Sei sulla pagina 1di 98

Enrico Malan

I mestei, U corpu, Zöghi e zügheti


U tempu, I nümeri, E foure

Passa u tempu, scangia a vita,


scangia e gente int’a çità,
ma pe’ strade, int’e biteghe
e int’e ciasse d’i paisi
senté ancù u nostru parlà...
(da I Nenari di Renzo Villa)

1
2
U nostru parlà
Gh’éira ina vota Ventemiglia
Sci, gh’éira ina vota ina Ventemiglia ciü pulita e tegnüa ciü in
urdine d’u giurnu d’ancöi, duve tüti i se cunusceva e i se capiva;
tantu ciü tranchila e tantu menu burdelusa: fina che d’â Marina
San Giüsepe se purréva sente a campana d’â geixéta de San Rocu
a Valecrösa.
Nostra Mairegrande Manin, a ne cuntava che sciurtendu d’in ca’,
se purréva fina lascià a porta sénsa sérrara cun a ciave, e se
purréva caminà cun i péi nüi p’ê strade!
L’on faitu mì inscì, pe’ pareglie estae de fira!
A l’éira a Ventemiglia du Scögliu, d’u Cavu, d’â passérela de
fèrru, d’u Cinema Inteméliu e d’u Puliteama Suciale.
Gh’éira inscì Rissu u laità, che â matina bunura, u purtava u
laite ca’ pe’ ca’, cun in carru tirau da in cavalu russu, e chelu
prefümu de laite, me pa’ ancù de anasàru!
Gh’éira ina vota...

3
4
Prefaçiùn
“Açidente, e avura duv’i metu sti francubuli ?”

Mungugnavu perché, metendu a postu inte de càntere, àva atrövau dui


cögliùi cin de buli pe’ a posta. Se tratava de cheli ch’i l’éira avançai dae
tante scaràe aduverae pe’ mete inseme e cöglite insce pareglie mene de
tematiche.

A mì u francubulu u m’apiàixe. Sun in “filatelista” cunvintu e agràu. L’é


staitu pe’ in fögliu d’album de me’ paire, tirau föra dae macerie d’a nostra
ca’ â Marina San Giüsepe, e vendüu a in culeçiunista de Ventemiglia
Auta pe’ 50.000 lire, se sun arresciu a andà a Ruma, pe’ parteçipà e
gagnà u cuncursu da cundütù inte Ferruvie, candu l’eira l’anu 1952.

M’apiàixe aiscì u nustru parlà, e pe’ cantu m’é pöscibile, çercu de


cunservane a cunuscensa.

Dunca, pe’ vegnì a camin d’a dumanda d’u mei mungugnu,


l’acubiamentu d’u francubulu cu’u nostru parlà u m’é aparesciüu a cosa
ciü natürale.

Me sun faitu agiütà dau libru “Imparamu u ventemigliusu”, de Emiliu


Azaretti e Rensu Villa, püblicau d’â Cumpagnia d’i Ventemigliusi intu
1979. Stu lì u m’à furniu i tésti pe’ i capituli d’u mei album, duve mì gh’òn
azuntàu i francubuli au postu d’ê fegüre.
Duve me n’amancava giüstu caicün, aspeitandu d’atrüvàru int’in futüru,
au sou postu gh’òn messu d’ê fegüre descarregae da Internet.

Sun arrescìu cuscì a cumpune ina "culeçiun tematica", ascaixi cume


chele ch’i m’àn daitu tante sudisfaçiun e tanti premi, caiche anu fa’. Sta
chi a nu’ purrerà mai esse presentà a in cuncursu filatelicu, ma de
següru a l’à creau in modu diversu de ilüstrà u nostru parlà.

Mì me sun divertiu, òn faitu divertì Luigin Maccario, ch’u m’à vusciüu dà


caiche cunsegliu edituriale, e intantu d’i francubuli ch’i sereva arrestai
serrai int’ina caceta, i l’àn atrüvau modu de mustrasse.

Enricu Malan

5
6
U nostru parlà
1 Gh’éira ina vota Ventemiglia...
2 Presentaçiùn
3 I mestei
4 U corpu (A testa - mae e brassi – schina e péitu – pansa,
gambe e pei – muvimenti e pusiçiun)
5 Zöghi e zügheti
6 L’anu ê stagiùn
7 E stagiùn e i mesi
8 U giurnu, ure e menüti
9 I nümeri
10 E bestie int’e foure
11 Glossario

7
8
Enrico Malan

I mestei

9
10
I mestei

böi e arau pescavui e ré

Ina vota i omi pe’ u ciü i lavurava a terra o i l’andava a pescà

tesce - vendegnà - cöglie a man e aurive - desgranà u granùn

De done ch’i l’avesse in mesté ghe n’éira poche e pe’ u ciü i travagliava in cà
o i l’agiütava u mariu.

A lala Mudé e a lala Bianchin, candu i l'andava a cöglie e aurive in San Giacumu, i
se ingiarmava cu’u berculùn, ch'u l'eira in scaussà cun ina grande staca insci'u
davanti, pe' metighe e aurive cöglie.

11
Gh’éira iscì tanti autri mestei, che in parte i ghe sun ancura:

U mesté ciü antigu d’u mundu...

u müravù (massacan) ch’u fa e cae


(müravù - cassöra - maui)

u marmurin e u picaprie i travaglia u màrmaru ê prie


(màrmaru - martelu - scaupelu)

12
u bancarà u travaglia u legnu
(bancarà - scciünetu - bufa - serrìglia)

girusie serrae cu’i spurteleti averti

armariu e cüna carega e léitu

13
furnaira panaté furnà

u panaté e u furnà i fan u pan e i u cöixe

michete, pan de Pigna, firui e canestrelu

u pastissé u fa i duçi

u vedrà l’invernixavù u ligavù


u mete i vedri u vernixa u liga e u cröve i libri

14
maixelà

u maixelà u l’amassa e bestie


e u vende a carne, e custelete, a sausissa e i beroudi

l’afaitavù u l’afaita e pele u peleté u cüxe e pelisse

15
u spessià e a spessiaira i l’apruntava e meixine
(trei amurui, in’àmura, dui murtài)

meigu ch’u vixita in garçun, infermeira e scerenga pe’ fa e puntüre

16
u meigu d’î denti

u meigu d’î denti u meigu d’î ögli

u barbé u fa a barba e a pentenösa u caregà (o scarpà)


a l’ascürcia i cavegli u l’arrangia e scarpe

17
u cögu
u cöixe u mangià

raviöi pulu e patate bacalà e brocuri

u marghé u fa e tume de furmagiu

u stagnin u magnin
u l’arrangia i tübi e e canae u l’arrangiava cassarole e
pairöi de ramu

U ferrà u fava e u fa i arnesi de ferru

18
messuira, martelu e sapa

ancüzu e ferrà

u butà u fa e bute e i barrì


E tòure longhe d’a bute i se ciama dughe e i sun tegnüe inseme dai çerci

19
u sartù e a sartuira i taglia e i cüxe i vestimenti

machina pe’ cüxe sartùira machina pe’ cüxe

véstiménti da dona véstiménti da omu

véstiméntu da omu faudéta a vulàn véstiméntu da dona

çentu pröve, in tagliu sulu

20
Taglie da omu e da dona - Cume piglià e mesüre

Pe’ cunusce e taglie da omu giüste, besögna piglià e mesüre: atrüvà in metru da
sartù, de cheli moli, a nastru, despöglià u sugétu e, mirandu de nu strenze gairi,
mesürà da ina zuntüra d’a spala a l’autra pe’ a larghéssa d’ê spale, pöi u ziru d’a
casceta, u ziru d’u preçentu, duve gh’é a çentüra e u ziru d’i lùmbari. Pe’ e done, a
meixima mesüra pe’ a larghessa de e spale, pöi u ziru du peitu, du preçentu e u ziru
di lùmbari cumpresa a parte auta de e scciàpe d’u cü.

Capoti, pardesciü, camixöre,


gilechi e camixe, i se çerne in
relaçiun â taglia d’ê spale, e
se d’â çentüra a mesüra a
s’alarghesse, besögna che
ghe méta man u sartù. Fina a
mesüra d’ê braghe a se piglia
dau ziru d’u préçentu, candu i
lùmbari i nu sece tropu larghi,
dunca v’atoca piglià ina taglia
in ciü e pöi fa strenze u ziru
d’a çentüra. Pe’ i vestimenti
intreghi, fe’ in modu d’avé ciü
caru a mesüra d’ê spale. Se e
braghe i fusse in po’ larghe, e
faré strenze insce mesüra.
A mesüra pe’ i capeli ê berete
a l’é piglià intu ziru d’u puntu
ciü largu d’a testa, e dunca
pocu surve u fronte.

