Soba eficienta cu ardere completa

Posted on 02/05/2015 Mircea C

Save

Lemnul insusi nu arde

Lemnul se incinge şi apoi elimina gazele constituente, care trebuie să ardă toate în flacăra.
Rezidurile solide care rămân, carbunele, este apoi ars până la bioxid de carbon.

Un foc puternic este un foc curat

Un foc leneș polueaza aerul pe care oamenii trebuie să il respire. O camera de ardere buna
transformă lemnul sau alta biomasa în caldură fără să creeze mult fum sau creozot (gudron de
lemn condensat – acea substanță neagră cleioasă care se depune pe burlane). Arderea completă
a lemnului duce la formarea a două produse: bioxid de carbon şi vapori de apă. Prin contrast,
arderea incompletă produce particule nearse, care polueaza, şi creozot, care umple coşurile şi
poate cauza incendiul coşului, dacă se aprinde.

Arderea completă este scopul camerei de ardere

Arderea completă nu poate aparea când se porneste soba, pentru ca focarul (camera de ardere)
este prea rece. O camera de ardere izolata se va încălzi mult mai rapid şi apoi, pe masura ce se
arde mai mult lemn, va face tot mai putin fum. Insă o sobă de încălzit cu ardere înceată nu
poate arde lemnul foarte curat. Aruncând un lemn gros în foc, va face mereu fum, dacă nu este
jar suficient. Acesta va răci focul şi va degaja mai multe gaze de piroliza care vor coplesi aerul
disponibil şi care vor fi prea reci pentru a fi arse. Fără aer suficient, lemnul nu poate arde curat.
Marimea spatiului pe unde intra aerul în foc trebuie să fie crescuta până la aceeasi sectiune a
suprafetei cu cea a coşului de evacuare a sobei. Nivelul de putere al sobei ar trebui să fie dat
de consumul de lemn şi nu de volumul de aer care intra. Când utilizatorii incearca să controleze
puterea sobei prin inchiderea aportului de aer în foc, ei trimit rotocoale de fum oribile pe coş.
Ca să functioneze eficient, o soba trebuie să aibă aer suficient.

O ardere aproape completă intr-o soba, poate fi obtinuta dacă se fac urmatoarele lucruri:

1. Dozarea lemnului – tăierea lemnului în bucati mici şi alimentarea sobei cu o rată optimă pe
măsură ce sunt consumate.

2. Un foc puternic – crearea unei zone de ardere unde lemnul, flacăra şi aerul sunt amestecate
intr-un vârtej, la o temperatură destul de înaltă şi pentru destul timp până la arderea completă.
Temperatura de ardere trebuie să fie destul de mare, ca să cuprinda toate gazele care ies din
lemn.

3. Izolarea camerei de ardere – izolarea ajuta la pastrarea temperaturilor foarte inalte.

4. Aprinderea fumului eliminat – trecerea fumului, care este combustibil nears, prin flacăra.

Temperatura de aprindere a gazelor de lemn (grade Celsius)

Hidrogen______________400

Monoxid de
carbon______600
Metan_________________540

5. Asigurarea de oxigen suficient – lipsa de oxigen incetineste focul, il răceşte şi produce fum.

6. Încălzirea şi cresterea vitezei aerului rece care intra în foc – aerul este încălzit în timp ce este
trecut printr-o deschizatura mica în camera de ardere. Pentru sistemele fără ventilator sunt
necesare destul de multe gaurele mici sub usa de la camera de ardere, astfel ca aceste găuri să
aibă aceeasi suprafata în sectiune ca cea a coşului de evacuare a sobei. Nu permiteti
utilizatorului să blocheze gaurile reducand aerul primar. Blocând cantitatea de aer necesar, va
crea poluare. Rata de ardere intr-o soba de încălzit trebuie să fie determinata de cantitatea de
lemn din camera de ardere şi nu de inchiderea aerului care vine la foc.

7. Formarea unui grătar din lemenele de foc – betele care ard apropiate unele de altele se
incalzesc reciproc şi pastreaza o temperatura foarte înaltă. Modelul ar trebui să fie lemn-aer-
lemn-aer şi chiar cu spatii intre ele.

8. Crearea unui tiraj suficient – folositi un coş destul de inalt sau chiar un mic ventilator. Un
coş izolat creaza mult mai mult tiraj decat un coş neizolat. Jeturi de aer fierbinte cu viteza mare
şi volum mic, intrand sub foc şi peste carbune, creaza un amestec care reduce emisiile. Să nu
se foloseasca un heblu (opritor de fum) la coş. Proiectati soba să functioneze eficient, cu destul
aer primit şi lasati soba să arda lemnul, curat.

Noua metoda de ardere

Posted on 05/05/2015 Mircea C
Save

Arderea in formă pură reprezintă o reactie chimică cu extragere de căldură. In timpul acestei
reacții din substanțe simple – carbon și hidrogen – care reacționează cu oxigenul rezultă alte
substanțe. În timpul arderii eficiente, dacă aerul este folosit ca si oxidant, rezultă bioxid de
carbon din arderea carbonului și apă ca rezultat al arderii hidrogenului și azot ca și componentă
a aerului folosit la ardere, care reprezintă 80% din volumul total al substantelor de după ardere.
Prin urmare, în focar, există întotdeauna un surplus de aer cu conținut crescut de azot care nu
a luat într-adevăr parte la procesul de ardere. Plus vaporii de apă în mod normal prezenți în
combustibil . Toate aceste gaze sunt numite gaze de balast , care nu iau parte la combustie ,
ci numai se încălzesc de la arderea de carbon și hidrogen. Cu alte cuvinte ele reduc căldura
utilă .

In sistemul de circulație forțată a gazelor – CFG, toate aceste gaze sunt amestecate pentru a
forma un singur flux. Ca rezultat al amestecului de gaze de balast calde și reci, temperatura
focarului scade, astfel, condițiile de ardere combustibilului se depreciază. În același timp,
fluxul diluat cu gaze de balast reci acționează asupra schimbătorului de căldură și mai departe
ajung în coș. Proiectarea instalațiilor cu tiraj forțat este acum atât de eficientă, încât nu există
practic loc pentru îmbunătățiri.
În prezent, în timpul arderii a orice tip de combustibil în orice tip de focar, atunci când aerul
este folosit ca oxidant, scopul principal este de a reduce influența negativă a gazelor de balast.
Acest lucru se referă, de asemenea la toate generatoarele de căldură folosite în toate ramurile
industriei. În acest scop sunt utile urmăroarele:

– Combustibil uscat, inclusiv peleti, brichete, etc

– Minimizarea cantității de aer furnizat la nivelul focarului, care asigură o ardere completă și
absența surplusului de aer.

