vI c'r-{}

lh'trr\

l',1

$r.IA I}

[J

R.TEA

UAt ffiil SEMIOtr,OGIE I'SIIFIIATR.ICA

Casa cle Hcliturd

\$qmus
2003

$asa cle fficlitur;i

..:Ilamus
,l.r\

?003

Str. e logca ?.E,lagi 6$0CI

[Jirector: Traian Luca
'lel. 023?-2{1808
e-rnai I : carte@ven us. rcr

INr-lr(}tiLIC[R8..................
............................s
t N',rb. tt!'l uL t)st ll tAl'tilc
i.litilMlOt,(){JlA SFINT.AJ'llit gt PERCIiP'f'tF)t (t)r. Victoria I}urrea).......................20
Ll.'l'rrlburlri crntit:rtivealesenzorirlitiitii.................. ...............,.........21
1.2. 'f'ulbrrriirilc calitatiye ale senzorillitiitii..................
..........,,......,......22
2. StiMI()LoGt,l f;Arunilill (Dr. r/ictoria llurtea)...........
.....................3s
2.1.'l'ulburririle aic fnrnrei girrrlirii..........
.......................J7
2. I . L 'l'ulbrrriirile qeneralc in lcrrnra saLr procesel,: giirrdirii..........................................37
2.1.2. 'Iirlhurllr'ile specifice in lbrrna e;inciirii
...............:jE
2.2.'l'ulhuririle ref-erito:rrc la con{inutul girrrlir.ii..........
...................,...4J
2.3.'l'ulburirile exJrresiei verbalc Ai grnlice ale glinrlirii....
..................52

.....................
(afaziile)
2.11.11. l)islaliile
2.3.21.'['ull-rurfuile linrba.jului scris................
.?.3. l.
?.3.12.

l)islosiile
Dislaziile

...............-52

.....................55
..............56
.............."57

2.4.iVletoderlcinlestigareaginrlir-ii.........................................:..................................,59
.1.
.1.

SFIlllIOl-OclA lI\,IAGlN,4J'tEt (Dr. Victoria t-lurrea)

Sliiivlt()l,OOlA ATFINJ't[]l (t)r. Victoria Burtea)...........
4.1. l)isproscrii cantitative..
4.2. IVIctorlc tle investigarc clirrici a

lSBl{: 973-8174-93-7

5. SiaNt

cantitative
5.2 l)isnrncziile calitatir e.....
5.

l. l)isrlrreziile

5.f. Nlctode de irrvestigare clinicil a

f)ese ri,erea CIF) a

Bibliotecii f{alionale

Buftea, Victoria
IVIAN UAL DE SHMIOLOGIF P.$II.IIATTEICA
Casa cle Eclitul'd Venus, ?003
1ZSp.,25cm
l$Bld: 973-8174-93..7

Putrlicatie sponsorizatd cle ELI - LILLY

alen{iei...........
llurter)...........

l()1,0(ll:\ illElllORttit (l)r. Victoria

6. SFl,lvl lOl,OGlA PliO(--FISELOIt

nrenroriei........

........................,62
....................64
............... ....{r.l
...............................(r6
....................67
.......................(i7
.....................7 I
..........................,....24

At,'ttCTIVE (t)r. Victoria Burtea)...........................76

SttillIOl,()(;lA MANIF!tST/iRtLOlt lNS',t'tNCTtjr\Llt (Dr. Victoria llurtea).......85

7.1.'l'ulburlrilr instinctului alinrcntar
...........................85

7.

7.2.'I'rrlhuririle irrstinctulrri de apirare

'l rrlhurr'irile ilrsiinctului sexua|..........,.

................,........85
......................86

7.-]

8. :ililM l()l,OClA PltOCEStit,OR VOt,tTtONAt,Fl, (Dr.

8.1. 'l'ullrurlrile cantitntive ule

!'ictoria Rurtea)...................89

I'oirr{ei:.....
......................89
8.2.'l'trlhrrrrir"ile calitalive alc voin!ei..........:.............
..............................91
9. SFrrvlro|-ocrA ACTIVITATII............
...........................92
10. SI'lN4 l()I-O.:llr\ CONgT'ttN'!'I4l (Dr. Victoria Burtea)...........
..,....;....98
l().1.'I'ulburiri cantitative ale corr5tiintci
...................,...99
It).2. T'rrlbrrrir.i calit:rtive nlc congtiinfei
......,,.,,.....,......100
I l. SENIIOLOCIA I,ERSONALITA-1'lI (t)r. Victoria lturtea)................................,....105
12.

Iil

NIIt'fOI)0

n)E TNVEST'tGAtrE

t.I ( r{; RA tjt

t:t

sE

t,r:c , I vA

iN l,SllilAT'Rtfi (I)r, Corneliu

................

lvtoSoiu)..............1 I

....................... .........................I ).b

Matttrai rlt:

IN'l'lr'r il)tlCElilrl
"Nu

pLrtenr

aprrecit niciodatii nrai bine exyrerienta clirriett, Stiinll yi

pdtrtlrldllea psihologici a urrLri nretlic, clccAt arLrnci
c6nil il ascultdnt cLrnr

irtteroglleazi bolnavttl''
Nocl Flessinger

( rr sigura'[[ mai nr.lt dec:it iu orice arta speciarifate nrc-clicala,

scrrriolrrlrrir clinicd p.silriirtricd este ciliiuza artei
;i gtiiniei r,ediculLri pe
clrttttttil r.riionantcntttltri cle sintezd ce <lrrcc- la cliagnostic. Incli{crent cle
nrcrtlclLil ,lc cliagnostic ur-ilizat, politetic ?n cazul DSI\4

cilzttl

lt'lr

i\.'. sau monotetic in

10. sctnnele qi sintlltornele psihice constitlie piatra cle telrelie a

oliclir':i li,rurulari

cli

agnostice.

l,rnualul cie serrriolcrgie psihiatr.ica se aclreseazd stuclen[ilor la

trtetlicitr:r reziden!ilor in psihiatrie, nieclicilor cie nrcciic:ipi ge6erald precum
lr

ii

atltttr cirli rr{)rii de persoaue care lucreazi cu sau i.erijesc

bolnal,i psihici
(psihol,,,ri i.linici, ntrrse, asistc-nfi sociali, etc.).
ir,,'trSirea no!iurrilor prezentate

in

acest ntrnual asigurd inlirturarea

itrr rsJss cle eroare in precizarea criagnosticuliri; o ana'urezd

r;uttrarii. lrrrrtri in f'gd, o teh.icd gi conduiti gregiti cle
erraminare cli'icd, o
ctttt'ir'stcr' insrficientd a datelor obfir-rute. Insista.d asupra educdrii
prirtcig*rl.

"sctrti.l",rice", vom invdta nu nurnai sd privinr ci ',sa gi veclem,,, aclicd

ob5s1vi111i irr nrod corect,'cr.r ri-s.urozitate

p.rr,.u

virl()iI(i ,ir,r;'rrosticit si o ctrrroagtcnt pc rleplirr.

sd

a obfine clare autentice a cdror

Victoria Ilurtea

rsltuatnca
hiatricir
\|41fd
11t!f g5.iglllologle
4! tenriologie psi

l,ttltgimea stanclarcl a intervitrlui psihiatric este considerat6 a

30 cle minute gi nu nrai mult de 90 cre minute, cu varialii

Ij

intre

in.rpuse

cre

circumstante cum ar fi:

NTEII.VTTJL PSIII I AT ITIC

psihiatrie, (30 de nrinr-rte este consideratd lrurgimea medie a

inteiviului condus in camera cle garcl[), cabinet a'rbulator, seclia

' ri

de intenre, de chirr.rrgie a spitalului general etc.

in nredicinii interviul are o inrporlanl[ capitald aldturi

de .:.rrtttittareit

t-tzicd a pacientului. Psihiatria, ca specialitate rnedical6 tru face exct 1'li''. cit se

surse exterioare;

supune aceloragi reguli. l)eosebirea consti in faptul czi in psiliiatrie "ralttarc-a

paciengilor cuprinde in plus examinarea psihica. Interviirl in psilri:rtrie este

istoricul mai mrrlt sau nrai pufin comqrlicat al pacientului;

tinrpul limitat

unul extreni d,: elaborat, acoperind irr pltrs dontenii ce lirr ,lt istoria
dezvoltdrii individuale din copildrie (eclucafionala. thrniliala, proli"iionald,

se apreciazd in mod frecvent ca fiincl extrem de fblositor pentru procesul

diagnosticdr:ii, extinderea de-a rungul a mai multor geclinfe a inten.iultri

maritalA, sexual6) precum gi funclionarea sa irr rlilerite arii, adr.rcir:,1 in felul

psihiatric. Examinarea psihiatricd implicd

acesta un mare volum de informafie de-a lungul obscrvatiei qi irrtr:r:r,. 1i1lni1 .,'

nu se poate face numai in contexiul primului inten,iu, necesitdnd trneori

zile
sau slptanrAni de observa{ie.

pacientul. Ca atare, interviul se sttpraptlne l-recvent r"lrrtnindrii

psilropatologice, neputand delimita in mod ferm unde se tennitt[ irrt"rriitt! li

.n proces cle er.aluare

care adesc-a

ca fiind cel mai impoftant al orichrui irrte^,iu

unui volum cdt mai mare de informalii intrucdt in baza

ScopLr! recunosc,t

tunde incepe examinarea psihicd. Ceea ce trebuie 'fnsl strbliniat est,' lrrptul cd

constd

examinarea psihicd (exarninarea psihopatologicd) nu se s'trbstituit: irrtcrviuh.ri

lor, de-a l'ngul observaliei qi interacliunii cu pacientul se .,,a face evaiuarea

legat cle istoria medicali a inclividulrti precunr gi

neurologice

a pacientului. Din contrS, acestea-stlnt

exantindri

i izice
f

gi

etape oblir:rttorii in

examinarea psihiatricd gi care aldturi de cele specifice psihopat''l.gisg 4.t

drept scop culegerea de infonnalii in baza cdrora se formtrleazd clilrrrosticttl.
incadrarea nosograticd
-\

in psihiatrie se face inbaza asocierii dirrlrc

anuntite

semne gi simptome, intr-un anumit cadru de timp, intr-trn context ulobal clin

care boala somaticd (condilia meclicetld generali.; 9i

psihoactivd nu pbt

fi

excluse,

ci

se cer a

fi

legdttrra crr rrrtbstittlltt

investigate cu tr':rlri atentia

ananrnestic, somatic (fizic) gi prin analize de laborator.

in

obginerea

psihopatologic6.

calitatea dar qi cantitatea inrbmra[iei pe care pncientul o r.a reler.a

examinatorului este in fi.rnc1ie de legdtura, de graclul de comunicare care se
va

stabili intre ei. Pacienttrl nu-qi va cleschicle sufletul gi nu va relata detalii

intime, irnportante pentm cliagnostic unei persoane in care nu are incredere.

Dorr[ caracteristici ale examinatorului sunt covar$itoare in a contribui ia

stabilirea gi menlincrea unei legdturi cu pacientul: respectul fala de acesta
lhrir a fine co't de statutul socio-economic gi inclif-erent cle aparenle (aspect

neglijent, mLlrclar, etc.) precunr gi compasiune fa[6

{e

sulerinla acestuia.

Victoria llirrteir
Itespect, compasiune, cdlch-trri sulletea:;cir, spontaneitate gi autcnticitutc sunt
trdsdttrri ale exutninatortrlrri necesare stabilirii uuei legituri de corrtrnicare.

alti tehnic.l de intdrirc a unei relalii

factuale sau

interpersonale este cle a asculta

cll atenlie, fhra a intrenrpe pacientul in special in primele 5-10 minute ale
irtten'iulr-ri.'IJlterior exatninatonrl poate pune toate intrebirile necesare pentnl
clarritlcatea ir.rfelestrlui celor lelatate. Oricum nu-i va

prel'acd cd infelege
tin-rpr-rl

fi de nici

trn lblos sd se

o istorie treclard sau confluzd. Notirrea celtir

arillrlr, r;r altelc care-l irr.itd la un rispLrns scrlrt, precis.

Anrbele tipuri srrnt ler
lbl 'l' 'irilc in strategia efi:ctivi de a obfine inlbrrna[ii

auzite irr

('el mai nrare v.lum

cle i'rbr,raf ii prin anrproarea rdspunsurilor

pe
carc-l rlr:nereazr ir acluc urmdtoarere tipLrri cre intrebirri,
in orcri'e

(li\ct

intervittltri este o Llzanti trtilir pentru examirrator in veclcrea transcrierii

mai mlrltd acrlratete a spuselor pacienttrlui

(dt-- n.rr-rlte

oli

c:u

in tintp ce noteaza

szi

rnerrfind crttrtactltl vizual cu pitcietrtul, oprindu-se dir-r scris claci c'rbservd

ci

cuvintele pacientr"rlui). Exaurirratorlrl va continua

in

care se desfhqoari exanrirrarea pc'ratc inf)rren[a procesul

interacliuriii itrterpersonale. Spaliul alocat ar trebui si fic linigtit, sd asigurc

r:onfiden{ialitatea celor relirtare (exceplie se fhq:e la examtnrr.ea prcienrilor
violenfi), Iird telefoane care sir zbdrnliie sau alte intruziuni. Scaunele trebrrie

sir fie aproximativ de aceeaqi iniil!inre qi conforl $i a$ezate astlbl incat

pacientrrl sd-gi poate alege distatnla fa![ de exarninator', cu nterrlinerea unui
contact vizual direct. Teoretic nici un obiect (rnasd, birou) nrr ar trebr-ri si

in

se

la propriu gi la figurat intre pacient gi

examinator. Condiliile ideale sr"rnt rareori intAlnite in practica de zi cu zi,
motiv pentru care se apreciazi cd orice spatiu in care medicul i;;i poate
interpund,

sensul unei baliere

concentra atenf ia asupra gdncir-rrilor gi emoliilor pacientului poate fi suficient.

Peutru oblinerea infnrrnaliilor este necesard

anumitd tehnici de

r,rtrel-rdri care-i cer pacientului sa cleljneascd

o antrruita stare sau

"ce i'lerege{i atunci c6nd sp''efi ca su'tefi

rrrtrebari "ec'ou" care inr.,itd pacienttrr sd

co'tinue prin repetarea cre
ilitre exaurinatr)r a ultirnelor cuvinte din fraza
enrisd cle pacie't, cle
.{rxcllllplu "Cred cd a$a ceva nu o sd mai
suport., _ .,Nu o sd mai
ruporta!i?"

trrtrelrari "p|obe" satt "excllrple" srrnt irrtrcbari

acesta devine suspicios gi nu miri cornunica.

Loctrl

riitoare:

rl'.:presi\"' sau .,Ctrnr crecleti cd estr: posibil

ca vecinul dumneavoastrii
,,ri vad?i tot ce fhcefi in aparlanrent?.,

cit

rrotdnd intocnrai

,-:i,

rr!eles de exerriplu

clatelor ir-r fcraia cle observafie, a intocnririi rapoarlelor pentrLr corlisiile de

expertizi a capacitdlii cle trrunr:i qi cle rnedicind lcgald, cAt 5i a recldrii

i'fbr*ratii

leglrte tlr: stirile emo{ionale.

:,r'cr--ifice-. Pacientul este

in'itat

ci

r izeazii detalii

sd explice ddnd exempre concrete intr_

situalie. De c;rc'iiilri..c&rd apar astfel de disculii

md
irrlirrii 9i se a.jungre ra bdtaie."; "pol.estigi ultinra
altercafie. cine a
,r:1111,1111115

irrrleput, ce a sptls. ce a[i

lrr:ura.ieaza pacientul sd
irrr:eprrtul

inten,iultri.

rispu's etc.". Aceste tiptrri de i'trebSri

'orbeascd

care

mai mult se utirizeazd in special la

:

'r'irrnci cdncl c'rorim s6 focalizdrn anumite aspecte ruu dorir.,-, o

clarificrri.. utilizam intrebdri care inl,itd la rd-spunsuri
scurte, cum ar fi.,Ali
sldbit iri Liltinra lund?". Acest tip de intrebiri
sunt'tire mai ares in cazul
pacien!rl,r' care prezintd tangen!ialitate, circumstanlialitate.
reraxarea
asocialrri,,r, :;au a celor inlribafi psihonrofor. in generar
nr_r se
azit la
'tirize
neplicut cd este

intenu'ievare. Anr"unite tipuri de intrebd,ri sunt utile in mod teoretic in aproape

i'cep,lrrl i.te^,iului

toate interviurile. Sunt intrebirri care invitd pacientul la un raspuns mai

interog;rt irnpicdicand in acest fel stabilirea unei

bune relafii de comunicare.

cleoarece dau pacieutului sentimentul

l0_

Vicroria,_B_!{!g___

_, _!&4!!q!lgq!t1!4qg!g},sihiarrica

Strategia el'ectivii de zr obline in{brnra{ii Iactuale (rcf cr itorrre la

evenimente

din istoria

tratanlentc

personald, familialir, profbsionald, edtrr'rrtiotlali,

in spital. ambLrlatoriu,

ll
eI-ecte secundare,

conrplianla

maritald etc.) imbina un'stil de chestionare actir', cu conjugarca irrlrL'tritrilor

o'probd" cu cele ce
'oecolr", sau a intrebdrilor

Pentru

a obline

infbrmaf

ii in

invit[

legirtLrri r:u stirile emoliottttle

utilizeazf, in spccial intrebdri carc-i cer pacientultri sii clefineascd,

anurnitir stare, precurn gi intrebdrile "ecotf'.

Il'

la rdspunsttri scttr I'r.

se

sir t::rplice o

Petttru examinatorii rrr:ri lltt!it.t

experintentafi sunt intreb[ri specifice ca de exeullltt: "Cum vd sirrrliti'/". O

altA tehnica este reprezentati de intrebdri directe, {intite pe o anutnitri sittra{ie

personald incarcatd r:mofional ctr ref-erire Ia sdnitatea nrertrbrilor,:l'' lirmilie,

situa!ii farniliale cle tensiune, discorclie, comportantent sexlral 'rl'Lrziv in

familie, criticisn etc.
Cu preciidere in timpul exan.rinirrii psihiatrice, autoritatea rrrt:.lictrlrti
este conferitd de intrebdrile puse gi mai pulin de sthturile sau rii''{,Lrnsttrile

date. Este important cle subliniat

in

culegerea itrfbrmaliilor

rr,rr:esitatea

corobordrii inlbnnaliei personale cu surse de inlbrmalie cu graclc rlile'rite de

obiectivitate: mcntbrii cle fhmilie, prieteni, vecini, polilie" profr:sori. cvalttiri
medicale anterioare etc.

Fentru a putea conduce la rrolumul de infbrma{ie necesat lorplnl;.11

diagnosticului, interviul psihiatric trebuie sd acopere

urmdtoarele domenii:

I. Date demografice qi de identiticare

II. Motivele interndrii/consultaliei

III. lstoricul psihiatric al pacientului
A. Istorictrl tulburdrii psihice acttlale

durata evolu!iei

Istorictrl altei ttrlbtrrdri psihiatrice din trecutul

pacient'l,i sa,

in mod olrlignlsrl,'

respectarea aceloraqi itemi)

lV. lsroricul medical al pacientului

"
-

ateclir"uri somatice. chirursicale

alergii

condilii rneclicale generale prezente

tratamente crlrente

V. Istoricul in iegituri cu o

substangi psihoactivd (alcool, droguri,

medicamerrte. toxice)

Vl. Antecederrte heredocolaterale sontatice qi

psihiatrice

t'/ll. Isroria dezvoltdrii indir,.idului

dezvoltareapregcolard
rc-laliile cu pdrinlii, fralii
educalia qi perfomranla qcolarA

profesia
serviciul militar
istoricul marital gi al relaliilor sociale actuale

Datele demografice gi de identificare; nume,

prenume, sex, data
nagterii, cl'JP, adresi, terefon, stat,t maritar.
statut ocupafional, rerigie sunt
completate primele verificdnd concomitent
acte probatorii cum ar fr cI,
pagaportul etc. urge'fa psihiatrici va
fi rejiiiutd i' spital chiar qi ip absenta
docunrentelor de iclenfiflcare urnr6ncl ca
irnediat sd fie demarate procedurile
de identificare.

Victolia IlLrrtr:a

IL

llqt111! 4q Se-nriologie I'sitriatricd

Nlotivcle c:onsultirIiei sau interni-irii sunt rel)rezentate clc scnrnclc

sirtrlttornele

carc au cletenrrinat

pacicntLrl, antr.rrajul acestLria. atrtoritirlilc

5i

l''toricttl altei ttrlbtrriri psihiatrice clin trccutul pacientului,

aflata in
cotrltttl'r'lilate cu tulbttrarea psihic?i actualei arc in vecicre rrnnitoerrele
situagii:

sei

solicite tratautent de specialitater sau internarea intr-ur spital de psihiatrie.

Este extrem de inrportant ca toate circunistan!(;le intenririi

si fie nrcngionate

cu acuratete, utilizdncl cuvintele pacientului. atag.{nd documerrtalie atunci

cir.rcl este cazr"rl (raportul poliliei, bilet cle trimitere rJe la medicul cle lamilie,
medicul specialist, Conrisia Medico-Legald sau Cornisia de E,xpcrtiza

'

'
{-r

ir.r.rportante:

aspecte
'

A. Istoricul tulburdrii psihice

actuale, crr

a intptrs exttnriuatt:a

Il. Istoricul unei eventuale alte tr-rlbur[ri psihiatrice din trecr,rtirl

pacientulrri aflatd in comolbiclitate ctr tultrurarea psihicd actuala

fi

ce

expresia unei afecliuui

allate la clebutul sdu (de exet.upltt o tulburare psihoticd acutd) satt a

reacutizdrii unei af'ec(iuni psiltice mai vechi (cle exernplu o schizofienie
pr.rseu acut cle

tip paranoid). in ambele situafii interviul va trebui

sd

evidengieze: detlutul (ca datd gi tip brusc sau insidios), factori sau evenitnente

precipitante, tratamente el'ectuate

in

spital (se precizcazd loctrl gi durala

spitalizirrii) san in anrbulator, tiptrl dc cvoluIie, uutndr de

episoade,

complianla la trataurent, electe aclverse, r[sunetrrl at-ecliunii in funcfionarea

pacientului in clif.:rite arii.

cle personalitate

(inscrisi de aser'enea pe

II a diagnosticr.rl,i) pe runclalLrr cireia

el,orueazi turblrrarea
fi inscrisi pe axa I a iliagnosticLrlui)

r r icle'fierea oric.lrei alte tulburdri psihice

alrati in conrorbiditate cu

{rrlbur.rca psihica actuard de exe'rpru crependenfa

cre substallfa
1':,ilroacti'd. se'rajur sau intoxicatia cu substan{d psihoacrir.i cunr ar fi
r:irzul unui pacient de 35 de ani suf-erincl cle la vArsta
de 20 de ani de
-';t,lrizofrenie gi care de ra 30 de ani incepe sd consume
abuziv
1,',,rtc

li

internat

in

prezent pentru stare de agitalie psil.ronrotorie

i.

rj(,ntextul unei intoxicalii alcoolice acute (tulburu.. pe

axa I)- cu
[)l(jclzarea pe axa II diagnosticS a schizofreniei. Ambele tulbLrrlri se

r i-r,o.ti-^t^
^..L
rr\e5ric'ic s.ti
rai,0rtur detruiurui, truratei, e'orutiei. lactoriror

' ,

1;r':cipitanti. tratarnenturui, rdsuneturui asupra funcfiondrii

lstoricul tulbtrrdrii psihice actuale are ca prurct de pomire acuzele

au necesitat exanrinareu prezentS. Aceste acuze pot

'a fi inscris pe axa II

arcool

psihiatricir prezentd

cronic[ in

'

Istoricul psilriatric al pacientului trebtrie si clarifice rloui

<a

tulburiri

p,,ihicd actuald (ce va

satt

involuntar6.

un.i retard rnental (ce

r;,.'irlenrierea unei
lr

carncra de gardd sau daci a fost insofit de f'arnilie, prieteni, autoritdli, cotegi

serviciu, clacd a fbst aclus de alrrbulanfd, clacl int,;rnarea este volttntani

':'"idc'fierq:a

'lragnosticului) pe care e,"'olueazi ttrlburarea psihicd act,ard, ce l,a fi

irrscrisi pe axa I a diagnosticului

Capacitalii de It4r-rnr:ir), nren!ionincl dacd pacientr,rl s-a prezentat singtrr la

cle

li

(,rtitpalionale, sociale, comportamentului.

prognosticului.

lsr'ricul rnedicar ar pacienturui va avea in vedere n.re'tionarea atdt

a
trfecIi'rril'r somatice clin trecutul pacienttrlui (antecedentele personale
patokrgir:'r sonratice) eventuale alergii, dar

mai ales condilii

nredicare

generair: (irlrente precum gi tratamentul meclicamentos

urntat pentfu acestea.

Iiviilenlii:r.:a din istoric, e,xamenur sonratic gi datele

de laborator a prezenlei
r.r'ei co.rli{ii rnedicale generale poate avea o importanfd
col.drgitoare asupra
firn'r"rl,rir .liagnosticului in sensrrl excludei.ii trnei tulburiri
mentale primare

qi clelirriiiiLii u'ei 'tulb*rdri nrentale datorate unei

conclilii medicale generale..
Ntt pufiir'-:sunt condiIiile nedicale generale ce pot cauza
tulburdri ment:rle

Mii4tg! 4eS.-ru{! lsr

Victoliu llurtca

l4
consiclcrate a

fi consecin!ir

ef-ectr:lor liziologicc clircctc alc r:clndilici 'rt,,',licale

genererle: ttrntorile cerebrale, traunratisttrcle crartio-cerebrale rrtalaclia

cerebro-\,'asculard, encelalitele.

boala l)arkinson, condi{ii

ttr,'lrllrolice

(hipercalcemia. hipo- gi liipcrtiloiclia, hipo- 9i hiperadrenocorticisrrrrrl. etc.).

Acesta este considerentul pentrll

carre exatninarea prsiltiatricit tru ttttrrt:ti

qi

exanri rtarea ner,rrologic.l a acesttliil.

lstoricul utilizlrii de substnn(ir psihoactivd (alcool. rlrtrgtrri.

rnedican)ente. substanfe toxice) are cle asenrenea

lonnuldrii cliagnostictrlui prin

o ntare itnllottrttrtlr

astlpra

exchrclere.r ttnei tultruritri metrtale l.uate cle

tr.tlburdri prinrar,: $i delimitarii unei tulburili urentale legate cle t, srrtrstanli

psihoactild. Nenumdrat este nurndrul substattlelor psihoactive ce lI{rl gellera
simptolne psiliice considerate a

fi

consecinfa efectelclr liz-iologice tlitt't:tr: ale

intoxica!iei sau sevrajultri (substan{e ce lac obiectul abuzului,

toxice). Iatd de ce nu trebuie prectrpegit nici

r-rn

uteclir. rrrue'ttte gi

elbrt indilerent cl,-' .;ilsta

satt

sexul pacientului de evidenliere a acestor aspecte. Foarte atlcsr:rr ruedictrl

trece extreur de rapid peste aceste problcme acceptincl prc'a
satr minintaliz.area uzului de substanfd psihoactivd

de alcool . intrebari ctlnr ar fi

"Cit

cle

rltrlt beli?"

tl;rll'rr''rliri

in special cincl

valti

c:;te vorfra

sau "Crit cle tlc:; ','rtsttnr:tti

alcool?" sunt mult mai utile decdt "Clonsumali alcool?". lar dac:'i |rtcienttrl
este intrebat despre alcool gi neagd este

util

cle a puue imecliat trttnittoarea

intrebare: "De loc sall nu prea mult?". Expresii precum "Ei, bcrrrt i;i er"r ca
omLtl" descoperd cantitali inrpresionante. Este util de aselllenea tl,r it itttreba
pacientul in legdturd cu tipul de bduturi preferat precum

Ei frecvern(l ingestiei

pe un ton care pe cAt posibil sd ntt releve dispre! sau iudecarea negillivil.

Antecedentele heredocolaterirle somatice qi psihiatric( l'{)t of'eri

indicii imporlante asupra diagnosticirlui, prognosticuh.ri gi

:rtrategiei

terapeutice a tulburirii psihice actuale a pacientului avdnd in r',-"'I

'"

apontll

ci

l5

genetic important in etiopatogenia rnrrltora rlintrc afecliuni. Spr.c exernplLr o

isforie Iarniliald de tttlbttrare bipolarii poale oricnta cliagnosticul in situalia

trnui episocl depresiv rnajor inilial, sau se poate constitui in fnctor cle preclicf ie
lavorabil nl prognosticrrlui la un pacient cu tulburars psihoticd acutd.

Istoria tler-volt:irii individuale poate fi inlpinsii inainte

c[ ntl

exclude, dar cl-riar in-rpurre examenul liz-ic complet til pacier.rtului 1.r't:cttnr

q I's i hiat ri

cle nagterea

pacientului evidenliind dacd pdrinJii erau cdsdtoriii legal in tirnpul concepliei

gi al nagterii; existenfa ,nei corlplicalii

conrplica!ii intra-

sar.r

l'ngul sarcinii sa* a ,nor

perinatale. Sunt important cle rnentionat v6rstele la care

rrercientr,rl a irrceput sri vortreascd qi sd

la indemirrl

cle-a

rneargi. Mai irnportante qi aclesea rnai

dacrd pacienhrl este

singunrl infcrrrnant strnt infonnafiile cg

ret'erire la relafiile dintre pdrin{i, dintre acegtia gi ceilalli membri ai familiei,

dintre frali gi surori; relafii clespre stalr,rtul socio-economic al famiiiei

pacientului gi originile t'amiliei parentale. se eviclenfiazd personalitatea
copilul'li (ruginos, timicl, retras, prietenos), adaptarea qcolard. performanla
gcolard ne oferd de cele mai multe

ori date clesprc dezvoltarea cognitivd a

inclividuhri. Gradul de edtrcafie se corereazd strdns cu natura muncii
pacientLrlui sau a celr-ri care are grijd cle el. Este important apoi cle a incerca
sir

narcdrn ntonlenttll debuttrlrri adolescenfei inclicat

cle mernarhd pentm lenrei Ei

de creqterea pdrtrlui axian gi pubian la bnie{i concornitent cu schimbarea

vocii. o istorie psihosexualii completd se referd la explorarea practicilor
trrasturbatorii, experienfe sexuale precoce, experienle

sau pulsiuni
lromoerotice, existenta unor fetiguri sau alte parafilii. Examilatorul ar trebui
de

asernenea

sd intrebe despre evertualele clisfirnc!ii sexuale incluz6lcl

tulburdri ale dorinfei, erec{iei sau orgasmuh.ri, fEra a uita eventuale abuzrri
fizice satr sexuale.

Istoria prolbsionald

pacieniulLri s;e irrvesfigheazi sub raportrrl

duratei, schinrhArii frecvente a locuriror

cre

rnuncd, nrotivaIiei lor, satislacliei

itr rnuncl, calitaf ii reiagiilor iu special cu qefii ierar.hici.

l6

Victoliir lirrllcir

__ __

N4anual rle Seniiolttgic l)sihiatrica

l7

Ilfectuarea silll 1rl,l a selvioiulr,ri militar, eventualele prrobleme

clisciplinare pc care le-er;rvr-rt, graclul cu care a lernrinat corirpletcazd
inltirllra!iile. Strnt itnirortantc cle asouenea di.rte referitoare lzr condalrliri
anterioare, nrolivul, clural.a, loctrl el'ectudrii lor precum gi implicarea in
prezent in ac(ituri .ludecitoreqti.

'

Istoria maritalh a persoaneil precunl q;i explorarea relaliilor sociale

curente ale sale constitLi.ie () parle csenfiall a oricire.i evaluiri psihiatt'ice. i11
afara f,aptLrlLri cd e le cotrtrtrcazd o imagine completd asupra pacientuh"ri, aceste
aspecte mai sun[ inrporlante din incd dou6 alte ratir.rni:

sub raport cliagrros(ic calitatea relafiilor c,., fumilio, cu prietenii sau cu

cei apropia!i

constitr-rie trrra dintre cele

mai ir-nportante

s;urse de

inltrrtrtat'e ce contribuie la evair.rarrea psillopatologicd a personalithlii

sttb rallortul prognosticului, natura gi calitatea rclaliilor sociale ale

pacientulr-ri se constittrie itrtr-o irnporl"anl.[ relea cle suport social
deosebit de fblositoare in susfinerea inlervenfiilor psiholeraireutice.

Maniera

in care esl.e conclus un interviu

clif'erh

in

func;tie

Pacienfii depresiv (este vorber cle deprcsia majord) sunt cel mai

'',''irli

i1l,cstrg,.rr,

crr

96nclit vreoclata sir

vd lirce!i r.1u?'' alaturi cle cele legate

de

e istolicultri fantilial cle suicicl sau a tentativelor anterioare cle

srricitl. irr special tetrtalil'a anterioari de suicid plaseazi pacientul in categoria

celor crr risc inalt. Dacd risctrl de stricid este mare, pacicntul t,a

fi

internat pe

o sccf iu ( rl StlPraveghere.

