Limba Italiana ca si Franceza sau Germana are propriul set de Reguli de Pronuntie:
Litera H in limba italiana nu se pronunta.
Exemplu: Oh! Oo!
In grupurile de sunete ci, gi, sci urmate de o alta vocala, litera i nu se mai pronunta: cielo,
cieco, gioco, sciocco, sciame. Fac exceptie cazurile in care accentul cade pe litera "i": biologia,
bugia.
Grupurile de sunete: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi se pronunta identic ca in limba romana:
cielo (cer), circo (circ), gesto (gest), gioco (joc), che (ce), chiave (cheie), ghiandola (glanda),
ghepardo (ghepard).
Exercitii Limba Italiana
B. Completati cuvintele cu urmatoarele grupuri de litere: sci, ci, gli, chi, sce,
gi:
__ocattolo, pomerig__, __atore, pan__a, __odo, __nografo.
C. Scrieti cate doua cuvinte cu urmatoarele grupuri de litere folosind
dictionarul si apoi traduceti-le in limba romana:
paese, causa, casa, mese, essere, bagno, sogno, mezzo, spesso, riso, felicit, pesce,
scienza, , questo, quello, giocattolo.
C. glicerina (glicerina), glicemia (glicemie), gnocco(galusca), gnome (proverb), scena(scena), scettro (sceptru), gelato
(inghetata), gente (lume), gioco (joc), giorno (zi), certo (sigur), cerbiato (pui de cerb), circo (circ), circolo (cerc), cheto
(tacut), cherubino (heruvim), ghebbio (gusa), ghetto (ghetou).
D. E.
1. Sono di Bucarest. 1.Locuiesc la Bucuresti.
2. Ho ventanni. 2. Sunt din Roma.
3. Abito a Roma. 3. Ma cheama Maria.
4. Lavoro e studio in Italia. 4. Imi place mult limba italiana.
5. Mi piace molto qui. 5. Ma simt foarte bine aici, in
6. Mi piacciono i costumi italiani. Italia
7. Mi chiamo Mario.
Articolul Hotarat si Nehotarat in Limba Italiana
Articolul hotarat- Formele articolului hotarat in limba italiana sunt:
Articolul GLI se foloseste pentru subtantivele de masculin plural care incep cu gn, pn, ps, s+consoana,
i+vocala, x, y, z:
gli studenti- studentii, gli pneumatici- cauciucurile, gli gnomi-proverbele, gli zii-unchii, gli xilofoni-
xilofoanele, gli yougurt-iaurturile, gli iunior-juniorii
Articolele IL/UN se folosesc inaintea substantivelor de masculin singular care incep cu o consoana oarecare :
Ex: il/un ragazzo/- baiatul/un baiat, il/un libro-cartea/o carte, il/un quaderno- caietul/un caiet, il/un pane-painea/o paine
Articolele L /UN se folosesc inaintea subtantivelor de masculin singular care incep cu o vocala :
Ex: l/un aereo-avionul/un avion, l/un albero- copacul/un copac, l/un albergo- hotelul/un hotel
Articolele LA/UNA se folosesc inaintea subtantivelor de feminin singular care incep cu o consoana:
Ex: la/una ragazza- fata/o fata, la/una casa- casa/o casa, la/una donna- femeia/o femeie,
la/una professoressa- profesoara/o profesoara
Articolele LO/UNO se folosesc inaintea subtantivelor de masculin singular care incep cu gn, pn, ps, s+consoana,
i+vocala, x, y, z:
Ex: lo/uno studente- studentul/un student, lo/uno yogurt-iaurtul/un iaurt, lo/uno pneumatico- cauciucul/un cauciuc,
lo/uno gnome-proverbul/un proverb, lo/uno iunior-juniorul/un junior,
lo/uno xilofono-xilofonul/un xilofon, lo/uno zio- unchiul/un unchi
a. errore, b. uovo, c. dolore, d orologio, e. psicologo, f. dottore, gzucchero, h gnocco, i. lettera, j. zii, k.
giardino, l. ragazze, m. libro, n. amore, o. attore, p. casa, r. donne, s. citt, t. pani
4. Traduceti in limba italiana urmatoarele propozitii:
a. Noua ne place sa iesim in oras in fiecare weekend.
1. case, 2. ragazzi, 3. tv, 4. sport, 5. viaggio, 6. signora, 7. signore, 8. signorina, 9. tavola, 10. felicit, 11. studenti, 12.
genitori, 13. fratello, 14. sorella, 15. sole, 16. autobus, 17. belezza
Cheia Exercitiilor Articol Hotarat si Nehotarat in Italiana
3.
