Curs 1 - MDIII - 17-18

CURS 1 - 2017-2018 - MATERIALE DENTARE
Definiţie
Clasificarea materialelor dentare
Proprietăţile materialelor dentare
PROPRIETATI FIZICE ALE MATERIALELOR DENTARE
PROPRIETATI MECANICE SI CHIMICE ALE MATERIALELOR

DENTARE
PROPRIETATI REOLOGICE, DE SUPRAFATA SI ADEZIUNE
PROPRIETATI BIOLOGICE ALE MATERIALELOR DENTARE

Coordonator activitate didactica : Sef lucrari
lucrari 1
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
poate fi orice produs care nu este
un medicament specific şi care
Biomaterialul poate fi utilizat o perioadă de timp
pentru înlocuirea oricărui ţesut,
organ sau pentru restabilirea
funcţiilor vitale ale organismului.
În medicina dentară
identificăm ca biomateriale acele
produse care participă la restabilirea
funcţională a ţesuturilor vii, care vin în
contact cu ele.
După European Society of Biomaterials: Biomaterials
biomaterialele sunt materiale fără viaţă (inerte), utilizate
în domenii medicale cu scopul de a produce o
interacţiune cuCoordonator
sistemul biologic.
activitate didactica : Sef lucrari
lucrari 2
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Nu toate materialele dentare au caracteristici şi
proprietăţi de biomaterial
Din acest punct de vedere, materialele dentare pot fi

clasificate în 2 grupe:
Materiale dentare propriu-zise (totalitatea
materialelor cu utilizare exclusivă în etapele de
laborator pentru obţinerea protezelor dentare –
ex: gipsuri, ceruri, mase de ambalat, agenţi
abrazivi, paste de lustruit)
Biomateriale dentare (totalitatea materialelor
care vin în relaţie directă cu ţesuturile
parodontale şi formează cu acestea legături
stabile, restaurând funcţionalitatea lor - ex:
pastele pentru obturaţii intracanalare, linerii
pentruCoordonator
tratarea Dr.Grădinaru
plăgii
activitate didactica
Dr.Grădinaru Irina
dentinare,
: Sef lucrari
lucrari masele 3
ceramice, implantele).
Materialele sunt elaborate de diverse firme
sunt selectate de către medicul stomatolog, în funcţie de:
caracteristicile fizice reactivitatea chimică
caracteristicile mecanice
integrarea biologică
demonstrată practic
lucrari în timp
4
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
În funcţie de proprietăţile lor
materialele dentare prezintă
indicaţii
contraindicaţii
avantaje
dezavantaje
o anumită „perioadă de viaţă”
lucrari 5
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Calitatea unui material nu este asigurată numai de
o proprietate a acestuia, ci este dată de ansamblul
de proprietăţi pe care le prezintă un produs.
Informaţiile oferite în acest sens

de firma producătoare ca rezultat
al unor numeroase testări de
laborator sunt menite să ajute
medicul stomatolog în alegerea
unui anumit produs.
lucrari 6
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Ştiinţa materialelor dentare a devenit indispensabilă
practicii stomatologice.
Materialele utilizate în medicina dentară sunt

numeroase.
Unele dintre acestea sunt folosite doar de către

medic,
medic altele doar de către tehnician,
tehnician cea de a
treia categorie fiind prezentă atât în cabinet cât şi
în laborator.
lucrari 7
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
CLASIFICAREA
MATERIALELOR DENTARE

lucrari 8
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
DUPĂ ORIGINEA MATERIALULUI:
origine minerală - ex: gipsul dentar,amalgame
origine organică - ex: răşini polimerice

(rasini acrilice/diacrilice)
origine mixtă (organo-anorganică) - ex:

răşini diacrilice compozite (RDC), cimenturi
zinc oxid eugenol armate (ZOE)
lucrari 9
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
DUPĂ RELAŢIA DE CONTACT CU ŢESUTURILE MOI:
Materiale provizorii care au relaţie de contact parodontală

scurtă (24-48 ore) sau mai lungă (7-10 zile)
În funcţie de durata relaţiei de contact, materialele provizorii se

clasifică în:
Materiale provizorii temporare –ex:FERMIN, CAVIDUR, CAVIFIL
Materiale provizorii cu termen mai lung de utilizare-ex: paste cu
antibiotice, paste antiseptice tip Walchoff
Materiale provizorii de fixare -ex: cimenturile ZOE
Materiale de durată (definitive) care vin în contact permanent cu

