Evaluarea Impactului

Universitatea VALAHIA Târgovişte
Facultatea Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
PROIECT LA
EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU
Specializarea : I.M.P.A.
Anul : IV
Student : Mincu Madalina Georgiana
Grupa : II-B
Îndrumător : As. Dr. David I.
1
CUPRINS
CUPRINS……………………………………………………………………………………………………2
I MEMORIU DESCRIPTIV……………………………………………………………………………........5
1. INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………..5
2. CADRUL LEGISLATIV………………………………………………………………………………….8
3. PROIECT………………………………………………………………………………………………….8
3.1 DENUMIREA PROIECTULUI………………………………………………………………….........8
3.2 DETALII DE AMPLASAMENT……………………………………………………………………..9
3.3 ARII PROTEJATE……………………………………………………………………………….........9
3.3.1 Fenomene naturale hidrologice şi pedologice……………………………………………………10
3.3.2 Clima……………………………………………………………………………………………..11
3.4 OPORTUNITATEA LUCRĂRILOR…………………………………………………………….........12
3.5 DESCRIEREA PROIECTULUI…………………………………………………………………..........13
3.5.1 Trasarea, măsurarea şi confirmarea execuţiei de calitate a lucrărilor…………………………….13
3.5.2 Descrierea lucrărilor proiectate………………………………………………………………...…13
3.5.3 Lucrări de infrastructură (săpătura)……………………………………………………………….14
3.5.4 Protecţia exterioară a conductei……………………………………………………………...........14
3.5.5 Protecţia pasivă contra coroziunii externe a conductei subterane…………………………………14
3.5.6 Betonarea conductei……………………………………………………………………………….15
3.5.7 Protecţia conductei de transport gaze naturale în albia pârâului Prăpastiei……………………….15
3.5.8 Ordinea de execuţie, probe, teste şi verificări ale lucrării…………………………………………18
3.5.9 Trasarea lucrărilor………………………………………………………………………………….19
3.5.10 Patul lucrărilor de apărare………………………………………………………………………...19
3.5.11 Condiţii de execuţie………………………………………………………………………………20
3.5.12 Proprietăţi, toleranţe, probe ale materialelor componente lucrării……………………………….20
3.6 INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE..22
2
3.7 INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL,
GENERAŢI DE ACTIVITATEA PROPUSĂ…………………………………………………………22
3.7.1 Zgomot şi vibraţii………………………………………………………………………………...22
3.7.2 Radiaţii……………………………………………………………………………………………23
3.7.3 Poluanţi biologici…………………………………………………………………………………23
3.8 PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI INICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA

DINTRE ELE…………………………………………………………………………………………...23
3.8.1 Altenative considerate în vederea stabilirii lucrărilor necesare…………………………………...23
4. DEŞEURI……………………………………………………………………………………………………23
5. CONDIŢIILE DE MEDIU…………………………………………………………………………………..24
5.1 APA……………………………………………………………………………………………………...24
5.2 AERUL…………………………………………………………………………………………………..25
5.3 SOLUL…………………………………………………………………………………………………..26
5.4 GEOLOGIE……………………………………………………………………………………………...26
5.4.1 Date generale……………………………………………………………………………………….26
5.4.2 Geologie şi litologie………………………………………………………………………………..27
5.5 BIODIVERSITATEA……………………………………………………………………………………28
5.5.1 Fauna……………………………………………………………………………………………….28
5.5.2 Flora………………………………………………………………………………………………..30
5.6 PEISAJUL………………………………………………………………………………………………..31
6. EVALUAREA ŞI DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI………………………………...32
6.1 APELE DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE……………………………………………………………32
6.2 CLIMA ŞI CALITATEA AERULUI ATMOSFERIC…………………………………………………..32
6.3 SOLUL……………………………………………………………………………………………………32
6.4 FLORA ŞI FAUNA……………………………………………………………………………………….33
6.5 PEISAJUL…………………………………………………………………………………………………33
6.6 ALTE TIPURI DE IMPACT………………………………………………………………………………34
6.6.1 Zgomot şi vibraţii………………………………………………………………………………….…34
3
7. ANALIZA ALTERNATIVELOR……………………………………………………………………….…34
8. MONITORIZAREA………………………………………………………………………………………..35
9. SITUAŢII DE RISC………………………………………………………………………………………...37
10. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR……………………………………………………………………...38
11. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC………………………………………………………………40
11.1 DESCRIEREA LUCRĂRILOR………………………………………………………………………40
11.2 ANALIZA ALTERNATIVELOR…………………………………………………………………….41
11.3 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI…………………………………………………41
11.4 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI………………………………………………………41
II MEMORIU JUSTIFICATIV……………………………………………………………………………….44
Calculul debitelor……………………………………………………………………………………………..44
ZONA 5 Punctul 1.……………………………………………………………………………………………44
Secţiunea nemodificata……………………………………………………………………………………..44
Secţiunea modificata nr. 1………………………………………………………………………………….47
Dimensionarea zidului de sprijin……………………………………………………………………………...61
Determinarea fortelor de greutate……………………………………………………………………………..61
Determinarea actiunilor de calcul……………………………………………………………………………..61
Verificarea zidului de sprijin………………………………………………………………………………….62
4
I MEMORIU DESCRIPTIV
1. INTRODUCERE
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului prezintă impactul rezultat prin implementarea
proiectului.
,,EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU DETERMINAT DE EXECUŢIA UNEI LUCRĂRI DE
REPARAŢII ŞI ÎNTRETINERE LA CONDUCTA MAGISTRALĂ DE TRANSPORT GAZE
NATURALE ÎN PARCUL NAŢIONAL PIATRA CRAIULUI.”
Datorită versanţilor abrupţi din bazinul hidrografic al pârâului Prăpastiei, la ploi cu intensitate mare,
timpul de concentrare a scurgerilor în albie este foarte mic, fapt ce duce la formarea viiturilor care produc
modificări semnificative ale albiei, datorate eroziunilor atât în plan orizontal cât şi vertical.
Fenomenul de erodare a malurilor şi talvegului aduce pagube mari atât proprietarilor de terenuri cât şi
proprietarilor de instalaţii si obiective economice aflate în apropierea albiei, în aproape toate cazurile fiind
necesare lucrări de consolidare şi protecţie, fapt ce implică în execuţie cheltuieli foarte mari şi durată mare de
timp.
Conducta magistrală de transport gaze naturale Ǿ24”Coroi Piteşti are traseul în această zonă
prin albie, în aceste puncte traversând albia dinspre un mal spre altul fără a ieşi din albie, fiind
dezvelită pe lungimi cuprinse între 10m şi 80m, existând riscul ca înaintarea eroziunii să ia
amploare şi la un debit de curgere în regim natural. Siguranţa în exploatare a conductei este
compromisă, în vederea asigurării protecţiei conductei în aceste secţiuni este necesară execuţia
unor lucrări hidrotehnice (prag de fund, apărări de mal din gabioane si betonarea conductei în fir
continuu) care să asigure siguranţa în exploatare şi să prevină eventualele erodări ale albiei.
Din datele de care se dispune, în perioada 11-13 iulie 2009 au fost înregistrate ploi de o
deosebită intensitate ce au generat viituri mari care au afectat culoarul Valea Prăpastiilor cuprins
între munşii Piatra Craiului şi Postăvarul. Aceste viituri au dus la ieşirea apelor din albie,
producând pagube şi modificări ale secţiunii albiei.
În această situţie se impune proiectarea unor lucrări pentru apărarea obiectivelor economice, în
cazul de faţă conducta de transport gaze naturale Ǿ24”Coroi Piteşti. Datorită eroziunilor produse
în albie, fapt care pereclitează acest obiectiv din zonă, apare necesară consolidarea albiei prin
lucrări hidrotehnice şi betonarea unor tronsoane de conductă în şapte secţiuni, tronsoane afectate
de viitură, aflate în permanenţă sub acţiunea apelor indiferent de nivel, riscul avarierii conductei
fiind permanent.
După viiturile din cursul anului 2009, viituri ale căror debite au fost foarte mari, s-au produs
modificări în albia pârâului Prăpastiei şi anume:
- erodarea puternică a albiei atât în plan vertical cât şi orizontal, fapt ce a dus la modificări
ale secţiunii albiei;
- eroziune în plan orizontal, albia înaintând in maluri;
- amplificareafenomenelor erozionale, albia râului suferind modificări în această zonă
situată la circa 500m de ieşirea din loc. Zărneşti spre loc. Măgura, pe o lungime de 2 km.
De la intrarea în defileu înspre Măgura, zona în care are traseul şi conducta de transport
gaze naturale.
În momentul de faţă, datorită eroziunii conducta fiind scoasă la suprafaţă în şapte puncte
situate în albie, există riscul ca datorită înaintării eroziunii, lungimile de conductă scoasă la
suprafaţă să se mărească şi siguranţa în exploatare a conductei să fie compromisă, riscurile de
5
rupere a conductei fiind mari. Menţionăm că în prezent acţiunea distructivă a apelor asupra
malurilor se face şi la debite normale de curgere.
În vederea protecţiei conductei în aceste secţiuni sunt necesare execuţia unor lucrări
hidrotehnice-prag de fund, apărări de mal din anrocamente,betonarea conductei în fir continuu-
care să asigure siguranţa în exploatare a conductei de transport gaze naturale şi să prevină
eventualele erodări ale malului.
Observaţiile efecuate asupra evoluţiei în timp a albiei pun în evidenţă procese de eroziune
intense, mai ales în plan orizontal, care în prezent au loc la toată gama de debite ce curg în albia
râului.
Faţă de această situaţie se impune luarea unor măsuri urgente care să protejeze albia pârâului şi
implicit conducta magistrală de transport gaze naturale, prin măsurile ce trebuie luate se va
reduce intensitatea proceselor de erpziune, fenomen care pune în pericol traseul conductei, traseu
aflat în prezent la distanţe mici faţă de cota terenului şi în porţiunile în care nu na fost scoasă la
suprafaţă, în lucrările propuse, fiind incluse şi aceste prţiuni.
Lucrările propuse pentru protecţia conductei şi albiei împotriva fenomenului erozional în plan
orizontal sunt în numar de 8(opt), numerotate de la 1 la 7 dinspre amonte spre aval, astfel:
 punctul 1 situat la 2585m de loc. Zărneşti, pe drumul judeţean DJ 112G Zărneşti –
Măgura – Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei; în acest punct se vor executa
lucrări de refacere a izolaţiei şi de betonare a conductei în fir continuu pe o lungime de
100m;
 punctul 2 situat la 2315m de loc. Zărneşti (270m aval de punctul 1), pe drumul judeţean
DJ 112G Zărneşti – Măgura – Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei; în acest
punct se vor executa lucrări de refacere a izolaţiei şi de betonare a conductei în fir
continuu pe o lungime de 40m;
 punctul 3 situat la 2180m de loc. Zărneşti (135m aval de punctul 2), pe drumul judeţean DJ
112G Zărneşti – Măgura – Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei; în acest
continuu pe o lungime de 50m;
 punctul 3' situat la 2020m de loc. Zărneşti (160m aval de punctul 3), pe drumul judeţean DJ
punct se vor executa lucrări de apărare din mal din piatră de carieră pe o lungime de 30m;
 punctul 4 situat la 1840m de loc. Zărneşti (180m aval de punctul 39, pe drumul judeţean DJ
continuu pe o lungime de 32M;
punct se vor executa lucrări de protecţie a malurilor prin apărări de mal din piatră de
carieră pe o lungime de 30m, refacerea izolaţiei conductei şi de betonare a conductei în
fir continuu pe o distanţă de 30m;
 punctul6 situat la 770m de loc. Zărneşti ( 420m aval de punctul 5), pe drumul judeţean DJ
continuu pe o lungime de 30m; de asemenea în acest punct se vor executa lucrări
hidrotehnice ce constau în traversa de piatră de carieră zidită în lungime de 20m şi dig
din piatră de carieră în lungime de 36m;
 punctul 7 situat la 510m de loc. Zărneşti (260m aval de punctul 6), pe drumul judeţean DJ 112G
Zărneşti – Măgura – Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei; în acest punct se
vor executa lucrări hidrotehnice şi anume prag de fund din gabioane cu suprafaţa
betonată.
6
Scopul lucrărilor este, cu proritate, de ordin economic prin stoparea eroziunilor active şi evitarea
pagubelor potenţiale ce se pot produce conductei de transport gaze naturale în timpul viiturilor.
Toate lucrările propuse vor avea un impact pzitiv în zonă, prin asigurarea gradului de siguranţă în
exploatare a conductei, lucrărilr propuse având efect pzitiv şi asupra drumului judeţean DJ 112G
Zărneşti – Măgura.
La realizarea schemei de amenajare s-au avut în vedere următoarele:
- importanţa economică şi socială a obiectivelor periclitate;
- amploarea fenomenelor şi condiţiile locale în evoluţie;
- condiţiile morfometrice ale terenurilor;
- caracteristicile geotehnice ale terenurilor;
- efectul lucrărilor existente şi modul de comportare.
Prin lucrările propuse în cadrul documentaţiilor s-au respectat cerinţele de calitate prevayute de
legea 10/1995.
Sub aspect funcţional, lucrările propuse, au în vedere asigurarea stabilităţii, oprirea proceselor de
eroziune în albie şi protejarea obiectivului (conducta de transport gaze naturale Ǿ24”Coroi Piteşti)
de efectul distructiv al viiturilor.
Acest studiu de impact a fost întocmit potrivit solicitării proiectantului S.C. SNIF
PROIECT S.A. Târgovişte, cu sediu în Calea Domnească nr. 53, Târgoviste, Dâmboviţa,
pentru faza de proiectare a investiţiei, având ca principal scop obţinerea acordului de mediu
şi a avizului din partea Parcului Naţional Piatra Craiului.
Principalele surse de informare care au stat la baza realizării prezentului raport sunt
documentele şi informaţiile obţinute de la beneficiar şi observaţiile realizate în timpul
vizitelor pe amplasamente.
Lucrarea este realizată de Universitatea VALAHIA din Târgovişte care este atestată pentru
efectuarea studiilor de impact, în conformitate cu Certificatul de Atestare nr. R-EIM-07-
52/22.10.2008, a cărui copie este prezentată în ANEXA 1.
Vizitele pe amplasament s-au desfăşurat în luna septembrie 2009; la aceasta au participat
atât elaboratorii studiului de impact, cât şi colaboratorii implicaţi în realizarea studiilor de
specialitate (biodiversitate şi zgomot).
2. CADRUL LEGISLATIV
La elaborarea raportului s-a ţinut seama de OUG 195/2005 privind ptotecţia mediului care
reprezintă cadrul legal pentru desfăşurarea acţiunilor de protecţia mediului în România,
precum şi de legislaţia românească de bază care reglementează elaborarea studiului de
evaluare a impactului asupra mediului şi de obţinere a acordului de mediu;
- HG 1213/2006 privind stabilirea Procedurii cadru de evaluare a impactului asupra
mediului pentru anumite proiecte publice şi private;
- OM 86072002 PRIVIND Procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a
acordului de mediu (modificat şi completat de OM 210/2004, OM 1037/2005);
- OM 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile procedurii cadru de
evaluare a impactului asupra mediului,-O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului;
- Legea 265/29.06.2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului,-
Legea655/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei -
O.U.G. nr. 243/2000 privind protecţia atmosferei; versiune consolidată O.U.G. 12/2007;
- Ordinul 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor şi tonelor pentru evaluarea calităţii
aerului – LEGE nr. 107/1996, Legea apelor;
- LEGE nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.
107/1996, cu următoarele acte de modificare şi consolidare: HG 83/97, HG 948/99, Lege
7
192/2001 republicată, O.U.G. 107/2002, lege 404/2003, lege112/2006, O.U.G. 12/2007,
O.U.G. 130/2007;
- Ordinul 1146/2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinşă pentru
clasificarea calităţii apelor de suprafaţă;
- Ordinul 1069/2003 pentru aprobarea Metodologiei cu privire la desfăşurarea activităţilor
specifice de gospodărirea apelor;
- Ordinul 756/1997 privind aprobarea regulamentului privind evaluarea poluării mediului
(valori de referinţă pentru urme de elemente chimice în sol).
3. PROIECT
3.1 DENUMIREA PROIECTULUI
,,Evaluarea impactului de mediu determinat de execuţia unei lucrări de reparaţii şi întreţinere la

conducta magistrală de transport gaze naturale în Parcul Naţional Piatra Craiului.”
3.2 DETALII DE AMPLASAMENT
Lucrările proiectate în prezenta documentaţie sunt amplasate pe cursul pârâului Prăpastiei,