5.
In limba italiana, forma interogativa este marcata in scris prin semnul intrebarii asezat la sfarsitul unei
fraze/propozitii:
In limba italiana, forma negativa a verbului se contruieste cu ajutorul adverbului negativ non, care se
aseaza in fata verbului principal:
Atunci cand este precedat de pronumele negative : nessuno (nimeni), nulla (nimic) sau de conjunctiile
negative precum nemmeno, neanche, neppure (nici macar), adverbul de negatie Non nu mai apare in
propozitie:
Atunci cand verbul nu este precedat de nici un pronume negativ sau conjunctive negativa, adverbul de
negatie non apare in propozitie:
De apropiere
masc. sing- questo (acesta) ------ masc. pl. questi (acestia)
fem. sing- questa (aceasta) ------ fem.pl - queste (acestea)
De departare
masc. sing- quello (acela) ------ masc. pl. quelli (aceia)
- fem.sing- quella (aceea) ------ fem. pl- quelle (acelea)
Ex:
Mia madre ha comprato questo libro. Mama mea a cumparat aceasta carte.
1. Variabil: il quale- Luomo alto, il quale mi parlo spesso, mio zio . (Barbatul inalt, care-mi vorbeste des, este
unchiul meu)
la quale - Tua amica, la quale io conosco, viene sempre qui. (Prietena ta, pe care eu o cunosc,vine mereu aici. )
i quali- I tuoi amici, i quali ti aiutano, sono molto gentili. (Prietenii tai, care te ajuta, sunt foarte amabili.)
le quali- Le ragazze bionde, le quali tu vedi, sono studentesse. (Fetele blonde, pe care le vezi, sunt studente).
2. Invariabil:
Che (nominativ, accuzativ)
La ragazza che viene Maria. (Fata care vine e Maria).-Nominativ
La ragazza che vedo Maria (Fata pe care o vad e Maria)- Acuzativ
Cui (dativ)
Gli amici a cui scrivo sono in Francia. (Prietenii carora le scriu sunt in Franta.)
Astazi vom studia formele pronumelui posesiv in Limba Italiana, atat la singular cat si la plural / masculin si
feminim.
Mio, mia (al meu, a mea )
Tuo , tua (al tau, a ta)
Suo, sua (al sau, a a sa)
Nostro, nostra (al nostru, a noastra)
Vostro, vostra (al vostru, a voastra)
Loro (ai lor, ale lor)
Ex:
Mio padre lavora in Italia da 5 anni. = Tatal meu lucreaza in Italia de 5 ani.
Pronumele Posesiv la Plural in Limba Italiana
Pronumele posesiv formele la Plural
In limba italiana, pronumele personal are atat forme accentuate (sau tonice), cat si forme neaccentuate (atone).
Sa vedem delcinarea pronumelor personale in limba italiana cu exemple cate te vor ajuta sa intelegi cum sa le
folosesti in propozitii si dialoguri :
In continuare vom invata cum sa declinam pronumele personal in limba italiana la cazul acuzativ forma
accentuata. In tabelul de mai jos gasesti formele pentru fiecare persoana si exemple traduse in romana.
Cunoscandu-le vei putea intelege si comunica mai eficient si corect gramatical in limba italiana.
Nominativ Acuzativ (forma accentuata) Noi Noi- Ama noi (Ne iubeste pe noi)
Io me Ama me (Ma iubeste pe mine) Voi Voi- Ama voi (Va iubeste pe voi)
Tu te- Ama te (Te iubeste pe tine) Loro Ama loro (Ii iubeste pe ei)
Tu ti- Ti ama (Te iubeste) Le, Gli Le ama (le iubeste pe ele) Gli
Loro ama (Ii iubeste pe ei)
Lui, lei Lo/la ama (Il iubeste) (O iubeste)
Forma accentuata
In continuare vom invata cum sa declinam pronumele personal in limba italiana la cazul dativ forma
naccentuata. Pentru a afla daca un cuvant este la cazul Dativ folosim intrebarea Cui? . In tabelul de mai jos
gasesti formele pentru fiecare persoana si exemple traduse in romana. Cunoscandu-le vei putea intelege si
comunica mai eficient si corect gramatical in limba italiana.
Forma neaccentuata Dativ Ci fa un favore (Ne face noua o favoare)
Ti fa un favore (Iti face o favoare) Gli/Le fa un favore (Le face lor o favoare- Gli- masc.
