D 0 CUM 1-A,NTE

BL COVIN E ...lb.

DE

TEODOR BALAN
DOC. UNIV.

e0"'Ptt
3

VOLUMUL II
1519-1662

CERNAUTI 1934
Institutul de Arte grafice si Editura Glasul Bucovinei"
18428

www.dacoromanica.ro
`ike
PO

C5>Q
02,
1

www.dacoromanica.ro
 IN LOC DE P.REFATA
Consiliul judetean din Cern'auti, apreciind valoarea istorica a
documenteIor ce urmeaza a se publica, a hotgril A:nil acorde .Fi
anul acesia un sprijin banesc, inlesnind astfel aparitia volumului
de fall
Multumesc aiai consiliului judetean cat 0 d=lui prefect Gheorghe
Vantu peniru marinimosul gest ce lsau !kW.

ALITORUL

www.dacoromanica.ro
 I.
Hai- lau, 1519 Octomvrie Z.

Stelanita Voda infareste episcopiei de Radauti satul Radauti si

Marcie Coil-flan cu catunele Havrilauti, Hliviscea, Davidauti, Sadcov,
Clivodinul, Bludna, Suhoverh, Ciaplinfii si Valeva, satul Rohozna,
o prisaca in hotarul targului Cerdauti, si o prisaca in hotarul
satului Vorovesti, finutul Carligalurii.
ECK HA1 WTH,A 11 C[111]11A H C[Ick]T[0]r0 A[8]Ka, TpOlit1,4 C[11'k]TAA
4,a,n110CM4Ilitla H HEpABA*OHAIda.
GE A31L pagEL KA[A]ArtliKln MOEVO 1[034 X[ptirr]a IVO GTE*AH
EOEKOM 6 [0]>111E10 A1[11]41[0qT110 r0C110Aap6 BEMAH MIVAAAKCKOH, SHA-
A111111TO liiiHtlal HC CHM HAWHM ANCTWAI ESC/MI KTO lid H[M] KKSpHTIL
HAll f ro LITOrilll OrCAILIW HT, WHCf 6a[d]rOINICH3110AH r[ocno]A[cT]lio
A16I HaUllial 1111[Ar] WM 11110H3KOMHIEMIL H 4 FICTItliN H CIrkTAILIA1 CpALI,FA1k
H CIL lilLCEM HAMM MEPOM KOAEM H WT fi[or]a nomottilia H OrillIIHAH
EMIL' KIL BAA[8]Wlf CK['k]TCIOLIHKIIIHr 111c1fAKOKIL KkAWKEL H p0AHTFAIH
11AW11K H BA HAM BApAKIE H Cfl[d]Cf HIE, MO Ad OrTIIIIILAIIM H oytcpt-
I:Hill 11M118 **trot a 1[11]CK[0]11110 WT PaA0K11,FX H,A,fttlt ECT vain
111KE 11-11 c[ick]roro w[T]lo HdEllEr0 Agit liana H 410AOTK0111101 ENKOMA

11 l'AE MTh Ell[1101[0]1111 MWAE61IHK6 HAW 6 KEW flaKomie H AaAH H

ItOTWILAHAH EMIL' T011 HAMM C[K'1]T011 In[H]CK[0]11111 WT PAAOK11,9(
4H nom WTHNHILI MAIM lipimwish AtAwilh Namur MA HA HAIM
PAAWKII,H H C'h MAHHH H EtAn10111" EWU,A1/1116 H CIL 011'a1MH CKOHAW
flpHCEAKILI, 410 KIL EOH,MaHOr 11(311COOrKAIOT HA HAIM IIIIHCEAKWOUL Xd-
ROHAWKII,H tl XAHKH W Lid H Ad1111A0111.1,H H GAAKWIM H EAHKOANIISA6
11 KnoyAtia H Gorcompxk II MA HOH1111,H H EAAEKA 410 ECT1L LIACTL
Ell[Il]CK[0]111H PAAWKCKWH H CIAO Poroyaua H EAHOr HUHU Cy KOTAA
11011011CKOr0 Tpl.rd, rAt W4lltb.1 Halia rp8maca CTApOCTA, WO r[oc-
fio]Ac[T]ito Athl II% SAA[S]llill H CII[A]CEHIE M[d]T[E]p 11 r[OC110]O,C[T]KA
Mk! GTallti, MA TOE CEA0 PArOSHA H Tad nactiKa TOM C[11-k]TOH
HAW EH tn[H]CK[O]IIM WT PAA0114EK H HACHKS Or 14.1oHrATO1'pH Or
XOTail IL CEO E.0110K11410A1 6/111Sk HOTOKA la1111H11,da1 H CIL CAAWM WO
CTh oy TON f1ACH11,11 WO KSI1HAIL Tail IIACHKA AIWAIEHHKIL HAIIIIL Kup
liaKomit in[Hc]tqopik pdAWIICKM WT IFILTfld EapTHKA 11 HC 1111HKHAlf

T. Balan, Documente bucovinene, IL I

www.dacoromanica.ro
 2

K Orli E}KilOg 410 tVN HALM WT POAHTENk r[OCH [P]RA Mk! fiorAana
ROEKOAH, TOE (chef K61WEnNCANNOE, OrCH KbIIUEIIHCANNIH MIA H 41 P HCEAKH

H CIAO P0r03114 Ad E CT TON c[g-k]'ron HAWEN E11[11]Cf4[0]11111 WT PA-

,A,OKH,f HAESSE ECTI1 xpat MICE 81 C[11t]T111 WT11,A HAIIIEr0 apiclEpalld H
1410AOTKOP11,A 1111K OAAA H rAE ECT6 n4'00101011 MOgIEC I1H Kk HARI k KHp
ilagomio WT HAC ovprnal C1 rnicim upn)corkom H Cit Kla'kMH HK CTA-
()HAW KOTAP[H]A111 H C 6 ovcum WO {11]3 wkithoro K 6 TKJ CE41131
14111CAOVKAA0 H Hp% ck 0)&410 (AK() 11 Kik npnnnau-dx. AMINKIX OyrnH-
CdlIHO EflOpSW ENO H HE110,A,KINKNO HA 11'I W:LI ; a KOTAIIII HAC1111,14 410 KT
01; xoTap PNOKCK01'0 Tfrkra r, &hum nvemi I OrAIACA CTAIIOCTA AA
ICT I101411111111 WT AKA EEPECTII p ocevrti AO KOHE11,6 Aoporn HA IA H Ilk
KOpk, WTTOA* Or fAHIl6 4111116 pOCOVT, WTTOiVk rop1 AO Aoporor,
TA Aoporoio AO CAMO HOST*, TO f CT KEC X0Tdp6 TON nacnum, A niwk
xoTapil nacnu,n 410 ECT oy IIPIMWATSPH Or KOTAPA C &10 KOpOKE410A1
EM13'6 HOTWKA KI3'6111411,AA1 11C11 CAAWA1 410 ECTII oy TON HACHU,H, AA
ECT 11011E11111H WT EA11116 IlCEN 1110 ECTk Hk1 WE flACHK1, tVTTOArk IIPAII0
HA KWII NV% CTAIIA NA EAHN6 AOrg'k, WTTOA n0 tvat CTOPOH HOTOKA
CTdKOKd Ao xpEKAH, TA AOAOr THAA;141 II OTWK WM AO fliIWT6 U,ApHIIH,
WTTOdirk OK 010 HACI411,11 AO KI1111111111CAN Hart) MCHHd, TO ECT6 KEC KOTAPE.
KkIWEPE4E11111aM HACH KAM. fI IIA TW ECTIt K*I3A HAWK r[ocnoArr]la
li61111611HCAHHAr0 Aud GT4alla ROECOAH 14 IckPA Hp*K1631110611611HAr0
gpaTa r[ocnoArr]Ka Mk! HETI1A H IMMIX, ickpit
K.kpA K W IA PEI HAFIA

HCAK A, K. n. IIETpa AKWPWIKA, K. H. IllanApa, K. n. liErpHAA, K. II.

ELACKA, K. H. FOINIKOKIPIA H H. TAtIAEAN 11 plIKAAARWKE KOTHHCKKIK,
K. H. IitVCTE H II. KtVliAptA HpilKAAAEWKE IlEAAELI,KKIX, K. 11. 111TPHKA H
Toampa npi1KaAaswkg 14WKOrparkock9c, K. H. Aorta flpsoypi nopTairk
cormilcKoro, K. H. Xpaua cnaTap-k, K. H. epemum KU CT*PH HKA, K. II.
KW3AAA IlldpliE ilOCTOMINK4, K. H. GAKSIA HA LIAW MIKA, K. II. GTp h LIA
CTWAHIIKA, K. N. TOMA IIkorkna KWAWCA H KtpA *Iraq soirpwKik
11411111K MOAAAKCKKIK, KEAIIKKIX H ALIAKIK, a no NAWEAI SCHKOT* KTW
COVAET r[o]cn[o]A[a]pb HAW PI BOMAN WT A'1T141 HAWHx HAH WT NA-
1111r0 (31VAA HAII IIAKk soyAk KOr 0 Et[011k H1361PETII r[0]CH[0]A[A[pEM
K KITH HAW EH illIVAAAKCKOH 3EAM/19 TOT 6k1 H NUTS W HAG HAW WO AAAill I

H 110TKp6INAEHG1, AAH 6h1 OrT1WhANA6 H OrK HAJa TON C[Irk] 1011

HAW EH EII[H]CK0111H pAAWKCKtVH, a NA IEWAWEE KP*HOCT6 H noTitphm
AIME TOMS K'6CEMyr K 111611HCAII HOMOr IihrkAH ECA1111 HAWfM01/ K'kpliOMS
HAllr ToTpStuanoy norwiPToy 1111 CATH H 11f 'MTh HAWS 3AIrkCHTH K
comoy HALIHMOr AHCTS.
,A,oymirp8 Ilononnq fl !Kai% or xp-KAGick KA[*1TO SK H Mcga
WKTOKP la 3.

www.dacoromanica.ro
 Traducer e.
Harl5u, 1519 Octomvrie Z.
In numele tatalui di fiului si sf. duh, treimea sfanta si neg
despartita.
Tata eu robul stapanului meu Isus Hristos lo Stefan VV. din
mila lui D=zeu Domn Tarii Moldovei, facem stire cu aceasta seri=
soare a noastra tuturor cari o vor vedea sau o vor auzi cetindu=se,
precum s'a miluit domnia mea din a noastra mila si din curata
luminahl inima si din toat4 a noastra bun'a voie si cu ajutorul lui
D=zeu si am facut pentru sufletul sfantrapousatilor inaintasi modii- di
p5rintii nostri di pentru sanatatea si iertarea noastra, precum intarim
sf. noastre episcopii de Radauti unde este hramul sf. parinte al nostru,
arhierarhul di facatorul de minuni Nicolai, 9i unde este episcop rugs=
torul nostru kir Pahomie si am intarit acelei a noastre sf. episo
copii de Rad-gull ale ei drepte ocine danie dela inaintasi mosii nostri
satul anume Radauti di cu mori si Mare le Cotman di cu toate ale
sale satisoare, cari asculta de Cotman, satisoarele anume Havrilauti
Hliviscea 9i Davidauti si Sadcau dr Clivodinul si Bludna, 9i
Suhoverh 9i Ciaplinfi si Valeva, care este partea episcopiei de Rao
dauti si satul Roguzna, $i o prisaca in hotarul targului Cern'auti, unde
sunt albinele starostelui Grumas, pe care domnia mea le=a dat pen=
fru sufletul si iertarea mamei domniei mete Siam, am dat acel sat
Rogozna 9i acea prisaca tot acelei a noastre sf. episcopii de Radauti
di prisaca in CSrligAtura in hotarul safului Vorovesfi langa paraul
fantanilor si C1,1 pomete care suet in acea prisaca, ce a cumparat acea
prisaca rugatorul nostru kir Pahomie episcop de Radauti dela Petru
Varfic si din uric de cumparatura pe care 1.a avut dela p'arintele
domniei mele Bogdan VV., tot ce a fost scris mai sus si toate mai
sus scrise sate si satisoare di satul Rogozna s fie sf. noastre epis=
copii de Radauti unde este hramul sf. parinte al nostru, arhierarhul
di facatorul de minuni Nicolai di unde este episcop rugatorul nostru
kir Pahomie dela not uric cu tot venitul gt cu toate vechile for ho=
tare si cu tot ce din veacul vecilor a ascultat de acele sate si s'a
tinut de de, precum scrie in uricele de danie, nerusiit di neschimbat
in veci, si hotarul prisacii care este in hotarul targului unde au fost
albinele starostelui Grumas s fie incepand dela doi mesteceni cu
crengi rasfirate la capatul drumului la un paltin, de acolo la un tei
cu crengi rasfirate, de acolo in sus la drum si drumul drept la Prut,
acesta este intreg hotarul acelei prisaci, 9i iarasi hotarul prisacii cesi

www.dacoromanica.ro
 -4
in C5rlig5tur5 in hotarul satului Vorovesti aproape de paraul Mita=
nilor $i cu pomat ce este in acea prisaca sa fie incepand dela un
frasin care este mai sus de prisaca, de acolo drept la capatul heles=
teului la un stejar, de acolo pe amandou5 partile par5ului helesteului
la st5vilar, si in jos cu acela parau pang aproape de taring, de acolo
in jurul pris5cii la mai sus scrisul frasin, acesta este intreg hotarul
mai sus scriselor pris5ci. Si la aceasta este credinta domniei noastre,
mai sus scrisul not Stefan VV. si cr. preaiubitului nostru frate al
domniei mele Petru si cr. boierilor nostri, cr. panului Isac, cr. p.
Peiru dvornic, cr. p. .5andru, cr. p. Negrita, cr. p. Vasco, cr. p.
Grincovici si p. Talaba parc5labi de Hotin, cr. p. Coste si p.
Condrea p5rcalabi de Neamt, cr. p. Petrica $i Toader p5rcalabi de
Novograd, cr. p. Luca Arbure portar de Suceava, cr. p. Hrana
spatar, cr. p. Eremia visternic, cr. p. Cozma .5arpe postelnic, cr. p.
Sacuian ceasnic, si cr. p. Starcea stolnic, cr. p. Toma Cafe lean
comis $i cr. tuturor boierilor nostri moldovenesti, mari $i mici, $i
dup5 moartea noastra cine va fi domn t5rii noastre din copiii nostri
sau din neamul nostru sau pe oricine it va alege D.zeu sa fie domn
t5rii noastre moldovenesti, acela sa nu rAstoarne a noastra danie si
int5rire, ci sa int5reasc5 acelei sf. episcopii de R5d5uti, $i pentru mai
mult5 int5rire a celor scrise mai sus am poruncit credinciosului nostru
pan Totrusan logolat s5 scrie si s5 lege pecetea noastra de aceasfa
a noastra scrisoare.
Dumitru Popovici a scris in Hat' lau, anul 7028, luna 0c,
tomvrie T.
Din Leatopis zaneatii arheograficescoi commissii tom. IV, 1865-66.
S. Petersburg 1868, pag. 12-15, nrl V.
Textul slavon se mai g5seste publicat in Dan D.: Cronica
episcopiei de R5dAuti pag. 154-155, iar traducerea romaneasca tot
aici pag. 233-235. Traducerea germana la F. A. Wickenhauser :
Geschichte des Bistums Radauz I, pag. 135-137, cu data de Oco
tomvrie 6.
Documente anterioare refer. la Cotman :
1. 1413 Iulie 6, Suceava : Alexandru cel Bun d5rueste soacrei
sale Anastasia satul Cotmanul Mare cu catunele Suhoverhul, Hlio
viscea, David5uti, cu lute locurile 13'05 sub satul Valeva, apoi spre
Valeva pans la p5durea zisa Dumbrava. Dup5 moartea Anastasiei
Cotmanul cu satele amintite va trece la episcopia R5d5uti. (Costa=
chescu M.: I pag. 101-103 ml 35).
2. 1503 August 26, Suceava : Stefan cel Mare confirm5 epis:
copiei de Radauti satul Radauti cu mori si Cotmanul Mare cu c5tu,

www.dacoromanica.ro
 5 --
nele Havrilauti, Hliviscea, Davidauti, Sadcov, Clivodinul, Bludna,
Suhoverh, Ciaplinti i Valeva (I. Bogdan II, pag. 224-226 nrl CX).
Scrierea de : Roguzna, Raguzna i Rogozna sunt inconsecvente
ale diacului. Corect este probabil Rogozna.
Documente anterioare refer. la satul Radauti :
1. 1479 August 30, Suceava : Stefan cel Mare scutete pe
locuitorii satului Radauti care sat este i-1 mitropoliei Radauti, ca s
nu fie supui nici unui boier, nici unui staroste, nici oltuz sau par=
gari de Suceava, nici oltuz sau pargari de targul Siret, nici dvornix
cilor acestor doua targuri, nici globnicilor tinutului Suceava, ace0a
sa nu :i judece, sa nu le is gloaba nici pentru villa mare nici mica,
nici pt. duegubina, nici pt. rapire de fata. Numai pt. cerlele i fur=
tuagurile intamplate in targ ii vor judeca dvornicii de targ. Numai
episcopul de Radauti sau dvornicul lui ii va judeca. Asemenea nu
vor judeca pe oamenii din Cotmani nici pn boier, nici starotii de
Teatin, nici globnicii, nici pererubtii, nu le vor lua gloaba nici pt.
villa mare nici mica, nici pt. duegubina nici rapire de fata, ci ii vor
judeca numai episcopii de Radauti sau dvornicii lor. Pererubtii sa nu
maie pe oamenii de Cotmani nici la cetate, nici la mori, nici la
curtile domne0i impreuna cu ceilalti taranr. Pt. priyasul din acesfe
doua sate numai episcopul de Radauti sau dvor icii lui vor avea
amestec (I. Bogdan : Doc. Stefan cel Mare I, ag. 229-231, nrl
CXXVI). Intarirea acestui privilegiu s'a dat la Suceava, 1481 Aur
gust 23 (Ibidem I, pag. 256257, nrl CXLI).

2.
Suceava, 1526, August 21.

Stefan Voevod intarete man5stirii Putna urmatoarele sate situate

in Bucovina : Jicovul de sus si jos, Voitin, Maneufi, Balosinesti,
Botasane, Vicsani, Macicalesti, Ffatguli, Climauli, Ternauca, Bal.
aufi, Grecii langa Sirete, piatra de ceara din targul Sirete, morile
de langa acest targ, Camenca, Tometi, Cupca, ioate din tiff
nutul Sucevii ; Cozmin, Clicicallli, Ostrita, Strointii si Urvicolesa,
din finuful Cernauti.
grk HAM H C[IiI]tict ti C[K`k]T[0]r0 A[8]Ka, Tp[OH]li,c1 C[13`k]TAA,
EAHOCANWHeld H HE9ABArkitHMA4.
Ge 136 pan BA[A]A[u]tug MOEPO *Mir X[PHCT]el GTE4SdH
KOEHOM 6[0]HclE10 M[H]il[0]CTI10 P[0]Cf1[0M]pH13EMMI 411WAAMICKWH,
311AMEHHTW IIHHHAt NC CHM HAWHM AHCTWAt E{C'kAi KTO HA HEM
oyspriTh NAIL EPO tITOrrn SCMIWHT, MKE Sit[A]r0f190H3130/1H r[0]C-
11[0]A[CT]BO MN HAWIIM BAdrkIM 1190113BOrIEHIEMh H C[Irk]TitHM H

www.dacoromanica.ro
 6

4FICTH.11 C901,11,EA16 H 11110E HdWEA AospoiN HOAI 1i WT

E[or]d 110/11WWIA H 0114111111,111 ECA161 Irk 3dA[8]tnie c[grk]To-
11

nowllimix npeAttwe A.kAttni H 90,4,HTEAE11 IIdWHX H 3d NdWE

3494131E H CII[d]CEHIE H DOTI:Si:MAHAN ECA161 H[C] CHI l Hamm 11911-

K HAIE/116 OyCH IlpHHHAill Nd SCHX 1110 HOKSIIHAK r[OC]Fl[OACTPIO

Anti GTEIISdH11 KOEHOAA II Adit llorreHmomy mwttacTkipS NACRE
ICT6 xptIM oycneHilo rip[rkHH]crrkit HA[444 {01,H HdWEll 6[Or0904F1]11,11
FI rm ICTk Ir01(AIEHI1 dpXHAldH,49FIT AIOAEHMIKII Hd Wit KFIcrk 4KLIKIE
up KOAHKO 119HHHAIH TOT C[H`k]T111 410HdCT61911 HALIETII lid SCIIX
-CEAdX, d HA HMii CEAdAlli CEAO RKIWIIIFI 1KHKWB. CEAO IIH;KNIH
IKHKWIlli, CEAO KOHTHHII, CEAO 1ILINEHLI,11, CEAO ILIA0C1111flpH, CEAO
KOT'IxWdHE, CEAO KHKWdHE, CEAO 11I1111KliTElpH, CEAO (-1)9dTWK1411,
CEAO KAHAIWEW,11, CIAO TF911,1111cd, HkIWHIH CEAd SCH CST iid Goy-
(MA, H Min CEAO EtIAK01110 4.10 110,4,AH OII9ETCKOrO TrIxrd, II
CEAO IT91(1H Nd GlIpETrk IlOrkAH G119ETCKOr0 Tfihrd, 11 oy T-lep-
HOHCKOH GOAOCTH CEAO KW3A111H6 H CEAO KA/14KWHIAH H CEAO

COCT9HUd NQ 119ST`k 11 CEAO III01(6EH Nd IL%WH H Nd 1191sAH-

rdT89`k CEAO GHHELI1H H CEAO CLINHLIKMilt H Ha IllpSTFk EAHoy
dulls SEMAII WT XOTd9d KWHILIEHd ilIQAO HIPKE OVCTH
H WTMOKI!, rprkna, Fi CEAO Kdr1HHTELpH H 4E9AEHOE 03E90 II CE-
AlillIE ALAMO Nd 8CTH (topti 110WHIAH H Nd cl3p3m0uiu,rk CE,1
I'M 6111,11, IISQA4HH6 HII}KE 4H,1,91171Wd H HQ 43081ioacrk TpH CEAd
Nd HAM 4:1'494,11111 MINCE T9Or1HA H Nd IIIK'kH Nd SCT/1 41%):3-
Atoacrk H oy Kir6FIH11,11 ALNEw ipo Nd HICKHI11 KOHILI,K 4E9AEHOrJ
03E9d WO SCH TOTH HIIIWEHHCall111 CErIA H TOE tiErLIEH,OE 03E110
WT AlkAti r[0]c[no]AC[T]HQ Mil Grizis K0E110,,11 1IOKyrlAEIIH ti
Adtm Tomoy 111t1WEHHCMIHOM1( C[ECk]'r[0]M3 OTEHCKOMOIr MOILIC-
Tk1(18 H HQK6 HQ GHprrk CEAO ILIA1111;:a H CEAO TOAIEWH H CIAO
Koynica 1110 TOTH TpH CEAd 1091H 110KWHHIIK11 vomit] KOVINFILIK
Nd CHOEH C16AirLE19TH 1311 3de1T[S]WIE LEK& At1Ah TO 110yiK EMIWE-
C[Iirk]TOAIS FISTIFIcKomv moHacTkupoy H EWE Oy
1111CdHHOMS ilfp-
HOHCKOH HOAOCTI1 All`k ma HQ 1141A CEAO GT90HI11101 H CEA:
01(9LIHKOAECd 1110 OHMKd nOK0111-1111% TLIKO)K Ni CBOEH C6,41{6)1'01
1311 3dr1r[S]WIE CE64. AdAll TOMOyX FlOy rElICKOMS A1011dCT619S, TOE
111%CE HKIWEI1F1CAHHOE OUCH H6IWEI1HCLIHH111 CEAd Ch O1(CHI1111 IIX CTd-
91141H XOTticIMH H crk oycHm notxmwm H C'12, oycHm 1110 [H].3
FrkKA K'kilHOPO !irk TKIM CEAdAllt npHcitoyKaito H 1IXI1 C'k 4E0:Judo
Imo ti 13'6 npunimis KOV113:1161 H #(111111%11(11 01/11HCAHFIO HEHOp$-
WENO H HEI10A1111;KHO AQ ECTk H61WEFIHCdHHO.118 C1lIrk]T0/4101( MW-

www.dacoromanica.ro
 t
114CTIIIOS norrincicomoy Nd [AKIO, H EWE flOTRprbaKAQEMII CHAINCE

flpHRHAIEA1k CE Apoymi TOPOM 11k1WEHHCIIHHOPO MOHdCTIllpd flpH-

`RUIN glom WT Arkm r[ocnoAcT]ga Athl GTEZISQHd KOEBOAH A4HO
H adfillCd110 Hd IIHHOPpilAWRIt 1110 114 XrIOORCKOH PWcIk. 11d

11011H114 CWAllt WT OKHH, 4111 111,HP4HE, Nd EildHH1111 IVO WKOAO

AIOHQCTI1194, HQ ROCKORk111 KilAIEHH 1110 8 GIVEThKW11 T(11111, Hd
AlAHHWRk 110 oy OH9ET'k GAI136 GlicHTCKOPO}KE Tirkrd, Nd AlcIAOE
AlkITO 110 HQ Gtoiduk oy HKHKOBh. 34 PAO6dX 1110 WT 410114C-
T6IpCK11.1X CEAQX, HQ nacH Koy 1110 HQ KOAidpHrk, lid itlil?KdX11 no
past; 6E3 Aik1T4, TQKW}K MK4 oy FliIHRHANZIX HdF1HC4H0 H 4411110
HEF100111EHHO H flEflOARN}KHO NQ 11'kKhl Ad ECTh TOMOV C[Iirk]T0A101/
1101/THICKOM8 A4WHQCT11101 H T4KW3K H WT CEAH Hai 19EA 410 a
41111 (?) WT HQC ROVAETC F1pHAdlidTH, HAN WT HHKIX
TA KWIC MKO C'k GOVAETII 4464TH H 3c1F1HCQR4TH, WHO H TOE HE-
1100WEHHO 11 HE11041311}KH0 44 ECTh TOMOV c[grk]Tom8 flOVTEHC-
Komoy mwriacTimpS, 4 Hd TO ECTk !Arm HQWECO 110CF1014C[T]Rd
EkIWEI1HCQHHAPO MKl GTfilSdHtt KOEBOAH H !Atm 1113`kHk3AFORAEHH4P0
spaTa r[ocno]Ac[T]ga Mil IIET(14 H firkpd &WIN% H4WHX11, R`kild
MINA ICQKd, R. FL Ilempa AHW9HHK4, B, II. IIIQHMIQ, R. M. HE-
roma, R. 11. MICKd, H. n. rilliHKOH1144 H n. TIALI6A fr6K4 A 4-
ROBE XWTHHCKKIX, K. n. KOCTE H n. Kwuma flirklIdAdRWRE HE-
AIEN,KHX, R. n. IIET911Kd H n. TOMEpd flprkKdAdCWRE HOBO-
PildACKKIX, R. M. A.opu Apsoype 11099MA cormgcturo, R. n.
Xpd HQ cnamdfrk, K. N. epEtlilth 1111CT`k9HHK4, R. IL K034111 II lapin
NOCTEAHHKA, R. M. Glocordna 4dalHHK4. B. Fl. GT[01.4d CTWA-
HHIcd, H. n. TOMQ Krh11,EArkHd KWAil1C4, H Etrkpd oycnx RWArk(1013h
HQW11X AIOAMIICKkIX BEANKKIX H AidAkIX, 4 no thill1E41 N:HROT'k
KTW BOVAETh POCII04dfl6 Hawo 3EA It1H WT A`kTi 11 Hi:MT( HMI
WT HdWEPO pwAd, HAN MAKI KOVA KOPO E.Oltk H3REcIETII FOC-
110AdOEM ChITH HQUIE11 ILIOAMRCKWH 36,11AH, TOT Rid HEI1098111HAk
HQUIEPO. Add HUI H FlOTHrk,KAEHIS, dAH Rh( OVTRiMAHAk H 01(Kflik-
1111Ak, 4 KTO Rkl XOTrkAk I1O98WHTH 11411.1EPO AQQHM, TOKORkIll Ad
ECTh FlpOKA'k Th WT F[ocnoA]i E[or]Q cn[d]ca IldWEPO I[cSc]y
giicm]d H WT 1111`k4NCTIA EPO M[Q]T[E]9E H WT c[A]Thirh
tirrwpex EV[QHPE]illICTWII% H WT C[11`k]ThIX ROZXWECHkIX dfl[OCTO],191
IIETPA H 11413A4 H npognixk H WT C[Rik]ThIX TIN g[01PWHWCHhIX
W[TE]ll,'11 INIKENCKIIIX, 11 WT 11%C`kXh C[11'k]ThIX 113KE WT 11`kKd
E[or]or 8roAnzwnx, II 4Q ECTh FlOAOREHlt IOVA'k nprkAaTemo H

Il9OKAT0418 1191H H oy LIQCTIE 4d HAIdETh C'h 011FkA111 I04EE 11;KE

www.dacoromanica.ro
 8

111,31111HWA NA 17[0010,41 cn[a]cd NAMPO I[c80/ X[imcr]A ril[d-

r0/11AIVE, KOrkilk Er0 HA HHX H Ho ilikkikX HXh, 1]KE ECTK PI

SAAETk B'h Kik Kkl dtHHH1%, d NA RWMHEI noTErhativme UKCEMS

KkIWEHHOHHOMOy KEArkitH ECilikl Hawimoy H`k1110A40y natioy To-
mpSwatioy AOPO4SETOy [MOTH H HELIdTb HMO 3dEACHTH K CEMOy
Hawimoy itHcToy.
Amoy TO 110[1011114 FIHCdit Oy GOINK`k Kil[`k]Td 3KH AlCU,d
ilyrOyClid KO.
Traducere.
Suceava, 1520, August 21.

