Documenti di Didattica
Documenti di Professioni
Documenti di Cultura
1
2
U nostru parlà
Gh’éira ina vota Ventemiglia
Sci, gh’éira ina vota ina Ventemiglia ciü pulita e tegnüa ciü in
urdine d’u giurnu d’ancöi, duve tüti i se cunusceva e i se capiva;
tantu ciü tranchila e tantu menu burdelusa: fina che d’â Marina
San Giüsepe se purréva sente a campana d’â geixéta de San Rocu
a Valecrösa.
Nostra Mairegrande Manin, a ne cuntava che sciurtendu d’in ca’,
se purréva fina lascià a porta sénsa sérrara cun a ciave, e se
purréva caminà cun i péi nüi p’ê strade!
L’on faitu mì inscì, pe’ pareglie estae de fira!
A l’éira a Ventemiglia du Scögliu, d’u Cavu, d’â passérela de
fèrru, d’u Cinema Inteméliu e d’u Puliteama Suciale.
Gh’éira inscì Rissu u laità, che â matina bunura, u purtava u
laite ca’ pe’ ca’, cun in carru tirau da in cavalu russu, e chelu
prefümu de laite, me pa’ ancù de anasàru!
Gh’éira ina vota...
3
4
Prefaçiùn
“Açidente, e avura duv’i metu sti francubuli ?”
Enricu Malan
5
6
U nostru parlà
1 Gh’éira ina vota Ventemiglia...
2 Presentaçiùn
3 I mestei
4 U corpu (A testa - mae e brassi – schina e péitu – pansa,
gambe e pei – muvimenti e pusiçiun)
5 Zöghi e zügheti
6 L’anu ê stagiùn
7 E stagiùn e i mesi
8 U giurnu, ure e menüti
9 I nümeri
10 E bestie int’e foure
11 Glossario
7
8
Enrico Malan
I mestei
9
10
I mestei
De done ch’i l’avesse in mesté ghe n’éira poche e pe’ u ciü i travagliava in cà
o i l’agiütava u mariu.
A lala Mudé e a lala Bianchin, candu i l'andava a cöglie e aurive in San Giacumu, i
se ingiarmava cu’u berculùn, ch'u l'eira in scaussà cun ina grande staca insci'u
davanti, pe' metighe e aurive cöglie.
11
Gh’éira iscì tanti autri mestei, che in parte i ghe sun ancura:
12
u bancarà u travaglia u legnu
(bancarà - scciünetu - bufa - serrìglia)
13
furnaira panaté furnà
u pastissé u fa i duçi
14
maixelà
15
u spessià e a spessiaira i l’apruntava e meixine
(trei amurui, in’àmura, dui murtài)
16
u meigu d’î denti
17
u cögu
u cöixe u mangià
u stagnin u magnin
u l’arrangia i tübi e e canae u l’arrangiava cassarole e
pairöi de ramu
18
messuira, martelu e sapa
ancüzu e ferrà
19
u sartù e a sartuira i taglia e i cüxe i vestimenti
20
Taglie da omu e da dona - Cume piglià e mesüre
Pe’ cunusce e taglie da omu giüste, besögna piglià e mesüre: atrüvà in metru da
sartù, de cheli moli, a nastru, despöglià u sugétu e, mirandu de nu strenze gairi,
mesürà da ina zuntüra d’a spala a l’autra pe’ a larghéssa d’ê spale, pöi u ziru d’a
casceta, u ziru d’u preçentu, duve gh’é a çentüra e u ziru d’i lùmbari. Pe’ e done, a
meixima mesüra pe’ a larghessa de e spale, pöi u ziru du peitu, du preçentu e u ziru
di lùmbari cumpresa a parte auta de e scciàpe d’u cü.
A taglia d’i ganti a l’é chela d’a mesüra d’u ziru d’a
man, a l’atacaüra d’î di, au deföra d’u diu grossu.
21
Caiche bon cunségliu ae done pé mete sciü in vestimentu elegante,
tegnendu contu d’a façùn d’a persuna.
E done pécine i duvereva lascià pèrde e faudéte larghe. E done aute i pön agrà de
faudéte cürte e strénte, intantu che pe’ chele tropu àute ghe vurrereva robe larghe e
vapuruse.
Chele ch’i l’àn e gambe grosse ch’i sfüge e faudéte cürte.
Chi l’à i brassi longhi ch’a porte e màneghe a trei carti, chi ghe l’à cürte ch’a çèrne
pe’ contra e màneghe longhe.
Chi gh’à i brassi furmusi, ch’a scarte i véstiménti sensa màneghe.
Chi gh’à u colu cürtu ch’a porte d’ê sculaüre a "V", chi gh’à u colu magru ch’a çèrne
de sculaüre mudeste, i mudeli tantu desculài se i pö permete sulu chi gh’à u sen ê
spale ben mudelai.
I culéti grandi i nu van pe’ e persune pecine e grasse, ma i van maiscì ben pe’ cröve
e spale cürve.
23
u ciapuné ch’u meteva i ciapui ae bestie
(cavali, müre, asi)
24
l’amulita ch’u l’amörava cuteli e tesuire
U carbuné. A carbunéira a l’é ina pila de legneti, de furma conica, cüverta de terra
batüa che, açesa da drente e lascià brüxà cian cianin, a se tramüa in carbun.
U carbuné u l’è ün d’i omi ch’i dan recatu a carbunéira, intantu ch’a brüxa.
25
U scardassé u scardava a lana e u crin d’erbe cun a drüssösa ch’a l’é a machina pe’
scardassà a man, ch’a serviva pe’ destregà a lana e levaghe i grupi.
26
u vignairö ch’u lavura a vigna, u pua e traglie e u sciarmenta i vi
a bügareira
27
u carpenté u mete sciü de custrüçiun purtanti, faite de legnu o de fèrru.
28
müxicanti
I sonava svarzi, mazurche, tanghi e inte sti ürtimi tempi inscì u ruchenrò
29
U maiscibélu e incomudu “Mesté de Maire”
A maire a l’é següransa, cařù d’a famiglia, a l’é duçù, in pastu caudu, ina rampügna
pe’ ina mařavuira, in faturisu pe’ ina bona valütaçiun a scöřa.
A maire a tegne da parte tüti i nostri segreti, a maire a l’é amù, a l’é ina caressa int’i
cavegli, in baixu d’a bonanöte.