Sistemul de Circulație Libera a Gazelor (CLG) în interpretarea I.V. Kuznetsov, presupune un

alt mecanism de reducere a influenței negative a gazelor de balast asupra procesului de ardere
a combustibilului, precum și utilizarea căldurii extrase. Ea se bazează pe legile naturii. Este
posibil să se îmbunătățească condițiile de ardere a combustibilului în focar, prin eliminarea
gazelor de balast din zona de combustie. Astfel eficiența extracției energiei din combustibil
este crescută, adică conținutul caloric al produselor de ardere este crescut. Cu alte cuvinte,
conținutul caloric al produsului de ardere depinde de tipul de oxidant și cantitatea de gaze de
balast.

Elementele de bază ale teoriei de liberă circulație a gazelor au fost stabilite de către un om de
știință rus și metalurgist, membru corespondent al Academiei de Științe a URSS, profesorul
VM Grum-Grzhimailo (1864-1928). În continuare această lucrare a fost dezvoltată folosind
principiul liberei circulație a gazelor – CLG de către Grum-Grzhimailos adeptul dr. I.S.
Podgorodnikov (1886-1958). El a propus construirea sobelor care utilizează schema dublu
clopot.

Ideea principală care stă la baza teoriei CLG, care a fost formulat de V.E. Grum Grzhimailo
este după cum urmează: curentul de gaz fierbinte fiind înconjurat de fluxul de gaz rece se va
ridica mai usor. În designul oricărei sobe, în fiecare parte a sa, este necesar să fie prevăzută o
astfel de direcție de deplasare a gazelor, care ar reflecta mișcarea lor naturală – gazele fierbinți
se ridică, cele reci coboară.

Mișcarea naturală a gazelor fierbinți în focar poate fi asigurată numai într-un generator de
căldură construit în conformitate cu anumite reguli. Schema generatorului de căldură este
prezentat în Fig.1 oferind:
1-focar; 2 – trecere uscată (rostul fierbinte); 3 – Clopot inferior; 4 – Schimbător de căldură; 5
– Clopot superior; 6-evacuare. Nivelul inferior al sobei și focarul sunt unite prin rostul de
trecere uscat și formează un singur spațiu adică a unui clopot mai mic. Clopotul reprezinta un
vas întors cu susul în jos. Particulele reci sunt împinse să meargă în jos, iar cele calde se ridica.
În acest design prezența rostului fierbinte este obligatorie. Rostul fierbinte reprezintă o
crăpătură verticală 2- 3 cm între focar și clopot. Orice tip de combustibil poate fi utilizat pentru
ardere

Esența regulilor: Aici vorbim despre arderea combustibilului în focar situat în primul clopot,
unit cu el prin spații înguste de 2-3 cm vertical (rostul fierbinte) pentru a forma un singur spațiu.
Un astfel de aranjament face posibilă crearea, atât în clopot cât și in focar, condițiilor pentru
mișcarea naturală a agazelor: gazele fierbinți se ridica și fluxurile de gaz rece coboară. In acest
caz, limita superioară si inferioară a stresului termic specific al volumului focarului poate fi
menținută. Această formulă corespunde teoriei V.E. Grum Grzhimailo.

Scopul principal al conceptului este de a obține căldură maximă în timpul arderii

combustibilului și maximizarea utilizarii căldurii obținute. Designul generatorului de căldură
trebuie să satisfacă cerințele funcționale și să asigure emisia optimă de căldură.

Este posibil să se producă un proces de ardere eficientă și de a obține energie maximă, dar a
utiliza această căldură ineficient. Pe de altă parte, este posibil să nu se extragă energia conținută
în combustibil complet și să se folosească eficient. Prin urmare, eficiența totală a unui anumit
generator de căldură este alcătuită din eficiența extracției de energie din combustibil și eficiența
utilizării căldurii.

Eficiența arderii este egală cu procentul total al resurselor de energie ce poate fi transferată în
căldură în timpul arderii

Eficiența utilizării energiei în sistemul de circulație a gazelor libere CLG și în sistemul de

circulație a gazelor forțată CFG și care este diferența dintre ele?

Eficiența arderii este egală cu procentul energiei ce poate fi transformată în căldură în timpul
arderii. MIșcarea gazelor în generatorul de căldură prin orice fel de sistem convectiv, transferă
căldura și produsele arderii. Sistemul convectiv este un instrument pentru utilizarea energiei
termice extrase, care poate fi folosit pentru încălzirea unui cazan de încălzire cu apă caldă,
radiator, etc. Pentru a clarifica diferența de deplasare a fluxului de gaze în sistemul CLG și în
sistemul de CFG să ne imaginăm că un incalzitor electric este sursa de căldură. În acest caz,
nu e nevoie pentru a elimina produsele de ardere.

Teoretic este posibil să se selecteze un astfel de schimbător de căldură, care va fi capabil de a

acumula toate căldura. În acest caz, este posibil să spunem că eficiența utilizării căldurii extrasă
va fi aproape de 100%.

Transferul de căldură de la gaz la schimbătorul de căldură depinde de următorii factori:

– Suprafata de contact a schimbătorului de căldură;

– Diferența de temperatură;

– Durata de contact

Cu cât acestea sunt mai mari, cu atât mai mare este transferul de caldura.

Clopotul poate avea orice formă și volum, în care poate fi introdus schimbătorul de căldură.
Vom avea același rezultat in cazul în care fluxul de gaz primit în timpul arderii de orice tip de
combustibil într-un alt focar la orice tip de proces de ardere, atunci când aerul este folosit ca
oxidant, (vezi K1 în Fig.A2, fig.2) și va fi trecut prin zona inferioară a clopotului. Fluxul
conține produsele de combustie, care reprezintă un amestec de diferite gaze, inclusiv gazele
balast. Moleculele lor sunt total independente, adică, ele nu sunt cuplate între ele. Produsele de
combustie sunt: acid carbonic din arderea carbonului; Vaporii de apă din arderea hidrogenului,
precum și gazele de balast , plus vaporii de apă ai combustibililui;

Acest flux de gaz care trece prin partea inferioară a clopotului este distribuită în conformitate
cu componentele. Fiecare particulă a fluxului de gaz are propria stare: greutate, temperatura,
energie și ocupă acea locație în clopot, determinată de starea sa în timpul total de liberă
circulație prin clopot.

