L.l.lauzie Fiziologica

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
ŞCOALA POSTLICEALĂ,,HENRI COANDĂ”

CURTEA DE ARGEŞ
Nivel 5
Calificarea Asistent medical generalist
PROIECT PENTRU OBȚINEREA

CERTIFICATULUI DE
COMPETENȚE PROFESIONALE
ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT ABSOLVENT
2021
2
NURSINGUL PACIENTEI CU
LĂUZIE FIZIOLOGICĂ
3
CUPRINS
ARGUMENT……………...........................................................................................………....3
CAPITOLUL I: APARATUL GENITAL FEMININ. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI

FIZIOLOGIE..................................................................................................................................4
1.1. Noţiuni de anatomie ale organelor genitale..........................................................................4
A: Organele genitale externe................................................................................4
B: Organele genitale interne.................................................................................5
C: Vascularizarea şi inervaţia organelor genitale.................................................7
1.2. Fiziologia aparatului genital.................................................................................................9
CAPITOLUL II: NOŢIUNI DESPRE LĂUZIA FIZIOLOGICĂ...........................................17

2.1. Modificările anatomice şi fiziologice din lăuzie.................................................................17
A: Modificările organelor genitale.....................................................................17
B: Modificările aparatelor şi sistemelor.............................................................18
2.2. Aspecte clinice ale lăuziei.....................................................................................................20
CAPITOLUL III: ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTELOR CU LĂUZIE FIZIOLOGICĂ.......................................................................25
3.1 Rolul asistentei medicale in primele doua ore dupa nastere...............................................25
3.2 Rolul asistentei medicale in acordarea ingrijirilor de igiena si supraveghere a lauze……26
3.3 Rolul asistenţei medicale în educaţia sanitară a lăuzei......................................................26
CAPITOLUL IV: STUDII DE CAZ...........................................................................................28

4.1. Cazul numărul 1.....................................................................................................28
4.2. Cazul numărul 2.....................................................................................................39
CONCLUZII.................................................................................................................................51
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................54
ANEXE..........................................................................................................................................55
4
ARGUMENT
Viaţa oricărui om poate fi ameninţată la un moment dat de o suferinţă instalată brusc sau
insidios care-l duce într-o situaţie critică ce trebuie rezolvată de serviciul sanitar cu promptitudine
şi competenţă. Nursingul promovează sănătatea, previne îmbolnăvirile, tratează bolnavii din
punct de vedere somatic şi psihic în orice unitate sanitară, comunitate şi are rolul de a suplini
nevoia afectată, pentru a recupera în timp util persoana bolnavă. Asistenta medicală este
conştiinţa celui lipsit de conştiinţă, vocea pentru cel prea slab ca să vorbească. Tocmai de aceea,
asistentei îi revin o serie de sarcini pe care trebuie să le îndeplinească cu multă seriozitate şi
profesionalism, dintre care cea mai importantă este aceea de a ajuta bolnavul cu tact, înţelegere,
delicateţe şi atenţie.
Deşi trăim în epoca informaţiei am observat că femeile care devin mămici nu au cunoştinţe
despre ce trebuie să facă o proaspătă mămica, aşa că m-am documentat şi am învăţat ce să le spun
şi cum să educ viitoarele mămici să se îngrijească pe ele şi pe copii lor.
5
CAPITOLUL I
APARATUL GENITAL FEMININ. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
1.1. Noţiuni de anatomie ale organelor genitale
A: Organele genitale externe

Totalitatea organelor genitale externe ale femeii este cunoscută sub numele de vulvă,în constituţia
cărora intra labiile mari şi cele mici,spaţiu interlabial,aparatul erectil şi glandele anexe.
Organele genitale externe
1.Comisura anterioară
2.Clitoris
3.Meantul urinar extern
4.Inelul himenal
5.Labia mare
6.Labia mică
7.Anus
Formaţiunile labiale – sunt alcătuite din labiile mari,labiile mici şi spaţiul interlabial.
Labiile mari reprezintă două cute largi de grăsime acoperite cu tegument conţinând foliculi
piloşi,glande sebacee şi sudoripare.
Ele se unesc superior la nivelul muntelui Venus, o aglomerare de ţesut adipos anterior simfizei
pubiene, iar inferior la nivelul comisurii posterioare.
Intern situate faţă de labiile mari se găsesc două cute alcătuite din ţesut conjunctiv şi
tegumente:labiile mici. Acestea nu prezintă depuneri de grăsime şi nu conţin foliculi piloşi. Pielea
situată pe faţa lor mediană este necheratinizata, similară cu cea care măreşte vaginul.
Spaţiul delimitat anterior de clitoris,lateral cele două labii mici şi posterior de furşeta este
cunoscut sub numele de vestibul.
La nivelul vestibulului se deschide uretra cu glandele parauretrare ale lui Skene, vaginul şi
canalele erectoare ale glandelor Bartholin.
Clitorisul este susţinut de simfiza prin ligamentul suspensor al clitorisului. Pielea care acoperă
clitorisul constituie o plică ce înconjoară glandul acestuia-preputium clitori - care est fixat pe faţa
sa inferioară pe linia mediană prin frenulum clitoridian.
6
Himenul – reprezintă o membrană circulară în interiorul labiilor mici dar separată de ele şi care
delimitează intrarea în vagin.
Ea reprezintă o barieră elastică care închide vaginul,fiind artial perforată pentru a permite parţial
scurgerea sângelui menstrual.
El reprezintă din punct de vedere anatomic un ţesut fibros vascular acoperit pe ambele părţi cu un
epiteliu.În cazul inperforatiei himenale,la pubertate se produce hematocoloposul şi/sau
hematometria.
După deflorare himenul se rupe în diferite puncte ale marginii sal,rămânând în urma să lobulii
himenali,iar la naştere resturile himenului se atrofiază şi mai mult şi iau aspectul caruculilio
mitroformi,semn medico-legal că femeia a născut.
Perineul – planşeul perineal reprezintă o formaţiune musculo-aponevrotica romboidala care este
delimitată de repere osoase ale celor două tuberozităţi ischatice,vârful coccisului şi marginea
inferioară a simfizei pubiene.
Linia biischiatica împarte acest romb în două triunghiuri: triunghiul perineal anterior şi triunghiul
perineal posterior.
Principalul centru tendinos al acestei perdele musculo-aponevrotice este alcătuit de către inserţiile
de pe coccis.
Perdeaua musculară este străbătută de către uretra, vagin şi rect.
Musculatura perinealaprofunda este reprezentată de ridicătorii anali.
Inserţia fascicoleleor musculare începe de la pube şi fetele laterale ale ileoanelor şi se termină pe
rafeul tendinos ano-coccigian alcătuind fascicolele pubo-ileo-coccigian.
Muşchii ridicători anali delimitează două spaţii:ischiorectal şi pararectal.
B: Organele genitale interne

Vaginul – este reprezentat de o formaţiune tubulară fibro musculară care se întinde de la vestibula
cervix.
El permite copulaţia şi realizează canalul de naştere,având o lungime de 6-9cm.
Se prezintă o cavitate virtuală de jos în sus şi antero-posterior.Peretele anterior şi cel posterior
sunt în contact,pereţii laterali rămânând rigizi în aşa fel încât vaginul pe secţiune are forma literei
H.
Superior vaginul se însera pe colul uterin delimitând porţiunea intravaginala a fundului de sac
posterior în raport cu fundul de sac al lui Douglas şi fundurile de sac laterale.
7
La 1,5cm de fundurile de sac laterale se găseşte încrucişarea cu artera uterină.Vaginul este
extensibil. Când apare canalul de naştere,acesta are un diametru de 10 cm, căptuşeşte canalul
osos şi protejaza fătul.
Vaginul este format din două tunici. Seroasa lipseşte,cu excepţia fundului de sac posterior,fiind
înlocuită de ţesut conjunctiv.Tunica musculară este construită din două straturi de musculatura
netedă:extern cu fibre longitudinale şi intern cu fibre circulare.
Mucoasa vaginală aderenta de stratul muscular subiacent este de tip epitelial stratificat fiind
lipsită de glande, aşa zisele secreţii vaginale fiind secreţii scurse din uter, fiind produsul exudatiei
sau descuamării epiteliului vaginal.
Vascularizaţia arterială este dată de artera vaginală ramura din artera iliacă internă, din artera
uterină, apoi ramuri vezicale, ramuri din rectala medie şi ruşinoasă internă. Sângele venos este
colectat de plexul utero-vaginal.
Uterul – organ intern cu funcţii de procreere, găzduind oul după a 5-a zi, a 6-a zi de la fecundaţie.
Are o lungime de 7,5 cm şi o lăţime de 5 cm la nivelul fundului.Grosimea pereţilor săi este de 1-
2cm.Cavitatea uterină se găseşte în legătură cu peritoneul prin lumenul tubar şi cu mediul extern
prin intermediul vaginului.
Este alcătuit dintr-un corp cu formă triunghiulară şi un corp fusiform care se unsec la nivelul
istmului.
În afară sarcinii colul are o formă piriforma.Orificiul extern al canalului la femeile care au născut
este punctiform.După naştere sau avort orificiul extern capăta un aspect de fanta transversală,
aspect care se accentuează la multipare unde se descriu două buze-superioara şi inferioară.
Poziţia normală a organelor genitale la o femeie care nu a născut este de anteversie de 95-100
grade, reprezentând unghiul dintre axa uterului şi a colului uterin, de 100-110 grade.
1) col de nulipara 2) col de multipara 3 )col cicatrical
Uterul pentru a fi menţinut în această poziţie prezintă o serie de structuri:
§ de susţinere
§ de ancorare
Cavitatea uterină este triunghiulară, se continua cu canalul cervical şi este tapetata cu endometru.
Musculatura uterină este dispusă în arc de cesornic, spiralele fiind cu atât mai mari cu cât se
apropie de colul uterin. Uterul este un organ parţial intraperitoneal.
Peritoneul se reflectă de vezica urinară pe peretele anterior al uterului formând fundul de sac
vezico-uterin.
8
În spatele uterului peritoneul coboară pentru a acoperi colul şi profunzimea posterioară a
segmentului superior al vaginului după care se reflecta pe fata anterioară a rectului formând
fundul de sac al lui Douglas, extinzându-se lateral pe ligamentele utero-sacrate.
Trompa:
Trompele uterine reprezintă o pereche de canale peristaltice de 10 cm lungime.
Ele au o direcţie postero-laterala de la coarnele uterine şi se deschid în cavitatea peritoneală
posterior şi lateral faţa de ovar:
· captarea ovulului
· transportul ovulului
· fertilizarea.
În treimea esterna a trompei se produce fecundaţia.
Trompele sunt acoperite de perineu. Foiţele peritoneale ale ligamentelor largi formează sub tropa
mezosalpinxul, iar sub ovare mezoovarium.
Deplasarea endosalpingiana a oului se realizează prin epiteliul prevăzut cu cili care se mişcă
dinspre orificiul abdominal spre cel uterin.
C: Vascularizarea şi inervaţia organelor genitale