Candu in petalüssu u l’é maroutu, a megliu meixina a l’é a man d’a maire.
30
I sun tüte bèle e mairi d’u mundu, candu in figliö i s’astrénze au cö.
I sun e bélésse d'in bén prufundu, faitu de soni, speranse e amù.
A l’é maiscì bèla sta facia de dona, ch’a véglia in pecin e rechie a nu’ l’à.
31
Preghéira â Madona d’ê Virtü
32
33
Enrico Malan
34
35
A testa, a facia, ögli, nasu, buca
çervelu
A testa, ch’a se ciama iscì süca, a l’è cüverta de cavegli, e candu i cavegli i manca,
se dixe che ün u l’à a süca perà. Â parte derré d’a testa se ghe dixe a cupeta e, int’a
parte survana d’â testa, gh’è a cosa ciü impurtante de tütu u corpu: u çervelu.
(Süca perà, mangia lalà, büvi u vin, spassacamin)
Davanti ai cavegli gh’è u fronte, e suta u fronte i çegli , ch’i serve, inseme ae parpele,
garnìe de pei ch’i ghe dixe i parpeli, a pruteze i ögli d’â tropa lüxe e dai brütessi.
Int’u mezu a l’ögliu gh’è in puntu negru: u lümin de l’ögliu de duve passa a lüxe ch’a
ne fa vé tütu chelu che ne sta inturnu.
36
Ven pöi u nasu, cu’e son narixe. U nasu serve a respirà e a sente i audui. In nasu
grossu se ciama canapia.
A buca a l’é serrà dai lerfi e, drente a buca, e zenzie cu’i denti.
Gh’è i denti davanti ch’i serve pe’ taglià, cheli de l’ögliu pe’ strepà, i cascelài pe’ trià
e, in fundu, i denti d’u giudiçiu.
37
mangià e büve
A buca, cu’i denti e a lenga, a serve pe’ mangià, büve, parlà, sunà, baixà e rie.
baixà rie
38
mentùn auréglie mascela
In sci’â facia i omi i l’an a barba e i barbixi, ch’i se ciama iscì mustassi,
39
Pansa, gambe, pei
umbrissalu
40
E gambe i serve pe’ sta in pei, caminà au passu, de cursa e sautà. Candu se camina
sautandu in sc’ina gamba sula, se dixe che se va in cianciapin.
zenùgliu
Iscì e gambe, cume i gùmei, i l’an ina zuntüra ch’a se ciama zenùgliu.
41
Schina e péitu
Tra a testa ê gambe gh’é in ossu longu furmau da tanti tochi ch’u se ciama u fi d’a
schina, o rastelu d’a schina.
U fi d’a schina u l’à atacau: e spale cu’i brassi, e coste e u baçin cu’e gambe. Int’a
parte ciü bassa d’u colu, u fi d’a schina u l’è cüvertu sulu d’â pele e u piglia u nome
de ossu d’u colu.
E coste i furma u péitu e drente au péitu gh’é i purmui, u cö, u stömegu, u figatu e a
minsa. I purmui i serve pe’ respirà l’aria, ch’a l’intra e a sciorte dau nasu e ch’a se
ciama sciau o anche arén.
42
i ren presciùn du sanghe l’ögliu
43
Mae e brassi
gùmeu
u diu grossu, u çerca pegögli, u diu longu, chelu de l’anélu e u diu vermelin.
In sci’â punta d’i dì gh’é e unge, ch’i pön agiütà i dì a tegne in man e cose ch’i
sghiglia. De vote insc’ê unge gh’é de pecine tache gianche ch’i ghe dixe buxie,
percose sti ani a gente i se credeva ch’i se furmesse candu ün u cuntava d’e buxie.
44
cu’e mae se pö léze:
U “braille” u l’é in modu de scrive e de léze a sbàussu, insci’u fögliu, pe’ cheli ch’i nu
ghe ven pe’ ren. L’à messu a puntu u françese L. Braille, int’a prima metà d’u 1800.
45
U corpu: muvimenti e pusiçiùn
U nostru corpu u l’à tante de chele zuntüre che nui se purremu bulegà (se dice iscì
bugià e busticà) a tüte e mode e purremu anche sta fermi int’ina pusiçiùn che ne fa
ciü piaixé.
46
Anche sensa scangià de postu se pö fa de muvimenti cume capita candu ün u scrive
a man o a machina, candu u mangia, candu u cüxe, candu u s’arrezira cu’a testa o
magara u bùgia sulu a buca pe’ parlà.
Da fermi purremu sta inte tante pusiçiùn: driti, assetai in terra o insc’ina carega,
acurgài cu’a pansa suta o a l’aria, ascasciài, chinài e inzenugliài.
Luré e Tunin, dui zuveni d’A Pena, i sun carai dumenega passà a Ventemiglia, e â seira dopu çena i
sun andaiti â Marina pe’ balà. Luré, ch’u l’é za staitu in anu in França, du tangu u parla cun aria de
impurtansa:
“Ti savessi, o mei Tunin, cume l’é bèlu tanghezà, pa-pa, pa-ra-pa! ti cumensi cian cianin, cu’a balerina
ben strixà, pa-pa, pa-ra-pa! pöi ti fai d’asbrivun caiche passu e ti te ziri, piri-pi, piri-piri! e cun tanta
pasciun, in po’ ti a moli, in po’ ti a tiri. Nu ti pöi propriu imaginà cume l’è belu tanghezà! On za atruvau
ina bèla balarina e candu i sona vögliu fate vé cume se bala u tangu in Argentina e ti virai cos’u sa fa
Luré. Perché stu chi u l’é in balu, o mei Tunin, che te ghe vö pasciun e auregliu fin.”
L’urchestra a sona, Lurè u s’asbriva aviau: “Se scià permete?” “Graçie vurenté!” E i taca in balu cuscì
desgaribau, che tüte e gente i rie standuri a ve. “Ma scignurina, u tangu nu scià u sa?” “Stu chi u l’é in
valser, nu u sentì sunà?
48
49
Enrico Malan
50
51
Zöghi
Cume i se demuràva ina vota i garçui ? Cum’i passava u sou tempu liberu? I sun ste chi e dumande ch’i
fan i garçui d’ancöi ai parenti, tantu ciü se ançiai, percose eli i passa a ciü parte d’u sou tempu liberu
davanti â teřevisiun o au prucessù, o dunca, zügandu cu’i videu-zöghi.