In numele tafalui, fiului si sf. duh, ireimea sfanta, una si nco

desp5rtira.
Iata eu robul st5panului meu Isus Hristos Stefan VV. din
mila lui D=zeu Domn Tkii Moldovii, facem stire cu aceasla scri=
soare a noastra fufuror cari o vor vedea sau o vor auzi cetindu=se,
precum s'a milostivif domnia mea din a noastra mil5 si din inima
luminata si curata si din toata a noastra buns voie si cu ajuforul lui
D=zeu i am fa'cut pentru sufletul sfantr5pousatilor inainfasi, mosii si
pkintii nosfri, si pentru sgnatatea si ierfarea noastra si am int5rit cu
acest al nostru uric foate uricile pe foate ce le=a cumparat mosul
domniei mele ,Stefan VV. si a dat mkfastirii Puna, unde este hramul
adormirii preacuratei stapanei noasfre dasca'toare de D=zeu si unde
este egumen arhimandrit rugatorul nostru kir Acachie, care acele
urice le are acea sf. manastire pe foate satele ei, safe zise anume,
satul Jicovul de sus, satul Jicovul de jos, satul Voitin, saful Ma=
neuji, satul Balosinesii, satul Botasane, saful Vicsane, saful Mad-
catesti, satul Frafauji, satul Climauji, saful Ternauca, aceste mai sus
scrise sate surd foate la Suceava, si iar5si saful Bakhuti care=i Tanga
fargul Siretului si satul Greci pe Siref langa fargul Sirefului, si in
tinutul Cernautilor saful Cozmin si saful Clicicauji si satul Osirija
pe Prut si satul .5tubei pe Bas 5u, si in [tinutul] Ckligatufa saful
Sinesti si satul Onicicani si pe Prut o bucata de Omani din ho=
farul Boistea mica mai jos de gura Boistei si mlasfina garlii si satul
Balintesti si iezerul Cerlenul si salistea lui Manea la gura Frumositii
si la Frumosit5 satul unde a fost Falcin mai jos de Andriias si la
Frumoasa Frei safe anume Farciani mai jos de froian si la .Scheai
la gura Frumoasei si in Fantana Maces ce este la capatul de jos al
iezerului Cerlenul, care foate mai sus scrise sate si acel iezer Cer=
lenul an fost cumpkate de mosul domniei mele Stefan VV. si dale

www.dacoromanica.ro
 9

acelei mai sus scrise sf. manastiri Putna si iar5si la Siret satul Ca,-
menca si satul Tomesfi si satul Cupca care acele trei sate le=a fost-
dat r5pousatul Iuri zis Cupcici la moartea sa pentru sufletul sau mai.
sus scrisei sf. manastiri Putna, si Inca In tinutul Cernautilor doua
safe anume saful Stroinfil si satul Urvicolesa pe care r5pousatul.
Simca lega dat la fel la moartea sa pentru sufletul sau aceleias ma=
nasfiri Putna, Coate acele scrise mai sus si foafe mai sus scrise sate
cu toafe vechile for hotare si cu tot venitul si cu tot ce din vecii
vecilor a asculfaf de acele sate si s'a tinut de ele, s fie precum scrie
in uricele de cump5r5fura si de danie, sf. manastiri mai sus scrise
Putna neclintit si neschimbat in veci, si mai int5rim cu acelas uric
aceleias mai sus scrise manastiri celelalte urice care stint date si scrise-
de mosul domniei mele Stefan VV. pentru viile care sunt pe dealuI
H5r1Aului, pentru sarea popeasca dela Ocna, pentru Tigani, pentru
branistea din jurul manastirii, penfru piatra de ceara din targul Sirefe,.
pentru morile pe Sirefe aproape de targul Siretului, pentru vama.
mica ce.i pe Suceava la Jicov, pentru gloabele dope satele manasti=
resti, pentru prisaca ce=i la Comarna, penfru masurile pestilor fail
vama, la fel dup5 cum scrie si este daf in urice necl5tit si neschimbat
in veci sa fie acelei manastiri Putna si asijdere si din satele cari de
acuma inainte se vor vinde de noi sau din diferite alte lucruri asijdere
dupa cum se va da si se va scrie, deci si aceste s fie acelei ma=
n5stiri Putna neschimbat si nesminfit, si la aceasta este credinta
domniei noastre, mai sus scrisul noi .Stefan VV. si cr. preaiubitului
frate al domniei mele Petru si cr. boierilor nostri, cr. panului Isac,
cr. p. Petru dvornic, cr. p. $andru, cr. p. Negrila, cr. p. Vasco,
cr. p. Grincovici si p. Talaba p5rc5labi de Hotin, cr. p. Cask si
p. Condrea parcalabi de Neamt, cr. p. Petrica si p. Toader pgrea,
labi de Novograd, cr. p. Luca Arbure portar de Suceava, cr. p..
Hrana spatar, cr. p. Eremiea visternic, cr. p. Cozma ,..5arpe pos.=
telnic, cr. p. Sacuian ceasnic, cr. p. Starcea stolnic, cr. p. Toma
Catelean comis si cr. tuturor boierilor nostri moldovenesti, marl i
mici, iar dupa moartea noastra cine va fi domn tarii noastre din
copiii nostri sau din neamul nostru, sau pe oricine va alege Dozeu
s fie domn tariff noastre mollovenesti, acela sa nu rastoarne a noastra
danie si int5rire, ci sa o int5reasca, iar cine ar dori sa rastoarne a
noastra danie, unul ca acela sa fie blast5mat de D=I D.zeu manful=
torul nostru Isus Hristos si de preacurata sa maid si de cei patru.
sf. evanghelisti si de sf. mai inalti apostoli Petru 5i Pavel si ceilalfi.

www.dacoromanica.ro
 10

t*i de cei 318 sfinti purt5tori de D=zeu p5rinti de Nichea si de toti

sfintii can din veac servesc lui D=zeu sa fie una cu Iuda trada=
torul si cu blastamatul Arie si parte s aiba cu ceilalti Iudei cari au
strigat si tipat la D=zeu mantuitorul nostru Isus Hristos, sangele lui
pe ei si pe copiii lor, dupa cum este si va fi in veci amin, $i pentru
-mai mare int5rire a tuturor celor scrise mai sus am poruncit credin=
ciosului nostru pan Totrusan logofat s5 scrie $i s5 lege pccetea noastra
la aceasta scrisoare a noastra.
Dumitru Popovici a scris in Suceava, anul 7028 luna Au=.
gust 21.
Din leatopis zaneatii arheograficescoi comissii tom. IV, S. Pe=
tersburg 1868, pag. 8.12 nrl. IV. Pecetea atarnat5 are urm. text :
11w GTfilSalik HOMOAa rwctioA4p SEAMAN MOAA4KCISOFI.
Documente anterioare priv. la satele situate in Bucovina :
1. 1384 Mai 1, Harlau : Petru V. darueste bisericii sf. Ioan
Botez5torul din Sirete zidit5 de maica sa Margareia s5 fie lacas fra=
tilor dominicani venitul cantarului din targul Sirete (Cosfachescu :
Doc. mold. I, jag. 4-5, nrl. 2).
2. 1408, Oct. 8, Suceava : Varna Siretului, comerciantii din
Liov vor da la Sirete de fiecare cal 2 grosi, pt. lucruri mgrunte de
.grivna cafe 3 grosi, pt. export jumatate cat dau la Suceava. La fel
se stabileste vama pt. peste, jderi si ceara (Cost5chescu : 0. c.
II, pag. 630-637, nrl. 176).
Intarit la 1434 Marcie 18 (Ibidem II 667-673 nrl. 186) si
1456 Iunie 29 (Ibidem II 788-795 nrl. 231).
3. 1421 Dec. 13: Alexandru cel Bun darueste fosfei sale
sotii Rimgaila 1. a. largul Sirete cu v5mile, datoriile, darile si toate
-veniturile (Ibidefil I 141-144 nrl. 46).
4. 1427 August 18, Suceava : Alexandru cel Bun intareste
lui Herman si frafelui sat' Iatcu satul for la Voitin (Ibidem I 188-
190 nrl. 61).
5. 1429 Febr. 1, Suceava : Jurj Fratovschi darueste fiului s5u
Ivascu jumatate de sat de Vicsinet. Alexandru cel Bun confinr15.
(Ibidem I 242-243 nrl. 80).
6. 1429 Mai 27, Suceava : Alexandru cel Bun darueste lui
Ivan Cupcici i. a. satul Cupca unde este casa lui" (Ibidem
_261-2, nrl. 84).
7. 1430 Febr. 21, Suceava : Alexandru cel Bun intareste lui
Voiniag si fratelui s5u Bera, fiii lui Coste din Tarnouca, satul
Tarnouca (Ibidem I, 297, nrl. 92).
8. 1431 Iunie 15, Suceava : Alexandru cel Bun intareste be=
ierului Cupcici i. a. satele Camelia la Sirete ce i 1=a dat fiica lui
Miclous si Tomintii ce 1=a cump5rat dela Mihail (Ibidem I, 317-19,
.nrl. 97).

www.dacoromanica.ro
 11

9. 1433 Noemvrie 9: Stefan V. intareste lui Danco, fiul lui

Iurj Fratovschi, saint Fr5tauti (Ibidem I, 366, nrl. 115).
10. 1433 Noemvrie 9, Suceava : Stefan V. d5rueste lui Danco,
fiul lui Iurj Fratovschi, satul Mianauti (Ibidem I, 367-8, nrl. 116).
11. 1434 Febr. 10, Suceava : Stefan V. darueste lui G.roza si
fratelui sau Mihail satul Clicicoiutii (Ibidem I, pag. 380-1, nrl. 121).
12. 1436 Mai 23, Suceava : Ilie si Stefan VV. daruesc lui
Stan Babici si fratilor sai satul Jicovul de sus (Ibidem I, 441-444,
nrl. 144).
13. 143? Febr. 24, Suceava : Ilie si Stefan VV. daruesc
frafilor $teful si Mandrea Jumatate satul Maneufi la Suceava, iar
lui $ teful singur i. a. satul Batc5uti (= Bancauti, Bancesti). (Ibidem
I, pag. 507-510, nrl. 157).
14. 1439 Julie 15, Suceava : Ilie si Stefan VV. intaresc ma=
n5stirii Horodnic satul la Suceava anume Balasinoufii (Ibidem I,
46-49, nrl. 15).
15. 1443 Aug. 3, Suceava : Stefan V. inTareste lui Stan din
Jicov *i fiului sau Dragu* satul Jicovul de sus uncle iese Suceava
din poiana" (Ibidem II, 177 179, nrl. 47).
16. 1444 Aug. 1, Suceava : Stefan V. scuteste satul Balasi=
noufii al man. Horodnic de : dan, i1is, podvoada, deseatina, osluh,
posada, sa nu lucreze la moara, nici la cetate, sa nu care yin, sa nu
mearga la oaste, sa nu dea jold, peste tot sa n'aiba nici o slujba
fata de stat (Ibidem II, 207-211, nrl. 56).
17. 1453 bile 8, Suceava : Alexandru VV. intareste satului
Balasinoufii al man. Horodnic urm. scutiri : de dan, posada, pod=
voada, ilia, la mori sa nu lucreze, nici la cetate, la straja sa nu mearga,
s5 nu dea gorstina de porci, nici desetina de albine, nici yin sa nu
care, nici la oaste sa nu mearga (Ibidem II, 491-493, nrl. 129).
18. 1455 Oct. 1, Hotin : Petru VV. cla in schimb pt. Hotin
doamnei Maria targul Sirete cu vama si morile (Ibidem II, 773-6,
nrl. 228). Confirmat la 1456 Iunie 29 (Ibidem II, TT9-78T, nrl. 230).
19. 1461 Aug. 12, Suceava : Satele Molnita, Strointii si Urvi=
colesa fusese ale lui Ion Muntean, dela ele trecura la fata sa Marusca
cas. cu Husin. Stefan cel Mare le intareste satele (Bogdan I.: Doc.
Stefan c. M. I, 47-49, nrl. 29).
20. 1464 Sept. 12, Suceava : Toader Prodan cumpara satul
Grecii de langa targul Sirete cu 300 zlofi tat. dela mitropolitul Teoctist.
D=1 confirma (Ibidem I, 83-85, nrl. 52).
21. 1466 Sept. 15, Suceava : Stefan c. Mare cumpara cu 200
zloti tat. dela boierul Stan Babici *i dela fratii acestuia satul Jicovul
de sus pe Suceava si=1 d5rueste man. Putna (Ibidem I, pag. 111-
112, nrl. 66).
22. 1468 Oct. 2, Suceava : Stefan c. Mare cumpara dela
Marcna, sotia lui Ivanco Braevici, fiica lui Iafco Branici, si dela fiii
ei Ivasco si Ilia*, jumatate de sat Maneuti pe Suceava cu 1/2 moara
pt. 130 zloti tat. (Ibidem I, 132-133, nrl. TT).

www.dacoromanica.ro
 -12--
23. 1471 Sept. 10, Suceava : Stefan c. Mare darueste man.
Putna satul Balcauti din jos de targul Sirete, cump5rat dela aria,
fratele lui Alexa spatar, cu 120 zloti fat. (Ibidem I, 159-161, nrl. 92).
24. 1472 Aprilie 25, Suceava : Stefan c. Mare cumpara dela
boierul Tabuci din Cobale si dela fratele acestuia Pojar, dela sora
for Nasfasia $i toti nepotii lor, satul Ostrita pe Prut cu 200 zloti
tat. siol darueste man. Plana (Ibidem I, 169-171, nrl. 98).
25. 14 79 Mai 7, Suceava : Stefan c. Mare cumpAra satul
Tarnauca dela boierul Misea cu 150 zloti tat. siol darueste man.
Putna (Ibidem I, 225, nrl. 123).
26. 1479 Sept. 20, Suceava : Stefan c. Mare face schimb
(land satul Verescecanii pe Siret si primind dela mitrop. Sucevii
satul Jicovul de jos cu mori si vama (Ibidem L 233.-234, nrl. 127).
27. 1479 Sept. 20, Suceava : Stefan c. Mare darueste man.
Putna Jicovul de jos pe Suceava, cu mori si vama (Ibidem I, 235,
nrl. 128).
28. 1487 Marcie : Steful, fiul lui Harman, si sora sa Marena,
sotia lui Mihail Rugasevici, dau man. Putna satul Maneuti pe Suo
ceava cu mori si primesc dela Putna satul Sirautii, tin. Cernauti,
pe care Iuga it cumparase pt. 300 zloti tat. dela Mihaila si Piturca,
nepotii lui Dan Poiana, girl claruise manastirii Putna (Ibidem I,
300-1, nrl. 167).
29. 1488 Marcie 15, Suceava : Stefan c. Mare cumpara dcla
Steful, fiul Anuscai, fata lui Coste Maras, pt. 200 zloti tat. jumao
fate de sat Vicsani pc Suceava, iar cealalta jumatate o cumpara dela
Andrias Hancovici si fratii sai tot pt. 200 zloti tat. (Ibidem I, 331,
nrl. 183).
30. 1488 Aprilie 3: Stefan c. Mare darueste man. Putna satul
domnesc Cozminul, tin. Cernauti, camana de ceara dela targul Sirete
si 6 vostinari din acest targ, morile domnesti din acest targ, o slado
nits si mica vama dela Suceava, care esfe la Jicov (Ibidem I, 333-4,
nrl. 184).
31. 1488 Aprilie 6, Suceava : Marina, fata lui Toader Prodan,
sotia lui Luca Iacobescul, si nepoata acesteia Marina, fata lui Lazor
Prodanescul, dau domnului satul Grecii de langa targul Sirete prio
mind in schimb selistea Ciromobitnaia langa Nistru. Dol 11 darueste
man. Putna (Ibidem I, 346-350, nrl. 187).
32. 1489 Oct. 14, Suceava : Satul Fratauti fusese al lui Iurj
Frafovschi, a trecut la Mihul Starostici, apoi la fiul acestuia Fedco
Starostici si in urma la flii acestuia Stanciul, Ivanco si Isaico Sta.
rostici. Acestia it dau domnului primind in schimb satul Topor5utii
si Grigorestii. Dol it darueste man. Putna impreuna cu satele Cll.
mauti si Boi4anita, mai sus de Fratauti (lbidem I, pag. 380-2,
nrl. 200).
33. 1490 Marcie 12, Suceava : Coste Murgoci si nepotul sau
de sora Gavril, fiul Negritei, vand satul pe Siretel anume Tomintii,

www.dacoromanica.ro
 13

unde a fost Sorocoteaja Dragomir si Sandru, lui Julie Serbici pt.

100 zloti fataresti (Ibidem I, 399-401, nrl. 211).
34. 1490 Marcie 15, Suceava : Stefan c. Mare infareste man.
Putna satele : Jicovul de ios, Maneutii, Voitinul, Tarnauca, Bale
cautii, Grecii, Botasan, Cozmin, Cliscaufi, Ostrifa, Chink*, Fratauti,
MgcicStesti, Vicsani, Balosinestii, Jicovul de sus (Ibidem I, 418
425, nrl. 215).
35. 1490 Marlie 15, Suceava : Stefan c. Mare supune con=
ducerii man. Putna bisericile I. a. Vigsani, M5cicStesti, Climauti,
Balasinesti, Fr5t5uti si Jicovul de sus (Ibidem I, 406-409, nrl. 214).
36. 1490 Marlie 16, Suceava : Stefan c. Mare ante* man.
Putna satul MScicatesti cu manastirea safului si mori pe Suceava,
cumpSrat dela Stanciul, Ivanco si Isaico, fiii lui Fedco Starostici
(Starostescul) cu 400 zloti lat. Starifa Efrosina dela manSstirea Hoe
rodnic inching manSstirea ei impreuna cu satul Balasinestii man.
Putna. D=1 confirma (Ibidem I, 425-428, nrl. 216).
,--37. 1490 Marlie 16, Suceava : Stefan c. Mare cumpara dela
fratii Petra, Andreico, Matei si Iuri si sora for Marina, copiii lui
Dasco din Clisduti. nepof i lui Groza si Mihail, satul Clisduti la
gura Derehluiulu pe Pruf, finutul Cernauti, si=1 d5rueste man. Putna.
Intareste acesteiman. morile domnesti din targul Sirete, o sladnita,
o moarS si un pod umblator pe Sirete (Ibidem I, 428-429, nrl. 217).
38. 1490 Martie 16, Suceava: Stefan c. Mare cumpara dela
Bogdan din Voitin si fratii s5i, toll copiii lui Harman, nepotii lui
him cu 500 zloti tat. satul Voitin, unde le=a fost casa pSrinteasca,
si=1 darueste man. Putna (Ibidem I, 430-1, nrl. 218).
39. 1503 Febr. 2, Suceava : Stefan c. Mare infareste man.
Putna satele : Jicovul de sus si de jos, Voitinul, Maneutii, Balosi:
nestii, BotSsanii, Vicsani, nacicStesti, Frataufi, Climauti, Tarnauca,
BalcSufi si Grecii de langS targul Sirete, foate din tinutul Sucevii ;
satele Cozminul, Cliciduti si Ostrifa din tinutul CernSufilor ; Ca=
menca pe Siret, Tomesti si Cupca, tinutul Sucevii ; Stroinfii si Urvi=
colesa din finutul Cernauti. Celelalte sate d5ruite nu se AS in Bu:
covina (Ibidem II, pag. 214-219, nrl. 100.
Din satele bucovinene aminfite, urmatoarele nu mai exists :
Maneuti, Balosinesti, Vicsani, MAcicStesti, Tarnauca, Grecii langa
Sirete, Tomesti, Botosinfe, si Cliscauli.
Maneuti: Sat pe malul drept al Sucevei intre Vicovul de jos,
Voitinel, Horodnic de jos si Balosinesti (August Nibio : Verschwun:
dene Ortschaften in der Radautzer Ebene, Bukowiner Wochenpost,
R5d5uti 1933, Ianuarie, anul II, nrl. 25, 26 si 28).
BalosineVi: Sat pe malul drept al Sucevii, intre FraTauti si
Maneufi (Ibidem nrl. 28, 5/2 1933).
Vic.Fani: langS targul Radaufi, locul nu se poate stabili (Ibidem
No. 32 din 5/3 1933).
Macicaiefi: Sat intre Saful Mare si FraTaufi la Est. de targul
R5d5uti (Ibidem No. 32 din 5/3 1933).

www.dacoromanica.ro
 14

Tarnauca : la malul sting al Sucevii, Mire FritautiisNoi si

Volcinet (Ibidem No. 29 din 12/2 1933).
Grecii Maga iargul Sire*: face astazi parte din satul Teres
blecea la malul slang al Siretului. Comisia austriaca constata la 1782
ca Grecii formeaza un hotar cu satul Tereblecea (welch letzteres ein
in Tereplece eingeschlosfienes Praedium ist and nun mit dem Dorfe
einen Hottar hat). Cum satul Grecii ajungea pans la raul Sirete,
satul Grecii trebuie identificat cu colonia germana din Tereblecea,
tinutul Radauti (Aril. Stat. Cernauti Liber Granicialium VI 1047
si VII 390).
Tome0ii: Despre Tomesti ne dau relatii hotarnicele safelor
Pefriceni (fost Camenca sau Camena) Presacareni (lost Farcenii)
din anul 1783. Petricenii se hotariau cu Hliboca, Farcenii, Tomesti
gi Tarnauca ; Farcenii cu Hliboca, Pefriceni, Tomesti, Carapciu si
Cuciurul :Mare. Locuitorii din Farceni .au tras in partea for si casele
dela Tomesti, care case se cheama : Casele Sucevenilor. Deci Tos
mestii sunt identici cu Sucevenii de astazi din jud. Storojinet.
Bokvinte sau BotoOnita : I. Bogdan (Doc. *tef. c. Mare I,.
424) a crezut ca satul Botasane este identic cu Botosilnita. E pros
blemalic, intrucat in tinutul Sucevii este un sat cu numele Botosani,
astazi Botusana. Prof. Nibio in Bukowiner Wochenpost" Radauli
No. 31 din 26/2 1933 nu poate identifica satul. Recurgem astfel la
hotarnica Botosintilor din 1672 Iunie 18, publicata in acest volum,
dupa care satul statuse pe Horait in Sud sau in Vest de Balcauti..
Dar acest sat pe Horait nu poate fi identic cu Botasanita situata la.
Nord de Fratauti conform doc. din 1489 Oct. 14. Sahli famine nes
identificat.
Cliscaufi: la gura Derehluiului. Astazi se &este aici numai
satul Ostrita. Deci Cliscautii au fost sau sat vecin cu Ostrita sau_
sat la gura Derehluiului pe malul drept.

3.
HarLiu, 1531-1533, Aprilie 23.
Gavril, flu! Anei si nepotul lui Iatco, vinde lui Iorr Ciudinschi a
freia parte de Horodnicul de jos, tinutul Sucevii, pentru suma it
240 zloti. Domnul intareste.
[Tradus in romSneste de pe o copie germana].
Din mila lui Dszeu not Petru VV. Domn Tarii Moldovii.
Facem stire cu aceasta scrisoare a noastra tuturor cari o vor
edea sau o vor auzi cetindu :se, precum a venit inaintea noastra Ic
inaintea boierilor nostri moldovenesti sluga noastra Gavril, fiul Anei
nepotul lui Iatco, din buns voia sa, de nime silit nici asuprit si a
vandut dupa uricul, pe care mosul sau Iatco l :a prima dela Stefan:

www.dacoromanica.ro
 15

VV., pArintele domniei mele, a freia parte de sat Horodnicul de jos,.

cu pomat mai jos de Osoe, rudei sale Ion Ciudinschi pentru 240
zlofi talaresti si s'a sculat sluga noastra Ion Ciudinschi si a plalit
tofi mai sus scrisii bani 240 zlofi talaresti lui Gavril, fiul Anei, nepoful
lui Iafco, inainfea noastra si inainfea boierilor nostri moldovenesti..
Vazand a for de bunS voie tocmala si plata depling, am dal si not
slugii noastre lui Ion Ciudinschi acea mai sus scrisa a freia pane de
sat de Horodnicul de jos cu pomal mai jos de Osoe si am inf5rit,_
ca sa=i fie dreapta ocind sf mosie cu Coate veniturile lui, copiilor, new
pofilor, stfancpolilor, fastrAnepofilor lui si intregului neam al sau, care
se va alege mai aproape, nerusiit nici odinioar5 in veci hotarul
acelei a freia parte de sat de Horodnicul de jos cu pomat mai jos
de Osoe sa fie din ntreg hofarul a freia parte si din celelalfe pArfi
dupa vechiul hotar, pe unde a umblat din veac. Si la aceasta este
credinfa domniei noastre mai sus scrisul Peiru VV. si credinfa preaw
iubifului nostru flu Bogdan i a. boierilor nostri, cr. panului Huru
vornic, cr. p. Negriki .... cr. p. Vlad 1t p. Toader p5rcAlabi de Hotin,
cr. p. Carje i p. Danciul parcalabi de Neamf, cr. p. Zbiara i p.
Ion pkcalabi [de Novograd, cr. p. Mihul] portar de Suceava, cr.
p. Dragsan spafar, cr. p. Glavan visternic, cr. p. Liciul posfelnic,
cr. p. Popascul ceasnic, cr. p. Alborg comis i credinfa futuror bow
ierilor nostri moldovenesti, mad si mici, iar dupa moarfea noastra cine
va fi domn Orli noastre, din copiii nostri sau din neamul nostru sau
pe cine it va alege Dwzeu sa fie domn Fara noastre rnoldovenesti, acela
sa nu rastoarne a noastra danie intarire, ci sa o infareasca [pen,
truca a primitwo] pentru a lui credincioasa slujba si a cumparat=o pe
ai sai drepfii bani si pentru mai mare credinfa si int5rire a futuror celor
scrise mai sus am poruncit slugii noastre [ Toader] logolat s scrie
si s Marne pecetea noastra de aceasta scrisoare a noastra.
A scris Carsie Burlovici, in Harlau [lips.] luna Aprilie 23.
Din Wickenhauser : Homor, pag. 207-209 nrl. V, unde se
afla copia germanA.
Vezi documentul din 1597 Iulie 12, cand safele Horodnicul de
jos si sus se claruesc manastirii Sucevifa.
Documenfe anferioare cu privire la safele Horodnic de sus si
de jos si la manastirea de maici Horodnic :
1. 1439 Iulie 15, Suceava : Ilie si Stefan VV. intaresc maw
n'astirii dela Horodnic, unde este stamp Antonida, satul la Suceava
anume Balasinoufii (Cosiachescu : Doc. mold. I, pag. 46-48, nrl. 15).

www.dacoromanica.ro
 16

2. 1444 August 1, Suceava : Stefan V. scuteste satul Bala=

:sinoutii al manastirii Horodnic de : dan, ilis, podvoada, deseatin5,
osluh, posada, sa nu lucreze la moara, nici la cetate, s5 nu care yin,
s nu mearga la oaste, sa nu dea jold, peste tot sa n'aiba nici o
_slujba fata de stat (Cosfachescu : 0. c. I, pag. 207211, nrl. 56).
3. 1453 Iulie 8, Suceava : Alexandru VV. scuteste satul Bala=
sinoutii al manastirii Horodnic de : dan, posad, podvoad5, ills, de
Aucrul la morile domnesti, la cetate, de straja, de gorstina de porci,
de desetina de albine, yin sa nu care, la oaste sa nu mearga. N'au
ce c5uta la ei globnicii, pripasarii, osluharii, pererubtii, in sfarsit nici
un dregator domnesc (Ibidein I, 492-493, nrl. 129).
4. 14 75 Aprilie 17, Roman : Stefan c. Mare scuteste satul lui
Petru Vrana si alt sat (Balosinesti) cari ascult5 de manastirea Ho=
rodnic de : dan, posad, podvod, ilis, lucrul la cetate, de straj5, de
lucrul la morile domnesti, de serviciul militar, sa fie ferite de globnici
si pripasari (I. Bogdan : Doc. Stefan c. Mare I, 199-202, nrl. 111).
Osoe este un deal (482 m) situat intre Horodnic si Radauti.

4.
Harlan, 1534.
Petru Rare VV. daruete manastirii Moldavita branitea din
jurul ei. Se arala hotarele branitei.
ditun[o]rrno s[o]mitio mid larrirk KOMOAA 1101C11[0]A[d]irlt HOMAN
M011AAKCKOH.
3HAMIHHTO 4HHHAI DC CHM AHCTOM HA11111M fil&CISM KTO Ha H[fitt]
KitSpHT Hitli 61'0 4T0r1H OVCAKIWHT, WHS1 Eit[A]r0(1110HSKOAHK r[oc]-
n[o]Ac[T]gsmili HAWHAI EA[A]rHAI 1100FMKOAEHIEM BA HAWS A[S]l11S H

sApmui H pWAHTM111 FIA111HX H fl0M[11]10KAK HAWS AWACS 11 MOHACT1111

illonAmtuu,s, 11A0K1 ECT KIIA1 6il[4]rOK*1.1111116 n.,vh[qui]crkii RA[A]A-
,1[H]I0 s[oropo]A[iinu] Cit XOTAp WICI1CTk MCHACTHp'k 1104111WE WT
SCTId HOTS% 4>pirmoctm INA HOTOKOM AO W6111x1111a H WT wsp-huna
ttopyinocSa HOKIMX 116/1/11:0A11f A'LIS HA Wsp'hWtd ApAPOHIA H HA WEVIt-
1111a 'IoMacpuA H HA wsp-ituna IISTHHWONI 110111MX KEAHKOMS AtA8 AO
CANIHHAA H WT TAM W6411H010 AO ISIMX A'kAS pd4KlI 11 WT TAM
[MCI WK4HH010 HA GitilAW MI-km( Fi HA KIJII1Kla elulAW H HA (13/A11,111,M
H HA KlacaWIA 11 WT TAM AOAS W641111010 tVT Kit III0A1AOKA HA

nplix (Dosms H WT TAM AOAS HA W64HHAI CSKOMS 11 WT TAM 110HVI&K

KMHKOMS AtAA Hd Akkl'SPAN IiOHA H Ha WE13111111J At m, H WT TAM
Aoa 110TOKOM AO SCTIa NkRt H (1)034110CSil HM F1C11101tHA 11011AXWM,
KAKO AA KT Ht WT HAC Son: HA TOT KOT[A]131t1 11E110p01[111f110 HMSO-
AMMO HA K*K111 Irk4HHA, AA SatAfT C[11'k]TOMS MOHACTIVS Ca 13110EM

www.dacoromanica.ro
 I 7'

AOICOAOM, d[NA] TO ECT Rkpa HAWEr[O] r[ocnoACT]gti 11111WEHHCAHIldr[0]

MW HET1111 KOEROAI 11 rckpa HAKIISAIORMHAV[0] C[Itl]Fl.1 rioc]n[o]A-
c[T]tsSmki E.orAaild N K1 14 comp Immix, K. A. Xsp$ AKOPIIHKA, K.
11. TOTIllrILIAlli1, K. H. GI4HfIKA, K. n. RAILI,A,/1 H H. TOkkEpt1 11141KhiLl-
COKE KOTHIICKHX, K. 11..A,11111110Ai1 N 11. 1HgSAA HI1K4/11160KE H*111611,KHICII,

K. H. 36113pH F1 II. 11(1111811.1 fIKPKIIIILIKOKE 110110113.1ACKFIX, K. IL 111H)CSAA

flOpTiirk cStiatccicar[o], K. IL APArIll4/1.1 ClIATIIrk, K. H. ritAIL11141 KIIC-
-rkproma, K. H. 11tI6OT.1 nocTimuma, K. fl. 110HIICKSAL1 4AWHHKA, K. H.
KOMillt1 CTOAHH11,1, K. II. AparCHHA KOMHCLI H ickpa ii6vkx1 soup ittintig
A1AI41,1,4KCICHK, lifAHICHK HLINK, A HO HAMM '/KFIKOT* KTO 60y,(1,1T
r[o]cii[o]A[a]pt. HAIIIEH BEMAH A1011,,V1KCKOH (VT AATE11 111WHr HAN WT
IIALIJEP[0] poAa HAN ESA, tor[o] HSKEJIET li[01111 EkITI1 1101C11[0],alt11p6
IldHlUH SEAMAN TOT LITO EH uiriopSwilit HAIIIEr0 ,A,AAHM, MAN Mil OyTftgiAHA
H OVI:p*IIH41 HAIM C[Ick]T*F1 AAOHtICTHOH lilOANAKH11,[.1], A KTO c[t]
notarcHT nopywirrit Hainfro M4HIJ, TAKOR1H M KT flpOKA*T WT
r[OC110,1,]1 R[0r]/I ClITKOpIllcir[0] H[H]60 11 BEMAt Fi WT nit[t]q[u]vratt
[ma'repit 11'0] H WT 111 C[Ick]Tlil dB[0]C[TO]Alt H WT TH1 C[Kt]T111
W[TF]11,6 HMI Klx HHKEH H WT IchrkK 4K-kiThl I1 KE WT [AKA fi[or]S
orro[Aug]imir L1A1F11, A Nd SOAIllf iwknocT H HOT1111111)KAEHII CHMEI
RH III IIIHCAIRIMA Icktrki111 KAU' 111111EMOy KykplifICIMOIr HMIS ToampS AO
rozPToy HHCATII H flEthET HAL118 flpHIACHTH is CIA1$ AMTS WHIMS.
HNC FIWPrIE S XpItAOH 111[t]TW SMK.

Traducere.
Har15u, 1534.

Din mila lui Dozeu not Petru VV. Domn Tariff Moldovii.
Facem fire cu aceasta scrisoare a noastra futuror can o vor
vedea sau o vor auzi cetindu=se, precum domnia mea am binevoit
cu a noastra mare mila pentru sufletul i sanatafea noastra i a pa/
rintilor notri si am miluit lacaul nostru de rugaciune i manastirea
Mo ldavita, unde este hramul bunei vestiri a preacuratei stapane noasfre
nascatoare de Dozeu, cu hotarul in jurul manastirii incepand dela gura
p5raului Frumosul, p5raul in sus la obarie i dela obaria Frumot
sului la varful Dealului mare la obSrsia Dragosei i la obaria Ciog
mama i la obar5ia Puinisorei la varful Dealului mare la Og linda
si de acolo cu Obcina la varful dealului Racica i de acolo tot cu
Obcina la &las Hleabu si la &bpi Mare i la Fatetel i la
Veasasnea i de acolo cu Obcina in jos, dela Moldova la varful
Feredeului i de acolo in jos la Obcina uscata i de acolo la varful
T. BaIan, Documente bucovinene, IL 2

www.dacoromanica.ro
 18

Dealului mare la Magura Boil i la obarsia Deaei i de acolo cu

paraul in jos la gura Deaei si a Frumosului uncle am inceput dintai,
ca sa le fie for dela noi uric pentru bate hotarele neclintit nici odi=
nioar5 in vecii vecilor, ca a fie sf. man5stiri cu tot venitul, si la
aceasta este credinta domniei noastre, mai sus scrisul noi Pe fru VV.
$i cr. preaiubitului flu al domniei noastre Bogdan, si cr. boierilor nostri,
cr. panului Huru dvornic, cr. p. Totrusan, cr. p. Scripca, cr. p.
Vlad i p. Toader p5rc5labi de Hotin, cr. p. Danciul 5i p. Liciul
p5rc5labi de Neamt, cr. p. Zbiara i p. Craciun p5rc5labi de Novo:
grad, cr. p. Mihul portar de Suceava, cr. p. Dragsan sp5tar, cr. p.
Glavan visternic, cr. p. Albota postelnic, cr. p. Popascul ceasnic,
cr. p. Colun stolnic, cr. p. Dragsin comis, i cr. tuturor boierilor
nostri moldovenesti, marl si mid, iar dup5 moartea noastra cine va
fi domn t5rii noastre moldovenesti din copiii nostri sau din neamul
nostru sau pe oricine it va alege D=zeu s fie domn tariff noastre
acela sa nu r5stoarne a noastra danie, ci s5 o int5reasc5 sf. noastre
man5stiri Moldavita, iar cine ar cuteza s r5stoarne a noastra danie,
unul ca acela sa fie blastamat de Domnul D#zeu fkatorul cerului Si
al pamantului si de preacurafa [maica sa] si de cei 12 sf. apostoli
si de cei 318 sf. parinti dela Nichea si de toil sfintii sari din veac
slujesc lui Dozeu amin, yf pentru mai mare credinta si int5rire a tuturor
celor scrise mai sus am poruncit credinciosului nostru pan Toader
logolat s scrie 5i sa lege pecetea noastra de aceasta a noastra
scrisoare.
A scris Gheorghie in Harl Su anul 7042.
Din Leatopis zaneatii arheograficescoi commissii vol. IV, 1865-
1866. St. Petersburg 1868, pag. 15-17, nrl. VI.
Copia german5 cu traducerea german5 si a numelor geografice
in Wickenhauser F. A.: Die Urkunden des Klosters Moldowiza,
pag. 79-81, nrl. 41/m.
Dou5 copii germane, cu numele geografice p5strate in roma=
neste se afl5 in Arhivele Statului Cernauti, Liber Fundationum V,
pag. 6-9 5i pachetul Moldovita. Depe acest text am f5cut tradu=
cerea romaneasca si am publicat=o in a mea : Noui documente cam=
pulungene, Cernauti 1929, pag. 12-13, nrl. 5. Nefiind redate corect
numele geografice, am reprodus aici textul original.
Dup5 numele geografice mentionate se poafe stabili hotarul
branistei. Raul Moldovita curge in directia N.,S. Mai jos de mantis=
tire se vars5 in Moldovita doua paraie : din Vest Dea, din Est
Frumosul. Aici incepe hotarul branistei. Dealul Mare este identic cu

www.dacoromanica.ro
 19

Scorusetul (1220 m), de aici cu obarsia paraelor Dragosa si Ciu=

mama. Paraul Putnisoara identic cu Putna Sacriesu. Dealul Mare
dela obarsia Putnisoarei este identic cu Dealul Rosului (1185 m).
Mai la Nord se &este munfele Oglinda. Deaful Racica probabil
identic cu munfele zis Piscul" (1194 m.) situat la Nord de Oglinda.
Oglinda este la Nord de Dealul Rosului, se cheama ast5zi Poiana
Oglinda. Veasasnea probabil identic cu Vesnarca (1259 in.) la izvoa,
rele Argelului. Magura Boil, astazi MAgura Boul (1207 m.) la izvorul
paraului Dea. Fatetel (probabil Fkgetel) nu se poate idenfifica. E
probabil diminutivul dela Faget. La fel Sala Hleabu. Feredeul si
Salasul Mare suet munti situafi la Vest si NV. de apa Moldovilei.