Componenta fierbinte a fluxului sub acțiunea forței lui Arhimede, tinde să „curgă” în sus
exercitând o influență asupra transferului de căldură și este prezentă acolo tot timpul până
gazele se răcesc. Gazele reci, grele și nocive ale fluxului trec prin partea inferioară a clopotului
și nu exercita multă influență asupra schimbului de căldură. Cele mai multe jeturi reci având
viteză , trec prin zona inferioară a clopotului și nu influențează mult schimbătorul de căldură.

Prin urmare: Când fluxul de gaz trece prin clopot, eficiența de utilizare a energiei extrase crește,
in timp ce influența gazelor de balast scade. Într-un sistem CFG toate produsele de ardere trec
prin focar și canalele sistemului convectiv al generatorului de căldură și se amestecă într-un
singur flux, cu alte cuvinte, scade temperatura și căldura utilă a fluxului. Tirajul canalelor este
forța motrice a fluxului.

O altă concluzie importantă: utilizarea optimă a energiei eliberate ca rezultat al oricărui tip de
ardere a combustibilului în orice focar, atunci când aerul este folosit ca oxidant este realizat
prin folosirea sistemului convectiv in formă de clopot.
Pentru a asigura eficiența de funcționare a generatorului de caldura, reducerea emisiilor de gaze
de ardere, trebuie asigurată o ardere completă a combustibilului. Patru condiții pentru o ardere
completă a combustibilului sunt cunoscute, și anume:

1. proiectarea corespunzătoare a focarului,

2. buna amestecare a aerului cu combustibilul,

3. temperatură ridicată în focar

4. furnizarea optimă de aer primar și secundar.

În timpul arderii inițiale, combustibilul și oxidantul scad brusc. Concentrația de produse de

ardere și nivelul de temperatură, de asemenea, crește brusc. În orice sistem de ardere, aerul
secundar este furnizat deasupra combustibilului pentru a putea să ardă gazele combustibile din
descompunerea termică a acestuia.

În sistemul de circulație forțată a gazelor, circulația oxidantului și a gazelor combustibile are

loc accidental. În timpul mișcării fluxul este tot mai mult amestecat cu gaze de balast. La
stadiul final al arderii flacăra de ardere a combustibilului și oxidantul sunt scăzute. Materiile
inițiale sunt separate de o cantitate mare de produse de combustie. Posibilitatea de contact rapid
a moleculelor care reacționează este destul de dificilă. În acest caz, este esențial să se provoace
o turbulență intensivă. Este de asemenea necesară asigurarea unei cantități adecvate de aer
pentru ardere, pentru a face un amestec optim care să minimizeze și excludă arderea incompletă
sau surplusul de aer.

Cu toate acestea, există întotdeauna un surplus de vapori de aer, azot și apă, de la apa
prezentă în mod normal în combustibilul din focar, care reduce temperatura fluxului de gaze,
agravând astfel condițiile de ardere a combustibililor. Energia care este prezentă în combustibil
nu este extrasă complet. Căldura extrasă este folosită incomplet deoarece este folosită pentru
încălzirea gazelor balast prezente în flux.

Astfel: Pentru a îmbunătăți eficiența extracției căldurii, adică, ardera combustibilului mai
eficient, este necesar să se reducă influența negativă a gazelor balast și creșterea temperaturii
în focar.

În instalațiile cu circulație forțată a gazelor (CFG), nu există nici un loc bun pentru
schimbătorul de căldură, astfel încât condițiile de ardere a combustibilului să corespundă
condițiilor de utilizare a căldurii extrase. Dacă schimbătoarele de căldură sunt plasate în
interiorul focarului, condițiile de ardere a combustibililor se agravează. Aceasta pentru că mai
multă căldură este utilizată (eficiența utilizării crește), cu cât mai rele sunt condițiile de ardere
a combustibilului (eficiența extracției de energie din combustibil este scăzută). Schimbătoarele
de căldură amplasate în focar (cu miez rece) scad temperatura, ceea ce înrăutățește condițiile
de arderea combustibililor. Când zona canalului este crescută pentru a putea plasa un
schimbător de căldură, energia fluxului de gaz în el se diluează, adică temperatura în flux scade.

Arderea combustibilului în clopot este de asemenea posibilă fără focar. Cu toate acestea, în
acest caz, nu este posibil să se realizeze arderea bună de combustibil: temperatură
ridicată, alimentare cu aer pentru ardere optimă, amestecarea corespunzătoare și încălzire
preliminară. Datorită acestui motiv, arderea de combustibil ar trebui să se facă într-un volum
limitat unde cerințele specificate pot fi îndeplinite. Spre deosebire de un sistem CFG, arderea
combustibililor într-un nou sistem CLG are loc în alte condiții. Focarul 1 (fig.3) are perete din
toate părțile și de sus, cu un catalizator (grătar din caramida refractară) 2. Focarul este prevăzut
cu rost uscat 3, pentru conectarea cu clopotul.

Peretii sunt prevăzuți cu camere – 4, prin care (prin deschideri) – 5 aerul secundar este furnizat
deasupra combustibilului. Cea mai mare parte a aerului secundar este încălzit tot drumul venind
din cenușar, prin canalele făcute în pereții focarului și este furnizat ca urmare a fortei lui
Arhimede, în etapele finale ale combustiei sub catalizator. Aerul este, de asemenea, transferat
printr-o crevasă de 25 mm în fața ușii focarului, care este deosebit de necesară în timpul arderii
inițiale a surcelelor când aerul secundar nu se poate ridica prin canale.

Condițiile clopotului sunt create în focar, unde fiecare particulă a fluxului de gaz are propria
cale de mișcare determinată de starea sa în timpul total de libera circulație prin focar. Cu alte
cuvinte, particulele calde sunt în partea de sus și cele care sunt mai puțin încălzite nu pot merge
în sus. Aerul secundar iese din orificiile aflate sub catalizatorul 5, intră în zona de clopot si sunt
trase în jos fiind grele, în direcția opusă direcției fluxului. Spre deosebire de un sistem CFG,
mișcarea oxidantului și gazele combustibile merg în direcții relativ opuse între ele, astfel că
turbulența este asigurată, iar moleculele combustibilului intră in contact cu moleculele de
oxidant mult mai des.

