc$eletul osos si centrii de crestere( dintii si parodontiul( articulatia temporomandi.ulara'
Vindecarea %racturilor mandi.ulare se poate %ace direct %ara calus 2este mai rapida si se
numeste videcare primara3 si indirecta prin %ormare de calus 2este mai lenta si se numeste
vindecare secundara3' Durata imo.ilizarii mandi.ulo-ma4ilare pentru %racturile de mandi.ula
este varia.ila in %ucntie de varsta si de comple4itatea cazului clinic pentru copii este de 7-/
saptamani( pentru adulti este de /-+ saptamani( iar pentru varsnici si cei cu complicatii este de
+-1 saptamani' #ratamentul %unctional are ca o.iectiv principal recuperarea %unctionala a
articulatiei temporomandi.ulare' 64ercitiile de antrenament muscular sau de reeducare a
miscarilor mandi.ulei sunt de lunga durata( saptamani( luni( in %unctie de %orma clinica a
%racturii' 6le se %ac zilnic sau de cateva ori pe zi in sedinte de cate )*-/* min( dupa ce s-a
o.tinut rela4area musculara prin masa0e( aplicarea de comprese sau in%rarosii' 64ercitiile
pasive sunt realizate cu a0utorul clemelor de ru%e pe durata a ,*-,5 minute' 6le sunt urmate de
e4ercitii active( de protractie( diductie( inc$idere( desc$idere rectilinie' >e e4ecuta ,*-)* de
e4ercitii mentinand %iecare contractie cate 1-,* secunde' Miscarea de .aza este protractia in
directia contralaterala partii %racturate 2%racturile apo%izei condiliene3'
Fracturile de masiv %acial'
Aceste %racturi se mai numesc si %racturi ale ma4ilarului sau %racturi ale eta0ului mi0lociu ale
%etei' Leziunile traumatice antreneaza 7 elemente anatomice participante ale %ocarului de
%ractura partile moi( sc$eletul osos( dintii si parodontiul marginal'
#raumatismele dentoparodontale'
Leziunile dentoparodonale sunt printre cele mai comune a%ectiuni traumatice orale' Leziunile
dentare pot consta in a%ectiuni ale structurii dure cu sau %ara interesarea camerei pulpare( cu
sau %ara a%ectarea parodontala' Clasi%icarea cuprinde %racturi coronale( %racturi radiculare si
lu4atii'
14. izioterapia in patologia articulatiei temporo&mandibulare5
prezentarea mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice"
clasificare" particularitati terapeutice
A#M este %ormata din condirul mandi.ular si %osa mandi.ulara a osului temporal cu
tu.erculul articular( cele ) componente osoase %iind separate prin discul articular' A#M este
considerata a %i o articulatie sinoviala compusa( considerand ca discul articular %unctioneaza
ca un element osos nemineralizat care permite miscarile comple4e de la acest nivel' Fosa
mandi.ulara sau %osa glenoida are o %orma elipsoidala( tu.erculul articular sau condilul
temporar are o %orma conve4a( prezentand o supra%ata articulara posterioara si o muc$ie(
asigurand realizarea miscarilor de inc$idere-desc$idere( condilul mandi.ular are o %orma
elipsoidala cu a4ul mare( orientat transversal' Discul articular sau meniscul este %ormat din
tesut con0unctiv dens( lipsit de vase si %i.re nervoase' Discul este %le4i.il( in timpul miscarilor
putandu-se adapta nevoilor %unctionale ale supra%etelor articulare' Discul este atasat posterior
de un tesut con0unctiv la4 numit tesut retrodiscal' #esutul acesta este limitat superior de o
lama de tesut con0unctiv .ogata in %i.re elastice( care constituie lamina retrodiscala
superioara' Aceasta leaga posterior discul de osul temporar' La marginea in%erioara a tesutului
retrodiscal se a%la lamina retrodiscala in%erioara( care leaga posterior discul de condilul
mandi.ular( %iind %omata din %i.re de colagen' &estul tesutului retrodiscal este atasat posterior
ligamentului capsular care incon0oara intreaga articulatie 2capsula ligamentala3'
Legaturile superioara si in%erioare ale portiunii anterioare a discului apartin( de asemenea(
ligamentului capsular %iind %ormate tot din %ir de colegen' >uperior( acestea realizeaza legatura
cu supra%ata articulara o osului temporar iar in%erior cu condilul mandi.ular' >upra%etele
articulare ale osului temporar si condilului mandi.ular sunt captusite cu tesut con0unctiv dens
si nu cu cartila0 $ialin ca-n maroritatea articulatiilor' Aceasta asigura o rezistenta mai mare si
o capacitate reparatorie intensa' Discul este atasat de ligamentul capsular si median si lateral(
despartind ast%el articulatia in ) cavitati distincte( superioara si in%erioara' Aceste cavitati sunt
captusite de mem.rana sinoviala( aceasta produce lic$idul sinovial'
Ligamentele %unctionale ale A#M sunt ligamentele colaterale( ligamentul capsular care
incon0oara intreaga articulatie 2capsula ligamentara3 si ligamentul temporomandi.ular' -n
desc$iderea gurii( pe o distanta de )*-)5 mm condilii e4ecuta o miscare de rotatie pura in
0urul unui a4'
Fiind o articulatie compusa( atat din punct de vedere structural si %unctional( A#M este