5.
1551, Ianuarie 5.
Tudura, Iurasco si Draghici, copiii Marichii, steanepolii lui Vasco
Dumitrahovici, se infeleg cu rudele for si imp5rfesc intre ei satele
Budilce, Samoscov, Boianciuc, Dorosaufi si Teutri din
finutul Cern5ufilor.
[Tradus in romaneste depe o copie germana].
Copie depe un ispisoc s5rbesc a domnului Alecsandru, 5 Ia..
nuarie 7059.
Noi Alecsandru VV. din mila lui D=zeu Domn 'Dili Moldovii.
Tata a venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri moldo=
venesti Tudura si fratii ei sluga noastra credincioasa si vornic de
poart5 Iurasco si Draghici, copiii Marichii, i ruda for Andiuxo,
nepotii Nasiasiei, asijdere ruda for Gavril si fratii sal Petru, Iuri,
Fratian si surorile for nalina, Ileana, Gafta si Annanca, fiii CSrstei,
nepotii Anei, si iafasi rudele for Pefrina si fratele ei Avram si su=
rorile lor Marinca, Olina, Anusca si Gala, copiii lui Fodor, nepotii
lui Costinovici, toti stranepotii lui Vasco Dumitrahovici i din a for
buns voie au impartit intre ei dreptele for ocini si mosii adeca
Budilce, Samoscov pesfe Prut, in tinutul CernAutilor, Boianciuc,
DoroOufi *i Teutri, de cari si intaritura a luaf stfarnosul for Vasco
Dumitrahovici dela Petru Voda si au venit in parfea Tudurei si a
fratilor ei, lui Draghici si slugii noastre lui Iurasco, si rudei lor, lui
Andrusco din satele de Budilce, Boianciuc si Teutri tot a trie parte,
partea de jos, iar din sat de Dorosguti a patra park de sat, parka
be mijloc, iar rudei for lui Gavril si fratilor -s5i, lui Petru, Iuri si
Ffatian, si surorilor for parka de Budilce, iar Gafii si Armancai,

www.dacoromanica.ro
 -20--
fiicele Anei, li s'au venit a Fria parte de Teutri $i Boianciuc, parfea
de mijloc, iar celorlalte rude ale lor, lui Grica si Avram si surorilor
for au venit a patra parte de DorosSuti cu parfea neamului, iar a
Fria parte de Budilce, partea de sus, a Fria parte de Boianciuc si
Dorosauti au venit la MArica, Olina, Ana si Gafa, fetele lui Fodor
si vazand (?) a patra parte de Teutri partea de sus si vSzand si not
a for buns invoialA de s'au primit fiecare, le=am intArit si not ca s5
stapSneasca fiecare in veci cu tot venitul.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium I, pag. 91.
Traducerea romaneasca a fost publicata in a noastrA Familia Onciul,
pag. 5-6, nrl. 2. Intarirea din 1581 Ianuarie 5 cu text identic, tot
aici, pag. 9-10. Un regest la N. Iorga : Studii si doc. VII, pag.
336, nrl. 1. .
Budilce se cheamS asfazi Zadobriuca. Samoscov ar putea ti
Samusinul zis si *imusin, tin. Cernauti.
Pentru mai buns intelegere a celor comunicate aici, adgog5m
documentul :
1594, Aron Vocla : Apar la divan Ionasco vatav, fratele sau
Grozav vatav, sora sa Ffaguta, ficiorii Tudorii, nepotii Marina, si
Isac monahul si sementia for Onciul diac, fratele sau Toader, sora
sa Mariuta, ficiorii lui Iurasco, fost vornic de poarla, si sementia for
Dumitrascu vatav, Ionasco diac, ficiorii lui Df6ghici pAharnicel, si
primesc intaritura pentru satele Zastavna, Toutre, Dorosauti, Boen=
ciuc si Budilce, Coate din tinutul Cernauti ; Tureatca, &anthill, Niho=
reni si RomSnesti depe Horaet, Coate din tinutul Sucevii (copie ros
maneasca din Arhivele Statului Cernauti, Liber contractuum novorum
IV, pag. 95). Sfancauti identic cu Stanesti, tinutul Sucevii.
Despre Onciul Iurascovici vezi explicatiile in a noastra Familia
Onciul, pag. XIIIXVI si la anexe spita lui Onciul Iurascovici.
Saful Budilce este amintit la 1453 Iunie 20. Se vorbeste atunci
de satul *irauti situat la Nord de Budilce (Costachescu : O. c. II,
pag. 472).

6.
Iai, 1570, Ianuarie 21.
Bogdan Voda hotareste, ca Ionasco si nepotul sau de sora Sava
Lenfovici s5 stapaneasca a treia parte de Iurcauti, partea de sus,
put Cernauti, ce au vandut-o Onciului pentru 233 zloli t5taresti ;.
Ionasco intoarce banli.
fitvrAmi ROHIOAdi BOHCHICI A1144J.CTHO rOCHOMp HOMAN MOAAMICKOH.
PAH ICAIN CAOTA WHIMS IWHAIIIKO H CICIVIIHHH8 CH010 @Aga

www.dacoromanica.ro
 21

11111140DPIA TPITSIO gaff WT CIAO WT I0pKWK11,113 KHWH*A ilACT, WO

[KpACKO] KHA npomn 1331111SAOKH SA Car 3AAT TATApCKHX TOTOr tIACT,
IlAK IWHAW KO A WEE KEPHOIrA GDFILISAOKH TOTH EIHH*SH Flp*A HAM,
AAH [rP03*] WCTAA EMS 113 HHK A SAAT H HMAET EMS MTH Fir HA

KfAHKSIO , npo TOME HU A4 C* 111 SMHWAIT liptA CHM AHCTOM

HAWHM.
INC S Iac KA[*]TO 30H TEN K4.
GAM rOCIFIOAHH6 KASHA.
BEAHICIN nor. Stnin. 113. GT01014 nncan.

Traducer e.
Bogdan VV. din mila lui D=zeu Domn Tarii Moldovii.
Am dat slugii noastre lui Ionafco i nepotului sau de sofa
Sava Len fovici a treia parte de sat de Iurcauti, partea de sus, pe
care [ Crasco) a vandut=o lui Onciul pentru 233 zloti tatareti, iar
Ionaco a intors lui Onciul acei bani inaintea noastra, dar [Grozea]
i=a ramas Bator cu 60 zloti i s aiba a=i da la mare ... . de aceea
altul s nu se amestece inaintea acestei scrisori a noastre.
Scris in Iasi, anul TO78 Ghen[ar] 21.
Singur domnul a zis.
Marele logofat a zis, eu Stercea am scris.
Din Ghibanescu G : Surete i izvoade II, pag. 263-4, nrl. 113.
Un regest in limba roana la Ghibanescu G.: Surete V, pag.
183, nrl. CXXIX, in care este scris numele : Crascu. Alt regest
la d=1 Constantin Onciul, avocat, Cernauti, in care numele vanza=
torului este scris : Crasco. A fost publicat in a noastra Familia On
ciul, pag. 6, nrl 3.
Am adoptat numele Crasco, adaogandu=1 in text.
Onciul amintit aici este Onciul cel Batran zis Onciul Herta.
Alte documente ref. la satul Iurcauti :
1. 1570 lunie : Bogdan V. intarete lui Grozea, cumnatul lui
Crascu Leantovici, a treia pade de Iurcautt, partea de sus, pe care
Crascu o vanduse lui Onciul pt. 233 zloti tat., iar Grozea a intors
banii in Suceava. (Ghibanescu : Surete V, pag. 183, nrl. CXXIX).
2. 1599 Februarie 20: Ieremie Movila VV. intareVe lui Prodan
diac i fratelui sau Grigori, ficiorii lui Ionaco Leantovici, a 1/3 Iur=
auti, partea de sus, ce o cumparase dela Onciul Hertea drept 300
(= 233) zloti tat. (Ghibanescu V, pag. 183-4, nrl. CXXIX si a
noastra Familia Onciul, pag. 17, nrl. 11.
Documcnte antcrioare prix. la satul Iurcauti :

www.dacoromanica.ro
 -22--
1. 1448 Febr. 23, Colorado: Roman VV. int5reste lui Didrib
Buceaschi, starostele tarii Podoliei si al Camenitei, satele Vasilau
(gacHnog%), satul lui Boris (llopticogo cmo), Cuciurul (Kortiopog-k),
satul lui Leantovici (Atli 111,0Hil40B0 CEAO), Lire 5uti (Ioptcomo) si Ver=
banti (Rip6:gu410. (Cosfachescu : Doc. mold. II, pag. 305, No. 84).

T.

Suceava, 1582, Februarie 14.

Iancul VV. infareste descendentilor celor trei str5mosi anume
Iafco, Dumca si Dusco satele Horodnicul de sus si de jos,
tinutul Sucevii.
iliI[u]n[o]cTuo 6[0]3a10 HIV LitIKSA KOIK0,1, r[O]C11[01/1,[11]11 3E:11A11
AAWAAAKCKOH.

3HAMIIIHTO 4HHHA1 HC CHA1 AHCTOM HAWHA1 KCANAt KTO 11A 11[EA1]

KSPHT HAH ilTOMH fr[0] OVCAELIWHT, WM 11111HA0111n1 [OA na.nn H HAN

SCHMH HAIIIHA111 MWAAAKCKHA111 E0APH HA11111 cASrli HWH fiAgliti Alfas.
H EpaTim Er[o] 7'114AI' H GTE4SAH H GTSP3* H CICTIM Fix KAC8TK1
H 11 141ACKA H (DS,A,OPA H iTHHSWKA A'kTH BAHHH H Ibifi11f111111,H li)(
CDPkCHHA ,A,011KA ffilHAPICKSAA, SHOVKA iilSWH, H 1111EMIHHKOKE 11K HAH-
CAAA 11 CECTI1H in HACTA H 1111111 H 11HTHAUF/1 H aihi1ISKA AW411,11

iiHHIC111 SHSKOKE TO,1,OC1H H TH31 IIALIAIHHKOKI 11K rAKPHA 11 CECT(311

ir[o] Illhpu AkTH fluSlun,n H ApSra fliawsa AOLIKA HACTACKH SCH

8118K0111 H HASHINATI1 LILI,KOKA 11 TH}K HAEAAEHHKOKE II 4DOKIIJA H

CICTPH sr[o] illarAa 11 iiHrEAHHA H iiiiliclIHKA H KAPILANI Airni Hu-

pacto SHSKORI fillSW11,11 HASHS'ilAl'H ASA1KOSH 14 THHC IIMA1E1111110KE

11X Kc1h4SH H spar er[o] 'roam) H CECTIJI1 Ur IIHHIPIKA H KACHAKA

XkTH RAPKAPH H TH31 HAMEHHKOKE PIK KOFTH11 ATIEAAK H 6I3ATIE Er[O]

THpOH H TOAAEP A*TH HWH 4SAHHCKH H TH}K HAEMEIIHKOKE HX.

rhTHHA H CECTPH EH a/114111U H HACT* A*TH IshAOPH SCH SHSKOKE

in4PH1111 HASHStIATOKE ASW KA H GHAWII H MITA Er[0] 11111111111,1

AtTH TO,I,A,Ep rOpitill, THai np-k8n8sose ASWKa H ,KAAOKAAll HAM Ch

KfAHKOE SKAAOKS H Ch BEAHKOE MAPTSP1E Ch A10,1,1 AORPIH H CTA1111 H Cf.
WKOAHH MENGI14111H 11 Ch SOAPH H KOHHH HBEN11111 WT mop r[ocnoA-
cr]s[a]inn H MAPTSPHCHAH ilil-kA IMAM IIEKS1111 MS FIPHBHAIE 3A 11OTKP%-

www.dacoromanica.ro
 -23--
;KAeme 4TO HMAAH A*0.1,0K1 HX Idl1 KO H ASMKA H ASIIIKA WT CTA-
par[o] GTE*Alla BOE110,1,H HA CEAOKI BH111111H X0p0AHHKS H HWKII1H
X0p0AHHK3 A TOTH IlpHKHAlf SASAAHAH 8 Aoaa Hp'64SHOK KOAH EMS
:IATIAAIMO AOM N liSKA34411 11 11(3*,A, HAMH TOTH 11pHKHAII SA141,1E1111,

11110 Mid KIIA kKlllE Hx. kEMIKOE JKAA068 Ch KfAHKOI MApTS0110 4TO HAM

MAPTSplICHAH, A Mill TAKoacAmpt 4.440X041 HM H yTlIpLAIIXOM TOTH

11004146111f CiAOKE B.1.1111111H Xopo AiniK H HIDICHIH X0p0AHHKS KOAKO
AA ECT 11,116 H WT N8C oypiiK H WTHHHH H AtAFIIIIIF1 Cit !MUM& AO-
KOAOME. HAI H A*THA1 HAI H SHS44T04% 114% H 11p*S11844TOM H NM
ipopaToal H KhCEMS poAS HX KTO C[t] 1141 HBGEOET H8IISA[H])KHIH 111110-
OWEN IIHKOAWKE 114 K*Kkl, A Krrap -rkaa KKCE Kla1111111HC4IIIIHM MORE
H6111111111 X0p0AiIHK H HWICHIH X0p0AIIHK 110CTAKOMS XOTAp 110KSAA

HS K*KA W}KIIKAAH, a 114 TO (CT K-kp41 liatnero r[o]clio[A[rr]Ka Kli1W1-

11HCAIIHAI0 HO HAIIKSA4 BOEKOAll FI K*04 11p*K6CM06AEH11111 c[ta]tioK
r[ociio]A[c.r]K[a]ath flw flalaatiApa HOEKO,A, Fi Kormila KOIKOA H Ickpa
SOW 11AUIHX, Klpa 114114 rfWprIE 101'04SiTti, K. 11. KotiApH RIPLISA% ,A,K0p-
HHKA AOAH*H 31MAH, K. U. i0PICKSAA AKopiuma ropirkii SEAM, K. II.
TOAAEpA II II. HETpH IIAKAAASOKE XOTHHCKIH, K. U. fifliApTS HplIKAAAGA
HEMELI,KIH, K. II. HA* H Il. ZSIMC/i1 HpIIKAAASOKE POMMICKIH, K. II. Hu-
KSAA norrapt CS44KCKA1'0, K. U. EpSTA 110CTIAHHKA, K. IL 'NM-HU
C116TArk, K. (I. IWI1 G0/101%101U KHCT*(11111KA, K. II. rOMal 4AIIIHHKA,

K. H. PAAH4A CTOAHHKA, a. H. 141111 KOMHCA H K. KE.C*X SOMp HAWN);

MOAAAKCKIIX, KEMIKHX H AiAAHK, A 110 H4WHd1 ;KHKOT* KTO &Myr r[oc-
iio]A[a]ph w'r AkTIH ilAWHK NAN WT HAWEPO poAa HMI SSA Koro
110111 113SEPET r[o]cli[o]A[a]pem CWT( 144WEH SEAM MWAAAKCT*H TOT

6KI 1141 HEllOpSWHA HAWE maim H flOTKplOKAEHIE, MIS ASH HM AAA H

SKAntia SAHS;KE ICAkkl HAI Ad" H ST1911AFIA SA WO ICT HM 11pAKIH
WTHIUM H AkAHHIIH, A HA COAWIH KAHOCT H 110TKAMAEHIE TrkM
KbCkM KKIII1f1IHC4HHHM REA*AHECM111 HAUIEMS K*0110MS N 1104FT114110MS
60AApH118 HMIS ASIISA GT110114 KfAHKOMS AOIASETS 1111CATH H HAMA
11E4AT 38K*3ATH IC CEMS HCTKIIIHOMS MICTS HAIIIFM0y.

filiCAA BAKAplIa liphat.A.ktiSa S GSLIAFVk KANTO 34 dACII,A 44-

E:pap Al Alm.

www.dacoromanica.ro
 24

Traduce re.
Suceava, 1582, Februarie 14.
Din mila lui D.zeu Io Iancul VV. Doran Tarii Moldovii.
Facem Mire cu aceasta scrisoare a noastra tuturor cari o vor
vedea sau o vor auzi cetindu=se, precum au venit inaintea noastra
si inaintea tuturor boierilor notri noldovenesti sluga noastra Ion
Babici diac st fratii sai Trifan i .Stefan i --Sturza i surorile for
Vasutca st Parasca Fadora si Anusca, copiii Elinii, 4 rudele for
Frasina, fiica lui $endrescul, nepoata Musii, si rudele for Ilisafta si
surorile ei Nastea si Ana sl Antimia si nariuca, fiicele Anesiei,
nepoatele Todosiei, si iarasi rudele for Gavril si sora lui Maria,
copiii Anuscai, si alta Anusca, fiica Nastascal, toti nepotii si strane=
potii lui latco, i iarasi rudele for Focsa si surorile lui Magda si
Anghelina si Mariica si Varvara, copiii Parascai, nepotii Anuscai
si stranepotii lui Dumca, st iarasi rudele for Craciun si fratele lui
Toader si surorile lui Annicica si Vasilca, copiii Varvarei, si iarasi
rudele for Costin Miedav si fratii lui Tiron st Toader, copiii lui Ion
Ciudinschi, si iarasi rudele for Galina si surorile ei Maricica si
Nastea, copiii Faclorei, toti nepotii Marinei, stranepotii lui Dusco, i
Simion si sora lui Anghelina, copiii lui Toader aoraet, tot strane=
potii lui Dusco si ni s'au Wulf cu o mare jalba si cu mare marturic
cu oameni buni si batrani si cu megiasi de prin prejur, $i cu boieri si
cu ostasi alesi dela curtea noastra si au marturisit inaintea noastra zicand
ca uricile de intarire pe care 1=au avut mosul for Iatco si Dumca $i Dusca
dela batranul Stefan VV. pe satele Horodnic de sus i Horodnic
de jos, acele urice au ars in casa lui Craciun cand i=au aprins casa,
si au aratat si inaintea noastra acele urice arse, iar noi vazand a for
mare jalba cu mare marturie ce ne=au marturisit, iar noi asijdere
leoam dal si am intarit acele mai sus zise sate Horodnic de sus i
Horodnic de jos ca s le fie si dela noi uric si ocina st mosie cu
tot venitul for si copiilor for st nepotilor for si stranepotilor si impraso
tiatilor for si tot neamului for care li se va alege mai aproape ne=
smintit nici odinioara in veci. $i hotarul tuturor celor mai sus scrise
sate Horodnic de sus si Horodnic de jos punem hotar pe unde au
umblat din veac si la aceasta este credinta domniei noastre, mai zus
scrisul lo Iancul VV. si credinta preiubitilor fii ai domniei mele Io
Alexandru VV. si Bogdan VV.,. 5i credinta boierilor nostri, cr. pa=
nului Ghcorghe logofat, cr. p. Condre Bucium dvornic de Cara de jos,

www.dacoromanica.ro
 25

cr. p. lurescul, dvornic de tara de sus, cr. p. Toader $i p. Petre p5r=

c5labi de Hotin, cr. p. Benart parc5lab de Neamt, cr. p. Ilea si p. Jurj
p5realabi de -Roman, cr. p. Nicula portar de Suceava, cr. p. Brut
postelnic, cr. p. Filip spatar, cr. p. Ion Solomon visternic, cr. p.
Gehl ceasnic, cr. p. Radici stolnic, cr. p. Tani comis 5i credinta
tuturor boierilor nostri moldovenesti, a marl si a mici, iar dupa moartea
noastra cine va fi domn din copiii nostri sau din neamul nostru sau pc
oricine it va alege Dxzeu s fie domn tarii noastre moldovenesti, acela
s nu le rAstoarne a noastra danie si intake, ci sA le dea 5i s inta=
reasc5, pentru c5 le.am dat 5i intarit ca sa le fie dreapta ocin5 si
mosie si pentru mai mare credint5 si intarire a tuturor celor scrise mai
sus am poruncit credinciosului si cinstitutului nostru boier durlui Lupul
&raid mare logof5t s5 scrie si s atarne pecetea no! strA la aceast5
adevArat5 scrisoare a noastrA.
A scris Zaharia Barladeanul, la Suceava, anul 7090, luna
Februarie 14 zile.
Original, pergament, arhiva man. Sucevita nrl. 506. Pecetea
.aiarnata cu textul cercual sters.
Copia german5 in Arhivele Statului Cern5uti, documentele
Bortnic. Amintit la Dan D.: Manastirea Sucevita, pag. 122-123,
nrl. 6 si la Eugen Kozak : Resuliate, in Archiv fiir slavische Philo:
logic Band XV, 1893, pag. 199, nrl. 7.
Documentul acesta a fost Infant la 1584 Marcie 20 de Petru
VV. (original pergament cu pecetea atarnata rani text cercual, in
arhiva man. Sucevita nrl. 506. Amintit la Eugen Kozak : Ibidem
pag. 199, nrl. 10). Despre Horodnic vezi doc. din 1531-1533
Aprilie 23, si 1597 Julie 12.

8.
lai, 1584, Mai 28.
Gheorghie, episcopul de Radauti, clarueste manastirii Sucevita 1/2
Overcauti i Macareova Luca care se cheama Lincova si 1/2 Stag
iar Ion Solomon uricarul cu sotia sa Marica, nepoata lui
Luca Arbure, muntele Gemanaul. Domnul confirma.
t A1[H]A[01CTII0 6[OPC110 Iw IIETph KOEHOA .[OC]l[0],,[abill
P

3EMAH MWAMIBCKOH.
BildhlEHHTO 4HHHA4 HC CHM AHCTOAI EldWHA4 BIAM IGTO HA
HEM Erb.301' HAH LITSIM EVO O1iCAH11.111T, mar 11911140Wrk 'OA

www.dacoromanica.ro
 9Z

HWVN H HWH3S HIVHMPH 111M1M3HPYVAIIV Hth1,V09 11W1INHV3H

H HWIWPW HMPH HJSV3 HAT hHVH11/ H d.K59 OJI Vo00511111

oimsvx H,LIN HHHhHIAW OH XH 1101590V 4.V011 WHMH11 0113H -
HHIYMZSH HHP HI1PHOVH31011 H *0611 1VV4 XH 01011P611 SHMILLAI H

stiHNYV LLA1 XH XHHV11U XV-1V118Htill OLLh HVPWH ?019110314

LLA1 OJPISP13 PHPSI?3,1,0 HY011301 PHHHOVOU OVfl /Al 1141110NO3Hej
H Lm PHAIOOPMVW VMSV OLLh ti3H01 13SH3WH 1/90MHHV 11 113 M1VW
PH HM4111 VJ, 11VVY0till LA1 S41 H SMHH[93]VOW AOW3MPH OHM 31.11/C1111I

9110M3H113 SW0313801'06 VS ,L3L1 LLA13 LOVE Xtaminlvd, H nv,L3A-ni -

4,33m 941[31]ill H 511119[3]V[0]W MPH (SHM 31JJA111,1 91101311113

HIM3BOV H VHIPVLIPS H3S PHVOU3H XHJ, XHHH11311113M118 11S4J1H11

SP JAWS X115131SPLLPLI, 951 HMSd WPJSV3 WHMPH HAT h1IV11W 11

811439 0J3 NuivoNtig witopY Yviu HWPH H VIOL] PH -

HWHM `11O4,V09 OH11 11W OMMIN119 XH 011V080t5904'' 11(31VM0,1, H

01011V0H 8,1,PMWE V 11W 3d3VIROMPLI, H J.m 3PH 11VP4e 11

tIVIIY968.1A011
11W33 S)MH9[3]V[0]1V SW3MPH CSMI IIJ11mHlj
stILLAI H SHOM311113 KS
-
SWO5138O4f 30J, 30HMIHLI3MH8 PH11110VOL1 OV33 1A1 14111051113110 H

VarilltiPMVIV VMSV 0,Lh 153113J, LOSNOW11 4vHouiv owl! nY 1,33

831,111[1,11]3 93 1V33119 WOYOXOY H WO,L(11 WILL 1M0VHIchl r4.6,
HIVPH H VV11 HWH3S HWHMVH 1WH5131PYVA111, 11114,V011 HIVIIMHV311

H HWHVPW HJSV3 HMPH HIM/1.8 HAIll HOW0V00 (P3111.1 H

H3[4,11H4HN miticS9w vmhoY Lernminw `114111153JSVPM [Vi]S1111

MISV 3OS9c51j sWOMIIH9 HPWJAJ H WW1 HIMI1H9 1138 X17,1,1711

11
H3[1,11]11J1.1111 PH3113911 111/113 VMHJ PMh0114] HIMOV[G9 V51S118

1/MSV" 349111j HVIV.1,3J OH XH H0690Y 1,V08 IVM11111 111134')KSHOMH

H FiHP HHP8OVH31411 liVVY H 11VPBOVHWOU 911
HMSYPS 3933 93 XN
010HP1111 MINIM S 11
SIIHHVIN 119MPH W9V[0]1V 111,HVYS5130110H OW]
-
[6113VH W.H 1,313VJ `0111113140 3Ma4'H 41,33
WV11X 30,41,11]3 OJ[0]N
311131,9121
001130].1 V[JON 11
P3[P]113 0J3MPH tin* v[dA3tiqx
wnWs cerium 11 MPH Olicimm 9110M311113
MHH9[3]V[0]11, OHM

'HI51380VPd HH'133 1i0J S SHHHPVLi OLLh 91 .1.381131111 [VSIIHRIV3M

951 111V1,399 11WHO113 HWI,MOLL01.1 H HWPMM1h013H H

11111HV3 J,S3 1111MSV3Htill d0J [VS9119W311] 34'JOLI VP51M1341'1 djr -

www.dacoromanica.ro
 - -2T

s89e CHEW I 11 PETMQH WT HX 11 pll ECHAIE KSHEMill0 4TO HAW [MO]'

WT rraparo E.ormn HOEHOAH H CHL1,E HOTOKMHAII AIDKAS CE61

M C`k HMIHWET IIWH GOA 0414WH H C6 KAM ACH h169HK4 H

PAHrOpIE xmyk H Ch tork[runrk]en lIkpacKa cnivk Alma S no-
AIM K Eh C[ii`k]Tad MOILICTH9 111,0 11/14E1186TC+ 08411111 LI,d, KdKO
M ECT C[111qTH MOIIACTH Ck KkCEM A0X0A0A4 HEHOKOACHAIO
HfIKOMDKE 114 11`kKH 13'k4H1H, MHADKE CTMIIT C[1:A]Tdel M0H4CTII
H n Tom TLIKOM4EpE 136CTdillilfC'k WTE11, H M[0] A[E]g1111 K IldiW KI1
FikupriE 111[11]CK[0] Flh pd4OHCIIIH H MA B6 110X114Ak 6[0]7K121 H Kk.
344[S]WE CEGE H 90,3,HTFMAI CKOHM H 6pdTrIA1 CKOHM H CECTpd AL
MOH AI EPO npQHIH WTHHHH H AAHHHH AEA 110A0H11 1111 3d CE AO,
WO 110A CEA0 WT TOPO RH WEEDICMIFIVO CEAQ ME{EpKOHLITH It
ilimupewn Aka 4TO C'k TEHEp HMEHSET AI1HKOHA H nem 40-
rda 110A011HHA CE/10 WT GTKHHAElpH non B11 W 1144 WT K6 1111CT9S-
114WEH Al[0]A66 HOK0363AMAH C[13`141ukH MOHACTIIp HNC [META
GSgeengd, 1,1,1}K ECT minni c[wklroE HOP h1BAEHIE P[OC1104]1 E10114-
H C11[4]C4 HQ W FPO 1[CSC]d X[plICT]1 E}K C63MEA WTEL1, H M[0]--
ANGHHK HAW KHp FH W 111[11]CK[0]fl6 ptIAORCKIH, 4TO TOTH
1311WIE1HCMIHIH 411.1 110A01311HH 34 CEAO AOCTAAHCrk B6 4t1CT C[111k]T-
IACH WK90APk WT EPO sparrrn II CECT9H TOE 116CE KIIWEHHCAHHOE
M ECT 114W EH M[0] A 6A HOHOCI13MAH C[EPk]TrkH MOIlaCTHp HNC
PAETC'k 0840111 IAA DK CA C63,4,4A WTELI, H 4401,1[E]gll 11K HAW Ittlp.
WprIE Efl[H]CK[0] El it 91,4,011CKIH KdKO AQ ECT H WT WIC C[Irk]--
TrkH MOMICTI1 pH S9HK H WTHHHH Cit HiCEM 40X0AOM HEHOKO-
ACHMO EH IIHKOAIDKE lid 11`kKH H`k4NN.R, MIME CTQFIET C[Krq-
T4ti MOIldCTH 9, Q Mak!) THM RHWEII 11CMIIIHAI CEMIAI H 11 OA0-

EH HAM H TOMS IIHWEHHCAHHOMS POp S 11 AMIHHS lid Nita 111EM6-

kSA Ck MIAMI ClIOHMH FIOTOKII H 11CT0411HKH H CEAOKH HA-
11 APk CDHEpKORLI,11 41 ALIKtIpEWILI ASK4 4TO C.k TEI19 H Mt HUT
1111HK0114 H HOA01111114 B11 W H011 WT CEA WT GT6HHAEWH qacr
WT K6 liFicTp8 AQ ECT HAI XSTelpH (!) WT Kit SCH X CTO9OH no
CHOHA111 CT4 pH MH XSTil 911 (!) fOKSA4 113 IrkK4 WNSNHQAH, Q HA
TO ECT [ANL trainer P[OCF10],4CT]Iitl 1111 tug n camidro EV HETpb.

www.dacoromanica.ro
 28

gOIKOAH H K. 11 prkn3AIOHAEHHilr0 C[61]HA r[0010]A[CT]gAMH RAAA

g0f110AH H H. II prkWCH[011114r0 WTLITA H Al[0]A[E]6HFIKt1 NAMPO
KHp OEW41(111 MHTp0F1 OA HT GS4413CKIH H H. WTLI,d H M[0]/1[E]6-
HHKA HAW Er imp iirtqcon en[n]cit[o]nk POMdHCKIH H H. SOW
Ht1WHX, K. nand EtIpTHKii AHOpHFIKA AOAHrkH SEMAH, H. H. epenini
iNgoiminKoi rOpIrkli SEMAH, K. 11. finApeA H n. IOpt1W K4 FlphKil-
AASH XOTHHCKHX, H. n. E.S411Md, 11 phIttlAASS Ihmegedro, H. n.
Atm (lipsqte) rIPLK AMEN POMAHCKHX, H. Fl. &MAIO Fl OpTilp`k
Osnaecearo, H. n. ROT flOCTEAHHICA. K. H. LINE IIIICT'kpHH KA,
K. H. FHW(111. 4t1111/1 HU, K. H. KSHopa CTOMIHKA, K. H. GT41/1 KOMHCA
H K. KliCkg 60141 11,111111 1110AAAKCKHX KEAHKFIX H MANX, A 110 NAHUM
)KHKOT* KTO EMIT r[OC]11[0]A[A]Pli WT AtTHr HAWHX HAH WT Ha-
mer* poAa HAH naK !RSA For* 11[0116 H3KOET r[OC]l1[0]A[A]pMA EHTH
1141111H 3fM11H 111WAAL113CTtH TOT KH HinopSwHa c[Ft-k]rku MOHACTHI)
Hatuoro AAAHIE H 110TKplOKAEHII, AM ASH AAA H SKP*IIHA C[Kt]TtH
MOHACTHp HO 4TO CST imam WTHHHH 11 ,a,t1t1H11 C[6*]T*H AIOHACTH p,
I AIDE KTO et HOKSCHT p43ApATH HAH ClEtKpSWHTH 11,1111Er0 ,WHIE H
HOTKpLIKAEHIE, TAKOKIII ,A,4 OCT HpOKA*T H TPHKA*T WT r[ocnoA]a
li[or]a civrHopwaro H SIMAH H WT np[-k]H[H]rraa Frw M[A]-
H[H]so
H WT HecHaro mut-
T[E]ph, WT tippeTp4THrt1 1111HrAHAL1 H 111)0411HK
Euro KIMIKAr0 Hpopoita H np-kAireqa Hpkc[TH]T[e]ivk IwHa H WT A
114,1HrE1I1HCTH H WT Ki KP6X0KHHX A11[0]CT[0]All H WT C[K*]THX CAA K-
fltir H KCH np.kxsaminr H plow nirkrromill AHOCTOA6 111TpA H
HAKAA H npotiffir H WT APX1Hpappl H 4SAOTK0PU,A XKAA HPIKOAAM H
WT npoHmx rr[o]ah H WT c[irk]Toro H CAAKILWO KEAHKOr0 Mh4EHHKA
)(KM 11H1VprIa H A1HpOCn04HKar0 AHMHTpIa FI HWAHA llogaro H WT
THI [WTINK HNC KL HEKEH HM HA ChRO Hp4KOCAAKH4A K-kpa STHph-
A HIMIE H WT KC'kX C[Kk]THX H WT ilmma Aam H AO CfrOAHH H AA
HMAET 8 4ACTIH Ch H1OAA H Ch TPFIKA*TOM flpHEA1 H CL HHHHMH HE-
tckputimil )KHAOKg HNC 116311111114 NA X[1111CT]il, K MIK Fro HA 1111X H HA
4.1,A,t111 HX HNC ECT H ELAET HA H'kK11 K*4111M, A Ha SOAWAA KA-
HOCT H 110TE910KAtHlf T*A1 SCHA1 KFILUIHICAHHA1 KIAtAH ICAO HAW EMS
KiiP110111S H 1104 HTEHHOMS 6OA*PF1HS HAI'S GIVC14 KlAHKO%S ilOrO*ITK
1111CATH 11 Hama MAT IlpHAO}KIITH KL CEAI iiCT1111110MS 411CTOV. 114111EMS.
Meal% epFaua EActuSA, Iac AtT 3411 IRAN KH, H6 A116 663-
Hf CEHlf.