,r

l',,:ir:n!ii psihotici pe cle altd parte vor fi abordaii cu prudenlir. ardtdnci

resl)cct:;,i ?nft:legere colinitir.'5 a -situaliei

accst ti1r

firl

elr,rziuni en'roIionale pe care

ile pacienfi le gisesc intruzive, fhri criticism vehenreut

sau

ridictrli.,,rr,:a halucinaliilor sau icleilor delirante care sir-i fach sd se simtd

atacali :-rrrl sil se clistanteze. sA se inchicla. O abordare consideratd utild este
aceea tl,r ,l ardta cd medicul considerd autenticf,

trlirea gi suf'erinla pacientului

chiaL tlir,:ir accasta lnr este conlorme cu realitatea dar fEla a-l incura.ia in
,ltlnvittlr, rilr: sale. intrebirile

vor fi in legdttrrft cu detalierea halucina{iilor

(lno(.lalirrte senzoriald. cornplexitate. durata, rezonanfd afectivi. claritate)

prrcr.lrir

cle

cliagnostictrl pacientttlui. Cele mai frecvente problerne pelttnl incepdtori le

ridicd pacien!ii clepresivi suu cu potenfial suiciclar, pacienfii psihotici gi cei

potenfial agresiv.

sLricici

cd ar

ii

:,,r

irrvestigarea tirie'i convingerii iegate de idcile clelirante "Nu crede{i

1r,,sibil sd v6 ingelali in legdturd cu ..... sau cA ar

fi posibild gi aceastd

illtcrnal l\ ii'1".

,.\rirrmite tulburari psihice cunt

ar h

schizofrenia. tulburarea de

personirlitirte" abuzul de substanfd psihoactivd, episc,clul maniacal. demenla

aileseer

incapabili cle a ne ofbri inlornragiilc adecvate in legdturd cu boala lor clin

cattza mai rnultor factori cum ar t-r: marcata inhibilie psihor.r"rotorie, retardul
cognitiv (hipoprosexia, hipttrnnezia, bradipsihia) gi deznircle.jclea. intr-g atare
situa[ie poate fi ltccesu]r ca exautinatonrl sd fie mai activ, mai energic ca cle
otricei. intrebdrile trebr-rie repetate cle rnai n.rulte ori qi intrucAt conversafia

intlcbiilile se cer a fi foarte specifice, tintite in legirturi ctr

sin'rptotnele sau istot'icr.tl bolii. Potcn!ialr-rl suiciclar va li evalr-rat ctr toati
Iducezegte,

atcn!ia, ltttnillrl iu lrtocl obligaloliu intrebirri in legiitLuir cu iclei sau plarnrri

cle

eviclenlirr.,ii un potenfial agresit, senrnificativ mai mare decAt al populaliei

genenrl,: Clornorbiditatca cre$te

Pacienlii I'iolenfi sunt adugi
fcrlcrsintirr-se trn

mijloc

cle

in

gi ea semnificativ riscul de

agresiune.

mocl uzual de polilie. cel mai

adeseia

inrobilizare fizicd (legdturi la m6ini, extrem de rar

imobiliziur:a pe targd). Este mai in[elept sd se menlind leglturile pAnd dupd

atclnlini:,tr.irrea nredicalici gi a

oblinerii datelor de istoric al bolii qi personal.

Ne intcr,rsca:r[: acte anterioare de violenf*,'{iecvenla lor, in ce condi!ii, dacd

arr existirl cli:;trugeri de bunLrri sau de persoane, clacd sunt implicate alcoolul

sitl (lr{)irrri.

Coroborareq dintre istolicul relatat de faurilie, prieteni gi polilie

Victoria llultcir

IB

_ _ ____!t!lnurl dc Scuriolotie I'silriltricir

este esetifiirla. Clhiarl ciaci pacicntul cstc r:orrtenIiorrat intcrvitrl cu

Violetrt satl clt poten(ial violclrt

ur

l',r,-'icnI

singtrrci nurrrai cu cel 1rrrti,, i11ci o

persoani (ofi1er cle polilie, garciiarr, irrfirnrier). Prezenfa mai rnultor 1,,'rsoarle
trLt se lace

are un rol clemobilizator, cle dentonstralie de fbr'la din partea pers,,rrrlului

asigurAncl pacientr"rl

cd echipa

n-reclicaki controleazh sitr-rafia.

Ntr vor Ii

lC}

poato vorbi tlc sin]ptorle psihice lipsitc rlc lcrlattrrir ctr

lbrnriifirrnile SNC.
cu stat't:a sontatici gerreralii.

Sinrptorn'l psihic

reprezint:i.lr.tirrrc psihorogicd (pentrrr cd er n,

cste (l()ar o tttlbtrrare a ftrllcliei respectire) ci este expresia
unei strr.i cle troala
este
corelat.
in
hrnctie cie afbc!iune. cu moclif icdri lulcf i.nale
9i
sau
nLr

pdstrate in incdpere la inclemAna pacienttrlr.ri obiecte posibil contoud''r)t{r cunl

st*rcturale a cli {'eritel or forn'r ati uni corti c.-s.bcort

ar fi cani. pahare, vaze, sclunrieLe, scaune, el.c. lrlte nrisuri clc rrirlrrrantii
incltrd lasarea liberi a iegirii clin biroul uncle se firce el,aluarea lt,.rllnr ca

Ilror:escle psihice aLr fbst sistenratizate in sr.op cridactic,

in 6nc:fie
gracl'l cle conrplexitate c, care reflectd realitatea in :

aclresare

sd"

aibir doud ugi (r-rna pe care sd poatd iegi evaluatonrl).

r,a fi jos, calm,

ne

ameninla. irfsLrltd. Este ertrem

Itratd ca ceva personal gi

si

an'renin!.ltor chiar dacd pacienlul

lo1q11l

l,r , rr

intrcbdri legate de nevoi specifice ale pacienlilor. Poate

mancat sau dacd a dormit drlpd care

i se oJerri medicafie

ton.f,,

lle

in func!ie de diagnosticul presupus, cl', istoria

a pacien!ilor. Ia se va adn-rinistra oral, sublingual, irrr siru i.n."

IVlen(inerea stdrii de agitagie gi a pericolultri pentru sine qi pentru

izolarea sau imobilizarea pacientului

allii

irrrpune

Ei tratamentul specific,

observafie de istoria c'lezvoltirii pacienlului precum gi de aceea a afi:i:tiunilor

psihice gi sornatice lrecute qi curente, se efectueazd in acelagi timp

r:rr ele

in

cadrul interviului psihiatric. Interaclitrnea cu pacientul va t'r iclenf ia

sirnptomele psihice reprezentAncl sentne gi sinrptome de pertrrr bare a
ftrncliilor psihice. Aceastd clelimitare a semnelor irnboln[r,irii nttrrtale pe
funclii psihice,

in

are la bazi critetii psihologice, utilizate in psitriatrir: r,rri nlult

scop didactic, cleoarece nu existir sinrptome psihice care

s[

nttmai in cadrul unei funcf ii lisiut<lu-lc llcalterate pe celelalte,

sc rrr;rnifeste

a$a (

'ru

nu se

;i

se'zafiile.

inraeinaf ia.

individ gi realitatea obriectivd.

voin!a gi nctivitatea' ca
cleliberate, in c.nrbrr'itatL-

c.

procese

pri'

scoprlrire stabilite

Procesele psihice nu sunt identice ra

care se rea,zdazd, acliunile

i,

mocr congtient.

toli oa'erii gi in loate etapere de

rlez'oltare ale acestora. Degi procesele psihice c'nosc

o astf'er cre impir!ire. in
realitate activitatea psihicd este incliVizibila. ea
manifesldndu-se
ttr.ritar,
pcrsor

Exantinarea statusului nlental de;i este separat menlionatd irr iolria de

t1c

Ilrncese afecti'e gi trebuinfe, care stabiresc raportur

srrbiectiv i.tre

sedativd rresl,tcitica.

Alegerea medicaliei este

medicald

pcrcep{i ile, aten!ia, menroria. giindirea, linrba-itrl

,;1'p111-1

fi intrebli ,laci a

cal e.

Procesc cognitil'e, cre cunoagtere crirecta

5i incrirecli

eoZi,

de irnportant ca atitudinea pacienttrlui .,.i rru

ntr se rdspuncld provocirilor. Pe un

6"

pacientul sd poatd iegi nestingherit clin incdpere, dacir cloregte. lcleal rrr lrebui
ca incdperea

saLr

in raport cu func(iire

r;r I

itate).

intr-un tot

cre sinteza (tenrperament, caracter, inferect,

F
lJ
t\l

Victoliir

20

IJrrr-1ca

i:r
.,1

lr
I

scrrr,lrtii.

Ivlzr

nrr{

clc !e4!t1ly1gic

_21_

!';!t1i1t!9a

ir:cpfiii ilLrstreazir lcgirlrrra dintre scnzorialitate qi cunoagtere. I)egi

l;

ccrpilrrl iirc :i!ir)zil!ii tlc Ia rta;;tele, nutnai cltrpir virsta cle 3 luni se poatc vorbi
tle consl

1.

StrMtOt,OGIA SE,NZATI trt

9l

PIiItCEP-f

i I tr i

i.:a pet'ceirfiei.

irr r,,ocl couvenf ioual psihopatolcrgia senzorialitafii poate fi imp.irfitd

lil

ltl

rrr,

Scnz:r{ia este ur1 act psihic elelreutar cle realizale a inraginii siusLrlare

r,lil'iciiri cantitatirre (liipereslezia, hipocstezia)

r,,,,, li flcirri cali tative (i I trzi ile, Iial trcirraf ii le, agnoziile)

It unor insugiri ale obiectelor gi lenonrenelor ltrn.rii iuconittriitoale.

Senza!ia se produce

in unrlr ac!iurrii

otrier.:telor gi fetionrenelot luurii

nrirteriale asupra organelor de sinr1. I)rin internreditrl analizatcllilor extero-.

intero- gi ploprioceptivi excitafia se tliinsfcrrnrl iu sc-nzafie. in ntonrcntul in

care ajtrnge la nivelrrl scoar'lci cerebrale- clcvenincl clenrent cle conqtiin{d

I.

7-u I lt

c1e

reflectare nenriilocita a lLrmii nratcliale. intre-

qi realitatea obie-ctivl

existAncl doar sisternr-rl analizator asupra

r)r.l

I Ii1r,'re

de scriclerc a pragului senzorial ce .lre

pini

atunci,

criul pc:rcepufi. I'crsoana resl-rectivi suportd greu zgomotele,

rrurjor,

stczia

^se

inlAlncgtc iir

Pelceplia realizeaz-d nLr uunrai iuragineir ilnsambhllui insu;irilor, ci gi

tl, l,irttrl trnor^a['ec{iuni psihice plinrarc curn ar

tr.rl l,r rr iiri

strl

rr

fi

episodul clcpresiv

anxioase, etc.

irsolicitare psihicir,

- lroirlir ]laseclorv

ca

Ililrr,i'stezia e-stc fenonrenul (lc ridicale a pragului senzorial ce

tlrept conr;i'r:in{it scidelea acuitalii senzoriirle. Se intilneqte in

des{igurirndu-se in anumite limite spa!iale gi intr-un anumit ir.rterval cle timp.

- st lrr.,olt enie

Pe de alta parte, trebuie relevat rolul subiectivitafii insului in reflectarea

realitlrlii (luncf ie

- [rrl],rrrili factice

trcbtrin!e, iutcrcse, experien!a, clinan.rica raportLrrilor sale

cu aurbian[tr). Ca urrnare, acclLria;i obicct, in ntontente clifbrite gi in contlitii

ite ii pLrtenr relcva instry-iri clilerite. NiarcAncl saltLrl calitativ firtir

- slriii llrodrornale ale bolilor infeclo-contagioase

irnagini de ansarublu. printr-o variata inrbinare a analizei cu sinteza.

raporturilor spa!io-tenrpolale. [,a nu poate fi conceputi ciec6t

Percepfia este proceslrl senzorial de realizare a realitirlii obicctuale in

difcr

lrrnrina, tr'. 1,i,la[iile, atinge rile culanate.

ea

cf,rLria se aclioneazd clirect.

cle

ir irrtcnsill!ii'scnzaf iilor qi pcrccpf iilor la excitan!i care

su[.rlirnin;rli

obiectclor gi l-enornene lor corrcrete;

este instnrrnent

rellrezirttir intotcleatrtra reilectarea frrl plirtt ideativ a ['roprie tlitilor

seperrate ale

i tu rtl ilut i ve ul e s e nzoriul il i

tiri:pt corr:;,r,;irrta cregtelea ar:tritdlii senz.oriarle. Ur este trAita ca o irnpresie cle

r:"rr:;tert-r

Senzafia ca [bnne cle rel-lectare a lunrii. are rlouii parlii:ularitrrli

r, t r

I li1r,:rcstczia este I'bnomerrrrl

suhiccttrltri.

tt

de

rL:llr r tlelLea

tncntalir

- trrll,rrlili rlc cciuversie

* [rrll,rrirri cognitivc

are

_L

2.

7' t t I b u

rfi r i I e cu I i t ut it,e

_,

\zlictoria

u Ie s

tt

N4anual clc

llultca

n qtt t. i o I i /iit i

tintp de la rrltirna re;veclere,

recunoagtere

nurnitele ,,ilwz.ii fizicllogice" optico I,,,r)r)retrice

(bd1ul irrttoclus in apd parc lr6nt, douir linii paralele intretiiate cle,,,rltd li1ie,

exteroceptive (vizuale, enrclitir.e, gustative, olthcti',r:. tactile

cle

- ilu'zii inteloceptive sau visceralc;

- iluzii proprioceptivc, motorii (kinestezice).
Ilrrziile vizuale sunt cele nrai fl'ecvente. Cele nraicles; inlilrrite s.,rr :
- Metamorlbpsia ce constii in irnpresia c1e defbnlare a ,rlrir'ctelor ,qi

cleosebite. Pacienfii cu astfel

iluzii considerd cd persoane cunoscnte (pirinli, soful, solia) au

fost substituite cu alte porso&oe, cu chip asernindtor,

in

scoplrri

ostilc lor. Iiste un sirrrptonr intilnit irr schizolrenie.

trluziile nuditive constiln in impresia cd clif'erite

sunete sau zgomote sunt

;\lteor-i, diferite sunete sau zgomote reale (bdtdile ceasornicultri, scAr{iitul

tugii. zgonrotul apei de la robinet) sunt perceputc cle pacient sub forma unor

cuvinte injurioase, strig5te de deznidejde, etc. Iluziile auditive apar in

schizoll'enie, tulbnrarea clelirant[, etc.

iitiziile gustative Ei oifacfive

a sperfir"rlui 1)erccput.

- Macruglsia ce corrst[ irr imprcsia cd obiectcle strnt rnai rrrrrr.i.

- Microllsia ce constd in irnplesia cd obiectele sunt ntai rrrici.
- llisrneg^lopsia ce constd in i'r;rresia cir obiectelc srrrrr ,lungitc,

se cleoscbesc gr.eu irrtrc ele daioriiir

irrrtrdirii embriok:gice a celor doi analizatori gi a vecinatdlii lor. Ele

constar"r

in pcrcepcrca eronatd a gnstului sau rrirosului nornral al clileritelor alimente,

sLrbstan{e.

Ile intAlnesc de asernenea in schizofi'enie, tr.rlburarea delirantir,

cleJ,resia rnajo16.

ldrgite, rdsucitc pe digorralir.

Parcidolia constd in irnpresia pacientultri cd desenele

1lr'

|g

covor',

lluziile inferoceptive sau viscerale constau in perceperea

eronatd a

auurrrite pete d pe plalon, perc(i, norii cle pe cel-, ctc surit lrnimalc

liinc{iondrii llnor organe gi aparate. Se int6lnesc in tulbnrarea hipoconclriacd,

inllicogitoare, fiin{e fantastice. Pareiclolia are un nrzll('rr ciiracter

1.trl

anxiogen gi este l}ecvent intilnitir in deliriurn tremcns.

fi

ntai apropiate. mai putentice sau dimpotrivd rnai inclepErtate, mai estompate.

satr haptic)

episoclul

Sosiile suitt persoane ca.re se aseamdn[ intr-c'l

misrrrd atit cle rnare, inc6t nu pot

corectate, paci entul consiclerAnd u-le vericl i ce.

l.'t fi :

llLlr qi sirnplu a asenr;'rndrii). Spre

nu este corectati. Ea se intdlnegte in

- lluzia sosiilor.

par curbe), sai-r iluziilc cle greutate, cle volurn. in aceste siluafii, l,,,rsoanele
corecteazd Ll$or eroarea spre deosebire cle ilLrziile patologice (.;r,..nlr sgnt
care zrpar, ilLrziile patologict.

silr.r

maniacal, in tulburhri cognitive.

sr-rnl. cnnoscule aga

- iluzii

23

deosebire de confuzia de persoani care este corectatd rapid, falsa

inlclpret6rrcl ceva care existd clrept altceva).

i'

conclilii (clin cauza clistanfei, lurninozitiigii, intervaluhri lung de

lltrzia estc perceperea intr-o lnanierir falsd, a ulror stinrrrli :rc'nz-oriali

reali. lja este intotcleattlra gelterattl cle lrn excitant real (pacit.r,rrrl luAncl,

I)trpi. nrotlalitdgile senzoriale

Semitltqgiglllllt-r11,'cd

Ii'al:ielc recunol;teri sunl ilLrzii vizuale ce corrslarr irr i,l.'rrlilicirrc-a

gregitir

a cliverselor

persoaue. Simptomr.rl trebtrie rl,',,.rerbit clc

conlirzia cle pelsoaud, posibili

;i

irr aria nonrralitirlii rrr rrnrrurite

bnrarea delirantd, schizofrenie.

lluziile tle rnodificare a schenrei corporale

constan

in

eronatit a lirrmei, nrdrimii, greutdlii gi pozi{iei proprirrlui colp.

exprirna sttb lontta senzafiei cle nririre,

saLr cle

perceperea

Ille

se pot

nricqorare, a dinrensirrnilor

rsi

;e

Vicloria

24

fJrrrlez't

\:t

greutir!ii corpului, satr clc niorlificart: in seirsul urfifilii anuruitor piir!i

ali:

corpultri : nasului, grrrii, srrrril,rr', etc. C)ricc parte anatorrricd poatc li irttplicatir.
,z\stfel cie

iluzii pot apare in

- lulburarea

cli

obign
:

smorfi cir corporald;

r r r

t,

.t

l'acienJii sunt convinqi

I'

falsi, apiirutd in absenla rrnui stimul senzorial

Pacientul ,,percepe" ceva ce nu existi in rei-rlitate.

se

descrir"r

qi aSa nnmitele

halucina!ii

,,fiziologice", fird semnificalie patologici, care ilpar gi la subiccfi norruali,

cnm ar

fi:

,/\

t,1.4

gi prin modalitzi!ile

atlicri sunt exteroceltti ve, interoccptive, proprioceptive).

cle

realitalea lor.

moclalitilile senzoriale in eare

se manifestd pot

fi

ltr'roceplive (viscer ale)

. ploprioceptive (rnotorii)

Ii

rr

lucina{iile zrutlitiye

se situeazd pe

sttnt halrrt inafiile vizttale. Ele pot

- halucinafiile hiprraponrpicc carc apalla trez,ireadin sonrn

tlupi ;:,alirnretrii rnai

prirntrl loc ca frecvenf

sus mentionali astlel

orlilrneascd sau sd clesfdgoare vreo activitate (situalie

'foate aceste tririli halucinatorii sr,rnt cle scurtd dnrati,

tlq'r:;r;t.iS

sr,tr.rt

provocate

sau stimulate de stdlile liipnotice fiziologice gi reprezintd cle obicei, ac!itrni

in cursul zilei, pe care persoanele

respective le corecteazd in nrocl

critic ;;i cu r.rpr.rrinfd.

Sc mai tlescrirr cle asenr"rrea ca avAnd un caraclcr fiziol,rgic la copii

Ei

uneori la adult imaginile eidetice. Acestea reprezintd reproiectitri in cxterior

ale imaginilor,urlor obiecte, fiinfe, strdns legate dc tririri afcctive intense ;i
aprc'rpiate cle prezent ca desligurare in tinrp. Ilidetisrnul este facultatea pe care

o poseclli unii subiecfi

reproiectind in exterior rrn obiect, o

cle a putea revedea,

tlalrrcin:rIiile psihoscnzorialo (propriuzise) corespunrl

ca fiincl proeminente), sau

iirr,rnsitatea poate

fi

in care

sunt

cpisodici

r,ariabild, uneori abia perceptibild, antrendnd

irtituilini de ascr"rlttrre, alteori atit de puten-rica incat obligd pacientul

sir r.i mlsuli c1e aphrare (capitoneazd carnera, etc.)
cliuitatetr poatc

fi

foarte bunir, pacientrrl percepAncl cuvinte, fraze pe

cirr,: lc infelege, alteori iit"rclc voci pe care 1u le inlelege (verbigeralie

lrrr lr

rcinatorie)

cr)rirl)lcxitatea poate varia de la

.,

fbtograf'rc, carrc le-a fost cxirusi nunrzri cAteva clipe.

rnitiei, aviutl urrnatorclc curactelisiici

la aclult,

fi analizate sub raportul caracteristicilor lor

- hah"rcinaJiile provoctrte prin sugcstie individualir sau in masd.

petrecute

irr tulbLrLrriiie nrentale prinrare, spre deosebire cle copil, uncle mai frecvente

- halucinaliile hipnagogice care apar inaintea instalirii sonrnului

clcf

!i'

Itrrlrrcinaliile psiliosenzoriale sunt analizate clinic dupd urmdrtorii

paranlcll i : clurat[, intensitate, claritate, complexitate, rezonanfd afectivd.

rezrl.

Asemdndtor iluz-iilor

e,!lq!

" pe citile scnzoriale nomale

- schizolr'.'nie.
este o perleplie

gg,i

- t rteroceptive (vizuale, auclitive, gustative, olfactive, tactile)

- tulburdri psihotice incllse de strbstanle psihoactive;

[Ialucinafia

.'ir:nt ,, Irerccpute

I tup[

- tulburarea delirantd cle tip somatic;

Itryll !"-!9ggol

halucinafii auditive elcnrentare (fbncme) pelrepute ca lbqnete,

litrturi etc

integlal

'

hlrltrcirrtrIii atrtlitivc cornune

etc)

plgii rrltri ortr, scartAiltrl rrnei tr9i,

26

A4ql!gl4q lgqiqtperLllrlllti:

_YryQryLlll!tq4

o
)'

haltrcinafii auditive conrplexe c6nd pac-ienttrl perr '1',r ,.r,oci"

pe care le atrde uni sau bilateral

, rezotraLrla af'ectivd dif-erd:

halucinatiile auditive

sLrnt

ori

halucinaliilor congruente

pe alte teme clecAt cele menlionate lnai

cr"r

bolnawrl, arrrcnin!0ndr-r-1 clirect q'rtr ;rl,'r ;iv.

cpnf intrttrl

clispozilia va implica teme specific

Inaniacale: supraestimal'ea valorii, puterii, bog5liei,

sunt

cunogtinlelor,

'

lalenlelor, iclentitdlii sau a unei leghturi speciale cu Dumnezeu satt

Flalucinatiile nlrtlitive coment:rtive constau in una sarr rrrli multe

cu o persoand fairnoas[. Conlinutul halucina!iilor incongntente cu

voci care se atlreseazd direct bolnavului, conrentinclrr-i corrr1,,,r llrnrenttrl,

gAndtrrile, sau voci car-e converseazh intre ele clespre pacierrl lrle sunt

clispoziiia euloricd. maniacald

va fi pe alte tenle

decAt celt:

lr'lcrtl ionir{e n]iri Srrs.

caracteristice in primul rAnd schizofreniei, degi pot sI aparl qi in iil{,'tr.rlburirri

psilrotice

lius. Ifach dispozilia pacienttrlui este rnaniacald,

uneori llrvorabilc

(incura-fAncl, sfXtuincl, inclen-rnAncl), clar cle cele rnai nrLrlle

cltt;;mlnoase, inituiincl

clispozilia clepresivd va

2l

g3_

FI:rlucina{iilc yizuale snnt cele rnai collune halucinar!ii in tulbtrrdrile

nrentale ciatorate unei condilii meclicale generale sau celor indtrse de o

Ilalucina{iile auditive irnperittive consttu in voci

poruncesc pacier-rtului sd

periculos (ctrnr ar
conlbrd caracterul

ll

laci

care in,l,'rrnrnd sau

anumite acliuni, unele cn curact('r ,'.itrcm

cle

sd se olnoare san s.I onloare pe altcineva)" liipt cc le

cle mare urgen!d psil-riatric6.

Halucinaliile auclitive verbale se intdlnesc in

substanfa l;sihoactiv5. L]le sunt percep{ii vizuale ale nnor fiinle, obiecte

irnergini irrexistente in acel moment

in realitate. }'taltrcinafiile vizuale pot li

situate intr-un singur plan satr in relief, pot

pt-it

li

sau

fi

mono- sau policromatice. EIe

caracterizate sub urm[toarele aspecte:

- schizolrenie

a obicctelor rc:ale (htrlucina!ii macroscopice sau gulliveriene), satl mai

- tulburarea schizoafectivl

nri ci,

iiilit.sc

rilt-:

(nrici-r;scopicc, l il ipLrtane).

- tttlburarea psihoticii acuti

- tulburS.ri cognitive (cleliriun-r, dernenfd)

estompati.

- epilepsie temporal6

- tLrlburdrile de clispozilie crr simptorne psiholice.

Itell ilor nurnai

la aceastd entitate clinicir, halucinafiile auclitive surrl rl,'sclise ca

fiirrd dupd cottfinLrtul lor, congrtrante sult

linii;

itrcttrtt r rtcnte cu

dispozilia clepresivd sall maniacald. I)acd dispozilia l,rrt:icnlului

este depresivd confintrtul halucinil{iilor congmente ctr tlispozi!ia
va irlrplica tcnre spccilic clepresive: cle inaclecvarc p,'' ;,rn:rlti.

de

vinoviiIie, cle lroal[, rrroarle, perleapsd [rine ylyglllrrlri. nlinar,

nihilisnt (negalic). (lonfirrtrtul halucinaliilor irrcorrlrrrcntc cu

elementare (fbsfene), perceptlte ca pttncte lnminoase, scdr.rtei,

complexe sub formX cle obiecte,

fiinle (halucinafii ligurate),

sau ca figuri gi obiecte clifonne (l'antasmoscopii);

scetrice care la rAnclul lor pot

rrii;rlrle (cirrcrnutogrlfi ec)

fl

statice (panoramice) sau irt

ao

Victoria Ilurlea

i\,Iarnral g]9,,!eqi ol

rozonanla alectivir este cle obicci intensd indifbrenl clc con!inuttrl

haltrcinafiilor vizunle. 'I'onalitatca afbctivi poato li poz-itivzi ca la

lirrr-rittlrii cle opiu sau inloxicafia crr n.rcscalirrd. Ir4ai fiecvcnt.
tonalitatea alectivZr

a halucinatiilor vizuale

este ncgatil'd ca in

delirium indus de alcool (delirium lremens), uncle percepf

tun

sinrt.

At,
I

sau

:,1

cle rlezagreabil,

pc care ei ?nqigi nu-l percep, doar ceilalii il

sittlptotrr nu este o haiucinalie olfactivd ci este o iclee cleliranth.

l;rlrrcinafiile gustative sunt pi ele extrem

cle Iiecyente

in tulburdrile

gnsturi (l!)()lie[]ite, ciudate, metalice, nepldcute.

llrrlucinafiile tactile (haptice) constau in perceperea ltnor senzafii

- in tulbLrrdri cognitive (clelir.ir-rrn, demenfd)

- in schizofrenie salr in tulburarea schizoat-ectivi pot

l)r sall sub tegumente. Astl-el pacienlii pot avea senzalie cle arsurd,
infepittrrii. cttretrfi electr:ici, etc. in cazul halucinafiei tactile simptomul este
invariabil iisociat cu o interpretare cielirantd care o clistinge cle durerea
diverse

IIaltrcina!iile vizuale pot apilrea in unndtoarele afi:c!iuni:

sa apard un

tip dc halucinatii vizuale dcnumite liah-rcinafii uutoscopicc

somatolir,irrir

in

care nu existd nici

o interprelare clelirantd. Ex. nn

pacient

percepe vizual propriul corF, sall ultele organe proiectate iu

itrk:ltituri pe' tot corpul, pe car le consiclerd ca frind provocate cle

diavol. Alteori iralucinafia tactild inrbracd aspectul unor mipcdri de repta{ie

afnra sa, realizAncl prezenfa contirtr-ri a unei clublrrri iclentice,

sau lurnii:irlLtri sub legumente, insolita cle interpretarea delirantd a existenlei

san deutoscopice ce realiz,eaz6. imaginea clLrbli prin care subiectul

igi

<lftalntologice (retinitit,

fiir-rd nrai coumne tulburdrilor

mentale datoratd unei concliiii nreclicale generale, snnt clestul cle frecvente

qi

in tulburdrile mentale primale (schizofienie sau alte tulburiri psihotice), clegi

pacientul ntt le relateazd. liunt percepute ca nrirosnri neplicute, chimice,
Sar"r

rnai rar pldcute . llle pot sd aparii in

crizele uncinate din epilepsie

"

leziLuti sau tumori alc lobLrlui tcrnporal, ce intcrcseazzi

rlci

"

alcs line'ncclalLrl

sclrizollcnie gi altc tr-rlburirri psihcitice

parazili ce merg pe sub piele. Acest tip cle halucinalie cste

Il;rlrrcin;afiile interoceptive (viscerale) implicd. perceperea

catarerctra, glauconr, nevritij

retrobulbard)

Ilalucinafiile oll'active apreciate ca

insr"t:l,.r sau

observatii irr delirir.rm tremens sau intoxicalia cu cocain6.

- in aiecfir-rni neurologice (leziuni ale lobLrlui occipital etc)

- irr erfectiuni

acuzd,

unor

inl'rr"rmusef ate sau ur6fite.

cadaverice,

29

ntentale tlirtorate unor condilii rnedicale generale constdncl in perceperea unor

heteroagresi v.

ernrrnrit

gt. l'ptifq t.i"d

Jnenlionat, unii pacienli sunt convin;;i cd gurar lor, corpul, le ernand

,'.r

nlitr,:; .rttrenr

iile

halucir-ratolii irnbracd ur1 aspcct terifiant, zoopsic, lniu'cat anxiogen

pentru pacient cll inducerea unui conrportanleut auto-

senzaf ici

de sc;liirirl,.ii'c a pozi{iei urior orgalle, a obstrudrii sau perfordrii lor, a

dispariliei l()l', saLr de existenld a unor fiinfe in corp, etc. Foarte frecvent
aceste htrlrrr:inafii sunt localizate

orgasln, -r ii,l. Se intihiesc in

in slbra genitald gi sturt trdite ca senzalii

cle

sciri rol}enie qi alte tulbur-dr-i psihofice

trrlIrularea clepresivd majord cu simptome psihotice.

Il;rlrrcinlltiile propriocepfive (kineslezice) sunt percepute

ca

in-rpresii rl,. rrrigcare sau cle cleplasare a Lrrlor seginente cle corp sau a corpului

it.t irttlegirrr.,. lJe obicei lpar cu calacter cle cxogenitate, ele fiincl cle fapt
p:jeuclo-ltit

I r r,

irrati i. Sc irr tAl ncsc

in

sch izolr-eri ie.

t
t
t

j_q,____

Victoria Llurtea

Merrrrral cle

Fseutloh:tlucinafiile (halucinatii psihice) prezinrri

rrnidroarele

1.

Nu sunt percel)ute pe cdile senzoriale obignuite, ci cl,r se petrcc in

crl reprezcntareit

ir-naginilor unor obiecte

Pscud.halucina{iile ruotorii sa' kinestezice se exprirnd clinic prin

perceJlel'ca exectrtirrii trnot' miqciri irrpuse. Aclesea aceste miqciri au
un

nr.r s,. r.onlirncld in

gi

collltlne. Pacier-rlii vorbesc despre voci speciale pe care le

f-crrornenc rcalc,
arr,.l

caracter inraginar, pacientul av,incl doar convingcrea cd le executd, fdrr ca ele

in interiorul

sir se produc[

captlltti, itr minte gi ntr irr urechi, veclenii stranii sau despre inlilf i5;iri psihice.
2. Pacienlii sunt convinqi

cle realitatea

lor sau altf'el spu,, l,acientul

cd cle sunt fEcute saLl provocate de cineva. Ele apar alf,tLrri ,li'clelirul

de

Acele halucinafii a cdror sen-rnificafie palologici este recunoscsll

cle

bolnav sunt cutrosctrte sub numele cle lralucinoze. Pacientul este congtient

cle

taptr.rl cd halucinaf iile nu sunt reale. Ele pot sa apard

o
.,

influenfa.

Pseudohalucina{iile auditive se rnanifestd sub formd rlr i'oci pe carc

.le percepe

in interiorul capului gi care sunt expliciilc,l,'cl ca fiirrcl

mirtfii", satr iqi aucle propriile g0nduri cu \,/(r(](r tirrc in cap

siru gindirri cirre rrrr-i apar[in ci srrrrt lransnrise prin intenrit:,lirrl srrgcstici.

r
.