ţesuturile parodontale pentru o perioadă lungă de timp-
ex:cimenturi FOZ, PCZ, CIS
Materiale speciale care au o relaţie de contact cu ţesuturile
parodontale instantanee, pasageră -ex: materiale de amprentă,
paste de lustruit. Coordonator Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
lucrari 10
DUPĂ DESTINAŢIA MATERIALULUI :
Materiale pentru restaurări coronare
Materiale pentru amprentare
Materiale pentru modele, machete, tipare
Materiale pentru obţinerea protezelor (metalice/nemetalice)
Materiale pentru prelucrarea şi lustruirea protezelor
Materiale pentru fixarea provizorie şi de durată a protezelor

dentare
lucrari 11
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
DUPĂ DOMENIUL DE APLICARE:
Materiale utilizate în cabinetul de medicină dentară:

materiale utilizate în medicina dentară preventivă
materiale utilizate pentru restaurări coronare
materiale utilizate pentru amprentare
materiale pentru machete directe
materiale de fixare
materiale pentru lustruit obturaţii, coroane etc
Materiale utilizate în laboratorul de tehnică dentară:

materiale pentru modele
materiale pentru machete
materiale pentru tipare
materiale pentru obţinerea protezelor dentare
materiale pentru prelucrarea
lucrari
şi lustruirea protezelor
12
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
DUPĂ COMPORTAMENTUL CHIMIC LOCAL:
Biomateriale BIOTOLERATE - local acestea generează

formarea unui manşon fibro-conjunctiv, rezultat din interacţiunea
osului cu ionii metalici toxici (osteogeneză la distanţă)
Ex: oţelurile inoxidabile, aliajele de Co-Cr-Mo, polimerii.
Biomateriale BIOINERTE – generează în zona de interfaţă

osteogeneză de contact
Ex: titanul, tantalul, alumino-ceramica
Biomateriale BIOACTIVE – pentru acestea este caracteristică
osteogeneza de legătură, cu apariţia legăturii chimice între
biomaterial şi os.
Ex: fosfatul de calciu, ceramica sticloasă, biosticlele,
lucrari 13
hidroxiapatitele Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
PROPRIETATI FIZICE ALE MATERIALELOR
DENTARE
Optice
Termice
Electrice
lucrari 14
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
PROPRIETATI OPTICE
1. LUMINA
2. CULOAREA

lucrari 15
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
1. LUMINA
Proprietatile luminii cu importanţă in domeniul

stomatologic
Reflexia si refractia
Indicele de refractie
Luminiscenţa
Dispersia
Absorbtia Transparenţa
Lumina şi materia Transluciditatea
Fotosensibilitatea
lucrari
Opacitatea
16
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
2. CULOAREA
Caracteristicile culorii Clasificarea culorilor
Nuanţa Culori primare
Culori fundamentale
Saturaţia (puritatea
culorii)
Culori complementare
Strălucirea
Culori metamere
lucrari 17
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Formarea culorilor Metode de
determinare a culorii
Culorile se obţin prin următoarele 1. Metoda vizuală de
tipuri de amestecuri: determinare a culorii
Amestec aditiv
2. Metode tehnice de
Amestec substractiv determinare a culorii
Utilizează un aparat denumit

spectrometru, care poate
determina simultan 512 valori de
Amestec partitiv (optic) nuanţe.

lucrari 18
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
PROPRIETATI TERMICE

lucrari 19
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Materialele dentare odată inserate în cavitatea bucală
suferă modificări de temperatură.
modul in care transmit

caldura aceste materiale
Este important de apreciat
variaţiile dimensionale
asociate schimbărilor de
temperatură.
1. Conductivitatea termică
2. Difuzibilitatea termică
3. Dilatarea termică
4. Căldura specifică
5. Căldura latentăCoordonator
(specifică)
Dr.Grădinaru de topire
Dr.Grădinaru Irina
lucrari 20
1. CONDUCTIVITATEA TERMICĂ
VALORILE CONDUCTIVITĂŢII TERMICE A UNOR MATERIALE DE