denumit şi Valea Prăpastiilor, amonte de localitatea Zărneşti, jud. Braşov, pe drumul judeţean
DJ 112G Zărneşti – Măgura – Moeciu de jos, lucrările fiind împărţite în 8 (opt) puncte notate
cu 1, 2, 3, 3', 4, 5, 6, 7.
Primul punct situat în amonte şi notat cu 1 se află la o distanţă de 2585m pe DJ 112G faţă de ieşirea
din localitatea Zărneşti, iar punctul nr. 7 situat în aval la 2075m faţă de punctul nr. 1.
Distanţa de la ieşirea din oraşul Zărneşti până la punctul 7, situat în aval, este de 510m, distanşa între
punctele în care se vor executa lucrările propuse fiind următoarea:
 punctul 1 situat la 2585m de loc. Zărneşti, pe drumul judeţean DJ 112G Zărneşti –
Măgura – Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei;
 punctul 2 situat la 2315m de loc. Zărneşti (270m aval de punctul 1), pe drumul judeţean
DJ 112G Zărneşti – Măgura – Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei;
112G Zărneşti – Măgura – Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei;
 punctul 3' situat la 2020m de loc. Zărneşti (160m aval de punctul 3), pe drumul judeţean DJ
 punctul6 situat la 770m de loc. Zărneşti ( 420m aval de punctul 5), pe drumul judeţean DJ
 punctul 7 situat la 510m de loc. Zărneşti (260m aval de punctul 6), pe drumul judeţean DJ 112G
Zărneşti – Măgura – Moeciu de Jos, drum paralel cu pârâul Prăpastiei.
Zona luată în studiu se află amplasată în bazinul hidrografic al râului Olt cod cadastral VIII.
I, subbazin Bârsa cod VIII. I. 50,pârâul Prăpastiei cod VIII. I. 50. 3 fiind afluent dreapta al
râului Bârsa.
Obiectivul investiţiei ,, EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU DETERMINAT DE
EXECUŢIA UNEI LUCRĂRI DE REPARAŢII ŞI ÎNTRETINERE LA CONDUCTA
8
MAGISTRALĂ DE TRANSPORT GAZE NATURALE ÎN PARCUL NAŢIONAL PIATRA
CRAIULUI.” va fi amplasat din punct de vedere administrativ în extravilanul localităţii Zărneşti,
judeţul Braşov, în zona Gura Râului, după ieşirea din localitatea Zărneşti pe DJ 112G, în albia pârâului
Prăpastiei (Valea Prăpăstiilor).
Accesul la lucrare se face din DJ 112G Zărneşti – Măgura – Moeciu de Jos, imediat ce se trece
de Gura Râului, pe drumul menţionat, ce are traseul pe malul stâng al cursului de apă, punctul
din aval fiind situat la circa 510m de ieţirea din loc. Zărneşti şi în continuare zona lucrărilor pe
o distanţă de 2075m, conform planurilor de situaţie scara 1 : 500 şi de încadrarea în zona scara
de
1 : 10000. Acest drum asigură accesul în orice punct al lucrării, fără să mai fie necesară
execuţia de drumuri secundare de acces.
Administrativ, terenul este împărţit astfel:
 în albia pârâului Prăpastiei – A.N. Apele Române;
 malurile pârâului Prăpastiei – A.N. Apele Române.
Regimul juridic: - terenul se află în administrarea A.N. Apele Române, Direcţia Apelor Olt, S.G.A.
Braşov, fiind situat în albia pârâului Prăpastiei.
Regimul economic:
 albie pârâul Prăpastiei – neproductiv;
 maluri pârâul Prăpastiei în zona lucrării – neproductiv.
Suprafaţa ocupată de lucrări se află în albia pârâul Prăpastiei şi pe maluri este de S= 1900mp, din
care ocupată prmanent de lucrare S= 1100mp, restul de 800mp fiind ocupată temporar de organizarea de
şantier.
Nu sunt ocupate terenuri agricole lucrarea executându-se în albia pârâului, iar pe maluri fâşia de 1m
lăţime ce va fi utilizată se încadrează la categoria neproductiv, fiind administrată de Apele Române.
3.3 ARII PROTEJATE
Principalele acte normative din legislaţia românescă în vigoare privind regimul arilor naturale protejate
care au fost luate în considerare sunt următoarele:
 OM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a şirurilor de impotanţă
comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;
 HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;
 L 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a M-a zone
protejate;
 HG 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;
 HG 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate.
Masivul Piatra Craiului se prezintă ca o culme înaltă de peste 2000m (2244m – vârful ,,La Om”), unică,
fără ramificaţii, cu aspect alpin, versantul vestic foarte abrupt, aproape de verticală, având o înălţime de
sute de metri, iar versntul estic asemănător ca formă, este mai puţin înalt. Masivul este alcătuit aproape în
totalitate din calcare jurasice, dispuse sub forma unui sinclinal suspendat. Depozitele calcaroase se extind
pe versantul estic în dreptul localităţilor Sirnea şi Peştera, unde vin în contact cu depozitele
conglomeratice ce alcătuiesc parţial <culoarul Rucăr – Bran. Pe flancul vestic, calcarele se extind doar
până la baza abruptului, astfel încât poalele Pitrei Craiului sunt alcătuite din şiruri cristaline identice cu
cele di Făgăraş şi Iezer.
Fenomene carstice se întâlnesc şi în nord-estul masivului, în lungul Râului Mareal Zărneştilor. Aici se
detaşează sectorul de chei cu o lungime de aproape 4 km, Prăpăstiile Zărneştilor, ai caror pereţi de o
sălbăticie si verticalitate impresionante ating 200m înălţime. Tot în acest sector apar câteva izvoare
resurgente, cum ar fi Fântâna domnilor şi Fântâna lui Botorog.
Pe flancul vestic al Pitrei Craiului se detaşează ca fenomene carstice ,,Arcadele de la Zaplaz”,
arcada ,,Ceardacul Stanciului”, în vecinătatea căreia se găseşte Peştera Standului, o grotă de care se leagă
9
legenda haiducului Sanciu al Braţului. Tot aici se găseşte întinsă, zona a ,,Marelui Grohotiş”, o
excavaţiune de mari dimensiuni situată pe Muchia Roşie.
Zona care face obiectul prezentului proiect se află situată în zona pârâului Prăpastiei, morfologic în
zona de tranziţie între delurile pericarpatice şi munţi.
Ca aspect relieful este puţin accidentat, formele de relief modelându-se datorită eroziunilor, aspectul
zonei fiind unul de echilibru stabil, cu panta de la nord la sud.
Verasanţii care străjuiesc cursul pârâului Prăpastiei în zona amonte, între Zărneşti şi Măgura, au
expoziţii şi înclinări diferite fiind fragmentaţi de văi ce au un caracter torenţial.
Zona care face obiectul prezentului proiect se afla situat în albia pârâului Prăpastiei (în zonă fiind
cunoscut sub mai multe denumiri ca Valea Prăpastiilor, Râul Mare al Zărneştilor), mofologic în zona
depresionară situată pe versantul estic al munţilor Poiana Craiului.
Carpaţii Meridiunali, caracterizaţi prin masivitate, în partea de est apar ca un ,,accident” morfologic, dat
de prezenţa unei bare calcaroase impunătoare, orientată pe direcţia SV – NE. Prăpastiile ce apar de o
parte şi de alta a crestei principale, relieful carstic determinat de roca ce constitue masivul. Spre deosebire
de masivele înşiruite de o parte şi de alta 8Bucegi, Iezer, Făgăraş), impresionante prin volumul impunător
şi aspectul alpin, Piatra Craiului contrastează cu formele masive, cărora le opune profilul ei dispud de-a
curmezişul liniei generale a Carpaţilor Meridionali, ca o creastă izolată, încât înălţimile aflate în
vecinătatea sa apar ca nişte simple coline, numite de localnici ,,galme” sau ,,piscuri”.
Către nord – vest şi nord, limita Pietrei Craiului urmează Valea Bârsa Mare, care desparte masivul de
munţii Tagla şi Pesani, iar la est limita urmăreşte Valea Prăpastiilor.
Ca aspect relieful este accidentat, formele de relief modelându-se datorită eroziunilor, aspectul vălurit
dându-i zonei un echilibru puţin stabil.
Versanţii care străjuiesc cursul pârâului Prăpastiei au expoziţii şi înclinări diferite fiind fragmentaţi de
văi ce au un caracter torenţial, caracterizeayă printr-o varietate de forme de relief zona făcând parte din
depresiunea Braşovului ce desparte Carpaţii Meridionali de Carpaţii Orientali. Relieful general se
înfăţişează sub aspectul unor culmi larg boltite, presărate cu martori de relief ce descresc în altitudine spre
sud. În evoluţia lor văile din depresiunea Braşovului s-au adâncit puternic dând valori ridicate energiei
reliefului.
Puntea de legătură între Carpaţii Orientali şi Meridionali, Piatra Craiului închide la est Depresiunea
Braşovului. Alcătuiţi ca un mic ,,mozaic”litologic, prezintă şi ei o continuitate structural tectonică dincolo
de lanţul eruptiv. La diversitatea litologică, care a dat un variat relief de amanune, se adaugă şi
diferenţierile climatice evidente între flancul vestic, expus direct maselor de aer umed şi flancul estc, aflat
la adăpost, mai mult sub influenţa caracteristicilor termice ale Depresiunii Braşovului.
Din punct de vedere geo-tectonic, zona studiată se situează în Unutatea structurală depresiunile
intracarpatice şi anume Depresiunea Braşovului, sau a Bârsei a cărei umplutură este constituită din
depozite de molasă aparţinând Paleogenului, Neogenului şi Cuaternaruluui.
Această depresiune este limitată la vest de masivul Piatra Craiului, iar la est de muntele Postăvarul.
În cadrul zonei muntoase aflorează formaţiuni mezozoice (jurasic-cretacic), etajul aptian superior
reprezentat prin Conglomeratele de Gura Râului şi Kimmeridgian – Tithonic (km + th). Palegenul apare
sub formă de petice şi este reprezentat prin argile cu intercalaţii de gresii, gresii moi cu trovanţi, gresii şi
brecii calcaroase.
Cuaternarul nediferenţiat este reprezentat prin depozite deluvial – coluviale, constituite di blocuri şi
fragmente de calcare, conglomerate, nisipuri argiloase.
Holocenul superior este constituit din depozitele nisipoase aluvial proluviale.
3.3.1 Fenomene naturale hidrologice şi pedologice
Constituţia pedologică a Pietrei Craiului, preponderent calcaroasă, se caracterizează prin imposibilitatea

reţinerii apelor de infiltraţie sau de şiroire, pentru a da naştere unor pânze freatice şi, în final, unor văi cu
apă.
Aşa se explică faptul că in timp ce văile care brăzdează trupul masivului sunt lipsite de apă, singurele
văi cu apă sunt cele de la periferia masivului: Bârsa, Valea Prăpastiei, cu unii din afluenţii lor.
10
Râurile de pe teritoriul parcului natural Poiana Craiului aparţin de doua bazine hidrografice principale:
Bazinul Oltului in N si Bazinul Dâmboviţei in S. Cumpăna de ape dintre ele urmăreşte aliniamentul La
Umeri – Vf. Grindu – La Table – Dl. Sasu – Vf. Sterghiori.
Pe teritoriul Parcului Naţional se delimitează următoarele bazine hidrografice:
1. Bazinul Bârsei – în partea nordică a masivului, Bârsa Mare, afluent al Oltului, este principalul râu
colector, care marchează limita nordică a parcului.
2. Bazinul Râul Mare al Zărneştilor – principalul colector al apelor de pe versantul estic al masivului
Piatra Craiului este Râul Mare al Zărneştilor sau Valea Prăpastiilor, afluent al Bârsei Mari. El
captează toate pâraiele ce vin de pe versantul de răsărit, Zănoaga, Curmătura şi Vlădusca care nu
au un debit permanent. Ele pot să sece vara, în special in regiunea cheilor, sau să inregistreze un
debit relativ mare în perioada de topire a zăpezilor sau în timpul ploilor de primăvară (lunile mai-
iunie).
3.3.2 Clima
Prin poziţia geografică, depresiunea limitată la vest de masivul Piatra Craiului, iar la est de muntele
Postăvarul, se încadrează zonal în clima temperată, iar regional la tranziţia dintre climatul continental
vestic de nuanţă atlantică şi cel excesiv continental.
Zona se încadrează în sectorul cu climă de munte, ţinutul munţilor înalţi.În general, clima masivului nu
diferă mult de a celorlalte zone montane învecinate. Totuşi, poziţia geografică, inălţimea, orientarea şi
configuraţia reliefului imprimă climei unele particularităţi locale.
 Temperatura – În zona Piatra Craiului repartiţia temperaturii anuale a aerului scade în funcţie de
creşterea altitudinii: Rucăr (>7˚C), Zărneşti (5˚-7˚C), Podu Dâmboviţei (5˚-7˚C), Fundata (4˚-
5˚C),Curmătura (4˚-5˚C), Piatra Mică (2˚-4˚C), Vf. Piscul Baciului (0˚-2˚C). Numărul mediu
anual al zilelor de vară cu temperatură maximă 25˚C, scade în următoarea ordine: Rucăr 40-20,
Zărneşti 40-20, Fundata 20-0.Variaţiile valorilor medii ale temperaturii aerului în cursul anului,
cu amplitudinea anuală de 18,9˚C (staţia Fundata) şi 19,4˚C (staţia Predeal) imprimă teritoriului
caracterul unui climat continental.
 Precipitaţiile – Precipitaţiile sunt puternic influenţate de direcţia perpendiculară a masivului faţă de
vânturile de vest şi nord-vest, el acţionând, în general, ca un paravan în calea maselor de aer cald.
Se observă o creştere a cantităţii de precipitaţii corelată cu creşterea altitudinii, până la inălţimi de
1700 – 2000m.
Mai sus de aceste altitudini cantitatea de precipitaţii începe să scadă. Din datele înregistrate la
mai multe staţii meteorologice din zonă, se constată că precipitaţiile au o distribuţie uniformă, ele
crescând treptat din punct de vedere cantitativ în raport cu altitudinea, variind de la 900-1000mm
în zonele joase la aproape 1300mm, în parţile mai înalte ale teritoriului.
În afara volumului de precipitaţii lunare şi anuale, este important de cunoscut şi modul în care
acestea se repartizează în cursul anului, adică frecvenţa zilelor cu precipitaţii (peste 0,1mm).
Numărul acestor zile este de 180-200, cele mai multe zile înregistrându-se în sezonul de
vegetaţie, lunile mai-august, în această perioadă căzând 47 52% din totalul precipitaţiilor dintr-un
an.
Predominarea în cursul anului a precipitaţiilor sub formă solidă pe masură ce creşte altitudinea,
atrage după sine creşterea grosimii stratului de zăpadă şi a duratei menţinerii lui (140-200 zile).
Prima ninsoare se inregistrează la sfârşitul lunii octombrie (12.X) în zonele mai joase, ea
devenind din ce în ce mai timpurie în raport cu creşterea altitudinii, astfel că în partea superioară
a paşunii Funduri Prelungi aceasta se produce spre sfârşitul lunii septembrie (27.09).
 Vântul – Avănd în vedere poziţia şi orientarea masivului Piatra Craiului, frecvenţa cea mai mare o
au vânturile care bat din sectorul vestic şi nord-vestic. Pe versantul estic, din cauza adăpostului,
zăpada se acumulează în cantităţi mari în porţiunile concave ale terenului, unde este afânată şi
troienită.
Dimpotrivă pe versantul vestic, expus vânturilor, zăpada este, în general, viscolită şi compactă,
având o grosime mai mică.
Frcvenţa calmului are o valoare medie de 8-9% şi este mai mare în zonele joase ale teritoriului,
11% la staţia Fundata, şi mai mică, 6-7% cu cât ne apropiem de coastă. În ceea ce priveşte
11
intensitatea (viteza) medie a vântului, ea creşte cu altitudinea, variind în funcţie de direcţia lui.
Numărul mediu al zilelor cu vânt puternic (V=11m/s) este, în medie 40, iar al zilelor cu furtună
(V=316m/s) este în medie 8. Lunile cele mai periculoase din acest punct de vedere sunt martie-
mai.
Clima perimetrului cercetat este continentală, având următorii parametri:
 temperatura medie anuală a aerului +7˚C;
 temperatura maximă absolută +31˚C;
 temperatura minimă absolută -30˚C;
 precipitaţii medii anuale 800mm;
 adâncimea maximă de îngheţ h=1,00 – 1,10m, conform STAS 6054/77.
Conform codului de proiectare NP 082 – 04 – bazele proiectării şi acţiunii asupra construcţiilor,
cu privire la acţiunea vântului, viteza vântului mediată pe 1 minut la inălţimea de 10m are
valoarea caracteristică de 31m/s cu intervalul de recurenţă de 50 ani şi 2% probabilitatea de
depăşire anuală.
Presiunea de referinţă a vântului, mediată pe 10 minute la 10m inălţime este de 0,4kPa.
Conform codului de proiectare CR 1-1-3, evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor,
valoarea caracteristică a incărcării din zapadă pe sol este de 2kN/m², având intervalul mediu de
recurenţă de 50 ani.
Precipitaţiile medii anuale au valoarea de 800mm şi reprezintă media valorilor înregistrate de-a
lungul a 10 ani.
Adâncimea maximă la îngheţ este de 1,0-1,10m, iar frecvenţa medie a zilelor de ingheţ cu To˚C
este de 147,9 zile/an.
3.4 OPORTUNITATEA LUCRĂRILOR
Datorită versanţilor abrupţi din bazinul hidrografic al pârâului Prăpastiei, la ploi cu intensitate mare,
timpul de concentrare a scurgerilor în albie este foarte mic, fapt ce duce la formarea viiturilor care
produc modificări semnificative ale albiei, datorate eroziunilor atât în plan orizontal cât şi vertical.
Fenomenul de erodare a malurilor şi talvegului aduce pagube mari atât proprietarilor de terenuri cât şi
proprietarilor de instalaţii şi obiective economice aflate în apropierea albiei, în aproape toate cazurile
fiind necesare lucrări de consolidare şi protecţie, fapt ce implică în execuţie cheltuieli foarte mari şi
durată mare de timp.
Conducta magistrală de transport gaze naturale 24”Coroi – Piteşti are traseul în această zonă prin albie,
în aceste puncte traversând albia dinspre un mal spre altul fără a ieşi din albie, fiind dezvelită pe lungimi
cuprinse între 10m si 80m, existând riscul ca înaintarea eroziunii să ia amploare şi la un debit de curgere
în regim natural. Siguranţa în exploatare a conductei este compromisă, în vederea asigurării protecţiei
conductei în aceste secţiuni este necesară execuţia unor lucrări hidrotehnice (prag de fund, apărări de
mal din gabioane şi betonarea conductei în fir continuu) care să asigure siguranţa în exploatare şi să
prevină eventualele erodări ale albiei.
Din datele de care se dispune, în perioada 11-13 iulie 2009 au fost înregistrate ploi de o deosebită
intensitate, ce au generat viituri mari care au afectat culoarul Valea Prăpastiilor – cuprins între munţii
Piatra Craiului şi Postăvarul. Aceste viituri au dus la ieşirea apelor din albie, producând pagube şi
modificări ale secţiunii albiei.
În această situaţie se impune proiectarea unor lucrări pentru apărarea lucrărilor economice, în cazul de
faţă conducta de transport gaze naturale Ø24” Coroi – Piteşti. Datorită eroziunilor produse în albie, fapt
care pereclitează acest obiectiv din zonă, apare necesară consolidarea albiei prin lucrări hidrotehnice şi
betonarea unor tronsoane de conductă în şapte secţiuni, tronsoane afectate de viitură, aflate în
permanenţă sub acţiunea apelor indiferent de nivel, riscul avarierii conductei fiind permanent.
După viiturile din cursul anului 2009, viituri ale căror debite au fost foarte mari, s-au produs
modificări în albia pârâului Prăpastiei şi anume:
- erodarea puternică a albiei atât în plan vertical cât şi orizontal, fapt ce a dus la modificări ale
secţiunii albiei;
- eroziune în plan orizontal, albia înaintând în maluri;
12
- amplificarea fenomenelor erozionale, albia râului suferind modificări în această zonă situată la
circa 500m de ieşirea din loc. Zărneşti spre loc. Măgura pe o lungime de 2km de la intrarea în
defileu înspre Măgura, zona în care are traseul şi conducta de transport gaze naturale.
În momentul de faţă, datorită eroziunii conducta fiind scoasă la suprafaţă în şapte puncte situate în
albie, există riscul ca datorită înaintării eroziunii lungimile de conductă scoasă la suprafaţă să se
mărească şi siguranţa în exploatare a conductei să fie compromisă, riscurile de rupere a conductei fiind
mari. Menţionăm că în prezent acţiunea distructivă a apelor asupra malurilor se face şi la debite
normale de curgere.
În vederea protecţiei conductei în aceste secţiuni sunt necesare execuţia unor lucrări hidrotehnice –
prag de fund, apărări de mal din anrocamente, betonarea conductei în fir continuu- care să asigure
siguranţa în exploatare a conductei de transport gaze naturale şi să prevină eventualele erodări ale
malului.
Observaţiile efectuate asupra evoluţiei în timp a albiei pun în evidenţă procese de eroziune intense,
mai ales în plan orizontal, care în prezent au loc la toată gama de debite ce curg în albia râului.
3.5 DESCRIEREA PROIECTULUI
3.5.1 Trasarea, măsurarea şi confirmarea execuţiei de calitate a lucrărilor
Pentru o execuţie de calitate a lucrărilor proiectate este necesar ca antreprenorul să impună

personalului tehnic de execuţie cunoaşterea proiectului, a normativelor şi standardelor din
domeniul acestor lucrări şi să-şi doteze unitatea cu aparatura necesară pentru trasări şi măsurători
terestre ante şi post execuţie, pentru verificarea realizării cotelor şi dimensiunilor construcţiilor,
precum şi organizarea laboratorului de şantier.
De asemenea antreprenorul va organiza în şantier sau la grupul de şantiere sistemul calităţii (AQ) şi va
stabili procedurile care trebuie respectate pentru funcţionarea acestui sistem.
În tot timpul execuţiei lucrărilor, relaţiile între proiectant şi constructor se vor derula numai prin
intermediul beneficiarului ( care este contractantul serviciilor prestate de proiectant şi constructor). Pe
bază de contract proiectantul poate acorda constructorului asistenţă tehnică suplimentar atribuţiilor
obligatorii.
3.5.2 Descrierea lucrărilor proiectate
Protecţia conductei de transport gaze naturale în puncte din albie unde izolaţia anticorozivă a fost
distrusă şi unde se vor executa următoarele lucrări:
În punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6 se vor executa lucrări de refacere a izolaţiei şi de betonare a conductei în fir
continuu pe o lungime insumată de 282m.
Avându-se în vedere importanţa conductei şi starea actuală a izolaţiei în punctele amintite de pe traseul
conductei, este necesară refacerea izolaţiei la parametrii care să-i asigure funcţionarea fară riscul
coroziunii rapide.
Curăţirea suprafeţelor metalice pe şantier în vederea izolării se va face prin periere cu perii mecanice
până la gradul de pregătire 3 conform STAS 10166/1-77 (sau gradul de curăţire ST 3 conform ISO
8501/1-1998 şi SIS 055900-80).
Conform temei de proiectare, se foloseşte conductă izolată cu benzi din polietilenă aplicate la rece.
Izolaţia este compusă din:
 Primer (grund);
 Mastic (pentru nivelarea suprafeţelor şi mărirea razelor de racordare);
 Banda de izolare contra coroziunii – cu suprapunere 50%;
 Banda de protecţie mecanică – cu suprapunere 50%.
13
3.5.3 Lucrări de infrastructură (săpătură)
Săpătura se va executa corelat cu fluxul general al lucrărilor, pentru reducerea la strictul necesar a
duratei de menţinere deschisă a săpăturii, în vederea evitării surpărilor, umplerii cu apă, etc.
Adâncimea şanţurilor în zonele de refacere a izolaţiei şi betonare a conductei va fi de 0,80m în jurul
conductei. Săpătura se va executa 80% mecanizat şi 20% manual.
Lucrările de săpătura vor începe numai după marcarea traseului conductei şi stabilirea culoarului de
lucru. Fundul şanţului va fi nivelat pentru a asigura sprijinirea conductei pe toata lungimea.
În teren denivelat, fundul şanţului va urmări o distanţă constantă faţă de conductă, conducta
înscriindu-se în aceasă configuraţie.
Apa trebuie înlăturată obligatoriu din:
 şanţul în care este prevăzută izolarea şi betonarea tronsonului de conductă;
 gropile de poziţie pentru reazemele conductei.
Tot înainte de începerea săpăturii se vor executa gropi de sondaj pe lungimea traseului pentru
identificarea obiectivelor existente, în vederea evitării deteriorării lor. După încheierea testării şanţul
trebuie astupat cât mai repede posibil pentru a preveni posibilele daune ale liniei de la căderea pietrelor,
inundaţii sau alte pericole.
3.5.4 Protecţia exterioară a conductei
Conducta subterană se va proteja la exterior contra coroziunii cu benzi din polietilenă aplicate la rece
(foarte întărită). Izolaţia aplicată va fi din cauciuc butilic pe suport din polietilenă.
3.5.5 Protecţia pasivă contra coroziunii externe a conductei subterane
Se realizează pri izolarea conductei. În proiect tipul de izolaţie s-a ales funcţie de:
a) agresivitatea şi structura solului;
b) prezenţa curenţilor de dispersie;
c) clasa de locaţie a conductei;
d) diametrul conductei;
e) condiţiile de montaj.
În porţiunile de traseu în care conducta a fost încadrată în clasa 2 de locaţie (conform schemelor de
montaj) se va utiliza izolaţie de tip foarte întărită în cazul sistemului de izolare cu benzi de polietilenă
aplicate la rece.
Sistemul de izolare ce se aplică pe conductă va fi cu polietilenă-cauciuc butilic pe suport de polietilenă.
Sistem de izolare cu benzi aplicate la rece – Documentul de referinţă privind SR EN 12068. Vor fi
respectate suplimentar standardele de firmă ale S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Mediaş.
Ordinea de precedenţă pentru aceste documente este standardul SR EN 12068 şi apoi celelalte
standarde.
Documentul de referinţă privind specificaţiile tehnice de bază şi metodele de testare pentru acest tip de
izolaţie este DIN 30670 – Izolaţie din polietilenă pentru ţevi din oţel şi fitinguri – Cerinţe şi teste.
Materialelle utilizate la realizarea izolaţiei conductei vor fi verificate dacă sunt însoţite de certificatul de
calitate conform legii şi corespund prevederilor proiectului de către contractor.
Lucrările de construcţii-montaj se vor executa în conformitate cu planurile de situaţie şi profil
longitudinal.
Montarea conductelor va fi făcută numai de unităţi specializate în domeniu, care dispun de utilaje de
execuţie şi control performante în domeniu, personal calificat şi atestat pentru astfel de lucrări.
14
3.5.6 Betonarea conductei
După realizarea izolaţiei pe traseu şi după verificarea izolaţiei 100% se vor executa lucrările de
betonare în fir continuu a conductei în punctele afectate.
Lucrările de betonare cuprind următoarele activităţi:
- amenajarea şanţului din jurul conductei, astfel încât să prmită montarea cofrajului. Şanţul va avea
dimensiunile cu 0,80m mai mari decât ale conductei pentru a se putea executa izolarea, iar după
refacerea izolaţiei montarea armaturii si cofrării;
- suspendarea coductei pe saci umpluţi cu nisip la lungimi care să asigure montarea cofrajelor;
- montarea distanţierilor, formaţi din coliere de tablă, pentru susţinerea armăturii (între izolaţie şi
colier se va monta banda de cauciuc cu lăţime egală cu lăţimea colirului, pentru a proteja
izolaţia);
- montarea armăturii din plase tip BUZĂU cu diametrul barelor de 6 mm, petrecute în zona
îmbinării cu două ochiuri, legate cu sârmă de distanţieri;
- montarea cofrajelor metalice, centrarea lor şi asigurarea susţinerii pe timpul turnării betonului;
- turnare beton marca C 20/25, aditivat pentru grăbirea întăririi;
- decofrarea conductei;
- astuparea şanţului cu respectarea următoarelor etape:
- se astupă şanţul pe tot traseul până la partea inferioară a betonului cu compactarea
fiecărui strat de 20cm;
- astuparea în lateral a conductei în straturi uniforme cu compactarea fiecarui strat;
- astuparea totală a conductei şi compactarea.
- amenajarea albiei şi secţiunilor în care s-au executat lucrările, pentru asigurarea tranzitării albiei
de debitele ce o tranzitau înainte de execuţia lucrărilor.
Acoperirea şanţului
Astuparea şanţului se va executa mecanizat. Asuparea se va face cu întreaga cantitate de pământ de la
săpătură; este obligatorie refacerea terenului la condiţiile iniţiale de fertilitate.
Umplerea şanţului în anotimpul friguros se va face cu pământ neîngheţat pe o grosime de cel puţin
15cm de la generatoarea superioară. Tasarea pământului îngheţat este mult mai accentuată decât cea a
pământului neîngheţat.
Umplerea şanţului cu materialul rzultat din săpătură se va efectua pe zine de 20-30m, avansând într-o
singură direcţie (sepoate trece de 30m când temperatura mediului variază în 8 ore cu mai mult de 5˚C).
3.5.7 Protecţia conductei de transport gaze naturale în albia pârâului