,,auzite cu urechile

telepatiei, hipnozei, undclor, racliaf iilor cosrnicc, etc.

Pseudohalucina{iile vizuale apar ca irnagini izolrrl,'sznl scelle

crr

ochii

rrrirrf

ii"

gi care

sunt procluse din alirrd cle citreva.

I)seuclohalucinafiile tactile apar sub fbrma unor senzirtii (electrizare

a sr"rpra{bfei intreguh"ri corp, iracliere etc) provocate 4"

localizate

in

1s 1li::llrnfa. Adesea

sl'era genitalfi realizeazd senzafia de orgasm, ,1,.

viol

cle ia

distarrf a.

llseudohalucinatiile intcroceptive se leagd clc imprcsirr ,lc ,,lipsa cle

Iibertate interioarti", de ,,plclsesiune interioard". Pacienf ii trjii, 'rc sl-l)zaliir
corlrorerlir cd surlt posedafi de aninrale, ile spirite pitnrnse in rlif

'rilc

organe, a

in

nzul prelungit de alcool

uzrrl cie halucinogene
cleprivarea senztrriald (cecitate, surclitate)
epilepsia lobului temporal.

,5*riittificar(in psiLopirtologicd a iraiucinafiilor. .Halucinafiile sunt

c:onsiclerate sirnptome psihotice,
cl

ltattttratttice pe care pacierrfii Ie ,,vicl crr ochii interiori,

pseocluhalucinafii

striirrd) san verbale (are impresia cd vorbegte sub o irfluenJd exterioari).

nu

3. Au un caracter cle exogenitat<:, de impus clin afarii. l':r, ii:ntii afinni

in realitate. Fle se mai pot rlanifesta ca

rirotorii gr;rfice (cand pacientul are convingerea cd scrie sub o i'fluenfd

le recunoagte semnificalia patologicd.

pncientul

3l

accastd entitale strr]irrel.

ntinte, in cap, in interionrl corpLrlui. in consecinla ele

totalitate

Psi h ia t ricd

ciiror prezerifd o siurt prin aceea cd adesea aclioneazr'i clupd cum le cere

caracteristici:

'

Selry]pgfq

ca gi ideile clelirante, vorbirea

marcat

ezorgan izatr sau cornportamentul marc at elezor ga,izat sau catatonic.

Sirnptonrele psihotice relevd o cleteriorare severd in aprecierea

realitdtii, astfel inc6t persoana respectivd evalueazd irlcorect realitatea
extenr[, in ciuda eviclen]elor cle contrariu. Ilaltrcina]iile senmificr exisr.enfa
unei lulburhri psihotice. in conformitate cu DSI\4-IV, tulbLrrdrile psihotice
?n
care pot

fi

intAlnite halttcinafii sunt reprezentate cle : schizofrenie, tslbnrarea

schizonfectivd, tttllrttrarea schizofieniformd sau psihoticl acutd, tulburarea

psihoticl scttrtd satt tranzitorie, tulbr-rrarca psihotich

trieclicale geilerale, tulbularea psihoticd inclusd cle

clatoriLtd

unei conclilii

o strbstanja psihoactiyi,

ttnelo tulburirri de dispozilie, unele tulbr,rrirri cognitivc (dclirium,

clemenlir).

ir

Viotolia llLrrtcn

,\')

iyl!,4',,1

Ialtrcilra!iilc reprczititi*r surse de conrllortanlent agresir, (auto- qi

hetcroagresiv) ce irttptln intcn'cltf ia lclzrpeLriicii rJc trrgenfi. l:le constituie

nunrai o trrgeufS,psiliiatrici, ci

q;i

nu

o rrrgenjd nrc<lir:alA in general.

sA

corrrtnice prczctrta qi cclrrlinutr-rl triririlor halucinaLorii. iu aceste concli[ii

este

cscrrlial

cle rccttt.tosctrt elctuentclc de cotrtportaurerrl lralrrcinator cr-rm ar

fi

q!

stu

leejq

l!!1!1t4ge__

-)

-)

sirlboltriil,,r' grafice (litele sarr cilt'e), a inragirrilor cle ansanrbhr cu a-iutorul

analtzl!.,,,,1tri r,'izual, clegi vcclerea estr: intactd ;;i congtierr!a claril. Se

irrtilncyt,

uneori, pacienlii clezvoltir o concl-ritri clisimtrlatorie, refuzild

iLr lt-'zir-rni

alc lobulr-ri occipital, mai alcs sting. Se poate manifesta

cub untrlll,)arelc forrne

'i

prosopagnozia (agnozia fizionomiilor) ir"r carc pacientnl nlr

recuuoa$tc persoane {i-rarte cnnoscrrte (proprii copii, so}lrl /
solia)

,,1)leacri, lasa-rtri in pacc" clc.

t,

saLr

ag4nozia

chiar pc sine in oglind[.

crrlorilor

consti"r

in tultlurarea recunoagterii culorilor,

irrsoliti de aninczia ntrmelr-ri accstoraca qi cflncl ar volbi. Siesizarea unor astlci cie nrigcdri la o pcrsoand
detapnti{ cle realitate, susl-ricioasir sau osl.ild ner.notivat, la o persoanh

la litere, cifie sau senrne aritmetice. Se clescriu astf'el

c[rei minricl pLrlin mobild exprirnd r.niinie, trisl.e!e, auxietate sau la o

ltcrsozu'td

ctt manilcstiri

enrcl!ionale ncnrotivale (z-irnbcte lrizare,

lrtrhotc de tds ttecontagios), supiercazir posibila

existerrf

i ii

alexia ce constd in imposibilitatea inlelegerii limbajr.rlui

scris

ulior

clcrrrcn{e lralrrcirrirtorii slrtr tlcliraritc.

agrafin consti in imposibilitatea scrierii cuvinlelor

o tlislexiir constd in

a primelor cuvinte
dintr-o frazd scrisf,, cu inrl'rosibilitatea de a continua

sr.rspicioryi, cet'ceteazii aiimcnteic, pun fanriiia sli le gtrsic tnrri intAi suu

refirzd s5 rnEinlince.

iua

jrisuri

r
cle apil'zu'c sau cle at:rc.

cifiele

de

irrtegr"are gnozicd, clartoriti unor leziuni la nivelul centrului cle irrtegr;rre, cleqi

lor,

iali consld in imposihilitatea

aprecierii

lorrnelor. O variantii a agnoziei spa{iale este paralizia spatiald

a privirii, carc constir in inrposibilitatea pacientrlhri de a-gi

persoatrclor, crilorilcu',

spaf

distanlelor, a localizdrii obiectelor qi a comparlrii nidr'irnilor qi

oricntri privilea voluntar,

Agnozia viz.u:tl:i (cecitatca psihic[) ce constd in ir-rabilitalca cle a

obiecte

acalculi:r consti in nerccunoa$terea senrnelor aritnretice.

;: agnozia

pacientul este conqtient Ei func{iile serrzoriirle elementare sultt pistrate.

Agnozia apare in ttrlburit'ile cognitive (ciemcnta).
I)upd tnoclalitdtilc senzoliale in care apar se clesct.iu

alexia cilrelor constd in irnposibilitatea cle a recunoa$te

interpreta

sernnificafia senzaliilor. Ea este o lulburare a pcrccp!iei printr-urr def'ect

pi iltl.rtllreta scnrttil'icaf ia

inlclegerea doar

lectura

Agnozia constd in iniitrilitatea rle a recunoapte gi

rectliloa$tc

'

in timp ct; rnigcarea

globilol c-rculali cste nonuuli.

spontan5. a

f
t

'ii

'l

Victoria Iltrrlea

*j4

\!ltt d cle S ern

1i

olog!_"_!$

35

tfq!' "!

Agnozilt auditivi (surclitatca p.silrici) constit in incaplrr:itatea rle a

iclenliflca sttnetc, zgonrote sau ctrvinte. Se intliine;;te in leziuni I'il,rteralo

ale

lobul,rri tenrporal.

Agnozia tactilS constd in imposibilitatea cle a rectul()ircl('

prin explorare tactild. Se intilneqte in leziLrni

arle

lobului parietal.

obiectele

2. STIMT(_}LOGIA

Agnoziile schemei corporale pot apirea slrb forma:

ntltltor seginente siltr ale corpultri in intregirne

Glinclirea

GANDIIdII

r"'ste c<.rnsiclcrati

rlesliiqtrrarea su procede:a:zi

un proces central al vieJii psihice, care in

prin a;a r-rumitele ,,operalii ale gflndirii",

curlr

suttt:

1. Analizir (opelalia cle

separare ntentald

obiectului

sau

fenornenului in pirr{ile cornponente);

2. Sintcza (operafia

optrsd analizei, dc reunirc rnelrtali

intr-ur.r

ans;amblu unitar, 4 insuqirilor esenliale qi particr-rlare ale obiectelor

gi f'enomenelor lunrii inconjurf,toarc);
3.

(lonrJraritfia

(otrreraf

ia prin care se clisting

asemdnirile gi

clcosebirile dir.rtr"e obiectele gi fenornenele analizate). Cornparalia

std la baza operafiilor
4.

c1e

analizd gi sintezi.

Abstractizarera (operalia care constd

in

abstragerea

(clcsprinclerea)- unei anumite laturi sau insugiri a obiectLrlui sau

li:rronrcnLrltri,
alrsl

5.

lirclic

elc

in {irnp ce in monrentul respectiv

celclll

se ignorl, se face

Lc)l

{-'oncrctizarca (opera!ia inversi, care concepe obiectul

sau

in toatir varictatea lrdsdtrrrilor sale);

6. (lrncr:rlizarca (operalia nrentali clc riclicare cle la reflectarea unui
1-crromcntrl

obiect sau {i:uoinen la o cirtegorie de obiecte sau fenomene, pe

baza nnor elerlente comune gi esenfiale). Gerreralizarea se poate
e

,!iepzu

fi:ctrra la rlive,rsr.: rrivelc de generralitatc.

ar:ea

iitlit rlc trarr5antii a opcra{iilor glindirii

este nrai nrult

tliclacticd, itttnrcAt in practicii ele se clesthSr:ar-r in interclepenclcn[i qi urreori

]-q_

Vic{oria llur-tcrr

!i

IV

dcslBJari pe baza confiuntarii irtrc ceea cc ste cunoscut

est i
nolr,necunoscut(iu'brnalia).Operali;leeendirii,indesf$umrealorideativa,;

ri

ceea ce

-,,,,,,,,"a,

o.u,

ti

asen,anare.

in

acesr caz expresia

37

veftatl

rccurye ta

rre

lungi,o({,ltle, tanoliuni concrete side obicei incdrcate afectiv.

a .
infbluatici), precum $i un rot reglator (de vehiculare a iufornaliei). Lcgat5 i
insohbil de cuvaut (dar IErh a se ictcntifica cu acesta), noliunea este
collctptrrl care cristali,/ea7a insfl)irilc comune $i esen!irtc rte ob'cctclor fi
""

scvesc de cuvdnt, care are un rol cogDitiv (de achizilie

anual cle Siemiol ogi e I's i liiah'icir

.,,,Uu.O.,lo

depozitare

;),

gAndirii au fost sche'atizate didactic ln felul uflndto.:

rLrlbur5ri rcfedtoare la fomra

ganalirii

rulburiri rclritoarc la collinurul gAndirii

I.rthunji retsiLoarc ts e\prcsis verbal6

g6ndirii (ate limbajutui):

feno$enelor.No[iLnlilesintrcunitefujudccnfi,carestabilescEponuldid.c

rstionarncnt.
de sandire, u rol irnpo(aut il au asocialiile, care

noliwi. l,a rej1dul lor rnai multeiudecal alcdtuiesc un

in activitaica

2.1.

.htburilrile ateJorrltei gnn.titii

tulbrnlt fotfi

renerale sau specifice.

reprzinh de tant lcgdlrri ter)rpordrc nrrre notiunile 9i irleite in pernrhneura

deslitffare

2.1.1.

Mecanismele

L
I ,

formirii asociajiilor pot fi

pnn contigtitate (^socierEa in plan ideativ lDtrc obiecte

lcnomene coexisterte in

2.
3.

ptii

fcnorrene aseminntoare),.

ptii conrrast

4.

(asocierea

in plan ideariv iDtrc obiec{e

in pran ideariv intro ro!;uni

opus)'

(llt"!tire:! autislicn sau dereistn: consla ,dintr-o

n:::*.T*':'*ui',
:'".'""':l:"
sau reialiva n vielii psihice interioarc".
,u*t'':'

",,

neconcoil

t,

L, r

ta

asociata cu preponderenla absolutd

,,I-umea autista" este pentru pacient

r logica

oameni,

sau experien,a (BleuteD.

{J,r,,,tirea maeid: descrise ca fiind normati la copii, esre o ganctire

iaracteri,,dt.r

al

asoc;aliibr
Dxpresia verbald alege calea cea mai scude cilre lchl

Gindirc $socintiv-logicn caraclerizald prin prdominanla

desprindere a

de o rtr rlate strict indiv;dualn si cliferitn de a celorlalli

zasa)

Dup[ tipurjle dominante ale asocialiitor, modut de a gAndi

oamenilora fosi inpE{it in:

c:rprrrrrii.

intelectuul

oi

p'in cauzalik:te (cele mai complexe sunt asocierile pr;n

care se realizazi in plan ideativ legitum cauzale dinlre
fenomen $i ca

prin catlzalilale.

ptin cor! l,r?ii eromtc sau contradiclii interne Esle considemta pablogica
atunci ( rtrl nu este canzrta de anurnite valori culturale sau de deficil

$j

sFliu,i timp),

aserndnat e (Asocierea

conlinut

Tuli,urnrile gc erale ln forma ssu procesele gendirii

(;a,,(lircs ilogicn: ste o gandire al cArei conlinut se carsctcrizeazd

prin convingerea cronata ca propriilo ganaluri, cuvinte

sau

scliuni ru ltrrre.ea de a canza sau preveni aDumite veniorente (consecin])

specificc i)r

u$a

fel incAt sidesfiditegile ca zei qi efectului.

A!r.:rlc t{llburdri se ittalnesc

persorrlilrL\i de

til

schizotipal.

in

schizofrede,

in

xulburalea de

rt'
I

- Inloxicatii cu coli:in6, alcool, tulun,

2.1,2. T'ulburirile sprcitice in lor"rna gf,rrtlirii

Ar.r fost inritdrlite la rAnclul lol intr-o rnarrierir didacticir irr {rrllrrrlf i

ritm li, tulburlri

39

ps

tle

cle coerentii.

subslanfe psihotone

sau

iliodislepf ice

Schizoll'enie, unde apare de obicei

in

caclrtrl sinclrornului de

autonratisnr mental, cAnd pacientul are convingerea delirantd cii

2.7.2.1. Tulhur:-rrile in ritrrtul

acest fenomen estc provocat cle cineva.

gindirii

in practica psihiatric[, acceleratea ritnrulr,ri icleativ nr-r se irrtiilnelte rricioclatd

l'ulbuldrile in ritnrul gdnclirii sunt reprezentate de :

Accclerarea ritmului icleativ cc poartd clenumirea cle {rrlj'i rlr- idei.

izolat ci asociali cu

o
o
o
o
o

Aseicialiile se fac la intiir;rlare dtrpir rinrir, asonant?i, critcrii facilc rloc. linrp).

Pacienlii vorbesc mult, cle obicei cu voce tare, fiincl clificil sau inrlrosibil de
intrerupt. l'recvent pers.)ana vorbc;tc l7rr:ri nici o stimulare socirlii;i poate
contintra sd vorbetrscd chiar claci n-o asctrltd ninreni, pind rdgtrgc;tc,.. chiar

in;oapti.

gi

Pa.cienttrl trece rapicl cle la un subiect la altul, facc rrclrumrlrate

cligresiuni, jocuri de cnvinte, clin cauza clrora piercle adesea finrl l,lirrcipal al

ideilor. in forr-nele severe, asocia{iile pierd aproape total legirtrrrile

ajungAnclu-se la incoerenfa gAndirii. Fuga de idei este intAlnitd

sr.rtrstanle"r

psilro-activii

aocelgrarea debitului verbal (logoree)

vie(ii psihicc, feirotnen

cle obicei cu () vocc cle intensitate

repetatd sau pusd cu voce rnai tare. Ca

;i

acceleretrea

ritrnului ideativ,

incetinirea ritmului ideativ nu se intAlncgte in practicir nicioclatd izolatir ci

als()cialit ctt '

Mcntisruul este o alti. fcrnnb de accelerare a ritnruhri irlL:ativ.

s
e
e
o
o

Se

prin depinarea ra]rida, incoelcibilir a reprezentirrilr,r si ideilor,

in

cre$terea tonusului al'ectiv

sciizutd. Pentnr oblincrea rilspunsurilor estc necesar ca intrebarea sd fie

<r

Ocazional in reactii acute clc stress.

Se intAlncgte

cre;terea lbrtei mnezice

clerrunrit tahipsi hie.

Alte tr-rlbuldri psihotice

clc pacient care

mohilitilii proscrice

rilrtr Icnt, plirr risprrnsuli irrlirziate, r'()stile

Sclrizolierrit-:

lrditii penibil

cre$terca

incedinirea ritmultri itleativ se tracltrce clirric printr-o exprinrarc in

'I'ultrurirri cle clispozilie cu sirnptonre maniacale detclrrrirrate clc

caractertze',trzir

cre$tcrea fbrfei irnaginative

'['crate acestea realizeazd accelerarea cvasiglob,ala a

tJpisoclulnrarriacal

corlclilie nredicald gener-ald si'ru incltrse cle o

in

logice.

riunine in poz.ilie cle spectator al prt,1'riilor iclei.

sclclcrca for{ci imaginative

sciclereaniohilitirfii prosexice
sciderea f,ortei rnrrezice
schderea tonusr,rlui afectiv
scirdelea clebitLrlui verbal

(blactilalie)

'l ortte acestea rcalizt-'azt-r sciderca cvasiglolrirld

Striri cle rnare tensirure nerl,oasii

clcrrr

Stirri clc obosealir accentuutl

incrrtinirea ritntrrlLri icleativ se irrtljlnestc in

rr

rri

t hrir.l iir:ii lric..

:

a viclii psitiice,

fcnonren

40

Vict,-rria lJrrrteh

i,

Scnriologie-l'lt]r!,tltjg4__

_-

41-

granraticale (alLele clecit cele clatolatc Iipsei

clt"-

IvJanual cle

Sthri cle eptrizarc

{izici

gi lrsihicir

' 'listorsiirni

I'eliozr<lc clc convzrlcscerr(a"l a rrnor boli sotn;itice, irrfi:c! irtase

r\f,ec{ituri trculologice cu interesare extrapiramiilzrld ca

,,tlucalic satr intcligenlei recluse).

boala

Parl<itrsort, cpilcpsic (uncle blaclipsihia este cunoscutd sub lrlunele

cle v6scozitate

cle dispoz-i1ie cu siu4rtoure clcprcsive detelrninalc dc

r,le

tlacl

llarajul itle:rtiv consli in

accenlliarea
irr

perioarcla cle

cr.rL'srrlrri

linigte, pacientul atilurl c[ nu-;i poatc anrinti

c,:

spllrrri" Se intdlneqte in sclrizofi'enie.

Anidea!ia sau clisparitia fltrxtrhri icleativ, degi

profunde gi clizele eirilcptice, nu

posibilc cflr.lze

s
6

es;te

sigur[

c'lec6t

"

in

in cotlele profuncle.

cca mai nlale parte, clatoritd urn-rdtoarelor

lipsa clc corrcxir-urc logicd intre cuvintc,

Lt'I,

lulburili psihotice

exccsiv rle pro|tizif

schinrbirri tlnrqte irr

tulbtrrarczr schizofieniforrr.r[ (sau

tu I [rLu'aren

schizoal'ectivd

cletemrinate de o condilie nredicald generald

iuduse clr: o sr-rbstanfd psihoactivd.

ideo-verbald este sernn cle schizofienie (clupir DSiv{-IV)

se irrr.,r'i:rzd cLr cel

rrti),

in

)clir

satr

pulin unul din rrunitoarele sinrptome psihotice

halucinafii,

('cnrportament flagrant dez.organizat sau catatonic.

ii incornplete

sr-rl-ricctr.rl clisctr!ie

pr

ipozilii,

vr'r'lrirlli:

-al);l\i pe lbnclul cle claritate a cunogtinfei, se insoleqte

pinr'r la irlrsurrla rtricdrei tulbrrrdri asociative.

S:rl;r.;r de r:uyinle esle o fornrd extlemd a incoerenfei icleo-velbale

care consIii intr-un anrestec de cuvinte lipsit total clc inteligibilitate.

Se

irrtiil ncqttr i',,chizofrenie.

\/trll,iga;1'sfia este

rn alt aspect al incoerenfei

ideo-verba.le care constl

itt rcpcrtari'rr slclcotipd a aceloraqi cnvinte, propozifii, fraze lipsile de inleles

('rct'bige lirr,: in limba latinir insearnn[ ri trdncirni).

I-rar.e

llt:l;rriu-rit asociatiilor se refi:ri la un curs al gAndirii in care ideile

sar rlc la trrr :;Ltbicc[ ln altrrl

i;

cle tocire,

:.,..1.-...,...,:-^r:-,:
I llrt\lL!
\ (t I { (t I i, L tl V.i

-l)r)ir{'- oscila dc /a un rnoment la altul, irrtre formrrl dri total incoeretrte

r.lescrisa in oligofrcniilc

.2.2.Tu I bu rirri Ic irr r.'ocr-err Irr gii rr tl i ri i

Incoeront;r ginclilii cste exprimatd printr--un linrbaj incomprehcnsi bil

(sau care nn este cle infeles)

se itrtAlne;;te

l)r: irscttterea caracteristic scl-rizofieniei este faptul c6 incoercnfa icleooprirea l-rru:;cii a ritnrLrh-ri iclealiv lcntrLl

ciiteva secnncle, urinnte, expriuratd clinic prin oprirea brLrscii a

si

burar'ea psi htr ti cd ac

Irrr r,. r'crrttl

lienie

spu(rea sau intcr.rtiona

r r I

i:;itu

ScJrizoiii-'rric

progresiv[ a icrriurii iclctrtivc piinir la oprirea flr-rxului icleatir'. Se iuiilncgte

2.1

'l trllrtrrirti t'ogrrilivc

vorbirii. Dupd

afirzrr lncocrcn{a icleo-verbali

o sutrstan!d psilroactivir

Fadingul nrental este u[ fernomeli care collst1 in

rrrtcrlul nu se airlicd atunci c6ncl tulburarea de limbaj se datoregte

- iit:hizoli'er.rie
-,'rltc tulburiiri psihotice:.

ljpisoclul clcpresiv ma.lor

-l'ulbtrriu'i

Iletardarea trrentald.

sch izo

tunei

psihicd)

concli!ie rnerliczrld generald sau incluse

'l

in mor] cotn;rlet fiiri lcgirturir. l)acientLrl poate si

treacl larlr lrigicir ciintr-un caclru cle rcJbrintii iutr-altul, abarrdoneazd o iclee

r
f

Victoria I-!urtea

,12.

perltrll alta, cirre are o lcgiiturd inclepirtatti, vagl, satt ltici tlna { tr irleca tle la
care s-a poniit. Disctrrstrl are urt aspect clezlirurt. Cel rnai ail,

..

ir are loc

N4

subiectul sdu,gi

di

lur rispt"tns care nu mai are nici o legdturt'i,

rr'in1r'ebarea

43

Siirriria continrrtului gindirii. Noliunea se rcler'5 la acea gAnclire

relaxare lenti, progresivii a asociafiilor, fdrh

vorbirii, astlel incAt vorbitorr.rl

I cie Senriologlie l)sihiatricti

2,2.'J'rtlburirilc rekrilortre Ia cottlittrttul gfrtrdirii

o rttptttri abttrplrr in ctrlsul

se inclepdrteazir dir-r ce in c, ,,',ti tnttlt cie

anLra

cale

pulind infblmaJie clin

c1d

rrbsrrrcle. Se intAlnc;te

car,rzd cir este vagd, plirrd cle

lepetilii sau fraze

in schizolrcuie.

lr!ccir tlotttirnrnli cstc ircclr itlce cnre irrtr-urr arrrrrrriI r]romenI sc

pus6.

cleta;eazir

de celelalte, inrpunAnclu-se ginclirii. Prin reversibilitatea ei,

se

inscric irr intregilne ili s{era norm;rltrlrri.

Circumstanlialitatea

(s ut

t ginclire ct cli gre.s ivd) constiL i

inclirectd cle exprimare caracte rizath

printr-o sttprainchtclele

rr

tr.-r.l trtattierd

619 ,1,

lalii

irrutile

Itleca obsesivir este acea iclee care asediazir glindirea qi se impunc

conptiinlei, cleqi este in clezacorel cu aceasta. ])acienttrl

ii

recunoaqte caracterltl

gi plicticoasg remarci parantetice. Pacientul (lii rdspurlsupl tlr.rlrtliatc care

dureazd n)ai multe minLlte dacd nlr este intrerupt gi presat sri aiungd la

palnzitar sau patoklgic, gi incearci sir ltrpte cu ea llentru a o inldtura clin

r:frnrpul contrtiirrlei, l?ird a reuqi insd sd o ir-rvirrgi. Aceasti iclee este privitd ca

esenlial. Se distinge de relaxarea asocia!iilor prin ftrptr-rl cd

fiind trn proclrs al gdndirii proprii gi nu ca fiincl impusi din

strrrs legate de icleea

cle

bazd, de let cate s-a

cl,

1;rliile

riirr.riirr

ponrit.

Tangen{ialitate:r (sau rlsprtnsttl aliituri) se cataclt't

Obse:.iia se poate prezenta

tt.ea.z.d, prin

inrposibilitatea direcfionirii asociafiilor gdndirii intr'-uti si:op. Pacienttrl

la o intrebare intr-o rnanieri nepotrivitd. Rispunstrl I'ottte avca o

legdturd indepirtat.l cu intrebarea, alteori este total alEitr"rri, rr,'rrr'littcl nici o
legiturd cu intrebarea. 1'angenIialitatea se arplicir nutlai rirspunsttriltlt'la
rdspuncle

intrebiri

l.lrleilc

Arnintirilor ;i reprezentirilor obsesil,e

Obsesiilor irnpulsive (pulsiunilorobsesive)
obscsive pot inrbrica cliverse fbrrne cum ar
obse

sive care surrt filozofhri

fi

preh-rngite

la

nesldrqit,

contraclictorii a:;upla unor probleme r.r'retafizice, fonnale, f6rd vreo

inrportanld rei:1ir pentrr-r pac ien1.

"

rccepIior rat-o).

Iclerilor otrscsive

, Arip{iilc

gi nu discursuh,ri spontan.

l{Ispunsul irelevant este tttr rtisptu'rs care nLl este it, :trnroltie ctl
intrebarea pus[ (paciet'rtttl pare sd ignore irttrebalea satt l]rrlo cir ntt a

clinic sub ftrnna

afar"f,.

I{rrnrinatiilo care se n"rar.rilestri prin irutoanaliza minu{ioasd a faptelor

prclprii pe care pacientul le recapituleazd adesea seara inainte

cle

culcare, juclecincltr-le sevcr clin punct c'le vedere etic.

inrloir:lile obsesivc ce sllnt cerracterizate prin nesiguran{d referitoare

la aclirrnile prc'prii. I)eqi dc'cele nrai multc ori igi amintegte cd zt

elcctult opcratirrrrca respcctivi, pacicntul se sirnte coustriins sd o
verillce ocliili

sar,r ck: n"rai

multe oli (mania vcrificiirilor').

o Itleilc

obsesivo tle crntrrrst surrt reprezcrltale cle idei crr un colllilLtt

inacceptabil (ctrnr ar
re

ligios) in

h idci

inror-alc, cr.l contintrt injurios,

prol'r-rrrdd discordanfh

sexual,

cn convingerile obiqnuite ale

Amintirilc qi re prezentril'ilc obscslve constau in

o Arnintit'i

obsesive eriplinrate clinic prin persevcrarea pcrribili

a letnetr ot'i:irj i unor

o ldeprezcnt:iri

veni mente ctr contin

Lrt

nepl ircut, .i enen

obscsiye (care uneori pot lua lorma unor

3. Pulsiunile obsesive, cel mai aclesea cle contrast constau in ilnpulsul c.ltre
acte lipsite de rafiune, inacce;rtal'rile lrenLu par:ierrfi cunl

al'fi

prrlsiunca de

a trcide un copil, de a spune o obscenitate ?n bisericl, ile a lovi

iniuria o persoatti

Lle care

sar.r

o resl.recttl foarte mult. Pt:ritru ci rccunosc aspectul

parazitar al acestor trriiri palologtice, pacien(ii arr callacitzrl!-a volLlltard

cle a.se

stirpiui i;i ca atirr:e pr.rlsiLtt'rea-obsqsit,d nu se trnnsfolmii in act, OpunAnclu-sc

fiird a
nrirrcirtrrl, l,,rirlul, jocul cle qansir patologic pot 'avea caracter conlpulsiv,
fi coprptrl:;it itclevdrate cleoarece persoalra iEi procurl pldcere din activitatea

Cele mai li, cvente cornpulsii sunt: spilatttl

literc, cttr ir,t'.

obicei teanra cle a nrr corriite acttrl impulsiv sc menlinc atiita tirnp

in

sittrarlia de a-l putca comite sprr; exemphi

persoerlle care ar(.) pulsiutrea cle a-gi

cottrite pulsitrnea este ntai tnare

Pilir (rolnpulsie se mai inlelege

atingerea,

;i

nevoia patologicii de a acliona in

()lr,;,,,iile gi cornpulsiile se intdlnesc in tulbnrarea obsesivcollrpulsi\ "i. t )bsesiilq mai pot apdrea in

Iii:lrizofrenie

ilt;iri

rdni coirilrrl cu culitrrl, teanta de a

nu

risprurs la

ttlttrite sir ttcrttritlizeze cvcninrentrrl sau

sitrraf

ia

ternutir,

lllc

4.

;ri sd reclucd

nefiind acceptald in mocl

ceilalli membri ai grupului socio-culttual caruia

5.
lir;

ii

are lltt loc plevalent in psiltismul pacientultli

este concorclanta cLi sistenrul ideativ

al insului, care nu-i

are spri-iiilul iclcilor acliacente (tenclinla

la dezvoltare

irrglohare a evettitnctttclt)r iji l)ersoarrclol din jrrr'

strrrt

poate recttnoagte astlel caracterttl patologic

rlbscsie, exec:ttti.ttc cltrp;i anurrrils 1L'gtrli, uncclli exlrem dc elaboltrte, sau clc n
ntarticrf, stcrctttiyrit rt:iilizirrtl aga nr.rrnitcle ritulrluri sau ccLcnruuiirlLrli.

cle

apariinc Pacientul

2.
3.

te acgirrni (contltortarncnle).
f'ectLrate ca

este neconcorclanti cu realitatea

lzgal

itrcearcZt sd strprittre sau sii neulralizer.e astlel dc 96nclitri, cle inrprrlsitrni prin

surnenaj

l)rcvtlentir are urmdtoarele caracteristici

l.

in plezenta copilulLri sau a ctrIitelor rnotiv

Conrpulsiilt: stttrt ctinrpollanrcnte repetitivc

c1e

c6t

in cazul unei

I lrisoeltrl depresiv major

Ir.lr:r';r

pentrtl care le ztsctutcle satr relirzS sii mai stea singur[ cu copilrrl. Pcrsoana
al

rniinilor, ordonatul,

1'

obsesiei ir-nprrlsive, pzlcientul se incarci ernoliorral liincl cuprins cb teanrir. De

pacientul se alli

(le a llroctlrll pllicere (9i alte acfituii exoesive,

eonllrrrrrilrrl,: cu un irnpuls, nevoie cdreia <lacd i se rezistdproduce anxietate.

reclrrente).

sar"t

eStC

auttnlitor
veri[-rcat'eir. r,ittt acte lnslltale (precutn r-ugatul, num:irattll, repetarea

t.

proiec!ii eicletice, cu con!inut sexual, irnagiui pornoltrafice

rini

allxict.rtcir. ;,i:opLll lor nrt

ce nlt
fespectivil) l,rin defini{ie, courpulsiile slurt colllpofiatliente excesive
trebui sdprevinii sau s[netltralizeze.
sr,rr-rt corclirt,.'i1 n.rocl realist cu ceea ce ar

pacientului.
2.

45

Ivlutttltl!9_! cmiol o gi 9 lliiti:tqi91

\zictoria [Jurtea

5i

este sLls[inutd cu rnai prr!inf, f'ennitale decAt ideea delirantd.

irrIilnegte.

in

tulbut'are:r hipocondriacit, tulbnrarcer clistnor['tci

cor'poraI :i,,1 i r I Irurat ea clc personali

ta

tc pzirarlciicld.

