MATEMATICA

1. Pozitii si relatii spatiale

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa spuna care obiect este mai aproape sau mai departe, luandu-se pe sine ca punct de reper.
(Exemplu: spune ca papusa este mai aproape de el decat avionul);
 Sa spuna unde se gaseşte el, in raport cu un anumit obiect din spatiu.
(Exemplu: spune ca se afla in camera, in afara camerei, pe scaun, sub masa, langa colegul sau
etc.);
 Sa se aseze in raport cu un reper dat.
(Exemplu: se asaza pe canapea, se asaza in fata bibliotecii, in spatele mesei, iese din camera etc.,
atunci cand i se cere acest lucru);
 Sa cunoasca si sa numeasca pozitii spatiale, plasand obiectele peste, pe, deasupra,
dedesubt, inauntrul sau in afara unui spatiu/obiect.
(Exemplu: pune farfuria pe masa, asaza tacamurile in dulap, plaseaza un cub in interiorul unei
cutii sau in afara acesteia, atunci cand i se cere acest lucru);
 Sa numeasca pozitia obiectelor dintr-un desen fata de un reper dat.
(Exemplu: “Buburuza se afla pe floare si fluturele deasupra ei.”).
Intelege cu dificultate pozitiile spatiale: dedesubt, deasupra, la stanga, la dreapta.

Pozitiile spatiale se invata folosind obiecte si exprimand oral pozitia acestora.

Ce poti face daca apar dificultati:

 Roaga copilul sa execute comenzi simple de deplasare (exemplu: "mergi in dreapta, la
fereastra”, „mergi in stanga, la baie etc.") sau arata-i cu mana obiecte din jur si cere-i sa spuna
unde se afla acestea.
 Puteti “citi” impreuna imagini, stabilind locul unde se gaseste fiecare obiect, in raport cu alte
obiecte precizate.
 Joaca-te cu copilul, plasand, pe rand, un obiect in mai multe locuri (exemplu: pune cartea pe
masa, in biblioteca, sub penar, intre creion si caiet etc.).

Jocuri: Ghici, ce s-a schimbat?

 Utilitatea jocului: Folosirea cuvintelor care denumesc pozitiile spatiale: in fata, in
spatele, deasupra, dedesubt, pe, sub etc.Materiale folosite: 2-3 jucarii

2. Formarea de multimi si determinarea apartenentei unui obiect la o multime

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa recunoasca o multime/grupa si elementele care apartin acesteia.
(Exemplu: formeaza multimea jucariilor si spune ca aceasta este alcatuita din ursuleti, iepurasi,
papusi si masini);
 Sa identifice obiectele care nu pot face parte din grupa formata.
(Exemplu: afirma ca merele nu sunt jucarii, deci nu apartin multimii de jucarii);
 Sa spuna asemanarile şi deosebirile dintre multimi sau grupe.
(Exemplu: spune ca o multime de mere galbene si alta multime de mere rosii se aseamana
 deoarece ambele sunt formate din mere, dar difera, deoarece merele din cele doua multimi au
culori diferite);
 Sa formeze singur multimi sau grupe de obiecte, adica sa incercuiasca cateva obiecte care au o
insusire comuna.
(Exemplu: formeaza multimea obiectelor folosite in bucatarie, multimea fructelor cu gust acru,
multimea hainutelor purtate de baieti etc);
 Sa intuiasca multimea vida, ca multime fara nici un element.
(Exemplu: formeaza multimea vida, stiind ca in interiorul liniei curbe inchise care margineste
multimea, nu se deseneaza nimic, deoarece multimea vida are zero elemente sau nu are nici un
element).

3. Gruparea obiectelor dupa forma, marime si culoare

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa recunoasca forma, culoarea si marimea obiectelor din mediul inconjurator.
(Exemplu: aduce farfuria mare si rosie daca i se cere);
 Sa identifice grupe sau multimi de obiecte dupa criterii date.
(Exemplu: dintre urmatoarele cuburi: 3 cuburi galbene - unul mare si doua mici, 2 cuburi albastre
- unul mare, altul mic si 2 cuburi rosii – ambele mici, formeaza multimea cuburilor mari, daca i
se cere);
 Sa clasifice obiecte sau fiinte dupa un singur criteriu dat.
(Exemplul 1: dupa culoare: diferentiaza merele galbene de cele rosii; Exemplul 2: dupa
marime: clasifica ursuletii de jucarie in ursi mari, ursi mici si ursi mijlocii);
 Sa clasifice obiecte sau fiinte dupa diverse criterii simultan: forma si culoare; forma si marime;
marime si culoare; forma, marime si culoare.
(Exemplu: dupa marime si culoare: clasifica cuburile in cuburi galbene, mici si cuburi mari,
rosii);
 Sa formeze grupe sau multimi de obiecte pe baza unor insusiri comune (forma, marime, culoare),
luate in considerare separat sau mai multe simultan.
(Exemplu: selecteaza dintr-o multime de ciuperci pe cele mici si galbene);
 Sa precizeze criteriile dupa care se face sortarea unei multimi de obiecte.
(Exemplu: spune am ales papusile mari, cu funde rosii).

4. Gruparea obiectelor dupa lungime, latime, grosime si inaltime

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa descrie si sa compare diferite obiecte din mediul inconjurator, care au lungimi, latimi, grosimi
si inaltimi diferite, folosind expresii ca: “mai lung”, “mai putin lung”, “cel mai lung”, “mai
scurt”, „mai gros”, „mai scund”, „la fel de inalt”.
(Exemplul 1: fularul sau este mai lat decat esarfa mamei; Exemplul 2: copacul din parc este mai
inalt decat cel din fata casei; Exemplul 3: covorul din camera sa este cel mai gros; Exemplul
4: siretul de la adidasi este mai lung decat cel de la pantofi);
 Sa ordoneze obiectele in sir crescator sau descrescator, dupa un criteriu dat: grosime, lungime,
latime si inaltime.
(Exemplul 1: ordoneaza betisoarele de la cel mai scurt la cel mai lung; Exemplul 2: ordoneaza
semnele de carte de la cel mai ingust la cel mai lat; Exemplul 3: ordoneazamorcovii cel mai gros
la cel mai subtire);
 Sa grupeze obiecte sau fiinte dupa un singur criteriu.
(Exemplu: dupa lungime: creion lung – creion scurt; dupa latime: curea lata –curea ingusta;
dupa inaltime: baiat scund – baiat inalt; dupa grosime: copac gros – copac subtire);
 Sa grupeze obiecte/fiinte dupa doua sau trei criterii simultan.
(Exemplul 1: dupa culoare - grosime: alege creioanele verzi si groase; Exemplul 2: dupa forma –
lungime - grosime: alege florile cu tulpinile lungi si groase; Exemplul 3: dupa forma – grosime -
inaltime: alege brazii inalti si grosi);
 Sa precizeze criteriile de formare a grupelor sau multimilor de obiecte.
(Exemplu: exprima alegerea facuta astfel: „am ales creioanele albastre si subtiri”).