Fina ai Ani Sciüscianta, i zügheti i l’eira faiti da artigiai. I pairi e i pairigrandi, cun de tochi de legnu, i
meteva inseme, pe’ figli e nevi: sgavaudure, carretin e trutinéte ch’i marciava maiscì ben.
E garçune i gh’àva ina bügata sulu, ma i gh’éira abasta afesciunàe. Ghe pensava e mairegrandi o e
mairi a fàghe, cun de fràzi de stofa o de lana, vestimentin pe’ tüte e stagiui.
Cum’i zügava ?
E figliörete i sautava cu’a corda e i zügava cu’u balun o cu’a baléta. Inte ün de si zöghi, i mandava a
memoria de cürte fiřastroche, ch’i duveva esse fenie avanti che sta baleta a tuchesse terra, cu’a pena
de turnà a incumensà.
I figliöreti i trassàva de piste pe’ zügà cu’e baline de terracöta o cun chele de vedru, de tanti curui.
Pe u ciü i se demurràva all’aria averta: Se zügava a scundise. Se trassava per terra in retangulu cun
tanti recadri nümerai e se zügava a cianciapin, cun de regule ben cunusciüe: i nu se duveva pistà e
righe, fàva modu de lançà ina prieta, ciache vota inte ün di cadrati, delongu ciü distante e se duveva
andà a ripigliasseřa, sautandu insc’in pe’ sulu.
Cun ina corda, se purreva fa ina partia in stropa: dui zügavui i fava zirà a corda e i autri, au ziru, i
sautava. Gagnava chi dürava de ciü a lasciàřa zirà.
I massci i l’àva ciü caru de zügà au balun, o sedunca i lançava e fegürine contru a müraglia: gagnava
chi gh’arrivava ciü da veixin.
Pe’ a pimpirinéla fàva de besögnu in particulare tochetu de legnu afüsau insc’e punte, ch’u l’éira
messu in bilicu insc’ina pria. Se duveva dàghe in pecin corpu cu’ in sou bastun, in maneira da fařu
aissà pe’ aria, tantu da purreřu pöi ciapà au vöřu cun forsa, in maneira de mandařu u ciü distante
puscibile.
52
Zöghi e zügheti
trenin bestieta
bitega d’i zügheti
Au giurnu d’ancöi gh’é de biteghe ch’i nu vende autru che zügheti e i l’an e vedrine
cine de pecin automobili (carri a fögu) o de trenin ch’i l’imita a perféçiùn cheli veri, e,
de vote, i se pön fa caminà dàndughe a corda o cu’ina pila, autumobili ciü grossi pe’
andàghe drente, barchete, bügate, scciòpi e çentu autre cose.
Ina vota invece i zügheti ch’i se vendeva int’e biteghe i l’éira pochi: balùi, baline,
sgavàudure, çarceli de legnu, bügate e magara in ursetu, e i figliöi i duveva fàse fürbi
e fabricàseri da suli, o zügà sensa zügheti.
frecia tapacü
Au postu d’i scciòpi i l’üsava u tapacü ch’u sparava e baline de l’agàixu, a frécia fàita
cu’in manegu de legnu a furma de Y gregu e dui làstichi, sece pe’ tirà â scibra, che
pe’ andà a cacia d’i auxeli, o in scciòpu de cana.
53
carrétu
Pe’ purrésse fa in carrétu, pe’ u ciü, se dava man a d’i legni, duve se ghe infirava de
cüscineti a sfera. Se ne fàva a in postu sulu, a dui, cu’i frei, ciü o menu funçiunànti.
Fàva lögu ina strada in cařà e ina bona vuxe, pe’ crià u duverusu "pistaa !".
sgavaudure
54
Zöghi de baline
I zöghi d’ê baline i l’éira tanti: u triangulu, u röu, a capitale, parmu e picu, u trau,
munta e cara.
U l’é in zögu da fa insc’ina ciaza d’a marina, duve ghe sece de l’arenin. Besögna
trassà ina pista inte l’arena. U sistema ciü cunvegnente u l’é chelu de trassàřa cun u
cü. In garçun u s’asseta insce l’arena e in’autru, agantanduřu pe’ i pei, u lu stiràssa.
U surcu che se furma u l’é ina maiscì bela pista. E bunde i deve arrestà aute cantu
basta, pe’ fa in modu che a balina a pösce rundelà cu’ ina càiche andàna aiscì in
cürva, nu sciortendu föra d’a pista pe’ ren. Au trassàu se ghe pö azuntà de muntàe,
ponti, passagi d’obrigu o sgarbi, ch’i serve a rende ciü entüxiasmante a gara.
Pe’ daghe l’asvàn â balina, alögà insci’a riga de partensa, s’aduvéra a bestìguřa,
ch’u l’é in corpu secu d’u diu longu, tegnüu e pöi liberau dau diu grossu. U zügavù
ch’u fa andà a balina ciü distante, u serà u primu d’u ziru, derré a elu i tireran i autri
segundu u postu pigliau. Au sou ziru, u zügavù u ghe da trei corpi de fiřa â balina.
Agagna chi arriverà a purtà â fin u nümeru d’i ziri de pista despostu a l’incumensu.
Gh’éira di autri zöghi, a pimpirinela ch’a se fava vörà cu’in bastùn e, pe’ zögà sensa
zügheti, a çimela, a cagneta a dorme, scùndise, réndise a pata, ai oti, ai mestei, a
testa e barra, cun e sou regule cunusciüe da tüti i figliöi.
55
pimpirinela
a pimpirinela
a cavaleta
56
u scciafu du surdatu a butia d’öriu a riunda
cianciapin
cianciapin
cianciapin
57
carru armau
Pe’ fasse u carru armau ghe vö in ruchetu pe’ tegne u fì da cüxe, de cheli de legnu
cui bordi beli auti, in muchétu de çeira o ina lengheta de savun, in lasticu da üfiçiu e
dui bricheti o dui legneti, ün cürtu e ün longu. Cun in cutelin se marca i bordi d’u
ruchetu cun de pecine tache, ch’i sereva i cinguři. Da’u tocu de çeira se trae u stupin,
o püre, se fa’ in sgarbetu int’u mezu d’u tocu de savun. Se infiřa u lasticu int’u sgarbu
au centru d’u ruchetu e u se tegne da ina parte cu’u legnetu cürtu, tegnüu fermu
int’ina taca faita de traversu au sgarbu. Da l’autra parte, u lasticu u passerà int’u
sgarbu d’a çeira o d’u savun, tegnüu dau legnetu longu.
