Chimia

Ecologica
indrumar la cursul de lect,il
teoretice ~~ practice

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLnOVA

Facultatea de Chimie ~i Tehnologie Chimica

Catedra Chimie Industrtala ~i Ecologiea
Universitatea Academiei de ~tiinte a Moldovei

Gheorghe DUCA, Maria GONTA, Diana PORUBIN

CHIMIA ECOLOGl~CA
lndrumar la cursuf de lectll teoretice
~i de laborator

Aprobat de Consiliui
Facultii{ii de Chimie
Ji Tehnologie Chimicii

Chi~inau - 2011
CEP USM

czu 574(076.5)
D 86

Recomandat de catedra Chirnie Industrials si Ecologica

Descrierea CIP a Camerei Nationale a Cartii

Duca, Gheorghe
Chimia ecologica: lndrnmar la cursul de lectii teoretice ~i de laboraror I
Gheorghe Duca, Maria Genta, Diana Porubin; Univ. de Stat din Moldova,
Fae. de Chimie ~i Tehno!ogie Chimica, catedra Chimie Industriala ~i
Ecologica. - Chisinau: CEP USM, 2011. - 135 p.
50ex.
ISBN 978-9975-71-077-0
574(076.5)

D86

ISBN 978-9975-71-077-0

Gheorghe Duca, Maria

Genta,
Diana Porubin, 2011
USM, 2011

CUPRINS

'

Cuvant inainte

TE STE LA CURSUL DE LECTII

L Notiuni in domeniul Ecologiei
II. Notiuni fu domeniul Chimiei ecologice
III. Aparitia ~i evolutia vietii pe Pamant
IV. Legislatia de mediu a Republicii Moldova
V. Termodinamica sistemelor ecologice
VI. Cinetica proceselor chimice ~i biochimice in mediul ambiant.
A utopurificarea sisremelor acvatice
VII. Circuitul substantelor in biosfera
VJI. I. Fosforul, sulful, carbonul

7
7
10
13

16
18

19
23
23

V/1.2. Oxigenul, azotul, ciclul energetic

VIII. Monitoringul starii mediului ambianr ----------

26

IX. Procese ecochimice din atmosfera --------------

X. Metode de epurare a emisiilor gazoase ---XI. Chimia si ecologia apelor naturale ----------
XII. Procese redox catalitice cu participarea 02 ~i H202 -----
Xlll. Metode fizico-chirnice si mecanice de epurare a apei
XIV. Metode chimico-biologice de epurare a apei
XV. Fluorul ~i sulfura de hidrogen in apele din Republica Moldova
XVI. Bcosistemele solulu.i ~i poluarea lor
XVII. Agricultura ecologies ~i securitatea alimentara
XVIII. Managemenrul deseurilor
XIX. Produsele secundare vinicole ~i valorificarea lor
XX. Deseuri spitaliere si metode de prelucrare
XXI. Poluanti organici persistenti

3I
35
37
41

TESTE LA LUCRARILE DE LABO RATOR

XXIL Consumul chimic de oxigen (CCO) ............................................
XXm. Oxigenul dizolvat ill ape le naturale
XXIV. Puterea de tamponare a solului
XXV. Transforrnarile biochimice ~i analiza ionometrica
a nitratilor din sol
XXVI. Impacrul nitritilor asupra calitatii produselor alimentare
72
XXVII. Puriflcarea biochimica a apelor reziduale (programul Biotar)
74
XXVIIT. Purificarea chimica a apelor reziduale (programul Tarchim)
_3

29

43

46
49
51
54
57
58
60
63

66
66
67
69
70

75

XXIX. Determinarea entropiei ~i a informatiei ecologice

XXX. Studiul actiunii toxice a cuprului asupra faunei acvatice

PROBLEME
Probleme cu variante de raspuns

81
81
l 01

Exemple de probleme rezolvate

Probleme fara variante de raspuns

l 03

ESEU

110
110
11 l

Cerinte fata de eseu

Exemple de eseuri

APRECIEREA FIN

77
79

ALA

135

_4_

cuvant inalnte
Stimati studenti!
Poluarea mediului ambiant este una dintre cete mal lmpor- tante
probleme ale omenlrii. Apa, aerul $i solul, ce repreztnta prlncipalii
factori de medlu, de$i sunt grav poluate, sunt necesare pentru
supravtetuirea tuturor organismelor vii. Ultimele decenii se
caractertzeaza prln poluarea esentiala a medlului ambiant, cauzata
In mare masura de rezultatele progresului tehntco-stttntlftc. In consectnta,
acum nol suntem martorii unei poluart Intense a apelor, solurllnr,
atmosferei, care se reflecta nefavorabil asupra lntregii biosfere $i a
omului In particular. Constientlzand faptul ca sunt necesare rnasurl
concrete $1 reale de prevenlre sau de mlnimizare a poluarii medlului
amblant, a fast oportuna Infllnta- rea unei noi discipline - Chimia
ecologica, care este bazata pe cunostlnte despre procesele chimice din
mediu, sub aspectul lor chimic, tuand in conslderatle tnfluenta actlunuor
antropice asupra componentelor biotice $1 abiotice ale mediului.
Cursul de lectii la Chimia ecologica, care va este propus in
anul III de studii, are scopul de a va pregati pentru a deveni
spectaltstl cauftcatt, capabili de a elabora rnasurt de depoluare a
diferitelor parti componente ale mediufui arnblant,
Pe parcursul studlului cursului dat de lectll, verificarea $i
aprecierea cunostlntelor vor fi efectuate prin mai multe moduri. Ca
forma de optimizare a evaluarii vor servi patru teste. Primele trei teste
vor cuprinde intrebari din lectute de curs trecute pana la rnomentul
de efectuare a evaluartl, Ultimul test va contlne intrebari $i
probleme din cadrul orelor de laborator la Chimia ecoloqtca, Testul
reprezlnta un slr de enunturi cu patru variante de raspuns, dintre care
va trebui sa alegeti varianta sau varian- tele corecte.
0 alta modalitate de evaluare a cunostlntelor acumulate la
cursul de lectil este apreclerea eseulul scris de dumneavoastrs la tematica
ecoloqlca.
Abilitatile practice de cercetare $1 analiza vor fi apreciate la
orele de laborator.

Indrumarul ce vi se propune contlne itemuri pentru testele

la cursul de h~ctii teoretice ~i practice de Chimle ecoloqlca. La fel,
vi se propune un slr de probleme cu variante de raspuns, pre- cum ~i
probleme cu metode de rezolvare.
In continuare, veti gasi condltlile pentru a scrie eseul pe temanca ecoloqica. Respectarea lor va asigura o apreciere inalta a
eseului dumneavoastra.
Indrumarul se inchele cu modalitatea de apreciere finala a
cunostlntelor
acumulate
de durnneavoastra
la disclplina Chimia
ecologica.
sperarn ca acest indrumar va va ajuta sa devenltl speclallstt
caltflcatl, responsabili ~i deschtsi spre apllcarea cunostlntelor
obtlnute in rezolvarea problernelor ec:ologice.
Va urarn succese!

TESTE LA CURSUL DE LECT ll

I. Notiuni in domeniul Ecologiei

1. Ce studlaza Ecologia?
A - lcgitatile dezvoltarii organismelor vii
B - procese de schimbare a climei
C - relatiile dintre organisme cu mediul lor de viata
D - parametrii morfologici ai obiectelor din mediul ambiant
2. Care sunt parfile componeote ale ecosistemelor?
A - mediul cosmic si toate orgaoismele vii
B - reprezentantii unei specii ~i mediul lor de viata
C - organismele vii ~i factorii cc influenteaza existenta ~i
dezvoltarea lor
D - organismele vii ~i componentele abiotice ale mediului

3. Ce reprezinta mediul ambiant?

A - totalitatea factorilor fizici ~i chimici

B - totalitatea factorilor biologici

C - totalitatea factorilor fizici, chimici ~i biologici din anumit
areal
D - top factorii cu care contacteaza organismele vii

4. Medial ce include totalitatea factorilor care determina relieful

se numeste mediu:
A - geofizic
n-edafic
C.- orografic
0 - geochimic

S. Crizele ecologice locale se lichideaza prin:

A - nu pot fi Jichidate prin masuri administrative
B - schirnbarea proceselor tehnologice, reprofilarea
C - suspendarea temporara a activitatii sursei ce determina criza
D - impunerea taxelor pentru poluare

6. Aparttia gaurii in stratul de ozon deasupra Antaretidel este o

criza ecologica:
A- locala
B- globals
C - nu este o criza ecologies
0 - regionala

_7_

7. Ca poluare naturala se considera:

A - activitatea agrara
B - inundatiile
C - extractia minereurilor

D - smogul fotochimic

8. Ca acriuae pozitiva asupra mediului poate fi:

(A}- lmpadurirea

B - eroziunea solului
C - modificarea bilantului termic
D - maximizarea economiei atomice

9. Resursele naturale sunt:

A - neepuizabile
B - epuizabile
C - rcgenerabile

J) - neregenerabile

10. Nivel trofic este:

A - locul verigii In lantul trofic

B - unic pentru o anumita specie

C - eel ce dirijeaza fluxul de energie numai lntr-c singura
di rec fie
D - eel ct: nu se modifies in timp

11. Preducentii sunt organismele vii care:

A - sunt heterotrofe
B - consume bacterii ~i microorgamsme
C - sunt autotrofe
D - traiesc in conditii anaerobe

12. Consumentii:
A - consurna substantele anorganice
B - consuma substantele organice
C - transforms substantele organice moarte in anorgarnce
D - transforms substantele anorganice in organice

13. Piramida ecologlca reprezlnta

ABCD-

descrierea tuturor partilor componente din ecosistern

descrierea producentilor din ecosistem
raportul dintre grupele ecologice de baza din ecosistem
raportul dintre producentii ~i consumentii din ecosistem
_g_

14. Lcglte
ABCD-

paramidelor nu includ:
legea pirarnidei produselor
legea pirarnidei biomasei
lcgea piramidei consumentilor
legca piramidei cifrelor

15. }Uocenoza:
A - studiaza legitatile ccologice ale unei spccii
B - este compusa din diverse ecosisteme
C - este o totalitate de organisme vii care populeaza un spatiu
determinat
D - este o totalitate de microorganisme, plante, ciuperci ~i animate

16. Populatia reprezintli:

A - o totalitate de indivizi ai unei specii
B - o totalitate de indivizi din diferite specii care ocupa un
teritoriu comun
C - un grup de indivizi ai unei specii care ocupa un teritoriu comun
D - un tip de ecosistem

J 7. Rolul factorului de dirijare in cadrul ecosistemelor ii joaca:

A - producentii

B - consumentii

C - reducentii
D-biotopul

18. Tipurile de relatii caracteristice speciilor:

A - rapitor-parazit
B - parazi t-stapan

c-

rapitor-jertfa
D - stapan-rapitor

19 .. Relatiilc reciproc-avantajoase dintre dona spectl se numeste:

A - neutralism
B - mutual ism
C - comensualism
D - concurenta

20. Prln economia naturii, Haeckel a inteles:

A - echilibrul energetic al unui sistem
B - echilibrul material al unui sistem
C - econornia obrinuta In unna exploatarii antropogene a unui

sistem
D - circuirul carbonului In natura
_
9_

II. ~lotiuni in domeniul Chimiei ecologice

1. Notiunile in Chimia ecotogica ~i Ecologia chirnica sunt:

A- identice
B -dife1ite

C - a doua formulare nu este corecta

D-inrudite

2. Pentru prlma data notiunea de Chimie ecologica a fost introdusli

de catre:

A-Haeckel

B-Bocris
C-Barbie
D-Odum
3. Sttlnta despre procesele ce determina compozitia ~i proprietattle
chimice ale mediuJui ambiant adecvat valorii biologice de habitare
este:
A - Chimia ecologica
B - Ecologia chimica

C-Ecologia
D-Chimia

4. Aspectul biologic al interacnunii dintre om, mediu ~i sistemele

ecologice este studiat la obiectul:

A - Chimia ecologica
B - Ecologia chimica

C-Ecologia
D- Biologia
S. Domeniile de stndlu ~tiinpfic ale Chimiei ecologice sunt:
A - elaborarea recomandatiilor pentru diminuarea poluarii chimice
a mediului ambiant
B-

perfectionareaproceselor tehnologice de prelucrare a materiei

prime
C - stabili rea model el or de dezvoltarc a populatiilor
D - analiza ecuatiilor cinetice ce descriu transformarile poluantilor in rnediul ambiant

6. Dtsclplinele inrudite en Chimia ecologica sunt:

A- Fizica
Bv-Biochrmia
C - Microbiologia
D - Cinetica chimica
_1
01

7. La baza Chlmiei ecologice sta examinarea proceselor flzlcochimice din mcdiul ambiant:
A - luand In consideratie actiunea antropica
B - cu exceptia actiunii antropice
C - numai din punct de vedere chimic
D - dintre componentele biotice
.
8. Cand a fost introdus termenul de Chimie ecologic.a?

A- 1901

B - 1979
19~5
D - 1992
9. Unde a fost organizatii prima ~coall de Chtmie ecolegica?
A-Moscova

c-

B-Kiev

C-Chi~inau
D-Roma
10. in ce an a fost organizata prima ~coala de Cbimie ecologtca?
A- 1901
B-1979
c- 1985
0-1992
11. Cand a avut Joe prima editie a Conferintei ~tiinrifice ,,Chimia
ecologlca"?
A-1985
B - 1995

C-2002

D-2005
12. Unde s-au desfasurat cele trei cdifii ale Conferlntel ~tiintifice
,,Chimia ecologlca"?
A-Moscova
B-Minsk
C- Istanbul
D-Chi~inau
13. Printre cele trei probleme principale ale Cbimiei ecologice
sunt:
A - perfectionarea proceselor tehnologice existente spre minimizarea deseurilor ~i energiei utilizate
_11_

B - estimarea impactului substantelor poluante asupra mediului

ambiant
C - epurarea emisiilor gazoase ~i a apelor uzate
D- dezvoltarea conceptului de protectie a mediului ambiant
14. Prin utilizarea metodelor chimico-tebnologice noi poate fl

rezolvata problema:
A - perfectionarii proceselor tehnologice existente
B - estimarii impactului substantelor poluante asupra mediului
ambiant
C - tratarea gazelor de evacuare, apelor reziduale, deseurilor solide
D- cu privire la prognozarea cornportarii noxelor chimice

15. in estimarea impactului substantelor poluaote asupra mediului ambiant rolul Cbimiei ecologice este de a:
A - perfections metodele de dirijare a starii obiectelor mediului
ambiant
B - ecologiza unele etape de producere
C - evalua viteza de transformare a substantelor poluante
D - cerceta compozitia chimica a mediului ambiant

16. in ce an a fost Iondata catedra Cbimie Industriala ~i Ecologica

de la Facultatea de Chimle ~i Tehnelogle Chimicii, USM?
A-1980
B- 1987
C-1990

D-1992

17. Pentru caracterizarea compozitiel chimice a mediuJui ambiant

este necesara:
A - efectuarea unui control neintrerupt al compozitiei mediului
B - cunoasterea parametrilor cinetici de formare si de transfermare a substantelor
C - crearea conditiilor pentru un echilibru stabil
D - determinarea speciilor de plante

18. Actiunea antropid asupra mediului:

A - poate fi atat pozitiva, cat ~i negativa
B - nu are: consecinte pozitive
C - nu are consecinte negative
D - nu are consecinte nici negative, nici pozitive
_12_

19. Modificartle antropogene premeditate includ:

A - efectul de sera
B - activitatea agrara
C - dezvoltarea proceselor de eroziune

D - constructia oraselor
20. Actlunea antropica asnpra biotei se exprima prin variatia:
A- speciilor
B - factorilor fizici
C - compozitiei chimice
D - biodiversitatii

21. Conflictul dintre om ~i natura duce la:

A - poluarea mediului ambiant
B - epuizarea resurselor naturale
C - nu are consecinte semnificative
D - dirijarea proceselor naturale de catre om

Ill. Aparitia ~i evolutia vietii pe Pamant

1. Aparitia sistemului solar a avut loc ca urmare a:
A- condensarii prafului cosmic
B - unei explozii
C - din gaurile negre
D-dinnimic

2. Pe soare au loc procese:

A -- biochimice

B - termonucleare
C_-de degajare a energiei
D - radiatii electromagnetice

3. Planetele din sistemul solar:

A - au atmosfera asemanatoare
B - au o compozitie chimica diferita
C - au aceeasi compozitie chimica
D - au aceeasi forta de gravitatie

4.

in compozitia

chimica a planetei Mercur predomina:

A - elementele grele
B - elementele usoare

C-azotul

D - hidrogenul
_13_

5. Cel mai puteruic efect de sera se intalne~te pe:

A-Marte

6.

7.

8.

9.

B-Pamant
C-Pluton
D- Venus
Pe Pamint apa se afJa in toate cele trei stiiri de agregare datorita:
A - presiunii atmosferice
B -- efectului de sera
C - regimului specific de tempcratura
D - particularitatii specifice a moleculei de apa
Oceanul plaoetar initial avea:
A - aciditate sporita
B - aciditate scazuta
C - mediu neutru
D - un pH instabil
Cel mai raspandit element in compozltta Pam:intolui este:
A-carbonul
B- azotul
C-siliciul
D- oxigenul
Ecosfera este compusa din:
A - atmosfera
B - biosfera
C - litosfera

D - hidrosfera
10. Cea mai importanta caracterlstica a atmosferei tinerci planete
Pamant a fost stabilirea:
A - conditiilor aerobe
B - conditiilor anaerobe
C - prezentei compusilor oxidanti
D - prezentei compusilor reducatori
J t. in prezenta radlardlor ionizante intense, descarcanlor electrlce,
radiatiilor solare ultraviolete in Oceanul Planetar se desfasurau:
A - procese biotice de sinteza
B - procese abiotice de sinteza
C - procese de descompunere pana la C02 ~i H20
D - procese de descompunere cu formarea radicalilor liberi
_14_

12. Nasterea macromoleculelor ce se transmiteau cu informatia

ereditara a avut loc:
A - pc cale chirnica
B - pe cale biologica
C - odata cu fonnarea
planetei
D - In urma reactiilor
fotochimice
13. Aparitia procesului de fotosiateza a dus la crearea unui sistem
cbimico-biologic:
A - flexibil
8 - autoreglator
C - stabil
D - semiflexibil
14. in Oceanul Planetar, pe parcursul evolutiei vietii, la tncepur
au aparut:
A - organismele heterotrofe
B - organismele autotrofe
C - organismele hetero- si autotrofe

D - rnolustele

15. Care procese in evolutia vietii biologice au dus la formarea 02

in apa:
A - fotosintetice
B - aparitia organismelor heterotrofe
C - aparitia organismelor nefotosintetice
D- aparitia pestilor
16. Procesul de oxidare a compusllor reducatori a durat 2 miliarde
de ani din cauza:

A - prezentei Fe3+
B - prezentei Fe2+

C - prezentei unor molecule cu proprietati reducatoare

D - prezentei unor molecule cu proprietati oxidante
17. Io cc perioada de timp vietuitoarele s-au adaptat la conditiile
aerobe:
A - acum 2,0 rniliarde de ani
B - 3,0 miliarde de ani
C - 1.5 miliarde de ani
D - 0,5 miliarde de ani
_15_

18. Care procese

au dus la stabilizarea

concentratlei

de

atmosfera:
A- utilizarea 02 in procesele chimice
B - instaurarca cchilibrului biochimic
C - viteza de patrundere a 02 a depasit viteza de consum a
la oxidarea reducatorilor
D - aparitia stratului de ozon

01 in

02

J 9. Aparitia organismelor pluricelulare pe Pamant s-a datorat:

A - cresterii cantitatii de oxigen
B - aparitiei litosferei
C - atmosferei reducatoare
D - razelor solare

20. Ipoteza despre existenta hemostazei globaJe presupune prezenta in biosfera a:

A - mecanismelor circuitului biologic inchis al substantelor
B - proceselor ireversibile
C - proceselor de destructie
D - realizarea starii stabile de echilibru la actiunea condinilor
exterioare

IV. Legisla~ia de mediu a Republicii Moldova

1. Realizarea unui set de masuri de ordin juridic, organlzarlonal,
ecotogtco-econcmlc, educational reprezlnta:
A - protectia mediului ambiant
B - asigurarea securitatii ecologice

C - popularizarea informatiei ecologice

2. lnformarea larga a publiculul ~i atragerea lui la luarea decizlllor rcprezinta priucipinl:

A - dcmocratizarii
B - .plateste poluatorul"

C - cooperarii intemationale
D - liberalizarii

3. Din domeniuJ protectiei resurselor acvatice fac parte urmatoarele acte legislative:
A - Regulamentul Cadastrului de Stat al Apelor
B - Legea cu privire la conservarea energiei
_]6_

C -HG cu privire la unele masuri pentru reglementarea utilizarii

bazinelor acvatice
D - Programul national de actiuni pentru combaterea desertifi-

carii
4. in Legislatia RM exista Legea privind protectia animalelor folosite iu scopuri ~tiintifice $i experimentale?
A-da
B-nu

5. Care legi fac parte din domeniul activitanlor nucleare si radiologice'!

A - HG pentru aprobarea Regulamentului privind controlul transportarii transfrontaliere a deseurilor $i elirninarii acestora
B - HG privind aprobarea Programului national de suprimare

I..~

esalonata a substantelor ce distrug stratul de ozon

C - Legea privind regimul produselor si substantelor nocive
D - Legea cu privire la securitatea industriala a obiectelor ind us-

~)
~
triale periculoase
~ Cate conventli Internationale a ratificat RM
A-nici
B-18

una

pana in prezent?

C-16
D-17

7. in conformitate cu Planul de Actiunt RM ..-UE este considerat

prloritar si obligatoriu:
A - modificarea Legislatiei nationale de mediu a RM conform
Directivelor Uniunii Europene
B - armonizarea Legislatiei nationale de mediu la Directivele
Uniunii Europene
C - pastrarea Legislatiei nationale de mediu a RM
D - anularea Legislatiei nationale de mediu a RM

8. Aproximarea Legtslatiel nationale de mediu a RM la Legislatia

UE prevede:
A -- transpunerea

B - impunerea
C - observarea
D-copierea
_17_

9. Baza de date a principalelor Directive ale UE in domeniul mediulul 1u RM a fost pregatita cu ajutorul Mlnisterului din:
A-Letonia
B-Bulgaria

Cv-Rornania
D-Franta
10. io cc an RM a devenit membrn alternant al Fondnlui Global

de Medin (GEF):

A-2000
B-2004

C - RM nu cste membru altemant al GEF

D-2008.
V. Termodinamica sistemelor ecologice
1. Sistemele ecologice soot sisteme:
A - disipative
B - nedisipative

(' independente
D-lnchise
2. Slstemele ecologlce se caracterlzeaza prin consum de entropic:
A-ridicata
B - nu au entropie
C joasa
D - atat ridicata, cat ~i joasa
3. Ecosistemele sunt:
A -deschise
B -lnchise
C- semideschise
D - nu au structurli
4. Legca lni Hess este defiuita prin formula:
A-H=U+pV
B-Qp=H2-H1
C-dH=dU+Vdp
D-Qp = H2 + H1
5. in sisteme reale entropia este:
A-H>O
B-H<O

C-H=O
D-H= I

_Jg_

6. Variatia entropiei prin combustia Izobara depinde de fractiile de:

A-proteine
B-saruri
C-lipide
D-glucide
7. Valoarea energetlca a biomasei spre varful piramidei trofice:
B-scade
D-cr~te
C - ramane neschimbata
D - poate sa scada ~i sa creases

8. Dadi deS > diS, atunci:

A-dS < 0
B-dS > 0
C-dS =O
D-l>dS>O
9. Misura Iucrului util pe care un sistem ii poate efectuain momentul echilibrului tennodinamic cu mediul lncenjnratcr se numeste:
A-entropic
B- exergie
C-entalpie
D - ncgentropie
10. in termeni termodinamici, cresterea ~i dezvoltarea ecosistemelor inscamna:
A - deplasarea de la echilibrul termodinamic
B - deplasarca spre echilibrul termodinamic
C - existenta in echilibru termodinamic
D - independents de echilibru termodinamic
VI. Cinetica proceselor chimice ~i biochimice in mediul
ambiant. Autopurificarea sistemelor acvatice
1. Marimea care arata cum depinde vlteza de reactie de concen-

tratia reactantilor se numeste:

A
molccularitatea
reactiei
B - constanta de viteza
C - ordinul de reactie
D - raportul molar
_19_

2. Cinetica chimica in Chimia eeologica studiaza:

A - transportul substantelor 'in mediu
D - mecanismele moleculare
ale influentei
asupra
proceselor vi tale
C - mecanismele de transformare a poluantilor
Dreactiile radical ice din mediul
ambiant

poluantilor

3. Dupa tipul de cataliza a reactlilor deosebim:

A- reactii omogene
B - reactii catalitice bimoleculare
C - reactii eterogene
D - reactii catalitice monomoleculare
4. B +- A -+ C snnt reactii:
A-paralele
B- consecutive
C-opuse
D - Inlantuite

5. Ordinal global de reactie

A-n

B-n=
C-n=

=Int

11

se defineste prin formula:

nkl:nint

D-n= x Ini

6. Nivelul trofic inferior in ecosistemele acvatiee ii ocupa:

A - bacteriile
B - algele si bacteriile
C - organismele autotrofe
D -pe~tii

7. Cele mai raspandite metale in apelc naturale sunt:

A-Fe, Cu, Mn
B-Mn, Ni, Pb
C-Pb, Co, Ca
D-Na, Mg, Sn
8. La miesorarea valorii pH-lni apelor naturale, conccntratla ionilor polivalenti:

nu variaza
B - se micsoreaza
A-

C - se mareste

D - concentratia ionilor polivalenti este dependents de concentratia liganzilor

_20_

9. Poluantii care nu se descompun, sau se descompun

in mediul acvatic, fac parte din clasa:
A - substantelor biogene
B - substantelor conservatoare
C - substantelor biodegradabile
D - substantelor nebiodegradabile

foarte lent

10. Procesele fizice cu transport de masa, sorbtia, sunt principalele metode de autopurificare a bazinelor acvatice de:
A - pesticide clororganice ~i hidrocarburi
B - deseuri agricole
C - cornpusi biogeni
D - saruri minerale

11. Modelul peliculei duble a suprafetei gaz-llchid se intrebuinteaza

pentru descrierea proceselor de:
A - transfer de masa din faza gazoasa In faza lichida
B - transfer de masa din faza lichida in faza gazoasa
C - evaporare-dizolvare la interfata apa-aer
D - transfer de energie la interfata apa-

aer
12. Procesele de autopurificare a apelor naturale, care dcpind
semnificativ de temperatura, lamina ~i prezenta cofactorilor, Iac
parte din clasa proceselor.
A- fizice

B - microbiologice
C-chimice

D - fizico-chimice
13. Mediul acvatic in stare ,,superoxidanta" este:
A - favorabil pentru pesti
B - toxic pentru pesti
C - indiferent pentru pesti

