Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
UNIT 1
UNIT 1
ESPRESSIONI COMUNI
Come stai? // Come state? Ce mai faci? // Ce mai faceti Voi? - Grazie, bene. Non c male. Multumesc, bine. Come sta Lei, Signore, Signora? Ce mai faceti Dumneavoastr, Domnule, Doamn? Come stanno loro, Signori, Signore? Ce mai faceti Dumneavostr, Domnilor, Doamnelor?
EXPRESII OBISNUITE
GRAMATIC
Alfabetul limbii italiene contine 21 de litere: A (a) D (di) G (gi) L (elle) O (o) R (erre) U (u) B (bi) E (e) H (acca) M (emme) P (pi) S (esse) V (vu/vi) C (ci) F (effe) I (i) N (enne) Q (cu) T (ti) Z (zeta) Exist inca 5 litere cu ajutorul crora se scriu cuvintele ce provin din greac sau din latin, sau cuvintele strine: J (i lunga) K (kappa) W (doppia vu) X (ics, iccasse, ichese) Y (i greca) Exemple: Jacopo, Ojetti, Jabot, Jazz, Kefir, Nuova York, kantiano, Wagner, xilofono, yogurt, yoga.
LALFABETO ITALIANO
UNIT 1
LOR
VOCALELE I PRONUNTIA
In limba italian sunt 5 vocale: A, E, I, O, U. Dintre acestea, trei se pronunt ca in limba romn: a, i, u: mdre (mama), mico (prieten), rumre (zgomot). I final se pronunt dublat, asemeni unor doi i in limba romn: lpi [lupii], amci [amicii]. Vocala A este intotdeauna deschisa: vo (stramos), nno (an), more (iubire); vocalele I si U sunt intotdeauna inchise: nno (imn), impinto (instalatie), no (unul), umno (uman). Vocala E situata la inceputul unui cuvant se pronunt ca in cuvntul romnesc etapa: elementre (elementar), educto (educat). Vocalele E si O pot sa fie att nchise ct i deschise, n functie de silaba cu sau fra accent: Deschise: bne (bine), vnto (vnt), ruta (roat), csa (lucru). Inchise: sra (sear), ltto (pat), fire (floare), colre (culoare).
Diftongii i triftongii sunt rezultatul contopirii a doua sau trei vocale care se pronunt intr-o singura silaba: ia, ie, io, ua, ue, uo, au, uoi, uai Diftongi: cuoco (buctar), uomo (om, brbat), fiore (floare), cuore (inim). Trittonghi: buoi (boi), guai (necazuri). Cand vocalele contopite sunt pronuntate n silabe diferite nu mai avem de-a face cu diftongul ci cu hiatul (Iato) : idea (idee) ide-a, inviare (a trimite) in-vi-a-re, maestro (invtator) ma-e-stro, poema (poem) po-e-ma.
