Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • 100 de Personalitati, Nr. 14-Che Guevara

    Caricato da

    Inteleptul
    2K visualizzazioni32 pagine

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formati disponibili

    PDF, TXT o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Scarica in formato PDF, TXT o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    2K visualizzazioni32 pagine

    100 de Personalitati, Nr. 14-Che Guevara

    Caricato da

    Inteleptul

    Copyright:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Scarica in formato PDF, TXT o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 32
    riley (Tee | Slur edn rat I] iE VAL ee - core cf ESL Oe er OL Che Guevara Numérul 14 Gor a Sees G Viata scurt& dar strdlucité a revolutionarului ardent Un spirit de aventurier nascut din lupta cu boala CAlatoria hoinarutui Nasterea” revolutionarului Rasturnarea dictaturii Conflicte in cadrul noului guvern Criza nuclear ‘America de Sud este cuprins3 de entuziasm BEE eu 20 Un rzboi fara mijloace impotriva unui dusman cu armament modern VIETI PARALELE 24 ‘Ambitiosii luptatori pentru libertate din America de Sud Et 28 Revolutionarul legendar ~ spiritul protestatar rspandit in intreaga lume Vizitati site-ul nostru la adresa www.deagostini.ro pine SAPTAMANALA DATURA De AGOSTINI HELLAS SA. EDTOR:Pelros Kapton MANAER ECONO. Fete Fata MANGER DE REDACT: 51 PRODUCTE: eg Yours AORESA Wags ah 16673 ena MARKETING MANAGER: Mc Kotaoutor [PRODUCT MANAGER Nast Kotes [SOORDONATOR DE PRODUCTI Casting Peulideu MANAGER DISTREUTIE En esa MANAGER LOISTICA OPRAH mie Pasha COOROOKATOR LOBSICA 5 PCE 1P.Rav ‘DPARIE gLEGARE. WH EADOTIAN SA RCeTOR HE PRODUCIETIPOGRARE: SELDS KRTSOTANS IMPORTATOR Mea Survie Zaweds SL Marhatin Manager: Aina Boies facator Cabra Mateon Diener Manager Ua osache ADRES. sr Lui Pasteur 38,1, 968, sector 8, Boer, Remina Taleo: on 21 2187398 DISTRIBUTOR. He (©2007 De AGOSTIN Hel {© 2009KK Oe AGOSTIN KEAN Fora Unio Pres Cri an Oe Ags Pikes eter oper Kar CHE GUEVARA 150 ADAGP SDEETE 07h Sala, renee rej name Pr pr nur 2991450 MOL SS9PLE/2199 MOL oe repre nner se aR acon seared oral erect rept de 2 chit ones pubic personaly su dese aca aie, Che Guevara kre reer Ya je lsisiCCU. Che Guevara Ce fel de viata a dus Guevara? MERICA LATINA. Dupa ce Columb a descoperit conti- ae acesta a fost mai intai luat in stapanire si devas- tat de cdtre spanioli, ca apoi sd indure opresiunea imperia- lismului american modern, ceea ce le-a adus localnicilor ani indelungati de suferinté Si totusi, o revolutie dintr-un stat mic, precum Cuba, a zguduit intreaga lume. Initiaté de un grup de numai 100 de oameni, miscarea a ajuns sd réstoarne conducerea auto- cratic si a rezistat cu hotarare mai multor tentative de interventie straina de a opri revolutia Che Guevara Pe masura ce tensiunea dintre Statele Unite si Rusia cres- tea, iar multe tari aflate la mijloc isi tineau rasuflarea, Guevara a criticat vehement incapacitatea superputerilor mondiale de a face fata acestei situatii. Apoi, pentru a-si atinge propriul scop al unei revolutii globale, a renuntat la tot pentru a redeveni luptator de gherila, in cele din urma gasindu-si sfarsitul in adancul junglei, ca simplu soldat. Asadar, ce fel de viaté a dus Guevara? PROLOG Bm melee eMC Lc) 1492 1 Columb descopers continentul american 1521 [Cortez ingenuncheazé Imperiut Artec a j 15921 Pizarroiwinge Imperiulincay 1816 1 __ Argentina ii cast independenta "4902 | Cubaligi cigtigh independenta re 1910 1 ___Revolutia Mexicana 1914 1__ Incepe Primul Rézboi Mondial 19171 __ Revolutia din Rusia 19281 