D - poate ft si favorabil ~i nefavorabil pentru

pesti
14. in cazul proceselor fotochimice, pentru majoritatea substantelor poluante, ,,spectrul de actiune" se afla in regiunea:
A - 270-290 nm
D- 310-330 nm
C-500nm
D-600 nm

_21_

15. Probabilitatea dccurgcrii reactlel

cuante de lumina este descrisa de:
A - spectrul de actiune
B - randamentul cuantic
C - intensitatea luminii incidente
D - intensitatea luminii reflectate

chimice la absorbtla

nnei

16. Formele minerale ale azotului ~i fosforului, compusi organici

usor asimilabili fac parte din grupa impuritanlor:
A - substantelor biogene
B - substantelor conservatoare
C - substantelor dizolvate
D - substantelor neconservatoare

17. Cu cat presiunea de vapori a substantei este mai mare, cu atat

evaporarea este mai rapida in conditll analoage:
A-adevarat
B - fais
18. In procesele de autopurificare microbiologica parttcipa:
A-oxidaze
B - hidrolaze

C -nitratreductaze
D - dehidrogenaze

19.

in calitate

de catallzatori ai proceselor de hidroliza parricipa:

A - baze dizolvate

B --H202
C - acizi dizolvati
D - radicali liberi

20. Daca insa~i substanta care absoarbe lumina sufcra transfermarea chimica, are Joe:
A - fotoliza directa
B - fotoliza sensibilizata
C - fotoliza indirecta

D - fotoluminiscenta
_22_

VII. Circuitul substantelor in biosfera

VII.I. Fosforul,sulful, carbonul

1. Care procese ar duce la echilibrul ecosistemulni format de un
circuit inchis al substantelor:
A- trecerea la o stare dinarnica echilibrata
B -- trecerea la o stare stationara
C - aportul exterior de substante nutritive care ar satisface necesitatile biologice
D - patrunderea fluxului de substante din exterior In excesu} ne-

cesitatilor biologice

2. Pentru mentinerea echilibrului dintre procesele de sinteza ~i

descompunere a compusiler cbimici biologic activi, este necesar ca:

A - compusii organici sa fie in exces
B - cornpusii anorganici sa fie 1n exces
C - rezervele de compusi organici ~i anorganici sa coincida
D - sa nu se modifice regimul terrnic
3. Deosebim circuite biogeochimice globale:
A - circuite hidrologice
B - circuite gazoase
C - circuite sedimentare
D - circuite de transfer

4. Timpul caracteristic pentru circuitul biologic al rezervelor de

substante nutritive este:
A-5 ani
B'-10 ani
C-IOOani
D-300 ani
5. Suprafata terestra contine fosfor:
A-0,01%
B-0,1%
C-1,0 %.
D-0,001%
6. Fosforul se iutaln~te in uatura in stare:
A-libera

B - compusi minerali
C - cornpusi organici
D-ionica
_23_

7. Cele mai riispaoditc

sunt:
A-+3
B-t4

forme de oxidare ale fosforului in compusi

C--3

D-+5

8. Sur a princlpala de fosfor este apatita cu formula:

A - ZnJ(P04)2
R - MgJ(PQ4)2
C-CaHPO~

0 -Ca,(PO.h

9. Circuitnl fosforulni este:

A - unilateral de pc uscat in apa

.8 - 'inchis

C - unilateral din apa pe uscat

D-deschis

1 O. Energia legaturii P--0--P din grupa fosfatica terminala se elibereaza in procesul de hidroliza din:
A-ARN
B-ADN

C-ATP

D-NADH

11. Compusii fosforului din sistemul acvatic se sedimenteazli sub

formil de:
A - fosfati solubili
B - fosfor libcr
C - fosfan de tier insolubili
0 - fosfati de calciu
12. Unul diutre cet mai riispfinditi compusi ai sulfului este calcozina
cu urmaroarea formula:
A-CuFeS2
n -CuFcSnS4
C-Cu2S
D-Cu}c2S
13. Sulful in stare libera sc intalne~te:
A - In straturile infenoare ale scoartei terestre
B - nu se 1ntalne~te In stare libera
_2
42

C - In straturile superioare ale scoartei terestre

D
In
biosfera
14. Circuitul biologic al sulfului este:
A - intr-o singura directie

B-inchis
C-deschis
D - din biosf era 'in litosfera
15. Sulfura de carbon serveste ca precursor al:

A-C:H3SH

B-COS

C-S02
D-H2S04
16. Timpul mediu de stabilitate a H2S in atmosfera este de:
A- 7 zile
B-48 ore
C- 24ore
D-3

minute

17. La formarea plollor acide particlpa:

A-S02

B-COS

C-H2S
D-CS2
18. Principalul rezervor de carbon implicat in functionarea biosferei
ii constituie:
A - bioxidul de carbon dizolvat in rnari ~i oceane
B - bioxidul de carbon din atmosfera
C - masa vegetala
D -- zacamintele de gaz si petrol
il

19. ,,Combustia biologlca" este:

A - cauzata de arderile carbonice ale resurselor fosile
B - produs prin respiratia materiei vii
C - arderile padurilor
D - procesul de fotosinteza
20. Azi continutul de bioxid de carbon in atmosfera se estimeaza la:
A-3,75 ppm
B-37,5 ppm
C-375 ppm
D-0,375 ppm

VII.2. Oxigeuul; azotul, ciclul energetic

1. Energia solara se acumuleaza sub forma de energie chimica in

procesuJ:
oxidare fotochimica a apei pana la 02
reducere a apei
descompunere a materiei vii
transfer de energie ill lantul trofic
circuitul biologic al 02, al H20 !,Ii carbonului rolul principal

ABCD-

2. in
le revine:

de
de
de
de

A - proceselor
B - proceselor
C - proceselor
D - proceselor

chirnice
fotochimice
fizice
biochimice

3. Practic toata cantitatea de oxigen formats in procesul de fotosinteza este folosita de:
A
B
C
D

- organismele heterotrofe
- organismele autotrofe
- organismele fotosintetizatoare
- plantele superioare

4. Circuitul oxigenului este:

A-deschis
B-inchis

C - intr-o singura directie

D - bidirectionat
5. Rolul planetar in circuitul biologic aJ oxigenului it joaca:
A - anima lele

B- padurile
C-oceanul
D-biosfera

6. Procesul de fotosinteza decurge in:

7.

ABCD-

mitocondrii
vacuole cu sue celular
nucleul celulei
cloroplaste

in procesul

de fotosinteza ca donor de hidrogen participii:

A - molecula de bioxid de carbon

B - molecula de azot
_26_

C - molecula de apa
D - molecula de ATP

8. Conversia ioniior nitrifi in nitrafi este un proces de:

A - nitrozare
B-nitrare
C - denitrificare
D - nitrificare

9. Cantitatea de oxigen folosita de organismele heterotrofe se

apreciaza dupa:
A - masa substantei organice ce se depune 1n roci
B - concentratia substantelor organice sintetizate In apa
C - cantitatea de biomasa
D - masa totals a organismelor vii

10. Circuitul biologic al azotului este:

A-deschis
B-inchis

C - intr-o singura directie

D - bidirectionat

11. Continutul azotului in atmosfera este de:

A-21%
B-27%
C-79%
D-75%
12. Fixarea azotului in hidrosf era este infiiptuita de catre:
A- pesti
B - algele albastre-verzui
C - microorganisme
D - In hidrosfera azotul nu se fixeaza
13. Reducerea fermentativa a azotului de catre bacterii duce la
formarea:
A-NH3
B-NO
C-N02
D-N2
_27

14. in procesul de denitrificarc

a compusilor de azot se formeaza:

A-N03
B-N20
C-HN03
D-HN02
15. Procesul de mineralizare a substantelor orgaoice sc numeste:
A -mitrificare
B - imobilizare
C - amonificare
D - denitrificare
16. Procesul o~ddarli NH/ pana la No2- are loc prin formarea
intermediarului:
A-NH20H
B-NH30H
C-NH40H
D-NHOH
17. Care procese in circuitul azotului decurg cu o viteza mai mica:
A - nitrificarea
B - denitrificarea
C - arnonificarea
D - proteoliza
18. 0,6% din cantitatea de apa de pe Pamant revine:
A - apelor oceanice
B - apelor continentale
C - vaporilor atmosferici
D-biomasei
19. Cel mai mare mijloc de transport al apei este:
A-rauril1!
B - vegetatia
C-norii
D - curentii oceanici
20. Cantitatea de apa evaporata de plante pentro obtinerea unui
gram de biomasa uscata este:
A - coeficientul eficient de evaporare
B - coeficientul economic al transpiratiei
C - coeficientul de transport al apei
D - coeficientu1 de biomass
_2g_

21. PrincipaJa sursa energetics a biosf'erei o constituie:

A - alimentaria
B-soarele

C-apa
D-aeru1

22. Cantitatea de energie absorbita de atmosfera (razele UV scurte,

razele X ~i gama) din fluxul energetic ajuns pe Pimant de la soare
coostituie cca:
A-32%
B-21%
C-24%
D-5%
23. Fluxul si refluxul acvatic caracterlzeaza energia:
A-mareelor

B - geotermica

C- solara

D- eoliana
24. Sursa principalii a combustibilului secolului XXI - bidrogenul este considerata:
A- sulfura de hidrogen

B- metanul
C-apa
D-biomasa

25. Initierea transformirilor

lumiuii se deflneste ca:
A-

chimice intT-un sistem sub actiunea

fotocataliza

B - fotosensibilizare
C - electroliza

D'<-hemoliza

VIII. Monitoringul starii m~diului ambiant

l. Monitoringul starii mediului ambiant este:
A - sistcm de dirijare a proceselcr din mediul natural
B - program de protectie a mediului natural
C - sistem de supraveghere ~i examinare a mediului natural
D - program de gestionare a resurselor naturale
_29_

2. Care dintre etapele de mai [os nu apartin sistemului de monitoring:

A
supravegherea
B - evaluarea
C - pronosticul
D - regla:rea
3. Care etapa a sistemului de monitoring raspunde la intrebarea
,,Care este starea mediului natural?"
A - supravegherea
B - evaluarea
C - pronosticul
D - regla:rea
4. Deosebim monitoring:
A-chimic
B- geofizic
C - fizico-chimic
D - biosferic
5. Observatiile asupra mcdttlcarllor din biocenoze sunt efectuate
in cadrul:
A - conccntratiei de prag
B - monitoringul starii sanitare si toxicologice
C - rnonitoringul biosferei
D - monitoringul speciilor
6. Caracteristica ecotoxicologica prlncipala a unui poluant cste:
A - constanta pentru toate substantele

B - concentratia ecologies rnaxim-admisibila

C - capacitatea ecosistemului de asimilare a poluantului
D - concentratia minima a poluantului care produce efecte

toxice

7. Restrangerea efectelor antropogene in limitele ecologice normale

se numeste:
A- supravegherea ecotoxicologica
B - reducerea diversitatii ecologice
C - normarea ecologica
D - normarea ecotoxicologica

_30_

8. Conform Comitetului international de pe lauga UNESCO, procesului de formare a prodnctivitiifii ii revine urmatorul interval
de timp:
A - zile, !uni

B- luni, ani
C-ore, zile
D - secole, milenii

9. Un modul matematic de monitorizare poate sa functioneze daca:

A - are acces la baza de date
B - reglernenteaza Iluxul de date din exterior
C - nu are restrictii de functionare
D - nu poate fi modificat

1 O. Metodcle aerocosmice de masurare a parametrilor geofizici au

la baza:
A - analiza caracteristicilor chimico-biologice
B - analiza caracteristicilor fizico-chimice
C - metode optice laser
D - analiza emisiilor lumi.nii reflectate

IX. Procese ecochlmice din atmostera

I. Limita superioara a troposferei la ecuator atinge:
A-5-!0km
B- 16-18 km
C- 30-35 km
D-50-55 km
2. in mezosfera temperatura:
A-cre~te
B-scade
C - ramane constanta

Dv-variaza

3. Reactiile de tipul o' + N1 ~ N +NO+ ce au loc in straturile superloare ale atmosferei sunt:
A - cu transfer de sarcina
B - de recombinare disociativa
C - cu transfer de sarcina ~i ruperea legaturii
D - cu rupere de legatura
_31_

4. Cea mai inalta energie de ionizare in termosfera o necesita:

A-02
B-NO
C-NO+
D-N2
5. in termosfera au loc reactti de tipul:
A-N+N+M-+
B-O+O+M-+
C- 02 + e- + M -+
D-N+M-+
6. Cresterea temperaturil in stratosfera este determinata de:
A-02+hv-t
B-0+02-t
C-03 + hv'-+
D-0+03-t
7. Ciclul Cempen poate fi caracterizat prin:
A -- 02 + 0 + M -+ 03 + M + Q
B-02 +O-t03
C - hu + ho'-+ Q
D- 03 + M -t 02 + 0 + M.
8. Catalizatorii (NO, Cl, OH) influenteaza mai molt asupra vitezei
procesulul:
A-02+hv-+
B-03 + hv'-+
C-0+03-t
D-0+02+M-+
9. Cresterea concentratiel de NO in atmosfera duce la:
A- micsorarea vitezei de fonnare a 03
B - cresterea vitezei de oxidare a CH4
C - cresterea fotodisocierii HN03
D - rnarirea concentratiei de C02
10. Procesele ecocbimice in troposf era sunt:
A - radicalice
B - de ionizare
C-de schirnb
D - cu transferde sarcina
_32_

11. Ozonul troposferic se formeaza ca.rezultat al procesuJui:

A - fotodisocierii dioxidului de azot

B - fotodisocierii HN02

C - oxidarii CO
D - fotodisocierii HN03
12. Peroxiakhilnitrafii se f ormeaza In sistemele:
A - RR-02-NO-OH
B - RH-02-OH-SO~
C - RH-03 -N02-0H-NO-hv
D - RH-Oi-N02-0H-N20
13. Smogul de tip Los Angeles:
A - smog fotochimic
B-smog acid
C - smog termochimic
D - smog termic

14. Activitatea gazelor cu efect de sera este corecta pentru sirul:

A- H20 > C02 ) CI-!4 ) CClxFy) NOx

B - CH4> C02 ) H20 ) CClx.Fy > NOx

c - C02 > CH4> H;O ) NOx > CClxFy

D - C02> CCI,.Fy > NOx > H20 > CIL

15. Condensarea vaporilor de apii in atmosfera este determinata
de:
A - compozitia chimica a atmosferei
B - temperature
C - prezenta aerosolilor
D-razele

UV

16. Campurile de orcz sunt o sursa de poluare a atmosferei cu:

A-CH4
B-C02
C-S02
D-NH3

17. Continutul de C02 in atmosfera se estimeaza la:

A-0,3%
B-0,03%
C-0,003%
D-0,006%
_33_

18. Cantltatea de energie solara care piitrunde in armosfera depinde de:

A - continutul de C02 In atmosfera
B - particularitatile atmosferei
C - unghiul de incidents a razelor solare pe suprafata Pamantului
D - campul magnetic

19. N20 cste stabil in:

A - troposfera
B - stratosfera

C-termosfera
D - ionosfera
20. Grosimea stratnlui de ozon in conditii normale este de
A-::::::30cm
B-::::3 cm

C-:: : :3mm

D-::::3 .m
21. Concentratia oxigeouJui atmosferic coostituie:
A-21%
B-78%
C-27%
D-96%
22. Multe gaze, tiiod putin solubile in apa, totusl se dizolva datorita:
A - transformarilor acido-bazice
B
-prezentei

nitratilor
C - transformarilor redox
D - prezentei proteinelor
23. Coeficientul lui Henry:
A - stabileste legatura dintre fractia rnolara a substantei In Iazele
lichida si solida
B - determine gradul de instabilitate a substantei In faza lichida

C - caracterizeaza formarea norilor

D - determina gradul de evaporarc a substantei
24. Mlcsorarea pB-ului bazinelor cu apa duke este o urmare a:
A - ploilor acide
B - manrii concentratiei de C02 in apa

C -- micsorarii absorbtiei oxigenului atmosferic 1n ape

D - maririi temperaturii apei din bazincle acvatice
_34_

r
r

25. Atmosfera prlmara era caracterlzata prin condifii:

A-aerobe
B-anaerobe
C-mixte
D - reducatoare
X. Metode de epurare a emislilor gazoase

I. Procesele de cpurarc catalitica a emisillor gazoase de CO se

bazeaza pc:
A - activarea CO
B - activarea 02
C - interactiunea cu catalizatorii
D - interactiunea cu vaporii de apa
2. Procesele de epurare catalitica a emisiilor gazoase de CO se
deosebesc de cele nccatalitice prin:
A - continutul reactantilor
B- temperaturile de oxidare
C - necesitatea admisiei gazului natural
D - prezenta hidrogenului
3. Etapa limita in activarea oxigeuului pe suprafata catalizatorului ester
A -02 (g) +-+ 02 (ads)
B-02 (ads)+ e- . 02- (ads)
C-02- (ads)+ e" . 20- (ads)
D- 20- (ads)+ 2e- --+2 02- (plasa)
4. Cea rnai eficienti'i metoda de captare a S01 din gazele de ardere
se bazeaza pe:
A - reducerca S02
.S
B - adsorbtia In topituri de carbonati
C - adsorbtia in var sau slam
D - oxidarea catalitica a S02 - H2S04
S. in instalatia de epurare a gazelor de ardere de H2S prin utilizarea turnului de absorbtie concentratia tioarseoatului scade, deoarece reagentul:
A - s-a oxidat
B-s-a redus
_35_

C - s-a descompus
D - s-a sedirnentat

6. ProcesuJ Stratford de epurare a emisiilor gazoase de H2S prevede utilizarea urmatorilor catalizatori:
A - metalele nobile
B - oxizn metalelor
C - disulfoantrachinonele
D - vanadatul de sodiu

7. in procesul Stratford H2S se oxideaza

A-S02
B-H2S04

pana la:

C - S elementar

D- H2S03
8. La epurarea gazelor de clor cu solutll alcaline la t0 [oase se formeaza:
A- clorura

B - clorura + hipoclorit

C - bipoclorit
D - clorura + clorat

9. Epurarea gazelor de clorura de hidrogen se efectueaza prin:

A- reducere
B-oxidare
C - descompunere
D - fotodisociere

10. Epurarea gazelor de fluor ~i HF se bazeaza pe:

A - solubilitatea )or 'in solutii alcaline

B-reducere
C - solubilitatea in apa
D - descompunere

11. in calitate de catallzatori la oxidarea lui CO se utilizeaza:

A-Ni

B-Fe

C-Pt, Pel
O-Fe20;;
_36_

de S02 cu topituri
ale metalelor alcaline include regenerarea sulfurilor formate cu:
A-CO
B-C02
C-C02+H20
D-02
13. La trat.area gazelor de S02 cu topituri alcaline (procedeul
Claus) se formeaza urmatoarele produse:
A-H2S
12. Procesul de tratare a gazelor de evacuare

B-S

C-H2S03
D-H2S04
14. Regenerarea catalizatorilor in procesul Stratford se efeetueaza

cu:

A-DSAC(ox)
B - DSAC(red.)

C-02
D - NaOH+DSACox + H20
15. Procesul de regenerare al reagentului Na4As2S60 se efectueaza
cand in turnul de absorbtie:
A- pH este 7,8
B - pH este mai mare ca 7 ,8
C - pH este mai mic ca 7 ,8
D - concentratia 02 este inalta
XI. Chimia ~i ecologia apelor naturale
1. Elementele biogenc sunt compusii:
A- azotului
B - manganului

C - fosforului

D - fierului
2. Valoarea pff-ului pentru apele de suprafata depinde de:
A - continutul substantelor organice
B - concentratia acizilor humici ~i fulvici
C - raportul concentratiilor H2C03 - HC03 D - compozitia depunerilor de fund
_37_

3. Jndicatorii fizici de calitate a apclor sunt:

A - turbiditatea
B-pH-ul
C - culoarea
D - reziduul fix

4. Bacteriile prelucreaza substanta organica formata in procesul

de fotosinteza pana la forma accesibtla pentru:
A-alge
B - filtratori (zooplancton)
C - animate acvatice
D - fitoplancton

5. Nivelul trofic inferior in sistemele acvatice este ocupat de:

A- bacterii
B - fitoplancton

C - zooplancton filtrator
0-pe~ti

6. Organismcle autotrofe sintetizeaza compusi din:

A - substantele organice
B - substantele minerale
C - atat substantele organice, cat ~i rninerale
0 - nici substantele organice, nici minerale

7. Din ionii principali (macroelemente) prezeuti in ape nu fac

parte: A-AI3
B-S2-

C-C032-

D-K+
8. Cauzele eutreflzarii snot:
A - schimbarea regimului termic
B- impurificarea bazinului cu elemente biogene
C - rnodificarea pH-ului apei

D - crestcrea concentratiei 02
9. Algele albastru-verzui sunt capabile
A-N2
B-CH4
C-C02

D-H2S

_3g_

sa asimilezc:

10. Ce relatie exista intre alge ~i bacterii:

A - de concurenta
B - de sinergism
C - de simbioza
D - indiferenta

l l. Procesele de formare a H102 in apele naturale au loc:

A -- sub influenta luminii solare
B - la reducerea bielectronica catalitica a 02
C - la emisia biologics
D - la reducerca catalitica a compusilor organici
12. Descompunerea H101 in apele naturale are Joe in proces:
A - catalazic 'in prezenta catalazei
B - peroxidazic 'in prezenta peroxidazei
C - dehidrogenazic 1n prezenta dehidrogenazei
D - amilazic In prezenta amilazei
13. in ce mod variaza continutul H201 in ecosistemele acvatice
dupa ploaie:
A- scade
B-cre~te
C - nu variaza
D - poate sa creasca sau sa scada
14. Viteza procesului de descompunere peroxidazicii a H201 depinde
de:
A - concentratia H202
B - concentratiabiotei
C - concentratia substratului dehidrogenazic
D- intensitatea luminii
15. Supravietuirea puietului creste considerabil in functie de starea
redox ce are loc in Inna:
A-mai
ll- iunie
C- iulie
D- august
16. CoeficientuJ de schimb al elementelor biogene este determinat
de raportul dintre:
A - viteza de eliminare a tuturor elementelor din depuneri la
viteza de acumulare 1n depuneri a tuturor elementelor
_39_

B - viteza de acumulare a tuturor elementelor din depuneri la

viteza de eliminare din depuneri a tuturor elementelor
C - viteza de eliminare a elementelor biogene la viteza de acumulare In depunerile de fund ale elementelor biogene
D - concentratia tuturor elementelor din depunerile de fund la
concentratia elementelor biogene eliminate.

17. Principalele caracteristici ale depunerilor de fund sunt:

A- coeficientul de schimb al elementelor biogene
B - timpul de rotatie al elementelor biogene
C - starea redox a depunerilor de fund
D - concentratia nitratilor

18. Timpul de rotatie al elementelor biogcne depinde de:

A - productivitatea bazinului
B - starea redox ~ bazinului
C - temperature
D - concenrratia medic a N2 si P

19. Cauzele Intoxicarri mediului acvatic sunt:

trecerea Cu lntr-o forma inaccesibila

B - lipsa din mediu acvatic a H202
C - prezenta H102
A-

D - oxigenul dizolvat aproape de saturatie

20. Starea ,,superoxidanta" a mediului acvatic apare ca rezultat al

poluarii cu:
A - compusi ai
Mn
B - substante radioactive
C - produse petrolicre
D - elemente biogene

21. Dadi salinitatea apelor naturale are valorlle 10-25 g/dm", ele
fac parte din apele:
A-

saline

B- sarate
C-dulci

D-saramuri

22. in apele subterane mai des se intalnesc:

A- cornpusiiFeflll)

B - compusii Fc(JI)
C - Fe elementar
D-FeO

_40_

23. in apele naturale

de suprafata

A-Cu(II)
B-Cu(J)
C-Cu20

mai des se intiiln~te:

D - Cu elementar

24. Proprietatea de a forma complecsi PFC depinde de:

A - narura metalului
8 - natura ~i concentratia liganzilor prezenti In apa
C - pH-ul mediului acvatic
D- temperatura mediului acvatic

25. Grupe functionale cu rol de ligand prezente la suprafata humusului insolubil, dctritului, microorganismclor soot:
A)-R-OH
B)-R-NH2
C)-R-CO
D)-R-COOH
XII. Procese redox catalitice cu partlciparea 02 ~i H202
1. Proprietatlle ox.idante ale 02 si produselor intermediare se intensifica in:
A - mediu protonic
B - prezenta ionilor de meta1e
C - mediu bazic
D - mediu neutru

2. in stare fundamcntalli (neexcitata) 02 interactioneaza cu:

A - cornpusi organici radicalici
B - radicali anorganici
C - compusi organici moleculari
D - compusi auorganict moleculari

3. in urma transferului bielectronic la interactiunea 8202 cu Men+

se formeaza complexul intermediar:
A-Me(OH)2 ..
B-(MeO)H20
C-Me(OH)2
D - Me02+ 2H20

_4J_

4. Etapa prmcipala a proceselor de oxidare catalitica a substraturilor cu 02 ~i H202 este:

A - oxidarea deplina a ionului de metal cu valenta variabila
B - reducerea deplina a ionului de metal cu valenta variabila
C - reducerea. partiala a ionului de metal cu valenta variabila
D - oxidarea partiala a ionului de metal cu valenta variabila

5. in mecanismul ciclic al proceselor redox catalitice cu participarea iouilor de metale cu valenta variabila, 02 si H202 la oxidarea
substratului participa:
A - ionul metalic In stare redusa
B - ionul metalic In stare oxidata
C - ionul metalic In stare maxima de reducere
D - ionul metalic In stare maxima de oxidare
6. in mecanismul activat al proceselor redox catalitice cu participarea Ionilor de metale cu valenta variabila, 01 ~i H202 la oxidarea
substratului participa:
A - complecsii metal-oxigenati
B - ioni de metale in stare oxidata
C - complecsii metal-peroxidici
D - ioni de metale in stare redusa
7. Mecanismul radicalic in Iant al proceselor catalitice cu partici-

parea ionilor de metale ~i H202 se reallzeaza:

A - prin initierea radicalilor liberi
B - cu formarea ionilor de metale 1n starea redusa
C - cu formarea H20
D - cu formarea

rr

8. Formarea peroxiradicalilor are loc cu participarea oxigenului:

A- excitat
B-atomar
C - neexcitat
D- cuplat

9. Un mediu aerob comparativ cu mediuJ anaerob are un potential:

A-scazut
B-ridicat
C - foarte scazut

D - potentialul nu este o caracteristica a mediului aerob

_42_

4.

