Sei sulla pagina 1di 12

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI

CONVERSAZIONE: LA PRIMA LEZIONE DITALIANO VOCI E STRUTTURE GRAMMATICA:


PRINCIPI DI FONETICA. LALFABETO ITALIANO. LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA. DITTONGHI E TRITTONGHI. LE CONSONANTI E LA LORO PRONUNZIA TRIGRAMMI E DIGRAMMI LE DOPPIE LA DIVISIONE DELLE PAROLE IN SILLABE IL VERBO PRESENTAZIONE DELLE CONIUGAZIONI IL VERBO AUSILIARE AVERE ALLINDICATIVO PRESENTE

ESERCIZI ABC DIVERTENTE BARZELLETTE, BATTUTE,


MASSIME

UNIT 1

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI

LA PRIMA LEZIONE DITALIANO


- Buon giorno a tutti!
- Buon giorno signora! - Io mi chiamo Gianna e sono la vostra professoressa ditaliano, a partire da questanno. Litaliano una lingua romanza, nata dal latino, come il romeno. Litaliano una bella lingua dolce e molto musicale. Infatti si dice che litaliano si canta, non si parla. Ma, per primo, voglio che faciamo conoscienza. Per esempio come si chiama Lei? - Io mi chiamo Bianca. - Piacere di conoscerLa Bianca. E Lei come si chiama signore? - Io mi chiamo Giuseppe. Piacere di conoscerLa signora professoressa. - Per dare linizio alla nostra prima lezione ditaliano io vi propongo di vedere che tipo di cose osserviamo in questa aula. Dunque, che cosa vedete in questa classe? - Io vedo una cttedra e dietro a questa vedo la lavagna. Davanti alla cttedra si trovano i banchi degli studenti. - Con che cosa si scrive e si cancella sulla lavagna? - Sulla lavagna si scrive con il gesso e si cancella con la spugna o con il cancellino, mentre nei quaderni si scrive con la matita (il lapis), con la penna stilografica, o con la biro e si cancella con la gomma o con il raschino. - Che cosa osservate sulle pareti? - Sulle pareti ci sono bei quadri., la carta geografica dItalia ed il mapamondo celeste. - Come la nostra classe? - La nostra classe grande e piena di luce perche ha delle finestre grandi e i muri sono dipinti in colori giocondi. - Che cosa c in pi in questa classe. - Sotto le finestre ci sono i termosifoni e vicino alla porta c un attacapanni. - Che fanno gli studenti durante le lezioni ditaliano? - Durante le lezioni gli studenti e le studentesse ascoltano le spiegazioni della professoressa, leggono e scrivono nei quaderni e rispondono alle domande. - Questa e una buona risposta e con questa la nostra prima lezione ditaliano finita. Ci vediamo la prossima volta! Arrivederci! lattaccapanni laula ascoltano ascoltare avere il banco bella, bello la biro cancellare il cancellino cantare la carta la carta geografica cuier aula, sala asculta a asculta a avea banca frumos, frumoas pixul a terge tergatorul a cnta harta harta geografica il mapamondo celeste cereti la matita molto musicale il muro nascere nata la nostra osservare osserviamo la penna stilografica la porta harta emisferelor creionul foarte muzical zidul a se nate nascut, provenit noastr a observa observm stiloul ua