Este asigurată de doi pediculi:artera uterină şi artera ovariană.
Artera uterină se găseşte în parametru şi nu în parenchimul uterin,situaţie care permite uterului să
se dezvolte în timpul sarcinii.
La nivelul de sac vaginal se despart ramuri cervico-vaginale care iriga treimea superioară şi
medie a vaginului.
Ramură ascendenta a arterei uterine da ramuri paralele în miometru şi ramuri în endometru.
Ramurile terminale se găsesc în ligamentul larg:artera tubara şi artera tubo-ovariana.
Artera ovariană iriga ovarul pe calea ligamentului lombo-ovariana.
Există patru tipuri de irigare după modalităţile de anastomoza dintre cele două artere ovariene şi
tubare. Zonele neirigate duc la distrofie ovariană.
Sistem venos urmează traiectul arterial caracteristică fiind prezenţa de numeroase plexuri
nervoase.
Inervaţia prezintă două căi:
§ superioară: plexul hipogastric superior
§ inferioară: plexul hipogastric inferior.
9
1.2. Fiziologia aparatului genital
Neuroendocrinologia-mecanismele şi corelaţiile neurohormonale de reglare a activităţii

aparatului genital feminin
Viaţa genitală a femeii se află sub dependenta multiplilor factori hormonali şi
parahormonali,activitatea normală a aparatului genital feminin presupunând integritatea
anatomică şi funcţională a sistemului nervos central şi a sistemului endocrin.
Pentru o bună funcţionare a acestuia este necesară o integritate anatomică şi funcţională a
sa,modificările anatomo-patologice sau fiziologice dând patologia specifică aparatului genital
feminin.
În desfăşurarea normală a funcţiilor fundamentale ale aparatului genital (funcţia menstruală,
sexuală şi de reproducere) participă componente ale sistemului nervos central.
Reglarea neuroendocrină presupune acţiunea unui complex de factori care desfăşoară în
interrelaţie,condiţionare reciprocă,coordonare şi armonie asupra unor structuri specializate fili şi
ontogenetic cum sunt: cortexul, hipotalamusul, hipofiza, glandele mamare, etc.
Corelat cu acestea, sistemul cortico-hipofizar realizează integrarea funcţiei aparatului genital şi
funcţionarea unitară a organismului şi la viaţa de relaţie cu mediul înconjurător.
Hipotalamusul reprezintă organul central de coordonare a activităţii endocrine.
Centrii superiori trimit informaţii hipotalamusului care este în strânsă legătură cu aceşti centrii
corticali şi subcorticali prin căi aferente şi eferente.
La naştere hipotalamusul nu este diferenţiat din punct de vedere al centrilor sexuali,această
diferenţiere sexuală apărând între prima şi a zecea şi de viaţă.
Hipotalamusul reglează secreţia de gonadostimuline în mod ciclic,cu instinctul sexual în sens
feminin.
Centrii responsabili de reglare a secreţiei gonadotrofinelor sunt repartizaţi în 3 zone
anatomice ale hipotalamusului.Nucleii hipotalamici se împart în 3 grupe:grupul anterior,mijlociu
şi posterior.
Hipofiza este o glandă endocrină aşezată pe şeaua turcească a osului sfenoid, având o formă
ovală, cu diametru antero-posterior de 1 cm, transversal de 1,5 cm şi vertical de 0,7 cm, cântărind
0,5-0,6g. Activitatea aparatului genital feminin este influenţată de foliculostimulina produsă de
hipofiza.
Aspectul macroscopic al hipofizei de adult cuprinde:
10
§ lobul anterior sau adenohipofiza cu prelungirea să denumită pârş tuberalis
§ lobul intermediar sau zonă intermediară
§ lobul posterior sau neurohipofiză
Din punct de vedere histologic se disting 5 feluri de celule: alfa acidofile, beta acidofile, delta
bazofile, gamă bazofile, cromofobe.
Vascularizaţia hipofizei este dată de arterele hipofizare superioare şi inferioare.Venele
superioare,inferioare şi laterale au un rol deosebit în sistemul port hipofizar.
Ovarul - glanda sexuală feminia - este organ pereche:unul drept, altul stâng - cu o dublă funcţie
secretoare:externă şi internă.
Astfel,este organul producător al ovulelor şi,în acelaşi timp, glanda endocrină, care, prin
hormonii produşi determina caracterele sexuale secundare şi joacă un rol deosebit în realizarea
timpului constituţional feminin.
Histologic este acoperit cu un epiteliu germinativ sub care se afla parenchimul ovarian format din
două zone:
§ zona corticală în care se afla foliculii ovarieni în diferite stadii de
dezvoltare,corpul galben şi stroma conjunctivă.
§ zona medulară formată dintr-o masă de ţesut conjunctiv,resturi din
cordoane medulare,vase,nervi,insule de degenerescenta hialină etc şi care
are o importanţă fiziologică mai mică.
Funcţiile ovarului se îndeplinesc sub acţiunea hormonilor hipofizari acestea fiind: funcţia de
steroidogeneza, ovulatorie, gametogeneza.
Steroidogeneza
Elementele de bază ale steroidogenezei ovariene sunt reprezentate de radicalul acetat de
colesterol, toţi hormonii ovarieni fiin derivaţi de fenentren care are caprecursor acetatul de
colesterol din care se sintetizează delta 5-pregnenolonul.
Prin hidroxilare se formează progesteronul care stă la baza estogenilor şi a androgenilor.
Ovarul secretă 3 feluri de hormoni:
§ Estrogeni,sintetizaţi şi secretaţi în structurile tecale
§ Progesteronul sintetizat şi secretat în structurile granuloase
§ Androgenii sintetizaţi şi secretaţi la nivelul stromei ovariene.
Menstruaţia: eliminarea periodică a endometrului progresiv însoţită de sângerare.
11
Ciclul menstrual are o durată medie de 28 zile cu limitele externe ale ciclului de 22-35 zile iar
durata medie a menstruatieide 5 zile extreme de 1-8 zile.
Se pierd în medie 10 şi 90 ml cu o medie de 30 ml.
În cursul menstruaţiei stratul superficial şi mijlociu al endometrului e eliminat în timp ce stratul
bazal rămâne intact. În mod fiziologic, sângele menstrual este roşu închis şi nu prezintă cheaguri.
Conţine resturi de glande endometriale şi stroma, leucocite şi o cantitate de sânge care formează
iniţial un cheag în cavitatea uterină, dizolvat prin procesul de fibrinoliza.
Dacă cantitatea de sânge este excesivă procesul de fibrinoliza este depăşit şi sângele premenstrual
prezintă cheaguri.
Vom avea deci sub aspectul andometrului:
§ faza menstruală;
§ endometrul proliferativ, caracteristic fazei foliculare a ciclului
menstrual,glandele se măresc în dimensiuni şi cresc perpendicular în
suprafaţa.Apar mitoze atât în glande cât şi în stroma.Grosimea
endometrului creşte de la 1 mm la 3 mm;
§ endometrul secretor caracteristic fazei progestative a ciclului menstrual.
Celulele devin edematoase, se încarcă cu mucus, apare edem tisular.
Maximă atinsă în ziua 22-23 a ciclului. Endometrul ajunge la grosimea de 6 mm.
Ovogeneza
La femeia adultă ovarul are două funcţii principale: funcţia de reproducător ciclic de ovule
(ovogenetica) şi funcţia de pregătire a nidaţiei (endocrina)
Din punct de vedere histologic ovarul prezintă:
§ Un epiteliu germinativ
§ Albugineea alcătuită din ţesut conjunctic dens
§ Cortexul ovarian
§ Medulara ovariana.
În luna a cincea de viaţă intrauterină există aproximativ 6,8 milioane foliculi/ovar pentru că la
naştere să rămână doar 3 mil foliculi/ovar la 7 ani exista 94.000 foliculi/ovar, iar dintre aceştia
doar 450-500 foliculi vor da naştere la u ovul matern.
Foliculii sunt:
§ Foliculi primordiali(are 45 microni)
§ Floriculi secundari(rezultă din creşterea celui primordial)
§ Folicul matern(are 10mm)
12
Ovulaţia: procesul prin care are loc ruperea foliculului matern cu eliberarea ovulului care este
captat de către trompă.
Are loc în a 14 zi a ciclului menstrual iar absenţa ovulaţiei determina cicluri anovulatorii cu
amenoree consecutivă anovulara.
Corpul galben se formează prin încărcarea cu lipide a celulelor tecii interne cu apariţia celulelor
tecale luteinizare, precum şi prin încărcarea cu lipide şi pătrunderea de capilare în celule
granuloase cu restructurarea acestora.
Are o durată de viaţă de 10-14 zile cu maximum de dezvoltare în ziua a 8-a când stratul granulos
are grosimea maximă şi se numeşte corp progestativ.
Au loc reacţii intense. După 10-12 zile, dacă nu survine sarcina, corpul galben suferă un proces
de involuţie prin degenerescenta şi invadarea de ţesut fibros a celulelor tecale.
Corpul albicans reprezintă ţesutul conjunctiv cicatriceal ce rămâne după atrofia corpului galben.
Acesta poate dispărea fără urmă sau poate persista indefinit că o cicatrice.
MODIFICĂRILE ORGANISMULUI MATERN ÎN TIMPUL SARCINII