10. Eh se apreclaza dupa procesele care decurg in sistem:

A- lent
B-rapid
C - foarte rapid
D - formand echilibru

XIII. Metode fizico-chimice ~i mecanice

de epurare a apei
1. Care sunt dezavantajele folosirii clorului ca agent de oxidare ~i
dezinfectie:

A - costul ridicat al instalatiilor

B - fonnarea compusilor toxici

C - gradul msuficient de oxidare a compusilor organic:
D - insolubilitatea clorului

2. Avantajele utlllzarl! ozonului in procesul de epurare a apelor

uzate sunt:
A- grad inalt de oxidare

B - costul scazut

.-

C - saturarea apei cu oxigen

0 - tehnologii simple de obtinere

3. Neajunsurlle procedeului de ozonizare soot:

A - consumul malt de energie electrica
B - solubilitatea scazuta a 03 ill apa
C - poluarea atmosferei cu 03
0 - oxidarea incompleta a substantelor supuse epurarii

4. H202 manifesti inertie chlmlca

fata de:

A - compusii sulfului
B - saruri de amoniu

C-cianuri
D-nitriti
5. Pentru destructia pesticidelor este recomandabila utilizarea:
A-03
B-H202
C-Cl2
D-hu
_43_

6. Reactivul Fenton (folosit in calltate de catalizator in procesele

de oxldarc) contlne:
A-Zn

B-Mg
C-Fe
D-AJ
7. Rolul principal in procescle de oxidare a apclor uzate ii au
reactiile:
A - moleculare
B - radical ice
C- ionice
D - cu transfer de sarcina

8. Costul instalatiilor de epurare a apelor uzate in cazul folosirii

oxidantilor scade in sirul:
A - 03>Cl2>H202
B - H201>03>Cl2
C - 01>H202>Ch
D - H202>Ch >03

9. in urma oxidartl cianurilor organice cu H202 se obtine:

A-Nl{3
B-C02

C-amide
D - acizi carboxilici
10. Utilizarea carui oxidant duce la formarea compusilor cu efect
cancerigen:
A-Cl~
B-03
C-H202
D-a tuturor
11. La metode mecanice de epurare se referli procedecle de:
A- flotatie
B - coagulare
C- filtrare
D - schimb de ioni
_44_

12. Constructia deznisipi\toarelor

fortelor:
A - de absorbtie
B - de graviratie
C - electrostatice
D - centrifugale

se bazeaza pe principiul

actiunil

13. Agcnfii de coagulare reprezinta sarurile de:

A-Al
B-Ca
C-fe

D-Cu
14. Ca rezultat al proceselor de coagulare nivelul de miueralizare

a apei:

A-crc~tc

B-scade
C - rarnanc neschimbat
D - poate atat sa scads, cat si sa se mareasca
15. In calitate de Iloculanti se folosesc:
A - acizi ~i baze
B - ioni mctalici
C - substante macromoleculare
D - saruri minerale
16. Capacitatea de schimb a ionitilor este determinata de:
A - sarcina grupelor ionogene
B - nurnarul grupelor ionogene
C - structura matricei
D - solubilitatea ionitilor

17. Precipitarea este o metoda recomandata pentru epurarea apei

de:
A - elementc radioactive
B - ionii metalelor grele
C-anioni
D - substante organice

18. Condttiile realiziirii oxidarii termice in faza lichida presupun:

A - temperatura inalta
B - presiune joasa
_4
5_

C - presiune inalta

D - temperatura joasa
19. Prio metoda osmozei inverse se in1atura:
A - particule coloidale
D - particule In suspensie
C-acizi

Dv-saruri

20. Particulele coloidale pot fi tndepartate prin:

A - schimb de ioni

B - coagulare

c - osmoza inversa
D - filtrare

XIV. Metode chimico-biologice

de epurare a apei

1. Volumul total de apa potabila de pe Pamant este de:

A- 120 mii km'
B-10 mii km'
C - 300 mii km'
D - 300 mln km'

2. Alege fi varianta corecta a categoriilor de apa:

A - industriale, orasenesti, agricole, meteorice
B - casnice, industriale, agricole, pluviale
C - casnice, industriale, agricole, piscicole
D - industriale, casnice, agricole, meteorice

3. Schimbul gazes dintre api ~i atmosfera poate fi impiedlcat de:

ABCD-

poluarea
poluarea
poluarea
nu poate

termica
cu produse petroliere
cu substante in suspensie
fi impicdicat

4. Poluarea cu elementele biogcnc duce la:

A - poluarea termica a bazinelor acvatice
B - rnarirea pH-ului apei din bazinul acvatic
C - ,,inflorirea" bazinelor acvatice
D - 1mbogafirea cu oxigen dizolvat

5. Cheltuielile pentru constructia statiilor de epurare reprezinta

din investitiile totale ale obiectelor industriale cca:
A-30-50 %

B- 10-15%
C- 60-70%
D-80-90%
6. in scopul atingerii valorii biologice depline a apei in bazinele
acvatice, o diluarc mai inalta necesita apele uzate provenlte de la:
A - industria de celuloza ~i hartie
B - industriile cc revarsa ape cu conrinut de substante specifice
deosebit de toxice
C - industria de producere a cauciucului
D - industria alimentara
7. Sursa principala de oxigen in apa este:
A - absorbtia la interfata apa-atrnosfera
B - fotosinteza
c - topirea zapezilor ~i precipitatiile
atmosferice
D- descompunerea H~02
8. Pentru decurgerea procesului de autopuriflcare este necesar ca:
A - 02 diz, = CBO
B-02 diz, < CBO
C - 02 diz > CBO
D - 02 db:. = CCO
9. Ca rezultat al actiunii complete a microorganismelor are loc
transformarea azotului organic in:
A-N03-

B-NH20H

!:

C-NRiD-N2

10. Deosebirea dintre lacurile biologicc (LB) in trcpte ~i LB f:ira

scurgere:
A - ill LB ill trepte nu se dilueaza apa uzata, pe cand in LB

Iara

scurgere se dilueaza
B - LB 1ara scurgere au capacitate de epurare mai mare decat
LB In trepte
C - ill LB tara scurgere pot fi crescuti
pesn

D - LB in trepte pot fi folosite doar la epurarea biologica, pe

cand LB fara scurgere si cu aplicarea reagentilor chimici

11. in blocul de epurare prealabila din schema statiei de epurare

a apei uzate orasenestt are loc:
A - detoxifierea ~i distrugerea partials a substantelor greu biodegradabi le
B - imbogatirea apei cu oxigen prin aeratie
C - stabilirea parametrilor standard (pH, temperature, turbiditate)
D - purificare microbiologica
12. Oxidarea blologtca a substantelor poluante in acrotanc de-

curge in:

A-0 etape
B-3 etape
C-2 etape
0-4 etape

13. Cempozttia chimics a namolulul activ (NA - in statia de

epurare):
A-CsH903N2
B-CsH102N

C - nu se cunoaste
D-C6H1002N

14. Cele mai multe bacterii din compozitia NA sunt:

A - bastonasele gram - negative Pseudomonas

B - cocii gram - pozitivi Peptococus

C - bacilii Staphylococus aureus ~i bacteriile aerobe
Nitrosamonas ~i Nitrobacter

D - bacteriile E. Coli
15. Indicelc volumetric al NA:
A - o caracteristica absoluta a NA
B - dcpinde de viteza de sedimentare a NA
C - nu este legat de proprietatea de sedimentare a NA
D - volumul unui kg de namol activ

16. Carbuncle activ se adauga la NA pentru:

A - marirea suprafetei de contact a NA
B - marirea capacitatii de sedimentare a NA
C - eliminarea mai eficienta a substantelor poluante din apele
uzate
0 - rnarirea volumului NA

_4g_

17. Aerarea biofiltrelor este:

A-naturala
B - metoda anaerobe
C - nu se aereaza

Dv-fortata

18. in conditii anaerobe substantele organice cu continut de azot

se descompun pani la:
A-NH3

B-N02C-N2
D-N0319. Procedeul de prelucrare anaeroba in metanotancuri decurge
la ternperatura de:

A-::::283 K

B-::::293 K
C-::::273 K
D-::::303 K
20. Apa uzati este un amestec:
A-unifazic
B - multicomponent bidispers
C - multicomponent polidispers
D - multicomponent monodispers

XV. Fluorul ~i sulfura de hidrogen in apele

din Republica Moldova
1. Fluorul in bazinul fluviului Nistru este:
A - in concentratie deficitara

B - 'in concentratie lnalta

C - In concentratie normals

D - In concentratie nula
2. CMA pentru ioni V-:
A-3 mg/l
B- 1,5 g/l
C- 1,5 mg/1
D-15 mgll
_49_

3. Excesul de iooi Y-poate fi inlliturat prin:

A - absorbtie cu C activ

B-osmoza

C - electrodializa

D - schimbatori de ioni.
4. Care ioni impiedici absorbtiei ionilor F-?
A-HC03-

B-SO/-

C-Cl
D-N03-.
5. to cazul excesului de HC03- se aplica:
A-hidroxidul de Al
B - hidroxidul de Mn
C - oxidul de Ca
D- fluoruri
6. pH-ul optim de deflnorurare este:
A-6,5

B-4,0

C-8,5
D-12,0
7. Ffuorura de hidrogen este:
A-toxica
B - foarte toxica

C- nctoxica

D - slab toxica

8. Care mare este considerata ,,un rezervor de hidrogeo sulfurat"?

A - Marea Neagra
B - Marea Caspica

C- Marea Mediterana
D - Marea Rosie
9. Un gaz solubil in apa, care se aprinde in contact cu oxigenul
atmosferic ~i care are o putere calorici mai mare decat cea a gazului metan este:
A-HF

B-H2S

C-S02
D-F2

_50_

10. CMA a H2S din apele de suprafata este:

A - l,5 mg/I

B- 1,0 mg/J

C-0,l mg/I
D-0,05 mg/I
XVI. Ecosistemele solului ~i poluarea lor
1. La formarea solului ca strat vital al organismelor vii au servit:

A - substanteleorganice
B - plantele fotosintetizatoare
C - microorganismele
D - substantele minerale
2. Solul este un sistem:
A-eterogen
B-omogen
C- bifazic
D- monofazic
3. Compozitia minerala a solului este:
A -Ah03 : CaC03
B-Si02: Cao
C - Si02: Ah03

D - Cao : CaCOJ

il
1~

4. Bacteriile heterotrofe descompun resturile organi.ce din sol pana

la:
A - compusi organici simpli
B - compusi minerali simpli
C-C02 si apa
D-elemente
5. Bacteriile Nitrosomonas ~i Nitrobacter participa la procesul de:
A - amonificare
D - nitrificare
C - denitrificare
D - imobilizare
6. in compozitia humusului, azotul este sub forma:
A - de grupari aminice
B- nitrica
C - de oxizi de azot
D-N2

7. Pentru irigare trebuie folosite ape cu concentratia sarurilor de

pana la:

A- 15 g/l
B-5 g/l
C-lg/l
D-0,l g/l
8. Eroziunea solului este:
A - procesul de alunecare

a terenurilor

B - distrugerea ~i naruirea solului l}i a rocilor noi

C - saracirea solului In substante necesare procesului vital al

plantelor
D - marirea conrinutului de humus in sol
9. Raportul opttim al elementelor N : P : Kin sol este:
A-l:l:l
B-2: 1,5: I
C-1:2:1
D-2: 2: l
10. Plumbul aruncat anual pe suprafata solului odata cu gazele de
ardere este in cantitate de pester
A - 100 rnii tone
B- 10

mii tone

C- 250 rnii tone

D-5 mii tone
11. Perioada de semitransformare a pcsticidului DDT estc de:
A-IOani
'
B-20 ani
C-50 am
D - 100 ani

12. Cele mai stabile pesticide ~i cu proprietati acumulative sunt:

A - pesticidele
B - pesticidele
C - pesticidele
D - pesticidele

clororganice
cu azot

fosfororganice
piretroide

13. Ferobacteriile:

A - contribuie la formarea minereurilor de Fe

B - reduc cornpusii cu continut de Fe (III)
C - oxideaza compusii cu continut de Fe (II)
D - due la formarea FeO

_5
2_

ii

1,

de

14. Sorbtia pesticidelor in humus este un proces:

A - favorabi] pentru sol
B- nefavorabil pentru sol
C - indiferent
D-A~i B sunt corecte

15. Pentru crearea conditlilor favorabile ale plantelor este necesar

ca:
A-

imobilizarea

> mineralizarea

B - imobilizarea < mineralizarea

C - irnobilizarea

= mineralizarea

D - imobilizarea >> mineralizarea

16. Puterea de tamponare a solului este:
A - proprietatea micelelor solului de a capta ioni de Oll"
B - capacitatea solului de a se opune schimbului de ioni
C - capacitatea solului de a se opune schimbarilor de pH
rte

D - proprietatea micelelor solului de a capta ioni de

Ir

17. Pe solurile nisipoase se recomanda apJicarea ingra~amintelor

in mai multe reprize, deoarece:
A - au capacitate de tamponare scazuta
B - au capacitate de schimb ionic marita
C - nu contin bacterii nitrificatoafe
D - nu contin humus
18. Solurile "medii" contin humus in cantitate de:
A-5-7%
B- 10-15 %
C-40-50 %
D-20-30%
19. Apa care ajunge in sol este transportata prin:
A - porii

mari ~i mici ai solului

B - porii mici ai solului

C - porii mari ai so]ului
D-gauri

20. Pentru determinarea nltratilor ~i earbonarilor/btcarbonatllor

din sol, ca solupe de extractie se foloseste:
A-alaun
B - pentru nitrap - apa distilata; pentru carbonati/bicarbonati alaun

C - apa distilata

D - pentru nitrati - alaun; pentru carbonati/bicarbonati - apa

distilatii

XVII. Agricultura ecologica Ji securitatea alimentara

1. Esenta filosoflei produselor ecologice consta in:
A - procese naturale
B - minimizarea proceselor naturale
C - resurse reciclabile

D - resurse nereciclabile
2. Sistemul de producere ecologica are scopul:
ABCD-

recicliirii deseurilor de origine vegetala ~i animala

micsorarii activitatii biologice a solului

utilizarii materialelor sintetice
promovarii utilizarii salubre a solului, apei si aerului

3. Teoria agriculturii biodinamice a fost elaborate de:

A - Federatia Internationala a Agriculturii Ecologice
B - Rudolf Steiner
C-Goethe
D-Muller

4. Alegep sinonimele folosite in diferite tari pentru a caracteriza

produsele obtinute prin agricultura ecologica:
A - ecologice
B - biologice
C-naturale
D-pure

5. Conceptia nationala a agriculturii ecologice este elaborata in anul:

A- 1991
B-1995
C-1999
D-2005
6. Caraeteristiclle de bazi ale Sistemelor Ecologice sunt:
A - folosirea agrochimicalelor
Bfolosirea extensiva
a gunoiului
si resturilor
vegetale
C - incurajarea ciclurilor biologice ale plantelor
D - interzicerea agrochimicalelor
_5
454

7. Standardul produselor ecologice cnprlnde:

A -

procesare, etichetare si comercializare

B -- producere, procesare si etichetare

C - producere, procesare, etichetare i comercializare

D - producere, identificare, etichetare ~i comercializare

8. Prezentarea in scris a unei astgurart ca un produs corespunde

conditillor specificate in Gbid, se numeste:
A - acreditare/omologare
B-reglare
C - certificare
D - procesare

9. Examiuarea unui produs agroalimentar biologie, unui proces

de producere este:
A - monitoringul ecologic
B - inspectie
C -- etichetare
D - certificare

10. Pentru tngrasarea solului se permite, fara tratare prin compostare, folosirea:
A - gunoiului de grajd
B-paielor
C - excrementelor de viermi ~i insecte
D - amestecurilor de materie vegetala

11. Carbohidratii reprezintii:

A -- macronutrienti alimentari
B - rnicronutrienti alimentari
C - aditivi alimentari
D - saruri alimentare
12. Vitaminele cu rol functional sunt:
A - macronutrienti
B - micronutrienti
C - aditivi alimentari
D - saruri alimentare

13. Cel mai inalt contlnut de proteine ii are:

A-carnea

B- laptele

C-sfecla
D-soia

14. Culoarea rosie a produselor din carne se datoreaza

A-NaCl
B - colorant.
C -nitrit

adaosului:

D-soia
l 5. Litera ,,E" de la aditivi alimentari inseamna:
A - educoloranti
Bv-nimic
C - testati 6 ani la nivel european

D- erbicid
16. Ca agent de nitrozare serveste:
A-NO

B-N20
C- N203
D-N2
17. Vitamina C in procesul de formare a NOC este:
A - inhibitor al formarii NOC
B - catalizator al formarii NOC
C - agent de nitrozare
D - nu are nici un rol

18. NOC sunt numiti:

A -- supermutageni
B - supercancerigeni
C - supertoxici
D - inofensivi

19. Staudardul:
A - nu are caracter obligatoriu
B - are caracter obligatoriu
C - este strict national
D - este strict international

20. Biocatalizatori cu rol functional sunt:

A - macronutrientii alimentari

B - rnicronutrientii alirnentari
C - aditivii alimentari
D'<-sanmle

ui:

XVIII. Managementul deseurilor

J. Politics in domeniul managementului deseurilor esre elaborata
~i promovata de:
A - Inspectoratul Ecologic de Stat
B- autoritatile publice locale
C - autoritatea centrala pentru protectia mediului $.i utilizarea
resurselor naturale
D-Guvern
2. Gestionarea deseurilor menajere este:
A - activitatea legata de prelucrarea, utilizarea, inhumarea sau
distrugerea deseurilor
B - activitatea legata de administrarea deseurilor de la formarea
pana la eliminarea acestora
C - activitatea legata de formarea, tratarea, ambalarea si depozitarea deseurilor
D - activitatea legata de transportul deseurilor
3. Salubrizarea terltoriului este ansamblu al tutu:ror Iucrariler,
actiunllor destinate sa asigure:
A - salubritatea corespunzatoare a unor localitati
B - calitatea corespunzatoare a unor terenuri agricole
C - gestionarea corespunzatoare a deseurilor din localitati
D - evacuarea deseurilor menajere
4. Operatiuui de gestionare a desenrilor:
A - reducerea, recuperarea,elirninarea
B - prevenirea, responsabilitatea, precautia
C -- reducerea, responsabilitatea, reciclarea
D - prevenirea, reducerea, recuperarea
5. Operatiuui de utilizare:
A-Rl-Rl2
B - Ul-U15
C-Dl-Dl2
D- El-El7
6. Operatiuni de eliminare:
A-El-El5
B-Dl-Dl5
C- El-El2
D-Rl-RIO

7. La compostarea aeroba a DMS se formeaza:

A-Cl4 si C02

B-C02~H20
C-02 si C02
D-CH4 ~i 02
8. La compostarea anaeroba a DMS se formeaza:
A-CH4 si C02
B-C02~1 H20
C-02 si C02
n=ca, si 02
9. Compostarea deseurilor in spatii inchise cu acoperls de membrana dureazi:
A-4-6 luni
B - 3-4 saptamani
C - 30-40 zile
D- 1-2 ani
10. Temperatura in procesul de producere a biogazului din dejecfiile animaliere in biodigestere e de:
A-60-80C
B - 200-2so0c

C-36-38C
D - 16-25C
XIX. Produsele secundare vinicole
~i valorificarea lor
1. Cea mai mare cantitate de AT sub forma de saruri o contin:
A - ciorchinele
B-vinasa
C - drojdiile
D - sucul de poama
2. Subproduse vinicele rezultate la extragerea mustului:
A - ciorcbine
Bv-vinasa
C-drojdii
D- sue de poama
_5g_

3. Sedimentele calcaroase se formeaza prin:

A - tratarea la rece a vinului
B - stoparea f ermentari i
C - neutralizarea cu CaC03
D - adaos de CaO

4. Piatra de vin confine un procent ridicat de:

A - hidrogenotartrat de K
B - tartrat de Ca
C - tartrat de K si Ca
D - tartrat de K

5. Obtlnerea tartratului de Ca are loc dupa: KHC,JL06 + CaC}i -

A - Ca(HC4H406)2 + KCI

B - CaC4H406 + K2C4Ri06 + H20

C - CaC4H406 + HiC4H106 + KCI
D - Ca(KC~406)2 + HCI

6. Biogazul se obtine din apele uzate ale industriei vinicole prin:

ABCD-

fermentare anaeroba
fermentare aeroba
tratare chimica
nu poate fi obtinut

revarsarea apelor tratate aerob din Industria vinicola in

bazinele de apa, CLA a CCO este:
A-- 5 mg02/l
n . 7 mg02/I
C- 10 mg02/1
D- 15 mg02/l
8. AT:
A - contine legatura dubla la C2-C3
B - este dioxid bazic
7. Pentru

C - este monooxid bibazic

D - contine o grupare cetonica

9. Metoda acida de obtinere a AT prevede tratarea deseurilor

vinicole cu:
A-HN03
B-Na2C03

C - H2S04 si HCI
D-HCI
_59_

10. Tartratul de Ca prin metoda schimbului

A-vinasa
B - piatra de vin
C - drojdii lichide

ionic se ob tine din:

D - sue de poama
11. Colorantii naturali se obtin din:
A - tescovina dulce din struguri de soi alb
B - tescovina dulce din struguri intensiv colorati
Cv-vinasa
D - sue de poama
12. Sedimentele de drojdii vinicole se obtin:
A - in urma ferrnentarii
B - In unna extragerii mustului
C - la producerea sucului de poama
D - din tescovina

13. Metoda acida de obtinere a tartratului de Ca prevede tratarea

la un pH:
A- 1,5-2,0
B- 3,5-4,0
C-5,5-6,0
D- 7,0-9,0
14. Vinasa nu poate fi aruncata in canalizare din cauza:
A-CCOrnare
B - aciditatii sporite
C - continutului sporit de tartrati
D - nu este biodegradabila
15. Alcoolul poate ti obtinut la distilarea:
A - tescovinei
B-vinasei
C- semintelor de struguri
D - uleiului din seminte de struguri
XX. De~euri spitaliere i;I metode de prelucrare
1. Ce tipuri de deseuri medicinale pot fi supuse Incinerarf] cu respectarea cerintelor fata de umiditatea, centinutul substantelor combustlbile, Incombustibile ~i valoarea de caJdura produsa minima?
A - deseuri inofensivece contin masele plastice halogenate
_60_

". c

B - deseuri anatomo-patologice
C deseuri foto- $i radiografice
D - deseuri infectioase

2. Care sunt conditille optimale de tratare a deseurilor medicinale

prin metoda termica pe cale umeda?
A T = l01C. p = 1-2 bar, timp = 1-4 ore
B-T = 121C, p = 2-5 bar, timp = 1-4 ore
C -T
D -T

= 121C,

p = 2-5 bar, timp = 4-10 ore

101C, p = 2-5 bar, timp = 1-4 ore

3. Care sunt avantajele metodei de tratare a deseurilor medicinalc

cu microunde?
ABCD-

nu este necesara maruntirea prevcntivli a deseurilor

se reduce semnificativ volumul deseurilor
descurile sunt bine dezinfectate
echiparnentul este ieftin

4. Ce tipuri de deseuri medicinale pot fi supuse Inertizarii?

A - deseuri radioactive
B - deseuri farmaceutice, in afara de cele citotoxice

C - deseuri infectioase
D - cenusa formata la incinerarea deseurilor medicinale

5. Care sunt conditille optime de tratare a deseurilor medicinale

prin metoda termica pe cale uscata?

A - T = L 10-140C,

timp

= 60 min

B-T = 40-70C,
timp = 60 min
C-T= l 10-140C, timp = 20 min
D - T = 40- 70C,
timp = 20 min
6. Ce tipuri de deseuri medicinale pot fi dezinfectate chimic fiira
prelucrare prealabila:
A - tesuturile si partile anatomice

B- urina
C - truse de infuzie

D - apele reziduale
7. Care sunt avantajele metodei de tratare a deseurilor medicinale
prin metoda termica pe cale uscata?
A - nu este necesarii maruntirea prealabilii a deseurilor
B - se reduce semnificativ volumul deseurilor

C - lipsesc ernisii gazoase

D - timpul de tratare a deseurilor este 20 min.
8. Ce mctode pot fi aplicate pentru distrugerea substantelor cito-

toxice?
ABCD-

tratare
tratare
tratare
tratare

cu formaldehida

cu H2S04 cone.
cu gluteraldehida
cu KMn04

9. Ce tipuri de deseuri medicinale pot fl supuse tratarf termice pe

cale umeda?
A - deseuri radioactive

B - deseuri farmaceutice, in afara de ce!e citotoxice

C - deseuri anatomice
D - deseuri citotoxice

10. Ce tlpuri de deseuri medicinale sunt clasificate ca inofensive?

A - seringi folosite
B - hartie
C - cioburi de sticla
D - butelii cu aerosoli
11. Care din urmatoarele metode de tratare a deseurilor medicinale

este cea mai eficienta?

A - tratarea termica pe cale umeda
B - ratarea termica pe cale uscata
C - incinerarea
D - inertizarea
12. Care snnt avantajele aplicarii etilenoxidului ca agent de dezinfectare chlmica a dcseurilor medicinale:
A - spectrul larg de dezinfectie

B - nu este corosiv fa~a de cauciucuri C

- nu poscda proprietati cancerigene D
- nu polueaza mediul ambiant

13. Care sunt caracteristicilc procesului de tratare a deseurilor

prin tehnologia termica pe cale uscata:
A - volurnul deseurilor se reduce cu 80%
B - masa deseurilor se reduce cu 90%
C- temperaturi aplicate 1 J0-140C
D - temperaturi aplicate 800-1000C
_62_

14. Majorita.tea deseurllor citotoxice pot fi incinerate cu aplicarea

tempcraturilor in limitele:
A-

105-121C
B- 125-140C
C - I 50-200C
D - 800-1000C
15. Ce metodc pot fi aplicate pentru tratarea deseurilor

farmaceutice?
A - dezinfectarea chimica
B - tratarea termica pe cale
umeda
C - tratarea termica pe ca1e uscata
D - inertizarea

XXI. Poluantl organlci perslstentl

1. Ce intelegefi sub defimtia de Poluanti organicipersistetui (POP)?

A - rnultitudinea de substante chimice din mediul ambiant
B - un grup de substante organice
C - un grup de substante organice care sunt persistente ~i au un
efect nociv asupra mediului ~i sanatatii
D - lngra~aminte
2. Conventia de la Stockholm reglementeaza on numar de Poluanti
organici persistenfi.?