Senagte Guevara Z 4939 L___ Incepe cel de-al Doilea Rizboi Mondial 1949 1 Seinstaureaza Republica Popular Chinezi i 1950 1 __incepe R&zboiul din Corea 19511 Guevara intreprinde prima traversare a continentulul (eM eelteortha renin Bae Pe 19531 Guevara traverseaz8 continentul pentru a dove oar& & 1954 _|___Comunismul este scos in fara leg in Statele Unite 1955 _|__Se cisatoreste cu Hilda Gadea. iL intdneste pe Castro 1956 1 Gherlele debarcd in Cuba. incepe revolutiacubanez’ Fag 1959 __[___Balista este exlat Se instaureazé nou regim tn Cuba 1961 1__Tentativa cubanezilr afta in exit dea invada Cuba 19621 _Criza din Cuba 3 1963 __Asasinatul tui Kennedy 3 1966 1 Discursulcitre Najunile Unite 1965 __Incepe rlzboiul din Vietnam. Disparta lui Guevara 1967 Moartea acestuia in Bolivia = 1975 __ Sfirsitul rzboiulu in Vietnam 1979 __Uniunea sovietc’ invadeaz’ Alganistanut 19821 __Razboiul in Insulele Falkland 1991 | _Céderea Uniunii Sovietice Ee Viata si vremurile Viata scurta dar stralucita - arevolutionarului ardent Guevara sa niscut in Argentina sia avut parte de o copilirie fericita. Doar ori dea astmul cronic i-a pricinuit tot felul de probleme. Cabitorind de do Jungul intregului continent pentru a vedea nivelul de trai al sud-americanilor, s-a hocirat si igi sacrifice viaga pentru a-i ajuta pe acesti oameni, conducind trupele in timpul revolusiei cubaneze. in urma revolugiei, pozigia lui s-a consolidat, putand astfel si reziste in faya imperialismului american si sovietic. Si privim mai indeaproape, asadar, cei 39 de ani petrecuti pe pimant de acest rou controversat. Un spirit de aventurier nascut din lupta cu boala rescind inconjurat de dragoste HEGUEVARA. pe numele sSuadevarat Ernesto lia acestuia s-a mutat in regiunea Misiones din (Guevara, sa nBscut pe 14 iunie 1928 in Argentina, in apropierea granite cu Brazitia, unde Argentina, Acesta a fost inceputul vieti omului ttl Lui detinea 0 ferm3. Dar in curind, regu ‘are avea s8 inspire declangarea revlutilor pe tot _nea a inceputs8 fie bintitS de hati, forfandu-l pe continentul sud-american, Lynch s8inchidSferma. Familia s-a mutat apoiin _Summrelastsa ean, & Tatil sBu, Ernesto Guevara Lynch, era un intre- capital Argentine, la Buenos Aires, unde Lynch taresantsnt no loie prinzStorlipsit de grij care avea mai multe afa- _s-a angajatca agent imobiliar. Side aceasté data, _Mbloaresinart contre ceri de mich anvergur8. Initial, familia Guevara _Lynch s-a sBturat de munca sa si s-a mutat cu" {usese trimisé din Spania in Peru odats cu cuce- tat cu familie ntr-0 egiune din aproperea gran firea acest’ fii de c&tre spanioli, pentru a admi- fei cu Paraguay, de-a lungul raului Parana, pentru ristra 0 ferm8 de dimensiuni mari. Dar toate administra un santier naval. Familia Guevara acestea se intimplaserS demult, in trecut, iar sia schimbat deseori resedinfa si nu s-a agezat pnd lagenerajia lui Lynch nu mai rémsese nici cu adevratniciodatintr-un loc anume. Che, la lurmé din ferms. Mama lui Guevara, Celia de la _rndul su, nu putea s8 meargé la scoali din pri- Serna y Llosa, nu provenea dintr-o familie deose- cna atmulu, ceea ce cea ca plecSrile $8 nu fie bit de bund, inst era cunoscuté in réndul prieteni- __teemai o problems lor pentru comportamentul liberal si emancipat PBrinti -au ingrit cu mare atente. Tatil State picior peste picor sits tundea pSrulscurt, _adormea in Brae pentru @mpiedica reo cri de ambele in egalé masuré de controversate pen- truo femeie la acea vreme. Pe cBnd cuplul se afla Intr-0 cBlitorie de afaceri Cli, insrcinat find a intrat bruse in travaliu ga fost dusé de urgent le un spital local, unde