5. Aprecierea globala a cantitatii si aprecierea prin punere in perechi

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa compare doua grupe de obiecte si sa aprecieze dintr-o privire (fara sa le aseze in perechi sau
fara sa le numere) unde sunt ”mai multe” sau ”mai putine”.
(Exemplu: sa compare o grupa de 2 sau 3 obiecte cu una de 7, 8 sau 9 obiecte si sa aprecieze
„dintr-o privire” care este grupa mai numeroasa)
 Sa uneasca printr-o linie fiecare obiect dintr-o grupa cu un obiect dintr-o alta grupa si sa spuna
care grupa are mai multe sau mai putine obiecte.
(Exemplu: cand compara o grupa de flori cu o grupa de fluturi traseaza o linie intre fluture si
floare, formand perechi o floare - un fluture, apoi spune care grupa are mai multe sau mai putine
obiecte)
 Sa folosesca expresiile corecte atunci cand compara multimi.
(Exemplu: „In prima grupa sunt tot atatea ciupercute cate veverite sunt in a doua grupa” sau
„sunt mai multe/ mai putine avioane decat barcute”);
 Sa explice de ce o grupa are mai multe, mai putine sau tot atatea obiecte decat o alta grupa.
(Exemplu: „cele doua grupe au tot atatea elemente/obiecte, pentru ca toate frunzele din grupa
frunzelor au pereche in grupa gargaritelor, sau „grupa fluturilor are mai multe
elemente/obiecte, pentru ca in grupa fluturilor a ramas un fluture care nu are pereche in grupa
florilor”)
 Sa formeze grupe egale de obiecte prin adaugarea sau eliminarea unui obiect dintr-una din cele
doua grupe comparate.
(Exemplu: adauga masini in grupa masinutelor sau ia o papusa din grupa papusilor, pentru a fi
tot atatea obiecte in fiecare grupa.)
 Sa aprecieze cantitatea prin punere in perechi si in contexte de viata cotidiana curente. (Exemplu:
cand asaza masa, sa realizeze corespundenta unu la unu: o farfurie – un pahar – un servetel – un
tacam. Daca o farfurie nu are tacam, va sti ca mai trebuie sa mai adauge un tacam la masa).

6. Formele geometrice: patrat si dreptunghi

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa recunoasca in mediul ambient formele geometrice patrat si dreptunghi si sa le denumesca.
(Exemplu: copilul spune ca usa si caietul au forma de dreptunghi, masa si ferestrele au forma de
patrat)
 Sa deseneze forma geometrica patrat si dreptunghi peste o linie deja trasata, dupa model sau fara
model.
(Exemplu: Deseneaza un patrat si un dreptunghi.)
 Sa transforme patratul si dreptunghiul in diferite obiecte.
(Exemplu transforma patratul intr-un servetel si dreptunghiul intr-un televizor)
 Sa construiasca din betisoare, paie sau bete de chibrit formele geometrice.
(Exemplu: asaza betisoarele, astfel incat sa formeze un patrat si un dreptunghi)
 Sa grupeze formele geometrice in functie de criterii date: forma, culoare, marime, grosime si sa
motiveze apartenenta unei forme la o multime deja formata.
(Exemplu: Formeaza grupa dreptunghirilor mici si rosii)
 Sa execute desene decorative/artistice, constructii folosind formele geometrice. (Exemplu:
construieste un robot din forme geometrice decupate).

7. Formele geometrice: cerc si triunghi

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa recunoasca in mediul ambiant formele geometrice: cerc si triunghi si sa le denumesca.
(Exemplu: spune ca panzele barcutelor si zmeul de hartie au forma de triunghi, rotile masinilor si
farfuriile au forma de cerc)
 Sa deseneze formele geometrice: cerc si triunghi.
(Exemplu: deseneaza cercuri si triunghiuri peste o linie deja trasata, dupa model sau fara sa aiba
model)
 Sa transforme cercul si triunghiul in diferite obiecte.
(Exemplu: sa transforme triunghiul intr-un cort si cercul intr-un ceas)
 Sa construiasca triunghiul si cercul din diferite materiale.
(Exemplu: din betisoare, paie sau bete de chibrituri construieste triunghiul si din ata, sarma sau
sfoara face cercul)
 Sa grupeze formele geometrice in functie de criterii date: forma, culoare, marime, grosime.
(Exemplu: separa cercurile mici, subtiri si galbene de celelalte forme)
 Sa motiveze apartenenta unei forme la o multime deja formata.
(Exemplu: extrage din multimea triunghiurilor rosii si mari, un triunghi rosu si mic, spunand ca
acesta nu face parte din multimea data pentru ca este mic si rosu)
 Sa execute desene decorative/artistice, constructii folosind formele geometrice. (Exemplu: face o
floare folosind cercuri si triunghiuri).

8. Operatii si deductii logice

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa realizeaze deductii simple logice, folosind „negatia”.
(Exemplu: „daca nu e mare, e mic”, „daca nu este patrat, nici cerc, nici triunghi, atunci este
dreptunghi”)
 Sa ordoneze sau clasifice piesele geometrice, dupa insusiri diferite.
(Exemplu: ordoneaza formele geometrice in multimea cercurilor/patratelor/triunghiurilor sau in
multimea formelor rosii, multimea figurilor mari etc.)
 Sa selecteze figuri geometrice care indeplinesc anumite criterii, dar care nu trebuie sa aiba o
anumita caracteristica.
(Exemplu: alege formele geometrice mari si rosii, care nu sunt patrate)
 Sa selecteze figuri geometrice care au o anumita caracteristica, dar care nu indeplinesc alte
criterii.
(Exemplu: alege cercurile care nu sunt mici si nu sunt rosii)
 Sa alcatuiasca grupe/multimi cu tot atatea elemente folosind piesele geometrice in jocuri logice.
(Exemplu: deseneaza o multime cu tot atatea cercuri cate patrate sunt)
 Sa realizeze deductii logice, folosind negatia si in viata de zi cu zi.
(Exemplu: daca a plecat de acasa cu parintii si constata ca nici mama, nici tata nu au luat
umbrela, deduce ca daca va ploua nu au umbrela pentru a se feri de ploaie).

9. Numere si cifre de la 1 la 10
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa recunoasca si sa denumeasca cifrele de la 1 la 10.
(Exemplu: spune corect cifrele fie ca sunt asezate in ordine crescatoare: 1,2, 3, fie ca sunt asezate
pe sarite: 5,8,3)
 Sa numere corect in ordine crescatoare şi descrescatoare sau de la un numar dat.
(Exemplu: numara „inainte“ de la 6 la 10 si „inapoi” de la 9 la 3)
 Sa alcatuiasca sirul crescator de la 1 la 10, intelegand „cresterea” cu un element de la un numar
la urmatorul.
(Exemplu: numarul 7 este alcatuit din 6 obiecte la care se mai adauga unul);
 Sa descopere cifra care lipseste intr-un sir dat.
(Exemplu: din sirul 4, 5, …., 7, 8, spune ca lipseste 6)
 Sa scrie cifrele de la 1 la 10, cu sau fara ajutor.
(Exemplu:scrie peste modelul punctat al cifrei sau, in spatiu liber, scrie cifre fara sprijin)
 Sa puna in corespondenta cifra cu cantitatea de obiecte si invers.
(Exemplu: cifrei 9 ii asociaza o multime cu 9 obiecte, iar unei multimi cu 7 obiecte ii va
corespunde cifra 7)
 Sa compuna/descompuna un numar de la 1 la 10, gasind cat mai multe variante. (Exemplu:
imparte 4 mere lui Teo si Anei astfel: Ana primeste 3 mere, Teo primeste 1 mar sau Ana
primeste 2 mere, Teo primeste 2 s.a.m.d.)
 Sa aplice in viata cotidiana cunostintele invatate.
(Exemplul 1: cand imparte bomboanele cu prietenii descompune un numar dat de bomboane;
Exemplul 2: cand compara doua gramezi de mere, le numara si decide care e numarul mai mare
si afla care e gramada cu mai multe mere).