A-10

B-8+2+2
C-11

I-

D - 12+1

3. Substantele POP sunt clasificate in trel categorii

A - pesticidele clororganice
B - freoni si substante fosfororganice
C - substantele chimice toxice industriale
D - produsele secundare
4. Care sunt locurile uude pot fi depistate POP:
A - doar in produse alimentare
B - in locurile unde aceste substante au fost utilizate
C - in preajma depozitclor de substante chimice
D- In toate cazurile enumerate mai sus
_63_

5. Poluantli organici perslstenti:

A- se dizolva 'in solventi neorganici
B- se dizolva In solventi organici
C - se dizolva in toate cazurile enumerate mai sus
D - nu sunt solubili In nimic

6. Care diutre snbstantele de mai jos nu fac parte din pesticidele

organoclorurate gestionate de Convenria de la Stockholm:
A-DDT
B -hexabromdifenil

C- clordan
D - a1drina

7. Care pesticide organoclorurate gestionate de Conventia de la

Stockholm au fost utllizate in Republica Moldova:
A - dieldrina, Aldrina
B - DDT, Toxafen
C - cele enumerate mai sus

D - dieldrina, HCB
8. Care dintre substantele indicate mai jos fac parte din substantele chimice industriale gestionate de Conventia de la Stockholm:
A-DDT
B - bifenili policlorurati (BPC)
C - hexaclorbenzen (HCB)
D - toate cele 3 substante indicate

9. Din eel 209 izomeri ai BPC care sunt cei mai reprezentativi:
A- triclorurati
B - heptaclorurati
C - pentaclorurati

D - monoclorurati
10. Toxicitatea BPC depinde de:
A - numarul de atomi de Cl prezenri 'in structura bifenilului
B- pozitia atomilor de clor In structura respectiva
C - perioada de semidescompunere
D - toate cele enumerate mai sus

11. Specificul HCB:

A - periculos In forms de pesticid

B-fals A
C - periculos in orice forma
0 - supercancerigen

12. Ca acttune pozitiva asupra mediului in scopuJ minimizarii impactului POP asupra mediului ~i populatiei poate fi:

A- gestionarea durabila a POP

B - stoparea utilizarii POP
C - modificarea tehnologiei de producere
D - POP sunt inofensive pentru mediu ~i om

13. Pentru beptaclor este caracteristic faptul

compuncre al acestuia este
A - mult mai toxic decat substanta initiala
a

ca produsul

de des-

B - mai putin toxic

C - cu o toxicitate similara heptaclorului
D - netoxic

14. Care sunt domeniile de utilizare a BPC-urilor:

A - transformatoare ~i condensatoare
B - aditivi
C - plastifianti

I-

D - toate cazurile enumerate mai sus

15. Produsele secundare rcglementate de Conventia de la Stockholm sunt:
A- dioxinele dibenzenice policlorurate (PCDD) ~i
dibenzofuranii (PCDF)
B - hidrocarburile aromatice policiclice (P AH)
C - altele decat cele enumerate mai sus
D-HCB

_65_

TESTE LA LUCRARILE

DE LABO RA TOR

XX.II. Consumul chimic de oxigen (CCO)

1. Consumul chimic de oxigen determina:

A- conrinutul de substante organice
B - continutul de substante anorganice
C - cantitatea de oxigen necesara pentru oxidarea compusilor
organici si anorganici dintr-un litru de apa
D - continutul de saruri minerale

2. Oxidantii apllcati pentru oxidarea substantelor din apele naturaJe ~i reziduale sunt:
A-

KMn04, K2Cr201

B - K2Cr201, 03
C-03, H202
D - KMn04, H202
3. Cu ajutorul oxidantului
substantele organice:

KMn04 pot fi oxidate

A - usor oxidabile
B - greu oxidabile
C - nebiodegradabile

D - cu toxicitate ridicata
4. Condinlle de efectuare a reactiilor de oxldare a substantelor
organice pentru determinarea CCO sunt:
A - mediul acid ~i temperatura de I 00C
B - mediul neutru ~i temperatura de 100C
C - mediul alcalin
D - mediul puternic acid ~i tempcratura camerei
5. Care anioni din apele naturale influenteaza asupra valorit CCO?
A - clorurile
B - clorurile ~i sulfatii
C - sulfatii ~i hidrocarbonatii

D - nitratii ~i nitritii
6. Cu ajutorul K2Cr101 pot fi oxidate urmatoarele substante organice:
A - u~or oxidabiJe

B - greu oxidable
_66_

C - nebiodegradabile
D - cu toxicitate ridicata.

7. Analiza probei de apa en un centtnut redus de cloruri se poate

realiza in urmatoarele conditii;
A - mediu acid, KMn04, temperatura 100C
B - mediu neutru, KMn04, temperatura l 00C
C- mediu alcalin, KMn04, temperatura 100C
D- mediu acid, KMn04, temperatura camerei
8. Excesul de KMo04 utilizat la oxidare este redus in:
I-

A - mediu acid cu solutie de acid oxalic

B - rnediu acid cu solutie ce confine Fe3""

C - mediu neutru cu solutie de acid oxalic
D - mediu bazic cu solutie de acid oxalic

9. La determinarea CCO peotru apele uzate se aplica:

.e

If

A - K.Mn04 in mediu acid

B-- K2Cr207 in mediu acid
C- K2Cr201 in mediu bazic
D - KMn04 in mediu neutru

10. Oxidabilitatea apelor naturale se determina cu utilizarea:

A - K.Mn04 si H2S04
B - KMn04 si NaOH
C - K2Cr201 ~i H2SO~
D - K2Cr201 si HN03

XXlll. Oxigenul dizolvat in apele naturale

1. Concentratia
'>

t-

oxigenului dizolvat in apa indica:

A - gradul de poluare a apei

B - concentratia substantelor organice
C - concentratia oxigenului dizolvat 1n apele subterane
D - concentratia oxigenului dizolvat in apele mi.nerale

2. Procesele care contribuie la imbogaprea apelor cu oxigen sunt

urmatoarele:
A - absorbtia oxigenului din atmosfera
B - fotosinteza organismelor acvatice
C - formarea oxigenului de la descompunerea apei
D - oxidarea substantelor organice

3. Procesele care contribuie la micsorarea concentratiei oxigenuloi dizolvat in apa sunt:

A - respiratia organismelor acvatice
B - oxidarea substantelor organice ~i anorganice
C - oxidarea substantelor organice
D - micsorarea temperaturii apei

4. Gradul de saturatie a oxigenuloi dizolvat in apa caracterizeaza:

A - concentratia compusilor sub forma coloidala
B - gradul de poluare a apelor de suprafata cu compusi reducatori
anorganici
C - gradul de poluare cu substante organice
D - prezenta oxigenului legat

5. Apele naturale nepoloate coutin oxigen dizolvat:

A - aproape de saturatie
B - In concentratii mici
C- in concentratii moderate
D-2 mg 02/l

6. Concentratia oxigenului dizolvat in apa se determina:

A - prin metoda volumetrica
B - prin metoda iodometrica
C - dupa consumul oxidantilor
D - dupa consumul nitratilor

7. Concentratia oxigenului dizolvat in apa depinde de:

A - concentratia poluantilor 1n resursele acvatice
B - concentratia solutiei de tiosulfat de sodiu
C - potentialul de oxido-reducere al apelor
D - temperatura bazinului acvatic

8. Micsorarea concentratiei de oxigen pana la 2mg/l duce la:

A - marirea vitezei de crestere a pestilor
B - pieirea In masa a pestilor
C - micsorara concentratiei H202
D - la dezvoltarea intensa a puietului

9. Prin determinarea
stabili:

concentratiei oxigenuloi dizolvat se poate

A-CCO

B-CBO
C - gradul de saturatie
D - conductibilitatea

_6
8_

10. Principiul
metodei de determinare a oxlgenului dizolvat
bazeaza pe:
A - interactiunea dintre Mn(OH)2 ~i oxigenul dizolvat

se

B- interactiunea 02 cu MnO(OH)2
C - interactiunea dintre oxigenul dizolvat ~i tiosulfatul de sodiu
D - interactiunea dintre oxigenul dizolvat ~i iodul liber
XXIV. Puterea de tamponare a sotului

l. Substantele care pot modiiica reactia solului sunt:

A-C02
B - ingra~amintele minerale
C - acizii organici
D - oxigenul.
2. Jn sol functioneaza sisteme de tamponare:
A - sistemul format dintr-un acid slab ~i sarurile lui cu o baza tare
B - sistemul format dintr-un acid tare si sarurile lui cu o baza tare
C - cornplexul coloidal al solului
D- sistemul format dintr-o baza slaba si sarurile ei cu un acid
slab
3. Dacli valoarea pH-ului extractului apos din sol este mai mica de
8,3, dar mai mare ca 4,8, solutia confine:
A - ioni de HC03B - ioni de HC03- si C032C - ioni de co,"
D - H2C03
4. Daca valoarea pH-ului extractnlui apos din sol este mai mare de
8,3 in solutie predomina:
A - ioni de HC03B - ioni de HC03- ~i C032C - ioni de C032D - H2C03
5. La introducerea tngr~amintelor de Ca(N03)1 ionii de N03- sunt
consumati de plante ~i in sol ramaoe excesul de:
A-Ca(N03)1
B-Ca(OH)2
C-Ca(HC03)2
D-H2C03

6. Excesul de Ca(OB)2 nu duce la scWmbarea esentiala a valorii

pH-ului, deoarece:
A - reactioneaza cu C02 $i H20
B - reactioneaza cu anionii de HC03C - reactioneaza cu anionii de C03 20 - reactioneaza cu H20
7. in extractul apos din sol in prezenta fenolftaleinei se tltreaza cu
solutie de H2S04 de 0,02N:
A-HC03B-C0,2-

C-HC03- $i C032D-H2C03
8. in solutia de extras din sol in prezenta metiloranjului se titreaza
cu sotutie de H2S04 de 0,02N anionii de:
A- HC03B-C032-

C- HC03- H C032D-H2C03
9. Solul are capacitate de tamponare mai mare daca confine:
A-HC03B - amestec de HC03 - ~i C03 i-

C - CO/
D-CaO
10. Capacitatea de schimb cationic este mai mare la:
A- solurile argiloase
B - solurile nisipoase

C - solurile argilo-nisipoase
D - solurile acide
XXV. Transformarlle biochimice ~i analiza lonometrlca a
nitratilor din sol
1.

in procesul
A-NO_i-

de amonificare azotul aminic se trausforma in:

B-NH3
C-NH.i+
D-N2
_70_

ii

2. Mlneralizarea compusilor organici este un proces de transfermare prin scindarea enzlmatlca a macromoleculelor in:
A - aminoacizi
B-NH3
C-pentone
D-N033. Viteza de mineralizare a materiei organice este influentata de:
A - lnsu~irile solului
B - factorii climaterici
C - natura substantelor anorganice
D - presiunea atmosferica
4. In procesuJ de nitrificare ionul de amoniu se transforma in:
A-N02B-N03C-NH3
D-N2
5. Procesul de nitrificare are loc prin participarea bacteriilor:
A-aerobe
B -- anaerobe
C - aerobe si anaerobe
D-E.coli
6. Temperatura optima pentru nitriflcare este:
A-t>40C
B-t<30C
C- 30< t>33C
D- t = I0C
7. in procesul de nitrificare, reactia solului devine:
A - mai bazica
B-mai acids
C - ramane neschimbata
D-neutra
8. Denitrificarea in sol duce la:
A- rnarirea continutului de N03B- micsorarea continutului de N03C - nu schimba continutul de N03D - formarea HN03

9. Denitrlflcarea este favorizata de:

A-un pH acid
B - un pH alcalin
C - un pH acid si temperatura joasa
D - nu depinde de pH

10. Denitrificarea are Joe cand solutia solului este:

A - 'imbogaiita cu oxigen
B - deficitara 'in oxigen
C - cu umiditate aproape de saturatie

D - lipsita de C02
XXVI. lmpactul nitrililor asupra calitatii
produselor alimentare
I. Principalele forme ale azotului ntilizatc de carre plante sunt:
A-N02B-N03C- NH4+ ~i N03-

D-N2
2. Ciclul vital al plantelor cupriude:
A - 2 perioade
B - 3 perioade
C - 4 perioade
D - 1 perioada

3. Dupa absorbtia nitratilor de catre plante, ei se reduc

A-nitrit

pana

la:

B - hiponitrit
C-amoniac
D -- oxid de azot II
4. in plante are loc reducerea nltratilor absorbiti
participarea:
A - nitratreductazei

B-cuprului
C - molibdenului
D - calciului

_72_

pana la nitriti

cu

5. La administrarea ingra~amintelor de azot, cea mai mare

cantitate remanenta de nitratl iu plante a fost depistatii in cazul
aplicarli:
A-NH.iN03
B-KN03
C-(NH2)2CO
D - nitrocalcar

6. Acumularea unui continut mai mare de nltrati i11 plante se produce cand:
A - lngrasaminrele sunt administrate in sol pe !a~ii printre
randuri
B - ingra~amintele sunt aruncate pe suprafata solului
C - 1ngra~amintele sunt introduse 1n adancime
D - 'ingrii~iimintele sunt dizolvate in apa ~i pulverizate

7. Acumularea nltratiler in plante este favorjzata de:

A- temperaturi joase
B - temperaturi ridicate
C - micsorarea intensitatii lurninii solare
D - marirea intensitatii luminii

8. Ionii de nitrati din materia vegetalii sunt extrasi cu:

A - apa distilata
B - solutie de alaun
C - solutie de clorura de sodiu
D - solutie de sulfat de potasiu

9. Diminuarea continutulai de nitrati din plante este favorizat de:

A - micsorarea intensitatii luminii solare
B - temperaturi ridicate
C - rnarirea intensitatii luminii solare
D - temperaturi joase
u

10.in plante are Joe procesul de transformare a hidroxilaminei in

amoniac cu participarea:
A-cuprului
B-fierului
C -- manganului
D-sodiului
- 73

XXVll. Purlficarea blochlmica a apelor reziduale

(programul Blotar)

1. A fost efectuata analiza apelor rezlduale ~i determinat CCO cu

ajutorul oxidantulul:
A-KMn04
B-Cr20/C - manganului
D - calciului

2. in timpul epurarh blochimice substantele organice se oxideaza

pina Ia:
A-C02
s,
B - C02 ~-i H20
C - acizi organici
D-amine

3. Lacurlle biologice se folosesc pentrn epurarea:

A - apelor uzate industriale
B - apelor uzate menajere
C - apelor naturale
D - apelor pluviale
4. Lacurile biologice se folosesc pentru epnrarea apelor uzate
A - treapta I de epurare a apelor uzate B
- treapta II de epurare a apelor uzate C
- treapta III de epurare a apelor uzate
D - treapta IV de epurare a apelor uzate

I .

m:

5. Epurarea apelor uzate orasenestt se realizeaza pe cale biochimicii:

A - In lacuri biologice
B - in aerotancuri
C - cu ajutorul biofiltrelor
D - cu schimbatori de ioni
6. Eflcienta epurarli biochJmice depinde de:
A - proprietatile m.icroorganismelor namolului activ
B - intensitatea de aerare a aerotancului
C - ml'irimea aerotancului
D - continutul de nitrati in apa
_7
4_

7. Prin epurarea biologlca pot fi oxidate substantele:

u

A - biodegradabile
B - nebiodegradabile
C - greu oxidabile
D- toxice

8. Timpul optim de epurare al apelor uzate din aerotancuri depinde

de:
A - continutul substantelor organice
B - cantitatea namolului activ
C - timpul sedimentarii
D - continutul de nitrati 1n apa
9. La baza epurarii biologice stau procesele de:
A - oxidare chimica
B - oxidare biochimica
C - hidroliza a substantelor organice
D - fotoliza substantelor organice

10. in aerotanc apa se epureaza, pana cand contlnutul substantelor organice remanente, corespunde CCO de:
A - >0,07 mg02/dm3
B - : :;;0,07 mg02/dm3
C - ~0,07 mg02/dm3
D-~0,7mg0i/dm3
XXVUI. Purificarea chimica a apelor reziduale
(programul Tarchim)
1. Ionii metalelor grele se inlatura_ prin sedimentare cand:
ABCD-

se introduce in exces reagentul de sedimentare

se atinge produsul solubilitatii pentru cornpusul dat
se introduce adaugator alt reagent
se rnareste temperatura apei

2. Reagentul pentru sedimentarea efectiva a metalelor grele se alege

pornind de la:

A - costul reagentului
B - puritatea reagentului
C - atingerea concentratiei limite admisibile pentru cationul dat

dupa PS
D - concentratia cationului.

3. Dad pentru inlaturarea excesului de ioni de Cr3+ din apele

uzate este necesar a adauga ioni de Oir pentru a-I preclpita sub
fonnii de Cr(OH)3, veti adauga reagentuJ:
A-NaOH
B-Ca(OH)2
C- Na2C:03
D-NaHC01
4. Concentratia remanenta a Ionilor metalelor grelc se calculeaza,
luand in conslderatte:
A - solubilitatea compusului sedimentat
B - produsul solubilitatii compusului sedimentat
C - cantitatea precipitatului
D - volurnul apei supusa epurarii
5. Dad efectul de epurare ~i inliiturare a metaleJor grele sub forma de hidroxizi este acelasl ~i costul practic este identic, care reagenti veti folosi pentru precipitare?
A - solutie de NaOH NaOH fara impuritati
B - solutie de Ca(OH)2 wCa(OH)z=58%
C - solutie de NRiOH w~1i40H=25%
D - solutie de NaOH w NaOH = 40%
6. Epurarea apelor uzate cu continut de ioni de Cr3+ ~i Cr20/- st
poate reaJiza prin:
A - sediment.are
B - reducere si sedimentare
C-reducere
D- coprecipitare
7. Daci se atinge concentratia limiti admisibila pentru toate precipitatele obtinute, atunci este mai econom de a sedimenta metalele grele sub formi de:
A-sulfuri
D - hidroxizi

C - carbonati
D- oxizi
8. Ionli metalelor grele se inJaturi:
A - cu ajutorul schimbatorilor de ioni
B - sub Iorma de sediment
C - cu utilizarea carbunelui activ
D - prin oxidare cu C}z
~le

lib
_76_

:. c

9. Catienitii minerali nu sunt foarte utilizap din cauza:

~a,

re-

A - costului mare
B - capacitatii mici de schimb ionic
C - efectului mic de regenerare
D - stabilitatii reduse

10. Schimbatorii de ioni sunt eflcienti pentru:

A - concentrarea metalelor grele din apele uzate

B - epurarea apelor uzate cu un continut marit de ioni
ai metalelor grele
.
C - epurarea apelor uzat:e, care contin ioni ai meta1elor grele ~i
impuritati
organice
D - epurarea apelor menajere cu continut ridicat de saruri

XXIX. Determinarea entropiei ff a lnformatle! ecologice

1. 0 biocenoza stabilizata se caractertzeaza printr-un indice de

se

e-

a-

diversitate:
A-mic~orat
B-normal
C-sporit
D - indicele de diversitate nu este un indice al
biocenozei stabilizate
2. Cand entropia este mare, informatia despre sistemul dat:
A-este mare
B- este mica
C - nu se schimba
D - lipseste
3. Calculol diversitafii se efectueaza in baza:
A - indicelui de diversitate
B - diversitatii reale
C - numarului de indivizi in biocenoza
D - numarului de interrelatii in biocenoza studiata

4. Diversitatea reala H(s) creste odata cu:

A - cresterea numarului total de indivizi
B - cresterea numarului de specii
C - cresterea diversitatii ipotetice
D - micsorarea temperaturii mediului arnbiant.
_77_

5. Diversttatea ipotetica B(s)max a unei biocenoze se obtiae atunci

dlnd:
A - toate speciile sunt identice
B - toate speciile au acelasi numar de indivizi
C - toti indivizii sunt prezentati de o singura specie
D - predornina speciile cu un numar de indivizi mai mare.

6. Diversitatea relativa Bx reprezinta:

ABCD-

numarul de specii
numarul de indivizi, repartizat pe specii
gradul de echilibru al unei comunitati
raportul dintre numarul de specii ~i de indivizi intr-o specie

anumita
7. Ecbitabilitatea poate fl calculata cunoscllod:
A - diversitatea reala ~i maximals
8 - diversitatea reala ~i numarul teoretic de specii

C - diversitatea
numarul

reala, nurnarul teoretic de specii ~i

observat de specii
D - diversitatea ipotetica ~i numarul observat de specii

8. Valoarea echitabllitatii se apropie de zero, in cazul in care speciile au o divergenta intre ele:
A-minima
B-maxima
C- nu au divergenta
D - nu este dependents de divergenta speciilor

9. Valoarca echitabilitati! se apropie de unu, cand toate spcciilc:

A - au o divergent-a minima
B - au o divergenta maxima
C - au frecvente egale
D - nu este dependents de divergenta speciilor

10. Principalul factor care regleaza diversitatea ~i ecbitabilitatca

ecologica este:
A - schimbarea mediului
B - diversitatea mediului
C - stabilitatea mediului
D - temperatura aerului
_78_

:i

XXX. Studlul aetiunll toxlce a cuprulul

asupra faunei acvatice
1. Parametrul toxicitatii reprezlnta:
A - continutul unor toxine In apa
B - caracteristica integrala a sursei
C - o masura a actiunii biologice
D- starea chimico-fizica a sursei
2. Microelementele Cu, Zn, Co, Mn, Fe sunt pentru procesele vitale:
A-toxice
B-necesare
C- nu au nici o influenta
D - supertoxice
3. Concentratia cuprului in bazinele acvatice se mii~oreaza datorita:
A - dispersiei cuprului
B - acumularii in depunerile de fund
C - degradarii chimice
D - transferului In atmosfera
4. Elementele Hg, Sn, Pb, Ni, Al, Cd, Sr sunt pentru procesele vitale:
A - participante
B - neparticipante
C-toxice
D-necesare
5. La baza actlunli citotoxice sta:
A - dereglarea sistemului fermentativ celular
B - schimbarea timpului de mutageneza a organismului
C - schimbarea permeabilitatii membranelor celulare
D - modificarea viscozitatii citoplasmei
6. La baza acttunil teratogene sta:
A - schimbarea permeabilitatii membranelor celulare
B - dereglarea actiunii genelor
C - schimbarea timpului de mutageneza a organismului
D - modificarea viscozitatii citoplasmei
7. Pentru a controla substantele toxice In organismele acvatice se
aplica:
A - calea complexa
B - calea diferentiata
_79_

C - calea cornplementara
D - calea integrala

8. Toxlcitatea sursei de apa se exprima cantitativ prin:

A - concentratia maxima admisibila
B - concentratia letala CL50
C- concentratia remanenta
D - produsul solubilitatii

l
c

9. Metodele de biotestare sunt utilizate pentru aprecierea:

A- concentrariei maxime admisibile
B - toxicitatii apelor reziduale
C - concentratiei letale CL50
D- concentratiei remanente

10. Metoda difereotialli a controlului substantelor toxice include:

A - utilizarea concentratiei maxime admisibile
B - aprecierea toxicitatii apelor reziduale
C - determinarea concentratiei letale
D - determinarea solubilitatii substantei

.
d

_so_

PROBLEME

Probleme cu variante de raspuns

1. Exprlmati urmatoarea concentratie de masa 4~,0 mg-m? C~
(determinata la starea standard) ca raport de amestecare )'n volume:
A-- 2,8 ppmv
B-5,6 ppmv
C-56ppmv
D-560ppmv
2. Exprimati urmatoarea concentratie de masa JlO ng-m" (CH3).,Pb
(determinatii la starea standard) ca raport de amestecare in volume:
A- 4,2 10-4 ppbv
B - 8,4 l 0-4 ppbv
c - 84 10-4 ppbv
D-840 ppbv
3. Exprimati urmatoarea concentratie "de masa 20 ug-m? 03
(determinatli la starea standard) ca raport de amestecare in volume:
A-9,33 ppbv
B - 9,33 10-3 ppmv
C-93,3 ppmv
D-933 ppmv
4. Exprlmati urmatoarea concentratle de maisa 5 mg-m'? C02
(determinata la starca standard) ca raport de amestecare in volume:
A-2,54ppm
B-2,54ppb
C-25,4 ppb
D-254 ppb.
5. Exprimati urmatoarea concentratie de masa 55 mg-m'" N02
(determinata la starea standard) ca raport de amestecare in volume:
A -- 2,67 ppmv
B-26,78 ppmv
C-26,78 ppbv
D - 267 ,8 ppbv
6. Exprimati urrnatoarea concentratie de masa 125 mg-m? C02
(determinata la starea standard) ca raport de amestecare in volume:
A - 636,4 ppmv
B - 636,4 ppbv

C-63,64 ppmv
D - 63,64 ppbv
7. Exprhnati o eoncentratie

de C02 de 50 gm-3, masurata la 20C

~i 760 mm Hg ca ppmv in volume:

A - 2,54 l0-2ppmv
B - 25,4 I o-2ppmv
c - 2,54 it o-3ppmv
D- 2,54 L0-4ppmv
8. Exprimatt o concentratie de ozon de 100 gm-3, masurata la
20C ~i 760 mm Hg ca raport de volume (ppmv):
A - 0,0233 ppmv
B - 0,0466 ppmv
C-4,66 ppmv
D-46,6ppmv
9. Exprimati o concentratie de N1 de 700 ng-m'", masurata la 20C
~i 760 mmHg ca raport de volume (ppmv):
A - 0,056 ppbv
B - 0,056 ppmv
C-5,6ppmv
D-56ppmv
10. Exprlmatl o concentratie de CH4 de 2,3 mg-m", masurata la
20C ~i 76-0 mm Hg ca raport de volume (ppmv):
A-320 ppbv
B - 0,032 ppmv
C-3,2 ppmv
D-32ppmv
11. Exprimati urmatorul raport de amestecare in volume a
300 ppmv C01 in unitati de masi pc unltate de volum in starea
standard:
A - 58,928 mg-m'"
B- 589,28 mg-m'"
C - 5,8928 g-rn'"
D-5,8928 mg-m?
12. Exprimatl urmatorul raport de amestecare in volume a
340 ppmv C02 in unititi de masa pc unitate de volum in starea
standard:
_82_

A- 66,786 mg-m'"
B - 667,86 mgm-J

C - 667,86 g-m"
D- 6,6786 mg-m "
13. Exprimati urmatorul raport de amestecare in volume a 100 ppbv
03 in ur1itafi de masa pe unitate de volum la starea standard:
A-2,14 mg-m'"
B - 0,214 mg-m?
C - 214 mg-m'"
D-21,4 mg-m"
14. Exprlmari urmatorul raport de amestecare in volume a 10 ppbv
S02 in unitiiti de masa pe unitate de velum in starea standard:
A- 256 ug-rn"
B - 28,6 gm-3
C - 286 ug-rn'"
D - 2,86 ug-rn"
15. Exprimati urmatorul raport de amestecare in volume a 15 ppbv
N02 in unitati de masa pe unitate de volum in starea standard:
A-- 30,8 ug-m'"
B - 308 gm-)
C- 30,8 rng-m""
D-3,08 mg-m?
16. Exprimari urmatorul raport de amestecare in volume a
160 ppmv CH4 in unitati de masi pe unitate de volum in starea
standard:
A - 114,28 mg-m'"
.B- 11,42 rng-m "
C- 114,28 ug-m'"
D - 14,28 ug-m'"
17. Exprimati urmatorul raport de amestecare in volume a
255 ppmv CH3Cl in unitati de masa pe uoitate de volum in starea
standard:
A- 58,4 mg-m"
B - 584,88 mg-rn'"
C - 584,88 ug-rn'"
D - 584,88 ng-m'"
_g3_

18. Exprtmati urmatorul raport

875 ppbv CO in unitap de masi
standard:
A- 1,09 mg-m?
B - 10,9 mg-m'?
.
3
C -109 ug-m"

de amestecare in volume a
pe unitate de velum in starea

D-109 ng-m'"
19. Exprlmatl urmatorul raport de amestecare in volume a
200 ppbv SOz in unitafi de masi pe unitate de volum in starea
standard:
A- 1,78 mg-m'"
B-17,8 mg-rn'?
C - 178 ug-rn?
D - 178 ng-m'?
20. Exprlmatl urmatorul raport de amestecare in volume a 67 ppbv
802 in unitati de masa pe unitate de volum in starea standard:
A-19,14 mg-m?
B- 191,42 rng-m'"
C- 191,42 ug-m?
D - 191,42 ng-m"
21. Sa se calculeze ce volum de aer va fi poluat la arderea sulfurii
de zinc, pentru obtlnerea 500 kg de zinc ca concentratla Jui 802 in
aer sa devina egala cu 3 ppm:
A- 57,42 106m3
B-57,42108 m3
C-5,742 108m3
D- 5,742. 109m3
22. Sa se calculeze ce velum de aer va fl poluat la arderea sulfurii
de zinc, pentru obtinerea 1t de zinc ca concentratia lui S02 in aer
si devina egala cu 1 ppm:
A - 3,446 108 m'
B- 34,46107 m'
C- 344,610.s m'
D - 344,6109 m3
_g4_

l
d

C'()

mI

C'O~
iJU1

23. Sa se calculeze ce velum de

de zinc pentru obtinerea 0,5 t
aer sa devina egala cu 1 ppm?
A-17,23 105 m3
8- l,723 106 rrr'
C - l 72,3 105 rrr'
D - 172,3 107 m3
24. Sa se calculeze ce volum de
de zinc pentru obtinerea 1,5 t
aer sa devina egala cu 15 ppm?
A-345 107m3
' 108 m3
B - 3 ,45

i
l

i
r

aer va fi poluat la arderea sulfurii

de zinc ca concentratia lui S02 in

aer va fl poluat la arderea sulfurii

de zinc ca concentratia lui S02 in

C-345 m~
D-0,345 m'
25. Sa se calculeze ce volum de aer va fi poluat la arderea sulfurii
de zinc pentru obtinerea 750 t de zinc ca concentratia lui S01in
aer sa devina egala cu 5 ppm?
A-5170 m3
B - 0,517 I 05 m3
C-5,17107m3
D-51 7107m3
'
26. Care este concentratia Iui S02 (in ppm) tn gazele care ies din
cosul termocentralel, care arde 5000 t de carbune pe zi cu contiautul de sulf de 2,25%?
A-85,6 ppm
B-856.0 ppm
C-8560 ppm
D-8,56 ppm
27. Care este concentratia lui 802 (in ppm) in gazele care ies din
cosul termoceotralei, care arde 8500 t de ciirbune pe zi cu continutul de sulf de 0,25%?
A-0,939 ppm
B-939 ppm
C-93,9 ppm
D-9,39ppm
_g5_

lui S02 (in ppm) in gazele care ies din

cosul termocentralei, care arde 0.850 t de carbune pe zi cu continutul de sulf de 1,5%?