l-a ndscut pe Emesiog Aventurierul si hoinarul de mai tarziu a devedlt acestetrésituri inc din momentulnaster Familia Guevara a avut dntotdeauna o afinitat@™ pentru peregringri, De indata ce Lynch Gi punea pe picioare o afacere, devenea bruse| scurtd vreme dup nasterea lui Ernesto, nifale s106rS mal mic, care se irtor- Hela sc0018 pentru a se ing Ibolnay sige arate notjle de la ore gest 8F3 modu in care vata Guovara IBLE ce up medic Te-a.cecomandat 3 so mute 63 undeSORUEP?s mai cura, fala si-a facut Hbegajeie si 5-2 ila in Cordobs. Odats cu BSE treptat si a putut, ‘Apol, in 1941, 2 inceput func! s8 revind la Buenos ‘bfinut note remarcabil de ‘a determinat 88 igi con- Tinue studile la facultatea medicind. Ii plicea £8 meargi pe bicilets gi fécea deseori excursi explordnd regiunea Panpa, o Intindere vast® de e8, in nordul Argentine + Tn Pang in ord Arent pocare che explo Pen aie Epoca yfiului riticitor” {In 1947, Guevara a pleat la facultatea de medicins din Buenos Aires, si pe ling8 cursurile obligato ri, a studiat iteratura, filozofia, psihologia 5 alte materi, dovedind un interes deosebit pentru filo- zofia socal. In acea perioad®, tinea tot timpul la cApStdiul patului cartea lui Nehru .Descoperirea Indie. Era prfund impresionat de istoisrile des pre generozitatea lui Gandhi cuprinse in carte. ‘Aintrat apoi in marin8, ca ordonant8, sia cl torit de-a lungul Amerieii de Sud, cSrénd mart si vinzind pantol reconditionafi. A devent foarte interesat de studile sociale, mai degraba pen: tra experienfsdecét pentru bani, de care nu avea UN FAN AL SPORTURILOR INCA DIN COPILARIE ‘Guevoaa fst un sustindtrpasionat al spor- exes tir; pe deasupra, a pata ls un ‘ulus In copie sufet de asim conic sl tumeu de sur cu prifin. rice sport arf ‘fu putut antl merge la ¢oa8 dar de ndatd_ cat. avea mere un inhalatorlinderin in ‘esa facut maine ainceput sy petrevcd_caz havea octizh de astm, ‘ea malmare parte in timpul su proctcand etestind 53 plard, Guevara a Inceput ‘spot rintenstatea cu cate aprctat if apols3 practice sport de contact. La un ‘te sport ete mi degyab8necbiguts. _vetstate, + alatuat echipe de rugby, dey ‘Rinceput #8 joace ping-pong dupa ce ska med ncercase 58 convingd 8 erunte, ‘onsruit propia ma acts 13 ener Ca temindu-se de eventuatatea unui aac de lumare, 2 devenitvicecampin Intrun tur cord. Nu ka acordat nsdn atenie a rs- neu egional. uns Vol continua sf Joc ogy, chiar daca afta each ma bun Fotball ete un vol pla cu vata Tat ru ama avut de spor enremce popirin Amara de Succhior les det 5B las s joace ins Fa rugat pe tna decolegl de echipa 3 fe mereu pe margnesterenul cu un inalator gata pre ‘itn caz de urges Mai iru, Guevare 9 events editor ores de aby finale roast, ar Guevara a just mit in opie. Peru cé nu putea alga fate mult ‘coun asad cape post de porta. ' imi cadou un pistol de att su 9 Che Guevar: nevoie in mod deosebit. Poate ci mostenise de la ‘mama sa spirtul liber, pentru 8 inima Ti hoing rea mereu si nu isi putea reprima curioztatea pur intelectual’ in fafa evenimentelor din jr, de unde si reputatia sa de aventurier. Desi participa une ori La petreceri si alte evenimente sociale obis- huite Tn randul color de varsta sa, acestea r’ma- rneau totugio raritate, Guevara preferdnd distrac- tlle neplaificate gi nes: ite. in dragoste. In Guevara @ fost un aventurier 1950, s-a Indrgostit de o femeie cuse la nunta unui prieten; se numea Chichina avea o¢hi mari, minunai, si pul lung. Varul lui avea s3 sustna: .A fost dragoste la prima vedere ‘ntre cei doi exista ns un mare obstacol: fami lile or se situau pe trepte sociale diferit, Familia Guevara