UNIT 1

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


la cttedra chiamare chiamarsi la classe il colore con conoscere dipingere dipinti dire dolce la domanda fare fanno la finestra il gesso giocondo la gomma grande in incominciare incominciano infatti litaliano il lapis la lavagna il latino la lezione la lingua la lingua italiana la lingua latina la lingua romanza la lingua romena leggere leggono la luce catedra a chema a se numi clasa, sala de clasa culoarea cu a cunoate a picta pictati a spune, a zice dulce ntrebarea a face fac fereastra creta vesel guma, guma de creion mare n a ncepe ncep de fapt limba italian creionul tabla limba latin lectia limba limba italian limba latin limba romanic limba romn a citi citesc lumina la professoressa il professore proporre propongo pieno, piena il primo, la prima il quaderno il quadro questo, questa il raschino rispondere rispondono il romeno scrivere il signore, la signora lla spiegazione lo studente, la studentessa il termosifone trovare trovarsi si cancella si canta si dice si parla si scrive si trova si trovano dare linizio davanti a dietro a dunque durante mentre per primo per esempio su profesoara profesorul a propune propun plin, plin primul, prima caietul tabloul acesta, aceasta guma de cerneal a raspunde raspund limba romn a scrie domnul, doamna explicatia studentul, studenta caloriferul a gsi, a afla a se afla se terge se cnta se spune se vorbete se scrie se afl (sg.) se afl (pl.) a da startul, a ncepe n fata n spatele deci, aadar n timpul n timp ce pentru nceput de exemplu pe

ESPRESSIONI COMUNI

Come stai? // Come state? Ce mai faci? // Ce mai faceti Voi? - Grazie, bene. Non c male. Multumesc, bine. Come sta Lei, Signore, Signora? Ce mai faceti Dumneavoastr, Domnule, Doamn? Come stanno loro, Signori, Signore? Ce mai faceti Dumneavostr, Domnilor, Doamnelor?

EXPRESII OBISNUITE

GRAMATIC
Alfabetul limbii italiene contine 21 de litere: A (a) D (di) G (gi) L (elle) O (o) R (erre) U (u) B (bi) E (e) H (acca) M (emme) P (pi) S (esse) V (vu/vi) C (ci) F (effe) I (i) N (enne) Q (cu) T (ti) Z (zeta) Exist inca 5 litere cu ajutorul crora se scriu cuvintele ce provin din greac sau din latin, sau cuvintele strine: J (i lunga) K (kappa) W (doppia vu) X (ics, iccasse, ichese) Y (i greca) Exemple: Jacopo, Ojetti, Jabot, Jazz, Kefir, Nuova York, kantiano, Wagner, xilofono, yogurt, yoga.

LALFABETO ITALIANO

ALFABETUL LIMBII ITALIENE

UNIT 1

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI

LOR

LE VOCALI E LA LORO PRONUNZIA

VOCALELE I PRONUNTIA

In limba italian sunt 5 vocale: A, E, I, O, U. Dintre acestea, trei se pronunt ca in limba romn: a, i, u: mdre (mama), mico (prieten), rumre (zgomot). I final se pronunt dublat, asemeni unor doi i in limba romn: lpi [lupii], amci [amicii]. Vocala A este intotdeauna deschisa: vo (stramos), nno (an), more (iubire); vocalele I si U sunt intotdeauna inchise: nno (imn), impinto (instalatie), no (unul), umno (uman). Vocala E situata la inceputul unui cuvant se pronunt ca in cuvntul romnesc etapa: elementre (elementar), educto (educat). Vocalele E si O pot sa fie att nchise ct i deschise, n functie de silaba cu sau fra accent: Deschise: bne (bine), vnto (vnt), ruta (roat), csa (lucru). Inchise: sra (sear), ltto (pat), fire (floare), colre (culoare).

Diftongii i triftongii sunt rezultatul contopirii a doua sau trei vocale care se pronunt intr-o singura silaba: ia, ie, io, ua, ue, uo, au, uoi, uai Diftongi: cuoco (buctar), uomo (om, brbat), fiore (floare), cuore (inim). Trittonghi: buoi (boi), guai (necazuri). Cand vocalele contopite sunt pronuntate n silabe diferite nu mai avem de-a face cu diftongul ci cu hiatul (Iato) : idea (idee) ide-a, inviare (a trimite) in-vi-a-re, maestro (invtator) ma-e-stro, poema (poem) po-e-ma.