Prăpastiei prin execuţia de lucrări hidrotehnice, şi anume:
Consolidarea de mal drept în lungime de 30m;formată din zid de anrocamente rostuit cu mortar, având
30cm grosime în punctul 3΄;
În acest punct conducta magistrală de transport gaze naturale Ø24” este scoasă la suprafaţa terenului pe
o lungime de 8m la baza malului drept, cu riscul ca lungimea să se mărească datorită eroziunii în mal a
pârâului Prăpastiei şi a unui torent ce a erodat taluzul malului, formând in şanţ.
În vederea stopării eroziunii şi protecţiei conductei, se propune execuţia unei consolidări a malului
drept în acest punct, pe o lungime de 30m, lungime care să asigure stoparea eroziunii şi posibilităţile de
învăluire. În această lungime este inclusă şi amenajarea torentului.
Consolidarea malului drept va fi formată dintr-un zid din anrocamente, cu pereu rostuit, având
următoarea structură:
- zidurile din piatră de carieră, rostuite cu mortar de ciment au înălţimea de 1,20m având lăţimea la
partea superioară de 0,30m iar la partea inferioară de 0,50m;
- zidurile de piatră se vor executa ca pereuri pe cele două maluri;
- între cele două ziduri, pe toată deschiderea albiei se va executa un pat din piatră de carieră, în
grosime de 0,30m, montat cu partea superioară la cota talvegului;
15
- deschiderea dintre cele două ziduri este la baza de 5 m (exteriorul zidului= şi de 3,9m în
interiorul zidurilor; la parte superioară deschiderea interioară este de 4,40m.
Înainte de începerea lucrărilor de regularizare, de vor executa lucrările de refacere a izolaţiei conductei
pe acest tronson, după care conducta va fi copertată.
Piatra folosită pentru execuţia lucrărilor se va procura de la cariera existentă în zonă, în dreptul
punctului 6.
Realizarea unei traverse de 20m, perpendiculatră pe firul apei pornind din malul stâng şi a unui dig de
36m, paralel cu firul apei pornind din traversa spre amonte, localizate în punctul 6.
În acest punc conducta magistrală de transport gaze naturale Ø24” este scoasă la suprafaţa terenului pe
o lungime de circa 15m în albie, cu riscul ca lungimea să se mărească datorită eroziunii in albie a pârâului
Prăpastiei, pîrîul traversând conducta dinspre malul stâng spre malul drept. Lucrările vor începe după
refacerea izolaţiei şi betonării.
În vederea stopării eroziunii şi protecţiei conductei, se propune excuţia de lucrări hidrotehnice în acest
punct, pe lungimi care să asigure stoparea eroziunii şi posibilităţile de învăluire, 20m la traversă şi 36m la
dig. Lucrările propuse vor asigura colmatarea conductei fără a modifica regimul de curgere a apelor în
acesastă secţiune.
Traversa se execută din anrocamente rostuite, are o lungime de 20m din care6m pe firul de apă părăsit
şi 14m până la încastrarea în digul longitudinal.
Traversa cu încastrarea de 0,5m în teren şi înălţimea de 1,0m în zona cu deschidere de 6m (fir apă
părăsit) şi înălţimea de 0,5m pe deschiderea de 14m.
Aval de traversă se execută consolidarea terenului pe o lungime de 4m şi grosimea de 0,5m.
Lăţimea traversei la partea superioară este de 1m cu panta taluzului amonte şi aval de 1:1.
Digul longitudinal are o lungime de 36m, lungime ce se desfăşoară intre traversă (în partea de aval) şi
încastrarea în terenul mai înalt din amonte. La o distanţă de 12,5m amonte de traversă se execută un
deversor cu lăţimea de 4m pentru a se asigura scurgerea apelor. Digul longitudinal are o fundaţie de 0,5m
şi elevaţia de 1m iar în zona deversorului elevaţia h=0,5m.
Digul are prevăzut în zona dinspre malul drept consolidarea terenului pe o lungime de 4m iar în zona
deversorului pe o lungime de 5m. Panta taluzului la dig, atât spre interior cât şi spre exterior este de 1:1.
Prin executarea acestor lucrări se asigură stabilizarea albiei fără a modifica regimul de curgere fiind
stabilizat numai cursul apei.
Nivelele la debitul de calcul nu au modificări esenţiale fapt confirmat de profilele în aceste secţiuni,
profile anexate prezentei documentaţii.
Piatra folosită pentru execuţia lucrărilor se va procura de la cariera existentă în zonă, în dreptul
punctului 6.
Prag de fund din gabioane, acoperit cu un strat de 15cm de beton, în punctul 7.
În acest punct conducta magistrală de transport gaze naturale Øeste scoasă la suprafaţa terenului pe o
lungime de 8m în albie la traversarea dinspre malul drept spre malul stâng, cu riscul ca lungimea să se
mărească datorită eroziunii în maluri a pârâului Prăpastiei, atât în amonte cât şi în aval.
În vederea consolidării şi stabilizării albiei şi asigurării protecţiei conductei, se propune execuţia unui
prag de fund din gabioane în acest punct, pe deschiderea albiei aval de traversarea conductei, cu ziduri
laterale amonte şi aval, lucrări care să asigure stopareaeroziunii, menţinerea cotei talvegului şi posibilităţi
de învăluire.
Pragul de fund se execută din gabioane având înălţimea deversorului de 3,5m şi următoarele părţi
componente:
1. Deversorul executat din gabioane cu următoarea structură:
- fundaţia deversorului se execută din gabioane cu dimensiunile de 3 x 2 x 1,5m, având latura de
3m în lungul albiei şi latura se 2m perpendiculară pe cursul de apă, fiind fundată cu partea
superioară la cota telvegului;
- elevaţia deversorului este formată din trei rânduri de gabioane astfel:
- rândul 1 este format din gabioane cu dimensiunile de 3 x 2 x 1,5m, având latura de 3m
perpendicular pe cursul de apă;
- rândul 2 este format din gabioane cu dimensiunile de 2 x 1,5 x 1m, montate cu latura de 2m
perpendicular pe cursul de apă;
- rândul 3 este format din gabioane cu dimensiunile de 3 x 1 x 0,5m, montate cu latura de
3m perpendicular pe cursul de apă.
2. Aripile laterale sunt executate pe ambele maluri din gabioane cu dimensiunile de 1,5 x 1 x 1,5m.
16
Aripile laterale sunt încastrate în zidurile executate amonte şi aval de prag. Deschiderea
deversorului este dreptunghiulară având o lăţime de 9m şi o înălşime de 1,5m.
Faţa deversorului şi cele două aripi laterale se vor betona, grosimea betonului fiind de
15cm, iar marca C 16/20.
3. Radierul se execută, aval de deversor şi este cuprins între zidurile laterale şi pragul
disipator din aval, fiind format din gabioane cu dimrnsiunile de 3,5 x 3 x 0,5m, aşezate cu
latura de 3,5m perpendicular pe cursul de apă. Gabioanele ce formează radierul se montează
cu partea superioară la cota talvegului.
Lungimea radierului este de 12m iar lăţimea de 9m (inclusive partea liberă a tălpilor
zidurilor laterale).
4. Prag disipator – are deschiderea de 9m şi înălţimea de 1m peste fundaţie. Fundaţia

pragului disipitor este de 1m, cota superioară fiind cota talvegului. Pragul disipator este
prevăzut cu fante cu înălţimea de 1m şi lăţimea de 1m pentru a se evita colmatarea
bazinului disipator.
Fundaţia pragului disipator se va executa din gabioane cu dimensiunile de 2 x 1,5 x 1m,
fiind montate cu latura de 2m perpendicular pe cursul de apă.
Elevaţia pragului disipator va fi executată din gabioane cu dimensiunile de 2 x 1,5 x 1m
la încastrarea în zidurile laterale şi de 1,5 x 1,5 x 1m în partea centrală.
Gabioanele dinspre zidurile laterale se montează cu latura de 2m perpendicular pe cursul
de apă iar cele centrale se montează cu latura de 1,5m perpendicular pe cursul de apă. Prin
modul de dispunere a gabioanelor în elevaţia pragului disipator rezultă 3 fante de 1 x 1m ce
vor preveni colmatarea bazinului disipator.
Suprafeţele pragului disipator se vor betona cu beton C 16/20 în grosime de 15cm.
Aval de pragul disipator se execută un radier (o rizbermă) din anrocamente cu grosimea
de 1m, deschiderea de 9m şi lungimea de 5m executată din piatră de carieră cu dimensiunile
blocurilor cuprinse între 0,5m şi 1m, golurile fiind umplute cu piatră de dimensiuni mici. La
partea terminală a pragului se va executa un pinten din anrocamente pe adâncimea de 2m
având lăţimea de 5m cât este deschiderea cursului de apă.
Amonte de prag pe malul stâng (spreDJ 112G) se execută o protecţie de mal construită
dintr-un zid de sprijin cu lăţimea la coronament de 0,5m ţi talpa fundaţiei cu grosimea de
0,5m. Înălţimea yidului de sprijin şi lăţimea tălpii sunt variabile în profilele transversale şi
au valori cuprinse între 1,6m şi 2,6m înălţime.
Lungimea zidului pe malul stâng este de 37m.
Amonte de prag pe malul drept se execută un zid de sprijin în lungime de 9m pentru a se
asigura dirijarea apelor în secţiunea pragului.
Aval de prag, pe ambele maluri se vor executa ziduri de sprijin din anrocamente rostuite
ce au înălţimea de 4,8m în secţiunea deversorului, cu lăţimea la coronament de 0,5m şi de
2,5m lăţimea tălăpii de fundare. Talpa fundaţiei are grosimea de 2,5m.
În secţiunea pragului disipator până la pintenul din aval zidurile de sprijin au lăţimea la
coronament de 1m şi înălţimea de 2,4m.
Zidurile de sprijin amonte de prag şi cele aval de pragul disipator sunt prevăzute cu un
rând de barbacane din tub PVC cu diametrul de 100mm.
Zidurile de sprijin din zona bazinului disipator sunt prevăzute cu două rânduri de
barbacane din tub PVC cu diametrul de 100mm.
Corpul deversorului este prevăzut cu trei rânduri de barbacane de 20 x 20cm.
Radierul bazinului disipator este prevăzut cu barbacane de 20 x 20cm.
Piatra folosită pentru execuţia lucrărilor se va procura de la cariera existentă în zonă, în
dreptul punctului 6.
17
3.5.8 Ordinea de execuţie, probe, teste şi verificări ale lucrării
Execuţia lucrărilor
Succesiunea operaţiilor realizate în perioada de construcţii montaj:
 Identificarea în teren;
 Predare – primire amplasament între beneficiar, constructor, topograf;
 Trasarea lucrărilor – beneficiar, constructor, topograf;
 Terasamente pentru decopertarea conductei în vederea izolării şi betonării;
 Curăţirea conductei la luciu metallic;
 Aplicarea izolaţiei din benzi;
 Betonarea conductei;
 Astuparea conductei şi refacerea albiei;
 Devierea cursului râului spre maluri şi execuţie dig de protecţie;
 Terasamente pentru fundare;
 Procurare piatră de carieră şi bolovani de râu.
Transport piatră de carieră şi bolovani de râu şi depozitarea pe mal în apropierea lucrării.
Debitare oţel la dimensiunile necesare execuţiei cadrelor şi formarea în atelierele constructorului.
Transportul materialelor – rame cadre, oşel beton debitat la dimensiunile de formare a cadrelor, plasa din
sârmă zincată – organizare de şantier:
Confecţionarea cadrelor de dimensiunile necesare execuţiei lucrării. Nivelarea şi compactarea
stratului de fundare pe care se montează gabioanele;
Verificarea topografică a cotelor de fundare;
Montare cadre (gabioane) şi umplere cu bolovani de râu în fundaţie;
Montare cadre (gabioane) şi umplere cu bolovani de râu în elevaţie;
Execuţie pereu din piatră de carieră;
Betonare suprafeţe orizontale la pragul de fund;
Dezafectarea pragului de protecţie;
Refacere maluri, nivelare suprafeţe;
Umplutura între lucrări şi mal;
Recepţia preliminară a lucrării.
Ordinea operaţiilor în execuţie
În prima fază a execuţiei se amenajează căile de acces la lucrare, platformele de lucru şi organizarea de
şantier.
După amenajarea organizării de şantier vor începe lucrările propriu-zise prin execuţia devierii de curs
de apă. Materialul rezultat din terasamentele din albie vor fi folosite la executia digului de protecţie pe
timpul derulării lucrărilor:
- execuţia digului de protecţie;
- terasamentele la şanţurile de fundare vor începe după trasarea exactă a traseului (axul lucrării) şi
transmiterea cotelor de fundare;
- execuţie apărări de mal din piatră de carieră;
- execuţie prag de fund din gabioane; - montare cadre (gabioane) în fundaţieŞ
- montare cadre (gabioane) în elevaţieŞ
- Betonare suprafeţe orizontale;
- Dezafectarea digului de protecţie;
- Refacere maluri, umplutură, nivelare suprafeţe.
18
Concluzii
În prezenta documentaţie este prezentată soluţia optimă pentru protejarea conductei magistrale de
transport gaze naturale ØCoroi – Piteşti şi anume:
- refacerea izolaţiei anticorozive distrusă;
- betonarea conductei;
- apărare de mal din anrocamente;
- prag de fund din gabioane.
Lucrările alese au avantajul unei execuţii uşoare, fără mână de lucru calificată. Se pot executa în orice
anotimp. Au o mare elasticitate şi rezistenţă în timp. Termenul de punere în funcţiune este de 3 luni de la
data începerii lucrărilor.
Recomandări
În execuţie se va da o atenţie deosebită fundarii lucrărilor şi montării gabioanelor în apărarea de mal. Se
vor respecta cu stricteţe cotele şi procesele tehnologice.
La întreţinere lucrările se vor verifica periodic pentru a lua măsuri în cazul apariţiei unor avarii.
Lucrările proiectate protejează conducta magistrală de transport gaze naturale Ø24” Coroi – Piteşti,
afectată de eroziunea puternică a albiei.
Prin execuţia lucrăriloe se asigură stabilitatea albiei şi malurilor şi se asigură funcţionarea în regim de
stabilitate şi siguranţă a conductei afectată grav de efectul distructiv al apelor.
Trasarea lucrărilor
Trasarea lucrărilor hidrotehnice prezentate se va face se către constructor în urma corelării planurilor de
situsţie şi a secţiunilor tip.
Predarea amplasamentului lucrărilor se va face de către beneficiar şi proiectant, iar constructorul le va
materializa în teren prin repere vizibile.
Constructorul este obligat să semnaleze beneficiarului eventualele erori sau nepotriviri ale proiectului
cu situaţia reală din teren, urmând a fi transmise proiectantului.
Patul lucrărilor dr apărare
Pentru realizarea fundaţiei lucrărilor de apărare sunt necesare următoarele operaţiuni:

- trasarea şi marcarea pe teren a amplasamentului lucrării cu ţăruşi şi şabloane pe care se vor nota
cotele, grosimea şi panta taluzului;
- săpătura pentru pozarea lucrării de apărare se va executa conform tehnologiei de excavaţii şi
finisare taluze;
Lucrările pentru pregătirea fundării apărării se desfăşoară pe fronturi de lungime limitate la maxim
10m, evitându-se în acest fel degradările ce pot apărea în timp la realizarea protejării taluzului.
Nu se va trece la o nouă deachidere de front de lucru fără execuţia apărării pe zona precedentă.
Lucrările pot fi executate şi în lanţ cu condiţia să nu rămână neprotejată o lungime mai mare de 10m.
Verificările de ordin calitativ asupra fundării lucrărilor sunt cele specifice lucrărilor de terasamente şi au
în vedere:
- verificarea de către şeful punctului de lucru, şef şi diriginte de şantier, a cotelor, pantei taluzului şi
dimensiunii în conformitate cu prevederile proiectului şi consemnarea constatărilor făcute în Procesul
verbal de verificare a cotei de fundare;
- verificarea cotei de fundare şi natura terenului de fundare constitue Faza determinantă, pentru care
vor fi încheiate Proces verbal de lucrări ascunse, Proces verbal de recepţie calitativă, Proces verbal de
Fază Determinantă.
19
Condiţii se execuţie
Lucrările de terasamente vor fi supuse unor recepţii provizorii şi unei recepţii definitive.
Recepţiile provizorii se fac parşial pe categorii de lucrări sau integral pe tronsoane.
Recepţiile provizorii se fac la propunerea beneficiarului, au caracter intern pentru constatarea pe
parcursul execuţiei a calităţii lucrărilor şi luarea de urgenţă a măsurilor de remediere când este cazul.
Recepţia definitivă se va face la un an de la data ultimei recepţii provizorii, verificându-se dacă este
cazul executarea remedierilor semnalate la recepţia provizorie.
Proprietăţi, toleranţe, probe ale materialelor componente lucrării
Legea 10/1S-OL 1995 privind calitatea în construcţii şi HG nr. 925/20,11.1995 privind abrogarea
Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a
construcţiei reglementează cerinţele privind certificarea produselor folosite în construcţii (calităţile
materialelor folosite în construcţii).
Agregate de carieră şi balastieră