nu era siract, ins8 nici nu trecea peste rmedie ca statut social si bogitie. in schim, fata provenea dintr-o familie iustré si bogata, dese- or find supranumitd .Prinfesa”. Rudele feteinu-si ascundeau dete dispretul fat de tinrul indrSgos: tit cénd acesta si ficea apartia (a ea acasi cu cra vata desfScut8, Nimic insi nu l-a descurnpnit, nici ind acestiai-au luat in derddere ceSmaga din nailon putin murdar3, ba chiara intrat ‘sub dug complet imbracat, in semn de protest. in aceasté etapS a vieli, Guevara a fcut mai multe descoperiri. A incercat s8 inventeze un ticid original, pe care l-a qumit Capone $1 ‘in propriul garaj, manevrand cu fe chimice extrem de toxice. pe care |-af mainile goale st Din nefericre, produsul final avea un miros neplé- cut atat de patrunzator, int n-a putut fi nicio data utilzat ar Che avea visuri mult mai mari, Voia $8 strS- bat continentul de fa un capita Chinchinei cS ar trebui s& hoindrease’ pur 5 sim: plu de-a lungul continentuli, in Luna de miere. ‘America de Sud este de 46 de ori mai mare decat Japonia, acoperité in mare parte de jungls si ‘eserturi aride; nici pe departe o regiune care s fie usor de strabstut, Cu toate acestea, visul tar rului si-a gBsit rapid implinirea, datorits spiritu ui sb indréznet, alt. -a spus 4 Guevareurmirnd ingratin Erson Viata si vremurile Calatoria hoinarului Visul siu dintotdeauna: traversarea continentul ACEASTA traversare a continentuluidezvdluie mai __toni au decis s8 o dea la fier vechi si 8 igi con: mult decdt orice altceva personalitatea (ui C nue cldtoria cu autostopul. Nu aveau nic Totu Uunui prieten din liceu, Granade, care ajunsese de a ajunge la capi. Guevara a suferit perma 2 Inceput cu céteva vorbe spuse in treacst mai mie intentie de a face cale intoars® inainte jeja medic: .Ar trebui s8 0 lum pe Poderosa | nent de crize de astm in timpul cSlitorie, dar nu 3 mergem pan’ in America de Nord”. Poderosa —_s-a decis nici mar o clip s8 o intrerups si $8 Insreata, Puternica (spl] e Granado motacicletei sale de 500 cc. Granado (dats ajuns in Peru, au viitateuinele incase, i umele dat de neargi la mi a fost surprins de idee, dar I-a cucerit imediat, juevara nu gi-a putut reprima admiratiaTnaintea ae aga c& cei doi au pornit in célatorie, incepind _edifciului de la Machu Picchu. Aproape cB vedea tet met cela sum neal st astfel voiajul nebunese de-a lungul continentu cu ochi mint conchistadori spaniolinimicindinca- cine fc autstopu, lui, In decembrie 1951, ludndu-5i rimas-bun de si Ascris in urmalul personal: .Popoare sud-ame la Chichina i de la fami marea cilétorie. Mai inti, cei doi prieteni s-au lui" gi alte asemenea declaratiiradicale. Au stat 0 indreptat spre Santiago, Chile, apoi cAtre pod lun’ la Machu Picchu si se intretineau lucrand la ul Anzilor. Pentru cB nu aveau cunosi Titi prin zonele ps eteni isi pet de pomp IF de cate pornit in josulrului cu barca, uneori chiar pe plute Guevara a plecat i Ficane, rSzbunafi-vi pentru nedreptile trecutu ut inst tun centru medical pentru oameni nevoiai, sabia care le strBbSteau, cei doi pr apoi s-au continuat cSltoria, Urmatoarea destina .2u noptile in tile de polite, tie @ fost pdurea amazonian®: cei doi prieteni au irmprovieate, sau ajuns n Columbia, unde au lucrat ile muncind, De pild8, au splat puntea vasulu a antrenori de fotbal pentru a face rost de bani. Se cu care au traversat un rau si au ajutat 0 familie _—_spune cl Guevara era un .portar genial’. La vremea 8 se mute pentru a putea eSldteri apo in camio. respectivé ins, tara era condusd de un dictator, ar laculucturi doi erau deseorarestali sau umiliti de auto: forosa fu 