28. Care este concentrana

A - 5,68
8 - 5,68
C- 5,68
D- 5,68

l 03 ppm
106 ppm
l0-3 ppm
I 0-4 ppm

29. Care este concentrana lui C02 (in ppm) in gazele care Ies din
cosul termocentralel, care arde 1000 t de carbune pe zi cu continutuJ de suJf de 1,5%?
A - 9,94 l 05 ppm
B

3
c
c

3.
di

ti:

5,68 I 03 ppm

C- 9,94 I0-3 ppm

D - 5,68 10-3 ppm
30. Care este concentratia lui C02 (in ppm) in gazele care ies din
cosu] termocentralei, care arde 1250 t de carbune pe zi cu continutul de sulf de 3%?
A- 9,89 106 ppm
B- 9,89 103 ppm
C - 9,89 105 ppm
D - 9,89 107 ppm

31. Care este concentratia lui S02 (in ppm) in gazele care Ies din
cosul termocentraJei, care arde 4250 t de carbune pe zi cu continutul de sulf de 2,25%?
A - 855,784 ppm
B - 8557,84 ppm
C- 85,57 ppm
D-8,557ppm

32. Care este concentrana (in ppm) $i volumul lui SOz in

gazele care ies din cosul termocentralei, care arde 250 t de
carbune pe zi cu conttnutul de sulf de 2%?
A - 7590 ppm si 3500 m'
B - 759 ppm ~i 350 rrr'
C - 75900 ppm ~i 3500 m3
D - 759 ppm si 35
m3
_$6_

1e~

co

~
-16

a f
ioc

37.
a f
rod

sol

(in ppm) ~i volumul lui C01 io gazelc

care ies din cosul termocentralei, care arde 700 t de ciirbune pe zi
cu continutul de sulf de 3,5%?
A - 9,87 I 05 ppm ~i l,26 106 m3
B - 9,87 103 ppm si 1,26 106 m3
C-9,87105 ppm ~i 1,26 104 m'
D- 9,87 104 ppm ~i l,26 105 m'
34. Care este concentratia (in ppm) a S01 ~i C01 in gazele care ies
din cosul termocentralei, care arde 100 t de cirbune pe zi cu contlnutul de sulf de 3,5%?
A- 9,87 105 ppm ~i l ,34 106 ppm
B - 1,34 103 ppm si 9,87106 ppm
C - 1.34 104 ppm si 9,87 105ppm
D - 1,34 105 ppm ~i 9,87 107 ppm
35. Care este concentratla (in ppm) Jui S02 ~i C02 in gazele care
ies din cosul termocentralei, care arde 5000 t de carbune pe zi cu
continutnl de sulf de 1 % ?
A- 3,77105 ppm ~i 9,96 106 ppm
B- 3,77 103 ppm si 9,96 105 ppm
C - 3,77 104 ppm si 9,96 104 ppm
D- 3,77105 ppm ~i 9,96 105 ppm
36. Sa se calculeze concentratia oxigenului in apa (mg/dm"), dacli
a fost analizata o proba de apa cu volumul de 50 ml prin metoda
iodometricli ~i la titrarea iodului eliberat s-au consumat 7,12 cm'
solutie de Na1S103 cu concenrratia de 0,01136 M:
A - 1,294 mg/drrr'
B - 129,4 mg/d'
C - 12,94 mg/drn'
D-0,129 mg/dm3
37. Sa se calculeze concentratia oxigenului in api (mg/dm'), daca
a fost analizata o proba de apli cu volumul de 150 ml prin metoda
iodometrica ~i la titrarea iodului eliberat s-au consumat 5,25 cm'
solutie de Na1S103 cu concentratia de 0,02 M:
A- 5,6 rng/drrr'
B - 0,56 mg/dm'
C - 56,0 mg/drn'
D - 560 mg/drrr'

33. Care este concentratia

_87_

38. Sa se calculeze concentratla oxigenului in apa (mg/dm'), daca

a fost analizata o proba de apa cu volumul de 50 ml prin metoda
lodometrica ~i la titrarea iodului eliberat s-au consumat 6,83 cm3
solutie de Na2S203 cu concenrratia de 0,01136 M:
A - 12,41 mg/dm'
B - 1,24 mg/dm'
C-124,1 mg/drrr'
D-0, 124 mg/dm'
39. Sa se calculeze concentratia oxigenului in apa (mg/dnr'), daca
a fost analizata o proba de apa cu volumul de 100 ml prin metoda
iodometrlca ~i la titrarea iodului eliberat s-au consumat 13,86 cm'
solutie de Na2S203 cu concentratia de 0,01138 M:
A - 12,62 mg/dm'
B - 1,261 mg/dm'
C - 126, l mg/drrr'
D-0,126 mg/dm3
40. Sa se calculeze concentratia oxigenului in apa (mg/dm3), daca
a fost analizata o proba de apa cu volumul de 75 ml prln mctoda
iodcmetrica ~i la titrarea iodului eliberat s-au cousumat 15,7 cm'
sotutie de Na1S103 cu concentratia de 0,011 M:
A - 1,842 mg/dm'
B - 18,42 mg/dm'
C - 184,2 mg/dm'
D-0,184
rng/drrr'
41. Sa se calculeze concentratia oxigenului in apa (mg/dm'), daca
a fost analizata o proba de apa cu volumul de 100 ml prin metoda
iodomerrlca ~i la titrarea iodului eliberat s-au consumat 36,2 cnr'
solutie de Na2S203 cu concentratia de 0,0024 M:

A - 69,5 mg/dm'
B - 6,95 mg/drn'
C - 8,95 mg/dm'
D - 89,5 mg/dm'
42. Sa se calculezc concentratia oxigenului in apa (mg/dnr'), daca
a fost anallzata o proba de apa cu volumul de 300 ml prin metoda
lodometrica sl Ia titrarea iodului eliberat s-au consumat 64,3 cm'
solutie de Na1S103 cu concentratia de 0,008 M:
_gg_

11

ti

i
l
3

A- 13,72 mg/dm3

B- 3,72 mg/dm3

C- 137,2 mg/drrr'

D-1,37 mg/drrr'

43. Sa se calculeze concentratia oxigenului in apa (mg/dnr'), daca

a fost analizata o probi de apa cu volumul de 285 ml prin metoda
iodometrica ~i la titrarea iodului eliberat s-au consumat 75,8 cm3
solutie de Na2S203 cu concentratia de 0,038 M:
i
l
J

A - 8,085 mg/drrr'
B - 80,85 mg/dnr'
C - 0,8 mg/drrr'
D - 808,5 rng/drrr'

44. Sa se calculeze concentratia oxigenului in apa (mg/dnr'), daca

a fost anahzata o proba de apa cu volumul de 50 ml prin metoda
todometrlca si la titrarea iodului eliberat s-au cousumat 9,8 cnr'
solutie de Na2S203 cu concentratia de 0,01 M:
i
l
3

A- 1,568 mg/drrr'

B - 156,8 mg/dm'

C - 15,68 mg/dm'
D-0,156 mg/dm'

45. Sa se calculeze consumul chimic de oxigen pentru o proba de

apa, daca a fost analizata astfel: o proba de apa de testat si on
martor, ambele a cite 100 ml au fost incalzite separat cu 25 ml
solupe de Na2Cr201 in H2S04 de 50% timp de 2 ore. Apoi au fost
titrate ambele cu sotutle de sulfat de Fe(II) ~i amoniu: concentratia
Fei+=3,8410-3M. La titrarea probei ~i a martorului s-au consumat
8,79 ml ~i, respectiv, 23,12 ml solutie de Fei+.
A - 44,02 mg0/dm3
B - 4,4 mg0/dm3
C - 440,2 mg0/dm3
D - 0,440 mg0/dm3
46. Sa se calculeze consumul cbimic de oxigen pentru o proba de
apa, daca 100 ml din aceasta apa a fost fiarta 10 minute cu 5 ml
acid sulfuric concentrat ~i 10 ml solutie de Kt'\fn04 cu cencentratia
O,OtN. Excesul de KMn04 a fost redus prin adaugare a 10 ml solutie
de H2C204 de O,OlN, iar apoi titrata proba cu solutle de KMn04
pana la aparitia culorii roz. S-au cbeltuit 8,12 ml solutie KMn04:
_g9

ABCD47.

Sa

6,5 mgo/dm'

65,0 rngO/dm~
650 mg0/dm3
0,65 mgO/dnl
se calculeze consumul

chimic de oxigen pentru o proba de

apa, daca a fost analizata astfel: o proba de apa de testat ~i un martor, ambele a cate 100 ml au fost incalzite separat cu 10 mJ solutte
de KMu04 cu concentratia O,OlN ~i H2804 coucentrat 10 min.
Apoi iu fiecare s-a adaugat 10 ml solutie de H2C204 de O,OtN ~i au
fost titrate cu solutie de KMn04 de aceeasi concentratie. S-au
cheltuit respectiv 9,77 ml solutie KMn04 pentru proba ~i 0,38 ml
pentru martor:
A - 75, 12 mg0/dm3
B- 7,51 mg0/dm3
C - 0,75 mg0/dm3
D - 750 mg0/dm3

48. Sa se calculeze consumul chimic de oxigen peutru o proba de

apa, daca a fost analizata astfel: o proba de apa de testat ~i un
martor, ambele a cite 100 ml au fost incalzite separat cu 10 ml
solutle de KMn04 cu concentratla 0,0lN $i H2S04 concentrat 10
minute. Apoi in flecare s-a adaugar 10 ml solupe de H2C204 de
O,OlN ~i au fost titrate cu sofutie de KMn04 de aceeasi concentratie.
S-au cheltuit respectiv 8,79 ml solutie KM.n04 pentru proba $i
0,52 ml pentru martor:
A - 66, 16 mg0/dm3
B - 6,62 mg0/dm3
C - 661,6 mg0/dm3
D -0,661 mg0/dm3

50.
api
ma
soh
ritr
Fe2

9, I

51.

apa
mai

olu
titr:
Fe2

9.77

52. ~
apa,

49. Sa se calculeze consumul chimic de oxigen pentru o proba de

apa, daca a fost analizata astfel: o proba de apa de testat ~i un
martor, ambele a cate 100 ml au fost incalzite separat cu 10 ml
solutie de KMn.04 cu concentratia O,OlN ~i H2S04 concentrat 10
minute. Apoi in fiecare s-a adaugat 10 ml solurie de H2C204 de
O,OlN ~i au fost titrate cu solutie de KMn04 de aceeasi concentratie. S-au cheltuit respectiv 9,52 ml solutie KMn04 pentrn proba ~i
0,39 ml pentru martor:
_90_

mar
)O(U

rirra
Fei+,

5,57

A - 7 ,3 mg0/dm3

B- 73,04 mg0/dm3
C - 730,4 mg0/dm3
D-0,73 mg0/dm3
50. Sa se calculezc consumul chimic de oxigen pentru o proba de
apa, daca a fost analizata astfel: o probi de apa de testat ~i un
martor, ambele a cite 100 ml au fost incalzite separat cu 25 ml
solutle de NaiCr20, in H2S04 de 50% timp de 2 ore. Apoi au Cost
titrate ambele cu solutie de suHat de Fe(II) ~i amoniu: concentratia
Fe2+=3,010-3M. La titrarea probei ~i a martorului s-au consumat
9,1 ml si, respectiv, 22,6 ml solutie de Fe2+:
A - 32,4 mg0/dm3
B - 3,24 mg0/dm3
C - 324,2 mg0/dm3
D - 0,324 mg0/dm3
51. Sa se calcnleze consumul chimic de oxigen pentru o proba de
apa, daca a fost analizati astfel: o proba de apa de testat ~i un
martor, ambele a cite 100 ml au fost incilzite separat cu 25 ml
solutie de Na2Cr207 in H2S04 de 50% timp de 2 ore. AJlOi au Cost
titrate ambele cu solutie de sulfat de Fe(Il) ~i amoniu: coucentratla
Fe2+=3,84 10-3M. La titrarea probei ~i a martorului s-au consumat
9,77 ml ~i respectiv 29,34 ml solutie de Fez+.
A -- 6,01 mg0/dm3
B-60,1 mg0/dm3
C - 601,0 mg0/dm3
D-0,601 mg0/dm3
52. Sa se calculeze coosumul chimlc de oxigen pentru o probi de
apa, dadi a fost analizata astfel: o proba de apa de tcstat ~i un
martor, ambele a cate 100 ml au fost inciilzite separat cu 25 ml
solutie de Na2Cr20, in H2S04 de 50% timp de 2 ore. Apoi au Cost
titrate ambele cu solutie de sulfat de Fe(ll) ~i amoniu: concentratia
Fc2+=3,84 10-3M. La titrarea probei ~i a martorului s-au consumat
5,57 ml si, respectiv, 26,53 ml solutie de Fe2+:
A - 64,30 mg0/dm3
B - 6,43 mg0/dm3
C - 643,89 mg0/dm3
D - 0,643 mg0/dm3

53. Apa potabila poate fi dozata cu o solutie de fluorura, continand

3 mg/I F-. Care este coucentratia maxima a ionilor de Ca2 (mg/I)
ce poate ramane in solutte, presupunand ca solubilitatea este determinata de CaF 2 (PS CaF1=3,98l0-11):
A-63,9 mg/l
B-6,39 mg/l
C-0,63 g/l
D-639 g/l
54. Apa potabila poate fl dozatii cu o solutie de fluorura, continand
1 mg/J F". Care este concentratia maxima a Ionllor de Ca2+ (g/l) ce
poate riimane in solutie, presupunand d. solubilitatea estc determinata de CaF2 (PScan = 3,9810-11):
A- 5,75 g/1
B-0,575 git
c - 0,0575 g/l
D - 0,00575 g/l.
55. Apa potablla poate fl dozata cu o solutie de fluorura, continand

2,5 mg/l F.-. Care este eoucentratia ionilor de Ca2+ (mg/I) ce poatc
ramaue m solutie, presupunand ca solubilitatea este determlnata
de CaF2 (PScaF? = 3,9810-11):
A-9,2 mg/I
B-91,95 mg/I
C - 0,92 rog/l
0- 0,092 mg/I
56. 0 proba de apa a fost dozata cu o solutle de fluorura, con}inand
1,3 mg/I P-. Care este coucentratia maxima a ionilor de Ca+ (g/1)
ce poate ramane in solutie, presupunand ca solubilitatea este determinat:'i de CaF2 (PSc.P?=3,98IO-''):
A - 0,0034 g/l
B- 3,4 g/1
C-0,34 g/l
D-0,034 g/1
57. 250 ml de apa au fost dozate cu o solune de fluorura, contlnand
0,95 mg/I V-. Care este concentratia maxima a ionilor de Cai+ (M)
ce poate ramane in solutie, presupunand cl solubilitatea este determlnata de CaF2 (PScan = 3,98 10-11):

_9
2_

5
cl
0

60
de

tit

62.
H(

prr

I)

cl

t
D

A-O,Ol6M
B-0,16 M
C-l,6mM
D-0,0016mM
58. Sa se calculeze alcalinitatea unei probe de apa daca 15,75 mJ
de HCI cu concentratia de 2,5 10-3mol/l sunt necesare pentru a titra
o proba de apa de 150 ml pana la pH= 4,3:
A-0,26 mmol/l
B - 2,6 mmol/l
C - 260 mmol/l
D-26 mmol/l
59. Sa se calculeze alcalinitatea unei probe de apa daca 18,32 mJ
de HCI cu concentratia de 2,0510-3 mol/l sunt necesare pentru a
titra o proba de apa de 250 ml pana la pH= 4,3:
A-0,15 mmol/l
B -- 1,5 mmol/l
C- 150 mmol/l
D-15 mmol/1
60. Sa se calculeze alcalinitatea unei probe de apa daca 22,12 ml
de HCI cu conceutratia de 2,010-3 mol/l sunt necesare pentru a
titra o proba de apa de 100 ml pana la pH= 4,3:
A - 4,4 mmol/l
B - 0,44 mmol/l
C--442 mmol/l
D - 44,2 mmol/l
61. Sa se calculeze alcalinitatea unei probe de apa daca 15,8 ml de
HCl en concentratla de 0,025 mol/l sunt necesare pentm a titra o
proba de apa de 125 ml pana la pH= 4,3:
A- 3,16 mmol/l
B - 0,316 mmol/l
C-316 mmol/l
D-31,6 mmol/l
62. Sa se calculeze alcalinitatea unei probe de apa daca 25,8 ml de
HCI cu concentratia de 0,015 mol/l sunt necesare pentru a titra o
proba de apa de 80 mJ pana la pH= 4,3:
A - 48.4 rnmol/l
B - 484 mmol/l
C- 4,84 mmol/1
D - 4,84 mmol/l

63. 0 proba de apa are alcalinitatea totala de7,010-4M. Sa

se
calculeze alcalinitatea totalii, dupa ce s-a adaugat 1 I solutie Clz
cu eoncentratia 7 ppm:
A- 6,5 10-4 moll!
B - 6,5 mmol/l
C - 5 10-4 moll!
D- 5 10-6 moll)
64. 0 proba de ap:i are alcalinitatea totala de 8,S 10_..M. Sa
se
calculeze alcallnltatea totala, dupa ce s-a adaugat 1 I solurie Clz
cu
concentratia 8,3 ppm:
A- 6, 16-10- mol/l
B-6,16 mmol/l
C - 0,616 mmol/1
D-61,6 mmol/l
65. 0 proba de apa are alcalinitatea totala de 7,810-4M. Sa
se
calculeze alcalinitatea totala, dupa ce s-a adaugat 11 solutie C(z
cu
concentratla 7,3
ppm: A-0,574
mmol/l B - 5,74
mmol/l C57,4 mmol/l
D - 0,0574 mmol/l
66. 0 proba de apli are alcalinitatea totala de 6,9510-4M. Sa
se
calculeze alcalinitatea totala, dupa ce s-a adaugat l I solutie Cl,
cu
concentratia 6,35
ppm: A- 5, 16
mmol/l
B - 51,6 mmol/1
C- 0,516 mmol/l
D - 0,0516 mmol/l
67. 0 proba de aJ>ll are alcalinitatea totala de S,8510-5M. Sa
se

ca
lc
ul
ez
e
al
c
al
in
it
at
e
a

totala, dupa ce s-a adliugat 1 J solutie Cl, cu concentratia 600

ppb:
A - 4,2 mmol/l
B-42mmol/l
C - 0,042 rnrnol/l
D - 0,42 mmol/l

68

ne

~ii

69.

70.
per

0,0

71.

nee

H
C

72.

nee

H
C

68. Ce volum de solutie de HCI cu concentratia 5,0210-2M este

necesar pentru a titra 1 I de apa, care contine 0,01 mot de HC03~i 0,001 mot de col?-?
A-240ml
B-239ml
C-235 ml
D-230m1
69. Ce volum de solutie de HCI cu concentratia 5,010-2M este
necesar pentru a titra 1 I de apa, care confine 0,00012 mol
de
2-?
HC03- ~i 0,000008 rnol de C03
A-27,2ml
B-2,72 ml
C-272 ml
D-0,272 ml
70. Ce volum de solutie de HCI cu concentratia 0,1 M este necesar
pentru a titra I I de apa, care confine 0,001925 mol de HC032
~i
0,000025 mol de col -?
A- 1,97 ml
B-197,5 ml
C- 19.75 ml
0-0,197 ml
71. Ce velum de solutie de HCI cu concentratia 0,125 M este
necesar pentru a titra 250 ml de apa, care confine 0,0019 mol/l de
HC03- ~i 0,000025 molll de Co/-?
A- 3,81 ml
B- 381,0 ml
C-38,l
ml
D-0,38lml
72. Ce velum de solutie de HCI cu coucentratia 0,001 M este
necesar pentru a titra 50 ml de apa, care confine 0,0005 mol/l de
HC03- ~i 0,000005 mol/l de co/-?
A-25,5 ml
B-255 ml
C-2,55 ml
D-0,255 ml

73. Sa se calcaleze duritatea apei (in ppm de Ca2), daca 50 ml de

apa au fost titrate cu 6,3 ml EDT A cu concentratia 0,02 N in

prezenta de eriocrom negru T:

A-5,04
B-50,4

ppm
ppm

C-504ppm
D-0,504 ppm
74. Sa se calculeze duritatea apei (in ppm de Ca1), daca 200 ml de
apa au fost titrate cu 26,7 ml EDTA cu concentratia 0,003 N in
prezenta de eriocrom negru T:
A-8,01

ppm

B-80,1 ppm
C-801 ppm
D-0,801 ppm
75. Sa se calculeze duritatea apei (in ppm de Ca2), daca 75 ml de
apli au fost titrate cu 15,8 ml EDTA cu concentratia 0,0105 Nin

prezenta de eriocrom negru T:

A-4,42 ppm
B-442,4ppm

C-44,24ppm
D-0,442 ppm
76. Sli se calculeze duritatea apei ('m mmoVI de Ca2+), dacii o proba
de api de 0,1 l este titrata cu sohrtie de EDTA cu coucentratia de
0,01208M in prezenta de eriocrom negru T $i se consuma 15,15 ml
solutie EDT A:
A l 8,3
mmol/l B - 1,83
mmol/l C - I 83
mmoi/l
D-0,183
mmol/l
77. Sa se calculeze duritatea apei (in mmol/l de Ca2) daca o proba
de apa de 0,15 l este titrata cu solutie de EDT A cu concentratia de
0,01208 M in prezenta de eriocrom negru T ~i se consuma 23,17ml
solutie EDTA:
A
1,86
mmol/l
B - 18,6 mrnol/l
C - 186,6 mmol/l
D - 0, 186 mmol/1

78. de cal
1. (
de 1

ealcr

9. de cah

2. (

0, de 1 calc

de 51

nice
-96_

78. 0 proba de apa are pH-ul 8,44 ~i o concentratie totala de Cai+

de 176 ppm. Ionii prezenti in apa sunt Cal+, BC03- ~i CO/-. Sii se
calculeze concentrafiile ionilor de C032- $i HCO/- in mol/l:
A - I, 13 10-sM si 8,54 l0-2M
B - l l,3 10-4M ~i 85,4 l0-2M
C - l, 13 10-4M ~i 8,54 10-3M
D- l,l310-3M~i 8,5410-3M
79. 0 proba de apa are pH-ul 8,44 ~i o concentratie totala de Ca2+
de 155 ppm. Ionii prezenfi in apa sunt Ca1+, BC03 .. ~i co,", Sise
calculeze concentratiile iooilor de co,': $i HCO/- in mol/l:
A-9,98 10-5M ~i 7,55 l0-3M
B- 99,8 10-4M ~i 7,55 l0-2M
C - 9,98 10-3M ~i 0,755 M
D-9,9810-3M ~i 7,55 M
80. 0 probii de apa are pH-ul 6,5 ~i o concentratie totala de Ca?+
de 100 ppm. lonii prezenti in apa soot Cai+, HC03- ~i co,'. Sa se
calcoleze concentratiile ionilor de C031- ~i HC03z- in mol/l:
A- 7,59 10-5M si 510-1M
B - 7,5910-4M ~i 5 1 o-"M
C - 7 ,59 l o-7M si 0,005 M
D - 7,59 l 0-3M ~i 0,005
M
81. 0 proba de apa are pH-ul 9,2 $i o concentratie totala de Cai+
de 188 ppm. looii prezenfi in apa soot Ca?+, HC03- ~i C032"". Sa se
calcolcze concentrathle ionilor de co,': $i HC03z- in mol/l:
A - 6,2 10-4M ~i 8, 16 10-3M
B - 6,2 10-4M si 8, 16 l0-2M
C - 6.2 l0-3M si 0,8 l 6 M
D-6,2 I0-4M ~i 0,816 M
82. O proba de apa are pH-ul 7,0 $i o concentratle totala de Ca2+
de 50 ppm. Ionii prezentl in apa sunt Ca1+, BC03- ~i C031-. Sa se
calculeze conccntrafiile ionilor de co,': $i BC03l- iii mol/l:
A - 1,2 l o-5M ~i 2,5 l o-4M
B- l,210-4M~i 2,5l0-2M
C - 1,2 l 0-6M si 0,0025 M
D - 1,2 l0-4M si 0,0025 M
_97_

83. 0 proba de apa are pH-ul 7,35 ~i o concentratie totaHi de Ca2de 145 ppm. lonii prezentl in apa sunt Caz+, HC03- ~i co,", Sa se
calculeze concentratllle ionilor de co,': ~i HCO/- in moVI:
A - 7, 77 I o-6M ~i 7,23 I0-3M
B - 7,77 IO""M ~i 7,23 I0-2M
C- 7,77 10-6M si 0,0007 M
D- 7,77 10-5M si 0,007 M
84. 0 proba de apa are pH-nJ 5,8 ~i o concentratie totala de Ca2+
de 200 ppm. Ionii prezenti in apa sunt Caz+, HC03- ~i co,'. Sa se
calculeze concentratlile ionilor de CO/- ~i HC032- in mol/l:
A-3,0210-5M~i
110~
B- 3,02 l0-4M si 9,9 10-4M
C- 3,02 10-7M ~i 0,01 M
D- 3,02 10-4M ~i 0,1 M
85. Sa se calculeze capacitatea tampon la adaugarea bazei
(CN20H = O,OlN), daci la titrarea a 100 ml de apa cu valoarea
pH = 6,8 s-au cheltuit 36,8 ml solutie de H2S04 de 0,02N
(kH2C03 = 4,210-7):
A- 240,84
ml B-24,08
ml C-2,408
ml D-0,24
ml
86. Sa se calculeze capacitatea tampon la adaugarea bazei
(CNaoH = O,OlN), dad la titrarea a 150 ml de apa cu valoarea
pH = 6,4 s-au cbeltuit 30,5 ml solutle de B2SO, de 0,035 N
(kB2COJ = 4,210-7):
A-8,32 ml
B-83,2 ml
C-0,832 ml
D-0,083 mJ
87. Sa st: calculeze capacitatea tampon la adaugarea bazei
(CNaOH = O,OlN), daca la titrarea a 50 ml de apa cu valoarea
pH = 7,2 s-au cbeltuit 12,12 ml solutie de H2S04 de O,OSN
(kH2C03 = 4,2 l 0-1):
A-1,61
ml
B- 16,l ml
C-0,161 ml
D-0,0161 ml
_1
00_

81 ((
J)]

(k

89
(C
pl
(k

90.
(C,

91.

c.

pH
kf

2.