DITTONGHI E TRITTONGHI
DIFTONGI I TRIFTONGI
LE CONSONANTI E
LOR
LA LORO PRONUNZIA
CONSOANELE I PRONUNTIA
Alfabetul italian contine 16 consoane: b c d f g h l m n p q r s t v z. Consoanele b d f l m n p r t v se pronunt ca n limba romn: bastone (bt, baston), data (data), fontana (fntn), lavoro (munc), madre (mam), nipote (nepot), padre (tat), riga (rnd), tasca (buzunar), vaso (vas). Consoanele c, g urmate de vocale si de l, m, r se pronunt ca n limba romn: camera (camer), comune ( comun), caldo (cald), calmo (calm), cielo (cer), caro (drag), cortile (curte), clima (clim), critico (critic), gamba (picior), gomma (gum, cauciuc), gallina (gain), gelato (nghetat), giorno (zi), gloria (glorie), grande (mare). Grupurile che, chi, ghe, ghi (I Trigrammi) se pronunt ca n limba romn: barche (brci), parchi (parcuri), chirurgo (chirurgi), spaghetti (spaghete), ghirlanda (ghirland). Litera H se intlnete n interiorul grupurilor che, chi, ghe, ghi i n interjectiile ah [a], oh [o], ahi [ai], ahime [aime]. n rest litera H este mut, servind doar ca semn grafic: Hegel, herz, himalaiano, hocheista, hitlerismo. Litera Q [cu] este mereu urmat de vocala U i de alt vocal accentuat (n diftong): ua, ue, uo, ui: questo (acesta), questa (aceasta), quadro (tablou), cinque (cinci), liquido (lichid), quaderno (caiet), quasi (aproape), quieto (linistit). Nota: Un singur cuvnt se scrie cu qq: soqquadro, n expresia mettere a soqquadro (a da peste cap) Litera S se pronunt diferit n functie de pozitia sa in cuvnt: 1. ca n limba romn, la nceputul unui cuvnt i naintea unei vocale : Sicilia, seta (mtase), superiore (superior). 2. ca n limba romn, naintea consoanelor c, f, q, p, t: studio (birou, studio, cabinet, atelier), scambio (schimb), sforzo (efort), squadra (echip), spalle (spate). Nota: Consoana S urmat de consoane reprezint un fenomen specific limbii italiene i care este cunoscut sub denumirea de S impura . 3. n interiorul unui cuvnt, ntre dou vocale s dubla (doppia S) se pronunt surd, ca n limba romn: essenziale (esential), essere (a fi), riassunto (rezumat), rosso (rou). 4. n fata consoanelor b, d, g, l, m, n, r, v, litera s se pronunt asemeni literei romaneti Z: sbarco (debarcare), sdraiato (ntins, culcat), sgarbo (mojicie), sgabello (taburet), smarrito (rtcit), snello (elan, avnt), svenuto (leinat). 5. litera S intervocalic se pronunt, de asemenea, ca litera romneasc Z: rosa (trandafir),
UNIT 1
TRIGRAMMI E DIGRAMMI
CONSOANE
1. Trigramma sca-, sco-, scu- se pronunt ca n limba romn: scalla (scar), scopo (scop), scusa (scuz), scoiattolo (veverit). 2. Trigramma sce-, sci- se pronunt e, i: scena (scen), pesce (pete), scenografia (scenografie), ruscello (pru), scendere ( a cobor), sci (schi), scimmia (maimut), scintilla (flacr), piscina (piscin), sciroppo (sirop), fascia (bandaj, fa, banderol), fascismo (fascism). Nota: Trigramma sci-, n cuvintele scienza (tiint), uscio (u), sciopero (grev), se pronunt sce. 3. Trigramma gli se pronunt slab, palatalizat lli: figlio (fiu), moglie (sotie), famiglia (familie), bottiglia (sticl), battaglia (btlie), sbaglio (greeal), ciclio (gean), giglio (crin). Gli se pronunt gutural [gli] n cteva cuvinte savant, n neologisme: anglicano (anglican), ganglio (ganglion), glicine (glicin), glicerina (glicerin), geroglifico (hieroglific), negligente (neglijent). 4. Trigrammele gla, gle, glo, glu se pronunt ca n limba romn: glandola (gland), inglese (englez), gloria (glorie), globo (glob), glutine (gluten), glauco (verde marin), glucosio (glucoz). 5. Digramma gn se pronunt slab, nazal, palatalizat nni: spugna (burete), compagno (camarad, tovar), lavagna (tabl), bisognare (a trebui). De obicei gn nu este urmat de i, cu unele exceptii: grugnire (a grohi), compagnia (companie, tovrie).