2 mai rezistat cBlatoriet indelun rity fr vreun motiv anume, infuriati, au piri Gruul aga cB cei diprie- sit Columbia, indreptindu-se cite Venezuela, de Granado 5-2 git un loc de muncS stabi i 7Fandka Pre Ar eco fudecis 3% rman’. Ins’ Guevara, nefind incé mul- America de Sud in cbtore suru a \fipedeplinde calorie, a zburatclandestin cu samuaerat cae neat Siiieiransporta cai de curse in America de “™*MNs in Mant Ane. Being, nt-un final. in Argentina, ventur Biblioteca de amintiri RUINELE INDIENE ‘Atunc cind Columb adescopertcontinentul fel de ruin care stenesteadmiaia ‘american, mal mule cvilzai rau deja inte- este Machu Picchu. Nu se cunoaste mate in America Latins dive care cele msi cine a disput construe acest ora rospere eru civiizaa Incas In Anz, cea_la 9 asemenea attudine sel curn ‘maya in MencAztecicaretuiouinapre- _auputut onsportamateiele nece- plete de Mexico ity din alelenoaste. sare pe ceasta unde este init. © Toate aceste chilzaii sau format in alts descoperieulitoare o consti: petioada uimatoare epoci de pats, insite deseneleuriae ea Nazca. Popu- riciuna nu ero att de avansats precum cea lata Naaca a precedst incagl, Inst ‘europeans. Aveau in schimb un nivel ran se cuncagte cine a reaiaatdese- ‘at de cunogtinge in domenlal matemaic- ee nso ox, medicns, astonomie ete. sera capa: Mul sunt, de asemenea, fascinate ‘oot vec Pca PE bile de realizriremareabile in domenil magia mayaslor, de orasulrelgios Teothu- ‘ios constr in pat eo ate e200 ge constructor. De unde si lmirea multora _acin da Mexic precum $e alte vestigi ale ‘at are un site de tanaort a spel arte In faa vesigloracestorcvlzatl. O ast acestor cla ech MCU] e-] ca uemaré’@ acesteicalstoifily sBBHiBintere- sul pentry cultura si isafla popesrelor sud-ami ricangj pen'ru ciyliafile intemeiate de stramo" si acestora si disuse de euFopeni; pentru dicta turile atunel majoritare, care zurpau dreptul La libertate si fortau cetstenii 8 traiased la margi- rea societati, Acestea sunt cdteva dintre rellec- tile sale dup experienta traversiri continent: lui, care au rmas definitori pentru personalit tea sa, La intoarcerea in Buenos Aires, a scrs in jurmal: .Vechiul Guevara a pierit.Acest peregrina ‘m-a schimbat mult mai mult decdt anticipasem vreodat.” Spiritul su aventurier vadea acum un 1s deosebit pentru politics, dup cum seria iin jurnal: _Menirea mea pe acest pimant sunt Primele idei revolugionare La intoarcerea din calatorie, s-a reluatstudile cu ardoare. S-a concentrat asupra boli (ui Hansen, 2 alergilor, 2 fiziologi’, a psinologei etc. Spre deosebire de prima tinarefe, Guevara era acum extrem de serios in privinfa invataturi, ceea ce i-a uluit pe multi colegi. Cu toate acestea, moti vwul pentru care invita nu era s8 devin’ medic, i pur si simplu nu dorea <3 renunfe la studi Cu alte cuvinte, sta deja ci avea sé devin’ alt ceva decat medic, Nu se mai simtea dofel ata gat de Argentina, imaginea pe care o avea despre Aaceasté tar8intined era aceea a unui urias teren rural. In acea perioad3, in Argentina apireau pri mele semne ale dictaturil sub conducerea lui Juan ss eee ennai Domingo Peron, care tsI"Bpres3_ propeiulyPobor. Acesta a fost unulsdintrawmi6tivele pentru care \ousvara[Se# Eistantat afectiv de:fara natals. S-a espartit, de asemenea, de Chichina, pe care 0 Tubs att ce mult. Aves un vagiseitiment c3 viata 3 era mai important#-de-at8t, €& avea o menire special. Dar, la acea vreme, nu avea habar care ar fifost aceasta, Si pentru a alla, a pornitiardsi in elitorie de-a Lungul continentul Tn iunie 1983, g-a objinut droptul de practicd 4 plist imediat Argentina. Plecand aproape firé