Pl, Le- fem. Pl)
Gli fa/Le fa un favore (Ii face lui/ei o favoare)
Cifra trei (tre) nu are accent, dar compusele sale au: sessantatr (63), novantatr (93), trentatr (33)
Numeralele cardinale de la 1 la 10 :
1 - uno 6 - sei
2 - due 7 - sette
3 - tre 8 - otto
4 - quattro 9 - nove
5 - cinque 10 - dieci
Numeralele cardinale in limba italiana de la 10 la 20 :
16-sedici
11-undici 17-diciassette
12-dodici 18- diciotto
13-tredici 19- diciannove
14-quatordici 20-venti
15-quindici
Numeralele cardinale de la 20 la 1000 :
21-ventuno 60-sessanta
22-ventidue 70-settanta
23-ventitr 80-ottanta
24-ventiquattro 90-novanta
25-venticinque 100-cento
etc 200-duecento
30-trenta 300-trecento etc
40-quaranta 1000-mille
50-cinquanta
Exercitii de Verificare Numeralul Cardinal - Invata Italinana Online
Gratuit
B. Scrieti in litere urmatoarele numerale cardinale:
1. 55,
2. 63,
3. 89,
4. 26,
5. 75,
6. 107,
7. 203,
8. 455,
9. 18,
10. 333,
11. 543,
12. 947,
13. 126,
14. 321,
15. 1765,
16. 2340,
17. 91
1. Centotrentaquattro,
2.duecentosettantanove,
3.centomilla,
4.un milione,
5.milleottocentocinquantadue,
6.settecento,
7.quarantaduemillacentotrentotto,
8.duecentoundici,
9.milleottocentoquindici,
10.millecinquecentosessantuno
1. 134, 2. 297, 3. 100.000, 4. 1.000.000, 5. 1852, 6. 700, 7. 42. 138, 8. 211, 9. 1815, 10. 1561
Numeralul ordinal in limba italiana ca si in romana exprima ordinea prin numarare a obiectelor sau actiunilor intr-
o insiruire.
17- diciassettesimo
1- primo (primul)
18- diciaottesimo
2-secondo (al doilea) 19-diciannovesimo
3-terzo (al treilea) 20-ventesimo
21-ventunesimo
4-quarto (al patrulea)
22-ventiduesimo
5-quinto (al cincilea) 23- ventitreesimo
6- sesto (al saselea) etc
7-settimo (al saptelea) 30-trentesimo
40- quarentesimo
8- ottavo 60-sessantesimo
9-nono 50- cinquentesimo
10-decimo 70- settantesimo
11-undicesimo 80-ottantesimo
12-dodicesimo 90-novantesimo
13-tredicesimo 100-centesimo
14- quattordicesimo 1000- millesimo
15-quindicesimo 100000-centomilesimo
16- sedicesimo 1000000- milionesimo
Numeralul Ordinal - Formele de Masculin - Feminin si alte Situatii
Speciale in Limba Italiana
Forma de :
- masculin a numeralelor oridinale se termina in o- undicesimo (al unsprezecelea)
- feminin a numeralelor ordinale se termina in -a- undicesima (a unsprezecea)
In limba italiana, cu ajutorul numeralului ordinal, exprimam secolele:
Din punct de vedere semantic numeralele ordinale au rolul de adjectiv, adica pot fi precedate de articol.
Fiind adjective, ele se pot substantiviza, adica se pot transforma in substantive atunci cand sunt insotite de
articolul hotarat:
Ex: Questa borsa pesa cinque kili (Aceasta geanta cantareste cinci kilograme)
Lui corre due kilometri al giorno. (El alearga doi kilometric pe zi).
a. diciottesimo,
b. milionesimo,
c. ventitreesimo,
d. secondo,
e. sesto,
f. centoseiesesimo,
g. quindicesimo,
h. diciannovesimo,
a. 18 e. 6
b. 1000.000 f. 106
c. 23 g. 15
d. 2 h. 19
a. milleunesimo g. settantunesimo
b. novecentonovesimo h. seicentesimo
c. novantesimo i. centoduesimo
d. centomilesimo j. duemilesimo
e. trentasettesimo k. millesimo
f. quarantaduesimo l. sessatottesimo
Bene- bine meglio- mai bine molto bene, assai bene-foarte bine
allincirca,
pi o meno,
nel frattempo,
un tempo,
in un batter docchio,
man mano,
per dispetto,
cos cos,
da capo,
in breve,
alla rinfusa,
alla brutta
Adverbul este o parte invariabila de vorbire care poate determina unele parti de vorbire precum: verbul ,
adjectivul, adverbul.