Consoanele duble se pronunt puternic, apsat: labbro (buz, gur), molle (moale), sotto (sub), appello (apel), eccesso (esces), mamma (mmic), oggi (astzi), astuccio (penar), stemma (stem), occorrere (a trebui), attore (actor), fossa (groap). Uneori acelai cuvnt i schimb continutul dac consoana e simpl sau dubl: penna (penit) pena (pedeaps) palla (minge) pala (lopat) bella (frumoas) bela (behie) barra (bar) bara (cociug) carro (car, crut) caro (drag) vanno (merg) vano (van, gol) cco (iat) co (ecou) tonno (ton-pete) tono (ton-voce) sette (apte) sete (sete) colla (clei, frnghie) cola (strecurtoare, sit, teasc)
LE DOPPIE
CONSOANELE DUBLE
IN SILLABE O consoan formeaz o silab cu vocala ce o urmeaz: ma-dre (mam), pa-dre (tat), a-mare (a iubi), ra-pi-do (rapid), su-bi-to (repede). O consoan + l, r formeaz o silab: co-pri-re (a acoperi), a-pri-re (a deschide), glo-ria (glorie), glu-ti-ne (gluten). Consoanele m, l, n, r + o alt consoan se despart n dou silabe diferite: al-to (nalt), col-to (scurt), sim-pa-ti-co (simpatic), ar-gen-to (argint), in-ge-gne-re (inginer), im-pos-si-bi-le (imposibil), in-dus-tria (industrie). S+consoan nu se desparte niciodat: sta-vo (stteam), scar-pa (pantof), sde-gno (dispret), sgra-de-vo-le (neplcut), spiag-gia (plaj), stru-men-to (instrument), svol-ge-re (a desfura). Consoanele duble i digramma cq se despart ntotdeauna: don-na (femeie), lat-te (lapte), sot-to (sub), ac-qua (ap), pen-na (penit). Nu se separ grupurile de consoane (digramme i trigramme) care reprezint un singur sunet: fi-glia (fiic), sci-a-re (a schia), o-gnu-no (fiecare), i-gno-rante (ignorant), ogni (orice).
5
UNIT 1
IL VERBO
LE TRE CONIUGAZIONI DEL VERBO
n limba italian exist trei conjugri I conjugare are terminatia are; terminatia ire: guardare (a privi) cominciare (a ncepe) cambiare (a schimba) cercare (a cuta) tornare (a se ntoarce) abitare (a locui) arrivare (a sosi) impiegare (a folosi)
VERBUL
CELE TREI CONJUGRI ALE VERBULUI
ale verbului, n functie de terminatia acestora la infinitiv: II conjugare are terminatia ere; III conjugare are vivere (a tri) vedere (a vedea) crescere (a crete) mettersi ( a se pune) prendere (a lua) leggere (a citi) chiudere (a nchide) rispondere ( a rspunde) finire ( a termina) vestirsi (a se mbrca) partire (a pleca) capire (a ntelege) preferire (a prefera) aprire (a deschide) dormire (a dormi) vestire (a mbrca)
IL VERBO AVERE
ALLINDICATIVO PRESENTE
Verbul AVERE este un verb auxiliar foarte folosit n limba italian care ajut compuse. La indicativ prezent verbul AVERE are urmtoarele forme: Afirmativ: Io ho Noi abbiamo Io non ho Tu hai Voi avete Tu non hai Egli ha Essi hanno Egli non ha Essa ha Esse hanno Essa non ha
EXERCITII
