Sei sulla pagina 1di 12

CORSO DITALIANO

PRINCIPIANTI

CONVERSAZIONE: LA PRIMA LEZIONE DITALIANO


VOCI E STRUTTURE
GRAMMATICA:
PRINCIPI DI FONETICA.

LALFABETO ITALIANO.

LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA.

DITTONGHI E TRITTONGHI.

LE CONSONANTI E LA LORO PRONUNZIA


TRIGRAMMI E DIGRAMMI
LE DOPPIE
LA DIVISIONE DELLE PAROLE IN SILLABE
IL VERBO PRESENTAZIONE DELLE CONIUGAZIONI
IL VERBO AUSILIARE AVERE ALLINDICATIVO PRESENTE

ESERCIZI
ABC DIVERTENTE BARZELLETTE, BATTUTE,
MASSIME

UNIT 1 1
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

LA PRIMA LEZIONE DITALIANO


- Buon giorno a tutti!
- Buon giorno signora!
- Io mi chiamo Gianna e sono la vostra professoressa ditaliano, a partire da questanno. Litaliano una
lingua romanza, nata dal latino, come il romeno. Litaliano una bella lingua dolce e molto musicale.
Infatti si dice che litaliano si canta, non si parla. Ma, per primo, voglio che faciamo conoscienza. Per
esempio come si chiama Lei?
- Io mi chiamo Bianca.
- Piacere di conoscerLa Bianca. E Lei come si chiama signore?
- Io mi chiamo Giuseppe. Piacere di conoscerLa signora professoressa.
- Per dare linizio alla nostra prima lezione ditaliano io vi propongo di vedere che tipo di cose osserviamo
in questa aula. Dunque, che cosa vedete in questa classe?
- Io vedo una cttedra e dietro a questa vedo la lavagna. Davanti alla cttedra si trovano i banchi degli
studenti.
- Con che cosa si scrive e si cancella sulla lavagna?
- Sulla lavagna si scrive con il gesso e si cancella con la spugna o con il cancellino, mentre nei quaderni si
scrive con la matita (il lapis), con la penna stilografica, o con la biro e si cancella con la gomma o con il
raschino.
- Che cosa osservate sulle pareti?
- Sulle pareti ci sono bei quadri., la carta geografica dItalia ed il mapamondo celeste.
- Come la nostra classe?
- La nostra classe grande e piena di luce perche ha delle finestre grandi e i muri sono dipinti in colori
giocondi.
- Che cosa c in pi in questa classe.
- Sotto le finestre ci sono i termosifoni e vicino alla porta c un attacapanni.
- Che fanno gli studenti durante le lezioni ditaliano?
- Durante le lezioni gli studenti e le studentesse ascoltano le spiegazioni della professoressa, leggono e
scrivono nei quaderni e rispondono alle domande.
- Questa e una buona risposta e con questa la nostra prima lezione ditaliano finita. Ci vediamo la
prossima volta! Arrivederci!
-
lattaccapanni cuier il mapamondo celeste harta emisferelor
laula aula, sala cereti
ascoltano asculta la matita creionul
ascoltare a asculta molto foarte
avere a avea musicale muzical
il banco banca il muro zidul
bella, bello frumos, frumoas nascere a se nate
la biro pixul nata nascut, provenit
cancellare a terge la nostra noastr
il cancellino tergatorul osservare a observa
cantare a cnta osserviamo observm
la carta harta la penna stilografica stiloul
la carta geografica harta geografica la porta ua
UNIT 1 2
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
la cttedra catedra la professoressa profesoara
chiamare a chema il professore profesorul
chiamarsi a se numi proporre a propune
la classe clasa, sala de clasa propongo propun
il colore culoarea pieno, piena plin, plin
con cu il primo, la prima primul, prima
conoscere a cunoate il quaderno caietul
dipingere a picta il quadro tabloul
dipinti pictati questo, questa acesta, aceasta
dire a spune, a zice il raschino guma de cerneal
dolce dulce rispondere a raspunde
la domanda ntrebarea rispondono raspund
fare a face il romeno limba romn
fanno fac scrivere a scrie
la finestra fereastra il signore, la signora domnul, doamna
il gesso creta lla spiegazione explicatia
giocondo vesel lo studente, la studentessa studentul, studenta
la gomma guma, guma de creion il termosifone caloriferul
grande mare trovare a gsi, a afla
in n trovarsi a se afla
incominciare a ncepe si cancella se terge
incominciano ncep si canta se cnta
infatti de fapt si dice se spune
litaliano limba italian si parla se vorbete
il lapis creionul si scrive se scrie
la lavagna tabla si trova se afl (sg.)
il latino limba latin si trovano se afl (pl.)
la lezione lectia dare linizio a da startul, a ncepe
la lingua limba davanti a n fata
la lingua italiana limba italian dietro a n spatele
la lingua latina limba latin dunque deci, aadar
la lingua romanza limba romanic durante n timpul
la lingua romena limba romn mentre n timp ce
leggere a citi per primo pentru nceput
leggono citesc per esempio de exemplu
la luce lumina su pe