A taglia d’i ganti a l’é chela d’a mesüra d’u ziru d’a
man, a l’atacaüra d’î di, au deföra d’u diu grossu.

21
Caiche bon cunségliu ae done pé mete sciü in vestimentu elegante,
tegnendu contu d’a façùn d’a persuna.

E done pécine i duvereva lascià pèrde e faudéte larghe. E done aute i pön agrà de
faudéte cürte e strénte, intantu che pe’ chele tropu àute ghe vurrereva robe larghe e
vapuruse.
Chele ch’i l’àn e gambe grosse ch’i sfüge e faudéte cürte.
Chi l’à i brassi longhi ch’a porte e màneghe a trei carti, chi ghe l’à cürte ch’a çèrne
pe’ contra e màneghe longhe.
Chi gh’à i brassi furmusi, ch’a scarte i véstiménti sensa màneghe.
Chi gh’à u colu cürtu ch’a porte d’ê sculaüre a "V", chi gh’à u colu magru ch’a çèrne
de sculaüre mudeste, i mudeli tantu desculài se i pö permete sulu chi gh’à u sen ê
spale ben mudelai.
I culéti grandi i nu van pe’ e persune pecine e grasse, ma i van maiscì ben pe’ cröve
e spale cürve.

Pe’ e done in po’ in carne se cunseglia in vestimentu intregu de preferensa aculànte


e faitu cun de stofe in maglina, pe’ rende ciü comudi i muviménti. Pe’ chele tropu in
carne se scunseglia e roube cun sciure vistuse.
Pe’ ascunde a pançeta nu fe u tagliu au ziru d’u preçentu, se se trata d’ina camixa o
d’ina casaca nu féra mai asvisà.
E spale larghe d’urdinariu i nu sun in prublema, cume i u sun e pecine, a tüte e
maneire, se se vö fare paresce ciü strente se fa a longhessa d’a spala in po' ciü cürta
e u curmu d’a mànega in po' ciü longu.
22
u maistru, ch’u l’insegna a garçune e garçui a scrive, a leze e fa de contu

Ma gh’éira iscì de mestei che avura i sun sparì o ascaixi sparì:

u baticria o traghéta, u lezeva a vuxe auta, pe’ e strade d’in paise,


in anunçiu de püblicu interessu.
In banditù l’òn vistu e sentiu, ina vota sula, a Briga intu 1943. Eirimu sfulai da
Ventemiglia, intantu che l’eira estae, e semu capitai lasciü inte l’8 setembre. L’é
staita in’esperiensa tragica: àmu vistu i nostri surdati arpin, abandunai dai
cumandanti, bötà via scciopu e divisa. Dopu dui giurni i sun arrivai i tedeschi, ch’i
l’àn daitu d’i urdini severi â pupulaçiun. Cuscì u banditù, u l’é passau a criàri pe’ i
carrugi de Briga (che alura a l’eira itagliana), perché tüti i savesse.

u carrussé ch’u ghidava e carrosse

23
u ciapuné ch’u meteva i ciapui ae bestie
(cavali, müre, asi)

u müraté ch’u menava müre e asi

u basté ch’u u çestà ch’u intreixava i u ciarrùn ch’u


fava i basti sgurrin e e cane pe’ fa e fava carri e carrosse
corbe pe’ i ganöfari

24
l’amulita ch’u l’amörava cuteli e tesuire

U carbuné. A carbunéira a l’é ina pila de legneti, de furma conica, cüverta de terra
batüa che, açesa da drente e lascià brüxà cian cianin, a se tramüa in carbun.
U carbuné u l’è ün d’i omi ch’i dan recatu a carbunéira, intantu ch’a brüxa.

U paraigà u meteva a postu i paraighi, U scribàn u meteva inseme o u


i parasui e e umbrele tirava in bèla copia d’i scriti, a
pagamentu, pe’ contu d’e persune
ch’i nu sàva scrive.

25
U scardassé u scardava a lana e u crin d’erbe cun a drüssösa ch’a l’é a machina pe’
scardassà a man, ch’a serviva pe’ destregà a lana e levaghe i grupi.

U strapunté u meteva sciü e u resciouràva strapunte e crövileiti de bambàixa o de


ciüme.

u careghé u tirava a paglia pe’ arrangià e caréghe, l’omu ch’u fava e


u pruvedeva a cröve cun erbe e sgurrin calunche spassuire
tocu de mubiglia. e e ramasse

u fiderà ch’u fa tante mene de pasta: fidéi, picagliéte, trenéte, macarui

26
u vignairö ch’u lavura a vigna, u pua e traglie e u sciarmenta i vi

a bügareira

e bügareire inta scciümaira

diti ventemigliusi: A bügareira s’a nu l’à a sou ciapa a nu sa lavà.


Esse cume a bügareira ch’a nu trova de ciapa,
e candu â tröva a ghe scapa

27
u carpenté u mete sciü de custrüçiun purtanti, faite de legnu o de fèrru.

Int’a Marinarìa, stu mesté u l’é chelu de «maistru de cögnu».

bilui serracu picossa

u busché u tagliava i arburi cu’ a picossa e u serracu

28
müxicanti

I müxicanti i zirava de paise in paise a sonà i sou strümenti,


fandu divertì e gente.

I fàva müxica int’ê feire e magara int’ î mariagi.

I sonava svarzi, mazurche, tanghi e inte sti ürtimi tempi inscì u ruchenrò

29
U maiscibélu e incomudu “Mesté de Maire”

A maire a l’é següransa, cařù d’a famiglia, a l’é duçù, in pastu caudu, ina rampügna
pe’ ina mařavuira, in faturisu pe’ ina bona valütaçiun a scöřa.

A maire a tegne da parte tüti i nostri segreti, a maire a l’é amù, a l’é ina caressa int’i
cavegli, in baixu d’a bonanöte.

Candu in petalüssu u l’é maroutu, a megliu meixina a l’é a man d’a maire.

Maire, a l’é a ciü bèla parola d’u mundu e m’apiaixe de prunünçiàřa

30
I sun tüte bèle e mairi d’u mundu, candu in figliö i s’astrénze au cö.
I sun e bélésse d'in bén prufundu, faitu de soni, speranse e amù.

A l’é maiscì bèla sta facia de dona, ch’a véglia in pecin e rechie a nu’ l’à.

A paresce a fegüra d’a Madona, a s’assemeglia â buntà!

(d’a cansun Son tutte belle le mamme del mondo..)

31
Preghéira â Madona d’ê Virtü

O gluriusa Vergine Maria, grandiscimu esempiu de tüte e virtü, nuiautri, toi


figliöi, inzenugliai ai toi pei, Te damu i nostri cöi perché Tü t’î presenti a To Figliö
u Scignù Gesü, in garançia d’u nostru amù.
Prima de ogni autra dumanda, te presentamu a nostra ricunuscença pe’ tüte e
graçie che Tü ti distribuisci a nuiautri e a tanti nostri frai che sun ciü tribulai dai
dificultae d’a vita, e Te ringraçiamu iscì pe’ a prutesciun che dau tou Santuariu,
Ti spandi in sce sta nostra Çità de Ventemiglia.
Te pregamu cun tütu u cö perché Ti cuntügni a dà ai toi figliöi a tou asistença,
perché Tü ti i ghidi in sciu camin da virtü e Ti fassi avé pe’ tüti, cun u perdun d’i
pécài a sarveça eterna.
O Madona, Te dumandamu ancura ina graçia dai tou Santuariu, mira ai besögni d’a
Geixa e porta a sta Maire tüti i soi figliöi dispersi. Benedixi u Papa e u nostru
Vescu. Manda a nuiautri che semu a tou gente, tanti bravi e santi prévi che i ne
mustre e i ne fasse da ghida in sciu camin du bén e da virtü.
Veglia, o Maire, in sce a fatiga de ciache omu e agiüta tüti a santificà a sou vita
giurnu dopu giurnu.
Te dagu u mei cö, Madona d’ê Virtü, Maire d’u mei Scignù, Maire d’amù. Amen

32
33
Enrico Malan

34
35
A testa, a facia, ögli, nasu, buca

çervelu

A testa, ch’a se ciama iscì süca, a l’è cüverta de cavegli, e candu i cavegli i manca,
se dixe che ün u l’à a süca perà. Â parte derré d’a testa se ghe dixe a cupeta e, int’a
parte survana d’â testa, gh’è a cosa ciü impurtante de tütu u corpu: u çervelu.
(Süca perà, mangia lalà, büvi u vin, spassacamin)

çegli ögli parpela

Davanti ai cavegli gh’è u fronte, e suta u fronte i çegli , ch’i serve, inseme ae parpele,
garnìe de pei ch’i ghe dixe i parpeli, a pruteze i ögli d’â tropa lüxe e dai brütessi.