DITTONGHI E TRITTONGHI

DIFTONGI I TRIFTONGI

LE CONSONANTI E
LOR

LA LORO PRONUNZIA

CONSOANELE I PRONUNTIA

Alfabetul italian contine 16 consoane: b c d f g h l m n p q r s t v z. Consoanele b d f l m n p r t v se pronunt ca n limba romn: bastone (bt, baston), data (data), fontana (fntn), lavoro (munc), madre (mam), nipote (nepot), padre (tat), riga (rnd), tasca (buzunar), vaso (vas). Consoanele c, g urmate de vocale si de l, m, r se pronunt ca n limba romn: camera (camer), comune ( comun), caldo (cald), calmo (calm), cielo (cer), caro (drag), cortile (curte), clima (clim), critico (critic), gamba (picior), gomma (gum, cauciuc), gallina (gain), gelato (nghetat), giorno (zi), gloria (glorie), grande (mare). Grupurile che, chi, ghe, ghi (I Trigrammi) se pronunt ca n limba romn: barche (brci), parchi (parcuri), chirurgo (chirurgi), spaghetti (spaghete), ghirlanda (ghirland). Litera H se intlnete n interiorul grupurilor che, chi, ghe, ghi i n interjectiile ah [a], oh [o], ahi [ai], ahime [aime]. n rest litera H este mut, servind doar ca semn grafic: Hegel, herz, himalaiano, hocheista, hitlerismo. Litera Q [cu] este mereu urmat de vocala U i de alt vocal accentuat (n diftong): ua, ue, uo, ui: questo (acesta), questa (aceasta), quadro (tablou), cinque (cinci), liquido (lichid), quaderno (caiet), quasi (aproape), quieto (linistit). Nota: Un singur cuvnt se scrie cu qq: soqquadro, n expresia mettere a soqquadro (a da peste cap) Litera S se pronunt diferit n functie de pozitia sa in cuvnt: 1. ca n limba romn, la nceputul unui cuvnt i naintea unei vocale : Sicilia, seta (mtase), superiore (superior). 2. ca n limba romn, naintea consoanelor c, f, q, p, t: studio (birou, studio, cabinet, atelier), scambio (schimb), sforzo (efort), squadra (echip), spalle (spate). Nota: Consoana S urmat de consoane reprezint un fenomen specific limbii italiene i care este cunoscut sub denumirea de S impura . 3. n interiorul unui cuvnt, ntre dou vocale s dubla (doppia S) se pronunt surd, ca n limba romn: essenziale (esential), essere (a fi), riassunto (rezumat), rosso (rou). 4. n fata consoanelor b, d, g, l, m, n, r, v, litera s se pronunt asemeni literei romaneti Z: sbarco (debarcare), sdraiato (ntins, culcat), sgarbo (mojicie), sgabello (taburet), smarrito (rtcit), snello (elan, avnt), svenuto (leinat). 5. litera S intervocalic se pronunt, de asemenea, ca litera romneasc Z: rosa (trandafir),

UNIT 1

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


paese (tar, sat), luminoso (luminos), riposo (odihn), ventesimo (al douzecilea). Litera Z se pronunt n dou moduri indiferent de pozitia ocupat n cuvnt: 1. asemeni literei , la nceputul i la sfritul cuvintelor: zio (unchi), lezione (lectie), democrazia (democratie), giustizia (justitie, dreptate), pronunzia (pronuntie), grazie (multumesc), prezzo (pret), pazzo (nebun), pozzo (put), carozza (trsur, vagon), fazzoletto (batic, batist), speranza (sperant), danza (dans), clemenza (iertare). 2. asemeni unui Dz la nceputul cuvintelor ca: zolla (brazd), zanzara (tntar), zaino (rucsac, ranit), azzuro (albastru), mezzo (mijloc), zoo (gradina zoologic), organizzatore (organizator); precum i n cazul cuvintelor de provenient strin: zero (zero), zodiaco (zodiac), zibellino (zibelin) Nota: n pozitie intervocalic litera Z se dubleaz: prezzo (pret), sbozzo (schit).