niciun ban in buzunar, era cat se poate de clar €8 avea $B duck o viald de adevirat nomad. De aceasta dat, destinatia era Ven locuia prietenul su, Granado. Plinuia si-\intal- rneasca si s3 igi continue amndoi c&lBtoria. lar de-aceasts dat3, plecarea in cilitorie a fost indi catorul faptului c& era pregatit si plriseas Argentina pentru totdeauna, zuela, unde Viata si vremurile Nasterea” revolutionarului Dupi cilitoria sa, citre Mexic Guevara s1 GRANADO s-au indreptat spre Venezuela, peste podisul Anaior. Din intémplare, au fost martori la demonstratii ale tSranilor din Bolivia gi Poru, cae erau suprimate cu violent de catre autortati jin acea vreme, democratia inc8 nu prinsese radcini in America de Sud, iar majoritatea tirilor erau controlate de cate un dictator. Acesti dictatoi se folo- seau de armata nationalé pe post de rilitie privats pentru a suprima opozitia Oprimati si coplesiti de o fscalitate rid cata, multi sud-americani trdiau o vial Cand protestau, erau redusi cu me la ticere de citre armat lator igi nspreau atitudinea fal de opoztie. in plus, nenumarate tari dezvoltate, incepind cu Statele Unite sprijineau astfel de rec bul anumitorprivlegi economice Un alt moti de inrSuttire a acestor condi era faptul c& camenii nu aveau nicio forma de organi- zare sau 0 ideologie de grup care 8 ji reuneasc in spriieul unei anumite cauze, ca protest impo triva guvernulu. Sulerind inleingere dup iran ‘ere, oameniiigpierdeau deseori dorinta de a lupta, 1 tits. A fost nil prose »_ Omul-cheie HILDA $1 ALEIDA ‘Guevara aawutdous sti cu pesonalttertem — pe dragestea tree. Find cu veo cia an de ert, Cea dials, Hla. ao Ferce mal tana det Hida, espune cb Guevara ea Sevoath Guevara anvat den ea deipee mar ependent dees into mare mas xisn sa inrdgost weptatereptat de ea In Hilda rao sote ideal ins cel do au fost, ciudo amen, Hida ta resins numeroa i cuénd despa! cand Guevara a hort selecererincistore Dups cea accept pind sk plece In Cubs, Cand evlutia hat fit laurms propunere, au csatont dase pare 51 Sau rent, Che incepuse dea agra ‘3 peteceau timpul mal mult adinct in cu Alda In mai 1959 dvoriat de Hilda sis ‘ezbatert intelectual noc st se concentreze csi cu Aleta luna urmatoae, ‘Alda era membru in trupele de geri 2 luptat ca adjutant $1 urma cu sfintnie, intotdeouna, ordinele comandantul su, Se cunos prea purine detalii despre vata personal. Guevara ea profund ind ost de ea # erau mal tot timpul imore lund. Cin iegea din cass fr Alida, se plan {903 merey ci s sme sigur. Tot oameni paternici au 0 laturd vulnerala, laraven Turlerul Guevara a avu oslabicivne penta ambele ferme. {in mutt sate, acestiaerau coplesi de un sentiment de esemnare. Ca simply mar tor, Guevara 2 simtit o afectiune deose- bits fatS de munctorig aranii care erau rnevoitis8indure o astfel de oprimare. Inrindul acestora, acunoscut tei stu enti argentinieni in Ecuador. Dela ei, a aflatc8 Guatemala se bucur’ de o demo: cratie adevdraté” si imediat si-a schim- bat destinatia spre Guatemala, care era, intr-adevar, 0 {ard minunats vwreme, Guatemala era condus’ de un guvern socialist, iar protestele impo- triva relormelor agrare care aveau loc nu erau suprimate si se Faceau efarturi de reducere a prépastiei dintre siraci gi bogati. De asemenea, se garanta liber tatea de exprimare, Guevara sustinea 8 aceasta este .cea mai valoroas’ far din America Centralé”. Si aici a intal- nit numerosi cameni, prntre care Hilda Gadea, care le-a oferit lui Guevara si camarazi- lor sBi o locuint3. Hilda fusese evacuats de ‘guvernul militar din casa din Peru, in exil citise multe cirti scrise de Mao Tse-Tung si