Piatra brută de carieră ce se foloseşte la executarea apărării malului stâng.
Materialele din care se execută lucrările trebuie să îndeplinească condiţiile de calitate în conformitate cu
prevederile standardelor de materiale şi anume:
- piatră brută – STAS 667/84, SR 667
- balast – STAS 662/82
Piatra brută de carieră procurată va fi cu dimensiuni de 30 – 50cm pentru prism şi de 7 - -15cm pentru
umpluturi şi strat drenant.
Balastul ce se foloseşte ca umplutură trebuie să aibă dimensiunea minimă obligatorie de 25mm având
curba granulometrică continuă şi se va încadra în condiţiile prevăzute de STAS 662/82.
Piatra brută de carieră va proveni din roci magmatice sau metamorfice şi trebuie să corespundă
următoarelor condiţii:
- să nu prezinte urme vizibile dr drzagregare fizică, chimică sau mecanică;
- să fie omogenă în ce priveşte culoarea şi compozişia mineralogică;
- să se încadreze din punct de vedere al rezistenţei mecanice şi a coeficientului de gelivitate<
(minim3% - STAS – 5090/83);
- să fie rezistent la îngheţ – dezgheţ (100 cicluri de variaţie între - 23ºC şi + 20ºC).
În cazul în care piatra se livrează de la cariere organizate se vor emite certificate de calitate la fiecare
transport în parte conform legilor în vigoare.
Se interzice introducerea în lucrare a pietrei brute în amestec cu pământ steril, materiale ce pot putrezi,
şi a pietrei a cărei dimensiune este sub sau peste dimensiunile prescrise.
Piatra brută de carieră, ce alcătuieşte apărarea de mal din anrocamente se aduce de la cele mai
apropiate cariere din zonă şi va corespunde prevederilor STAS 667/1990 şi N.T.R. 1030/1980, iar din
punct de vedere al calităţii va fi nelegilă (porozitate < 1%, gelivitate< 0,3%, rezistenţa la compresiune
120 – 200 N/mp), cu o structură omogenă, nealterată, fără fisuri, crăpături sau frţe de clivaj.
Piatra brută ce alcătuieşte apărările de mal şi umplutură în gabioanele pragului de fund va avea michii
vii care să asigure o stabilitate superioară. Greutatea blocurilor de piatră va fi între 50 şi 1000kg/buc., ce
corespunde unor cuburi cu laturile cuprinse între 0,30 - 0,50m. Aceste blocuri vor fi montate mecanizat cu
excavatorul, cu echipament de draglină şi aşezate îngrijit cu răngi din fier prin rănguire. În golurile
pietrelor de dimensiuni mai mari vor fi aranjate pietre cu dimensiuni mai mici pentru realizarea unei
secţiuni cât mai compacte. Piatra pentru umplerea golurilor se obţine din spargerea manuală a pietrelor de
dimensiune mai mare, sau sub formă de sorturi procurată de la carieră, cantitatea estimativă fiind de cca.
20% din total.
Natura petrografică a anrocamentelor folosite este de tip magmatic şi va avea caracteristicile conform
cerificatelor de cvalitate transmise.
20
Înainte de punerea pietrei în corpul apărării se va întocmi un procrs verbal de lucrări ascunse înm care
se va specifica cota de fundare şi lăţimea de bază a săpăturii pentru fundaţie.
Ciment
Lucrările de rostuire, zidărie şi betonare sunt lucrări curente şi nu impun cerinţe speciale.
Clasa mortarului M 100Z pentru zidărie, iar a betonului C 20/25.
Lucrările din beton se vor executa cu beton livrat de la o staţie de beton centralizată. Betonul livrat va fi
însoţit de certificat de calitate, urmărindu-se respectarea clasei betonului solicitat. Transportul betonului
se face cu autobetonieră.
Se vor recolta probe din mortarul proaspăt înainte de yidire.
Începerea lucrărilor de zidire a pereului se face numai:
- după recepţionarea calitativă a lucrărilor prismului din anrocamente;
- în condiţii tehnice organizatorice prevăzute de NE 012/99;
- se va utilize ciment II/A – S 32,5 (Pa 35);
- clasa de expunere a construcţiilor, în funcşie de condiţiile de mediu, conform NE 012/99.
Agregate
Verificarea calităţii agregatelor se va face la aprovizionare şi înainte de utilizare, conform STAS
1799/98.
Agregatele trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă, îngheţ. Se interzice utilizarea
agregatelor din roci feldspatice sau şistoase.
Nu se admit agregate cu impurităţi (resturi animale sau vegetale, păcură, ulei, argilă sau alte materiale
aderente la agregat, etc.).
Granulozitatea trebuie să fie continuă astfel încaât să nu lipsească granule cuprinse în limita sortului
respective.
Este cu desăvârşire interzisă folosirea de piatră necesară executării prismului şi pereului cu dimensiuni
mai mici decât cele prevăzute prin proiect, a balastului sau a rocilor ce se pot degrada datorită
fenomenului îngheţ – dezgheţ.
Saltelele din gabioane sunt saltelele din plasă de sârmă folosindu-se ca elemente de fundaţie la lucrările
de consolidare a albiei. Ele se confecţionează din cadre de oţel beton cu diametrul de 12mm care se
îmbracă cu plasă din sârmă zincată cu diametrul de 2,8mm şi ochiuri de 50 x 50mm, umplându-se apoi cu
bolovani de râu.
Saltelele din gabioane se montează pe terenul amenajat, cu latura lungă spre albie, cota de fundare fiind
sub cota talvegului, lungimea liberă înspre albie fiind de 3m.
Gabioanele sunt cutii din plasă de sârmă galvanizată de forme paralelipipedice ce se execută din cadre
de fier beton OB37 cu diametrul de 16mm pe care se montează plasa din sârmă zincată cu diametrul de
2,8mm şi ochiuri de 50 x 50mm, umplându-se apoi cu bolovani de râu.
Ochiurile plasei au forma pătrată sau hexagonală şi sunt dublu torsionate.
Materiale folosite:
Oţel beton
- trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/2-80;
- livrarea oţelului beton pe şantier se face conform prevederilor legale în vigoare însoţită de
certificate de calitate emis de producător şi certificate de de garanţie corespunzător;
- sudabilitatea se va verifica conform STAS 7194/79;
- pentru fiecare cantitate şi sortiment aprovizionat operaţiunea de control a calităţii este obligatorie
şi va consta din:
- constatarea certificatului de calitate;
- verificarea dimensiunilor secţiunii conform reglementărilor normativelor în vigoare
STAS 437/2-80, NE 012/99 – Anexa II.1 şi II.2;
- examinarea aspectului;
- verificarea prin îndoiri la rece.
Frecvenţa verificărilor se face conform Normativ NE 012/99 – Anexa II.1 şi II.2;
La întindere, alungirea maximă nu va depăşi 1mm/m.
Înădirea barelor prin sudură se va face conform instrucţiunilor tehnice pentru sudarea armăturilor din
oţel beton, indicative C28/90. Înainte de sudură, barele se vor curăţa la capete cu perii de sârmă până la
obţinerea luciului metallic.
21
Plasa de sârmă
Plasa va fi din sârmă galvanizată.
Ochiurile plasei sunt hexagonale şi dublu torsionate. Dimensiunile d şi D ale ochizurilor vor fi 50 x
50mm cu o toleranţă de +5%.
Grosimea sârmei este de 2,8mm.
Greutatea plasei de sârmă confecţionată din sârmă zincată de 2,8mm şi ochiuri de 50 x 50mm este
conform normativului IF articol IFI04A1 de 2,156kg/m² de împletitură pusă în operă.
Sârma se legătură (împletire) va fi aceeaşi ca şi sărma din gabioane. Greutatea sârmei reprezintă 10%
din greutatea gabionului gol. La gabioane se utilizează sârmă galvanizată cu următoarele caracteristici:
- încercarea la tracţiune se efecuează cu un effort de 42kg/mm² minim. La acest efort să nu se
obţină o alungire mai mare de 10%.
- să suporte 10 plieri la 90˚ în ambele sensuri fără să se rupă;
- să se învârtească de 10 ori pe un cilindru cu diametrul de două ori mai mare ca al sârmei, fără ca
zincul să se exfolieze sau să crape. Învârtirea se face cu o viteză de 15 ture/min;
- la torsiune, firul de 20cm lungime trebuie să suporte 30 ture complete (360˚ fiecare tură), fără să
se rupă sau să se exfolieze.
Încărcarea, transportul şi descărcarea plaselor de sârmă se va face cu grijă evitându-se turtirile şi
deformarea lor.
Este cu desăvârşire interzisă folosirea de plasă de sârmă pentru îmbrăcarea gabioanelor cu caracteristici
inferioare celor enumerate mai sus – diametzrul, dimensiunea ochiurilor,rezistenţa – deoarece scurtează
cu mult durata de viaţă a lucrărilor (cu peste 50% în cazul folosirii de plasă zincată fără certificat de
calitate, cu diametrul mai mic de 2,8mm). Dirigintele de şantier are obligaţia de a opri lucrările în cazul
nerespectării condiţiilor enumerate.
INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE

CHIMICE
Pe baza informaţiilor obţinute de la proiectantul general, materialele care se vor utilize în perioada de
construcţie sunt următoarele:
- Beton;
- Oţel beton;
- Bare metalice;
- Balast;
- Confecţii aliaje speciale;
- Piatră de râu;
- Plasă de sârmă;
- Energie electrică pentru alimentarea şantierului şi a utilajelor;
- Combustibil lichid uşor pentru organizarea utilajelor, staşiilor de betoane, vehiculelor;
- Masă lemnoasă pentru realizarea cofrajelor.
- În perioada de realizare a obiectivelor de investişii propuse nu se vor utilize substanşe sau
preparate chimice, cu excepţia combustibililor si a uleiurilor care vor fi folosite pentru
funcţionarea utilajelor şi echipamentelor.
INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL,

GENERAŢI DE ACTIVITATEA PROPUSĂ
3.7.1 Zgomot şi vibraţii

Limitele maxime admise ale nivelului acustic impuse de reglementările în vigoare sunt:
- 90dB (A) la locurile de muncă cu solicitare normală a atenţiei – Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.
1957/1995 ,, Norme de medicina muncii";
- 65dB (A) la limita incintelor industriale – STAS 10009/88 ,,Acustica urbană";
22
- 50dB (A) yiua (06.00 – 22.00 şi 40dB (A) noaptea (22.00 – 06.00) – Ordinul Ministerului
Sănătăţii nr. 536/1997 ,,Norme de igienă şi recomandări privind modul de viaţă al populaţiei"
Singurele surse de zgomot şi vibraţii sunt utilajele ce vor lucra la execuţia obiectivului. Nu sunt
prevăzute amenajări sau dotări speciale pentru protecţia împotriva zgomotului sau a vibraţiilor, deoarece
nivelul produs de acestea este nesenmificativ, iar distanţa faţă de centrele populate este mare (peste 1km).
3.7.2 Radiaţii
Lucrările propuse nu produc, respective nu folosesc radiaţii, deci nu necesită luare de măsuri împotriva
radiaţiilor.
3.7.3 Poluanţi biologici

Având în vedere specificul lucrărilor ce urmează a fi realizate, precum şi concepţia constructivă a
acestora, se poate afirma că în perioada de construcţie şi exploatare nu se vor genera poluanţi biologici
care să afecteze factorii de mediu.
PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI INDICAREA

MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE
3.8.1 Alternative considerate în vederea stabilirii lucrărilor necesare
Pentru identificarea soluţiei optime din punct de vedere al impactului asupra mediului s-a realizat o
analiză comparativă a două variante, pe baza impactului asupra apelor de suprafaţă şi subterane, florei,
faunei, biodiversităţii, peisajului şi asupra condiţiilor socio – economice.
Au fost analizate următoarele variante:
 Alternativa 0 menţinerea stării actuale, existând pericolul coroziunii, fisurării şi/sau spargerii
conductei de transport gaze, cu impact mare asupra mediului înconjurător.
 Alternativa I executarea apărării de mal, prag de fund, betonare conductă şi apărarea
drumului, care sunt şi lucrări de protecţie pentru Parcul Naţional Piatra Craiului.
În urma analizei acestor variante, în funcţie de efectele scontate şi de impactul asupra mediului, a fost
acceptată Alternativa I, care propune implementarea proiectului care face obiectul prezentului studio.
Lucrările de apărare a malurilor au şi rolul protejării drumului de exploatare al parcului Naţional Piatra
Craiului după cum urmează:
- în zona 5 pe o lungime de 35m;
- în zona 7 pe o lungime de 55,5m.
4. DEŞEURI
Din datele obţinute de la beneficiarul proiectului, principalele tipuri de deşeuri care rezultă din lucrările
de construire sunt:
 pământ excavat fără conţinut de substanţe periculoase;
 deşeuri de ţesuturi vegetale – Cod deşeu (conform HG 856/2002) – 02.01.03;
 sol vegetal.
Pe parcursul derulării lucrărilor şi la finalizarea acestora se vor face verificări în vederearea spectării
legislaţiei în vigoare legate de colectarea, evacuarea şi eventual valorificarea deşrurilor rezultate din
activitatea de şantier.
Având în vedere specificul lucrărilor care se vor desfăşura se apreciază că, faţă de tipurile de deşeuri
enumerate anterior, este posibilă generarea şi a altor tipuri de deşeuri:
23
 deşeuri menajere – vor fi colectate în interiorul organizării de şantier în puncte de colectare
prevăzute cu containere tip pubele. Aceste deşruri vor fi transportate la cel mai apropiat
depozit de deşeuri. În acest sens se impune păstrarea unei evidenţe stricte privind datele
calendaristice, cantităţile eliminate şi mijloacele de transport utilizate;
 deşeuri metalice – se vor colecta şi depozita temporar în incinta amplasamentului şi vor fi
valorificate prin unităţi specializate;
 deşeuri de materiale de construcţii – vor fi depozitate temporar într-un spaţiu special
amenajat pe amplasament, urmând a fi folosite ulterior ca materiale de umplutură. Cantităţile
suplimentare vor fi evacuate de pe amplasament şi tranportate în locuri special amenajate;
 acumulatori uzaţi – vor fi stocaţi şi păstraţi corespunzător în vederea valorificării lor prin
unităţi specializate (numai dacă este cazul);
 anvelope uzate – vor fi depoyitate în locuri special amenajate şi valorificate ulterior (numai
dacă este cazul).
5. CONDIŢIILE DE MEDIU
5.1 APA
Pe teritoriul Parcului Naţional se delimitează următoarele bazine hidrologice:

1. Bazinul Bârsei – În partea nordică a masivului, Bârsa mare, affluent al Oltului, este
principalul râu collector, care marchează limita nordică a parcului.
2. Bazinul Râul Mare al Zărneştilor – Principalul calectoe al apelor de pe versantul estic al
masivului Piatra Craiului al Zărneştilor sau Valea Prăpastiilor, affluent al Bârsei Mari. El
captează toate pâraiele ce vin de pe versantul de răsărit, Zănoaga, Curmătura şi Vlăduşca
care nu au un debit permanent. Ele pot să sece vara, în special în zona cheilor, sau să
înregistreze un debit relativ mare în perioada de topire a zăpezilor sau în timpul ploilor de
primăvară (lunile mai – iunie).
Bazinul este mărginit în mare măsură de versanţii abrupţi, timpul de concentrare a scurgerilor în
albie fiind mic, fapt ce duce la formarea viiturilor, cu efecte grave în zonă. Un exemplu îl constitue
viiturile din cursul anului 2009, viituri ale căror debite au fost apropiate de debitul cu asigurarea de
1% ce au dus la erodarea puternică a malurilor, la coborârea talvegului în anumite secţiuni ale albiei
cu peste 1m. Conducta magistrală de transport gaze naturale (Ø24Ø"Coroi – Piteşti are traseul în
zonă prin albia pârâului Prăpastiei, traversând de câteva ori albia fără a ieşi însă în afara albiei majore
pe porţiunea de 2085m, lungime de la intrarea în defileu, unde intră în albie, ieşind în afara ei după
parcurgerea lungimii menţionate în sensul spre Piteşti.
Datirită erodarii malurilor şi talvegului în secţiunea luată în calcul conducta a fost dezvelităîn
albie, ramânând la suprafaţa albiei în 8 (opt= puncte de pe acest traseu, puncte descries în capitolul
Amplasament.
În aceste puncte este efecuată stabilitatea şi siguranţa în exploatare, fapt ce face ca riscul
producerii unor accidente să fie ridicat.
Panta albiei este cuprinsă între 4 si 5%, ducând la viteze mari ale apei, fapt ce amplifică
fenomenele de eroziune a malurilor şi talvegului, formate din materiale aluvionare de origine
calcaroasă rezultate în urma degradării rocii din care sunt formaţi versanţii.
Astfel de fenomene au adus pagube mari reţelei de transport gaze naturale, operatorul conductelor
SNTGN-TRANSGAZ S.A. Mediaş, investind sume foarte mari pentru protecţia conductelor ce au
traseul pe lângă cursuri de apă sau în zonele unde traversează.
Încadrarea lucrărilor s-a făcut după cum urmează:
- categoria de impotanţă a acestor lucrări se încadrează în conformitate cu H.G. nr.
766/1997 şi Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, în categoria C – Normală;
- lucrările hidrotehnice propuse fac parte din categoria a II-a de importanţă conform
STAS 4273-83 au fost dimensionate la debitul de calcul cu probabilitatea de depăşire de
1% conform STAS 4068/1-87.
24
Încadrarea lucrărilor în clasă de importanţă s-a făcut în conformitate cu STAS 4273/83 după cum
urmează:
 Conform tabel 1 . clasa de importanţă II – construcţii de importanţă deosebită;
 Conform table 2 – categoria de construcţii hidrotehnice II – interes naţional.
Conform STAS 4068/2-87, lucrările care se încadrează în categoria a II-a de importanţă
se dimensionează pentru condiţii normale de exploatare la asigurarea de 1%, Qi%=81,6mc/s.
Panta talvegului, i, pe porţiunea luată în calcul între punctual 1 şi 7, are valori cuprinse
între 4% şi 5%, panta fiind dată la fiecare punct în parte.
Suprafaţa bazinului hidrografic în secţiunea interesată este de 25km².
Pârâul Prăpastiei face parte din bazinul hidrografic al râului Olt, cod cadastral VIII.I,
pârâul Prăpastiei fiind affluent dreapta al râului Bârsa Mare cod cadastral VIII.I.50, care la
rândul său este affluent dreapta al râului Olt, pârâul Prăpastiei având codul cadastral
VIII.I.50.3. Debitele maxime cu asigurare de 1% şi %% au fost transmise de A.N. Apele
Române – Direcţia Apelor Olt cu adresa nr. 9394/11.09.2009.
Valorile debitelor la regim natural de curgere:
Debite maxime cu diverse

Nr.crt. Râul Secţiunea F (Km²) Probabilităţi de depăşire
(mc%s)
Pârâul În zona loc. 1% 5%
1 25
Prăpastiei Zărneşti 81,6 44,1
Sectorul de pârâu luat în calcul se caracterizează prin:

 Albie majoră cu maluri bine conturate supuse fenomenului de eroziune laterală şi în plan vertical;
 Albia minoră stabilăîn cadrul albiei majore, cu tendinţe de coborâre;
 Panta talvegului este variabilă pe lungimea râului de 2km pe care sunt amplasate lucrările, fiind
cuprinaă intre 4 şi 5%.
5.2 AERUL
Clima perimetrului cercetat este temperat – continentală, având următorii parametri:

Temperatura medie anuală + 7,2˚C, temperatura minimă absolută -28,0˚C, temperatura maximă
absolută + 34,5˚C;
Precipitaţiile medii anuale au valoarea de 819,1mm şi reprezintă media valorilor înregistrate de-a
lungul a 10 ani;
Repartiţia precipitaţiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:
- iarna – 113,4mm;
- primăvara – 204,6mm;
- vara – 325,3mm;
- toamna – 175,8mm;
Sunt considerate cu precipitaţii toate zilele în care apa căzută sub forma de ploaie, lapoviţă, grindină,
ninsoare, etc. a totalizat mai mult de 0,1mm.
 direcţia predominantă a vânturilor este cea sud-vestică (16,6%) şi vestică (12,2%). Calmul
înregistrează valoarea procrntuală de 24,0%, iar intensitatea medie a vânturilor la scara
Beaufort are valoarea de 2,0 – 2,4m/s,
 adâncimea maximă la îngheţ este de 0,95m, iar frecvenţa medie a yilelor de îngheţ cu T≤ 0˚C
este de 147,9zile/an.
25
5.3 SOLUL
În general, se poate constata o succesiune altitudinală normală a solurilor zonale, în zona forestieră, de
la cele brune slab acide (satutate, eubazice) de pădure până la podzolurile humico-fehluviale şi turbele
oligotrofe, iar în zona alpină, de la solurile brune, tinere, de pajişti pe pe abrupturi, până la cele humico-
silicatice podzolice. Apariţia unor anumite roci a determinat formarea de soluri intrazonale. Astfel, pe
calcare s-au format soluri litomorfe, rendzinice, iar pe roci acide solurile brune acide, cripto podzolice şi
podzolice care coboară intrazonal în zona solurilor brune de padure montane.
Asociaţiile vegetale s-au dovedit ca un factor pedogenetic indispensabil pentru formarea unor anumite
tipuri de sol, ca de exemplu molidişurile şi jnepenişurile cu vaccinium şi molidişurile cu strat gros şi
continuu demuşchi acidifili, pentru formarea podzolurilor de destrucţie.
Eroziunea prin apă şi vânt a determinat pe de o parte, coluvionarea materialelor fine humifere, iar pe de
altă parte, menţinerea în stadii de tinereţe a unor soluri şi distrugerea parţială sau totală a altora. Apoi,
deplasarea pe pante a materialului pedogen şi chiar a solurilor formate, prin procesul de solifluxiune ca şi
prin scurgerile torenţiale, au contribuit de asemenea, în mare măsură la modificarea condiţiilor de
dezvoltare ale procesului de solificare.
Liniştea necesară pentru formarea şi evoluţia solului, şi timpul scurs de la începerea ultimului proces de
solificare pe diverse forme de relief, sunt astfel condiţii ale pedogenezei, în mod deosebit realizate pe
diferite spaţii din munţii Puiatra Craiului.
Variabilitatea pe suprafeţe relativ mici a factorilor şi condiţiilor de pedogeneză explică numeroasele
asociaţii de soluri, cu variaţii accentuate ale caracterelor de subtip genetic, gen şi specie de sol, oglindite
obişnuit în grupările vegetale respective.
Tipurile de soluri din zona viitorului amplasament sunt depozite deluviale, elemente şi blocuri rulate şi
colţuroase (bolovănişuri), în masă argilo – nisipoasă, cafenie.
5.4 GEOLOGIE
5.4.1 Date generale
Din punct de vedere geologic structural, regiunea care încadrează perimetrul cercetat aparţine
învelişului sedimentar preponderent calcaros al pânzei Getice, de pe intervalul stratigrafic Jurasic inferior
(Aalenian – Bathonian) – Cretacic superior (Vraconian – Cenomanian).
Aalenian – Bathonianul este reprezentat printr-o alternanţă de gresii cuarţitice, marne, calcare nisipoase
şi calcare. Acestea apar în împrejurimile localităţilor Drumul Carului, Fundata, Sirnea.
Depozitele de pe intervalul stratigrafie Callovian – Tithonic au în componenţă calcare care formează
cea mai mare parte a Masivului calcaros Piatra Craiului bordându-l pe ambele părţi de la Dâmbovicioara
la Zărneşti.
Flişul grezo-calcaros Neocomian – Tithonic – stratele de Sinaia apare punctual în zona localităţilor
Podu Dâmboviţa şi Dâmbovicioara şi este reprezentat prin abundenţă relativă a gresiilor calcaroase,
calcare marnoase, şisturi marnoase şi argilo – marnoase, mai moi şi deseori de culoare negricioasă la care
se adaugă şisturi nisipoase cu treceri la siltite.
Depozitele de vârstă barremiană sunt reprezentate printr-un fliş marnos – şistos cu calcarenite şi fliş
grezos:
- marnos – stratele de Comarnic, cu caractere polimictice, cu intercalaţii de brecii sau
conglomerate cu dezvoltare lenticulare. La acestea se adaugă depozite de fliş marno – grezos
ruginiu (Barremian – Aptian);
- ,,Stratele de Piscul cu Brazi". Această din urmă formaţiune aflorează pe drumul dintre Fundata şi
Podu Dâmboviţei.
Peste acestea se dispun depozite de vârstă Vraconian – Cenomanian reprezentate prin depozite de fliş cu
cu conglomerate, gresii, calcarenite, marne. Acestea formează axul masivului Piatra Craiului şi cea mai
mare parte a masivului montan dintre Sirnea – fundata – Moeciu de Sus şi Bran.
26
Cele mai noi depozite care apar în perimetru se raportează holocenului inferior şi reprezintă depozitele
de terasă de pem râul Bârsa şi afluenţii acestuia constituite, în baza, din pietrişuri cu elşemente de
bolovănişuri cu grosimea de 5-8m, peste care se dispun argile nisipoase deluviale cu grosimea de 1-3m,
care uneori pot lipsi. La acestea se adaugă depozitele recente deluviale formate pe seama depozitelor
preexistente şi care au suferit un transport pe pantă. Ele se prezintă într-o stivă cu grosimi diferite de la
1m la 5m şi prezintă un grad de consolidare relativ scăzut.
5.4.2 Geologie şi litologie
În vederea identificării constituţiei litologice din zonele unde conductele transport gaze naturale sunt
afectate, s-au executat foraje geotehnice după cum urmează:
TRONSONUL COMUN ZONA 1 + ZONA 2