:a e

88. Sa se calculeze capacitatea

tampon

la adliugarea

bazei

(C111:1oH = O,OlN), dad la titrarea a 100 ml de apa cu valoarea

pH = 6,8 s-au cbeltuit 27,2 ml solutie de H2S04 de 0,02N
(kH2C03 = 4,210-7):

A-17,74 ml
B-177,4ml
C-1,774 ml
D-O,l774ml
89. Sa se calculeze capacltatea tampon la adaugarea HCI
(C1m = O,OlN), daca la titrarca a 100 ml de apa cu valoarea
pH = 6,8 s-au cheltuit 29,3 ml solutie de B2S04 de 0,02N
(kH1C03 = 4,2 10-7):
A-5,24 ml
B-52,4
ml
C-0,524 ml
D-0,0524 ml
90. Sa se calculeze capacitatea tampon la adaugarea HCI
(C11c1'=0,01N), daca la titrarea a 100 ml de apa cu valoarea pH=6,8
s-au cheltuit 18,7 ml solutle de H2S04 de 0,02 N (kH2co3=4,210-7)
A-26,6 ml
B-266 ml
C-2,66

ml

D-0,27 ml
91. Sa se calculeze capacitatea tampon la adaugarea HCI
(C11c1 = O,OIN), daca la titrarea a 150 ml de apa cu valoarea
pH = 6,0 s-au cheltuit 28,5 ml solutie de B1SO .. de 0,025 N
(kH2C03=4,2 10-1):
A-41,0 ml
B-4,1 ml
C-0,41 ml
D-0,041 ml
92. Sa se calculeze pH-ul unei probe de apa, cu volumul 1 I, ce este
in echilibru cu 600 ppm de C01(g):

A-5,18
B-4,12
C-4,85
D-8,5

93. SA se calculeze pD-ul unei probe de apa, cu volnmuJ 1 I, ce este

in echllibru en 300 ppm de C02(g):
A-4,27
B-4,35
C-4,73
D-7,3
94. Si se calculeze pH-ul unei probe de apii, cu volumul l I, ce este
in echilibru cu 150 ppm de C02(g):
A-4,42
B-4,58
C-4,46
D-5,6
95. Sa se calculeze pB-ul unei probe de apa, cu volumul 1 I, ce este
in echilibru cu 100 ppm de C02(g):
A-3,42
B-4,51
C-4,46
D-5,6
96. Sa se calculeze pH-ul unei probe de apli, cu volumul 1 I, cc este
in echUibru cu 800 ppm de COz(g):
A-5,6
8-4,6
C-4,06
D-3,6
97. SA se calculeze pH-ul unei probe de apa, cu volumul 11, ce este
in echllibru cu 635 ppm de COz(g):
A-2,3
B-6,8
C-4,11
D-7,8
98. Care va fi pH-ul uoei probe de apa, cu vohunul 1 I, ce este in
echilibru cu 250 ppm de COz(g):
A- 5,31
B-4,31
C-4,6
D-6,4
_
102102

1(

in

I.

Rt.

99. Care este pfl-ul unei probe de apa, cu volumul I I, ce este in

ecbilibru cu 165 ppm de C02(g):
A-4,2
B-4,6
C-4,4
D-5,4
100. Determinati pH-ul unei probe de apa, cu volumul 1 I, ce este
iu echilibru cu 930 ppm de COz(g):

A-4,03
B-4,35
C-4,1
D-6,l

Exemple de probleme rezolvate

1.

1 m3 de emisii contin 80% C01 Sa se calculeze concentratia de

C01 in emisie in ppm ~i g/m",

Rezolvare:
Se calculeaza volumul de C02 din emisii:
V(CO,,) = I OOO. 80 = 800 I
100
Se calculeaza concentratia C02 ln volumul de emisii:
C(C02)= Vco~ml = 80010Jm/ =810sml/m3=810sppm
V,01 .m"
lm3
Se calculeaza concentratia C021n mg/m':
l mol C02 = 22,4 I
44 g
800 l
xg

x= S0044= 1571,4g

22.4
C(C02) = 1571,4 g/m3
Raspuns: C(C02) = 8105 ppm= 1571,4 g/m3.

2. Ce masa de H2S04 poate ti obfinuta la captarea S02 din 180 m3

de gaze care contin 8 000 ppm S02, daca in urma hnplementaru

sistemului die captare a S02 prio oxidare catalitlca, emisiile de

802 au fost reduse cu 98%'?
Rezolvare:
Se calculeaza volumul de S02 in emisii inainte de captare:
8 000 ppm = 8 000 ml/rrr'
8 1 (S02)
1 m3
x, I (S02)
180 m'
8 ISO = 14401 (S02)
X1 =

Se

Se

Se,

Se calculeaza volumul de S02 captat:

1440 I (S02)
I 00%
Xz

X2 =

9go1o

144098=
100

1411,21

(S02)

Ras

Se calculeaza numarul de moli de S02 captat:

v(S02)= Vga = 1411.l =63mol
22.4
Conform reactiei:

r:

I.
corn

v(S02) = v(H2$04) = 63 mol

m(H2$04) = vM = 6398 = 6174g=6,174

kg (H2S04)

3. 0

Raspuns: m(H2S04) = 6, 174 kg.

corn

3. Care este concentratia HC03- dintr-o proba de apa, daca pentru

titrarea a 130 ml de apa s-au utilizat 20,5 ml de EDT A cu conceutratia de 0,03 N, in prezenta de erlocrom negru T. Sa se calculeze duritatea apei in ppm, dad se considers ca este determinati de prezenta ionilor de Ca2+.
Rezolvare:
Se calculeaza duritatea apei:
D=

VEDTA CEDTA

VP,

= 20.5. 0.03

2. c
cons

= 4,73

130
_10
2_

10-3 N

-to

cone

6. In
Care

t. in

C02

Se calculeaza masa Ca2+:

m(Ca2+) = 4,73 10-3 mol.ech/J 40 g/mol Y2 = 0,0946 g = 94,6 mg
C(Ca2+) = D = 94,6 mg/kg= 94,6 ppm
Se calculeaza numarul de mol:i de Ca2;.:

v(Ca2

me"' =
A.f c""

o.o94~ = 2,3710-3

mo!

40
Se calculeaza concentratia HC01 -:
Din reactia:
Avem:
v(HC03-)=2v(Ca2
=22,37 10-3 mol =4,7410-3 mo] =4,74 mmo]
De unde:
C(HC03l = 4,74 mmol/l

Raspuns: D = 94,6ppm C(HC03-) = 4,74 mmoJ/l

Probleme

far-a variante de raspuns

1. 0 emisie cu volumul de 560 I confine 75% C02 Sa se calculeze

concentratia de C02 1n emisie 1n ppm si rng/m'.
2. 0 emisie cu volumul de 350 I contine 0,34% CO. Sa se calculeze
concentratia de CO in emisie 'in ppm ~i mg/rn'.
3. 0 ernisie cu volumul de 0,78 rrr' contine 21% S02. Sa se calculeze
concentratia de S02 in emisie 'in ppm si mg/rn'.
4. 0 emisie cu volumul de 560 I confine 3,66% CH4 Sa se calculeze
concentratia de CR. In emisie in ppm ~i mg/m'.

5. 0 emisie cu volumul de 4 m' contine 0,005% (CH3)4Pb. Sa se

calculeze concentratia de (CH3)4Pb in emisie 1n ppm ~i mg/nr'.

6. in atmosfera au fost emise 5 m3 de gaze cu un continut de 5 3% S02.

Care va fi volumul aerului poluat pan~i la 1 ppm de S02?
7. in atmosfera au fost emise 200 m' de gaze cu un continut de 80%
C02. Care va fi volumul aerului poluat pana la 6 ppm de C02?

8. In atmosfera au fost emise 4,5 m3 de gaze cu un continut de 0,5%

(CH3)~b. Care va fi volumul aerului poluat pana la 20 ppb de (CH3)4Pb'?
9. in atmosfera au fost emise 165,3 m3 de gaze cu un continut de
22,3% N02 Care va fi volumul aerului poluat pana la 3 ppm de
N02?
10. In atmosfera au fost emise 12 m' de gaze cu un continut de 3% de
amoniac. Care va fi volumul aeru)ui poluat pana la 60 ppb de amoniac?
11. in urma implementarii sistemuJui de captare a S02 prin oxidare
catalitica, emisiile de S02 au fost reduse cu 90%. Ce rnasa de H2S04
poate fi obtinuta
la captarea S02 din 200 m3 de gaze care

contin

6 400 ppm S02?

12. in urma implernentarii sistemului de captare a S02 prin oxidare

catalitica, emisiile de S02 au fost recluse cu 98%. Ce masa de H2S04
poate fi obtinuta la captarea S02 din 380 m3 de gaze care contin
2,3 105 ppm S02?

13. in urma implementarii sistemului de captare a S02 prin oxidare

catalitica, emisiile de S02 au fost reduse cu 95,64%. Ce masa de
H2S04 poate fi obtinuta la captarea S02 din 26 m3 de gaze care

contin

in urrna

catalitica,

irnplementarii sistemului de captare a S02 prin oxidare

emisiile
de S02 au fost recluse cu 88%. Ce masa de

H2S04
poate fi

obtinuta la captarea

contin

S02

din 560

m3 de gaze care

1,2106ppmS02?
15.

ai

2:
de

2:
J)l

9 000 ppm S02?

14.

le

in urma

implernentarii sistemului de captare a S02 prin oxidare

catalitica, emisiile de SOz au fost reduse cu 90%. Ce masa de H2S04
poate fi obtinuta la captarea SOi din 15 m3 de gaze care contin 1 900
ppm
S02?
_10
4_

2,

1
6.
C
ar
e
a
fo
st
c
o
n
ce
nt

ratia de H2S in ppm In 500 m' de emisii, daca in unna procedeului

Stratford au fost obtinute 50 kg de S?
17. Care a fost concentratia de H2S in ppm in 35 m3 de emisii, daca

tn
urma procedeului Stratford au fost obtinute 9 kg de S?

m
si

se
to

2:

H.

es
Sil

2f
Hi
es

sit

_10
5_

18. Care a fost concentratia de H2S in ppm 'in 125,3 m' de emisii, daca
In urma procedeului Stratford au fost obtinute 12 kg de S?
le

l 9. Care a fost concentratia de H2S in ppm in 100 m3 de emisii, daca

in urma procedeului Stratford au fost obtinute 8,6 kg de S?

le

20. Care a fost concentratia de H2S in ppm In 415,8 m3 de emisii, daca

in unna procedeului Stratford au fost obtinute 22,3 kg de S?
21. Au fost amestecate 12 I de C02 cu presiunea de 690 mm Hg, cu
8,5 I de N2, masurat la 790 mm Hg. Volumul final al amestecului este
de 25 1. Sa se calculeze presiunea partiala a fiecarui gaz In amestec ~i
presiunea totala a amestecului.
22. Au fost amestecate 156 l de S02 cu presiunea de :540 nun Hg, cu
17 1 de N02, masurat la 950 mm Hg ~i 85 l de C02 cu presiunea de
1050 mm Hg. Volumul final al amestecului este de 200 1. Sa se calculeze presiunea partiala a fiecarui gaz in amestec ~i presiunea totala a
amestecului.

e
e

23. Au fost amestecate 90 l de 02 cu presiunea de 480 min Hg, cu 200 l

de aer, rnasurat la 760 mm Hg. Volumul final al amestecului este de
250 I. Sa se calculeze presiunea partiala a fiecarui gaz in amestec ~i
presiunea totals a amestecului.
24. Au fost amestecate un volum de 800 1 de 02 cu presiunea de 600
mm Hg, cu 600 de N02, masurat la 780 mm Hg ~i 80 1 de N2 cu presiunea de 900 mm Hg. Volumul final al amestecului este de 1000 I. Sa
se calculeze presiunea partials a fiecarui gaz in amestec ~i presiunea
totala a amestecului.
25. Au fost amestecate aceleasi volume de N2 cu presiunea de 850 mm
Hg, ~i de C02, masurat la 900 mm Hg. Volurnul final al amestecului
este de 500 I si presiunea totala de 1000 mm Hg. Sa S! calculeze presiunea partiala a fiecarui gaz in amestec.
26. Au fost arnestecate aceleasi volume de H2 cu presiunea de 600 mm
Hg, ~i de He, masurat la 780 mm Hg. Volumul final al amestecului
este de I 000 1 ~i presiunea totala de 978 mm Hg. Sa se calculeze presiunea partiala a fiecarui gaz In amestec.

27. Au fost arnestecate aceleasi volume de CH3Cl cu presiunea de

820 mm Hg, si de CH2Ch, masurat la 780 mm Hg. Volumul final al
amestecului este de 450 I si presiunea totala de 760 mm Hg. Sa se
calculeze presiunea partiala a fiecarui gaz In amestec.
28. Se amesteca doua volume de gaze de 1501 ~i 300 I respectiv. Primul
contine 600 ppm C02 ~i presiunea de 800 mm Hg ~i al doilea contine
425 ppm 02 cu presiunea de 685 mm Hg. Sli se calculeze presiunile
partiale si concentratiile In mg/m' ale C02 ~i 02 In amestec, daca volumul final este de 500 I.

e
d

t:
c

29. Se amesteca doua volume de gaze de 70 1 ~i 30 I respectiv. Primul

contine 60 ppm CO ~i presiunea de 780 mm Hg ~i al doilea contine

400 ppm C02 cu presiunea de 860 mm Hg. Sli se calculeze presiunile
partiale si concentratiile 1n mg/m' ale CO ~i C02 In amestec, daca
volumul final este de 130 1.

30. Se amesteca doua volume de gaze de 25 I ~i 7 I respectiv. Primul

confine 120 ppm N02 ~i presiunea de 750 mm Hg si al doilea contine
90 ppm CRi cu presiunea de 780 mm Hg. Sri se calculeze presiunile
partiale si concentratiile in mg/m' ale NOi ~i CH4 in amestec, daca
volumul final este de 35 l.
31. Sa se calculeze masa de NaF care trebuie de adaugat la l 0 rrr' de
apa, care contine 50 ppb de F-, pentru ca concentratia finals de F" sil
fie de l ppm.
32. Sa se calculeze masa de NaF care trebuie de adaugat la 500 I de
apa, care contine 25,6 ppb de F-, pentru ca concentratia finala de F- s3
fie de 1,5 ppm.
33. Sa se calculeze rnasa de NaF care trebuie de adaugat la 7 500 I de
apa, care contine 0,5 ppm de F-, pentru ca concentratia finala de Ffie de 2 ppm.

sa

34. Sa se calculeze masa de NaF care trebuie de adaugat la 250 1 de

apa, care contine 2,5 ppb de P-, pentru ca concentratia finala de F- sa
fie de l ppm.

bic

_10
610

3
I<

Ct

3'
K

de

cc
4(
dt
dt
ce
41

de:

Cc

pr
pr

42
de
vo
pe

35. Sa se calculeze masa de NaF care trebuie de adaugat la 50 m' de

apa, care confine 150 ppb de F-, pentru ca concentratia finala de F- sa
fie de 1,5 ppm.
36. 0 proba de apa clorinata de 500 ml este tratata cu solutie acidulata
de KI, care transforma tot Cl, liber In 12. 12 eliminat este tratat cu solutie de 0,01038 N de Na2S203, fiind necesari 7,46 ml de solutie. Care
este concentratia Cl2 in apa?
37. 0 proba de apa clorinata de 100 ml este tratata cu solutie acidulata
de Kl, care transforms tot Ch liber in 12. 12 eliminat este tratat cu solutie de 0,025 N de Na2S203, fiind necesari 1,25 ml de solutie. Care este
concentratia Cb In apa?
38. 0 proba de apa clorinata de l I este tratata cu solutie acidulata de

KI, care transforma tot Ch liber in h. Ii eliminat este tratat cu solutie

11
e
e

a
e

de 0,0098 N de Na2S203, fiind necesari 9, 15 ml de solutie. Care este

concentratia Cl2 in apa?
39. 0 proba de apa clorinata de 2,5 I este tratata cu solutie acidulata de
KI, care transforma tot Cl2 liber in 12 12 eliminat este tratat cu solutie
de 0,0185 N de Na2S203, fiind necesari 12,6 ml de solutie, Care este
concentratia Ch in apa?
40. 0 proba de apa clorinata de 50 mJ este tratata cu solutie acidulata
de KI, care transforma tot Ch liber In 12 Iieliminat este tratat cu solutie
de 0,01 N de Na2S203, fiind necesari 0,58 ml de solutie. Care este concentratia Ch In apa?
41. Continutul de oxigen dizolvat 1ntr-o proba de apa de 100 ml a fost
deterrninat prin titrarea 12 eliminat cu 21,2 ml Na2S203 de 0,0135 N.
Ce volum de tiosulfat de aceeasi concentratie va fi folosit la titrarea
probei peste 2 zile, daca se cunoaste ca s-au consurnat 20% de 02 In
procesele biochimice din proba?
42. Continutul de oxigen dizolvat intr-o proba de apa de 200 ml a fost
determinat prin titrarea 12 eliminat cu 34,3 ml Na2S203 de 0,021 N. Ce
volum de tiosulfat de aceeasi concentratie va fi folosit la titrarea probei
peste 5 zile, daca se cunoaste ca s-au consumat 55% de 02 In procesele
biochimice din proba?

43. Continutul de oxigen dizolvat intr-o proba de apa de 285 ml a fost

determinat prin titrarea 12 eliminat cu 28,65 ml Na2S203 de 0,0165 N.
Ce volum de tiosulfat de aceeasi concentratie va fi folosit la titrarea
probei peste 7 zile, daca se cunoaste ca s-au consurnat 48% de 02 ln
procesele biochimice din proba?
44. Continutul de oxigen dizolvat intr-o proba de apa de 150 ml a fost
deterrninat prin titrarea 12 eliminat cu 19,8 ml Na2S203 de 0,015 N. Ce
volum de tiosulfat de aceeasi concentratie va fi folosit la titrarea probei
peste 2 zile, daca se cunoaste ca s-au consumat 22% de 02 'in procesele
biochimice din proba?
45. Continutul de oxigen dizolvat intr-o proba de apa de 300 ml a fost
detenninat prin titrarea Ii eliminat cu 44,5 ml Na2S203 de 0,012 N.
Ce volum de tiosulfat de aceeasi concentratie va fi folosit La titrarea
probei peste 4 zile, daca se cunoaste ca s-au consumat 31 % de 02 In
procesele biochimice din proba?
46. Care este concentratia HC03- dintr-o proba de apa, daca pentru
titrarea a 150 ml de apa s-au utilizat 19,2 ml de EDTA cu concentratia
de 0,023 N, In prezenta de eriocrorn negru T. Sa se calculeze duritatea
apei 1n ppm, daca se considera ca este determinate de prezenta ionilor
de Ca2+.
47. Care este concentratia HC03- dintr-o proba de apa, daca pentru
titrarea a 250 ml de apa s-au utilizat 2 I ,3 ml de EDT A cu concenrratia
de 0,034 N, 1n prezenta de eriocrom negru T. Sa se calculeze duritatea
apei in ppm, daca se considera ca este determinata de prezenta ionilor
de Ca2+.
48. Care este concentratia HC03 - dintr-o proba de apa, daca pcntru
titrarea a 50 ml de apli s-au utilizat 14,82 ml de EDT A cu concentratia
de 0,0156 N, in prezenta de eriocrom negru T. Sa se calculeze duritatea apei 'in ppm, daca se considers ca este determinata de prezenta
ionilor de Ca2+.
49. Care este concentratia HC03- dintr-o proba de apa, daca pentru
titrarea a 100 ml de apa s-au utilizat 15,3 ml de EDTA cu concentratia

s;

de 0,0089 N, In prezenta de eriocrom negru T. Sa se calculeze durita-

'
~

tea apei In ppm, daca se considers

ionilor de Ca2+.

st
'e
~1

.e

ii
t
s,

n
u

a
a
1r

LI

a
a

ll

ca

este determinata de prezenta

50. Care este concentratia HCO,- dintr-o proba de apa, daca pentru
titrarea a 180 ml de apa s-au utilizat 25,6 ml de EDTA cu concentratia
de 0,0135 N, 'in prezenta de eriocrom negru T. Sa se calculeze duritatea apei 'in ppm, daca se considers ca este determinata de prezenta
ionilor de Ca2+

ESEU

Cerinte fats de eseu

Titlul eseului
(tit]ul eseului se scrie cu Times New Roman, 14, majuscule, bold)

Autorul
(Times New Roman, 12, bold)
Anul, grupa
(Times New Roman, 12, italic)

1. Introducere

in 3-5

pagini se va descric subiectul eseului, unde se vor face referinte la datele din literatura stiintifica, expunerea diferitelor puncte
de vedere ale problemei, a diferitelor aspecte.
2. Sugestii proprii
in acest capitol (1-2 pagini), studentul ~i va expune propria viziune asupra temei analizate, va propune anurmte rezolvari, optimizari,
actiuni concrete.

3. Coucluzii

intr-o jumatate de pagina - o pagina, studentul trebuie sa concluzioneze informatia descrisa In primele doua capitolc.
4. Bibliografie
in listele de referinte bibliografice, situate la sfarsitul textului, referintele sunt prezentate intr-o succesiune numerica, corespunzatoare
ordinii citarilor 'in text, sau In ordinea alfabetica a primului clement.
Referintele bibliografice In text sunt luate intre paranteze patrate (de

ex. [15)).

Exernplu:
1. Bailey G.S., Scanlan R.A., Selivonchick D.P. and Williams D.E.
(1991), Food toxicology. In: Encyclopedia of Human Biology, ed.
R. Dulbecco, v.3, p.671-681.

Reguli privind aspectul grafic al eseului

l. Eseul se scrie pe hartie alba, formatul A4, pe o singura parte a
hartiei.
2. Paginile eseului au camp: in stanga=- 30 mm; sus.jos - 25 mm;
In dreapta - l 0 mrn.

_no_

g
n

G
IC

rr

cc
Cc

3. Eseul se redacteaza computerizat: fontul-

12-14 pt. la 1,5 inter-

vale.

4. Se admite utilizarea majusculelor la scrierea titlurilor, fontul 14,

evidentierea anumitelor cuvinte cu Bold.
5. 1n eseu nu se admit insemnari, corectii, conturari de litere, stersaturi, adaugari la pagina etc.
6. Toate paginile eseului, inclusiv, se numeroteaza in ordinea
obisnuita Incepand cu foaia de titlu si tcrminand cu ultima pagina.
Example de eseuri
FORMAREA RADlCALILOR LIBERI

Genta Alexandru
gr.V, TPCM

1. Introducere

0 problems globala si actuals este afectarea organismului de diferite boli patogenice, mutagenice ~i psihologice. Una dintre afectiunile
patologice este cancerul cu o frecventa in lume, care ar putea ajunge
pana la 15 mil. de oameni in 2020 [1]. La fel de actuals estc ~i problema procesului rapid al imbatranirii, care duce la consecinte majore, 'in
contextul ca numarul de oameni In etate va creste triplu In urmatorii
50 de ani [2]. Printre starile psihologice care due la dereglarea sanatatii
omului este stresul, fiind un factor principal 1n dezvoltarea diferitelor
patologii si anomalii. Astfel oamenii de ~tiinta cerceteaza factorii ~i
cauzele care ar putea duce la aceste efecte negative in organism, pentru
a putea interveni ~i preintampina actiunea nociva a acestora.
Una dintre cauzele aparitiei dereglarilor la nivel biologic, chimic,
genetic si psihologic este fonnarea radicalilor liberi,
Pentru prima data, in revistele internationale de specialitate, au aplirut mforrnatii referitor la descoperirea radicalilor liberi, de catre Moses
Gomberg in 1900, fiind denumit fondatorul ,,Chimiei radicalilor", El
a identificat radicalul trifenilmetil In urma reactiei de homoliza a
trifenil- metilcloridelor, in prezenta de Ag, Zn 1n benzen sau eter dietil
[3].
Structura radicalilor liberi include atomi cu electroni necuplati tn
configuratia electronics a moleculei, Acesti electroni au o energie ridicata, ceea ce determina instabilitatea radicalului liber (4].
_111_

Tipurlle de radicali liberi

Varietatea radicalilor liberi formati in mediul ambiant este deterrninata de diferite procese ce au loc sub actiunea radiatiei ultraviolete
sau a unor particule specifice. Din punct de vedere structural, particulele care contin electroni neimperecheati, radicalii liberi pot fi clasificati in [5]:
1. Radicali hberi ai oxigenului.
2. Radicali liberi ai azotului.
3. Compusi aromatici.
4. Acizi nucleici.
5. Cornpusi de tip chinonic ~i semichinonic.
6. Radicalul thiil.
Radicall liberi ai oxigenului
Factorii principali care determina cresterea intensitatii formarii
radicalilor liberi sunt cei care due la activarea oxigenului. Datorita
prezentei acestui element nu numai In atmosfera, dar si in aproape
toate substantele, care le contin organismele vii, interactiunea radicalilor liberi cu oxigenul este inevitabila [5].
in decursul mai multor decenii, s-a studiat fonnarea radicalilor liberi ai oxigenului, in urma reactiilor de descomponure, oxido-reducere
catalitica ~i fotolitica.
Oxigenul singlet ('02) - se obtine prin reactii de oxido-reducere,
descompunere sau radioliza. Oxigen singlet se poate obtine prin
pro- cese fotochimice si chimice. Mecanismul de obtinere a oxigenului
sin- glet prin mecanism fotochimic este reprezentat de urmatoarea
ecuatie:
102
Sens
hu > Sens ~Sens+
(1)

in reactia data. ,,sens" reprezinta un sensibilizator cum ar fi un

pigment natural. Rolul Jui este de a absorbi o cuanta de lurnina i de

c:

re

al
al
m
at
ac
hi
fo

se converti intr-o stare electronic excitata ,,Sens ". Apoi aceasta

parti- cula excitata transfera energia moleculei de oxigen, formand
astfel oxigenul singlet si regenerand ,,Sens" initial (6].
Procesul chimic, de obtinere a oxigenului singlet, se poate rcaliza
prio reactii cu participarea ozonului [7]:
102
(Ph0)3P + 03 ~
(2)
(Ph0)3P = 0 +
(3)
_))2_

re;

pn

Jui

In atrnosfera
oxigenul singlet se obtine in urma descarcarilor
102
electrice.
mai poate fi obtinut prin iradierea oxigenului cu radiatii
laser [7]. Oxigenul singlet are un caracter elcctrofil, reactionand cu
multi compusi organici, in special cu hidrocarburi cu legaruri duble,
acizii grasi polinesaturati, colesterol, oleine formand hidroperoxizi [7]:
102
RH+
~
R-OOH
(4)
Radicalul superoxid (02'-) - constituie un produs ce se formeaza in
prima etapa a activarii 02 pe calea reducerii monovalente si se formeaza prin captarea unui electron, care se plaseaza pe unul din orbitalii n
de antilegatura [5).
Etapa activarii 02 pe caJea reducerii monovalente [8]:
02 ~
02(5)
Radicalul superoxid reprezinta un radical toxic, cu cea mai lunga
durata de viata, si este o sursa importanta pentru formarea altor radicali ai oxigenului [8).
Peroxidul de hidrogen (H202) - aditia a doi electroni, dar ~i prin
reactiile de dismutare a doua molecule de 02- produce H202 Reactia
este reprezentata in ecuatia urmatoare [8]:
20i-+ 21-( ~H202+ 02
(6)
Peroxidul de hidrogen este un agent oxidant slab, actionand mai
ales asupra compusilor nesaturati (eteri) ~i triptofan. Principalele reactii
ale H202 au loc in prezenta ionilor metalici.
102,
Radicalul hidroxil (OH') - alaturi de
radicalul OH' este cea
rnai acriva specie a 02 Radicalul OH reactioneaza cu viteze mari cu
absolut orice rnolecula organica (RH) (glucide, aminoacizi, lipide,
acizi nucleici, acizi organici). Mecanismul de formare al radicalului
hidroxil include reducerea oxigenului pana la peroxid, ca produs intermediar ~i In continuare pana la radical OH. Ec.7 arata mecanismul de
formate a radicalului hidroxil [8]:
H202 ~Ho
(7)
0 alta reactie de formare a radicalului hidroxil este 'in prezenta

reagentului Fenton (9),

Fe2 + H202 ~
Fe3 +OH+ OH(8)
Aceasta reactic presupune oxidarea fierului (Il) la fier (Ill), in
prezenta peroxidului de hidrogen, cu formarea radicalului OH ~i ionu-

lui OH- [9].