www.dacoromanica.ro
 29

Traducer e.
Iai, 1584, Mai 28.
j min mila lui D.zeu Io Peiru VV. Domn Tarii Moldovii.
Facem stire cu aceast5 scrisoare a noastra futuror cari o vor
vedea sau o vor auzi cetindu..se, precum au venit inaintea noastra si
inaintea tuturor boierilor nostri moldovenesti, a marl si a mici, slugile
noastre Ion Milici i frafele lui Nicoara HluKo, copiii M'aricinii, de
a for buns voe de nime nesiliti nici asupriti si au Vandut a for dreapta
ocida si mosie din ale for drepte urice pe care le=au avut inaintasii
for dela hatrinul $tefan VV. jumatate de sat de Overeat/II si de
Macareova Luca care acuma se cheama Lincova si cu moara pe
$urs5 $i au vandut p5rintelui si rugatoriului nostru kir Ghiorghie
episcop de Radauti pentru 500 zloti tHaresti si s'a sculat pArintele
si rugalorul nostru kir Ghiorghie episcop de Radauti si a plAtit deplin
foti mai sus scrisii bani 500 zloti tat5resti in manile slugilor noastre
Ion Milici si fratelui lui Nicoara, copiii Marichii, inaintea noastra $i
inaintea boierilor nostri, iar noi Vazind a for de buns voie tocmala
si plata deplina si noi asijdere si dela noi am dat si am intkit pa,
rintelui si rugaforului nostru kir Ghiorghie episcop de Radauti acea
mai sus scrisa jumkate de sat de Overcauti si Macareova Luca care
acuma se cheama Lincova, ca s fie -sfintiei sale cu tot venitul si
afunci tot a mai venit inaintea noastra $i inaintea tuturor boierilor
nostri moldovenesti, a mari si a mici, slugile noastre credincioase Ion
Solomon pisar 5i cu jupaneasa sa Marica, fiica Maritii caluggrita,.
nepoata lui Luca Arbure, fost hetman, si la fel Udrea fost mare
vatah si cu jupaneasa sa Parasca sau Mica, fiica Odochiei, nepoata
lui Luca Arbure hetman, si din a for buns voie de nime nesiliti nici
asupriti au dat si au miluit pentru sufletul for din a for dreapta ocina
si mosie al nostru Lica de rugaciune nou zidita mangstire care se
cheama Sucevifa, unde este hramul sfintei invieri a Domnului Dszeu,
si mantuiteriului nostru Isus Hristos, pe care o face p5rintele si rua-
gatorul nostru kir Ghiorghie episcop de Radauti, cu un munte in.
munti care se cheama Gemanaul cu Coate paraiele si izvoarele si
poienitele sale cafe sunt ascullatoare de muntele Gemanaul pada
unde a stapanit Arbure fost hetman din privileghiile for de cumpa
ratura ce le =a avut .... dela batranul Bogdan VV. si acestea toate
lerau tocmit intre ei ca s se tread numele lui Ion Solomon Si. cu.
jupaneasa sa Marica si al lui Gligorie Udrea si cu jupaneasa sa

www.dacoromanica.ro
 30

Parasca sau Mica in pomelnicul sf. manastiri ce se cheama Suce:

vita, ca sa =i fie sf. manastiri cu tot venitul nerusiit nici odinioara in
well vecilor, cat limp va sta sf. manastire, pe urma asijdere s'a
sculat parintele si rugatorul nostru kir Ghiorghie episcopul de Radauti
.0 a dat pentru lauda lui D,zeu st pentru sufletul sau $i al parintilor
mai si al fratilor sai si al surorilor sale ale lui drepte ocine si mosii
doua jumatati de sat, una jumatate din acel mai sus scrisul sat Over-
cauti si Macareova Luca care acuma se cheama Lincova si iara,t
..alts jumatate de Stanilesti, jurnatatea de sus despre Nistru, lacasului
nostru de rugaciune nou ziditei sf. manastiri a for ce se cheama Su,
ccvita, unde este hramul sf. invieri a Domnului D,zeu si mantuito,
zului nostru Isus Hristos, pe care a facut=o parintele sf rugatorul
nostru kir Ghiorghie episcop de Radauti, care acele mai sus sense
-doua jumatati de sat au ramas in partea sfintiei sale in afara do
partile fratilor si ale surorilor sale, Coate acele mai sus scrise sa fic
lacasului nostru de rugaciune nou ziditei sf. manastiri care se cheama
Sucevita, pe care a zidit,o parintele si rugatoriul nostru kir Ghiorghie
episcop de Radauti ca sa fie si dela not sf. manastiri uric si ocina
cu tot hotarul nesmintit nici odinioara in vecii vecilor, cat limp va
sta sf. manastire, si hotarul acelor mai sus scrise sate si jumatati st
acelui mai sus scris munte in rnunti anume Gemanaul cu Coate ale
sale paraie izvoare si satele anume Overcauti si Macareova Luca
-care acuma se cheama Lincova si jumatatea de sus din sat de Sta,
nilesti partea despre Nistru ca sa le fie hotar din toate partile dupa
.ale for vechi hotare, pe unde din veac au umblat, si la aceasta este
credinta domniei noastre mai sus scrisul lo Petru VV. si cr. prea,
iubitului fiu al domniei mele Vlad VV. si cr. preasfintitului parinte
-5i rugatorul nostru kir Theofan milropolit de Suceava, si cr. 'akin,
telui si rugatorului nostru kir Agalton episcop de Roman, $i cr.
boierilor nostri, cr. panului Vartic dvornicul tarii de jos, cr. p. Eremia
dvornicul tarii de sus, cr. p. Andrei si p. luraKo parc,iiabi de Hotin,
cr. p. Bucim parealab de Neamt, cr. p. David si [lipseste] parcalabi
de Roman, cr. p. Balica portar de Suceava, cr. p. Brut postelnic,
cr. p. lane vistearnic, cr. p. Ghiorghie ceasnic, cr. p. Cucora stolnic,
cr. p. Sian comis, si cr. tuturor boierilor nostri moldovenesti, a marl
si a mici, iar dupa moartea noastra cinc va fi domn din copiii nostri
sau din neamul nostru sau pe oricine it va alege D,zeu sa fie domn
Orli noastre moldovenesti, acela sa nu rastoarne sf. manastiri a noastra
danie 5i intarire, ci sa=i dea 5i sAsi intareasca sf. manastiri fiind drepte

www.dacoromanica.ro
 31

ocini Si danii sf. manastiri, iar Inca tine ar cuteza s rupa sau sa
rastoarne a noastra danie 5i intarire, unul ca acela sa fie blastamat
$i afurisit de Domnul D=zeu facatorul cerului $i al pamantului si de
preacurat a lui maid, de arhistragul Mihail 5i de ceilalti .5i de curatul,
slavitul, marele proroc 5i premergator botezatorul Ion 5i de cei 4
evangheli5ti si de cei 12 mai inalti apostoli si de sfintii, slavitii si de
tot prealaudatii in fruntea mesei pusii apostoli Petru 5i Pavel 5i cei:
lalti 5i de arhierarhul 5i facatorul de minuni laudatul Nicolai 5i de
celelalte scaune 5i de sfantul 5i slavitul marele mucenic laudatul
Ghiorghie 5i de in pace raposatul Dimitrie 5i de Ioan cel Nou 5i de
cei 318 parinti, cari la Nichea 5i la sobor au infant adevarata cre=
dints 5i de toti sfintii 5i de Adam 5i pans $i in ziva de asiazi 5i sa
aiba parte cu Iuda 5i cu blastamatul Arie 5i cu alti necredinciosi
Jidovi cari au strigat la Hristos, sangele lui pe ei 5i pe copiii for,
care este 5i va fi in vecii vecilor, 5i pentru mai mare intarire a tuturor
acelor scrise mai sus am poruncit credinciosului 5i cinstitului nostru
boliarin pan Siroici mare logofat sa scrie si sa pue pecetea noastra
la aceasta adevarata scrisoare a noastra.
A scris Eremia Baseanul, Iasi, anul 7092 Mai 28 in ziva
inaltarii Domnului.
Original, pergament, pecetea atarnata de o sfoara de matasa de
culoare galbena=violeta=verde. Textul marginal defect. Arhiva man.
Sucevita nrl. 510.
Amintit la Eugcn Kozak : Resultate meiner Forschungen in
Archly fiir slavische Philologie, Band XV 1893, pag. 199 cu data
gre5ita de : Marne 28 5i la Dan Dimitrie : Manastirea Sucevita, pag.
125, nrl. 1.3.
Documeniul se intare5te la 1585 Iunie 26 de Petru Voda (fara
muntele (aiumalau) in Arhiva man. Sucevita (original, pergament,
pecetea atarnata de o sioara de matasa rosie, scriere marginala de:
fecta, nrl. 509).
Despre muntele Giumalau :
1. 1584 Mai 1, 14i: Petru VV., Ion Solomon pisar si jupa=
neasa sa Ivlarica, flica Maritei calugarita, nepoata lui Luca Arbure
batman, daruesc sf. manastiri de Sucevita muntele Gernelou. Se cla
hotarul aceslui munte (T. Balan : Noui documente campulungene,
pag. 14-15, nrl. 6. Dimitrie Dan (Man. Sucevita, pag. 125, nrl. 11)
a vazut originalul slavon (astazi pierdut) la manastirea Sucevita, dar
nu 1=a copiaf).
2. 1584 Mai 11, I,* : Petru VV. Udrea fost vataf 5i jupa=
neasa sa Parasca sau Mica daruesc man. Sucevita muntele (iemelou

www.dacoromanica.ro
 - 32

(T. Balan : Ibidem, pag. 15, nrl. 7 ; Textul german vezi la Wickens
hauser : Moldauisch and Russisch Kimpolung, pag. 2).
3. 1600 lanuarie 8, Iasi: Ieremie Moghila intareste man. Su=
cevita muntele Gemanaul (E. Kozak : Resultate, pag. 201, nrl. 19,
si Dan D.: Man. Sucevita, pag. 129, nrl. 24).
1,4. 1606 Oclomvrie 21, Iasi: Simeon Moghila VV. intareste
man. Sucevita muntele Giumalau cu Coate poienile, sa poata opri pe
tarani sa=1 calce (T. Balan : Ibidem, pag. 16, nrl. 8, amintit la E.
Kozak : Ibidem, pag. 201, nrl. 21).
Alte intariri din 1609 Iunie 23 (Kozak, pag. 201, nrl. 23) ;
1610 Sepfemvrie 8 (T. Balan, pag. 16, nrl. 9) ; 1615 Noemvrie 13
(Kozak, pag. 202, nrl. 25); 1617 Oclomvrie 18 (T. Balan, pag. 17,
nrl. 10 ; Kozak, pag. 202, nrl. 17) ; 1618 Aprilie 17 (Kozak, pag.
202, nrl. 28) ; 1619 Iulie 13 (Kozak, pag. 202, nrl. 30) ; 1630 Au=
gust 23 (Kozak, pag. 203, nrl. 33) ; 1633 August 30 (T. Balan,
pag. 20, nrl. 12) ; 1665 Iulie 22 (T. Balan, pag. 20, nrl. 13 si
Kozak, pag. 203, nrl. 36) ; 1707 Ian. 10 (T. Balan, pag. 23, nrl. 16) ;
1734 Ian. 15 (Ibidem, pag. 24, nrl. 17) ; 1735 Ian. 28 (Ibidem,
pag. 25, nrl. 18).
E. Kozak a ufilizat la manastirea Sucevita documentele origi=
nale scrise in slavoneste, dar nu le=a publicat decat in forma de
scurte regeste. Aceste documente nu se mai afla in arhiva acestei
manastiri.
Muntele Giumalaul se afla in ocolul Campulungului moldove=
nest. Vezi hotarnica lui din anul 1783 la Dan D.: Manastirea Su=
cevita, pag. 160-161. Despre satul Lincova vezi doc. din
1559 Aprilie 3, la?i: Alexandru VV., a venit Vasco si sora
lui Anghelina, copii Neacsei, si nepotii for de frate Ionasco 5i suro=
rile for Magda si Nastasca, copiii Mania, si nepotii for de sora Pa=
trasco si surorile lui Todosia si Fadorca, copiii Nastei, nepotii Mania,
si rudele for Magdalina $i sora ei Dusca, copiii Anei, fa fel nepotii
Manicai, si ruda for Mariica, fiica Nastascai, si ruda ei Gala, fiica
Curuptei si rudele ei Gavril si fratele sau Ionasco, copiii Dumei, si
ruda for Nicoara, fiul lui Vlaicol, toti nepotii Neacsei si vand mosia
for satele Overcauti si Macareova Luca care acuma se cheama Line
cova cu mori la Sursa, lui Moghila log. pt. 2000 zloti tat. Hotarul
acestor sate este dela Nistru cu matca Sursei in sus, peste $ursa,
la hotarul dela Hrusevo, si dela Chelminti, peste pologuri, peste doua
drumuri la teii din mlastina pe malul Nistrului in jos. Fiii Domnului
Bogdan, Petru i Ion, boierii Motoc dvornic, Neagoe, Moghila i
Petru Carcovici p5rc5labi Hotin, Bodei si Veverita pare. Roman,
Ion i Carste pare. Neamt, Vascan i Spancioc 'Arc. Novograd,
Duma portar Suceava, Andreica spat., Liciul post., Ion vist., Coste
comis, Hol5i stolnic, Pasco comis.
A scris Dumitru DumFa.
(Orig. pergament, pecete atarnata de o af5 de malasa roie, in
arhiva man. Sucevita, nrl. 502. Pecetea are urm. text marginal :

www.dacoromanica.ro
 33

t Ileum hv fineaanAph Roggookk rocno,s,ep 3IMMI moki,ascKoH. Chat

la Eugen Kozak : Resultate meiner Forschungen in Archie fiir slao
vische Philologie Band XV, 1893, pag. 198, nrl. 5 si Ia Dan D. :
Manastirea Sucevita, pag. 122, nrl. 4.
Lincova a fost Intr'un hotar cu Overcauti si se cheama astazi
Lencauti. Se afla in tinutul Hotinului. Despre Lencauti vorbesc doc. din
1. 1670 Ianuarie 21: A apkut in fata lui Duca V. egumenul si
arhimandritul Serapion cu tot soborul man. Sucevita cerand hotarnici
pt. satul for Lencauti, tinut Hotin. S'a trimis Cotin Jora parcalab
de Hotin, care adunand megiesii gi consultand doc. vechi a stabilit
hotarul : Nistrul, valea Sursei in sus, la movila despre Hrusoveni si
Calmesti, Ia o piatra, la un tei, dela care ramasesera numai radaci=
nile, la alts movila, alte doua movilite, peste drumul mare, la o piatra,
de aici la troianul Nistrului, Nistrul in jos, la alt troian. (Copie ger=
mans, proprietatea noastra).
2. 1784 Dec. 18, Cernauti: Proegumenul de Sucevita martu=
riseste, ca la 1771 generalul rus Rumiantov a restituit man. Sucevita
urmatoarele sate din raiaua Hotinului confiscate de Turci : Drepcauti
Ia Prut zis astazi Jabreni, Lencauti la Nistru, cu satul, ce =i pe ho=
tarul Lencautilor, anume Macareuca, 3 parti din satul Hrusovat la
Nistru, Stanilesti Si jumatate de sat Rujenita pe Ciuhur, zis astazi
Barladeni. Turcii revenind au sechestrat aceste sate, luand Si seri=
soarea lui Rumiantov (propr. noastra).

9.
Iasi 1586, Februarie 26,
Petru Schiopul VV. darueste man5stirii Sucevita satul Mandresti pe
Sirete, care fusese propriefafea lui Ghiorghie, episcop de Radaufi,
9i satul Sucevita cu Novoselita zisa Movileanii, amandoua intr'un
hotar ; ultimele doua safe fusese ascultaloare de ocolul Badeufilor.
Bit HArk WTH,4 H C[kl]tkl Hc[11-k]r[o]ro A[8]1a, TrIOH11,1 C[IVk]-
Tdd EA,HHOCiilpHdA H HE[pt1311kt1HAW CI as] P116 ILAtIAIIKH MOMS P[OC
no,A]s 11[0118 H CII[AC]S HAWEAIB 13c8[ea] X[infri]e TPOHtlICKIH HOKAOHHK
Ilw 1IETp8 BogRoA s[o]mitto m[H]n[o]nlio r[OC]fl[0]11,[d]ph afAIMI diWil-
AAKCICOH, W7fi 6lINVO11130H313011HK r[OCHO]A[CT]G[A]Alkl HMIIHM 6/1[4]rHM
11p0IISKOMHIEM H CIINTAHM H tl[H]CTHM cpk[A]u,fin H WT BhCEA1 A[S]
111Eld ii [WT flora nomonki]a H Ch 6/1[A]rOCAOKEHIEM TplIK CT[0]111& MOM
AMICKHK WTH,HM HAMM, KHp 011Ot1H MIITII0110,1HT CS,IAKCICIH H

FHWVII f11[H]CFZ[0]H6 pdA06CKIH H flrap,on III[H]CKOFIk plVALAHCKIH H

At111,WK H HOM[H]A[0]KAK P[OCHO]N[CT]lINMH HMI1110 M[0]41KS 110110063

T. Balan, Docutten:c butovinar, II. 3

www.dacoromanica.ro
 --34
AailKoH c[K-k]Ttie monacTlip pFKOMII3 GSLIEKIILI,A R h 110KBAAh C[Ick]-
TtN TO01111,f fAliKI OCT DIAM C[K1 ]T[0]P1V R6CKphcENIE r[ociloA]a
h[or]a c[n]aca HAW fro r Yr C6 FANO MO HA HAVk
illoApiipiee HA GHAT* H Ch MA111111 11A GIVETJA H Ch CAATH 4TO
TOPO CFAA 11A HArk dihI1Ap11.111H HA 'GHAT* H CL MAI11411 S GH-

ptvk H Ch SI1ATH RUM repaKaa A-kAinthe. WTU,S H A1[0]16611HK$ HA-

111111$ rtitypriF En[HC]K[0]n5 paAoKcKoms WT 110A-kA c[Kt]TN[-k]CH
IlkTpS XSAH4 AKOpHF1K H SKA3AA C[Kt]T14[*]Cli H HOHKHAIE At,A,OM
FPO IIAA HAM 4TO NMAAH WT CTApAPO GTE*ANA gOEKWA, AAE HMAAH
H NHIIH 6041-kf3H IlpliKHAIIA HA TOO CEAA H WT AA11110 KHWAO KHAO
113 pSKH FIX H SHA KOAHA WT p5K AO p5K N Immo KpacTo TEPAAHrk_
SA NErO HHKTO HE MOP FPO H36AKHTH AM KhCF GHAO KOM$ FPO r[oc]
n[o]A[a]pie AtIKAAIH, TrkA1 NAN ChK*TOKAK P[0010]A[CT]li[A]A1111 Ch HA-
WHAM 60Atp11 H Ch CLK'kT0A1 HAWHM H AAAOK TOrO CEAA H 110A1[11]-
A[O]KAK KHWIpE11[1]NHAA C[EPk]TAA MONACTI1(31 pEK0A1lia e$41KHLI,A Kb
HOKKAMI C[Krk]rkH Tp01111,1 HAIM ICT XpaA1 KLCKACE1111 c[Kt]r[o]r0
r[octioMa fi[or]a H cn[a]ca HAWEPO HCS[CA] X[pliCT]A LITO ICT HOKO-
ChSAAHHA WT W[T1]11,6 H M[0]AMENHK HAW rHWprlf ore[H]cK[o]res pa
AOKCKIH Rh sa,s,[s]uis H W C11[A]C1HIE $110KOHNHAA ApIECHHM r[ocno]
A[a]pom H Kb 3A,A,[$]1.11$ H Cfl[A]Calle $110KOHNHA1 pWAITIAHM HAWHA1 H

KL 3AA[S]l11$ H C11[A]CIFIlf F1 HANKIE r[oc]n[oAcT]KSmie N r[oc]n[o]Aam

r[oclio]A[cT]a[a]mie H s[o]rockaueHK 4A,.1,11 r[ocuo]A[cT]et[a]nue H W
C11[4]C1H11 H 34AP:11111$ H 1113-kANHA1 rocuoA[a]pFm KTO ESAET WT At-
TIN HAWHX HAH WT HAWEPO p0AA HAN KTO KALAJPOKOAH K[01111 RUTH
P[OC]11[0]A[A]p6 110 HAWEPO HCHKOTA H Rh 3AA[8]111$ N C11[A]CEHIE $110-
KOHHHHA1 AtA0A1 H riptAtAom Koro stwe Toro MA H AAAOK Fro
r[ocrio]A[cT]K[a]Aue Imo paAF Toro %HUHU HALM W[TI]11,6 H A1[0]-
1[1]1611HK HAW r1WprIE Fu[ti]cK[o]nei Spem HA Toro C1AA ApSrol TWK SA
4TO AIHOBHCI Ttrame SA Nero H HHKTO tumor Fro 1136AKHTH HH wr
FAH11 r[oc]n[o]A[a]pb, ApSro GM 3A 4TO RHAO WCTAAO r[oc]o[o]A[a]p
CKOhl H KOAHAO WT p5K AO p5K KOALA FCA111 Fro AAAH, A AWE W6A-
W,ST rk Kb IrkK0HA1 KAM1HI1 H*KFIX tiptmeliumx. NMI H kKHX HCHHCOA41
WT HHIIX P[0111[0]A[A]pEK CM KHAN WT HANSAf CEPO 13p*A11 HAN

www.dacoromanica.ro
 35

1.1-k I:11r HOTKpkiKAEHIE 11A11 HCIIHCOA4E WT 110CH0],1,[CT]R[A]MH HA Toro

RH ILIE1111CAIIHAr0 CfAA 11A HAVk ilikHAPE141111 HA GHAT* H Ch MA111111 HA
Gnp-kT-k H Ch RAATH AA HE HAIMOT ICkpOKATH HHKOAHHO HA
KtK11 H WT TOM THal 6A[a]ronpoH3gomix. r[oc]n[o]A[dT]k[a]ath H

AA,A,OK H 110A1[11]1[0] Req. KHWEpE4EHHaa C[Ick]TAA MOHACTHp H ch.

ApSroo cEao HA HAI* GS4EKHE1,41 N Ck HOROCIAH KA 4TO ECT S TOM-

KOTAP 4TO C[*k] 3011fT AIORHAH111 H Ch 111C*A111 XOTAP 11 H

Sp AIM qfk II HAAN HHH H HCTO4HHEI,H H CAATH 11H IAN 111H El ptICASKAAH

Kk &AAIRCKOMS AgopS 4TO Tkic RH 111f II 11 CAHI1HK MAK 6HAH HAW Hr

npagnx r[oc]n[o]A[a[pscKnx npnemiumn Kb WKOA WT KAAISHH FMK H

Rh 341[011S H W cn[a]cfnue limo RH WE EIHWEA1, a nak Al[o]a]eg
WHIM HA W H KTO RS,A,ET fl'SX1114 H Cb H !MAUI ROATIEMH WT KUM pi-
4EFIA C[Ick]TAA AI011ACTHP Aa HMAIOT HAC Ii6C11 HAM-MATH laK0 KH11.11

MIME AI Rh C[Ick1TIH REAHK111 H ALIAIH 1101WkI1HHK H AA HMAIOT HOMH-

IIATII HAC .11/1 KhCiKHX ,IHTSprIMX H M HMAIOT CkTROMITH HAM na-
AVkT WT roA Ao roA Ion ice, I AHh CAARHHK H Ethel flPtXHAAI1HK
H flp6g0 flp*CTOAIMX AII[OC]T[0]Ah HETpA H HAKAA AOHAEME RhAET
CTATH C[Ick]TAA MOHACT1111, TOE RICE RH WEHHCA1114011 KAKO AA f CT

C[Ri]T'kH M0HACT11 p WT HAC SpHK H WTHHIIH Ch RhCfAA AOKOAOM HI-

110pSWIll HO HM HHKOAHNIf HA lit101 Irk4 HIM, A pap T*Ali RHI11111H-
CAH 11 H CEAAM HA HM* alhHApflplIf HA GnpeTia H Ch MAHHH 8 GH-
p.kT* H Ch 6AATH H CIAO GSLIERH11,A H HOROCEAH LI,A W TOMMI XOTAp
HA HAY* iii0KHA*11111 H 6pAH11111* H HAAH11/111 H IICT041111KH H CAATHHH
4TO El pH CASKAAH Kb SKOA WI' fiamsto Aa ECT WT SCHX CTOpOHH 110
CTA00AIS KOTA pS 110K kAA HS R*KA WiMIKA A11, A HA TO ECT ICkPA HA-
111E1'0 r[OC] 1.110ACT1RA RH111111HCA111141'0 MH HO HETOS KOEKOA H npk-
RhSAIO6AEHHHX C[II] r[00101A[CT]LIA1H gmA H GTI4san Kontom
H R. W[T]11,HAI HAW HAI TPIFK CT[0]Ahl KHp OEWZISAH AIHTp0110AHT CS-
4ARCKIII H fira,o,Ton fil[11]C4011111 p0MAIICKIN H 1't1WprIE 111[11]C40111k
PAAORCKIH H K. ROM p 1141111HX, R. nand KApTI1KA AROpIIHKA AOAH*H
SEMAH, R. II. 6pEd11LA AKOPIIFIKA Poplin 3f AIAH, R. II. EL84SAIA 11(16KA-

M6A XOTHHCKIH, H. 11. IIHApE11 H 11. Aparcnna nphKAAAROKE HfA1114KIH,

K. II. 11I110011A H n. lISKA np6KaAa60KE p0MAHCKHX, R. II. RAAHKA nop

www.dacoromanica.ro
 --36
Tark CS4AKCK1112 K. U. ROT HOCTIAHHKA, K. H. 114rUpt] ...... FL n.
IAHH KFICTLIIINHKA, K. n. rHWpC11 4AWHHKA, K. n. KoKork CTOAIIHKA,
K. 11. GTdH KOANFICA H K. KbCkK EOM H4WHX MOAAAFICKHr KIJIHICHr H

MAAHL A HO 1141111141 NOIKOTA KTO EllAIT r[OCHO]A[A]p [WT AkTHX

HAWIIr HAN WT] NAMPO po,a,a HAll nail KTO EA[A]rOKOAH B.[0116 EliTH
r[001[0]A[A]plAA HAWIH BEMAH MOAAAKCTtH TOT EH 1141 HI 110118111HA
HAWS AA41111 H 110A1[H]A[O1KA1111 C[Irk]T*H MON4CTI910, AM 16N AAA H
SKAIIFIA &HUME AM IC4111 AAAH H HOMHAOKAAH . . . . [rupt] AA
EbAIT HAA1 H KI1C*41 IIHWIMINFIHA1 K*411,111 ILIAVkT, A KTO C['k] HO-
!CUNT p430pHTH HMI HHAKO pasKpaTirrn CIE KI&Ct HHWH1HCAHHA TOK-
AMES H ,11,441111 F1 110M[H]A[0]K4IIII, A TOT AA KIWI' flflOKAT H T1311-
KAliT . . . . [rupt] . . . . r[OCI1041 fi[011A CIITKOpUlAr0 H[H]E0 H 31A1At,
MICA NAMPO HCS[CA] X[PFICT]A H WT Hirk4[11]CTIM KA4A4H11,1 HAWII
E[OPOp0AH]U,1 H Hp[H]CHO,A,IkiHNH IllAplId F1 WT AprliCTOTHrA MR-
KAUAI H TAKIHHAA H npotunK H WT 41[CT]11AP0 H caamfaro KEAHK4r0
11pWilOK4 11p*AHTI4* H KIIHCTHTIA X[IIFICT]1A IWANHA H WT C[K*]-
THr CAAKHHK H MICE liPtriAAHHK H 1411111011p*CTOAHFIr Afl[OC]T[0]16
IIITN1 H ILIKAA H npoquix H WT AprlIparirA H 413AOTKOplloi X[pncT]ga
HHKOAd1 H WT 190pOKA HAIM H ITIOHCIM H WT TpHr CT[0]Alt ELACHAlf
KIAHKAr0, rpHrOple E[O]rOCAOKA, IWAIIA 3A4TASCTAr0 H fiAtIHACIE H RH-
Whirl 4prIFIl[H]CK011H AAFaANAplaKIH H c[s-k]r[a]ro CAAKHAr0 11FAHKAPO
1111[8]4111141C4 H 110E*AON000,4 rKAA FHWOrIM 11 amponotuutaro AFIA1/1-
TRIM H HWAHA HoKaro biers] WAICkHar0 WTH,A HAINIPO
llaroaana H YINTOHIM H 1111041H . . . [sters] . . . Hi1AKOCAAKNEdi1 Ktpa

. . . [rapt] .. . . H WT IFITHpli narrpnapcn EH Kb K*KH A1HIJ4 . . . . .

[rupt] A HA ESAWIH KirkflOST H HOTNOKA11111 KkCFAVS KHWEHH-

C4NNOA18 KEA-EAH ECM . . . . [rupt] . . .. UHC4TH H HAMS MAT 3aK-k-
311TH K CIMS AHCTS naweatS.
IIHCAA ASA1HTIO Oy IACHr AtT4 34A MCUyA (WE. KS ANN.
HCKAA AM,

Traducere.
Iai, 1586, Februarie 26.
t In numele iaialui si fiului si sf. duh, freimea sf. una si ne=
despktifa, iata eu robul srapanului meu Dormul D'zeu si mantuitorul

www.dacoromanica.ro
 --37
nostru Isus Hristos, inchinatorul treimii lo Petri) VV. din mila lui
Dozeu Domn Tarii Moldovei, precum s'a milostivit domnia mea cu
a noastra mare mila i din luminata i curata inima i din tot sufletul
nostru i cu ajutorul lui D=zeu i cu blagoslovirea celor trei scaune
moldoveneti parintii nostri kir Theofan, mitropolitul Sucevii, i
Ghiorghie, episcopul de Radauti, i Agathon, episcop de Roman,
i am dat i miluit domnia mea al nostru Lica de rugaciune nou
zidita sf. manastire zisa Sucevita pentru lauda sf. treimi unde este
hramul sf. invieri a Domnului Dozeu mantuitorului nostru Isus Hriso
tos cu un sat anume Mandre.Fiii pe Sirete i cu mori pe Sirete i cu
mlatini care acel sat anume:Mandre5tii pe Sirete i cu mori pe Sirete
i cu mlastini a fost dreapta moie parinfelui i rugaioriului nostru
Ghiorghie episcop de Radauti dela stramoul sfintiei sale Pant
Hudici dvornic i a aratat sfintia sa Si uricul moOor sal inaintea
noastra ce loau avut dela batranul Stefan VV., dar au avut i alti
boieri urice pe acel sat dar demult au fost ieit din manile for i au
imblat din mans in mans i de cafe on s'au judecat pentru aol fura
nime n'a fost in stare saol catige, ci tot a fost a5a cui loau dat
domnii, de aceea m'am sfatuit domnia mea cu boierii notri i cu
sfaful nostru i am dat acel sat i am miluit mai sus zisa sf. minas -
tire zisa Sucevita penfru lauda sfintei treimi unde este hramul invierii
sf. Domnului D=zeu i manfuiforului nosfru Isus Hristos care este
nou zidita de parintele i rugatorul nosfru Ghiorghie episcop de Rao
dauti pentru sufletul i mantuirea rapousatilor domni batrani i pentru
sufletul i mantuirea rap. parintii notri i pentru sufletul i mantuirea
i sanatatea domniei mele i a doamnei domniei mele i a de Dozeu
daruitilor copii ai domniei noastre i penfru mantuirea i sufletul
viitorilor domni care va fi din copiii notri sau din neamul nostru
sau pe care va binevoi Dozeu ca s fie domn dupa moartea noastra
i pentru sufletul i mantuirea rap. moi i stramoi carora apartio
nuse acel sat i loa dat domnia mea intai de aceea, fiindca a avut
parintele i rugatorul nostru Ghiorghie episcop uric pe acel sat, al
doilea tot fiindca multi s'au judecat pentru el si nime n'a putut sail
caOge dela nici un domn, i Inca al doilea fiindca a ramas domnesc
i a umblat din mina in mina and loam dat, i Inca daca se vor
gasi in oarecare vreme nite urice sau nite ispisoace dela alti domni
cari au fost inaintea acestui limp sau ni* intariri sau ispisoace dela
domnia mea pe acel mai sus scris sat anume Mandretii pe Sirete
si cu mori pe Sirete i cu mlatini sa nu li se creada nici odinioara

www.dacoromanica.ro
 -38--
in veci si iarasi milostivinduose domnia mea am dat si am miluit
mai sus zisa sf. manastire st cu alt sat anume Sucevita 5i cu Novo=
seal, care este in acelas hofar, care se cheama Movileanii, 5i cu
Coate hofarele si cu braniste st munti st izvoare si slatine, cafe au
ascultat de curtea de Badeut, care acele mai sus scrise sate au lost
ale noastre drepte domnesti ascultatosre de ocolul Badeutilor iarasi
penfru suflet si mantuire dupa cum scriem mai sus, i iarasi rugs=
torii nostri cine va fi egumen si cu alti frati din mai sus zisa sf.
manastire s aiba a ne scrie pe loti dupa cum scriem mai sus in
sf. marele si micul pomelnic si s aiba a ne pomeni in toate Mut-,
ghiile st s aiba a ne face pomenire din an in an, in Tunic 29, in
ziva slavitilor si de tot prea laudatilor st primii preainscaunatii aposo
toll Petru si Pavel, cat Limp va sta sf. manastire, acele mai sus
scrise ca sa fie sf. manastiri dela noi uric si ocina cu tot venitul
nerusiit for nici odinioara in vecii vecilor, iar hofarul acelor mai sus
scrise sate anume Mandresti pe Sirefe st cu mori pe Sirefe si cu
mlastini st satul Sucevita si Novoselita in acelas hofar anume Moo
vileanii si branistea si muntii si izvoarele si slatinile cari au ascultat
de ocolul Badeutilor s fie din foafe partile dupa vechiul hofar pe
unde din veac au imblat, si la aceasta este credinta domniei noastre,
mai sus scrisul noi Io Peiru VV. si a preaiubitilor fii ai domniei
mele Vlad si .5iefan VV. si cr. parintilor nostri dela cele Frei scaune
kir Theofan mitropolif de Suceava st Agafion episcop de Roman si
Ghiorghie episcop de Radauti si cr. boierilor nostri, cr. panului
Varlic dvornicul de Cara de jos, cr. p. Eremiia dvornicul t5rii de sus,
cr. p. Bucium parcalab de Hofin, cr. p. Andrei $i p. Dragsin par=
calabi de Neamt, cr. p. Miron si p. Luca p5rc5labi de Roman, cr. p.
Balica portar de Suceava, cr. p. Brut postelnic, cr. p. Na N. [rupt]
cr. p. lani visthirnic, cr. p. Ghiorghie cewic, cr. p. Cocorea stolnic,
cr. p. Sian comis, si cr. tuturor boierilor nostri moldovenesti marl si
mici, iar dup5 moarfea noastra cine va fi domn din copiii nostri sau
din neamul nostru sau oricine va binevoi Dxzeu ca sa fie domn t5rii
noastre moldovenesti, acela s5 nu=i strice a noastra danie i miluire
sf. manastiri, ci sS4 dea si s5=i intareascA, flindca i=am dat i
imam miluit ca sa ne fie noua i tuturor mai sus scriOor venica
pomenire, iar cine ar cufeza sa strice sau sa schimbe altfel aceasta
toat5 mai sus scrisa tocmal5 si daanie si miluire, acela s5 fie afurisif
i blgsfamat .... de Domnul D=zeu facatorul cerului si al pamantului,
de mantuitorul nostru Isus Hristos si de preacurata st5pana noastra

www.dacoromanica.ro
 39

-n5sc5toare de b.zeu i pururea fecioar5 Maria i de arhistragul Mihail

i Gavril i ceilalti si de curatul i slavitul marele proroc premergAd
-torul i botez5torul lui Hristos Ioan si de sfintii slavitii i de tot pread
15udatii i primii preainsc5unatii aposfoli Pefru si Pavel i ceilalti i
ale arhierarhul si facalorul de minuni al lui Hristos Nicolac i de
prorocul Ilie i Moise si de cele Frei scaune Vasilie cel Mare, Grid
gorie cuvantatorul lui D :zeu, Ioan Gura de our i Athanasie i
'Chirila arhiepiscopi de Alexandria i de sfantul slavitul marele mud
cenic si purtatorul de victorii laudhtul Ghiorghie i de in pace r5poud
satul Dimitrie i de Ioan cel Nou i de pgrintele nostru Pahomie
ce fade de a dreapta Domnului i Antonie i ceilalti adev5rata
credint5 i de cei patru patriarhi cari 'din veac pace .... i pen,
fru mai mare credint5 si int5rire a tuturor celor scrise mai sus am
poruncit scrie si s5 lege a noastr5 pecefe la aceast5 scrisoare
noastr5.
A scris Dumilru in Iasi anul 7094 Luna Februarie 26 zile.
Logof5t iscal.
Original, pergament, pecetea atarnata cu urm. text marginal :
f 11.itiaorrilo 60>K110 IV lierpn. KOEKOM POC110,1,4 SIMAII MOAAMICF:OH".
Xrhiva man. Sucevita nrl. 508.
.Ainintit la Kozak Eugen : Resulfate meiner Forschungen in
Archiv fiir slavische Philologie Band XV, 1893, pag. 200, nrl. 13
i Dan Dimitrie : Man5stirea Sucevita, pag. 126, nrl. 15. Mandre0i
pe Siret au fost in tinuiul Botoani (Dan : Ibidem, pag. 110, nrl. 9).
Documente anterioare :
1. 1492 Marcie 17, Suceava : Urmaii lui Ion Jum5tate fac
impartala cu satele Mandresti pe Sirete, unde au fost Balintii, Sad
banoutii pe Sirete, Jumalitenii pe Jijia, unde a fost dvori0ea lui
Caliman (Costachescu : Doc. moldovenesti dela Stefan cel Mare,
pag. 161-162, nrl. 45. Originalul se af15 la man5stirea Sucevita
nrl. 501, de pe care ne.dam luat o copie. Costachescu a utilizat
o copie).
2. 1582 Aug. 6, lapin Pefru Vod5 int5rqte manAstirii Suced
vita satul Mandre0i, care fusese al lui Petru Hudici i acum e st5d
panit de membrii familiei Movira (Ghib5nescu Gh. : Surete i izvoade
. XIX, 175-179, nrl. 120.