impartita in ) sisteme distince unul in%erior( constituit din condilul mandi.ular si discul
articular 2miscare de rotatie cecorespunde unei desc$ideri limitate a gurii3 si un al doilea
sistem care alcatuieste compartimentul superior( comple4ul condil-disc 2miscrile ample de
desc$idere a gurii3'
6valuarile diagnostice apreciaza sensi.ilitatea( zgomotele articulare( modul in care sa %ac
miscarile mandi.ulare( amplitudinea in directia miscarilor de desc$idere( ca si a celor de
laterelitate si propulsie( apreciaza musculatura masticatorie ca si cea cervicala( e4amenul
odontal apreciaza eventualele edentatii( modi%icarile in pozitia dintiilor( mo.ilitatea( ocluzia'
Acestora li se adauga electromiogra%ia( radiogra%iile( artrogra%iile( tomogra%iile( e4amenul
&M=( si artroscopia'
Dis%unctia temporomandi.ulara'
>e numeste si sindrom algodis%unctional( ocluzo-articular sau sindrom dureros mio%acial(
%iind o a%ectiune %oarte %recventa( polisimptomatica( %iind considerata ca un de%ect de adaptare
a structurilor articulare la o serie de tul.urari ocluzale sau miscari para%unctionale( la care se
adauga unele tul.urari ps$i$ice si stresul emotional'
Activitatiile sistemului masticator pot %i %unctionale 2masticatie( deglutitie( %onatie3 si
para%unctionala sau non%unctionale 2%recarea sau strangerea dintiilor( miscari involuntare ale
mandi.ulei care insotesc anumite ticuri3' Activitatiile musculare para%unctionale sunt capa.ile
sa produca dis%unctii temopromandi.ulare' Biperactivitatea musculara nu este singura
responsa.ila de aparitia dis%unctiilor( adaugandu-se alti %actori( cum ar %i traumatismele( .olile
sistemice( tul.urarile de crestere' Cand activitatea musculara nu este asociata cu masticatia(
deglutitia sau %onatia( ea este prin de%initie para%unctionala' >tudiile arata %aptul ca musc$ii
masticatori pot %i activi si in timpul perioadelor non%unctionale' Fiecare structura a sistemului
masticator poate tolera un anumit nivel al %ortei dezvoltate de $iperactivitatea musculara'
Cand %ortele aplicate asupra acestor structuri depasesc nivelul critic apare ruperea lantului
%unctional si depasirea nivelului de toleranta structurala( mai mult %iecare persoana are o
capacitate proprie de adaptare la o imper%ectiune' Acest nivel individual de adaptare este
considerat toleranta %iziologica'
>implul %apt ca activitatea para%unctionala creste( nu inseamna automat aparitia unei crize'
Atunci cand cresterea nu depaseste toleranta structurala a %iecarei componente( a aparatului
dentoma4ilar( criza nu se instaleaza' -n momentul in care activitatea para%unctionala depaseste
toleranta structurala a unei componente aceasta va ceda' Daca se intervine pentru rezolvarea
disarmoniilor ocluzale( activitatea para%unctionala va scadea( si dis%unctia va %i rezolvata' De
e4emplu( etiologia dis%unctiei temporomandi.ulare tre.uie sa includa mai mult decat
malocluzia( deoarece adesea( simptomele apar %ara nici o legatura cu vreo sc$im.are a
conditiei ocluzare' -n %inal( se poate spune ca dis%unctia temporomandi.ulara este considerata
ca un de%icit de adaptare a structurilor articulare la o serie de tul.urari ocluzale( para%unctii( la
care se adauga o serie de tul.urari p$i$ice( printre care si stresul'
Anatomo-patologic( modi%icarile de mecanica si structura ale discului sunt insotite si de
modi%icari ale capsulei articulare( ale %i.relor pterigoidianului e4tern si ale structurilor osoase
mandi.ulare si temporare si ale sinoviei' -n stadiul de de.ut se produc modi%icari in%lamatorii(
reversi.ile( spontan sau dupa inlaturarea %actorilor cauzali' Ulterior( modi%icarile %unctionale
se agraveaza si atrag dupa sine modi%icari mor%ologice ale structurilor endoarticulare de tip
in%lamator sau degenerativ'
>imptomatologia dis%unctiilor temporomandi.ulare este polimor%a( ea vizand dentatia(
musculatura si articulatia temporomandi.ulara' >imptomele musculare sunt alarmante(
.olnavul acuzand un discon%ort muscular de la 0ena pana la dureri insuporta.ile 2mialgii3'
Contracturile musculare sunt urmate de miospasme si ulterior de miozite' "rice miospasm
neremis in ,*-,/ zile poate %i considerat miozita'
>indromul algic se localizeaza la nivelul musc$iului contractat sau iradiaza locoregional( sunt
e4agerate de %rig stari %iziologie( %iind calmate de caldura sau repaus' Asocierea durerilor
maseterine cu cele temporale si su.mandi.ulare este considerata patognomonica pentru
tul.urarile de ocluzie'
>imptomatologia articulara temporomandi.ulara apare tarziu( durerile articulare aparand la
mo.ilizarea mandi.ulei cand se mesteca alimente dure sau lipicioase( durerea %iind datorata
tesuturilor moi periarticulare' >e pot asocia zgomote percepute de pacient in articulatie su.