Sta machina a marcia, carreganduřa, fandu zirà u legnetu longu fina che u lasticu u
se rundela insce elu meiximu, drente u sgarbu d’u ruchetu. Candu se pousa i cinguři
per terra, molandu u ruchetu, a friçiun daita d’â çeira o dau savun, a descarrega
l’energia d’u lasticu passandu pe’ u legnetu longu ch’u punta insci’u terren,
pussandu tütu in avanti, fina a stracolà pecine muntae e fina de scarineti.
caregheta d’ouru
58
a stela cumeta
59
marorbu
60
réndise a pata berili cursa int’i sachi
61
â basèrra
Pe’ purré zügà cu’a cordeta a fa d’ê fegure, ghe vö dui parmi
de strafursin in po’ sutiřu, ch’u se deve dugià fandughe in
grupu maisci strentu ai dui cavi. Besögna esse aumancu in
dui e ch’i l’àge d’a begariçia int’e mae. Cu’a punta d’î di,
tegnendu a man larga, s’aganta l’anelu de strafursin che a
ciache passagiu u vegne a fa ste fegüre de fantaxìa: a
ciapeléta, a cüna, u stendin, u leitu, u diamante, e zarpe de
gaglina, e via cuscì.
e çinche nuxi
U zögu d’ê çinche nuxi u l’è assai antigu, paresce che ghe züghesse za i greghi e i
rumai. U se zöga in paregli e candu se sbaglia se stava fermi pe’ in ziru, s’arrepiglia
pöi dau puntu de l’intupu. Gagna chelu ch’u l’arriva, sulu elu, a fa tüti i lançi che
andamu a di’:
1) Çinche nuxi ch’i stan int’ina man, i se lascia cařà insc’in cian. S’aduvera sulu ina
man. Se ne cöglie ün e u se lança pe’ l’aria. Intantu che a nuxe a l’é in vöřu, se ne
cöglie in’autra da’u cian. Inta meixima maneira se cöglie e autre tre nuxi.
2) Dopu ave’ lançau a prima nuxe se cöglie due nuxi â vota.
3) Dopu ave’ lançau a prima nuxe se cöglie tre nuxi, e â segunda vota chela ch’a
l’arresta.
4) Dopu ave’ lançau a prima nuxe se çerca de cöglie tüte e nuxi insci’u cian,
gantandu pöi, au vöřu, chelu in vöřu.
62
u çarcelu
sgarampi trutineta
63
64
Enrico Malan
65
66
L’anu e e stagiùn
L’anu, ch’u l’é u tempu che a Tèrra a ghe mete a fa in ziru intregu inturnu au Su, u l’é
furmau da catru stagiùn: a Prima, l’Estae, l’Autunu e l’Invernu.
67
E stagiùn e i mesi
Inte l’anu gh’é duze mesi e çincantadue sétemane de sète giurni: lunesdì, matesdì,
mercurdì, zögia, vénardì, sabu e dumenega.
68
U giurnu, ure e menüti
l’arbù u matin
U giurnu u se divide in diverse parte: fenìa a nöte, prima che sciorte u sù, gh’é l’arbù,
pöi ven a matin ch’a düra fina a mezugiurnu, e scicume mezugiurnu a l’é l’ura d’u
sdernà, e ure ch’i ven dopu, fina au carà d’u sù, i se ciama ure d’u dopusdernà.
Dopu che u sù u l’é spariu derré ae muntagne d’a Pruvensa, resta pe’ in po’ de
tempu in mezu ciairù, ch’u se ciama a séira, pöi ciancianin s’ascürisce e a nöte
cumensa.
De nöte nu fa sempre scüru, candu a lüna a runda se ghe vé ascàixi cume de séira,
e ina stissa se ghe vé iscì cu’u primu o l’ürtimu cartu, ma candu gh’é scüru de lüna,
se ün u l’é in campagna u nu ghe vé ascàixi mancu a caminà.
69
Tra giurnu e nöte gh’é vinticatru ure, ma in dialetu i se conta in due vote da l’ün au
duze. Se dixe, pe’ u ciü, in’ura, due ure, tre ure dopu mezanöte, e pöi, sta matin a
catr’ure, a öt’ure, a ünz’ure e infin mezugiurnu. Pe’ l’autra duzena, fin che gh’é ciàiru,
se dixe in’ura, due ure, tre ure dopusdernà e, candu u su u l’é caràu, növ’ure,
deix’ure, ünz’ure de séira e pöi mezanöte.
Ina vota, pe’ dì l’ura cuntandu i menüti, se ghe dava ina pata la, se dixeva sete e in
cartu, e meza, e trei carti o çinche menu in cartu.
Avura se va ciü pe’ u sutiru, se conta a menüti e se dixe due e trentaçinche, trei
menu deixe, trei e catru o trei e duze.
70
I nümeri
71
ötanta nüvanta çéntu düxentu
seiçentu miledüxentu
72
1° 2° 3° 4°
primu segundu tersu cartu
5° 6° 7° 8°
chintu sestu sétimu ötavu
.100° 1000°
çentésimu milésimu
73
74
Enrico Malan
75
76
A çigara e a furmigura
çigara furmigura
Insc’ina rama d’in arburu tranchilamente assetà, cun u sù in facia, ina çigara a canta d’a ina lüxe a
l’autra. A terra, ai péi de stu méiximu arburu, ina pruscesciùn de furmigure ch’i camala ciacüna ina
grana de caicosa da portà a ca’.
L’estae a fenisce aviau, e a çigara cun a fame ai denti, a va a tuntunaghe â porta. “Amighe, pe’ piaixé, a
bon rende se capisce, me dé caicosa da mangià?” A furmigura purtinaia, cun u faudà ligau au préçentu,
metendu föra d’a porta numà u nasu, a ghe dumanda: “Cosa ti hai fau pe’ tüta l’estae?” “On cantau, on
tantu cantau” “A scì?, alù scangia, avura bala” . (Maria Muratore)
77
A levre e a tartüca
In giurnu ina levre e ina tartüca i l’àn decisu de fa ina gara de cursa. A levre a gòdise avanti u güstu de
gagnà, dopu esse partia e aveghe lasciàu a paregli metri â tartüca,
a l’à decisu d’arresciouràsse suta in arburu, perché tantu a saveva d’aveghe àfiu e che a tartüca a nu
l’avereva mai ciü agantà. Cuscì a s’é adormia e a gh’à daitu pe’ pareglie ure.