Catalizatorul de ardere asigură turbulența fluxului de evacuare și temperatura ridicată în focar

din cauza reflecției de căldură radiantă. Acest caracter de schimb tubular determină viteza de
formare a amestecului de gaze, ceea ce face această zonă deosebit de importantă. Particulele
de gaz combustibil interacționează cu oxigenul din aer și extrag căldura transformată in dioxid
de carbon, vapori de apă și alte produse de combustie.

Gazele fierbinți tind să urce în clopot creînd zona de temperatură ridicată acționând asupra
schimbătorului de căldură montat în afara focarului. Gazele de balast fiind mai reci nu pot
merge sus și sunt împinse în zona inferioară a focarului; apoi ele sunt transferate prin rostul
uscat în partea inferioară a clopotului și apoi pentru reutilizare sau în coșul de fum.

In acest caz, continuitatea rostului uscat din vatra mai sus decât găurile de alimentare cu aer
secundar, trebuie să fie asigurată. Acest lucru este obligatoriu. In timpul iernii, atunci când
deschidem ușor fereastra in casa (de 2-3 cm) un de schimb greu de căldură are loc – aer rece
va intra în casă prin partea inferioară a fantei și aer cald iese prin partea superioară a fantei.
Schimb de căldură similar are loc în generatorul de căldură prin rostul fierbinte.
Vaporii de apă din combustibil fiind grei nu pot merge până în zona de combustie. Acest lucru
este deosebit de important pentru arderea combustibilului cu conținut ridicat de umiditate, de
exemplu, cărbunele brun conține 45-55% apă, și nu este potrivit pentru ardere într-un sistem
CFG.

Procesul de ardere a gazului se exprimă cu ajutorul ecuațiilor chimice care arată în ce proporție
și în ce mod materii separate, interacționează unele cu altele (DB Ginzburg). Astfel, în focarul
generatorului de căldură a sistemului CLG aceste rapoarte ale materiilor separate, care
reacționează unul cu altul sunt menținute, precum și conținutul lor. Ce este carbon și hidrogen
reactioneaza cu oxigenul, în cantitatile determinate de ecuația chimică. Alte materii nu pot
reacționa. Acestea sunt gazele de balast, inclusiv azotul eliberat (aer cu conținut crescut de
azot). Prin urmare, cantitatea de aer trebuie să fie suficientă pentru a evita ne-arderea chimică,
de asemenea raportul corect de alimentare cu aer primar și secundar trebuie menținut. Gazele
reziduale fiind reci sunt trase la partea inferioară a focarului și prin rostul uscat și partea de jos
a clopotului sunt aruncate în coșul de fum. Cu alte cuvinte, o reacție chimică în generatorul de
căldură a sistemului CLG ruleaza teoretic cu un factor de surplus de aer egal cu 1. În
generatoarele de căldură ale sistemului CFG, chiar și în timpul arderii combustibilului cu
surplus de aer egal cu 1, azotul rece eliberat, dilueaza produsele de ardere reducând astfel
temperatura fluxului.

Produsele de combustie includ vapori de apă din combustibil. În sistemul nostru CLG vaporiI
de apă ai combustibilului fiind grei nu se pot ridica la zona superioară a focarului, trecând peste
combustibil și exercitând o influență asupra arderea cărbunelui fierbinte (carbon).
Descompunerea vaporilor de apă are loc în conformitate cu reacțiile de mai sus, odată cu
extragerea gazelor combustibile, care sunt arse acolo. Este probabil ca din acest motiv,
condensarea vaporilor de apă din combustibil nu are loc, iar conținutul energetic al produselor
de ardere este mai mare decât în normativ. Iar fumul nu este prezent!

Sobe traditionale si Sobe în clopote

Posted on 06/05/2015 Mircea C
Save

Am studiat și construit ani de zile sobe tot mai eficiente, din zidărie, cob si teracotă, cu toate
metodele de ardere eficientă, cum ar fi cele cu 5 sau 7 fumuri la sobele de teracotă sau sistemul
de counterflow (contratiraj) întâlnit la sobele tip rocketstove și cele de zidărie moderne din
Europa, America, Canada. Credeam că nu mai este cale de îmbunătățire, insă am descoperit
sobele rusesti cu clopote care sunt o revoluție, in materie de eficiență.

Sobe tradiționale cu canale (fumuri)

Sobe de teracota.

Acestea se construiesc în Romania și sunt inspirate de modele rusesti sau finlandeze de acum
80 ani. Principiul constructiv este cu canale de fum.
 Eficiența lor era și este bună, căci focarul este
construit cu cărămidă refractară, iar apoi fumul cu toate gazele este tras forțat de tirajul format
de coș, prin 5 sau 7 canale (iar la sobele care deserveau camere mari, aveau chiar 9, 11 sau
13 canale) care alternează sus-jos, apoi afară pe coș. În tot acest parcurs al fumului, căldura
este cedată pereților sobei și apoi spatiului de incălzit. Principiul de functionare este al
Circulației Fortate a Gazelor CFG

Sobe zidite din caramida

Sau „masonry stoves” care sunt zidite din cărămidă, piatră sau cob funcționează după modelul
counterflow (contratiraj) care este tot un sistem cu canale.
 Deși sunt doar 3 canale în acest sistem, eficiența
sa este mai bună decât la cele cu 5 sau 7 canale, datorită camerei de ardere mai mari care este
dotată cu orificii pentru aerul de ardere secundar, și a primului canal care este legat de focar și
este construit complet din material refractar, ceea ce permite o ardere pană la 1000 grade
Celsius. Apoi fumul este absorbit prin al doilea canal care este mult mai larg decât primul și
inconjoară soba pe laturi, fumul fiind absorbit în jos pană la baza sobei, incălzind complet toată
soba, iar apoi trece in al treilea canal care se continuă cu coșul de fum. In acest sistem, fumul
ajuns in al doilea tronson, isi incetinește mult viteza și permite căldurii să fie absorbită de pereții
sobei. Deși este mai eficientă ca o sobă cu mai multe fumuri (canale) deoarece gazele se pot
mișca mai liber, având loc o stratificare a gazelor pe măsură ce se răcesc – coborând la partea
cea mai de jos, acest sistem ca și cel cu multe fumuri fac parte din categoria sistemelor cu
Circulație Forțată a Gazelor (CFG).