INTERES STOMATOLOGIC
Denumirea materialului Conductivitatea termică

(W/mK)
Amalgam de argint 23
Polimetacrilat de metil 0,2
Ciment pe bază de hidroxid de calciu 0,75
Ciment oxid de zinc-eugenol 0,5
Ciment oxifosfat de zinc 1,3
Dentină 0,62
lucrari 21
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
2. DIFUZIBILITATEA TERMICĂ
– mărime fizică introdusă pentru a

exprima viteza cu care un corp
schimbă o cantitate oarecare de
căldură în vederea realizării
echilibrului termic cu termostatul cu
care este pus în contact.

lucrari 22
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
3. DILATAREA TERMICĂ
Odată cu modificarea temperaturii, orice corp îşi

modifică dimensiunile.
La creşterea temperaturii are loc dilatarea
(expansiunea termică)
La scăderea temperaturii se produce

contracţia termică.
Tipuri de dilatare termică: liniară, în suprafaţă

sau în volum.
lucrari 23
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
4. CĂLDURA SPECIFICĂ
CĂLDURA SPECIFICĂ (c) = mărime

fizică ce exprimă căldura necesară
pentru a creşte temperatura unităţii de
masă cu un grad.
Unitatea de măsură: J/kgK

lucrari 24
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
5. CĂLDURA LATENTĂ DE TOPIRE
Căldura latentă de topire reprezintă căldura necesară unităţii

de masă a unui solid pentru a trece din starea solidă în cea
lichidă la temperatură constantă.
Unitatea de măsură: J/kg.
Modulul căldurii latente de topire este egal cu cel al căldurii
latente de solidificare, acesta din urmă caracterizând trecerea
din starea lichidă în cea solidă.
Căldura latentă de topire este o constantă de material.

lucrari 25
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
APLICAŢII PRACTICE ALE PROPRIETĂŢILOR TERMICE
Este de dorit ca materialele de obturaţie să nu transmită căldură organului pulpar.
Pentru completarea acestui deziderat se utilizează materiale cu DIFUZIBILITATE
TERMICĂ SCĂZUTĂ.
Aspecte asemănătoare au loc şi în cazul aplicării unor construcţii protetice tip
inlay, onlay, coroane de acoperire metalice sau mixte pe dinţi vitali. Deoarece
metalul/aliajul deţine o pondere importantă din volumul acestor proteze, căldura
înmagazinată şi transmisă dintelui este şi ea apreciabilă.
Cimenturile dentare utilizate la fixarea protezelor respective joacă , pe lângă alte
roluri, şi pe cel de izolant termic.
În contrast cu cele menţionate anterior, bazele protezelor totale trebuie să
transmită căldura substratului mucozal, pentru ca pacientul să aibă senzaţia de
„cald” sau „rece”.
MODIFICĂRILE DIMENSIONALE ALE MATERIALELOR DE OBTURAŢIE
TREBUIE SĂ FIE CONCORDANTE CU CELE ALE SMALŢULUI ŞI DENTINEI
(acest lucru poate fi obţinut, ideal, prin egalizarea coeficienţilor de dilatare termică.
De asemenea, este de dorit ca materialele din care se realizează baza protezei
totale să aibă coeficientul de dilatare termică egal cu cel al materialelor din care
sunt confecţionaţi dinţii artificiali.
Coeficientul de dilatare termică al materialelor restaurative are un rol foarte
important. Dacă nu există concordanţă între acesta şi cel al ţesuturilor dure
dentare, se compromite închiderea marginală.
lucrari 26
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
PROPRIETATI ELECTRICE

lucrari 27
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Rezistivitatea electrică
depinde de natura materialului.
Pentru dinţii integri este diferită de cea a dinţilor cu leziuni

carioase (valori scăzute).
Conductivitatea electrică
este inversă rezistivităţii.
Dentina sănătoasă are o conductivitate mai mare decât a

smalţului integru. Coordonator Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
lucrari 28
Galvanismul bucal
apare ca rezultat al diferenţei de potenţial

formate între diferite materiale metalice.
În asociere cu lichidul bucal, care

actioneaza ca electrolit, aceste materiale
formează o pilă electrică.