Modificările organelor genitale
Uterul creşte în volum şi greutate.
Are loc o hipertrofie a vaselor, mai ales a arterelor spiralate ale uterului şi deciduei.
Întreg tractul genital se modifică şi îşi intensifică vascularizaţia, ceea ce duce la coloraţia violacee
a vulvei, vaginului şi colului uterin.
Secreţia vaginală este mai abundenţă. Vaginul devine mai lung, mai larg şi mai elastic prin
hipertrofia firelor musculare.
Aceste modificări se fac în vederea naşterii, în timpul expulziei fătului apărând distensia maximă
a acestor elemente.
Glandele cervicale prezintă hipersecreţie, iar în mod normal în sarcina nu apare ţesutul ferigii în
secreţia vaginală. Citologia vaginală se modifică în timpul sarcinii.
Modificările endocrine:
§ Hipertrofia unor glande(adenohipofiza,corticosuprarenala şi
tiroida)determină creşterea cantităţii de hormoni.
§ Prolactina atinge un nivel maxim chiar înainte de naştere şi inhiba
gonadotropii
13
§ Corpul galben de sarcină înlocuieşte corpul galben menstrual,acţionează
până în luna 3-4 când funcţia este preluată de placenta.
Modificări ale întregului organism în sarcina
1) Creşterea în greutate este în general în sarcina de 10-12kg.Ea se face prin
creşterea fătului şi a anexelor,mărirea organelor materne,a volumului sanguin şi volumului
umoral matern precum şi prin depozitarea grăsimii.
2) Bilanţul apei în organism.Se modifica prin creşterea volumului sanguin
începând cu săptămână a doua de sarcină,până în săptămâna 32-34 după care rămâne staţionar.
3) Metabolismul mineral.Concentraţia electroliţilor în serul gravidelor este în
general la limita inferioară a valorilor negative.Scăderea concentraţiei de CO2 şi a cationilor din
plasmă maternă uşurează cedarea de electroliţi spre făt.În sarcina creşte necesitatea de fie.
4) Metabolismul bazal creşte în partea a doua a sarcinii cu 20%,această
creştere fiind provocată de cererea mai mare de oxigen în regiunea vaselor placentare.
5) Metabolismul protidic.Bilanţul azotat este pozitiv,globulinele circulante
cresc mai mult decât albuminele şi creşte VSH-ul.Scade hematocritul şi hemoglobina precum şi
concentraţia proteinelor în ser.β globulinele cresc mai mult decât α globulinele,iar gama
globulinele rămân constante.Fibrinogenul plasmatic creşte continuu.
6) Metabolismul glucidic şi lipidic.În sarcina scade toleranţă la
glucoză,asimilarea de glucoză şi acţiunea insulinei,creşte lipoliza şi acizii graşi liberi
neesterificati în ser,cresc lipidele totale şi concentraţia trigliceridelor,fosfolipidelor şi a altor
fracţiuni lipidice.
7) Aparatul circulator.Creşte capacitatea inimii pe moment atingând un
maxim în săptămâna 32-34,cu o creştere de 1,5l a mesei sanguine.Ritmul cardiac creşte cu 20
bătăi/min.În prima jumătate a sarcinii T.A.,mai ales cea distolica,scade,pentru a creşte apoi până
la sfârşitul sărinii,la valoarea avută înaintea sarcinii.
8) Respiraţia se modifică sub acţiunea progesteronului ,apărând o
hiperventilaţie alveolară.Frecvenţa respiraţiilor creşte cu 10%,volumul respirator creşte cu
40%iar capacitatea pe minut creşte cu 60%.
9) Echilibrul acido-basic se modifică în sensul apariţiei unei alcaloze
respiratorii primare ca urmare a hiperventilaţiei alveolare care este compensata parţial sau totatl
de sistemele tampon.
10) Aparatul renal.În timpul sarcinii creşte debitul plasmatic renal,filtrarea
glomerulară,clearence-ul urinei,al acidului uric şi al creatininei.Modificarea funcţiei renale
14
determinată însă şi pierderea unor substanţe ca:glucoză,aminoacizii,acidul folic şi compuşii
ioduraţi.
11) Coagularea sângelui.Prin creşterea fibrinogenului şi a altor factori
coagulanţi există o predispoziţie mai mare spre coagulare.Pe de altă parte este crescută activitatea
fibrinolitică pentru protecţia împotriva sângerării.
12) Modificările tegumentelor constau într-o hiperpigmentaţie mai ales în
regiunea mameloanelor,a vulvei,anusului şi liniei albe.Alte modificări ale tegumentelor sunt
reprezentate de cloasma gravidica şi apariţia vergeturilor.
13) Lactaţia.La sfârşitul sarcinii glandele mamare sunt pregătite pentru
lactaţie.La compresiunea sânilor în primele 4-5 zile se obţine colostrul.Cam în a 5a zi postpartum
se obţine laptele intermediar şi după ziua a 15a laptele mamar propriu-zis.
14) Mamogeneza:întreprinderea timpului pubertăţii glanda mamară se dezvoltă
numai până la un anumit stadiu.În timpul sarcinii se ajunge la o maturitate funcţională şi
morfologică a organismului.
Modificări psihice
Sarcina reprezintă o perioadă puternic încărcată emoţional pentru femeie, cu gânduri privind
modul de creştere al viitorului copil, griji în privinţa atitudinii pe care trebuie să o păstreze pentru
bună dezvoltare intrauterină a micuţului, teamă de naştere, teamă de a deveni mamă, încărcătura
hormonală etc.
Aşadar în timpul sarcinii atât hormonii, cât şi temă de schimbare şi stresul gestational determina
multiple modificări psihologice pentru femeia însărcinată, mai ales dacă aceasta se afla la o primă
sarcină.
În primul trimestru de sarcină din cauza creşterii bruşte de hormoni din organism şi încetarea
ciclului menstrual, precum şi din cauza impactului pe care îl are aflarea veştii că este însărcinată,
femeia gravidă în primul trimestru manifestă mai multe tulburări psihologice:
§ Variaţii ale stării de spirit, cu alternanta între stările euforice şi cele de
tristeţe;
§ teama, depresie,
§ sentiment de singurătate, oboseala, irascibilitate, nervozitate, stări de
somnolenţă puternice, gravidă plânge în mod inexplicabil, este foarte sensibilă la vorbele celor
din jur, scăderea capacităţii de concentrare şi memorare.
În al doilea trimestru de sarcină manifestările psihologice sunt pozitive, viitoarea mămica simte
o imensă bucurie şi fericire care îi îi cuprinde sufletul.
15
Este în continuare sensibilă la modul în care o tratează ceilalţi, în special la partener şi persoanele
dragi, începe să simtă bebelusl şi să comunice cu el, se formează legătura dintre mămica şi copil
şi doar ea ştie ce simte.
Pot să apară crize de stres şi anxietate, de teamă pentru situaţii riscante, dar cu susţinerea celor
din jur acestea dispar;
În al treilea trimestru de sarcină apare teama de naştere, mai ales teamă de responsabilitatea
statutului de mămica, teamă faţă de factorii de risc.
De asemenea pregătirea pentru sarcina, achiziţiile pentru viitorul copil, toate acestea precum şi
relaţia cu partenerul sunt extrem de importante pentru suportul psihic al viitoarei mămici. Este
perioada în care gravidă se simte mai rău, se deplasează dificil, iar stările psihice variază.
Naşterea
Actul naşterii cuprinde totalitatea fenomenelor dinamice, biochimice, metabolice, etc. care au
carezultat expulzia prin filieră pelvi-genitala a produsului de concepţie, după ce acesta a atins
criteriile de viabilitate.
Naşterea normală (la termen) are loc între a 38-a şi a 42-a săptămână de amenoree (oprirea
fluxului menstrual). Ea este considerată drept prematură atunci când se produce între a 28-a şi a
37-a săptămână de amenoree.
Naşterea este spontană atunci când se produce de la sine; ea este provocată atunci când este
consecutivă unei intervenţii exterioare; se numeşte naturală atunci când fiziologia intra în joc şi
artificială când necesită o intervenţie medicală.
Primele semne. Primele simptome sunt pierderea dopului de mucus care obstueaza colul uterin,
pierderea apelor şi contracţiile uterine.
Pierderea dopului mucus se manifesta prin eliminarea unor glere sangvinolente; ea este datorată
primelor modificări ale colului uterin şi dovedeşte faptul că organismul mamei se pregăteşte
pentru naştere.
Pierderea apelor (ruptura membranelor care antrenează o scurgere de lichid amniotic) este
spontană,imprevizibilă şi nedureroasă.
Travaliul poate să se declanşeze chiar după ruperea pungii apelor sau mai poate întârzia un număr
de ore sau chiar zile.
Contracţiile uterine, din ce în ce mai apropiate în timp, mai regulate şi mai intense, dau impresia
că pântecul a “luat-o razna”. Ele sunt mai mult sau mai puţin intense şi dureroase, dar nu se mai
opresc până la naşterea copilului.
16
Ca regulă generală, ritmul contracţiilor se accelerează treptat (la 20, la 15, la 10, la 5 minute), dar
se întâmplă că ele să se producă dintr-o dată la fiecare 5 minute.
Travaliul. În structura spitaliceasca, travaliul, adică desfăşurarea naşterii propriu-zise, este adesea
dirijat de echipa medicală.
Naşterea normală se desfăşoară în trei faze: dilataţie, expulzie, delivrenţa.
Dilataţia este faza în timpul căreia colul uterin se înmoaie, se micşorează şi se şterge sub efectul
contracţiilor. El se dilată apoi la fiecare contracţie până la o deschidere de aproximativ 10
centrimetri diametru.
Expulzia este faza în timpul căreia apare copilul, provocându-i mamei nevoia de a împinge
contractând muşchii diafragmului a ai abdomenului.
În momentul expulziei, o mică intervenţie (episiotomia) este practicată din ce în ce mai mult: este
vorba de incizia perineului atunci când el este întins de către capul fetal, pentru a preveni
rupturile complexe ale perineului şi supraîntinderile periculoase, pentru a permite grăbirea ieşirii
capului fătului şi pentrul a-l proteja.
Delivrenţa este faza în timpul căreia placenta şi membranele sunt dezlipite şi expulzate prin noi
contracţii, la 5 până la 30 minute de la expulzia fătului.
După delivrenţa, eventualele rupturi ale vaginului şi inciziile practicate sunt curăţate şi suturate.
Membranele, placenta şi cordonul sunt examinate cu atenţie de către moaşa care verifica dacă
acestea sunt întregi.
17
CAPITOLUL II
NOŢIUNI DESPRE LĂUZIA FIZIOLOGICĂ
2.1. Modificările anatomice şi fiziologice din lăuzie
Lăuzia este perioada de timp în cursul căreia modificările genitale şi sistemice determinate de
gestaţie revin la starea premergătoare instalării gestaţiei.
Durata acestui interval de timp este evaluată la şase-opt sptamani, deşi revenirea deplină a tuturor
constantelor biologice şi fiziologice pare a necesita un interval mai lung şi variabil de la o
constantă la alta.
A: Modificările organelor genitale