Sobe racheta

Sau „rocketstoves” fac parte tot din categoria sobelor cu 3 fumuri și a sistemelor CFG, insă
sunt mult mai ieftine și fiind de obicei construite din cob se pot modela bănci sau paturi
incălzite cu fumul cald care este tras prin interiorul acestora.
 O particularitate a acestor sobe este că pot
functiona cu crenguțe subțiri sau orice fel de material uscat sub formă de bete. Arderea se face
intr-un focar izolat dar foarte mic, flacăra fiind letarală, absorbită in primul canal care este tot
termoizolat, unde se presupune că gazele de ardere s-ar autoaprinde (rezultând a doua ardere)
de la oxigenul din aerul primar care este din abundență căci titrajul de aer se face deschis prin
gura de alimentare a sobei. Apoi fumul coboară prin cel de-al doilea canal care este mult mai
larg, si apoi prin al treilea (care uneori este orizontal pt a incălzi bancă sau pat) si pe coș. Aceste
sobe au neajunsul că trebuie alimentate mereu cu lemne, fiind utile doar in anumite zone cu
climă mai blândă și unde utilizatorul are timp să stea pe lângă sobă să o alimenteze.

Sobe cu plita

Aceste sobe pot fi considerate traditionale în Romania căci ele sunt dorite pentru utilitatea lor
de a găti și incălzi camera cu același foc, insă au o mulțime de neajunsuri. Focarul este mic,
plita aproape de flacără și nu permite realizarea arderii complete căci nu se obține o temperatură
suficient de mare. Apoi gazele calde și mai reci sunt trase prin sistemul convectiv al sobei care
de regulă este tot cu fumuri (canale) sus – jos, sau canale in formă de S și apoi eliminat pe coș.
In aceste sobe nu se obtine nici pe daparte eficiența calorică dorită, de minim 80%, ceea ce
inseamnă consum mult mai mare de lemn și poluare datorită gazelor nearse complet, plus
creozot pe tot traseul fumului.

Din această categorie cele mai ineficiente sobe sunt cele metalice pentru gătit, care nu
stochează deloc căldura având pierdere de 70% din energia degajată de ardere, prin cosul de
fum, iar poluarea fiind foarte mare.

Sobe cu doua clopote

Despre modul lor de functionare și tipul de ardere, este descris cu detalii in articolul
precedent. Aceste sobe, desi se proiectează si se construiesc de foarte multi ani in tările foste
sovietice, au ajuns foarte putin in restul Europei, sau peste ocean, probabil datorită dificultății
de traducere a limbii ruse. Deși se consideră că vestul a descoperit tot ce se putea in materie de
stiință sau aplicatii practice, iată că dl Igor Kuznetov, realizează și oferă gratuit proiectele sale
de sobe care functionează după legile
naturii.

Ideea esentială este că acestea functionează pe principiul arderii complete a gazelor eliberate
din lemn, care se petrece in camera focar si primul clopot, soba incălzindu-se mai intens in
partea de jos, iar gazele produse de ardere se mișcă liber de-a lungul traseului format de cele
două clopote, pe principiul circulatiei libere a gazelor (CLG) adică cele fierbinti se ridică la
tavan formând „punga cu gaze fierbinți” iar cele mai reci rămân la partea de jos a clopotului,
fiind eliminate pe coș fără a se amesteca cu celelalte.

Acest lucru se poate vedea dacă faceti experiența de a intoarce un pahar cu gura in jos, și
aropiați de gura paharului o țigară aprinsă. Veți vedea că fumul urcă până la „tavan”, adică
fundul paharului, și apoi va forma un inel iar sub această formă va coborî de-a lungul pereților
paharului. Exact la fel se deplasează gazele și in sobele construite după principiul paharului
inors, adică cu clopote. Din acest motiv, preluarea gazelor pentru a fi evacuate se realizează în
partea de jos unde se adună gazele răcite cel mai mult și gazele de balast. Sobele cu clopote nu
necesită canale de circulatie a fumului, gazele mișcându-se sub acțiunea forțelor naturale, adică
Circulația Liberă a Gazelor – CLG.

In sobele cu doua clopote gazele de ardere din focar ajung in primul clopot formând „punga
cu gaze fierbinti”. Acesta este spațiul pentru finalizarea arderii complete, deoarece aici reactia
de ardere este amplificata de catre peretii si bolta fierbinti al clopotului. Sub boltă, procesul de
ardere se termină definitiv. După aceasta, prin spațiul de trecere din partea inferioara a primului
clopot, gazele sunt admise in clopotul al doilea si cedeaza peretilor acestuia caldura rămasa.
Apoi gazele răcindu-se și mai mult coboara la partea inferioara a celui de-al doilea clopot și
sunt preluate de cosul de fum.
Dupa finalizarea arderii combustibilului din focar, daca opritorul de fum nu a fost închis etanș,
aerul rece patrunde prin focar in soba, însă nu se poate ridica, fiind mai greu decât gazele
fierbinți care au umplut clopotele, si imediat pleaca pe cea mai scurta cale, evitând clopotele,
si fara a lua cu el o cantitate mare de caldură, direct pe cosul de fum.

Aceste sobe funcționează ca si cum ar avea un separator de caldura automat, care exclude
posibilitatea răcirii clopotelor odată cu intrarea aerului rece. Astfel se explica capacitatea
sobelor cu clopote de a pastra bine caldura, chiar daca a fost uitat deschis opritorul de fum.
Totodata aceasta capacitate de a pastra un timp mai indelungat caldura se reflecta si asupra
consumului de combustibil.

Sobele cu două clopote au următoarele caracteristici:

– randament între 80 – 95%

– se incălzesc la partea de jos mai mult decât la partea superioară, realizând astfel cu succes
incălzirea și a pardoselii (ceea ce multe sobe traditionale nu pot face)

– mențin o constanță în cedarea căldurii pentru 24 ore

– stochează bine căldura și nu se răcesc chiar dacă a fost uitat deschis opritorul de fum (la
sobele cu canale, in acest caz căldura este pur și simplu „suflată” pe coș)

– nu apar crăpături in zidăria sobei deoarece zidăria fierbinte nu este legată cu cea mai rece

– nu se acumulează funingine și cenușă pe traseul gazelor cum se întâmplă la sobele cu canale,

deoarece arderea combustibilului este realizată corect și complet in focar și primul clopot

– permit libera circulatie a gazelor, neopunând rezistență în calea acestora.

