Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
Lezione 1
Lezione 1
PRINCIPIANTI
LALFABETO ITALIANO.
DITTONGHI E TRITTONGHI.
ESERCIZI
ABC DIVERTENTE BARZELLETTE, BATTUTE,
MASSIME
UNIT 1 1
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
GRAMATIC
LALFABETO ITALIANO ALFABETUL LIMBII ITALIENE
Alfabetul limbii italiene contine 21 de litere:
A (a) D (di) G (gi) L (elle) O (o) R (erre) U (u)
B (bi) E (e) H (acca) M (emme) P (pi) S (esse) V (vu/vi)
C (ci) F (effe) I (i) N (enne) Q (cu) T (ti) Z (zeta)
Exist inca 5 litere cu ajutorul crora se scriu cuvintele ce provin din greac sau din latin, sau
cuvintele strine:
J (i lunga) K (kappa) W (doppia vu) X (ics, iccasse, ichese) Y (i greca)
Exemple: Jacopo, Ojetti, Jabot, Jazz, Kefir, Nuova York, kantiano, Wagner, xilofono, yogurt,
yoga.
UNIT 1 3
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA VOCALELE I PRONUNTIA
LOR
In limba italian sunt 5 vocale: A, E, I, O, U .
Dintre acestea, trei se pronunt ca in limba romn: a , i , u : mdre (mama), mico (prieten),
rumre
(zgomot). I final se pronunt dublat, asemeni unor doi i in limba romn: lpi [lupii], amci [amicii].
Vocala A este intotdeauna deschisa: vo (stramos), nno (an), more (iubire); vocalele I si U sunt
intotdeauna inchise: nno (imn), impinto (instalatie), no (unul), umno (uman).
Vocala E situata la inceputul unui cuvant se pronunt ca in
cuvntul romnesc etapa: elementre (elementar), educto (educat).
Vocalele E si O pot sa fie att nchise ct i deschise, n functie de
silaba cu sau fra accent: Deschise: bne (bine), vnto (vnt), ruta (roat), csa (lucru). Inchise:
sra (sear), ltto (pat), fire (floare), colre (culoare).
LE CONSONANTI E CONSOANELE
LA LORO PRONUNZIA I PRONUNTIA
LOR
Alfabetul italian contine 16 consoane: b c d f g h l m n p q r s t v z .
Consoanele b d f l m n p r t v se pronunt ca n limba romn: bastone (bt, baston), data
(data), fontana (fntn), lavoro (munc), madre (mam), nipote (nepot), padre (tat), riga (rnd),
tasca (buzunar), vaso (vas).
Consoanele c, g urmate de vocale si de l, m, r se pronunt ca n limba romn: camera
(camer), comune ( comun), caldo (cald), calmo (calm), cielo (cer), caro (drag), cortile (curte),
clima (clim), critico (critic), gamba (picior), gomma (gum, cauciuc), gallina (gain), gelato
(nghetat), giorno (zi), gloria (glorie), grande (mare).
Grupurile che, chi, ghe, ghi (I Trigrammi) se pronunt ca n limba romn: barche (brci),
parchi (parcuri), chirurgo (chirurgi), spaghetti (spaghete), ghirlanda (ghirland).
Litera H se intlnete n interiorul grupurilor che, chi, ghe, ghi i n interjectiile ah [a], oh [o],
ahi [ai], ahime [aime]. n rest litera H este mut, servind doar ca semn grafic: Hegel, herz,
himalaiano, hocheista, hitlerismo.
Litera Q [cu] este mereu urmat de vocala U i de alt vocal accentuat (n diftong): ua, ue,
uo, ui : questo (acesta), questa (aceasta), quadro (tablou), cinque (cinci), liquido (lichid),
quaderno (caiet), quasi (aproape), quieto (linistit). Nota: Un singur cuvnt se scrie cu qq :
soqquadro, n expresia mettere a soqquadro (a da peste cap)
Litera S se pronunt diferit n functie de pozitia sa in cuvnt:
1. ca n limba romn, la nceputul unui cuvnt i naintea unei vocale: Sicilia, seta (mtase),
superiore (superior).
2. ca n limba romn, naintea consoanelor c, f, q, p, t : studio (birou, studio, cabinet, atelier),
scambio (schimb), sforzo (efort), squadra (echip), spalle (spate).
Nota: Consoana S urmat de consoane reprezint un fenomen specific limbii italiene i care este
cunoscut sub denumirea de S impura .
3. n interiorul unui cuvnt, ntre dou vocale s dubla (doppia S) se pronunt surd, ca n
limba romn: essenziale (esential), essere (a fi), riassunto (rezumat), rosso (rou).
UNIT 1 4
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
4. n fata consoanelor b, d, g, l, m, n, r, v , litera s se pronunt asemeni literei romaneti Z :
sbarco (debarcare), sdraiato (ntins, culcat), sgarbo (mojicie), sgabello (taburet), smarrito (rtcit),
snello (elan, avnt), svenuto (leinat).