%orma de cracmente sau %recaturi' >alturile condiliene sunt recunoscute in urma studiului
miscarii verticale a mandi.ulei care nu se mai realizeaza in linie dreapta ci in zig zag'
" complicatie mai rara in cadrul dis%unctiei temporomandi.ulare este $ipomo.ilitatea
mandi.ulara( datorata %ie reactiei in%lamatorii secundare a musc$ilor si elementelor capsulare(
%ie contracturii spastice produse de dezec$ili.rul ocluzal' Mai %recvent intalnita este
$ipermo.ilitatea mandu.ulei( re%erindu-ne la su.lu4atia anterioara 2recidivanta( $a.ituala3 si
la lu4atia temporomandi.ulara acuta de tip anterior( de%inita ca o dizlocare completa a
condilului din cavitatea glenoida'
#ratamentul este medicamentos( in%iltratii periarticulare cu 4ilina sau intraarticulare cu
$idrocortizon'
#ratamentul cu agenti %izici este de 5 tipuri si anume termoterapia 2caldura %iind emisa de o
sursa de raza in%rarosii sau la laser cu C"
)
3( crioterapia %olosind ;elenul( masa0ul tesuturilor
din zona dureroasa( #6=>( terapia de rela4are a musc$ilor( tratamentul paliativ se poate
realiza %ie prin .loca0 interma4ilar( %ie practicand o serie de e4ercitii de gimnastica a
musculaturii mo.ilizatoare a mandi.ulei'
A%ectiunile in%lamatorii si degenerative ale A#M'
Cea mai mare parte a a%ectiunilor endoarticulare sunt urmarea dis%unctiei
temporomandi.ulare care produc initial modi%icari in relatia disc-condil cu aparitia
%enomenelor in%lamatorii ale capsulei discului( tesutului retrodiscal sau ale articulatiei in
totalitate' Cand %actorii cauzali ai dis%unctiei se mentin apar %enomeme de in%lamatie cronica(
degenerativa de tip artrozic( care de%ormeaza capetele articulare'
Capsulita si sinovita reprezinta un proces in%lamator ce intereseaza capsula articulara si
sinovia( cu modi%icari ale compozitiei lic$idului sinovial' 6tiologia e reprezentata de
traumatismele acute( desc$iderile e4agerate ale gurii( miscarile masticatorii e4agerate(
modi%icarile adaptarii structurilor discale care antreneaza tul.urari in mecanica articulatiei si
procese in%lamatorii de vecinatate' Clinic durerea miscarilor mandi.ulei poate %i insotita de
spasme musculare' #ratamentul este analgezic( antiin%lamator( %izical 2unde scurte si laser in
doze antiin%lamatorii3( ;inetoterapie'
&etrodiscita este un proces in%lamator localizat la nivelul tesutului retrodiscal a carei inervatii
senzitiva este %oarte .ogata' >u%erinta apare ca urmare a unui trumatism acut sau in urma unei
malocluzi instalata .rusc' >e poate a0unge la $emartroza urmata de aparitia anc$ilozei'
#ratamentul consta in repaus %unctional( 7-/ zile( dupa care se incepe ;inetoterapia prin
miscari de desc$idere( de lateralitate si protactie pentru a preveni aparitia anc$ilozei'
Artritele reprezinta un proces in%lamator ce intereseaza toate structurile A#M( in anumite
%orme clinice( putand sa produca modi%icari degenerative' >unt descrise 5 %orme clinice de
artrita traumatice( in%ectioase( reumatoide( gutoase si degenerative de tip artrozic'
#a.loul clinic se caracterizeaza prin dureri( limitarea miscarilor active si semne de in%lamatie
acuta' #ratamentul consta in ;inetoterapie( activa si pasiva a articulatiei si mecanoterapie
pentru a preveni instalarea constrictiei si a anc$ilozei' -n mod particular artritele degerenative
de tip artrozic sunt insotite de cracmente intraarticulare( crepitatii sau %recaturi( cat si printr-o
$ipermo.ilitate mandi.ulara 2su.lu4atia anterioara recidivanta autoreducit.ila3' #ratamentul
c$irurgical clasic sau artroscopia pot %i urmate de procedee ale medicinii %izice cat si de
;inetoterapie'
Leziunile traumatice
Aceste leziuni cuprind contuzile A#M 2repaus articular pentru /-5 zile( in%iltratii(
;inetoterapie si mecanoterapie3( plagile articulare 2;inetoterapia se incepe la +-9 zile dupa
sutura3 si este urmata de mecanoterapie( precedata eventual de in%iltratii anestezice
periarticulare3( lu4atii acute temporomandi.ulare 2sunt anterioare( posterioare si laterale( iar
tratamentul consta in reducerea lu4atiei si imo.ilizarea temporara a mandi.ulei si ulterior
%izioterapia si ;inetoterpia care vizeaza tratamentul $ipermo.ilitatii mandi.ulare3'
Constrictia mandi.ulei
Aceasta consta in limitarea permanenta( totala sau partiala( a miscarilor mandi.ulei datorile
unor im.olnaviri sau sec$ele dupa procesele patologice ale tesuturilor periarticulare' >e