Framentri a tartüca, cian cianin, a l’à aciapà, a l’à vista apenecà e l’à pairàu a caminà cianinétu pe’ u
sou camin. A levre a s’é pöi adescià e pensandu che a tartüca a fusse ancu’ inderré, a se asbrivà versu
l’arrivu, ma candu a gh’é arrivà, a tartüca a l’àva za passàu, gagnandu a gara.
78
A raina e u bö
U debule, candu u vö piglià a façun d’u putente, u möire. Ina vota, int’in prau, ina raina a l’à vistu in bö e
agagnà da l’envéglia de tanta grandessa a l’à insciàu a sou pele arreperia. Alura a l’à dumandau ai sou
figliöi s’a fusse arrivà a esse ciü grande d’u bö. Eli i gh’àn ditu de na. De növu a l’à tesau a sou pele cun
ciü sforsu e a l’à turna dumandau chi l’eira u ciü grande. I figli i gh’à respundüu: u bö. Infin, arresentia
intantu ch’a s’é vusciüa inscià cun ciü forsa, a l’è scciupà.
U crou e a vurpe
In crou, agiucàu insc’in arburu assai autu, u l’eira in trén de mangiasse in tocu de furmagiu robau da ina
fenestra. Ina vurpe a l’à vistu e a l’à incumensau a laudařu pe’ a belessa d’ê sou ciüme lüxenti,
deciarandu che nisciün, ciü de elu, u sereva staitu tagliau a esse u re d’i auxeli, e cume u l’u sereva
sens’autru deventàu, s’u l’avesse avüu aiscì a vuxe adata.
U crou, alura, vurrendu mustrà che mancu a vuxe a ghe mancava, u s’é messu a scruciàtà cun tüte e
sou forse, lasciandu caze u tocu de furmagiu. A vurpe a s’é asbrivà a ingrampàsseřu e cugliunàndu u
crou, a gh’à ditu: «Se pöi, caru mei crou, ti avessi aiscì in po’ de çervelu, nu t’amanchereva autru pe’
deventà re !»
79
A vurpe e l’üga
Ina vurpe, dopu essise sonà d’arrivà a agantà in rapu d’üga, a s’adescia acorzenduse che stu rapu u
l’eira lì pe’ dabon. A bestia, abrascà, a s’é messa a trincà versu u rapu, cun grandi sforsi, nu
arrivandughe pe’ ren. Alura, cu’a lenga föra, a l’à sbanfàu: “Tantu a l’é ancu’ buza !”
A vurpe e a scigögna
Se conta che a vurpe pe’ a prima a l’avesse invitau a sdernà a scigögna e a gh’avesse messu in toura,
int’in tundu largu, ina viànda aigusa, che a scigögna a nu l’à pusciüu assazà pe’ ren, cun tütu ch’a
l’avesse fame. Cuscì ela, candu au sou ziřu a l’à invitau a vurpe, a gh’à porzüu ina buteglia cina d’in
mangià tritau: infirandughe u becu, ela a se savula, intantu che a turmenta cu’a fame l’invità. E intantu
che a vurpe a lechezàva pe’ ren u colu d’a buteglia, a scigögna a gh’à ditu: «Se deve supurtà cun
rassegnaçiun i esempi daiti».
80
U brütu papuròtu
Int’ina nià de papuroti, ün u l’é grixu, grande e genàu. Aiscì se a maire a çerche de nu refüařu, a tüti
paresce ben ciairu che u pecin u l’é föra lögu, tantu che â fin elu meixumu u despune de scapà.
U papurotu u zirunda sensa mira, e u nu l’atröva nisciün ch’u vöglie, tantu che candu arriva l’invernu, u
l’aresega de möire azezibàu.
 fin de l’invernu, scampàu pe’ miraculu, u pecin u l’arriva da veixin a ina lona duve ghe nöa ina partia
de maravegliusi cigni. Atrau d’â sou belessa, u s’aveixina e u l’arresta stunàu candu ste straurdinarie
creatüre i ghe dan u benvegnüu e i l’aceta. Mirandu a sou fegüra inte l’aiga, u nostru pecin u s’acorze,
infin, de esse meiximu elu in cignu.
81
U rusignö e u farchetu
Pousau insc’in’auta ruve, in rusignö, cume l’é u sou solitu, u cantava. L’à intravistu in farchetu a cürtu
de mangià, u gh’é ciumbau adossu e u se l’à portau via. Giüstu candu u stava pe’ amassàřu, u rusignö
u l’à pregau de lasciařu andà, diendughe che elu u nu sereva bastau a incighe u stömegu, ch’u
l’avereva duvüu arreziràsse a caiche auxelun ciü grossu, s’u l’àva besögnu de mangià. Ma l’autru u l’à
seziu, diendughe: “Belu belinun sereva se lascesse andà u mangià che gh’òn zà chi pruntu, pe’ curre
derré a chelu ch’u nu se vé ancu’!”. Cuscì, aiscì tra i omi, gùrdi i sun cheli che, inta speransa de
richesse ciü grosse, i se lascia scapà chelu ch’i l’àn in man.
L’àguglia e u rubatabüze
In’àguglia a dava a cacia a ina levre, che, nu avendughe suta man autri prutetui, a l’à zirau e sou
süpriche au sulu essere che u caixu u gh’à molau sut’ögliu: in rubatabüze. Stu chi u gh’à faitu curagiu e
candu u l’à vistu aveixinàsse l’àguglia, u l’à incumensau a pregařa de nu portaghe via a sou prutezüa.