10. Compararea numerelor. Vecinii numerelor (intervalul 1- 10)

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa identifice si sa stabileasca locul numerelor intr-un sir dat.
(Exemplu: din sirul 1, 2, …, 4, 5, spune ca lipseste 3)
 Sa denumeasca vecinul mai mare (vecinul din dreapta) si vecinul mai mic (vecinul din stanga) al
unui numar dat.
(Exemplu: se da numarul 5: vecinul mai mic este 4, vecinul mai mare este numarul 6)
 Sa compare numerele naturale de la 1 la 10.
(Exemplu: spune ca numarul 9 este mai mare decat numarul 7)
 Sa aleaga dintre doua numere pe „cel mai mare” sau pe ”cel mai mic”.
(Exemplu: se dau numerele 6 si 7 si se cere sa se aleaga numarul mai mic)
 Sa compare numere si in situatii reale de viata.
(Exemplu: spune ca un caiet de 5 lei costa mai putin decat o carte care are pretul de 8 lei)

11. Numeralul ordinal

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa identifice pozitia unui obiect intr-un sir utilizand numeralul ordinal.
(Exemplu: balonul galben este al saselea)
 Sa identifice si sa numeasca primul si ultimul element dintr-un şir de maxim 10 elemente.
(Exemplu: spune ca masinuta este prima din sirul de jucarii, iar papusa este ultima);
 Sa utilizeze adecvat numele numeralelor ordinale.
(Exemplu: numara primul, al doilea, … etc.)
 Sa faca diferenta intre numeralul ordinal si cel cardinal.
(Exemplu:arata al doilea obiect dintr-un sir care are pe el cifra 4 si stie ca nu inseamna ca este al
patrulea)
 Sa utilizeze corect numeralul ordinal si in viata cotidiana.
(Exemplu: spune ca in a doua zi de vacanta a plecat in excursie sau ca tata este ultimul in rand, la
bilete).

12. Adunarea si scaderea cu 1 si cu 2 in limitele 1-10

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa adune si sa scada cu 1 si 2, de la 1 pana la 10, folosindu-se de obiecte.
(Exemplu: daca la 3 masinute adaugam 2 masinute, avem 5 masinute; daca din 5 coifuri luam 1
coif, avem 4 coifuri)
 Sa recunoasca cand foloseste adunarea.
(Exemplu: la o grupa de mingi se adauga alte mingi si vor fi mai multe mingi)
 Sa recunoasca cand foloseste scaderea.
(Exemplu: dintr-o grupa de baloane se iau cateva baloane si raman mai putine baloane)
 Sa spuna legatura dintre semnele „+” si „=”, „-„ si „=”.
(Exemplu: cand adaugam bile unei grupe de bile este „+” si „=”arata ca obtinem o alta grupa cu
mai multe bile; „-” arata ca luam cuburi dintr-o grupa si „=” arata ca obtinem o alta grupa cu mai
putine cuburi)
 Sa utilizeze corect semnele: + (plus), – (minus) si = (egal) doar intre cifre.
(Exemplu: completeaza corect „+” in exercitiul 4 ... 1 = 5)
 Sa adune si sa scada in viata cotidiana.
(Exemplu 1: aduna bancnota de 5 lei cu una de 1 leu; Exemplu 2: calculeaza restul pe care
trebuie sa-l primeasca de la 10 lei, dupa ce a cumparat un balon la 2 lei)
 Sa foloseasca expresii potrivite adunarii si scaderii.
(Exemplu 1: cand aduna spune astfel:” 4 plus 1 egal 5”; Exemplu 2: cand scade spune astfel:”
8 minus 2 egal 6”)

13. Formulare si rezolvare de probleme

In cadrul activitatilor matematice din gradinita, referitoare la Formulare si rezolvare de
probleme, este necesar ca prescolarul sa:
 Sa compuna si sa rezolve probleme simple, implicand adunarea/ scaderea in limitele 1-10;
 Sa gaseasca solutii diverse pentru situatii problematice reale sau imaginare intalnite in viata de zi
cu zi sau in povesti, povestiri.
(Exemplu: raspunde la intrebarea: Alba ca Zapada a spalat camasile a 6 pitici. Cate camasi mai
are de spalat?);
 Sa rezolve probleme prin desen.
(Exemplu: deseneaza continutul problemei si astfel o rezolva);
 Sa rezolve problema alegand operatia corecta (adunare, scadere, impartirea unui mar in
jumatate);
 Sa rezolve problema comparand preturi in jocuri de rol.
(Exemplu: o minge de 5 lei este mai scumpa decat o minge de 3 lei);
 Sa rezolve problema utilizând semne grafice.
(Exemplu: traseaza pe caietul de matmatica o linie pe patru patratele si o alta linie pe cinci
patratele, pentru a reprezenta un sir de 4 barci rosii si un sir de 5 barci albastre. Care sir are mai
multe barci? (rezolvarea problemei este deci grafica, perceptiva).

14. Serieri de obiecte

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori gasite de el insusi.
(Exemplu: ordoneaza obiectele in functie de o caracteristica: de la mic la mare, de la gros la
subtire, de la scurt la lung etc.)
 Sa execute serii de obiecte (margele, boabe, bucaţi de hartie) realizand structuri simple si
folosindu-se de criteriile cunoscute sau date.
(Exemplu: insira pe sarma o margica rosie, una alba, una albastra si continua modelul respectand
ordinea culorilor)
 Sa deduca ce element urmeaza intr-o serie, pe baza elementele anterioare ale acesteia. (Exemplu:
urmareste un model dat: triunghi, cerc, triunghi si deseneaza mai departe cercul, respectand
ordinea data)
 Sa sesizeze ce element nu corespunde „tiparului” dupa care a fost constituit sirul, adica ce
element este introdus gresit in sir.
(Exemplu: sesizeza ca intr-un sir in care se repeta un cub, o minge, se afla si o stea, care nu mai
apare de-a lungul sirului).

15. Masurarea timpului

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa spuna ce se intampla inainte si dupa un eveniment sau activitate.
(Exemplu: spune ordinea unor activitati: „Inainte sa mananc, ma spal pe maini.”; „Dupa ce vin
de la gradinita, merg in parc.”)
 Sa spuna care activitate/eveniment are loc: prima, a doua, ultima.
(Exemplu: stie ca prima masa a zilei este micul dejun, a doua este pranzul, iar a treia este cina)
 Sa spuna care activitate/eveniment a durat mai mult/mai putin.
(Exemplu: precizeaza ca a stat mai putin in parc decat la gradinita, ca a durat mai mult sa picteze
decat sa scrie)
 Sa cunoasca utilizarea calendarului.
(Exemplu: stie ca ianuarie, februarie etc. sunt lunile anului, stie ca luni, marti etc. sunt zilele
saptamanii si ca acestea se folosesc in exprimarea datei)
 Sa cunoasca utilizarea ceasului.
(Exemplu: spune ca ceasul masoara timpul, trecerea timpului, masurat in ore, minute; recunoaste
mai multe tipuri de ceasuri: electronic, mecanic, cu cuc etc.);
 Sa precizeze orele fixe pe ceas.
(Exemplu: spune ora exacta: „este ora opt”).
 LIMBA SI COMUNICARE
1. Calitatea de vorbitor - mediul familial
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa stie sa se prezinte si sa faca prezentari.
(Exemplu: isi spune numele, varsta, adresa; isi prezinta parintii, fratii, bunicii);
 Sa adreseze si sa raspunda la intrebari.
(Exemplul 1: intreaba despre un anumit obiect sau despre o activitate care ii atrage atentia; Exemplul 2:
raspunde la intrebari despre jucariile/lucrurile sale sau legate de activitatile sale curente);
 Sa transmită un mesaj simplu în cadrul jocului sau a unei activităti de învătare.
(Exemplu: spune ce isi doreste sa faca, cu ce jucarie prefera sa se joace; vorbeste despre actiuni pe care
le face);
 Sa denumeasca notiuni cu grad mai mare de generalitate, ce fac referire la propria persoana, la membrii
familiei, prieteni, caracteristici ale acestora, actiuni, emotii, sentimente.
(Exemplul 1: denumeste jucarii, obiecte de uz personal, activitati si actiuni pe care le face cu familia sau
cu prietenii, fenomene pe care le observa in jurul sau; Exemplul 2: numeste emotia pe care a trait-o intr-o
experienta/actiune/eveniment
 Sa solicite ajutorul adultului atunci cand nu intelege un mesaj.
(Exemplu: cere lamuriri referitoare la un cuvant pe care nu l-a inteles sau la o expresie necunoscuta,
atunci cand poarta o discutie cu un membru al familiei).