113_

Radicali ai azotului
Oxidul nitric (NO) este o molecula gazoasa care actioneaza fie
ca oxidant, fie ca reducator, In functie de moleculele-tinta. Sunt o varietate de enzime care produc NO, care, la randul lor, formareaza:
R-S-NOx (S nitrozotiol). NO poate fi considerat regulator de activare
al fierului Fe-NO (nitrozil feric). NO radical la interactiunea cu O;
formeaza N02 (nitrogen dioxid). Reactia dintre radicalul superoxid ~i
oxid nitric duce la formarea de peroxinitrit (ONOO-) [10], care poate

fi expusa prin reactia urmatoare:

02 +NO*~
ON02(9)
Compusii aromatic! pot fi antrenati In reactii cu producere de
radicali cationici cu delocalizare electronica la atomul de azot. Astfel,
o gacna larga de fenoli produc radicali fenoxi (R-0} 0 altii grupa de
compusi aromatici, sunt N-aril sulfonamidele, care in urma fragmentsrii duce la formarea N-aril - radicalilor liberi, datorita faptului de stabilizare a ionului radical liber de nitrogen. Un alt tip de formare a radicalilor de tip aromatic este pierderea metil, etil radicalului cu formare
de fenol radical de la compusul initial eterul metil, etil aromatic (11).
Compusi de tip chinonic ~i semichinonic - flavin chinonele reprezinta o grupa din clasa semichinonelor (SQ), care pot form.a radicali
liberi intermediari intre fonnele oxidate si cele reduse ale chinonelor.
Chinonele sunt foarte raspandite in natura, in diferite stari redox, participand in procesele de transport electronic, cum sunt respiratia mitocondriala ~i fotosinteza. Au mai fost detectate chinone printre poluantii atmosferici, fumul de tigara si medicamente. Un exemplu elocvent
de formare a radicalilor liberi de tip chinonic este formarea radicalului
liber semichinonic la autooxidarea catecolului, ~i sugereaza importanta
lui In procesul de inactivare a ADN [12].
Acizi nucleici - radicalii liberi proveniti din acizi nucleici sunt
deosebiti, la fel ca acizii nucleici prin importanta ca substrat al transmisiei informatiei genetice ~i a proceselor biosintetice. Modificarile
macromoleculelor de acizi nucleici rezulta in urma absorbtiei energiei
radiante 1n fractiuni de secunda, rezultand excitari si ionizari. Daca
molcculele excitate pierd energia absorbita tot In fractiuni de secunda,
ionizarile sau scindarile produc radicali liberi cu viata mai lunga, Radicalii liberi ai acizilor nucleici rezulta prin impactul energiei absorbite,

c
lt

p
t~

care deterrnina rupcrea unor legaturi chimice, deteriorari ale unor

componente [5].
Radicalul thiil - radicalul RS format in urma oxidarii thiolilor in
prezenta peroxinitritilor
sau radicalului hidroxil [ 13]. Ecuatia l 0
prezinta formarea radicalilor thiil:
RSH+Cu2 ... --)Rs+cu+w
(JO)
Discutli asupra formaril 'i actiunii radicalilor liberi in organismul oman
Oxigenul este un element esential in organismul uman. Molecula
de oxigen poate accepta 4 electroni unul cate unul ~i astfel la formarea
moleculei de apa, Acest proces duce la fonnarea urmatorilor compusi
intermediari: radicalul superoxid 02, care se formeaza 'in prima etapa
de activare a 02, rnai apoi la aditia electronilor se formeaza peroxidul
de hidrogen H202, care prin descompunere formeaza OH ~i ultima
etapa este fonnarea moleculei de apa H20 [14].
Ee. 11 reda mecanismul complet de reducere a 02 pana la H20 cu
formarea radicalilor intermediari:

02--L+02-w

~H202 ~ir--L+Howe-H20

(11)

Speciile radicalice oxigenate (SRO) reprezinta un factor important

care actioneaza negativ asupra organismului uman, In cantitati depasite. A fost studiata actiunea pozitiva a radicalilor, pentru organismul
uman in cazul cantitatilor mici, care se formeaza la metabolismul oxigenului 'Jn organism ~i au o importanta in ,,cell signaling", care reprezinta un sistem complex de comunicare a acrivitatii $1 coordonarii
celulare [ 15]. La fel de important este formarea de SRO in organism
de catre macrofagi ~i neutrofil, tipuri de celule imunitare, care joaca
un rol esential In distrugerea agentilor patogeni straini [ 16].
Predominanta diferitelor dereglari majore in organism, In urma
cantitatii depasite de radicali liberi, a dus la finantarea de diferite proiecte, crearea de laboratoare specializate in domeniul dat, in reviste ca
"Free Radical Biology and Medicine", fonnarea "SOCIETY FOR
FREE RADICAL BIOLOGY AND MEDICINE (SFRBM)" [17].
Radicalii SRO se formeaza In organism prin diferite cai. Una dintre ele este formarea radicalilor SRO prin impactul negativ al mediului,
substantelor toxice din aer, fumului de tigara, smogului fotochimic,
poluantilor atmosferici, substantelor patogene din produsele alimentare, poluanrilor din apele naturale, radiatiile UV etc.

Astfel, analizand articole in diferite reviste de specialitate, putem

vedea efectele negative, produse de exemplu, de fumul de tigara, care
este un factor preponderent al aparitiei cancerului pulmonar (87%)
[18], expunerea excesiva la radiatiile UV, in special, duce la aparitia
cancerului pielii [19].
Astfel, fonnarea SRO, NO, RS radicalilor a stat la baza aparitiei
diferitelor boli maligne.
Radicalii SRO se formeaza In organism [20]:
- In urma procesului respiratiei rnitocondriale;
- in ficat, datorita unui grup de enzime, denumit citocrom P450;
- la conversia xantindehidrogenazei la xantinoxidaza;
Factorii care ar mai putea duce la fonnarea stresului oxidativ sunt:
- delocalizarea electronilor ionilor de metale tranzitive;
- concentratia mica de antioxidant;
- distrugerea antioxidantilor.
Proprietatea radicalilor liberi ca oxidanti putemici face posibila
combinarea lor cu aJte molecule, astfel se produce oxidarea, inactivarea
sau inhibarea functiilor diferitelor molecule, cum ar f enzime, receptori, acizi nucleici, schimbari In proteine etc.
In special, sunt periculosi radicalii peroxid si hidroxilul OH, superoxidul H02 care sunt raspunzatori de diferite efecte nocive in
organism [20]:
- oxidarea acizilor grasi;
- distrugerea membranei celulei;
- oxidarea proteinelor $i lipidelor;
- actiunea negativa asupra aminoacizilor;
r
- formarea diabetului;
J.
- aparitia aterosclerozei;
r
- formarea cataractei;
~
- boli cardiovasculare;
- deficienta de vitamine;
r
- distrugerea eritrocitelor.
ti
Formarea de noi radicali R, in urma actiunii radicalului OH asull
pra hidrocarburilor, poate fi descrisa de reactia urmatoare [4]:
d
OH*+RH ~H20+R*
(l2)
c
Dintre toate organele, sistemul nervos central este eel mai senzitiv
n
la formarea de radicali liberi.
Cauzele forrnarii ar putea fi concentratia

"

C;

maxima de consum de 02, oxidarea acizilor grasi si nivelul scazut de

antioxidanti (21 ). Exista o ipoteza de dezvoltare a maladiei ,,Alzheimer's
Disease" (AD), pe baza actiunii radicalilor liberi. Sursele acestor radicali liberi sunt P-amiloid, care a fost identificat la pacientii cu AD [21].
Radiatiile ionizante actioneaza asupra moleculelor ADN fie in
mod direct, prin ruperea lanturilor moleculare, fie indirect, prin modificari chimice la nivelul nucleotidelor, datorita radicalilor liberi care
iau nastere in celula.
Radicalii liberi formati actioneaza devastator asupra lantului ADN.
Mecanismele de interactiune prezinta niste sisteme complexe, care
sunt In continuare cercetate pentru a intelege reactiile ce se produc
intre radicalii liberi ~i ADN.
Voi exemplifica unele procese, care au Joe la actiunea radicalilor
liberi asupra ADN:
- activitatea sporita a OH* asupra bazelor piridinice;
- actiunea OH* asupra acizilor nucleici [22];
- ,,tabacco smoking" formand SRO care duce la oxidarea ADN [23];
- nivelul malt de metale (catalizatori in reactiile radicalilor liberi)
~i inflamatia hepatics due la distrugerea ADN [24];
- relatia dintre H202 si distrugerea oxidativa a ADN [25];
- SRO due la rearanjarea cromozomiala in ADN, formarea de
gene rnutagene, care este un factor important in aparitia diferitelor boli
grave in organismul uman [26).
Sunt mai mult de 300 de teorii care explica fenomenul imbatdnirii. Dintre toate teoriile, teoria radicalilor liberi in imbatranire, formulata pentru prima data de Harman, este cea mai mult cercetata pe
larg ~i testatli ~i este bazata pe natura chimica ~i prezenta permanents a
radicalilor liberi, se bazeaza pe dependenta dintre toxicitatea radiatiei
~i radicalii liberi de oxigen. Radicalii liberi due la degradarea sistemelor imunitar, cardiovascular si nervos central. Astfel se altereaza diferite parti ale corpului, celulelor care due la procesul ,,aging" - imbatranire. Expunerea cronies Intr-un mediu aerob favorizeaza, cu varsta,
1nclinarea balantei catre excesul de radicali liberi. Stresul ~i hormonii
de stres se impun ca factori extrem de nocivi, deoarece s-a demonstrat
ca stresul psihic intensifies agresiunea oxidative, Iavorizand imbatranirea [27). Mai rnult, expunerea la stres, in copilarie, deterrnina modificari adaptative ~i maladaptative sernnificative cu efecte de lunga durata

m cursul

vietii, Stresul rnodifica modul de reactie si inrensitatea raspunsului la factorii stresanti pe tennen lung ~i accelereaza rata 'imbatranirii organismului. Acest lucru se datoreaza unor remodelari structurale care au loc sub influenta horrnomlor de stres si a radicalilor liberi
ai oxigenului, care se produc in cortexul prefrontal, amigdala si hipocamp [28]. Cu varsta, in creier apar modificari care limiteaza mecanismele homeostatice, antioxidante locale astfel, intensitatea sintezei de
radicali liberi, cresterea concentratiei de lipofuscina, a unor enzime
prooxidante, concomitent cu reducerea activitatii enzimclor antioxidante, contribuie la cresterea vulnerabilitatii creierului la injurii (28).
Efectele induse de exccsul de specii reactive de oxigen ~i azot se traduc
prin reducerea functiilor cognitive ~i motorii, dar ~i prin aparitia unor
boli degenerative de tipul bolii Parkinson, boli In care radicalii liberi
nu reprezinta un factor unic, dar sunt implicati cu certitudine. Prin dezechilibrul dintre factorii prooxidanti si aceia protectori, antioxidanti,
se exprima prin injurii ale proteinelor, lipidelor si acizilor nucleic cu
fonnarea de cornpusi carbonil $1 de 4-hidroxinonenal care ataca legaturile covalente ale reziduurilor de cisteina, histidinli ~i Iizina, inducand
nitratarea reziduurilor de tirozina. Consecinta este aparitia unor variate
alterari metabolice si functionale. Se produc tulburari ale vascularizatiei cerebrale $1 disfunctie mitocondriala care supun neuronii unui deficit energetic. La nivel celular, radicalii liberi ai oxigenului moduleaza variate sernnale intracelulare accelersnd mirogeneza l29). in urma
unor cercetari pe pacienti care sufera cu boli cardiovasculare, s-a identificat ca radicalii liberi ca superoxid, peroxid ~i hidroxil sunt potentiali factori care pot produce ,,reperfusion injuries and ischemia" in
celulele miocardice [30]. Astfel radicalii liben au un impact negativ
asupra chirurgiei cardiace ~i transplantului de inima (30].
Radicalul NO 1n viata organismului
S-a aratat ca NO joaca un rol important in functiile patofiziologice ale sistemului vascular. Experientele au aratat ca NO are numeroase
functii: vasorelaxarea, dependenta de endoteliu, inhibitia agregaiii $i
adeziunea plachetelor, reducerea aderentei ~i agregarii ncutrofilelor la
endoteliul vascular. Radicalul NO este un potential vasodilatator, cauzeaza relaxarea musculaturii netede [30]. S-a demonstrat, de asemenea,
cli NO inhiba sinteza ADN (31 ], functiile mitocondriilor si ale ribonucleotidreductazei.

-118-

u
j

c
s
d

r.

tr

p:
g:

Dereglarea producerii NO poate juca un rol In patogeneza catorva

boli cardiovasculare incluzand: hipertensiunea, ateroscleroza, neoxigenarea postischernica, inflamatii acute si depresiile miocardice asociate
cu socul septic.
Studiul de caz s-a efectuat asupra bolnavilor cu ateroscleroza, S-a
indentificat ca concentratia marita de radicali NO ar putea duce la aparitia aterosclerozei (32}.

Metode de detectie ~i cuantificare a radicalilor liberi

Exista o serie de metode de detenninare a radicalilor liberi, directe
sau indirecte, utilizabile pentru sisteme simple de reactii. Printre metodele indirecte: a) spectrofotometria - este cea mai veche metoda, adesea
este indispensabila identificarii unui radical liber din mai multe posibilitap de formare, utilizand reactivi specifici, metoda se bazeaza pe
cuantificarea efectului de inhibitie pe care un radical liber II exercita
fata de maximul de absorbtie al reactivilor specifici utilizati; b) chemiluminiscenta - insoteste de multe ori reactii sau procese generatoare
de radicali liberi; c) stingerea/inhibarea radiatiei de fluorescenta. Metodele directe cauta sa inregistreze chiar radicalii liberi aparuti in cursul
unei reactii si cuprind rezonanta electronica de spin (RES).

2. Sugestii proprii

Oamenii au fost dintotdeauna expusi efectelor daunatoare ale radicalilor liberi, pentru ca acestia sunt si subproduse naturale ale metabolismului nostru. Radicalii liberi produsi de propriul organism joaca
un rol important in sistemul de aparare celulara, distrugand bacteriile
si virusurile, descornpunand poluantii chimici );ii neutralizand toxinele.
Astazi exista insa prea multe surse noi, artificiale, de radicali liberi, pe
care mecanismele naturale de aparare ale organismului nu le mai pot
stapani. Ce putem face pentru a ne apara impotriva acestui atac al radicalilor liberi? Mai intai, trebuie eliminate pe cat posibil sursele de
radicali liberi ca: grasimile nesaturate, apa de la robinet, fumatul. In
continuare, trebuie de depus eforturi pentru fortificarea organismului,
ca acest.a sa poata lupta in mod natural cu armele pe care le detine. In
acest sens, s-a descoperit ca diverse preparate pe baza de substante nutritive ~i plante medicinale, atunci cand sunt 1uate in doze suficiente ~i
in cornbinatii corecte, neutralizeaza radicalii liberi inainte ca acestia sa
produca vatamari cuantificabile. Acesti compusi (antioxidanti) pot fi
gasiti intr-un sir de alimente: fructe, legume, ceai verde, vin rosu etc.
_.1J9_

3. Concluzll
)- Formarea radicalilor liberi este un domeniu actual de cercetare.
);> Continutul necesar de radicali liberi in organism este benefic,
iar in cantitati depasite formeaza in organismul uman diferite maladii,
ca boli cardiovasculare,
cancer, ateroscleroza, scaderea imunitatii,
distrugerea oxidativa a ADN, oxidarea proteinelor, oxidarea lipidelor
~i acizilor grasi, precum i altele.
)> Radicalul OH* reprezinta cea mai activa specie a 02.
)> Irnpactul negativ al mediului ambiant duce la formarea speciilor radicalice oxidate.
);:> Radicalii liberi sunt considerati ca factori extrem de nocivi ln
fenomenul de imbatranire.
4. Bibliografie
1. Centrul de promovare a sanatatii i educatiei pentru sanatate.
Chisinau, Moldova.
2. Conferinta mondiala pe tema Imbatramrii, 2002. Departementul
mondial pentru populatie.
3. Gomberg M. An instance of trivalent carbon: triphenylmethyl. In:
J. Am. Chem. Soc. 1900, 22 (11): 757-771.
4. Wikipedia free online encyclopedia.
5. Nitu Rozalia, Corot Delia-Irina, Toma N. "Free radicals in biological systems their cytogenetics efects", "Progress in Biotechnology".
University from Bucharest, Centrum of Researches in Enzymology,
Biotechnology and Bioanalysis, Ed. Ars Docendi, 2002, vol. 2,
p.17-24.
6. Foote Christopher S., Joan Selverstone Valentine, Greenberg A.
Active Oxygen in Chemistry. Book published by Springer, 1995.
342 p.
7. Herdan Jean Michel, Maria G., Aurelia M. Antioxidanti: Monografie.
Bucuresti, 1995, p.13.
8. Mep3JUl.K M.H. AKTHBHpoaaHHhtR xacnopoa 11 >l<.H3He.ne.sJTe.nbHOCTb pacreuaa. Copocoscxoro
Ofipaacaarensuoro J1<YPHaJJ.
MocKOBCKHH rocynapcraennujt yuaeepcirrer HM. M.B. JloMOHOcoaa, 1999, N~ 9.
9. Goldstein Sara, Meyerstein Dan, and Czapski Gidon (1993). The
Fenton reagents. Free Radical Biology and Medicine, 15 (4), 435445.
_
12012012

II

12

13

14.
15.

16.

17.
18.
19.
20.

21.

I 0. Pacher P., Beckman J.S., Liaudet L. Nitric Oxide and Peroxynitrite:

in Health and disease. in: Physiological Reviews 2007, vol.87(1),

p.315-424.
11. Guifen Xu., Tom Huang., Jennifer Zhang., Thomas D. McClure.
and Shichang Miao. Study of Free Radical Fragment Ions Generated from ESI-CID-MS/MS Using LTQ and LTQ Orbitrap Mass
Spectrometers. South San Francisco, CA USA, 2007, Analytical
Chemistry and DMPK, ChemoCentryx Inc.
12. Van Maanen J.M., Verkerk U.H., Broersen J,et al. Role of the
semi-quinone free radical of the anti-tumour agent etoposide
(VP-16-213) in the inactivation of single and double-stranded
phi Xl 74 DNA. Department of Oncology, Free University Hospital,
Amsterdam, The Netherlands. Journal of Free Radie Res Commun.
200 l, 4(6), p.371-84.
13. Christine C. Winterbourn, Alexander V. Peskin, and Helena N.
Parsons-Mair. Thiol Oxidase Activity of Copper, Z.inc Superoxide
Dismutase. In: Jour. of biological chemistry. 2002, vol.277, no.3,
p.1906-1911.
14. Duca Gh., Scurlatov Iu. Ecological chemistry. Chisinau: CE USM,
2002. - 289 p.
15. Witzany G. Life: The Communicative Structure. Norderstedt, 2000.
16. Katsoulis K., Kontakiotis T., Baltopoulos G. et al. Total Antioxidant Status and Severity of Community-Acquired Pneumonia: Are
They Correlated. Clinical Investigations, Faculty of Nursing, Athens
University, Athens, Greece, Respiration journal 200572:381-387.
17. ttp://W\vw.sfrbm.org/ - website oficial al SOCIETY FOR FREE
RADICAL BIOLOGY AND MEDICINE.
18. National Cancer Institute http://www.cancer.gov/cancertopics/factsheet/tobacco/cancer
19. National Institute of Environmental Health science.
20. Defeng W., Ph.D., and Arthur I. Cederbaum, Ph.D. Alcohol.
Oxidative stress, and free radical damage. Alcohol Research and
Health.
21. EHAB E. TUPPO, DO, MS LOYD J. FORMAN, PhD. Free
radical oxidative damage a.nd Alzheimer's disease. JAOA, 2001,
v.101, no.12, Supplement to December.

22. Paula I. Moreira, Akihiko Nunomura, Masao Nakamura et al.

Nucleic acid oxidation in Alzheimer disease FREE RADICAL

BIOLOGY AND MEDICINE, 15 aprilie 2008, vol.44, issue 8,
p.1493-1503.
23. Arrnelle M., Stefano B., Anna V. et al. Bronchial malondialdehyde
DNA adducts, tobacco smoking, and lung cancer Free Radical
Biology and Medicine, 2006, vol.41. issue 9, 1, p.1499-1505.
24. Naoki F., Shinichiro H., Ryosuke S. et al. Hepatic oxidative DNA
damage correlates with iron overload in chronic hepatitis C
patients. Free Radical Biology and Medicine, 1 February 2007,
vol.42, issue 3, p.353-362.
25. Tiffany B. Salmon, Barbara A. Evert, Binwei Song, and Paul W.
Doetsch. Biological consequences of oxidative stress-induced
DNA damage in Saccharomyces cerevisiae. In: Nucleic Acids
Research, 2004, v.32, no.12, p.3712-3723.
26. Sandrine Ragu, Ge' rard Faye, Ismail Iraqui et al. Oxygen metabolism and reactive oxygen species cause chromosomal rearrangements and cell death. In: PNAS, 2007, vol.104, no.23, p.9747-9752.
27. Adachi S. et al., 1993; Wang L. et al., 2007.
28. McEwen BS, 2007.
29. Papacocea T., Badarau A., Buraga M., Ciomei C. Impactul
stresu- Jui oxidativ asupra imbatranirii creieru.lui. Anul XII, 2008,
vol.12, nr.2.
30. Jasmina Mimic-Oka l, Dragan V. Sirnic, Tatjana P. Simic.
FREE RADICALS IN CARDIOVASCULAR DISEASES. in: The
scientific journal FACTA UNIVERSITATIS, Series: Medicine
and Biology, 1999, vol.6, no.I, p.11-22.
31. Lepoivre M., Flaman J.M., Bobe P., Lemaire G and Y Henry.
Quenching of the tyrosyl free radical of ribonucleotide reductase
by nitric oxide. Relationship to cytostasis induced in tumor cells
by cytotoxic macrophages. fu: J. Biol. Chem., 1999, vol.269, issue
34, p.2191-2197.
32. Serdar Soydinc, Ahmet Celik, Seniz Derniryurek. THE RELATIONSHIP BETWEEN OXIDATIVE STRESS, NITRIC OXIDE,
AND CORONARY ARTERY DISEASE. in: Eur. J. Gen. Med.
20074 (2), p.62-66.
a. l\l
_12
2_

a
a
Z1

ei
S<

tr

Ia
~j

m
bt
si
bi
ul

za

ad
2(
pe
bi

U
L

EIUL VEGET AL - COMBUSTIBILUL sec. XXI

Litviniuc (Tiutcenco)
Olga
Anul IlIL, grupa IV TPCM

_12
3_

\\

.ec
i~
io-

u2

'.:E

he
ne
).

se
lls
11e

\-

E.

d.