Ma chela, cina de despreixu pe’ a bestieta menüa, a s’é mangià a levre suta i sou ögli. Da alura u
rubatabüse, düru intu sou rancù, u nu l’à mai perdüu de vista i nî de l’àguglia: giüstu che ela a
scciossava i övi, u muntava sciü a vöřu, e u gh’î fava rundelà scciapàndugheri, fina au giurnu che,
l’àguglia, auxelu sacru a Zeus, bracà dapertütu, a l’é andaita da elu pe’ süpricàřu d’atrövaghe in postu
següru pe’ cuà. Zeus u gh’à cuncessu de scciossà i övi inta sou fauda. Ma candu u rubatabüse u se n’è
acurzüu, u l’à faitu ina balòtuřa de büsa, u s’é issau in vöřu e, arrivau surve â fauda d’a divinità, u ghe
l’à lascià cařà. Zeus, pe’ levasse d’indossu a büsa, u s’é aissàu d’abrivu e, nu avisandusene, u l’à faitu
picà i övi per terra. Da alura, i dixe, che inta stagiun candu paresce i rubatabüse, e àguglie i nu cùa.
Sta foura a mustra a nu despreixà nisciün, percose nisciün u l’é tantu debule da esse amucàu,
mancandu de esse in gradu de revengiàsse.
82
I müxicanti de Brema
In’ase, in can, in gatu e in galu, vegnendu veci, i s’acorze che i padrui i vön levà da mezu. I decide de
scapà e d’andà fina a Brema, duv’i faran i müxicanti. I l’eira pe’ camin, candu i l’arriva davanti a ina ca’
de campagna, ch’a duveva esse vöia e pe’ contru se gh’eira sistemau ina partia de breganti.
Pe’ fari scapà, i s’apresenta ün surve l’autru e i se mete a cantà. I breganti, sentendu sti lairi e sti berri,
cunvinti de esse resenti da fantarsmi, i s’a dan a gambe. Ste bestie, nostre amighe, i pön cuscì intrà pe’
ripousasse e levasse a fame. Però, i breganti i mira de mandà ün de eli a repassà int’a ca’, pe’ ve se
veramente ghe sece i fantarsmi.
Stu ladrun u l’intra, au scüru, ma u nu l’à mancu passau a porta, che u gatu u ghe sgrafigna ina gamba,
intantu che u can u ghe morde l’autra, u galu u lu pita insci’a testa, intantu che l’ase u ghe mola in
caussu ben sistemau. U bregante u scapa renversau, andandu a fa acapì ai sou cumpagni che nu l’eira
u caixu de riturnà inte sta ca’ astrianà. Cuscì, i nostri amighi i ghe pön restà, nu avendu l’anguscia che i
breganti i pöscie returnà.
83
U Gatu ingiarmau
Cusci, cume avè vistu, u gatu d’u murin u l’à savüu scangiàsse, cu’u sou inzegnu fin, int’in gatu
famusu, cunusciüu e amirau, dai grandi e dai figliöi, cume u Gatu ingiarmau. D’u sou padrun, Tunin, in
Marchise u n’à faitu, e u Re, ricunuscente, a sou figlia u gh’à daitu.
E candu u Re u l’é mortu, u tronu u gh’à lasciau e Tunin, da strassun, in Re u l’é deventau.
Cuscì fenisce a störia d’u Gatu e de Tunin, che, inseme â principessa, e ai növi principin, i l’àn vivüu
tanti ani in paixe e in grand’amù e, s’i nu sun za morti, i ghe sun ancura avu’ !
(E, Azaretti)
84
U luvu e l’agnelu
In luvu e in agnelu, i l’eira arrivai â meixima riana agagnài d’â sé. U luvu u l’eira int’in postu au cu’
survan e l’agnelu assai ciü au sutan. Alura, chelu bregante d’u luvu, aciapau d’a sou ingurdixa, u l’à
atrüvau ina riorca pe’ rüsà. «Perché – u l’à ditu – ti m’ài asterburiu l’aiga che büvevu?». L’agnelu,
timurusu, de rimandu: «De graçia, inte che modu pösciu fa a cosa d’u perché ti rugni, luvu ? L’aiga a
cure da tü versu i mei lerfi». Chelu, abrivau d’â forsa d’a verità: «Sei mesi fa, ti ài ciatezàu de mì».
L’agnelu u l’à respundüu: «In verità nu eiru ancù nasciüu». «Tu paire, alura, u l’é stau chelu ch’u l’à
sparlau de mì». E cuscì u l’à abrancau l’agnelu e u se l’à mangiau. Sta foura, a l’é staita scrita pe’ cheli
omi ch’i l’angària, cun fausse riòrche, cheli ch’i nu l’àn curpa.
In giurnu, in ratu de çità e ün de campagna i se sun inscuntrai. I l’àn incumensau a parlà e chelu de
campagna u gh’à ditu a l’autru: “Beatu tü che ti gh’ài tantu da mangià, mì pe’ contru mangiu delongu
pocu”. Chelu de çità u gh’à respondüu: “Ma mì, d’urdinariu, devu mangià d’asbrivun, perché s’i me
descröve a gente a me pica. Beatu tü che ti pöi mangià cun carma”. Cuscì i dui i l’àn stabiliu d’andà ün
au postu de l’autru: chelu de çità in campagna e l’autru in çità. Tostu, i sun staiti cuntenti tüti dui. Au fin,
u ratu de çità u l’à pusciüu mangià cun carma e chelu de campagna u gh’ava de pe’ cuscì da mangià.
Ma dopu in po’, chelu ch’u se n’éira andau in çità u l’à cumensau a regretà e sou tranchile mangiate,
percose u l’eira stancu de duvé delongu levasse a ciü grossa d’asbrivun. A parescu, chelu ch’u l’eira
andau in campagna, u l’à cumensau a sente i morsci d’a fame, perché u mangià u l’eira numà scarsu e
u regretava e ingavasàe ch’u purreva fasse in çità. L’è staitu pe’ lolì che u ratu de çità u l’é turnau a vive
intu mezu au tràfegu d’ê gente, cuscì cume chelu de campagna u l’à turna atrüvau a tranchilità.