1. Rispondete alle domande (Rspundeti la ntrebri): Che tipo di lingua litaliano? Che tipo di lingua il romeno? Da quale lingua sono nate litaliano e il romeno? Con che cosa si scive sulla lavagna? Ma nel quaderno? Con che cosa si cancella sulla lavagna? Ma nel quaderno? Che cosa c sulle pareti della classe? Che cosa si trovano sotto le finestre? Ma vicino alla porta? Che cosa fanno gli studenti durante le lezioni? 2. Leggete attentamente (Cititi cu atentie): girasole (floarea-soarelui) finestra (fereastr) sedia (scaun) bambino (copil) tavola (mas) carta (hrtie) calendario (calendar) scarpa (pantof) duomo (dom, catedral) chiesa (biseric) rione (sector) kimono (chimono) sbarco (debarcare) azzuro (albastru) sforzo (efort) scuola (coal) matita (creion) zanzara (tntar) gelato (nghetat) sdraiato (ntins, culcat) slancio (elan, avnt) ghirlanda (ghirland) 3. Leggete e traducete in romeno le parole di qui sotto de mai jos):
Squadra italiana
lapis (creion) libro (carte) banco (banc) liquido (lichid) pavimento (podea) pazzo (nebun) leone(leu) nuovo (nou) acqua (ap) sole (soare) uovo (ou) svenuto (leinat) muro (zid) seta (mtase) cortile (curte) snello (sprinten) mezzo (mijloc) quieto (linitit) spaghetti (spaghete) giustizia(dreptate) riassunto (rezumat) gallina (gin) (Cititi i traduceti n limba romn cuvintele
Scuola superiore
UNIT 1
4. Sottolineate i dittonghi, i trittonghi e lhiato nelle parole di qui sotto e poi grupate le parole secondo questi (Subliniati diftongi, triftongii i hiatul din cuvintele de mai jos i apoi grupati cuvintele n functie de acetia): fianco (old) tiepido (cldut) nuoto (notat) utopia (utopie) giovent (tinerete, tineret) lauro (laur, dafin) teorico (teoretic) riunione (reuniune) professionale (profesional) giocare (a se juca) poetico (poetic) sedio (scaun) ghiaccio (gheat) cuore (inim) pleonastico (pleonastic) poesia (poezie) giornaliero (zilnic) ghiandola (gland) pi (mai, mai mult) proibito (interzis) paura (team) viavai (du-te-vino) proficuo (folositor) realt (realitate) deoclip (videoclip) giovane (tnr) maestro (maestru) chiudo (nchid) cuoco (buctar) giocoso (glumet) gi (jos) ufficiale (oficial) primario (principal) gladiolo (gladiol) proiettore (reflector) realizzare ( a realiza) poema (poem) viale (bulevard) aura (aur) giglio (crin) uomo (om) fiore (floare) idea (idee) tacciare (a acuza) mormorio (murmur) gioia (bucurie)
UNIT 1
5. Completare con il verbo AVERE 1. Lui ___________ una macchina americana. 2. Io ___________ 20 anni. 3 Tu ___________ un cane e un gatto. 4. Quanti anni ___________ tuo figlio? 5. Lei ___________ i capelli lunghi. 6. Voi ___________ due figli. 7. Lui ___________ una giacca di pelle. 8. Noi ___________ sonno. 9. Questa casa ___________ sette stanze e due bagni. 10. Tu ___________ un fratello e una sorella. 11. Quanti ___________ Marco? 12. Lui ___________ 20 anni. 13. Io ___________ un orologio svizzero. 16. Quanti ___________ tua sorella? 17. Lei ___________ 25 anni. 18. Noi ___________ paura del buio. 19. Lui ___________ pochi soldi. 20. Lei ___________ una camicia di seta. 21. Io ___________ i capelli neri. 22. Tu ___________ freddo. 23. Lei ___________ paura. 24. Noi ___________ un letto troppo duro. 25. Voi ___________ una bella casa. 26. Manuela ___________ sete. 27. Marco e Gianni ___________ caldo. 28. Questo albergo ___________ 24 stanze.