Involuţia organelor genitale începe la 2 zile de la naştere.
Pereţii anteriori şi posteriori au fiecare câte 4-5 cm grosime. La 2 săptămâni de la naştere uterul
redevine organ pelvin şi nu mai poate fi palpat deasupra simfizei.
Imediat după naştere uterul cântăreşte aproximativ 1 kg. Ca urmare a involuţiei, după o
săptămână el cântăreşte aproximativ 500 g, ajungând la sfârşitul săptămânii a 2-a de la naştere să
cântărească 300 g.
Involuţia uterului se datorează dispariţiei edemului interstiţial,revenirii fibrelor care s-au
hipertrofiat la dimensiunile din afară gestaţiei.
La 2, 3 zile de la naştere decidua se va diferenţia în două straturi: stratul superficial, (devine
necrotic.). Stratul bazal reprezintă sursa proliferării noului endometru.
Întreg endometru este refăcut în a 3-a, a 4-a săptămână de la naştere.
Imediat după delivrenţa zona de inserţie placentară este de dimensiunile palmei mâinii. La
sfârşitul celei de-a două săptămâni aria de inserţie este de 3-4 cm în diametru.
Colul uterin la câteva zile de la naştere permite pătrunderea a două degete, pentru că la sfârşitul
primei săptămâni să fie permeabil la pulpa indexului.
La două săptămâni de la naştere orificiul intern este închis, iar cel extern întredeschis.
Vaginul rareori îşi reia dimensiunile dinainte de naştere. Inelul himenal prezintă carunculi
mitriformi. Mucoasa îşi reduce dimensiunile.
Lohiile reprezintă scurgeri vaginale în care îşi au originea: liza chiagurilor formate în cursul
hemostazei, caduca necrozata, transudatul uterin.
18
Mirosul lohiilor este fad. Iniţial, până în ziua a 4, 5 a aspectul este sanguinolent, datorită
hematiilor, apoi până în ziua a 15 a sunt seroase, iar până la 4 săptămâni sunt albe.
B: Modificările aparatelor şi sistemelor
Aparatul circulator, după uşoară creştere a volumului sanguin, imediat după naştere, prin
resorbţia edemului (lichidului ieşit în ţesuturi), ajunge în câteva zile la valori normale. Pulsul şi
tensiunea arterială devin normale.
Aparatul respirator, fiind eliberat de stânjenirea uterului gravid, îşi reia amplitudinea normală,
mărindu-şi capacitatea.
Aparatul digestiv. De obicei apetituleste bun, senzaţia de sete este mai accentuată, iar
constipapia, fenomen obişnuit în sarcina, persista prin tonusul scăzut al tubului digestiv.
Hemoroizii sunt umflaţi şi se manifestă sub formă de criză hemoroidală, consecinţă a efortului
depus la naştere.
Aparatul urinar este caracterizat printr-o eliminare crescută de urină, ce atinge valori până la
1600 ml, uneori şi mai mult.
Sistemul nervos îşi recapăta reactivitatea, fiind eliberat de multiplele solicitări ale gravidităţii.
Sistemul endocrin. Placenta fiind eliminată, hormonii placentari,mai ales foliculina şi
progesteronul, se metabolizează.
Prin corelaţie apar noi hormoni, cu funcţii noi (prolactina care stimulează lactaţia), iar spre
sfârşitul lăuziei, hipofiza şi ovarul îşi reiau treptat activitatea ciclică şi, în ultimă instanţă, poate
apărarea o nouă sarcină.
Sistemul muscular şi articular se debarasează de inbibitia de sarcină, cu relaxarea ţesuturilor şi
ligamentelor. Tonusul musculaturii abdominale revine la normal.
Vergeturile apărute în timpul sarcinii, capăta o culoare alba-sidefie, iar coloraţia de la nivelul
fetei (masca gravidica) etc. dispare treptat.
Metabolismul revine la normal. Greutatea corpului scade, datorită eliminării conţinutului uterin:
făt, lichid amniotic, placenta, precum şi a dezinbibitiei tisulare, proprii stării de graviditate.
Organele genitale externe revin la starea iniţială:
§ vulva îşi reia tonicitatea, edemul dispare, iar orificiul vulvar se reface chiar
a doua zi
§ vaginul mult destins în urma actului naşterii revine destul de repede, iar
micile fisurise cicatrizează. Canalul vaginal este congestionatsi rămâne ceva mai destins, iar
pliurile vaginale sunt mai puţin reliefate decât înainte de sarcină.
19
§ Perineul,de asemenea, destins la maximum la naştere, poate prezenta
leziuni traumatice, de la fisuri neînsemnate până la rupturi de diverse grade.
§ Membrana himenală,la prima sarcină, prezintă după naştere rupturi
profunde.
Organele genitale interne
Revenirea la starea normală a uterului se produce printr-un proces lent şi progresiv, interesând
volumul, greutatea, consistentă, structură, situaţia şi funcţiile uterului.
Odată cu volumul uterului, scade progresiv şi greutatea să,care de la 1000-1300 g la sfârşitul
naşterii, ajunge la 60 g la sfârşitul lăuziei.
Refacerea colului începe imediat după naştere, iar după 6-8 zile colul are o consistenţă
fermă, ,,cauciucoasa". Orificiul internse închide progresiv fiind reconstituit după 24 ore, dar
rămâne permeabil.
După 5-6 zile, nu permite decât trecerea unei pulpe de deget, iar după 12 zile, orificiul intern este
bine închis.
Muşchiul şi mucoasa uterină
După naştere muşchiul şi mucoasa uterină, mult dezvoltate în cursul sarcinii, suferă un proces
lent de involuţie şi transformare.
Miometrul (muşchiul uterin).Fibrele musculare, foarte mult dezvoltate, îşi revin la dimensiunile
obişnuite.
Edemulprodus de imbibiţia gravidica se resoarbe.
Endometrul (mucoasa uterină). După eliminarea placentei şi a membranelor mucoasa uterine se
detaşează.
După aproximativ 6-7 săptămâni, întreaga suprafaţă uterină este acoperită de endometru
regenerat. Acest proces durează până la sfârşitul lăuziei, când mucoasa uterină este deplin
formataşi femeia poate din nou să rămână gravidă.
Apariţia menstruaţiei este în funcţie de alăptare şi se manifestă astfel:
§ amenoree (lipsa menstruaţiei),cât timp durează alăptarea la 85% dintre
mame
§ menstruaţii neregulate,cât durează alăptarea, la 7-10% din mame
§ menstruaţii regulatedesi alăptează la 5% din mame
2.2. Aspecte clinice ale lăuziei
20
Elementele clinice care se urmăresc în lăuzie sunt:temperatura,aspectul sânilor,tensiunea
arterială, pulsul, aspectul lohiilor, involuţia uterului, cicatrizarea plăgii de epiziotomie.
Temperatura poate creşte în a 3-a, a 4-a zi de la naştere (până la 38) datorită angojarii sânilor,
aeasta fiind numită “furia laptelui”.
Orice stare fertilă în lăuzie este considerată expresia unei infecţii(mai frecvent a tractului
urinar)trebuind să fie investigată şi tratată ca atare atâta timp cât nu se infirmă.
Tensiunea arterială şi pulsul sunt stabile (pulsul uşor bradicardic în primele 2 zile va reveni la
normal) şi trebuie urmărite în special în perioada lăuziei imediate.
Sarcina normală este asociată cu creşterea apei extracelulare inr creşterea diurezei puerperale este
un proces fiziologic (poate apărea poliuria).
Ocazional poate apărea în urină,în cursul primei săptămâni supa naştere,lactoză,care nu este
detectată la examenul paraclinic obişnuit.
Uterul regresează progresiv: în a 2-a zi uterul se afla la nivelul ombilicului, în ziua a 6-a se afla la
jumătatea distanţei dintre pubis şi ombilic, în ziua a 12-a se afla la nivelul simfizei pubiene, iar
după ziua a 12-a se afla sub simfiza pubiană.
La 6-8 săptămâni de la naştere are dimensiunea dinaintea naşterii
Colul se inchde treptat.Lohiile vor avea aspectul descrise anterior.
Microscopic, în constituţia lohiilor se găsesc: eritocite, fragmente de decidua, celule epiteliale,
bacterii .Microorganismele se găsesc chiar şi în lohiile recoltate direct din cavitatea uterină.
Plagă perineală , în mod normal, se prezintă: suplă, cu tegumente nemodificate, nedureroasă.
La 3 – 4 săptămâni de la naştere apare o mică sângerare (mică menstruaţie) care durează 2-3 zile.
La 6-8 săptămâni, dacă femeia alăptează reapare menstruaţia. Uneori poate să nu apară atâta timp
cât femeia alăptează.
Amenoreea din timpul lactaţiei se datorează unui deficit de stimulare ovariană de către
gonadotropinele hipofizare.Lăuzia tardivă este dominată de lactaţie.
Atitudinea în lăuzie
În prima oră după naştere tensiunea arterială şi pulsul (70-80/min) trebuie măsurate la un interval
de 15 min.
Cantitatea şi caracterul pierderilor de sânge pierdut pe cale vaginală (prezentaţia cheagurilor, a
sângelui roşu) trebuie apreciată împreună cu dimensiunile şi consistenţă fundului uterin,pentru a
putea depista o eventuală atonie uterină.
Această eventualitate se poate depista uşor dacă se palpează frecvent fundul uterului în decursul
primelor orepostpartum.
21
Mobilizarea precoce în primele 24 ore este obligatorie pentru a împiedica complicaţiile uterine,
constipaţia şi boala tromboembolica.
Încă din prima zi se recomandă mobilizarea, din a 2-a şi a 3-a zi se recomandă ameliorarea
tonusului musculaturii abdominale şi a altor grupe musculare, prin gimnastică medicală.
Bandajul abdominal nu se mai recomanda pentru refacerea tonusului peretelui abdominal.
Controlul temperaturii dimineaţa şi seară este obligatoriu. De asemenea,se realizează
supravegherea involuţiei uterului.
Toaleta vulvoperineala se face cu soluţii antiseptice (cloramina, pergament de potasiu) de 2 ori pe
zi.
Femeia trebuie educată să-şi realizeze şi singura toaleta regiunii vulvare dinspre anterior spre
posterior
.O pungă cu gheaţă poate fi aplicată în regiunea perineală în primele două ore după naştere pentru
a reduce edemul şi discomfortul apărute după epiziorafie.
Se urmăreşte evoluţia plăgii de epifiziorafie,iar firele vor fi suprimate în a 4-a zi de la
naştere.Tratarea hemoroizilor apăruţi destul de frecvent în sarcina se impune.
Sensibilizarea vezicii urinare la presiunea intravezicala şi capacitatea vezicii de a se goli spontan
poate fi diminuată cu analgezice de conducţie, ca de altfel şi de leziunile dureroase ale tractului
genital (apiziotomia, laceraţii, hematoame).
Ca urmare, retenţia urinara cu distensia vezicii urinare este o complicaţie frecvenţă a lăuziei
imediate, aceasta impunând o observare atentă pentru a fi siguri că nu apare retenţie de urină.
Prima micţiune apare în primele 4 ore de la naştere, dar dacă în primele 4 ore a urinat se impune
administrarea de MIOSTIN sau cateterismul vezicii urinare.
Tranzitul intestinal se reia greu, primul scaun apărând la 24-36 ore de la naştere. Administrarea
unor laxative este obligatorie la 48 ore de la naştere dacă lăuza nu a avut scaun,precum şi la cele
cu epiziorafie.
Destul de frecvent în primele zile de la naştere, femeia poate prezenta o stare depresivă.
Această stare în mod normal dispare fără niciun tratament după 2-3 zile, cu toate că uneori poate
persista timp de 10 zile.Dacă persistă sau se agravează atunci se impune consultul psihiatric.
Dieta trebuie să fie cât mai completă ,fără restricţii fentru femeile care au născut pe cale vaginală.
În prima zi este recomandată o alimentaţie hidrică (ceai, lapte, sucuri de fructe). În ziua a 2-a se
poate trece la o alimentaţie normală.
22
Dieta la femeia care alăptează, comparativ cu dieta din timpul sarcinii trebuie să fie bogată în
calorii şi proteine.Este recomandată suplimentarea dietei cu preparate din fier pentru încă trei luni
de la naştere.
Reluarea contactului sexual este bine să se realizeze după cel puţin 4 săptămâni de la
naştere,pentru că înainte de această perioadă exista, pe de o parte riscul infecţiei, iar pe de altă
parte este dureros datorită involuţiei uterine incomplete şi a cicatrizării incomplete a epiziotomiei
sau a laceraţiilor vaginale.
În principiu la femeile cu epiziorafie, contactul sexual se poate relua după 2 luni de la naştere ,în
timp ce la cele fără epiziorafie la 6 săptămâni.
Femeia va trebui avertizata asupra faptului că alăptarea, determinând o supresie prelungită a
secreţiei de estrogeni, generează atrofie vaginala şi scăderea lubrefierii vaginale în timpul actului
sexual.Externarea, dacă nu apar complicaţii puerperale, se poate face în a 3-a sau a 4-a zi de la
naştere.
Lactaţia este procesul prin care se realizează şi menţine secreţia lactată.
Cuprinde următoarele faze:
§ mamogeneza
§ lactogeneza
§ lactopoieza
§ galactochineza
Mamogeneza: dezvoltarea glandelor mamare pe parcursul sarcinii,î n urma căreia acestea pot să
secrete lapte.
Lactogeneza: iniţierea lactaţiei imediate după naştere.
Lactopoieza: menţinerea secreţiei lactate pe parcursul perioadei de alăptare.
Galactochineza: ejecţia laptelui.
Mamogeneza: începe de la începutul sarcinii şi se manifesta prin crsterea numărului canalelor
galactofore, dezvoltarea acinilor glandulari.
Lactogeneza: începe după naştere.
Până în ziua a 5-a după naştere este secretat colostrul, care este un lichid galben oranj ce conţine
mai multe minerale şi priteine şi mai puţine glucide şi grăsimi decât laptele.
Colostrul se transformă treptat în lapte în decurs de 4 săptămâni. În colostru s-a constatat şi
prezenţa anticorpilor IgA, asigurând protecţia nou-născutului împotriva germenilor patogenici
enterici.
23
Pe lângă imunoglobuline în colostru se mai găsesc macrofage, complement, limfocite,
lactoperoxidaza, lizozim.
Lactopoieza începe în ziua a 5-a după naştere, când colostrul este înlocuit cu secreţia de lapte. La
femeia care alăptează secreţia lactată este menţinută prin actul suptului, aceasta declanşând
eliberarea de prolactina.
Secreţia lactată are 2 săptămâni de la naştere un volum de 500 ml iar la 2 luni 800-1000 ml.
Principalele componente ale laptelui sunt: proteine, lactoză, apă şi grăsimi.Laptele are aceeaşi
osmolaritate cu cea a plasmei. Principalele proteine sunt: lactaalbumina ,lactoglobulina, cazenia.
Aminoacizii esenţiali provin din sânge iar aminoacizii neesenţiali sunt derivaţi o parte din sânge
şi o parte sunt sintetizaţi în glanda mamară. În laptele uman s-au identificat şi interleukina-6,
citokine, prolactina, factorul de creştere epidermal, toate vitaminele cu excepţia vitaminei K.
Totodată, concentraţia de fier în laptele matern este scăzută ceea ce impune suplimentarea
alimentaţiei copilului cu alimente bogate în fier. Laptele uman conţine limfocite T şi B, dar
limfocitele T din lapte se pare că sunt diferite de limfocitele sanguine.
Endocrinologia lactaţiei
Instalarea secreţiei lactate pe parcursul sarcinii este inhibata de progesteron şi estrogenii
placentari. După naştere apare o scădere abruptă a nivelului de progesteron şi estrogeni, care face
să dispară influenta inhibitorie a progesteronului asupra producţiei de lactalbulina.
Crestrea lactalbuminei determina stimularea producerii de lactoză.
Scăderea progesteronului permite prolactinei să acţioneze stimulând secreţia de lactalbulina şi
astfel declanşând secreţia lactată.Prolactina este esenţială pentru lactaţie.
Neurohipofiză secretă oxitocina care stimulează eliminarea laptelui, determinând contracţia
celulelor epiteliale. Eliminarea laptelui are la bază un reflex iniţiat de actul suptului.Suptul
stimulează eliminarea de oxitocina şi eliberarea relfexa de prolactina.
Clinica lactaţiei
La sfarsitu primului trimestru,prin expirimarea mameloanelor, apar câteva picături de colostru.
După naştere,până în a 5-a zi este prezentă secreţia de colostru.
Instalarea secreţiei lactate se face odată cu furia laptelui.
Ciclul lactaţiei cuprinde 3 faze:
§ de golire(7-8min);
§ refractara(3ore);
§ de umplere(20-30min).
24
În timpul suptului se eliberează oxitocina care stimulează contractilitatea uterină şi involuţia
ciclului ovarian,amenoreea putându-se prelungi 5-6 luni de la naştere.
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN NURSINGUL PACIENTEI CU LĂUZIE
FIZIOLOGICĂ
Lăuzia cuprinde primele şase săptămâni după naştere. Ciclul ovarian se reia, o nouă
sarcină fiind posibilă chiar daca se menţine amenoreea de lactaţie. Organele genitale revin treptat
la normal.
Probleme specifice: - deficit de cunoştinţe privind autoîngrijirea;
- posibilă alterare a ritmului cardiac din cauza sângerării (determinată
de resturile placentare sau trombofeblitei postpartum);
- posibilă starea de discomfort în legătură cu instalarea secreţiei
lactate;
- alterarea eliminărilor;
- deficit de cunoştinţe privind igiena sânilor şi alăptarea, alimentaţia
în lăuzie.
Obiective de îngrijire: - lăuza - să fie capabilă să se autoîngrijească;
- să nu apară complicaţii infecţioase sau hemoragice;
- să cunoască semnele „furiei laptelui”;
- să elimine normal, să revină la orarul propriu;
- să-şi efectueze igiena sânilor.
3.1 Rolul asistentei medicale în primele doua ore după naștere:
Asistenta medicala efectueaza masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retractiei si