– sunt construcții simple și nu necesită întreținere

– nu poluează aerul inconjurător, arderea fiind curată și completă

Eficienta maxima a unei sobe

Posted on 13/05/2015 Mircea C
Save

Ce înseamna sa obtinem eficienta maxima?

Dacă înțelegem căldura ca fiind o exprimare, transformare, a energiei, ințelegem cât de

importantă este obținerea maximă a căldurii ce poate fi extrasă dintr-un combustibil, oricare ar
fi el. De ce?
Pentru că pe această Planetă Albastră foarte frumoasă, există forțe care dețin și vor să dețină
cât mai mult din toate resursele planetei. APĂ, minereuri, combustibili fosili, metale rare, pietre
pretioase, etc. Dintre toate acestea cele mai vizate până in prezent, și asupra cărora sunt deja
monopoluri monstruoase, sunt toate sursele de combustibili. Cărbune, petrol, gaze,
electricitate, lemn. Pentru că toate acestea ne sunt necesare, le folosim zilnic, chiar dacă nu
stim.

Toate acestea sunt ENERGIE. Avem nevoie de ea, pentru iluminat, transport, încălzirea apei
si a spatiilor de trăit, pentru toată industria care produce toate bunurile pe care noi le FOLOSIM
MAI MULT SAU MAI PUTIN CONSTIENT. Si pentru că toti folosim energie de când sună
ceasul dimineața și mergem la baie, până la telecomanda de noapte bună a tv-ului sau luminii
din dormitor, ar trebui să înțelegem că și noi avem o răspundere in consumul energiei, deși in
același timp suntem dependenti de cei care detin aceste „robinete” și „butoane” de unde această
energie vine la noi.

Ce legatura are asta cu sobele si încalzirea? Una foarte mare!

Vedem cum lemnul este o sursă generabilă și regenerabilă (adică fiecare poate planta copaci)
dar tot mai mult monopolizată de forțe exterioare. Apoi mai este aspectul folosirii iraționale,
distructive și degradante a lemnului, adică tăierea pădurilor, implicit a AERULUI pe care toti
il respirăm. Putem spune că nu noi suntem cei care producem pagube mediului pentru că avem
o sobă sau două in casă.

Partial așa este. Însă dacă folosim sobe poluatoare și mari consumatoare de lemn, în raport cu
randamentul sobei, adică cu căldura pe care o primim, atunci și noi avem o răspundere.

Este un aspect să încălzesti o casă cu 6-8 mc lemn/an sau cu 24mc/an. Sunt sobe, adică
majoritatea celor care se folosesc in mediul rural astăzi, care de obicei sunt folosite și vara
pentru gătit, care consumă până la 2mc lemn/lună.

Deci o sobă de acest fel, pe lângă poluarea aerului – căci nu face o ardere curată și completă –
arde lemn într-un an cât pentru 3-4 sobe eficiente, care ard lemnul CURAT si nu produc
poluare.

Dar să fie numai asta? Să privim următoarea imagine!

Soba arde lemnul, se incălzește, emană căldură in cameră, noi ne simtim bine… dar fumul care
iese pe coș este „cald”.

Cald? Este fierbinte! Adică îți arzi mâna dacă o atingi de un burlan de metal care iese din sobă.
Deci acel fum fierbinte care iți arde pielea, oare nu ar putea încălzi alt spatiu al casei, sau etajul?
De ce il aruncăm afară pe coș?

Îl pierdem pe coș deoarece sobele sunt făcute de generații in acest fel și nimeni nu si-a pus
serios problema recuperării totale a căldurii emanate pe cos.

Tirajul sobei

Din specificațiile tehnice ale unei sobe cu ardere completă și curată, fumul are temperatura de
iesire, din sobă pe cos – 120 grade C. Dacă soba nu este destul de eficientă încât să
înmagazineze cât mai bine căldura produsă de ardere, fumul poate ajunge la 200 grade C sau
chiar mai mult. Deci o cantitate URIAȘĂ de energie=căldură aruncată pe coș în aerul rece al
iernii.

DAR este nevoie ca temperatura fumului ce iese din sobă să fie mai mare decât cea a aerului
din cameră, pentru a se ridica pe coș. Pentru că sobele functionează marea majoritate cu tiraj
natural. Adică fumul fiind mai cald decât aerul din cameră, se ridică pe coș. Dar pentru asta nu
este nevoie de 100 grade diferentă de temperatură fată de cea a camerei! Ar fi suficient 20-30
grade C în plus pentru a se face un tiraj natural. Deci în opinia mea un fum cu temperatura de
iesire de 50 grade C ar fi deajuns pentru tiraj.

Mai este un aspect, și anume folosirea sobelor de gătit vara. Atunci, temperatura fumului
trebuie să fie mai mare decât cea a acoperișului casei, deoarece știm că învelitoarea casei, care
de obicei este din tiglă sau tablă, se încinge foarte tare, formând in zona coșului pe acoperis,
un tampon de aer foarte cald, poate chiar 60-70 grade C, și atunci fumul ar trebui să fie cu 30
grade mai cald ca să poată fi tras afară când este soare și cald. Dacă vara, pe timpul zilei cu
soare puternic, este necesară o temperatură a fumului de 100 grade C, nu este la fel și iarna.
Când afară temperatura este sub zero, sau chiar dacă este plus 10 grade C, un fum de 40-50
garde C este suficient pentru a se face tirajul sobei.

De ce să pierdem această căldură din fumul mai cald de 50 grade C?

Aceasta este o provocare – să utilizăm si acest surplus de căldură al fumului ce iese pe cos. Si
eu consider că face parte din responsabilitatea noastră. Ce soluții ar fi pentru utilizarea, adică
recuperarea căldurii excedentare din fum?

Recuperatoarele de caldura.