instaleaza o $ipertonie care .ene%iciaza de ;ineto si mecanoterapie( asociata cu agenti %izicari'
Mecanoterapia se %ace cu a0utorul unor dispozitive care desc$id pasiv gura( dilatand lent si
.land mandi.ula cu ,-) mm pe zi( e4ercitiile continuand 7*-/* zile'
Anc$iloza temporomandi.ulara
An;iloza reprezinta limitarea permanenta a miscarilor mandi.ulei datorita organizarii unui
tesut osos care sudeaza mandi.ula de osul temporar( ducand la disparitia articulatiei'
#ratamentul este c$irurgical urmat de mecanoterapie pana la reluarea spontana a miscarilor
care se incep in a /-a zi' Dupa ce s-a resta.ilit complet %unctia masticatorie se recomanda
interventii plastice 2osteotomi( osteoplasti3 care sa corecteze e%ectele osoase dupa anc$iloza'
A%ectiunile congenitale si de dezvoltare'
-n literatura de specialitate se mentioneaza si a%ectiunile congenitale si de dezvoltare( precum
aplazia condilului mandi.ulare( $ipoplazia condilului mandi.ular si $iperplazia uni sau
.ilaterala .ene%iciaza de plastii( de aditie cu material autolog sau .ioceramic'
#umorile A#M'
Cea mai %recventa tumora A#M este osteomul mandi.ular( urmat de tumora mielopla4e(
osterocondrom( comdrom( %i.romi4om( si mai rar tumori maligne primare'
17. izioterapia durerii regiunii orale si ma-ilofaciale" inclusiv
durerea din cancer. Prezentarea mijloacelor si modalitatilor
fizioterapeutice" clasificare" particularitati terapeutice
Durerea este su.iectiva si e4prima o e4perienta senzoriala si emotiva neplacuta( asociata unor
leziuni tisulare reale sau doar potentiale si c$iar imaginare' Anamneza urmareste sa localizeze
durerea( conte4tul aparitiei sale( sa sta.ileasca caracteristicile temporale ale durerii si
modalitatea de aparitie sau de instalare( timpul scurs de la de.utul durerii pana in momentul
prezentarii pacientului la medic( intensitatea si durata durerii'
&aportat la sediul sau localizarea durerii( aceasta poate %i locala 2traumatisme( in%lamatii(
tumori3( proiectata 2reprezinta un raspuns dureros localizat in zona de distri.utie peri%erica a
nervului senzitiv care a transmis impulsurile a%erente primare( cum se intampla in nevralgia
esentiala de trigemen3( durerea transmisa( iradiata sau re%lectata 2aria de perceptie a durerii nu
coincide cu locul de declansare a ei sau cu punctul de plecare al impulsului( durerea %iind
transmisa spre peri%erie in alt loc decat cel cauzal( nu neaparat de-a lungul unei cai anatomice
precis de%inite( cum se intampla in patologia oro ma4ilo-%aciala3'
Durerea reprezinta un semnal de alarma a organismului si implica receptia sau perceptia ei(
starea a%ectiva sau emotionala si reactia la durerea resimtita' 64ista mai multe criterii de
clasi%icare a durerii( printre care si cel care se re%era la caracteristicile durerilor iar durerile
oro-%aciale sunt grupate in acest conte4t in somatice( neurogene si psi$ogene'
Durerea somatica poate %i super%iciala 2cutanata sau muco-gingivala3 sau pro%unda'
Cea pro%unda este( la randul ei( musculosc$eletala 2durere musculara( articulara( osoasa si
periostala( durerea localizata la nivelul tesutului con0unctiv si dentoparodontala3 sau viscerala
2durere pulpara dentara si durere vasculara( precum nevralgia migrenoasa( odontalgia atipica(
migrena atipica( migrena clasica si durerea vasculara in%lamatorie3'
Durerea somatica super%iciala provine din e4citarea receptorilor nociceptivi din tesuturile
cutanate si din mucoase 2e4teroceptori3 ' 6ste o durere acuta si se declanseaza in momentul
actiuni agentului cauzal care poate produce si leziuni cutanoemucuase' Localizarea durerii
este precisa( durata durerii este limitata la timpul de actiune a e4citantului( intensitatea durerii
este in concordanta cu actiunea stimulului( caracterul dureri este ascutit sau su. %orma de
usturime( arsura( intepatura( declansarea durerii este data de contactul direct cu agentul cauzal
iar iradierea durerii este a.senta( durerea ramanand localizata in zona de actiune a stimulului
dureros'
Durerea somatica( super%iciala nu se insoteste decat in mod e4ceptional( de simptome asociate
vegetative sau motorii' Cand leziunile mucuoase sau cutanate sunt in contact direct cu
musculatura si cand durerea are caracter intens( se poate provoca contractie musculara
2trismus3 sau reactii re%le4e in timpul masticatiei' Durerea nu prezinta un orar temporal(
cedeaza la anestezia topica sau la cea prin in%iltratie( ceea ce reprezinta o pro.a de diagnostic
