Sei sulla pagina 1di 62

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ


„CENTRUL DE STUDII EUROPEAN FĂLTICENI“
JUDEȚUL SUCEAVA

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE A
ABSOLVENȚILOR ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
POSTLICEAL, NIVEL V

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Prof. îndrumător: Absolvent:


M.I. Făgăraș Angela Ilișanu Mihaela

- 2020 -
TEMA:

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU ENTEROCOLITĂ

2
CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………...…………6

CAPITOLUL I
APARATUL DIGESTIV. NOȚIUNI GENERALE DE ANATOMIE ȘI
FIZIOLOGIE………………………………………………………………………………..7
a. Cavitatea bucală ……………………………………………………………………
7
b. Faringele …………………………………………………………………………...8
c. Esofagul ……………………………………………………………………………8
d. Stomacul …………………………………………………………………………...8
e. Intestinul subţire ……………………………………………………………………
8
f. Intestinul gros……………………………………………………………………..9
g. Glandele anexe…………………………………………………………………..10
Fiziologia aparatului digestiv………………………………………………………..11

CAPITOLUL II
PREZENTAREA GENERALĂ A AFECȚIUNII………………………………………..12
a. Definiție………………………………………………………………………….13
b. Clasificare……………………………………………………………………….13
c. Etiologie…………………………………………………………………………14
d. Simptomatologie………………………………………………………………...15
e. Diagnostic
……………………………………………………………………….15
f. Evoluție și prognostic …………………………………………………………...16
g. Tratament………………………………………………………………………..16
h. . Complicații……………………………………………………………………..18

CAPITOLUL III
ROLUL AUTONOM ȘI DELEGAT A ASISTENTULUI MEDICAL ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ENTEROCOLITĂ…………………………………
19

3
3.1. Intervenții autonome acordate pacienților cu enterocolite………………………
19
3.2. Intervenții delegate acordate pacientului cu
enterocolite………………………..19
3.3. Enterocolita……………………………………………………………………..20
a. Enterocolita acută………………………………………………………..20
b. Enterocolita
cronică……………………………………………………...21
3.4. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu enterocolită……………22
3.5. Măsurarea funcțiilor vitale…………………………………………………...23
3.6. Administrarea medicamentelor parental……………………………………..27
3.7. Urmărirea bilanțului
lichidian…………………………………………………...31

CAPITOLUL III
CAZURI CLINICE - PLANURI DE ÎNGRIJIRE…………………………………….…33

CAZUL CLINIC NR.1……………………………………………………………..33


EPICRIZA…………………………………………………………………...34
PROBLEME DE DEPENDENŢĂ…………………………………………..35
PLAN DE ÎNGRIJIRE………………………………………………………37
INVESTIGAȚII DE LABORATOR……………………………………….40
EVALUARE FINALĂ………………………………………………………41

CAZUL CLINIC NR.2……………………………………………………………..42


EPICRIZA…………………………………………………………………...43
PROBLEME DE DEPENDENŢĂ…………………………………………..44
PLAN DE ÎNGRIJIRE………………………………………………………46
INVESTIGAŢII DE LABORATOR………………………………………...50
EVALUARE FINALĂ………………………………………………………51

CAZUL CLINIC NR.3……………………………………………………………..52


EPICRIZA…………………………………………………………………...54
PROBLEME DE DEPENDENŢĂ…………………………………………..55

4
PLAN DE ÎNGRIJIRE………………………………………………………57
INVESTIGAŢII CLINICE ŞI DE
LABORATOR…………………………..60
EVALUARE FINALĂ………………………………………………………61

CAPITOLUL V
EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE A UNUI PACIENT CU ENTEROCOLITĂ…...62

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………...63

Motto:

„Ce e mai presus de orice în lumea

aceasta decât viața....!

„Fiecare meseriei, profesie cere din partea celor care o practică anumite calități,

pregătire profesională în domeniu, conștiinciozitate, dragoste pentru meseria aleasă. Dar

parcă nici una din profesii nu apelează atât de mult la suflet, la dragoste și înțelegere,

devotament, ca meseria de asistent medical.

Asistentul medical este cadrul care se află în permanență lângă bolnav, îl îngrijește,

aplică tehnicile de nursing cu rol propriu și delegat, iar pentru aceasta are nevoie de o bună

pregătire profesională prin însușirea permanentă a cunoștințelor teoretice și practice.”

Paraschiva Ilisoi Ciocan

5
ARGUMENT

Tema lucrării de diplomă este în intitulată „Îngrijirea pacientului cu enterocolită”.

Enterocolita este o afecțiune a tractului digestiv (intestinul subțire și intestinul gros)

determinată de infecții cu diverse bacterii, viruși, paraziți, ciuperci.

Este o boală frecventă care se întâlnește la orice vârstă.

Am ales această temă datorită faptului că diagnosticul este unul frecvent întâlnit în

zilele noastre din cauza consumului de alimente contaminate sau alterate, abuzului de

antibiotice atât de răspândit astăzi cât și lipsa respectării normelor de igienă.

Lucrarea mi-am întocmit-o în baza cunoștințelor teoretice și practice acumulate în

timpul celor trei ani de studii unde am reușit să acumulez cunoștințele necesare pentru a

practica meseria de asistent medical.

6
CAPITOLUL I

APARATUL DIGESTIV.
NOȚIUNI GENERALE DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE

Aparatul digestiv este alcătuit din un tub lung numit canal sau tract digestiv care se
întinde de la cavitatea bucală până la anus. Pe lângă tractor digestiv, sistemul digestiv
include câteva glande: Glandele salivare, pancreasul, ficatul care realizează transformările
fizice și chimice ale alimentelor de la introducerea în cavitatea bucală, continuând cu
esofagul, intestinul subțire, intestinul gros până la anus.
Pe parcursul acestui hrana pornește între o călătorie. Poate să îi ia 24 de ore pentru a
parcurge distanța de 9 m trecând prin diferite camere și tuburi musculare.
Procesul începe din cavitatea bucală unde hrana este zdrobită și mărunțită de dinți în
timpul masticației.
Bulgărele rezultat sau bolul alimentar este apoi înghițit și trece prin faringe, apoi prin
esofag spre stomac prin intestinul subțire, intestinul gros și anus.
În intestinul subțire are loc digestia chimică, descompunerea alimentelor în molecule
suficient de mici pentru a fi absorbite de fluxul sanguin. Ce nu poate fi digerată este compact
sub formă de fecale în intestinul gros și eliminat prin anus.
Segmentele tubului digestiv:
a. cavitatea bucală
b. faringele
c. esofag
d. stomac
e. intestin subțire
f. intestin gros

7
Fiecare segment prezintă caracteristici specifice în alcătuirea lor.

a. Cavitatea bucală
Este primul segment al tubului digestiv și comunică cu exteriorul prin orificiul bucal,
iar la interior cu faringele.
Orificiul bucal este delimitat de buza superioară și de buza inferioară; ele reprezintă
două repliceri musculo-membranoase având în grosimea lor mușchii orbicular al buzelor.

b. Faringele
Este al doilea segment al tubului digestiv și se află asetat înapoia cavității bucale și
nazale și deasupra orificiului superior al laringelui și al esofagului.
El este localizat unde se încrucișează calea respiratorie cu calea digestivă.

c. Esofagul
Este un organ tubular, de 25 - 30 de cm. Când este gol are aspectul unui tub turtit, iar
când trec alimentele prin el, se lărgește și are un diametru de 2 – 2,5 cm.

d. Stomacul
Este segmentul cel mai larg al tubului digestiv se află În cavitatea abdominală,în
partea stângă sub diafragmă. Funcția sa este aceea de a permite ca alimentele să fie
transportate către intestine și supse procesului de digestie.
La omul viu are poziție verticală, iar cadavrul este aproape orizontal. Stomacul prin
cele două extremități ale sale este în legătură cu esofagul și intestinul subțire.

e. Intestinul subţire
Este segmentul cel mai lung al tubului digestiv, ajungând până la 6 - 9 metri.

8
Intestinul subțire are două porțiuni:
- duodenul, care are o formă de potcoavă cu o lungime de 25 -30 cm și este
segmentul fix al intestinului subțire;
- jejuno-ileonul - este porțiunea mai largă a intestinului subțire.
Deși din punct de vedere structural porțiunea intestinului cuprins între duoden și
intestinul gros nu prezintă nici o deosebire, acest segment a fost împărțit în jejun și ileon,ce
are un rol funcțional, aici se face digestia intestinală, în decursul căreia conținutului
intestinal suferă acțiunea sucului intestinal, a celui pancreatic și a bilei.
Tot la acest nivel se efectuează și fenomenul de absorbție. Duodenul este porțiunea
fixă, jejunul si ileonul constituie împreună porțiunea mobilă.

f. Intestinul gros
Este ultimul segment al tubului digestiv. Continuă intestinul subțire și se întinde până
la orificiul anal.
Este așezat în părțile marginale ale abdomenului, în jurul mesei formate de intestinul subțire
în forma literei U răsturnate.
Intestinul gros prezintă trei porțiuni
- cecul
- colonul cu subdiviziunile sale:
- colonul - ascendent
- transversal

9
- descendent
- segmoidian

Lungimea rectului este de 12-14 cm, dintre care 9-11 cm, revin porţiunii ampulare şi
3-3,5 cm canalului anal. Capacitatea sa medie este de 300-400 cm3. Fiziologic, intestinul
gros îndeplineşte următoarele funcţii:
 funcţia de motricitate, care asigură progresiunea bolului fecal prin contracţii
peristaltice, segmentare, şi prin contracţii masive;
 funcţia de secreţie, care se rezumă la mucus;
 funcţia de absorbţie, este mai redusă şi se exercită, mai ales la nivelul cecului.
Intestinul gros este vizibil la examenul radiologie simplu, numai pe acele porţiuni
care conţin gaze. In mod obişnuit se examinează însă prin opacifierea lui „per orală" după
ingerarea unei suspensii radioopace, sau prin administrarea unei clisme baritate.

g. Glandele anexe
1. Glandele salivare
Saliva este produsă de trei perechi de glande salivare:
- parotidele (situate în față și imediat sub urechi);
- submandibulare (pe laturile interne ale mandibulei);
- sublinguale situate sub limbă.

10
Pe lângă acestea mai sunt numeroase mici glandei care se găsesc în mucoasa cavității
bucale. Saliva este în proporție de 99,5% apă, conține substanțe dizolvante importante ca
amilaza o enzimă digestivă care începe descompunerea.
Saliva lubrifiază hrana pentru a ușura masticația și înghițirea, păstrează cavitatea
bucală umedă.
2. Ficatul este cel mai mare organ intern, circa 1,5 kg fiind roșu cărămiziu (conține
o mare cantitate de sânge) și de forma semicirculară, ocupă partea superioară a
abdomenului sub diafragmă.
Ficatul reprezintă organul vital și detoxifică sângele de agenți nocivi.
3. Pancreasul - este o glandă moale și flexibilă de culoare gri - roz are o lungime de
15 cm și o greutate de 80 - 100 g.
În fiecare zi produce aproximativ 1,5 kg de suc digestiv conținând enzime care
descompun lipidele proteinele și carbohidrații.