Int’u mezu a l’ögliu gh’è in puntu negru: u lümin de l’ögliu de duve passa a lüxe ch’a
ne fa vé tütu chelu che ne sta inturnu.

36
Ven pöi u nasu, cu’e son narixe. U nasu serve a respirà e a sente i audui. In nasu
grossu se ciama canapia.

A buca a l’é serrà dai lerfi e, drente a buca, e zenzie cu’i denti.

Gh’è i denti davanti ch’i serve pe’ taglià, cheli de l’ögliu pe’ strepà, i cascelài pe’ trià
e, in fundu, i denti d’u giudiçiu.

37
mangià e büve

parlà faturisu sunà

A buca, cu’i denti e a lenga, a serve pe’ mangià, büve, parlà, sunà, baixà e rie.

baixà rie

Derré a lenga gh’é a nivureta e pöi a


canareza ch’a serve a purtà u mangià int’u
stömegu.

38
mentùn auréglie mascela

A ganàscia, a mascela, u mentùn ê auréglie i fenisce de furmà a facia, che, candu a


nu l’é gàiri bèla, i a ciama murru, cume chelu d’ê bestie.

In sci’â facia i omi i l’an a barba e i barbixi, ch’i se ciama iscì mustassi,

e done e i figliöi i nu n’an.

39
Pansa, gambe, pei

umbrissalu

U preçentu u divide u péitu d’â pansa, ch’a cuntén i bieli.


U mangià delengeriu, u cara d’int’u stömegu int’i bieli ch’i porta u nütrimentu au corpu
e i manda föra chelu che nu serve.

Derré a pansa gh’é e scciape du cü

Avura, pe’ nu paresce marparlente, in lenga, i e ciama “lato B”

40
E gambe i serve pe’ sta in pei, caminà au passu, de cursa e sautà. Candu se camina
sautandu in sc’ina gamba sula, se dixe che se va in cianciapin.

zenùgliu

Iscì e gambe, cume i gùmei, i l’an ina zuntüra ch’a se ciama zenùgliu.

cöscia, purpüssu, nuxeta, pei

Surva u zenùgliu gh’é a cöscia, suta u purpüssu ch’u fenisce


cu’a nuxeta e u pé.

41
Schina e péitu

Tra a testa ê gambe gh’é in ossu longu furmau da tanti tochi ch’u se ciama u fi d’a
schina, o rastelu d’a schina.

spale e brassi coste baçin e gambe

U fi d’a schina u l’à atacau: e spale cu’i brassi, e coste e u baçin cu’e gambe. Int’a
parte ciü bassa d’u colu, u fi d’a schina u l’è cüvertu sulu d’â pele e u piglia u nome
de ossu d’u colu.

purmui sciau o anche arén cö

E coste i furma u péitu e drente au péitu gh’é i purmui, u cö, u stömegu, u figatu e a
minsa. I purmui i serve pe’ respirà l’aria, ch’a l’intra e a sciorte dau nasu e ch’a se
ciama sciau o anche arén.

42
i ren presciùn du sanghe l’ögliu

U cö u bate pe’ pumpà u sanghe inte tütu u corpu.

tetin giginoti péitu

Ai tetin d’ê garçunete, se ghe dixe inscì giginoti

43
Mae e brassi

gùmeu

I brassi i l’an ina zuntüra: u gùmeu, ch’u permete de cegàri,


e in fundu i l’an e mae cu’i çinche dì:

u diu grossu, u çerca pegögli, u diu longu, chelu de l’anélu e u diu vermelin.

In sci’â punta d’i dì gh’é e unge, ch’i pön agiütà i dì a tegne in man e cose ch’i
sghiglia. De vote insc’ê unge gh’é de pecine tache gianche ch’i ghe dixe buxie,
percose sti ani a gente i se credeva ch’i se furmesse candu ün u cuntava d’e buxie.

44
cu’e mae se pö léze:
U “braille” u l’é in modu de scrive e de léze a sbàussu, insci’u fögliu, pe’ cheli ch’i nu
ghe ven pe’ ren. L’à messu a puntu u françese L. Braille, int’a prima metà d’u 1800.

cu’e mae se pö iscì parlà

U modu de fasse acapì cu’i segni u l’é staitu u sistema di


cumünicà de tüti i giurni, infra e persune surde e müte, aiscì versu
cheli ch’i ghe sente e i l’arresce a parlà. U modu de fasse acapì
cu’i segni d’i surdi u l’è cunusciüu fin da l’antigu.

45
U corpu: muvimenti e pusiçiùn

U nostru corpu u l’à tante de chele zuntüre che nui se purremu bulegà (se dice iscì
bugià e busticà) a tüte e mode e purremu anche sta fermi int’ina pusiçiùn che ne fa
ciü piaixé.

Candu se bulegamu purremu caminà, andà de cursa, sautà, nüà, fa e sgumbriole,


arrampegàse insci àrburi, muntà e carà e scare, cincià, pedalà in sci’â bicicreta, andà
insc’î pàtini, salüà e fa i ciü diversi travagli.

Int’u caminà spécie se se camina de cursa, besögna fa ben atençiùn de nu


ingalutàse inte caicosa, o de nu sgurrà, perché se va a rézegu de piglià in sgiàtu e
de fàse mà.

46
Anche sensa scangià de postu se pö fa de muvimenti cume capita candu ün u scrive
a man o a machina, candu u mangia, candu u cüxe, candu u s’arrezira cu’a testa o
magara u bùgia sulu a buca pe’ parlà.

Da fermi purremu sta inte tante pusiçiùn: driti, assetai in terra o insc’ina carega,
acurgài cu’a pansa suta o a l’aria, ascasciài, chinài e inzenugliài.

U muvimentu u fa ben au nostru corpu percose u ne fa vegnì i musculi ciü rubüsti e u


ne rinforsa sanghe e purmùi.
47
Cume l’é bèlu tanghezà
E. Azaretti - 1928 - musicata da G. Pellottieri

Luré e Tunin, dui zuveni d’A Pena, i sun carai dumenega passà a Ventemiglia, e â seira dopu çena i
sun andaiti â Marina pe’ balà. Luré, ch’u l’é za staitu in anu in França, du tangu u parla cun aria de
impurtansa:

“Ti savessi, o mei Tunin, cume l’é bèlu tanghezà, pa-pa, pa-ra-pa! ti cumensi cian cianin, cu’a balerina
ben strixà, pa-pa, pa-ra-pa! pöi ti fai d’asbrivun caiche passu e ti te ziri, piri-pi, piri-piri! e cun tanta
pasciun, in po’ ti a moli, in po’ ti a tiri. Nu ti pöi propriu imaginà cume l’è belu tanghezà! On za atruvau
ina bèla balarina e candu i sona vögliu fate vé cume se bala u tangu in Argentina e ti virai cos’u sa fa
Luré. Perché stu chi u l’é in balu, o mei Tunin, che te ghe vö pasciun e auregliu fin.”

L’urchestra a sona, Lurè u s’asbriva aviau: “Se scià permete?” “Graçie vurenté!” E i taca in balu cuscì
desgaribau, che tüte e gente i rie standuri a ve. “Ma scignurina, u tangu nu scià u sa?” “Stu chi u l’é in
valser, nu u sentì sunà?

48
49
Enrico Malan

50
51
Zöghi
Cume i se demuràva ina vota i garçui ? Cum’i passava u sou tempu liberu? I sun ste chi e dumande ch’i
fan i garçui d’ancöi ai parenti, tantu ciü se ançiai, percose eli i passa a ciü parte d’u sou tempu liberu
davanti â teřevisiun o au prucessù, o dunca, zügandu cu’i videu-zöghi.

Fina ai Ani Sciüscianta, i zügheti i l’eira faiti da artigiai. I pairi e i pairigrandi, cun de tochi de legnu, i
meteva inseme, pe’ figli e nevi: sgavaudure, carretin e trutinéte ch’i marciava maiscì ben.