re%erential %ata de durerea pro%unda sau %ata de durerile re%lectate( trans%erate sau iradiate'
Durerea somatica pro%unda apare ca o consecinta a stimularii structurilor stomatice si
viscerale mai pro%unde si a amestecului de senzatii propoiceptive si interoceptive' Aceasta
durere raspunde la o stimulare mai intensa si este mai putin concordanta cu stimulul din
punctul de vedere al intensitatii si duratei' Localizarea durerii este mai di%uza( durerea iradiaza
sau conduce la spasme musculare'
64ista ) tipuri de durere pro%unda durerea musculosc$eletara si durerea viscelala'
Durerea musculosc$eletara este propie tesuturilor care deriva din mezodern musc$i( oase(
articulatii( tendoane( ligamente( tesuturi con0unctive care se a%la in legatura cu %unctiile
.iomecanice' Durerea se poate mani%esta local sau trans%erat re%lectat 2durerea odontogena
sau alveolara superioara3'
Durerea care provine de la structurile musculosc$eletare este inclusa ca parte a sindromului
dis%unctie mandi.ulara' Durerea musculara isi are originea in contractiile musculare sustinute(
cauzate printre alti %actori( si de pozitile anormale de postura ale mandi.ulei'
Durerea articulatiei temporomandi.ulare este si ea o durere somatica por%unda( propioceptiva(
se mani%esta ca o durere di%uza periauriculara( neputandu-se preciza daca durerea apartine
capsulei( ligamentelor( supra%etelor articulare sau discului 2meniscului articular3 si
ligamentelor lui' Durerea osoasa are drept cauza procesele patologice osoase traumatice sau
in%lamatorii si mai rar tumorale sau osteosclerotice' "sul nu dispune insa de receptori
nociceptivi( durerea %iind proiectata( impulsurile plecand din perios' Durerea periostala este la
%el de intensa ca si cea intraosoasa( e4emplul tipic %iind cea din acesul vesti.ular' Durerea
dentoparodoctala este cea mai %recventa durere oro%aciala( dintii %iind considerati drept
sturcturi viscelare dar care %unctioneaza ca parte a sistemului musculosc$eletic masticator' -n
cadrul aceluiasi organ dental se poate %ace di%erenta intre durerea viscelara pulpara si cea
periodontala 2somatica pro%unda3' Caracterul special al durerii periodontale este con%erit de
particularitaiile anatomice ale acestui tesut' Paradontiul pro%und este dotat cu propioceptori
specializati pentru cerintele .iomecanice( drept pentru care durerea care pleaca de la acest
nivel este de tip somatic pro%und si se aseamana cu ce provenind de la musc$i( oase(
articulatii( tendoane( ligamente si tesuturi co0unctive' &eceptorii din ligamentele periodontale
sunt capa.ili sa localizeze pozitia stimulului nociceptiv' Pe de alta parte( durerea periodontala
provenita din tesuturile parodontului super%icial 2gingival3 este de tip somatic super%icial(
avand toate caracterele durerilor super%iciale e4teroceptive' >pre deose.ire de durerea
viscelara pulpara( cea periodontala nu este in%ulientata de stimuli termici si nu iradiaza( iar ca
intensitate este mai moderata %ata de cea pulpara( %iind insotita %recvent si de adenopatie
su.mandi.ulara sau sumentoniera'
Durerea viscerala cuprinde durerea pulpara si durerea vasculara'
Durerea pulpara dentala prezinta o sla.a localizare( iradiere la alti dinti sau la alte tesuturi(
durerea %iind di%uza( stimuli durerosi %iind tri.utari nervului trigemen' -ntensitatea durerii este
varia.ila( in pulpita acuta durerea raportandu-se la pozitia corpului si capului( durata poate %i
intermitenta sau continua cu e4acer.ari putand dura secunde sau ore-zile( durerea poate %i
spontana sau provocata de stiluli termici( c$imici( mecanici( orarul durerii poate %i diurn sau
nocturn( predominand noctur' Dupa cum se vede( durerea odontoparodontala este datorata
parodontiului si pulpei( su%erinta putand %i izolata sau concomitenta( ta.loul clinic prezentand
o simptomatologie com.inata periodontala 2somatica pro%unda3 si pulpara 2viscelala3
predominand una sau cealalta dintre simptomatologi'
Durerea vasculara este o durere cu caracter somatic pro%und corespunzand teritoriului de
distri.utie a unui vas arterial( caracterul principal al durerii vasculare %iind cel pulsatir( in
crize' =evralgia sau ce%alagia migrenoasa se mani%esta ca o durere intensa $emice%alica
precedatade semne premonitorii precum congestia %etei urmata de paloare' La instalarea
ce%alagiei apare o vasodilataie pronuntata in teritoriul arterelor( durerea are caracter pulsatir(