TRIGRAMMI E DIGRAMMI
CONSOANE

GRUPURI DE TREI I DE DOU

1. Trigramma sca-, sco-, scu- se pronunt ca n limba romn: scalla (scar), scopo (scop), scusa (scuz), scoiattolo (veverit). 2. Trigramma sce-, sci- se pronunt e, i: scena (scen), pesce (pete), scenografia (scenografie), ruscello (pru), scendere ( a cobor), sci (schi), scimmia (maimut), scintilla (flacr), piscina (piscin), sciroppo (sirop), fascia (bandaj, fa, banderol), fascismo (fascism). Nota: Trigramma sci-, n cuvintele scienza (tiint), uscio (u), sciopero (grev), se pronunt sce. 3. Trigramma gli se pronunt slab, palatalizat lli: figlio (fiu), moglie (sotie), famiglia (familie), bottiglia (sticl), battaglia (btlie), sbaglio (greeal), ciclio (gean), giglio (crin). Gli se pronunt gutural [gli] n cteva cuvinte savant, n neologisme: anglicano (anglican), ganglio (ganglion), glicine (glicin), glicerina (glicerin), geroglifico (hieroglific), negligente (neglijent). 4. Trigrammele gla, gle, glo, glu se pronunt ca n limba romn: glandola (gland), inglese (englez), gloria (glorie), globo (glob), glutine (gluten), glauco (verde marin), glucosio (glucoz). 5. Digramma gn se pronunt slab, nazal, palatalizat nni: spugna (burete), compagno (camarad, tovar), lavagna (tabl), bisognare (a trebui). De obicei gn nu este urmat de i, cu unele exceptii: grugnire (a grohi), compagnia (companie, tovrie).

Consoanele duble se pronunt puternic, apsat: labbro (buz, gur), molle (moale), sotto (sub), appello (apel), eccesso (esces), mamma (mmic), oggi (astzi), astuccio (penar), stemma (stem), occorrere (a trebui), attore (actor), fossa (groap). Uneori acelai cuvnt i schimb continutul dac consoana e simpl sau dubl: penna (penit) pena (pedeaps) palla (minge) pala (lopat) bella (frumoas) bela (behie) barra (bar) bara (cociug) carro (car, crut) caro (drag) vanno (merg) vano (van, gol) cco (iat) co (ecou) tonno (ton-pete) tono (ton-voce) sette (apte) sete (sete) colla (clei, frnghie) cola (strecurtoare, sit, teasc)

LE DOPPIE

CONSOANELE DUBLE

LA DIVISIONE DELLE PAROLE


1. 2. 3. 4. 5. 6.

IN SILLABE O consoan formeaz o silab cu vocala ce o urmeaz: ma-dre (mam), pa-dre (tat), a-mare (a iubi), ra-pi-do (rapid), su-bi-to (repede). O consoan + l, r formeaz o silab: co-pri-re (a acoperi), a-pri-re (a deschide), glo-ria (glorie), glu-ti-ne (gluten). Consoanele m, l, n, r + o alt consoan se despart n dou silabe diferite: al-to (nalt), col-to (scurt), sim-pa-ti-co (simpatic), ar-gen-to (argint), in-ge-gne-re (inginer), im-pos-si-bi-le (imposibil), in-dus-tria (industrie). S+consoan nu se desparte niciodat: sta-vo (stteam), scar-pa (pantof), sde-gno (dispret), sgra-de-vo-le (neplcut), spiag-gia (plaj), stru-men-to (instrument), svol-ge-re (a desfura). Consoanele duble i digramma cq se despart ntotdeauna: don-na (femeie), lat-te (lapte), sot-to (sub), ac-qua (ap), pen-na (penit). Nu se separ grupurile de consoane (digramme i trigramme) care reprezint un singur sunet: fi-glia (fiic), sci-a-re (a schia), o-gnu-no (fiecare), i-gno-rante (ignorant), ogni (orice).
5

DESPARTIREA CUVINTELOR N SILABE

UNIT 1

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


7. Nu se despart niciodat diftongii i triftongii: chia-ro (clar), cuo-re (inim), uo-mo (om, brbat), buoi (boi), suoi (ai si), miei (ai mei).