Pe acest tronson cu lungimea de circa 300m conducta, pozată pe lângă malul drept a fost dezvelită
punctual şi zonaliar izolaţia apare deteriorată.
Forajul 1 executat în jumătatea amonte a tronsonului a interceptat:
0,00 – 1,25m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase (bolovănişuri) de
calcare şi gresii în masă argilo-nisipoasă cafenie;
1,25 – 6,00m = roca de bază = calcare cu separaţii centimetrice de gresii.
La data efectuării cercetărilor până la adâncimea la care s-a executat forajul s-au întâlnit infiltraţii de
apă pe toată grosimea depozitului deluvial.
Forajul 2 a interceptat:
 0,00 – 0,10m = sol vegetal;
 0,10 – 1,50m = depozit deluvial: elemente şi blocuri colţuroase (bolovănişuri) de calcare şi
gresii în masă argilo-nisipoasă cafenie;
 1,50 – 6,00m = rocă de bază = calcare cenuşii.
La data efectuării cercetărilor până la adâncimea la care s-a executat forajul s-au întâlnit slabe infiltraţii
de apă la interfaţa depozit deluvial/roca de bază de pe intervalul 1,00 – 1,50m.
TRONSONUL ZONA 3
Pe acest tronson cu lungimea de circa 50m, conducta a fost dezvelită punctual şi zonal iar izolaţia apare
deteriorată.
Forajul 3 executat în zona mediană a tronsonului, conform schiţei anexate, şi a interceptat:
 0,00 – 1,75m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase de calcare
(bolovănişuri) în masă argilo-nisipoasă cafenie,
 1,75 – 5,00m = roca de bază = calcare cenuşii.
TRONSONUL ZONA 4
Pe acest tronson cu lungimea de circa 250m, conducta a fost dezvelită punctual şi zonal iar izolaţia
apare deteriorată.
Forajul 4 executat în jumătatea amonte a tronsonului, a interceptat:
 0,00 – 0,10m = sol vegetal;
 0,10 – 1,75m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase de calcare, gresii şi
conglomerate (bolovănişuri) în masă argilo-colcaroasă cafenie;
La data efectuării cercetărilor până la adâncimea la care s-a executat forajul s-au întâlnit slabe
infiltraţii de apă la interfaţa depozit deluvial/roca de bază de pe intervalul 1,00 – 1,75m.
Forajul 5 executat în jumătatea aval a tronsonului, a interceptat:
 0,00 – 1,75m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase de calcare, gresii şi
conglomerate (bolovănişuri) în masă argilo-colcaroasă cafenie;
27
TRONSONUL ZONA 5
Pe acest tronson cu lungimea de circa 100m, conducta a fost dezvelită punctual şi zonal iar izolaţia
apare deteriorată.
Forajul 6 executat în zona mediană a tronsonului, a interceptat:
 0,10 – 1,75m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase de marnocalcare,
gresii şi conglomerate (bolovănişuri) în masă argilo-colcaroasă cafenie;
 1,75 – 5,00m = roca de bază = calcare albe-cenuşii tari în alternanţă cu gresii marnoase
siltice slab cimentate cenuşii.
infiltraţii de apă la interfaţa depozit deluvial/roca de bază de pe intervalul 1,00 – 1,75m.
TRONSONUL COMUN ZONA 6 + ZONA 7

În lungul acestor tronsoane cu lungimea totală de circa 275m conducta traversează de mai multe ori
cursul pârâului Prăpastiilor unde a fost dezvelită punctual iar izolaţia apare deteriorată.
Forajul 7 executat în jumătatea amonte a tronsonului (zona 6) a interceptat:
 0,00 – 0,50m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase de calcare albe,
(bolovănişuri) în masă argilo-colcaroasă cafenie;
 0,50 – 5,00m = roca de bază = calcare albe-cenuşii.
infiltraţii de apă la interfaţa depozit deluvial/roca de bază de la adâncimea de 0,25m.
Forajul 8 executat în jumătatea aval a tronsonului (zona 7) a interceptat:
 0,00 – 0,50m = depozit deluvial: elemente şi blocuri rulate şi colţuroase de calcare albe,
(bolovănişuri) în masă argilo-colcaroasă cafenie;
 0,50 – 5,00m = roca de bază = calcare albe-cenuşii.
infiltraţii de apă la interfaţa depozit deluvial/roca de bază de la adâncimea de 0,25m.
5.5 BIODIVERSITATEA
5.5.1 Fauna
Fauna de nevertebrate este foarte bogată prezentând un deosebit interes ştiinţific. Este de remarcat
prezenţa a 35 de specii endemice şi a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi pentru ştiinţă. Menţionăm
două specii specifice Pietri Craiului: nesticus constantinescui (Arahnida) şi Rhagidia carpatica (Arahnida,
Acari). De asemenea menţionăm prezenţa speciei rare Octodrilus exacystis (Oligocheta, Lumbricidae),
endemic în transilvania şi în zonele subcarpatice ale Munteniei şi Moldovei şi Selerophaedon carpaticus
(Coleoptera, Chrysomelidae), endemism al Carpaţilor Orientali şi Meridionali.
Până în prezent au fost identificate peste 90 de specii de fluturi, unele rare sau endemice, Psodos
coracinusdioszeghy, subspecie endemică alpină; Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie endemică în
Carpaţi; Erebie pronoe, specie cunoscută în Carpaţi numai din Piatra Craiului şi Bucegi; Pierisbryoniae,
specie menţionată în lista roşie a fluturilor de zi din Europa, etc.
Studiile efectuate în vara anului 2000 în cadrul programului de inventariere a biodiversităţii au dus la
identificarea a 49 de specii de diptere dintre care 16 fiind noi pentru fauna României.
În Piatra Craiului reţeaua hidrografică este mai redusă. Fauna acvatică este reprezentată printr-o serie de
nevertebrate şi 10 specii de peşti oxifili şi reofili specifici râurilor de munte: zlăvoaca – Cotus gobio;
păstrăvul – salmo trutta; etc.
Fauna de amfibieni şi reptile din Piatra Craiului este ceva mai puţin studiată.
Se întâlnesc: salamandra sau salamazdra – salamandra salamandra; Tritonul cu creastă – triturus
cristatus (specie de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC); tritonul de
28
munte – T, alpestris alpestris; broasca roşie de munte – Rana temporaria temporaria; buhaiul de baltă –
Bombina variegata variegata (specie de interes comunitar); broasca râioasă brună – Bufo bufo; etc.
Dintre reptile menţionăm:
- vipera de munte – Vipera berus berus
- şarpele de casă – Natrix natrix
- şarpele de alun – Coronella austriaca austriaca
- năpârca – Anguis fragilis
- şopârla de munte – Lacerta vivipara
- şopârla de camp – L. agilis agilis
- guşterul – L. viridis viridis
- şopârla de ziduri – Podareis muralis
De menţionat că toate speciile de amfibieni şi reptile de pe teritoriul României sunt protejate fiind
incluse în anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Convenţia de la Berna).
În ceea ce priveşte ornitofauna până în prezent au fost identificate 89 de specii dintre care 50 sunt
menţionate ca specii strict protejate în Convenţia de la Berna – Convenţia pentru protejarea vieţii
sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Legea 13/11.03.1993); iar 6 specii în Convenţia de la Bonn
– Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice (Legea 13/08.01.1998).
Faţă de alte masive muntoase Piatra Craiului şi-a pierdut în mare măsură fauna de răpitoare mari pe
care o deţinea în trecut, în prezent existând un număr foarte mic de exemplare de acvila de munte –
Aquila chrysaetos, care cuibăresc probabil în munţii Făgăraş.
Alte specii de răpitoare întâlnite în parc sunt:
- acvila ţipătoare mică – Aquila pomarina;
- şorecarul comun – Buteo buteo;
- uliul porumbar – Accipiter gentilis;
- uliul păsărar – A. nisus;
- şoimul rândunelelor – Falco subbuteo;
- şoimul călător – F. peregrinus;
- vânturelul roşu – F. tinunculus;
- cucuveaua – Athene noctua, etc.
Cheile şi zonele stâncoase din parc sunt populate de:
- fluturaşul de stâncă – Tichodroma muraria, specie rară;
- brumărişa de stâncă – Prunella collaris;
- drepneaua neagră – Apus apus;
- drepneaua mare – Apus melba;
- mierla de piatră – Monticola saxatilis;
- lastunul de casă – delichion urbica, etc.
Pădurile de fag, răşinoase, tufişurile şi fâneţele sunt populate de:
- piţigoiul de brădet – Parus ater;
- piţigoiul de munte – P. montanus;
- piţigoiul moţat – P. cristatus;
- alunar – Nucifragacaryocatactes;
- ciocănitoarea neagră – Dryocopus martius;
- sfrânciocul roşiatic – Lanius collurio;
- ochiul boului – Troglodytes troglodytes;
- corb – Corvuscorax;
- mierla gulerată – Tardus Torquatus.
Există şi câteva specii de interes cinegetic:
- cocoşul de munte – Tetrao urogallus;
- ierunca – Bonasiabonasia, etc.
La marginea râurilor sunt întâlnite frecvent:
- codobatura albă – Motacilla alba;
- codobatura galbenă – M. cinerea;
- codobatura de munte – M. flava;
- pescărelul negru – Cinclus cinclus, etc.
Alte specii întâlnite la marginea parcului sunt:
- cioara griva – Corvus corone cornix;
29
- barza albă – Ciconiaciconia şi o specie rară – barza neagră – Ciconia nigra.
Fauna de mamifere mici este bine reprezentată fiind însă insuficient cunoscută. Până în prezent au fost
identificate 15 specii de lilieci, care se adăpostesc în peşterele sau scorburile arborilor bătrâni de pe
teritoriul parcului.
Dintre acestea, 14 specii întră în categoria specii strict protejate conform Convenţiei de la Berna, iar 6
sunt specii de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus
ferrumequinum, R. ezriale, Myotis bechsteinii, M. blythii, M. myotis, barbastella barbastellus) iar o
specie – Vespertilio murinus – este inclusă în Convenţia de la Bonn.
De menţionat că pe teritoriul României sunt protejate toate speciile de li8lieci conform legii 90 din 10
mai 2000 pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra
la 4 decembrie 1991. Parcul Naţional Piatra Craiului găzduieşte o populaţie bogată de carnivore mari:
- urs – Ursus arctos;
- lup – Caniş lupus;
- râs – Lynx lynx.
Studiile realizate au arătat existenţa a trei culoare de circulaţie ale acestor specii între masivele Piatra
Craiului şi Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protecţie. Căpriorul Capreoluscapreolus şi
cerbul comun – Cervus elaphus sunt întâlniţi în pădurile de la baza masivului.
În prezent populaţia de capre negre – Rupicapra rupicapra care trăieşte în zonele stâncoase ale
masivului este de cca. 120 de exemplare. Numărul exemplarelor a scăzut dramatic în ultimii ani datorită
vânătorii, braconajului şi a distrugerii habitatului lor natural (tăierii tufărişurilor de jnepeni).
Alte specii întâlnite în parc sunt:
- porcul mistreţ – Sus scofa;
- bursucul – Meles meles;
- jderul de copac – Martes martes;
- jderul de piatră – M. faina;
- pisica sălbatică – Felix silvestris;
- vidra – Lutra lutra, etc.
Grupul nr. total specii endemice carpatice specii endemice pt. Piatra Craiului:
- Nevertebrate – 352;
- Fluturi > 90Ş
- Diptere > 49Ş
- Peşti – 10;
- Păsări > 89;
- Lilieci – 15.
5.5.2 Flora
În Piatra Craiului se găsesc peste 1100 de specii de plante, identificate prin programul de inventariere,
cartare şi monitorizarea biodiversităţii iniţiat de parc în anul 2000. Aceasta înseamnă că peste 30% din
flora României se regăseşte în această zonă.
Studiile efectuate în vara anului 2000 au dus la îmbogăţirea inventarului floristic prin descoperirea de
noi specii pentru Piatra Craiului. Un număr de 150 de specii sunt incluse în ,,Lista roşie a plantelor
superioare din România˝ ca specii endemice, rare sau vulnerabile. Dintre acestea 53 reprezintă specii
endemice carpatice. Dintre speciile rare menţionăm feriga woodsia glabella întâlnită numai în Bucegi, în
anul 2000 fiind semnalată şi din Piatra Craiului, tisa, zambrul, angelica şi sângele voinicului.
Piatra Craiului este unicul loc din lume unde vegetează endemismele garofiţa Pitrei Craiului (Dianthus
callizonus), simbolul floristic al masivului şi Aubrieta intermedia ssp. falcata.
Au fost identificate un număr de 49 asociaţii vegetale, grupate în 17 clase, 21 de ordine şi 31 de alianţe.
Vegetaţia este reprezentată preponderent de păduri, tufărişuri alpine şi subalpine şi pajişti alpine.
Vegetaţia palustră mai puţin reprezentată în masiv se întâlneşte în jurul izvoareloe, pe văi şi pe terenurile
mlăştinoase.
Flora Parcului Naţional Piatra Craiului a început să fie studiată ăntr-o manieră ştiinţifică încă din a doua
jumătate a secolului XVIII şi ănceputul secolului al XDC când ăncep colectările de plante şi alcătuirea de
herbare. Prima lucrare scrisă, mai importantă, în care se face referire la flora Pietrei Craiului intitulată
30
,,Enumeratiostirpium Magno Transilvaniae Principatui˝ aparţinând lui J.C.G. Baumgarten datează din
anul 1916.
Până în prezent există numeroase informaţii despre flora şi vegetaţia Pietrei Craiului care vor fi
completate cu rezultatele programului de inventariere, cartare şi monitorizare a biodiversităţii iniţiat de
parc în vara anului 2000.
Flora micologică este ăncă puţin cercetată. Majoritatea studiilor efectuate au avut ca subiect ciupercile
parazite. Până în prezent au fost identificate din această zonă peste 300 de specii de ciuperci, în marea lor
majoritate parazite pe plantele superioare.
De pe teritoriul parcului au fost descrişi patru taxoninomi pentru stiinţă (Niptera plicata, Stictis
pachyspora, Trichopezizaleucostoma, Ramularia sambucina f. ebuli). De asemenea s-au identificat un
număr mare de combinaţii ciupercă parazită – Plantă gazdă, noi pentru ştiinţă sau pentru românia. Cu
toate că există un număr mare de ciuperci parazite, starea fitosanitară a masivului este echilibrată nefiind
depistate atacuri masive care să pună în pericol în special plantele endemice sau rare.
Grupul licheniloe este de asemenea bine reprezentat înregistrându-se peste 214 specii saxicole. Muşchii
(brioflora) au fost cercetaţi de numeroşi biologi încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, astfel încât sunt
semnalate până în prezent peste 100 de specii unele având un areal destul de restâns pentru Carpaţii
Româneşti – Bucegia romanica, Riccia sorocarpa, Grimaldia pilosa, altele fiind specii protejate de interes
comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC: Mannia triandra, Buxbaurnia viridis,
Sphagnum sp.
Grupul nr. total specii endemice carpatice pt. Piatra Craiului:
- Ciuperci (în principal speciifitoparazite) > 300;
- Licheni saxicoli > 214;
- Muşchi > 100;
- Cormofite > 1100.
5.6 PEISAJUL
Principalele trăsături care dau valoare peisajului sunt:

 valoarea estetică (particularitatea, diversitatea, coeziunea elementelor peisagistice);
 valoarea tradiţională (elemente endemice naturale, elemente distinctive de natură
culturală).
Vulnerabilitatea peisajului este dată de capacitatea sa de a integra sau de a asimila elementele
antropice pe care le presupune proiectul.
Elementele cheie ale vulnerabilităţii peisagistice sunt.
- tipul şi gradul de acoperire cu vegetaţie ( cât de extinsă şi variată este vegetaţia – de la
terenuri lipsite de vegetaţie sau cu monoculturi până la păduri naturale extinse);
- topografia terenului (pote favoriza sau estompa elementele ce conferă un impact negativ
peisajului);
- gradul de expunere/vizibilitate (cât de expuse sunt elementele antropice şi modul în care
acestea au fost sau nu realizate la o scară care săle permită integrarea armonioasă în
peisaj).
Valoarea estetică a peisajului este comună, atât în cadrul natural cât şi cel arhitectural
neexistând elemente cu valoare deosebită.
Lucrările de apărări de mal şi prag de fund au rolul de a stopa fenomenele periculoase de
eroziune asupra albiei pârâului prăpastiei, conferindu-i stabilitate, adică lucrările efectuate pot fi
clasificate ca fiind şi lucrări de reconstrucţie ecologică, de conservare a peisajului natural.
31
6. EVALUAREA ŞI DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Efectele investiţiei propuse asupra mediului nu vor fi limitate doar la zonele în care se va interveni
direct. Implementarea soluţiilor propuse va aduce beneficii comunităţii locale prin îmbunătăţirea
condiţiilor socio – economice.
Proiectul, în întregime, are potenţialul de a genera un impact nefavorabil asupra mediului doar în
perioada activităţilor de construcţie.
În subcapitolele următoare sunt identificate şi evaluate efectele şi impactul proiectului asupra diverselor
componente de mediu şi, totodată, sunt evidenţiate şi măsurile de reducere a impactului negativ general
de proiect asupra mediului înconjurător.
6.1 APELE DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE
Măsuri de reducere a impactului negativ:

 având în vedere că proiectul propus nu va avea impact asupra apelor de suprafaţă şi subterane,
nu este necesară implementarea unor măsuri de reducere a impactului negativ;
 se recomandă ca în perioada de construcţie şi exploatare să se furnizeze apă potabilă pentru
lucrătorii implicaţi în lucrările de construcţie iar amplasamentele să fie dotate cu toalete
ecologice.
6.2 CLIMA ŞI CALITATEA AERULUI ATMOSFERIC
Posibila sursă de poluare a aerului în prioada de execuţie este reărezentată de utilajele din dotare.
Impactul gazelor de ardere provenite de la motoarele utilajelor asupra aerului atmosferic este practic
nesemnificativ, el încadrându-se în fondul general al admisiei permise.
Pentru motoarele Diesel specifice utilajelor grele, factorii de emisie sunt prezenţi în tabelul de mai jos:
POLUANŢI U.M. CANTITĂŢI ADMISE

Particule Kg/10001 1,56
Sox Kg/10001 3,24
CO Kg/10001 27,00
Hidrocarburi Kg/10001 4,44
Nox Kg/10001 44,40
Aldehide Kg/10001 0,36
Acizi organici Kg/10001 0,36
Determinarea emisiilor rezultate pentru un consum specific de motorină de 50l/h la funcţionarea

concomitentă a 5 utilaje, comparate cu limitele maxime admise în Ordinul 462/1993 sunt prezentate în
tabelul de mai jos:
6.3 SOLUL
 limitarea suprafeţelor de teren afectate de lucrările de excavare;
 refacerea zonelor afectate pe perioada lucrărilor de construcţie (dacă va fi cazul=;
 limitarea procesului de eroziune a terenului în faza de execuţie a lucrărilor de săpătură;
 decopertarea solului fertil înaintea lucrărilor de excavare şi depozitarea temporară în zona
şantierului în vederea utilizării ulterioare (dacă va fi cazul);
 construirea fundaţiilor în conformitate cu prevederile incluse în studiul tehnic de proiectare şi
a cerinţelor legale în domeniu;
 luarea unor măsuri adecvate pentru evitarea deversărilor accidentale de combustibil,
lubrifianţi, etc.;
32
 după finalizarea lucrărilor, constructorul are obligasţia eliberării amplasamentului de orice fel
de deşeuri;
 evacuarea deşeurilor trebuie realizată controlat, acestea urmând a fi predate către centre
specializate de colectareşi depozitare (centrul amenajat din localitatea Zărneşti);
 este interzisă depozitarea/eliminarea deşeurilor sau abandonarea acestora pe terenurile
învecinate;
 preluarea de pe amplasament a surplusului de pământ excavat şi depozitarea temporară a
acestuia în vederea utilizării ulterioare în activităţi de construcţie;
 amplasarea în zona şantierului a containerelor pentru colectarea diferitelor tipuri de deşeuri
(dacă este cazul).