formarii globului de siguranta si controleaza involutia uterina(scade cu 1-1,5 cm/zi),devenind
organ intrapelvin dupa 12 zile.
Asistenta medicala va urmarii cu atentie functiile vitale,faciesul si comportamentul lauzei(se va
observa culoarea tegumentelor).
Asistenta medicala v-a urmarii sangerarea,anuntand medicul in cazul in care este crescuta,nu
apare globul de siguranta.
25
Asistenta medicala antreneaza lauza in discutii pentru anu adormi,somnul producand relaxarea
musculaturii uterine si favorizand astfel hemoragia.
Asistenta medicala ofera ceai lauzei pentru a se hidrata.
3.2 Rolul asistentei medicale in acordarea îngrijirilor de igienă:
- Asistenta medicala va continua sa contoleze involutia uterina si eventualele modificari ale

functiilor vitale pentru depistarea eventualelor complicatii (hemoragii,infectii,tromboflebite).
- Asistenta medicala va efectua toaleta locala de 2 ori pe zi(dimineata si seara) cu solutie
antiseptica(de exemplu permanganat de potasiu) si va supraveghea aspectul plagii perineale.
- Se va monitoriza consumul unei cantitati mai mare de lichide pentru a favoriza hidratarea
lauzei si secreţiei lactate.
Vezi fişa tehnologică numărul 1
Supravegherea lauzei constă în:
- Asistenta medicală supraveghează eliminarea lohiilor.
- Asistenta medicala urmareste emisiunile de urina, iar în caz de retenţie urinară, foarte
frecventa dupa naştere, se va efectua sondajul vezical daca este necesar. Se va supraveghea
modul de instalare a secreţiei lactate şi posibilitatea apariţiei “furiei laptelui” care poate fi
însoăita de creşterea temperaturii pana la 37,5°C (vezi fişa tehnologică numărul 2).
- Asistenta medicala stimuleaza mobilizarea precoce a lauzei pentru prevenirea
complicatiilor si o invata tehnici de relaxare.
- Asistenta medicala ajută lauza să se deplaseze (dacă este slabită sau la cerere), o învaţ care
este postura adecvată pentru a evita discomfortul fizic (din cauza epiziotomiei) şi îi reda
încrederea că aceasta este o stare trecătoare.
3.3 Rolul asistentei medicale in educaţia sanitară a lăuzei:
Asistenta medicala explica lauzei importanţa îngrijirilor igienice pentru prevenirea infecţiilor
puerperale(dupa nastere).
Asistenta medicala îi explica lauzei cum să-şi efectueze singură toaleta regiunii vulvare (dinspre
anterior spre posterior).
Asistenta medicala ii explica lauzei importanţa odihnei, linistei, hidratării si alimentaţiei adecvate
în instalarea secreţiei lactate şi o invată tehnici de relaxare.
26
Asistenta medicala alcătuieste un regim alimentar împreuna cu lăuza ţinand cont de preferinţele
acesteia astfel învat să intervină activ pentru reglarea tranzitului intestinal şi o ateţtioneaza că nu
trebuie să consume băuturi alcoolice, excitante (cafea, ciocolată, cacao), să evite alimentele
flatulente.
Asistenta medicală explică şi învaţă lăuza să urmărească semnele premergătoare “furiei laptelui”:
febra, frisoane, creşterea în volum a sănilor, întarirea lor.
Asistenta medicală explică lăuzei că înainte de fiecare alăptat trebuie să-şi spele mameloanele şi
areolele cu săpun şi apa, iar după doar cu apă; îi spune că durata suptului nu trebuie să depăşească
15-20 minute pentru fiecare sân pentru a nu favoriza apariţia ragadelor, iar dacă nou nascutul nu
goleşte sânii să o facă ea prin muls artificial.
Asistenta medicală explică lăuzei la externare: importanţa menţinerii unei bune igiene locale, să
folosească tampoane vulvare sterile, să evite raporturile sexuale 6-8 saptamani, să nu ia
medicamente decât la recomandare medicală deoarece unele se elimina prin secreţia lactată.
Asistenta medicală sfătuieşte familia să ajute mama în îngrijirea copilului, precum şi în plan
emoţional pentru a se adapta noului rol.
Spalatura vaginală
Definitie:Prin spalatura vaginala se intelege introducerea unui curent de apa sau solutie
medicamentoasa in vagin,cu care se spala peretii vaginali si care se evacueaza apoi pe langa
canula.
Scop:
 terapeutic
-indepartarea continutului vaginal(produse normale sau patologice),dezlipirea exudatelor
patologice de pe mucoasa
-dezinfectarea locala inaintea interventiilor chirurgicale
-calmarea durerilor
-reducerea proceselor inflamatoare
Materiale necesare:
-paravan pentru izolarea bolnavei de restul salonului(daca spalatura se efectueaza in salon);
-prosoape;
-tavita renala;
-vata;
-o canula vaginala din sticla sau ebonita(lunga 15-20cm,usor incurbata in unghi obtuz,cu varful
bombat si prevazuta cu o serie de orificii pe varf si imprejur,sub forma de rozeta;
-sapun;
-traversa;
-musama;
-doua invelitori de flanela;
27
-un irigator sterilizat(utilizat numai pentru spalatura vaginala)cu stativ;
-solutie medicamentoasa cc 2l(apa oxigenata,solutie cloramina,solutie slaba de KMnO4);
-vaselina.
Pregatirea pacientei:
-psihic:se anunta si i se explica pacientei necesitatea tehnicii si modul ei de efectuare
-fizic:se izoleaza patul cu paravan(daca nu se efectueaza in sala de tratamente),se protejeaza patul
cu musama si aleza,se aseaza pacienta in pozitie ginecologica,se introduce bazinetul sub bazinul
pacientei si se spala organele genitale cu apa si sapun;se acopera regiunea vulvei cu un strat
subtire de vaselina(pentru spalaturile calde)
Executie:se incepe cu spalarea si dezinfectarea mainilor dupa care se adapteaza canula la tubul
irigatorului si se elimina aerul.Se ataseaza irigatorul la 50-75 cm inaltime fata de simfiza pubiana
si se verifica temperatura solutiei(trebuie sa fie calduta 35-37°C).Se repereaza orificiul de intrare
in vagin,se deschide robinetul si se introduce canula odata cu curentul de lichid pana in fundul de
sac posterior al vaginului;apoi se va retrage canula inainte ca irigatorul sa se goleasca,se
penetreaza tubul si se depune in tavita renala.
Ingrijirea ulterioara a pacientei:
-se usuca regiunea genitala cu vata si prosoape
-se indeparteaza materialele folosite
-se ajuta sa se imbrace
-se aseaza comod in pat
-se aeriseste salonul
Se reorganizeaza locul de munca.
28
CAPITOLUL IV
STUDII DE CAZ
Cazul 1
Informaţii sociale:
Nume:A
Prenume: I
Vârsta:25ani
Data internării:18 iunie 2019,ora 11.00
Grupa sanguină:B III
Naţionalitate:romană
Religie:ortodoxă
Situaţie familială:căsătorită
Domiciliu:Topoloveni,Argeş
Activitate profesională:manager restaurant fast-food
Motivul internării: naştere spontană, sarcina 39 săptămâni, fat viu, sex masculin, 4000g, Apgar 9,
prezentaţie craniană, epiziotomie + epiziorafie
Istoricul bolii
§ ultima menstruaţie:13 septembrie 2018
§ primele mişcări fetale la 4 luni
§ a fost luată în evidenţă din luna a 2 a de sarcină
§ a suportat bine sarcina
§ a efectuat analiza de laborator şi controale de specialitate cu rezultate bune
Diagnostic medical:sarcina 39 săptămâni
Probleme anterioare de sănătate:fără importanţă
Antecedente personale:
§ menarha:14 ani,flux moderat,ciclu regulat 3-4 zile
§ naşteri:0
§ avorturi:0
29
La culegerea de date am constatat: Torace normal conformat, respiraţie de tip costal
superior,respiratia-bradipnee;12resp/min,pulsul: bradicardic-54pulsatii/min, T.A.:120/70mm/Hg
Dentiţie bună, limba roz, masticaţie uşoară, reflex de deglutiţie prezent, apetit prezent,
alimentaţie corespunzătoare, bogată în vitamine şi calorii, număr mese: 3/zi şi 2 gustări; alimente
preferate: salate supe, lactate.
Consumă lichide în funcţie de nevoi, serveşte masa singua.
Urina: aspect clar, frecvenţa: 8-9 micţiuni/z, miros normal, ph uşor acid, cantitate la 5h de la
naştere aproximativ 1000ml
Scaun: nu a acut încă scaun după naştere, ultimul scaun în urmă cu o zi;
Lohii: sanguinolente, miros fad în cantitate de aproximativ de 400ml.
Secreţia lactată în curs de instalare,la exprimarea mamelonului apare colostrul
Se deplasează cu dificultate şi îi este greu să adopte poziţia şezând din cauza durerilor
perineale,distensiei musculare a planşeului perineal din timpul naşterii.
Somn:somn linişti, fără coşmaruri,durata:7 ore.
Se îmbrăca şi se dezbraca singură,veşmintele sunt curate,adecvate climatului şi mediului.
Temperatura:
§ D-36,7°C
Tegumentele sunt roz,calde,fără transpiraţii.
Se îngrijeşte singură:par curat,nas:mucoase umede,fose nazale libere,cavitate bucală
normală,pliele curată,urechi curate;nu-şi poate efectua singura igiena genitală.
Lăuza nu se ştie că ar avea alergie la vreun medicament,la alimente sau animale.
Lăuza este o persoană comunicativă,deschisă pe parcursul culegerii informaţiilor, debit verbal
bun.
Lăuza mergea ocazional până acum la slujbele religioase,prezintă integritate fizică şi psihică,este
o persoană ambiţioasă.Sentiment de mulţumire,de satisfacţie,se destinde ori de câte ori are
ocazia.
Pacienta îşi exprimă dorinţa şi interesul pentru acumula cât mai multe cunostiinte pentru a se
putea ingriri pe ea şi bebeluşul sau.
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA SITUAŢIEI
1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:

Manifestări de independenta:T.A.-120/70mmHg
30
Manifestări de dependenţa:Bradipnee:12r/min
Puls bradicardic:54pulsatii/min
Probleme de depedenta:Uşoară alterare a respiraţiei şi circulaţiei
Surse de dificultate:-nastere,durere;
2) Nevoia de a bea şi a mânca:
Manifestări de independenta:-alimentatie corespunzătoare,apetit păstrat,3 mese pe zi şi 2
gustări,cavitate bucală:dentiţie bună,masticaţie eficace,hidratare corespunzătoare.
3) Nevoia de a elimina:
Manifestări de independenta:Urina:aspect clar,miros normal,ph. uşor acid;Scaun:1 scaun la 2
zile,consistentă normală,culoare închisă.
Manifestări de dependenţa: Frecventa urinara: 8-9 micţiuni pe zi,cantitate 1000ml la 5h după
naştere;Lohii sanguinolente abundente aproximativ 400ml la 5h după naştere;
Probleme de depedenta: Eliminare vaginală inadecvată
Eliminare urinara inadecvata cantitativ
Surse de dificultate:-Nastere
4) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postura:
Manifestări de independenta:mişcările sunt coordonate,nu prezintă atonie musculară,spasme
sau ticuri.
Manifestări de dependenţa:Diminuarea mişcării.
Probleme de dependenţa:Dificultate de a se mişca şi a adopta poziţia şezând
Surse de difcultate:-durerea perineala.
5) Nevoia de a se odihni:
Manifestări de independenta:somn calm,fără coşmaruri,7h/noapte
6) Nevoia de a se îmbrăca şi dezbraca:
Manfestari de independenta:Pacienta se îmbraca/dezbraca singură.
7) Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale:
Manifestări de independenta: D-36,7°C
tegumente roz,calde,fără transpiraţii.
8) Nevoia de a fi curat,ingrjit,de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele
Manifestări de independenta:-se îngrijeşte singură,par curat,urechi configuraţie normală,
nas:mucoase umede,fose nazale libere,cavitate bucală normală,pliele curata.
Manifestări de dependenţa:-igiena deficitara a aparatului genital.
Probleme de dependenţa:-dificultate în a-şi efectua toaleta genitală singură.
31
Sursa de dificultate:-durere şi oboseala după naştere
9) Nevoia de a evita pericole:
Manifestări de dependenţa:-gemete,facies crispat
Probleme de dependenţa:-durere în regiunea perineală
Surse de dificultate:-extensia ţesuturilor în timpul naşterii
10) Nevoia de a comunica:
Manifestări de dependenţa:-functionare adecvată a organelor de simţ,debit verbal normal.
11) Nevoia de a practica religia:
Manifestări de independenta:participa ocazional până acum la slujbe religioase.
12) Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării:
Manifestări de independenta:utilizează la maxim capacitatea sa de a fi ocupată
13) Nevoia de a se recrea:
Manifestări de independenta:Pacienta de destinde ori de câte ori are posibilitatea
14) Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea:
Manifestări de independenta:dorinţa şi interes pentru a învăţa cum să-şi menţină sănătatea.
Diagnostic de nursing:
§ Uşoară alterare a circulaţiei şi respiraţiei din cauza naşterii/durerii
manifestată prin puls bradicardic(54puls/min) şi bradipnee(12r/min).
§ Scurgere vaginală inadecvata din cauza naşterii manifestată prin pierdere
de sânge(lohii).
§ Eliminare urinara inadecvata cantitativ datorată naşterii,manifestată prin
poliurie în cantitate de 1000ml la 5h de la naştere.
§ Dificultatea de a se mişca şi a adopta poziţia şezând din cauza durerii
manifestată prin diminuarea mişcărilor şi imposibilitatea de a sta pe scaun.
§ Dificultatea de a-şi efectua toaleta genitală singura din cauza durerii şi
obeselii după naştere manifestată prin igiena deficitară a apartului genital.
§ Durere perineală din cauza naşterii manifestată prin gemete,facies crispat.
32
PLAN DE NURSING
Ziua I
Diagnostic de nursing:Circulaţie şi respiraţie inadecvate din cauza naşterii/durerii manifestată
prin puls bradicardic:54 bat/min şi bradipnee:12resp/min.
Obiective:Pacienta să respire bine şi să prezinte un puls normal în 24ore.
Intervenţiile asistenţei medicale:
Rol propriu:liniştesc pacienta psihic,îi spun că starea în care se afla este trecătoare,creez un
climat plăcut adecvat stării sale(aerisesc camera,mă asigur că temperatura din încăpere este buna-
21-22°C),asigur legătura cu familia.
Sfătuiesc pacienta să evite efortul ,recomand repaosul la pat,supraveghez faciesul şi
comportamentul lăuzei.
Supraveghez culoarea tegumentelor şi masor funcţiile vitale
§ P=69puls/min
§ R=17r/min
§ T.A.=120/70mmHg
Diagnostic de nursing I: Scurgere vaginală pospartum manifestată prin pierdere de sânge (lohii)
în cantitate mare.
Obiective:Cantitatea lohiilor să fie moderată fară modificări patologice.
Rol delegat:-administrez la prescripţia medicului:vitamina K 1f/zi,Glucoza 5%,500ml în perfuzie
Rol propriu:Liniştesc psihic pacienta
Măsor funcţiile vitale:
§ R=17 r/min
§ P=69puls/min
§ T.A.=120/70mmHg
§ T=37°C şi le notez fi F.O
efectuez masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retracţiei şi formării globului de
siguranţă
Controlez sângerarea,anunţând medicul în cazul în care este crescută,nu apare globul de siguranţă
Supraveghez faciesul şi comportamentul lăuzei
33
Antrenez lăuza în discuţii pentru a nu adormi
Diagnostic de nursing II:Eliminare urinara iadecvata cantitativ din cauza naşterii manifestată
prin micţiuni frecvente ,în cantitate de 2000ml/24 ore
Obiective :Cantitatea de urină să fie normală(1400-1800ml/24ore)
Rol propriu:
§ fac bilanţul hidric măsurând ingestia şi excreţia de lichide
§ asigur o igienă corporală riguroasă
§ cercetez deprinderile de eliminare ale pacientei
§ îi ofer lăuzei ceai
Rol delegat:
§ recoltez urina pentru examene chimice şi bacteriologice
§ administrez antibiotice,conform antibiogramei la indicaţia medicului
Diagnostic: :Dificultate de a se mişca şi a adopta poziţia şezând din cauza dureri
Obiective:Pacienta să se mişte normal după 2 zile
Rol delegat:Administrez Algocalmin i.m. 2-3/zi;Scobutil i.m. 2/zi;
Rol propriu:
§ asigur repaus la pat
§ transport pacienta din sala de travaliu în salon cu căruciorul
§ îi redau încrederea ca imobilitatea ei este trecătoare şi o să-şi reia mersul în
scurt timP
§ aerisesc salonul
4) Nevoia de a fi curat,îngrijit,de a-şi proteja tegumentele şi
mucoasele:
Diagnostic: Dificultatea de a-şi efectua toaleta genitală singura din cauza durerii şi obeselii după
naştere manifestată prin igiena deficitară a apartului genital.
Obiective:Pacienta să se poată îngriji singură în trei zile.
Rol propriu:
§ efectuez toaleta genitală externă a lăuzei cu cloramina de 2 ori/zi
§ sfătuiesc pacienta să-şi schimbe tamponul ori de câte ori este nevoie
34
§ educ pacienta să-şi realizeze singura toaleta regiunii vulvare(dinspre
anterior spre posterior)
§ educ pacienta să-şi îngrijească sânii:spălarea mamelonului şi areolei cu
săpun şi apă înainte şi după fiecare alăptare
§ îi explic că evacuarea sanului trebuie făcută după fiecare alăptat dacă nou
născutul nu goleşte sânii
Diagnostic:Durere manifestată prin gemete şi facies crispat
Obiective:Pacienta să-şi exprime diminuarea durerii în 24 ore
Rol delegat:-administrez Algocalmin i.m. 2-3/zi,Scobutil,Papaverina i.m 1/zi,Oxitocin 1/zi i.m
Rol propriu:
§ administrez analgezice
§ supravegez faciesul şi comportamentul lăuzei
§ liniştesc pacienta psihic
§ servesc pacientă la pat cu orice este nevoie
§ însoţesc lăuza la sala de tratament pentru spălături
Evaluare ziua I:
După intervenţiile acordate în primele 24 ore lăuza prezintă :puls
normal:69puls/min,17resp/min,lohiile sunt în cantitate moderatade aspect sanguinolent specific
şi urina în cantitate de 2000ml/24h(dar este considerat fiziologic având în vedere că se elimină
apa reţinută în ţesuturi în timpul sarcinii).
Lăuza prezintă o mobilitate bună,discomfortul datorat distensiei perineale a dispărut şi durerea s-
a diminuat.
Lăuza a început să alăpteze sân 3 în 3 ore din care cauză nu mai reuşeşte să se odihnească
suficient,iar somnul este întrerupt şi prezintă ochi încercănaţi.
ZIUA II
Diagnostic: Scurgere vaginală postpartum manifestată prin pierdere de sânge(lohii) în cantitate
moderată.
Obiective: pacienta să prezinte o stare de bine şi o bună dispoziţie.
35
Rol delegat:
§ Controlez involuţia uterină(scade cu 1-1,5cm/zi)
§ Observ lohiile:fără miros,cantitate moderată,sanguinolent
§ Recomand repaos la pat
§ Efectuez toaleta locală
§ Observ,masor şi notez în FO funcţiile vitale:R-18r/min,T.A.-
120/70mmHg,T-36,9°C
§ Schimb lenjeria de pat ori de câte ori este nevoie
§ Educ pacienta să-şi îngrijească sânii:spălarea mamelonului şi areolei cu
săpun şi apă înainte de alăptare şi după alăptare doar cu apa.
§ Explic lăuzei că evacuarea sanului trebuie făcută după fiecare alăptat dacă
nou născutul nu goleşte sânii,îi spun că perioada suptului va fi de 15-20 min pentru fiecare sân.
2) Nevoia de a fi curat,îngrijit:
Diagnostic:Lipsa de cunoştinţe legate de modul de autoingrijire
Obiective:Pacienta să se poată îngriji singură
Rol propriu:
§ educ pacienta să-şi realizeze şi singura toaleta regiunii vulvare dinspre
anterior spre posterior
§ sfătuiesc lăuza să-şi schimbe tamponul ori de câte ori este nevoie
§ îi spun că durata suptului va fi de 15-20min pentru fiecare sân
Diagnostic:Discomfort datorită instalării secreţiei lactate manifestată prin nelinişte şi agitaţie
Obiective: Lăuza să prezinte o stare de bine în 24 ore
Rol delegat:-administrez Algocalmin i.m. 2-3/zi
Rol propriu:
36
§ supraveghez faciesul şi comportamentul lăuzei
§ insotec lăuza în sala de tratament pentru spălături
4) Nevoia de a dormi şi a se odihni
Diagnostic:Oboseala datorată alăptării manifestată prin somn întrerupt,ochi încercănaţi
Obiective:lăuza să beneficieze de un somn odhnitor,cearcănele să se diminueze.
Intervenţiile asistentei:
Rol propriu:
§ ofer lăuzei un pahar cu lapte cald înainte de culcare
§ aerisesc salonul
§ asigur o temperatură adecvată în salon
§ învăţ lăuza tehnici de relaxare
Evaluare ziua II:
După intervenţiile acordate în primele 48 ore lăuza:prezintă o stare de bine,a acumulat
cunostiintele necesare pentru a se îngriji singura ,iar durere a dispărut.
Lăuza prezintă în continuare stare de oboseală(datorită alăptării din 3 în 3 ore)
ZIUA III
1) Nevoia de a elimia:
Diagnstic de nursing I:Scurgere vaginală postpartum manifestată prin lohii sanguinolente în
cantitate moderată.
Obiective:Lăuza să aibă stare de bine, comfort şi securitate fără modificării patologice.
Rol propriu:
§ observ lohiile:să fie fără miros,cantitate moderată,sanguinolente
§ efectuez toaleta locală
§ observ,masor şi notez în FO funcţiile vitale:R-16r/min,T.A.-
110/70mmHg,T-36,9°C,P-67puls/min
Diagnostic de nursing ÎI:
Discomfort datorită instalării secreţiei lactate manifestat prin nelinişte şi agitaţie
Obiective:Lăuza să aibă stare de bine,comfort şi securitate,să fie menajata psihic şi fizic
37
Rol propriu:
săpun şi apă înainte de fiecare alăptare iar după doar cu apa
§ îi explic că evacuarea sanului trebuie făcută periodic
§ îi spun că perioada suptului va fi de 15-20 min pentru fiecare sân pentru a
nu favoriza apariţia ragadelor
2) Nevoia de a dormi şi a se odihni:
Diagnostic: Oboseala datorată alăptării manifestată prin somn întrerupt,ochi încercănaţi
Obiective: lăuza să beneficieze de un somn odhnitor,cearcănele să se diminueze
Intervenţiile asistenţei medicale
Rol propriu:
§ aerisesc salonul
Evaluare ziua III:
Pacienta prezintă eliminare de lohii fiziologica în limite normale dar se accentuează starea de
oboseală.
38
F.T. NR.1
39
Cazul 2
Nume:A
Prenume:M
Vârsta:23ani
Data internării:3 iulie 2019,ora 9.00
Religie:ortodoxă
Domiciliu:Bogaţi,Argeş
Activitate profesională:casnică
Motivul internării:naştere spontană,sarcina 39 săptămâni,fat viu,sex feminin,3640g,Apgar
8,prezentaţie craniană,epiziotomie+ epiziorafie
Istoricul bolii
§ ultima menstruaţie:10 aprilie 2018
§ primele mişcări fetale:nu ştie
§ nu a fost luată în evidenţă la cabinetul medical
§ nu a efectuat analiza de laborator şi controale de specialitate
§ menarha:13 ani,flux moderat,ciclu neregulat 5-6 zile
§ naşteri:0
§ avorturi:1
La culegerea de date am constatat:Torace normal conformat,respiraţie de tip costal
superior,respiratia-tahipnee:18resp/min,pulsul:tahicardic-80pulsatii/min,T.A.:140/80mm/Hg
Dentiţie bună,limba roz,masticaţie uşoară,reflux de deglutiţie prezent,are pofta de mâncare,se
alimentează corespunzător cu alimente bogate în vitamine şi calorii,număr mese:3-4/zi;alimente
preferate:salate,supe,lactate.
40
Consumă lichide în funcţie de nevoi(îi plac sucurile naturale),serveşte masa singua.
Urina:aspect clar,frecvenţa:8-9 micţiuni/zi,miros normal,ph uşor acid,cantitate:1900 ml/24ore
Scaun:1 scaun la 3 zile, consistentă normală, culoare închisă; după naştere nu a avut încă scaun
Lohii: sanguinolente, miros fad în cantitate moderată
Se deplasează cu dificultate şi îi este greu să adopte poziţia şezând acuzând dureri în zona
perineală.
Somn:somn întrerupt, fără coşmaruri,durata totală:4-5 ore.
Temperatura:D-36,3°C
Tegumentele sunt roz,calde, transpiraţii minime
normală,dentiţie bună,completă,pliele curată,urechi curate;nu-şi poate efectua singura igiena
genitală.
Lăuza nu se ştie că ar fii alergică la medicamente,animale sau la vreun aliment.Pe parcursul
culegerilor de date pacienta este deschisă ,comunicativa,are un debit verbal
Lăuza mergea ocazional până acum la slujbele religioase,lasă să se înţeleagă că este o persoană
credincioasă,prezintă integritate fizică şi psihică,este o persoană ambiţioasă.
Prezintă sentimente de satisfacţie,de mulţumire;pacienta spune că se destinde ori de câte ori are
ocazia în diferite feluri:citind,uitându-se la televizor sau făcând plimbări în aer liber.
Ştiind situaţia în care se afla doreşte să afle cât mai multe informaţii pentru a se putea îngriji
singură.
41
Manifestări de independenta:
§ zgomote respiratorii normale
§ respiraţie de tip costal superior
Manifestări de dependenţa:
§ Tahipnee:18r/min
§ Puls tahicardic:80pulsatii/min
§ T.A.-140/80mmHg
Probleme de depedenta:Alterarea respiraţiei şi circulaţiei
Manifestări de independenta:-alimentatie corespunzătoare,apetit păstrat,3-4 mese pe zi ,cavitate
bucală:dentiţie bună,masticaţie eficace,hidratare corespunzătoare.
Manifestări de independenta:Urina:aspect clar,miros normal,ph. uşor acid;Scaun:consistenta
normală,culoare închisă.
Manifestări de dependenţa:
§ Frecventa urinara:8-9 micţiuni pe zi,cantitate 1900ml/24ore;
§ Lohii sanguinolente abundente;
§ Scaun:1 scaun la 3 zile;
Probleme de depedenta
§ Eliminare vaginală inadecvată
§ Eliminare urinara inadecvata cantităţi
§ Constipaţie
Manifestări de independenta:nu prezintă deformări ale coloanei vertebrale,mişcările sunt
coordonate,nu prezintă atonie musculară sau defecte de structură osoasă
42
§ fără coşmaruri
§ aţipeşte în timpul zilei
Manifestări de dependenţa:somn întrerupt,oboseala,durata:4-5h/noapte
Probleme de dependenţa:Dificultate de a dormi şi a se odihni
Surse de dificultate:
§ durere perineală
§ programul de alăptat
§ D-36,3°C
8) Nevoia de a fi curat,ingrjit,de a-şi proteja tegumentele şi
mucoasele
Manifestări de independenta:-persoana deschisă,comunicativa,debit verbal normal.
43
manifestată prin puls tahicardic:80puls/min ,tahipnee:18r/min,T.A.-140/80mmHg.
de lohii sanguiolente.
poliurie în cantitate de 1900ml/24ore
§ Constipaţie datorată modificărilor de tranzit din timpul sarcinii manifestată
prin 1 scaun la 3 zile.
§ Somn nesatisfăcător cantitativ şi calitativ din cauza durerii şi programului
de alăptat,manifestat prin oboseala,somn întrerupt,durata 4-5 ore pe noapte.
§ Durere perineală din cauza naşterii manifestată prin gemete,facies
crispat,evitarea poziţiei şezând.
44
PLAN DE NURSING
Ziua I