ESPRESSIONI COMUNI EXPRESII OBISNUITE


Come stai? // Come state? Ce mai faci? // Ce mai faceti Voi?
- Grazie, bene. Non c male. Multumesc, bine.
Come sta Lei, Signore, Signora? Ce mai faceti Dumneavoastr, Domnule, Doamn?
Come stanno loro, Signori, Signore? Ce mai faceti Dumneavostr, Domnilor, Doamnelor?

GRAMATIC
LALFABETO ITALIANO ALFABETUL LIMBII ITALIENE
Alfabetul limbii italiene contine 21 de litere:
A (a) D (di) G (gi) L (elle) O (o) R (erre) U (u)
B (bi) E (e) H (acca) M (emme) P (pi) S (esse) V (vu/vi)
C (ci) F (effe) I (i) N (enne) Q (cu) T (ti) Z (zeta)
Exist inca 5 litere cu ajutorul crora se scriu cuvintele ce provin din greac sau din latin, sau
cuvintele strine:
J (i lunga) K (kappa) W (doppia vu) X (ics, iccasse, ichese) Y (i greca)
Exemple: Jacopo, Ojetti, Jabot, Jazz, Kefir, Nuova York, kantiano, Wagner, xilofono, yogurt,
yoga.

UNIT 1 3
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA VOCALELE I PRONUNTIA
LOR
In limba italian sunt 5 vocale: A, E, I, O, U .
Dintre acestea, trei se pronunt ca in limba romn: a , i , u : mdre (mama), mico (prieten),
rumre
(zgomot). I final se pronunt dublat, asemeni unor doi i in limba romn: lpi [lupii], amci [amicii].
Vocala A este intotdeauna deschisa: vo (stramos), nno (an), more (iubire); vocalele I si U sunt
intotdeauna inchise: nno (imn), impinto (instalatie), no (unul), umno (uman).
Vocala E situata la inceputul unui cuvant se pronunt ca in
cuvntul romnesc etapa: elementre (elementar), educto (educat).
Vocalele E si O pot sa fie att nchise ct i deschise, n functie de
silaba cu sau fra accent: Deschise: bne (bine), vnto (vnt), ruta (roat), csa (lucru). Inchise:
sra (sear), ltto (pat), fire (floare), colre (culoare).

DITTONGHI E TRITTONGHI DIFTONGI I TRIFTONGI


Diftongii i triftongii sunt rezultatul contopirii a doua sau trei vocale care se pronunt intr-o
singura silaba: ia, ie, io, ua, ue, uo, au, uoi, uai Diftongi: cuoco (buctar), uomo (om, brbat),
fiore (floare), cuore (inim). Trittonghi: buoi (boi), guai (necazuri). Cand vocalele contopite sunt
pronuntate n silabe diferite nu mai avem de-a face cu diftongul ci cu hiatul (Iato) : idea (idee) i-
de-a, inviare (a trimite) in-vi-a-re, maestro (invtator) ma-e-stro, poema (poem) po-e-ma.