5. litera S intervocalic se pronunt, de asemenea, ca litera romneasc Z : rosa (trandafir),
paese (tar, sat), luminoso (luminos), riposo (odihn), ventesimo (al douzecilea).
Litera Z se pronunt n dou moduri indiferent de pozitia ocupat n cuvnt:
1. asemeni literei , la nceputul i la sfritul cuvintelor: zio (unchi), lezione (lectie),
democrazia (democratie), giustizia (justitie, dreptate), pronunzia (pronuntie), grazie (multumesc),
prezzo (pret), pazzo (nebun), pozzo (put), carozza (trsur, vagon), fazzoletto (batic, batist),
speranza (sperant), danza (dans), clemenza (iertare).
2. asemeni unui Dz la nceputul cuvintelor ca: zolla (brazd), zanzara (tntar), zaino (rucsac,
ranit), azzuro (albastru), mezzo (mijloc), zoo (gradina zoologic), organizzatore (organizator);
precum i n cazul cuvintelor de provenient strin: zero (zero), zodiaco (zodiac), zibellino (zibelin)
Nota: n pozitie intervocalic litera Z se dubleaz: prezzo (pret), sbozzo (schit).
UNIT 1 5
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
3. Consoanele m, l, n, r + o alt consoan se despart n dou silabe diferite: al-to (nalt), col-to
(scurt), sim-pa-ti-co (simpatic), ar-gen-to (argint), in-ge-gne-re (inginer), im-pos-si-bi-le
(imposibil), in-dus-tria (industrie).
4. S+consoan nu se desparte niciodat: sta-vo (stteam), scar-pa (pantof), sde-gno (dispret),
sgra-de-vo-le (neplcut), spiag-gia (plaj), stru-men-to (instrument), svol-ge-re (a desfura).
5. Consoanele duble i digramma cq se despart ntotdeauna: don-na (femeie), lat-te (lapte),
sot-to (sub), ac-qua (ap), pen-na (penit).
6. Nu se separ grupurile de consoane (digramme i trigramme) care reprezint un singur sunet:
fi-glia (fiic), sci-a-re (a schia), o-gnu-no (fiecare), i-gno-rante (ignorant), ogni (orice).
7. Nu se despart niciodat diftongii i triftongii: chia-ro (clar), cuo-re (inim), uo-mo (om, brbat),
buoi (boi), suoi (ai si), miei (ai mei).
IL VERBO VERBUL
LE TRE CONIUGAZIONI CELE TREI CONJUGRI
DEL VERBO ALE VERBULUI
n limba italian exist trei conjugri ale verbului, n functie de terminatia acestora la infinitiv:
I conjugare are terminatia are ; II conjugare are terminatia ere ; III conjugare are
terminatia ire :
guardare (a privi) vivere (a tri) finire ( a termina)
cominciare (a ncepe) vedere (a vedea) vestirsi (a se mbrca)
cambiare (a schimba) crescere (a crete) partire (a pleca)
cercare (a cuta) mettersi ( a se pune) capire (a ntelege)
tornare (a se ntoarce) prendere (a lua) preferire (a prefera)
abitare (a locui) leggere (a citi) aprire (a deschide)
arrivare (a sosi) chiudere (a nchide) dormire (a dormi)
impiegare (a folosi) rispondere ( a rspunde) vestire (a mbrca)
EXERCITII
1. Rispondete alle domande (Rspundeti la ntrebri):
- Che tipo di lingua litaliano?
- Che tipo di lingua il romeno?
- Da quale lingua sono nate litaliano e il romeno?
- Con che cosa si scive sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Con che cosa si cancella sulla lavagna? Ma nel quaderno?
- Che cosa c sulle pareti della classe?
- Che cosa si trovano sotto le finestre? Ma vicino alla porta?
- Che cosa fanno gli studenti durante le lezioni?