Dificultati:
1. Raspunde la intrebari monosilabic (prin da sau nu) sau printr-un cuvant.
Copilul tau percepe comunicarea dintre oameni ca o modalitate de a se intelege unul pe
altul, pentru satisfacerea anumitor nevoi individuale. El stie ca pentru a obtine ceva (un
obiect, un aliment, o informatie) trebuie sa ceara. Si daca o face prin 1-2 cuvinte, pentru el
este suficient, de aceea nu dezvolta raspunsurile si nu foloseste propozitii complete atunci
cand poarta o discutie.

Ce poti face
 Adreseaza copilului tau intrebari deschise. Adica in loc sa il intrebi: Iti place jocul acesta?, la
care el va raspunde monosilabic, este de preferat sa-i adresezi intrebari prin care sa-l
determini sa-ti ofere mai multe informatii: Ce parere ai despre jocul acesta? De ce crezi ca….?
 Ofera-i copilului sansa de a-si exersa vorbirea in public, in grupuri mici, la inceput in familie
si intre prieteni, apoi in medii mai putin familiare lui.

2. Mesajele sale sunt inca de natura concret-actionala. El se exprima in propozitii dezvoltate (mai
putin fraze), ce redau in special actiuni, aspecte/lucuri pe care le vede, le aude sau le simte
in momentul vorbirii.

Copilul vorbeste despre ceea ce a vazut, a trait sau isi doreste si, indiferent cat de generala
este tema de discutie, el o va directiona spre ceea ce ii este lui aproape: experientele traite,
locurile si persoanele cunoscute, interese si curiozitati, lucruri care l-au impresionat.

Ce poti face
 Incurajeaza-ti copilul sa foloseasca un limbaj descriptiv, adica sa includa in mesajele sale
cat mai multe informatii care sa descrie oameni, locuri, fapte. (ex: daca el spune „Am fost la
tobogan.”, tu poti reformula „Azi am fost in parc si ne-am jucat la tobogan cu Mihai si alti copii”)
 Stimuleaza-l permanent sa vorbeasca despre persoane/lucruri/ actiuni, in lipsa acestora, sa
faca presupuneri, pronosticuri, sa-si imagineze, astfel incat sa utilizeze limbajul/notiunile in
contexte cu grad mai mare de generalitate.
 3. Retin foarte usor si preiau in vocabularul propriu cuvintele nepotrivite si jargoanele, chiar daca nu le
inteleg sensul.

Copilul tau „imprumuta” cuvinte si expresii nepotrivite mai repede decat iti imaginezi. Chiar
daca aceste cuvinte nu sunt folosite in mediul familial, cel mic le poate auzi in locurile de
joaca sau la gradinita.

Ce poti face
 Monitorizeaza permanent vocabularul copilului tau si nu uita ca cel mai bun model pentru el
esti tu. Nu dramatiza expolziile verbale ale copilului tau. Dezaprobarea trebuie facuta cu
mult tact. Prin cuvinte simple, pe un ton calm, prin expresia fetei arata ca nu esti de acord
cu astfel de expresii.

Jocuri:
Copacul familiei

Utilitatea jocului :
recunoasterea, descrierea si numirea membrilor proprii familii

Materiale folosite:
coli de hartie de doua culori (roz si albastru), creioane colorate, carioca, coala mare sau un
carton mare (A3), lipici.

Desfasurarea jocului:
 Impreuna cu copilul, decupeaza siluete de oameni de doua culori: roz (pentru mama si
parintii ei), albastre (pentru tata si parintii lui) si de alte culori (pentru copii).
 Copilul poate face chipul fiecarie siluete umane din hartie, reprezentand trasaturi ale
membrilor familiei sale: culoarea ochilor, a parului, epresia fetei, trasaturi caracteristice
(mustata, barba, alunite, ochelari, etc.).
 Daca ai fotografii pe care esti dispusi sa le sacrifici, poti decupa chipul lor din fotografii
pentru a le lipi pe siluete.
 Pe o coala mare sau un carton, deseneaza un copac cu radacini. Pe radacini, lipiti bunicii din
partea mamei si tatalui, pe tulpina lipiti silueta ce o reprezinta pe mama si pe tata, iar pe
ramuri lipiti copiii.
 Copilul poate scrie (independent sau prin copiere) numele membrilor familiei, in dreptul
fiecaruia. In timpul acestei activitati discutati despre membrii familiei: nume, trasaturi fizice
particuare, locul in care locuiesc, activitati pe care le desfasoara, preferinte si motivele
pentru care copilul isi indrageste membrii familiei.
 Lucrarea finalizata asaz-o undeva la vedere sau inramati-o. Chiar daca nu este un tablou
sau o fotografie veritabila, ea inseamna mult pentru copilul tau din punct de vedere psiho-
emotional. Este dovada apartenentei sale, este dovada propriei identitati.

Oglinda fermecata
Utilitatea jocului:
caracterizarea membrilor familiei sau a prietenilor apropiati

Materiale folosite:
nu sunt necesare materiale.
 Desfasurarea jocului:
 Tu si copilul veti juca, pe rand, rolul oglinzii fermecate. Oglinda va reda imaginea unei
persoane, dar nu in modul cunoscut de oricine, ci prin intermediul cuvintelor.
 La rugamintea partenerului de joc: „Oglinda fermecata/ Prin vorbe tu-mi arata/ Pe cine oglindesti/ In timp
ce tu vobesti?”, cel care are rolul oglinzii va prezenta, in propozitii, membrii familiei sau
prieteni apropiati, cunoscuti bine de ambii jucatori, fara a le rosti numele.
 Se includ in prezentare informatii legate de aspect, preferinte, profesie, locul unde locuieste,
etc. Vei incepe tu, pentru a oferi copilului un model de prezentare a unei persoane (ex: Sunt
inalt si am mustata, am parul sur si ochii albastri. Port pantaloni cu bretele si locuiesc intr-o casa cu curte mare.)
 Oglinda vorbeste, oferind indicii pana ce partenerul de joc spune: „Oglinda fermecata/ Opreste-te
indata!” Acesta este semnul ca jucatorul stie despre cine este vorba si numeste persoana
oglindita.

Am grija
Utilitatea jocului:
identificarea rolului si a responsabilitatilor fiecarui membru al familiei

Materiale folosite:
foi de hartie din reviste vechi sau o minge mica, moale.