E garçune i gh’àva ina bügata sulu, ma i gh’éira abasta afesciunàe. Ghe pensava e mairegrandi o e
mairi a fàghe, cun de fràzi de stofa o de lana, vestimentin pe’ tüte e stagiui.

Cum’i zügava ?

E figliörete i sautava cu’a corda e i zügava cu’u balun o cu’a baléta. Inte ün de si zöghi, i mandava a
memoria de cürte fiřastroche, ch’i duveva esse fenie avanti che sta baleta a tuchesse terra, cu’a pena
de turnà a incumensà.

I figliöreti i trassàva de piste pe’ zügà cu’e baline de terracöta o cun chele de vedru, de tanti curui.

Pe u ciü i se demurràva all’aria averta: Se zügava a scundise. Se trassava per terra in retangulu cun
tanti recadri nümerai e se zügava a cianciapin, cun de regule ben cunusciüe: i nu se duveva pistà e
righe, fàva modu de lançà ina prieta, ciache vota inte ün di cadrati, delongu ciü distante e se duveva
andà a ripigliasseřa, sautandu insc’in pe’ sulu.

Cun ina corda, se purreva fa ina partia in stropa: dui zügavui i fava zirà a corda e i autri, au ziru, i
sautava. Gagnava chi dürava de ciü a lasciàřa zirà.

I massci i l’àva ciü caru de zügà au balun, o sedunca i lançava e fegürine contru a müraglia: gagnava
chi gh’arrivava ciü da veixin.

Pe’ a pimpirinéla fàva de besögnu in particulare tochetu de legnu afüsau insc’e punte, ch’u l’éira
messu in bilicu insc’ina pria. Se duveva dàghe in pecin corpu cu’ in sou bastun, in maneira da fařu
aissà pe’ aria, tantu da purreřu pöi ciapà au vöřu cun forsa, in maneira de mandařu u ciü distante
puscibile.

52
Zöghi e zügheti

trenin bestieta
bitega d’i zügheti

Au giurnu d’ancöi gh’é de biteghe ch’i nu vende autru che zügheti e i l’an e vedrine
cine de pecin automobili (carri a fögu) o de trenin ch’i l’imita a perféçiùn cheli veri, e,
de vote, i se pön fa caminà dàndughe a corda o cu’ina pila, autumobili ciü grossi pe’
andàghe drente, barchete, bügate, scciòpi e çentu autre cose.

bügata bitega d’i zügheti ursetu

Ina vota invece i zügheti ch’i se vendeva int’e biteghe i l’éira pochi: balùi, baline,
sgavàudure, çarceli de legnu, bügate e magara in ursetu, e i figliöi i duveva fàse fürbi
e fabricàseri da suli, o zügà sensa zügheti.

frecia tapacü

Au postu d’i scciòpi i l’üsava u tapacü ch’u sparava e baline de l’agàixu, a frécia fàita
cu’in manegu de legnu a furma de Y gregu e dui làstichi, sece pe’ tirà â scibra, che
pe’ andà a cacia d’i auxeli, o in scciòpu de cana.

53
carrétu

Pe’ purrésse fa in carrétu, pe’ u ciü, se dava man a d’i legni, duve se ghe infirava de
cüscineti a sfera. Se ne fàva a in postu sulu, a dui, cu’i frei, ciü o menu funçiunànti.
Fàva lögu ina strada in cařà e ina bona vuxe, pe’ crià u duverusu "pistaa !".

sgavaudure

sgavàudura de legnu sgavàudura de lata sgavàudure de legnu

E sgavàudure de legnu i se fava zirà ingügliandughe inturnu in spagu e tiràndure cun


forsa per terra e a l’éira in’arte difiçile.

54
Zöghi de baline

I zöghi d’ê baline i l’éira tanti: u triangulu, u röu, a capitale, parmu e picu, u trau,
munta e cara.

Ziru d’Itaglia ae Calandre

U l’é in zögu da fa insc’ina ciaza d’a marina, duve ghe sece de l’arenin. Besögna
trassà ina pista inte l’arena. U sistema ciü cunvegnente u l’é chelu de trassàřa cun u
cü. In garçun u s’asseta insce l’arena e in’autru, agantanduřu pe’ i pei, u lu stiràssa.
U surcu che se furma u l’é ina maiscì bela pista. E bunde i deve arrestà aute cantu
basta, pe’ fa in modu che a balina a pösce rundelà cu’ ina càiche andàna aiscì in
cürva, nu sciortendu föra d’a pista pe’ ren. Au trassàu se ghe pö azuntà de muntàe,
ponti, passagi d’obrigu o sgarbi, ch’i serve a rende ciü entüxiasmante a gara.

Pe’ daghe l’asvàn â balina, alögà insci’a riga de partensa, s’aduvéra a bestìguřa,
ch’u l’é in corpu secu d’u diu longu, tegnüu e pöi liberau dau diu grossu. U zügavù
ch’u fa andà a balina ciü distante, u serà u primu d’u ziru, derré a elu i tireran i autri
segundu u postu pigliau. Au sou ziru, u zügavù u ghe da trei corpi de fiřa â balina.
Agagna chi arriverà a purtà â fin u nümeru d’i ziri de pista despostu a l’incumensu.

u triangulu a capitale parmu e picu

Gh’éira di autri zöghi, a pimpirinela ch’a se fava vörà cu’in bastùn e, pe’ zögà sensa
zügheti, a çimela, a cagneta a dorme, scùndise, réndise a pata, ai oti, ai mestei, a
testa e barra, cun e sou regule cunusciüe da tüti i figliöi.
55
pimpirinela

a pimpirinela

Pe’ a pimpirinéla fàva de besögnu in particulare tochetu de legnu afüsau insc’e


punte, ch’u l’éira messu in bilicu insc’ina pria. Se duveva dàghe in pecin corpu cu’ in
sou bastun, in maneira da fařu aissà pe’ aria, tantu da purreřu pöi ciapà au vöřu cun
forsa, in maneira de mandařu u ciü distante puscibile.

a cavaleta

56
u scciafu du surdatu a butia d’öriu a riunda

nascundise çimela passa Garibaldi

cianciapin

cianciapin

cianciapin

U l’é in zögu cunusciüu in tütu u mundu

57
carru armau

Pe’ fasse u carru armau ghe vö in ruchetu pe’ tegne u fì da cüxe, de cheli de legnu
cui bordi beli auti, in muchétu de çeira o ina lengheta de savun, in lasticu da üfiçiu e
dui bricheti o dui legneti, ün cürtu e ün longu. Cun in cutelin se marca i bordi d’u
ruchetu cun de pecine tache, ch’i sereva i cinguři. Da’u tocu de çeira se trae u stupin,
o püre, se fa’ in sgarbetu int’u mezu d’u tocu de savun. Se infiřa u lasticu int’u sgarbu
au centru d’u ruchetu e u se tegne da ina parte cu’u legnetu cürtu, tegnüu fermu
int’ina taca faita de traversu au sgarbu. Da l’autra parte, u lasticu u passerà int’u
sgarbu d’a çeira o d’u savun, tegnüu dau legnetu longu.

Sta machina a marcia, carreganduřa, fandu zirà u legnetu longu fina che u lasticu u
se rundela insce elu meiximu, drente u sgarbu d’u ruchetu. Candu se pousa i cinguři
per terra, molandu u ruchetu, a friçiun daita d’â çeira o dau savun, a descarrega
l’energia d’u lasticu passandu pe’ u legnetu longu ch’u punta insci’u terren,
pussandu tütu in avanti, fina a stracolà pecine muntae e fina de scarineti.

caregheta d’ouru

Caregheta d’ouru, ch’a pesa ciü de l’ouru


Ouru e argentu, ch’a pesa ciü che u ventu
Ventu, ventun, cara zü dau mei barcun.

A fiřastròca, a se conta metendu u figliö insci’a careghéta faita zunzéndu brassa e


mae de due persune, intantu ch’a se nina. Candu s’arriva a di e urtime parole se fa
sautà u figliö pe’ l’aria.