1+o

Victoria IJrrrlea

q! {q! lrgte Ps hiarri cd

\tqy|4gj
il,,l'.'1 rly-9-ellLlqlitglJsullainca

4l

Idcea delirant:-l consti in jucle.ciifi gi ra{ionanrente carc ,,.llcclii in

ttlod eronat realitatea
iclee acceptatd
cdt'tria

ii

i'r*od

uzual cle ceirarli membri ai grupr-rlrri sot.i.-c1111u1a1

apartine pacientttl. Spre cleosebire cle eroarea cle juclc,.rrtir, iclees

cleliranti are rrrntdtoarele caracter:islici:

1-

?n citrcla er.iclerr(ei incontestabile cle contrar.iri i.Jtr esle

o

Iclei clelirei.te

kleile clelirante cale evolueazd obiqnrrit pe

expansiv

1. Ideile tlelirante

cI

de a-i sesiza esenla patologicd

2.

rdeile rleli.ante de irrvenfie ce constau i'claborarea rnor

planuri sau incerciri cle realizare a unor clispozitive sau

de interes rnajor, ce preocupA in general

Icleile clelirartte pot a\/ea un conlinnt yerosinril. sau din contra rri rrr.osinril,

aparate

abstrrd, larrtastic.

oamenii cle gtiinlii

'

prin inlin!uir,';r icleilgr

clclirante in jurul urlei anumite terne elaborate. bine contr-rrate. lll t.',,1,'in nrocl
rtztutl restric!ionat [a anumite arii bine delirnitate. Pacientrrl r:u clclir
caracterizeazd

sistcrnatizat are conqtiinla clard pi este lipsit

cle

trece prin viald relativ neperturbat in liurclionarea

halucinalii tle gbir:r'r. pltiipcl

clelirante slab lcgate satt nclegate intre ele, instabile, variabile cii {,'rrraticef.
Pacienttrl cu clelir nesisternatizat lrecvent are o proastd func{ionar(, :i(,ciald

$i

se cornporld respor.rsiv la creclinfele cleliratte.

Ideile clelirante sttnt cleosebit cle variate sub aspectul corrtinutului

ten-ratic. S-a incercat o sisten.ratizare a lor in funcfie cle fondr-rl
:

Iclei clelj rantc exqransive

clci clelirantc rlcpresivcr

in

pacienlului ch este p.sesorul

'nei

epocale.

3. Itleile delira.te de

aflc.ti,

pe

cau.e

pe

perioada respectivl, convingerea

'erbrnri

clescoperiri sau invenfii

ce crnstau in co'vingerea

pacientului de a fi elahorat un sistent filozofic sau politic.

4. Ideile delirante de ffliafie ce constau in

sa.

Delirul nesisternatizat prin contrast se caracterizeazli 1',i1 iclei

are puteri suprannturale sau cd este

I)umnezeu).

este inconrpntibild cu existerifn atitr-rclinii critice, pacicrlrrl Iiind

evolrrcazii irr

foncl afuctiv euloric,

rle granttoerre al ciror conlinut comportd

posedh averi, sau

evidcnte crt realitatea

l)elirul sistematizat se

ur

nn sirnt exagerat al propriei irnportanle, bogdfii, puteri,

ctinogtin!e sau iclentitdli (convingerca pacie ntuhri cii

2. cste ir'pen"trutritir la contraargume.te i. ci.da corrlrrrr.licliilor

cle capacitatea

fi intiil'ite ar6t pe fontl

este o .i'clecat[ crorrati care stdpdnegte congtiirla pers.anei, gi-i

lipsit

sensul cd pot

eufbric, clit qi pe foncl depr.esiv)

rnoclifiod in sens patologic cornporlanrentul

3.

r'ixte (in

pacientului

cle a

fi

clescenclent al unor

mogtenitorLrl Llnor persoane

cu

convingerea

tamilii renurnite sau

situaf

ie

econoinicd

gi

sociald ir-ralta.

5. Ideile delira'te

erotomane ce constiru in c.nvingerea

pacienlul'i ch este iubit

cle catre o persozrni cle obicei

statut socio-crrltural su;lerior lui, qi cdreia

ii

c'

atribuie

sentimente de clragoste fald de el, interpretincl in acest sens

orice act sau nrarrilbstare inlinrpldtoare a aceste ia.

6. lrlilile rl*lir:r'te rnistice ce c.*stau i'convingerea

p'cient'lrri cd este pr-rrtirt.rrrl trnci nrisi'ni, al rrn'i

nresa.i

Victolia llultea

4ri

Maur.ral cle Serniologic l)sihiatricir

in virtLttea cdrr-ria cl este rlrenit si

pace;r irr ltrrne, si inrparti drcltlatea pe Pinrlirr{.
transceilenttrl

inslarrr.eze

49

Ex. Pacicntul are inrpresilr cri la radio, la 'l'V, se vorbcgte

dcspre el, sarr cd arrurnite pasrrie clintl-o car-te au o anrunilr'r

Icleile delirante cerre evolueazS cibignuit pe un fond afbct.iv depresiv

1. Ideile delirante

seurnificalie pentlll el, de ex. aratd cii va rrtur-i.

de persecutie ce constau in convingerea

vinovat pentnl situafia grea in care se at1d, de nereuqita

Iui, cd se urntdreqte cle{ imarea, cleposedarea lui de bunuri,

copiilor', de nenorocilile prietenilor, se poatc consider-a ccl

prejtrclicierea sa morald sau materiald.

mai mare plcltos clin lr-tme, vinovat cle intincnte catastrofe.

convingerea pacientului ca a fbst victirna unei

neclreptf,gi,

motiv pentrLl care iqi canalizeazd intreaga activittrte

spre

recunoagterea clrepturilor h.ri. Ca atare intenteazi procesc,

face sacrif-rcii econornice mai mari clecit clrepturile qi

proprietalile pe care le revendicd. Uneori lupta lui este

indreptati spre oblinerea unui benelicirr nroral ,,sti

adcvdrul la lunrini", ,,si i sc far:d clreptatc".
-1.

lcleile delir:rnte de gelozie ce

in

iasa

Aceste iclei pot duce nu nurnai la suicid, ci gi la omuc,iclere,

situatic cunoscutii

in

psihopatologie sub clenurnirea clc

honricid altnrist.

(r. ldeile delirante hiJrocondriace. Pacientul are convingerea

cd sr.rf'eri de o

boali incurabili (cancer, SIDA).

1. Ideile delirante de neg:rfie (nihiliste),

irnplicd tema

nonexistentei parfiale sau lotale a persoal]ei respective, a

altora sau

a intregii

h-rmi. Pacientul neagd realitatea

convingerca

firncfiilor vitaie, existenfa ullor organe, a unui proces

pacientrrlui cd partenenrl sexual este infidci. Ille sc traduc

psihic. Spre exemplu nu mai n.)inancd pentrul cd organele

clinic prin

sale sunt atrofiate, au putrezit, sau afirmd cd nu rnai

ccurstau

suspectarea gesturilor, expresiei lllirlice,

intonaiie'i, atitudinii gi dispoz,ifiei at'ective ale partenerului,

pe care pacieuttrl ie intertrrreteazd clrept probe cle aclrrlter'.

tJneori aceste iclei se cleosebesc greu cle gelozia fonclatir,
situalie

in care se fine

aspectul increclibil,

sealna cle antplitudinea iclcilor,

ptrf

in verosimil al

actrzaf

iilor,

cir

cvclrinrentcle

U. Icleile delirante sonratice, trl cdror confinut principal se

ref'erii la func{ionarea propriuliri corp. Spre exemplu

dcr

graviclii cle;i se afld clemult la lnenopauzd. O idee clelirantd

somaticd poate

irr

obieciclc:,

conrl'ror.tanrerrtul oantcrrilor clin inrecliata aplol'rielc

ci

pacienta arc convingerea cd i-a pr-rtrezit creierul sau

Ideile clclirantc de rcla{ie sau de rcferintir ce constau

cotrviugerca pacientr-rltri

respiri.

cle

concluita generald a persoar.rei in cauz5.

4.

Pacienttrl se consiclerd

pacientului cd este trmrdrit, cd se comploleazd. inrpotriva

2. kleile' cleJiranie cle revendicare ce izvorirsc din

5. Ideilc delirante de vinov:'i{ic.

itu

t,

setttnilictrfic partictrlard ;;i neobi;nuitir crr ref-erire Ia sine.

fi

cle asernenea

este

iclee clelirantd nihilistrl

clacd accentul este prrs pe nonexistenla corpului sau a Llllei

par'!i a corptrlrri.

9. ldeile dclirante de rrrinii, sj:lu slrircie,

conviugcrea persoanei

constau in

cii gi-a pierclut sarr iqi va pierde

Victolia lJurl.cir

-50

5t

tclatc sau aproaL)e toate posesiLrnile rnateri4lc (pacientul

cste ingrijorat

cI nu poate pllti

spitalizai'eir ,leSi

asigurat cd ur: trebuie sd plziteascir, stru

xenopatic, a gAnclutilor strauii, absurclitirliilor

este

ci el ;ii lirrrrilia

nousettsttrilo r, a joctrri lor

vor ajtrnge sh cerq;eascti).

10. Ideile delirante tle

labice),

:r rr

torna tisnt u I senzitiv

irrragirii fEctrte,

'rrvingerea

nrirosr.tri ,,fhcuie", gr.lsturi ,,fdcLlte", senzaf ii tactile

,,{ticute" ;;i autolrratisrrrul nrolor. (liinestezic) in care se

Ftzic6,, prrrtialii sal

incrrclleaz6: corn,ingert-a pacientulr-ri c6 scrie, vortregte, se

trnnslbrnlilre, cohstau in

pacientului cd a sulerit o rnetamollozd.

si

gi senzorial care se manifestir prin :

lui

qi

r''

totald, sau cti a fost trarrsfonnat in animal.

migci snb imperiLrl r"nei for.{e erterioare.

2. Itlcile clelirante bizare, sunt accle iclei al cdror conlinut este total

lcleile delirante ce pot

qi pe trn foncl afectiv

culoric

fi inlfi.lnite atAt pe urr fbnd albctiv

<lr'1r1g1;iy 661

l. tdeile delirantc de influen{ii sau de s6nfynl cxprint[

convingerea pacientnlui c.le a se afla sub inr1,,.r'iLrl

forle xeno1latice. Aceaslir forfi exterioarii,

gAndr.rrile, sentimentele, ac{iunile care sunt

ale sale (proprii). Accastd for1 ir

ii

unei

irrllrrcnleazii

trdil,' , ;i ne{iir.rcl

xenopali<:ii poate fi

reprezentat[ de : cliavol, ocultism, srrgestie, lriprrnT;1,

11nq1.

electronagl,gtice, radialii atomice, raze crisrlilt,.

laser.

,Sinclromul avdnd ca elenrent prirrrordial,,scizi

rr rr.'11

g11111i"

. qi faptrrl cd eul nu mai consiclerd ca liincl proprii o serie cle

lrdiri, este cunoscut in literattrra cle specialitzrte lrl' nunrele

, de aufornatism rnerrtal (Cleranrbarrlt). Sirrrlr ornul cle

atttomatism nlentul poate apare sub lop1114 :
autornatismului ideoverbal (rnanilestat sulr lbrnra
.
.

irrrplatrzibil ;ri cle treir-rteles. Altf-el spus ele nu clerivS. clin experiente obignlrite
cle

viaid, (ex. [Jn pacient crecle cd cineva i-a inlocuit un annmit organ intern

c:u

un

apar-?lt,

fXrii sir lase rrici o cicatrice sau.Lrn semn cit de mic). Icleilc

rlelirante de influen[5 srrnt consiclerate

Icleile clclirante apar in

;i

ele a a\/ea un caracter bizar.

schizofienie,

o alte tulburdri psihotice

prinrare (tulburarea schizoafectiv.l,

ttrlbularea psiholicd acrrti. lrrlhurarea cleliranti;

r in tulbuldri psihotice

cleternrinate cle

conclifie medicald

generald sau incluser cle o substan!d psihoactiv6

in anurlite tr"rlburdri cognitive

o ttrlburlri cle tlispozilie. in leg.lturir cu tulbnrarea cle clispozilie

I)SM-IV fiJliz.eazd ternreni i de

lurttrlui gi intreruperii gAndr-rrilor, opririi sau clis;,;rritiei lor,

klcen tleliratrtii congmcntir crr tlispozifia, este acea idee al cdrei

continul este in intreginre conoorclant cu clispozilia, fie ea depresiv.l sau

sentimeutului, cle gliicire a g6ndurilor;

ntaniacalti. l)aod dispozilia este clepresivd conlir-nrtul icleilor eielirante

cle enutttare qi comeittare

cle riispiirrrlire a lor,

a lor, cle lircere satr'irr:;pirare

gindtrrilor, ecoului gAnclirii qi lecttrrii,,1,'varrsirii

gAncltrrilor,

gliuclurilor care-gi rlsprrncl,

rrrc'ntisl.nul

cilngrucnte

I'a fi:

cle vinor'5[ie, inaclecvnle personald, hipoccxrclriace,

rrihilistc, cle t'uittir, de pecleapsrl bine rneritatir. I)acd clispozilia esle niunicali
corrtirrrtttrl iclcilor clelilantc va

fi :

cle grarrcloirre

in serrSr-rl pLrtcrii, valorii,

Victoriir

IlurteeL

N'{:ur

bogir!iei, curro;rtin!elot', identitiilii sau a rrnei rcla(ii spcciiilc cu o rlivinitatc

sau

poate

cu o persoani"r marc;rnte'i.

url

fi

cle

"

!q

ll'tllitltjgq

53

slabii, goptiti, ca in clcpresii, schizoil'enie. Alteori

vocea poate

trdeea clclirant:i inclrrrgrutrtrtir cu rlispozitiil, este acea iclee al cdrei

!e4lqbg

fi rrranieristir ca irr tulbtrrdrile delirante.

Ravardzr.iul esle hiperactivitatca verbalir sirnpld sau

confinut nu este coucorclant cu clispozilia depresivir sau manicali. Aceste idei

vorbdria nesus{inritd ferm lematic. Se intAlncgte in special

nrai sus menlionate constincl <le obicei in : iclei delirante

la femeile cu o puterlicd notd cle extroversie, in isterie

nr.r inclLrcl temele

l-izare, iclei delilaitte cle inflrtenld. lbnonrcnele cle automatism

senzorial

saLt

tnental,

lltolot', ruai rar icleile clelirante de persecufie necoreiate direct

(perrtru a atrage atenfia), precurn gi

iretrtrn a clisinrula sentiurenlul clc prol'undd insecurilate.

cu

o Logoreea este liiperactivitatea verbald

tenrele depresive stnr r-nanicale.

consecr"rtivd

2.3. V'ttlburitrile e4tresici verbole

gftndirii

Si gruJice ale

Au ltrst sistctnatizate in mocl

rliclarcl.ic

in

L Dislogii care srtrtt tulburiri ale linrbajLrllri

;

n'roclillcirilor

cle

c1e

3. Dislalii ce

constitu

in

difictrltatea sau imposibililatca

r.irri i n co

l'Iipoactivitatea verbali sirnpli, se intAlnegte la persoane

este o vorbire cantitativ scizutd (replici

o Vorbirea nespontanl
constd in

sca-rcJerea

o divjzare in : trrlbuldli in firrura activit[fii

I

ac t iv i tdi

verbzrle, ;li

ve ltr al e.

l'ulburirrilc in lorrna activititii

yerrbalc constau in

patctici-r,

cu torralitatc irraltl,

irr stililc clc excitalie

uriutiiroal,

in

depresie,

constd

in absenla iniliativei proprii

Il{utisrnul al<inetic, sirecific unor afec{inui neurologice in care

spre deosebire de mutismul legat de o boal6 psihicd

(cuacterizat prin absenla courunicdrii fEri abolirea
concornilentd a rnotlicitdli i), pacicntul este inert, reaclioneazi

" 'I'rrlburi,rrile in intensitatea, iniil{imea Ei timbrul

' activitSlii vcrbalc. Astfcl, vocea pacicntului poate si fie clc
irrtcrrsitate ciescrrlir,

schizofienie,

pinii la disparilie a aativitdtii verbale. in

clinicii sc irrtiilnesc umrdtoarele fonne

ri ! i n u t u

in

i1i vorlrile (1,,acieiiir,rl rirspLulc.le rnrinai claci esie ?-iitrebat).

2.3.1- Dislogiilc

lb

manicale"

elc'

hlrrliinrul

tu

in stirile

ii u;oare.

modosilabice). Se intAlnegte

pnrni-rrrfirrii unor sLurete, silabe, cuvinte.

Recrurosc

cle iclei. Se int6lnegte

riponrauricale, irrtoxicaf

" Siricia vorbirii

foln.r[ qi r.:onf inut nle gAndirii.

a infelege cuvinte lc spllse sau sr:rise

fugii

accentuatd,

tiniide, clatoritd unei stdri de inhibilie.

corrsecutive

2. Dislazii (afazii) ce constau in intposibilitatea c1e a exprirrra

sau

in stdli de anxietate

dcclanratoirrc,

1;silron'rotolie,

in

episoclul

irr rrrorrrentc cle catharsis alectiv. lrrvers, \,occar

greri gi tarciiv la stimuli psihosenzoriali, dar

ii

unldregte pe cei

din -iur clAnd astfel irnpresia cA este prezent in mediu.

fr'I rr tis rlr rr I a

bsol

rr

?ntii lrri

t in scliiz,oli'enia catatonici.

l\,lutisrrrul rcl:rtiv in care pacier.rtul coniruricd prin nriuricd,

pantonrinticit sau in sclis. Se intdlncgte in tulbLrrdri psihotice.

it4anual cle Semiologie Psihiatricd

Victoritr_ilq{ea_,

:54

I\{rrtisnrrrl elcctir,,

-_

in care pacientLrl se adresr.jrzii

I)isttcierea strmantici coust[ in detagarea cuvantului cie conlinutul

nurnai

siitt set.nantic care sfirge,ste in pier.lclea legdturii dintre senrnificat qi

arrun'ritor persoane.

Mutacismul este un mutisr.n cleliberat care poate {i 'iritAlnit

sinrtrlanli, sau la unele persoane norrnale, ca
protest

(in special la tineri),

(,

rrcfie

clar se mai poate irrrrllni

sernniflcant. Se itrtdlnegte in schizofrenie, clemen{e.

la

C-'ontlensarea senrantici constd

de

intr-unul singur.

ca

fuzionarea variatelor concepte

in schizofrenie.

2.3.2. Disl'aziile (afaziilc)

exprcsie a aceleiagi opc:zi[ii-

Alaz.iu cle

Musita{ia este voibirea in qoaptd, inteligibild, intdlnitd la 1,a..i.n," .,,

tip

expresiv (rnotorie, nonfluenti, Broca) constd in

imposibilitatea cle exprinrare a cuvintelor. Abilitatca cle a vorbi este in mocl

grav afectatd. Vorbirea este laborioasl, incorectd, cn opinteli, ini{iatd cu

sclrizolierrie.

Stereotipin verb:rl:i constir in repetarea aceluiagi cuvent

Se ir-rtAl negte

s:rrr aceleiagi

rl i licLrl

tate, dizarlricd.
l:la se evidenliazd prin urmdtoarele posibile aspecte

in schizo l'reni e.

flcolalia cotrslii irr repetarea cuvintelor auzite. L!e irrl;ilrregte in

'fulburirrile in continutul limbajului

o S:iriciir

sunt reprezentate cle

nici lrn

crr,'6.nt, sau

si

ntacticS.).

confinutulrri vorbirii este o vor:bire adecvati in r::rrrtilate, dirr

care aduce pufin6 intbrmalie, cu {iaze vagi" stereolipe. Se irrti)111gg1.

it

Jztrg<>nttfur,ia

Neologisrnrrl consti ir.r inventarea rrnor cuvinte noi. Ele 1.r'l li create
ca expresie a necesitlgii cle conrunicare (cAncl poartd clcrrrrrrrirea cle
neologisme active), sau p<tt apdrea

firir

in

mocl autornat

pti',

cleuumite in acest caz neologisme pasive. Se int6lnesc in sclrizofi'enie.

dcnumirea de ,,vorbitul in linrbi". Se intAlnegte in st.lrizofi'errie.

'lulhurarea nu este consicleratd patologic6 atunci cAr-rcl cstc ;rs,,ciatd crr
practici ale religiei penlicostale.

joc.

pacientril pronunld cuvinte care nu existii neologisme.

constd in crrvinte

firi

sens repetate cu variate intonafii.

cuvAntul potrivit, iar la intrebdrile urmirtoare rdspuncle cu acelagi cuvdut).

- pacientul nu poate denr-rmi un obiect ardtat (afazia nominald

setu anomia sau afazia amnesticd sau folosegte

perifiaze pentnr a denumi

obiectul aldtat).

Glosolalia este un limba.i care abuncld in neologisme, plorrrrntate cu

striin qi aspect incontprehensibil. T'ermenul este grrr1o5q11[ s11g

de

in locul

- pacientul se intoxic[ prin cuvAnt (rispunde la o intrebare prin

procesul

sd aibd o anumitir semnilj,.irtie, fiincl

pacientLrl este parafazic, adic6 lblosegte un cuvAnt

alluia, cu care se aseamlnd fonetic. De exemplu spune foc in loc

schizofrenie.

contamindrii sau ftiziondrii

pacientul nu poate pronunla spontan

numai c6teva crrvinte, in propozilii scurte {hrii subiect, fErd predicat (afazia

schi zofrenie, oligofrenie, clemen!e.

accent

Se intAlnegte

in

in:

retarcldrile mentale, clemen!e qi tulbr"rriiri de persorr;rlitate,

propozilii.

55

- pacienlul nu poate sctie cn st6nger sau scrie litere izolate pe

ufllr: l)tt lc

Pi-rl11.'

lcga infr-trn crrvAttl.

Alirzia tlc tiJr rcccptir' (scrrzorialii, Ilrrcn(d, lVernicke) constd in

inrposibilitatea cle

a inlelcge cuvintele

s1rr.rse.

lla se caracterizeaz[ prin

Vicloria Ilurtea

.5{

Vi,rqttr! !q

fbrclerea abilitdlii

<Je

slontani clar lipsitd

cle coerenlir gi cle sens.

a infelege scnsul cuvintelor; vorbirea este flLrenli

Ea se eviclen!iazi. astlcl

51

i9l9Ec !'s,i!I!t1tr!9u

llallrisrnrJ L:lortic carac[et'izirl Jrrin vortrireter rcpetati. Poate

intcrcs;,r o silalri cie obicci de ler iirccptrtul turtri cttvlint stttt
propozilii. llx.

rrra, nril-nrlnrit.

n l]albisrnrl tonic ca-iactcrizat prinh-o lezisteufi

sa

deschiclir gura, sd scoatd liruba etc. qi obscrviini cd nu le poate

1)ronunlLrrca

cxccuta.

revarsd brusc, tttrnultos. Ex. M m tn malna.

sc pot cla ordine

etc.).

tlai

complexe (dLrcefi alirtdtorul clrept ltr llrechea

lracientul se intoxicE prin ordin (executd corect prir-nr-rl

se cere pacientrrltri

or.clin,

se cere)

Afaziile se intilncsc in

: leziuni neLrrologico ale enrislerului

se

irso[ind herniplegia dreaptd (AVCr, tumori. lraumar.isrne cerebrale), clenien[e.

Afazia mixti s:ru glob:rl:"r combin2i ele,nrente ale afaziei dc tip

expresiv ou oele alc afaziei de tip receptiv.

se

intilnegfe {bnna ntixtit, tonico-clonicd.

in patologie tulburdrilc

oral. Dislogiilor le corespun(l tLrltruririle psihografice, ce pot fi

sistenrrrLi, .rte

nrajor

puternicd la

unei silabe sau cttvAtrt, clr.rpd care cttvitttsle

2.-3.4.'d'rrlirrrrirrile linrlra.iului scris

'l trlbLrlilirile; linrbajului soris rrnlleazi'l
linrba.f Lrlrri

si recunoascd rm obiect dintr-o mullinre.

in lrractic6

"

pentrr-r ca mai apoi sd-l rg:pete inciifbrent de ceea ce

celem pacienttllui stl execute orcline simple; sd inchiclf, ochii,

stirngl,

qi

ligf

a:tlt-l

Irrlhrrlhri irlc irctivila!ii grafice

'lulbtrrf,ri ale rnorftrlogie i graficc

Ttrlburiri alc senranticii gralice

'l'rrlbrrrir i ile activiti!ii graficc

I

23.3. Dislaliile

p{ri}te rr,. rlrr: pind ]a reftrzul de

Cele nrai frccvetrte dislalii sunl.:

Dislalia pcntru
dbrarea r,6rfi.rlr"ri

It

(rot:rcisrn) constd

in

imposibilitatea de a obline

;i

r;r:l gra[ic,

Dislalia nasalir (ri'ol:rlia) sau vo'bitul pe nas clatorit6 polipilor

zuociazd Lonii satr

ciuil la trrlbirrirrilc

t1o

articulale

se

clonii ale trttrscr.rlaturii lbnatolii sau rcspirlrtorii. Se clescrirr:

a scrie, cousecinti a logoreei. Se intAlncqtc in

5i

episodr-rl

ntarriaci rL
c

ztparr: atttnci

ori sc c()nstzilii cl tlisocicre intre nogativismul

in settsul ci pacicntrrl lolttzi si vorbeascd, dar acccpti sd

raclivitata gral'icri (g,r'albrec) este tcnclinfa patologicd

ii'ezislitrrlrr r1o

rusali, a palezei vllLrlui palatiti.

Ilalbisltrtrl (bAlbiiala)

scrie (r.regalivisnrtrl tr-raFrc). Se intAlnegte in

licrie.
I liNle

matisnrtrl clatoritii rrnci irnplantiri vicioase a din!i1or.

er

sclrizoli.rrric uncle cle nrr,rlte

vcrbal

limbii atunci cincl se pronr-ur!d sunetul I{.

Dislalia pentru suneter in:rlte (S, .1, Z) dcterinini sAsAiala sau

iilrouctivifater;r gralic:i senririflcZr sciclerca act;vitIIii !'rzrl'ice ce

r';rfoulurria se uranifbstd prin preclilcclia, rrarrifustatd in exces pentrti

e>lprirrin.rr gi'alic[. Se clistinge cle trot'nral irritt cou!iur-rttrl gi cantitateu

intlilrrirr,lrr rc in special in tulLrruirlilc clciirirrrto clolricc,

itt

sa,

care pacicntul igi

L4arnral clc Scnriologie l'sihiatricii

_-{

exl)tlltir tlctaliat planrrrile cle t'<.:firt'nui, invcntie sau c()mpsrr rlpqlralrale

scrisori, ttcuz.aiii, pro festc, nrent ori i.

Incocrenta gmficir consli

in

expresie a incoclcnlei icleo-vcrbalc. iie

ctrvirrtc sar: ll.aze lipsir, <ls in!eles,

irtilnegtc in schizofl-eriic

firrmtrie cle stcrcnlipie graticd coustd

sarr a.IleodrLri

2.4. frtetode de investigure a g?ndirii

Ilste necesat'd. precizarea unor no{iuni

Inteligenfa este capacitatea de a"inlelege, aminti, mobiliza qi integra

stereotipia grafici constt"r in repctarea unni cuvir.rt, prr,;,r,zilii, li.aze,

in scris, precttnr qi in intercalarea lor in cursul expurrerii grali<.c. tJla cliu
cuvint clintr-o finzi

s9

cuvinI

in

scrierea clr rnajtrscrrlr,

a ficcirui

cle la inceput de rdncl.

in nrod constmctiv cunogtinfele anterioare in situalii noi intlilnite.

Jddecata este abilitatca de a evalua in nocl corect o situa{ir: gi cle a

ac{iona in mocl corespunzdtor

in

acea situafie. Juclecata criticd. este abilitzrtea

tle a evalua, clisceme qi alege intre variatele opliuni it-rtr-o,anrtntitd situaJie.

'l'rrlllurirrile

rn

orfol ogiei gralice

Mdsurarea eficienlei intelectuale a lbst iniliatd cle Binet gi Simon, care

Scrisrrl cu litere cle dintensirtni rnari qi cu rdnclr.rli

intAlneqte in mernie, hiponlarrie, sti.ri cle excitalie psihicl.
Scrisul cu litcre rnlrunte 5i

cr-r

rr,r,..cnclerrle se

anumit[ v6rstd) qi de ,,vfrrsta cronologicd".

rlinduri clesr:enclente sc irtiilne;te in

Grifonajul este scrisr"rl c!"r aspect de rnAzgirleali irrtilnit

cu

100

in

ltetardarct mentnlS consti intr-o ncdczvoltare cognitivd, ctr

schizofrenie, ol igofi'enii, clernen te.

Scrisul seisrnic cu litere incgnle, rAnclLrri slrpra]luse,

rrl,rrrrclenla clr

gtrilirnele, majuscule, sublinieri, zrrabescrrri, scris cle tipar, sc irrlillegte in

ftrncfionare intelectualS gent:rald sub merlie (avAntl trn

scristrl in oglindfi (de Ia clrcaptlr la stinga) cste clc ,:rclnelieA

IIrrI

tr

se intiihregte

in schizoli-enie.

scrisul suprapus este o expresie a sinrbolisnrrrltri gf,'dirii

schizofi'enicc.

'fulbur:irile senranticii grafice

Ncografisr'clc srrrrr c'.asitlc'rrfc c.res1-lurrziiraafe lre.l.r:i,;rrrcl.r.. se
n{itluesc in sclri zoli cnic.

este

arii : comunicare (achizilionarea limbajului vorbit,

scris), autoingrijire, ingrijirea casei, abilitirli sociale intetpersonale, utilizarea

o

i sch izo li.clr ic.

Scrisul in ghirl:rn<trii

QI sub 70) ce

cl

acompaniati de limitdli semnificative in firnc{ionarea aclaptativi iIr cel pufin

doud din urm.ltoarele

schizofrenie.

Itaporhrl v6rstd mentald. / vArstd cronologicd inmullit

reprezintd coeficientul de inteligenld (QI).

depresii.

ex prcsie a tnar I icl'i)-r

au introclus conceptul de ,,vdrstd tnentali" (niveltrl mediu intelectual la o

tesurselor comunitare, autoclirec!ionarea, inclemAndli qcolare, cle muncir,

activitdfi recreative, slnittate gi sigLrranll. Pentrtr cliagnosticul cle retarclare

merrtald debutr"rl tulbLrririi trebuie sd apard inainte de 18 ani.

Dacd retarrlalea merrtali implicd rretlezvoltarea ltrrrcIiilor cognitivc,

cler.nenla reclamd

ca cleficitele coguitive gi

deteriorarea memoriei sii

reprezinte un decliu semnificativ {tr{[ dc nivelul anterior de filncfionare.

intrr-rcAt este lirarle

<lificil cle a cletennina niveltrl anterior al furrc{iondrii

lar

copii foarte rnici, cliagnostictrl cle clernenJi nu se utiliz.eaz.l pAnd la 6 ani. in

Ivlauual cle Scnriologie

Vir:toria Ilrrrteir

60

gcnrral cliirgnosticul
clercii ttrlbur'tlrea

cle tlentenlti pcntrrr

indivizii

sr-rb

l8 alli este

prrs rnulai

ntl este caracleriz,atir in rrrorl satis[;-icitor de cliagnosticul

dg

in clinica psihiatricd, lnodul cuul se clesligoarl

Ii

gdndirea, oper.ir[iile

investigate prin inirebiri specifice.

Capacitatea de clcfinire a noliunilor este cercetata intleb6nd pacientql,

spre exelnpltt cc este rninrl, nringea, trenul sau no!iuni cu utr grad ntai

ntare

cle abstractizare (insuli,'sperantir, clreptate). Pacientul cu retardare luentalii

uqoarl
cla

r[spunsuli sinrple ca : ,,nrdrul e rog!1, mic, se nriurdncir", ncputAntl

o 'definiEie mai arbstractri. Cei cr-r jntelect de lirniti au clilicultili ?n clcfinirea
c16

tern-nenilor mai abstracf i.

Cornpnra!ia este cercetatd cerAndu-se subiectului

asenaindrile,

qi deosebirile clintre

cuph"u'i de r-rofiuni apropiat.e

sd

gliseascit

; pitic-copil,

pros,t-riu, obicei-lcge. Debiltrl mental cotr-ipard pe baza aspectelor

secunclare"

pe criteriul intrebr.ritrldrii, rndlintii, lorrnei, ,,nrirr-rl e rnic, rnirrgea c

marc,

nrirrul e de mdncat, mingea e de.f ucat".

Studiul capacilifii cL: generalizare sf: facc tlAnrlu-sc serii dr: crrvinte
obiecte, fi'ucte, nretale, insecte, ntijloace cle transport, slrbicctului, cdrLria i

se

cere sd gdseasc6 clenurnirca conrurrd a categclriei respective.

Stucliul capacitilii de clasificare sc fitce ddnd subiectrrlui obiccte,

cttvinte in care sllnt alnestecate mai multe cntegorii gi se cere scpararea lcu'in
grupe omogene clupir cliterii alese
de curloare,

cie el.

Debilul mental clasiflcii clup[ critclii

formi, sau la ?ntAnrplare.

Stucliul caprcitdlii cle atrslractizare se face clin moclul de clefrnire

no!in,nilor,

din calctrlnl mental gi

ra!ionantentnl rnatcmatic aplicat

la

rezolvarea urror l)r()[]le r;rc.