85
86
87
Suoni e grafia del dialetto ventimigliese
ha il suono di s sorda
çç
es. çena, garçuna, giüstiçia
88
GLOSSARIO
U Nostru Parlà
A bitega
baixà
negozio
baciare
bö bue
abrancau agguantato braghe pantaloni
aculànte accollato brassu, brassi braccio, braccia
afaità conciare brütessi bruscoli
afaitavù conciatore buca bocca
afé fiele buffa truciolo
agiucàu appollaiato bugaréira lavandaia
àguglia aquila bügata bambola
amörà affilare bulegà, bugià, muoversi
amura bottiglia busticà
amurun, amurui bottiglietta, flaconi burdelusa rumorosa
ancura avu’ ancora adesso busché boscaiolo
ancüzu incudine butà bottaio
andane d’u sciau vie respiratorie bute botte
anu anno butiglia bottiglia
arbù alba büve bere
aren fiato, alito buxia, buxie bugia, bugie
arésega de möire rischia di morire dal freddo
azézibàu
armariu armadio C
arresciouràsse riposarsi
asterburiu intorbidito camixa camicia
asvisà svasata camixöra, camixöre giacca, giacche
au cu’ survan di sopra canapia naso grosso
au cu’ sutàn di sotto canareza trachea, esofago
aureglia orecchio cantera, cantere cassetto, cassetti
Autunu Autunno capelu cappello
Avrì Aprile capotu, capoti cappotto, cappotti
Avustu Agosto carà discesa
carbuné carbonaio
B carbuneira
çarceli de legnu
carbonaia
cerchi di legno
carega seggiola
bacalà e brocuri baccalà e broccoli caregà, scarpà calzolaio
baçin bacino careghé impagliatore di sedie
baline biglie carne carne
balun, balui pallone, palloni carpenté carpentiere
bambaixa ovatta carrosse carrozze
bancarà falegname carratelu barilotto
barba barba carretu carretto
barbé barbiere carri carri
barbixi baffi carrugi vicoli
barcheta barchetta carrussé cocchiere
barrì barile casaca casacca
basté bastaio cascelai denti molari
bastu basto casceta cassa toracica
baticria o tragheta banditore comunale cassöra cazzuola
berculun grembiule con grande tasca cavagnu canestro
bereta berretta cavegli capelli
berodi sanguinacci çegli sopraciglia
bestigura colpo secco dato alla biglia con il dito çerci cerchi
indice tenuto e poi liberato dal dito çervelu cervello
pollice çestà cestaio
bieli budella cianciapin gioco della campana
bilui tronchi di legno
89
ciapa
ciapui
lastra di pietra
ferri di cavallo F
ciapuné maniscalco
ciarrùn carradore facia faccia
ciatezàu spettegolato faudéta gonna
ciavicura clavicola faudeta a vulàn gonna a balze
çigara cicala ferrà fabbro
çimela cavallina fi d’a schina colonna vertebrale
cincia altalena fiascu fiasco
ciüme piume fiderò pastaio
cö cuore fiferru filo di ferro
cöglie raccogliere figatu fegato
cögliui raccoglitori, album firagnu filare
colu collo frecia fionda ad elastici
corbe ceste Frevà Febbraio
cöscia coscia fronte fronte
coste costole frusciu diarrea
crin d’erbe crine vegetale furmigura formica
crou corvo furnà fornaio
cröve i libri rilegare i libri
crövileiti
cuà
copriletto
covare G
cugliunandu canzonando gala, galetu spicchio
culétu colletto gambe gambe
cüna culla ganascia mandibola
cupeta nuca gantu, ganti guanto, guanti
curmu colmo garçun, garçui ragazzo, ragazzi
cursa int’î sachi corsa nei sacchi garçuneta, ragazzina, ragazzine
custelete costolette garçunete
cuteli coltelli garega macchia mediterranea
garrösciu bigoncia
D génàu
giarra
impacciato
giara
giginoti seni piccoli
d’asbrivùn in fretta gilecu gilé
Deixembre Dicembre girusie persiane
delengeriu digerito gumeu gomito
delongu sempre
dente
denti davanti
dente
denti incisivi I
denti de l’ögliu denti canini
denti du giudiçiu denti del giudizio inciostru inchiostro
desgranà sgranare ingalutàse inciampare
destegà sgranare fagioli, piselli, ecc. ingrampasseru impadronirsene
diu çerca pegögli dito indice intreixà intrecciare
diu de l’anelu anulare invernixavù verniciatore
diu grossu pollice Invernu Inverno
diu grossu d’u pe’ alluce
diu longu
diu vermelin
dito medio
dito mignolo L
diu, dì dito, dita
dopusdernà pomeriggio làstichi elastici
drüssösa scardasso lechezàva leccava
dughe doghe leitu letto
lenga lingua
E lerfi
levre
labbra
lepre
erba unta iperico ligavù rilegatore
Estae Estate lona laghetto
Lügliu Luglio
lùmbari lombi
lümin de l’ögliu pupilla
90
M P
machina pe’ cüxe macchina per cucire pan pane
machina macchina schiacciapietre panaté panettiere
sciacagrava pansa pancia
magnin calderaio papuròtu anatroccolo
maistru maestro paraigà ombrellaio
maistru de cögnu mastro d’ascia paraigu ombrello
maixelà macellaio parasù parasole
man, mae mano, mani pardesciü soprabito
manega, maneghe manica, maniche parlà parlare
mangià mangiare parpela palpebra
marghé casaro parpeli cigli
marmaru marmo pastissé pasticcere
marmurin marmista pé, pei piede, piedi
marorbu moscacieca peitu petto
Marsu Marzo pelà pellaio
martelu martello pele pelle
mascela mascella peleté pellicciaio
massacan muratore pelisse pellicce
matin mattino pentenösa pettinatrice
maun, maui mattone, mattoni perseghi pesche
Mazu Maggio perüssi pere, peri
meigu d’î denti dentista pescavù pescatore
meigu dî ögli oculista petalüssu bimbo
meixina medicina picaprie scalpellino
mentun mento pimpirinela lippa
messuira falcetto preçentu giro vita
minsa milza Prima Primavera
muléta arrotino pudraga gotta
müraté mulattiere pulu pollo
müravù muratore purmui polmoni
murìn mulino purpüssu polpaccio
murru muso purrin verruca
murtà mortaio
musculi
mustassi
muscoli