IL VERBO
LE TRE CONIUGAZIONI DEL VERBO
n limba italian exist trei conjugri I conjugare are terminatia are; terminatia ire: guardare (a privi) cominciare (a ncepe) cambiare (a schimba) cercare (a cuta) tornare (a se ntoarce) abitare (a locui) arrivare (a sosi) impiegare (a folosi)

VERBUL
CELE TREI CONJUGRI ALE VERBULUI
ale verbului, n functie de terminatia acestora la infinitiv: II conjugare are terminatia ere; III conjugare are vivere (a tri) vedere (a vedea) crescere (a crete) mettersi ( a se pune) prendere (a lua) leggere (a citi) chiudere (a nchide) rispondere ( a rspunde) finire ( a termina) vestirsi (a se mbrca) partire (a pleca) capire (a ntelege) preferire (a prefera) aprire (a deschide) dormire (a dormi) vestire (a mbrca)

IL VERBO AVERE
ALLINDICATIVO PRESENTE

VERBUL A FI LA INDICATIV PREZENT


la formarea timpurilor Negativ: Noi non abbiamo Voi non avete Essi non hanno Esse non hanno

Verbul AVERE este un verb auxiliar foarte folosit n limba italian care ajut compuse. La indicativ prezent verbul AVERE are urmtoarele forme: Afirmativ: Io ho Noi abbiamo Io non ho Tu hai Voi avete Tu non hai Egli ha Essi hanno Egli non ha Essa ha Esse hanno Essa non ha

EXERCITII
1. Rispondete alle domande (Rspundeti la ntrebri): Che tipo di lingua litaliano? Che tipo di lingua il romeno? Da quale lingua sono nate litaliano e il romeno? Con che cosa si scive sulla lavagna? Ma nel quaderno? Con che cosa si cancella sulla lavagna? Ma nel quaderno? Che cosa c sulle pareti della classe? Che cosa si trovano sotto le finestre? Ma vicino alla porta? Che cosa fanno gli studenti durante le lezioni? 2. Leggete attentamente (Cititi cu atentie): girasole (floarea-soarelui) finestra (fereastr) sedia (scaun) bambino (copil) tavola (mas) carta (hrtie) calendario (calendar) scarpa (pantof) duomo (dom, catedral) chiesa (biseric) rione (sector) kimono (chimono) sbarco (debarcare) azzuro (albastru) sforzo (efort) scuola (coal) matita (creion) zanzara (tntar) gelato (nghetat) sdraiato (ntins, culcat) slancio (elan, avnt) ghirlanda (ghirland) 3. Leggete e traducete in romeno le parole di qui sotto de mai jos):
Squadra italiana

lapis (creion) libro (carte) banco (banc) liquido (lichid) pavimento (podea) pazzo (nebun) leone(leu) nuovo (nou) acqua (ap) sole (soare) uovo (ou) svenuto (leinat) muro (zid) seta (mtase) cortile (curte) snello (sprinten) mezzo (mijloc) quieto (linitit) spaghetti (spaghete) giustizia(dreptate) riassunto (rezumat) gallina (gin) (Cititi i traduceti n limba romn cuvintele

Scuola superiore

UNIT 1

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


Riassunto esemplare Esercizio semplice Prezzo pazzo Zolla nello zoo Lezione di clemenza Grazie allo zio Pesce fresco Sciroppo glauco Spugna e lavagna Compagno inglese Bottiglia di glicerina Uscio della scena Studio straordinario Studente snello Zaino azzuro Pezzo di fazzoletto Speranza di giustizia Ruscello snello Moglie e figlio Caratteri geroglifici Bisogno di scienza Lettera smarrita Ragazzo negligente Scendere alla piscina