de Marx, astfelincat s-a indrégostit pe loc de ideile revo- lusionare ale lui Guevara. Che a cunoscut i mulji refugiaticubanezi. In acea vreme, Cuba era con- dus de un presedinte militar, Batista. Acesta a ajuns ta putere printr-o loviturs de stat, a distrus democratia sia pretins toate bogie si resursele natiuni, Extrem de parancic, ii supraveghea per- manent cetijenil, ceea ce ficea sB te simtiin Cuba ca intr-0 inchisoare, Dar populatia nu putea accepta astel de chime bri fird 88 opund rezstent8, Protestataril serue rneau sub conducerea.unor lider tineri si inst au la razmerita general ns nu se bucurau de prea mult succes, desi reugeau s3 STBete7eTntr-o ‘arecare masurd, bazele armatel nationale Astfl de relatiri Lau socal pe Guevara). existe osre Che Guevara pore an hea hi Cobar) 6 er ae py a set es nti Sees rac ape bet cenit tonee nr aloe costo mrt se admiratie profunda pentru liderul acestor e martor itului acestor vremuri intunecate. i S Sak en ie oe ks meron soning’ perm” ctacatr ce oan a Castro fees alii. aa fevarind suspicionsi cu privire la avéntul mai importantd intalnire din viata 53: intlni- — pyehe via in rant 8 revolta civil, arma a pune la cale 0 revolt. Cel doi au stat intreaga ul asupra tari a anulatacel roapte fScind planuri intr-o cas conspiratva ‘untpe oricineaincercat 8 proteseze,.Primavara’ din Mexico City, Guevara a simjit o admiratie Gusiemalei Luase stérgit; au mai era deloco yard tenorma pentru personaltatea unica lui Casto si Fes pti tri, Guevara sitovar hots s-a hotirat cis} dorea s8 joace un rol in aceast 3 refugieze in Mexi, prin El Se revolt ba omer Mexicul era oarecum stabil di [Nu poticrede decat cB acest om este nebun, tt cae reat lite, ar capitala sa, Mexico C ins nebunia sa este practic gi realists Stare teat ace oot a5 din America Central si, ca ata eu panda cae revue ire a relugiatlor din majritatea celorlalte t3ri atino-americane. Ascultand relatiri despre evolu ia mexican, realizta de indieni g rani, s citing fatale scrise de Pancho Villa, un adevirat Robin ood mexican, Guevara a devenit din ce in ce mai nt-american, .De ce sunt nevoii sud-americani ‘4 due vig’ att de ingroztoare? Deoarece pol ticient sunt Bi, Motivul pentru care astfl de dic taturi prosperd este faptul 3 beneficiazS de sprijin extern = din parteaStatelor Unte. ‘Sea Intl cu alli refugioy! cubane {Weplal cS ratunes existent sale este organizarea sone ceva. Ex Tn petal un episod relent in ein our de a, La Viata si vremurile Rasturnarea dictaturii Invazia la bordul unui singur vas Pe 10 ocTOMaRIE 1955, Castro a decarat incepu- tul revolute cubaneze .Evremea £3 fm liberi, altel. vom mur cu tf” a declarat el, in timp ce cubane- 2i din Meni erau gata 38 pund plana in aplicare in ianuarie 1956, au inceput pregtirea militar in secret. Auinvata upta corp a corp, karate alpnism, etal de navigate si s8 rag cu arma, Totsizvnuri despre aceast pregtie au ajuns la urechil regi: ui Batista, ast incdt guvernul mexican. supus unor ‘ameninfn serioase din partea Cube, i- arestat pe capi misc, inclusiv pe Casto, Guevara gi Hilda au fost aruncalisielininchisoare, Se pare ins fratele maimic al ui Castro, Raul, a reusit 3 nu fie captrat La rugat pe fstulpresedinteLasalo Cardenas s& facd ceva in logSturd cu aceast state iar cubanezi au fos eliberai a seurts vreme dup8 incident in cole din urm8, Guevara a luat sub comanda erau foarte incintati si primeasc ordine de la 5 Castro i-a asigurat cB totul va fi bine, Pe Linga ttlul de comandant, Guevara era gi 1 provine tocmai din acea vreme, pentru c8 Guevara folosea mult acest cuvént. ca un tic nerves, insemndnd Hei” intr-un