58
a stela cumeta

e bule de savun sautà â corda zögà â bala

59
marorbu

a machina sciacagrava pupun de pessa a cuxina

a cincia - garçuna ch’a se cincia

60
réndise a pata berili cursa int’i sachi

çarcelu e cavalu de legnu barcheta de papé a barcheta

telefunu telefunu zöghi

61
â basèrra

Pe’ purré zügà cu’a cordeta a fa d’ê fegure, ghe vö dui parmi
de strafursin in po’ sutiřu, ch’u se deve dugià fandughe in
grupu maisci strentu ai dui cavi. Besögna esse aumancu in
dui e ch’i l’àge d’a begariçia int’e mae. Cu’a punta d’î di,
tegnendu a man larga, s’aganta l’anelu de strafursin che a
ciache passagiu u vegne a fa ste fegüre de fantaxìa: a
ciapeléta, a cüna, u stendin, u leitu, u diamante, e zarpe de
gaglina, e via cuscì.

e çinche nuxi

U zögu d’ê çinche nuxi u l’è assai antigu, paresce che ghe züghesse za i greghi e i
rumai. U se zöga in paregli e candu se sbaglia se stava fermi pe’ in ziru, s’arrepiglia
pöi dau puntu de l’intupu. Gagna chelu ch’u l’arriva, sulu elu, a fa tüti i lançi che
andamu a di’:
1) Çinche nuxi ch’i stan int’ina man, i se lascia cařà insc’in cian. S’aduvera sulu ina
man. Se ne cöglie ün e u se lança pe’ l’aria. Intantu che a nuxe a l’é in vöřu, se ne
cöglie in’autra da’u cian. Inta meixima maneira se cöglie e autre tre nuxi.
2) Dopu ave’ lançau a prima nuxe se cöglie due nuxi â vota.
3) Dopu ave’ lançau a prima nuxe se cöglie tre nuxi, e â segunda vota chela ch’a
l’arresta.
4) Dopu ave’ lançau a prima nuxe se çerca de cöglie tüte e nuxi insci’u cian,
gantandu pöi, au vöřu, chelu in vöřu.

62
u çarcelu

figliöi ch’i zöga cu’in çarcelu

sgarampi trutineta

63
64
Enrico Malan

65
66
L’anu e e stagiùn
L’anu, ch’u l’é u tempu che a Tèrra a ghe mete a fa in ziru intregu inturnu au Su, u l’é
furmau da catru stagiùn: a Prima, l’Estae, l’Autunu e l’Invernu.

Prima Estae Autunu Invernu

67
E stagiùn e i mesi
Inte l’anu gh’é duze mesi e çincantadue sétemane de sète giurni: lunesdì, matesdì,
mercurdì, zögia, vénardì, sabu e dumenega.

INVERNU Zenà Frevà Marsu


De zenà u freidu u fa zerà
A marsu chi nu l’à de scarpe vaghe descàussu, ma chi ghe l’à nu e lasce a ca’
A a Candelora de l’invernu semu föra; se nu ciöve e tira u ventu, de l’invernu semu drentu

PRIMA Avrì Mazu Zügnu


Avri fa tantu nöte cume fa dì - Avrì bestie e gente u fa patì
Chi sařa da lüna d’avrì perde pesciu e barì - Se ciöve u giurnu de l’Ascensiun, l’anà a va in perdiçiun
A négia de San Giuan a l’anegia a paglia e u gran

ESTAE Lügliu Avustu Setembre


Caudu e freidu u luvu u nu s’î mangia - Lügliu u fén u fa u mügliu e i grili ê çigare u sou ciaravügliu
Avustu u fa secà u custu - U su d’avustu u pera u cistu - A setembre e fighe i pende

AUTUNU Utubre Nuvembre Deixembre


Utubre u vin u se sciubre - Ai Santi se veste i fanti - A Santa Catarina e cole i s’infarina
A Sant’Andria u freidu u sciorte de suta a pria - Deinà au barcun, Pasca au tissun

68
U giurnu, ure e menüti

l’arbù u matin

U giurnu u se divide in diverse parte: fenìa a nöte, prima che sciorte u sù, gh’é l’arbù,
pöi ven a matin ch’a düra fina a mezugiurnu, e scicume mezugiurnu a l’é l’ura d’u
sdernà, e ure ch’i ven dopu, fina au carà d’u sù, i se ciama ure d’u dopusdernà.

u sù u sparisce derré ae muntagne a séira a nöte


d’a Pruvensa

Dopu che u sù u l’é spariu derré ae muntagne d’a Pruvensa, resta pe’ in po’ de
tempu in mezu ciairù, ch’u se ciama a séira, pöi ciancianin s’ascürisce e a nöte
cumensa.

u primu cartu lüna runda l’ürtimu cartu

De nöte nu fa sempre scüru, candu a lüna a runda se ghe vé ascàixi cume de séira,
e ina stissa se ghe vé iscì cu’u primu o l’ürtimu cartu, ma candu gh’é scüru de lüna,
se ün u l’é in campagna u nu ghe vé ascàixi mancu a caminà.

69
Tra giurnu e nöte gh’é vinticatru ure, ma in dialetu i se conta in due vote da l’ün au
duze. Se dixe, pe’ u ciü, in’ura, due ure, tre ure dopu mezanöte, e pöi, sta matin a
catr’ure, a öt’ure, a ünz’ure e infin mezugiurnu. Pe’ l’autra duzena, fin che gh’é ciàiru,
se dixe in’ura, due ure, tre ure dopusdernà e, candu u su u l’é caràu, növ’ure,
deix’ure, ünz’ure de séira e pöi mezanöte.

Ina vota, pe’ dì l’ura cuntandu i menüti, se ghe dava ina pata la, se dixeva sete e in
cartu, e meza, e trei carti o çinche menu in cartu.

Avura se va ciü pe’ u sutiru, se conta a menüti e se dixe due e trentaçinche, trei
menu deixe, trei e catru o trei e duze.

70
I nümeri

ün, üna, in, ina due, dui tre, trei catru

çinche sei sète ötu

növe déixe vinti trenta

caranta çincanta sciüscianta sétanta

71
ötanta nüvanta çéntu düxentu

düxentudixötu düxentuvintiçinche düxentusetantacatru düxentunüvanta

trüxentusei trüxentucatorze trüxentudixinöve catruçentuötantacatru

çincheçentu çincheçentudeixe seteçentuunze mile

seiçentu miledüxentu

72
1° 2° 3° 4°
primu segundu tersu cartu

5° 6° 7° 8°
chintu sestu sétimu ötavu

.9°. 10° 11° 12°


nüvésimu déiximu ünzésimu duzésimu

13° 14° 15° 16°


trezésimu catorzésimu chinzésimu sezésimu

20° 30° 50° 80°


vintésimu trentésimu çincantésimu ötantésimu

.100° 1000°
çentésimu milésimu

sénciu dugiu trégiu

catru vote tantu çinche vote tantu

ina deixéna ina duzéna ina vinténa

ina çentena ina çentenà in miglià

73
74
Enrico Malan

75
76
A çigara e a furmigura

çigara furmigura

Insc’ina rama d’in arburu tranchilamente assetà, cun u sù in facia, ina çigara a canta d’a ina lüxe a
l’autra. A terra, ai péi de stu méiximu arburu, ina pruscesciùn de furmigure ch’i camala ciacüna ina
grana de caicosa da portà a ca’.

L’estae a fenisce aviau, e a çigara cun a fame ai denti, a va a tuntunaghe â porta. “Amighe, pe’ piaixé, a
bon rende se capisce, me dé caicosa da mangià?” A furmigura purtinaia, cun u faudà ligau au préçentu,
metendu föra d’a porta numà u nasu, a ghe dumanda: “Cosa ti hai fau pe’ tüta l’estae?” “On cantau, on
tantu cantau” “A scì?, alù scangia, avura bala” . (Maria Muratore)

77
A levre e a tartüca

In giurnu ina levre e ina tartüca i l’àn decisu de fa ina gara de cursa. A levre a gòdise avanti u güstu de
gagnà, dopu esse partia e aveghe lasciàu a paregli metri â tartüca,

a l’à decisu d’arresciouràsse suta in arburu, perché tantu a saveva d’aveghe àfiu e che a tartüca a nu
l’avereva mai ciü agantà. Cuscì a s’é adormia e a gh’à daitu pe’ pareglie ure.

Framentri a tartüca, cian cianin, a l’à aciapà, a l’à vista apenecà e l’à pairàu a caminà cianinétu pe’ u
sou camin. A levre a s’é pöi adescià e pensandu che a tartüca a fusse ancu’ inderré, a se asbrivà versu
l’arrivu, ma candu a gh’é arrivà, a tartüca a l’àva za passàu, gagnandu a gara.

78
A raina e u bö

U debule, candu u vö piglià a façun d’u putente, u möire. Ina vota, int’in prau, ina raina a l’à vistu in bö e
agagnà da l’envéglia de tanta grandessa a l’à insciàu a sou pele arreperia. Alura a l’à dumandau ai sou
figliöi s’a fusse arrivà a esse ciü grande d’u bö. Eli i gh’àn ditu de na. De növu a l’à tesau a sou pele cun
ciü sforsu e a l’à turna dumandau chi l’eira u ciü grande. I figli i gh’à respundüu: u bö. Infin, arresentia
intantu ch’a s’é vusciüa inscià cun ciü forsa, a l’è scciupà.