4. Sottolineate i dittonghi, i trittonghi e lhiato nelle parole di qui sotto e poi grupate le parole secondo questi (Subliniati diftongi, triftongii i hiatul din cuvintele de mai jos i apoi grupati cuvintele n functie de acetia): fianco (old) tiepido (cldut) nuoto (notat) utopia (utopie) giovent (tinerete, tineret) lauro (laur, dafin) teorico (teoretic) riunione (reuniune) professionale (profesional) giocare (a se juca) poetico (poetic) sedio (scaun) ghiaccio (gheat) cuore (inim) pleonastico (pleonastic) poesia (poezie) giornaliero (zilnic) ghiandola (gland) pi (mai, mai mult) proibito (interzis) paura (team) viavai (du-te-vino) proficuo (folositor) realt (realitate) deoclip (videoclip) giovane (tnr) maestro (maestru) chiudo (nchid) cuoco (buctar) giocoso (glumet) gi (jos) ufficiale (oficial) primario (principal) gladiolo (gladiol) proiettore (reflector) realizzare ( a realiza) poema (poem) viale (bulevard) aura (aur) giglio (crin) uomo (om) fiore (floare) idea (idee) tacciare (a acuza) mormorio (murmur) gioia (bucurie)

reagire (a reactiona) miei (ai mei)

inviare (a trimite, a expedia) pleiade (pleiad) DITTONGHI TRITTONGHI HIATO

UNIT 1

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI

5. Completare con il verbo AVERE 1. Lui ___________ una macchina americana. 2. Io ___________ 20 anni. 3 Tu ___________ un cane e un gatto. 4. Quanti anni ___________ tuo figlio? 5. Lei ___________ i capelli lunghi. 6. Voi ___________ due figli. 7. Lui ___________ una giacca di pelle. 8. Noi ___________ sonno. 9. Questa casa ___________ sette stanze e due bagni. 10. Tu ___________ un fratello e una sorella. 11. Quanti ___________ Marco? 12. Lui ___________ 20 anni. 13. Io ___________ un orologio svizzero. 16. Quanti ___________ tua sorella? 17. Lei ___________ 25 anni. 18. Noi ___________ paura del buio. 19. Lui ___________ pochi soldi. 20. Lei ___________ una camicia di seta. 21. Io ___________ i capelli neri. 22. Tu ___________ freddo. 23. Lei ___________ paura. 24. Noi ___________ un letto troppo duro. 25. Voi ___________ una bella casa. 26. Manuela ___________ sete. 27. Marco e Gianni ___________ caldo. 28. Questo albergo ___________ 24 stanze.

UNIT 1

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


14. Lei ___________ un paio di scarpe con il tacco alto. 15. Loro ___________ fame. 29. Lei ___________ un cane grande. 30. Noi ___________ fame.

6. Dividete in sillabe le parole che seguono (Desprtiti n silabe cuvintele ce urmeaz):


Abbicci (alfabet) Abbigliamento (mbrcminte) Accampamento (tabr, lagr) Accessibile (accesibil) Apparatura (aparatur) Avvoltoio (vultur) Badessa (staret) Bagnante (vilegiaturist) Barzelletta (glum, anecdot) Busta (plic) Cagnolo (ctelu) Inquinamento (poluare) Mantenimento (mentinere) Muratore (zidar) Nipponico (nipon) Nominalizzato (nominalizat) Nottambulo (noctambul) Occupazione (ocupatie) Ozioso (inactiv) Pigmentazione (pigmentatie) Poggiapiedi (taburet) Pupazzetto (paiat, marionet ) Reminiscenza (reminescent) Rimbombante (rsuntor) Sottoscrivere (a subscrie)

Cognizione (cunoatetre) Coinquilino (colocatar) Disconoscere ( a nu recunoate) Dignitoso (demn) Dovunque (oriunde) Euforico (euforic) Extracomunitario (extracomunitar) Falegname (tmplar) Furbzia (viclenie, abilitate) Gmbero (rac) Guardaboschi (pdurar) Impregnamento (impregnare) Ingegnoso (ingenios)

Suggeritore (sufleur) Sussuro (susur) Termosifone (calorifer) Trascendentale (transcendental) Truffatore (escroc) Uguaglianza (egalitate)

Utente (abonat) Verdeggiare (a nverzi) Vulcanizzare (a vulcaniza)

Vuotamento (golire)

UNIT 1

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


7. Trducete in romeno le seguenti proposizioni (Traduceti n limba romn urmtoarele propozitii):
Questo quaderno di Maria. Giorgio ha un taccuino. Il cielo sereno. Questa clima dolce. Il critico ha un gran quaderno. Lacqua un liquido. Lui ha un bel cuore. Ho mangiato cinque gelati.