11
Fiziologia aparatului digestiv
Funcția aparatului digestiv constă în transformarea alimentelor așa fel încât să fie
asimilate de organe. Aceste transformări se realizează treptat de-a lungul tubului digestiv
prin acțiunea sucurilor digestive; alimentele astfel transformate sunt absorbite în sânge și
limfă la nivelul peretelui acestuia.

CAPITOLUL II

PREZENTAREA GENERALĂ A AFECȚIUNII


Enterocolita este o afecțiune gastrointestinală care presupune inflamarea tractului
digestiv ca urmare a unei infecții.

12
Este contagioasă transmițându-se cu ușurință de la o persoană la alta. Manifestările
enterocolitelor variază de la o persoană la alta în funcție de severitatea și evoluția bolii, dar
dacă este tratată corespunzător ar trebui să se amelioreze și să dispară în scurt timp chiar
dacă există mai multe surse declanșatoare ale bolii.
Cel mai frecvent aceasta este cauzată de lipsa unor norme de igienă.
Simptome:
 stare de neliniște;
 inapetență;
 greață;
 dureri abdominale;
 balonare;
 vărsături alimentare ;
 scaune subțiri la început apoi devin lichide de brune sau gălbui de 5 - 10 ori
pe zi, ulterior capătă un aspect mucos;
 pot exista și tenesme;
 eliminări de gaze urât mirositoare;
 febră;
 frisoane;
 transpirație;
 răcirea extremităților;
 puls mic;
 hipotensiune;
 hipotermie, riscul răspândirii infecției.
Bolnavul este deshidratat, prezintă:
 sete
 oligurie
 piele uscată
 amețeli
 abdomenul retractat sau balonat foarte sensibil la palpare.
La microscop apare leucocite celule descuamate, floră bacteriană. Cropocultura este
obligatorie.
La examen de sânge numărul leucocitelor este crescut sau normal, sodiul potasiul și
clorul sunt scăzute.

13
Boala se vindeca dacă este tratată corespunzător în funcție de agentul patogen. În
mod obișnuit simptomele regresează în câteva zile se vindeca sau rareori când este neglijată
se poate croniciza.

a. Definiție
Termenul de enterocolită provine din alcătuirea a două cuvinte:
ENTERITĂ - inflamarea intestinului subțire
COLITĂ – inflamarea colonului
Enterocolita este caracterizată prin inflamarea mucoasei intestinale.
Enterocolită este contagioasă, se transmise cu ușurință de la o persoană la alta.
Enterocolita este o afecțiune gastrointestinală care presupune inflamarea tractului
digestiv (intestinul subțire și intestinul gros) ca urmare a unei infecții cu bacterii, virusuri sau
paraziți.
Manifestările enterocolitei variază de la un caz la altul, în funcție de severitate și
evoluția bolii, dar dacă este tratată corespunzător ar trebui să se amelioreze și să dispară
complet într-o săptămână.
Chiar dacă există mai multe surse declanșatoare ale enterocolitei cel mai adesea
aceasta este consecința unor condiții precare de igienă.

b. Clasificare
Ca orice afecțiune și enterocolita are mai multe particularități și simptome care se
manifestă diferit de la o persoană la alta.
În funcție de sursa declanșatoare a bolii avem următoarele:
a. Enterocolită bacteriană cauzată de bacterii (Salmonella);
b. Enterocolită virală cauzată de viruși;
c. Enterocolită parazitară – cauzată de paraziții intestinali.
d. Enterocolită toxică provocată de medicamente și substanțe toxice din diferite
produse;
e. Enterocolita mecanică provocată de leziuni a intestinelor.
Este o afecțiune întâlnită la copii cât și la adulți în zilele noastre mult răspândite din
cauza infecțiilor, a abuzului de medicamente și a lipsei de respectare a normelor de igienă.

c. Etiologie
Cauzele care pot duce la apariția enterocolitei sunt:

14
 sistemul imunitar slăbit;
 Folosirea frecventă a antibioticelor;
 expunerea la chimicale sau toxine;
 Reacții alergice la unele alimente.

Poate fi provocată de bacterii, viruși, ciuperci și paraziți.


Enterocolită poate fi
 acută;
 cronică
Pătrunderea în organism a agenţilor infecţioşi se face pe cale orală, prin intermediul
apei, alimentelor sau mâinilor murdare, contaminate.
Unii vectori (muşte, gândaci, rozătoare etc.) pot vehicula şi împrăştia
microorganismele pe o distanţă mare. Prin urmare se pot îmbolnăvi într-un anumit moment
toţi cei care au consumat un anume aliment contaminat sau apa dintr-o sursă contaminată,
precum şi cei care au venit în contact cu aceştia, nerespectând regulile de igienă elementare.

Leziunile se întind pe o suprafaţă mare, dar sunt superficiale.


 In formele uşoare se observă:
 mucoasă hiperemiată;
 pliuri îngroşate;
 edem;
 secreţie bogată în mucus.
 În formele mai avansate modificările sunt următoarele:
 se descuamează epiteliul;
 apar eroziuni superficiale;
 foliculii limfatici se inflamează şi se pot necroza, producând ulceraţii
care interesează şi submucoasa.
Aceleaşi modificări se pot întâlni în unele cazuri şi la nivelul stomacului şi al
duodenului.

d. Simptomatologie
Tulburările apar la scurt timp după ingestia alimentului în cauză. Timp de câteva ore
(2-6) pacienţii pot să nu prezinte nici o jenă. Progresiv, ei acuză:

15
 stare de indispoziţie generală
 balonare abdominală
 uneori febră, întretăiată de frisoane
 eructaţii
 salivaţie
 dureri în epigastru şi apoi în tot abdomenul
Curând apar:
 vărsături
 durerile abdominale capătă caracter de crampe şi se intensifică.
Apoi se instalează diareea.
In majoritatea cazurilor boala se poate autoelimina. După vărsături şi câteva scaune
diareice, tulburările se atenuează progresiv.
In unele cazuri tulburările se accentuează, febra se menţine, vărsăturile continuă,
stomacul devine intolerant, scaunele sunt fluide, abundente şi numeroase, conferind gravitate
tabloului clinic. Se poate constata în scaun prezenţa unor grăunţe riziforme. Tensiunea
arterială scade mult, pulsul se accentuează, apar crampe musculare (prin pierdere de
electroliţi: K, Ca, Mg), volumul urinei scade, uneori apar convulsii, temperatura scade,
trăsăturile feţei se înăspresc, ascuţindu-se, extremităţile se răcesc, realizându-se starea de
colaps.
În unele cazuri apar semne revelatoare de participare sigmoidorectală (scaune cu
mucozităţi şi sânge, necesitatea frecventă şi imperioasă de scaun, cu eliminări foarte reduse
sau fără efect - tenesme).

e. Diagnostic
Acesta se bazează pe:
 anamneză
 tabloul clinic
 examenul bacteriologic al materiilor fecale
Datele clinice (diaree, durerile abdominale, manifestările gastrice, eventual febra),
coroborate cu datele anamnestice (ingestia de alimente suspecte de a fi fost infectate,
consumate cu câteva ore înainte de apariţia tulburărilor la una sau mai multe persoane)
sugerează diagnosticul.
Diagnosticul etiologic se poate afirma după identificarea agentului cauzal în lichidul
de vărsătură sau în fecale.

16
Măsuri de prevenire
Prevenirea bolii este posibilă prin respectarea regulilor de igienă individuală:
 spălatul mâinilor cu apă şi săpun înaintea oricărei mese;
 spălarea eficientă a alimentelor care se consumă neprelucrate termic;
 spălarea şi dezinfectarea tacâmurilor, veselei;
 utilizarea numai a apei provenite din surse sigure, necontaminate, iar când
acest lucru nu este posibil, a apei fierte şi răcite ori a apei minerale
îmbuteliate corespunzător.

f. Evoluție și prognostic

Boala evoluează în funcție de agentul patogen. În mod obișnuit simptomele


regresează în 2 -3 zile. Boala se poate vindeca sau rareori se poate croniciza.
Boala reunește o succesiune de perioade de agravare și perioade de acalmie.
Exacerbările sunt declanșate în majoritatea cazurilor de alimente alterate bine cunoscute ca
generatoare de diaree. În alte cazuri răspunderea agravării o poartă curele de antibiotice.
Boala evoluează diferit de la un pacient la altul cu perioade de agravare și acalmie
diferite. Prognosticul este în general bun.
Majoritatea bolnavilor cu enterocolită sunt obligați să respecte cu strictețe măsurile
de igienă și alimentație corespunzătoare.

g. Tratament

Tratamentul reușit al bolii este în primul rând condiționat de un regim alimentar


adecvat pe lângă respectarea tuturor regulilor de igienă a alimentației., cu mese la ore
regulate, masticație suficientă.
Este important ca bolnavii să se ferească de alimentele prea rece sau prea fierbinți.
Un regim judicios întocmit trebuie să cuprindă alimente cu un conținut echilibrat de glucide
și proteine.
Tratamentul trebuie să țină seama de cauzele care au dus la apariția bolii, astfel în
primul rând se vor respecta toate condițiile în ceea ce privește un tratament corect.
Tratamentul cu antibiotice pentru combaterea cauzelor infecțioase nu este
întotdeauna recomandat, poate cauza deshidratarea.