lucrari 29
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
PROPRIETĂŢI MECANICE ALE
MATERIALELOR DENTARE

lucrari 30
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
PROPRIETĂŢI MECANICE
TENACITATEA ŞI FRAGILITATEA
DUCTILITATEA
MALEABILITATEA
ELASTICITATEA
PLASTICITATEA
FLEXIBILITATEA
FLUAJUL
REZISTENŢA LA ÎNCOVOIERE
FENOMENUL DE OBOSEALĂ
DURITATEA
lucrari 31
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
TENACITATEA ŞI FRAGILITATEA
Materialele care se rup după o alungire mare se numesc materiale tenace.
Materialele care se rup la o alungire foarte mică se numesc fragile.
Materialele tenace se deosebesc de cele fragile prin mai multe proprietăţi.
Proprietatea Materiale tenace Materiale fragile
Rezistenţa la - Rezistă mai puţin la tracţiune decât la

tracţiune/compresiune compresiune
Rezistenţa la şoc rezistente Se rup foarte uşor
Preţul de cost scumpe ieftine
Caracterul fragil sau tenace al unui material se referă numai la

comportarea acestuia la temperaturi obişnuite.
lucrari 32
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
DUCTILITATEA ŞI MALEABILITATEA
DUCTILITATEA = proprietatea unui material de a suporta o deformare

plastică la o solicitare de tracţiune, fără să se rupă.
depinde de plasticitate şi de rezistenţa la rupere
MALEABILITATEA = capacitatea unui material de a suporta o

deformare plastică la compresiune fără să se rupă.
- depinde de plasticitate şi în mai mică măsură de rezistenţa

materialului
Ductilitatea şi maleabilitatea cresc odată cu creşterea temperaturii.

lucrari 33
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
ELASTICITATEA ŞI PLASTICITATEA
ELASTICITATEA = proprietatea unui material de a absorbi energie
când este deformat elastic şi de a reveni la forma şi dimensiunile
iniţiale după îndepărtarea sarcinilor.
Se impune materialelor de reconstituire ca la solicitări cu

valoare ridicată deformarea să fie minimă, deci să prezinte un
modul de elasticitate crescut.
PLASTICITATEA = proprietatea unui material de a se deforma şi de a

rămâne deformat după încetarea acţiunii sarcinii, păstrându-şi însă
volumul constant.
În practică, materialele solicitate dincolo de limita de elasticitate

rămân cu deformări permanente, chiar după îndepărtarea
acţiunii sarcinilor.
Temperatura exercită un rol asupra rezistenţei şi
proprietăţilor plastice ale materialelor: prin încălzire rezistenţa
lucrari 34
la rupere scade, iar plasticitatea
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina creşte.
FLEXIBILITATEA
Flexibilitatea maximă =
deformarea care se produce în timp
ce materialul este solicitat la limita
de proporţionalitate.

lucrari 35
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
FLUAJUL
FLUAJUL (curgere lentă) este fenomenul de variaţie a eforturilor

unitare şi a deformărilor sub efectul sarcinilor constante aplicate.
La metale, aliaje şi răşini dentare, fluajul nu are importanţă practică

deosebită.
El este foarte important în cazul cerurilor şi al materialelor de

amprentă elastice, în special al hidrocoloizilor.

lucrari 36
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
REZISTENŢA LA ÎNCOVOIERE
La solicitarea de încovoiere în interiorul probei apare o distribuire
neuniformă a eforturilor unitare cu deformarea diferită a fibrelor.
Fibrele longitudinale de pe partea convexă se alungesc sub
acţiunea unor solicitări de întindere.
Fibrele longitudinale de pe partea concavă se scurtează sub
acţiunea unor solicitări de compresiune.
Fibrele care se alungesc sunt despărţite de cele care se scurtează
de un strat de fibre care nu îşi modifică lungimea (constituite într-o
suprafaţă neutră).
Intersecţia acestei suprafeţe cu planul secţiunii perpendiculare pe
axa probei se face după o dreaptă numită axă neutră.
La materialele dure poate fi stabilită numai limita de încovoiere.