LE CONSONANTI E CONSOANELE
LA LORO PRONUNZIA I PRONUNTIA
LOR
Alfabetul italian contine 16 consoane: b c d f g h l m n p q r s t v z .
Consoanele b d f l m n p r t v se pronunt ca n limba romn: bastone (bt, baston), data
(data), fontana (fntn), lavoro (munc), madre (mam), nipote (nepot), padre (tat), riga (rnd),
tasca (buzunar), vaso (vas).
Consoanele c, g urmate de vocale si de l, m, r se pronunt ca n limba romn: camera
(camer), comune ( comun), caldo (cald), calmo (calm), cielo (cer), caro (drag), cortile (curte),
clima (clim), critico (critic), gamba (picior), gomma (gum, cauciuc), gallina (gain), gelato
(nghetat), giorno (zi), gloria (glorie), grande (mare).
Grupurile che, chi, ghe, ghi (I Trigrammi) se pronunt ca n limba romn: barche (brci),
parchi (parcuri), chirurgo (chirurgi), spaghetti (spaghete), ghirlanda (ghirland).
Litera H se intlnete n interiorul grupurilor che, chi, ghe, ghi i n interjectiile ah [a], oh [o],
ahi [ai], ahime [aime]. n rest litera H este mut, servind doar ca semn grafic: Hegel, herz,
himalaiano, hocheista, hitlerismo.
Litera Q [cu] este mereu urmat de vocala U i de alt vocal accentuat (n diftong): ua, ue,
uo, ui : questo (acesta), questa (aceasta), quadro (tablou), cinque (cinci), liquido (lichid),
quaderno (caiet), quasi (aproape), quieto (linistit). Nota: Un singur cuvnt se scrie cu qq :
soqquadro, n expresia mettere a soqquadro (a da peste cap)
Litera S se pronunt diferit n functie de pozitia sa in cuvnt:
1. ca n limba romn, la nceputul unui cuvnt i naintea unei vocale: Sicilia, seta (mtase),
superiore (superior).
2. ca n limba romn, naintea consoanelor c, f, q, p, t : studio (birou, studio, cabinet, atelier),
scambio (schimb), sforzo (efort), squadra (echip), spalle (spate).
Nota: Consoana S urmat de consoane reprezint un fenomen specific limbii italiene i care este
cunoscut sub denumirea de S impura .
3. n interiorul unui cuvnt, ntre dou vocale s dubla (doppia S) se pronunt surd, ca n
limba romn: essenziale (esential), essere (a fi), riassunto (rezumat), rosso (rou).
UNIT 1 4
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
4. n fata consoanelor b, d, g, l, m, n, r, v , litera s se pronunt asemeni literei romaneti Z :
sbarco (debarcare), sdraiato (ntins, culcat), sgarbo (mojicie), sgabello (taburet), smarrito (rtcit),
snello (elan, avnt), svenuto (leinat).
5. litera S intervocalic se pronunt, de asemenea, ca litera romneasc Z : rosa (trandafir),
paese (tar, sat), luminoso (luminos), riposo (odihn), ventesimo (al douzecilea).
Litera Z se pronunt n dou moduri indiferent de pozitia ocupat n cuvnt:
1. asemeni literei , la nceputul i la sfritul cuvintelor: zio (unchi), lezione (lectie),
democrazia (democratie), giustizia (justitie, dreptate), pronunzia (pronuntie), grazie (multumesc),
prezzo (pret), pazzo (nebun), pozzo (put), carozza (trsur, vagon), fazzoletto (batic, batist),
speranza (sperant), danza (dans), clemenza (iertare).
2. asemeni unui Dz la nceputul cuvintelor ca: zolla (brazd), zanzara (tntar), zaino (rucsac,
ranit), azzuro (albastru), mezzo (mijloc), zoo (gradina zoologic), organizzatore (organizator);
precum i n cazul cuvintelor de provenient strin: zero (zero), zodiaco (zodiac), zibellino (zibelin)
Nota: n pozitie intervocalic litera Z se dubleaz: prezzo (pret), sbozzo (schit).