www.dacoromanica.ro
 40

10.
Siret, 1591 Decemvrie 25.
Ilinca, fata lui Gligorie, nepoata lui Iurasco, vinde lui Dumitrasco
Mihul $i sofiei acestuia Antimia trei jirebii din satul Tureatca,
finutul Sucevii.
Eu Ilinca, fata lui Gligorie, nepoata lui Iuraccu, scriu si mar.
toriseascu insimi prea minea cu aest zapis at meu, cum am vandut
eu treai gereabii dean sat den Tureica dela stalpul den mijloc lui
Dumitraxo Mihului si jupanesii lui Antemiei i am luat doi boi si
doua vaci $i sau biciluit aceale vile dearept patruzeci de taleri si
mi.au dat 20 dea taleri bani gata, ca sa=i fie lui Dumitrasco si An=
temiei jupaneasii lui acea ocina in veaci. Dead au fost omini boni
intraceasta tocmala a noastra Lamba parcalabul si Grijea batranul si
Costin oltuzul i popa Tump i popa Foca i alfi o[a]meni batrani
si tineri. De aceasta martorasim cu ale noastre sufletea si prea mai
mare credinta am pus pecetea a orasului si ale noastre, ca sa se creaza.
U Sireal, vel 7100 D[ecemvrie] 25.
Lupul din Iasi.
Din Uricariul XXII, pag. 63-64 ; reprodus in a noastra
Familia Onciul, pag. 16, nrl. 9.
Alte documente cu privire la satele Tureatca, Stanesti si Nihor
reni, tinutul Sucevii :
1. 1602 lunie 11, Iasi: Eremie Moghila VV. intareste lui
Vlaico vatah si nepotului sau Vasiian, fiul lui Iurasco, si rudei for
Dumitrasco, fiul lui Draghici, si rudei for Onciul Iurascovici, si rudei
for Miron, fiul Condrii, tofi nepofii si stranepotii lui Gavrilcea si ai
Fadorii, ocinile for 1/8 Tureatca, parfea de mijloc, cu loc de moara,
1/8 parte Stancauti, parfea de sus, 1/3 parte de Nahoreani, parfea de
sus ; Stroici mare logofat. (Uricariul XVIII, pag. 429-431, text
slavon gi trad. romaneasca ; trad. rom. reprodusa in a noastra : Fa.
milia Onciul, pag. 17-18, nrl. 12).
2. 1628 Mai 20, Botoani: Salomia, fata Magdalinii, nepoata
lui Stanila, impreuna cu fiica ei Antemia daruesc 1/3 Tureatca, fix
nutul Sucevii,$i iarasi 1/2 din a 1/8 Tureatca, aceasta din urma cum=
parata dela Gligorie din Seleseul de sus si Marena din Seleseul
de jos ; si 2 locuri de casa din Tureatca cumparate dela Nicoara
din Botosani ; apoi parfea lui Stefan si a fratelui sau Costin, fiii
Tomei. A treia parte din Nahorean[i], caresi in acelas hotar cu Tu.
reatca ; aceste parti de mosie le daruesc Aftemiei, fata lui Gavrilas
Mateias mare vornic. Martori : Dumitrasco Stefan mare log., Nicoara
hatman 5i pare. Suc., Lupul fost mare vornic, Grama mare stolnic,
Lupul mare vist., Gheorghie vist., Rotompan vornic, Onciul Iuras.

www.dacoromanica.ro
 - 41 -
covici mare vafah de Dorohoi, Tautul fost log., IZugina fost pifar,.
Isac Starcea, Stefan de Braesti. A scris Borleanul uricar. (Uricarul
XVIII, pag. 423-427, text slavon cu trad. rom. Traducerea ger.-
mans la Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium IX, pag. 226-228).
3. 1628 Aug. 11, Iasi : Identic cu 1628 Mai 20. (Uricariul
XVIII, pag. 419-422, text slavon cu trad. rom. Trad. rom. repro.-
dusa in a noastra : Familia Onciul, pag.. 32-33, pag. 25 cu data
greita de 1629).
4. 1641 Mai 25, Iasi : Stratulat Dobrenchi, Dumitra Dobrenchi,.
Toader Dohatco i alte rude, toti nepotii i stranepotii lui DumitraKc
Tureatca se jaluesc impotriva Antimiei, vaduva lui Dumitraco Tu.
reatca, zicand ca Antimia neavand copii cu sotul ei, moiile acestuia
sunt ale lor. Antimia arata diafa lui D.trwo, in care ii lass Coate
mosiile. Antimia c4tiga si platete ferie 24 zloti. Mosiile lui D.trwo-
sunk : 1/6 Sanauti 1/6 Balaceni, 1/2 Vladeni, 1/6 i 1/2 Culiceni, Coate
tin. Sucevii, 1/6 gesericani tin. Iasi, intreg satul Moscova cu 2 mori,
1/2 Levcauti, amandoua tinutul Soroca, 1/2 Vasileu, tin. Cernauti, 2.
jirebii la Nihoreni, alte 2 la Tureatca, i cinci pogoane vie la Cotnar
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Granicialium IX, 205-208 i Uricariul.
XXIII, pag. 159-164, nrl. 57).
5. 1643 Mariie 17, Iasi : Teta Stroiasca pusese zalog o Ont.&
de our cu pietre scumpe a lui Lupu Stroescu la Antemia, sotia lui
Dumitraco de Tureatca. Lupul Stroescul Intoarce banii, dar tinta nu.
i s'a dat, flind furata de talhari. I se dau in schimb 2 jirebii din Tu-
reatca din parfea de mijloc, cumparate dela Costin din Valova, ti.
nutul Cernauti, fiul Tomei. Tinta era in pret de 40 galbeni buni.
De fats Ilie portar de Suceava, Irimie Murgulet, Stefan Murgulet,.
Costea de Lucavat, Dumitraco de Calinesti, Gheorghe de Carapciu,
Isac de Sinehau, Coste de Calinesti, Toader Gherman de Ilieti,
Donciul Nacul, fetele Dociului, Carstea Dracea de Sinauti, Goian
din Jadova (Uricarul XXII, pag. 68T0).
6. 1646 Iunie 11: Vasile Lupu intareVe Antimiei, vaduva lui
Dumitrasco Tureatca, fiica Salomiei, nepoata Magdalinei, stranepoata
lui Stanila cel Bairan i. a. 1/3 Tureatca, 1/3 Stanesti, '/a Nihoreni,
1/2 Culiceni, 15 jirebii in Tureatca (Arh. Stat. Cernauti, Liber Granic.
IX, 208 ; traducerea rom. in a noastra : Familia Onciul, pag. 41 -42,.
nrl. 35).
7. 1646 Julie 6, Suceava : Gavrilcea Polschi i Helcea dirt
Nahoriani, nepotii i stranepotii lui Ion Nahornei, Pintelei Tampa,
Solomon tarcovnicul din Botoani, Pascal fost soltuz de Suceava,
ginerii Mancii i ai lui Hilip, si alte rude ale lor parasc pe Onciul
luracovici fost parcalab si pe Gheorgie din Carapciu si fratii sat
Vasilie i Isac, fiii lui Miron de Carapciu, i pe Vlaiceti i pe altii
zicand Gavrilcea, cum umblase satul Tureatca, Nahoreani i Stanesti
in patru mosi, dar Onciul Iurascovici si Antimia Turetcoaia au zis
a au tinut acele Frei sate din moi tot in Frei parti. D=1 judeca s,

www.dacoromanica.ro
 42

lie acele 3 sate : Tureatca, Nahoreani si Stanesti in 3 pkti Onciul,

Antimia si Gociul. Pun ferae 24 taleri in visteariul domniei mele.
avrilcea $i Hcicea au ramas din toata legea. (Uricarul XXII, pag.
Z0 -73. Reprodusa in a noastra : Familia Onciul, pag. 42-44,
nrl. 36).
8. 1651 Aprilie 3: Antimia, vaduva lui Dumitrasco Tureatca,
wand sa deosebeasca partile ei de mosie din Tureatca, Nihoreni si
Stanesti, tin. Suceava, de cele ale razesilor, sc trimit la fata locului
Stefan Murgulet si Nicorita Braha can deosebesc 1/3 Tureatca, 7
jirebii de aici, 8 jirebii din Nihoreni si 2/s din Stanesti (Arh. Stat.
Cernauti, Liber Granic. IX, 221-225).
9. 1652 Julie 29: Antemia, jupaneasa lui Dumitrascu Mihul
zis si Tureatca, darueste lui Andrias Tali* nepotul barbatului ei,
doua jirebii din Nahoreani, tinut Suceava ; de fata intre altii Vasile
Lehacinschi, Stefan Rugina, Golea aprodul, Stratulat Volcinschi (Uri=
carul XXII, pag. 74-75).
10. 1666 Febr. 24, Iasi: Duca V. scrie lui Durasco fost sta:
roste, Arsenie din Lucovita, Pantilie Barbovschi din Becesti, ca
Petrea, nepotul Gocilesai din Mogosesti, si Ion ginerele Gocileasai se
jaluesc pe Vasilie Manuntescul din Nahoreani, zicand Ca tatal Petrei
a vandut lui Dumitrasco Tureatca o parte de ocina. Dar banii s'au
intors si ocina a fost luata. Deci Manuntescul o tine fara dreptate.
SA cerceteze. (Uricarul XXII, pag. 16-77).
11. 1675 Mai 22, Campulung: Stratulat (Volcinschi ?), feciorul
Nastasiei din Carapciu, tin. Sucevii, vinde o jirebie din Tureatca,
partea mamei Nastasiei, lui Lupul Stroescul fost vornic de poarta
pt. 10 lei bani gala. De fata Dane vornicul de Campulung, Ivan
capitanul, vornicul de Campulung, Gherman fost vornic si altii (Uri=
carul XXII, pag. 18-19).
12. 1710 lunie 24: Se declara, Ca 1/3 de Tureatca, tin. Su=
cevii, partea de mijloc, a venit lui Vasilie Tautul si sotiei sale Safta,
fata lui Isac Mironescul din Carapciu (Uricarul XXII, pag. 19-80).
13. 1739 lunie 27: Grigorie Ghica V. cla carte lui Istrate
Tautul sa stapaneasca 1/3 Tureatca, din partea de mijloc, tinutul Su:
cevii (Uricarul XXII, pag. 80).
14. 1749 Julie 1: Se stabileste, ca Ionita Strasca stapaneste
cite a 1/8 parte din Nihoreni, Stanesti si Tureatca, find nepotul lui
Onciul Iurascovici (a noastra Familia Onciul, pag. 80, nrl. 71. Intl=
ritura dela 1775 Iunie 25, tot aici, pag. 101-102, nrl. 8T).
15. 1754 Septemvrie 22: Matei Ghica V., se jalueste Vasilie
Tautul din Vilaucea, tinutul Cernauti, pc Lupul Bals biv vel ban,
pt. a 1/3 partea Tureatca tin. Suceava, partea de mijloc. Lupul Bals
dela un timp incoace sfapaneSe si aceasta parte a lor. Se va cer:
ceta (Uricarul XXII, pag. 81 -82. Textul german in Arh. Stat.
,Cernauti, Liber Granic. IX, 228-230).
16. 1754 Noemvrie 10: Vasile, ficiorul lui Istrate Tautului din

www.dacoromanica.ro
 43

Vilavcea, z5lojeste lui Lupu Bals biv vet ban Vs Tureatca pt. 20
lei pAn5 intr'un an de zile. La nesocotirea vadLlei mosia va r5=
rnSnea lui Bals (Uricarul XXII, pag. 82-83). La 1757 Dec. 14
Vas:le T5utul vinde aceasta parte lui Lupul Bals pt. 60 lei, astfel
tot satul Tureatca este at lui Ba ls (Uricarul XXII, pag. 83-85).
17. 1757 Dec. 14: Vasilie, fiul lui Istratie Tautul, cu fratii s5i
Ioan $i Gheorghi, vand lui Lupul Bals vornic de tam de jos 1/3 Tu:
reatca, partea de mijloc, pt. 60 lei (Arh. Stat. Cernauti, Liber Granic.
IX, 230 231)
18. 1768 Februarie 1: Gligoras Stroescu vinde lui Lupul Bals
3 jirebii din Tureatca pt. 40 lei, mostenite dela mogul sAu Lupul
Stroescul (Arh. Stat. Cern5uti, Liber Granic. IX, 232-233).
Imparteli din frecut in satul Tureatca si Nihoreni vezi Uricarul
XXII, pag. 93-99, 109-111, 117-125. Declaratia lui Dumitrascu
Mihul din 1633 Februarie 18 cu privire la mosiile sale, vezi Uricarul
XXII, pag. 117-118.
Pentru cunoasterea mai buns a locului unde se af15 safele St5=
nesti si Nihoreni ad5og5m hotarnica for din 1767 Decembrie 13.
(Uricarul XXII, pag. 85-92).
Se aleg p5rtile lui Lupul Bals vornic de cele ale razesilor din
aceste doua sate. Se amintesc vechile zapise ale acestor safe im=
preuna cu un scurt continut at tor, s'a facut odgon de 30 stanjeni
.domnesti si s'a masurat hotarul Nihorenilor, care incepe din capul
Turetcii dela movila s'apata, ahiturea cu mosiile Culiceni si Mogosesti,
iar hotarul Stanestilor incepe din capul mosiei Sinauti, alaturea cu
Tureatca pe la trei movile, pana la movila s5pat5, de aici in sus cu
Nihorenii in bahnA, de aici in sus pan5 la hotarul mosiei Provorochia.
Dup5 r5pirea Bucovinei Stanestii au rAmas in Bucovina, iar
Nihorenii si Tureatca in Moldova.

11.
1592, Ianuarie 19.
Marica Saptelici dgrueste fiicei sale Anghelina si sofului acesteia
Dumitru Cerlatescul satul Vascouti, finutul Sucevii.
Eu Mariica .5aptelici fac Mire tuturor si dinaintea duhovni=
cului iiieu popa Florea, find eu in viara, prccum am dat ginerelui
meu Dumitru eorlatescul i fiicei mete Anghelina satul Vascouti
cu tot venitul de nime silit5 nici nevoit5, ca s5 o pomeneasd in viala
ei si dup5 moartc, iar altii nime sa n'aiba a=i inv5lui dup5 moartea
mea, iar tine ii va invaltai s5 fie bl5sta.mat de cei 318 sfinti parinti
dela Nichea si au fost fat5 la aceasta oameni buni : pan Ionasco
Dragosescul vames de Suceava, si Gherasim vatah 5 popa Foca

www.dacoromanica.ro
 44

din targul Sireaf si Cozma, fiul lui Laur, si Ai multi oameni buni
la aceasta tocmala si pentru mai mare tarie eu popa Florea duhovnic
si pan Ionasco vame de Suceava am pus ale noastre peceti la
aceasta scrisoare.
f In anul 7100,_ luna Ianuarie 19.

Din Arhiva istorica a Romaniei III, pag. 199, nrl. 3, unde se

afla textul slavon insotit de traducerea romaneasca. Vezi si Sbornicul
din Sofia IX, pag. 380.
Documente anterioare cu privire la satul Vascouti langa targul
Sirete : .
1. 1437 Febr. 24, Suceava : Ilie si Stefan VV. daruesc i. a.
lui Steful Jumatate safele Vascouti pe Sirete, Musinet, Dragosani si
Batcouti. (Costachescu : 0. c. I, pag. 507-509, nrl. 157).
Pe and primele doug sate sunt cunoscute (Musenit = Muses
nita), safele Dragosani si Batcouti au nevoie de explicatii. Drago,Fani
este satul Dragusenii, care in primele fimpuri Meuse parte din hotarul.
targului Sirete, fu mai tarziu separat si a devenit sat deosebit. El se
hotareste cu targul Sirete, safele Vascouti si Bancesti. (Arh. Stat.
Cernauti, pachetul Draguseni).
Saful Batcouti nu poate fi decal Bancouti, astazi Bancesti, in
hofar cu Draguseni. Batcouti = Balcouti trebuie respins. (Costa
chescu : 0. c. I, 510). Cu stabilirea Batcouti = Bancesti ia sfarsit
o confuzie, care a nelinistit spiritele istoricilor nostri.
Despre Draguseni vezi vol. I, pag. 187 si 247.

12.
Iasi, 1592, Septemvrie 14.

Dumitru aprod, fiul lui Vascan Moghila parcalab de Hotin, vinde

fara stirea rudelor sale unui calugar dela man. Voronet satul
Verbia pe Jijia. Gheorghie Moghila, episcopul de Radatiti, intoarce
banii cheltuiti manastirii Voronet, ia in seams satul Verbia 0-1
daruieste manastirii Sucevita.

Rk HM`k WT11,t1 H C[111111(1 H c[s.k]T[o]ro A[8],(4 41111111.

GE 413 pas 111[4]A[H]KH MOEPO I[C8C4 X[1/11CT]1 Fl OK/1011H K

C[EA]I"k11 Tp[011]Ll,H Ill/ IlfTrrIl KOEBOAil 6[O]iKIE10 M[H]il[0]CTIEFO

P[001[0],1,[d]cYll IrkCEH 3EMAH MW11,J,MICKOH, ww, ripliciyourk np=k4
Ht1MH H FlirkA SCHMhI HMU11,1111 A1W/1,1,1111CKHAitil 60/Pk3H 11EMIKHMH
H MAMM111 W[TE]1.1,1x 11 M[O]il[E]6HHK 114111 Kilo rtiwvif En[H]c-

www.dacoromanica.ro
 45

RpliKd MI/krill/A H Bpd Trd

11[01111% pdAORCK1H H Ai[d]T[9]H HX
t[litk]TACH TOME() H eptmrd AROptINK H GUMMI" dflpo,d, H
tECT91 11X 1111A8KA KAMA lidAHISH CETAidlid H rpFkKd AlkTH
IW4H AlOrHAH AOP0ZISET4 REAHKdr0 H MdAOR4Al1trk HIM BEMIKHA1
MdAORMHEA1 Ha gpaTamItid CROEFO ASAMTpd anpom C[hl]H4 EdC-
&MA "HOMAN flp'11KAA46d XOTNHCKdrO, HOHEME HM Ilp0AdA 6E3
HX 3H4H1E EAHO CEA0 HAIEWIA1 REp6Itil Ha ME)KHH H Ch CTAHH H
th MAHHH Hd /KE/K110 H 0% rd3Ep 111,0 oy HOAOCT Xp'hAOBCKOH
FATHOMS KdASPEpt; HMEHHM 1111pdAilE WT KOpOHELI,Kdr0 MOHdCTHp'k
IBTO TOE RHWEIIIIUMHOE CEA c,kwe HAL yvkAliHN4 11943,VkAEH4
01rCHA1 H BHA EMS ['pow TOE CIAO 8 MSHTrkHCKOH 3EMAH, frAa
wkwe 'MN HaWkrAH WBd H GNA EMCAr npomn 3d AidA01 11;kHO
S HCHHCOK CRON RHA I1OCTdRHA AEU AEAT dC[flpH], d
110TOM TOT HHWE HMEHORaHHIN Kan Srip fiBpdMIE BHA WCTAHHA
TOE 1111WEpE4EHHOE CEAO HMEHHM KEp6Hrd H4 RIVKIN C'11 C'TdBH

11 ell MANHH 8 /REHM" H Ch. tdafp MWMICTH(110, H DOTOM Ifd-

A8rEpH WT Ropotinkicaro MOUCTIlirk SLIIIHHAN SHAH CECE SpHK
WT Ii0C1101A[CT]li4Alli H HOCT41111/111 SHAH oir 01/pHK Tp IMEAT H
MT THAW, ac[nim], HHO 110C1101A[CTilidA111 H CI% W[TE]1.1,11 H

M[0]A[E]BHHK NAW Ktip OEW4SdH MHT90110MIT al-IdliCKIN 11 111.41-

,0,0H Ell[11101[01111% p0MAHCK111 H Ch SCI1M11 IldWHAW MWAMBCKHMH

BOA`kpH 13101pOCHX0,11 WT non.kp r[ocno]A[cT]g[a]mu H WT BOHHH
tTdp111 WT ABOp Ii0C1101A[tTiRdAIN H WT MAX EMI W TOM
Ark Arka HULA H TdKOH WW1 pEKOWd IIKO TAKO MUT HOHE7KE
Ega Fix SHAM N RIB Fix ROAN TOE CEA0 S 1110,11A011 3EMAH up-
Amio ENCT H HCKdX0A1 H W6prkTOX0A1 Ch EEC &MOH r[0010]41,-
[CT]lIdA1H H ANX[01HIMM N hilipCKIIIX, KO Ad HMdET RHWIM-
Cd11111 W[Td1.1,k H M[0]A[E]gliHKEI 114W KHp rEWprIE Efl[H]CK[0]116
p44ORCK111 H Ch CHTMAIN CROHAM Ch TO4AE9 H Ch epeAtra Mop-
MIK H GHMHWFI 40904 11 CECT9H HX 1111A8Kd H Fp'kKa THX
R'hCHX RHWENHCAHHHX 1111A3H EMIKO Olr S9UK ECT H4UHC4H Epd-
THTH TOE TpHAEAT THC'kWV dCflEp KdarEpOM WT B0p0HELI,Kdr0
MOUCTHp`k H RhtTdArk W[TE]IIr6 H Al[0]41]6HHK 114W KNp rinvprre

www.dacoromanica.ro
 - 46 -
en[H]ctc[o]nh 9dAORCKH4 ncnoc (?) prkIck HX 69dTtil H CECT9E CROH)C
H E94THt CAM THX BHWEIIHCQNNHX 1111 firk3H TpHAEAT H HET
THAW, dC[11941] 8 p8KH M[0]A[E]6t1HKOM HdAMM Kaarepoitt WT
Koporimpro MOHACTH 9`k WT CKOHX THX H MITOMHX 11H111k3H
ii CTEH4dA Ch ripagAoA, c[wk]rroA nivkA tidA4H H 119rk4 [MAMA
RH WE HHCAHHHAill WT11,11 H ROA`k9H, AAE 694T171 C[R`qTACH H
CECT9H HE XOT'kA11 R9dTHTH 4 NH 44TH HWITd HOHE]CE Kd3dAH
4514 HE AAA TOT RH WEHHCdHHIH Kaarep i1119dMIE TOAHKO EAHKO
unman WH 8 3d111HC E;11 HAW WT CHTIIHIPIrk HX ,I1SMHTpS
df19044 C[hl]NQ EdCK4H4 119hK4Ad64, QNH TICE TOAHKO EAH KO RHAH
HOCTM4HAH KdarepH 011 89HK, HA WCTMIHAH Nd R9dTd CHOEPO
KHp niwprie eri[H]cgo]nk pimogociii Ad HCKSHHT H WICTI HX Ad
RSASTI C[111k]iiliCH H licnucoge 'go HMQA TOT RH W EpELIEHHIH
41194MIE KdA8PE9 WT 6pd Td111144 HX ASAMT9d dflpom c[hdria
RaCKAIld AlOPHAH 119hKdAdEd H TdKOH SpHK . . . , [rupt] . ,
wkw I CERE ChT1309HAH M[0]A[E]gHHLIH HdWH Kaarepti WT gopo-
HER EW,E 444H HX $ pSKH wru,8 H m[o]n[e]stima Hammy KH9
rIW9PIE Ell[H]CK[O]ilk 9dAOHCK4r0 . . . . [rupt] . . . . Ell[H]CK[0]1111.
9dAORCKIH 119'k4 HdA414 H 'OA SCHMH HMEHOHMIH WTLI,H H 60-
A`k9H IldWHA414 H AdA TOE RH W EM1CdHHOE H RHRSHAEHHOE CEAO
RE pgird H Ch . . . . Erupt] . . . . fi[01].1 H al[d]rd lidWEPO *kid
X[9HCT]d . . . . [ySterS, indOitUra 4 rupt] . . . . 44TH 9ELIEHOM$
0814ERHIJd EAEHSE ECT Xp4A4 r[ocrioA]a Etc)* CdlidW,Ccd, KdKO Ad.
ECT EMS nQ . . [rupt] MAME H JI4EAdHIE Kh C[11`k]THM
. . [indoitura] . . . TdKOHCAE 4dA0X0M H 8T139114HX0M RH W-
HHCAHHOE CIAO HMEHH KE9[RIrd] . . . . Erupt] . . . . RHWEHHCM1HOMOr

MOH4C111910 EAEME ECT xpam .. [indoitura] . crhica Hawer[o]

I[cSc]d X[9HCT]4 Ad ECT EMS WT MAC $9HK Ch RhCFM AOXOAOM
HEI1098WEHO HHKOAHH4E Nd IAKH IALIHrkH, 4 X8Td9 (!) TOMS
IIHWEHHC4HHOM8 CEA() Ad ECT WT $CHX CTO9OH HO CT490M$ X0-
Td910 110K84d H3 !AU WNW HdAH, 4 Nd TO ECT whim ri0cri014-
[cT]umu BFIWEF1HCMINVO Iw IIErroi KOEROAM H R. 11 Agh3MOR-
AEHdr0 C[hl]Nd 1 [OC11014[CT]lidMH RAdA KOE1104111 H H. flpikWCHM11-

www.dacoromanica.ro
 4T

Haro WTLI,t1 HdWEPO KNp OEW4SAH 1111T00110/1HT CS'IMICK111 HK

n[ti] cit[o]ri pomaNcKaro H H. CONkp Ht1W11X., H. 1111Hit-

gapTHKa AgO9H11Kti A01111`kH 3Eit1/1H, H. 11. Gomm III01311/1t1 HE-

/HMI:WO AllOptiliKA 1111WHikH BEilit111, IL 11. EIHt/H/141 H n. 174119H-
/14111`k FlphKdilligHX XOTHHCKHX, K. H. Kpcvk H 11. TOIIKH npkKa-
AtIgH HEMEH,KHX, H. H. ILNKSAQ H n. TOMA 11061cdilt16H p0Mdil-
CKHX, H. U. EidANKd 1109T4rk a4elliCK4r0, H. 111. EipST HOCTEA-

MIKA, H. 11. GTAH C116T1111, H. n. LINE 1111CTrkpHHK41, H. n. THW9PIE

44WiiiIKA, K. II. KSKOPI1 CTOAHHK,12 K. H. eT411 KOMIICA H K. KI&C*X
COMP HAWNX A1041,1,AKCKHX KIANKNX H A1AAHX, a no ['ARENA% ).KHKOT*
Koro h1[or]6 H36EPET 661TH r[OC110],1,[A]CIEM HAKIM 3EMAH MOAAAKCKOH
WT A, kTIH HAIIIHX HAH WT KAEMEHH Hauler HAH HAKE ESA, tore. fi[Or]E.
H3691T 110C11011,[4]13EM KHTH, A TOT AA HE IIOPSW HA HARM AAAIIIE
H TOKA1E3i, AAE ,1,A STIWEANA H SKAK HA, 3,1110KE HASH ,A010.1,0XCIA

TOMS KHWEIIHCAHHOSIS MOHACTIEirk, a tUlE KTO C-k IIOKSCHT pACHHATH

HAM% ,A,AAHIE H TOKA1ENS, TAKOKIH r1,4.1 ECT FIPOKAT H TPHKA*T WT
r[ocno,aja h[or]s N co[A]ca HALHEr0 40341 X[PHC1]41 H K C6TKA1114110
H[H]60 H 31A1A* H WT n[]ti[Hc]TM KAAA,4[H]U,1 HAIIIEH 6[0r0p0AHNE.
11(1[11]CHO 1,[i]li*H ilIAPEH H WT 4ECHAr0 H CAAKHAPO npo[po]Ka H icpc
[THTE]irk H flp[11],A,[H]T[E]4* KKAA IWAHEIA H WT AIJKHCTPAPA IIIHKaHaa.
H FAKOi AA H 1113041H H WT A, f$[,1HrE]AHCTH H WT Ki lif1X[0]KHHX H
Hp6KOH11[1]CT[0]AHHX 111[OCTO]A6 llrrpa H HAKAA H fIp041NX H WT ECKE

Kk C[Krk]THX WTLE,A HAWEr0 APXIIIPAPX.1 H RIOAOTKPKU,A KEW iiiiKOAAH,

WT TpEX CT[0]Alt KIANKHX RACHAIE KfAIIKAPO H Fil111'01116 6lOr1SCAO6tt
H IwaHa 3A4TA8CTAV0 H 111101111IX CT[0]A6 H WT C[Iirk]THX CAAKHHX H
MICR KKAAHHX H K0I6*,A,OHOCH NX KfAHKOM[S]4611HHK rK[LIA]k rHOPIFIE
H MHPOCII01-11111.1r0 AHA11111113 H GDAHA Hour H Ht1041HX H WT KISH-
110A06H*H A1[11]T{f]1111 HAW EH 11.111ACKH H . . . . lindoitura] KEAN-

KOMS 110r04SETS WICATH II HAW* ElEtIAT 11PHKE3ATH K CEMS HCTHHHOMS

ERECTS Hammov.
IIHCAA epIMM BActian, It1CWX MC11,41 GenTgspu ,s,i ms[-k]To spa_
Traducere.
1592, Septemvrie 14.

In numele tatalui si fiului sf. duh amin.

'aka" eu robul stapanului meu Isus Hristos, inchialorul sf_

www.dacoromanica.ro
 48

ireimi, Io Petru VV. din mila lui Dxzeu Domn Tarii Moldovii,
precum au venit inaintea noastr5 si inaintea tuturor boierilor nostri
moldovenesti, a mari si a mid, p5rintele si rugatorul nostru kir
Ghiorghie episcop de R5d5uti $i mama lui Mirka jupaneasa si
frafii sfinfiei sale Toader i Eremia dvornic si Simion aprod $i sug
awl le for .,5'ch ea uca, jupaneasa lui Balica hetman, si Greaca, copiii
lui Ioan Moghila logofatul cel mare, si ni s'au j5luit cu mare jaloba
impotriva nepotului for de frate Dumitru aprod, fiul lui Vascan Mo.
ghila p5rc5lab de Hotin, fiindca a vandut dela ei lar5 stirea for un
sat anume Verbiia pe Jejia si cu helestee si cu mori pe Jejia si cu
iazer, ce=i in finutul Harlaului, unui calugar anume Avramie dela
manastirea Voronetului, care mai sus scris sat le=a fost for futurora
mosie neimparlita si a vandut acel sat in Tara Munteneasa cand
amandoi fugise incolo, si i 1=a vandut pentru un pref mic, in ispig
socul sat' a pus 20.000 aspri, si pe urma acel mai sus scris c5lug5r
Avramie a pus acel mai sus zis sat anume Verbiia pe Jejia cu he
lestee si cu mori pe Jejia si cu iazer in seama man5stirii, si pe
urm5 c5lug5rii de man5stirea Voronef 5i=au facut uric dela domnia
mea si au pus in uric 35.000 aspri, iar domnia mea si cu parintele
si rug5torul nostru Kir Thecfan mitropolit de Suceava, si Agathon
episcop de Roman si cu fofi boierii nostri moldovenesti am chemaf pe
boierii domniei mele si ostasi b5trani dela curtea domniei mele si toti cari
au lost in slujba noastra si ei asa au raspuns precum a$a a fost fiind f5r5
stirea for si far5 voinfa for a fost vandut acel sat in far strains si autand
am hotArit dup5 toata legea domniei mele, si bisericeasa si mirean5,
ca mai sus scrisul pirinte si rug5tor al nostru kir Gheorghe episcop
de Radauti si cu frafii s5i cu Toader si cu Eremia dvornic si Si=
anion aprod si surorile lor Scheauca si Greaca s5 aiba a intoarce
acei toti mai sus scrisii bani, cati sunt scrisi in uric acei 30.000
aspri calugarilor de man5stirea Voronetului si s'a sculat p5rintele si
rugatorul nostru Kir Gheorghie episcop de R5dauti si chemand pe
frafii si surorile sale si a intors singur acei mai sus scrisii bani
35.000 aspri in manile rug5torilor nostri cAlug5rilor de man5stirea
Voronefului din ai sai adev5rati bani si stand cu sf. drepfate inaintea
noastr5 si inaintea tuturor mai sus scrisilor p5rinti si boieri, dara frafii
sfinfiei sale si surorile n'au vrut s5 intoarc5 nici s5 dea nemic fiindc5
au zis precum n'a dat acel mai sus scris c;ilug5r Avramie atata cat
a scris el in zapis ce l =a avut dela nepoiul for de frate al for Dumitru
aprod, fiul lui Vascan parcalab, la fel nici Mita cat au pus calug5rii

www.dacoromanica.ro
 49 --
in man5, ci au st5tut pe fratele for kir Ghiorghie episcop de Rad5uti
sa cumpere i partite for s fie ale sfintiei sale i ispisoacele ce le=a
avut acel mai sus zisul Avramie ealugAr dela nepotul de frate al for
Dumitru aprod, fiul lui Vascan Moghila parc5lab, i la fel i uricul
. . . ce i lsau facut rug5torii notri calug5rii de Voronet, Inca loau
dat in manile p5rintelui i rugalorului nostru kir Gheorghie episcop
de RadAuti [sit s'a sculat kir Gheorghe] episcopul de
Rad5uti inaintea noastra i inaintea tuturor amintitilor parinti i boieri
ai nostri i a dat acel mai sus scrisul si r5scumparatul sat Verbiia i cu
Dszeu i mantuitorului nostru Isus Hristos . . . .
sa se dea zisei man5stiri Sucevita unde este hramul Domnului Dszeu
Savaoft, ca sa fie lui pa . . . . danie i miluire cu sfintii
4jdere am dat $i am int5rit mai sus scrisul sat anume Verbiia . .
mai sus scrisei manastiri unde este hramul . . . . mantuitorului nostru
Isus Hristos ca sari fie i dela noi uric cu tot venitul neruiit nici
odinioar5 in vecii vecilor, iar hotarul acelui mai sus scrisului sat s
fie din toate pArtile dup5 vechiul hotar pe unde din veac a umblat,
i la aceasta este credinta domniei mele mai sus scrisul Io Petru VV.
i cr. preaiubitului fiu al domniei mele- Vlad VV. i cr. preasfintio
tului parinte al nostru kir Theofan mitropolit de Suceava, i kir . . .
episcop de Roman i cr. boierilor nostri, cr. panului Vartic dvoro
nicul tarii de jos, cr. p. Eremia Movila mare dvornic al t5rii de sus,
cr. p. Gavril si p. Gavrilas p5rcalabi de Hotin, cr. p. Carsiea i p.
Golea parcalabi de Neamt, cr. p. Nicula st p. Toma p5rcalabi de
Roman, cr. p. Balica prim de Suceava, cr. p. Brut postelnic, cr.
p. Sian spAtar, cr. p. lane visternic, cr. p. Ghiorghie ceanic, cr.
p. Cucora stolnic, cr. p. Sian comis, si cr. tuturor boierilor notri
moldovenesti, marl i mid, iar dupa moartea noastra pe cine it va
alege Dszeu s fie domn t5rii noastre moldovenesti din copiii nostri
sau din neamul nostru sau pe oricine it va alege Dszeu s fie domn,
acela s nu rastoarne a noaslra danie i tocma15, ci s5 o int5reasc5,
fiindc5 i noi am dat acelei mai sus scrise man5stiri, iar dac5 cine
ar cuteza s strice a noastra danie si tocma15, unul ca acela s ,fie
bl5st5mat de domnul Dszeu i mantuitorul nostru Isus Hristos, fay
c5torul cerului i al p5mantului i de prea sfanta st5pana noastra
nascatoare de Dozeu si pururea fecioar5 Maria i de curatul i eke
vitul proroc i botezatorul si premerg5torul 15udatul Ioan i de an
histragul Mihail i Ciavriil i ceilalti i de cei patru evangeNti i de
cei 12 mai inalli i primii inscaunati apostoli Petru i Pavel i ed.
T. Balan, Documcnte Lucovincnc, II. 4

www.dacoromanica.ro
 --50
lalti .i de sfinti, de parintele nostru arhierarh si facatorul de minuni
laudatul Nicolai, de cele trei marl. scaune Vasile cel Mare i Gri=
gorie cuvantAtorul lui D.zeu si Ioan Guth' de our i celelalte scaune
si de sfintii, laudatii si de tot slAvitii si purtAtorii de victorii marcle
mucenic lAudatul Ghiorghie si in pace rApAusatul Dimitrie si de Ioan
cel Nou $i ceilalti si de prea lAudata maica noastrA Parasca si . . .
marelui logofat s5 scrie si sa lege pecetea noastrA de aceastA adevA=
rata scrisoare a noastrA.
A scris Eremia Baseanul, in Iasi, tuna Septemvrie 14, anul T101.
Original, pergament, Documentul defect in mai 'multe locuri.
Pecetea earned' de o sfoara de mAtasa de culoare violetA,galbena.
Tiparul depe pecete defect. Arhiva mAnAstirii Sucevita, nri. 505.
Despre Verbia vezi GhibAnescu G.: Surete si izvoade XII, 15.