Diagnostic:Circulaţie şi respiraţie inadecvate din cauza naşterii/durerii manifestată prin puls
tahicardic:80 bat/min,tahipnee:18resp/min,T.A.-140/80mmHg.
Obiective:Pacienta să respire bine,tensiune arterială să aibă valori normale şi să prezinte un puls
normal în 24ore.
21-22°C),asigur legătura cu familia.Sfătuiesc pacienta să evite efortul ,recomand repaosul la
pat,supraveghez faciesul şi comportamentul lăuzei.
Diagnostic de nursing I: Scurgere vaginală inadecvata din cauza naşterii manifestată prin
pierdere de lohii sanguinolente.
Obiective:Cantitatea lohiilor să fie moderată
§ R=17 r/min
§ P=69puls/min
§ T.A.=120/70mmHg
§ T=37°C şi le notez în F.O
§ instruiesc pacienta să se autoingrijeasca(schimbarea tamponului ori de câte
ori este nevoie)
§ controlez involuţia uterină(scade cu 1-1,5cm/zi)
§ efectuez masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retracţiei şi
formării globului de siguranţă
45
Dianostic de nursing II:Eliminare urinara iadecvata cantitativ din cauza naşterii manifestată prin
micţiuni frecvente ,în cantitate de 1900ml/24 ore
Obiective: Cantitatea de urină să fie normală(1400-1700ml/24ore)
Rol propriu:
Diagnostic de nursing III: Constipaţie din cauza naşterii manifestată prin scaun la 3 zile.
Obiective: Lăuza să aibă scaun fără dificultate în termen de 24 ore.
Rol propriu:
§ liniştesc psihic pacienta
§ mă asigur ca pacientă consuma o cantitate corespunzătoare de lichide
§ recomand alimente bogate în reziduuri
§ sfătuiesc pacienta să facă gimnastică uşoară,o ajut la nevoie să facă scurte
plimbări
3) Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură:
Diagnostic: :Dificultate de a se mişca şi a adopta poziţia şezând din cauza durerii perineale
Rol propriu:
scurt timp
§ aerisesc salonul
mucoasele:
46
Rol propriu:
săpun şi apă înainte de fiecare alăptare,iar după alăptat doar cu apa
§ îi explic că evacuarea sanului trebuie făcută după fiecare supt dacă nou
născutul nu a golit sânii
Diagnostic:Durere perineală manifestată prin gemete şi facies crispat,imposibilitatea de a adopta
poziţia şezând
Rol propriu:
Evaluare ziua I:
normal:74puls/min,17resp/min,T.A.:120/80mmHg,lohiile sunt în cantitate moderată,urina în
cantitate normala1750ml/24 ore.
Lăuza prezintă o mobilitate bună,discomfortul datorat secreţiei lactate persista; durerea s-a
diminuat.Lăuza nu a avut scaun după 24 ore,continui intervenţiile.
ZIUA II

Diagnostic: oboseala datorată alăptării manifestată prin somn întrerupt,ochi încercănaţi
47
Rol propriu:
§ aerisesc salonul
Diagnostic de nursing I:Scurgere vaginală manifestată prin pierdere de sânge(lohii) cauzată de
naştere
Obiective: Discomfortul să dispară
Rol delegat:
§ Observ lohiile:fără miros,cantitate moderată,sanguinolente
120/70mmHg,T-36,9°C
săpun şi apă înainte de fiecare alăptare şi după alăptat doar cu apa
§ Explic lăuzei că evacuarea sanului trebuie făcută după fiecare supt dacă
nou născutul nu a golit sânii,îi spun că perioada suptului va fi de 15-20 min pentru fiecare sân.
Diagnostic de nursing II: Constipaţie din cauza naşterii manifestată prin sacaun la 3 zile.
Obiective :Lăuza să aibă scaun fără dificultate în 7 ore
Rol delegat:administrez purgative,la indicaţia medicului
Rol propriu:
§ Recomand creşterea aportului de fibre în alimentaţie,în special fructe şi
legume proaspete
§ Sfătuiesc pacienta să consume lichide,să bea dimineaţa pe stomacul gol un
pahar cu apă rece
§ Mă asigur ca pacientă face mişcare în limita posibilităţilor
Diagnostic:Lipsa de cunoştinţe legate de modul de autoingrijire a ei şi a nou născutului
48
Rol propriu:
săpun şi apă înainte de fiecare alăptare şi după alăptat doar cu apa
§ îi explic că evacuarea sanului trebuie făcută dacă nou născutul nu a golit
sânii
Rol propriu:
Evaluare ziua II:
După intervenţiile acordate în primele 48 ore lăuza:prezintă o stare de bine,a avut scaun,a
acumulat cunostiintele necesare pentru a se îngriji singura , durerea este suportabilă.Starea de
oboseală persista
ZIUA III
Diagnstic de nursing I:Scurgere vaginală manifestată prin lohii sanguinolente
Rol propriu:
49
§ sfătuiesc lăuza să schimbe tampoanele ori de câte ori este nevoie
110/70mmHg,T-37°C,P-64puls/min
Diagnostic ne nursing II: Disconfort datorită instalării secreţiei lactate manifestat prin nelinişte şi
agitaţie
Obiective:Lăuza să folosească tehnici de îngrijire a sânilor care reduc discomfortul
Rol propriu:
săpun şi apă înainte de fiecare alăptare şi după alăptat doar cu apa.
§ îi explic că evacuarea sanului trebuie făcută dacă nou născutul nu a golit
sânii
§ îi spun că perioada suptului va fi de 15-20 min pentru fiecare sân pentru
aevita favorizarea apariţiei ragadelor
Rol propriu:
§ aerisesc salonul
Evaluare ziua III:

Pacienta nu mai acuza dureri în zona perineală,scurgerea vaginală este fiziogica,iar starea de
oboseală persista.
50
F.T. NR.2
51
Cazul 3
Nume:C
Prenume: A
Vârsta:28ani
Data internării:28 iunie 2019,ora 11.00
Religie:ortodoxă
Domiciliu:Topoloveni,Argeş
Activitate profesională:manager restaurant fast-food
Motivul internării: naştere spontană, sarcina 39 săptămâni, fat viu, sex masculin, 4000g, Apgar 9,
prezentaţie craniană, epiziotomie + epiziorafie
Istoricul bolii
§ ultima menstruaţie:13 septembrie 2018
§ primele mişcări fetale la 4 luni
§ a fost luată în evidenţă din luna a 2 a de sarcină
§ a efectuat analiza de laborator şi controale de specialitate cu rezultate bune
§ menarha:14 ani,flux moderat,ciclu regulat 3-4 zile
§ naşteri:0
§ avorturi:0
La culegerea de date am constatat: Torace normal conformat, respiraţie de tip costal
superior,respiratia-bradipnee;11resp/min,pulsul: bradicardic-56pulsatii/min, T.A.:130/70mm/Hg
52
Dentiţie bună, limba roz, masticaţie uşoară, reflex de deglutiţie prezent, apetit prezent,
alimentaţie corespunzătoare, bogată în vitamine şi calorii, număr mese: 3/zi şi 2 gustări; alimente
preferate: salate supe, lactate.
Consumă lichide în funcţie de nevoi, serveşte masa singua.
Urina: aspect clar, frecvenţa: 8-9 micţiuni/z, miros normal, ph uşor acid, cantitate la 5h de la
naştere aproximativ 1000ml
Scaun: nu a acut încă scaun după naştere, ultimul scaun în urmă cu o zi;
Lohii: sanguinolente, miros fad în cantitate de aproximativ de 400ml.
Se deplasează cu dificultate şi îi este greu să adopte poziţia şezând din cauza durerilor
perineale,distensiei musculare a planşeului perineal din timpul naşterii.
Somn:somn linişti, fără coşmaruri,durata:7 ore.
Temperatura:
§ D-36,9°C
Tegumentele sunt roz,calde,fără transpiraţii.
normală,pliele curată,urechi curate;nu-şi poate efectua singura igiena genitală.
Lăuza nu se ştie că ar avea alergie la vreun medicament,la alimente sau animale.
Lăuza este o persoană comunicativă,deschisă pe parcursul culegerii informaţiilor, debit verbal
bun.
Lăuza mergea ocazional până acum la slujbele religioase,prezintă integritate fizică şi psihică,este
o persoană ambiţioasă.Sentiment de mulţumire,de satisfacţie,se destinde ori de câte ori are
ocazia.
Pacienta îşi exprimă dorinţa şi interesul pentru acumula cât mai multe cunostiinte pentru a se
putea ingriri pe ea şi bebeluşul sau.