Desfasurarea jocului:
 Din foi de hartie din reviste vechi, rupte anterior si mototolite una intr-alta, se realizeaza o
minge, ce va reprezenta GRIJA. Mingea de hartie este aruncata de la un jucator la altul, fara
a se respecta o ordine anume.
 Fiecare participant la joc va prinde mingea si va spune ce responsabilitati are in cadrul
familiei: Am grija sa ud florile; Am grija sa arunc gunoiul; Am grija sa calc rufele; Am grija sa dau apa pisicutei;
Am grija sa pun jucariile la locul lor, etc.
Acest joc devine mai atractiv cand este jucat de mai multi membrii ai familiei

Cuvinte magice
Utilitatea jocului:
exprimarea emotiilor traite la auzirea unui cuvant/unei expresii

Materiale folosite:
nu sunt necesare materiale.

Desfasurarea jocului:
 Vei rosti cuvinte magice prin care urmaresti sa transformi trairile, emotiile participantilor la
joc. La auzul cuvantului, copilul spune ce stare ii creeaza persoana, vietuitoarea, lucrul
respectiv.
 Ex: rechin: frica - pentru este periculos, suparare – pentru ca mananca alti pestisori; mirare –
pentru ca este foarte mare;
 Umbrela: fericire - pentru ca am primit-o in dar, tristete – pentru ca ploua afara si nu pot sa ma
joc, bucurie – pentru ca ma apara de ploaie;
 Masina: enervare – pentru ca s-a stricat, mandrie – pentru ca e noua si frumoasa, suparare -
pentru ca nu gasesc cheile de la masina.
 Se pot propune cuvinte precum: minge, curcubeu, tort, zapada, extraterestru, foarfece sau
numele prietenului, al fratiorului/surioarei, Mos Craciun, mancarea preferata, personajul
preferat din desene animate, etc.
2. Calitatea de vorbitor –mediul social
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa adreseze si sa raspunda la intrebari.
(Exemplul 1: intreaba despre un anumit obiect sau despre o activitate care ii atrage atentia; Exemplul 2:
raspunde la intrebari despre jucariile/lucrurile sale sau legate de activitatile sale curente);
 Sa transmită un mesaj simplu în cadrul jocului sau a unei activităti de invatare.
(Exemplu: spune ce isi doreste sa faca, cu ce jucarie prefera sa se joace; vorbeste despre actiuni pe care
le face);
 Sa initieze o conversatie cu copii si adulti, participand adecvat la aceasta, in calitate de vorbitor.
(Exemplu: merge la un copil si il intreaba despre o jucarie/o activitate; vorbeste cu un adult despre
actiunile pe care le face in timp ce se joaca sau in timpul unei activitati);
 Sa defineasca anumite cuvinte din orizontul social apropiat (casa, gradinita, orasul natal) formuland
propozitii dezvoltate si chiar fraze.
(Exemplu: se exprima in propozitii atunci cand vorbeste despre ce este gradinita);
 Sa demonstreze intelegerea unui vocabular specializat in anumite domenii: profesii, mijloace de
transport, institutii urbane.
(Exemplu: spune ce face doctorul, unde lucreaza si cu ce poate ajunge la spital).

3. Calitatea de vorbitor –mediul natural

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa adreseze si sa raspunda la intrebari de tipul: Cine? De ce? Unde? Cum? Care?.
(Exemplul: intreaba de ce s-a produs o anumita activitate care ii atrage atentia);
 Sa fie capabil sa comunice eficient in cadrul unui joc sau a unei activitati de invatare, facandu-se inteles
de cei din jur.
(Exemplu: stie regulile de joc si raspunde strict la sarcini)
 Sa fie capabil sa prezinte caracteristici ale unei vietuitoare/plante, ale unui fenomene/anotimpuri prin
intermediul propozitiilor si al frazelor.
( Exemplu: ofera detalii despre anotimpul de toamna, exprimandu-se in propozitii sau fraze)
 Sa demonstreze intelegerea unor notiuni cu grad mare de generalitate referitoare la: vietuitoare, plante,
fenomene si anotimpuri.
(Exemplu: ofera exemple de animale domestice sau animale salbatice, fara sa se incurce).

4. Exprimarea unui mesaj

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa transmita un mesaj simplu in cadrul jocului sau activitatilor de invatare.
(Exemplu 1: cere o jucarie sau spune ceva despre ea; Exemplu 2: pune intrebari sau ofera raspunsuri in
timpul activitatilor de invatare);
 Sa se exprime coerent pentru a se face inteles.
(Exemplu 1: cand discuta cu o persoana pe care abia a cunoscut-o);
 Sa desprinda informatii din ascultarea cu atentie a unui mesaj.
(Exemplu: cand asculta o poveste poate sa spuna care u fost personajele implicate);
 Sa demonstreze intelegerea textului, apeland la diferite modalitati de redare sau rememorare a acestuia
(repovestire, dramatizare, desen).
(Exemplu: dupa ce asculta o poezie sau poveste face un desen relevant despre ceea ce a auzit);
 Sa creeze, singur sau cu sprijin, structuri verbale, mici povestiri, utilizand elementele expresive ale
limbajului.
(Exemplu: cand spune o poveste proprie, foloseste limbajul specific: a fost odata ca niciodata, s-am incalecat
pe-o sa…., s.a)
5. Nuantarea comunicarii
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa-si insuseasca corect sensul perechilor antonimice, a grupurilor sinonimice si omonimice
folosite (Exemplul 1: daca i se cere sa arate un om care nu este gras, indica un om slab si
spune despre acesta ca este slab; Exemplul 2: explica termenul de voios, folosind termenul:
bucuros, vesel);
 Sa perceapa asemanarile/deosebirile de sens ale acestor categorii semantice (Exemplul 1:
daca intalneste in comunicare cuvintele: poteca, carare, alee, stie ca acestea denumesc
acelasi lucru; Exemplul 2: poate indica prin opozitie jucarii mari si mici, creioane groase si
subtiri; Exemplul 3: arata ca intelege sensul cuvantului banca in enunturile: Hai sa stam pe
banca si sa ne odihnim! sau Ai fost la banca sa platesti facturile?);
 Sa alcatuiasca propozitii simple si dezvoltate pentru a exprima sensul (asemanator sau
opus) al unui cuvant dat (Exemplul 1: explica sensul expresiei El se teme de urs formuland
propozitia: Lui ii e frica de urs.; Exemplul 2: Eu sunt mic, fratele meu e mai mare.);
 Sa dovedeasca intelegerea unor expresii literare din povesti (Exemplu: „…isi lua picioarele la
spinare pierzandu-se in zare…”, „…era pusa sa roboteasca cat e ziulica de mare…”);
 Sa manifeste initiativa in comunicarea orala si interes pentru semnificatia cuvintelor
(Exemplu: sa intrebe ce insemna un cuvant nou intalnit in povestea pe care a ascultat-o sau
pe care l-a auzit intr-o discutie).
Definitii utile:
Antonimele - sunt cuvinte care au forme diferite si întelesuri opuse (ex: rece-cald ; alb-
negru, frumos-urat, harnic-lenes, noapte-zi, etc.).
Sinonimele - sunt cuvinte care au forma diferita si inteles identic sau foarte asemanator (ex:
copac-arbore, harnic-muncitor, amuzant-comic-distractiv-haios, etc.). Pot fi intalnite
expresii sinonimice cu un cuvant (ex: a fugi - a lua-o la sanatoasa, a o rupe la fuga, a-i
sfarai calcaile, a o zbughi).
Omonimele - sunt cuvinte care au aceeasi forma, dar întelesuri diferite (ex : cos - obiect din
nuiele; cerc metalic la jocul de baschet; canal de evacuare a fumului; formatiune acneeica a
pielii)