Ex:
1.adverb care determina un verb: Tu parli velocemente . (Tu vorbesti repede)
2. adverb care determina un adjectiv : Lei ha una casa molto pi grande.(Ea are o casa mult mai mare.
3. adverb care detremina un alt adverb : Tu parli un p sbagliato . (Tu vorbesti putin gresit)
Ex:
veloce-velocemente
sincero-sinceramente
certo-certamente
probabilmente (probabil),
fortunatamente (din fericire), forse (poate),
velocemente (rapid), senza dubbio (fara indoiala),
sfortunatamente (din nefericire), abbondantemente (din abundenta),
lentamente (lent), sodo (din greu),
bene (bine), piano (usor),
male (rau), in breve (pe scurt),
meglio (mai bine), parzialmente (partial),
peggio (mai rau), casualmente (intamplator),
civilmente (civilizat), sinceramente (sincer),
piacevolmente (cu placere), cos (asa),
appunto (tocmai), volentieri (de buna voie).
certamente (cu siguranta),
Exprimarea Timpului in Limba Italiana
ora (acum), presto(curand),
adesso (acum), subito (imediat),
ancora (inca), tardi( tarziu),
ieri( ieri) , sempre (mereu),
oggi (azi), mai (niciodata),
domani( maine), allora (atunci),
prima(inainte), dopo (dupa),
poi (dupa) , recentemente(recent)
Exprimarea Cantitatii in italiana:
abbastanza (destul) , appena(de-abia) ,
piuttosto (mai degraba) , affatto (deloc),
assai (mult) , poco (putin)
almeno (macar),
Exprimarea Frecventei in italiana:
talvolta (uneori), mai (niciodata),
spesso (deseori), ogni tanto (uneori),
sempre (mereu), occasionalmente (ocazional)
raramente (rar),
allincirca,
pi o meno,
nel frattempo,
un tempo,
in un batter docchio,
man mano,
per dispetto,
cos cos,
da capo,
in breve,
alla rinfusa,
alla brutta
C. Traduceti in limba italiana:
1: verbe de conjugarea I- cu terminatia- ARE: parlare ( a vorbi), mangiare (a manca), studiare ( s studia)
2. verbe de conjugarea a II-a cu terminatia- ERE: sapere (a stii), potere (a putea), scrivere (a scrie)
3. verbe de conjugarea a III-a cu terminatia- IRE- capire ( a intelege), finire ( a termina), venire ( a veni)
In timpul conjugarii, la verbe se inlatura terminatia specifica verbului respective (are, ere, ire , dupa caz), se
pastreaza radacina si se adauga la ea terminatiile specifice fiecarei persoane:
3. toate verbele la persoana a III-a , singular au ca terminatie vocala a preluata din conjugarea clasei din care
face parte verbul respectivparlare-conjugarea I (lei parla-ea vorbeste)
4. la verbele de conjugarea a II-a si a- III-a , persoana a III-a singular are terminatia e- lui vede, (el vede), lui
chiede (el cere)
5. toate verbele la persoana I , plural primesc terminatia iamo (noi parliamo-noi vorbim, noi vediamo-noi
vedem, noi veniamo-noi venim)
6. toate verbele la persoana a II-a plural primesc , in timpul conjugarii, vocala specifica verbului conjugarii
verbului respective:
Ex: daca avem un vb de conjugarea I cum ar fi Cantare- pers. a II-a, pl va arata astfel: voi cantate (voi cantati)
daca avem un vb de conjugarea a II-a cum ar fi Vedere - pers. a II-a, pl va arata astfel- voi vedete (voi vedeti)
daca avem un vb de conjugarea a III-a cum ar fi sentire - pers. a II-a, pl va arata astfel- voi sentite- voi simtiti
Mai jos vei gasi cateva exemple de verbe neregulate conjugate la indicativ prezent: sapere (a stii), stare (a sta),
fare (a face), venire( a veni), potere ( a putea). Hai sa vedem cum se conjuga aceste verbe:
Venire = a veni
io vengo - eu vin
tu vieni
egli viene
noi veniamo
voi venite
essi vengono
Colpire- a lovi, costruire- a construi, obedire- a se supune, pulire- a curata, preferire- a prefera, Sparire- a
disparea, proibire- a interzice, suggerire- a sugera, fornire- a furniza
1. Io di Roma.
2. Tu a casa.
3. Noi alla festa.
4. Voi in ferie.
5. Lui.in ufficio.
6. Loro a scuola.
mangiare,
conoscere,
dire.
lisci,
scura,
magro,
alto,
in gamba
D. Alcatuiti enunturi cu urmatoarele cuvinte: lisci, scura, magro, alto, in gamba si subliniati verbele din propozitii.
Mia sorella ha i capelli lisci. La sua pelle scura. Mio fratello molto magro. Il tuo amico il pi alto di tutti noi. Mi sento
in gamba.