Ctr utctotli clc aplccielc a capacitirlii cle juclecatir Ei ralionamerrt sc ceLe

strbiccttrlui sit explice seusul unor ploverbe cum iu"li :

,,i1

lr

cLr

callrl in nori",

61

pentrtt a stlrclia glindirca

,,urirrciui,,r iricr picioare scurte", salr se puu intrebdri
c1uzald,,.l,: ce slracla e rnai inaltd la tnijloc", <le ce e interzis lirmatul la

bclzindlii"- sttu se pr.rn itrtrebdri atrsurcle,,ce e lnai greu 1 Kg.

retarulare nrenlirli.

sale plot

l'sihiatrici

Kg

cle

ctrirr- /

cle

fulgi sau

o'

Victoria llurtea

___I4,lryald9&ryq!9e_"

ll'!'nq&5

63

It4itonrauia se irtAlneglc in tulburdrile de personalitate, in sirecial cea

Iislrionicri, debilitatea nrentald, etc.

Simrrlafia constd
sdnitate la

3. SEM TOLOCITA TMAG|NATTBT

$i

plezelttat atrterior, dar pe care nu le nrai prezintii,

Suprasimula{ia presllpune

in stdri ,l':

excila[it:

persistente.

Mitomania este o forntir cle exaltare imaginativil. !nrlifslsnl

confinutul tematic relatarea mitomand se caracterizeazd prin

rclartalca

{i

nr.rtr,r

lui);

ial (ideile converg spre 5lrnrrgstirnareir,

idealizarea propriei persoane);

suprasemnificarea (mitomanul trece de
pAnd

la sinrl,ll

exagerare

la fabulalia cea mai arnpld, scopul princil,;rl llincl de

atrage atenlia gi interesul celorlalli asupra sa);

"

condttita cle tearnd (tnitomanul consiclerd ch nu |rrirlrr rettliz.a

legdturir inter-persor.rald clecdt prin internteclirrl lhhula{iei,

concontitent clezvolt[ o stare cle team[ cle a ntr-i
Ierbula(ia.

li ,lescoperill

Alunci cAucl se intlilnpld firge satr t',';r1e fhc o

tentativd clc sr-ricicl clemonstrativd ctr rloze sublctrrl,.

scopul unor benehcii

o tulburare sornaticd sau

psihicd

preexisteutd pe care bolnavul o amplificd.

Disimularea constir
benel'iciu sau punerii

l)e

a tliiirii (tiincolu i,

in

in

ascurrderea

unor sin-rpton-re psihice sau

sorlatice, ori a unei boli in scopul sustr:agerii de la tratament, obfinerii unui

t1.

mitomanulu i, interlocr,rtorul sesizeazd ireal itatea r,'n

la

secundare.

psihic5, intoxicalii ugoare, lripomanie, rnanie, schizofrenie, tulbrrriri delirante

existenf

boli psihice. Simula{ia este lt:ltace in special

pacienlii cu isterie sau cu debilitate rncutald.

e;rilepsie, stdrile depresivc, tulburdrile anxioase, stiri de inhibili,'.

o alibirrl

simrrlate boli organice, in

Metasinrula{ia constS. in p.rr"u"rurea in acuze pe care pacientul le-a

Sclderea imaginafiei se intilnegte in stdrile rle i,'clezvoltare

cognitivl (retaldarea merrtalit), qi cle asemenea in deteriorarea , r'gnitivi, in

organizarea romanescir

fi

in privin{a stdrii de

gi

iclei. Imaginalia este un eiement esen!ial al gdndirii.

f,ilsillcarea adevhrultri

persoand sdndtoasd. Astfel pot

iipecial neurologice satr

Imtrginatia este prclcesul psihic cle prelucrare, tra,r:rlirrnrare

sintetizare a reprezentdrilcx gi ideilor, in scopul fiuririi unor l!(,i ir-nagini

Cregterea forfei imaginative se intdlneqtc

in

in aplicare

a unei idei delirante sau tendin{e suicidare.

inallul potenfial disimulalor al pacienfilor cu preocupdri

srriciclare (in cazul depls5igi sau al schizoli'eniei). tii clisimuleazd starea
urenfionat

lrsihicir penlru a evita internarea sau pentru a obline externarea.

Victoria llurtea

Ml t!*1 .!" !.q1

!9l9gi9-.q_qi

- ,,1,isoclul clepresiv ma-ior, uncle are

l<,rc

!e

!f

65

c t'i

o localizare a atenfiei selcctive

asupra ..r.,rrinrentelor nepldcute, ,,reirrobabile" tritite cle-a lrrngtrl existenfei, a

,,g'eqeli i,rr " licute.

{rrlbLrrarile delirante, unde aten!ia este focalizatd asupra temei

delirantc

4. SBMIOLOGIA ATfiNJ-tnI

:1i

orientatd asupra tuturor evenimentelor gi persoanelor irnplicate in

sistemrrI rlr;lirant.

Atenfia este flrncfia psihicli prin care se realizeazir orientarea gi

t r rl

burdrile lripocondriace, cle somatizare, disrnorfi ce corporeile unde

stirii

organismttltti, asupra

concentrarea electivi a activitdlii psihice asupra unui grtrp limitat cle obicr;te,

aten!ia e:,it: orientatd asupra

fenomene gi acliuni definite. Functia prosexicd este irrclispensabila intregirlui

funclioriiirii sale, asupra f'enomenolc,giei sontatice pe oare aceste persoane o

proces de crinoagtere, irrtruc6t cle ea depinde at6t clarilatea percepfiilor, cAt gi

dezvoltai ,rsLlpra nuui prcsupLrs defect fizic.

- iu

fixarea lclr in memorie.

in mod clasic

se disting patru corliponente gencrale ale ateniiei

cle sdndtate

tr.rlburdrile anxioase (atacul

de panicd, fobii,

stressltl

posttrarrnrrrtic, anxigtatea generalizatir) existd atdt o cregtere a vigilenlei cdt 9i

o cregte:r.; ir atenliei selective asupra lbbiilor.

:vigilenfa

!lil,oprosexia, mult mai frecvent intdlnitd in tulburdrile psihice poate

-aten!ia selectivd

viz.a 1t)ir1,r componentcle atenliei satl n-rai mult a tlnora. Aproape

omniprc,r.r.rrtd este scdderezr atenliei sus!inute (voluntare sau de efofi).

-atenlia distributivd
-atenf ia susfinutd (vol

untarl)

llipopro:.:.,iia voluntard poate lt intAlnild in urmdtoarele afecfiuni:

'fulburdrile psihopatologice ale atenfiei, clenuurile disprosexii au fbst

sistematizate mai mult strb aspect cantitativ

in

rrI

btrrdrile cognitive (cleliri um, dernenf a, ttrl burarea amnesticd)

- r. liucl[ril mentale

-hiperproscxii

Jripoprosexii niergAncl

.'1,isodr.tl clepresiv na-ior

in care este relatatf, ltneori in prim planul

tairlotrlLri sirnptornatologic cle cdtre pacient

pArrd la aprosexie.

Ele pot interesa toatc couiponcntele atenfiei, uneori intr-o corelalie

psihomctri,:e. Este

observabild 1a probele

un semn prcn'ronitoriu in depresiile scvere qi printre

ultimelc :,iniptonre care clispar complet

inversd.

gi

in tinrptrl

remisirurii epistldului

depresir',i,.rjor.
4. 1 . D isp r os e-r

ii

cs ttt it nl

- ,,liisuclul manical unde existd o iticapacitate specificd

ive

atenf irr ciir,, este captatd de

Iliperprosexia se rcferl in gctieral rnai nrult la cornponetrta scleclivir

a ateu!iei

;i

a starii cle

vigilcnll. liapoatc Ii intdlnita in

rrnrrirtoetrele afectiuni

cle a concentra

stinruli cxtcrni .irelevem{i, lbnotnen cttnoscttt sub

tlerrrrrrrir,, Jt tli,r!rt.tt'tihiIittttc.
- r,,'lrizofi'errie qi alte tulbuliri psilrotice

Victoria Ilrrrtea

66

- intoxicalia gi abstinen!a

<le

Mqrtla!

Semiologtg,l"flb!{llpa

6t

substanld psihoactivd

hiperactivitatea cu cleficit cle atenfie. Aceasta este o ttrllrrniu'e

clebttteazd inainte cle 4 ani qi persisti de multe

ori qi in perioada ir,lrrlt6.

care

Este

vorba de copii, aclolescen(i. adulli care nu pot sta liniqti{i inlr-rrrr loc,
foiesc, nu pot a$tepta la rAncl, rhspund la intrebdri inainte

pot tertnina o activitate de mtirrd, ttec

cle

cle a

fi

forr

se

rrrrrlate, nu

Nlcrnoria este procesul psihic al orient?irii retl'ospective, realizat prin

fi

xare, col)ser\fale gi reactua.lizare (evocare).

I\4emoria constituie suportul forlei cognitive a individului, asigr"rr6nd

4.2. Metode de investigore clinicd o utenliei

O mctodd frecvent utilizald. in clinica psihiatricd esi,

rrretoda

Kraepelin: pacientul este rugat sd spund in ordine inversii zilele s:iqrlirmAnii,

lunile amrlui, sau sd numere de la 100 inapoi din 3 in 3, din 7 ip

MEMOITIIII

5. SITMTOLOGIA

la o activitate netermirrirlii la alta,

par a nu asculta ce li se spune, piercl lucruri necesare, sunt irnpulsii,i

itt 13, probi

cle

l.

,,1,u

clin 13

qi

consecven!a corrgtiinlei.

Ea este aceea care conlerd

stabilitatea personalitd[ii sale, caracterul unitar al insului. Aotul memor[rii

presrrpune o acfilrne cle participare activd a sr.rbiectului in cauz6. Acttrl la care
subieotLrl nu a putut participa pe cleplin congtient, nu va putea

ce tx'esupr-ulc o colicentlare $i o tnare stabilitate a atenlici.

Metoda Bourdon (proba barajului) constb in selectarea dintr rui text

ccintinuitatea

'l'Lrlburdrile de memorie se numesc dismnezii. Ele

aLr

fi

evocat.

fost sistematizerte iu

- <lisnrrrczii cantitative

anunritor litere.

- tlisnrnczii calitative.

5.

i.

D is mn ez.i iie cun i i i ttiive

l)ismneziile cantitative au fost implrfite la riindul lor in: hipomnezii

care pot merge pdni la amnezii qi hipermnezii.

Iliponrnczia sentnificd scdclerea cle cliferite gradc a

rnnezice. Se int6lnegte in
- stdri

forfe i

cle surrr.ena.i

- retarddri mentale
- tul burijri neurocognitive ll$oare
- episodul depresiv major, etc.

,Arnnczia in
lntrezic,;.

se

ns strict senrnil'icd pierderea

totali a capacitnlii

_q,q_

__

__**

l,trAncl ca punct cle

viq!-q{c
re

Mq!,ql{g

Br,rrtea

li:rirrfii clebLrtul bolii,

ea poatc

fi sistematizati in

.'1q_gtiqlqgit Jlsi hi at licd__

tcrisirtncir trlbctivir nccesalii rcclirrii

6r)

lor este t-rtai rnicir. in pltls, cu

c61

- anrnezie anteroglaclii (cle fixare)

evenirirurrt,,lc sunt nrai indepiirtate, cu clit au lbst mai liecvcnt evocate, astfbl

- amnezie retrogrzrcki (de cvocare)

incdt

evor.:i,r

cir lor actuald a clevenit o repetare cvasimecanicd.

liil,,ri

- amnezie antero-retrogracli.

Anrnezia anterogratl"-r se referd la evenimentele trdite

clupd

debutul bolii. Ille se caracterizezd. ptin incapacitatea insului cle a recla

intincle

a dr:sclis legea ,,regresiuuii menroriei" ccllform cdrcia ttitarea se

- clc la prezent spre trecut

ur.r

eveniment trdit recent, ?n tirnp ce anrintirile fixatc anterior debutului bolii

- de la complex lii sinrplr-r

fi incd reclate. Ele ntr se datoresc numai

unei insuficiente mobilizdri prose.<ice, ci perturb[rii intregii organizdri
psihice (mernorarea presupune trn inalt nivel de organizare a vielii psihice).

- dr: la incclnstant la constant

rdrrrdn relativ bine conser\'ate qi pot

Amrezia anterogradd se intAlnegte ?n :

- dc la ueobignuit

1a

autonratizat.

I Jilrrlea cle la contplex la sintplu este eviclentd in cazttl cttvintelor, care

Surrt

uittri,, progresiv ca gi cum ar respecta anttmite reguli gramaticale : la

- tulburarea amnesticd

inceprrt ttrrrrrcle pro.prii, a;roi uutnele cottlLlne, acljectivele 9i la sfdrgit verbele.

- stadiul irrcipient al clenrenfelor

La ittceirrrt tlilnirru[ gi clispar achiziliile cognitive, apoi are loc sdrdcirea viclii

- tnlburarea afectivd bipolard

alective, ;r lorfei ei cle r.noclLtlare gi nuanlare gi la slhrgit dispare expresivitatea

- tulbrrlirlca psilrolica acuti:i, etc.

rnitrrico-prrrrlontituicd.

Amnezia retrogradi (de evocare) cste cca iu cale lulburarea

mcn-.orici se intinclc progresiv spre trecut,
clebutr-rh.ri

bolii pAnd

ir-r

copilSrie

in

sens retrogred, Cirraintca

Amnezi:r antero-rctro grad ri realizeazit o progrcsi v ilaic caie

privegte at6t evenimentele survenile clupii debutul bolii, cAt qi pe cele

de

clinaintea debutului acesteia. Acest tip de amnezic se intdlnegte in clerlenle,

uncle slirbirea funcliei nrnezice se exercitd

inilial qi ntri

accentuat asupra

ceI

etloliorrrrl tcxclantafii, iniurii), r-rltirnele care clispar in cazuri tleoscbit de

grtrve f iiii,t cxpresiile uriutico-pantomintice (in ordinea inversd constrtrc{iei).
Anrncziir

Astfel liniba-iul rafional esle tritat primtrl, apoi

rrr

rIclo-rclLogracld sc irrtAlne;te in derncnfe.

Arrrrrczi:l l:rcrrrrarir rcprezinti uitarea unei sec{iuni ternporale. Apare

in stiiri grirvr)

cle

morlificarc

lucidilirfii congtiinlei, cttm ar fi

-:rtirli conllzionale de cliferite etiologii

-

tl

irr

ilnatisnle cranio-cerebrale

evenimenlelor recente, in titnp ce, clr cAt ne ?nclepdrtdtn spre trecrrt, alnintirea

- si.rri crepusculare epileptice

faptelor trdite este tot mai bine conservatir. Uitarea mai aocentuat.l a laptelor

[;,-'l iL;

prolirncld.

mai recente poate fi explicatd prin rnai nrarea complexitate a amintirilor

lecente, ca qi prin inczircdtura afcctivd a acestor arnintiri clatolitd cdreia

l)e obicci ru aceste cazuri este vclrba pu cle o Jlierclere a capacitdlii de

irrrcgistrlrr. ci de intposibilitatea cle clescifi"are qi reproclucere conqtientf, a

tleculul apropiat este t-nai grcu ile uanipulat. Cu cAt evenimentclcr tlecutnlui

evcuiurcr,l*

si,rnt nrai inclepiitate, crr atAt sunt mai pulin angajale

cle stiri ilL rlr: itpsihio ((irrirarLrcl), clin

in prezcnt qi cu atlit

t'r

triiite,irr pclioacla de stare. Anrnezia lacr.tnard trebuic clcosebitd

tinrpul cri'zektr convulsive,

zr stdrilor

10

Manual cle Semiologie i)silriatric[

Victoria llultcir

colllatoase, narcozoi profutl(le,

petrtrtl cil nici lltl

aLt

in

t1

pintic

IVlentisrnul este o stare in care subiectul devine un veritabil spectator

inregistralt nimic, czrpacitaiea cle inregistrare llirr, t riIolith.

la rlesffrqru'area incoercibild gi tunrrrltoasd a amintirilor sale. Se int6lnegte in

carr: lxrcicn(ii n11 pot

A.rnez.ia tarclir,d (voltar) e ste

reprorlrr,-

arnnelzic lacu'ard c.r,."

instaleazl imecliat, ci uttmai cltrpd o anuuritd perioaclii

cle

timp.

rl.

se

Se irrt,iltre 5te irr

stdri cle oboseali marcatd, cAncl este

triit

penibil,

s;au

in schizofrenie, sub

fcrrma nrentisrrului xenopatic descris de Chaslin, avlintl caracterul de impus

dinafard.

epilupsir:.

Viziunea retrospectivi este fbrrna supremd de hipemrnezie in care

Anrnezia clectil'i (tentatic:-r sau psihogenri) consti irr rrilarea

nnui anunrit con{inuf lcgat rle o star.c atcctiv negativd intensh. Arrrirrlilils 1r,

persoana respectivd are inrlrresia cd iqi revecle gi retrdiepte in cAteva rnomente

acest caz au lbst birte flxate, clar renremorarei:r

inlleaga via!ii. Apare in

lor

volLrrrtar:i tlevirre

inlposibili. [ile pot li corr;;tientizatc prin evocare involuntarir .]jr1 prin

-situa!ii de pericol cxistenlial intinent

nriiloace tle investigare psihologicd, fiind sr.rsccptibile:

-nrarilc parroxisme arrxioase

schimbaretr irnpre.irrrdrilor care

acr-rtd

fillerrnn ezil se car-actet.izeazd prin

zrpar rrlultiple, trtrnLtltoase

'tl1td cu

-tulburarea cle stress posttraumatic6.

au proclus staretr al,ectiv neg.rrri ,.ii. Se

intdlnegte in tulbr.rrrilile c'lisociative gi ttrlburarea

I

cle a clispireir

ex

gi mai ales cu caracter

de strcss"
:r

geralca evocr

r i l,

r car.e

ir.rvolgntar, irirl,.lrirrtlinrl

strbiecttrl cle preocuphrile principale, inrpuse cle conjunctura

l)rc..rrlii.
intAllrc;te in :

Se

5.

2 Dism

ezi il I e cal itative

l)ismueziile c;rlitative

'l'ulburliri

se inrpart la rdndul Ior

iu

ale sintczci rnrczicc irnerliate

-criptornnez.ia
-

rrl

bru'arca pararroi cli a per.sorrul

i td1 i

i,

-instriinarea anrintiri lor

- tul buriiri le cleli rantc,

-falsa

unele relalclili rnentale, cu hiclrocefhlie, care berrellcirlri cle o

nrentoric pur nrecanicd,
- episoclttl clepresiv tna.|or, unclr cxisti o lriperrnnezie selectir rl irsupla
evern

irncittel or lregative

traii

te cle-a I ungul ex istentci,

recunoa;;tele

-iluz-ia cle nerecunoa$tgre

-paramnezii

cle reclLrpl

icare (Pick).

Tulllut'l*rri ale rcmernorhrii trccutului

-pseuclorcnriniscente

- slari lcbrile,

-ecnrnezia

- llillCo14.

-anecforia-

lrei'sttltttc tttltrttltlt' legnle

negaliv salr poz-itiv.

rlc rrrorrtulrle t'tt crrttliltrrI lrlt.t I

-confabulaf ii

- inloxicalia cu substante psiheclclice,

- llt

inlcrrs

iu rnod iluzoriu ca fiincl ale lui

anrrrrite evenirnenle, sau rnatcriale qtiinfitict-, ntrzicale, literare, pe care
C'riptonrnezia. Pacientul considcrd

Victoria Ilrrrtea

12
nr-tnrai le-a auzit, viizut,

-- -Ilq,lilllx

citit, nerccr.rnoscAntlu-le ca fiind strXine. Sc intiilne;te

cirrcl c.',i, :;tllicitat

in:
-tr,rlburarea clel i rantl

-clenien!e

evcninre

Instriinarea arnintirilor este sitr-ralia invers[, in care pacientul

consider[ ca fiind ale allora evenimente personale trdite sau ntrrleiiale

crrrroaqle. I'oalc apare in

7},

relatcze clin tlcctrttrl seitt, itltr-un efbrt cle a respecta

constd

in

zr recunoa;te ceea

t:,rrrflabulatii mnestice ?n care pacientul unrplc golLrrile mnezice cu

rrt,.,

netriite in rcalitate dar vcrosinrile.

r,,nf erbulalii fantastice cflncl relatc-azd evenimet.rte fantastice pe care

le inserii irrlle erzettiittentcle reale.

concepute cle el. Se intAlneqte in acelea;;i circrurrstanle cliagnostice.

rc

lll!!111{pq-

orclitre,a, r,,rrologicd a evetrinretltelor.

-schizofrenie

Falsa rccunoa;te

si

:seltiele-tls

ce cle firpt

- t orrtabulafii onirice

nu

cand conflabulaliile apar sub -fiorma ttnor scene

asenrin.lt().Ue celor din vis.

- episodul naniacal

('t,,rtabulaliile apar irr: tulburarea amnestic[, demcn!e.

- tulburarea arnnesticd

l,s,.rrdoreminiscen{ele constan in amestecul unot evenintente tr[ite in

- cleryrenfe

Iluzia clc ncrecunuagtcre este opusul falsei rccunoaqteri. Pacienttrl

crecle cd recturoaqte pclsoalte pc cal'L'nu le-a culoscut gi nrr este sigur cd
recunoagte persoalle

pe uare le-a cunoscut. incioiala asupl'a iclentitiiti|;r

(Dromarcl qi Levassort) ilLrstreazi aceeagi lr.rptd intre prez:ent gi trccut.

Par':rnrncziile

cle reclrrplicare (Pick) sc

dedr,rblarea perpetud a obiectelor qi

trecut, cu , L'ea ce ltacientul trdieqte in prezent. Apar in demcnle.

l,lrrrrezi:r se manifestd prin intoarcerea intregii personalitdii la

perioaele (lrjrnult

trlite

de pacien]i. Astlel, pacienli senili, de mult pensionali,

se ccxrsi,l,:rai tineri, adolescenfi, lerlreile dAndr-r-Pi nunele de fatd- Aceastd

caracterizcazd prin

situaliilor tr[ite.

irrtoarcelc in trebut se intAlneqte

in

<lernenla Alzheimer

(in caclrul delirultri

senil, .Iislrrri"

(lonlhllul:rliile cotrstitu irr reprodrrcelea unor cvenirnente

inrirginalc,
evosa. Iil

;\ri,.',elbria constd in posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care

nu spune adeviirul, clar nici nu minte, pentru c[ nu qtie cd minte. ]3ogi!ia

pacietitul lL: cl'edea uitate, dacd se SLlgereaza Sau Se reamintesc pacientului

confabulaliilor qi verosirnilitiitea 1or sunt intr-o rclalie directd cu

elementt: alc acelor evenirnente. Iiste o tulburare mai u$oald a memoliei care

netriite. Pacienttrl fabuleazd asupra trecutulrri cu convingerea cI

il

scdclerea

pragului conqtiinlei, cu scdderea intelectnluj gi regresiunea personalitd{ii. De

aceea ntl se cunosc confabulafii la retarclalii mcntal la care funcjia memoriei
ntr sc clezvoltd dec6t parfial, spre deosebire de clerncnfe. Sc descritr

- conlabulafii cle perplexitate,

cle

Lr0atc

fi 'tritrrlnitl in

- dernenle incipiente

jeuh, iLr tulbru'alca arrrnesticai, cAnd

lracienLul tttnple goh"rrile tnnezice crr evcnirnentc netriite, rnai ales atunci

- stdri de surinenai.

'-l
I

74

Victoria llrrrtea

Mqltql 49!9"U{tl!tg!9

Psihiatricir

5.3. tr{etode de invesligare clinicri o trrenroriei

afcctatd, alirttui de tternoria recentl irr stacliile avansitte erle rlemetiici, ciincl
pacientr.rl respectiv uitd nunrele persoane lor apropiate, prropritrl

Dcficitul rnemoriei irncdiafe qi abilitatea de a invrla noi inlormafii

poate

fi

testat cerand pacientului sd relin5

scr.rr.tr propoz-i1iu:,irr cAteva

cuviute'ecorelate intre ele, pe care sh le re'pete crupd

catev. rrri'ul,c
distragere a atenfiei printr-o altd sarcini (inlrebare)
pentm a evita r,.|ctarea

de

in

limbair'rl intern. Menroria imediatd este perturbatx

in nrocl eviclerr{ lsuger6ncl
prezetrfa ttnei perttrrbiri h atentiei) in deliriuni,
ca;i ?n stacliile irrr iy,ielte ale

demenfei. Ea

ntt este moclificatd in tulburarea

amnesticd (r..lr.rrrerrt

cle

cliagnoslic diferen!ial).

Deficitul memoriei recente se referd la rritarea evt,rrirnerrtelor

petrecute in ultimele zile sa' u'eori in cursnl
aceleiagi zilt., l,oarte 1l
evidenliat prin intrebdri relibritoare la evenimentele
zitei cur.rrte sall
precedente (Ex' ,,cc afi mancat aseard sau
cle clinrinea[6?"). par"i,.rrtul uiti
conversaliile avute in cursul zilei, repetind

cle nu qtiLr cate ori aceir:ri r)oyeste,

poate ldsa o sarcind netemrinatd (Ex. uitd gazul
aprins Ia sor;a, la ilrrgaz, rritii

robinetul cle apd cleschis) crin cauza fapturui cr a

,itat si reirr rr,.ti.,,itatea
inceputd clupd o itttrertrpere. Memoria recentd este
albctati irr lrrlburarea
amnesticd, precunt qi in stacliile de inceput ale clcrnenfei.

Deficitul nremoriei intlepirtate se referd la uitarea evt,rrirrrentelor

petrecttte cu mai mulli ani in urrnd (date personale
din trecuttrl siirr:;rru lirpte
de cttnoagtere cornund). poate

fi

1s

prin intrebdri de tiptrl : irr r:e clati

chem' pe pdrinlii sdi, pe fralii sii, la ce qc.;rrri a {dctrt
evicle--nfiat

s-a nitscnt, ctrm

ii

cttrsul primar,

c;e

cttnoscrt solia

liceu a tenninat, in ce an s-a chsritorit, in ce irlpr.irirrrirri qi-a

soful, ur"r'rele pregeclinlilor cle stat antcr.iori etc. .rrscr.vrr.r.r

irnporttrnfa pentrtt exaulinarea clinicrl a nrernoriei,

a clatelor ohf irrrrti.. cle la
pacie,t cu relerire la isto.ia dezvoltiirii salc ca inclivicl,
exerminareir ,r,,,.rrrgiud

firesc cle-a lrngul irtervi'h.ri. Menror.ia inclepirrtat[ este

i. ,)o(l cr,,,,,.1.ristic

sa prol'esie etc.

rlulle, propria

76

Victclria Burtea

Vs:rni!

clq scql!9l

gi

g!l!l!lq

rq

o--

nccliscrir',tr,:itor penlru interacliuni octrpafionale, interpersottale, sexuale. Se

intilne;tr rrr cpisoclul maniacal qi hiponrarriacarl, in intoxicafii tlfoare.

lli:prrzitin crrlorici cste clescrisd ca o dispozilie exccsiv de bund in
sensul urri;i r,'sselii ie;;ite din conlun, la un nivel care este inadecvat sitLraliei.

6. SO MI O LOGIA PROCIiSII], I,OR. AFI1C'rI VE

Prin

Ea este triiita ca o slare de bine general, de plenitudine, de sdtritate, de prttere,

catracterttl sdn pregnant strbiectiv, albctivitatea este prncestrl

psihic cel mai legat

cle personalitatc. I'rocesele afective

replczinld o lbrrlrd

cle

tnanifestare a atitr-rtlinii orntih.ri falii de situaliile de viafa, fa!6 cle realitatca

Disl'rozilia constitr,rie expresia curofiorrerlii tsazalit gi constantii: care

coloreazi conrportanrentul ;i intreaEla viafd psihicr a unui indivicl. Ea este
sr-rbiectiv <lc cdtre pacient, putAncl

li in

observatd cle cdtre persoanele clin antura.iul acestuia. Ca tipuri de

descriu

de iclei, L,slr)re cu ironii gi glume deseori contagioase, minricd expresivir,

bogat6, gts;lLrri am;rle, etc. Se intAlnegte

afective

inconj urdtoare in general.

triitd Ei raportat;i

cle extaz-, rrrsofitd cle tendin]a cle supraal>reciere a propriei persoane, de fugd

acelaqi timp
clisi-roz-i1ie se

maniacal al ttilburdrii

olare. Dispozilie eufbricii cu t1n aspect mai pulin contagios, mai

ndtittg, l)rlirlc sd apard in scltizofienia de tip dezorganizat, in tulbLrrdri de

dispozilie ,rrl simptorne rnaniacale datorate rurei conclilii medicale generale
sau inclus,: .le o substan{d psihoactivd. Euforia evolrteazd h'ecvetrt cu rnici

varia{ii de trrnp,litucline de scurtd dnrati-r cle mAnie (in special la contrarieri),

sau cle 1.ri:;it.!e cu caracter superficial qi efemer.

l)i:,pozitia depresivS, are o palet6 a expresivitilii extrem de vruiatd

Dispoz-i{ia eutirnicir considcratd a fi o dispozilie rlin aria uorn-ralitiilii,

ca inlensit;rtc. Ea se poate extincle de la aria normalit5fii pAna la cele mai

cnre inrplicir absenta dispoziliei clepresive sau euiorice.

Dispozi{ia disforicE consth iirtr-o dispozi[ie treill5.cuti, uir anrc:iicc

tristcte, anxietate, irascibilitate. se int6lneEte

psihoactivi, tulbr.rrarea de personalitille, e1c.

llispozilia iritatrilir

constai

in

sevrajul

la o

c1c

obiectivitdEii. Iritabilitatea

paoicr.rtul este contrariat salr

prirnare :j;rrr clatorate unei condifii meclicale gcuerale sau irtdttse de o

fi intAlnitd in episoclul mauiacal iritabil, clar'

cunl ar li : lrrlbtrrari rle pelsonalitutc, iirtoxica!ic sarr

pr

intr'-un entuziasrn cle cluratir

substlrrrla

Ei

1,:,r

(lii
..;au

I)isgrozitia cxllartsil,z'i constz-r intr-o lipsii cle lcfirrere ip expriltarca

ntanilusllta

(ttrlburdriltr,le dispozifie)
zl. r;ir Lur sinrptorn vdzut intr-cl largh varietate cle tulburdri mentale

sevra-iul la alcool, schizoh^enia cle tip partrnoicl, etc.

sentit'rrcute,

3. r,ir un simptorn clonrinant ce caracterizeazd rtn grup de tulburdri

anrple,

it-tcitat. Dispozifia ilitabila poate

9i irr altc alecIitrrri psilrice

1. t:tr trn seirtiment tranzitoriu, norrnal

intr-un senliment de tensiune interiozrr'[ in

ori de cAte ori

fi intAlnitd

2. r:ir o trdsdturd de personalitate

se rnanifbst.l prin reac!ii prorrpte,

clispropor'fionatr:, ctt agresivilate

sevcre aflcrrLrni psihice. Dispozilia clepresivd poate

substanIr

care persoana este uqor cle pror,ocat qi inclinatd la minie, criticisrn, lipsa

propriilor

[ri1

in episoclul

lroactivd

s;tiire a dispoziliei obiqnLriti, nonpatologic[, cu dr,tt'atd de ore, zile

rnai riiult, sentinrentr-rl

cle dcprcsie este

sinoniin cu sentimetrtul de tlistefe,

ncl"ericirc. i r clispozilie dcplesivd este comurrir qi aclccvat[ clupd o clezantlgire

sau picrrluru. IJxentplul cel mai tipio este leaclia cle doliu

in

care este vorba

?o

Victoria Ilurtea

clesPre o pierdcre ma-iord cLrIn ar

Il

Malq

moartea unci persoane intcrr'; r,alorizale

(prlinte, copil,, scflso!ie). in aceastd sittrafie persoana respectir,)l

{r.iiir:Ete in

tnocl nornral scntirtrente cle trisle{e, iale, clar pe o perioacld cle 3-6 lrrli i1 firza
acutii, putancl s,[ thrreze pinir la 1 an pentru o re:.olutie compleii. lieaclia de
cloliu se poate cetrnplica clevenind patologicd atunci cAnil clureazir nriri rnult

cle

clisperare cu al'e,ctarea tnarcati a lirncliclndrii in viala cle

zi cu

zi

i,

lajrlritatca

oamenilor rcu.esr sh dephEeascd aceste st6ri clepresive n.r rrrirle prin

mecarrisrne de gNuteclie ce previn clerairajLrl ?n patologic, cum.u li : energia
psihologich innlsctrtir, stlategii erlterntrtive de a face
su

lerfd qi relearrrr :;ocialir cle

scirclcrea marcatd a apetitr,rlui, insornnie ternrinalii cu treziri la 2-3 noaptea

l7rrir putin{a cle a reaclolnri, cu stare cle nrarcati

Anurnite persoane suferd clc

popt'oscr i a, hipomn ezi a,

,r,i

|ovcri,
vhtl in postllra de victime, lipsite cle sperarrfi, in viitor. srrnl pr:rsoane nrai
pesinliste, care sunt constituite astfel temperamental sau cilre s-;rrr stnrc[trat
ca atare intr-un rnodcl de nef'ericire ca urmalp a unor egecuri

trlsdturd

a persorulitdf

eu toarera i clcati

vir.

qi din tabloul
primare cum ar fi: schizofrenia,

I)ispozigia clepresivd poate insd firce parte

psihopatologic

ai altor

tulbLrrdri psihice

tulburarea schizoafectivd, tulburarea delirantd, tulburarea de personalitate,

tulburdri anxioase, cle aclaptale etc. En poate sd aparl de asemenea in

tLrlbrrririle nrentale datorate unei condilii medicale generale sau acelora

in aceast[ situa[ie,

clepresiu poate

se

de o srrbstanfd psihoactivi. O varietate de boli somatice pot cauza

Ii

rlr'1,1g61s

in

lrrivita ca o

boala llarkinson, demen!e. Sr.rbstan!e psihoactive: alr.:oolul, meclicantente

(antihiperterrsive, {} blocanfi) etc., pot genera clepresie.