compresiunea pe artera temporala super%iciala( diminua a%lu4u sanguin in zona si calmeaza
durerea( calmare care se poate o.tinesi prin derivate de ergotamia sau alti agenti
vasoconstrictori'
Migrena comuna sau atipica este o ce%alagie $emicraniana cu caracter pulsatir( este
acompaniata de rinoree( edem con0unctival si $iperlacrimare lipsind reactiile autonome 2grata(
varsaturi3'
Migrena clasica este o ce%alagie ce se deruleaza in etape precedata desimptome prodomale
urmate de stadiu ce%alagic su. %orma de $emicranie cu localizare or.itala( oculara( %rontala si
mai rar temporala si ocivitocervcala' Criza dureaza cateva ore si cedeaza in cursul somnului(
durerea %iind insotita de %enomene vegetative( $iperlacrimare( greata si varsaturi' Punctele de
emergenta ale nervului trigemen sunt sensi.ile la palpare'
Durerea neurgena este localizata in limitele de distri.utie peri%erica a ramurii nervoase
a%ectate' >e clasi%ica in ) grupe de dureri nevralgice paro4istice si cele cu %ond dureros
continuu' Durerile nevralice paro4istice cuprind nevralgia trigeminala esentiala( nervralgia
gloso%aringiana esentiala si nevralgia nervului laringeu superior' Durerile nevralgice
parosistice se caracterizeaza prin integritatea anatomica a nervului a%ectat( instalarea
imprevizi.ila a crizei dureroase( intensitatea neo.isnuit de mare a durerii( localizarea
unilaterala( caracter paro4istic cu durata %oarte scurta( secunde( minute' >e mai numesc
nevralgii primare'
Durerile din grupa nevralgiilor cu caracter continuu cuprind durerile nevralgice tipice cu %ond
dureros continuu si durerile nevralgice atipice care cuprind sindroamele nervoase nevritice
2de origine odontogena( nazala( sinuzala( auriculara( salivara si din procesele in%lamatorii ale
oaselor ma4ilare3( sindroame dureroase postraumatice 2durerea stimulata( cauzalgie( anestezia
dureroasa( durerea %aciala %antoma3 si durerea %aciala atipica'
Durerile din grupa acestor nevralgii e4prima leziunile in%lamatorii( traumatice( tumorale(
degenerative in teritoriul ramurii nervoase a%ectate si care pot %i puse in legatura cu puseul
dureros' -nstalarea este treptata( intensitatea este moderata( durerea are caracter continuu(
dureaza minute( ore %iind localizata uni sau .ilateral( durerea %iind secundara altor patologi'
Prin e4celenta( nevralgia trigeminala esentiala pro4istica .ene%iciaza de tratament cu #'6'='>'
care se .azeaza pe teoria portii de control a mecanismului durerii' 6ste utila si crioterapia'
>indroamele dureroase nevritice de%inesc o in%lamatie a nervilor si se e4prima su.iectiv prin
durere' Durerile nevritice de origine dentara se a%la in legatura cu structurile
dentoparodontale' Durerile nevritice de origine nazala sunt dureri trans%erate( %iind generate
de in%lamatia mucuoasei vesti.ulului nazal superior( mi0lociu si in%erior ca si a cornetelor
nazale' Durerile nevritice de origine sinusala apar secundar in%ectiilor din aceste cavitati(
localizarea durerilor 2trigeminala3 putand trada o sinuzita %rontala( sinuzita etmoidala si
s%enoidala si sinuzita ma4ilara'
Durerea psi$ogena nu are la .aza o modi%icare patologica somatica ce poate %i depistata prin
e4aminari o.iective( %iind rezultatul unor corelatii psi$oa%ective ale .olnavului' -n practica
medicala se poate constata trecerea de la durerea cu stimuli de origine o.iectiva la durerea de
origine su.iectiva' 64plicatia care cuprinde atat aspectele o.iective cat si cele su.iective se
gaseste in teoria portii de control a durerii( teorie propusa de care Melzac; si Aall in
incercarea de a e4plica modul in care diversele mecanisme p$si$o%iziologie in%luienteaza
procesul de perceptie a durerii' #eoria portii de control presupune e4istenta unor mecanisme
neuro%iziologice( localizate in coarnele dorsale ale maduvei spinarii care %unctioneaza ca o
poarta sau ca un prag crescand sau descrescand propietatiile semnalelor nervoase transmise de
la peri%erie spre centru' #ratamentele acestei dureri sunt psi$oterapeutice si urmaresc in
principal actiunea asupra mecanismelor portii de control a durerii' -ntre te$nicile utilizate in
acest conte4t se numara te$nicile de rela4are( strategiile psi$oterapeutice cognitive(
.io%eed.ac;ul( $ipnoza( acupunctura( tratamentul medicamentos' Bio%eed.ac;-ul este te$nica
%iziterapeutica prin care( cu a0utorul aparatelor electronice de ampli%icare( se urmareste
trecerea su. control consitent ai unor parametrii .io%iziologici' -nitial( aceste te$nici au %ost