17
Tratamentul trebuie să fie administrat doar la recomandarea medicului.
Atenția trebuie dată și celor cu coproculturi pozitive, se pot administra antifebrile,
antispastice și medicamente pentru tratarea vărsăturilor.
Enterocolitele acute cu modificarea stării generale, cu deshidratare mare, trebuie
spitalizate în vederea reechilibrării hidroelectrolitice rapide şi a prevenirii complicaţiilor.
Se va încerca să se limiteze intoxicaţia şi infecţia prin evacuarea conţinutului gastric
şi intestinal în cazurile în care alimentele infectate se găsesc încă în stomac sau intestin şi nu
s-au produs încă vărsături sau diaree.
Repausul la pat este indicat pentru întreaga perioadă în care există febră, diaree şi
slăbire generală.
Alimentaţia, în primele ore, când vărsăturile sunt imperioase, se suspendă ingestia de
alimente. În primele 12-24 de ore, în general, se va permite ingestia de apă. Pe măsură ce
toleranţa gastrică se restabileşte, devine posibilă ingestia unor cantităţi crescânde de lichide
(apă simplă şi gazoasă, supă de legume strecurată, cu adaos de sare, ceaiuri slabe neîndulcite
la început, îndulcite moderat apoi, supă de morcovi). Dieta lichidă va fi păstrată până la
dispariţia diareei. Ulterior, alimentaţia se diversifică progresiv prin adăugare de orez fiert în
apă, brânză de vaci, iaurt, paste făinoase fierte în apă, piure de morcovi şi de dovlecei.
Merele rase, fără coji sau sâmburi, pot fi consumate în raport cu toleranţa. Când scaunul
devine format, se va da carne fiartă şi tocată. Progresiv, se ajunge la modul obişnuit de
alimentaţie, cu respectarea regulilor de cruţare digestivă.
Alimente permise Alimente interzise
Carne - proaspătă sau congelată fără Carne - grasă, sărată, afumată, mezeluri,
grăsime, de vacă, viţel, pasăre. După cârnaţi;
ameliorarea simptomelor se poate consuma Peşte - gras, sărat, afumat, conserve de
şi carne de porc. peşte;
Peşte - alb slab, de preferat rasol. Lactate - brânzeturi fermentate, sărate,
Lactate brânză proaspătă de vaci, caş (de afumate, lapte dulce, lapte bătut, iaurt, kefir,
vacă sau de oaie), urdă. smântână, frişca;
Ouă - proaspete, fierte moi. Grăsimi - untură, slănină, alimente
Grăsimi - unt proaspăt, ulei, în cantitate preparate cu grăsime încinsă, rântaşuri,
de 50-60 grame/zi maioneză;
Făinoase - griş, orez, paste făinoase, pâine Făinoase - pâine moale, pâine prăjită,
albă, biscuiţi, pişcoturi pâine neagră, mămăligă, găluşte de faină sau
Dulciuri - zahărul sau mierea sunt permise griş, tăiţei graşi, pesmet prăjit;
în cantitate mică, adăugate în ceai sau desert. Dulciurile - concentrate, marmeladă,

18
Fructe - banane dulceaţă, ciocolată, cacao, compoturile,
Legume şi zarzavaturi fragede, cu ce- aluaturile dospite proaspete, prăjiturile cu
luloză moale: dovlecei, spanac, fasole verde cremă;
tânără, mazăre verde, salată verde, cartofi Zarzavaturi - crude, zarzavaturi fibroase,
(fierţi, copţi sau pireu, dar nu prăjiţi); aţoase sau cu celuloză dură (castraveţi,
Băuturi: ceaiuri slab îndulcite, apă mi- morcovi, ridichi, gulii, sfeclă, conopidă,
nerală plată, sucuri crude de morcovi, mere, varză albă, varză roşie, fasole uscată, mazăre
piersici, cireşe, vişine, citrice. uscată, linte, ciuperci, vinete, roşii (mai ales
Ceaiuri indicate: sub formă de sos sau supă de roşii), legume
 infuzie de flori de muşeţel, 1-2 linguriţe picante (ceapă, usturoi, ardei iute);
la o cană de apă, se bea o cană după Fructe - şi derivatele lor (compot, gem,
mese. dulceaţă, etc.)
 infuzie de flori de coada şoricelului se
pun 2 linguri la 1/2 litri de apă şi se bea
întreaga cantitate într-o zi.
 infuzie de sunătoare se pune o lingură la
o cană de apă, se beau 2-3 .căni pe zi.

h. Complicații
Din cauza episoadelor dese de vomă și diaree enterocolita poate cauza deshidratării
severe și de dezechilibre electrolitice.
La copii și bătrâni aceste complicații pot fi periculoase, de aceea se recomandă
hidratarea corespunzătoare pentru a evita aceste complicații

CAPITOLUL III

ROLUL AUTONOM ȘI DELEGAT A ASISTENTULUI MEDICAL ÎN


ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ENTEROCOLITĂ

19
3.1. Intervenții autonome acordate pacienților cu enterocolite

 Instalarea pacientului, într-un salon luminos, liniștit, fără factori perturbatori, pe


cât se poate izolat - măcar cu paravan, dacă nu se găsește o rezervă separată
pentru el;
 Liniștesc pacientul, comunicând permanent cu el;
 Asigură condiții de favorizare a somnului, semiobscuritate și rog ceilalți membri
ai echipei de îngrijire să procedeze asemănător pentru a ajuta pacientul să se
odihnească;
 Însoțesc pacientul la examenele prescrise;
 Predau pacientul aparținătorilor.

3.2. Intervenții delegate acordate pacientului cu enterocolite

 Recoltez sânge pentru examenul de laborator;


 Recoltez materii fecale pentru coprocultură;
 Duc pacientul la ecograf pentru a i se face ecografii în scop explorator;
 Administrarea medicamentelor la indicația medicului.
 Supraveghez durerile abdominale și caracteristicile lor;
 Supraveghez scaunul (frecvența consistența);
 Asigur repausul fizic și psihică la pacient;
 Reechilibrez pacientul hidroelectrolitic prin regim hidric, regim alimentar de
tranziție;
 Mențin igiena tegumentelor și a lenjeriei;
 Administrez tratamentul;
 Recoltez produsele pentru examenul bacteriologic;
 Încurajez permanent pacientul;
 Educ membrii familie în privința dietei;
 Măsor temperatura corpului și notez în foaie de temperatură;
 Supraveghez manifestările de deshidratare (aspectul tegumentelor, diureza,
pulsul, TA, comportamentul pacientului);
 Calculez bilanțul ingestiei - excreție;

20
 Observ permanent starea pacientului și raportez medicului orice modificare a
apărută în starea de sănătate a pacientului;
 Respect măsurile de prevenire a infecțiilor nosocomiale;
 Educ pacientul cu privire la măsurile de prevenire a infecțiilor;
 Explic pacientului orice tehnică întreprinsă, scopul și importanța ei în procesul de
vindecare;
 Îi explică regimul pe care trebuie să îl urmeze pentru recuperarea stării de
sănătate;
 Fac educație pentru sănătate și pentru membrii familiei;
 Comunic pacientului data externării;
 Fac demersurile necesare externării.

3.3. Enterocolita

Enterocolita colita se prezintă sub două aspecte:


a. Enterocolită acută
b. Enterocolită cronică

a. Enterocolita acută
Este inflamații ale mucoasei intestinului subțire și intestinului gros. Cauzele acestor
afecțiuni sunt variate și numeroase. Unele dintre ele care apar în regiunile calde, sunt mai
frecvent determinate de ingerarea de alimente alterate, contaminate cu diferiți microbi
(Salmonella, Stafilococ, Streptococ etc.)
O altă categorie, o formează enterocolitele provocate de antibiotice, de genul
tetraciclinei sau cloramfenicolului, poate fi cauza unui dezechilibru în flora microbiană, care
poate fi urmat de multiplicarea și creșterea virulentă a unor microbi patogeni. De asemenea
și anumite purgative, ca și intoxicațiile accidentale sau profesionale.
Boala începe de regulă brusc, cu frisoane, febră, dureri abdominale, grețuri, vărsături
și scaune diareice.
Din cauza pierderilor mari de lichide (deshidratarea organismului) boala se poate
agrava, bolnavii prezintă hipotensiune, puls accelerat și chiar stări de colaps.
Tratamentul: Trebuie să se asigure o deosebită atenție regimului alimentar.
Bolnavul primește ceaiuri, supe strecurate, de zarzavat și apoi în mod treptat se va
adăuga orez, brânză proaspătă de vaci, ouă fierte moi, carne fiartă (de pasăre sau vită) etc.

21
La un regim alimentar obișnuit se va putea trece după o completă normalizare a
scaunelor.
Medicația este recomandată de medic.
Profilaxia unor asemenea afecțiuni constă printre altele, în evitarea din alimentație a
produselor eventual contaminate sau alterate și a abuzului de antibiotice atât de răspândit
astăzi.

b. Enterocolita cronică
Este inflamația cronică a intestinului pe care o întâlnim ca urmare a unor procese
patologice intestinale anterioare .
De fapt, mare parte din bolnavii cu enterocolită cronică au avut în trecutul mai
apropiat sau mai îndepărtat o enterocolită acută.
Un rol destul de important pentru enterocolitele cronice îl ocupă enterocolitele
secundare, care sunt în special enterocolitele care apar la bolnavii rezecați gastric, la bolnavii
cu lipsă de acid clorhidric(aclorhidrie), la bolnavii cu alergii alimentare (cu sensibilitate față
de anumite alimente) și enterocolitele ce însoțesc diferitele boli parazitare ca lombșliaza,
ascaridioza) etc.
Bolnavii cu enterocolită cronică prezintă o serie de simptome destul de variate. De
cele mai multe ori boala se manifestă cu dureri care apar în legătură cu o anumită tensiune
nervoasă.
Durerile, uneori periombilicale, în fosa iliacă dreaptă sau generalizate, sunt frecvent
însoțite de eructații (rigâieli) balonări și eliminări de gaze.
Scaunele bolnavilor sunt neformate, moi, lichide, galbene sau brun gălbui și conțin
mucus și resturi alimentare nedigerate.
Enterocolita ca boală cronică se prezintă la bolnavii cu o anumită stare psihică așa
încât cu timpul poate duce la stări grave de denutriție sau scăderi importante în greutate.
Deși de un prognostic în general bun, totuși pot surveni și unele complicații prin
anemie și tulburări de digestie și de absorbție care au fost semnalate unele cazuri.
Diagnosticul rezultat din datele clinice cu care se prezintă bolnavul, rezultatele
examenului coprologic (bacteriologi, parazitologic de digestie) și în examenul radiologic
care pun în evidență tranzitul intestinal accelerat, lumenul intestinal aduce etc.
Tratamentul reușit al bolii este în primul rând condiționat de un regim alimentar
adecvat pe lângă respectarea tuturor regulilor de igienă a alimentației (cu mese la ore
regulate, masticație suficientă).

22
Este important ca bolnavii să se ferească de alimente prea reci sau prea fierbinți. Un
regim judicios întocmit trebuie să cuprindă alimente cu un conținut echilibrat de glucide și
proteine.
Măsurile de profilaxie a enterocolitelor cronice trebuie să țină seama de cauzele care
duc la apariția, astfel în primul rând se vor respecta toate condițiile în ceea ce privește un
tratament corect al enterocolitei acute
Se înțelege că respectarea regulilor de igienă alimentară este cu atât mai important,
cu cât, așa după cum am văzut, diferiți microbi, paraziți sau ciuperci pot declanșa sau
întreține o enterocolită cronică.
Tratamentul trebuie să fie administrat dar la recomandarea medicului.