Există mai multe tipuri, dar nu foarte eficiente, în comerț. Sunt realizate din tevi de tablă de
diametru mic, sudate mai multe pe o intrare de fum, mărind capacitatea de radiație a căldurii.
Acestea se montează la ieșirea din sobele de metal, de obicei, pentru a mai recupera din uriașa
risipă pe care acestea o fac.

Dar mai există două variante posibile, in special la casele cu etaj sau mansardă locuibilă.
1.Soba fara focar

Se montează la nivelul următor, deasupra sobei de la parter, o minisobă din cărămidă fără focar,
prin care va fi circulat fumul care iese din soba de la parter, tot in sistemul de circulatie liberă
a gazelor, adică prin două clopote. Astfel fumul va ieși pe coș mult mai rece. Această sobă are
o formă cât mai plată (dreptunghiulară), adică 1,5×3 cărămizi sau 1,5×4, pentru a forta fumul
să se „târască” pe peretii sobei, astfel cedând căldura. Pentru o eficientă mai mare se poate zidi
cărămida pe cant, aceasta încălzindu-se mai mult. O astfel de sobită de recuperare are o
capacitate termică de aproximativ 1,5kw, adică deajuns pentru o cameră de max 15-16mp.

2.Recuperator de caldura plat din inox

Se poate monta un recuperator de căldură realizat din tablă de inox, cu suprafață mare de
radiație, dar tot cu două clopote în interior. Acesta are avantajul că încălzește foarte rapid
spatiul, dar dezavantajul că nu poate stoca căldura, deci va oferi căldură doar cât timp este foc
în soba. La acest model
se poate monta optional un ventilator de gaze cu consum mic, care va putea sufla pe coș gazele
în cazul în care se răcesc prea mult și nu s-ar mai forma tirajul în mod natural. Prin această
optiune, recuperatorul ar putea fi montat și în aceeași cameră cu soba, dacă nu există o
mansardă sau etaj, pentru a recupera căldura și a încălzi mult mai rapid spatiul, deoarece
metalul cedează căldura instantaneu.

Prin folosirea acestui recuperator, se va colecta mult condens, datorită vaporilor de apă
continuti de fum. Acest condens poate fi colectat la baza recuperatorului si dirijat spre o
scurgere.

3. Canal convectiv montat în soba

Se poate monta în sobă un tub de inox de 0,8 -1mm grosime si diametru de 10-12cm, care are
ambele capete afară din sobă. Tubul de montează vertical, intrarea aerului fiind pe jos, ieșirea
pe sus. Aerul care
circulă prin tub, nu este altul decât aerul din cameră, ce este absorbit prin tub, se încălzește de
la căldura mare din sobă si este suflat naural pe la partea de sus, in cameră ajutând la încălzirea
foarte rapidă a camerei încă de la aprinderea focului în sobă.

Însă cel mai mare câstig este dacă aerul cald astfel obtinut, îl dirijăm în camera de la mansardă,
de deasupra sobei, sau chiar într-o cameră mai îndepărtată de locul unde este soba. Acest aer
cald poate circula de la sobă prin tuburi flexibile de aluminiu, ca cele pt hotele de bucătărie, la
capătul cărora putem monta câte un mic ventilator de computer, care să absoarbă aerul lent,
adică să facă circulatie, dacă încăperea pe care dorim s-o încălzim astfel este pe acelasi nivel
cu soba. Dacă aerul este dirijat în altă cameră, tuburile de circulatie vor fi izolate termic cu vată
minerală sau cochilii izolatoare, pentru a nu pierde căldura pe traseu. Dacă încăperea se află la
etaj, deasupra sobei, aerul va circula natural, fără ventilator.

În funcție de modul de utilizare a spatiului de la etaj, se poate alege varianta cea mai potrivită.
Dacă se locuiește permanent, trebuie construită varianta cu cărămidă. Însă trebuie avut în
vedere ca primele două variante de recuperare a căldurii să aibe opritoare de fum, care vor
trebui să fie deschise în faza de început când se pornește focul în sobă, pentru a permite fumului
care nu este foarte fierbinte să formeze tirajul inițial, și abia după ce s-a incins partea de jos a
sobei (focarul) să se închidă pentru a recupera căldura.

De ce sa recuperam caldura?

– consum mai mic de lemn pt a incălzi un spațiu, deci costuri mai mici de
intretinere, independența crește

– conservarea resurselor, adică a copacilor, care trăind astfel mai mult produc mai mult oxigen
pentru noi, copiii și nepoții noștri

– mediul natural este mai stabil, fiecare copac păstrând un mediu sănătos în jurul său, ține solul
să nu se erodeze, aduce mai multă apă în pânza freatică, aduce umbră vara și deci diversitate
mai mare de viețuitoare benefice care nu pot trăi în arșița directă a soarelui, și nu în ultimul
rând produc hrană pentru alte animale

– copacii sunt ființe vii care aduc bucurie privirii și sufletului omului

Sobele eficiente înseamna

mai multi copaci vii

mai mult oxigen

mediu mai stabil

apa mai multa

vietuitoare mai diverse

mai mult frumos

oameni mai bucurosi

Cum alegem un tip de soba

Posted on 05/08/2015 Mircea C
Save
Soba cu cuptor, jud Neamt

Ce trebuie sa stim când ne decidem pentru constructia unei sobe masive?

O sobă cu masă termică este un obiect care va deveni, odată construit, parte din structura casei.
Ea va dăinui cât va dura și casa, deci alegerea locului unde o vom amplasa în casă trebuie foarte
bine cântărit. Este o investitie pe viață, care va functina fără întreținere și este la fel de
important să alegem cu mintea dar și cu inima cum va arăta această sobă, care va deveni „inima
casei”.

Soba este bine sa fie asezata la vedere.

Sobele cu masă termică nu pot fi neglijate, le simti și le observi prezența. Ele sunt mari,
impunătoare, si foarte calde totodată. O astfel de sobă, nu este indicat să fie inchesuită intr-un
colt al camerei. Ba dimpotrivă, cu cât este mai dichisită, merită să ocupe o pozitie cât mai
centrală în casă, în cameră. Si nu doar pentru frumusețe, ci si pt că fiind cât mai central, căldura
se distribuie optim în jur. O sobă băgată la colt, va oferi multă căldură celor doi pereti, adică
un minus de randament. Ideal este ca soba să fie așezată lângă un singur perete, sau să fie zidită
între două camere, astflel spatele sobei va face parte din peretele altei camere, pe care o va
încălzi.