8. Sottolineate le terminazioni dei verbi che seguono e poi grupati questi verbi secondo la loro coniugazione (Subliniati terminatiile verbelor ce urmeaz i apoi grupati aceste verbe n functie de conjugarea lor): andare (a merge) stare ( a sta) esaurire (a epuiza, a istovi) accestire (a nfrunzi) bordare (a tivi) combattere (a lupta) disonorare (a dezonora) salire (a urca) inseguire (a urmri) crescere (a creste) espirare (a expira) accogliere ( a ntmpina) corrodere (a roade, a eroda) gradire (a pofti, a fi pe plac) punire (a pedepsi) seguire (a urma)
I CONJUGARE

avvisare (a aviza) bufare (a viscoli) divertire (a se distra) acquistare (a cumpra) bagnare (a sclda) eseguire (a executa) accedere (a se aprpia) ammaliare (a vrji) cessare (a nceta) costringere (a constrnge) nuocere (a duna) resuscitare (a reabilita) spargere (a rspndi)
II CONJUGARE

discendere (a cobor) dipingere (a picta) grugnire (a grohi) corregere (a corecta) cogliere (a culege) brontolare (a bombni) godere (a se bucura) restare (a r mne) gettare (a arunca) empire (a umple) patire ( a ptimi, a ndura) sciogliere (a desface, a dezlega) togliere (a lua)
III CONJUGARE

UNIT 1

10

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI

9. Completate gli spazi con il verbo AVERE allindicativo presente (Completati spatiile cu verbul avere la indicativ prezent): 1. Maria____________________________________________un bel quadro nella sua stanza. 2. Gli studenti_______________________________________________________un professore inteligente e molto interesante. 3. La nostra aula _________________________________una lavagna grande e bianca. 4. Il critico____________________________________________un grande quaderno. 5. Giorgio _________________________________un taccuino. 6. Il mio ufficio_________________________________due porte ed una finestra grande, che d al giardino. 7. Voi_________________________________degli amici molto gentili e pieni di vita. 8. Tu e essa _________________________________ un esame molto importante. 9. Io e egli____________________________________________una casa grande e molto luminosa. 10. Questa stanza _________________________________quattro pareti. 11. Quegli studenti____________________________________________nuovi dizionari. 12. Quante stanze_________________________________la vostra casa?

UNIT 1

11

CORSO DITALIANO PRINCIPIANTI


13. Tutti gli studenti _______________________________________________________i loro quaderni sulla scrivania.

Nonna: - Pierino, cosa farai da grande? Pierino: - Il soldato. Nonna: - Ma il nemico ti uccider! Pierino: - Allora far il nemico. Maestra: - Vi do un problema:Porto alla banca 100 milioni di lire. La banca mi promete un interese dello 0,5 per cento. Fate il conto. Tutti si metono a scrivere. Maestra: - E tu perch non fai il conto? Allievo: - Per lo 0,5 per cento non vale la pena. Apollo Creed: " Andate a scuola e usate il cervello, fate il medico, fate l' avvocato, trovatevi un lavoro serio, lasciate stare lo sport come professione, lo sport fa soffrire e puzzare, ragazzi meglio pensare che puzzare " (Rocky) "Io non ricordo quando sono nato, io non ricordo cosa ho avuto il primo Natale, e non so quando sono andato a fare la prima scampagnata, ma certo mi ricordo la prima volta che ho sentito la piu' dolce voce che c'e' al mondo. Non avevo mai visto niente di cosi' bello in vita mia, somigliava a un angelo " (Forest Gump) " Mamma tu dici sempre che il problema dell' Universo e' che nessuno aiuta gli altri " (Star Wars Episode I The phantom menace) Vi gente che sempre del parere dell'ultimo libro che legge. (Carlo Dossi) Capita di dover tacere per essere ascoltati. (Stanislaw J. Lec) Continuamente nascono i fatti a confusione delle teorie. (Carlo Dossi)

UNIT 1

12

Potrebbero piacerti anche