TRIGRAMMI E DIGRAMMI GRUPURI DE TREI I DE DOU


CONSOANE
1. Trigramma sca-, sco-, scu- se pronunt ca n limba romn: scalla
(scar), scopo (scop), scusa (scuz), scoiattolo (veverit).
2. Trigramma sce-, sci- se pronunt e, i : scena (scen), pesce (pete),
scenografia (scenografie), ruscello (pru), scendere ( a cobor), sci (schi), scimmia (maimut),
scintilla (flacr), piscina (piscin), sciroppo (sirop), fascia (bandaj, fa, banderol), fascismo
(fascism).
Nota: Trigramma sci- , n cuvintele scienza (tiint), uscio (u), sciopero (grev), se pronunt sce .
3. Trigramma gli se pronunt slab, palatalizat lli : figlio (fiu), moglie (sotie), famiglia
(familie), bottiglia (sticl), battaglia (btlie), sbaglio (greeal), ciclio (gean), giglio (crin). Gli se
pronunt gutural [gli] n cteva cuvinte savant, n neologisme: anglicano (anglican), ganglio
(ganglion), glicine (glicin), glicerina (glicerin), geroglifico (hieroglific), negligente (neglijent).
4. Trigrammele gla, gle, glo, glu se pronunt ca n limba romn: glandola (gland), inglese
(englez), gloria (glorie), globo (glob), glutine (gluten), glauco (verde marin), glucosio (glucoz).
5. Digramma gn se pronunt slab, nazal, palatalizat nni : spugna (burete), compagno
(camarad, tovar), lavagna (tabl), bisognare (a trebui). De obicei gn nu este urmat de i , cu unele
exceptii: grugnire (a grohi), compagnia (companie, tovrie).

LE DOPPIE CONSOANELE DUBLE


Consoanele duble se pronunt puternic, apsat: labbro (buz, gur), molle (moale), sotto
(sub), appello (apel), eccesso (esces), mamma (mmic), oggi (astzi), astuccio (penar), stemma
(stem), occorrere (a trebui), attore (actor), fossa (groap).
Uneori acelai cuvnt i schimb continutul dac consoana e simpl sau dubl:
penna (penit) pena (pedeaps) palla (minge) pala (lopat)
bella (frumoas) bela (behie) barra (bar) bara (cociug)
carro (car, crut) caro (drag) vanno (merg) vano (van, gol)
cco (iat) co (ecou) tonno (ton-pete) tono (ton-voce)
sette (apte) sete (sete) colla (clei, frnghie) cola (strecurtoare, sit,
teasc)

LA DIVISIONE DELLE PAROLE DESPARTIREA CUVINTELOR


IN SILLABE N SILABE
1. O consoan formeaz o silab cu vocala ce o urmeaz: ma-dre (mam), pa-dre (tat), a-ma-
re (a iubi), ra-pi-do (rapid), su-bi-to (repede).
2. O consoan + l, r formeaz o silab: co-pri-re (a acoperi), a-pri-re (a deschide), glo-ria
(glorie), glu-ti-ne (gluten).

UNIT 1 5
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
3. Consoanele m, l, n, r + o alt consoan se despart n dou silabe diferite: al-to (nalt), col-to
(scurt), sim-pa-ti-co (simpatic), ar-gen-to (argint), in-ge-gne-re (inginer), im-pos-si-bi-le
(imposibil), in-dus-tria (industrie).
4. S+consoan nu se desparte niciodat: sta-vo (stteam), scar-pa (pantof), sde-gno (dispret),
sgra-de-vo-le (neplcut), spiag-gia (plaj), stru-men-to (instrument), svol-ge-re (a desfura).
5. Consoanele duble i digramma cq se despart ntotdeauna: don-na (femeie), lat-te (lapte),
sot-to (sub), ac-qua (ap), pen-na (penit).
6. Nu se separ grupurile de consoane (digramme i trigramme) care reprezint un singur sunet:
fi-glia (fiic), sci-a-re (a schia), o-gnu-no (fiecare), i-gno-rante (ignorant), ogni (orice).
7. Nu se despart niciodat diftongii i triftongii: chia-ro (clar), cuo-re (inim), uo-mo (om, brbat),
buoi (boi), suoi (ai si), miei (ai mei).