Manifestări de independenta:T.A.-130/70mmHg
Manifestări de dependenţa:Bradipnee:11r/min
Puls bradicardic:56pulsatii/min
53
Probleme de depedenta:Uşoară alterare a respiraţiei şi circulaţiei
Manifestări de independenta:-alimentatie corespunzătoare,apetit păstrat,3 mese pe zi şi 2
gustări,cavitate bucală:dentiţie bună,masticaţie eficace,hidratare corespunzătoare.
Manifestări de independenta:Urina:aspect clar,miros normal,ph. uşor acid;Scaun:1 scaun la 2
zile,consistentă normală,culoare închisă.
Manifestări de dependenţa: Frecventa urinara: 8-9 micţiuni pe zi,cantitate 1000ml la 5h după
naştere;Lohii sanguinolente abundente aproximativ 400ml la 5h după naştere;
Probleme de depedenta: Eliminare vaginală inadecvată
Eliminare urinara inadecvata cantitativ
Manifestări de independenta:mişcările sunt coordonate,nu prezintă atonie musculară,spasme
sau ticuri.
Manifestări de independenta:somn calm,fără coşmaruri,7h/noapte
Manifestări de independenta: D-36,9°C
22) Nevoia de a fi curat,ingrjit,de a-şi proteja tegumentele şi mucoasele
54
Manifestări de dependenţa:-functionare adecvată a organelor de simţ,debit verbal normal.
manifestată prin puls bradicardic(54puls/min) şi bradipnee(12r/min).
de sânge(lohii).
poliurie în cantitate de 1000ml la 5h de la naştere.
§ Durere perineală din cauza naşterii manifestată prin gemete,facies crispat.
55
PLAN DE NURSING
Ziua I
Diagnostic de nursing:Circulaţie şi respiraţie inadecvate din cauza naşterii/durerii manifestată
prin puls bradicardic:56 bat/min şi bradipnee:11resp/min.
Obiective:Pacienta să respire bine şi să prezinte un puls normal în 24ore.
21-22°C),asigur legătura cu familia.
Sfătuiesc pacienta să evite efortul ,recomand repaosul la pat,supraveghez faciesul şi
comportamentul lăuzei.
Supraveghez culoarea tegumentelor şi masor funcţiile vitale
§ P=67puls/min
§ R=16r/min
§ T.A.=120/70mmHg
Diagnostic de nursing I: Scurgere vaginală pospartum manifestată prin pierdere de sânge (lohii)
în cantitate mare.
Obiective:Cantitatea lohiilor să fie moderată fară modificări patologice.
§ R=16 r/min
§ P=67puls/min
§ T.A.=120/70mmHg
§ T=37°C şi le notez fi F.O
56
efectuez masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retracţiei şi formării globului de
siguranţă
Controlez sângerarea,anunţând medicul în cazul în care este crescută,nu apare globul de siguranţă
Supraveghez faciesul şi comportamentul lăuzei
Antrenez lăuza în discuţii pentru a nu adormi
Diagnostic de nursing II:Eliminare urinara iadecvata cantitativ din cauza naşterii manifestată
prin micţiuni frecvente ,în cantitate de 2000ml/24 ore
Obiective :Cantitatea de urină să fie normală(1400-1800ml/24ore)
Rol propriu:
§ asigur o igienă corporală riguroasă
§ îi ofer lăuzei ceai
Rol delegat:
§ recoltez urina pentru examene chimice şi bacteriologice
§ administrez antibiotice,conform antibiogramei la indicaţia medicului
Diagnostic: :Dificultate de a se mişca şi a adopta poziţia şezând din cauza dureri
Rol propriu:
scurt timP
§ aerisesc salonul
mucoasele:
Obiective:Pacienta să se poată îngriji singură în trei zile.
57
Rol propriu:
Diagnostic:Durere manifestată prin gemete şi facies crispat
Rol propriu:
§ administrez analgezice
Evaluare ziua I:
normal:69puls/min,17resp/min,lohiile sunt în cantitate moderatade aspect sanguinolent specific
şi urina în cantitate de 2000ml/24h(dar este considerat fiziologic având în vedere că se elimină
apa reţinută în ţesuturi în timpul sarcinii).
Lăuza prezintă o mobilitate bună,discomfortul datorat distensiei perineale a dispărut şi durerea s-
a diminuat.
Lăuza a început să alăpteze sân 3 în 3 ore din care cauză nu mai reuşeşte să se odihnească
suficient,iar somnul este întrerupt şi prezintă ochi încercănaţi.
ZIUA II
58
Diagnostic: Scurgere vaginală postpartum manifestată prin pierdere de sânge(lohii) în cantitate
moderată.
Obiective: pacienta să prezinte o stare de bine şi o bună dispoziţie.
Rol delegat:
§ Controlez involuţia uterină(scade cu 1-1,5cm/zi)
§ Observ lohiile:fără miros,cantitate moderată,sanguinolent
§ Recomand repaos la pat
120/70mmHg,T-36,9°C
săpun şi apă înainte de alăptare şi după alăptare doar cu apa.
§ Explic lăuzei că evacuarea sanului trebuie făcută după fiecare alăptat dacă
nou născutul nu goleşte sânii,îi spun că perioada suptului va fi de 15-20 min pentru fiecare sân.
Diagnostic:Lipsa de cunoştinţe legate de modul de autoingrijire
Rol propriu:
59
Rol propriu:
4) Nevoia de a dormi şi a se odihni
Diagnostic:Oboseala datorată alăptării manifestată prin somn întrerupt,ochi încercănaţi
Obiective:lăuza să beneficieze de un somn odhnitor,cearcănele să se diminueze.
Intervenţiile asistentei:
Rol propriu:
§ aerisesc salonul
Evaluare ziua ÎI:
După intervenţiile acordate în primele 48 ore lăuza:prezintă o stare de bine,a acumulat
cunostiintele necesare pentru a se îngriji singura ,iar durere a dispărut.
Lăuza prezintă în continuare stare de oboseală(datorită alăptării din 3 în 3 ore)
ZIUA III
Diagnstic de nursing I:Scurgere vaginală postpartum manifestată prin lohii sanguinolente în
cantitate moderată.
Obiective:Lăuza să aibă stare de bine, comfort şi securitate fără modificării patologice.
Rol propriu:
110/70mmHg,T-36,9°C,P-67puls/min
60
Diagnostic de nursing ÎI:
Discomfort datorită instalării secreţiei lactate manifestat prin nelinişte şi agitaţie
Rol propriu:
săpun şi apă înainte de fiecare alăptare iar după doar cu apa
§ îi explic că evacuarea sanului trebuie făcută periodic
§ îi spun că perioada suptului va fi de 15-20 min pentru fiecare sân pentru a
nu favoriza apariţia ragadelor
Intervenţiile asistenţei medicale
Rol propriu:
§ aerisesc salonul
Evaluare ziua III:
Pacienta prezintă eliminare de lohii fiziologica în limite normale dar se accentuează starea de
oboseală.
61
F.T. NR.3
62
CONCLUZII
Lăuzia este perioada care începe imediat după naştere şi durează 6-8 săptămâni, timp în care se
produce revenirea la normal a organelor genitale şi în general a organismului femeii, moment în
care îngrijarea joacă un rol destul de important pentru menţine într-o stare cât mai bună şi a
scădea riscul de complicaţii, fie ca pacientul o primeşti de la asistentul medical,de la
medic ,membrii familiei, sau de la prieteni.
În îngrijirea celor trei lăuze am constatat că nu aveau cunoștiințe necesare legate de modul de
autoîngrijire,de aceea am sfătuit pacientele cum să-şi realizeze singure toaleta regiuni
vulvare:dinspre anterior spre posterior.
Le-am explicat modul de îngrijire al sânilor:spălarea mamelonului şi areolei cu săpun şi apă

înainte de fiecare alăptare şi apoi doar cu apa;să se facă evacuarea sânilor dacă nou născutul nu i-
a golit,iar durata suptului să nu depăşească 20 minute pentru fiecare sân pentru a nu favoriza
apariţia ragadelor.Pentru a diminua anxietatea celor două lăuze le-am asigurat o cameră caldă şi
luminoasă,aerisita în permanentă şi am sfătuit familiile celor două paciente să le redea
optimismul,încrederea şi să le acorde atenţie deosebită.
În îngrijirea celor trei lăuze prezentate în lucrare am constatat că acestea aveau nevoie în special
de suport psihic , o igienă locală riguroasă, respectarea regimului alimentar şi de sentimentul că
sunt bine îngrijite
La externare celor trei lăuze li s-au făcut atât educaţie sanitară pentru prevenirea îmbolnăvirilor
cât şi recomandări igienico-dietetice.
Lăuza nu trebuie văzută ca o bolnavă,sarcina noastră este de a supraveghea atent fenomenele
fiziologice ale lăuzei şi să ajutăm forţele organismului acolo unde sunt insuficiente.
Asistenta medicală trebuie să acorde o mare atenţie monitorizării funcţiilor vitale, asigurării unor
condiţii igienice speciale respectând parametrii de asepsie şi antisepsie.
63
Stabilirea unei legături solide între echipa de îngrijire şi familia pacientului cu lăuzie fiziologică
reprezintă un obiectiv major pentru asistenta medicală.
Asistenta medicală trebuie să dovedească răbdare, rezistenţă fizică şi psihică , calm şi
obiectivitate, toate acestea fiind condiţii esenţiale în îngrijirea pacienţilor.
De multe ori se poate confrunta cu situaţii limită, însă perseverenţa şi o bună pregătire
profesională o vor ajuta să-şi atingă obiectivele.
BIBLIOGRAFIE
1) N.Crişan,N.Nanu-„Ginecologie”,Editura „TEHNICĂ”1995
2) Titirca Lucretia-„ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE
PACIENŢILOR DE CĂTRE ASISTENŢII MEDICALI”,Editura „VIAŢA
MEDICALĂ ROMÂNEASCA” 2008
3) Titirca Lucretia-TEHNICI DE EVALUARE şi îngrijiri
acordate de asistenţii medicali,Editura „Viaţa medicală româneasca” 2008
64
ANEXA NR.4
Organele genitale interne
Uterul, trompele uterine si ovarele
Vedere frontal
ANEXA NR.5
Aparatul genital feminin

65
Aparatul genital feminin
Sectiune sagitala
Sanul(glanda mamara)
66

L.l.lauzie Fiziologica

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

L.l.lauzie Fiziologica

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ,,HENRI COANDĂ”

PROIECT PENTRU OBȚINEREA

ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT ABSOLVENT

CAPITOLUL I: APARATUL GENITAL FEMININ. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI

CAPITOLUL II: NOŢIUNI DESPRE LĂUZIA FIZIOLOGICĂ...........................................17

CAPITOLUL III: ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA

CAPITOLUL IV: STUDII DE CAZ...........................................................................................28

1.1. Noţiuni de anatomie ale organelor genitale

A: Organele genitale externe

B: Organele genitale interne

C: Vascularizarea şi inervaţia organelor genitale

Neuroendocrinologia-mecanismele şi corelaţiile neurohormonale de reglare a activităţii

MODIFICĂRILE ORGANISMULUI MATERN ÎN TIMPUL SARCINII

A: Modificările organelor genitale

3.1 Rolul asistentei medicale în primele doua ore după naștere:

Asistenta medicala efectueaza masaj uterin transabdominal pentru favorizarea retractiei si

3.2 Rolul asistentei medicale in acordarea îngrijirilor de igienă:

- Asistenta medicala va continua sa contoleze involutia uterina si eventualele modificari ale

3.3 Rolul asistentei medicale in educaţia sanitară a lăuzei:

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA SITUAŢIEI

1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA SITUAŢIEI

1) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:

1) Nevoia de a dormi şi a se odihni:

Evaluare ziua III:

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA SITUAŢIEI

15) Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie:

Le-am explicat modul de îngrijire al sânilor:spălarea mamelonului şi areolei cu săpun şi apă

Aparatul genital feminin

Potrebbero piacerti anche