U crou e a vurpe

In crou, agiucàu insc’in arburu assai autu, u l’eira in trén de mangiasse in tocu de furmagiu robau da ina
fenestra. Ina vurpe a l’à vistu e a l’à incumensau a laudařu pe’ a belessa d’ê sou ciüme lüxenti,
deciarandu che nisciün, ciü de elu, u sereva staitu tagliau a esse u re d’i auxeli, e cume u l’u sereva
sens’autru deventàu, s’u l’avesse avüu aiscì a vuxe adata.

U crou, alura, vurrendu mustrà che mancu a vuxe a ghe mancava, u s’é messu a scruciàtà cun tüte e
sou forse, lasciandu caze u tocu de furmagiu. A vurpe a s’é asbrivà a ingrampàsseřu e cugliunàndu u
crou, a gh’à ditu: «Se pöi, caru mei crou, ti avessi aiscì in po’ de çervelu, nu t’amanchereva autru pe’
deventà re !»

79
A vurpe e l’üga

Ina vurpe, dopu essise sonà d’arrivà a agantà in rapu d’üga, a s’adescia acorzenduse che stu rapu u
l’eira lì pe’ dabon. A bestia, abrascà, a s’é messa a trincà versu u rapu, cun grandi sforsi, nu
arrivandughe pe’ ren. Alura, cu’a lenga föra, a l’à sbanfàu: “Tantu a l’é ancu’ buza !”

A murale a l’é: L’é façile despreixà chelu che nu se pö utegne.

A vurpe e a scigögna

Se conta che a vurpe pe’ a prima a l’avesse invitau a sdernà a scigögna e a gh’avesse messu in toura,
int’in tundu largu, ina viànda aigusa, che a scigögna a nu l’à pusciüu assazà pe’ ren, cun tütu ch’a
l’avesse fame. Cuscì ela, candu au sou ziřu a l’à invitau a vurpe, a gh’à porzüu ina buteglia cina d’in
mangià tritau: infirandughe u becu, ela a se savula, intantu che a turmenta cu’a fame l’invità. E intantu
che a vurpe a lechezàva pe’ ren u colu d’a buteglia, a scigögna a gh’à ditu: «Se deve supurtà cun
rassegnaçiun i esempi daiti».

80
U brütu papuròtu

Int’ina nià de papuroti, ün u l’é grixu, grande e genàu. Aiscì se a maire a çerche de nu refüařu, a tüti
paresce ben ciairu che u pecin u l’é föra lögu, tantu che â fin elu meixumu u despune de scapà.

U papurotu u zirunda sensa mira, e u nu l’atröva nisciün ch’u vöglie, tantu che candu arriva l’invernu, u
l’aresega de möire azezibàu.

 fin de l’invernu, scampàu pe’ miraculu, u pecin u l’arriva da veixin a ina lona duve ghe nöa ina partia
de maravegliusi cigni. Atrau d’â sou belessa, u s’aveixina e u l’arresta stunàu candu ste straurdinarie
creatüre i ghe dan u benvegnüu e i l’aceta. Mirandu a sou fegüra inte l’aiga, u nostru pecin u s’acorze,
infin, de esse meiximu elu in cignu.

81
U rusignö e u farchetu

Pousau insc’in’auta ruve, in rusignö, cume l’é u sou solitu, u cantava. L’à intravistu in farchetu a cürtu
de mangià, u gh’é ciumbau adossu e u se l’à portau via. Giüstu candu u stava pe’ amassàřu, u rusignö
u l’à pregau de lasciařu andà, diendughe che elu u nu sereva bastau a incighe u stömegu, ch’u
l’avereva duvüu arreziràsse a caiche auxelun ciü grossu, s’u l’àva besögnu de mangià. Ma l’autru u l’à
seziu, diendughe: “Belu belinun sereva se lascesse andà u mangià che gh’òn zà chi pruntu, pe’ curre
derré a chelu ch’u nu se vé ancu’!”. Cuscì, aiscì tra i omi, gùrdi i sun cheli che, inta speransa de
richesse ciü grosse, i se lascia scapà chelu ch’i l’àn in man.

L’àguglia e u rubatabüze

In’àguglia a dava a cacia a ina levre, che, nu avendughe suta man autri prutetui, a l’à zirau e sou
süpriche au sulu essere che u caixu u gh’à molau sut’ögliu: in rubatabüze. Stu chi u gh’à faitu curagiu e
candu u l’à vistu aveixinàsse l’àguglia, u l’à incumensau a pregařa de nu portaghe via a sou prutezüa.
Ma chela, cina de despreixu pe’ a bestieta menüa, a s’é mangià a levre suta i sou ögli. Da alura u
rubatabüse, düru intu sou rancù, u nu l’à mai perdüu de vista i nî de l’àguglia: giüstu che ela a
scciossava i övi, u muntava sciü a vöřu, e u gh’î fava rundelà scciapàndugheri, fina au giurnu che,
l’àguglia, auxelu sacru a Zeus, bracà dapertütu, a l’é andaita da elu pe’ süpricàřu d’atrövaghe in postu
següru pe’ cuà. Zeus u gh’à cuncessu de scciossà i övi inta sou fauda. Ma candu u rubatabüse u se n’è
acurzüu, u l’à faitu ina balòtuřa de büsa, u s’é issau in vöřu e, arrivau surve â fauda d’a divinità, u ghe
l’à lascià cařà. Zeus, pe’ levasse d’indossu a büsa, u s’é aissàu d’abrivu e, nu avisandusene, u l’à faitu
picà i övi per terra. Da alura, i dixe, che inta stagiun candu paresce i rubatabüse, e àguglie i nu cùa.
Sta foura a mustra a nu despreixà nisciün, percose nisciün u l’é tantu debule da esse amucàu,
mancandu de esse in gradu de revengiàsse.

82
I müxicanti de Brema

ase can e ase

gatu ase, can, gatu e galu

In’ase, in can, in gatu e in galu, vegnendu veci, i s’acorze che i padrui i vön levà da mezu. I decide de
scapà e d’andà fina a Brema, duv’i faran i müxicanti. I l’eira pe’ camin, candu i l’arriva davanti a ina ca’
de campagna, ch’a duveva esse vöia e pe’ contru se gh’eira sistemau ina partia de breganti.

Pe’ fari scapà, i s’apresenta ün surve l’autru e i se mete a cantà. I breganti, sentendu sti lairi e sti berri,
cunvinti de esse resenti da fantarsmi, i s’a dan a gambe. Ste bestie, nostre amighe, i pön cuscì intrà pe’
ripousasse e levasse a fame. Però, i breganti i mira de mandà ün de eli a repassà int’a ca’, pe’ ve se
veramente ghe sece i fantarsmi.

Stu ladrun u l’intra, au scüru, ma u nu l’à mancu passau a porta, che u gatu u ghe sgrafigna ina gamba,
intantu che u can u ghe morde l’autra, u galu u lu pita insci’a testa, intantu che l’ase u ghe mola in
caussu ben sistemau. U bregante u scapa renversau, andandu a fa acapì ai sou cumpagni che nu l’eira
u caixu de riturnà inte sta ca’ astrianà. Cuscì, i nostri amighi i ghe pön restà, nu avendu l’anguscia che i
breganti i pöscie returnà.

83
U Gatu ingiarmau

Tunin e u gatu u Gatu ingiarmau da u Re u gatu u ciama agiütu

u gatu e l’orcu-magu u gatu u se mangia l’orcu Tunin u se maria a


magu tramüau in ratu Pricipessa

Cusci, cume avè vistu, u gatu d’u murin u l’à savüu scangiàsse, cu’u sou inzegnu fin, int’in gatu
famusu, cunusciüu e amirau, dai grandi e dai figliöi, cume u Gatu ingiarmau. D’u sou padrun, Tunin, in
Marchise u n’à faitu, e u Re, ricunuscente, a sou figlia u gh’à daitu.
E candu u Re u l’é mortu, u tronu u gh’à lasciau e Tunin, da strassun, in Re u l’é deventau.
Cuscì fenisce a störia d’u Gatu e de Tunin, che, inseme â principessa, e ai növi principin, i l’àn vivüu
tanti ani in paixe e in grand’amù e, s’i nu sun za morti, i ghe sun ancura avu’ !