Starea de afect se referir, in contrast cu dispozilia care este un climat

etrroticrnirl cle fbtrrl,
pr,rlen-rici

inso!itd

ii.

Dispozilia depresivi Ibce parte ca o catrcteristic[ predrrrrrirrantd clin

tabloul psihopatologic al episoclului depresiv rnajor. in acr.':'r context,

fi:

liipotiroiclia gi liipcrcalccuria, bolile SNC cum ar 1l boala cerebro-vascnlard,

1r;1rr..lirte sau a

unor evenimetr{e negative de via!5 inrpreclictibile, pr:trecute lbartc.

copildrie).

sindroarnc clepres;ive. Cele mai conrllne sunt tulbr"rrbrile endocrine cum ar

clispoziqie clepresivfl r.r'rricd, au

tenclinja de a vedea lumea cape-rrn lsc cli{jcil, plin cle obstacolc

viall (din rnica

inhibilie psihomotorie sau

agitalie lrsihomotorie. 'Irirsitr.rrile cognitive zrle clepresiei sunt proenrinente:

inclr,rse

port.

gflltql ogtr l-sih i atri cir

(notrrcsponsivd) chiar tlarrzitoriu ltr stimuli pozilivi clin rnetliu, se insofegto cle

I an,

cAncl pcrsoalra resJlectivi tririepte sentimente cle virrr,.,,dtie, cle

neclemnitate, cle atttclacuzare, sau sentilnente perpetue cle rrt.irirrtorare gi

1tl 1!g.S

incirciturl

clc,:

la sclrimbiri

bru,gte ernofionale, caracterizate printr-o

emo{ionald, cu clebut brusc qi cleslhgurare fndunoasd,

rnoclificdri neulovegetativc (tahicardie, oscilafii tensioriale, paloare

sau hiperernie) qi

modiliciri rnimico-pantorrrimice.

Anestezia psihici tlureroasir constd in clurerea morald a pacientLtlui

dispozilia deprcsivd in forrla sa cea rnai atrtenlicd gi severd este :r,'orrrpaniatd

care congtientizeazd scdclerea sau pienlerea capacitdgii de rczonanld afectivd

de simptonre soruatice, cognitive qi vegetative. Mr-rlte stdri dcprcsivc scvsre

;i

stlnt marcate cle tpatie, iritabilitate, furie, anheclonie. Crizele c()lr\ rrlsive cle
pl6ns nu acomrp*uriazi <lcpresia nra-jorai. in episocltrl clepresi, rrraior cu

apropiate (copii, so!/so!ie). Se intAlnegte

se

sulcrd ilin carizd c[ nu-gi nrai poate ntanilesta afec(iunea ft1n de persoanele

cLl rcstul zilej, eslc

irr.rcnsibild

episoclul depresiv major, in

lrizo li'ctric.

melrutcolie, clispuziiia tleirresivir itrt'cgistrcazt-i anunrilc cararctcrislir i: csto mai

accentuatd clirnineala comparativ

in

Anhcclonla cste dellnith ca picrde:rea plircerii cie a trdi, rnanifestittri

I)rirt:

Victot'ia I irrrlea

__q9

s;dclerea

i\4antraI clc !,icrrrioI ogie

plind ia pierclcrc a plzicerii pentnl activitili

clistlirctivc.

Plactic se observ?i trtr cleclitt net 1?rfi clc nivelul nnterior al inlelcsel6p
6i

activitrililor.

sclclerea

;i

pot

ii

sexttalc clecAt la ct:rclca lrartent:r'ului,

pelrece lungi perioaclc cle lirirp lird a avea rela[ii

sexttale, spun6ncl cd ar.t necesitirli sexuerle nrinitue sau ci-r simt pulinii

fi intilnitir

ertdt

in a|i:r nonnalit.l!ii c6t $i in

in relaliile sexuale chiar dacli

se ntasturbeaz6.

rrn sentinrent t'anzitori"tr, nortnal, aclesea cr"r

.l .

trls[turl

propriet5li aclaptative

dc personalitate

!i

( lrr stnre emof ionald

ruobilizirl,

in schizofienie.

tranzitorie. anxietalca poate avea un rol adaptativ,

rt'.

irr contrast ctr frica, carc apare aa o stare cmolionaldin contextul unei

Tocirea afecfivE sarr aplatiz:rrea al'ectivl se cilracfe rizt:azir plintr'-o

sirrdcirecaracteristicd a exprimhrii, reactivitS!ii gi a sensibilitirlii emo{ionale.

bine cunoscute, anxietatea este o

surse rl,:

.anreninfare lrrecise,
neclefirrit,r, carc este treiiti.r ca o amoninlare nedefinitd

persoan\: ( fizice sau psihologice). Pacientii girsesc

Afcctul irratlccvat (llaratirnia) semnificii o cliscorilauta cvitlcgta

i;Lt1r:

tr5iri, i&i qi aflectivitate. Sprc cxempiu pacienttil leacjioneaz-d prin ris sau
veselie h vegti triste, sau clevine trist sau supirat pentru lucrrrrj care l)o
incliviziinonlali i-ar bucura. Se intlilneqte in schizolr-enie.
Inversiune:r afectivir se ca.r.rcterizeaz6, prin sentimente cle uri,
ostilitatg pe care pacicntrrl le rlczvoltd lald dc pelsoanele pc care ilaiqte cle
inrboln6rire le-a iubit, sau pe care

Arnhir':rlentn

, afcctiyir cnnstE in

coexistenta

i,

intr-o

inrucliti

r-se ca

lli nd tcusi orrali, pan i ca! i, ncrvoqi, ingrij

la adresa propriei
clificild tlefinirea ei,

oraf i, ingrozi

forrnulare mai elarboratd definegte zinxietatea ca pe

r:tr aceasta), direc{ionatii spre

ficii

teamd

li.

tolzrl cli:rl

)i

viitor qi care apare fie in absenfa unui

este

oporti onatd f nlir de intertsi tatea enroliei generate.

t'irracterul psihopatologic (de anorntalitate)

a1

anxietdlii este aprecitrt

:;'

stimul,

stare

satr altd enro{ie str6ns

pclicol r,l:ognoscibil, {ie in prezenla unui pelicol a cdrtri sernnificalie

aparentir

intihregte in spccial in schizoil.cnic.

errro!iorr:rlri neplircuti (resirnlita subiectiv ca

pe baza

corlconieutd a ttnot' slari alectivc ()l)usu (clragoste-urir, atraclie-reptrlsic), fafit

cle aceea$ pcrsoanr sau sitrralic. Se

descrii

in nod firesc ar trebui si le irrbeasca

(pZirinfi" li:a!i, copii). Se intlilnegte irr scl'rizofi.enie.

cle tulburiri

(tulburir il,: cle auxietate).

severe,

schizofrcnier de tip rezidual cu sirnptorne negativc, nnele clenrenle.

psihoactiv.l.

'1 un simptonr clorninant ce cat'acterizeazd un grup

,Ap:rtia se carerctcrizeazii prin lipsa de tonalitate alcctivd gi intercs fafa

mentale

prirrarc r,au (liltorate rinei conclilii nreclicale geirerale sau incluse de

substiir

cle propria persoand qi ambianfir. se intitlnegte irr cir:plcsiile

1..

.r rrn sirnptonr vizut intr-o largi varietate cle ttrlburdri

Anheclonia se intdlnegte in depresiile severe gi in schizofienie.

Se intdlnegte

rrlielltte a

rl,,1riesia, anxielirtea pc).rlc

pdni Ia prierclele a pLico'ii pcnlnr activitrili sc.rrrrlc. Subieclii

cplibatarii

plbcere

(.la

_ qt_

hiatrioii

anumit,: rrrltrr.rrirri nrentnle. Auxietatea poate reprez.elrta

easdtori!i nr-r artgajeazd lelaf

'

!'

P.si

r'orithlii sale apreciati ca clisproporlionatd in raport cu situafiile

,1,.,:i inaclecvirlii 1a cilcunrstanIclc rcale;

-

rrrrlulii sale pregnirnt atipice,

82

Victoria Burtca

-interler.irii cu functionarca normald a ircliviclultri, sau cu r.:ryrx61111.,.,

acestttia de a resirnfi satisfactie qi pl5cere. in afard cle sentintentril :rrrbiectiv,
anxietatea esl.e caracteriz.atd de sintptortre

l.

E.tq!,ei" tlllt1{ltiqn

anxietate, in caclrul c.:drora se delimiteazd

unr-ri

palpitalii, precorclialgii, polipnee, clificLrltili cle inghitir,..

scrrzatia

gi evenin'rento par a o

de guri uscald,

scijclerea

-anxietatet inclepcnclenti de stinrul sau liber flotantd ca fiind

fi

cle

in care calrza emotiei este necunoscutzi (in fapt lbarte multe

de vom.i, cliaree, parestezir.

IJ3_

Anxietatea constiluie pe cle altd parte trlszitura preclominantd

sonlatice care adesea apar in prirn planul acuzelor r;rrl,ieclului,

curlr ar fi : trernor, transpira!ii, valori de cildurd srrrr riiccali,
senz.a[ie

___

grup cle lulburziri rnentale prin.rare cdlora le cla qi ,rr-,.ndl" tulburdri

aceea

Ei diverse gdnduri

cleclanqat) gi

-anxietatea situafionali, carr: in contrast cu cea independentd apare

libiclotrlui;

numai irr relalie cu situa{ii sau obiecte specifice ca in fobii.

2. cognitive: hipervigilenfi, scdderea atenfiei voluntar,,.

slirrclire

Atacul tle panicir este Lln episod circr-rmscris de anxietate severit, ctt

catastroficd, fricd de a nn-;ii pierde controlul sau de a nrr inrrebuli;

cltrrati de la c6.teva rninute plind la c6leva ore, ce apare bnrsc, imprevizibil, cu

rle a nu muri;

sirnptonrc sonratice, cognitive, cornpol'tamcntale qi perceptuale escaladAnd un

3. comportamentale :

nrodel crescendo. Atacuri cle panicd izoiate apar qi in populalia general[ (sc

exl.rresii ingrcizitc s*u pline <rr.' ti:anrir.

apreciazir cd peste 30% din populalie a exlrerimentat un atac de panica).

retlagere, imobilisn-r;

4.

VtqU4,lS

perceptuale : hiperesfezie in special la zgon'tore,

Ele
i

apar cu mai multf, regr.rlaritate gi sevcritate

<lepa:r,,rqari2iqps,

tirlburarea depresivd

derealizare;

tulburaretr de par-ricd sau in

rnaior6.
I

F'obja este o

Anumite peisoane se caracterizeaz.d. prin anxietatc ca rrr.clcl al

structtrrdrii pe clurata intregii lor viefi; sunt in general hipersensibili l;r stinrrrli,

de:

frici

rin anuntit tip specific cle stirnuli sau situafii qi care genereazi dorin!a de

tlin

conrponenta cle evitare. Frica

Astlbl fbbia constd atdt clin fijci cdt

in

qi

sine poate inclucle toate simptomele

anxietdlii plini la lbrna extrernii tle panicd. Pacicntul recunoaqte caracterul

personalitdlii.

ira!ional al fricii sale,

Sirnptomul anxietate este extrem cle <;ontr-nr tulbulilrilrrr rrrentale

primare"(schizofrenie, alte tulbtrrdri psihotice, tulburziri cle aclaptarr trrlblrdri

apreciazd

itr

rnocl critic

ilalionald, luptir pentru a o inlhtura, clirr fdrd

S-a inccrcat o sistematizare a

ca fiind

exageratd

gi

a'renqi.

lobiilor in

Ir'ohia de :rnimale (zoofbbia) rcprezintd frica de pisici, cdini, goareci,

estc

strbstantial5). El caractelizeazd de asernenea tLrlbtrrdrile cie anxietatt, rlatorate

qerpi, insecte

unor condilii rneclicale generale (endocrine, metabolice AutoinrrrrrLr etc.),

prectllll qi ttlllrrllarile tlr: lttrriclale itrdrrsc tle srrlrstarrle psilrtractiir'r,l, liriurrr,
intoxica!ie), crc.

patologicd, irafir'rnald, exageratd qi invariabild fald

e,,,ita respectinrl stirnul sau sittrafie.

psihofiziologicinhi reaclivi decat aljii, rrrai nervoqi, speriali, av61rl o stare rle
nelini;;te interioari. ?n acest caz este vorba clespre anxietate ca lrri.r;'i111;i u

de dispozifie unde coexistenla simptomelor cle anxietate qi del,rL,ic

in

Iibbia'de elcmerrte ale natru'ii rcprezintd

l-rica cle

api,

frrllrrrrii clc.

Ifobia dc siinge, plirgi, injec{ii sau alte rnttnevre uedicale

frrlgerc,

(),

Victoria Ilrrt'tea

()-t

N4an

ual 4"_Eql1lqlitg'"

85

ll{!qqt"e

l'obi:t sitr.ralionall : frica cle a fi intr-un nri-jloc rle transllort irr conrtrl,

liflul,

avion,

cle a rnerge cu

verpor,

,in tren, h'ica de aglonreliri.(nrulfirui de clameni in care s-ar

clc a se afla pe urr pod, in balcon, intr-un turrt:I, pe

prrten

sLrlbca, etc):

nronofobia estc li'ir:a

7. S['

cle a 1l singur

II

il{}LOGXA MAI{ I}''ESTAITILOFT

I]{S'iln l'lC'I[JA.Ltrt
Jretofobia este

ica de socielate

ereutofobia esle frica de il nu rclgi in societate

nosotirbia este frica

7.

1. Tul

liirlirtria constd in in6iestia in exces de hranl. se intalnegte in bulimia

(diabet,
ncrvoasrr. rrrlburarile rrenlale clatorate unei condifii medicale generale

cle boal6

hi petli lri

tanatofobia este frica de rnoarte

taferofobia este lrica

cle a rru

rr

r'e,

trtn-roii pancreatice).

l,r,tifagia constf in tendin{a de a ingcra lbrd cliscerndmAnt alimente

s1g pr()(lu:;c rreconrestibile. Se int.llneqte in clernen(e, oligofretrii, schizofrenie

fi ingropat

aihmofobia este frica de obiecte

fobofobia este liica

ritrile itrstinctrtlui alinrcnlur

lt tt

cle

viu

sri

1\rrorexiit constd in scdclerea sau lipsa totald a poftei de mancare.

ascuf ite

cle a urr-i reveni o

Fobia sociald se referii la h'ica de urnilire public6, cle a vorbi, expune,

Se

irr anorexitr uervoasd, in clepresii severe, eto'

intilnc;l,

lbbie clispinrtd

i,itit}fobia stru retirzul cle a se alirnenta (frica c1e a uranca) are o

rnotivali,r lrsihc4ratologicii legatb cle idei clelirante de otrdvire, de nega!ie, de
r-Ltin[, err. se intiilnegte in schizol'renie, clepresii severe, alte tulburdri
psiholic.:

mflnca, bea in pLrblic, cle a folosi un \A/C public.

Fobiilc sttnt {iecvetrte in populalia generald. in clinica psihiatricf,

alte trrIi,rrrirri Psihotice.

ele

se intlilnesc ir.r tulbrrlarea fobicd simpli sau specificd, in tulburarca firbici

sociuli, in ellisoclLrl clepresiv ma.lor, in trrlburf i liipoconclriace, schizofrenie.

7.

2.

7' t t I l,

rdril e insti

rtct ril

ui d e upirare

o llxagerarea instinctului dc aplrare

getrereaz[ preocupf,ri

asllpra stdrii cle liurclior]are a orgartismului. Cel

consiclcr[ afectat cle clilcrite

hipoconilrie). i'

in

cauzd se

boli (a$a curn se intArnpld in

lLr'clie cle amplittrclinerl sa,

icJeea

hipoconthiacapoatcl.i:clotnillatttii,obscsivd,plevtrleilt5sall

86

Victoria l]urtea

Q?

Manual de Semiologie I'sihiatricir

cleliranti. Se ltoate intilni in: ttrlbLrrarca lobicii. trrlbrrarea

obsesiv-conrpulsivi, depresii severe, tulbrrrrri riclir.ante,

I'edofilia

ttrlbltrarea hipoconclriac.i.

lnccstul constd in atracfia qi practicarea de raporluri sextlale

idei qi tentative cle s'icid, se intrirr,'1te i^

cle

raporturi sexuale cu copii sub 13 ani.

o Scitlerea sau a[rolirca instinctului de al)r-lrare rrrrrrrilt:statd

clinic pri' indifc.e.!a fafd cle pericore, t'rrrri.lii ra
automr-rtilare,

este reprezentatS. prin atraciia gi practicarea

cu rucle cle sdnge apropiate.

Zoofilia constd in practicarea cle raporturi seluale cu animale

sau

p[shri.

tullrrrrarca posttraunraticd cle stress, tulburhri cle, irLlaplare,

Fetipisnrrl const.l in satisfacerea eroticd prin contetnplare;r,

i" p".rorrnlitate, ciepresie, scrrizofrenic.

atingerea obiectelor cle uz intim ale sexrtlui opus. Fetigismul

tulbLrrirri

irernepte,

oligol'renii.

transvestic constd

in imbrdcarea

vestimentafiei scxului opus

irrscrfitd de fantezii erotice, mastttrbare, pacientul imagindndu7.

3 Ttil b rr riiri I e i rrslirtct I i s e-rrr a I

u

se

'rulburlrile instinctului sexual recunosc in nrod

impdrlire

in:

in anrbele ipostaze

cle

blrbat qi de femeie.

Itigm:rlionismul constd in satisfacerea eroticd ctl, sau in fala

con,u,r.rrlional o

urror statui.

- moclificirri cantitative (cregterea sau scdclerea)

Froteurismul constd in satislacerea eroticd prin atingerea

9i

- modi flciri calitarive (parafi lii)

frecarea de persoane str6ine, care ntl consimt, in mijloace

cle

transJlort aglomerate, etc.

Nimfomania constd in exagerarea instinctulrri sexrriil l:r f'enrei.

e Satiriazisrrl reprezintd

SarJil;rrtul

exagerarea instinctului rr.,lrrtrl la

l)iverse fcrrme dt'exacerbare a instinctrrlui sexual se inlrilrrr:sc

stdrile manicale, demen!e, oligofienii, turnori cerebrale.

i\,Iasochismul se referd la concli{ionarea pldcerii sextrale

in:

Ilxlribifionismrrl constd in expunerea organelor genitale tlnor

persoane striine, insolite cdteodatd de masturbare fdri insi a
exista tentativa unei activitdli sexuale cu strhinii; este mai mtllt

schizolrenie, toxicornanii.

dorinla de a surprinde qi qoca pe celilalt.

:

Voyerisnrul cclnstd in pldcerea de a contempla persoane goale,

- anomalii in alegerea partenerului

sau care se clezl.rraci, sart sunt angajate ?trtr-tttt act sexttal.

- anonralii in cleslirqrrrarea actultri sextral

cle

clc

provocarea unei su{'erinle lizice sa}tl morale de cdtre partener.

Sciderea instinctului sexual (inrpotenta sexuald l,:;ilrici )se:

ir-rtAlnegte in st[ri cle epuizare, nevr.oze, stirri (1,:]l)t.esive,

Snnt replezentate

dc

provocarea r.rnei sufcrinf e ftzice salt morale partenerttltri.

bdrbafi.

Paraliliilc constalr in

se referal lar conrlif ionarca plScerii sextrale

Pclsoanele obsetvatte, sunt persoane strdine,

aqteapti sd fie obscrvate, clcci cale ltu consilrt'

I
I
I

rt

qi care llLr se

Victoria Ilrrrlci

QO

Ivlartral cle Scrniologie I'si hiatricii

'l'ulbrrrl"rri ale ir.lcnlifitfii gerrului contau in preocuparea

89

sa1

dorinfa trntri adtrlt cle a triii ca nrenrtrru al celuilalt scx. Accste

nu se sirnt bine ca aparfinand sexului desentnat

biologic qi ca atare se imbrarcd, acloptd roluri sociale ale

persoane

celr"rilalt sex, ali preocupdri in legStr.rri cu schilnbarea sexului,

{hc tlatamente chirurgicale sau hormonale. Din punct cle

veclcle al orientdrii sexuale, ei pot fi atragi cle feritei, cle

8. S[]lr

II

OLOGIA PROCESELOI.I VOLfTtrONAtr,E

niciunul, (aceasta este valabil pentnr

\,/r,irtfa este func{ia psihicd priu care se realizeazd trecerea congtientir

barbalii cu o astfel de tulburare, in timp ce femeile care au {)

de la o itl,;c la o activitate, sau la inhibilia unei activitdfi, in vederea realizdr-ii

astlel

unui a,,,,,,rit scop. La baza oricdrr-ri efolt volilional existd o incdrcdturd

birbali, de antbii sau

cle

cle tullrurare sunt atrase cle

femei)

afcctivir tlrozitivi sau negativd) gi o tensiune motivalionald care-i constituie

sttportu l,

rr

iilntico-energetic.

l's r lrologia cleosebegte

- voinla activd

sau de suport care are tln

rol mobilizator,

cle

suslincr'r) ;' efortnlui volifional,

- voin{a pasivb sau inhibitorie cu rol cle frAnare a unor pulsiuni

indezilirlrilc. O puternicd voinld inhibitorie constitnie expresia unei

pcrsoniri i lri{i bine conturate.

l'c

1-.[sn

ciinic, tulburdrile voinlei au fost sistematizate astf-el :

- tr-rlburlri predominant cantitative

abulia,

rr

(hiperbulia, hipobulia,

rllrrlsivitatea, raptusul)
- tulburbri predominant calitative (disabtrlia qi parabtrlia).

8.

I.

7'trl ltt,rr-trile

o Iliprr

conlilrlive ale voinlei:

lrrrlia constd in exagerarea lbrlei voligionale. Se intAlneqte relativ

r;rr i,r , linica psihintricir, inlrLrcdt boala psihic d dezorgattizeazd srtportul ei

rriolir iriional. Se intdhteqte totrryi, selectivii qi urrilateral6, in tulburdrile

Vicloria Rurtea

9{)

cle

H,|

lirante de tip persecutor (cr-r o nrotiver!ie abcranti-r),

inclreptat:"r spre procllrilrea

rlipobrrlia constd in

toxicrrlui.

il

clepresiile prol'uncle,

forfei voliliotrale pcni la rlisrlrariIia ei

denr-unitd abulie. IlipobLrlizr se tracl,ce pe plan comport:rrrL.rrtal prin
scir<1erea

scdclerea capacitelii cle

a acfiona. se

intdlnegte

in

intreal,rr patologic

Abulia se caracterizeazd printr-o lips6 de

intcres.

Pacientul este incapabil sd se nrobilizeze pentru a incepe srrr a

clr.rce la

capdt dil'erite acfiuni. Este vorba de

evidenliazI clinic prin

energie, elarr

apato-abulie. Apulrr

iir

rrtrrrl

poatc lrece la suicicl. Astfbl abulia realizeaz.d la un mornent dat, o

importarrfl, rnai ales cd tratarnentul ctr anticlepresive inl.lturd de cele ntai

irpato-trbulice din schizoh'enie tincl

cer.

efbrt fizic sar inteleclnal, de ex. la T'V, raclio. san polrr,' sla in

pat

cii este obosit. in gcneral iqi petrece timprrl lliri sr

inhitritorii,

evolueze spre cronicizare fbrd sd fie

insuficien,ta voir-rlei pasive,

care. ilre ca rezultat lipsa de frdnd gi comportamentul

impulsiv

(acte intenrpestive, inadaptate, spontane sau reflexe, cu caracter

arrtisocial, reprobtrbil, dran-ratic). Se intAlnegte in tulburdrile de
personalitate.

o llaptusul

facil

in

nimic.

este o izbr-rcnire cle mare acuitate clinicd, neaqteptatd, constAr-rd

acte auto sau heteroagresive. Se int6lriegte

in schizofi^enie,

depresii

prolunrle, nranie, epilepsie, trrlbtrr2iri clelirante, ttrlbrrrdri cle personalitate.

o Neglijen{n in igienr qi ti'uti.

irnportanfE igienei

Pacientul aco'dd

gi linr"rtei. imbrdcdnrirrtea

rrrai

'ricd

rriienti ;;i
murclarir. Se spal6 rar, nu-qi ingrije;te pdnrl, clintii. rr'glriile,
emand un niros corporal dezagreabil. in general rirrrrta cste
este r,

8"2.

cle la ore.

l)rr, , lrrer.'irza,

este incapabil sd dr"rcd o sarciuh ltr bun sfhrqit, prezcnlrr l,r

in afhra prograntului, pleac[ nr;ri

Casnicele gi pensionarii ltr pot face lrctrr-rrile coticlienc
este neregulatS, vine

Disalrulia constd in fapttrl cd pacientul uu poate inifia sau finaliza o

de o

oarecare perplexitzrte. Se intAlneEte in

schizc.lietie.

o Lipsr de efort s'slin't ocupa{io'al (la gcoald sari l,r r'r'rci).

nrr-;i lirce rcrnclc. lipseptc

Tulburirile cslitative ule voin{ei

ac{iLrne, stare inso!itir

entd,"rnurdarh, pdtath, rtrpt6"

este elev

si

iirsofite dc clispozifie depresivd.

:;!rr1qur. Sau

n.

l)aci

pe care o

la inceputul clepresiei, atr-rnci c6nd abirlia nu s-a instalat complet. Simptomele

,r hnpul.sivitatca se cartrcterizeazd prin

poate sd stea o mare parle clin timp cu incleletnicili ,'rrt--

ij

si aibir efrcacitate sin-nrltanit astql'a depresiei,

qc

poate participa pentru scurt timp, trpoi se retrage gi stir

negl

rir.r

profilaxie a suicidirlui, liryt psihopatologic cu implicalii practice de mare

Anergie fizici: pacientul poate sta ore intregi a$ezat l,,r rirl soaun
thrd sd facd, ceva din proprie inifiativri. I)acd este irrlrrr.aiar, cl

spunarrd

in schizoJi'cnie (este un sinrptcxrr negativ), gi in

sitrrafie in care pacientul este atit cle lipsit cle inifiativir

influcnfeaz[ mtri tf,rzir-r. Estc rtomenlul in care pacienfii recurg la suicid, sau

;.i

irrcAt

nrulte ori abulitr, {Elir

psihiatricd"

9r

z\brrlia se intfllne;tc

1.'l icornani,

q:uq!!s !e!!,{qe'"_llqt_t14qis!

ss1i,ic,i11

rlgy1g111s.

loarabrrli:l const[ intr-o insLrficierrlti voliliona]X clcterminatd de pulsiuni

sau acte paraz.itcr. Se intAlneqte

cornptilsivd.

in

schizofi'enie, tnlburarea obsesiv-

Mirniral cle Scrrriologic !!i[!11!{9a

Victtirit llurtca

92

-'-

93

l,ilterminria gencralizatii este identificatir atr.ttrci cancl intreaga

tirotrir:i{iri,r luciaki este crcscutd in sensul rapiclitifii 9i variafiei mi$cirilor'

N,{i'ric. r,c caracterizeazl printr-o rriobilitate qi expresivitate exageratd;

9. SEMTOLOGIA

intAlnc;lr.: in stiri manicale, intoxicalii u$oare etc'

ACTIVITATII

Un rol inrportatrt in aprecierea concltiitci motorii il att :

. lripermirnii localizate (spre exempltt mirarea clin teatralismul isteric

aspecttti

vestirnentar, privirea gi rnirnica.

Aspectul vestiment:rr (linuta) poate

psilrice. Ast[cl

sE ofcre

plimele inclicii ale slejlii

tulbllriri psihotice (in special schizofrenie), dcmettfc, retarclirli

mentale.

- rat-rnantentul vestimentar exagerat poate fi expresia trnei ttrlbtrtitri

personalitate

sau aslrLrtri ale mimicii intfllnite in sctiizofienie)'

o
rninricile contpensatorii intalnite la persoane care vof sd afi$eze
a
concluit|r ilifcritd sau chiar opLrsd stdrii al'ective (rninlica clezinvoltd

clezorclinea vestimentartr, neglijenfa lintrtei, poalc crea suspicitrni

asupra unei

satu a

se

cle

timizil,r,

satt mimica pseudoironicd a anxioqilor)'

- iripoflrimia consta in climinualea nobilitSlii qi expresivitalii rnimice'

Se inlilrrcyte in clepresii profunde, retarddri mentale, demenle'

. ,rriiirnia (facies hjat) constd in imobilitatea rnimicd. se intdlnegte in

schizcr lr .:rrie

unei bizarerii schjzoficnice.

ornarea,

l,irr.tikineziilesunltulburdrialeconduiteimotoriiceconstartin

inr;todobirea exagerati, exprirni tenclinlele cle srtpraestittrarc, megalonntricer

perveriii.ril scnsuiui qi confinutului natural qi logic al migcdrilor. I)in aceastd

slereotipiile
caitegr.)ti,, lhc parte: rnanierismele, bizareriile comportamentale,

excentricitd!ile

clin stdrile maniagale,

qi bizareriile

ctllrl at li

tulburiri psihotice.

- lravestitismul constd in tenclinla

sextrlr-ri oprrs. Se intAlneqte

vestimentare,

cle a folosi obiccte vestirnentare ale

in

lcllosirea vestmintelor aclecverte sexr-rh,ri

respectiv, clar intr-o lbmrir nepolrivitd vii,rstei satt situaliei.

I'rivirea poate sd redezr in mod

spontan conlinutul afectiv al vielii

- privirea hipennobili, fLtgace, apare itr stdri rnanicerle;

rleplcsivc;
-

atitucline. Aceste tulburdri se ilttAlnesc

in schizofrenie,

alte

acJiunilor comportatnentale

qi

gestualc simple. De exernpltr pacientul cl5 mlina intr-un nlocl excesiv

cle

rrtirnicrisnrelc constau

in pewefiirea

pe cdlcAie'
protclcol.rt', sau intindc un sillgllr deget, sau merge pe vdrluri sall
saLr rllr'1r,r:

psihice (urd, anx ietirte, per:pl exi tarte, i nclif-eren!f, , ctc).

- privirea hipon'robild, stitrsd, fixd sau abscntd apalc in

c1e

tulbrtrirr i lrsihotice, oligofrenii sau cleltrenfe proftrnde'

in tulbtrrarea de identitate a pientrltri.

cisvestitismr-rl consti

cle nrir;,rrrc;;i

sirincl, dansdnd'

riile comportatnentale sunt rnattierisme accentttate, ce

gesturilor qi
constirrr in pierclerea trdsirturilor logice qi inteligibile ale
tttigcitttl,,l.
:
l ; i z.are

stdrile

plivilea cleta;atir, ruptir de lealitate, apare in schizofrenic.

lVlinrica poatc s[ evidenfieze ttrnritttarele aspecte

litercotilliile de tni;cirre cottstatt in repetilia in mai.rierir identioir a

sau al scrisr-tlui'
Irrrei nityr:itri de Obic,ci bizare in plarlul mitniccl-pautotlirnic

94

Victoria Iltrrtea

\tr'ttryl,tq

Se intlilncsc ?n schizolre'ie,

in

special

i.

fbrnra catatonicti, ,,,

u.,n*l

oligofi'eni i profunde, boli neurologice.

incornocle satt bizare (pacien!ii stau limp incielungat intr-rr;r

in pat in pozilia {le ,,coco;

cle

se caracterizeazd

printr-o irnobilitate completd satl aproape

cornpleti. Bolnavul este inert, nu rirspuncle solicitdrilor clin alarii sini

, stereotipiile de atitudine constau in pdstrarea tin-rp inclelrrrrgat a unor

pozilii

Stupoarea

9s

Senrit,'I qgie Psihizrtric,ir

yrie

pugci", sau mentin capul ridir:at

i6r, sta.

deasupra

pernei, realizancl ,,pernfl psilrica;'). se intdlnesc de asemenea in ,rr.:lrizolienia

reacfioneaz[ tardiv qi vag, rnimica rdnrAner impietritir

depresivc), sau cornplet inexpresivd

in stirile

iu

clttrere

stupuroase

(in

starile

din schizofretria

catatonicir sau tulburirri Ie disociative.