3.4. Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu enterocolită

1. Aprecierea necesităţii tehnicii şi a performanţei acesteia pentru pacient:


 asistentul trebuie să cunoască indicaţiile şi contraindicaţiile fiecărei proceduri;
 orice procedură contraindicată este aceea pentru care există motive ca răs-
punsul pacientului să fie advers;
 în unele situaţii o procedură poate fi contraindicată din cauza unor schimbări
în starea de sănătate a pacientului.
2. Efectuarea tehnicii cu competenţă:
 asistentul trebuie să-şi perfecţioneze acţiunile şi procedurile care-i sunt fa-
miliare, pe baze ştiinţifice;
 asistentul trebuie să înţeleagă raţionamentul fiecărei etape.
3. Pregătirea locului unde se desfăşoară:
 unele tehnici presupun modificarea mediului (temperatură, lumină);
 necesitatea unui pat accesibil şi care să permită aşezarea pacientului în
diferite poziţii, să asigure confortul şi să prevină accidentele.
4.Asigurarea echipamentului necesar:
 în funcţie de tehnica executată;
 să asigure creşterea eficienţei şi reducerea timpului necesar.
5. Asigurarea intimităţii pacientului:
 se va descoperi numai partea necesară efectuării tehnicii;
 se vor utiliza paravane de protecţie;
 nu se vor face aprecieri asupra aspectului fizic al pacientului sau asupra

23
mirosului emanat.
6. Pregătirea psihică a pacientului:
 explicarea tehnicii (pacienţii sunt mai puţin capabili să facă faţă durerii,
stresului situaţional, dacă nu cunosc ce-i aşteaptă), în termeni accesibili, fără
exagerări;
 să i se permită pacientului să pună întrebări şi să i se răspundă prompt la orice
nelămurire.
7. Pregătirea fizică a pacientului:
 asigurarea poziţiei (când nu este capabil - ajutarea şi menţinerea în poziţie
pentru a preveni accidentele).
8. Respectarea măsurilor de asepsie:
 material şi instrumentar dezinfectat sau sterilizat;
 echipament de protecţie corespunzător;
 spălarea pe mâini înainte şi după efectuarea fiecărei tehnici.
9. Respectarea comportamentului obişnuit al pacientului:
 asigurarea orelor de somn;
 asigurarea timpului între tehnici, pentru ca pacientului să i se asigure senzaţia
de independenţă.
10. Îngrijirea după procedură:
 poziţie confortabilă;
 menţinerea în repaus timp corespunzător.
11. Curăţirea, dezinfectarea şi sterilizarea echipamentului utilizat.
12. Pregătirea specimenelor obţinute pentru laborator.
13. Notarea tehnicii şi a incidentelor sau accidentelor.

3.5. Măsurarea funcţiilor vitale

a. Măsurarea tensiunii arteriale.


Scop: evaluarea funcţiei cardiovasculare.
Elemente de evaluat:
 tensiunea arterială sistolică (maxima);
 tensiune arterială minimă (diastolică).
Intervenţiile asistentului medical:
 asigurarea repausului fizic şi psihic al pacientului timp de 15 minute

24
înaintea efectuării tehnicii;
 se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, sprijinit şi în
extensie;
 se fixează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea
inferioară a manşetei;
 se introduc olivele stetoscopului în urechi;
 se pompează aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc
până la dispariţia zgomotelor pulsatile;
 se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei,
până când se percepe primul zgomot arterial (care reprezintă valoarea
tensiunii arteriale maxime);
 se reţine valoarea indicată de acul manometrului, pentru a fi
consemnată;
 se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai pu-
ternice;
 se reţine valoarea indicată de acul manometrului, în momentul în care
zgomotele dispar, aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă;
 se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie
orizontală de culoare roşie, socotindu-se pentru flecare linie a foii o
unitate coloană de mercur; în alte documente medicale se înregistrează
cifric.
Valori normale:
T.A. maximă 115-140 mmHg
T.A. minimă 75-90 mm Hg 21
b. Măsurarea pulsului
Scop: evaluarea funcţiei cardio-vasculare.
Elemente de apreciat:
 ritmicitatea;
 frecvenţa;
 celeritatea;
 amplitudinea.
Locuri de măsurare: orice arteră accesibilă palpării şi care poate fi com-
primată pe un plan osos:
 artera radială, temporală, femurală;

25
 artera carotidă, artera pedioasă, artera superficială;
 artera humerală.
Intervenţiile asistentului medical:
 pregătirea psihică a pacientului;
 asigurarea repausului fizic şi psihic 10-15 minute;
 reperarea arterei;
 fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei;
 exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor;
 numărarea pulsaţiilor timp de 1 minut;
 consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură,
ţinând cont că fiecare linie orizontală a foii reprezintă patru pulsaţii;
 în alte documente medicale se notează cifric.

Valori normale:
- la nou- născut 130-140 pulsaţii/minut
- la copilul mic 100-120 pulsaţii/minut
- 10 ani 60-80 pulsaţii/min
- la adult 60-80 pulsaţii/minut

c. Măsurarea respiraţiei
Scop: evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului, aceasta fiind un indiciu al
evoluţiei bolii, al apariţiei complicaţiilor şi al prognosticului.
Elemente de apreciat:
 tipul respiraţiei;
 amplitudinea mişcărilor respiratorii;
 ritmul, frecvenţa.
Materiale necesare:
 ceas cu secundar;
 creion de culoare verde sau pix cu pastă verde;
 foaia de temperatură.
Intervenţiile asistentului medical:
 aşezarea pacientului în decubit dorsal, fără a explica tehnica ce
urmează a fi efectuată;
 plasarea mâinii, cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui;

26
 numărarea inspiraţiilor timp de un minut;
 consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură
(fiecare linie orizontală reprezintă două respiraţii)
 unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea
curbei;
 în alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută, cât
şi caracteristicile respiraţiei.
Valori normale:
la nou - născut 30-50 r/minut
la 2 ani 25-35 r/minut
la 12 ani 15-25 r/minut
adult 16-18 r/minut

d. Măsurarea temperaturii
Scop: evaluarea funcţiei de termoreglare şi termogeneză.
Locuri de măsurat: axilă, plică inghinală, cavitatea bucală, rect.
Intervenţiile asistentului medical pentru măsurarea în axilă:
 pregătirea psihică a pacientului;
 spălarea pe mâini;
 se scoate termometrul din soluţia dezinfectantă, se clăteşte şi se şterge
cu o compresă, se scutură;
 se verifică dacă este în rezervor mercurul;
 se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal sau în poziţia şezând;
 se ridică braţul pacientului;
 se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului;
 se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei,
paralel cu toracele;
 se apropie braţul de trunchi, cu antebraţul flectat pe suprafaţa
anterioară a toracelui;
 dacă pacientul este slăbit sau agitat, precum şi la copii, braţul va fi
menţinut în această poziţie de către asistentă;
 termometrul se menţine timp de 10 minute
 valoarea obţinută se notează pe foaia de temperatură astfel: se notează
un punct pe verticală, corespunzător datei şi timpului zilei, socotind
pentru fiecare linie orizontală a foii, două diviziuni de grad; se uneşte

27
apoi valoarea prezentă cu cea anterioară, pentru obţinerea curbei
termice.
Valori normale:
la nou-născut 36,1-37,8°C
La copilul mic 36-37,8°C
adult 36-37°C

3.6. Administrarea medicamentelor parenteral

a. Injecţia intramusculară
Locul: muşchii voluminoşi, lipsiţi de trunchiuri importante de vase şi nervi, a
căror lezare ar putea provoca accidente. In muşchii fesieri se evită lezarea nervului
sciatic:
 cadranul superoextern fesier.
Pregătirea materialelor:
 seringi sterile cu o capacitate în funcţie de cantitatea de soluţie
medicamentoasă;
 un ac cu diametru mai mare pentru aspirarea soluţiilor şi altul mai mic
pentru injectare.
Pregătirea pacientului:
 se informează;
 se recomandă să relaxeze musculatura;
 se ajută să se aşeze comod în poziţie decubit ventral, decubit lateral,
orto-statism, şezând (pacienţii dispneici).
Execuţie:
 asistentul îşi spală mâinile şi dezinfectează locul injecţiei;
 se întinde pielea între indexul şi policele mâinii stângi şi se înţeapă
perpendicular pielea cu rapiditate şi siguranţă, cu acul montat la
seringă;
 se verifică poziţia acului prin aspirare;
 se injectează lent soluţia;
 se retrage brusc acul cu seringa şi se dezinfectează locul;
 se masează uşor locul injecţiei pentru a activa circulaţia, favorizând
resorbţia.

28
 îngrijirea ulterioară a pacientului:
 se aşează în poziţie comodă, rămânând în repaus fizic aproximativ 5-
10 minute.

b. Injecţia intravenoasă
Locul:
 venele de la plică cotului, venele antebraţului;
 venele de pe faţa dorsală a mâinii;
 venele maleolare interne, venele epicraniene.
Pregătirea materialelor:
 de protecţie, pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleza;
 pentru dezinfecţia tegumentului, alcool sanitar;
 instrumentar şi materiale sterile, ace de 25-30 mm, diametrul 6/10,
7/10, 10/10, seringi de capacitate corespunzătoare, mănuşi sterile,
tampoane.
Pregătirea pacientului:
 se informează asupra scopului injecţiei
 se aşază într-o poziţie confortabilă atât pentru pacient cât şi pentru
persoana care execută injecţia;
 se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu
împiedice circulaţia de întoarcere la nivelul braţului;
 se aşază braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie maximă;
 se dezinfectează tegumentele
 se aplica garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei
venoase
 se recomandă pacientului să strângă pumnul, venele devenind astfel
turgescente.
Execuţie:
 se execută puncţia venoasă şi se verifică dacă acul este în venă;
 se îndepărtează staza venoasă prin desfacerea garoului;
 se injectează lent, ţinând seringa în mâna stângă, iar cu policele mâinii
drepte se apasă pe piston;
 se retrage brusc acul, când injectarea s-a terminat; la locul puncţiei şi

29
se aplică tamponul îmbibat în alcool, compresiv.

c. Perfuzia intravenoasă
Perfuzia constă în introducerea lentă şi continuă, timp de câteva ore sau
câteva zile, de lichide terapeutice în circulaţia sanguină.
Pregătirea materialelor:
 dezinfectante - alcool iodat;
 perfuzor, seringi şi ace de unică folosinţă;
 soluţii de perfuzat.
Pregătirea pacientului:
 acesta se pregăteşte psihic şi fizic.
Execuţie:
 asistentul medical îmbracă mănuşi pentru evitarea contaminării cu
sânge (după spălarea mâinilor cu atenţie);
 pregăteşte soluţia de perfuzat;
 montează aparatul de perfuzat şi lasă lichidul să circule prin tuburi
pentru îndepărtarea aerului;
 alege vena şi aplică garoul;
 curăţă locul cu alcool de la centru în afară;
 introduce acul în venă;
 scoate garoul şi ataşează tuburile, deschide prestubul, fixează rata de
flux 60 picături/minut;
 menţine locul de perfuzie, acoperă cu pansament steril;
 schimbă punga cu soluţie sau flaconul, înaintea de golirea completă a
precedentei;
 se poate folosi o rată redusă pentru a ţine vena deschisă.
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
 la sfârşitul perfuziei se exercită o presiune asupra venei cu un tampon
şi se retrage acul în direcţia axului vasului;
 se aşază pacientul comod, i se dau lichide călduţe (dacă este permis).