4. adjectivul cu o singura terminatie (invariabil)- de obicei adjectivele care indica culoarea- blu, lilla etc
Gradul pozitiv
- frumos- bello- la gradul pozitiv, adjectivul ramane asa cum este
Ex: Giorgio bello (Giorgio e frumos)
Comparativul di:
se foloseste autinci cand substantivul face referire la o persoana:
Lui pu inteligente di te. (comparatie intre persoane- El e mai inteligent decat tine)
Comparativul che :
se foloseste atunci cand substantivul face referire la un obiect, un lucru:
La tua casa pi bella che la mia. (Casa ta e mai frumoasa ca a mea).
Superlativ
Pozitiv Comparativ de superioritate Superlativ relativ absolut
1. El este fratele meu mai mare. 2 . Ele sunt surorile noastre. 3. Casa aceea mare este a mea. 4. Andrea e mai
frumoasa decat Giovana. 5. Mario e mai inalt decat Adriano. 6. El este mai putin inteligent decat ea. 7. Masina
mea este la fel de scumpa ca a ta. 8. Fata lor este blonda si scunda. 9. Casa ta este noua. 10. Matusa mea este
mai bogata decat familia ta.
1. I loro genitori sono di Milano. 2. La tua gonna pi bella che la mia. 3. Io sono meno forte di te. 4. Questa
bevanda troppo dolce. 5. Suo fratello e povero e triste. 6. Noi siamo felici. 7. Voi siete liberi. 8. Il suo viso
solare. 9. La sala di classe ampia. 10. Giovana una ragazza cattiva ed egoista.
Substantivul in Limba Italiana - Invata Gramatica Limbii Italiene
Gratuit Online
Substantivul in limba italiana substantivul are doua genuri : masculin si feminin, spre deosebire de limba romana,
unde substantivul are si genul neutru.
3. puncte cardinale: il sud (sudul), il nord (nordul), lest (estul), lovest (vestul), loccidente-occidentul
4. lunile si zilele anului- il gennaio (ianuarie), febbraio (februarie), martedi (martie), aprile (aprilie), maggio (mai),
giugno (iunie), luglio (iulie), agosto (august), settembre (septembrie) ottobre (octombrie), novembre (noiembrie),
dicembre (decembrie) lunedi (luni), martedi (marti), mercoledi (miercuri), giovedi (joi), venerdi (vinery), sabato
(sambata),
1. denumiri de continente, state, insule, localitati: la Spagna (Spania), la Francia (Franta), lEuropa, lAsia , la
Sicilia (Sicilia), la Toscana (Toscana), la Liguria (Liguria)
2. numele de fructe: la mela/le mele (marul-merele), la pela-le pele (para-perele), la fragola/le fragole-
(capsuna/capsunile), la banana/le banana- banana/bananele
Ex: la casa (casa), la tavola(masa), la ragazza (fata), la macchina (masina), la scuola (scoala), la donna
(femeia), la foglia (frunza)
Exceptii: il delta (delta), il poeta (poetul), il drama (drama), il tema, il clima, il problema, il diploma cuvintele de
origine greaca
Substantive de genul feminin care se termina in i si care au aceeasi forma si la singular si la plural:
la/le sintesi (sinteza/sintezele), la/le tesi (teza, tezele), la/le crisi (criza/crizele), la/le prognosi
(prognoza/prognozele)
Substantive care au doar forma de singular: il latte (laptele), il miele (mierea), la felicit (fericirea), largento
(argintul), il sangue (sangele), la sete (setae), il Natale (Craciunul)
Substantive care au doar forma de plural: gli occhiali (ochelarii), i pantaloni (pantalonii), le ferie (vacanta), le
forbici (foarfeca), le nozze (nunta)
pane, zucchero, fiore, farina, giorno, notte, cielo, treno, macchina, dottore, pelo, pera, polizia, mano, corte,
borsa, camicia, autista, tv, agenzia, film, pietra, vino, analisi, tesi, officina, miele, fame, banana, fiume, Danubio,
zaino, passeggio, professoressa, ingegnere, idraulico, costo, pelle, visto, orologio, tempo, lettera, gelato, succo,
clima, diploma, biologia, aroma, pianta, pianeta, giornalista, giornale, bilancia, energia, traccia, colazione, nome,
amico, porta, computer, conclusione, farmacia, poeta, dentista, passaporto, passo, ascensore, greco, lago,
tavola, arma, gonna, camera, albero, attore, cantante, leone, festa, storia, zia, piatto, coltello, corona, naso.