(E, Azaretti)

84
U luvu e l’agnelu

In luvu e in agnelu, i l’eira arrivai â meixima riana agagnài d’â sé. U luvu u l’eira int’in postu au cu’
survan e l’agnelu assai ciü au sutan. Alura, chelu bregante d’u luvu, aciapau d’a sou ingurdixa, u l’à
atrüvau ina riorca pe’ rüsà. «Perché – u l’à ditu – ti m’ài asterburiu l’aiga che büvevu?». L’agnelu,
timurusu, de rimandu: «De graçia, inte che modu pösciu fa a cosa d’u perché ti rugni, luvu ? L’aiga a
cure da tü versu i mei lerfi». Chelu, abrivau d’â forsa d’a verità: «Sei mesi fa, ti ài ciatezàu de mì».
L’agnelu u l’à respundüu: «In verità nu eiru ancù nasciüu». «Tu paire, alura, u l’é stau chelu ch’u l’à
sparlau de mì». E cuscì u l’à abrancau l’agnelu e u se l’à mangiau. Sta foura, a l’é staita scrita pe’ cheli
omi ch’i l’angària, cun fausse riòrche, cheli ch’i nu l’àn curpa.

U ratu de çità e u ratu de campagna

In giurnu, in ratu de çità e ün de campagna i se sun inscuntrai. I l’àn incumensau a parlà e chelu de
campagna u gh’à ditu a l’autru: “Beatu tü che ti gh’ài tantu da mangià, mì pe’ contru mangiu delongu
pocu”. Chelu de çità u gh’à respondüu: “Ma mì, d’urdinariu, devu mangià d’asbrivun, perché s’i me
descröve a gente a me pica. Beatu tü che ti pöi mangià cun carma”. Cuscì i dui i l’àn stabiliu d’andà ün
au postu de l’autru: chelu de çità in campagna e l’autru in çità. Tostu, i sun staiti cuntenti tüti dui. Au fin,
u ratu de çità u l’à pusciüu mangià cun carma e chelu de campagna u gh’ava de pe’ cuscì da mangià.
Ma dopu in po’, chelu ch’u se n’éira andau in çità u l’à cumensau a regretà e sou tranchile mangiate,
percose u l’eira stancu de duvé delongu levasse a ciü grossa d’asbrivun. A parescu, chelu ch’u l’eira
andau in campagna, u l’à cumensau a sente i morsci d’a fame, perché u mangià u l’eira numà scarsu e
u regretava e ingavasàe ch’u purreva fasse in çità. L’è staitu pe’ lolì che u ratu de çità u l’é turnau a vive
intu mezu au tràfegu d’ê gente, cuscì cume chelu de campagna u l’à turna atrüvau a tranchilità.

85
86
87
Suoni e grafia del dialetto ventimigliese

La grafia, usata localmente per la trascrizione del dialetto, corrisponde, in


generale, per i suoni che sono comuni, a quella in uso nell’italiano letterario.
Ci limiteremo perciò ad illustrare la pronuncia e la trascrizione dei suoni che
non esistono in italiano e il diverso uso d’alcuni segni ortografici.

ha il suono di s sorda
çç
es. çena, garçuna, giüstiçia

ha il suono della j francese


xx
es. bàixu, cruxe, grixu

öö ha il suono della eu francese

singolo fra due vocali ha un suono tra r e l


řř
es. cařà, pařente

rr in altri casi come l’r italiano


es. ratu, pèrsegu, stropu

si usa per indicare il suono di r singolo


rrrr italiano fra due vocali
es. carru, arrubatasse

tra due vocali è sempre sonoro


es. rösa, cosa, françese
ss
ad eccezione del pronome se riflessivo, che è sordo
es. ratelasse, bagnasse

sscccc si pronuncia s sordo + c palatale


es. scciümaiřa, scciancuřelu

üü ha il suono della u francese


es. mü, refrescüme

si pronuncia s sonoro come in francese


zz
es. zizuřa, inzegnu, zeřu

88
GLOSSARIO
U Nostru Parlà

A bitega
baixà
negozio
baciare
bö bue
abrancau agguantato braghe pantaloni
aculànte accollato brassu, brassi braccio, braccia
afaità conciare brütessi bruscoli
afaitavù conciatore buca bocca
afé fiele buffa truciolo
agiucàu appollaiato bugaréira lavandaia
àguglia aquila bügata bambola
amörà affilare bulegà, bugià, muoversi
amura bottiglia busticà
amurun, amurui bottiglietta, flaconi burdelusa rumorosa
ancura avu’ ancora adesso busché boscaiolo
ancüzu incudine butà bottaio
andane d’u sciau vie respiratorie bute botte
anu anno butiglia bottiglia
arbù alba büve bere
aren fiato, alito buxia, buxie bugia, bugie
arésega de möire rischia di morire dal freddo
azézibàu
armariu armadio C
arresciouràsse riposarsi
asterburiu intorbidito camixa camicia
asvisà svasata camixöra, camixöre giacca, giacche
au cu’ survan di sopra canapia naso grosso
au cu’ sutàn di sotto canareza trachea, esofago
aureglia orecchio cantera, cantere cassetto, cassetti
Autunu Autunno capelu cappello
Avrì Aprile capotu, capoti cappotto, cappotti
Avustu Agosto carà discesa
carbuné carbonaio

B carbuneira
çarceli de legnu
carbonaia
cerchi di legno
carega seggiola
bacalà e brocuri baccalà e broccoli caregà, scarpà calzolaio
baçin bacino careghé impagliatore di sedie
baline biglie carne carne
balun, balui pallone, palloni carpenté carpentiere
bambaixa ovatta carrosse carrozze
bancarà falegname carratelu barilotto
barba barba carretu carretto
barbé barbiere carri carri
barbixi baffi carrugi vicoli
barcheta barchetta carrussé cocchiere
barrì barile casaca casacca
basté bastaio cascelai denti molari
bastu basto casceta cassa toracica
baticria o tragheta banditore comunale cassöra cazzuola
berculun grembiule con grande tasca cavagnu canestro
bereta berretta cavegli capelli
berodi sanguinacci çegli sopraciglia
bestigura colpo secco dato alla biglia con il dito çerci cerchi
indice tenuto e poi liberato dal dito çervelu cervello
pollice çestà cestaio
bieli budella cianciapin gioco della campana
bilui tronchi di legno
89
ciapa
ciapui
lastra di pietra
ferri di cavallo F
ciapuné maniscalco
ciarrùn carradore facia faccia
ciatezàu spettegolato faudéta gonna
ciavicura clavicola faudeta a vulàn gonna a balze
çigara cicala ferrà fabbro
çimela cavallina fi d’a schina colonna vertebrale
cincia altalena fiascu fiasco
ciüme piume fiderò pastaio
cö cuore fiferru filo di ferro
cöglie raccogliere figatu fegato
cögliui raccoglitori, album firagnu filare
colu collo frecia fionda ad elastici
corbe ceste Frevà Febbraio
cöscia coscia fronte fronte
coste costole frusciu diarrea
crin d’erbe crine vegetale furmigura formica
crou corvo furnà fornaio
cröve i libri rilegare i libri
crövileiti
cuà
copriletto
covare G
cugliunandu canzonando gala, galetu spicchio
culétu colletto gambe gambe
cüna culla ganascia mandibola
cupeta nuca gantu, ganti guanto, guanti
curmu colmo garçun, garçui ragazzo, ragazzi
cursa int’î sachi corsa nei sacchi garçuneta, ragazzina, ragazzine
custelete costolette garçunete
cuteli coltelli garega macchia mediterranea
garrösciu bigoncia

D génàu
giarra
impacciato
giara
giginoti seni piccoli
d’asbrivùn in fretta gilecu gilé
Deixembre Dicembre girusie persiane
delengeriu digerito gumeu gomito
delongu sempre
dente
denti davanti
dente
denti incisivi I
denti de l’ögliu denti canini
denti du giudiçiu denti del giudizio inciostru inchiostro
desgranà sgranare ingalutàse inciampare
destegà sgranare fagioli, piselli, ecc. ingrampasseru impadronirsene
diu çerca pegögli dito indice intreixà intrecciare
diu de l’anelu anulare invernixavù verniciatore
diu grossu pollice Invernu Inverno
diu grossu d’u pe’ alluce
diu longu
diu vermelin
dito medio
dito mignolo L
diu, dì dito, dita
dopusdernà pomeriggio làstichi elastici
drüssösa scardasso lechezàva leccava
dughe doghe leitu letto
lenga lingua