d. Recoltarea vărsăturilor
Scopul:
explorator: se fac examinări - macroscopice

30
- bacteriologice
- chimice pentru stabilirea diagnosticului.
Pregătirea materialelor:
 două tăviţe renale curate şi uscate;
 pahar cu apă aromată;
 muşama, traversă, prosop.
Pregătirea psihică a pacientului:
 va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii;
Pregătirea fizică a pacientului:
 se aşază în poziţie şezând sau decubit dorsal cu capul întors lateral;
 se aşază sub cap un prosop sau în jurul gâtului;
 se protejează lenjeria de pat şi de corp cu muşama sau traversă.
Execuţie:
 se îndepărtează proteza dentară (când este cazul);
 i se oferă tăviţa renală sau o susţine asistenta;
 sprijină fruntea bolnavului;
 după vărsătură se îndepărtează tăviţa;
 i se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura.
Îngrijirea ulterioară a pacientului:
 se şterge gura pacientului,
 se îndepărtează materialele folosite;
 se aşază pacientul în poziţie comodă şi se acoperă;
 se aeriseşte salonul;
 se supraveghează pacientul în continuare
 se notează aspectul macroscopic în foaia de observaţie.

e. Recoltarea materiilor fecale


Scopul:
 explorator: depistarea unor germeni patogeni responsabili de îmbolnă-
virea tubului digestiv.
Pregătirea materialelor:
 tavă renală, ploscă sterilă, tub recoltator;
 tampoane sterilizate, montate pe porttampon prevăzute cu dopuri de

31
cauciuc şi introduse în eprubete sterile;
 eprubete cu medii de cultură;
 materiale pentru toaleta perineală;
 muşama, aleza, lampă de spirt, chibrituri.
Pregătirea psihică a pacientului:
 se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării examinării;
Pregătirea fizică a pacientului:
 pacientul îşi goleşte vezica urinară;
 se efectuează toaleta regiunii perineale;
 se instruieşte pacientul să folosească recipientul steril pentru defecare.
Execuţie:
 spălarea mâinilor;
 se protejează patul cu muşama şi aleza;
 se aşază bazinetul sub pacient;
 se recoltează cu lingura recipientului câteva fragmente din diferite
părţi ale scaunului (mucus, puroi);
 se introduce lingura în recipient. îngrijirea ulterioară a pacientului:
 se efectuează toaleta în regiunea anală;
 se îmbracă pacientul şi se aşază comod;
 se aeriseşte camera.

3.7. Urmărirea bilanţul lichidian


Pentru a urmări bilanţul lichidian în organism, este necesar să se noteze atât intrările
cât şi ieşirile (diureza măsurată cu exactitate şi alte pierderi).
Intrările sunt constituite prin apa din alimente şi băuturi pe de o parte. In unele cazuri
sunt şi alte intrări: perfuzie, transfuzie etc.
Ieşirile sunt constituite prin urină, scaun şi pierderi insensibile sau pot fi pierderi
anormale, patologice: pierderi în caz de febră, vărsături, diaree, aspiraţii, fistule, drenaje etc.
care vor fi, de asemenea, măsurate, evaluate cât mai exact şi notate pentru bilanţul lichidian.
Pentru fiecare grad peste 37 grade Celsius, se va calcula o pierdere suplimentară de
500 ml apă.
Se va nota, de asemenea, de câte ori a fost schimbat un pansament şi gradul de
îmbibare.

32
Se estimează că, printr-un pansament abundent îmbibat, se pot pierde circa 500-700
ml apă. Un bilanţ echilibrat între intrări şi ieşiri menţine o hidratare constantă.

Intrări Ieşiri
Băuturi  1000 Urină  1000-1500
Alimente  1000 Scaun  100
Metabolism  300 Pierderi insensibile  800
perfuzii pierderi anormale: febră, vomă,
diaree, etc.

CAPITOLUL IV

CAZURI CLINICE - PLANURI DE ÎNGRIJIRE

33
CAZUL CLINIC NR.1
Culegerea datelor:
Nume: V
Prenume: C
Vârstă: 25 ani
Sexul: masculin
Religie: ortodox
Cetăţenie: română
Domiciliul: localitatea Fălticeni
Ocupaţia: barman
Starea civilă: necăsătorit
Antecedente personale: ulcer gastric
Alergii: nu se cunosc
Condiţii de viaţă: bune
Data internării: 20.01.2020
Comportament faţă de mediu: bolnavul este orientat tempora-spațial
Istoricul bolii: Se prezintă la spital în data de 20.01.2020, cu durere abdominală,
greţuri şi vărsături, scaune diareice, febră şi stare generală alterată. Din relatările pacientului
aflăm că aceste simptome au apărut după ce a consumat o salată ce conţinea maioneză
preparată din ouă de raţă.
Nu a urmat nici un fel de tratament în ambulatoriu, s-a prezentat la medicul de
familie, de unde a fost dirijat spre Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Municipal Fălticeni.
Diagnostic medical la internare: Enterocolită
Motivele internării: Pacientul se internează în Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului
Municipal Fălticeni pentru investigaţii clinice şi paraclinice şi instituirea tratamentului
corespunzător de specialitate.

PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

34
Nevoia fundamentală Independenţă Dependenţă
Ritm circulator alterat, manifestat prin:
- hipotensiune arterială
Nevoia de a respira şi a
- puls tahicardie şi slab.
avea o bună circulaţie.
R = 15 /min; A.V.= 98 p/min; T.A. =
90/60 mmHg.
Nevoia de a bea şi a Intoleranţă digestivă totală.
mânca.
Greaţă şi vărsături din cauza inflamaţiei
mucoasei digestive. Scaune diareice.
Nevoia de a elimina.
Deshidratare cu tulburări hidro-
electrolitice.
Nevoia de a se mişca şi Repaus la pat.
a avea o bună postură.
Nevoia de a dormi şi a Pacientul doarme
se odihni. circa 8 ore pe noapte.
Pacientul se
Nevoia de a se îmbrăca îmbrăcă şi se
şi dezbrăca. dezbrăcă singur, fără
ajutor.
Nevoia de a menţine Hipertermie din cauza procesului
temperatura corpului în infecţios şi a deshidratării. Frison. T =
limite normale. 39,4°C.
Nevoia de a menţine te- Facies palid acoperit cu transpiraţii reci.
gumentele şi mucoasele
curate şi integre.
Cefalee din cauza toxinelor care afec-
Nevoia de a evita tează sistemul nervos central şi a tul-
pericolele. burărilor hidro-electrilitice. Colici
abdominale.
Pacientul este
Nevoia de a comunica.
cooperant.
Este creştin-
Nevoia de a acţiona
ortodox şi crede în
conform propriilor
existenţa şi ajutorul
convingeri şi valori
divinităţii.
Nevoia de a fi Are nenumărate
preocupat în vederea dorinţe şi planuri de

35
realizării. viitor.
Priveşte la
Nevoia de a se
televizor şi citeşte
recrea.
diverse reviste.
Pacientul nu deţine
Nevoia de a învăţa cum
multe cunoştinţe
să-ţi păstrezi sănătatea.
despre boală.

36
PLAN DE ÎNGRIJIRE
20 - 26.01.2020
Data Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare
nursing Rol propriu Rol delegat
0 1 2 1 3 4 5
20 – 26.01. Ritm respirator şi Pacientul să pre- Primesc pacientul cu Măsor zilnic respiraţia, 20.01.2020. Obiectiv nerealizat.
2020 circulator alterat, zinte tensiune căldură în secţie pulsul şi tensiunea arterială a Ritmul circulator s-a ameliorat.
manifestat prin: arterială şi puls în instalându-1 într-un pacientului notând valorile în 22.01. 2020 Tensiunea arterială şi
- hipertensiune ar- limite normale. salon liniştit, cu puţine foaia de temperatură. pulsul s-au normalizat. T.A.= 120/75
terială paturi, curat, aerisit, cu Recoltez sânge pentru mm Hg
- puls tahicardie slab o temperatură de 17- diverse analize de laborator: A.V.= 79 p/min
R=15r/min, 19°C. VSH, hematocrit, hemo- 20-26.01. 2020 Ritmul respirator
T.A.= 90/60 mm Hg globina, eritrocite, leucocite, şi circulator se menţine în limite
A.V.= 98 p/min ionogramă sanguină etc. normale.
20 – 26.01. Intoleranţă Asigurarea În primele zile, când Administrez: 20- 22.01.2020
2020 digestivă totală. regimului dietetic intoleranţa gastrică este - Metroclopromid
Regimul dietetic impus de
corespunzător. maximă, administrez - Refen
afecţiune a fost respectat. Pacientul
Remiterea bolnavului numai - Algocalmin
nu mai prezintă intoleranţă digestivă.
fenomenelor de into- lichide reci. Apoi, pe Vitamine B1, B6
Este echilibrat din punct de
leranţă. măsură ce toleranţa
vedere nutriţional.
Pacientul să fie gastrică permite,
echilibrat introduc în alimentaţie
nutrițional. orez fiert, brânză de
vaci, biscuiţi, supă de
came, orez cu lapte etc.

20 – 26.01. Greaţă şi vărsă- Combaterea Susţin pacientul în Administrez medicamente 20-21.01. 2020 După 48 h de la
2020 turi din cauza vărsăturilor şi a timpul vărsăturii. Ii ofer antiemetice pentru comba- începerea tratamentului, pacientul nu
inflamaţiei mucoasei scaunelor diareice. un pahar cu apă pentru terea vărsăturilor: mai prezintă vărsături.
digestive. Scaune Rehidratare cu a-şi clăti gura după - Metoclopramid 1f/zi i.m. Scaunele sunt în număr mai mic.
diareice. corectarea tulbură- vărsătură. Protejez patul Administrez medicamente Pacientul este bine hidratat, iar
Deshidratare cu rilor hidro- cu muşama şi aleza. - Algocalmin: tulburările electrolitice au fost
tulburări hidro- electrolitice. Aerisesc salonul. Pentru rehidratare institui corectate.
electrolitice. Realizez bilanţul perfuzii cu: 20.01.2020 Evoluţie favorabilă.
lichidelor ingerate şi al - Ser fiziologic 1000 ml/zi Pacientul este echilibrat hidro-
celor eliminate. Recoltez urină şi materii electrolitic şi aici.
Controlez cu regulari- fecale pentru examene de la-
tate starea de hidratare borator.
a pacientului, prin Recoltez lichid de
observarea senzaţiei de vărsătură pentru examen
sete, a uscăciunii bacteriologic.
mucoasei linguale şi a
persistenţei pliului
cutanat.