UNIT 1
Cognizione (cunoatetre) Coinquilino (colocatar) Disconoscere ( a nu recunoate) Dignitoso (demn) Dovunque (oriunde) Euforico (euforic) Extracomunitario (extracomunitar) Falegname (tmplar) Furbzia (viclenie, abilitate) Gmbero (rac) Guardaboschi (pdurar) Impregnamento (impregnare) Ingegnoso (ingenios)
Suggeritore (sufleur) Sussuro (susur) Termosifone (calorifer) Trascendentale (transcendental) Truffatore (escroc) Uguaglianza (egalitate)
Vuotamento (golire)
UNIT 1
8. Sottolineate le terminazioni dei verbi che seguono e poi grupati questi verbi secondo la loro coniugazione (Subliniati terminatiile verbelor ce urmeaz i apoi grupati aceste verbe n functie de conjugarea lor): andare (a merge) stare ( a sta) esaurire (a epuiza, a istovi) accestire (a nfrunzi) bordare (a tivi) combattere (a lupta) disonorare (a dezonora) salire (a urca) inseguire (a urmri) crescere (a creste) espirare (a expira) accogliere ( a ntmpina) corrodere (a roade, a eroda) gradire (a pofti, a fi pe plac) punire (a pedepsi) seguire (a urma)
I CONJUGARE
avvisare (a aviza) bufare (a viscoli) divertire (a se distra) acquistare (a cumpra) bagnare (a sclda) eseguire (a executa) accedere (a se aprpia) ammaliare (a vrji) cessare (a nceta) costringere (a constrnge) nuocere (a duna) resuscitare (a reabilita) spargere (a rspndi)
II CONJUGARE
discendere (a cobor) dipingere (a picta) grugnire (a grohi) corregere (a corecta) cogliere (a culege) brontolare (a bombni) godere (a se bucura) restare (a r mne) gettare (a arunca) empire (a umple) patire ( a ptimi, a ndura) sciogliere (a desface, a dezlega) togliere (a lua)
III CONJUGARE
UNIT 1
10
9. Completate gli spazi con il verbo AVERE allindicativo presente (Completati spatiile cu verbul avere la indicativ prezent): 1. Maria____________________________________________un bel quadro nella sua stanza. 2. Gli studenti_______________________________________________________un professore inteligente e molto interesante. 3. La nostra aula _________________________________una lavagna grande e bianca. 4. Il critico____________________________________________un grande quaderno. 5. Giorgio _________________________________un taccuino. 6. Il mio ufficio_________________________________due porte ed una finestra grande, che d al giardino. 7. Voi_________________________________degli amici molto gentili e pieni di vita. 8. Tu e essa _________________________________ un esame molto importante. 9. Io e egli____________________________________________una casa grande e molto luminosa. 10. Questa stanza _________________________________quattro pareti. 11. Quegli studenti____________________________________________nuovi dizionari. 12. Quante stanze_________________________________la vostra casa?
UNIT 1
11
Nonna: - Pierino, cosa farai da grande? Pierino: - Il soldato. Nonna: - Ma il nemico ti uccider! Pierino: - Allora far il nemico. Maestra: - Vi do un problema:Porto alla banca 100 milioni di lire. La banca mi promete un interese dello 0,5 per cento. Fate il conto. Tutti si metono a scrivere. Maestra: - E tu perch non fai il conto? Allievo: - Per lo 0,5 per cento non vale la pena. Apollo Creed: " Andate a scuola e usate il cervello, fate il medico, fate l' avvocato, trovatevi un lavoro serio, lasciate stare lo sport come professione, lo sport fa soffrire e puzzare, ragazzi meglio pensare che puzzare " (Rocky) "Io non ricordo quando sono nato, io non ricordo cosa ho avuto il primo Natale, e non so quando sono andato a fare la prima scampagnata, ma certo mi ricordo la prima volta che ho sentito la piu' dolce voce che c'e' al mondo. Non avevo mai visto niente di cosi' bello in vita mia, somigliava a un angelo " (Forest Gump) " Mamma tu dici sempre che il problema dell' Universo e' che nessuno aiuta gli altri " (Star Wars Episode I The phantom menace) Vi gente che sempre del parere dell'ultimo libro che legge. (Carlo Dossi) Capita di dover tacere per essere ascoltati. (Stanislaw J. Lec) Continuamente nascono i fatti a confusione delle teorie. (Carlo Dossi)
UNIT 1
12