6.4 FLORA ŞI FAUNA
Potrivit informaţiilor obţinute de la beneficiar, modul de utilizare a terenului se va menţine şi după

realizarea lucrărilor de investiţie propuse conform celor afirmate de beneficiar.
Nu există specii valoroase de plante din punct de vedere covservativ, a caror protecţie ar trebui
asigurată conform legislaţiei de mediu în vigoare.
În zona organizării de şantier şi în zona de execuţie a lucrărilor de protecţie, nu există habitate naturale,
specii de plante de interes conservativ sau asociaţii vegetale valoroase. Distanţa mică a amplasamentului
obiectivului de investiţie faţă de aşezările umane, face ca prezenţa faunei sţ fie sporadică. O atenţie
deosebită se va acorda pentru mierla de apă Cinclus cinclus şi pentru codobatura de munte Motacilla
cinera în perioada de cuibărit, dar lucrările se vor executa în afara perioadei de cuibărit.
Nu au fost observate specii de plante care figurează în Listele roşii naţionale ca plante rare sau
periclitate, nici specii de plante menţionate în anexele Directivei Habitate sau Convenţiei de la Berna, ca
specii ce necesită protecţie.
 refacerea zonelor afectate la finalizarea etapei de construcţie şi redarea terenului în circuitul
iniţial;
 pentru evitarea pierderilor de habitate se recomandă utilizarea suprafeţei minime necesare
pentru desfăşurarea lucrărilor (drumuri de acces, amenajarea şantierului, etc.). la finalizarea
lucrărilor, executantul are obligaţia eliberării zonelor de intervenţie de orice fel de materiale
şi/sau deşeuri;
 lucrările de construcţie se vor executa numai în timpul zilei pentru a evita utilizarea luminii
artificiale pe amplasament care ar afecta speciile identificate în zonă (unele dintre ele fiin
active pe timpul nopţii);
 limitarea vitezei autovehiculelor pe amplasament în perioada de construcţie pentru a putea fi
evitată o posibilă coliziune cu speciile identificate în zona de interes;
 amenajarea drumurilor de acces trebuie executată raţional pentru a se evita pierderile de
habitat;
 utilizarea drumului de acces existent, fără executarea altor drumuri secundare.
6.5 PEISAJUL
Evaluarea peisagistică şi vizuală ia în considerare nivelul de senzitivitate a reliefului iniţial şi a

resurselor identificate vizual precum şi nivelul impactului potenţial pe care îl poate produce proiectul de
investiţii. Această analiză permite evaluatorului să decidă dacă aceste efecte vizuale sunt sau nu
semnificative. Efectele pot fi:
 adverse, benefice sau neutre;
 pe termen scurt, mediu sau lung;
 permanente sau temporare;
 cumulative.
33
Pe durata derulării activităţilor de construcţie se poate considera că există un impact vizual temporar
datorat prezenţei echipamentelor şi utilajelor de lucru.
Conform informaţiilor obţinute de la beneficiar, vegetaţia care urmează a fi dislocată este cantitativ
redusă şi cu o putere de regenerare crescută. Astfel, impactul negativ produs asupra peisajului pe perioada
lucrărilor va fi redus în timp.
Măsuri de reducere a impactului negativ: reamenajarea corespunzătoare a amplasamentului, conform
proiectului.
6.6 ALTE TIPURI DE IMPACT
6.6.1 Zgomot şi vibraţii
Limitile maxim admisibile pe baza cărora se apreciază starea mediului din punc de vedere acustic în
zona unui obiectiv sunt precizate în STAS 10 009-88 şi prevăd, la limita unei incinte, valoarea maximă de
65dB (A) sau valorile curbei de zgomot Cz 60 (din STAS-ul amintit), iar în ceea ce priveşte amplasarea
clădirilor de locuit (§2.5 din acelaşi STAS), aceasta se va face în aşa fel încât să nu se depăşească
valoarea maximă de 50dB (A) pentru nivelul de zgomot exterior clădirii, măsurat la 2m de faţada acesteia
în conformitate cu STAS 6161/1-89.
Pentru intervalul orar 6:00 – 22:00, OM 536/1997 pentru aprobarea normelor de igienă şi a
recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei (cu modificările şi completările ulterioare), impune
aceeaşi limită maxim admisibilă. Pentru intervalul 22:00 – 6:00, acelaşi ordin impune o limită maxim
admisibilă a nivelului de presiune sonoră continuu echivalent, ponderat A, de 40dB (A).
Din analiza rezultatelor evaluărilor rezultă că nivelurile de zgomot generat în mediul înconjurător, ca
urmare a funcţionării maşinilor şi utilajelor, nu influenţează nivelul de zgomot din zona locuită.
7. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Analiza alternativelor în concepţia, proiectarea, execuţia, exploatarea şi monitorizarea unei investiţii

din punct de vedere al protecţiei mediului se poate referi la următoarele elemente:
- alegerea amplasamentului;
- alegerea soluţiilor tehnice şi tehnologice de producţie inclusiv a utilajelor, materiilor prime,
ambalajelor, în final al ciclului de viaţă al produselor;
- alegerea soluţiilor tehnice şi tehnologice de execuţie inclusiv a utilajelor, materialelor;
- alegerea duratelor de execuţie şi a perioadelor de lucru;
alegerea celor mai bune tehnici disponibile în toate etapele.
În toate cazurile alternativele vor lua în considerare varianta ,,0”, respectiv consecinţele în toate
domeniile în cazul în care investiţia nu trebuie realizată.
Pentru identificarea soluţiei optime din punct de vedere tehnic şi al impactului asupra mediului s-a
realizat o analiză comparativă a 2 variante:
Alternativa 0 - menşinerea stării actuale, cu probabilitatea apariţiei unor avarii la conducta de
transport gaze şi impact major asupra mediului înconjurător;
Alternativa I – executarea digului de apărare, a pragului de fund şi betonarea conductei de transport
gaze, cu rol şi de protecţie a mediului înconjurător.
Alternativa 0 : Menşinerea Stării actuale

Prin menşinerea stării actuale se înregistrează impact negativ asupra factorilor de mediu apă, sol, aer,
peisaj, biodiversitate, datorită fenomenelor complexe de eroziune, determinate de cursul de apă. Prin
alegerea acestei variante, există un impact negativ asupra factorilor de mediu, suprapus cu probabilitatea
fisurării sau spargerii conductei de transport gaze cu impact major asupra mediului înconjurător.
Alternativa I : Lucrări de apărări de mal, prag de fund, betonarea conductei
34
Execuţia unor lucrări hidrotehnice: prag de fund, apărări de mal din anrocamente, betonarea conductei
în fir continuu care să asigure siguranţa în exploatare a conductei de transport gaze naturale şi să prevină
eventualele erodări ale fundului albiei şi malurilor, care sunt şi lucrări de protecţie a mediului.
Apărarea de mal în zonele 5 şi 7 reprezintă şi o măsură de protecţie a drumului de exploatare al Parcului
Naţional Piatra Craiului.
Pentru identificarea alternativei optime din punct de vedere al impactului asupra mediului, a raportului
cost – beneficiu, s-a realizat o analiză comparativă a variantelor studiate.
În scopul evaluării celor două alternative avute în vedere, echipa de elaboratori a caracterizat impactul
fiecărei alternative în funcţie de o serie de criterii, folosind următorul sistem de notare:
 1 – efect slab (intensitate şi amploare reduse, reversibil);
 5 – efect mediu (intensitate şi amploare reduse, reversibil după o perioadă de timp);
 10 – efect major ( intensitate şi amploare importante, ireversibile);
 notelor acordate li s-a asociat fie „+”, fie,,-”, desemnând un impact pzitiv sau unul
negativ, după caz.
Evaluarea comparativă a impactului şi punctajele totale obţinute pentru cele două variante este
prezentată tabelar.
Evaluarea comparativă a impactului şi punctajele totale obţinute pentru cele două variante
Criterii/Alternative Alternativa 0 Alternativa I

Dezvoltarea infrastructurii - 10 5
Stimuarea mediului economic - 10 10
Raportul cost – beneficiu (profitabilitatea investiţiei) - 10 1
Impactul asupra mediului 5 10
Peisaj şi valori estetice 5 10
Folosinţa curentă şi ulterioară a terenurilor 1 5
Punctaj total - 19 41
Din matricea prezentată anterior, se observă că Alternativa I este cea care satisface cel mai bine
criteriile impuse.
8. MONITORIZAREA
Realizarea unui program de monitorizare a lucrărilor propuse este necesară pentru observarea
tendinţelor de evoluţie a ecosistemului şi interpretarea schimbărilor acestuia atât pe perioada de derulare a
lucrărilor de execuţie, cât şi după realizarea acestora. Rezultatele obţinute vor sta la baza evaluării
eficienţei acţiunulor propuse şi la adaptarea acestora de-a lungul timpului.
În cadrul prezentului studiu a fost propus un plan de monitorizare a factorilor de mediu în timpul
construcţiei. Conform legislaţiei, pe perioada execuţiei lucrărilor, cât şi după darea în folosinţă a
obiectivului de investiţie, se vor stabili cu autorităţile de mediu programe de monitorizare a factorilor de
mediu.
35
Modalitate de Frecvenţă de Costuri de Responsabi
Parametru Locaţie
monitorizare monitorizare monitorizare l
Observaţii directe şi
Modalitatea verificarea
de Locaţiile de documentaţiei pentru Zilnic (de
depozitare a depozitare şi a urmări dacă zona şi către Fără costuri Contractor
materialului excavare metoda de depozitare constructor)
excavat sunt aprobate de către
beneficiar
Condiţiile de Locaţiile de Zilnic (de

depozitare a depozitare şi Observaţii directe către Fără costuri Contractor
solului fertil excavare constructor)
În timpul
Zgomot şi
activităţilor Incluse în
vibraţii (pe La limita
Aparat de măsură care presupun costul
perioada amplasamentelo Contractor
adecvat o creştere a lucrărilor de
lucrărilor de r
nivelului de construcţie
excavare)
zgomot
În timpul
Observaţii directe şi activităţilor Incluse în
La limita
măsurători cu aparat care presupun costul
Praf amplasamentelo Contractor
de măsură adecvat o creştere a lucrărilor de
r
pentruPMio nivelului de construcţie
praf
Modalitatea Incluse în
Locaţiile de Zilnic (de
de costul
depozitare şi Observaţii directe către Contractor
depozitare a lucrărilor de
excavare constructor)
deşeurilor construcţie

Parametru Locaţie
Se va realiza
un plan de
Modalitatea Incluse în
Locaţiile de monitorizare
de depozitare costul
construcţie şi Observaţii directe a deşeurilor Contractor
a deşeurilor lucrărilor de
depozitare periculoase
periculoase construcţie
(dacă va fi
cazul)
36
Parametru Locaţie
Măsuri Locaţiile de Incluse în

Zilnic (de
privind excavare, costul
Observaţii directe către Contractor
sănătatea construcţie şi lucrărilor de
constructor)
populaţiei depozitare construcţie
Supervizarea
Incluse în
activităţilor de Ori de câte
Calitatea Locaţiile de costul
intervenţie în vederea ori este Beneficiar
solului exploatare lucrărilor de
diminuării poluărilor nevoie
construcţie
accidentale
Supervizarea
Calitatea Incluse în
activităţilor de Ori de câte
apelor de Locaţiile de costul
intervenţie în vederea ori este Beneficiar
suprafaţă şi exploatare lucrărilor de
diminuării poluărilor nevoie
subterane construcţie
accidentale
9. SITUAŢII DE RISC
În perioada desfăşurării lucrărilor propuse în zona amplasamentului lucrărilor, riscul apariţiei unor
situaţii potenţial periculoase pentru mediul înconjurător este minim, în cazul în care vor fi respectate
reglementările specifice de mediu. Poluările potenţiale vor fi însă limitate cantitativ şi vor avea un
caracter local. Nu există riscul unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului.
În contractele care se vor încheia pentru execuţia lucrărilor ar trebui precizate clauze speciale privind
protecţia mediului şi rezolvarea situaţiilor de risc pentru fiecare dintre părţi.
Pentru prevenirea situaţiilor de risc ce pot apărea în perioada de desfăşurare a lucrărilor se recomandă
luarea următoarelor tipuri de măsuri :
 Verificarea utilajelor, mijloacelor de transport, echipamentelor, mecanismelor, etc. pentru a
constata integritatea şi buna funcţionare înainte de intrarea în lucru ;
 Montarea indicatoarelor de interzicere a accesului în diferite zone şi a plăcuţelor indicatoare
cu însemne de pericol ;
 Realizarea unor împrejmuiri, semnalizări sau avertizări pentru a delimita zonele de lucru ;
 Controlul accesului persoanelor în şantier ;
 Controlul personalului muncitor privind disciplina în şantier, etc.
În perioada de construcţie este posibilă apariţia unor accidente ca urmare a condiţiilor meteorologice
nefavorabile (precipitaţii abundente, ceaţă, furtuni, vânturi puternice, etc.).
Măsurile de reducere a riscurilor de mediu şi a riscurilor privind sănătatea şi securitatea ocupaţională
care pot fi generate de proiectul propus sunt următoarele :
 implementarea unor măsuri pentru protecţia lucrătorilor, sau a trecătorilor în caz de forţă
majoră (cutremur, furtuni, viteze foarte mari ale vântului, etc.);
 semnalizarea zonei de construcţie;
 realizarea lucrărilor de construcţii-montaj de către personal calificat şi cu echipamente/utilaje
de lucru adecvate;
37
 interzicerea oricăror activităţi pe şantier în condiţii meteo nefavorabile (ploi, furtuni, ninsori,
vânt puternic) ;
 existenţa unui sistem permanent de comunicare pe amplasament (telefon) care să permită
avertizarea în cazul producerii unor accidente ;
 interzicerea accesului vizitatorilor pe amplasament în perioada execuţiei lucrărilor.
10. DESCIEREA DIFICULTĂŢILOR
Prezentul studiu s-a realizat în baza informaţiilor şi documentelor puse la dispoziţie de proiectantul
general şi beneficiar (în urma discuţiilor cu proiectantul lucrării) şi a vizitelor efectuate de elaboratorul
studiului în zonă. Vizitarea amplasamentelor obiectelor de investiţie a avut loc în septembrie 2009 şi
ianuarie 2010.
De asemenea s-a avut în vedere cerinţele legislative în vigoare privid evaluarea impactului asupra
mediului, precum şi o serie de informaţii şi date despre Parcul Naţional Piatra Craiului.
Pe parcursul derulării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului nu s-au întâmpinat alte
dificultăţi de ordin tehnic sau practic, părţile implicate încercând să conlucreze cât mai bine în scopul
evaluării obiective a impactului asupra mediului determinat de obiectivul de investiţie propus.
Concluzii şi recomandări
În cadrul prezentului studiu, pentru evaluarea calitativă a impactului asupra mediului s-a apelat la o
metodă de analiză multicriterială, şi anume matricea Leopold. Această matrice de evaluare a impactului
asupra mediului a fost concepută sub forma unui tabel în care pe linii s-au introdus principalele activităţi
ale proiectului analizat, iar pe coloane s-au enumerat factorii de mediu potenţial afectaţi. Activităţile
proiectului au fost grupate pe faze semnificative.
Au fost analizate activităţile incluse în matrice şi s-au stabilit efectele posibile asupra mediului biofizic
şi socio-economic, în scopul evaluării în principal a magnitudinii efectelor asupra mediului, echipa de
elaboratori a caracterizat impactul fiecărei activităţi asupra mediilor menţionate mai sus, folosind
următorul sistem de notare:
 5 – efect mediu (intensitate şi amploare reduse, reversibil după o periodă de timp);
 10 – efect major (intensitate şi amploare importante, ireversibil);
 notelor acordate, lis-a asociat negativ, după caz.
Prelucrarea matricei s-a realizat prin însumarea pe orizontală şi pe verticală a numărului de apariţii şi a
punctajului aferent fiecărei activităţi, respectiv factor dr mediu, cât şi a punctajului total aferent
proiectului pentru perioada de execuţie.
Ca urmare a evaluării impactului folosind matricea Leopold adaptată proiectului investigat, în perioada
de execuţie se pot aprecia următoarele:
- punctaje pozitive au fost obţinute pentru efectele asupra folosinţei curente şi ulterioare
terenurilor (+34 puncte), şi stimularea mediului economic (+41 puncte);
- dintre activităţile din cadrul proiectului analizat, din perioada de execuţie, lucrările de
amenajare a amplasamentului de – 26 puncte, ceea ce se justifică prin amploarea lucrărilor
implicate, suprafaţa relativ mare de teren afectată, creşterea nivelului de zgomot şi vibraţii,
impact asupra calităţii aerului şi solului, etc.;
- în funcţie de punctajele obţinute, următoarele categorii de activităţi care vor avea impact
asupra mediului, după cea menţionată anterior, sunt lucrări de construcţie a drumurilor de
acces (-13 puncte) şi activităţile de organizare de şantier (-10 puncte), realizarea fundaţiei (-31
puncte), Punctajele negative mari obţinute de aceste categorii de activităţi se explică prin
amplitudinea mare a impactului asupra calităţii aerului, solului şi biodiversităţii.
- Un punct pozitiv semnificativ l-au obţinut lucrările privind reamenajarea amplasamentului
(+41 puncte); având în vedere scopul de redare a terenurilor în circuitul iniţial prin aplicarea
unor măsuri compensatorii.
Punctajul obţinut pentru întregul proiect (+23 puncte) evidenţiază că implementarea proiectului va avea,
în ansamblu, un impact pozitiv atât asuprafactorilor de mediu cât şi a celor socio-economici. Având în
vedere că durata de execuţie a obiectivului de investiţie este de cca. 3 luni, se poate aprecia că impactul
38
asupra mediului se va reduce odată cu încheierea perioadei de execuţie, iar în perioada de exploatare
impactul se va reduce semnificativ.
Pricipalele măsuri de diminuare a impactului asupra mediului a lucrărilor propuse pe factori de mediu
sunt următoarele :
a) Aer
 umezirea periodică a drumurilor de acces pe durata transportării materialului excavat către
punctele de depozitare ;
 umezirea periodică, în perioada secetoasă (în faza de construcţie), a amplasamentului în
vederea reducerii unei poluări suplimentare a aerului ;
 gestionarea corespunzătoare a operaţiunilor de încărcare – descărcare a materialelor pentru a
evita generarea prafului ;
 întreţinerea corespunzătoare a maşinilor şi utilajelor şi restricţionarea funcţionării în gol a
acestora.
b) Apa
 având în vedere că proiectul propus va avea impact asupra apelor de suprafaţă şi subterane în
perioada de execuţie, este necesară implementarea unor măsuri de reducere a impactului
negativ ;
 întreţinerea periodică a utilajelor, astfel încât să nu existe pierderi de combustibili şi
lubrifianţi;
 operaţiile de reparare a utilajelor se vor executa în afara perimetrului de lucru şi anume în
organizarea de şantier, unde se vor respecta măsurile de protecţia mediului înconjurător;
 alimentarea cu combustibili şi lubrifianţi se va face în locuri special amenajate pentru evitarea
poluării mediului înconjurător;
 depozitarea deşeurilor rezultate în timpul execuţiei lucrărilor şi a celor menajere se va face în
locuri special amenajate, după care se vor transporta cu utilaje speciale la depozitul de
rezduuri aferent localităţii Zărneşti;
 se recomandă ca în perioada de construcţie şi exploatare să se furnizeze apă potabilă pentru
lucrătorii implicaţi în lucrările de construcţie, iar amplasamentele să fie dotate cu toalete
ecologice.
c) Sol
 limitarea suprafeţelor de teren afectate de lucrările de excavare a terenului;
 refacerea zonelor de teren afectate pe perioada lucrărilor de construcţie ;
 limitarea procesului de eroziune a terenului în faza de construcţie a fundaţiilor (pe perioada
viiturilor) ;
 decopertarea solului fertil înaintea lucrărilor de excavare şi depozitare temporară în zona
şantierului în vederea utilizării ulterioare ;
 luarea unor măsuri adecvate pentru evitarea deversărilor accidentale de combustibili,
lubrifianţi, etc. ;
 după finalizarea lucrărilor constructorul are obligaţia eliberării amplasamentului de orice fel
de deşeuri ;
 evacuarea deşeurilor trebuie realizată controlat, acestea urmând a fi predate către centre
specializate de colectare şi depozitare (Zărneşti);
 este interzisă depozitarea/eliminarea deşeurilor sau abandonarea acestora pe terenurile
învecinate ;
 preluarea de pe amplasament a surplusului de pământ excavat şi depozitarea temporară a
acestuia în vederea utilizării ulterioare în activităţi de construcţie;
 amplasarea în zona şantierului a containerelor pentru colectarea diferitelor tipuri de deşeuri
(dacă este cazul).
d) Vegetaţia
 refacerea zonelor afectate la finalizarea etapei de construcţie şi redarea terenului în circuitul
iniţial ;
 pentru evitarea pierderilor de habitate se recomandă utilizarea suprafeţei minime necesare
pentru desfăşurarea lucrărilor, a drumurilor de acces şi amenajarea şantierului. La finalizarea
lucrărilor, executantul are obligaţia eliberării zonelor de intervenţie de orice fel de materiale
39
şi/sau deşeuri, pentru ca vegetaţia locală să poată reveni la normal într-un interval de timp cât
mai scurt.
e) Faună
 se recomandă ca lucrările de construcţii să se execute în afara perioadei de cuibărit a speciilor
de păsări (aprilie – iunie) ;
 lucrările de construcţii se vor desfăşura numai în timpul zilei pentru a evita utilizarea luminii
artificiale pe amplasament care ar afecta speciile identificate în zonă (unele dintre ele fiind
active pe perioada nopţii) ;
 monitorizarea activităţii păsărilor de către un ornitolog pe o perioadă de cel puţin un an ;
 lucrările de construcţii se vor executa pe o durată de timp cât mai scurtă (3 luni) pentru ca
deranjul asupra ornitofaunei să fie minim ;
 amenajarea drumurilor de acces trebuie executată raţional pentru a se evita pierderile de
habitat.
f) Peisaj
 reamenajarea corespunzătoare a amplasamentelor ;
 folosirea materialelor locale pentru execuţia apărărilor de mal şi a pragului de fund, se
încadrează în peisajul local.
g) Zgomot şi vibraţii
măsurarea nivelului de zgomot înainte şi după efectuarea lucrărilor de construcţie ;
folosirea unor utilaje adecvate care nu generează zgomot peste limitele admise.
h) Situaţii de risc
implementarea unor măsuri pentru protecţia lucrătorilor sau a trecătorilor în caz de forţă majoră
(cutremur, furtuni, viteze foarte mari ale vântului, etc.);
semnalizarea zonei de construcţie în vederea limitării accesului în zonă a vizitatorilor sau a
trecătorilor;
realizarea lucrărilor de construcţii – montaj de către personal calificat şi cu echipamente/utilaje de
lucru adecvate ;
interzicerea oricăror activităţi pe şantier în condiţii meteo nefavorabile (ploi, furtuni, ninsori, vânt
puternic) ;
pe perioada derulării lucrărilor de construcţie lucrătorilor li se va pune la dispoziţie apă potabilă şi
şantierul va fi dotat cu toalete ecologice ;
existenţa unui sistem permanent de comunicare pe amplasament (telefon) care să permită
avertizarea în cazul producerii unor accidente.
11. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC
Studiul care face obiectul prezentei documentaţii analizează impactul asupra mediului determinat de
lucrările propuse în documentaţia tehnică realizată în cadrul proiectului ,,Evaluarea impactului de mediu
determinat de execuţia unei lucrări de reparaţii şi întreţinere la conducta magistrală de transport gaze
naturale în Parcul Naţional Piatra Craiului”.
11.1 DESCRIEREA LUCRĂRILOR
După viiturile din cursul anului 2009, viituri ale căror debite au fost foarte mari, s-au produs modificări
în albia pârâului Prăpastiei şi anume :
erodarea puternică a albiei atât în plan vertical cât şi orizontal, fapt ce a dus la modificări ale
secţiunii albiei ;
eroziune în plan orizontal, albia înaintând în maluri ;
amplificarea fenomenelor erozionale, albia râului suferind modificări în această zonă situată la
circa 500m de ieşirea din loc. Zărneşti spre loc. Măgura, pe o lungime de 2km de la intrarea în
defileu înspre Măgura, zona în care are traseul şi conducta de transport gaze naturale.
40
În momentul de faţă, datorită eroziunii, conducta fiind scoasă la suprefaţă în şapte puncte situate în
albie, exista riscul ca datorită înaintării eroziunii lungimile de conductă scoase la suprafaţă să se mărească
şi siguranţa în exploatare a conductei să fie compromisă, riscurile de rupere a conductei fiind mari.
Menţionăm că în prezent acţiunea distructivă a apelor asupra malurilor se face şi la debite normale de
curgere.
În vederea protecţiei conductei în aceste secţiuni sunt necesare execuţia unor lucrări hidrotehnice – prag
de fund, apărări de mal din anrocamente, betonarea conductei în continuu care să asigure siguranţa în
exploatare a conductei de transport gaze naturale şi să prevină eventualele erfodări ale malului.
Observaţiile efectuate asupra evoluţiei în timp a albiei pun în evidenţă procese de eroziune intense, mai
ales în plan orizontal, care în prezent au loc la toată gama de debite ce curg în albia râului.
Faţă de această situaţie se impune luarea unor măsuri urgente care să protejeze albia pârâului şi implicit
conducta magistrală de transport gaze naturale, prin măsurile ce trebuiesc luate se va reduce intensitatea
proceselor de eroziune, fenomen care pune în pericol traseul conducte, traseu aflat în prezent la distanţe
mici faţă de cota terenului şi în porşiunile în care nu a fost scoasă la suprafaţă, în lucrările propuse fiind
incluse şi aceste porţiuni.
11.2 ANALIZA ALTERNATIVELOR
Pentru identificarea soluţiei optime din punct de vedere tehnic şi al impactului asupra mediului s-a
realizat o analiză comparativă a două variante:
Alternativa 0 : menţinerea stării actuale ;
Alternativa I : apărare de mal, prag de fund şi protecţia conductei cu masiv din beton.
Varianta aleasă în urma efectuării studiului de impact, este Alternativa I.
11.3 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI
În urma evaluării impactului asupra mediului pe care îl poate genera realizarea obiectivului analizat, se
poate concluziona că în perioada de execuţie a lucrărilor impactul va fi redus şi va avea caracter local. În
condiţiile în care executantul/executanţii va/vor respecta legislaţia de mediu în vigoare, în special în
domeniul gestionării deşeurilor şi exploatării adecvate a utilajelor şi echipamentelor folosite, intensitatea
acestui impact poate fi diminuată.
Evaluarea impactului generat asupra mediului ca urmare a realizării obiectivului de investiţii analizat, a
evidenţiat faptul că impactul produs de realizarea obiectivului de investiţie asupra calităţii aerului,
solului, apelor de suprafaţă şi subterane, peisajului, biodiversităţii şi asupra mediului socio – economic
este minim.
Lucrările de apărări de mal executate pe pârâul Prăpastiei, zona Gura Râului, Zărneşti, pentru protecţia
conductei de transport gaze naturale Ǿ 24'' Coroi – Piteşti, sunt şi lucrări de reconstrucţie ecologică cu rol
de protecţia mediului înconjurător.
11.4 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI
Factori de Măsuri de reducere a impactului