baffi R
mustu mosto
müxicanti musicanti raina rana
ramassa scopa
N rastelu da schina
raviöi
colonna vertebrale
ravioli
regretà rimpiangere
narixe narici ren rene
nasu naso rendise a pata restituire la toccata
nivureta ugola revengiàsse vendicarsi
nüà nuotare rie ridere
numà solo, solamente rubatabüse scarabeo sacro
Nüvembre Novembre ruchenrò rock and roll
nuxeta malleolo
S
O sanghe sangue
sapa zappa
ögli occhi sartù, sartuira sarto, sarta
öriu olio sausissa salsiccia
ossu osso sautà saltare
ossu du colu osso del collo sautà â corda saltare la corda
oti osti savula satolla
scarae serie
scardassé scardassatore
scarpe scarpe
91
scaupelu
scciafu du surdatu
scalpello
schiaffo del soldato (gioco) U
scciairì schiarire umbrela parasole
scciape de cü natiche umbrissalu ombelico
scciopi fucili ümù linfa
scciümaira fiume ungia, unge unghia, unghie
scciunetu pialla ursetu orsacchiotto
schina schiena Utubre Ottobre
sciarmentà spampanare, stralciare
sciau
scibra
fiato
bersaglio V
scigögna cicogna
scriban scrivano vedrà vetraio
scruciatà gracchiare vedri vetri
sculaüra scollatura vedrola biglia di vetro
sdernà pranzo vendegnà vendemmiare
serriglia segatura vestimentu vestito
Setembre Settembre vianda pietanza
sgarampi trampoli vigna vigna
sfersu rundu recipiente rotondo vignairö vignaiolo
sgassà sciacquare vin vino
sgavaudura trottola viu, vi vite
sghiglià scivolare vurpe volpe
sgumbriola capriola vuxe voce
spale spalle
spassuira
spessià
scopa
farmacista Z
spessiaira farmacia
spiritu alcol Zenà Gennaio
spurteletu antina della persiana zenugliu ginocchio
spurverin soprabito leggero zenzie gengive
stagiùn stagione zirunda girovaga
stagnin idraulico zöghi giochi
stela cumeta aquilone zügheti giocattoli
stömegu stomaco Zügnu Giugno
strapunte materassi zuntüra giuntura
strapunté materassaio
süca zucca
süca perà calvizie
sücaru zucchero
sunà suonare
süù sudore
svarzi valzer
T
taca, tache macchia, macchie
tanghezà ballare il tango
tapacü cerbottana
tartüca tartaruga
tesce tessere
testa testa
testa e barra testa e croce
tesuire forbici
tetin seni
trenin trenino
trumba tromba
trussu tronco
trutineta monopattino
tübi tubi
tume de furmagiu toma
turta duçe torta
92
A cartulina che se ve’ in carta de cuvertina, a l’é staita acatà int’in briche-brache de
Budapest da in mei amigu ungherese, recampavù de francubuli, ch’u me l’à regalà.
Cume vié, gh’é pentürau: u Munte d’ê muneghe, u campanin d’a Geixa granda, u
Cavu, a Turre d’a Porta Marina, a caséta d’u Boia, cu’a galeria d’a Porta d’a Turre,
au cu’ d’â fira d’ê cae ch’i se speglia int’a scciümàira. Nu gh’eira ancu’ a passerela
de fèrru. Propiu suta u Cavu, u bàuciu de ca’, induve gh’é scritu Ventimiglia u l’é
chelu d’a ca’ d’u “Birançé”. Separà dau carrugiu, paresce a ca’ cu’u camin assai
autu. In fira, gh’é a ca’ cu’e tre fenestre a arcu.
Manin, a mei mairegrande, a l’é nasciüa (1884) inta penürtima ca’ gianca, versu â
Porta. Ghe dievimu “a ca’ cu’a scara d’a spüssa”, za che li gh’eira u pussu negru.
Da veixin â ca’ cu’i trei fenestrui grossi, ghe n’é due cu’in fenestrun a arcu a u
primu cian. Eben, inte chela versu marina gh’è nasciü me maire, int’u 1909 e mi,
int’u 1932.
L’apartamentu u l’éira abasta grandu, da ina parte se vieva a scciümàira e da
l’autra u dava in via Colombo, da duve se gh’intrava. Gh’éira in survascara, cun trei
scarin ben auti e larghi, duve a mairegranda a ghe tegniva: a damixàna de l’öriu, u
vin, e arbanele d’u machetu e chele d’ê anciue suta sa’, ch’a l’apruntava ela
meixima. Gh’eira aiscì u çigàru, autu dui metri e ben-ben grossu, che me paire
veciu, Dumenegu Viale, ch’u l’eira “Paire Dumé” e u fava u marinà insc’i barchi a
vera, u l’àva purtau d’â Türchia. In Türchia u gh’éira fina mortu, a Custantinopuli,
int’u 1898.
De chelu çigàru u l’é staitu maiscì cuntentu me’ paire, in tempu de gherra d’u
Carantatrei, candu mancava u tabacu. A mairegrande Manin, viendu me paire
fümasse de tütu, d’â camamila ae föglie seche de süca, a ghe l’à regalau.
Elu u l’à scapüssau fin fin, u l’à afaitau cun l’amé e l’aigavia, pe’ pöi fümàsseru tütu.
Me nona a dieva che, candu Paire Dumé u l’àva purtau, stu çigàru u pesava ina
duzéna de chiloi, candu me paire u l’à pesau, avanti de scapüssaru u l’eira növe
chiloi de menu.
Inte chela ca’ ghe semu staiti fina â famusa “Nöte d’i bengala”, d’u zügnu d’u
Carantacatru, candu ina bumba d’areuplanu a l’à meza derucà. Semu andaiti a sta
inte cae d’arrente, sereva a di inte chelu masaghin duve avura gh’é a società de
pesca spurtiva “Val Roia”..
Int’u Carantasète, semu andaiti a sta pocu distante, delongu â Marina, int’a ca’
longa, davanti â Schina d’ase, chela che avura a gh’à de fronte a “Stella Marina”. A
mairegranda a n’à lasciau int’u 1980. Nostra maire a gh’é staita fina au 1994, mi
ghe sun stau fina au 1960 e me’ frai Erminiu fina au 1962.
Enrico Malan
Feniu de stampà
Intu mese de zenà 2013
a Ventemiglia da Enricu Malan
U nostru parlà
Passa u tempu, scangia a vita,/ scangia e gente int’a çità,
ma pe’ e strade, inte biteghe / e int’e ciasse d’i paisi
senté ancu u nostru parlà./ L’é mil’ani ch’u se parla,
l’é mil’ani e u nu vö möire,/ ma savé, fa bèlu dì:
u parlà u l’é cume in arburu,/ cume in arburu d’auriva
che ti u tagli e ti u capuli,/ ma u ven turna ancù a burrì.