utilizate cu rezulate .une pentru durerea migrenoasa si alte ce%alalgi vasculare( in care
pacientul s-a antrenat pentru contorlul dilatarii vaselor craniene printr-o te$nica de conrol
manual a temperaturii' Pentru durerea mio%asciala se %oloseste .io%eed.ac;ul electromagnetic'
Prin aceasta te$nica se %olosesc semnale de microvolta0 de la musc$i precum ridicatorii
mandi.ulei( pacientul %iind ast%el antrenat sa-i rela4eze musculatura( sa-si reduca tensiunea
musculara si sa-si scada durerea' Acupunctura se .azeaza pe meridianele enrgetice(
urmarindu-se ec$ili.rarea energetica prin utilizarea acelor'
18. izioterapia in pareza si paralizia de nerv facial. Prezentarea
mijloacelor si modalitatilor fizioterapeutice
=ervul %acial isi are nucleul de origine in punte si apare e4tracranian prin gaura stilo-
mastoidiana( apoi se anga0eaza in parotida unde se divide intr-un ram superior
2temporo%acialul3 si unul in%erior 2cervico%acialul3' La iesirea sa din gaura stilo-mastoidiana(
%acialul emite o ramura senzitiva pentru conductul auditiv e4tern 2ramura senzitiva auriculara
posterioara3( un ram pentru musc$iul digastric si un ram pentru musc$iul stiloidian'
Din punct de vedere motor( %acialul inerveaza musc$ii %rontal( or.icularul pleoapelor(
spancenosul( musc$ii o.razului( ai .uzei superioare si ai aripii nasului 2ramul temporo%acial3(
musc$ii .uzei in%erioare( .ar.iei si pielosul gatului 2ramul cervico%acial3' Drept actiune are rol
in miscarile %etei( asigurand mimica spontana si e4presiva( cat si mimica voluntara( 0ucand rol
si in acomodarea la sunete'
Din punct de vedere senzitiv( prin intermediul nervului Aries.erg( asigura sensi.ilitatea unei
portiuni din conca auriculara( conductul auditiv e4tern( %ata e4terna a timpanului 2zona
&amsa? Bunt3' Din punct de vedere sensorial( nervul %acial culege sensi.ilitatea gustative din
)<7 anterioare ale lim.ii( inervata de lingual( ram din trigemen( pe care le transmite prin
nervul coarda timpanului la ganglionul geniculat si prin intermediul nervului Aries.erg( la
nervul gustative superior'
Din punct de vedere vegetativ( %i.rele din parasimpaticul cranian inerveaza glanda lacrimala a
carei secretie o controleaza iar %i.rele ce vin de la nucleul saliver superior inerveaza glandele
su.ma4ilara si su.linguala( avand rol in actul salivatiei' Prin %i.rele vasodilatataoare( are rol
in asigurarea circulatiei la nivelul unor artere ce%alice' 6tiologia su%erintelor nervului %acial
sunt di%erite dismeta.olica( traumatica( tumorala( in%ectioasa( vasculara'
Paralizia %aciala a %rigore este o entitate patologica %recvent intalnita in practica medicala'
De.utul este( de o.icei( .rusc( dupa o e4punere la %rig( si se mani%esta prin dureri
retroauriculare si instalarea unei asimetrii %aciale( cu imposi.ilitatea inc$iderii oc$iului si
devierea gurii spre partea opusa( cea sanatoasa' >e constata stergerea pliurilor si santurilor
$emi%runtii si a %etei de aceeasi parte( cu desc$iderea larga a %antei palpe.rale 2largo%talmie3
prin paralizia or.icularului pleoapelor si scurgerea lOacrimilor pe o.raz 2epip$ora3( pleoapa
in%erioara este cazuta si se a%la in ectropion( comisura .ucala este ascutita si co.orata de
partea paraliziei( gura %iind deviate spre partea opusa' De asemenea( var%ul nasului este deviat
iar nara este largita si turtita' Pacientul nu poate increti %runtea( nu se poate incrunta sin nu
poate inc$ide oc$iul de poartea .olnava' Devierea gurii se accentueaza cand pacientul e4ecuta
miscarea de de desc$idere a gurii sau de aratare a dintilor' Din punct de vedere d?namic(
miscarile %etei din conte4tual plansului sau rasului( conduc la accentuarea celor de0a aratate'
Consecinta paraliziei de %acial este impoi.ilitatea de a pronunta la.ialele 2.( m( p3(
impposi.ilitatea de a%luiera sau de a su%la si tul.urari ale actului masticator 2prin paralizia
musc$iului .ucinator( alimentele raman intre arcada dentara si o.raz'
&e%le4ele naso-palpe.ral( corneean( co$leo-palpe.ral sunt a.olite de partea paraliziei
Din punct de vedere al sensi.ilitatii o.iective se constata dureri cu c$aracter de arsura situate
retroauriculare cat si la nivelul regiunii pavilionului urec$ii de partea paralizata'
Din pounct de vedere vegetative se constata o $iperlacrimatie( $iposecretie salivara si
sudorala' Cand e4ista doar o pareza %aciala a %rigore( semnele statice nu sunt relevante pentru