20 – 26.01. Hipertermie din Pacientul să Pun o compresă rece Administrez antipiretice: 20.01.2020 Obiectiv nerealizat.
2020 cauza procesului prezinte temperatură pe fruntea pacientului, - Paracetamol, 2c/zi. Temperatura corporală a pacientu-
infecţios şi a corporală în limite îl învelesc în caz de Măsor temperatura lui s-a ameliorat. T = 36,5°C
deshidratării. Frison. fiziologice. frison. pacientului de 2 ori/zi şi Temperatura s-a normalizat.
T = 39,4°C Schimb lenjeria de notez valorile în foaia de 26.01.2020 Temperatura se
pat şi de corp când este temperatură. menţine în limite fiziologice.
nevoie.
20 – 26.01. Cefalee din cauza Dispariţia Aplic comprese Pentru dispariţia cefaleei 20-26.01.2020..Cefaleea şi colici-
2020 toxinelor care cefaleei şi a colicilor calde, alcoolizate pe administrez antialgice: le abdominale s-au diminuat progre-
afectează sistemul abdominale. abdomenul pacientului - Algocalmin 1 f/zi siv.
nervos central şi a pentru a calma durerile Pentru combaterea colicilor Evoluţia a fost favorabilă.
tulburărilor hidro- colicative. abdominale administrez anti- Pacientul prezintă o stare de bine
electrolitice. Colici Evaluez pragul spastice: fizic şi psihic
abdominale. durerii. Supraveghez - Scobutil 2 f/zi, i.m.
pacientul.
Observ efectul trata-
mentului.

Data internării: 20.01.2020


Data externării: 26.01.2020
Pacientul este externat. Stare generală bună, necesită respectarea recomandărilor medicului în privința alimentației și igienei prescrise.
Respectarea tratamentului și controlul prescris.
INVESTIGȚII DE LABORATOR

Investigaţii Rezultate Valori normale


Hematocrit 34% 36-39 %
Glicemie 0,10g 0/00 0,80-l,20g 0/00
Hemoglobina 14g% 15±2g%
Ionograma sanguină Ca = 4,1 mEg/l Ca = 4,5-5,5 mEg/1
K = 3,5 mEg/l K = 3,8-5,4 mEg/1
Mg = l,4mEg/l Mg =1,8-3,5 mEg/1
CI = 85 mEg/1 CI = 94 - 111 mEg/1
Na = 131 mEg/1 Na= 137-152 mEg/1
V.S.H. 15 mm/lh 7 - 11 mm/lh
20mm/2h 9 -16 mm/2h
Eritrocite 4,5 mil/mm3 4,5-4,8 mil/mm3
Leucocite 8100/mm3 4000-8000/mm3
Examen sumar urină - albumină, glucoza, cilindri: prezent.
- sediment: săruri de calciu. .
Examen coproparazitologic - Salmonella: prezent;
- Bacii dizenterie: absent.
Examen bacteriologic al - S-au pus în evidenţă germeni din genul
lichidului de vărsătură Salmonella.

EPICRIZA
Pacientul V. C. în vârstă de 25 de ani s-a internat la Secția de Boli Infecțioase în data
de 20.01. 2020 cu următoarele simptome: greață, vărsături, dureri abdominale, febră, cefalee,
diaree, stare generală alterată.
În urma datelor amnezice și investigațiilor clinice și paraclinice s-a stabilit
diagnosticul de enterocolită acută.
Datele culese sunt analizate și interpretate definindu-se problema de dependență,
diagnostic și obiectivele de îngrijire.
În urma investigațiilor cu rol propriu și delegat, a conduitei de urgență medicală
manifestările s-au ameliorat iar obiectivele propuse au fost realizate.
În cursul spitalizării la recomandarea medicului s-a administrat: Glucoză, Ser
fiziologic, Reten, Metoclopramid, Vitamina B1, B6, Paracetamol, Nospa, Algocalmin.
În data de 26.01.2020 este externat prezentând stare generală bună, antifebril, somn
fiziologic și odihnitor apetit reluat fără scaun.

Recomandări la externare:
 respectarea regimului alimentar stabilit de medic;
 va evita consumul de alimente reci sau fierbinți;
 va respecta condițiile de igienă;
 va consuma alimente bine gătite;
 evitarea consumului de conserve;
 să spele ouăle înainte de spargere și să nu consume ouă de rață;
 fierberea cărnii înainte de preparare și consumarea de la surse autorizate.
 să nu consume prăjeli.

41
CAZUL CLINIC NR.2

Culegerea datelor:
Nume: L
Prenume: A
Vârstă: 37 ani
Sexul: feminin
Religie: ortodoxă
Cetăţenie: română
Domiciliul: localitatea Râșca, județul Suceava
Ocupaţia: contabilă
Starea civilă: căsătorită
Antecedente personale: - meningită în copilărie
Alergii: nu se cunosc
Data internării: 24.02.2020
Comportament faţă de mediu: bolnavul este orientat temporo-spaţial
Istoricul bolii: Din relatările pacientei aflăm că în urmă cu o zi, la circa 2 ore
după ce a consumat o prăjitură cu frişca, au apărut o serie de simptome ca: salivaţie
abundentă, greaţă, febră, vărsături, colici abdominali, diaree apoasă 1 – 4 /zi
Nu a urmat nici un fel de tratament în ambulatoriu, iar simptomatologia s-a
accentuat şi amplificat. S-a prezentat la medicul de familie iar acesta a îndrumat-o
spre Secţia Infecto-Contagioase.
Diagnostic medical la internare: Enterocolită
Motivele internării: Pacienta se internează în Secţia Boli Infecțioase a Spi-
talului Fălticeni pentru izolare, investigaţii şi tratament de specialitate
Prezintă următoarele simptome:
 scaune apoase, dese, salivație abundentă;
 diaree
 greaţă
 vărsături
 alterarea somnului
 hipertermie
 cefalee
 stare generală alterată
PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

Nevoia fundamentală Independenţă Dependenţă


Tulburări circulatorii
manifestate prin hipotensiune
arterială din cauza scăderii
Nevoia de a respira şi a volumului circulant şi
avea o bună circulaţie. tahicardie.
T.A. =100/70 mmHg;
A.V. = 98 p/min;
R=18/min.
Alimentaţie inadecvată
Nevoia de a bea şi a
prin deficit, din cauza
mânca.
intoleranţei digestive.
Vărsături şi diaree din
cauza inflamaţiei mucoasei
tubului digestiv sub acţiunea
Nevoia de a elimina.
enterotoxinelor.
Salivaţie abundentă.
Semne de deshidratare.
Nevoia de a se mişca şi a Necesitatea repausului la
avea o bună postură. pat.
Alterarea somnului din
Nevoia de a dormi şi a se
cauza durerii şi a stării
odihni.
generale alterate.
Pacienta se
Nevoia de a se îmbrăca şi îmbracă şi se
dezbrăca. dezbracă
singură.
Nevoia de a menţine Febră ridicată cauzată de
temperatura corpului în procesul infecţios.
limite normale. T = 39,3°C
Nevoia de a menţine Tegument palid acoperit
tegumentele şi mucoasele cu sudori reci.
curate şi integre.
Nevoia de a evita Colici abdominale.

43
Cefalee.
pericolele.
Stare generală alterată.
Pacienta
comunică bine
Nevoia de a comunica. cu echipa
medicală şi cu
anturajul.
Pacienta
Nevoia de a acţiona
respectă tradi-
conform propriilor
ţiile credinţei
convingeri şi valori
ortodoxe.
Dorinţă
mare de a se
Nevoia de a fi preocupat în
însănătoşi şi
vederea realizării.
a-şi realiza
idealurile.
Pacienta nu prezintă
Nevoia de a se recrea. interes în practicarea
activităţilor recreative.
Doreşte să
afle cât mai
Nevoia de a învăţa cum să- multe
ţi păstrezi sănătatea. informaţii în
legătură cu
aceasta.

44
PLAN DE ÎNGRIJIRE
24-29.02.2020
Data Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare
nursing Rol propriu Rol delegat
0 1 2 3 4 5
24 – 29.02. Hipertensiune Pacienta prezinte Creez condiţii de Măsor pulsul, respiraţia şi 24.02.2020. Ritmul circulator s-a
2020 arterială din cauza tensiune arterială în mediu: salon liniştit, T.A. zilnic, şi notez valorile ameliorat.
scăderii volumului limite normale. bine aerisit, fără curenţi în foaia de temperatură. 25.02.2020. Tensiunea arterială şi
circulant Prevenirea stării de de aer, cu temperatură Recoltez sânge pentru pulsul s-au normalizat.
T.A.= 100/70 colaps. şi umiditate adecvată. diferite analize de laborator. T.A.= 115/75 mm Hg
mmHg; A.V.= 65 p/min
A.V.= 98 p/min 26 – 28.02.2020. Ritmul
R= 18 r/min respirator şi circulator se menţine în
limite normale.
24 – 29.02. Alimentaţie Asigurarea În prima zi Administrez: 24-26.02.2020
2020 inadecvată din cauza regimului dietetic. administrez pacientei o - Glucoza 5%, 1000 ml/zi Pacienta este alimentată ţinând
intoleranţei Dispariţia dietă hidrică (ceai, prin perfuzie i.v. cont de regimul impus.
digestive. intoleranţei gastrice. zeamă de orez, supă de - Vitamina C, 3c/zi 26- 28.02.200. Toleranţa la
Pacienta să fie zarzavat strecurată), - Clorură de calciu, 1 f/zi i.v. alimente este bună.
echilibrată până alimentaţia ajunge - Metroclopomid 29.02.2020. Pacienta este
nutrițional. la normal. echilibrată nutriţional.