Sobele cu masa termica au o greutate mare, între 1000 – 4000kg.

Aceasta este masa termică în care va fi stocată energia eliberată din lemn sub formă de căldură.
Deci postamentul, podeaua pe care se va construi trebuie să sustină această greutate. Când este
posibil, este bine să se construiască chiar o fundatie sub viitoarea sobă, pentru modelele cele
mai mari, cu greutate mare. Dacă nu, se poate turna din beton armat un postament de 8-10 cm
înălțime, pe placa de beton existentă, dacă există îndoieli că structura acesteia nu ar susține
viitoarea sobă.

Sobele masive sunt utile în spații locuite permanent.

De ce? Ele au inerție termică mare, adică la prima aprindere se incălzesc mai greu, până este
„alungat frigul din toate cărămizile” și apoi căldura din ea trebuie mentinută cu foc măcar o
dată pe zi sau la două zile. Aceste sobe retin căldura până la 24 ore de la ultimul foc făcut. Ele
nu sunt practice în spatii pe care doriti să le incălziti doar pentru câteva ore, si așteptați să vină
căldura in jumătate de oră din sobă. De asemenea nu sunt foarte utile pentru case de vacanță
unde petreceti doar 2-3 zile pe timp de iarnă. Pentru aceste situații cele mai utile sunt sobele
metalice care eliberează imediat căldura în casă, dar nu au randament mai mult de 50% și nici
nu putem vorbi de ardere completă la ele. Un compromis benefic pentru această situație ar fi
sobele masive cu plită, care deși fac arderea completă pot elibera căldură pe la plită imediat ce
a fost aprins focul. Dar trebuie gândit bine. Căci dacă soba respectivă nu va fi folosită și pentru
gătit, nu se justifică alegerea unui model cu plită, mai ales într-o cameră de zi.

Sobelor masive le place focul puternic.

Adică focarul generos, în care încap multe lemne, permite un foc puternic care eliberează toate
gazele combustibile din lemn ce sunt tratate apoi cu aerul secundar încălzit și aprinse în a doua
ardere de unde eliberează temperaturi până la 800-1000 grade C, dacă focarul și condițiile de
ardere sunt ideale. Apoi această căldură este absorbită în primul clopot la partea cea mai de sus
și gazele fierbinți coborând încălzesc tot ce întâlnesc în cale până la partea cea mai de jos a
sobei, trecând apoi în cel de-al doilea clopot.

Datorită circulației libere a gazelor în interiorul sobei, totdeauna sunt eliberate din sobă pe coș
gazele cele mai reci. Odată umplut focarul cu lemn și am aprins focul, putem uita de sobă. În
funcție de condițiile de frig de afară și de izolația casei, se poate face un foc pe zi toamna târziu,
sau două focuri iarna, la interval de 6-12 ore. Dacă este foarte frig, sau soba este una duală care
functinează ca și centrală termică este necesar ca focul să fie întreținut mai des căci în acest
caz ea trebuie să asigure si necesarul termic pentru restul spatiilor din casă încălzite prin
radiatoare.

Rețineți!
Un foc puternic cu destul aer secundar, este un foc curat, care va arde complet toate gazele
eliberate din lemn, deci fără poluare.

Nu folositi lemne umede, căci acestea răcesc focul și scad temperatura în focar. Deci nu vă
sfiiți să umpleți focarul cu lemne când aprindeți focul. Apoi, după ce s-au ars și în sobă mai
este doar puțin jar puteți adăuga periodic câte un lemn (dacă va mai fi nevoie sau dacă folositi
soba și ca centrală termică) care va fi imediat prins de flăcări de la căldura foarte mare din
interior.

Sobele masive pot fi mai mult decât sobe.

Adică pot fi construite ca si centrale termice care să încălzească și restul spațiilor din casă, sau
măcar apa caldă menajeră. Pe timp de iarnă este soba, iar vara sunt panourile solare, care pot
fi foarte simplu integrate in același sistem ce vă asigură independența totală pentru apa caldă.
Plus că sobele inteligente care au un focar cu lungimea de 40-50 cm pot fi alimentate în caz de
urgență cu orice fel de material organic uscat: crengi, pănuși de purumb, stuf, fără a afecta
funcționalitatea sau siguranța sobei. O alegere inteligentă înseamnă să realizezi un sistem cât
mai independent pt asigurarea nevoilor casnice de căldură și apă caldă

Sobele inteligente în clopote sunt frumoase.

Frumosul este o componentă esențială a vieții omului. Cu totii avem nevoie de frumos și îl
căutăm zilnic în viața noastră. Pe lângă știința incorporată, într-o sobă mai este pusă și o mare
cantitate de artă. Fiecare sobă este unicat și are frumusețea ei. Chiar dacă fiecare este construită
după un proiect existent sau adaptat, aproape că nu există două sobe la fel. Diferă modelul de
uși, culoarea cărămizii, poate unele decorații alese pe moment, poziția coșului, lumina în
cameră… Doar principiul funcțional este același.

Sobele cu masa termica sunt o investiție în viitor.

Acest lucru trebuie avut în vedere când vă decideți să construiti o soba masivă. Nu este o mobilă
care poate fi mutată în alt loc peste doi ani. Dar este prietenul nostru de nădejde pe „vremuri
friguroase”. Și este o investitie la propriu căci nu sunt ieftine. Însă își merită toți banii. Doar
prin faptul că functinează independent, iar lemnul este o sursă regenerabilă și nu este livrat la
„robinet” de organizații cu monopol asupra combustibililor, este o investiție înteligentă în
viitor, care vă va oferi mereu siguranța unui spațiu incălzit indiferent de turbulențele politice
sau socio-economice din lume.

Prețul unei sobe variază în funcție de mărimea sobei, de ușile alese de client și de complexitatea
ei, de câtă „artă” este pusă în lucrare. Capacitățile calorice variază între 2 și 8kw, adică pot
încălzi spatii intre 20 și 80mp. Preturile calculate ale materialelor și manoperei variază între
2500 – 8500 lei pentru sobe simple. Dacă sunt cerute anumite decorații unicat, sau ansamble
cu sobă, bancă, ori alte accesorii care necesită forme curbe sau foarte elaborate, vor crește
pretul și timpul de execuție.

Investitia în arta, eficienta și functionalitate, merita!