13.
Pe la 1594, Februarie 24.
Carstea, fiul lui TaTasman, vinde lui Costin vatag a opta parte
de Bahrinesti, tinutul Sucevii, pentru suma de 120 zlofi.
f MK npittAourk 'OA HQ/41H, npk4 KWNIcITECKSA HEAHKIH
HATM' WT OSUMI! H flplkick ApelPti HSHT[d] H npik# FPO CTOMU,
HI niihrap Ilphyrk c[hduk TrbALWMt1HOH H npomn CHOW [WIT-
HHH]8 finxptimp WT 110AOHHHel Chid HETHcHadd HACT H111WHM1
H UT Cf [n4H8] KOCTHHS Ht1TM'S WT Ilaximutp 3t1 pK 3A[OT] 14

Cf10 WTHHHS flp0[M/1] 11911CT'k HC HNIThIMH CHOHMH HCMIKO H

CfCrild frO MICT4CIA H roiropie C[kI]Hk GIFILISAOH,
ATIH ncni TOM [SHAH] MOAN AO6pH : Kpkgsti
HilTar H APII[rdil] HdTar WT OTOVONCHHELI, 14 Iopaw[lco wr] Iti-
f3MHIS H HQ BOMUSIO [K9F410CT H FIOTHilh}KAEHIE KOOMITECKSA
H HSHT 11011/10,HHAH [fCM111] CHOH flf4ATH Kli GEMS 3MHICS.
Ki1[1k]TO 3[9]13 MC11,4 *sp. KA.
llwn B.S348rdu.
Traducer e.
Pe la 1594, Februarie 24.
f Iat5 a venit inaintea noastrg, inaintea lui Corlatescul mare
vatag de Suceava si in. lui Dragu vuit si in. scaunului sat' de 12

www.dacoromanica.ro
 51

pargari Carstea, fiul lui Tata'sman, i a vandut a sa ocina Bahrinesfi,

din jumatate de sat a patra parte, partea de sus, panului Cosfin
vafag de Bahrinesti pentru 120 zloti si aceasta dna a vandut Carstea
cu fratii sai Isaico si sora lui Nastasiea . . . . Qrigorie, fiul lui
Onciul, copiii au fost la aceasta oameni buni : Craciun vatag
si Dra[gan] vafag de Storojinet si Iurasco de. Carapciu si pentru
mai mare putere si intarire Corlatescul si vuitul am pus pecetile
noasfre la acest zapis.
Anul, 7 . . . 2, luna Februarie. 24.
Popa Buzdugan.
Copie slavona defects, Arhivele Statului Cernauti, pachetul
Bahrinesti. Data completa, probabil 71024594.
Vuitul este identic cu soltuzul. E vorba probabil de soltuzul
de targul Sirete cu cei 12 pargari ai sai.
Satul Bahrinesti nu este identic cu B orhinesti, dupa cum a
crezut I. Bogdan si dupa el Costachescu (II, 584).

14.
Suceava, 1591, Iulie 12.
Eremie Moghila VV. cumparA cu suma de 2000 zloti
satele Horodnicul de sus si de jos, tinutul Suceava, si le
daruieste madastirii Sucevita.
[Tradus in romaneste depe o copie germana].
In numele tatalui, fiiurui si sf. duh, treimea una si nedespartita,
amin, eu sluga lui D,zeu Isus Hristos, inchinatorul treimii, not le-
remic Moghlia VV. din mila lui D :zeu Domn Tarii Moldovii facem
,tire cu aceasta a noastra scrisoare tuturor cari o vor vedea sau vor
auzi cetindu.se, precum au venit inaintea noastra si Inainfea tuturor
boierilor nostri, marl si mici, credincioasele noasfre slugi Ion Babici
diac, care se chiama acuma Iosif, i fratii sai Trifan si Stefan si
Stursa si surorile for Vasutca si Parasca st Faclora si Anusca, copiii
Ilenii, si ruda for Frasina, fiica lui Sendrescul, nepoafa Musii, si
rudele for Ilisafta si surorile ei Nastia si Ana $i Antimia st Mariuca,
fiicele Anesiei, nepoatele Todosiei, si iarasi rudele for Gavril st sora
lui Maria, copiii Anuscai, si alta Anusca, fiica Nastascai, toll nepotii
si stranepotii lui Iatco, i iarasi rudele for Focsa si surorile lui Magda
si Anghelina si Mariica si Varvara, copiii Parascai, si Agafia, fiica
Nastei, foil nepotii .Anuscai si stranepotii lui Dumca, si iarasi rudele

www.dacoromanica.ro
 -52--
for Cr5ciun si fratele lui Toader T51maci, $i surorile lui Annicica si
Vasilca, copiii Varvarii, asisdere rudele for Magdalena si sora ei
Marica, fiicele lui Costin Miedav, si fratii 1W Tiron si Toader, copiii
lui Ion Ciudinschi, si iar5si rudele lui Galina si surorile ei Mariica
si Nastia, fiicele F5dorii, toti nepotii Marinel, stranepotii lui Dusca,
si rudele for Simeon $i sora lui Anghelina, copiii lui Goraet, si Iacob
care a cump5rat partea Anghelinei, lot str5nepotii lui Dusca, si din
bung voia lor, de nime siliti nici asupriti au vandut a for dreapta
dna si mosie dup5 dreptele for privileghii, m5rturii si drese dela
Iancul VV. si Petru VV. care privileghii zisese c5 sunt int5riturile
uricelor ce le:au primit mosii si stfamosii lor'Iatco, Dumca si Dusca
dela Stefan Voda cel B5tran, care urice find in cAa lui Cr5ciun
au ars, si au ar5tat si buc5tile arse dela acele urice, pentru dou5 sate
anume Horodnic de sus si Horodnic de jos cu helestee si mori pe
p5raul Horodnic si Pc zin si cu poieni si curatituri (lazuri) pe acel
hotar, tinutul Sucevii, acestea le=au vandut domniei noastre pentru
2000 zloti rosii (cerveni zloti) si a dat domnia mea acesti 2000 zloti
bani gab in manile mai sus numitilor in fata infregului nostru sfat si
a tuturor boierilor domniei noastre, marl si mici, si au dat domniei
noastre Coate uricele si dresele ce le=au avut la mans dela Iancul VV.
si Petru VV. si dac5 s'ar mai g5si niscaiva urice si drese, s nu
se cread5, iar domnia noastra s'a miluit si din inima curata si lumia
nata, din tot sufletul 1 cu ajuforul lui D.zeu si cu voia celor Frei
arhierei din Moldova anume sf. sa Moghila Gheorghe mifropolit de
Suceava, Agaffon episcop de Roman si Amfilofie episcop de Ra.
dauti am miluit si am dat acele mai sus zise sate Horodnic de sus
si Horodnic de jos cu helestee si cu mori pe paraul Horodnic si pe
p5raul Pozin cu poieni si cu lazuri nou ziditei man5stiri Sucevita,
unde este hramul invierii mantuitorului nostru Isus Hristos, pentru
gloria 1W D=zeu, f5c5torul cerului si at p5mantului, pentru sufletul
mosilor si parintilor domniei noastre, si pentru sufletul domniei noastre
si pentru sanalatea doamnei Elisaveta si a preaiubitilor si de D=zeu
daruitilor copiii ai domniei noastre anume Constantin VV. si a celor
Frei fiice ale domniei noastre Ierina, Maria si Catarina, si s fie sf.
madastiri dela not uric si ocina nerusiii in vecii vecilor cu Coate vex
niturile si hotarul acelor safe anume Horodnic de sus si Horodnic
de jos cu helestee si mori pe paraul Horodnic si pe paraul Pozin cu
poienile si lazurile din hotarul for s fie din Coate p5rtile dup5 vechiul
hotar, dup5 cum a umblat din veac si pentru aceasfa este credinta

www.dacoromanica.ro
 53

domniei noastre mai sus zise Noi Ieremie Moghila i credinta fiului
domniei noastre Constantin Moghila VV. i credinta sf. sale i fra,
telui Gheorghe Moghila mitropolitul Sucevii i credinta lui [A]gafton
episcop de Roman, cr. lui Amfilofie episcop de RAdauti i cr. boierilor
noOri, cr. lui Ureche dvornic de Cara de jos, cr. fratelui domniei noastre
Simeon Moghila hatman i parc5lab de Suceava, cr. lui Gligorce dvornic
de Cara de sus, cr. lui Gheorghie p5rcalab de Hotin, cr. lui Dumitru Chirita
i Mogalde parcalabi de Neamt, cr. lui Toader Talmaci i Gheorghie par=
calabi de Novograd, cr. lui Dragan postelnic, ci. lui Busioc spatar, cr. lui
Simeon Stroici visternic, cr. lui B5rnovschi ceanic, cr. lui Gligorie
stolnic, cr. lui Caraiman comis si credinta futuror boierilor moldove
neti, marl si mici ; iar dupa moartea noastra cine va fi domn t5rii
noastre, din copiii notri sau din neamul nostru sau pe cine4 va
alege D,zeu s fie domn t5rii noastre moldovenesti, unul ca acela sa
nu strice sau s5 rasfoarne a noastra cumparatur5, danie si miluire data
sf. manastiri, ci sa dea si sa intareasc5, iar cine ar cufeza sa raso
toarne sau s schimbe a noastra dreapta ocina, danie si miluire, ce
am dat sf. noastre manastiri, unul ca acela sa fie bl5st5mat de domnul
D :zeu, de maica preacurata nascatoare de D :zeu, de arhanghelii
Mihail i Gavriil i de toti sfintii, de antemerg5torul lui Hristos i
profetul Ioan botezatorul, de cei 12 apostoli i de parintele nostru
arhistrat i fac5torul de minuni Nicolai, de toti patriarhii in viat5, de
cei 4 evangheNii i de toti sfintii cari dela Adam papa acuma sunt,
de cei 318 sf. p5rinti de Nichea, cari au luminaf adev5rata credinta
in sinod, de cei Frei sf. parinti de Moldova, unul ca acela s nu fie
ertat, ci s5 aiba parte cu Iuda si cu Aria bl5stamatul i cu toti ceio
lalti can au sfrigaf la D.zeu Domnul; sangele lui asupra for i co=
piilor lor, cum a fost i va fi, i pentru mai mare credinta i tntarire a
tuturor celor scrise mai sus am poruncif credinciosului i cinstitului
nostru Stroici mare logof5t s scrie i s5 atarne pecefea pe aceasta
adevarata scrisoare a noastra..
A scris Dumitru in Suceava, anul T105, luna Iulie 12, dup5
naterea lui Hristos 1597.
Noi Ieremie Moghila.
Stroici, mare logof5t iscal.
Arhivele Statului Cern5uti, pacheful Horodnic i Liher Fun,
dationum III pag. 139 146, unde se afla copia germana. Textul
german la Wickenhauser : Homor pag. 209-212, amintif la Dan D.:
Manastirea Sucevita pag. 128 nrl 22.
Despre Horodnic vezi doc. din 1582 Februarie 14 i 1531
1533 Aprilie 23.

www.dacoromanica.ro
 54

15.
1597, Septemvrie 19.
Ieremie Movila VV. infarete manastirii: Itcani privilegiile pe care
le avuse din trecuf.
Suret dela Irimie Movila VV. let 7106 Septernvrie 19.
In numele tatalui si al fiului si al sfantului duh, treimea sfanta
de o fiinta si nedespartita, amin.
IAA eu robul stapanului mieu, d=1ui D#zeului .i mantuitorului
nostru Isus Hristos, inchinator al treimii Io Eremie Moghila VV.
cu mila lui D =zeu Domn tarii IYloldovii, facem tire cu aceasta carte
a noastra tuturor cari o vor vedea sau vor auzi cetindu#se, precum
domnia mea bine am volt cu a noastra buns vointa si cu inima lu=
minaia si curata din tot suflctul si cugetul nostru 5i cu ajutorul lui
D.zeu si cu binecuvantarea celor trei ierarhi ai Moldovei, parintii
nostri Kir Gheorghe Moghila arhiepiscop a toed' Cara Moldovei si
mitropolit de Suceava .i Kir Aga fion episcopul Romanului si Kir
Amfilofie episcopul Radautilor si cu tot sfatul domniei mele am ravnit
domnilor ce au fost iaintea noastra, cari au dat si au miluit, asa si
domnia mea am dat in cinstea si marirea d=1ui Dozeului nostru, fa#
catorul cerului si al pamantului, si pentru mantuirea sufleteasca a rap.
celor mai denaintea noastra mosilor si parintilor nostri si pentru sa#
natatea noastra si a doamnei domniei mele si a toata casa noastra si
am dat si am miluit si am intarit locasul de rugaciune manastirea
noastra Iatcov, ce este Tanga Suceava, unde este hramul adormirii
preasfintei si curatei si bine cuvantatei stapanei noastre nascatoare
de Dozeu si pururea fecioara Maria cu tot locul si toti oamenii ce
sant asezati in satul de langa manastirea Iatcov in hotarul manastirii,
pang unde a dat $i a intarit batranul Stefan VV., unde le va placea
si pe cari vor chema ei in acei sat, oameni din tari straine sau din
Cara noastra, Lesi si Rusi sau Sarbi sau Greci sau de on ce feliu
de limbs, iar acei oameni foti cati vor fi in acest sat al manastirii
SS fie slobozi a ara si a samana sacara si a cosi fan in Carina taro
gului Sucevii ca si oamenii targoveti ; asijdere acei oameni sa aiba
dela not mare slobozenie, once fel de mester ar fi sau cojocari sau
ciobotari sau curelari sau on ce fel de mesteri vor fi, sa n'aiba a da acei
oameni manastiresti nici dare, nici ills, nici podvoade, nici s lucreze
la morile noastre, nici la cetate si nici desetina_dela albinele for sa
nu aiba a da, nici din vinul din viile Tor, si nici un fel de lucru sau

www.dacoromanica.ro
 55

dabila sa n'aiba a da nici odinioar5 in veci. Asijdere acei oameni ai

man5stirii sa fie slobozi si volnici far5 nici o z5bav5 a umbla cu oale,
cu sare si cu peste, cu marfa vie sau moarta, sau on cu ce se vor
putea hrani v5nz'and *i cump5rand prin farguri si pela sate si prin
loath' Cara noastr5, iar vam5 nicairi sa naib5 a da, asijdere nici un
boieZ nici ureadnic, nici vornicii de Suceava, nici soltuzii, nici par:
garii, nici un suflet s5 n'aiba nici o treab5 cu acei oameni nici cu
copiii lor, nici gloabg s nu is dela ei, nici pentru vin mare nici
pentru mica. ; bra- cui se va pa'rea cu strambul la acei oameni, acela
sa se judece cu dansii inaintea staritii sau inaintea domniei mele, iara
alt judecator s5 n'aib5 asupra lor, ci acel sat cu tot venitul s fie
sub ascultarea manastirii Iatcov de mai sus scrise si toate acele de
mai sus scrise s5 fie ale sf. mangstiri uric si cu tot venitul nerusiit
nici odinioara in veci. Iar hotarul acelui loc si sat de lang5 Suceava
sa fie dup5 vechiul hotar pe unde a umblat din veac ; pentru aceasta
este credinta domniei noastre not Io Erimie Moghila VV, si cr. prea=
iubitului fiu at domniei mele Io Constantin VV. si cr. boierilor
nostri,cr. panului Ureche vornic de tam de jos, cr. p. Gligorcea
vornic de Cara de sus, cr. p. Gheorghie p5rc5labul de Hotin, cr. p.
Mogeldea i p. Dumitru parc5labi de Neamt, cr, p. Toader i Gheorghi,
pgrc5labi de Cetatea Nou5. cr. p. Simion batman si Orcalab Sucevii
cr. p. Dragan postelnic, ct. p. Simion visternic, cr. p. Bosioc spAtar,
cr. p. Preda pTharnic, cr. p. Gligorie stolnic, Cr, p. Bogza logof5t
$i cr. p. Caraiman comis, si cr. tuturor boierilor nostri marl si mici,
iar dupa moartea noastr5, cine va fi domn tariff acesteia din fiii nostri
sau din neamul nostru sau pe cine va alege D=zeu sa fi domn Orli
noastre moldovenesti, acela sa- nu strice a noastra danie gi miluire
acelei sf. man5sfiri, ci s dea si sa intareasc5, iara cine ar vrea
s strice, acela s5 fie bl5stamat de dl. D:zeu si mantuitorul nostru
Isus Hristos si de foti sfintii ; iar pentru mai mare credinta si in
tarire a tot ce este scris mai sus, am poruncit cinstitului si credin:
ciosului boierului nostru d=lui Stroici vel logofa't sa" scrie sa Marne
pecetea noastr5 la aceasta adevkat5 carte a noastr5.
Suceava, anul 7106 Septemvrie 19.
Eremie VV.
Din Uricarul XX pag. 108-112. Traducere romaneasc5 faw
cuts de Melhisedec. Alta traducere romaneasca cu multe greseli la
T. V. Stefanelli ; Documente din vechiul ocol at Campulungului
moldovenesc pag. 434-436. Aceasta a fost reprodusa la Erast

www.dacoromanica.ro
 56

Hostiuc : Istoricul fostei manastiri de maici din Itcani pag. 13-16.

Am adoptat scrierea : Iatcov pentru Iatcu propusa de Melhisedec,
fiindca in doc. din 1616 Aug. 24 si 1632 Mai 9, pe care le re=
producem, se zice. consecvent Iatcov.
Documente a nterioare :
1. 1453 Februarie 23, Suceava : Alecsandru VV. permite ma=
nastirii Iatcov de Tanga Suceava, unde este starita Fevronia, sa=si
aseze un sat in jurul manastirii cu oameni din tars si din tari straine.
Acesti oameni sa nu dea : nici dan, nici posad, nici ilia, s nu lu=
creze la morile domnesti, nici la cetate, sa nu dea desetina dela albine,
nici din vii, s fie liberi s umble prin tars cu orice fel de marfa.
Costachescu II pag. 461-465 nrl 124).
Despre manastirea Itcani vezi doc. din 1616 Aug. 24.

16.
Pe la 1600.
Se face schimb de mosii : fostul parcalab Iurasco d a patra parte
de sat de Calinesti pe Horaet, tinutul Sucevii, $i primeste dela
Dumitru uricar jumatate de sat Fratesti, tinutul Neat*, si suma
de 120 taleri de argint.
Cu mila lui Dozeu not Io Eremiia Moghila VV. gospodar zemli
moldayscoi.
Facem stire cu aceasta a noastra scrisoare tuturor cari o vor
vedea sau vor auzi cetindusse, precum a venit Inaintea noastra si ina=
intea boierilor nostri [sluga noastra Iura ?]co parcalab, fiul Todosiei,
jupaneasa lui Patrasco parcalab, [nepotul A] nuscai, stranepotul lui
Grigorie, din a lui buns voie de nime silit nici asuprit $i a schimbat
[a sa dreapta 0]615 $i mosie din privilegiile de intarire ce au avut mosii
si parintii sal dela Alexandru VV. a patra parte de sat de Calinesti
(KzanuEijiu), [partea de sus si cu loc de moara pe] Horaet in tinutul
Sucevii si a dat=o schimb slugii noastre lui Dumitru uricar, i iarasi
sluga noastra Dumitru uricar a dat schimb pentru schimb slugii
noastre lui Iurasco [fQst parcalab], fiul Todosiei, jupaneasa lui Pa=
frasco parc[alab, jumatate de sat de Fratesti in tinutul Neamt pi
Inca i=a mai dat sluga noastra Dumitru uricar 120 taleri de argint,
si cea a doua jumatate de sat de Fratesti care a pus si zalog cum=
natul sau Zosim Chrfigov, care ii este mosie acel sat Fratestii dela
jupaneasa sa To ..., fiica lui Toader Dragsin si din privileghiile de
danie ce le:au avut mosii pi parintii for dela Alecsandru VV. iar

www.dacoromanica.ro
 57

noi vazand a for de buns voie tocmala $i schimb am dat si am in=

'grit la fel si dela noi slugii noastre lui Dumitru uricar acea mai sus
zisa a patra parte de sat de Calinesti, partea de sus si cu loc de
moara pe Horaet, [ca sari fie] si dela noi uric si ocina cu tot veni=
lul lui si copiilor lui si nepotilor lui si strAnepotilor lui si imprastiatilor
.5i intreg neamului lui cine se va alege mai aproape neru5iit [nici o=
clinioara in veci]. Si hotarul acelei a patra parte de sat este din In
Ireg hotarul a patra parte si din alte Orli pe vechiul hofar pe unde
au umblat din veac. Si la aceasta este credinfa [domniei] noastre Io
Iremiia Moghila VV. si a preiubitului fiu al domniei noastre Costan fin
V. 5i cr. boierilor nostri, cr. panului Simion ghetman si parcalab de
Suceava, cr. p. Ureache dvornic de Para de jos, cr. p. Grigorcea
dvornic de Para de sus, cr. p. Gheorghi parcalab de Hofin, cr. p.
Mogalde si p. Chirifa parcalabi de Neam t, cr. p. Toader si cr. .p
Gheorghi parcalabi de Novograd, cr. p. Dragan posfelnic, cr. p. Simion
visternic, cr. p. Barnovschii ceasnic, cr. p. [Bosiod spatar, cr. p.
Gligorie stolnic, cr. p. Caraiman comis si cr. tuturor boierilor nostri
moldovenesti [marl 5i rnici ; iar dupa] moarfea noastra cine va fi domn
din copiii nostri sau din neamul nostru ... Erupt] ...
Din Uricarul XVIII pad. 236-240, unde se gase5te fexful
slavon si traducerea rornaneasca.

I T.
1602, Iunie 11.
Ieremie Movila VV. iniareste lui Onciul Iurascovici $i fratilor
acestuia, Toader si Marica, mosia Cuciurul mic, tinutul Cernauti.
[Tradus in romaneste depe o copie germana].
Noi Ieremie Movila VV, cu mila lui D=zeu Domn Tarii
Moldovii.
Dam 5i intarim cu acest zapis al nostru la mana slugii noastre
Onciul lurascovici si frafelui sau Toader :5i a surorii sale Marica,
copiii lui lurasco, biv. vel vornic, pentru mo5iile lor, basting si cum=
parafura, dupa cum arata ispisocul domnesc dela Aron Voda, anume
fanafele zise pustii 5i deasupra for un hele5teu pustiu care este la
valea adanca, 5i Busurcova cu teate malurile dela Cuciur pans la
movila sprancenatii sau brovesa, iar dela movila tot pe drum pans
la calea gaunoasa, care fanate le=a fosf cumparat parinfcle for Iurasco

www.dacoromanica.ro
 --58
i maica for Tudora dela De, fostul vame de Cuciur, pentru 400
zloti t5t5resti, ca s5 fie i dela not uric i nime sa nu se ainestece.
Domnul singur a poruncit.
7110 Iuni 11.
Nicolai vel logofat. Ion Patrascu a scris.
Arhivele Statului Cernauti, Lifer Granicialium IV pag. 459,
unde se ga.sete copia gormang. Traducerea romaneascA a fost pu=
blicata in a noastr'ii: Familia Onciul pag. 18 nrl 13. Despre Cuciu
rul Mic vezi vol. I. pag. 18T.

18.
Flarlau, 1603 Septemvrie 17.
Se face imparfeala de mosii : Isac Mafeesescul cu frafii si nepofii
s5i se invoesc cu mosiile Cosoteani finutul Harlau, Purcelesti,
finutul Sucevii, Tiberih, finutul Orheiului si a patra parte de Rao
vacauf i, finutul Cernaufi. Aceasta din urma parte de mosie cade
in seama lui Dumitru, fiul Anifei.
Eremia Moghila VV. din mila lui D.-zeu Domn Tarii Moldovei.
Precum au venit inaintea noastrA i inaintea tuturor boerilor
notri moldoveneti mari i mici slugile noastre Isac Mateesescul cu
fratii sal Ionasco si Toader i surorile for Nastasiea si Anfimiea i
So froniea, fiii Ilisa frei, nepotii lui Mateia. fost logofat iar4i nee
potii for Dumitru, fiul Anitii, i alt Dumitru, fiul lui Parasco, si
si -au impArtit intre olalta ale for drepte ocine i moii i vii satul
Cosoteanii pe Oriscov gi cu hAletee i cu mori ce sunt in linutul
Harrau i jutriatate de sat de Purcelesti pe Sireat i cu mori pe p5o
raul satului ce:i in tinutul Sucevii, si de sat Tiberih i cu haletee
ceoi in tinutul Orheiului si a patra parte de sat Ravacauti pe Prut
si cu b5Itile de peste careoi in tinutul Cernauti i frei falci de vie in
tinutul Botoseani, Ins in partea lui Isac, si a fratelui sat Ionasco
si Toader a venit din satul Cosoteani pe Oriscov i cu h5lesteu si cu
mori pe paraul Oriscov si jum5tate de sat Tibcrih, partea de jos este
a lui Isac, cea de mijloc a lui Ionasco, partea de sus a lui Toader,
si iar5si in partea Nastasiei 8i Anfimiei si Sofroniei a ramas jum50
fate sat de Purcelesti pe Sireat i cu mori pe p5raul satului si jumao
tate sat de Tibcrih cu halestee pe Culea, si in partea lui Dumitru,
fiul Anifei, a r5mas a pairs parte de sat de Ravac5uti pe Prut si

www.dacoromanica.ro
 59

cu Mile de peste si iar5si in partea celuilalt Dumitru, fiul lui Pa=

trasco, i=a famas trei falci de vie (ce sant in targul Bot5seani), iar
noi vSzand a for de bung voie tocmal5 intre ei si imp5rtala, iar noi
asijdere si dela noi am dat si am infarit tuturor acelor scrisi mai sus,
acele mai sus zise sate si p5rli de ocina si vii, ca s5 le fie si dela
noi uric si ocini i int5rire cu tot venitul si altul s5 nu se amestece.
Scris in dealul Harlaului, anul 7112 Sep[temrrie] 17.
Domnul a zis. Nebojako.
Ghib5nescu Surete si izvoade XXI, pad. 140-142, unde se
aflg textul slavon si traducerea romaneasc5. Alt document ref. la Ra..-
vacauti, tinutul Cern5uti
1552 Aprilie 1: Stefan Rarer intareste lui Ghianghea pare. i. a.
a patra parte de sat Ravaduti, pe care a cumparat=o pt. 200 zloti
tat. dela Alexa Rjavenschi, fiul lui Coste, nepotul dc frate at lui
Toadcr Oral, nepotul de flu at Marusa, fiica Pancovei (lorga N.:
Studii i doc. VII, pag. 74)
I. Bogdan in Doc. Stefan c. Mare II. 1499 Sept. 18 identific5
Ravaduti cu RovcAutii pe Prut din Basarabia si pune docum. din
1552 Aprilie 1 in leg5tura cu acest sat, (II pag. 139 nrl 75). Noi
it puncm in legalur5 cu satul din Bucovina Ravacauti.

19.
Suceava, 1605, Noemvrie 23.
Se face schimb de mosii : Teodor Moghila d5 1/2 Hrusovat, i/s
HrusovSt si 1/4 Tuleatin tinutul Hotinului si primeste dela fratele
s'au Eremie Moghila VV. 1/2 Durnesti, partea de jos, tinutul Su%
cevii. Eremie Moghila darueste mosiile primite m3nastirii Sucevita.
Istin5stirea Sucevifa la randul ei face schimb Band satul Noscova
tinutul Soroca si primind dela Toader Moghila satul NThoreani,
tinutul Hotinului.
t illi[u]A[o]cTuo B[0]]KIII0 (1111 IW 611fAila illOrHAA ROIKWA r[04-
11[0],1,[401% SfMA H MWArt,diliCKOH.
3HAMEIIIITO LIMIHM HC CHM AiICTOM HAM M shciam KTO HA HIM
1112.3P HT HMI 4TS4H Ero SCAH HINT, wat TOT HCTHHHIH HAM IIIH If
110911TEHMH KOArlipHH naH TOArkfli 1171011MA H son, r[0]C11[0],A1CTK1AMH

HpIHAE [IAA HAM H H H(YkAOSCHAth HAW HAM MOAri,AKCKHMH E0ApH

KFAHKHM H MAAHMH 11 RA[A]lr011p0H3KOAHA CKOH SA[A]rHM IMMO
MHIEM H HOTOKAMA H HaNI*118A CE 1101e[HO]A[CT1KAMH H AAA I' [0]C-

www.dacoromanica.ro
 - 60

`1110]A[CT]FIAMH 113111*HHS fr0 HPAI1010 WTHHHS H A-kAHHH8 WT ero

npagilx ,IlpHIKHAIK 4TO HA1AAH A-kokogi 11'0 WT CTApAr0 OTfAFIA
E.OfKOAH 110/10KFIHA CIAO WT XpSWS11611,8 4TO ECT EMS A*AHFIHS 11 WT
TAd Ap Sew flOAOKHHA CEAA WT XpSwosku,s H WT TSA*THH 4ETKpk-
T44 44CT EKE ECTK EMS KHKSHAIHII WT rfpDAHh WT HCHHCOAIII KS-
flINCHIH WT Ir[OC110]A[CT]KAA1H, a II0C1101A[CT]gAMH IIAKH AA,A,OX CDS

HDAVkIIHS SA 113.11*HHS 110/1011HH4 CEAA WT ASpHflpH HWICHAA 4ACT S

'110AOCT CS4AKCT1AH 11 C6 111*CT0 34 MAHON S Au,* GS4111* H S CEAO

4TO TAA 110AOK1IHA CIAO WT ASpliftim MINX EH r[OCHO]A[CT]K[AJAM

WT C[k1]110KI fiAKOT WT Hyrfrk H WT IWHAWKO H WT MITI" 14 TETA
H GO*00HIFA H inlxp FIKSU,A BA DUCT CWT TAAEpil cpfspuinK H HC Dp11-
KHAlf 4TO WHH HA1dAN WT . . . [lipSeFe] .. . KOHIOA1 H r[ocno],a,-
[CT]11AMH Ii11 TOM AAAOK H nom[H]n[o]Kar Ch TAA 110AOKHH4 MIA WI'
XpSWSKI111,8 H 4fTliplITAA 4ACT WT TON ApSraa 11011011HH4 WT
ICPSWSK[6]11,8 H WT TSA'kTHH 4TO S KOAOCT XOTHHCKOMS HAKHHC
HOKOCK3A4HH44 HAW'k A1[0]/1641 C[Ir13]l'A.1 MOHACTHp WT GS461311U,Rt

fAVK ICT )(PAM CAAKHOf KI.ClIphCfHlf r[oclioA[ei fi[011.1 H CHACA Flawfro

HcS[cA] X[picT]a at CAMMH 110)0344k r[ocrioA]S H[or]t3 H WT TOM
TAKCIKAlpf KIICTAKIBICA HAW IckpHIH H HO 4TEHHIN K0MipH11 OdN TOa-
AEp 11110rHAA gpAT 110C110]A[CT]a[A]A1N H DAKHNif FlOTOKA1HA 11 HSA1*-
HSA Ca MHANEFIHLI,H HAWN KAASPIPH WT HAWA HOKOC63AAHHA 1110/1A-
CTHp KHWfpf4f1IFIAA WT GS4f111111,11 H AAA HDArkHHS C[11'k]TAH MODA-
CTHp Er0 HpAK010 WTHHHS H A-kAHHHS NC HPHESHAllaK 4TO HMAA up-k-
A-kA fro Ipput WT Cl'ApAr0 GTf*aHA KOEKOAH EAHO CIAO HA HAVk
111xX0p*HIH 114 HUTA H C6 MAHNH HA norou,* II1Spurk S KOAOCT
KOTHHCKOMS, A OAK A1[0]461611HU,H 11411114 AAAH EMS 113M*HIIS SA HD-

MNHS CfaO HOCKOKA [10C liber, pare fers5f ufa] or KOAOCT COP011,K0MS

WT Hel1HCOA4I DA MAHN H DCITKPLFKAIllIf 4TO HAAAAH WT IAHKSAA ROE-

K OAN H WT 110C110]A[CT]KAAW 4TO Toro CEAA HA HArk IOCKOKA SHAG
H pAKOE A44HIE C[K1i]T'kli MOHACTHP WT Cara HAW filtpAA1 RACH4 AIIJK
C[K1]H6 illArAAAH1111 11 HMIS [1113SeFe] 3111011 SNAG AOCTAAOCA1