Introducere
Diminuarea resurselor de cornbustibili fosili ta nivel global, precum si considerentele ecologice tot mai rigide au impus cautarea unor
surse noi de combustibili, mdeosebi ln sectorul transporturilor, sector
care consuma cea mai mare parte a combustibililor petrolieri ~i genereaza cea mai mare cantitate de poluanti. In acest fel, s-a ajuns la srudiul foarte serios al posibilitatii folosirii uleiurilor vegetate, respectiv
a uleiurilor alimentare uzate ca ~i combustibili pentru motoarele cu
aprindere prin comprimare.
In cornparatie cu combustibilii solizi (lernn, paie) sau gazele rezultate din acestia, uleiul vegetal reprezinta cea mai apropiata forma de
energie de fotosinteza. Cu o putere specifics de aproximativ 9,2 kW/l
se situeaza exact intre benzine (8,6 kW/I) ~i motorina (9,8 kW/l). Contrar benzinei ~i motorinei, uleiul vegetal este regenerabil: C02 neutru,
fara. sulf, metale grele sau radioactive. Contine doar carbon, hidrogen
si putin oxigen, conform formulei C60H12006 Uleiul vegetal este o forma biochimica de a stoca energia solara de mare densitate [ l ].
Biocombustibilii sunt combustibili obtinuti, in principal, din produse vegetate
~i animale. Unul dintre cele mai uzuale tipuri de biocombustibil este
biodieselul.
Biodieselul este obtinut, in general, in urrna unei reactii intre
uleiul vegetal sau grasimi animale !ji metanol, in prezenta unui catalizator care, de cele mai multe ori, este soda caustics. Poate fi folosit ca
aditiv pentru reducerea emisiilor provenite de la vehicule (de obicei,
20%) sau 1.n forma sa pura ca un combustibil alternativ regenerabil
pentru motoarele diesel.
Matcria prima pentru biodiesel
0 varietate de materie prima poate fi folosita pentru a produce
biodiesel: grasimi animate si uleiuri vegetale (comestibile sau necomestibile):
Uleiuri vegetate pure din rapita, floarea-soarelui, soia, palmier.
Uleiuri vegetate folosite ca uleiuri obtinute din prajeli.
Grasimi animale ca seu, untura ~i ulei de peste,

_12
4_

Cele mai mari cantitati de ulei vegetal se realizeaza de la cateva

culturi: soia, palmier, rapita, floarea-soarelui, arahide, bumbac etc. Din
totalul de ulei realizat la plantele oleaginoase, la nivel mondial,
ponderea o detin cateva specii: 28% din soia, 22% din palmier,
14% din rapita, I 0,5% din floarea-soarelui,
5,2% din alunele de

pamsnt si
4, 7% din
[2].

bumbac

Uleiul de rapifa este eel mai folosit In Europa pentru productia

de biodiesel (80%). Tarile in care sunt cu]turi importante de rapita din
Uniunea Europeana sunt Franta, Germania, Marea Britanie, Austria,
Polonia, Ucraina, Italia ~i Cehia. Productia pe 2006/07 a Uniunii
Europene este de 15,3 mil. tone, pastrandu-se astfel din 2004. Din
100 kg de seminte de rapita se obtin 30-35 kg ulei ~i 50-55 kg srot (ce
se intrebuinteaza n1 hrana animalelor). Rapita se situeaza pe locul cinci,
sub aspectul productiei de ulei combustibil, i'ntre plantele oleaginoase
din Romania [3].
Floarea-soarelul este cultivata in mai multe tiiri europene, dar
producatorii de top se gasesc In Franta, Ungaria ~i Spania. Productia
de seminte de floarea-soarelui pentru Uniunea Europeans a stagnat In
regiunile din Franta ~i Spania din cauza secetei din ultimii ani. De
aceea din aceasta cauza din 2005 s-au facut importuri masive de seminte ce provin din Romania si Bulgaria. Din 4, l mil. tone de seminte
de floarea-soarelui se obtin 1,8 mil. tone de ulei.
Soia este cultivate in cateva tan europene. Productia a cunoscut o
crestere 'in 2005/06 si 2007 datorita reformelor din agriculture, unde
sunt incurajati ferrnierii sa treaca la culturile de soia de la cele de
sfecla rosie. in Italia, Spania si Portugalia se astepta ca importurile sa
creases datorita investitiilor care se fac In culturile de plante folosite
pentru biodiesel.
Uleiul de palmier este obtinut din fructe sau din arborele de
palmier. Creste in tarile tropicale din sud-estul Asiei ca Malaysia sau
Indonezia. Recent este o mare cerere de importuri de acest fel pentru
tarile Uniunii Europene. Din 1999 s-au dublat importurile de ulei de
palmier In 7 ani de la 2, 1 mil. tone la 4,5 mil. tone in 2007. Este folosit atat In productia de biodiesel, cat ~i in industria alimentara [4, 5].
Pentru a putea folosi uleiul vegetal ca cornbustibil, s-a oferit o
_12
4_

instalatie care este ajustata tehnic ~i acordata fin caracteristicilor uleiului vegetal. Aceasta poate contine, de exemplu: filtrare specifica in

_12
5_

etape, schimbari de injective, ale bujiilor incandescente In sistemul de

alimentare ~i sistemul de control electronic. In mod natural, uleiul
vegetal este foarte vascos. Datorita acestui caracter trebuie luate in
consideratie urmatoarele:
../ maj orari ale conductelor de combustibil;
../ incalzirea filtrului de ulei si utilizarea unui schimbator de
caldura pentru incalzirea uleiului;
../ folosirea amestecului motorina-ulei vegetal, fara utilizarea
unei instalatii de conversie performanta, 1n motoare diesel
modeme are ca rezultat defectarea acestora [6, 7]:

Obtinerea biodieselului plecsnd de la uleiurl vegetate

Transesterificarea

il!!!l!IJl!'ll!!!!!!!!!!!I~

1)

(l

II

CH2 - 0 - C - R1

I
I
I

CH3

o
I

CH -O-C-R2

I
I

II

CH2

0 - C - R3

Triglyceride

+ 3 CH30H

---------">
tKOH)

II

0 - C R1

II

CH3 - 0 - C - R2 +

CH2-0H

CH-OH

CH2 OH

(I

II

CHrO- C-R3

mixture of fatty esters

glycerin

Structura chimica a uteiului vegetal, un ester de acid organic, este

o molecula de glicerina, lmpreuna cu maxim trei acizi grasi legati de
ea cu legaturi de tip ester. Termenul uzual pentru a descrie acest aranjament este triglicerida, Procesul de presare a semintelor pentru obtinerea uleiului si indepartarea resturilor care, de obicei, sunt folosite ca
hrana pentru animale, se nurneste extragere. Degresarea este procesul

de indepartare a substantelor grase ~i a impuritatilor din uleiul alimentar uzat.

Transesteri ftcarea, sau esterificarea, este procesul chimic de
convertire a unui ester al unui acid organic in alt ester al aceluiasi acid
[8, 9, I OJ.
Valorificarea uleiurilor vegetale In calitate de combustibili diesel
se realizeaza pe urmatoarele cai:
);- folosirea uleiurilor vegetale ca atare;
);;>- utilizarea monoesterilor obtinuti prin transesterificarea uleiurilor vegetale, in stare pura sau In amestec cu motorina;
);;>- conversia uleiurilor vegetale In hidrocarburi, prin procese de
descompunere termica, de cracare catalitica, de hidroliza a
-uleiurilor i decarboxilarea acizilor grasi rezultati, precum i
prin procese de saponificare urmate de descompunerea tewica
a sarurilor acizilor corespunzaton.
Pentru obtinerea de motorine, interes aplicativ prczinta procesul
de cracare catahtica a uleiurilor vegetate. Acesta constli in incalzirea
uleiurilor la temperaturi de 400-500C, In prezenta unor catalizatori
acizi de tipul alumino-silicatilor sau al zeolitilor. in functie de tipul de
catalizator ~i de conditiile de lucru, se obtin diferite compozitii bogate
In hidrocarburi parafinice ~i aromatice. Uleiurile si grasimile vegetale
~i animale sunt triesteri ai glicerinei cu acizi monocarboxilici cu
numar par de atomi de carbon, de obicei Crz- C,8, care pot contine una
sau mai rnulte legaturi duble, in functie de materiile prime din care se
extrag. Cele mai multe uleiuri contin predominant doi sau trei acizi
principali, ceilalti acizi fiind 'in proportie mica (acizi secundari) [ 11,
12. 13, 14].
Ste

de

_12
712

c
tt
I

a
a
f;
tr

c.
b
p
d
Cl

b:
11'.

d1
m

;ul
n-

de

.id

.el

1-

ie

a
~i
:
ii

ll
~

ri
le

e
e
u

a
e
:1

Evaluarea proprtetatllor fizico-chimice ale eombustibililor

care au la bazii uleiurile alimentare $i vegetate uzate ~i
compararea cu proprietatlle combustibililor clasici
Pentru a se evalua posibilitatea de utilizare a uleiurilor vegetale ~i
a derivatilor lor in calitate de substituenti ai motorinei, trebuie luate tn
considerarc urmatoarele caracteristici principale: intervalul de distilare,
viscozitatea, indicele cetanic, comportarea la rece, puterea calorifica
volumica, stabilitatea 1n cursul stocarii,
Intervalul de distilare conditioneaza posibilitatea de vaporizare a
cornbustibilului ~i arderea completa a acestuia in motor. Pentru motoarele diesel rapide, se folosesc combustibili cu temperaturi de distilare
care favorizeaza pomirea usoara a motorului, economicitatea, eliminarea depunerilor si a fumului, functionarea silentioasa, Pomirea motoarelor cu aprindere prin compresie (MAC) este determinata, in mare
rnasura, de temperatura combustibilului.
:Viscozitatea influenteaza alimentarea motorului ~i pulverizarea
combustibilului 'in camera de ardere. Cresterea viscozitatii defavorizeaza pulverizarea si arderea combustibilului In motor. Un combustibil
prca vascos va inrautati formarea amestecului carburant, deoarece picaturile, fiind mari si penetrante, vor ajunge pe peretele opus a1 injectorului. Suprafata de contact fond mai rece, va determina intreruperea
lantului reactiilor de combustie. Din aceasta cauza, se va forma fumul
alb, cu miros tntepator (datorita produselor de combustie incompleta:
aldehide ~i acizi). In schimb, la combustibilii cu viscozitate mica,
care
favorizeaza o pulverizare fina, masa picaturilor fiind mai redusa, penetratia jetului in aerul dens este insuficienta. Se formeaza fumul negru,
caracteristic Iipsei de oxigen (arderea se realizeaza cu exces de combustibili). Viscozitatea este influentata de presiunea de injectie, de ternperatura din cilindru si de proprietatile combustibilului (compozitie,
densitate, tensiune superficiala). Uleiurile vegetale au viscozitati de
circa 10 ori mai mari decat motorina.
Cifra cetanica (CC) exprima calitatile la autoaprindere ale combustibililor auto in camera de combustie. Pentru motorinele auto, domeniul optim al cifrei cetanice este cuprins intre 40 ~1 50. in conditii
de clima temperata, corespunzatoare
~i noastre, cifrele .cetanice
ale
_12
812

m
o

torineior au valoriie 40-50 ~i indicii diesel (ID) de 4.5-53. Compara-

_12
912

tiv cu motorina, uleiurile vegetale au valori ale indicilor cetanici relativ

mai rnici (30-40), in functie de tipul uleiului ~i de structura chimica a
radicalilor organici care intervin in structura acestora.
Puterea calorifica este o caracteristica importanta pentru un combustibil. Aceasta pennite sii se prevada puterea maxima ce sc poate
atinge pentru un motor, la un reglaj volumetric al pompei de injectie
dat Pentru uleiuri vegetale, valoarea medie a puterii calorifice inferioare (PCI) este 9 000 kcal/mol, comparativ cu JO 500 kcal/rnol, In

cazul motorinei.
Comoortarea la temperaturi joase. Datorita punctelor de tulburare,
a celor de sohdificare ~i a temperaturilor-limita de filtrare relativ
ridicate, uleiurile vegetale creeaza o serie de dificultati in cadrul sistemelor de alimentare ale motoarelor diesel. in cazul unor uleiuri vegetale, punctele de tulburare variaza intre + 13C (pentru uleiul de soia)
~i +31 C (pentru uleiul de palmier).
Uleiurile cu puncte de tulburare ridicate (avand viscozitati mari)
vor favoriza scaderea debitului pompei de injectie si infundarea freeventa a conductelor ~i a filtrelor (motorinele au temperatura-lirnita de
filtrare de -22C pentru sezonul de iarna ~i de 0C pentru sezonul de
vara). Punctele de congelare ale uleiurilor vegetale au putut fi micsorate prin utilizarea de aditivi anticongelanti. Un inconvenient important 11 constituie ~i procentul mai ridicat de sedimente, care poate ajunge, in cazul uleiurilor brute, panli la 2%. Este de mentionat ca procentul
de sedimente din motorina de baza nu depaseste 0,05%.
Stabilitatea la stocare a uleiurilor vegetale este esentiala pentru
utilizarea acestora in calitate de combustibili auto. Din acest puncr de
vedere, ele au < stabilitate relativ redusa, putandu-se hidroliza, oxida,
polimeriza, formand depuneri cu o compozitie chimica complexa. 0
atenuare a fenomenului de hidroliza ~i de formarea gumelor la stocare
s-a realizat prin folosirea de aditivi care s-au dovedit eficienti in protejarea uleiurilor vegetale [15, 16, 17, 18).
Proprietlitile fizico-chimice ale monoesterilor. In raport cu uleiurile vegetate, monoesterii obtinuti prin transesterificarea uleiurilor cu
alcooli inferiori prezinta proprietati fizico-chimice diferite. Marele
avantaj al monoesterilor, comparativ cu uleiurile vegetale, ii constituie
faptul ca acestia au viscozitati si temperaturide filtrare mull mai
reduse.
_1
281

Monoesterii metilici obtinuti din uleiul de floarea-soarelui au, astfel, o

viscozitate (la 40C) de 4,96 cSt, fata de 35,9 cSt - viscozitatea uJeiului de
f1oarea-soarelui. Viscozitatea esterilor rarnane, totusi, aproximativ
dubla fata de cea a motorinei (2,2 cSt) [19).

Caractcristkile
fizico-chimice
Densitatea la 20C Ikz/dm']
Viscozitatea cinematic la
20C rmm2/sl
Punctul de inflamabilitate

r c1

Biodiescl

Motorina

0,92
74

0,88
6,30

0,84
4 ... 6

317

184

80

40
37,6

51
37

50
41,8

Ulei de

ranitii

Ci fra cetanica
Puterea calori fica fMJ/lrn1

Modificarile necesare motoarelor cu aprindere prin comprimare,

pentru a functiona cu uleiuri vegetale sau amestecuri de motorina cu
uleiuri vegetale trebuie
aiba in vedere urmatoarele:
- sa se asigure posibilitatea utilizarii combustibililor alternativi la
motoarele cu aprindere prin comprimare;
- sii se asigure obtinerea de performante superioare in ceea ce
priveste poluarea fa!ii de combustibilul clasic (motorina);
- sa nu implice modificari ale mecanisrnului motor (ansamblul
piston, cilindru, chiulasa etc.), pentru a nu creste sernnificativ pretul
de cost al motorului;
- sa nu se afecteze rezistenta mecanica ~i termica a pieselor mecanismului motor;
- sa nu se afecteze durabilitatea motoarelor cu aprindere prin comprimare ce functioneaza cu astfel de combustibili (21, 22, 23].
Utilizarea biocombustibililor in transportu1 urban ar duce la reducerea ernisiilor poluante (dioxid de carbon - C02, sulf- S, oxizi de
azot - NO"' hidrocarburi - HC, monoxid de carbon - CO, si particule
In suspensie) in atmosfera. Altemativa viabila atat din punct de vedere
economic, cat ~i ecologic la combustibilul clasic (motorina) o reprezintli biocombustibilii care se extrag din diverse plante. Exists doua
modalitati prin care se utilizeaza astfel de combustibili pentru motoarele diesel:

sa

./ se utilizeaza ulei nerafinat (de rapita, soia, floarea-soarelui etc.),

caz in care rnotorul trebuie rnodificat pentru a permite combustia in
conditii optime;
./ se utilizeaza ulei de rapita rafinat - esterizat (se obtine metilester), caz in care nu sum necesare modificari ale motorului.

I
a
c
t1

Avantaje:

);>
);>

>
);:>-

;.,
);>

);>

utilizarea unor surse regenerabile de energie;

reducerea emisiilor de C02, NO._, CO, ~i particule in suspensie in
atmosfera;
folosirea unor resurse locale (culturi de rapita);
crearea unor noi locuri de rnunca pentru cult:ivarea rapitei $i pro-

ductia metilesterului;
pret stabil al carburantului la consumator (deconectarea de pretul

petrolului);
aer mai curat pentru locuitorii din zonele urbane;
alinierea la normele europene, care prevad ca panii 'in 20 I 0 in fiecare stat - membru al Uniunii Europene -- biocombustibilii sli reprezinte 5,75% din consumul de combustibili din sectorul transporturi;
un pret mai mic pentru biocombustibil decal pentru

combustibil
);>
);>

conventional si, implicit. reducerea cheltuielilor din bugetul local

pentru transport;
dezvoltarea infrastructurii unor zone rurale prin atragerea de investitori 'in zonele cu potential agricol pentru rapita;
utilizarea lui reduce pericolul exploziilor prin emanatii de gaze In
timpul depozitarii.

Dezavantaj
e:

probleme privind agricultura intensiva, monocultura, utilizarea

pesticidelor ~i a fertilizatorilor;
)> nevoia de suprafete mari de teren;
);> emisii de C02, precum cele produse de motorina;
);> nu incurajeaza cercetarea pentru reducerea consumului de combustibil in motoarele auto;
~ genereaza un subprodus, glicerina, a carei purificare este viabila
doar pentru productii mari;
)> prezinta fluiditate redusa la temperaturi joase;
)> perioada maxima de depozitare este sub sase luni.
_13
013
).'>

c
s
b

e
a:
n

SJ

al
R

ne

lu
re
ul

te

SU

fit
Y(

ru
fa
be
re.

co
pe
lo
av

se

La fel, se abordeaza problema sporirii securitatii energetice a

Republicii Moldova ca urmare a utilizarii resurselor bioeoergetice
autohtone. Utilizarea biodieselului, bioetanolului 'in amestecuri cu
combustibili traditionali (motorina si benzina) este posibila rara a efectua modificari tn constructia motoarelor de ardere intema existente
(presiune de injectie mai mare, utilizarea unor sisterne de incalzire In
circuitul de alimentare, utilizarea unui distribuitor ~1 a unui rezervor
suplimentar de combustibil pentru pomirea pe motorina, functionarea
cu noul combustibil si oprirea pe rnotorina, inlocuirea garniturilor pe
baza de cauciuc din sistemul de alimentare etc.) si se prezinta economic
eficienta pentru agricultura ~i transport. Utilizarea bioetanolului In
amestec cu benzina conduce la diminuarea costului combustibilului,
micsorarea cu 15-20% a consumului de benzina pura ~i a poluarii atmosferei. Producerea componentelor uleioase de ungere din ulei de rapita,
alte uleiuri vegetate poate asigura un efect economic vizibil pentru
Republica Moldova.

Sugestii proprii
Folosirea la scara larga a cornbustibililor fosili nu va continua la
nesfarsit, pe miisura ce resursele subsolului se vor diminua, pretul titeiului va creste, iar in ritmul actual, daca nu apar noi solutii, se prefigureaza o importanta criza economica,
Odata cu aparitia acestor tipuri noi de combustibili proveniti din
ulciuri vegetale se vor dezvolta si zonele rurale la care apartin suprafetelc agricole. Locuitorii din zona vor putea sa se implice fie 1n procesul de cultivare a plantelor oleaginoase (rapita, floarea-soarelui. soia),
fie in cadrul fabricilor de producere a uleiului si apoi a esterilor. Se
vor obtine astfel noi locuri de munca $i va fi redus sornajul din zonele
rurale. In acelasi tirnp, va putea fi redusa presiunea asupra veniturilor
familiale prin scaderea pretului cornbustibilului auto, ce se adauga la
bcncficiile pentru sanatatea populatiei din zonele urbane (prin reducerca poluarii autovehiculelor). Inlocuirea combustibililor fosili cu biocombustibili este o tendinta ce s-a definit in contextul crestcrii pretului
petrolului $i este prezentata ca fiind o alternativa ecologica, ce creeaza
locuri de muncii $i nu are un impact social major. La fel, un mare
avantaj este reducerea cu circa 70% a emisiilor de gaze cu efect de
sera. 'insa trebuie de luat in vedere problemele legate de: monoculturi,

defrisarea suprafetelor forestiere pentru a face loc culturilor penrru

biocombustibili, impactul acestora asupra biodiversitatii si asupra
structurii culturilor pentru obtinerea de alimente, eliminarca organisrnelor rnodificate genetic.

Concluzie
Terna lucrarii date, ,,Uleiul vegetal - combustibiluJ sec.XX!", a
fost propusa pentru analiza, deoarece consideram ca poluarea produsa
de catre autovehicule ~i tehnica industriala in mediul urban a crescut
considerabil. Scopul lucrarii a fost de a prezenta posibilitatile ~i limitele
ecologizarii transportului urban prin utilizarea combustibililor obtinuti
din uleiuri vegetale. Utilizarea biodieselului, bioetanolului in arnestecuri
cu combustibili traditionali (motorina ~i benzina) este posibila Iara a
efectua modificari ln constructia motoarelor de ardere inrerna existente
si se prezinta economic eficienta pentru agricultura ~i transport.
Ca urrnare se evidentiaza urmatoarele scopuri:
- schimbarea combustibilului 1a rnijloacele de transport in comun
cu unul ecologic, obtinut din ulei din diferite plante;
- a reduce gradul de dependenta a sectorului energetic national de
combustibili minerali ~i de materiile prime energetice importate;
- a mari eficienta utilizarii resurselor energetice locale regenerabile ~i alternative;
- a spori gradul de securitate energetica a tarii;
- a reduce nivelul emisiunilor de gaze cu efect de sera;
- sa se dezvolte unele metode de cercetare care sa permits analiza
posibilitatilor de reducere a poluarii ~i cresterii performantclor motoarelor diesel alimentate cu combustibili pe baza de uleiuri vegetaJe;
- sa se realizeze revitalizarea unor zone rurale;
- sa creases gradul de ocupa.re a populatiei prin dezvoltarea unei
noi industrii.
Astfel, putem spune ca utilizarea uleiurilor vegetale ca cornbustibili alternativi la motoare are o importanta deosebita din considerente
ca reprezinta o noua cale de economisire a combustibililor de originc
petroliera ~i de acoperire a necesarului de motonne, mdeosebi pentru
tarile care nu dispun de petrol, dar care produc uleiuri vegetale si
pot
recicla uleiurile alimentare uzate.

1:

I'.

Bibliografie
1.

2.

3.
4.

5.
6.
7.

8.

9.
10.

11.

12.
13.

Bataga N., Burnete N. s.a., Combustibili, lubrifianti ~i rnateriale

speciale pentru automobile. Economicitate ~i poluare, 316 pag ..
ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 2003, p.23.
Pop Emil. Peterfi St., Salageanu N., Chirilei H,, Manual de fiziologia plantelor, ed. de Stat Didactica ~i Pedagogics, Bucuresti,
1960, vol.II, p.54.
Bumetc N., Rapita o provocare pentru fermieri si energeticieni,
222 pag., Sincron, Cluj-Napoca, 2004, p.45-89.
Balandrin M.F., Klocke J.A., Medicinal, Aromatic, and Industrial
Materials from Plants, in Biotechnology in Agriculture and
Forestry 4, Medicinal and Aromatic Plants I, ed. by Y. P. S. Bajaj,
Springer-Verlag, Berlin-Heidelberg, 1988 p.191-199.
Bumete N., Constructia ~i calculul motoarelor cu ardere interna,
ed. Todesco, Cluj-Napoca, 2001, p.67.
Naghiu Al., Baza energetica pentru agricultura, ed. Risoprint,
Cluj-Napoca, 2003, p.23-89.
Naghiu Al., Burnete N., Baraldi G. Studii ~i cercetari privind dezvoltarea unui sistem integral de producere ~i utilizare a combustibililor tip biodiesel In ferme, in: Rev. Agricultura - stiinta ~i practica, nr. 1-2, 2005, p.102-115.
Berlin J., Slag S., Strack D., Bokem M., Harms H., Production of
betalains by suspension cultures of Chenopodium rubrum L. Plant
Cell, Tissue and Organ Culture, 1986, no.5, p.163-174.
Toma Constantin, Niti.i Mihaela, Celula vegetala, ed. Universitatii
,,Al.I. Cuza", Iasi, 1995, p.39.
Nearntu Gavril, Popescu Ionela, Lazar St., Burnea I., s.a., Chirnie
~i biochimie vegetala, ed. Didactics ~i Pedagogics, Bucuresri,
1983, p.260-282.
Meyer P., Heidmann I., Forkmann G., Saedler H., A new petunia
flower colour generated by transformation of a mutant with a
maize gene, 'in: Nature, 1987, 330, p.677-678.
Grunwald B., Teoria, calculul si constructia motoarelor pentru
autovehicule rutiere, ed. Didactics ~i Pedagogics, Bucuresti, J 980.
Nearntu Gavril, Biochirnie ecologies. ed. Dacia, Cluj-Napoca,
1983, p.13-54.

14. Compusi bioactivi de origine vegetala. Abordari biotehnologice,

Ceres, Bucuresti, p.46-246.
15. Wink M., Production of plant secondary metabolites by plant cell
culture in relation to the site and mechanism of their accumulation.
In: Plant vacuoles: their importance in solute cornpartmentation in
cells and their applications in plant biotechnology, ed. Marin B.
Plenum Press, NATO ASI serie, vol.134, 1986, p.477-484.
16. Racovitza A.: Contributii la studiul functionarii motorului diesel
alimentat cu metanol ~i motorina prin metoda dublei injectii, teza
de doctorat, Universitatea Politehnica Bucuresti, iulie 2002, p.109-

115.
17. Bumete N., s.a., Research concerning the Diesel engine using
vegetal oil as fuel, In vol.: FISITA, World Automotive Congress,
Barcelona, Spain, 23-27 may, 2004, p.56-74.
18. Naghiu Al., Baraga N., Maurer K., Studies upon the possibilities
of biofuel use in the case of engines with wall film injection system,
ESFR, Pitesti, 1997, p.90.
19. Naghiu Al., Bumete N., Chintoanu M. S., Bioenergia, p.78-79.
20. Onutu J., Tanasescu C., s.a., Tehnologii avansate In rafinarea petrolului, Curs postuniversitar, ed. Universitatii din Ploiesti, 2004.
21. Ionescu C., Ciuparu D., Durnitrascu Gh., Poluare si protectia mediului In petrol si petrochimie, ed. Briliant, Bucuresti, 1999, p.190.
22. Anghelache I., Noi combustibili pentru automobile, ed. Tehnica,
Bucuresti, 1993, p.82.
23. Onutu I., Tanasescu C., s.a., Fabricarea produselor petroliere ecologice, Curs postuniversitar, ed. Universitatii din Ploiesti, 2004,
p.45-98.
24. Neamtu Gavril, Campeanu Gheorghe, Enache Aurelia, Dictionar
de Biochimie vegetala, ed. Bucuresti, 1989.

APRECIEREA FINALA
La disciplina Chimia ecologica vor fi aplicate urrnatoarele fonnule
pentru calculul notelor:
Nota semestriala {NS)

NS= NT+NL+NEs
3

'

unde: NT - nota medie obtinuta la teste;

NL - nota medie obtinuta la lucrarile de laborator;
NEs - nota obtinuta la eseu.
Nota gencrala (NG)
NG= NS+NEx
2

unde: NEx - nota obtinuta la examen.

_135_

Gheorghe DUCA, Maria GONTA, Diana PORUBIN

CHIMIA ECOLOGICA
Indrumar la cursul de leqli teoretlce ~i de laborator

Redactor Antonina Dembitchl

Machetare Ludmila Resetnic
Bun de tipar 03.03.2011. Formatul 60x8411, eColi de tipar 8,4. Coli editoriale 9,0. Comanda
64. Tirajul 50 ex.
Centrul Editorial-Poligrafic al USM
60, Chisinau, MD 2009

str. Al.Mateevici,

Chimia ecologica
este stiinta despre procesele ce determine
compozitia ~i proprietatlle chimice ale
mediului ambiant, adecvat valorii
biologice de abitare.
Acad. Gheorghe Duca