24 – 29.02. Vărsături şi Pacienta prezintă Susţin pacienta Administrez pentru 24.02.2020. Obiectiv nerealizat.
2020 diaree din cauza eliminări fiziologice. psihic în timpul corectarea tulburărilor hidro- 25-27.02.2020. Ameliorare
inflamaţiei mucoasei Corectarea vărsăturilor. electrolitice următoarele progresivă a simptomatologiei.
tubului digestiv sub tulburărilor hidro- Ii ofer un pahar cu soluţii perfuzabile: 26.02.2008. Nu mai prezintă
acţiunea electrolitice. apă să-şi clătească gura - Ser fiziologic, 1000 ml/zi vărsături. Scaunele s-au normalizat.
enterotoxinelor. după vărsătură. - Soluţie Ringer 1000 ml/zi 27-29.02.2008. Evoluţie
Salivaţie Protejez patul cu Administrez antiemetice: favorabilă.
abundentă. muşama şi aleza. - Torecan 1 f/zi i.m. Pacienta este echilibrată din punct
Dezechilibru Aerisesc salonul de Administrez medicamente de vedere hidroelectrolitic.
hidro-electrolitic. câte ori este nevoie. antiseptice intestinale:
Schimb lenjeria de - Saprosan 5 dr/zi
pat şi de corp când - Nospa
trebuie. Recoltez:
Calculez zilnic - urină pentru examenul
bilanţul lichidian. sumar
- materii fecale pentru
examenul copro-parazitologic
- lichid de vărsătură pentru
examenul bacteriologic
24 – 29.02. Alterarea Pacienta să aibă Învăţ pacienta să Administrez medicaţie 24.02.2020. Somn cu dificultate.
2020 somnului din cauza un somn liniştit şi practice tehnici de sedativă: Pacienta se simte obosită.
disconfortului odihnitor. relaxare. Stabilesc un - ½ dipromazepon lf/zi, 25-29.02.2020. Pacienta doarme
abdominal şi a orar de somn/odihnă. i.m. (seara înainte de circa 7 ore/noapte şi 2 în timpul zilei.
cefaleei.
Apreciez starea de culcare).
oboseală a pacientei.
24 – 29.02. Febră ridicată şi Normalizarea şi Asigur o Măsor temperatura 24-25.02.2020. Hipertermia se
2020 frison din cauza menţinerea îmbrăcăminte lejeră. pacientei de două ori/zi şi o menţine, deşi au mai scăzut valorile.
procesului infecţios. temperaturii Servesc pacienta cu notez în foaia de temperatură. T=38,1°C
corporale a pacientei cantităţi crescute de
T=39,3°C Administrez medicamente 26.02.2020. Temperatura
în limite fiziologice lichide. antitermice: pacientei este în limite fiziologice.
- Algocalmin 1 f/zi T= 36,8°C

27-29.02.2020 Temperatura
pacientei se menţine în limite
normale.
24 – 29.02. Colici Dispariţia Aplic comprese Administrez medicamente 24-25.02.2020. Obiectiv
2020 abdominale. colicilor abdominale calde pe abdomenul antialgice, contra cefalee: nerealizat.
şi a cefaleei. pacientei.
Cefalee. - Paracetamol 1 c/zi 26-28.02.2020. În urma tratamen-
Pacienta să O ajut şi suplinesc în tului administrat şi a îngrijirilor
Stare generală Pentru combaterea
prezinte o stare de satisfacerea nevoilor acordate, starea pacientei s-a
alterată. colicilor abdominale
bine fizic şi psihic. organismului. îmbunătăţit simţitor.
administrez medicamente
Urmăresc reacţiile antispastice: 29.02.2020. Pacienta se simte
pacientei la durere. bine fizic şi psihic. Este externată.
- Scobutil compus 1 f/zi i.v.
Manifestările enterocolitei variază de la un pacient la altul în funcție de severitatea bolii, dacă este tratată corespunzător se ameliorează
și dispare în scurt timp chiar dacă există mai multe surse declanșatoare Ale enterocolitei, cel mai adese aceasta este cauza unor condiții precare
de igienă.
EPICRIZA

Pacienta în vârstă de 37 de ani s-a internat în spital Secția Boli Infecțioase în data de
24.02.2020 cu următoarele simptome: greață, febră, vărsături, dureri abdominale etc.
În urma anamnezei efectuate și investigațiilor clinice și paraclinice s-a stabilit
diagnosticul de enterocolită acută.
Datele culese sunt analizate și interpretate definitivându-se problema de dependență,
diagnostic și obiectivele de îngrijire.
În cursul spitalizării, în urma investigațiilor și medicației starea pacientului este bună.
În data de 29.02.2020 pacienta este externată urmând un regim alimentar și tratament
corespunzător la administrarea medicului.
INVESTIGAŢII DE LABORATOR

Investigaţii Rezultate Valori normale


Leucocite 8050/mm3 4200-8000/mm3
Hematocrit 39% 41±5%
Eritrocite 4,3 mil/mm3 4,2-4,8 mil/mm3
16 mm/lh 2-13 mm/lh
V.S.H.
21 mm/2h 12-17 mm/2h
Glicemie 0,25 g%0 0,80-1,20 g%0
Na=135mEg/l Na=137-152 mEg/1
Ca=4,l mEg/1 Ca=4,5-5,5 mEg/1 Cl=94-
Ionogramă sanguină
Cl=98 mEg/1 111 mEg/l
K = 3,5 mEg/1 K = 3,8-5,4 mEg/1
- glucoza, cilindri: prezent; albumină: urme fine;
Examen urină
- pigmenţi biliari: absent.
- Staphylococcus: prezent.
Examen coproparazitologic
- Bacilul dizenterie: absent.

EPICRIZA

50
Pacienta L.A. în vârstă de 37 ani, din Râșca, se internează în data de 24.02.2020 în
Secţia Infecto-Contagioase a Spitalului Fălticeni prezentând următoarele simptome: greaţă,
vărsături, salivaţie abundentă, colici abdominale, cefalee şi stare generală alterată.
În urma investigaţiilor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul de Enterocolită
acută determinată de germeni din genul Staphylococcus.
S-a instituit tratament igieno-dietetic şi medicamentos cu antiemetice, antialgice,
antipiretice, seruri perfuzabile pentru reechilibrare hidro-electrolitică şi acido-bazică,
antispastice, antiseptice intestinale, sedative şi vitamine.
Evoluţia a fost favorabilă, pacienta externându-se în data de 29.02.2020 vindecată.
Primeşte următoarele recomandări:
 evitarea consumului de conserve;
 evitarea consumului de afumături;
 evitarea consumului produselor de cofetărie în sezonul cald;
 evitarea consumului de alimente şi băuturi reci;
 manipularea şi conservarea în condiţii igienice a alimentelor şi băuturilor;
 respectarea regulilor de alimentaţie raţională şi igienică.
 prezentarea periodică la medic;
 revenirea și acutizarea simptomelor impune prezentarea de urgență la medic.

CAZUL CLINIC NR.3

Culegerea datelor:

51
Nume: S
Prenume: O
Vârstă: 50 ani
Sexul: masculin
Religie: creștin –ortodox
Cetăţenie: română
Domiciliul: localitatea Fălticeni
Ocupaţia: Administrator:
Starea civilă: căsătorit
Antecedente: Hepatită în urmă cu trei ani
Alergii: nu se cunosc
Data internării: 04.03.2020

Istoricul bolii: Pacientul ne relatează că debutul bolii a fost brusc şi brutal cu o stare
alarmantă de rău general, oboseală puternică, cefalee, greaţă, vărsături, dureri abdominale,
febră ridicată (39,9°C), frisoane, herpes peribucal, scaune diareice foarte numeroase cu
caracter apos. Din anamneză află că în ultimele 2 zile acesta a consumat pe lângă alte
alimente şi o serie de preparate de carne (şuncă, cârnaţi, tobă) ce i-au fost aduse de o rudă
din provincie. Nu a efectuat nici un tratament în ambulator.
Diagnostic medical la internare: Enterocolită
Motivele internării: Bolnavul este internat în Secţia Boli Infecțioase a Spitalului
Fălticeni pentru izolare, investigaţii clinice şi paraclinice şi tratament de specialitate
corespunzător.
Prezintă următoarele manifestări de dependenţă:
 diaree
 greaţă
 vărsături
 herpes peribucal
 dureri abdominale
 hipertermie
 cefalee
 stare generală alterată
Diagnostic de îngrijire:
 dureri abdominale din cauza procesului inflamator intestinal;

52
 grețuri și vărsături din cauza procesului inflamator intestinal;
 dificultatea de a se alimenta, deshidratat din cauza problemelor apărute în
urma infecției;
 dificultatea de a se odihni din cauza simptomelor;
 anxietate din cauza bolii, teamă de complicații;
 deficit de cunoștințe medicale din cauză că pacientul nu a fost interesat de
aceasta;
 diaree din cauza procesului inflamator intestinală ;
Obiective.
 pacientul beneficiază de supraveghere pe timpul internării;
 pacientul să fie investigat și tratat conform diagnosticului pe durata internării;
 pacientul să nu devină sursă de infectare pentru alții;
 pacientul să fie alimentat corespunzător pe toată durata internării

PROBLEME DE DEPENDENŢĂ

53
Nevoia fundamentală Independenţă Dependenţă
Hipotensiune arterială.
Tahicardie.
Nevoia de a respira şi a Tendinţă la colaps.
avea o bună circulaţie. T.A. = 95/50 mm Hg;
A.V. = 96 p/min;
R = 16 r/min.
Nevoia de a bea şi a Imposibilitate de alimentare
mânca. din cauza intoleranţei digestive.
Vărsături frecvente.
Scaune diareice foarte
Nevoia de a elimina. numeroase cu caracter apos.
Dezechilibru hidro-
electrolitic.
Nevoia de a se mişca şi Repaus la pat pe perioada
a avea o bună postură. spitalizării.
Nevoia de a dormi şi a Somn agitat cu frecvente
se odihni. treziri din cauza durerii.
Nevoia de a se îmbrăca Pacientul se îmbracă şi se
şi dezbrăca. dezbracă singur.
Nevoia de a menţine Febră ridicată şi frison
temperatura corpului cauzate de procesul infecţios.
în limite normale. T=39,9°C.
Nevoia de a menţine te- Pacientul respectă normele
gumentele şi mucoasele de igienă. Prezintă tegumente
curate şi integre. palide şi herpes peribucal.
Durere abdominală
Nevoia de a evita
colicativă. Cefalee. Stare de rău
pericolele.
general. Anxietate moderată.
Comunicare eficientă cu -
Nevoia de a comunica.
echipa de îngrijire.
Nevoia de a acţiona Pacientul respectă -
conform propriilor sărbătorile şi obiceiurile
convingeri şi valori religioase.
Nevoia de a fi Consideră că cea mai mare
preocupat în vederea realizare este redobândirea
realizării. sănătăţii.

54
Pacientul se recreează
Nevoia de a se recreea.
dezlegând integrame şi citind.
Prezintă interes în a afla
Nevoia de a învăţa cum
cât mai multe amănunte
să-ţi păstrezi sănătatea.
despre afecţiune.