6. Audierea si redarea povestilor

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa recunoasca personaje, titluri ale povestilor audiate pe baza unor imagini, jetoane, siluete, ghicitori,
replici folosite.
(Exemplul 1: il recunoaste pe Motanul incaltat intr-o imagine; Exemplul 2: cand vede pe coperta unei carti
o capra si trei iezi, recunoaste si spune numele povestii Capra cu trei iezi; Exemplul 3: stie cine a spus:
Oglinda, oglinjoara, cine e cea mai frumoasa din tara?);
 Sa recepteze un text epic care i se povesteste/citeste, intelegand, in mod intuitiv, caracteristicile
expresive ale acestuia, algoritmul in care este structurat: introducere, cuprins si incheiere, formule
specifice acestora;
(Exemplu: recunoaste formulele specifice povestilor si le utilizeaza atunci cand repovesteste sau creeaza
o poveste: A fost odata, ca niciodata.... , Si-au mers ei cat au mers..., Si-am incalecat pe-o sa si v-am
spus povestea mea);
 Sa fie capabil a aseza in ordine cronologica evenimente/fapte dintr-o poveste cunoscuta, utilizand imagini
cu secvente din poveste sau prin realizarea unei harti;
(Exemplul 1: asaza in ordine 3-4 imagini ce ilustreaza intamplari/momente din povestea Capra cu trei iezi
de Ion Creanga; Exemplul 2: deseneaza o harta a povestii Fata babei si fata mosneagului folosind
elemente precum: catelusa, fantana, pomul cu mere, cuptorul, casa Sf. Duminici, sageti, linii si semne de
legatura pentru a reda traseul povestii si peripetiile prin care trec cele doua fete);
 Sa realizeze clasificari, asocieri, comparatii intre personaje din diverse povesti, in functie de
comportamentul, atitudinile si trasaturile fizice/morale ale acestora
 (Exemplu: Cenusareasa si Alba ca Zapada sunt frumoase, bune si harnice.; Fata mosului era buna, iar
fata babei era rea.);
 Sa alcatuiasca propozitii simple si dezvoltate in legatura cu personaje sau elemente din povesti
cunoscute
(Exemplu: Fata mosului era frumoasa, harnica si cuminte.; Lupul a fost pedepsit.; Scufita Rosie si
bunicuta au fost salvate de vanator.);
 Sa utilizeze cuvinte si expresii literare simple atunci cand repovestesc.
(Exemplu: foloseste formula de inceput: A fost odata.. sau pe cea de final: Au trait pana la adanci
batraneti.; Exemplul 2: reproduce replica cocosului: Cucurigu, boieri mari, Dati punguta cu doi bani!).

7. Expresivitatea in comunicare
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa recite poezii, expresii ritmate si rimate respectand intonatia, ritmul, pauza, in concordanta cu mesajul
transmis.
(Exemplu: sa spuna versurile clar, schimband tonul vocii si ritmul de pronuntare a cuvintelor, facand
pauze acolo unde se incheie propozitia);
 Sa utilizeze calitatile expresive ale limbajului oral si ale celui corporal in comunicarea unor mesaje, idei si
sentimente.
(Exemplu: sa redea mirarea prin gesturi ale bratelor, expresia fetei/ochilor; pentru a reda un personaj
fioros sa-si miste amenintator bratele/corpul, privirea sa exprime incruntare, rautate; glasul sa fie ingrosat
si puternic);
 Sa dramatizeze fragmente din povesti sau poezii, utilizand vorbirea dialogata, nuantarea vocii, intonatia,
repectand miscarea scenica ceruta de textul respectiv.
(Exemplu: cand joaca rolul Scufitei Rosii, intreaba „De ce ai gura asa de mare?”, intonand asa cum se
face in cazul unei intrebari, nuantandu-si vocea ca si cum s-ar mira, facand miscari ale fetei/bratelor prin
care sa transmita anumite stari pe care le simte personajul);
 Sa inteleaga intuitiv caracteristicile expresive ale limbajului oral, realizand diferente intre adresarea
enuntiativa/expozitiva, interogativa si exclamativa.
(Exemplu: sa intoneze propozitia adecvat, atunci cand adreseaza o intrebare sau cand exprima o
exclamatie; sa foloseasca gesturi, miscari ale fetei atunci cand comunica).

8. Propozitia, cuvantul, silaba, sunetul

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa identifice sunetul de la inceputul cuvintelor.
(Exemplu: sa spuna cu ce sunet incepe numele sau; elefant – incepe cu sunetul E; pat - incepe cu sunetul
P; avion - incepe cu sunetul A);
 Sa desparta corect cuvintele in silabe.
(Exemplu: car-te; pa-pu-sa; ve-ve-ri-ta);
 Sa precizeze numarul de silabe dintr-un cuvant (Exemplu: copil – 2 silabe; ma-si-na – 3 silabe; gra-di-ni-
ta – 4 silabe);
 Sa numeasca cuvinte care incep cu un sunet dat sau cu o silaba precizata.
(Exemplul 1: cuvinte care incep cu sunetul T: tata, tractor, tren, tunel; Exemplul 2: cuvinte care incep cu
silaba MA: masa, macara, masina, macaroane);
 Sa formuleze propozitii cu cuvinte date.
(Exemplul 1: propozitii cu cuvantul mingea: Mingea mea este rosie.; Copilul se joaca cu mingea; Exemplul 2:
propozitii cu cuvantul harnica: Mama mea este harnica si buna.; Mosneagul avea o fata harnica.).

9. Propozitia si cuvântul
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa formuleze propozitii simple si dezvolate cu un cuvant dat.
(Exemplu: pisica- Pisica doarme; postasul – Postasul aduce scrisori);
 Sa formuleze propozitii enuntiative, interogative, exclamative.
(Exemplu: enuntiativa: Elevul citeste; interogativa: Unde merge baietelul?; exclamativa: Ce rochie frumoasa!);
 Sa completeze propozitii eliptice cu un cuvant potrivit mesajului transmis.
(Exemplu: Eu merg la ……….. cu parintii, ……….. spala rufele, Copiii culeg ………..);
 Sa identifice corect numarul de cuvinte dintr-o propozitie cu 2-3 cuvinte.
(Exemplu: Fetita picteaza. – 2 cuvinte; Mecanicul repara masina. – 3 cuvinte);
 Sa identifice pozitia unui anumit cuvant in propozitie: la inceput sau la sfarsitul propozitiei.
(Exemplu: Mama ma iubeste. ; Eu o iubesc pe mama.);
 Sa redea grafic cuvintele ce formeaza propozitia, prin scrierea de linuite orizontale.
(Exemplu: Propozitia: Sportivul alerga repede. Reprezentarea grafica: ___ ___ ___ . )

10. Cuvantul si silaba

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa desparta cuvinte cu 1, 2, 3, 4 silabe.
(Exemplu: cal, car-te, te-le-fon, ve-ve-ri-ta)
 Sa precizeze numarul de silabe dintr-un cuvant dat.
(Exemplu: leu – 1 silaba, ca-pra – 2 silabe, mai-mu-ta – 3 silabe, hi-po-po-tam – 4 silabe)
 Sa redea grafic silabele din cuvant prin scrierea a tot atatea liniute orizontale cate silabe are cuvantul.
(Exemplu: Cuvantul ma-ca-ra se reprezinta grafic astfel: __ __ __);
 Sa formeze cuvinte care incep cu o silaba data.
(Exemplu: cuvinte care incep cu silaba pe-: pepene, perie, pere, penar, peruca, pericol, etc.);
 Sa identifice cuvintele care incep cu aceeasi silaba, alegandu-le dintr-un grup de cuvinte.
(Exemplu: trei dintre cuvintele: pisica, pupaza, picior, picatura incep cu aceeasi silaba).