dialect local argentinian, Pe 25 noiembrie, vasul Bunicula, ta bordul cBreia se imbarcaser’ lider revolutionari, @ por rit citre Cuba. Ambarcatiunea, avand o capacitate rnormalé de 20 de persoane, ducea 82 de soldafi in aceasts expedite. Calétoria nu a fost una dintre cele mai plcute. Vasul vechi fusese reconditionat tot cu materiale invechite, aia putggistarpe-tia, de plutire sub greutatea pasagerilde Segeemisce cu mare dficultate. Cu sigurant c& o Rituh 3 fi fost fatal, Pe deasupra, majoritatea,pasagert lor sulereau de rau de mare, Batista primise vest din Mexic despre plecarea lui Castro spre Cuba, astel cla trimis cSteva aeronave svase'n patrulare gi aintirit masurle de securtate de-a lungul yrmului.Armata american atrimis, de asemenea, submarine sialte nave in sprijnul Cube. Un urias sistem de apirare fusese pus la punct impotrva unui singur vas care venea din Mexic. Desi plirea imposibil, Bunicuta a ancorat fr incidente ‘Acestlucruafost posi, deoar in Mexie au trimis mesa in nil de iminenfarevoluie, ce liu in mi cubaneai mas ce a provocatrebe- a Havana si Santiago sia dis tras atenfia armatel de la nava lui Castro. Bunicuta a ancorat in Oriente, pe coasts e sud a Cube, pe 2 decembrie 1956, La sosirea in Cuba, armata revolu si-a inceput lupta in jungls Refugiindu-se in zone mai muntoase dup ce au fost urmsriti indeaproape de spioni si ‘agenti guvernamentali, revolutionarii au incerca, Pentru inceput, s8 supravietviascS. Multi local nic i-au primit in cminele lor pe acesti soldat care, in ianuarie 1967, si-au adunat suficient cura) 88 atace o garnizoans aflati in construcfe. De- atune nainte, sort rSzboiului au incinat cdnd de partea rebelilr, nd de partea guvernulu! Dato faptelor incredible de eroism de pe Carpe Wp, Guevara a fost rapid aceptat ieiqumicu 2 ups Castro, La rndul tu, acesta Bin imadunasustindtripe tot terior Grcurtd revolute s-a generaliza a nvelnato Tain rare, au izbuenitpoteste studentest Afr, fureitoriincercou s8sabotere vernal dagacrata a fost silt 53 foc fl lo tre revote EM, In noire, Havana a fost copesith GHP aténaie teroriste cu bombe, la scard lags ip apeiie 1950, itreaga tard a itrat in grevs lotsa fant! utereatata timp c Mafoah un stac deztinuit in tote zonee mun- foase, tact a fst ners sia curt tet lun, FAB cite Castro se resernnase cu gindul mor- yi Reqareabil torus, gheriele au fost vitor- bated cele din rms. Forteleguvernamentale au Gmgitat 2000 de rn. spre ceasebire de ci 50 Greate rebelior. in pus, aproape 600 de tara BU att po rbot in upta mpotriva govern nu se va putea mentine la rebeli erau in via, Batista Farle reyolutionare au reusits8 sustragd tancuri alte arme pentru caus. La finele lunii august, Guevas Xea diel sale, s-a croit drum spre inima Cubei. Parcurgind muni si suportnd atacuri repetate din parteafortelor qwvernamentale, armata lui Guevara a deverit din ce in ce mai putericS, bucurandu-se $i de sprijinul localnicilor, care Wi ajutau cu provi si oameni, Respingind atacurile inamice,grupul areu altat in frun tia incl dorea pe Batista la putere In ciuda presi nile ex upra populate, ezultatul ‘alegerilor a fost de nurmai 30% in favoarea dictatoru lui gia reupits3 dovedeasc exact contrarit: oamenit te de arma doreau 88 scape de Batista inure slegerilor, sori ‘Szboivui au nena treptat, din ce ine mai mult, in favoarea revoluionarior.Forfle guvernamentale au reusit si cigtige céteva BBtALi datoritd armamentu- cu spijinul local - Ingreunat considerabil misiunea, inte rupind transportul feroviar pe teritoriu fi, dis trugind rutele de aproviionare ale armate\. Apo, in

    Potrebbero piacerti anche