La materialele casante poate fi stabilită şi rezistenţa la încovoiere,
care rezultă din raportul dintre momentul de încovoiere şi momentul
de rezistenţă.
lucrari 37
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
FENOMENUL DE OBOSEALĂ
se referă la scăderea rezistenţei unui material

supus la solicitari variabile care produce ruperi
premature la eforturi unitare mai mici decât
rezistenţa la rupere;
iniţial ruperea prin oboseală apare la suprafaţa

probei de material sub forma unor fisuri foarte
fine care se propagă lent în adâncime.

lucrari 38
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
DURITATEA
DURITATEA = proprietatea unui material de a se opune

distrugerii straturilor sale superficiale sub acţiunea unui
alt corp.
Există mai multe metode de determinare a durităţii

care se bazează pe măsurarea rezistenţei la
abrazie (duritatea Mohs), a ariei suprafeţei
imprimate (duritate Brinell, Vickers, Knoop), a
adâncimii de pătrundere a penetratorului
(duritatea Rockwell) sau a elasticităţii (duritatea
Shore).
lucrari 39
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
PROPRIETĂŢI CHIMICE

lucrari 40
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Coroziunea
este reacţia chimică între metale şi mediul înconjurator,

care determină o modificare vizibilă a materialului şi care
influenţează funcţionarea unui component metalic sau a
întregului sistem.
în atmosfera uscată – coroziunea este chimică;

în atmosfera umedă - coroziunea este electrochimică;

lucrari 41
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
PROPRIETĂŢI REOLOGICE
REOLOGIA = ştiinţa care

se ocupă cu studiul
fenomenelor de curgere şi
deformare ale materiei.

lucrari 42
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Importanţa reologiei în practica stomatologică:
O serie de materiale dentare se prezintă sub formă de

paste care prin amestecare se solidifică;
amestecurile fluide trebuie să permită adaptarea şi
modelarea;
pe parcursul prizei sau polimerizării materialelor are loc iniţial
o creştere a vâscozităţii urmată de creşterea modulului de
elasticitate odată cu solidificarea.
Analiza fizică a acestor proprietăţi permite definirea unui timp de lucru şi a
unui timp de priză/polimerizare.
Timpul de lucru= perioada în care materialul poate fi manipulat
fără modificarea vâscozităţii.
Timpul de priză/polimerizare= perioada necesară materialului
pentru atingerea rigidităţii maxime.
lucrari 43
curgerea şi deformareaDr.Grădinaru
solidelor
Dr.Grădinaru Irina vâsco-elastice.
VÂSCOZITATEA UNUI FLUID = rezistenţa opusă la curgere
La unele lichide curgerea se realizează mai repede,

la altele - mai lent.
Vâscozitatea unui fluid depinde de: natura materialului,

temperatură (vâscozitatea scade cu creşterea temperaturii),
presiune (la presiuni foarte înalte, vâscozitatea creşte),
gradientul de viteză.
lucrari 44
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Tixotropia
reprezintă scăderea vâscozităţii lichidelor supuse la

un efort unitar şi revenirea vâscozităţii la încetarea
efortului unitar.
se datorează alterării şi refacerii structurale.

lucrari 45
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
PROPRIETĂŢILE DE SUPRAFAŢĂ
ŞI ADEZIUNE

lucrari 46
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Adeziunea este fenomenul de atracţie între
2 corpuri.
Adezivii sunt substanţe capabile să unească

materiale omogene sau heterogene.
Aderentul este substratul pe care se aplică

adezivii.
lucrari 47
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Tipuri de adeziune
Adeziune mecanică – apare la nivelul unor suprafeţe
rugoase, datorită fixării sau legării mecanice;
Adeziune electrostatică – apare datorită atracţiei

sarcinilor electrice, dar este neglijabilă;
Adeziune specifică sau prin atracţie
intermoleculară – se datorează unor legături care se
formează prin absorbţia fizico-chimică a adezivului pe
suprafaţa aderentului; aceste legături sunt forţele Van
der Waals, legăturile de hidrogen, acest tip de
legături asigurând şi coeziunea;
Adeziune chimică – se referă la adezivii care se
leagă de aderent prin legături ionice, covalente sau
lucrari 48
coordinative. Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Sisteme adezive
au la bază compuşi chimici

difuncţionali capabili să
realizeze legături chimice
primare cu 2 substanţe diferite.