11. Cuvantul si sunetul

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa identifice corect sunetul initial al unui cuvant dat.
(Exemplu: carte, incepe cu sunetul C, racheta incepe cu sunetul R, arici incepe cu sunetl A);
 Sa identifice corect sunetul final al unui cuvant dat, cu precadere in cazurile in care sunetul final este
consoana.
(Exemplu: tort se termina cu sunetul T, cal cu sunetul L, rac cu sunetul C);
 Sa fie capabil sa realizeze analiza structurii fonematice a unui cuvant dat, precizand pozitia in cuvant a
unui sunet dat.
(Exemplu: pozitia sunetului T in cuvantul TORT se poate reda grafic astfel: ●______●);
 Sa dea exemple de cuvinte care incep cu un sunet dat.
(Exemplu. cuvinte care incep cu sunetul P: para, penar, porc, pupaza, picior, parc, peruca, pumn, etc.);
 Sa dea exemple de cuvinte rimate (paronime), prin inlocuirea primului sunet din cuvant.
(Exemplu: coc, toc, joc, foc, loc sau mere, pere, sere, vere, etc)
 Sa identifice cuvintele care incep cu acelasi sunet, alegandu-le dintr-un grup de cuvinte.
(Exemplu: trei dintre cele cinci cuvinte date: fular, floare, soare, farfurie, varza incep cu acelasi sunet).

12. Substantivul
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa foloseasca corect singularul si pluralul substantivelor.
(Exemplu: singular: om – plural: oameni);
 Sa foloseasca corect substantivele la cazul genitiv, respectand acordul in gen si numar in cadrul
propozitiei.
(Exemplu: Cartea este a baiatului.; Ghiozdanul este al baiatului.; Pantofii sunt ai baietilor.; Camasile
sunt ale baietilor.);
 Sa utilizeze corect particula genitivului (a, al, ale, ai) in functie de genul si numarul substantivului.
 Sa alcatuiasca propozitii folosind corect substantivele in cazul dativ.
(Exemplu: Am dat apa baiatului/fetei/pisicii/florii/oamenilor.);
 Sa foloseasca corect substantivele in cazul acuzativ in cadrul propozitiei.
(Exemplu: Ei vorbeau despre spectacol.; Tu vorbeai cu vecina.).;
 Sa aiba capacitatea de a opera cu material verbal corespunzator cunostintelor sale, demonstrand
rapiditate in gandire si exprimare.

13. Adjectivul
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa foloseasca adjective care denumesc insusiri ale obiectelor, fiintelor, lucrurilor.
(Exemplu: ac ascutit, fata harnica, cutie grea, cer senin, capsuna zemoasa);
 Sa dea exemple de obiecte/lucruri/fiinte care au aceleasi insusiri.
(Exemplu: ac ascutit, toc ascutit, bat ascutit, creion ascutit);
 Sa alcatuiasca propozitii simple si dezvoltate in care sa foloseasca adjective pentru a exprima insusirea,
caracteristicile unui lucru/obiect/fiinte.
(Exemplu: Ea locuieste intr-o casa moderna.; Mama are pantofi cu toc inalt.; Bunicul meu este un om glumet.);
 Sa foloseasca acordul corect intre adjectiv si substantivul pe care il determina.
(Exemplu: rochie albastra, rochii albastre, pantof albastru, pantofi albastri, tricou albastru, tricouri albastre) ;
 Sa demonstreze intelegerea relatiilor comparative stabilite intre insusirile obiectelor/fiintelor, prin potrivirea
unor propozitii ce exprima gradele de comparatie.
(Exemplu: pozitiv- Mama duce o valiza grea , comparativ: de superioritate - Tata duce o valiza mai grea, de
egalitate - Eu duc o valiza la fel de grea, de inferioritate - Sora duce o valiza mai putin grea), cu imaginile
corespunzatoare)

14. Pronumele
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa foloseasca corect pronumele personale, la singular si plural, facand corect acordul cu verbul.
(Exemplu: Eu merg.; El merge.; Noi mergem.; Voi mergeti.)
 Sa utilizeze o varietate de formule ale pronumelui de politete, realizand corect acordul cu verbul.
(Exemplu: dumneavoastra, dumneaei, Maria Sa, Domnia Voastra, Inaltimea Sa, etc.)
 Sa inteleaga semnificatia pronumelui de politete si sa stie cand se foloseste.
 Sa foloseasca in mod corect, în vorbire, pronumele posesiv, dupa genul si numarul obiectului posedat si
dupa persoana si numarul posesorului.
(Exemplu: Caietul este al meu. Cartea este a ei. Creioanele sunt ale noastre. Colegii sunt ai vostri.);
 Sa foloseasca in comunicarea verbala pronumele demonstrativ de apropieresi de departare, la toate
genurile, singular si plural.
(Exemplu: Acesta este prietenul meu,, Aceasta este o jucarie., Imi plac florile acestea., Acestia sunt pantofii
mei.; Acela e un curcubeu., Vezi masina aceea?, Le cunosc pe fetele acelea., Aceia sunt bunicii mei.).

15. Verbul
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa identifice ordinea cronologica in care s-au petrecut faptele, raportandu-se la ordinea cronologica a
momentelor dintr-o zi, a anotimpurilor dintr-un an.
(Exemplu: Fetita a baut ceai dimineata. Fetita mananca supa la masa de pranz./Fetta va bea lapte inainte de
culcare.);

 Sa sesizeze ordinea cronologica in care s-au petrecut faptele, in functie de timpurile verbale utilizate in
propozitii.
(Exemplu: El a fost la scoala. / El serveste pranzul. / El va pleca la bunici.);
 Sa alcatuiasca propozitii in care sa foloseasca in mod corect timpul verbelor la modul indicativ: prezent,
trecut si viitor, respectand acordurile sintactice;
 Sa alcatuiasca propozitii in care sa foloseasca in mod corect verbe la modul imperativ.
(Exemplu: sa dea comenzi – Sterge masa!; sa ofere sfaturi – Fii atent cand traversezi!; sa exprime indemnuri
– Ai incredere in tine!);
 Sa alcatuiasca propozitii in care sa foloseasca in mod corect verbe la modul conditional optativ, prezent,
persoana I, singular.
(Exemplu: As merge…; M-as plimba…., Eu te-as invita…).