In

stupoarea disociativd, starea se instaleazi bnrsc

in

urma unoL

calaton iczl.

situa!ii conflictuale puteririce, cu treutor hl extrernitlfilor, pacientul este clocil

Ilipcrhinezia 1t:ttritrinezia) este caracterizat6 prin mirrri,:ri rlobil[,

expresivd, gi o pantomimicd anrpli, continud qi rapicld. zrrrirrci c6ncl
hipettinezia este Inarcatii, cu dezorganizarea actelor motorii, :ri' inrnre$le
agitalie psihornotorie. se intdlnegte in: clemenfe, retarcldri nrt.rrrirle, stdri

qi reac[ioneazh

maniacale (ftrrorul maniacal), clepresii prolirncle (raptusul rncl;rrr<rq;lig), i{l

schizofrenie (s,b fomrd de rapt's'neori), ir-r epilepsie (ruror epil,'1,ticrrs, crr
acte de o mare cruzime gi violenth), in tLrltrLrrdri cle personalitate, irilr' trrlburhri

in

lar

psihoterapie sugestivd.

stripoarea sclrizofrenich, plcienttrl este amimic, prezintd ttueori

hipertonii localizate, alieori o atitudine catalepiicS. in aceastd stare, pacientttl

clegi par-c tolal cletagat cle realitate, pirrticipd pasiv

putdncl recla ulterior

la activitatea anturailtlui,

cu exactitate evenitlentele petrecute in

perioada

respeclivd.

Catalr:psia sau Ilexibilitatea ceroasI reprezintd starea de totalii

psihotice, intoxicalii, deliritrnr, etc.

incr(ie rnotorie, insofitir cle o ugoard hipertonie tnuscttlard, in cadrul clrcia

Ilipokinezia constir in climinuarea activitdlii motorii i.r;rrlrr::d clinic

prin nrobilitate scdzutir a rninricii sau inexpresivitarfe, lentoar.i' r,,-ncrali a

holnavul pistreazd timp indelungat pozilia in care se afld sau pozilia impusd

miqcirilor (braclikinezie), letrtoare rnarcati in vortrire ([rir,lilrrlic).

.Se

cie exarnirraior ftrui6ncl fi rrrt-rclclai iisenreriea uiiui obicct cle cearl). Se

irrtihreqte in sindromul catatonic cle dil'erite etiologii, in stirile de sugestie

illtAlne;te in schizofrenie, clepresii, tulbulf,ri cognitive, sindrgnr prrrllinsonian

hipnotica, in isterie (unde este caracterizatb prin hipertonie gi hiperextensie

inclrrs de neuroleptice.

rcaliz6nd atituclinea in arc de cerc).

Al<inezia constd

in

intrerupel.ea sall abolirea activillrti; motorii,

caracterizatd prirrtr-o inhibilie psihomotorie e>itremi. Ea se poirl,: prezenta

clinic sub lorrna : barajului mot{rr, fading'lLri motor qi a stuporii.

llarajul m'to. co'sth in

oprirea bruscd

a oricdrei rrriScirri.

sc

intA I neqte in schizofrenie.

F':rtli'g.l *roto.

Sindrornul c:rtatonic (cntatorria) cuprinde anornalii motorii marcate

Ei anurne

o cntalcpsia sarr flexibili(atea ccroasd catatonicd

c stripolrca ca(atonici sart
o agitalia ciitatonicd
o stereotipii cle nri;care sau cle atitLrcline
r rigiditatea catatonich (rnentinerea unei pclsturi contrar tutttrclr
;

corrstir intr-o clirninr-rare treptatd pAnir llr ,li,rnaritie a

oricf,rci miqcdri. Sc intAlnepte in schiz_ofrenie.

efcrrtrrrilor

cle a

{i mobilizat)

It4anual cle Seltiologie Psihiatlici

Viotoria llultea
sr-rgestibilitatea extremA (Lrucori pacientul acceptd
recomtrncldrile interlocr.rtorulrri

gi exectrtl iutr-o

clt

rr;;urilr!a

nrarricrd autoilrata

i{.

pr'irnia constd

incapacitatca cle executare

a gesturilor

aclecvate

unui sc(,1) ru absenla oricirci trrlburdri neurolclgice elettrerttare. Se clescriu:

ordinele, cu ecolalie qi ecopraxie)

in

97

apt'axia ideatorie ce perlnite executarea actelor simple, dar

optlne rezister-rfi activi sau pasivd la orice stin.ml extefll gi nneori latd

impiedicd execulia actelor mai conrplexe (care implicl

man\rttlarea tlnor obiectc, cum ar h aprinclerea unei ligiri,

de propriile nevoi fiziologicc. Se descriu:

introcltLcerea unei chei

negativismul catatonic r:aracterizat prin tendinfa pacicr.rtului rle

negativism,r-rl

activ in care orice rct:onranrlare sau orclitr

umrat cle tenclitrla sau executarea actului otrlus.

foloseascd.

Astt'el,

n.rear:gd,

apraxia ideomotorie apare atllnci cincl pacientrrl

lltl

poate

excctlta nici actele complicate, clar nici pe cele mai simple (ca

se intincle, contractd. nrarictr.rii attu.rci cincl este

intrebat ceva, rehrz[ s5. se riclice clin pat, sd

rectrnoagte

obiectele []e cale trebuie sd le foloseascd, clar nu gtie cttm sI le

este

pacientr-rl se incleparteazd cAnd este clicrrrat, iqi retrage nrAna

atunci c6ncl

in broascl, etc. I)acienttll

cle ex. incheierea tlntli nasture sau scoaterea limbii). De

si

ctl

nrdnduce (negativism alirnentar), sd volbcascd (negativisnr

nreniionat cd aceasta intereseazd nttnlai actele

verbal).

deliberatd gi inten(ionald, pennilAnd execulia actelor spontane

execufie

sau atttolnate. Mai

negativismul pasiv consta in rezistenfir permanentii la nevoile

fi rcpetatd atunci

fiziologice (degluti!ie, nricfiune, dcfecaIie).

Sindromul catatonic erste caracteristic schizotieniei catatonice pi rrnor

condilii medicale generale.

Astazo-abazia este dificultatea

'I'icurile sunt migcdri cu

cle a men!ine

pozilia ortostaticd.

cerracl.er internpestiv,

repetitiv gi rapid, ca

rezultat al contracfiei unor grllpe lnusculare (de obicei aceeaqi), scdpatc dc

sltb control volilional, dar accesibile conqtiinfei (ex. miqcarea

cle lateralitate a

capulni, migcarea umerilor, l.1ri$carea de aranjare a. unei quvi[e cle

pAr,

onicofagia sau tendinla de a-gi roade r.rnghiile, tricotilomanja sau ritst-rcirca

sau smulgerea Llnor Jmocuri de pdr cle pe pielea capului). Ille sunt frecventc

in copillrie, susceptibile

de a ciisparre total dLrpd adolescenld. Persistenla lor in

viata aduhd semnifici o stare anxioas5, obsesivd sau o ncvrozi ntotolic,

nraladia ticrrlilor.

,A 1,r

axiile

aprar

ntult : execlrlia spontand a unrti act ntl poate

cAncl

pacientultli i

se cere aceastel.

in demenfele Alzheimer qi alte lezir"rni ner"rrologice'

98

M-U gl4g:tgtql

Jrq!94! !r!1"i,

4. irrcoercnla identivi

gi e Psih i at

qii

ricd

activitltii

99

care pot

fi

apreciate ca

cletrrente ale lrrlburirrii con;tiin{ei sau altlel sllus ca sernne cle conftrzie, nunrai

atLrtrci cAnd sunt inso{ite cle semnele prezentate

h

10.

iiromnezi e, dezorientare);

sE,MroLOGrA CON$T.rrNTEr

5. pe fonclul tulburirii congtiinfei, poate apf,rea

Sttb aspect 1llozofic, congtiin!a estc o rezultantd a evoltrfi,'i istoricosociale a subiectulr-ri, qi in tor.rcl conr:epjia

l'i

protluctivitate senzorialir psihotic6, ilustratX prin iluzii, halucina!ii, itlci

rcgiuni

in scop cliclactic, tulbrrrhrile

corticale aflate in stare de lirncfionalitate o.ptintd.

a
a

lumii incoqjurirtoare (conqtiinla locului, spafiului, timpLrlui).

Sub aspect psihopatologic, atunci cirrd se v,orbegte cltr trrliiurarea
congtiintei, este necesar sd se facd clistinc!ia intre conqtiinfa ,,, irotiune
frlozoficd gi starea c1e luciclitate (sau starea de corjitienli) care r::rlrr.irrri atrit

gi claritatea reflectarii, cat pi inlelegerea realitrlii ol,i,,ttive i1

rttorlrettttll rcspeciiv. Cele doud Iattu.i ale con;tiinfei (fiiozoficti gi p::ii,,riogicirl

se afld in interdepenclenfii, in sensul cir nnnrai in condiliile unei lrrciclitiili

si

rearcfioneze in conflonnil,ate cu coni.i_.p[ii1

l11i

clespre lume qi via{d.

congtiin!5 au fbst rlepartajate in

- tulburlri calitative ale congtiinfei (cu referire la adecvarea insului la

rcirlitate).

I0.1. 1-ulhurdri cuntitslive ole conStiinlei

Starea de veghe este caracterizatd prin aceea cd ftlncliile psihice

se

desligoard cr.r claritate, luciditate (ilustratd printr-o orientare aclecvatd in

rcalitate)

;i

sub controlul ralitrnii (care impLrne respectArea unor nomre

Si

valori in conserls cu convenienfele sociale). Pe acest fcrnd de vigilitate se pot

rlistinge, sub aspectul intensitalii. mai multe gracle de tulbr-rrare a conqtiinlei gi

anume:

Criteriile de eviclcrtliere a tulbr-rriuilor cle congtiin!ii

confuzionale) dupir .lasper, sunt

cle

- trrlburlri cantitative ale congtiinfei (cu referire la graclul de vigilitate)

Sub aspect psihologic, conqtiinta reprezinti procesul cle rr.ili:i:tare

propriultri err (con;;tiinta ett-lui, a activitirlii gi continuititii persr,'rrrt.i) gi

perfbcte, subiectul este capabil

dcliranle l'ragnrentnre.

clespre lume gi vialii.

Stib aspect fiziologic, conqtiinla reprezinti funclia ace,lor

capacitatea

rnai sus (hipoprosexie,

(stdrilor

Starea de obtuzie caracterizatd prin ridicarea pragurilor

1. hipoprosexie, detagarea cle realitate, care se rnanili.st6 prirr

ridicarea praguri lor senzorial i tdlii;

2. hipnrlrnezia sau arnnczia evcrrirlentelor pelrccrrtt. irr tinrpLrl

tLrlburdrilor prosexice qi r.nuezice;

sFera

ideo-cognitivl, trdite in

plan subiectiv prin dificultatca insului de a-gi preciza qi

formula ideile.

Starea de hebetudine caracterizatd printr-o atitLrdine

episoclului colfuzional, generath de hipoprosexie;

3. tlezoricnlare in spatirr, tintp, sau

senzorialitdlii qi dificultdli in

arrtopsihic:.i

rrrtdald

cle

perplexitate, inclep[rtare qi indiferenld falir de realitate care

se pare

str.lind.

l0l

Victoria Ilurtea
Starca de torpoare este o stare comparabild crr aceca
sornrrolerr!ir, caracterizatd,

4e

prin lrgoard dezoricntare,

iluzii, halir, rrralii vizrrale gi atrditive, fragtnetrte de iclei delirante polimorfie.

hipokinezie, apatie.

St:rrca cle obnubilare se caracterizeazd prin

pragurilor ser-rzoriale, braclikinezie,

bradipsihie,
dd

rdspuusuri vagi, aproximative, incornplete sau lipsite

cle

l-a incitatrii intense sau repetate, r'dsprrnstrrile

pot

prezenta un grad mai mare cle precizie gi claritate.

scenariul il. I i lant-hal ucitlator.

i')rr.ii iin tirlpul zilei starea de clelirium poate sldbi in intcnsitate,

con$tiintii irl)rolliindtl-se cle ltrciclitate, in general seara qi noaptea cresc in
intcnsital,: renonretrele prcrductive qi odritd ctt ele anxietatea qi starea de
agitafie psilronrotolie. intr-o fonnii mai aparte care poartd denumirea de delir

de halLrcina{ii
ltrofesiclrrrl comportanlcntttl percientului este deternlinat

pacientului pare suspendatb, nu mai rdspunde la intrebirri,

la
..;cenice cirr.'; amintesc activitatea sa profesiotral6, sau scene de petrecere

rrtr niai reacfioneazd la excitanli din mecliu clecAt ;rtur.rci

iLlcoolici. irr cnZrlri grave pacientul bolborosegte neinteligibil, agitalia devine

clezorcklrrrrrr (rniqcdri ale capului, trentor intetrs, prigcdri de frecare sau

care activitatea psihonrotorie

c6.nd sturt fbarte pr"rtcrnici.

Starea de soJror constiiirie o agravare a stirrii

ln

care rearc(iile organisnruirri

la

prececleirte

princlr;re). :;ittrafie cttnoscttth sttb ntrmele de delir muzitant'

I)rri,rtit acestei stdri este in flurclie de afecliunea in caclrul cdreia apare,

stirnLrli psilrosenzoria!i

sutrt extretn de climinuate. Clinic se aseamdnd orr stalea (lc

in getre'rll

somrrolenf d accentuatd.

Stare:r comatoasi se caracterizeazd prin clisolufia

z1

Lrruscir

a conptiintei gi funcfiilor cle rela!ie, cu

conservarera funcfiilor: vegetative. Coma vigili evolueazal
sau plogrcsivd

cu,

o prolundii conlirzie. Cotna carus constituie gradul

cel

r:;,te- t1e

ore sau z-ile.

rrrrrrtirile clin perioacla cle stare sunt fragntentale 9i inconrplete'

('irrr ,;le cleliritur-rului pot fi: alcc,tiuni meclicale sistemice cttm ar fi

infec!ii, tl,r,,cchilibre mctabolice, trattmatisme craniene, stdri post ictale' stdri
posloperirr,,rii, intoxicafia sau sevra.iul cu o substanlir psihoactivd, sau din
cauz.c

tItrlttl,[e, pritr cotlbinarea mai multor lactori etiologici'

rnai profiurcl al destructurdrii con;tiinfei.

. lilal'caolleitrritll.
lirt t[:scrisd ca o infiltrare a constrl]c{iilor
:

10,2. 7'ulburdri culilutit'c ole conqtiintei

Se carac:terizeazd mai ales priu ingustarea ciimpr"rlui congtiinlci. Iile

cLrprind

a pacientulLri in

o Starea cle stutr"roare in

'

(.liirir,;teristica onirismuh-ri este implioarea marcatd

liclir:area

hipoprosexie, liiponnezie, dezorientare. Pacientul

sens.

Se caracl,.ritcuzir prin hipoproscxic, hipomnez\e, clezorieltare in timp ;i

spafiu, pr. ,rrir gi existenfa ttttor ttrlbtrrdri ttrasive cle percepfie, sr"rb firrn.rd de

urlrirtotlele tulbuliiri

astf-cl irl. i'r

rr:plezentlrr
ilStllllellC.l

'

visulr,ri

in

gAnclirea

vigiln,

riririle apar ca un arnestec ciudat intre fiagnlente ale realitalii

qi

lbntastice. Pacienlul ltierde contacttll cu realitateet, aclionAncl

iriva carg viseazi.

,''

Stat'ea aIIlelltiYi'I.

102

Este caracterizatd printr-o alter-are profundii a con;tiinfei

l.,r,,lrritrlui

ctt dezorie'tare totali, incltrsiv la prop.ia persoani, incoere.{z-r irr,.,,

agitalie dezordonatd, cle obicei in limitele patultri.

err

1,s.1r.1-,

actelor conlpodanlentale, itr ciuda I?rptului cii acestea pot

fi

cleti'rrrrilaie

de

halLrcinat'ii atrclitive: irnperative, szrn cle halucirrrrtii vizuale

aceastd stare paciertul poate conrite acte agresir,,. (le nlare

violenfii, nrrnate

cle anrnezic lacunard_

Cavtriunte ale stdrii crepusc.rttrare

se

descriu:

a'tomatisrnul arnbr"rltrtor, in care clegi con$tii.fa esr,: proluncl

alteratd se pistreazf, coorcronarea ;i cr:ere.fa nrotorir.. astfbl cr

'pacien!ii pot face cdliitorii uneori indeh.rrrgate, irrrirte

de

amnezie lactrnetrd. Atrtoriratisntul anrbulak)r poate r('prezenta

un ncces epilcptic lrsihomotor, sau poate urrna

clLrt,ri <:t

crjzii

grand nral.

o frga patologici se nrarrifesti printr-o Iirgri rrez.r,r.rrati

,si
intenrpestivd,

cu imposibilitatea evitdrii peric'rel,,r. irrtr-,n

context de dezorientitre. Starea dureazd ore sau zil,'. Ilurvine

cltrpd un stress psihosocial sever. Se ?ntdlnegte in rrrlburdrile
disociatir,'e, tulburarr;a acutd de stress, in epilepsie.

o sorl'arnbtrlisr''l este o ttrlburare a congtiinfei carr i,lrzrre in

ti.rpul so'r.ului. Ea constir i'acte qi aclituri rrrot.rii,
autorlate, complexe.
'1'ulbr"rrdrile cle corrgtiin!d,

inglobeazd
ar"rtopsihicd.

tr rl

burtiri lor cle conq ti irrf

i,

clentetrte, ol i gofi'en i i.

in retarcidrile mentale severe

(trnde no!itrnea de tinrp nLl se cottstituie), in demetrf c,

idei delirante,

in

[)ezolientaren ilr spl!iu este inlilrrilI in stdt'i caracteristice

I)ezorientarea

Se caracterizeazd plintr-o profr-rnclii altelarc a reflectdrii serr;iiriills,

s,
pdstrarea aulomatismelor motorii care conlerd rln
aspect coorclonilt si co,:rent

terifiarrte.

103

N4anual tlc Sentiologic Psihiatricd

V_,ictoria lJtrliea

fie ci sunt calitative saLl r rrntitative

irt ntocl olrli'ltor'u {ezot.ierrtarea in timp, zrll.,1,..ilricir gi

in timp

apare

tulburalea antnes'cicd, tulbtrrdri de congtiinfd.

I)ezorientarea allopsihicd (derealizarea) reprezintI o

tulburare a congtiinfei meclitrltri inconiuritor' care apare
pacientultti cil noctllloscut, strdin, stranitt, ireal. Se intAlneqte in
: tulburarea acutir c1e stress, schizofier-rie, epilepsie.

I)ezorientarea autopsihici (depersonalizarea) se

caracterizeazd prin tulbttrarea congtiinlei propriului eu, a
propriei persoane, att sentimentul detag[rii de sine' de a fi un
observator exterior

al propriilor procese

propriului corp, sau sentirnentul cd viseazd

mentale, sau al
cr-r

Se intAlneqte in tulbtrraiea acuti de stress,

ocllii deschigi'

in

ttrlburirrile

disociative.

Ia propria

Jrersoartii spre dcosebii'e clc

clepersonalizare, se caracterizeazd prin faptul cd pacienlii nu
pot oferi clate precise in legZtttlrd cu ei, iar in cazuri grave de

I)ezorientarea

alterare a conqtiin{ei nu pot spune c;ne sttnt, nu riispund cdncl

sunt cherr.ra{i pe nrtme, adici iEi pield total posibilitatea de

recunoaqtere a propriei identitali. Se intfilneqte

in

clemenlele

profttnde.

Tulburarile congtiinlei (atat cele calitative cat 9i cele cantitative)

reprezilrtd in fapt patologia stdrii

c1e

veghe satt a congtienlei.

[-lneli: nranuale, considerd congtiinla ca fiinc] organizati in 3 etaje ctr

g,rade clif-erit,: tle conrplexitate

04

Victoria llurtca

ctlrrpticir{:t sau stitr.cu

tle veghe care esle un l)rcces

co'ililioriat .curofizi'logic, ce {ine cle irrtegritatca
anatornoliurcf iorrald in prinrr.rl rAncl a mezencefalulrri,
a
s*bstanf ei r"eticulare, a cdrei activitate intlirecti este
irrregistratd EF,(). Funclia princiTtctlii o qceslri etcri este

toLoGIA pE{tsONAf,['rA

cttentict. Activa'ea etaitrlr.ri (arousal) sau inactivarea explicd

trezirea sau le'dinfzr ciitre somn. Par.'logia con;;tii.!ei se relerh

I 1. St,ttvt

la accst eta|.

atitudirrii,rr, colxportrunentelor, c,rcclintelor, sentin'rentclor, gAndurilor

congtiinfa oper.a(ional-Iogicd car<: este

ta-iul

1'nl

l'r'a'sonalitatea este modelul calactcrlistic

yi lelritiv

constant al
gi

valorilr,r Lrnei persoane. lla este cleci slrnra totzrld zr caracteristicilor

discerrrirrrintnltri. [,a accst nivel prin logici, se ctrto.t$re

ac{er;iirul realittiyii. }'l"r existd consens as,pra nofiu'ii de

entolit.rirrrl,-r, cognitive qi intcrpcrsotrale a unei pefsoane.

adevrr. Pentru

irnport,rirt,.: lLrcruri,pe care Ie putern s;rune despre o persoani, lircluri cafe lle

'oi

aclevrrul realitalii insc.mni rcalitatea

l',rrsonalitntca

rnai poate fi clefinitir (l,azarus) prin ,,cele

comun[ sau cle btrn simf, adicd parlea lafionald care ft,rce pe
presupr.rsul nomral un om prcvizibil. l{ela!ia tlintre oenreni are

vor

loc pe baza previzibilulrri rafional (de aici posihilitatea

lirnbajului col'.n gestual ,'iversal
i'dilcrert clc
'alabil,

ale rrnr:i irrrtrnrite persorralitili ;;i nrr inrplich psihqrtrtologie.

linibii).

co.gtiintn moral:i sau etici care ar trebui sd cilduzcascd

eta.jul hl doilea (operafir"rnilc logicc), se referi la conStiinlo de

ct tttt prejtrclicict pe celelttlt, de a nr-r-i fbce riiu (care este

gi

prim,l pri'cipir-r i' nredicinii), de a urniri binelc (pri'r,l

principiu clin cregtirr,isnr qi ciin alte rcligii).

fhc,.r r, o

mai

iubim salt s-o Lrr6ln".

i rtrsitlurile tle personalitate sunt

in rnocl sinrplu tidsirtrrri proeninente

,\',rrcctele caracteristice unei personalitdli strnt plczentc

viati, irri,r iiin

aclolescenld, trhsdturile cle personalitate

tlilerilc t iictrrlstanfe, putincl li

limpuriu in

cle

fiind relativ stabile in

recunosctite cle prieteui ;;i cr.rnogtin{e.

I rr, torii cleterrninanJi ai personalitdlii au o clLrblir origine:

rrrL:tori genetici sau constitutionali
-.

irrctori socio-cultrn'ali

l', rsonalitatea este

in<liviclrrfrri

rezultanld

a trilulor insrrqirilor

psihice ale

qi ca atare ea integreazi toate celelalte lirncfii de sintezir:

con;tiirr!i' tcnlperanlen1ul, calacterlrl qi intclectul.

'l , rrtltcrarrtenlul ex;rrinrh in general portictilut'ilitlile

cle

grud, lentlto,

vilezci tri i,,lt:rt,tilttte u rectcliilor ltsihicc .yi rttotorii, fiincl streirrs legat de fbnclLrl
rJispozitr' i qi varialiei ei. 'l-ernpr:ramcnlcle (lescriso c.lasic (sarrgrrirric, coleric,

flcgrrtali, nrclarrcolic), sau

clLtpii

tiptrl cle activilatc ncrvnasrli

supcrioalt-r

(putcrrri,; r;lair, echilibrat sau rrccchililrr.at, nrobil sau incrt), nu pot fi impirr{ite

106

N,lanual cle Scnrioloirie Psilriatricir

\/ictoria Rurtea

in pozitiVe qi negativc, liecare clintre elc avincl

107

rar irr cazuri lltai gravc de sentintentul de cleclutrlare.

avantaiele gi tl,, .rrrrntzrjcle

in

car-e

ior-.

pacientul asistir ca un spcctator la

Car:rcterul re;rrez-intd acel cornplex unitar c1e trd.situri rlislir-rctive,

care clif-erenfiazd personalitllile intre cle clLrpi critcriul atitLrclinii l;rtri
rle sine

lie{i,

5i falir cle cci clin jtrr, clupir orientarea conptiinIei (morale sal etitc'), dppi
conIinutul gAr"rclirii, valoarL]a sentimr:ntelor ;i a capacitiilii c1e i.oi1qlf,. f-1s

allnna cd starea

cle clepcrsor.ralizare se trdiegte

inautenticitarte a

triiirilor pe iiurdalul unei ingrijorir.i profuncle

caracter clepinde com.portarnentul care este cle fapt trn sistem rl, r.lafii
in
acIiune, ce cletermina irt fiecare moment al vie[ii conqtienl.c rrlituclinea

ce reuneite anxietatea, perplexitatea gi stranietatea.

practicr gi specilicii a strbiectuh.ri fafir cle realitatea i'co.j,rdtoare.

realitilii. Aceastd capacitate dcpincle

gi

rr :r,: a4apta

sau prirr setrtirnentul cle moarte psihicii. cdnd cel in cauz-d

se simte

in acelagi timp qi viu gi ntort. in concluzie se poare

Atunci c.trd clepersonalizarea este

prin intpresia

cle

triitl in mocl preclominant pe plan

trdilir prin inrpresia mocliilcarilor satr schinrbirilor lrnor segmente corporalc

(in spcciirl capul gi 1a1a). sau a

pacien!ii

cle bagajul clc cr.rno;tinte,6c lra6Lrl

cle

aLr

in ansamblu. Ur.reori
c'()rp. salr ci srLnt in iminenli cie

schemei corporale

iriipresia der.'italizarrii 1'llopriului

a trece in neliinld.

inslruire a fiecirrei persoane.

Psihopatologia personalititgii
ccrngtiintei,

propriei salc

sonratic. altcrarea psiltopatoloeicd este mai proftrndd. In aceastd sitrragie este

Inteleclrrl reprezi.ti capacitatea incrivicrtrlrri cle a infelegr. g6'di

aprecia raportttrilc dintre eI gi lumea inconjurdtoare gi implici[ (le

cJeslTr;ur.areer

se afld la lhntiera psihr,rirrtolouiei

de aceea deper.sonalizarea gi clerealizarca vor fi prr:zorlrrle;i ?n

in manitbstirile sale cliscretc, trbia percepute cle persoana in cauzd.

tlepersonalizerea poate fi intdlnita qi in sittralii nepsihiatrice : sqn-nenaj. steiri
af'ectiv negative reaclior"rale. ntomente <le scdclere a vigilitalii, etc. in clinic6

acest capitol.

o I)r:pcrsonalizarea arc ca

elr_.mqn1

prtattl

esr:n{ial fp,r,r,.5ii1

rle

schirrrbarc a proprirrltri eu. Ea p<tate viza in nrocl

frr, ,lo11ipn11f
impresia cle schimbare psihicd (,,clesanimare") sa, irrr;,rcsia cle

sclrir'bare sonrertici (,,clesomatizare',). I)eperso'ali.,lrea

reclatl cle cel in cauzii pr.in sentirnenttrl anxiogen nl

p'opriulrri eu, descris ca;;i cum n-ar rnai fi cel

este

mai Jl sigur de propria iclentitate, ca qi cum ntr :r ar

mari

rccunoa$tc. Aceastd irnpresie cle schimbare este

llcir,.rrutd

ftrr'!e

ingust, nefiinil slobalA, r'izAnd in special cliniinuarea lb4ei de vibiare al'ectivti

sau in'rpresia de golire gi lipsa cle sentiment; in tulburarile psihotice acute gi

schizofrcnie uncle se nranifbstd incleosebi prin perplexitate; in tulburarea

irr

cle rcz-.rranla alccti

.,

Derealizarea se intAlnegte de obicei in aceleagi siiualii.

gi

constd in impresia (sentimentul) de instrdinare gi

noniamiliaritate a realitilii trAite, care-i apare pacientului ca

cle

rrctirrni,

clilictrltatc iir clerliberare, i'lc ircalitate a ic'leilor, lls lllr,rlilicarc

afectolor, de clirnintrart- a

uncle sc uranifest.l sub un unglii relatir'

obsesiv-conipttlsivi. irr tulburarile clisociative, in tulburarea acutd de stress.

rrr,r1lif195111

cle clir;rirrtc, n-zir

pacient priu sentimentul cle hipobulie, inclecizie

ti intahiitd in : starile depresive,

ireald. uneori inertd,

sar.r

coloratd cenu;iu. in timp ce in cazul

clepersonalizirrii este vorba cle o schinibare a propriului eu,

ir-r

urreori

de clispaLilie lr afbctii'itilii (sc'lirrrcntul lipsei cle s;.rrrirrcnt),

rlercalizarc csle rorba de sclrinrbarca realiraliicxterne. a lunrii

irionj trrirtoare care-qi

pie rde auten ticitatea.

Victoria

Br.rrtca

_ __

Metocle de investigare a personalitirlii sc pot sisteuatiza il'l:

l.

il

Nletodc srrhiective, in care persoanii vorbegte clespre sinc,

ex. in expunerea anarnltezei

(zt

istoliei sale inclivicluale)

r-rnei preh.rct'irri statistice. Ele sunt aclaptate pe

lui cu o cifi:],

animale, plante). originalitatea sau banalitatea rispunstrrilor.

in mocl obiectiv nu
bazatc cloar

c lvl ir-uresttta (Mtvl

ce

este

3. N{eiodele proiective permit un

absenf

se pot distinge

tipuri precise de boli psihice

semnele testului Rorscl.rach. llvideniierea

boli aduce doar.un plus de certitudine. in timp

a lor prin aplicarea testului nu poate inlln-na

rliagnosticul clinic.

I, I ).

a;rreciazd cor.rr.luita ".exterioard''

pe

senrnelor unor

r -.1

l-ehrrica Szondi vizeaz'a expkrrarea pulsiunilor intirne ale

insrrlui, bazata pe noiitrnea de prelerinld esteticA. Proba este

strbiectului prin obsen.afii directe asupra atitr-rclinilor. conrluitei.

alcitrriti din 4t3 de fbtogralii cle bolnavi psihici (8 entitdti

sonclirj mai llclel al

nosologice). prezentate in 6 serii. din care subiectul va alege in

a l'elurica asociativ-verbald. se

bazeazd

rdspr"ursului (prinrLrl cuvdnt care-li vine

pe ideea cd

total 12 lbtografii consitlerate sinipatice gi l2 antipatice. Proba

naturat

se

in rrrinte la un anurnit

psihogenetic, stdri clepresive. Jung utiliza testul ca un veritabil

detector cle courplexe considerdnd cd la irtingerea r"rnor ast{'el
de conrplexe prirrtr-trn cuvdnt in.lucior se prodrrce fie lungirca

tirnpr,rlLri de ,reaclie (care

cuvAntirl ui ind

Lrs

se

critnontetreerzd).

(blocirrea rirspunsul ui).

lie

uitarea

lar

intenal de i-2 zile. Alegerile sutrt considerate ca

iar respingerile ca lrebuinle

relirlate.

reprezir-rtd ,,drumtrri bdtute ale spiritului". Apiicalia de elec!ie

in domeniul nevrozelor gi al tulbrrrdrilor cu coetlcient

repeli

re;rrezentAnd trebuinfe aprobate,

monrent (cuvlint incluctor)) nu aparline hazaldului, ci

este

Persoar"ra investigatd trebuie sd

boli sau sinclroarlte (ex. pentrq

Cel nrai contplet gi nrai riispAndit inventar (cu 550 intrebari)

personalitdgii. Constau in

3 multicolore).

care intervin ibrmele 9i cLrlorilc; coniintrtttl (fomre tllttane"

care persoana trebuie sd rdspundai ,,da", ,,nu", salr ,,nu s;tiu". intrebiuile
vizeazh personalitatea in ansamblu sau numai o triisdttrri a personalitalii.

2. lVletode obiectivc care

prezentarea

supush apsi

Chestionarele stttrt corllpuse clintr-trn nunr.ir de intreb.iri (itenrLrri) la

faz.i

in

ce vede stru ceea ce i;i poate reprezenta.