mediu
Aer  umezirea periodică a drumurilor de acces pe durata transportării materialului
excavat către punctele de depozitare ;
 umezirea periodica, în perioadele secetoase (în faza de construcţie), a
amplasamentului în vederea reducerii unei poluări suplimentare a aerului ;
 gestionarea corespunzătoare a operaţiunilor de încărcare – descărcare a
materialelor pentru a evita generarea prafului;
41
 întreţinerea corespunzătoare a maşinilor şi utilajelor şi restricţionarea
funcţionării în gol a acestora.
 având în vedere faptul că proiectul propus nu va avea impact negativ asupra
apelor de suprafaţă şi subterane, nu este necesară implementarea unor măsuri
Apele de
de reducere a impactului negativ ;
suprafaţă şi
 se recomandă ca în perioada de construcţie şi exploatare să se furnizeze apă
subterane
potabilă pentru lucrătorii implicaţi în lucrările de construcţie iar
amplasamentele să fie dotate cu toalete ecologice.
 limitarea suprafeţelor de teren afectate de lucrările de excavare a terenului ;
 refacerea zonelor afectate pe perioada lucrărilor de construcţie ;
 limitarea procesului de eroziune a terenului în faza de construire a fundaţiilor
lucrărilor de apărare ;
 decopertarea solului fertil înaintea lucrărilor de excavare şi depozitarea
temporară în zona şantierului în vederea utilizării ulterioare ;
 luarea unor măsuri adecvate pentru evitarea deversărilor accidentale de
combustibil, lubrifianţi, etc. ;
 după finalizarea lucrărilor constructorul are obligaţia eliberării
Sol amplasamentului de orice fel de deşeuri ;
 evacuarea deşeurilor trebuie realizată controlat, acestea urmând a fi predate
către centre specializate de colectare şi depozitare (centrul amenajat din
localitatea Zărneşti) ;
 este interzisă aruncarea deşeurilor sau abandonarea acestora pe terenurile
învecinate ;
 preluarea de pe amplasament a surplusului de pământ excavat şi depozitarea
temporară a acestuia în vederea utilizării ulterioare în activităţi de
construcţie ;
 amplasarea în zona şantierului a containerelor pentru colectarea diferitelor
tipuri de deşeuri (dacă este cazul).

mediu
 refacerea zonelor afectate la finalizarea etapei de construcţie şi redarea
terenului în circuitul iniţial ;
 pentru evitarea pierderilor de habitate se recomandă utilizarea suprafeţei
Vegetaţie minime necesare pentru desfăşurarea lucrărilor, a drumurilor dr acces şi
amenajarea şantierului. La finalizarea lucrărilor, executantul are obligaţia
eliberării zonelor de intervenţie de orice fel de materiale şi/sau deşeuri, pentru
ca vegetaşia locală să poată reveni la normal, într-un interval de timp cât mai
scurt.
 lucrările de construcţii se vor executa pe cât posibil în afara perioadei de
cuibărit a speciilor de păsări (aprilie – iunie) ;
 lucrările de construcţie se vor desfăşura numai în timpul zilei pentru a evita
utilizarea luminii artificiale pe amplasament, care ar afecta speciile
identificate în zonă (unele dintre ele fiind active pe perioada nopţii) ;
Faună
 obiectivul de construcţii va trebui executat pe o durată de timp cât mai scurtă
(cca. 3 luni), pentru ca deranjul asupra ornitofaunei să fie minim ;
 amenajarea drumurilor de acces trebuie executată raţional pentru a se evita
pierderile de habitat ;
 utilizarea drumului existent ca drum de acces.
 reamenajarea corespunzătoare a amplasamentelor ;
 folosirea materialelor locale pentru execuţia apărărilor de mal şi a pragului de
Peisaj fund, pentru încadrarea în peisajul local ;
 îmbrăcarea taluzelor prevăzute a fi protejate prin înerbare cu pământ vegetal,
pentru încadrarea în peisaj.
42
 măsurarea nivelului de zgomot înainte şi după efectuarea lucrărilor de
Zgomot şi construcţie şi în timpul testării lor ;
vibraţii  folosirea unor utilaje adecvate care nu generează zgomot peste limitele
admise.

mediu
 dotarea lucrătorilor cu echipament individual de protecţie (cască de protecţie,
antifoane, bocanci cu bot metalic, mănuşi de protecţie), implementarea unor
măsuri pentru protecţia lucrătorilor, a vizitatorilor sau a trecătorilor în caz de
forţă majoră (cutremur, viteze foarte mari ale vântului, etc.);
 semnalizarea zonei de construcţie, în vederea limitării accesului în zonă a
vizitatorilor sau a trecătorilor;
 realizarea lucrărilor de construcţii – montaj de către personal calificat şi cu
Situaţii de risc
echipamente/utilaje de lucru adecvate;
 interzicerea oricăror activităţi pe şantier în condiţii meteo nefavorabile (ploi,
furtuni, ninsori, vânt puternic) ;
 pe perioada derulării lucrărilor dr construcţie lucrătorilor li se va pune la
dispoziţie apă potabilă şi şantierul va fi dotat cu toalete ecologice ;
 existenţa unui sistem permanent de comunicare pe amplasament (telefon) care
să permită avertizarea în cazul producerii unor accidente.
43
II MEMORIU JUSTIFICATIV
Calculul debitelor
h 862,48  861,61 0,87

I=  *100  *100  1,657 %
L( m) 10,5 * 500 52,5
 Debitul apei se calculeaza cu formula:
Q=ω·ν (m3/s)
ω-aria suprafetei analizate (m3)
v-viteza apei (m/s)
 Viteza este calculate dupa formula lui Chezy:
ν=c (m/s)
c-coeficientul lui Chezy(coefficient de viteza)