UNIT 1 6
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
rione (sector) kimono (chimono) uovo (ou) svenuto (leinat)
sbarco (debarcare) azzuro (albastru) muro (zid) seta (mtase)
sforzo (efort) scuola (coal) cortile (curte) snello (sprinten)
matita (creion) zanzara (tntar) mezzo (mijloc) quieto (linitit)
gelato (nghetat) sdraiato (ntins, culcat) spaghetti (spaghete) giustizia(dreptate)
slancio (elan, avnt) ghirlanda (ghirland) riassunto (rezumat) gallina (gin)
3. Leggete e traducete in romeno le parole di qui sotto (Cititi i traduceti n limba romn cuvintele
de mai jos):
Squadra italiana Scuola superiore
4. Sottolineate i dittonghi, i trittonghi e lhiato nelle parole di qui sotto e poi grupate le parole
secondo questi (Subliniati diftongi, triftongii i hiatul din cuvintele de mai jos i apoi grupati cuvintele n
functie de acetia):
fianco (old) tiepido(cldut) nuoto (notat) utopia (utopie)
giovent (tinerete, tineret) poesia (poezie) giovane (tnr) proiettore (reflector)
lauro (laur, dafin) giornaliero (zilnic) mormorio (murmur) gioia (bucurie)
teorico (teoretic) ghiandola (gland) maestro (maestru) realizzare ( a realiza)
riunione (reuniune) pi (mai, mai mult) chiudo (nchid) poema (poem)
professionale (profesional) proibito (interzis) cuoco (buctar) viale (bulevard)
giocare (a se juca) paura (team) giocoso (glumet) aura (aur)
poetico (poetic) viavai (du-te-vino) gi (jos) giglio (crin)
sedio (scaun) reagire (a reactiona) miei (ai mei) uomo (om)
ghiaccio (gheat) proficuo (folositor) ufficiale (oficial) fiore (floare)
cuore (inim) realt (realitate) primario (principal) idea (idee)
UNIT 1 7
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
pleonastico (pleonastic) deoclip (videoclip) gladiolo (gladiol) tacciare (a acuza)
Abbigliamento Mantenimento
(mbrcminte) (mentinere)
Accampamento (tabr,
lagr) Muratore (zidar)
Nominalizzato
Apparatura (aparatur) (nominalizat)
Pupazzetto (paiat,
Cagnolo (ctelu) marionet
)
Reminiscenza
Cognizione (cunoatetre) (reminescent)
Rimbombante (rsuntor)
Coinquilino (colocatar)
Extracomunitario Trascendentale
(extracomunitar) (transcendental)
UNIT 1 9
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
Guardaboschi (pdurar) Verdeggiare (a nverzi)
Giorgio ha un taccuino.
Il cielo sereno.
Lacqua un liquido.
8. Sottolineate le terminazioni dei verbi che seguono e poi grupati questi verbi secondo la loro
coniugazione (Subliniati terminatiile verbelor ce urmeaz i apoi grupati aceste verbe n functie de
conjugarea lor):
andare (a merge) stare ( a sta) esaurire (a epuiza, a istovi)
accestire (a nfrunzi) avvisare (a aviza) discendere (a cobor)
bordare (a tivi) bufare (a viscoli) dipingere (a picta)
combattere (a lupta) divertire (a se distra) grugnire (a grohi)
disonorare (a dezonora) acquistare (a cumpra) corregere (a corecta)
salire (a urca) bagnare (a sclda) cogliere (a culege)
inseguire (a urmri) eseguire (a executa) brontolare (a bombni)
crescere (a creste) accedere (a se aprpia) godere (a se bucura)
espirare (a expira) ammaliare (a vrji) restare (a r mne)
accogliere ( a ntmpina) cessare (a nceta) gettare (a arunca)
corrodere (a roade, a eroda) costringere (a constrnge) empire (a umple)
gradire (a pofti, a fi pe plac) nuocere (a duna) patire ( a ptimi, a ndura)
punire (a pedepsi) resuscitare (a reabilita) sciogliere (a desface, a dezlega)
UNIT 1 10
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
9. Completate gli spazi con il verbo AVERE allindicativo presente (Completati spatiile cu verbul
avere la indicativ prezent):
1. Maria____________________________________________un bel quadro nella sua stanza.
2. Gli studenti_______________________________________________________un professore
inteligente e molto interesante.
3. La nostra aula _________________________________una lavagna grande e bianca.
4. Il critico____________________________________________un grande quaderno.
5. Giorgio _________________________________un taccuino.
6. Il mio ufficio_________________________________due porte ed una finestra grande, che d al
giardino.
7. Voi_________________________________degli amici molto gentili e pieni di vita.
UNIT 1 11
CORSO DITALIANO
PRINCIPIANTI
8. Tu e essa _________________________________ un esame molto importante.
9. Io e egli____________________________________________una casa grande e molto luminosa.
10. Questa stanza _________________________________quattro pareti.
11. Quegli studenti____________________________________________nuovi dizionari.
12. Quante stanze_________________________________la vostra casa?
13. Tutti gli studenti _______________________________________________________i loro quaderni
sulla scrivania.
Maestra: - Vi do un problema:Porto alla banca 100 milioni di lire. La banca mi promete un interese dello
0,5 per cento. Fate il conto.
Tutti si metono a scrivere.
Maestra: - E tu perch non fai il conto?
Allievo: - Per lo 0,5 per cento non vale la pena.
Apollo Creed: " Andate a scuola e usate il cervello, fate il medico, fate l' avvocato, trovatevi un lavoro serio, lasciate
stare lo sport come professione, lo sport fa soffrire e puzzare, ragazzi meglio pensare che puzzare "
(Rocky)
"Io non ricordo quando sono nato, io non ricordo cosa ho avuto il primo Natale, e non so quando sono andato a fare la
prima scampagnata, ma certo mi ricordo la prima volta che ho sentito la piu' dolce voce che c'e' al mondo.
Non avevo mai visto niente di cosi' bello in vita mia, somigliava a un angelo "
(Forest Gump)
" Mamma tu dici sempre che il problema dell' Universo e' che nessuno aiuta gli altri "
(Star Wars Episode I The phantom menace)
UNIT 1 12