Rdspunsurile pot fi nrr.rltiple pdnd la 250. Itl'estigatorttl
urmdregte : utilizarea ansan-rblultri sau pe pete, raporturile in

deprcsie. anxietate sinrptome pozitive, simptonre neglative, etc)

lnvcntarul de personal i tate multi

109

relateze ceea

psihofarmacologicb ale cliferitelor substante psil'rotrope. Cel care le aplici

cle intensitalea

Iehnica I{orschach cca mai utilizatd, consti

cenugiu-rogii;

o ntart: clezvoltare
datoritd utilit5tii lor irr aprecierea nrai obiectivii a erectelor
in ftrncIie

lqil_

(intr-o anumitd orcline gi pozilie) a l0 plan;;e (5 alb-negru;

Sbalele cle evaluare (rating scalas), an cul-loscut

noteazd fiecare simptom

de Senriolggig I'I!l!11

__tLqual

IJ

'l ehnica arborclui

r.l

Tehnica apercep{iei ternatice (TA-l) coustd

reprezentAnd

in 30 de tablouri
una sau mai multe persoane intr-o situa!ie

incertd. Se ,bazeazd pe posibilitatea proiec!iei 9i identificarii

subiectului

cu unul din

povestiri gi se analizeazh.

persona,je prrin intermediul unei

ll0

___ _l&ryi,lde- Serniolcrgfq I'ollf "1lgn

Victoria Brrrteir

111

'foate aceste metode (psihologice) cle investigare personalirrilii

a
str6t
rnetode acljutante

clinicii, sistemul cle relerinfei

rdmdnAnd pentrrr rnerlicr

observa{ia clinicd pe care testele o imbog,d}esc, clar nu o pot inlocui.

1?. MF]TODE DE INVESTIGAITN Iru PSII{TATRIE

1.

Exploriirilc de lahorator
Au rolul cle a clelimita cauzele simptomelor psihiatrice, de a monitoriza

concentralia unni anumit tratament (cle exernplu, mdsurarea concentrafiei

satrguine

de a aprecia efbctele

medicamentelor), satr

secundare ale

rnedicaliei psiliiatrice (monitorizarea litenriei in cazul administrrlrii de litiu

carbc,nic, ir lerrcocitelor in cazul tcrapici cu [.eponex)

" inainte d; inilierea unui

tratament psihiatric este necesard o

exqntirnre de rutind, pentrll a evidenlia eventualele condilii medicale

concc'rnrilente,

ce vor elinrina o tulburare mentalS primard gi vor

delintita o tulbtrrare rnentald clatoratd unei concliiii meclicale genelale

gi pentru stabilirea parametrilor cle bazd pentm a putea

fi

asiguratd o

monitorizare. Examinarea de rr.rtind impune:

D
tr
o
u

hemoleucograma

glicernia,

filnclia renald (uree, creatinind, stunar

cle urind)

hrncfia hepaticd

o l)ozttrea electrolililor sanguini se irnpune rnai ales in stirile

ccrn{lzionale. Aprecierea echilibrului hidroelectrolitic gi acido-I'taz.ic

'

este irnportantd

in tulburdri

psihice printare insolite de agitalie

psihonrotorie care pot deterrnina

tulbuliri mentale

clzrtorzite

rle o substanfd psilioactivi.

stlri

cle deshiclratare precum gi in

ruior condilii meclicalo generale sau legate

t1?

Victoria lJultea

I\4anual de Scnriololric

fixplorareir lirnc!iei hepatice este util6 irr stlrrilc corrhrzioiurle qi in

etilisnrtrl crcrnic. t)c iisenlcnea ttrlbtu.irr.ile lirrrc(ici hepaticc pot

s l';()vocArea atacurilor de panicir cu lactat cle sodiu poate ajuta la

"

tlrrrilnosticul tulburirii

irl
I rr

riclici suspiciunezt acestor etiologii.

\

sr"rbstanfe psihoactive necesitii eI-ectuarea

unor probe cle clepistare

Examenul LCI{ recoltat priu purrc!ie lombard este inrporta't in

stabilirea etiologiei
tilblou psiliopatologic apdrut br'sc,

1ir-iAncl

laliu sirrrpli.r.

clinica. l /, ilsenlenea trebuie avuta in vedere sensibilitatea. specificitatea

valclnrcr r

in principal tulburirile

ugcrcaz."r cl i nicia nul

<lispoziiici sau tulbur.lrilc

ui astli;l tle ctiulogi i.

in caztrl rrnor clisfuncfii

sexuale apirute, dt:

Dozareir fosfocreatink.inazei, ale cr.rei creqteri peste nivclul tle g00

clc

cle antipsihotice riclic6ncl

suspiciuneu unLri sinclrorn neuroleptic malign.

'l'estul cle supresie la clexarnetazonii este util pentru

diagnosticul clc tLrlbrrrarc deprcsivd gi cle asenrenca,

c-dic

tivi.

a conlirrla
poate ii utilizzrt

evaluale iniliala

pariuleiiilril ce pot fi inlluenlali de ntedicautente gi dozarea, dac[

posibil,

gi

a testelor de iaborator.

ir rr()ncentfa!iei prcldustrlui actir

este

l)!i exemplu in cazlrl administrirrii sdrurilor de litir-r se itlpuue inainte

tilefi. creatiiiii-iei ;i a electiolililor

sanguini l)recuur gi un exarnen EKG. llrmata de nror.ritorizarea Iitemiei
(nir,'elul r, rapeutic fiind crrprins intre 0.8-1.2 rnEqll) pentru n.renlinerea ttnei
(le irrr:elr,:rcit iraiarrrcutrrlLri

exemplu, in urma unui tratan.rcnt cu substanfe antip.sihotice.

in cazul aclninistrdrii

Il,,iritorizarea terapiei cu psihotrope impune

'lestclc tle ltrrrcIit,rrarc a glantlei tiroirlc srrnr. incricutc

la pacicnIii cu
endocrinopatii, ncoplasnre sau bolii irrfecficase, la care tal-rlourile

r"rnitdgi poate sd aparir

clecAt

cur,t de faptr.rl cd trecerea la teste sr,rplimc-ntare fh'a o friudamentare

m4i ales in prezenfa unor nrrtdificdri cognitive.

Dozarea prolactinei, trtil6

;i

'legerea baleriei cle teste se thce in flrnc!ie cle dia-cnosticul clinic gi

'rui

panic.l (apar: rasoclilata(ie, hipocalcenrie

solicki Lrr:.,,[c uncori posibilitatea ca ele sd fr-rrr.rizeze date nerelevante pentru

clrogurilor in urind gi sAnge.

psihotice,

c1e

rlozii metabolic[). Estc un test de prr)\'ocare mai sensibil

1,. r vcnti

Prezenla r-rnui tablou psihopatologic care oricnteazd sprc consurrrul tlc

psihopatologice,

, in tulbr.rrririIe dcplcsive psihotice.

, r)'r

Probelc serologice pentru clepistarea sifitisului gi inlecliei IIIV sc

irnpun la cazurile czrre plezintd fenomene psihice qi manifcstari
ner-rrologice ce

I l3

rr r!,itcre. Sensibilitatca testulLri este de -159'o in clepresia r-na.jorir;;i cle

rurodiflca e lir.r'rinarea anunritor rrrcdicaniclte cu nretabolizare hepatica

(cle exem;rlu benzocl i erz.epinelc).

Psilriatrici

,o

eialiietic-o n

concenlr rrtii optime, cu efecte sectrndare nrininte.

i,, ,:azul adnrinistrirrii unor antipsihotice (de exemplu clozapiua) sau

al unoi ,,ietlicamente ctr rol de stabilizator al dispoziliei (de exemplu

se irnpture evaluarea anterioard tratametrtului a

henrolerr',,ruramei cdt ;i mclnitorizarea ulterioari a acesteia pentru a detecta

carbanrirz,.'pina)

pentnl nrouilorizarea rdspunsr,rlui la tralarnent al unui pacicnt clepresiv

sr.:itleri irl,: clenrentelor figurate (mai pulin de 2500-3000 leucocitelrnmc) ce

(orice nivel mai utate cle 5 lricrogranre/cll este consiclcrrat apgllal).

Nonnalizaiea accslrri lcst inclicii laptul cr depresia este in cru.s r]e

inrpun tL(lircerea sari chiar oprireir telapiei cu astfel clL'nleclicarnente.

I 14

yll'"I_qg

Victoria llurtea

2. Illectroencclirlograrna (ti Fl(;)

Mocliflcdrile patologice

electrozi aplicali pe scalp.

I

c ritmul alfa - cu fi'ecvenid intre 8-13 Hz qi amplitucline rl.r l0-120

microvolli, nrai exprimat in cofiexul occipital; frecven{a sr:ade la

satr

atri ch

115

in paroxisme, pe un traseu

de

lip iritatir': r'irfuri, complexe vArf-undd (cele tipice apar in crizele petit 'rnal epileptic),

izolat

Iri

anonralii electrice de

poale prezintd unnltoarele tipuri de ritrnuri

zrpar

Psi

fbud nonnal sau modiflcat gi se pot clasiflca in:

Electroetrcelhlogranra nrdsoarf, diferenfa de voltaj dintre rrrrri nrulti

l)n lroseu EEG

l*,1rcltgglg

polivdrluri-trncli;

1
I

'.

anonralii electrice cle tip lezionrrl: unt-le delta polimorf'e

vArstn ici;

sau rnononlorf'e, paroxisme de unde theta.

apare

cr"r

ocl-rii inchigi, se atenueazd cu ochii clc:,t:lri$i sau

cAnd persoanele se concentreazd irnaginatir;

IIEG

este esenlialA

ir.r r.liagnosticul gi urmdrirea terapeutici

epilepsiilor.

ritmul beta, cu frecvenlit de l4--10 FIz gi arrrplitudinea 5-30 rrricrovolti,

are localizare frontolateralS gi este repartizat pe toate detiirrtiile la

iu practica psiliiatricd anomaliile EEG sunt intAlnite in unndtoarele

cazun:

pcrsoariele arrxitrlse:

t:pilepsie: elenrentul distinctiv EEG este vArtul, izolat sau

suut propor!ionale cu cre$terea activitilii mentalt.

. ritntul thetcr, cu frecvenla 4-7 Hz gi aniplitudinea

medie <L: j0-70

microvolgi este localizat temporal; reprezintd aproxirnativ li16 din

total i tatea elementelor la

ad r-rltr"rl

normal

de 0,5-3 FIz gi amplitudinea medil. de l0t)

microvolli; prezenla lu odultul trettz are sentni/icolie

pcttolrt,rli<

d;

este

arnplitudinii fiecvenlelor

generalizatd sau localizatf,

rrt.rrmale,

delta;

gi delta; mai ptrJin de 5% din

aparilia unclelor anormale: vdrfuri, complexe

pacienlii

diagnosticati cu boala Alzheirler au EEG nornral;

-

multi-infarct asimetria interernisf-ericd

sr;

gi localizate

superficial;

epilepsia temporalS

: focare de v6rfuri localizate

temporal;

crefterea liecvenlei undelor lente;

urlle ascu(ite.

;i

observd nnmai dacd leziunile sunt mari

Anomaliile EEG constau in:

scdclerea proportiei gi

clituz6 theta

clemeu!n

distribuit difuz la copii qi in somn.

alfa, cre;te lrec."'enla undelor theta

boala Alzheinrer: incetinirea globali a traseului, activitate

sau dezamdgire)

constand in vlirfuri, unde asculite. conrple;re vdrf-undi;

psihoze organice: scade frecvenla de aparilie a ritmului

apare in tirnpul stresului ertroficlnal (de exernplrr lrustare

o ritnttil tlelto cu frecvenfa

repetat; EEG standard poate inregistra paroxisme

, rir l'-uncki,

stuporul disociativ: trasetr EEG noffnal, investiga;ie utila

dacd diagnosticr-rl dife ren{itrl"se face

diticil;

Victoria llurLca

116

\tg"nl dgjgqtqlitgrg

- in tr,rlburirrile dc personalitate <:erracterizate prirr

rmpnlsivitarte qi agresivitate se obscrvd rrncle thr:ta
generalizat[ gi clescircdri

,
-

cle

vArluri in focarul ten"rporal;

tr.rtrurentul cu psihotrope influenleazf, trasetrl IIEG:

ner.rrolepticcle procluc cre$terea activitaiii delta

qi

--

IrrriIristica structuralA qi funclit>nalZi a creierLrltri aduce infcrrnralii

pentru 1,rir tica psihiatricd. Spre deosebire cle patologia uetrrologicS, ir.r

Rl.idio g nt I i u t' r u tr

u rt

in stntctura 9i funclia

cerebrald

it s imp I d

l)oriie er.iclenfia mallormalii cralliene, fracturi, mrrdificdri de

tllcta;
benz-ocliazepinele produc cre$terea activitatii beta qi

theta;
. anticlcpresivele triciclice
beta, delta pi theta;

zone de osteolizd (tnetastaze craniene)'

.sau

Tonngrrr!rit contputeriT.trtd (TC) cu rfize

r\,r, i:A principiu calcularea coeficientultri cle absorblie al unui volun]

rJeternrirrirr. tra\.ersat <le un f-ascictrl cle raze X; prelucrarea datelor pe
calcula.(or pennite ob{inerea irnaginii secfiunii. Indicaliile

3. Examenul fundului tle ochi

Se impune cAncl existi^ suspiciunea unui sindror-n cle hipertcnsiurie

intracranian6 (manif'estirri de eclern ce-'rcbral, crizc- epileptice subintrnntc) gi in
aprecierea etiologiei vasculare

a clernenfelor. Nlodillclrile pirtologice care

apar la acest nivel sttnt:

meningite), boli',rasculare, FI'|A, intoxicafii, tunrori

cerebrale sau orbitare;

tr papilita (nevriti optici intersti!ial[) - in: infeclii

oculare, ale orbite i, menir-rgite, boli infeclioase
generale.

o atrofia opticd - intilnit[ ir-r: boli

alelosccn>zi celeblali, glaucont. retinita;

sunt

de investigarea unui prim episod psihotic, la pacienlii cti

depresic si!il demenid. Investiga!ia se poate extinde prin utilizarea unei
substanlr,ic contrast dacd sunt semlle qi simptome evocatoare pentru o
r

r'-

ttrologicA.

7'otnogru/ttt compulerizatd
inflarr-iatorii (encefalite,

itr clinicd

r.Jpl'ezeritiltc

trtlbttritr'.'

o stazd papilard - in: boii

qa

turceascij , irlcificf,ri intracraniene (cle cauze trttnorale, vasculare, inleclioase.

rnetabolicr:

procluc cre$terea activitdfii

-ttl

4. [ixplo' :tr i irnagistice

patologia 1,:,ihiatricd modificdrile relllarcate

su.nt preri,,rrrinant calitative 9i relativ minore'

alcoolr-rl proclLrce creqterezr activitAtii alfa;

P!!1,'1t!'!gg-

(TC) prin rezonanfi magneticd

ttucleord

(tiltIN)
'l ,,ilrografia computerizata

(TC)

procluce inragini

ale diferitelor

structuri irrrirtomice, iar pe acestea se pot face estin-rdri cantitative (arii qi

volume al,; elil'eritelor structuri cerebrale). Corelarea modificirilor cu tabloul
clinic est. irtil6 pentru cercetare. preculn 9i pentru diagnosticul modificdrilor
la nivei

neurologice,

crrr

i,,

cbral.

t,oala Alzheimer pe TC se obseivl (precoce) ldrgirea progresivd a

veltricrrlrrirri
moditie

lri

lll, a ventriculilor laterali 9i a

qanlurilor corticale; aceste

sunt mai pfegnante la nivelul lobului temporal medial.

il8

rn schizofrenie pe C-l' s-a c'rbservat lirgirea nrinori a vcnrriculilor

laterali, r'entricr"rlului III gi a ;;anfurilor corticale. I{MN arata r,ilucerea
structurilor lobului temporal rnecliirl, incllrzdnd hipocarnpul gi armigtlrlir.
LJnii atrtori recontancld utilizarea tontografiei cornputerizalt in toate
cazurile aflate li'r primul episod psiliotic. CT-ul e:ite obligatoriu attrnci r.ind

se

eviclen!iaza serrlne sau sintptonte neurologice, atunci cdncl sr-rnt l)rezente

sirnptome cognitive proenrinente, sau atunci cdnd tabloul psihic estc ;rtipic.

Alli autori recontatrdd, utilizarea tonrografiei

de ani

sar-r 1a

cele clr un prinr episocl de tr-rlbtrrare a dispoziliei.

In tulbtrlirile psihotice, investiea!iile inragistice sllnt irrclicatc

deasemenea in ctrzurile relractare la tratanrent.

I-jtilizarea RMN va avea

demielinizante ale SNC (de exemplu scleroza multipld), meninli,rnr sal

coreea Iluntington dar are o rezolulie inftrioari in cazul lrt'rrrorlgici

di

f'eritelor boli psihice.

'

"

7-onogrofiu y;rin cmi.sie t{c pozirroni

(pE't - positro'

un radiotrasor care in

Emissio.

anr.rnrite conclilii

en-rite

pozitroni gi care are selectivitate pentnl anumite procese (zone) metabolice.

r\ceastd metoda permite obginerea (in funclie de tipLrl izotopului) a trnor hirrli

ale metabolismtrliri glLrcoze i, a flr-rxtrlui sanguin cerebral resional.

in schizofi'enie

ea pernrite eviden{ic'rea unui gradient antero-posterior

9i cortico-strbcr':rtical anomral al nretaboiisrrrultri glLrcozei. Scicierea fluxului

satlgtrin cerebral gi a rrretabglisnrului glucozei la nivelul lobului froutai

N{isoari activitatea dif-eritelor regiuni cerebrale prin

clet,,r rrrinarea

metabolismgrlui glucozei gi a debitului sanguin regional.

lnic (SpE(' |

aparilia deficitelor cognitive qi a sirnptonrelor negative

in

de

schizofrenie.

PE'f au aritat cd gi inhibilia psihomotorie din depresie este le_sata de

cle asemenea uril in

conrpararea modului de distribufie a debitului sanguin cerebral la subieclii

angajaIi

in

dif'erite probe cognitive, aclucand informaf

ii privind zonele

cerebrale activate.
- Single

Photon Emission Computer Tonrography) este utilizat[ pentm rrriisurarea

debitului sanguin cerebral regional. (sub)cortical gi se bazelzd

pe

radiomarcarea unei substatrfe care ptitruncie prin bariera hematoenc:r'lalicd in

lunc(ie de debitul sangtrirr.

ai difbrililor receptori (de , .templu

radioruarcarea cu izotopi ai iqctutui este utild pentru vizualizarea

este

cttntlsctttd strb dentrmirea sinclromului de hipoti'ontalielate responsabil

deficitul ftrnclional al corlexului prefronlal. PET poate fl

rt c ( io tt o I d

MarcAnd radioactiv liganzi

este

utild in spr:r:ial pentru studii fanlacologice, in investigarea nroclu|.ri cle

acliune al psihotropelor Ei pentnr a detecta anomaliile receptorilor in

StLrcliile

sr.rbarahnoidiene.

ctt emisie de -foton

informa{ii

cttnsrrnrulrri,Je oxigerr.

De aseinenea RLIN este superioard tornograrfiei cu raz.eX. in cazul rrrror bgli

. Tomogrcfitr computerizotit

se pot obline

relbritoare la nunrdrul, localizarea qi densitatea acestora. Aceastd nretodd

o imprortantr crescincli in psirrirrtrie ia.

imagistica de inaltd rezolufie va pen.nite cletectarea precoce a clt'n1r.11[s1111

primare 9i va fi ttn instrumer-rt de evaluare a prognosticulLri in sclrizrrfieni,:.

I ma g isl i c o fu

mu.scarinici, clopanrinergici. serotoninergici)

1'orl-rographl') trtiliz-eazii

la persoanele clt. ;,gs1. 50

ll9

tuJ-anualflS,SSt"fql-q.ls Psihiatrica

11', r'p{orilor

' Alte te:hnici

cle imtrgisticci.ftmcyitttrctici sunt:

spectroscopia

prin rezonanld magneticf, poate da

informa!ii privind nretabolisnrr.rl fos{alilor cu energie

ridicata (ATP) sau al ftsfolipidelor. Degi rezolulia este

mai

cu RIyIN are avantajul cd

tipuri de"atomi pr-rtAnd fi utilizata

scdzutd comparativ

detecteazd mai multe

Victoria

[Jr-trtea

Itl:tt,r'4

pentru mlisurarea coticcnt ra!ii:i

mecl ic.amertteli'rr

clli

la nil

particulirr It,rlilQ personalitlilii

creierulr-ri (cle exernplLr 1luoxetitra gi tri11Lrollelaz-ina).

hrnclionzrl6

oxihenroglr:binu este deoxigenatd

in

cortexul activ,

10

are

patologice.

modificdrile foarte rapirJe. I Jnele rezultate

fati

rancltrnrr:ntului

121

pe

parcursrrl

Sectrrr,1,.r1,

a memoriei recente (de cAteva ore) qi a nre'roriei de lLrngd

duratd( !ji:rrilr Wechsler este cel rnai conrplex test de investigare a memoriei).
'

tr

7'r.\ri-'le cle inteligenlrT

sr"rnt reprezentate cle probe standardizate care

necesitr *,li;Cttrarea (rnor operafii irrtr-un anunrit inten,al cle timp. printre
acestea, rrrrri frecvent, sunt utilizate matrice-le progresive Raven gi scala
Wechsl,-',

- tehnicile de rrraprping ElrG (de ex. Brain Electrical

Activity Mapping-B13AM) pot evidenf ia hd4i ale
activitilii electrice a cortexului, cleteciincl it.rcltrsiv
diferenfe

gi clc varialiile

arricr

7'ttt,:le cle nrcnrorie - permit investigarea menroriei iniediate (pAn6 la

avtrntajul cI nr,t necesitfr acluinistrarea cle izolopi

rarclioactivi pi este utilizata in special pentru ittvestigrtrea
mecanisnrelor limbaiului in condilii nonnale saLr

Ps i tri

pr',rlrci.

(fMI{i) groate cletecta modif'rcdrile

produse l;r nivel celular in mornentul cend

- I{NIN

rllsf qig!qeie

de normal

1a

ef iclenf

iazi

pacienlii cu schizclf rerlie.

I L.stele de personalitalc sunt nurneroasl' gi elaborate

1in.{nd cont cle

clileritele tr-orii psihologice. Se impart in chestionarc de personalitate gi teste

proiectivt.

('ltrslionurele de personslitute sunt compuse din intreberi care

solicitd rl:,[)rursuri precise sau libere. Dintre acestea amintim inventarul

INVESTIGATIA PSITIOLOGICA
Nletodele de investigare p-sihologicS r.rtilizate

2'

in psilrirtrie

srrnt:

multilazit:,le

personalitate Irzlinnesota (lvlMpl), care cuprinde

j50

de

anatrtneza insolita de observarea conrportamentului subicctr.rlr-ri gi testele

propozilii r,,f-eritoare la atitudinile gi conduita subiectului, pe care subiectul

psihologice. Metodele utilizate pertru examinarea urtui caz suttt aktse in

trebuie sil l(i ilprecieze prin alegerea uneia dintre r,ariantele: ader.irat. f'als sau

func[ie de particularitdlile cazului gi de pararnetrii solicita!i de

nredicr.rl

nu qtiu. lrr','cntarul cuplinde scale pentm: hipocondrie, depresie, isterie,

Testele psihologice urmdresc inreg-:istrarea datelor gi clasarea lor in raport cu

psilu,rpatit: interes, paranoia, psihastenie. schizofrenie, hipomanie gi o scala

de mincirrnll (pentru a putea aprecia ader.drur celor afimrate de subiect).

psihiatru.

grtrpurile de referinf5. Existi doui categorii mari de teste: teste de eficien;[

Teslele de eficienld

funcyiilor psihice sunt destinate evaludrii separate

Te.stele

de atenlie

- soliciti

focaliznrea atenfiei subicctLtlui pentru

rezoivarea unor probleme. Rezultatele se interpreteazi tindncl seama

se exprirri,, liber. Interpretarea lestelor proiectir,,e necesiti un ertrenument

specitrlizttt".,i o experiettlti suficientci. Principalele teste proiective sunt:

proceselor coguitive: atenf ia, utentoria, g6+direa, inteligen[a.

proiective sunt destinate explordrii personalitdlii in ansamblu

;;i utilizearii rnetode care solicitd spontaneitatea subiectulLri, dandu-i ocazia sd

(care inl'estigheaz6 iuncliile cognitive) gi teste de personalitate.

I.

I"c.:ot,:le

de

e |cstul Rorschach este compus di. 10 pla'qe care reprezintd

ir,rag,ini nedefinite, simetrice; subiectul trebuie sd descrie ceea ce

ll?

Vicrnria tirrr,ea

___-_
veclc ir.r

ligttrilc prcz-etrtate, zrrraliziinclu-sc inter'pretr:rrile

l''

,..',..

'.

cld subiectrrl;

(testul etpercep!iei terlratice) este compus clin flrrrrsr: Lar-e

reprezinti persclna.le in acf iune, in sittra!ii atr-rbigue, ( ;n (' slnt
intcrprelabile; subiectttl trebuie si creeze o povestire pr rtrroi116-.,
f

suhi,.,

trrl

capacitatea

Serniolog.ie i,.sihiatrici

instru'ent'l.i

co'corcran

fa rezul

fclrrnulate.

Nerrlilizan, a scalelor

pentrtl crelterea acurate!ei cliagnosticului, ca metocld de evaluarc il :rr',.critirtii

ce inrpieclicl o

sir-t.rpton-ielor ptectlnt gi pentltr cvalualea schirnbdrilor cal'e apar cu r;i.;p111is li1

duce cloar

de:

capacitatea cle

s'.rbiective, fiind util pentru a aprecia prezen!a sau atlsen[a

fLrnclie cle aceastii

c;rracf r,.1i5fjsi sciilelc

stuclii epidemiologice.

11p1yl

qinrnrlrrr sa1

in scltirnb prezinth dezavantajul unei

ctt scale ce investigheazd

ccrrr,'ordan[e

aceeagi categorie cle l'enonrenc rlirr sunt

persoane antrenate in acest scop

fi utilizate in psihiatrie instrumentele

sd ptezinte nrmf,toarele

A. Proprietifile

'

o
o

- nivelrrl
stanclarclizatr: trehuie

propriet[!i qi caracteristici:

surrt:

Jiabillitcttea ce conslf, in proprietatea de a produce acela;i

adrninistrdri repetate; vdriaz.d in raporl cu caclrlll gi rnoclul
a instrunrentelclr;

la
ru

rnregrstrarea inrpresiei
clirtice, ceea

'

(corrrporra,r",,;,;:t"t^"

cre a mSsura caracteristici

(de exemplu dispozilia)

cu crirerite grade de
cornplexitate. in

1.iol.

fi:

scare specifice care

mdsoarli glintlirea, compo,.amenlul,
afbctivitatea;
sc:.le ccinrprexe care
nrisoard

stdri curr ar fi depresia

gi a,xietatea.

- nivelul cle.iudecatd
clirricd al evalLratorului

ar e ob.s e rv a! i Ltnt il ti.

Pentru a ptttea

pi variabireexrer.ne

- lirnpul acorclaf pentnr

evaluare

-interviu - cuantitlcd simpforue $i atituclilli;

r

Inastlra atdt variabil^

'recrrll
- capacitate.

aresc cu atenfie alt,

fiabild clr (lare aseminitoare

"n,r,^".1,,^;::,:oblinute ulrerior.

-uttloevctltmre * pacientrrl alege fraz.a care descrie ce I nrai I'irr,. starea

sa. Are avantajr.rl ci poate detecta schirnbiiri subtile in stlrilc rrrrt rioale,

ey al

ctr presrrp'neriie

Il. Caracrcrisricite ;,9"t;lP"*,,"

intcrvenl i i spcci I'icc.

terrr urrrri instrur'ent

capabilc sd rr-rdsoare
caracteristici

ultor conceple bine

Aceste ittstt'ttrrtente sunt utilizate pcntru idcntillcarea bolikrr psihicc',

cle

ta

precliclia pentnr
un anumit evenirnent
viitor;

r , strnt
)c;lrere

INS'f T{UMENI-E SI'A]',IDAIIDIZN'I'}.] L]]'IL,IZI\-IE iN I'SII-IIZ\'I'IIII

aclministrate

o mdsrrr-d echilibratd

teoretice;

scAzute

fi

cr'corcrilnra cu rnisrrrire
existente are acer'iagi
fenorncn;

se

(r^_

in

cre a

lbnornentrltri invest
igat;

identif-rcir crr persorra.iele clin imagine;

I'ot li strb formd

<,lc

yqlit/i/ctlc( ce
se refer?i la:

., -['A'l'

flecdlei planle, testtrl baz-.indtr-se pc aptul ci

_Ug.rual

r'

cl,.'

'rltat la
rrtilizare

<le

inregistrarc al riispunsului.

Cele mai fiabile scale

sunt cele c
rectus de
irnpricare crin parrea
investigalorur,i. rr.rir.:.:",'::":::J"J::T
recesare gi
definifii crare ale r;isprrns,rtri,
preferabil i'sof ite r-re
exenrlrre crinice.
inregistrarea rdspunsului
poate fi

tip tisco'tiuuLr, ctr rloar

clo,ri valori
lrc?.enl sau :rlrscrrl), slrr
cre

(acre

v.rat salr thrs,

12,1

lvlanual cle Senriolosie

,_..-__ Ilsihiatricd

- o variabila

' pcritru schizofrenir: cea rnai utilizati scali peirtnr aprecierea

continud cerre necesitei termeni a<lilionali

pentru er clescric severiratea (absent, I-ttocletat,

extrr:m) qi frecven!a (niciodat6, rar,

scver,

simptonrtrtologici este scala PANSS ce evalueazd atat simptomele

oczrzional, iieseori,

poz:itive cAt qi cele negative cuprinzand qi sec{iuni care fac referir.e

la rnanifestdrile psihopatologice generale. pentrtr studii referitoare

intotclcar.rna)

'I'i;l uri cle instrumente

la terapia cu neurolcptice este

Insh'toilentele pentru tlepislareu ltaloloSiiei psihiutrice in comunitiili gi

in caclrul cli nic n on-l.rsihiatric (Generak: lleal th QLresticirrnaire)

Instrunrentele clcscril;rfile penlru a evaltta qi a cuantifica scveritatea

sirnptomclor psihicc: Clinical Interview Schedtrle (CllS)

pontru

utilizare in contttuitzrte qi Br ie f Psychiatric l{ating Scale (l}PRS)

p,-'ntru

tlictgrto.tti<: necesitd

in

rrtaior

experien!ft clinicd gi antleirament peiitrtt a putea

fi

itatea cazttriiur
aplicate: Irrescnt

State Examination (PSE),'l-he Coniposite Interntitionai l)iagrrostic

Ilteryiew (CfDt), ctll'e

ar-i

gi progretnre cottrputerizate de llrelncrare

pentrLr clcpresie se poate utiliz.a scala I'Iamilton (ctrprinclt: intrc

l7-

2l de itenri), invcntarul lleck considerat cea mai utilizatd scnld

(cr,rprincle 21 clc iterni, qi in contrast cLt scala Ilamilton se
concentreazi itsttpt'a simplomelor cognitive), scala Montgonery

eare nu irrclucle sitnptotne somaticc sau psihomotorii Pi

este

frecvent ritilizat[ in stucliile cle eficienga a rnedica[iei anticleplesive;

pentrrr anxie l:rte - Cllinical Anxicty Scale sau scala I Iartiilton pentrr.t

anxictate (c,r4trincle 14 itr:n'ri, l'recesit[ adrninistrarea ei cle cdtre

pcrs()1lal special izat).

l{ating Scale).

l)elltnr rnanie sunt utilizate cu precidere scala MSRS (Manic State

Itating Scale) 9i YMRS (Young Mania Rating Scale)

i;, ,tlele de cotare ale eJectelor secundqre ale new.olepticelor

mai

utilizate sunt: scala Sirnpson Angus, Scala Miqciirilor Anontrale

* AIMS, care

ci;t'r cea mai utilizatd scal6 pentrLr rndsurarea tulburdrilor tarclive, in

sl)r.oial diskinezia tardivi) gi scala f3ames pentru akatisie.

Irrslrunrcnte eile psihiatt'iei sociale

- au functia de a

evalua:

Itrrrlionarea sociald (Global Assessment of Functioning Scale, social

Il,;ir.rvior Scale), suportul social gi adversitartea rnecliului (ex. Life

ilr,'r:irts and Ditftculties Schedule).

lt.sihice stlttt

sensibilc la schirnbdri ale sirnptomatologiei:

scala BPRS (Brief psychiatr.ic

er

clatel or.

a Inslnunenlele ltentru eyaltrurea severitii!ii bolilrr

utili

Jrrroluntare (Anornral Involuntary Movemenls Scale

evalnarea cficacitagii tratatucntLtltti.

o Instrumerftele de

1'.25

_!26___

Victoria Brrrtezr

BI lll, I ()G li.A Ir-IIl

I.

Clhamey D.S.,

8,..1

SE

LITCT I VA

Nestler, Flunney B.S. - Neurobiology oImentaI illrrcss,

rl

Oxfbrd University Pless, 1999

ili,r
h

2. DSM IV - Asociafia Psihiatrilor l-iberi din RonrAnia, Ruculegti, ?{irirr

3. Gheorghe M.D.

ActualitiEi in psihiatria biologicir flditura Inracr.

Bucureqti, 1999
4. Kaplalr LH., Sadock I).J.

Compreherrsive textbook o1'psycltiatrr r,{lr ecl.,

Ed. Williams and Wilkins, Raltimore,1995

5. Predescu V.

Psihiatrie vol. l, IJditura Meclicitld, RLrcuregti, 199()

6. Preclescu V.

Psihiatrie vol.

ll, EditLrra Mcdical6, Ihctrregti, 199i1