lucrari 49
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Clasificarea adezivilor în funcţie
de aderent:
adezivi pentru ţesuturile dure dentare:

adezivi amelari şi dentinari
adezivi pentru materialele restaurative:

adezivi metalici, ceramici, polimerici.
lucrari 50
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Condiţiile sistemelor adezive:
Adezivul trebuie să umecteze bine aderentul
Vâscozitatea adezivului trebuie să îi permită curgerea

uşoară pe suprafaţa aderentului
Solidificarea adezivului să se producă fără modificări

dimensionale mari (dilataţie/contracţie minimă)
Grosimea stratului de adeziv este foarte importantă: o
grosime prea mare are un efect negativ asupra
rezistenţei adeziunii
Trebuie luată în considerare rezistenţa adezivului solidificat

lucrari 51
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Ruperea legăturii aderent / adeziv
se poate produce:
la nivelul interfeţei aderent/adeziv
prin cedarea adeziunii
la nivelul aderentului prin cedarea

coeziunii aderentului
la nivelul adezivului prin cedarea

coeziunii adezivului
lucrari 52
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Adeziunea la smalţ şi dentină depinde de mai multe aspecte:
compoziţia ţesuturilor dure dentare – un adeziv ideal trebuie să

reacţioneze atât cu faza anorganică cât şi cu faza organică.
Adezivii amelari reacţionează cu faza anorganică,

iar adezivii dentinari cu faza organică.
adezivul trebuie să nu reacţioneze cu apa prezentă în ţesuturile

dure dentare şi mediul bucal
adezivul trebuie să aibă stabilitate în mediul bucal

lucrari 53
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR ADERENŢILOR
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR AMELARE

Pregătirea suprafeţelor de smalţ în vederea efectuării unui colaj
presupune îndepărtarea depozitelor moi şi dure. Este contraindicată
utilizarea gumelor de lustruit şi a pastelor abrazive care conţin fluor (se
formează fluorapatita care are solubilitate redusă).
Pentru prepararea suprafeţelor amelare există 2 tehnici:
Tehnici de demineralizare
1. Gravajul acid (acid fosforic, acid lactic, acid formic, acid citric, acid
sulfuric)
2. Atacul enzimatic proteolitic (papaină, tripsină)
3. Utilizarea agenţilor chelatori (EDTA)
4. Utilizarea agenţilor oxidanţi (H2O2)
Tehnici de adiţie – cu gel de H2SO4 2,5%
În practica curentă s-a impus gravajul cu acid ortofosforic 37-50% (cel
mai frecvent acid ortofosforic 37%), aplicat timp de 60 secunde.
lucrari 54
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR
METALICE
Condiţionarea suprafeţelor metalice se realizează prin:

1. Sablare
2. Gravaj electrolitic/electrochimic
3. Oxidare
4. Silanizare
5. Ceramizare
6. Depunere a unui strat intermediar de SiO
7. Cositorire

lucrari 55
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
PROPRIETĂŢI BIOLOGICE

lucrari 56
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Toate materialele dentare care se inseră în cavitatea
orală trebuie să prezinte biocompatibilitate.
Şi la ora actuală, mulţi pacienţi prezintă simptome

locale şi generale cauzate de incompatibilităţi, respectiv
intoxicaţii, generate de materiale dentare sau de
diverse asocieri de materiale.
Reacţiile alergice induse de materialele dentare sunt

reacţii de contact cu simptome strict locale sau în zonele
umectate de salivă.
Excepţional apar: eczeme, reacţii la distanţă pe epiteliul
cutanat sau astm bronşic.
lucrari 57
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Simptome obiective ale reacţiilor alergice:
• eritemul
• eroziuni/ ulceraţii (mai rar).
Localizarea este cel mai adesea strict limitată la zonele de

contact; mai rar sunt interesate şi mucoasa jugală, linguală,
labială.
Simptome subiective ale reacţiilor alergice:

• senzaţia de arsură
• durere
• diminuarea sensibilităţii gustative (chiar ageuzie)
lucrari 58
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
Efectele posibile ale materialelor dentare
asupra organismului :
1. toxice
2. alergizante
3. carcinogene
4. teratogene
5. mutagene
6. de inducere a sterilităţii

lucrari 59
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina
MATERIALE DENTARE CU RISC BIOLOGIC
1. unele cimenturi dentare care conţin componente acide
pot cauza iritaţii
2. agenţi de gravaj (acidul fosforic)
3. unele cimenturi parodontale care au în compoziţia lor
fibre de azbest
4. mercurul (prin vaporii lui care sunt toxici)
5. pulberea materialelor de amprentă pe bază de
hidrocoloizi ireversibili poate fi inhalată, iar unele produse
conţin compuşi cu plumb
6. compuşii metalici (de plumb sau staniu) din compoziţia
elastomerilor
7. monomerii în exces care ajung în contact cu mucoasa
bucală (unele pulberi de ceramică ce conţin uraniu)
8. nichelul din compoziţia unor aliaje poate produce reacţii
alergice
9. particulele de siliceactivitate
Coordonator dindidactica
materialele
: Sef lucrari
lucrari de ambalat. 60
Dr.Grădinaru
Dr.Grădinaru Irina

Curs 1 - MDIII - 17-18

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Curs 1 - MDIII - 17-18

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

CURS 1 - 2017-2018 - MATERIALE DENTARE

Proprietăţile materialelor dentare

PROPRIETATI FIZICE ALE MATERIALELOR DENTARE

PROPRIETATI MECANICE SI CHIMICE ALE MATERIALELOR

PROPRIETATI REOLOGICE, DE SUPRAFATA SI ADEZIUNE

PROPRIETATI BIOLOGICE ALE MATERIALELOR DENTARE

Din acest punct de vedere, materialele dentare pot fi

sunt selectate de către medicul stomatolog, în funcţie de:

caracteristicile fizice reactivitatea chimică

materialele dentare prezintă

Informaţiile oferite în acest sens

Materialele utilizate în medicina dentară sunt

Unele dintre acestea sunt folosite doar de către

Coordonator activitate didactica : Sef lucrari

origine minerală - ex: gipsul dentar,amalgame

origine organică - ex: răşini polimerice

origine mixtă (organo-anorganică) - ex:

Materiale provizorii care au relaţie de contact parodontală

În funcţie de durata relaţiei de contact, materialele provizorii se

Materiale de durată (definitive) care vin în contact permanent cu

Materiale pentru restaurări coronare

Materiale pentru amprentare

Materiale pentru modele, machete, tipare

Materiale pentru obţinerea protezelor (metalice/nemetalice)

Materiale pentru prelucrarea şi lustruirea protezelor

Materiale pentru fixarea provizorie şi de durată a protezelor

Materiale utilizate în cabinetul de medicină dentară:

Materiale utilizate în laboratorul de tehnică dentară:

Biomateriale BIOTOLERATE - local acestea generează

Biomateriale BIOINERTE – generează în zona de interfaţă

Coordonator activitate didactica : Sef lucrari

Proprietatile luminii cu importanţă in domeniul

Lumina şi materia Transluciditatea

Caracteristicile culorii Clasificarea culorilor

Nuanţa Culori primare

Utilizează un aparat denumit

Coordonator activitate didactica : Sef lucrari

Coordonator activitate didactica : Sef lucrari

modul in care transmit

Este important de apreciat

VALORILE CONDUCTIVITĂŢII TERMICE A UNOR MATERIALE DE

Denumirea materialului Conductivitatea termică

– mărime fizică introdusă pentru a

Coordonator activitate didactica : Sef lucrari

Odată cu modificarea temperaturii, orice corp îşi

La scăderea temperaturii se produce

Tipuri de dilatare termică: liniară, în suprafaţă

CĂLDURA SPECIFICĂ (c) = mărime

Coordonator activitate didactica : Sef lucrari

Căldura latentă de topire reprezintă căldura necesară unităţii

Coordonator activitate didactica : Sef lucrari

Coordonator activitate didactica : Sef lucrari

depinde de natura materialului.

Pentru dinţii integri este diferită de cea a dinţilor cu leziuni

este inversă rezistivităţii.

Dentina sănătoasă are o conductivitate mai mare decât a

apare ca rezultat al diferenţei de potenţial

În asociere cu lichidul bucal, care

Coordonator activitate didactica : Sef lucrari

Coordonator activitate didactica : Sef lucrari

Materialele tenace se deosebesc de cele fragile prin mai multe proprietăţi.

Proprietatea Materiale tenace Materiale fragile

Rezistenţa la - Rezistă mai puţin la tracţiune decât la