IL VERBO VERBUL
LE TRE CONIUGAZIONI CELE TREI CONJUGRI
DEL VERBO ALE VERBULUI
n limba italian exist trei conjugri ale verbului, n functie de terminatia acestora la infinitiv:
I conjugare are terminatia are ; II conjugare are terminatia ere ; III conjugare are
terminatia ire :
guardare (a privi) vivere (a tri) finire ( a termina)
cominciare (a ncepe) vedere (a vedea) vestirsi (a se mbrca)
cambiare (a schimba) crescere (a crete) partire (a pleca)
cercare (a cuta) mettersi ( a se pune) capire (a ntelege)
tornare (a se ntoarce) prendere (a lua) preferire (a prefera)
abitare (a locui) leggere (a citi) aprire (a deschide)
arrivare (a sosi) chiudere (a nchide) dormire (a dormi)
impiegare (a folosi) rispondere ( a rspunde) vestire (a mbrca)

IL VERBO AVERE VERBUL A FI


ALLINDICATIVO PRESENTE LA INDICATIV PREZENT
Verbul AVERE este un verb auxiliar foarte folosit n limba italian care ajut la formarea timpurilor
compuse. La indicativ prezent verbul AVERE are urmtoarele forme:
Afirmativ: Negativ:
Io ho Noi abbiamo Io non ho Noi non abbiamo
Tu hai Voi avete Tu non hai Voi non avete
Egli ha Essi hanno Egli non ha Essi non hanno
Essa ha Esse hanno Essa non ha Esse non hanno

EXERCITII
1. Rispondete alle domande (Rspundeti la ntrebri):
- Che tipo di lingua litaliano?
- Che tipo di lingua il romeno?
- Da quale lingua sono nate litaliano e il romeno?
- Con che cosa si scive sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Con che cosa si cancella sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Che cosa c sulle pareti della classe?
- Che cosa si trovano sotto le finestre? Ma vicino alla porta?
- Che cosa fanno gli studenti durante le lezioni?

2. Leggete attentamente (Cititi cu atentie):

girasole (floarea-soarelui) finestra (fereastr) lapis (creion) libro (carte)


sedia (scaun) bambino (copil) banco (banc) liquido (lichid)
tavola (mas) carta (hrtie) pavimento (podea) pazzo (nebun)
calendario (calendar) scarpa (pantof) leone(leu) nuovo (nou)
duomo (dom, catedral) chiesa (biseric) acqua (ap) sole (soare)

UNIT 1 6
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
rione (sector) kimono (chimono) uovo (ou) svenuto (leinat)
sbarco (debarcare) azzuro (albastru) muro (zid) seta (mtase)
sforzo (efort) scuola (coal) cortile (curte) snello (sprinten)
matita (creion) zanzara (tntar) mezzo (mijloc) quieto (linitit)
gelato (nghetat) sdraiato (ntins, culcat) spaghetti (spaghete) giustizia(dreptate)
slancio (elan, avnt) ghirlanda (ghirland) riassunto (rezumat) gallina (gin)
3. Leggete e traducete in romeno le parole di qui sotto (Cititi i traduceti n limba romn cuvintele
de mai jos):
Squadra italiana Scuola superiore

Riassunto esemplare Studio straordinario

Esercizio semplice Studente snello

Prezzo pazzo Zaino azzuro

Zolla nello zoo Pezzo di fazzoletto

Lezione di clemenza Speranza di giustizia

Grazie allo zio Ruscello snello

Pesce fresco Moglie e figlio

Sciroppo glauco Caratteri geroglifici

Spugna e lavagna Bisogno di scienza

Compagno inglese Lettera smarrita

Bottiglia di glicerina Ragazzo negligente

Uscio della scena Scendere alla piscina

4. Sottolineate i dittonghi, i trittonghi e lhiato nelle parole di qui sotto e poi grupate le parole
secondo questi (Subliniati diftongi, triftongii i hiatul din cuvintele de mai jos i apoi grupati cuvintele n
functie de acetia):
fianco (old) tiepido(cldut) nuoto (notat) utopia (utopie)
giovent (tinerete, tineret) poesia (poezie) giovane (tnr) proiettore (reflector)
lauro (laur, dafin) giornaliero (zilnic) mormorio (murmur) gioia (bucurie)
teorico (teoretic) ghiandola (gland) maestro (maestru) realizzare ( a realiza)
riunione (reuniune) pi (mai, mai mult) chiudo (nchid) poema (poem)
professionale (profesional) proibito (interzis) cuoco (buctar) viale (bulevard)
giocare (a se juca) paura (team) giocoso (glumet) aura (aur)
poetico (poetic) viavai (du-te-vino) gi (jos) giglio (crin)
sedio (scaun) reagire (a reactiona) miei (ai mei) uomo (om)
ghiaccio (gheat) proficuo (folositor) ufficiale (oficial) fiore (floare)
cuore (inim) realt (realitate) primario (principal) idea (idee)