TOPO ceAa Ka fro 4ACT Kpomt WT Kk HMI SpATIMX H CfCT(JH Fro, A

-M[0]11[E]611HD,H HAWN AA HMAIOT fro HADHCATH H A'kAORE H pWAHTfAH
IPO Rh C[Irk]T1/1 KE4HKIH H WAIF' DOM/WINK H ChTKOpHTH NM 11.1M*T

www.dacoromanica.ro
 61

WT roA ,I,o roA Fl Kit TOM TWAA FAHVOp1E CTOAF1F1K ilpt,A, HAMH HA
cASra 114W 1111pAM KAMM PEKS4H ANC 110A0K1111A TOrO CEI1A HOCKOKA RHAA

KOCTAKAE114 3AKAAA S KSMHAT Fro ,A,SmnTpS tlioAsnann pam eon

Kon r[ocno],a,wk 3A EAF1A Tnciut ac[npn], HHO flKpaan 1iA6-14 HOCTAKHA
FICHHCOK WT IAHKSA BotKoAn KAKO KpATHA m8 Toro KON 11 SnpaKIiAC
H HOCTAKHA COBH *91110 B1 3AAT, A TAHrOPIE CTOA1111K 3OCTAA WT
mictro 38KOHA H AA HE HMA1OT 60X'AME TAWATI1 HHKOAHNI 11A 11-kliN,
Toro pAAE HaArkHSAH non6KE TAK CEAA K11111EKHCAIIHFIX HA HMii Kb:
X'Op*H111 H X011101%48 CAT KAWKHIN WT NNNHX CEAOKE MOHACTHpli
WT GS4EKH11h, HHO MN KHA*KlUE HX' AO6pOKOA11011 TOKMENCS H H3-
M*H118, A 110C1101A[CT]KAMN TAKONCAEpe H WT HAC MAN H FIOTK(16-
ANA11 ECM C[K]T'kH MOHACTHp WT GS4EK1110 MLO1AK1i HAW f T*K
13111110111CM11111K CEAA HA AMA HE40p*H111 H HOAOICHHA CEAi WT XpSinc.-
Luku,S H FIETKILTAA 4ACT WT Tort KOACIECHHH WT Xptiino Khn,8 H um TS-
ATHH, KAKO Aa ECT C[K*]rkH MOHACTHp H WT NAC SANK Ch 11hCEM
AOXO,A,OAA HEHOpSWEHIlli HHICOAHNSE HA KkKH, A XOTAII TAM KHIllEH11-
CAHHHAA CEAAM AA ECT WT SCF1X CT0001111 no cTapnaan XOTApH, HOKSAA
113 KtKA WSKHKAAH, A HA TO ECT K-kpa Nampo r[ocno]A[cT]Ka DIME-
1111CAHHAr0 MH 11w 6pfMiia WrHAA &MOAN H 110*K113MOCIIEHHFIX

H 4/1A1rOAApOKAHHHX 4AAH r[OC110]A[CT]441A111 11W KOCTAHT1111 H

flAEAAHAph &MOAN H B.OrAM1 E.OfKOAH H IckpA comp Hann% K. nano

XAKE AKOpHHK4 AOAH*11 3EMAH, K. 11. KpCTH AKopunKa ropickn
3EMAll, K. n. r11W0111 flphK4AA6A XOTHHCKAr0, B. II. 1" morn H IW-
HAWK Hp6KAAACH HCAAERKIN, K. H. POAHA H 11 [lipseVe]
Ilp61C4AAKH HOKOrpAACKHX, K. 11. GDpkw rETINAHA H IlphIC4AA6A 034,111C-
KAP, K. H. Rp6110KCKIH 110:TIMIIIKA, K. H. 1i*K1011.1,1% CIII&TApiA, K. n..
01-1MIWH GTp0Fi4 KNCTIMPHHKA, K. 0. KlaphHMAH 4ALHHHKA, H. n. FAH-
rOplE CTOAHHKA, K. 11. KOpWHTAp KOMHCA H K. 111F.CAX 601ap HAWNX
MOAAMCCICHX KEAF1K11 H MAAHK, A HO HALUHM ,1CHKOTA KTO K6AfT
r[OC]11[0],4,[4]06 WT Al T1H HAWN HAN WT HAWfrO poAa, HAH HAK Kora
11[or]6 HSKEpET 110C]fl[0]A[4]POM KHTH HALM 3EMAN monAaKer-kn,
TOT EH HE nopthEnn natuir[o] MAHIE H A1[H]A[0]BAHIE C[Ki]rkH MO-
HACTHp, AAF KU MA H Vkfl HA, a KTO c-k noKScirr pA3OpHTII HAH -

www.dacoromanica.ro
 62

HHAKO KOATHTH CIF HAWf KIMIIHHCAHHOH TOKMINCS, A TOT AA Ill Ch-

AFT ILPOULEH WT r[OCHOMA li[Or]d H WT 110/19[HiCTIM fro AA[AlT[fipi
H WT KIICtr C[K'k]THX H Ad [WAFT AATH WTKAT 1111-1A CTpAILHIHAI
CI AHW,f X[pHCT]KAA1, dAIHH, A HA ESAIIIIH KpianircT II HOTKI:OKAF WI
!MOMS RiiitirrnicainiomS KfilicAH fe4111 HAIIIFAIS KRtimomS H 110,1HTIHOAIS
E0A-kpHIIS 11A11S ('T110110 itfAHKOAA8 AO rozPTS 11HCATH H HAWS OMIT
3AIA3ATH KI:. cembl Henn-meal; MICTS Ild 111FAIS.
HHCAA ASivurrpS, S GSLI[dick] ATA acIAI MCH,A HOEK. Kr A.
Traducere.
Suceava, 1605, Noemvrie 23.
f Din mila lui D=zeu not To Eremia Moghila VV. Doran
T5rii Moldovei, facem stire cu aceasta scrisoare a noastra tuturor
cari o vor vedea sau vor auzi celindu=se, precum a venit inaintea
noastra si inaintea tuturor boierilor nostri moldovenesti mari si
mici credinciosul si cinstitul nostru boliarin pan Toader Moghila
i frate al domniei noastre si a binevoit din a sa bunavoint5 si a
intocmit si a facut schimb cu domnia mea si a dat d'omniei mete
schimb a lui dreapt5 ocin5 si movie din ale sale drepte privileghii
pe care le=au avut mosii s5i dcla Stefan Veda cel B5tran jum5tate
de sat de Hrupvatu ce=i ebte mr4ie, i din cealalt5 jum5tate de sat
de Hrusov5tu si din Tulealin a patra parte care=i este cump5r5tur5
dela Gherman din ispisoacele de cump5ratur5 dela domnia noastra,
si domnia noastra la fel kam dat schimb pentru schimb jum5tate de
sat de DurneVi, parka de jos in tinutul Sucevii i cu loc de moara
in apa Sucevii si in sat, care acea jum5tate de sat de Durnc0 am
cump5rat=o domnia noastra dela flii lui Albot5, dcla Petrea i dcla
Ionasco i dela surorile for Teta i Sofronia i Maricuja, pentru 600
taleri de argint si din privileghiul ce ei I =au avut dela . . . Voevod
si domnia noastra apoi a dat si a miluit cu acea jum5tate de sat de
Hrusovalu si cu a patra parte din cealalt5 jumatate de Hrusovatu si
din Tuleatin ce=i in tinutul Hotinului at nostru nou zidit lacas de
rug5ciune si sfanta manastire de Sucevifa uncle este hramul invierii
domnului D=zeu si mantuitorului nostru Isus Hristos spre sl5vita
laud5 a domnului D=zeu si pe urma la fel s'a ridicat al nostru ere=
dincios si cinstit boliarin panul Toader Moghila, fratele domniei
noastre si asijdere s'a tocmit si a racut schimb cu rug5torii nostri
c5lugarii din a noastra nou zidila manastire mai sus zis5 de Sucevifa

www.dacoromanica.ro
 63

si a dat schimb sfintei manastiri a lui dreapt5 ocina si mosie din

privileghiile ce le=a avut stramosul ski Giurgea dela Stefan Voda
cel B5tran un sat anume Nahoreanii la Nistru si cu mori pe pAraul
$ursa in tinutul Hotinului, iar rug5torii nostri ixau dat schimb pentru
schimb satul Noscova in tinutul Sorocii din ispisoacele de danie 5i
infarire ce lexau avut dela Iancul VV 5i dela domnia noastra, care
acel sat anume Noscova a fost danie sf. m an5stiri dela sluga noastra
Avram Babici diac, fiul Magdalinii 5i al lui . . flindca acel sat fax
mase in partea lui, afara de cele ale altor frati si surori ale sale, iar
rugAtorii nostri sa alba axl scrie pe el 5i pe mosii 5i p5rintii sal in
sfantul pomelnic, cel mare si cel mic, i s5 le fac5 pomenire din an
in an, 5i pe urma a Eras Gligorie stolnic inaintea noastra pe sluga
noastra Avram Babici zicSnd ca jumatate din acel sat Noscova fusese
pus5 zalog la cumnatul sau Dumitru Ciudenschi pentru un cal domnesc
de o mie de aspri, iar Avram Babici a pus ispisocul dela Iancul VV.,
precum i=a infors acel cal si s'a indreptat punandu.5i ferae 12 zloti
si Gligorie stolnic a famas din toata legea si ca sa nu se mai traga
(la judecata) nici odinioar5 in veci, de aceea au schimbat, fiind acele
sate mai sus scrise anume Nahoreani si Hrusov5tu mai aproape de
celelalte sate ale manastirii de Sucevita, iar noi vazand a for de buns
vole tocmala si schimb si domnia mea asijdere 5i dela noi am dat
si am int5rit sf. manastiri de Sucevita, lacasul nostru de rugaciune,
acele mai sus scrise safe anume Nahoreanii si jum5tate de sat de
Hrusovatu si a pafra parte din acea juinatate de Hrusov5tu si din
Tulcatin, ca s fie sf. manastiri 5i dela noi uric cu tot veniful nerusiit
nici odinioar5 in veci, iar hotarul acelor sate mai sus scrise sa fie
din foate parfile dupa vechile hotare, pe unde au umblat din veac
si la aceasta este credinta domniei noastre, mai sus scrisul noi Io
Eremie Moghila VV. 5i a preaiubitilor 5i din mils d5ruitilor fii ai
domniei mete Io Coslantin si Alexandru VV. si Bogdan VV. si
credinta boierilor nostri, cr. panului Ureache dvornicul t5rii de jos,
cr. p. Carsie dvornicul t5rii de sus, cr. p. Ghiorghie p5rc5lab de
Hofin, cr. p. alt Ghiorghie si Ionasco p5rc5labi de Neamt, cr. p.
Rodna si. p. . . . p5railabi de Novograd, cr. p. Ora? hatman si
parcalab de Suceava, cr. p. Bgrnovschi postelnic, cr. p. Veaverifa
sp5tar, Simion Stroici visternic, cr. p. Caraiman ceasnic, cr. p.
Gligorie stolnic, cr. p. Voroniar comis si cr. tuturor boierilor nostri
moldovenesti, marl si mici, iar dup5 moartea noastra, cine va fi
domn din copiii nostri sau din neamul nostru si pe oricine va alege.

www.dacoromanica.ro
 64

Dozeu s5 fie domn t5rii noastre moldovenesti, acela sa nu r5stoarne

dania si mila noastra facut5 sf. manastiri, ci sa dea si s5 int5reasca,
iar cine va cuteza s sf rice sau s5 intoarc5 alffel aceast5 a noastra
mai sus scrisa focmea15, acela s nu fie ertat de domnul D.zeu si
de preacurata maica sa $i de toti sfintii si s5 aib5 a raspunde inainfea
strasnicului judet al lui Hristos amin, si pentru mai mare t5rie si
intarire a futuror celor scrise mai sus am poruncif credinciosului si cino
stitului nostru boliarin panului Skold mare logof5f sa scrie si sa
atarne pecefea noastra la aceasta cinstit5 carte a noastra.
A scris Dumitru, in Suceava, anul T114 luna Noemvrie
23 zile.
Original, pergament, arhiva manastirii 8ucevita nrl 580.
Pecetea atarnata cu o sfoard de matas5 rosie cu urm5forul text :
ill[n]n[octrno s[o]muto Iw 60Aura ilAortma 11.ons,ka r[OC]11[0,1Mp1s.
SEAMAN illOWRCKOH.
Doc. mentionat in Dan D.: Man5stirea Sucevita pag. 130
nrl 26.
Kozak Eugen : Resultate meiner Forschungen im Kloster Soo
ciavia, Archly fur slavische Philologie Band XV 1893 pag. 201
nrl 20 mentioneazA acest document scriind : n5 Horeanii in loc de
Nahoreanii.
Alte documente in leg5tura cu manastirea Burdujeni si satul
Durnesti :
1. Inainie de 1604: Ieremie Moghila. Theodor Moghila, frao
tele nostru, fiul lui Ioan Moghila mare log. cu sotia sa Greaca, nes
poata Ulusc5i, nepoata Maruscai si a lui Scripca branistearul au dat
manastirii Pantocrator un sat [lipseste] tin. Soroca cump5rat de
mosul sau Scripca cu uric dela Petru Voda, satul Mustina, tin. Soo
roca, satul Lipnic, tin. Soroca, care fusese al lui Iurasco ceasnic,
daruit lui Toader Bacotca cliucinic, trecut la nepotul acestuia si cum=
prat de fratele ultimului Frantian Hrincovici.
1/2 Crainicovte, jum5tatea de sus, cumparata de Ion Moghila
delaStefan Tomlucico, fiul Marusc5i.
1/2 Crainicovte, jum. de sus, schimbaf de Ion Moghila cu
N5dabaico mare dvornic, and acestuia 1/2 sat Talabesti, tin. Coo
vurlui.
1/2 Zavidouti, jum5tatea de sus, care jum5tate se cheama Duro
nesti, pe Suceava, cu moar5. Jurnatatea de jos a cumparat,o Ere=
mie Movila schimbandoo cu [1/2 Hrusov5t] si 1/4 Tuleatin.
Tot atunci a ap5rut Dr5guta, fiica lui Ionasco, si a dat ma=
nastirii Pantocrator satul Gladceni, tinutul Orhei.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Durnesti).
2. 1604, Marne 20: Teodor Moghilovici post. zidind mantis=

www.dacoromanica.ro
 65

tirea Fteodorova (Teodoreni, Pantocrator, Burdujeni) o inzestreaza cu

urns. sate : Basau, tin. Dorohoi, cu 2 mori pe Basal si 2 helestee,
satul Severcauti cu helesteu, satul Crainiceani pe Prut cu helesteu
si moara, Nahoreni, tin. Hotin, cu doua mori, 1/2 Hrusovat, tin.
Hotin, satul Lipnic, tin. Soroca, satul Mostina, satul Gavrilceni, satul
Gladceni, tin. Orhei, Hrenauti, tin. Iasi, Fraseni, saliste Oligseni
Tanga Fraseni, 1/2 sat Durnesti, tin. Suceava, cu helesteu, 7 falci vie
la Cotnar pe dealul Ciombric, 5 salase de tigani.
(Arh. Stat. Cernauti, pacheful Durnesti).
3. 1613, 26, Iasi : Stefan Tomsa. Apar Teta si surorile for
Sofronia, Marica si nepotii for Petrea si Ionasco, fiii lui Gheorghe
Albota, foti nepotii lui Albota biv vel vornic, si se jeluesc impotriva
lui Isac Balica fost hatman, care le =a luat 1/2 Vladeni, 1/8 Corlateani
pe Jijia, tin. Dorohoi, si le=a dat pentru 1/2 jumatate Vladeni jumao
fate de Rugasesti pe Siret, tin. Sucevii, si acea 1/2 Rugasesti Balica
o luase in lade dela Dochia Dracioae $i dele fiii lui Mateias ; iar
pentru 1/8 Corlateani le=a dat satul Durnesti. Aces' sat Durnesti l =a
luat apoi Toader Moghila in vremea lui Erimie Moghila si le=a svarlii
suma de 450 taleri, dand satul acesta man. sale Pantocrator de Tanga
Suceava. Domnul be intoarce Coate satele amintite mai sus, iar pentru
Durnesti ei pratesc calugarilor manastirii Pantocrator suma de 450
taleri (Cihibanescu : Surete, XX, 208 209. nrl. 182).
Satul Durnesti a disparut, iar la 1786 comisia de delimitare
austriaca a constatat, ca satul Durnesti zis mai nainte Zavidovte, se
cheama Hadicfalva. E colonia de Ciangai adusi din Moldova, creiata
de Austria (Arh. Stat. Cernauti, pacheful Durnesti).
La satul Durnesti se mentioneaza Drumul Iancului". El mai
este mentionat la urmatoarele sate : Vascauti, Bahrinesti, Musenita,
Cerepcauti, Crainicesti, Balcauti, Rudesti, Parliseni, Ivancicaut, Verpole,
St. Onufri, I se zice si Drumul Iancului Voda". In hotarnica sa=
fului Cerepcauti din 1745 el se cheama $i Horaitul Die Stral3e
de Fiirsten Iancul, die anjetzo heil3et Horaezul". (Arh. Stat. Cer"
nauti pachetul Slatina) ; In hotarnica satului Verpole din 1783 se
zice Drumul mare care duce dela Suceava la Cernauti, zis si dru-
mul Iancului Voda" (Hauptstrafie, welche von Suczawa gegen Czero
nowitz fiihrt drumul Iancului Voda genannt"). (Arh. Stat. Cernauti,
pachetul Verpole). De fapt drumul Iancului nu se intalneste decal
pe porfiunea SireteDurnestiCerepcauti. Sa fie vorba de drumul
unui Iancu Voda (Loan Albrecht, Iancul Sasul ?).
Documente anterioare ref. la satul Durnesti :
1. 1490, Marfie 15, Suceava : Stefan c. Mare supune biserica
din satul lui Iuga cel Prost (ole ASfutoro Ioru) tinutul Sucevii episo
copiei. de Radauti (I. Bogdan, Doc. Stefan c. Mare, I, pag. 407).

T. Balan, Documen.te bucovincne, II.

5

www.dacoromanica.ro
 66

20.

Suceava, 1605 Decemvrie 2,

Dumitra, sofia lui Costin, cu fiii ei valid lui Or s Tatamanul

parti din Bahrineti, tinutul Sucevii.

f
HA) epEMIE AIOrliAd ROEROAd G[0]3KIE10 at[u]a[o]cTlio
r[oc]n[om]pk 3fMAN MOAAMICKOH, 03K ripiliAow.k nivkA imam II
nprk# SCHAIN HdWHMH A10AAdECKHMH BOA'kpFl 11EAHKHA111 H Aid-
AF1MH ASalTpa, KAMA KOCTHH8, N C[H]llOgE EH KOCT1111 H
AINKSA H rAHrOplE H CECT911 HX ildCTik H GOZ1410111rd 11 dive-
/Mild H 2111111Td A`kW,c1 MCTACI11, MAO Kph ?KE XOMEANHlid F10
HX A0G9010 ROAN 11111{1141 liff101183SAENH ANN f1 (1HCHA0RAIM H npo-
MAN I1X Elf 1d11010 WTHHHS H ArkAM1118 KOAHKO H3BENT YIX LIdCT

3,1 A+ ANNUS WT 8118K I1X WT Ki3CT`k CNN ThAhWAhill H TaK021{

H Ai) Sraa 41T11pladd 441CT 113 Toro flOA CEAA 4TO f CT HA1 H3-
AIMS Ch BpdT EH Td POWKA pami 4LICT 11AEA1EH11KS

HX
N c[u]Nom ero ION1111K0 H rdlipHA H EildHKOA H
chyrop H MHX1111A H CECTOHM HX .1111rEAHtld H Aph ra
(111AI 4TO f CT NM K8F1EM0 WT 1111X WT TOPONi flOA0111111d CEAd
H Ch 4dC17 FIX WT AACTd 3d CTL111 H 3d MANN Nd

flOTOU:k CEAL1 Iit4XPNNEL11H npoman FidWEA18 li'k9110A18

H 1104TE110418 [Capkw] ThAh1114111N8A H
AAE K8HH Alld(3IHKd TEN [1111 WilE4E1111ded] 4dCT 4TO ELT
ntie 110A0111111d Toro CEAd Eaxpimetini Ch AirkCTd 3,1
CTQC 11 3d MAHNH NQ nomotvk Mid 1111)Klid 4dCT 8 BOAOCT CS-
4dBCK0418 H 3dFlAdTFIA BhCrkM HCflAktia, T'MI fLiAl KAKO Ad ECT
n awemS 1104TENOMS BOA'k911118 fld118 ex/911W ThAhWhId118 11 Kirk-
r111111 ere. Alaimo H WT NQC SpHK Ch BKCEM A0X0A0.11.

IIHC{4111 011 GSq[dirk] MAT spAi AeK. B.

r[OCHOAH]flh 04E.

GT00114 aorolls. HCKdA. MAINT(18.

www.dacoromanica.ro
 67.

Traducer e.
Suceava, 1605 Decemvrie 2.
t Io Ieremie Moghila VV. din mila lui D2zeu Domn Tarii
Moldovii.
Tata au venit inaintea noastra si inaintea futuror boierilor notri
moldovene0, a marl si a mici, Dumiira jupaneasa lui Cosfin, si fiii
ei Cosfin si MicuLsi aligorie si surorile for Nasiea si Sofroniia si
Anghelina i Mthia, fata Nasfasii, nepoafa lui Carje homelnic, din
buns voia for de nime siliti nici asupriti si au vandut a for dreapta
ocina si movie, cat li se va alege partea for de movie dela unchiul
for dela Carsiea, fiul lui Ta/4man, i iar4i alta a patra parte
din acea jumatate de sat ce be este schimb cu fratele ei . . . . ga
Rocca pentru partea for de Crgesfi si aijdere cat se va alege partea
rudei for . . . . si fiilor sai Iurasco i Gavril si Vlaicol i Fador si
Mihail i surorilor for Anghelina si Dra . . . ga, pentru ca le este
cumparatura dela ei din aceea jumatate de sat i cu partea for din
locul de heleteu si de moara . . . pe paraul satului Bahrine0 . . .
au vandut credinciosului i cinstitului . . .[Or] Tala$manui i . . .
dar a cumparat Mariica acea [mai sus zisa] parte, ce
este jumatate din ace! sat Bahrineti cu loc de hew
leOeu si de moara pe paraul satului, partea de jos, in tinutul Sucevii,
i a plata tofu! deplin, de aceea ca sari fie cinstitului nostru boiarin
panului Or4 Talaman i jupanesii sale Marita gi dela noi uric cu
tot vcnitul.
Scris in Suceava, anul 7114, Decemvrie 2.
Domnul a zis.
Siroici lagorat iscal, Dumiiru.
Copie defects, Arhivele Statului Cernauti, pacheful Bahrine0.
Vezi despre Bahrineti, Doc. 1594, Februarie 24 si volumul I, pag.
140 si 175. Oral Talaman este identic Or hatman.

21.
Suceava, 1610, Manic 16.
Necoar5, fiul lui Gavril, vinde lui Vasilie Septelici pentru 160
taleri, parka sa i a surorii sale Naramza, in total 1/8 parte
de VascAuti, finutul Sucevii.
t Iafa noi Gheanghea mare spatar i Nechiia Popsa, Iona ?co
Tabgrig dvornic de Suceava i Gheorghie Basoig i Lupul fost

www.dacoromanica.ro
 -68--
cupar si Necula hotnog i popa Onciul din targul Suceava si Zola
negustor si Alba? ?i Tranda fir ?i alti multi lacuitori din targul Sus
cevii marturisim cu aceasta scrisoare a noastra, precum a venif ina-
intea noastra Necoara, fiul lui Gavril, nepoful Marichii, stranepoitil
lui .Septelici, de nime snit, nici asuprit, ci din a sa buns voie si a
vandut a sa dreapta ocin5 si mosie, toata partea sa 615 i se va alege
si parfea surorii sale Naramza, asijdere lute partile ei, care p5rti li
se cuvin din acel sat Vasa uti, din a patra parte jumatate ce-i in
tinutul Sucevii din privilegiul ce 1,a avut dela [lipseste] Voevod si a
vandut inaintea noastra rudei sale lui Vasilie Sepielici ,pentru 160
faleri $i a dat deplin acesti bani in manile mai sus scrisului Necoara
dinaintea noastra, insa s se stie ca parfea surorii sale Naramza a
vandutso fiindca a pomenitso $i i-a facut pomenire dup5 moarfea ei
purtand grija ei dup5 cum se cade, iar cand a vanduf el acea mai
sus scris parte, a intrebat inidiu pe fratii sal pe cari ii are, data
vreau sau nu s cumpere, iar ei n'au vrut, de aceea a vanduiso
mai sus scrisului Vasilie Septelici, drept care s alba assi face depe
acest zapis si uric dela domnia mea, si pentru mai mare credinta
am pus si pecetile noastre la aceasta scrisoare si eu Costanfin uricar
am scris, de aceea ca s5 se stie, ca a vandut cu tot venitul si cu
loc de moara in Sireat si cu parte de helesteu, care este mai jos de '

helesteul Draganesii, parfea ce le vine.

Scris in Suceava, Marfie 16.
Din Arhiva istorica a Remaniei, III, pag. 205-206, unde se
af15 textul slavon insotit de traducerea romaneasca.
Intarirea domneasca :
1. 1610, Julie 12, Iasi : Constantin Moghila intareste lui Vas
silie Septelici fost ureadnic de Suceava si sotiei acesfuia Tofana 1/s
parte de Vascauti finutul Sucevii, cumpArata dela Nicoara si sora
sa Naramza, stranepotii batranului Septelici. (Arhiva istorica a Ros
maniei, III, pag. 207-208 nrl. 9).
2. 1617, Ianuarie 16, Ia?i: Radul V. intareste lui Vasilie
Septelici fost mare v5tag ?i sotii sale Tofana 1/s parte Vascauti, ti,
nutul Sucevii, cu vad de moara in Siret si o parte de helesteu,
cumparata dela Nicoara si sora sa Naramza, copiii lui Gavril. Tot
atunci vand Marica si sora ei Grozava, tot fetele lui Gavril, parfea
for de Vascauti lui Vasilie Septelici si sotiei sale Tofana pi. 160 faleri.
Domnul confirms (Arhiva istorica, III, pag. 211, nrl. 11).
3. Fara data : Simion Tara mare vatag al tinutului Suceava,
Miron de Carapciu, Ghiorghie de acolo, Patrasco de Romanesti,
Ghiorghie de Romanesti, Toader Dohatco, Nicoara Braila, Cosfe de
C5linesti i popa Toma de Sireat mArturisesc ea au fost la satul

www.dacoromanica.ro
 69

Vascauti, tinutul Sucevii, pt. partea de mosie ce a cumparat=o Va=

silie Septelici, fost hatman dela Greaca, anume 1/4 de sat. Au fost
stransi oameni buni megiasi de pren pregiur" si a fost gasit un
vecin anume Danciul, si altul Cozma, cari fugise hranindu=sa pren
Para" (Arhiva istorica a Romaniei, tom. I, partea I, pag. 88, nrl.
113 si tot aici, III, pag. 220, nrl. 19).

22.
Sirete, 1610, Iu lie 11.
Stefan, oltuzul targului. Sirete, m'arturisete c Ileana a vandut
unchiului ei Pintea partile ei de moie din satele Igeti i PStrAuti
pe Sirete.
[Tradus in romaneste de pe o copie germana].
Eu ,Stefan oltuz impreuna cu cei 12 pargari si cu oameni
buni din targ din Sire! marturisim cu acest zapis al nostru, precum
de rime siliti nici asupriti au venit inaintea noastra Pintea cu jupao
neasa sa Dumitra i cu nepoata Ileana i Ileana a vandut partea ei
din sat de Ige$ti pentru 15 taleri, iar partea din Patrauti cu 5 taleri,
nime din rudele Ileanii si din nepoti sa nu se amestece, si la aceasta
locmala au fost fats oameni buni, anume popa Toma, popa Foca,
Anion, Fedor, ginerii Marghilei, i alti oameni buni si vazand a for
de buns voie invoiala am dat pecetea targului si asijdere au dat peo
cetile for marturii mai sus pomeniti.
11 Iulie 7118.
S'a scris in targul Sire* de Daniil diac.
Arhivele Sfatului Cernauti, Liber Granicialium, IV, pag., 243,
unde se afla copia germana.
Despre satul Igestt, vezi vol. I. pag. 230-231.

23.
1610, Septemvrie 24.
Maria*, fiica lui Gavril, sofia lui Zaharia pitar din Derzca, vinde
fratelui ei Vasilie partea ei din satul Vascauti, tinutul Sucevii,
pentru suma de 100 taleri.
f Tata eu Maricuta, fiica lui Gavril, nepoata lui .Sapielici de
Vascauti, din tinutul Sudevii, jupaneasa lui Zaharia pitar de Derzca,

www.dacoromanica.ro
 TO -

marturisesc singur5 pe mine cu acest zapis al meu de rime silitS

nici asuprit5, precum am vandut a mea dreapt5 ocin5 si mosie, CAM
se va alege partea mea acolo in satul Vascauti si am vandut=o fra=
telui meu Vasilie, tot nepotul lui Saptelici, i deci fratele meu Va.
silie s'a sculat si mi-a pl5tit deplin 100 taleri si i-am vandut cu tot
venitul cat se va alege acolo cu fanate si cu vaduri de moar5, si
deci ne=am intamplat si noi Isac uread[nic] de Sireat si soltuzul din
targ cu 12 pargari si alti oameni buni din targ, popa Tomsea i popa
Foca, i popa Cornaci din Derzca si Toder Setrar si Ghiorghie
Basota i Ponici Dumitru si Anton din targ, Dumitrasco din Tu=
reatca si Ionasco Valagut i Olbei Armean si Haceris Armean si
Gricica i Agopsea Armean si Dragan Teotul (?) i Bilgi din Bo=
than si Gavrilcea ureadnic din Dorohoi si Pell-ea Pahulcea Gazda,
deci noi toti mai sus scrisii oameni vSzand a for buns tocmal5 intre
ei am pus pecetilc noastre la aces! zapis al lor.
In anul 7119, luna Sep[temvrie] 24.
Gheorghe Basota.
Din Arhiva istorica a Romaniei, III, pag. 209, nrl. 10, unde
se gaseste textul slavon insotit de traducerea romaneasc5.

24.
1610, Octomvrie 9.
Craciun cu femeia sa Zoita, fata lui Fadorasco din Costesti, vinde
starostelui Onciul a 1/6 parte din Cabesti, tinutul Cernauti.
Adec5 eu Craciun imprcun5 cu fameaia mea Zoita, fata lui
Fadorasco din Costesti din tinutul Hotinului, iata am venit de a
noastra buns voe de nimenea siliti nici asupriti si am vandut a
noastra dreapt5 ocin5 si mosie, ce o avem de la maica noastra
Gallia, in satul Cabesiii, den ju[maJtate de safu a treia parte de sat,
din vatra satului, din campu, din p5dure si din tot locul on cat s5
va aleage, si am vandut aceasta a treia parte din jumState de sat
dumisale Onciului staroste drepf optuzeci de taleri, la care s'au in=
famplat si Dumiirasco, ginerele lui Dobrenschi din Lucavetu, si
Condrea vamesul si Dobras soltuzul din targul Cern5utii si multi
oameni buni si au fast si Lupul ce au fost slugs dumisale Vasilie
Zoii i Ivanco diiac ; pentru aceea s5 alba dumnealui Onciul aos
face os5bit uric de pe acest ispisoc al nostru, pre care Condrea si

www.dacoromanica.ro
 Ti

Dumitrascu [si] soltuzul si altii s'au pus pecelile pre aceasta m'arturie
si scrisoarea noastra, ca sa s[5] stie.
7119 Oc[tomvrie] 9.
Din Qazeta mazililor si r5zesilor bucovineni 1910, Anul I, pag.
155-156. Sc gaseste si la Uricarul XIX, pag. 7-8, cu multe
greseli in text. La document este ad'augata urmatoarea fraza : S'au
tAlmacit de pe s5rbie [in] moldoveneaste de Procopiie dascalul g[ospo]d
i uricariu in cursul anilor leaf T27711769 lulie 18 in fargul CernAutii.
Onciul staroste este Onciul Iurascovici.

25.
1613, Ianuarie 11.
Stefan Tomsa VV. intareste manastirii Putna satul Crasna,
finutul Sucevii, d'aruit ei de Filoftei, episcopul de Husi.
[Tradus in romaneste de pe o copie germana].
Noi Stefan VV. din mila lui D=zeu Domn Mil Moldovii.
A venit inaintea noastra rugalorul nostru si caluggrul Agafion
cu intreg soborul ma'nastirii Putna i ne.a aratat un zapis ce=1 aveau
in mans dela slant r5pousatul. Filoftei, ce a fost episcop de Husi,
pentru satul anume Crasna tinutul Sucevii, care sat 1=a fost cum,
Oral cu dreptii sai bani si lga daruit Licasului nostru de rugAciune
m5n'astirii Putna pentru sufletul sau si al p5rintilor sai, de aceea s'a
miluit domnia mea si a dat si a intarit sfintei manastiri Putna aceasta
dank-, unde este hramul adormirii prea sfintei si preacuratei stapanei
noastre nascatoare de Dozeu si pururea fecioara Maria anume satul
Crasna finutul Sucevii si am dat si dela domnia mea sf. manastiri
de Putna cu toate venifurile nesmintit in veci, si nime sa nu se
amestece inaintea acestei scrisori a domniei noastre. Domnul singur
a poruncit.
Anul 7121 Ianuarie 11, dupa nasterea lui Hristos 1613.
. . . . Mare logofg.