E lerfi
levre
labbra
lepre
erba unta iperico ligavù rilegatore
Estae Estate lona laghetto
Lügliu Luglio
lùmbari lombi
lümin de l’ögliu pupilla

90
M P
machina pe’ cüxe macchina per cucire pan pane
machina macchina schiacciapietre panaté panettiere
sciacagrava pansa pancia
magnin calderaio papuròtu anatroccolo
maistru maestro paraigà ombrellaio
maistru de cögnu mastro d’ascia paraigu ombrello
maixelà macellaio parasù parasole
man, mae mano, mani pardesciü soprabito
manega, maneghe manica, maniche parlà parlare
mangià mangiare parpela palpebra
marghé casaro parpeli cigli
marmaru marmo pastissé pasticcere
marmurin marmista pé, pei piede, piedi
marorbu moscacieca peitu petto
Marsu Marzo pelà pellaio
martelu martello pele pelle
mascela mascella peleté pellicciaio
massacan muratore pelisse pellicce
matin mattino pentenösa pettinatrice
maun, maui mattone, mattoni perseghi pesche
Mazu Maggio perüssi pere, peri
meigu d’î denti dentista pescavù pescatore
meigu dî ögli oculista petalüssu bimbo
meixina medicina picaprie scalpellino
mentun mento pimpirinela lippa
messuira falcetto preçentu giro vita
minsa milza Prima Primavera
muléta arrotino pudraga gotta
müraté mulattiere pulu pollo
müravù muratore purmui polmoni
murìn mulino purpüssu polpaccio
murru muso purrin verruca
murtà mortaio
musculi
mustassi
muscoli
baffi R
mustu mosto
müxicanti musicanti raina rana
ramassa scopa

N rastelu da schina
raviöi
colonna vertebrale
ravioli
regretà rimpiangere
narixe narici ren rene
nasu naso rendise a pata restituire la toccata
nivureta ugola revengiàsse vendicarsi
nüà nuotare rie ridere
numà solo, solamente rubatabüse scarabeo sacro
Nüvembre Novembre ruchenrò rock and roll
nuxeta malleolo
S
O sanghe sangue
sapa zappa
ögli occhi sartù, sartuira sarto, sarta
öriu olio sausissa salsiccia
ossu osso sautà saltare
ossu du colu osso del collo sautà â corda saltare la corda
oti osti savula satolla
scarae serie
scardassé scardassatore
scarpe scarpe
91
scaupelu
scciafu du surdatu
scalpello
schiaffo del soldato (gioco) U
scciairì schiarire umbrela parasole
scciape de cü natiche umbrissalu ombelico
scciopi fucili ümù linfa
scciümaira fiume ungia, unge unghia, unghie
scciunetu pialla ursetu orsacchiotto
schina schiena Utubre Ottobre
sciarmentà spampanare, stralciare
sciau
scibra
fiato
bersaglio V
scigögna cicogna
scriban scrivano vedrà vetraio
scruciatà gracchiare vedri vetri
sculaüra scollatura vedrola biglia di vetro
sdernà pranzo vendegnà vendemmiare
serriglia segatura vestimentu vestito
Setembre Settembre vianda pietanza
sgarampi trampoli vigna vigna
sfersu rundu recipiente rotondo vignairö vignaiolo
sgassà sciacquare vin vino
sgavaudura trottola viu, vi vite
sghiglià scivolare vurpe volpe
sgumbriola capriola vuxe voce
spale spalle
spassuira
spessià
scopa
farmacista Z
spessiaira farmacia
spiritu alcol Zenà Gennaio
spurteletu antina della persiana zenugliu ginocchio
spurverin soprabito leggero zenzie gengive
stagiùn stagione zirunda girovaga
stagnin idraulico zöghi giochi
stela cumeta aquilone zügheti giocattoli
stömegu stomaco Zügnu Giugno
strapunte materassi zuntüra giuntura
strapunté materassaio
süca zucca
süca perà calvizie
sücaru zucchero
sunà suonare
süù sudore
svarzi valzer

T
taca, tache macchia, macchie
tanghezà ballare il tango
tapacü cerbottana
tartüca tartaruga
tesce tessere
testa testa
testa e barra testa e croce
tesuire forbici
tetin seni
trenin trenino
trumba tromba
trussu tronco
trutineta monopattino
tübi tubi
tume de furmagiu toma
turta duçe torta
92
A cartulina che se ve’ in carta de cuvertina, a l’é staita acatà int’in briche-brache de
Budapest da in mei amigu ungherese, recampavù de francubuli, ch’u me l’à regalà.
Cume vié, gh’é pentürau: u Munte d’ê muneghe, u campanin d’a Geixa granda, u
Cavu, a Turre d’a Porta Marina, a caséta d’u Boia, cu’a galeria d’a Porta d’a Turre,
au cu’ d’â fira d’ê cae ch’i se speglia int’a scciümàira. Nu gh’eira ancu’ a passerela
de fèrru. Propiu suta u Cavu, u bàuciu de ca’, induve gh’é scritu Ventimiglia u l’é
chelu d’a ca’ d’u “Birançé”. Separà dau carrugiu, paresce a ca’ cu’u camin assai
autu. In fira, gh’é a ca’ cu’e tre fenestre a arcu.
Manin, a mei mairegrande, a l’é nasciüa (1884) inta penürtima ca’ gianca, versu â
Porta. Ghe dievimu “a ca’ cu’a scara d’a spüssa”, za che li gh’eira u pussu negru.
Da veixin â ca’ cu’i trei fenestrui grossi, ghe n’é due cu’in fenestrun a arcu a u
primu cian. Eben, inte chela versu marina gh’è nasciü me maire, int’u 1909 e mi,
int’u 1932.
L’apartamentu u l’éira abasta grandu, da ina parte se vieva a scciümàira e da
l’autra u dava in via Colombo, da duve se gh’intrava. Gh’éira in survascara, cun trei
scarin ben auti e larghi, duve a mairegranda a ghe tegniva: a damixàna de l’öriu, u
vin, e arbanele d’u machetu e chele d’ê anciue suta sa’, ch’a l’apruntava ela
meixima. Gh’eira aiscì u çigàru, autu dui metri e ben-ben grossu, che me paire
veciu, Dumenegu Viale, ch’u l’eira “Paire Dumé” e u fava u marinà insc’i barchi a
vera, u l’àva purtau d’â Türchia. In Türchia u gh’éira fina mortu, a Custantinopuli,
int’u 1898.
De chelu çigàru u l’é staitu maiscì cuntentu me’ paire, in tempu de gherra d’u
Carantatrei, candu mancava u tabacu. A mairegrande Manin, viendu me paire
fümasse de tütu, d’â camamila ae föglie seche de süca, a ghe l’à regalau.
Elu u l’à scapüssau fin fin, u l’à afaitau cun l’amé e l’aigavia, pe’ pöi fümàsseru tütu.
Me nona a dieva che, candu Paire Dumé u l’àva purtau, stu çigàru u pesava ina
duzéna de chiloi, candu me paire u l’à pesau, avanti de scapüssaru u l’eira növe
chiloi de menu.
Inte chela ca’ ghe semu staiti fina â famusa “Nöte d’i bengala”, d’u zügnu d’u
Carantacatru, candu ina bumba d’areuplanu a l’à meza derucà. Semu andaiti a sta
inte cae d’arrente, sereva a di inte chelu masaghin duve avura gh’é a società de
pesca spurtiva “Val Roia”..
Int’u Carantasète, semu andaiti a sta pocu distante, delongu â Marina, int’a ca’
longa, davanti â Schina d’ase, chela che avura a gh’à de fronte a “Stella Marina”. A
mairegranda a n’à lasciau int’u 1980. Nostra maire a gh’é staita fina au 1994, mi
ghe sun stau fina au 1960 e me’ frai Erminiu fina au 1962.

Enrico Malan
Feniu de stampà
Intu mese de zenà 2013
a Ventemiglia da Enricu Malan
U nostru parlà
Passa u tempu, scangia a vita,/ scangia e gente int’a çità,
ma pe’ e strade, inte biteghe / e int’e ciasse d’i paisi
senté ancu u nostru parlà./ L’é mil’ani ch’u se parla,
l’é mil’ani e u nu vö möire,/ ma savé, fa bèlu dì:
u parlà u l’é cume in arburu,/ cume in arburu d’auriva
che ti u tagli e ti u capuli,/ ma u ven turna ancù a burrì.

(da I Nenari di Renzo Villa)

Potrebbero piacerti anche