R-raza hidraulica (m)
I-panta terenului (%)
 Pentru aflarea coeficientului lui Chezy se utilizeaza formula:
c = ·Ry
n-coeficient de rugozitate avand valoarea n=0,04 iar y=1/4
 Raza hidraulica R este raportul dintre aria suprafetei si perimetrul udat (P)
R=
Zona 5 Puncul 1
Sectiunea nemodificata
I sectiune
0,7  0,1
ω== = 0,07 m2
2
P = 1,3*20=26:100= 0,26 m
0,07
R= = 0,26 m
0,26
c = 25·0,260,25 = 17,85
ν = c = 17,85 0,26 1,657 =17,85*0,65= 11,71 m/s
Q = 0,07*11,71 = 0,82 m3/s
II sectiune
44
ω === 0,2 m2
P = 0,6+0,6 =1,2=1,2*20:100= 1,64 m
0,2
R= = 0,12
1,64
c = 25·0,120,25 = 14,74
ν = c = 14,74 0,12 *1,657 = 6,6m/s
Q = 0,2*6,6 = 1,32 m3/s
III sectiune
ω === 0,32 m2
P = 0,24+2,6= 2,84 m
0,32
R= = 0,11
2,84
c = 25·0,110,25 = 14,48
ν = c = 14,48 0,11 *1,657 = 6,24m/s
Q = 0,32*6,24 = 2 m3/s
IV sectiune
ω === 0,43 m2
P = 0,24+3,8= 4,04 m
0,43
R= = 0,1
4,04
c = 25·0,10,25 = 14,28
ν = c = 14,48 0,1*1,657 = 5,98m/s
Q = 0,43*5,98 = 2,6 m3/s
V sectiune
ω === 0,52 m2
P = 0,24+2,4*2= 5,04 m
0,52
R= = 0,1
5,04
c = 25·0,10,25 = 14,17
ν = c = 14,17 0,1*1,657 = 5,85m/s
Q = 0,52*5,85 = 3,04 m3/s
VI sectiune
ω === 0,62 m2
P = 0,24+2,8*2= 5,84 m
0,62
R= = 0,1
5,84
c = 25·0,10,25 = 14,27
ν = c = 14,27 0,1*1,657 = 5,98m/s
Q = 0,62*5,98 = 3,7 m3/s
VII sectiune
45
ω === 0,73 m2
P = 0,24+6,8= 7,04 m
0,73
R= = 0,1
7,04
c = 25·0,10,25 = 14,18
ν = c = 14,18 0,1*1,657 = 5,86 m/s
Q = 0,73*5,86 = 4,3 m3/s
VIII sectiune
ω === 0,82 m2
P = 0,22+7,8= 8,02 m
0,82
R= = 0,1
8,02
c = 25·0,10,25 = 14,13
ν = c = 14,13 0,1*1,657 = 5,81m/s
Q = 0,82*5,81 = 4,8 m3/s
Nivel Crestere ω P R y n c v Q
apa nivel [m2] [m] [m] [m/s] [m3/s]
apa
862,48 0,10 0,07 0,26 0,26 0,25 0,04 17,85 11,71 0,82
862,58 0,10 0,2 1,64 0,12 0,25 0,04 14,74 6,6 1,32
862,68 0,10 0,32 2,84 0,11 0,25 0,04 14,48 6,24 2
862,78 0,10 0,43 4,04 0,10 0,25 0,04 14,28 5,98 2,6
862,88 0,10 0,52 5,04 0,10 0,25 0,04 14,17 5,85 3,04
862,98 0,10 0,62 5,84 0,10 0,25 0,04 14,27 5,98 3,7
862,08 0,10 0,73 7,04 0,10 0,25 0,04 14,19 5,86 4,3
862,18 0,10 0,82 8,02 0,10 0,25 0,04 14,14 5,81 4,8
Qtotal = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6 + Q7 + Q8
Qtotal = 0,82+1,32+2+2,6+3,04+3,7+4,3+4,8
Qtotal = 22,58 m3/s
Sectiunea modificata nr.1
I sectiune
ω === 0,09 m²
P = 0,28 m
0,09
R= = 0,32
0,28
c = 25·0,3225 = 18,82
ν = c = 18,82 0,32 *1,657 =13,727 m/s
Q = 0,09*13,727=1,24 m3/s
II sectiune
ω === 0,24 m²
P = 0,24+0,9*2=2,04 m
46
0,24
R= = 0,117
2,04
c = 25·0,11725 = 14,64
ν = c = 14,64 0,117 *1,657 = 6,45 m/s
Q = 0,24*6,45=1,55 m3/s
III sectiune
ω === 0,36 m²
P = 0,24+ 3 =3,24 m
0,36
R= = 0,11
3,24
c = 25·0,1125 = 14,43
ν = c = 14,43 0,11 *1,657 = 6,16 m/s
Q = 0,36*6,14 =2,2
IV sectiune
ω === 0,48 m²
P = 0,24+4,2= 4,44 m
0,48
R= = 0,1
4,44
c = 25·0,125 = 14,33
ν = c = 14,33 0,1*1,657 = 6,06 m/s
Q = 0,48*6,06 = 3 m3/s
V sectiune
ω === 0,59 m²
P = 0,24+5,4=5,64 m
0,59
R= = 0,1
5,64
c = 25·0,125 = 14,21
ν = c = 14,21 0,1*1,657 = 5,9 m/s
Q = 0,59*5,9=3,5 m3/s
VI sectiune
ω === 0,69 m²
P = 0,24+6,4=6,64 m
0,69
R= = 0,1
6,64
c = 25·0,125 = 14,19
ν = c = 14,19 0,1*1,657 = 5,86 m/s
Q = 0,69*5,86 = 4 m3/s
VII sectiune
ω === 0,79 m²
P = 0,24+7,4=7,64 m
47
0,79
R= = 0,1
7,64
c = 25·0,125 = 14,18
ν = c = 14,18 0,1*1,657 =5,86 m/s
Q = 0,79*5,86= 4,6 m3/s
VIII sectiune
ω === 0,9 m²
P = 0,24+ 8,4 = 8,64 m
0,9
R= = 0,1
8,64
c = 25·0,125 = 14,2
ν = c = 14,2 0,1*1,657 = 5,9 m/s
Q = 0,9*5,9=5,3 m3/s
apa
862,44 0,10 0,09 0,28 0,32 0,25 0,04 18,8 13,73 1,24
862,54 0,10 0,24 2,04 0,11 0,25 0,04 14,64 6,45 1,55
862,64 0,10 0,36 3,24 0,11 0,25 0,04 14,43 6,16 2,22
862,74 0,10 0,48 4,44 0,1 0,25 0,04 14,34 6,06 3
862,84 0,10 0,59 5,64 0,1 0,25 0,04 14,22 5,9 3,5
862,94 0,10 0,69 6,64 0,1 0,25 0,04 14,19 5,86 4
863,04 0,10 0,79 7,64 0,1 0,25 0,04 14,18 5,86 4,6
863,18 0,10 0,9 8,64 0,1 0,25 0,04 14,2 5,9 5,3
Qtotal = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6
Qtotal = 1,24+1,55+2,22+3+3,5+4+4,6+5,3
Qtotal = 25,41 m3/s
I sectiune
ω === 0,1 m²
P = 0,28 m
0,1
R= = 0,36
0,28
c = 25·0,3625 = 19,33
ν = c = 19,33 0,36 *1,657 = 14,86 m/s
Q = 0,1*14,86=1,5 m3/s
II sectiune
ω === 0,27 m²
P = 0,24+ 2 = 2,24 m
48
0,27
R= = 0,12
2,24
c = 25·0,1225 = 14,73
ν = c = 14,73 0,12 *1,657 = 6,57 m/s
Q = 0,27*6,57=1,8 m3/s
III sectiune
ω === 0,4 m²
P = 0,24+ 3,4 = 3,64 m
0,4
R= = 0,1
3,64
c = 25·0,125 = 14,39
ν = c = 14,39 0,1*1,657 = 6,1 m/s
Q = 0,4*6,1=2,4 m3/s
IV sectiune
ω === 0,52 m²
P = 0,24+ 4,6 = 4,84 m
0,52
R= = 0,1
4,84
c = 25·0,125 = 14,31
ν = c = 14,31 0,1*1,657 = 6 m/s
Q = 0,52*6=3,1 m3/s
V sectiune
ω === 0,64 m²
P = 0,24+ 5,8= 6,04 m
0,64
R= = 0,1
6,04
c = 25·0,125 = 14,26
ν = c = 14,26 0,1*1,657 = 5,94 m/s
Q = 0,64*5,94=3,8 m3/s
VI sectiune
ω === 0,75 m²
P = 0,24+ 7 = 7,24 m
0,75
R= = 0,1
7,24
c = 25·0,125 = 14,18
ν = c = 14,18 0,1*1,657 = 5,86 m/s
Q = 0,75*5,86=4,4 m3/s
VII sectiune
ω === 0,85 m²
P = 0,24+ 8 = 8,24 m
0,85
R= = 0,1
8,24
49
c = 25·0,125 = 14,16
ν = c = 14,16 0,1*1,657 = 5,8 m/s
Q = 0,85*5,8=5 m3/s
VIII sectiune
ω === 0,95 m²
P = 0,24+ 9 = 9,24 m
0,95
R= = 0,1
9,24
c = 25·0,125 = 14,16
ν = c = 14,16 0,1*1,657 = 5,8 m/s
Q = 0,95*5,8=5,5 m3/s
apa nivel apa [m2] [m] [m] [m/s] [m3/s]
862,40 0,10 0,1 0,28 0,36 0,25 0,04 19,33 14,86 1,5
862,50 0,10 0,27 2,24 0,12 0,25 0,04 14,73 6,57 1,8
862,60 0,10 0,4 3,64 0,1 0,25 0,04 14,39 6,12 2,4
862,70 0,10 0,52 4,84 0,1 0,25 0,04 14,31 6,03 3,1
862,80 0,10 0,64 6,04 0,1 0,25 0,04 14,26 5,95 3,8
862,90 0,10 0,75 7,24 0,1 0,25 0,04 14,18 5,86 4,4
863,00 0,10 0,85 8,24 0,1 0,25 0,04 14,17 5,85 5
863,10 0,10 0,95 9,24 0,1 0,25 0,04 14,16 5,82 5,5
Qtotal = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5
Qtotal =1,5+1,8+2,4+3,1+3,8+4,4+5+5,5
Qtotal =27,4 m3/s
Sectiunea modificata nr. 3
I sectiune
ω === 0,09 m²
P = 0,26 m
0,09
R= = 0,34
0,26
c = 25·0,3425 = 19,09
ν = c = 19,09 0,34 *1,657 = 14,32 m/s
Q = 0,09*14,32=1,3 m3/s
II sectiune
ω === 0,27 m²
P = 0,26+ 1,8 = 2,06 m
0,27
R= = 0,13
2,06
c = 25·0,1325 = 15,04
ν = c = 14,04 0,13 *1,657 = 6,98 m/s
Q = 0,27*6,98=1,9 m3/s
50
III sectiune
ω === 0,5 m²
P = 0,24+ 5 = 5,24 m
0,5
R= = 0,09
5,24
c = 25·0,0925 = 13,89
ν = c = 13,89 0,09 *1,657 = 5,36 m/s
Q = 0,5*5,36=2,7 m3/s
IV sectiune
ω === 0,7 m²
P = 0,24+ 6,4 = 6,64 m
0,7
R= = 0,1
6,64
c = 25·0,125 = 14,24
ν = c = 14,24 0,1*1,657 = 5,79 m/s
Q = 0,7*5,79=4 m3/s
V sectiune
ω === 0,81 m²
P = 0,24+ 7,6 = 7,84 m
0,81
R= = 0,1
7,84
c = 25·0,125 = 14,17
ν = c = 14,17 0,1*1,657 = 5,9 m/s
Q = 0,81*5,9=4,7 m3/s
VI sectiune
ω === 0,91 m²
P = 0,24+ 8,6 = 8,84 m
0,91
R= = 0,1
8,84
c = 25·0,125 = 14,16
ν = c = 14,16 0,1*1,657 = 5,84 m/s
Q = 0,91*5,84=5,3 m3/s
VII sectiune
ω === 1,02 m²
P = 0,24+ 9,6 = 9,84 m
1,02
R= = 0,1
9,84
c = 25·0,125 = 14,18
ν = c = 14,18 0,1*1,657 = 5,85 m/s
Q = 1,02*5,85=6 m3/s
51
apa
862,36 0,06 0,09 0,26 0,34 0,25 0,04 19,09 14,32 1,3
862,46 0,10 0,27 2,06 0,13 0,25 0,04 15,04 6,98 1,9
862,56 0,10 0,5 5,24 0,09 0,25 0,04 13,89 5,36 2,7
862,66 0,10 0,7 6,64 0,10 0,25 0,04 14,24 4,05 4
862,76 0,10 0,81 7,84 0,10 0,25 0,04 14,17 4,74 4,7
862,86 0,10 0,91 8,84 0,10 0,25 0,04 14,16 5,32 5,3
862,96 0,10 1,02 9,84 0,10 0,25 0,04 14,18 5.85 6
Qtotal = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6 + Q7
Qtotal = 1,3+1,9+2,7+4+4,7+5,3+6
Qtotal = 25,9 m3/s
I sectiune
ω === 0,09 m²
P = 0,28 m
0,09
R= = 0,32
0,28
c = 25·0,3225 = 18,82
ν = c = 18,82 0,32 *1,657 = 13,7 m/s
Q = 0,09*13,7=1,23 m3/s
II sectiune
ω === 0,26 m²
P = 0,26+ 1,8 = 2,06 m
0,26
R= = 0,12
2,06
c = 25·0,1225 = 14,9
ν = c = 14,9 0,12 *1,657 = 6,8 m/s
Q = 0,26*6,8= 1,8 m3/s
III sectiune
ω === 0,41 m²
P = 0,26+ 3,4 = 3,66 m
0,41
R= = 0,11
3,66
c = 25·0,1125 = 14,46
ν = c = 14,46 0,11 *1,657 = 6,23 m/s
Q = 0,41*6,23=2,5 m3/s
IV sectiune
ω === 0,15 m²
P = 1,74 m
0,15
R= = 0,08
1,74
c = 25·0,0825 = 13,55
ν = c = 13,55 0,08 *1,657 = 5,11 m/s
52
Q = 0,15*5,11=0,7 m3/s
V sectiune
ω === 0,68 m²
P = 0,26+ 6,2 = 6,48 m
0,68
R= = 0,1
6,48
c = 25·0,125 = 14,22
ν = c = 14,22 0,1*1,657 = 5,9 m/s
Q = 0,68*5,9=4m3/s
VI sectiune
ω === 0,8 m²
P = 0,26+ 7,4 = 7,66 m
0,8
R= = 0,1
7,66
c = 25·0,125 = 14,21
ν = c = 14,21 0,1*1,657 = 5,89 m/s
Q = 0,8*5,89= 4,7 m3/s
VII sectiune
ω === 0,92 m²
P = 0,26+ 8,6 = 8,86 m
0,92
R= = 0,1
8,86
c = 25·0,125 = 14,19
ν = c = 14,19 0,1*1,657 = 5,77 m/s
Q = 0,92*5,77=5,3 m3/s
VIII sectiune
ω === 1,03 m²
P = 0,26+ 9,8 = 10,06 m
1,03
R= = 0,1
10,06
c = 25·0,125 = 14,14
ν = c = 14,14 0,1*1,657 = 5,81 m/s
Q = 1,03*5,81=6 m3/s
apa
862,32 0,10 0,09 0,28 0,32 0,25 0,04 18,82 13,7 1,2
862,42 0,10 0,26 2,06 0,12 0,25 0,04 14,9 6,8 1,8
862,52 0,10 0,41 3,66 0,11 0,25 0,04 14,46 6,23 2,6
862,52 0,10 0,15 1,74 0,08 0,25 0,04 13,55 5,11 0,7
862,62 0,10 0,68 6,48 0,10 0,25 0,04 14,22 5,9 4
862,72 0,10 0,8 7,66 0,10 0,25 0,04 14,21 5,89 4,7
862,82 0,10 0,92 8,86 0,10 0,25 0,04 14,19 5,77 5,3
862,92 0,10 1,03 10,06 0,10 0,25 0,04 14,14 5,81 6
53
Qtotal = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6 + Q7
Qtotal =1,2+1,8+2,6+0,7+4+4,7+5,3+6
Qtotal = 26,3 m3/s
I sectiune
ω === 0,09 m²
P = 0,28 m
0,09
R= = 0,32
0,28
c = 25·0,3225 = 18,82
ν = c = 18,82 0,32 *1,657 = 13,7 m/s
Q = 0,09*13,7=1,23 m3/s
II sectiune
ω === 0,27 m²
P = 0,26+ 1,8 = 2,06 m
0,27
R= = 0,13
2,06
c = 25·0,1325 = 15,04
ν = c = 15,04 0,13 *1,657 = 6,98 m/s
Q = 0,27*6,98=1,9 m3/s
III sectiune
ω === 0,44 m²
P = 0,26+ 3,6 = 3,86 m
0,44
R= = 0,11
3,86
c = 25·0,1125 = 14,53
ν = c = 14,53 0,11 *1,657 = 6,29 m/s
Q = 0,44*6,29 = 3,5 m3/s
IV sectiune
ω === 0,15 m²
P = 0,1+ 1,6 = 1,7 m
0,15
R= = 0,08
1,7
c = 25·0,0825 = 13,63
ν = c = 13,63 0,08 *1,657 = 4,96 m/s
Q = 0,15*4,96= 0,7 m3/s
54
V sectiune
ω === 0,73 m²
P = 0,26+ 6,6 = 6,86 m
0,73
R= = 0,1
6,86
c = 25·0,125 = 14,27
ν = c = 14,27 0,1*1,657 = 5,98 m/s
Q = 0,73*5,98= 4,4 m3/s
VI sectiune
ω === 0,86 m²
P = 0,26+ 8 = 8,26 m
0,86
R= = 0,1
8,26
c = 25·0,125 = 14,20
ν = c = 14,20 0,1*1,657 = 5,89 m/s
Q = 0,86*5,89 = 5m3/s
VII sectiune
ω === 0,98 m²
P = 0,26+ 9,2 = 9,46 m
0,98
R= = 0,1
9,46
c = 25·0,125 = 14,18
ν = c = 14,18 0,1*1,657 = 5,85 m/s
Q = 0,98*5,85= 5,7 m3/s
VIII sectiune
ω === 1,1m²
P = 0,26+ 10,4 = 10,66 m
1,1
R= = 0,1
10,66
c = 25·0,125 = 14,20
ν = c = 14,20 0,1*1,657 = 5,89 m/s
Q = 1,1*5,89=6,5 m3/s
apa
862,28 0,10 0,09 0,28 0,32 0,25 0,04 18,82 13,7 1,2
862,38 0,10 0,27 2,06 0,13 0,25 0,04 15,04 6,98 1,9
862,48 0,10 0,44 3,86 0,11 0,25 0,04 14,53 6,29 2,8
862,48 0,10 0,15 1,7 0,08 0,25 0,04 13,63 4,96 0,7
862,58 0,10 0,73 9,86 0,1 0,25 0,04 14,27 5,98 4,4
862,68 0,10 0,86 8,26 0,1 0,25 0,04 14,2 5,89 5
862,78 0,10 0,98 9,46 0,1 0,25 0,04 14,18 5,85 5,7
862,88 0,10 1,11 10,66 0,1 0,25 0,04 14,20 5,89 6,5
55
Qtotal = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6
Qtotal = 1,2+1,9+2,8+0,7+4,4+5+5,7+6,5
Qtotal = 28,2 m3/s
I sectiune
ω === 0,1m²
P = 0,28 m
0,1
R= = 0,36
0,28
c = 25·0,3625 = 19,33
ν = c = 19,33 0,36 *1,657 = 14,93 m/s
Q = 0,1*14,93= 1,5 m3/s
II sectiune
ω === 0,3 m²
P = 0,28+ 2 = 2,28 m
0,3
R= = 0,13
2,28
c = 25·0,1325 = 15,06
ν = c = 15,06 0,13 *1,657 = 7,04 m/s
Q = 0,3*7,04= 2,11 m3/s
III sectiune
ω === 0,48m²
P = 0,28+ 4 = 4,28 m
0,48
R= = 0,11
4,28
c = 25·0,1125 = 14,47
ν = c = 14,47 0,11 *1,657 = 6,23 m/s
Q = 0,48*6,23=3 m3/s
IV sectiune
ω === 0,14m²
P = 1,36 m
0,14
R= = 0,1
1,36
c = 25·0,125 = 14,16
ν = c = 14,16 0,1*1,657 = 5,82 m/s
Q = 0,14*5,82= 0,81 m3/s
V sectiune
ω === 0,74m²
56
P = 0,24+ 6,8 = 7,04 m
0,74
R= = 0,1
7,04
c = 25·0,125 = 14,23
ν = c = 14,23 0,1*1,657 = 5,94 m/s
Q = 0,74*5,94= 4,4 m3/s
VI sectiune
ω === 0,87m²
P = 0,24+ 8 = 8,24 m
0,87
R= = 0,1
8,24
c = 25·0,125 = 14,25
ν = c = 14,25 0,1*1,657 = 5,94 m/s
Q = 0,87*5,94= 5,2 m3/s
VII sectiune
ω === 1m²
P = 0,24+ 9,4 = 9,64 m
1
R= = 0,1
9,64
c = 25·0,125 = 14,19
ν = c = 14,19 0,1*1,657 = 5,89 m/s
Q = 1*5,89= 5,9 m3/s
VIII sectiune
ω === 1,13m²
P = 0,24+ 10,6 = 10,84 m
1,13
R= = 0,1
10,84
c = 25·0,125 = 14,20
ν = c = 14,20 0,1*1,657 = 5,89 m/s
Q = 1,13*5,89=6,7 m3/s
apa nivel apa [m2] [m] [m] [m/s] [m3/s]
862,24 0,10 0,1 0,28 0,36 0,25 0,04 19,33 14,93 1,5
862,34 0,10 0,3 2,28 0,13 0,25 0,04 15,06 7,04 2,1
862,44 0,10 0,48 4,28 0,11 0,25 0,04 14,47 6,23 3
862,44 0,10 0,14 1,36 0,10 0,25 0,04 14,16 5,82 0,8
862,54 0,10 0,74 7,04 0,10 0,25 0,04 14,23 5,94 4,4
862,64 0,10 0,87 8,24 0,10 0,25 0,04 14,25 5,94 5,2
682,74 0,10 1 9,64 0,10 0,25 0,04 14,19 5,89 5,9
862,84 0,10 1,13 10,86 0,10 0,25 0,04 14,20 5,89 6,7
Qtotal = Q1 + Q2 + Q3 + Q4 + Q5 + Q6
Qtotal = 1,5+2,1+3+0,8+4,4+5,2+5,9+6,7
57
Qtotal = 29,6 m3/s
DIMENSIONAREA ZIDULUI DE SPRIJIN
H=1,2 m (inaltimea zidului)

Hf=0,30 m (inaltimea fundatiei)
a = 0,20 m
b = 0,34 (latimea la coronament)
B = 1,70 (latimea fundatieizidului)
c = 0,5 m
l = lungimea bratului fortei
DETERMINAREA FORTELOR DE GREUTATE
58
GT = G 1 + G 2 + G 3 + G 4 (KN)
G 1 = H * b * 1 *  piatra
B   a  b  c * H
G2 = *1*  piatra
2
G 3 =B * Hf *1*  piatra
G 4 =H * c * 1 *  pamant
G 1 = 1,2*0,34*1*24=9,79 KN
1,70  (0,20  0,34  0,5) *1,2

G2 = *1* 24  5,42 KN
2
G 3 =1,70*0,30*1*24=12,24 KN
G 4 =1,2*0,5*1*18=10,8 KN
G T = 9,79+5,42+12,24+10,8=38,25 KN
DETERMINAREA ACTIUNILOR DE CALCUL
1
Pa =  pamant * H 2  KPa m (impingere activa)
2
Pav = P a * sin  ( 45 ) (impingere activa pe verticala)
Pah = P a * cos  ( 45 ) (impingere activa pe orizontala)
1
Pa = *18*1,2² =12,96 K P a /m
2
Pav = 12,96*0,70=9,16 K P a /m
Pah =12,96*0,70=9,16 K P a /m
VERIFICAREA ZIDULUI DE SPRIJIN
 Verificarea la rasturnare
Mstabilitate = G 1 * l 1 + G 2 * l 2 + G 3 * l 3 + G 4 * l 4 (KN/m)
Mstabilitate = 9,79*0,17+5,42*0,22+12,24*0,85+10,8*0,25 = 15,95 (KN/m)

b
l1 =
2
0,34
l1   0,17
2
B  (a  b  c)
l2 =
3
1,70  (0,20  0,34  0,5)
l2   0,22
3
59
B
l3 =
2
1,70
l3   0,85
2
c
l4 =
2
0,5
l4   0,25
2
v1
Mrasturnare = Pa * * H (KN/m)
3
1
Mrasturnare = 9,16* *1,2=3,66 KN/m
3
Mrasturnare < Mstabilitate  stabilitate asigurata
3,66 < 15,95  stabilitate asigurata
 Verificare la alunecare
M stabilitate
Fa  (forta de alunecare)
M rasturnare
15,95
Fa =  4,36
3,66
Fstabilitate la alunecare = f * Fa ≤ fa
Fstabilitate la alunecare = 0,04 * 4,36 = 0,17
Fstabilitate la alunecare = 0,04*Fa ≤ 1,15 (se verifica stabiitatea la alunecare)
Fstabilitate la alunecare = 0,17 ≤ 1,15  se verifica stabilitatea la alunecare
60

Evaluarea Impactului

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

Evaluarea Impactului

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

Universitatea VALAHIA Târgovişte

Facultatea Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor

Îndrumător : As. Dr. David I.

3.1 DENUMIREA PROIECTULUI………………………………………………………………….........8

3.2 DETALII DE AMPLASAMENT……………………………………………………………………..9

3.3 ARII PROTEJATE……………………………………………………………………………….........9

3.3.1 Fenomene naturale hidrologice şi pedologice……………………………………………………10

3.4 OPORTUNITATEA LUCRĂRILOR…………………………………………………………….........12

3.5 DESCRIEREA PROIECTULUI…………………………………………………………………..........13

3.5.1 Trasarea, măsurarea şi confirmarea execuţiei de calitate a lucrărilor…………………………….13

3.5.2 Descrierea lucrărilor proiectate………………………………………………………………...…13

3.5.3 Lucrări de infrastructură (săpătura)……………………………………………………………….14

3.5.4 Protecţia exterioară a conductei……………………………………………………………...........14

3.5.5 Protecţia pasivă contra coroziunii externe a conductei subterane…………………………………14

3.5.6 Betonarea conductei……………………………………………………………………………….15

3.5.7 Protecţia conductei de transport gaze naturale în albia pârâului Prăpastiei……………………….15

3.5.8 Ordinea de execuţie, probe, teste şi verificări ale lucrării…………………………………………18

3.5.9 Trasarea lucrărilor………………………………………………………………………………….19

3.5.10 Patul lucrărilor de apărare………………………………………………………………………...19

3.5.11 Condiţii de execuţie………………………………………………………………………………20

3.5.12 Proprietăţi, toleranţe, probe ale materialelor componente lucrării……………………………….20

3.6 INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE..22

3.7.1 Zgomot şi vibraţii………………………………………………………………………………...22

3.7.3 Poluanţi biologici…………………………………………………………………………………23

3.8 PRINCIPALELE ALTERNATIVE STUDIATE ŞI INICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA

3.8.1 Altenative considerate în vederea stabilirii lucrărilor necesare…………………………………...23

5.4.1 Date generale……………………………………………………………………………………….26

5.4.2 Geologie şi litologie………………………………………………………………………………..27

6. EVALUAREA ŞI DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI………………………………...32

6.1 APELE DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE……………………………………………………………32

6.2 CLIMA ŞI CALITATEA AERULUI ATMOSFERIC…………………………………………………..32

6.4 FLORA ŞI FAUNA……………………………………………………………………………………….33

6.6 ALTE TIPURI DE IMPACT………………………………………………………………………………34

6.6.1 Zgomot şi vibraţii………………………………………………………………………………….…34

10. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR……………………………………………………………………...38

11. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC………………………………………………………………40

11.1 DESCRIEREA LUCRĂRILOR………………………………………………………………………40

11.2 ANALIZA ALTERNATIVELOR…………………………………………………………………….41

11.3 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI…………………………………………………41

11.4 MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI………………………………………………………41

ZONA 5 Punctul 1.……………………………………………………………………………………………44

Secţiunea modificata nr. 1………………………………………………………………………………….47

Secţiunea modificata nr. 2………………………………………………………………………………….49

Secţiunea modificata nr. 3………………………………………………………………………………….51

Secţiunea modificata nr. 4………………………………………………………………………………….53

Secţiunea modificata nr. 5………………………………………………………………………………….55

Secţiunea modificata nr. 6………………………………………………………………………………….58

Dimensionarea zidului de sprijin……………………………………………………………………………...61

Determinarea fortelor de greutate……………………………………………………………………………..61

Determinarea actiunilor de calcul……………………………………………………………………………..61

Verificarea zidului de sprijin………………………………………………………………………………….62

3.1 DENUMIREA PROIECTULUI

,,Evaluarea impactului de mediu determinat de execuţia unei lucrări de reparaţii şi întreţinere la

3.2 DETALII DE AMPLASAMENT

Lucrările proiectate în prezenta documentaţie sunt amplasate pe cursul pârâului Prăpastiei,

3.3 ARII PROTEJATE

3.3.1 Fenomene naturale hidrologice şi pedologice

Constituţia pedologică a Pietrei Craiului, preponderent calcaroasă, se caracterizează prin imposibilitatea

3.4 OPORTUNITATEA LUCRĂRILOR

3.5 DESCRIEREA PROIECTULUI

3.5.1 Trasarea, măsurarea şi confirmarea execuţiei de calitate a lucrărilor

Pentru o execuţie de calitate a lucrărilor proiectate este necesar ca antreprenorul să impună

3.5.2 Descrierea lucrărilor proiectate

Mstabilitate = 9,790,17+5,420,22+12,240,85+10,80,25 = 15,95 (KN/m)