55
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Perioada 04 -10.04.2020
Data Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare
nursing Rol propriu Rol delegat
0 1 2 3 4 5
04- 10.03. Hipertensiune Normalizarea Instalez pacientul Măsor pulsul, T.A., şi 04-06.03.2020. Ritmul circulator
2020 arterială. ritmului circulator. singur într-un salon respiraţia zilnic şi notez s-a ameliorat.
Puls tahicardie. Prevenirea mic, liniştit în condiţii valorile în foaia de 07.03.2020. Tensiunea arterială şi
Tendinţă la colaps. colapsului. de perfectă curăţenie. temperatură. pulsul s-au normalizat.
T.A.= 95/50 mmHg Recoltez sânge pentru T.A.= 120/80 mm Hg
A.V.= 96 p/min analize de laborator. A.V.== 77 p/min
R.= 16 r/min 08-10.03.2020 Ritmul respirator
şi circulator se menţine în limite
normale.
04- 10.03. Imposibilitate de Pacientul să fie Asigur pacientului o Administrez: 04-06.03.2020. Pacientul este
2020 alimentare din cauza alimentat conform dietă hidrică în prima - Glucoza 10%, 1000 ml/zi alimentat ţinând cont de regimul
intoleranţei regimului impus. zi, urmată apoi de prin perfuzie .V. impus.
digestive. Dispariţia introducerea treptată de Administrez pentru 06-08.03.2020. Pacientul a fost
intoleranţei alimente bine tolerate întărirea organismului: alimentat respectându-se nevoile
digestive. (orez, făinoase, brân- - 9 Vita, 1 c/zi calorice.
zeturi, supe de carne, 09.03.2020. În prezent dieta este
restricţii. Fără pofta de mâncare.
Alimentarea respectându-se nevoile
calorice.
10.03.2020 în prezent dieta este
fără restricţii. Are pofta de mâncare.
04- 10.03. Vărsături Pacientul prezintă Învăţ pacientul să Administrez pentru 04.03.2020 Obiectiv nerealizat,
2020 frecvente. Scaune eliminări fiziologice. inspire adânc atunci corectarea dezechilibrului 05.03.2020. Evoluţie favorabilă,
diareice foarte Trebuie să fie când apare senzaţia de hidro-electrolitic: cu remisiunea simptomelor.
numeroase cu echilibrat hidro- vărsătură. - Ser fiziologic 1000 ml/zi 06.03.2020 Nu mai prezintă
caracter apos. electrolitic şi acido- Nu îl părăsesc în prin perfuzie venoasă. Pentru vărsături. Scaunele s-au normalizat.
Dezechilibru bazic. timpul vărsăturilor. combaterea vărsăturilor admi- 07-10.03.2020 în prezent elimi-
hidro-electrolitic. Notez numărul şi nistrez: nările sunt fiziologice.
caracterul scaunelor în - Metoclopramid 1 f/zi, i.m. Pacientul este echilibrat hidro-
foaia de observaţie, îl Administrez antiseptice electrolitic şi acido-bazic.
liniştesc din punct de intestinale:
vedere psihic. Realizez Recoltez probe laborator.
bilanţul ingesta/excreta.
04- 10.03. Insomnie din Somnul Creez condiţii Administrez: 04-06.03.2020.Obiectiv
2020 cauza durerii. pacientului să fie prielnice odihnei: - Diazepam, lf/zi (seara nerealizat.
Oboseală marcată. liniştit şi odihnitor, linişte, lumină obscură înainte de culcare). 06-10.03.2020 Pacientul benefi-
de circa 8 ore/zi. şi difuză. Aerisesc sa- ciază de somn corespunzător. Se
lonul seara. simte odihnit.

04- 10.03. Febră ridicată din Pacientul prezintă Aplic pacientului Măsor temperatura 04-06.03.2020 Pacientul prezintă
2020 cauza procesului temperatură comprese reci pe frunte. pacientului de 2ori pe zi, şi febră moderată.
infecţios şi frison. corporală în limite In perioada când pre- notez valorile în foaia de tem- 06-08.02.2020 Temperatura pa-

57
T = 39,9°C fiziologice zintă frisoane, îl înve- peratură. cientului s-a normalizat.T=36,9°C
lesc. Administrez: - 08-10.03.2020 Temperatura
Paracetamol 2c/zi corporală a pacientului se menţine în
limite normale. T = 36,7°C
04- 10.03. Durere abdomi- Normalizarea Evaluez pragul Pentru combaterea 04.03.2020. Durerile abdominale
2020 nală colicativă. tranzitului intestinal. durerii. Asigur un durerilor abdominale şi cefalee persistă.
Cefalee. Dispariţia cefaleei mediu de protecţie administrez antispastice: 05-07.03.2020 Uşoară ameliorare.
Anxietate moderată. şi a anxietăţii. psihică adecvat stării de - Nospa 1 f/zi i.m. 08.03.2020 Pacientul nu mai
Stare de rău boală, prin înlăturarea Administrez sedative, prezintă dureri.
general. excitanţilor psihici. pentru dispariţia anxietăţii: 09 - 10.03.2020 Pacientul se simte
II încurajez să-şi - bromazepan, 1 c/zi bine fizic şi psihic.
exprime emoţiile, frica.
04 - 10.03. Paliditate Pacientul prezintă Ajut pacientul la Administrez: 04-06.03.2020. Igienă riguroasă.
2020 tegumentară. tegumente normal realizarea toaletei - Aciclovir de 2 ori pe zi în 06-10.03.2020. Pacientul prezintă
Herpes peribucal. colorate şi integre. Schimb lenjeria de aplicaţii locale. tegumente şi mucoase curate, integre
corp cu regularitate. şi normal colorate.

Respectând condițiile care s-au stabilit de comun acord și tratamentul necesar, pacientul devine capabil de o activitate normală.

58
INVESTIGAŢII CLINICE ŞI DE LABORATOR

Investigaţii Rezultate Valori normale


Glicemie 0,15 g%o 0,80-1,20 g%o
Hemoglobina 13 g% 15±2g%
Hematocrit 47% 46±6%
V.S.H. 17 mm/lh 23 mm/2h 1-10 mm/lh 7-15 mm/2h
Eritrocite 5,2 mil/mm3 4,5-5,5 mil/mm3
Leucocite 8350/mm3 4200-8000/mm3
Na= 134 mEg/1 Na= 137-152 mEg/1
K= 3,3 mEg/1 K= 3,8-5,4 mEg/1
Ionogramă sanguină
Cl= 92 mEg/1 Cl = 94- 111 mEg/1
Ca=4„l mEg/1 Ca= 4,5-5,5 mEg/1
 albumină, glucoza, cilindri: prezent.
Examen sumar urină
 sediment: rare leucocite.
 se evidenţiază germeni din genul Salmonella
Examen coproparazitologic
Typhi Murium.
Examen bacteriologic al  se evidenţiază germeni din genul Salmonella
lichidului de vărsătură Typhi Murium.
EPICRIZA

Pacientul S.O. în vârstă de 50 ani, din - este internat la data de 04.03.2020 în Secţia
Infecto-Contagioase a Spitalului Fălticeni prezentând următoarele semne: cefalee, oboseală
puternică, febră ridicată (39,9°C), frisoane, greaţă, vărsături, dureri abdominale colicative,
scaune diareice foarte numeroase cu caracter apos, herpes peribucal şi anxietate.
A fost investigat clinic şi paraclinic şi s-a stabilit diagnosticul de Enterocolită
determinată de germeni din genul Salmonella Typhi Murium.
S-au acordat îngrijirile necesare, s-a instituit tratament medicamentos şi igieno-
dietetic, iar evoluţia a fost favorabilă, starea pacientului îmbunătăţindu-se.
Se externează în data de 10.03.2020 vindecat, primind următoarele recomandări:
 să evite consumul preparatelor de carne (şuncă, salam, cârnaţi, tobă, carne
tocată), mai ales în situaţia unei insuficiente prelucrări termice;
 să evite consumarea alimentelor suspecte prin control organoleptic
(consistenţă, culoare, gust, miros);
 să respecte regulilor de alimentaţie raţională şi igienică;
 va evita consumul de alimente reci
 fierberea cărnii înainte de preparare și procurarea ei numai din surse
autorizate;
 respectarea condițiilor de igienă atât personală cât și alimentară;
 respectarea regimului prescris de medic la externare.
 respectarea condițlor care s-au stabilit de comun acord și tratamentul necesar
pacientul devine capabil de efectuarea unor activități normale.
CAPITOLUL V

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE A UNUI


PACIENT CU ENTEROCOLITĂ

Alimentația pacientului trebuie să fie cât mai complexă, cu interdicții cât mai puține.
Evitarea consumului de alimente reci și a băuturilor fermentate.
Când există un dezechilibru al procesului de fermentație și putrefacție se începe cu o
dietă și un suport redus de glucide dar cu o alimentație în exces de proteine.
Pentru combaterea constipației se consumă legume și fructe. Alimentația se
îmbunătățește progresiv și cu prudență, alimentele trebuiesc introduse în cantități mici și
progresiv ajungându-se la modul normal.
Respectarea normelor igienico alimentare.
Tratamentul cu antibiotice pentru combaterea cauzelor infecțioase nu este
întotdeauna indicat, se poate cauza deshidratare severă și dezechilibre electrolitice.
Se recomandă hidratarea corespunzătoare și în unele cazuri consumul de săruri
rehidratante.
Tratamentul să fie administrat doar la recomandarea și supravegherea medicului
Atenție trebuie acordată celor cu coproculturi pozitive, administrarea de antifebrile și
antispastice.
Antibioticul recomandat, durata tratamentului, doza zilnică diferă în funcție de
etiologia enterocolitei, gravitatea bolii și vârsta pacientului.
Educarea pentru sănătate a pacienților se face după cele patru criterii fundamentale:
 Promovarea sănătății;
 Prevenirea îmbolnăvirilor;
 Restaurarea sănătății;
 Înlăturarea suferințelor.
Referitor la educația pacientului cu enterocolită după respectarea tuturor etapelor
parcurse și ajuns în stadiul declarat vindecat, trebuie să respecte cu strictețe toate deciziile
luate de recomandările stabilite de comun acord.
BIBLIOGRAFIE

1. Borundel Corneliu, Medicină Internă, Editura Medicală, București, 2008.


2. Groza, E., Ionescu, R., Manual de boli infecțioase, Editura Medicală, Bucureşti
1981.
3. Ifrim, M., Niculescu, Gh., Compendiu de anatomie, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică Bucureşti 1988
4. Ilisoi- Ciocan Paraschiva, Nursing, Editura PIM, Iași, 2008.
5. Longines, Enescu, Anatomia şt fiziologia omului, Editura „Dimitrie Cantemir" Iaşi
2003
6. Parker Steve, Corpul uman, Editura Litera, București, 2019.
7. Titircă Lucreția, Manual de îngrijiri speciale, Editura Viaţa Medicală Românească,
Bucureşti. 2000
8. Titircă Lucreția, Tehnici de evaluare, Editura Viaţa Medicala Românească,
Bucureşti. 2001
9. Voiculescu I.C., Petricu I.C. Anatomia și fiziologia omului, Editura medicală,
București, 2016
10. Voiculescu Marin, Boli infecțioase, Editura medicală, București, 1990.