UNIT 1 7
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
pleonastico (pleonastic) deoclip (videoclip) gladiolo (gladiol) tacciare (a acuza)

inviare (a trimite, a expedia) pleiade (pleiad)

DITTONGHI TRITTONGHI HIATO

5. Completare con il verbo AVERE


1. Lui ___________ una macchina americana. 16. Quanti ___________ tua sorella?
2. Io ___________ 20 anni. 17. Lei ___________ 25 anni.
3 Tu ___________ un cane e un gatto. 18. Noi ___________ paura del buio.
4. Quanti anni ___________ tuo figlio? 19. Lui ___________ pochi soldi.
5. Lei ___________ i capelli lunghi. 20. Lei ___________ una camicia di seta.
6. Voi ___________ due figli. 21. Io ___________ i capelli neri.
7. Lui ___________ una giacca di pelle. 22. Tu ___________ freddo.
8. Noi ___________ sonno. 23. Lei ___________ paura.
UNIT 1 8
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
9. Questa casa ___________ sette stanze e due bagni. 24. Noi ___________ un letto troppo duro.
10. Tu ___________ un fratello e una sorella. 25. Voi ___________ una bella casa.
11. Quanti ___________ Marco? 26. Manuela ___________ sete.
12. Lui ___________ 20 anni. 27. Marco e Gianni ___________ caldo.
13. Io ___________ un orologio svizzero. 28. Questo albergo ___________ 24 stanze.
14. Lei ___________ un paio di scarpe con il tacco alto. 29. Lei ___________ un cane grande.
15. Loro ___________ fame. 30. Noi ___________ fame.

6. Dividete in sillabe le parole che seguono (Desprtiti n silabe cuvintele ce urmeaz):


Abbicci (alfabet) Inquinamento (poluare)

Abbigliamento Mantenimento
(mbrcminte) (mentinere)
Accampamento (tabr,
lagr) Muratore (zidar)

Accessibile (accesibil) Nipponico (nipon)

Nominalizzato
Apparatura (aparatur) (nominalizat)

Avvoltoio (vultur) Nottambulo (noctambul)

Badessa (staret) Occupazione (ocupatie)

Bagnante (vilegiaturist) Ozioso (inactiv)

Barzelletta (glum, Pigmentazione


anecdot) (pigmentatie)

Busta (plic) Poggiapiedi (taburet)

Pupazzetto (paiat,
Cagnolo (ctelu) marionet
)
Reminiscenza
Cognizione (cunoatetre) (reminescent)
Rimbombante (rsuntor)
Coinquilino (colocatar)

Disconoscere ( a nu Sottoscrivere (a subscrie)


recunoate)

Dignitoso (demn) Suggeritore (sufleur)

Dovunque (oriunde) Sussuro (susur)

Euforico (euforic) Termosifone (calorifer)

Extracomunitario Trascendentale
(extracomunitar) (transcendental)

Falegname (tmplar) Truffatore (escroc)

Furbzia (viclenie, Uguaglianza (egalitate)


abilitate)

Gmbero (rac) Utente (abonat)

UNIT 1 9
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
Guardaboschi (pdurar) Verdeggiare (a nverzi)

Impregnamento Vulcanizzare (a vulcaniza)


(impregnare)

Ingegnoso (ingenios) Vuotamento (golire)

7. Trducete in romeno le seguenti proposizioni (Traduceti n limba romn urmtoarele propozitii):


Questo quaderno di Maria.

Giorgio ha un taccuino.

Il cielo sereno.

Questa clima dolce.