o asimetria %aciala care poate %i evidentaiata insa prin anumite miscari' Cand pacientul inc$ide
oc$ii( de partea leziunii( genele nu sunt ascunse de pleoape si par mai lungi iar dintii
su.liniaza asimetria cand pacientul este rugat sa ii arate( gura deviind spre partea sanatoasa'
64amenul electric arata o $ipoe4cita.ilitate electrica ce poate evolua spre ine4cita.ilitate( in
%unctie de severitatea su%erintei( conducand la degenerescenta electrica partiale sau totala'
#raseul 6M! este de tip neurogen' Atat e4amenuul electric( cat si cel clasic dar si cel 6M!(
pot aprecia intensitatea leziunii si posi.ilitatile de regenerale ale nervului %acial'
Formele clinice ale paraliziei de nerv %acial sunt paralizia %aciala peri%erica completa(
paralizia %aciala %rusta( in care semnele sunt discrete( diplegie %aciala( paralizie %aciala
recidivanta( paralizia %aciala in .ascula( paralizia %aciala incompleta 2prin sectionarea
incompleta a ramurilor terminale ale %acialului( dupa traversarea glandei parotide3( paralizia
de %acial asociata altor %orme de de lezine si su%erinta'
Formele etiologice leziunea de %acial la nivelul protu.erantei in%erioare 2poate %i interesat si
nervul oculomotor e4tern3( leziunea in portiunea radiculara a nervului %acial 2pot %i a%ectati
simultan si nervii V---( V( V- si cere.elul3( le4iunea in conductul auditiv intern 2se asociaza
cu paralizie de nervi V--- si V--- .is si otoragie3( leziunea la nivelul apeductului lui Fallope
2sediul cel mai %recvent al su%erintei3( leziunea la nivel %acial( in vecinatatea otomastoidiana
sau su%erinta nervului %acial in leziuni sau alte .oli comple4e sau leziuni asociate'
6volutia paraliziei de %acial este in raport cu etiologia si intensitatea leziunii' -n %orma sa
usoara( paralizia de %acial se vindeca in decurts de )-7 saptamanai' -n %ormela grave(
a%ectiunea se vindeca in )-7 luni' Aprecierea diagnosticului se %ace in raport cu modi%icarile
de e4cita.ilitate'
#ratamentul paralizei %aciale poate %i etiologic( c$irurgical( %izical;inetic' #ratamentul
etiologic se adreseaza %actorului causal si consta in tratament antiin%ectios( tratamentul
leziunilor traumatice( tartamentul medicamentos al paraliziei %aciale a %rigore( corticoterapie(
alte preparate antiin%lamatorii( vitaminomineraloterapie( vasodilatatoare'
#erapia %izicala consta in aplicarea de termoterapie locala( la nivelul regiunii retroauriculare
mastoidiene unde scurte( ultrasonoterapie si curenti diadinamici(galvanoionizari cu -:(
transauricular( masa0 %acial manual si electric( cand nu asociaza si spasm %acial'
1:. $ibliografie
,' Andrei -onescu( Masa0ul-procedee te$nice( metode( e%ecte( aplicatii in sport( 6ditura
All( Bucuresti( ,88/(
)' Andrei &adulescu( 6lectroterapie( 6ditura Medicala( Bucuresti( ,88,(
7' Corneliu Burli.asa( su. redactia( C$irurgie orala si ma4ilo%aciala( 6ditia a ---a(
6ditura Medicala( ,888(
/' @oel A' DeLisa( editor-in-c$ie%( Bruce M' !ans( editor( &e$a.ilitation Medicine(
second edition( @'B' Lippincott Compan?( P$iladelp$ia( ,887(
5' 6lena Luminita >idenco( Masa0ul in :inetoterapie masa0ul terapeutic clasic( te$nici
de masa0 re%le4( te$nici compl;ementare( Bucuresti( 6ditura Fundatiei &omania de
Maine( )**)(
+' !eorgiana "zana #ac$e( Bazele teoretice ale ;inetoterapiei de recuperare-note de
curs( Disciplina #eoria si Metodologia :inetoterapiei de &ecuperare( 6ditura APP(
BucurePti( ,881' 2->B= 897-8*97-,*-93'
9' D' Bar.u( D'L' =iculescu( Fl' Bica( autori' =' !orun( Fl' Purg$el( !eorgiana #ac$e( &'
&adulescu( cola.oratori' 6lemente de patologie a cotului( 6ditura Pu.listar( Bucuresti(
,888' 2->B= 897-85-,), * 53'
1' !eorgiana "zana #ac$e( su. redactia Mircea Beuran( !$id de Medicina Fizica si
&ecuperare Medicala( Bucuresti( )**,' 2->B= 897-8,+,-19-,3'
8' !eorgiana "zana #ac$e( Activitati de educatie %izicQ si sportive in recuperarea
medicala( 6ditura APP( Bucuresti( )**)' 2->B= 897-8*97-,/-,3'
,*' !eorgiana "zana #ac$e( #e$nici de ;inetoterapie de crestere a %ortei si rezistentei
musculare( 6ditura APP( Bucuresti( )**7' 2->B= 897-8*97-,)-73'
,,' Liviu Pende%unda( =eurologie practica( -asi( 6ditura Contact -nternational( ,887(
,)' >a.in -van( Presopunctura( un masa0 la indemana oricui( 6ditia a ---a 6ditura
Medicala( Bucuresti( ,88)(
,7' #udor >.eng$e( :inetologie pro%ilactica( terapeutica si de recuperare( 6ditura
Medicala( Bucuresti( ,819'