8. Ce salariu ai ca medic?
9. Cum ti se pare meseria de profesor?
10. Limba engleza este obligatorie pentru acest post de director.
il pane, lo zucchero, il fiore, la farina, il giorno, la notte, il cielo, il treno, la macchina, il dottore, il pelo, la pera, la polizia, il
mano, la corte, la borsa, la camicia, lautista, la tv, lagenzia, il film, la pietra, il vino, lanalisi, la tesi, lofficina, il miele, la
fame, la banana, il fiume, il Danubio, lo zaino, il passeggio, la professoressa, lingegnere, lidraulico, il costo, la pelle, il
visto, lorologio, il tempo, la lettera, il gelato, il succo, il clima, il diploma, la biologia, laroma, la pianta, il pianeta, il
giornalista, il giornale, la bilancia, lenergia, la traccia, la colazione, il nome, lamico, la porta, il computer, la conclusione,
la farmacia, il poeta, il dentista, il passaporto, il passo, lascensore, il greco, ill ago, la tavola, larma , la gonna, la camera,
lalbero, lattore, il cantante, il leone, la festa, la storia, la zia, il piatto, il coltello, la corona, il naso
1.Ce meserie ai? 2. Ce-ti place cel mai mult la munca ta? 3. Nu stiu sa folosesc computerul. 4. Citesc ziarele in fiecare zi. 5.
M-am licentiat in management. 6. Imi place mierea, dar nu si zaharul. 7. Colegii mei sunt foarte simpatico. 8. Acea casa e a
mea. 9. Locuiesc cu familia mea intr-un apartament. 10. Iau autobuzul la ora sapte dimineata. 11. Cand apar strugurii? 12.
M-am obisnuit cu locul de munca.
Hace dos aos y un da que vivo sin l.
Hace dos aos y un da que no lo he vuelto a ver.
Y aunque no he sido feliz aprend a vivir sin su amor.
Pero al ir olvidando de pronto una noche volvi.
Quin es?(olvidame)
Soy yo.
Qu vienes a buscar?
A ti.
Ya es tarde.
Por qu?
Porque ahora soy yo la que quiere estar sin ti.
Por eso vete, olvida mi nombre, mi cara, mi casa.
Y pega la vuelta.
Jams te pude comprender.
Vete, olvida mis ojos, mis manos, mis labios.
Que no te desean.
Ests mintiendo, ya lo s.
Vete, olvida que existo, que me conociste.
Y no te sorprendas, olvida de todo que t para eso.
Tienes experiencia.
En busca de emociones un da march.
De un mundo de sensaciones que no encontr.
Y al descubrir que era todo una gran fantasa volv.
Porque entend que quera las cosas que viven en ti.
Adis.
Aydame!
No hay nada ms que hablar.
Piensa en m.
Adis.
Por qu?
Porque ahora soy yo la que quiere estar sin ti.
Por eso vete, olvida mi nombre, mi cara, mi casa.
Y pega la vuelta.
Jams te pude comprender.
Vete, olvida mis ojos, mis manos, mis labios.
Que no te desean.
Ests mintiendo, ya lo s.
Vete, olvida que existo, que me conociste.
Y no te sorprendas, olvida de todo que t para eso.
Tienes experiencia.
Por eso vete, olvida mi nombre, mi cara, mi casa.
Y pega la vuelta.
Jams te pude comprender.
Vete, olvida mis ojos, mis manos, mis labios.
Que no te desean.
Por eso vete, olvida mi nombre, mi cara, mi casa.
Y pega la vuelta.
Ests mintiendo, ya lo s.
Vete, olvida mis ojos, mis manos, mis labios.
Que no te desean.
Por eso vete, olvida mi nombre, mi cara, mi casa.
Y pega la vuelta.
Jams te pude comprenderrr.