Il critico ha un gran quaderno.

Lacqua un liquido.

Lui ha un bel cuore.

Ho mangiato cinque gelati.

8. Sottolineate le terminazioni dei verbi che seguono e poi grupati questi verbi secondo la loro
coniugazione (Subliniati terminatiile verbelor ce urmeaz i apoi grupati aceste verbe n functie de
conjugarea lor):
andare (a merge) stare ( a sta) esaurire (a epuiza, a istovi)
accestire (a nfrunzi) avvisare (a aviza) discendere (a cobor)
bordare (a tivi) bufare (a viscoli) dipingere (a picta)
combattere (a lupta) divertire (a se distra) grugnire (a grohi)
disonorare (a dezonora) acquistare (a cumpra) corregere (a corecta)
salire (a urca) bagnare (a sclda) cogliere (a culege)
inseguire (a urmri) eseguire (a executa) brontolare (a bombni)
crescere (a creste) accedere (a se aprpia) godere (a se bucura)
espirare (a expira) ammaliare (a vrji) restare (a r mne)
accogliere ( a ntmpina) cessare (a nceta) gettare (a arunca)
corrodere (a roade, a eroda) costringere (a constrnge) empire (a umple)
gradire (a pofti, a fi pe plac) nuocere (a duna) patire ( a ptimi, a ndura)
punire (a pedepsi) resuscitare (a reabilita) sciogliere (a desface, a dezlega)

seguire (a urma) spargere (a rspndi) togliere (a lua)

I CONJUGARE II CONJUGARE III CONJUGARE

UNIT 1 10
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI

9. Completate gli spazi con il verbo AVERE allindicativo presente (Completati spatiile cu verbul
avere la indicativ prezent):
1. Maria____________________________________________un bel quadro nella sua stanza.
2. Gli studenti_______________________________________________________un professore
inteligente e molto interesante.
3. La nostra aula _________________________________una lavagna grande e bianca.
4. Il critico____________________________________________un grande quaderno.
5. Giorgio _________________________________un taccuino.
6. Il mio ufficio_________________________________due porte ed una finestra grande, che d al
giardino.
7. Voi_________________________________degli amici molto gentili e pieni di vita.

UNIT 1 11
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
8. Tu e essa _________________________________ un esame molto importante.
9. Io e egli____________________________________________una casa grande e molto luminosa.
10. Questa stanza _________________________________quattro pareti.
11. Quegli studenti____________________________________________nuovi dizionari.
12. Quante stanze_________________________________la vostra casa?
13. Tutti gli studenti _______________________________________________________i loro quaderni
sulla scrivania.

Nonna: - Pierino, cosa farai da grande?


Pierino: - Il soldato.
Nonna: - Ma il nemico ti uccider!
Pierino: - Allora far il nemico.

Maestra: - Vi do un problema:Porto alla banca 100 milioni di lire. La banca mi promete un interese dello
0,5 per cento. Fate il conto.
Tutti si metono a scrivere.
Maestra: - E tu perch non fai il conto?
Allievo: - Per lo 0,5 per cento non vale la pena.

Apollo Creed: " Andate a scuola e usate il cervello, fate il medico, fate l' avvocato, trovatevi un lavoro serio, lasciate
stare lo sport come professione, lo sport fa soffrire e puzzare, ragazzi meglio pensare che puzzare "
(Rocky)

"Io non ricordo quando sono nato, io non ricordo cosa ho avuto il primo Natale, e non so quando sono andato a fare la
prima scampagnata, ma certo mi ricordo la prima volta che ho sentito la piu' dolce voce che c'e' al mondo.
Non avevo mai visto niente di cosi' bello in vita mia, somigliava a un angelo "
(Forest Gump)

" Mamma tu dici sempre che il problema dell' Universo e' che nessuno aiuta gli altri "
(Star Wars Episode I The phantom menace)

Vi gente che sempre del parere dell'ultimo libro che legge.


(Carlo Dossi)

Capita di dover tacere per essere ascoltati.


(Stanislaw J. Lec)

Continuamente nascono i fatti a confusione delle teorie.


(Carlo Dossi)

UNIT 1 12

Potrebbero piacerti anche