16. Numeralul
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa foloseasca corect numeralul cardinal de la 1 la 10.
(Exemplu: unu, doi, trei,.., zece);
 Sa formuleze corect numeralul ordinal, intre limitele 1-10, cu toate formele sale.
(Exemplu: primul, al doilea, al treilea, …., al zecelea, ultimul);
 Sa identifice pozitia unui obiect dintr-un sir dat de obiecte, in functie de numeralul ordinal specificat
(Exemplu: Coloreaza a saptea inimioara);
 Sa foloseasca corect numeralul ordinal in cadrul propozitie, respectand acordul cu substantivul pe care il
precede.
(Exemplu: a doua masina, al doilea tren, prima casa, primul bloc);

17. Adverbul
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa foloseasca adverbe de loc (acolo, departe), de timp (ieri, acum), de mod (bine, repede) adecvate
mesajului transmis de propozitie.
(Exemplu: El sta acolo. ; El a venit ieri. ; El vorbeste bine limbaromana.)
 Sa precizeze adverbe cu sens opus (antonime), raportandu-se la mesajul transmis in propozitie.
(Exemplu: Ea asaza cartea sus/jos. ; Ea invata noaptea/ziua.; Ea scrie repede/incet pe caiet.);
 Sa sesizeze folosirea incorecta a adverbului intr-o propozitie data, alegand varianta corecta.
(Exemplu: Prietena mea locuieste apropiere. → aproape ; Tata vine intarziat. → tarziu acasa.; Mama gateste
buna → bine);
 Sa alcatuiasca propozitii in care sa foloseasca in mod corect adverbe de loc, de timp si de mod,
respectand acordul dintre acestea si verbele pe care le determina.

18. Propozitii simple si compuse

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa completeze propozitii care exprima raporturi spatiale dintre obiecte, folosind prepozitiile adecvate.
(Exemplu: Copilul sta….scaun. ; Pisica doarme …. masa.);
 Sa completeze propozitii cu cuvintele adecvate in functie de prepozitiile simple/compuse cu care acestea
sunt corelate.
(Exemplu: Ea pregateste masa pentru….: Ea pregateste masa pentru ca……; Ea manaca placinta de…….; Ea
manaca placinta de la…..);
 Sa sesizeze folosirea incorecta a unor prepozitii, formuland varianta corecta.
(Exemplu: Ei discuta dinspre animale.; varianta corecta: Ei discuta despre animale);
 Sa foloseasca prepozitii simple si compuse pentru a exprima relatii intre obiecte.
(Exemplu: cuvintele mar si pom: Eu am cules un mar din pom.).
19. Acordul in propozitie
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa dezvolte propozitii simple date, fara suport intuitiv.
(pe baza de imagini) (Exemplu: propozitia simpla: Baiatul merge. se poate dezvolta: Baiatul cu ghiozdan
merge la scoala.);
 Sa reformuleze propozitii simple si dezvoltate schimband locul cuvintelor in propozitie.
(Exemplu: propozitia: Copii se joaca in parc. se poate reformula: In parc se joaca copiii.);
 Sa sesizeze dezacordul gramatical dintr-o propozitie data si sa reformuleze corect, respectand acordurile
sintactice.
(Exemplu: varianta data: Iepurasii mananc varza.; varianta corecta: Iepurasii mananca varza.);
 Sa aleaga propozitia care respecta acordurile sintactice intre partile de propozitie (subiect, predicat,
atribut, complement) din doua variante date.
(Exemplu: Casa albastre este noua./Casa albastra este noua.; Fata aprinde focul./Fata aprind focul.; Baiatul
arunca mingea aproape./ Baiatul arunca mingea apropiat.).

20. Elemente de explorare a cartii si textului scris

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa cunoasca institutiile care se ocupa de aparitia, distribuirea si pastrarea cartilor (edituri, librarii,
biblioteci), ca surse de procurare a cartilor;
 Sa precizeze elementele componente ale unei carti: copertile, titlul, autorul, paginile cu continutul cartii
redat in imagini si in scris;
 Sa identifice tipuri de carti si surse de informare ce utilizeaza cuvantul scris (ziare, reviste, manuale,
dictionare, afise, pliante si in forma lor electronica- informare on-line);
 Sa arate interes pentru carte si cuvantul scris sub diverse forme;
 Sa aiba o atitudine de grija si respect fata de carte, dovedind deprinderi corecte de utilizare si pastrare a
cartilor (pozitionare corecta la citire, manevrare corecta la rasfoire, pozitia cartilor in biblioteca, criterii de
asezare a acestora).

21. Tiparitura – purtatoare de semnificaţii

Propune articol
<p
</p
Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa recunoasca existenta scrisului oriunde il gaseste.
(Exemplu: sa faca diferenta dintre scris si desen, sa arate unde este scrisul in diverse texte
literare si non-literare: carti, reviste, ziare);
 Sa inteleaga ca tiparitura (scrisul) este purtatoare de inteles, adica de sens si semnificatie.
(Exemplu: sa stie si sa spuna ca scrisul, cuvintele scrise intr-o carte ne spun o poveste, cele
din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec in lume);
 Sa gaseasca ideea unui text, urmarind indiciile oferite de imagini.
(Exemplu: leaga cuvantul oral de imagine si de cuvantul scris alaturat, sa asculte
materialele citite simultan cu urmarirea imaginilor, pentru a gasi raspunsurile cerute);
 Sa utilizeze materiale scrise in vederea executarii unei sarcini.
(Exemplu: cauta in carti sau reviste informatii despre o tema data, sa decupeze din reviste,
ziare vechi si sa puna la un loc informatia necesara);
 Sa inteleaga ca scrierea indeplineste anunmite scopuri comunicative si sa o utilizeze ca
atare.
(Exemplu: utilizeaza desene, simboluri pentru a transmite sensuri, semnificatii, utilizeaza in
cadrul jocurilor carti, liste, calendare, plicuri, carti postale, chiar daca scrierea lui se reduce
la o simpla mazgaleala).
22. Semne grafice pregatitoare scrisului
Este absolut necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa perceapa si sa discrimineze intre diferitele forme, marimi, tipuri de contururi. (Exemplu: ca doua
desene au acelasi model sau ca doua contururi au aceeasi grosime);
 Sa cunoasca si sa stie cum se utilizeaza hartia, creionul, carioca, creta si alte instrumente de scris;
 Sa scrie relativ corect din punct de vedere al marimii, spatierii, orientarii de la stanga la dreapta semne
grafice precum: punctul, combinatii de linii (linie continua, verticala, orizontala, oblica, franta), ovalul,
cercul;
 Sa respecte reguli/conditii minime ale actului scrierii.
(Exemplu: distanta capului fata de foaie, pozitia spatelui, tensiunea motrica cu care manevreaza creionul
- strangerea creionului si apasarea acestuia pe foaie, orientarea in pagina).

23. Scrierea prin copiere sau independent

Este necesar ca, la sfarsitul acestui capitol, copilul:
 Sa utilizeze efectiv instrumentele de scris, stapanind deprinderile motrice elementare necesare folosirii
acestora.
(Exemplu: apucarea creionului cu trei degete, pozitia mainii pe foaie, distanta capului fata de foaie, pozitia
spatelui, tensiunea motrica cu care manevreaza creionul, adica strangerea creionului si apasarea
acestuia pe foaie, orientarea in pagina);
 Sa inteleaga ca scrierea indeplineste anumite scopuri, cerinte sociale si sa se foloseasca de aceasta
descoperire.
(Exemplu: solicita sa fie ajutat sa scrie cuvinte care au legatura cu desenul sau produsul realizat, sa
doreasca sa-si semneze lucrarile, caietele, cartile);
 Sa stie sa-si scrie numele si sa si-l recunoasca atunci cand il vede scris;
 Sa scrie litere (A, I, C, O, U, T, L, N, M) si cuvinte scurte/simple (AC, OU, CAL, NUC, MAC, TATA,
MAMA) prin trasarea peste modelul punctat al literei sau prin copierea literei dupa un model dat, alaturat,
elaborandu-si singur etichete, liste.