Arhivele Statului Cernauti, pacheful Putna, unde se afla copia

germana.
Documenfe anterioare priv. la satul Crasna, tinutul Sucevii :
1. 1431 Iunie 15, Suceava : Alexandru VV. infareste boie:
rului Cupcici vornicul i. a. satul Crasna pe care acesfa 1=a cump5rat
dela Sandru (Cost5chescu : 0. c. I, pag. 31T-318 nrl. 90.

www.dacoromanica.ro
 72

26.
1615, lanuarie 18.
Petrea Scaraotschi, starostele de Cernauti, hotareste satul lurcauli
intre descendenlii lui Le*: Crasco, Marica si Lenta.
Petrea Scaraotschi staroste de Cernauti marturiseste cu cartea
sa, precum au venit inaintea lui Prodan si cu fratele s5u Grigorie,
ficiorii lui Ionascu din Iurcauti, cu cartea domului Stefan Voda ca
s5 le holarasca si sa stalpeasca satul iurcauti de catra giupaneasa
raposatului Dumifru Leantea carii au fost 3 frati : raposatul Crasco
si sora sa Mariea, maica raposatului Ionasco, si al treailea Lean /ea
si dupa poronca cartii gospod cu Bobran vel vatah si cu Bahrin
vatah si loan vatah si cu Dumiirasco v5tah si cu Mas diacul, slugs
domneasca, ci cu Romancu aprod si cu popa Bogorodi /e si cu popa
La /co si cu popa Pavgl of Boianciuc si cu oamenii buni impregiurasi
din Verbovgt si din Boianciuc si din satul Iurcautii, au socotit si
li :au impartit acest sat Iurcautii in 3 p5rti : 0 parte lui Prodan si
fratine=sau lui Grigorie, care parte li=au fost for mosie 5i ocina de
pe moasa for Mariea si de pe tatal for Ionasco, alts parte a lui
Crasco, ce :au fost rascumparatura tatului for Ionasco dela Onciul
cel Batran dup5 ispisoacele de sus zise dela Bogdan V. si dela
Eremiia V. si iar5si a treia parte Lenfoaiei si copiilor ei celor facuti
cu Dumitru Leanta ; si au pus 3 stalpi dela coful cel din sus pan
la coful cel din gios pe lungul satului, iar aceea a treia parte ce s'au
venit Lenfoaiei si copiilor ei iasfe cotul acel pe aproape de curie cu
toti vecinii lor, iar acelea 2 Orli iarasi cu vecinii pe dialungul p5=
raului sunk a lui Prodan si a lui Grigorie, iar in camp au sa s
invoiasca singuri intre sine cu pamanturi si cu fan*, avand sa is
Prodan 2 pall, iar Lenfoaie a triia parte ; iar pentru 2 helcstee ce
sant, helesteul cel din sus iasfe al Lenfoaiei si a copiilor ei, iar he=
lesteul cel din gios iaste sa=1 sloboaze Lenfoae si sa=1 vaneze de
peste, iar apoi Prodan sa alba lui=si a si=1 ezi si a si=1 tocmi, si
dupa aceasfa Prodan si cu frate sail au 55=si inoiasca si sd=si in=
tareasca lor=usi ispisoc dela domnul de sus numit Stefan VV.
7123 Ghenar 18.
Regest din colecfia d :lui Constantin Onciul, avocat Cernauti.
A fost publicat in a noastr5 Familia Onciul, pag. 20, nrl. 16. Alt
regest cu lipsuri si greseli in text la Ghibanescu : Surefe si izvoade
V, pag. 184, nrl. 5.
Alte documente ref. la satul Iurcatiti.

www.dacoromanica.ro
 73

1. 1613, Marcie 31 : Stefan V. catra Scariotschi si Gavrilas,

starostii de Cernauti, s zica Lentoaiei din Iurcauti sa dea pace lui
Prodan aprodul si sa le faca tocmala. (Ghibanescu : Surete V, pag,
184 nrl. 4).
Despre Iurcauti vezi doc. din 15T0, Ian. 21 si vol. I, pag.
16T-168 nrl. TT.

2r.
Iasi, 1616 August 24.
Radu VV. intarete locuitorilor aezati pe moia madastiri Itcani
privilegiile ce le-au avut dela domnii mai vechi.
[Traducere in romaneste depe o copie germana].
Noi Radul VV Domnul Tarii Moldovii.
S'a milostivit domnia mea din bung voia si cu toata inima cu
chibzuinta si cu ajuiorul lui Dozeu, urmand pilda inaintasilor nostri
de a da si a intari, si a dat domnia mea pentru lauda facatorului
cerului si al pamanfului, pentru sufletul mosilor si parinfilor nostri si
al domniei noastre, pentru mantuirea suflefului nostru si pentru sans=
tatea noastra si a copiilor nostri sf. manastiri Iatcov ce=i mai jos de
Suceava unde este hramul adormirii Maicii Domnului oamenii cari
s'au asezat in jurul manastirii Iatcov si pe locul ei, intarind dania
inaintasilor nostri si ne=a aratat sf. manastire uricele dela prea bunul
si batranul Alexandru VV. dela Stefan VV. cel Batran si dela Ie=
remie Moghila VV. scriind precum manastirea sa fie volnica a aseza
dupa voia ei din tan straine sau din Cara noastra, fie Lesi, Rusi, Sarbi,
Greci sau de orice alt nem si omenii manastirii, 6'0 ar fi, sa fie
slobozi sa are, sa samene si sa faca fan in farina Sucevii la fel cu
ceilalti fargoveti, si acesti oameni, fie ei mestesugari on cojocari, on
cizmari, on curelari sau din on care alt mestesug, sa fie slobozi de
orice dare la mestesugul lor, sa n'aiba a lucra la morile domnesti, sau
a munci la cetate, sa nu plateasca dijna depe vile lor, vor da insa
vinariciul depe vinul facut pe vile lor, sa nu lucreze, nici sa dea
ajutor la nemic, acum si in vecii vecilor si vor fi slobozi a cutreera
cu marfa lor prin Para, fie cu vice, peste sau cu Ale treburi, sa vanda
si sa cumpere, prin targuri, sate si in toata ta'ra noastra si sa nu
plateasca vama si sa n'aiba treaba cu ei nici un boier, nici ureadnic,
nici vornicul de Suceava, nici vornic sau vataman sau altul, nici cu
copiii acestora, nici nu sunt volnici a lua gloaba nici pentru vina

www.dacoromanica.ro
 74

mare nici mica, iar dac5 s'ar intampla ca cineva sa alba" o cearta" cu
acesti oameni, unul ca acela sari p5rasc5 la staret5 sau la domnia
mea, si s n'aiba alt judec5tor. Toate mai sus amintlte venituri s
fie ale manastirii de Iatcov si sa fie ale ei, dupa cum s'a scris mai
sus ; asijdere s dea cei doi arendasi ai camenei, de cea mare $i de
cea mica, impreuna cu faclierul, facliile necesare sf. biserici, si am
-dat si din partea noastra si am miluit sf. m5n5stire in veci cu aceasta
a noastra scrisoare. Domnul a poruncit.
Scris in Iasi, 7124. August 24.
Ghenghe mare logofat a semnat. Constantin.
Arhivele Statului Cern5uti, Liber Granicialium IV pag.197 200
unde se gAseste copia germana. 0 traducere roma:leased scurtata la
Erast Hostiuc : Istoricul fostei man5stiri de maici din Itcani pag.
1T-18.
M5nAstirea Itcani a stapanit a pafra parte de sat Vartop din
finutul Sucevii.
Iata documentul :
1. 1667 lanuarie 22, Iasi: Se face schimb de mosii, Toader
si Ion Pisoschi, nepotii lui Patrasco log dau 1/4 parte din satul Di.
mideani, tinutul Hotinului, si primesc dela marele spafar Toderasca
Iordachi 1/4 parte din satul Vartop, tinutul Sucevii, cumparata dela
calug5ritele de Itcani. Acesfea o primiser5 danie dela Grecoae.
(L. T. Boga : Documente basarabene XVI, Chisin5u 1933
pag. 11-12 nrl XII). Intarirea acestui schimb cu data din 166T
Ian. 30, Iasi, vczi tot aici pag. 12-13 nrl XIII.

28.
1616 Septemvrie 12.
Cateva regeste privitor la satele Uidesti, Bosanci si Ungurasi,
finutul Sucevii, proprietatea mitropoliei Sucevii.
1. 1616 Septemvrie 12: Radu VV. d5rueste lui Dumitrascer
portar de Suceava satul Uidesti, tinutul Sucevii (Arh. Stat. Cern5uti,
pachetul Sf. Joan, intre doc. zduse din Liov ; vezi Candela", Cern5uti
1884, Index Zolkieviensis pag. 689 si 754).
2. 1619 Marcie 22, Suceava: Dumitrasco portar de Suceava
vinde lui Ghenghea mare logof. satul Uidesfi (Ibidem si Candela
pag. 690).
3. 1619 lunie 14: Gaspar VV. intAreste lui Ghenghea log.
satul Uidesfi (Ibidem si Candela pag. 691-2).

www.dacoromanica.ro
 -75--
4. 1621 Marne 22, Iasi : Alexandru Iliac VV. int5reste schimbul :
Mitropplia Sucevii cla satul St5rceni, tin. Sucevii, si primeste dela
Ionasco Ghenghea satul Uidesti, cumparat dela Dumitrasco porfar
(Ibidem, Candela pag. 691).
5. 1621 Iunie 10: Alexandru Iliac VV. d5rueste lui Barnovschi,
parc5lab de Hotin, dou5 sate : Bosancii si Uidesti (Ibidem ; Candela
pag. 549).
6. 1624 Marne 24: Radul VV. int5reste hatmanului Miron
Barnovschi, satele Bosanci si Uidesti (Ibidem ; Candela pag. 548).
7. 1626 Februarie 11: Miron Barnovschi VV. d5rueste mio
tropoliei Sucevii satele Bosancii si Ungurasii (Ibidem; Candela pag. 749).
Intkirea acestei danii din 1627 Aprilie 10, 1634 Ian. 17, 1654
Dec. 9 (Ibidem ; Candela pag. 549 si 757, la Candela: Aprilie 11).
Se pare s fie gresal5 la doc. nrl. 5 si 6. Satul Uidesti a lost'
proprietafea mitropoliei in urma schimbului fa-cut cu Ionasco Ghenghea ;
Miron pare a nu fi st5panit decal Bosancii si Ungurasii, pe care le=a
dkuit mitropoliei Sucevii.
De satul Uidesti s'a tinut si satul Zabolotenii :
1. 1623 Noemvrie 6: Radul VV. darueste mitrop. Sucevii
data sate la tinutul Sucevii anume : Zaboloteni si Pascari (Arh.
Stat. Cernauti, ibidem). Intkitura din 1624 Martie 26 (Tot aici).
Satul Bosanci, existand si ast5zi, n'are nevoie de explicatii.
Necunoscut a lost faptul, c5 satul Zaboloteni se cuprinde in hofarul
Uidestilor. Comisia de delimitare austriac5, Facand la 1784 controlul
proprietarilor mosiilor din Bucovina, a constataf, ea satul Zaboloteni
existase intre salistea Uidestilor, saful Rus (Plavalar), Chiliseni si
apa Sucevii. Uidesti se alcatuise pe vremuri din trei salisti : S5listea
Uidestilor, Salistioara si Salistea Zabolotenilor. La 1768 fiind conflict
intre mitropolia Sucevii si fratii Silion impreuna cu Linea Balsoaia
pentru impresurarea din partea acestora a hotarului Uidestilor, se
trimit la Pala locului pentru cercetare G. Carp polcovnic si Carp Pi=
cioroaga, cari gisesc ca skistea Zaboloteni pe apa Sucevii este pros
priefatea mitropoliei. Atunci Uidesti se constituia din trei salisti: S5.=
listea Uidesti sub pAclure, Salistioara mai jos sub p5dure, si Zaboloo
teni mai sus la apa Sucevii (Arh. Stat. CernAuti, ibidem).
Satul P5scari nu s'a putut identifica.
In tinutul Sucevii au exisfaf dou5 sate cu numele Uidesti. La
al doilea sat Uidesti se refers urnfatoarelc documente :
1. 1676 Ianuarie 12, Iasi: Simion egumen, Teodosie proegumen

www.dacoromanica.ro
 76

-si tot soborul man. Rasca vand 1/2 Uidesti jupanesii lui Enachi Sap,
horodeanul de Suceava pt. 100 lei, dar nedand decal 40 lei, Nacul
stolnicul, stapanul celeilalte jumatati de Uidesti, restituid aceasta
sums, ramane sa mai dea si restul de 60 lei, pt. a pulea deveni
.stapanul intregii mosii Uidesti. (Ghibanescu: Surete V pag.159-160
nrl C XIV).
2. 1676 Martie 29, Iasi: Man. Rasca vinde lui Dumitrasco
mare pah., flul lui Nacu stolnicul, 1/2 Uidesti, partea ce fusese za=
logita Enachioaiei Sarhorodenitii. Au fost de fata : Nacul stolnic,
Tudosie Dubau vist. Savin capit. A scris Miron Starcea fost pare.
(Ibidem pag. 160-1 nrl CXV).
Despre Ungurasi vezi documentul 1654 Martie 23.
Documente anterioare despre Bosance si Ungurasi.
1. 1432 Aug. 14, Suceava: Ilie VV. darueste boierului Isaia
i. a. satele Tiseuti la Suceava si jumatate de Bosancea (Costachescu
0. c. I 344 nrl 108).
2. 1468 Sept. 24, Suceava: Stefan c. Mare intareste boierului
Steful Cernatescul i. a. satele Ruscior, jumatate Raoseani si Hues
teani zis si Ungurasi, Coate tin. Sucevii (I. Bogdan : Doc. $tef. c.
Mare I 129-131 nrl 76).
Despre Uidesti vezi doc. din 1654 Martie 23.

29.
Iai, 1617 Martie 1.
Radul W. intareste lui Onofrei Vranceanul 1/3 Heartea si 1/2
Lehaceani, amandoua tinutul Certfauti, primite dela matusa
Todosia, fata lui Onciul cel Bgtran si nepoata lui Arbure.
t To Radii! VV. din mila lui D=zeu Domn Tarii Moldovii.
Am dat si am intarit slugii noastre Onofrei Vranceanul fest
postelnic a lui dreapta dna si mosie si danie din ispisoc de danie
ce 1=a avut dela leremia VV, a treia parte din satul Hear /ea i cu
loc de helesteu si de moara $i cu fanate, partea de, jos, ce.i in tinutul
Cernauti si jumalate de sat de LehAceani (11oxiltitim) partea de jos
la Prui 1 cu loc de moara pe paraul Rachitnei in acel tinut, care
acea a treia parte de Heartea este danie mai sus scrisului Onofrei
Vranceanul dela matusa sa Todosiea, fata lui Onciul cel bairan,
nepoata lui Arbure, $i cea jumatate de Eat de Lehaceani a fost dat=o
tot ea nepotului ei de sofa Grigorie Vranceanul Camara din ispisoc
-de impartala ce 1=a avut dela Erzmie VV, iar mai tarziu dupa moartea

www.dacoromanica.ro
 TT

lui Gligorie Vranceanul Todosiea a luat acea jum5tate de sat Le,

h5ceani, de care foti copiii lui Onciul au c5zut la o asupreaI5, tray
gandu.i la judecald Iastrevschi, Leah din tara lesasc5, fiindu :i dator
Onciul cel b5tran cu 600 faleri si a venit acea plat5 la fiii sal ; iar
Todosiea, fiica lui Onciul, n'a avut cu ce s5 plaleased partea ei, ci
a pl5tit pentru ea fratele ei Miron ap[rod] de Sinehau, iar pe urma
a vrut s o execute pentru acei bani, si nepoful ei de sofa, mai sus
scrisul Onofrei Vrancean s'a sculat si a dat unchiului s5u lui Miron
70 faleri de argint pe seama malusei sale Todosiea, dup5 cum are
si ispisoc dela oameni buni din tinutul Cern5utilor, si a dat, ea acea
jumatate de sat Leh5ceani tot nepotului ei de sora Onofrei, dup5 cum
d5duse si fratelui ei Gligorie Vrancean, de aceea ca sa=i fie lui si
dela not acea a treia parte de jos de sat Heartea cu moara si cu
finale si acea jum5tate de sat Leh5ceani, partea de jos, si cu mori
mai sus zisului Onofrei Vranceanul uric si ocin5 si int5rire cu tot
venitul si altul s nu se amestece.
Scris in Iasi, anul 7125 Marie 1.
Domnul a spus.
Vel loge& a facut.
Ghianghea logof5t si am iscalit. Nebojatco.

Arhiva istoried a Romaniei III. pag. 212 213 nrl 12, unde
se Ad fextul slavon insotit de traducerea romaneased.
Alt document :
Fara daia: Lentea fost staroste de Cern5uti ma-rturiseste, GI Miron
aprod de Sineh5u a dat pt. sora sa Todosia lui Iastrevschi partea din
datoria pgrintelui for Onciul cel B5tran. Cola Todosiei cu dobanda
a fost de 69 zloti si 5 potronici. Onufrei Vranceanul restituie lui
Miron banii cheltuiti si este infiat de Todosia, care ii c15 1/2 Lehi,
cenii pe Prut si 1/3 Hertea. (Arhiva istoric5 a Romaniei III pag. 203
nr1 6, text slavon si trad. rom).
Doc. anterioare priv. la satul Herta :
1. 1437 Dec. 20, Suceava : Ilie si ,5 te fa n intaresc lui Mihail .
de Dorohoi 1. a. satul Gheartea la Prut (Costachescu, 0. c. I 541-3,
nrl 166).

www.dacoromanica.ro
 -78
30.
Cotnar, 1618 Octomvrie 10.
Ceasnieul Furfuna si logofgful Arsenic m'arfurisese, ca Miron Lenfa
$i ginerele sau Pafraseo Boldescul au dat jupirinesei Vranceneasa
2 laid de vie din dealul lui VocIA pentru banii ce4 dafora
Lenfa bAfranul.
Eto az Mihail Furiuna vel ceapic i Arsenie logofaf.
Adeca au venit nainte noastr5 Miron, feciorul Lentei, i PO=
trasco Boldescul, ginereale for (!), $i au marturisit cumu au fostu
dator Lenfe b5tranul o suta de taler[i] batut[i] giupanesei Vrancenesai
si i :au fostu facut zapis pe sine prea ace &diode. Dup.1 aceia s'au
tocmit cu giupane[a]sa Len foe denainfe lui Muslara i a Onciului,
staro$ti de Cern5uti, si a $oltuzului si a p5rgarilor de trig de Cer=
'Ala, cum au pus z5log 2 Mei de vie den de[a]lul lui Voda, ce
s5ntu pe langa vile logofatului Ghenghei, ca sa plate[a]sca acei bani
ce,s mai sus scris[i] pana la culesul viilor. Tar de nu vor plati banii,
sa fie viilea pietorea. Intr'aceia ei soau cules viia $i o au dat in
mina giupaneseai Vr5nceneseai ; dece noi vazantu (!) zapis facut si
de buns voe a for tocma15, noi Inc 5 le :[a]m facut aceasta carte a
no[a]stra de marturie $i de credint5, ca sa fiia ace vie in veci.
Aceasta s se stie.
Pis u Cotnar v[5]l[ea]t 7127 Octomvrie 10.
Furtuna paharnic, az Arsenie Barbovschie logofat.
Din Ioan Bianu : Documente romane$ti, pag. 42, nrl. 48. Vezi
si Arhiva istorica III, pag. 214.
Alt document :
1621 Februarie 4, Cuciur : Gavrilas, staroste de Cern5u1i, mar:
turiseste, c5 a venit Magda Vr5nceneasa, v5duva lui Onciul Vran=
ceanul, si a dat fiului ei Coste niste vii din dealul lui Voda, primite
dela Leal* balranul pentru 100 taleri b5tuti si le,au dat den naintea
noastr5, cand am fost eu in Cuciur scriitor tanutului". De fata Ihnatco
de Valeva, Gruban din Bar$ti (?), Iona$co Cracalia din Rohozna,
Isar Grama din Caline$ti (I. Bianu : Doc. roman., pag. 58, nrl. 66,
Vezi si Arhiva istorica III, pag. 215).
Miron a fost fiul lui Dimitrie Lenfa si at Antimiei (vezi vol. I.
pag. 168). Magda, fiica lui Onciul Herfea, a fost casatorita cu Onciul
Vranceanul. Astfel ea fost m5tu$a logofatului Gavrila$ Mateia$ (vezi
a noastr5 : Familia Onciul, la ancxe, ramura lui Onciul Vranceanul).

www.dacoromanica.ro
 7'9

31.
Iai, 1620, Mai 4.
Gaspar VV. infareste lui Gavrilas staroste, fiul lui Mateias diac
din SerSufi, satul Stauceni, finutul Cernauti, reclamat de Onofrei,
fiul lui Onciul Vranceanul.
Suret depe uricul dela Ga$par VV. de satul Staucenii, ci sunt
la tinutul Cernautului din anii 7128 Mai 4.
Noi Gaspar VV. cu mila lui D[umnezeu] Domn pamantului
Moldovii, precum au venit inaintea noastra si inaintea moldovenestilor
nostri boeri Simion Pelipovschi si cumnatul sau Onofrei Vranceanul,
feciorul Onciului, si Dr'agan Barbovschi $i cumnatul sau Ivan din
Bece$ti $i au parat pe sluga noastra Gavrila$ sfarosfe penfru un sat
anume Staucenii cu oare care scrisori de mosii ce au avut ei si au
zis, precum sint a for Staucenii de basting, iar sluga noastra Gao
vrilas ne=au aratat ispisoc de danie ce au avut fatal sal.' Matiea$ul
dela Petru VV. pre acei Stauceni ce au fost domnesti, iar Ai vechi
Stauceni ce s'au numit Sloboziea mosului for din preveleghiile ce au
avut, insa acei sint inteun hotar cu CadobaVea si ne=au aratat un
ispisoc dela Petru VV. cel Batran, precum s'au parat unchiul sau
Onciul Vranceanul cu orandatorii din toata Tara si aceea zice, precum
au facut slobozie pe locu domnescu, iar el ne=au aratat acele prive.
leghii de mai sus scrisa ce le.au avut unchiul sau Onciul Vranceanul
$i au ramas pre acei negutitoriu cu aceale preveleghii si s'au aflat,
precum Staucenii cei vechi sint in hotarul Cadobestii, iar acei Slaw
cenii ce au fost domnesti sint danie tatalui sau lui Matieasu diac din
$arauti, iar aceia n'au avut nici o treaba cu dansii. Drept aceea au
ramas acei de mai sus scris[i] Simion Pilipovschi, ginerile lui Draman,
si cumnatul sau Onofrei Vranceanul si Dragan Barbovschi si cum=
natul sau Ioan din Becesti din tufa leage noastra ; iar sluga noastra
Gavrilas, feciorul lui Matieasul, s'au indreptat si s'au pus lui si feruea
12 zloti, drept aceea ca sari fie lui si dela not dreapta mosie si In
taritura $i uric cu tot venitul $i ca sa nu alba ei a sa mai trage si
a s mai para nici odinioara in veci preste aceasta scrisoare a noastra.
Singur Domnul a poroncit.
S'au scris in Ea$, vleat 7128, lung Mai 4.
S'au talmacit de Aftanasie eclisiarhul Pufnii in anii 1782
Aprilie 13.
Gheorghe vel logofat au iscalit.

www.dacoromanica.ro
 80

Copie romaneasca, arhiva man5stirii Putna, nrl. In. A fost

publicata in Arhiva genealogica, Anul II, pag. 39-40 si in a noastra
Familia Onciul, pag. 24-25, nrl. 20.
Sofia lui Gavrilas Matias a fost Sarbca, fata lui Dumitru Bar-
novschi postelnic (Arhiva genealogica II, pag. 38).
Despre Gavrilas Matias explicatii vezi Arhiva genealogic5
pag. 35 si expunerile, mai mull literare decat istorice, la Simeon Reli :
Amintiri dintr'un castel la Nistru, Bucuresti, Cartea Romaneasca,
capitolul II, pag. 9-48.

32.
Iasi, 1622 Mai 31.
Stefan Tomsa VV. int5reste lui Duniitrasco Septelici part& de
mosie din Zaharesti si Vascaufi, amandoua din tinutul Sucevii,
care i-au fost zalojite de fratele s5u Vasile Septelici hatmanul
pentru niste epe cu manzi.
t Io .Stefan Tomsa Voevoda bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Adeca au venit inaintea dumniei meale sluga noastra Dung=
irasco $eptelici si au ar5tatu carte si zapis pentru zace iape .cu
manzi ce=au dat fratineosau lui Vasile $eptelici ce=au fost hatman
si asijdere scrie intr'acel zapis, cum au dat zace iape cu manzi ceoau
fost a cucoanelor a Gligorcei, candu an fost in prinsoare in zile[lel
lui Alecsandru Voevod. Deci pentru ceale zace iape ceoau dat Duo
mitrasco Septelici s -au pus zalog a patra parte de sat de Zaharesii,
iar pentru ceale zace iape cu manzi a celor cucoane s -au pus zalog
a patra parte de sat de Vascauti, insa cutul den gios ceoi cumparao
tura dela Greaca si dela Anion. Deci ca s5 aiba ei a Linea aceale
parti de sat pans candu li s va face plata cat mai sus scriem, ca
sa nu alba nime a s5 amisteca acolea innaintea ark dumnii meale.
U Ias, valeat 7130, Mai 31.
Gospodin reci.
Ghianghea vel logofat uci, iscal. Lupul.
Din Than Bianu Documente romanesti torn. I, fasc. 1-2,
pag. 72, nrl. 81.
Pentru confiscarea bucatelor lui Dumitrascu 5eptelici ne set.=
veste urm. doc. :
1621 Mai 14, Iasi : Alex. Iliac scrie lui Jane mare vatag de

www.dacoromanica.ro
 81

Suceava pentru slugile ce au inblat de au luat bucatele lui Du=

-mitrascu Septelici, c'am inteles cum s5nt la fine in prinsoare". S
fad' ca s intoarca tot ce au luat pang la un cap de aka, nemic
nici de ciobote s5 nu opreasc5, $i deaci pre clansii sari tremiti la
domniia mea" (I. Bianu : Docum. rom., tom. I, fast. 1-2, pag. 61,
nrl. 69).
Documente anterioare ref. la Zaharesti :
1. 1429, Iunie 3, Suceava : Alexandru cel Bun infareste i. a.
lui Lazar, Stanciul si Costea, fiii lui Ivan vornicul, satele for : la
Tulova, unde este curfea tor, &mint! la obarsia Sumuzului si Za:
harintii la obarsia Sumuzului si Litanovti, si la obarsia Solonefului
unde a fost Tafomir si ParteA si selistea lui Dobrin la Homor, unde
este man5stirea tor. (Cosfachescu, 0. c. I, pag. 269-272, nrl. 86).
Tolova, Stroesti, Zaharesti, Lifeni si Partesti se af15 in judetul
Sucevii ; numele Dobrin s'a mentinut numai pentru muntele delang5
man5stirea Homorului.

33.
Iai, 1623, Martie 20.
Stefan Tomsa VV. intareste lui Onciul Iurascovici si surorii sale
Marica 1/6 parte de RomSnesti, tinutul Sucevii, pe care o au dela
parintele for Iurasco.
[Tradus in romaneste depe o copie german5].
Noi Stefan Tema VV. din mila lui D :zeu Domn Tarii
Moldovii.
Am dat aceasta scrisoare a domniei mele slugii noastre lui
Onciul Iurascovici fost staroste si surorii sale Marica, fiica r5pousa=
fului IuraKovici parc5lab, ca s5 fie puternici cu aceasta scrisoare a
noastra a st5pani si a tine a for dreapta mina* si mosie din sat de
RomhneVi pe Horaef, tinutul Sucevii, din a treia parte jum5tate,
parka de jos, catr5 miaz5=zi, impotriva lui Zaharia Tautul i Poput
diacul si impotriva megiesilor, tali vor fi in parfea aceea, del ei au
arafat domniei noastre ale for drepte urice dela r5pousatii domni, dela
Aron Vod5, Eremie Moghil5 VV. si dela fiul sail Constantin VV.
precum le=a fost imp5rtifa si deosebit5 parfea mai sus amintita si
precum a jurat Onciul Iurascovici cu 12 oameni buni, ce :au fost
Aosteni si slugi domnesti, si a dovedif Si plata visferiei 12 zloti Terie.
Iii---Zaharia rautul cu Popul diacul au fost dati r5masi dup5 legea
Prii. \Paz:and si domnia mea acesfe urice dela r5pousatii domni, am
dat si not slugii noastre lui Onciul Iurascovici si surorii sale Marica
T. Balan, Documenle bucovinene,II. 6

www.dacoromanica.ro
 82

acea mai sus amintita parte de Romane5ti pe Horaet, tinutul Sucevii,

din a treia parte jumatate, partea de jos, despre megiesii de miazazi,
ca sari fie i dela noi dreapta ocina i movie cu toafe veniturile net
ruOt in veci, i nime altul sa nu se amesfece. Domnul singur a
poruncit.
Scris, in Iasi, let 7131 Martie 20.
Ghianghe, marele logolat, a cetit. BorRean.
Din Wickenhauser : Geschichte der Kloster Homor, St. Onufri
pag. 109 nrl. XV, unde se gasete copia germana. Traducerea rot
maneasca publicata in a noastra : Familia Onciul pag. 25-26 nrl. 21.
Documente anterioare :
I. 1490 Martie 15, Suceava : Stefan cel Mare supune epist
copiei de Radauti biserica din Roman, tinutul Sucevii. (I. Bogdan: Doc.
Stefan c. Mare I 407 nrl. 214).

34.
Suceava, 1624, Octomvrie 2.
Dumitraco, fiul lui Evloghie, vinde lui Crastian Rotumpan loge&
o parte de sat din Nemerniceni, tinutul Sucevii, pentru suma de
10 taleri de argint.
Noi Radul VV. cu mila lui Dtzeu Domn Tarii Moldovii.
Precum au venit inaintea noastra i inaintea a for notri boieri
Dumiimco sin Evloghie, nepot ... de a lui buns voie de nime silit
nici asuprit i au vandut a sa dreapta mina i moie, a pafra parte
din batranul haleteu ce iaste pre Sumuz pe langa vatra satului
Nemernicenii de ail apus, aceia au vandut boerinului nostru cre#
dincios Crastiian fretii logolat drept 10 taleri de argint i i=au platit
deplin inaintea noastra. Deci domnia mea dad am vazut a for de
buns voe tocmala i deplina plata i dela domnia mea am dat boiet
rinului nostru credincios mai sus scrisului Crasiiian Rotumpan logolat
pre ace a tria partea din halesteul mai sus numit, drept aceia ca sari
fie lui i dela noi diriapta ocina i cumparatura cu tot venitul i altul
s nu sa amesfece.
S'au scris in Suceava, la anii 7133 Octomvrie 2.
Domnul au zis. Radul Dinga.
Copie, din Ghibanescu : Surete i izvoade XXIV pag. 116-11T
nrl. 104.
Alte documente :
1. 1604 April 30; Suceava Toader vinde frafelui sau Evloghie

www.dacoromanica.ro
 83

parfea sa de mosie din Nemerceni(!) (GhibAnescu : Surete XXII

118-9 nrl. 120.
2. 1639-1640, Suceava : Pe un loc din hotarul satului New
merniceni s'a facut o moarte de om. Nemernicenii s'au lepAdat de
acel loc, iar satul vecin Securiceni platind acea moarte de om a luat
acel loc si lsa vandut lui The si Gheorghita Septilici drept 20 galbeni
bani buni, se da hotarul locului. Au fost de fats Oniul (?) soltuzul
cu 12 pargari din Suceava, Toader Baiceanul, Istrate Zbera, Toader
si Gligorasco Lucoci, Savin, Nechifor vatamanul de Bosance, Cons
stantin din R[A]useni, Nistor vatamanul din Rus, Wigan vatamanul
din TAIAras, Gheorghi vataman din Ipotesti, Stefan din Bunesti.
(Revista loan Neculce" fascicola III, 1923 pag. 110 111 nrl.
LXXXV).

35.
Suceava, 1624, Noemvrie 14.
Radul V. intAreste lui Onciul Iurascovici satul $endricenii si partile
sale de mosie din Zastavna, Toltri, Piedecauli, Bobesti si Cabesti
Io Radul VV cu mila lui Dszeu Domn Tarii Moldovii.
Adica a venit inainfea noastra si inainfea tuturor moldovenesfilor
boiari, a marl si [a] mici, sluga noastra Onciul Iurascovici cu un
zapis de marturie dela Maria, cneaghina rAposafului Vasile Oras
biv vel vornic, facut cu mare blestem denaintea lui Iuracco Dracea,
i dela Ignai Ciogolea pArcAlab si dela Dumitrasco Mihul i dela
avril Tauful i dela Grigore Robceanul i dela Tudor i dela
Hacico oltuzul i dela 12 pargari si dela multi oameni buni si mi0
litari (= osteni), inainte scriindu, cum (Musa de nimene silica nici
invaluitg, ci de a sa bunA voe tocmitussa cu ginerele ei Onciul
Iurascovici, cum dupa moartea fiicei sale A.nghelina, sotul a lui
nostru [ginere] mai sus scris, s alba el singur a -si stApani tot satul
Sendriceani, cu loc de moara si cu tot venitul cesi pe Buhaicea, in
linutul Harlaului, care a fost ascultator de ocolul Dorohoiului, care
isa fost fiind de slujbenie jupanului ei Vasile Oras dela Constantin
Moghila VV., dupa aceia in zilele lui Stefan Tomsei VV., 1-a fost
alipituska iarasi catra Dorohoi. Deci sluga noastra mai suscrisa Onciul
Iurascovici slujitsa domniei meale si fail noastre a Moldaviei cu
dreptate si cu credinta si cu multa strAmtorare in Tarigrad. Derept
aceaia domnia mea Inca m'am milostivitusm'am si dabram insine lui
acel sat cu tot venitul . .. si iafasi i-am dat lui Coate ocinile si mos

www.dacoromanica.ro
 84

5ii1e 5i cumparaturile ce a cumparat ea impreuna cu fiica ei Anghelina

5i a patra parte de sat Zastavna cu h51e5teu 5i moar5 5i iar55i 5i alt
hele5teu din To lid i cu loc de moar5, ce :i in tinutul Cern5utului,
5i a patra parte din satul Piedecauti, partea din jos care :i la Prut,
vi jum5tate din satul BobeVi, partea dln jos, cu loc de moara ; 5i
iar55i a vase parte din satul Cabe5ti ... drept aceia domnia mea
cum am vazut acel zapis dela atata oameni buni 5i militari inainte
facut cu atat blestem de catr5 ins55i Maria, cneaghina raposatului
Vasile Or55, cum nime dintre nepolii 5i din seminteniia jupanului ei
s nu cuteze a se amesteca 5i nici sa se ocoliseasca candva ; pens
teaceea 5i domnia mea daf :am 5i am infarit in5lne slugii noastre mai
sus scrise Onciului Iura5covici, cum sari fie lui 5i dela noi drepte
ocine 5i mo5ii, danie 5i int5rire 5i din vatra de sat 5i din camp 5i
din tot venitul neru55it nici oar:Roma in veacii vecilor 5i altul sa nu
se amestece. Insu5i domnul a poruncit.
In Suceava, la anul 7133 Noemvrie 14.
Dumitraqco .5tefan vel logofat. /' Toma.
Din Ghib5nescu Gh. : Surete 5i izvoade XIV pag. 11. In
locurile punctate am omis caleva fraze fara importanta pentru noi. A
fost reprodusa in a noastra : Familia Onciul pag. 26-27 nrl. 22.
La 1638 Onciul Iura5covici, pierde a 1/3 Toutre 5i un hele5teu
din Zastavna, care se intaresc lui Iura5co Drace 5i fratelui acestuia
Nalivaico din Boianciuc. (Arhivele Stat. Cernauti, Liber Contractuum
novorum IV pag. 91, reprodus in a noastra : Familia Onciul pag.
35-36 nrl. 29).

36.
Suceava, 1625, Ianuarie 12.
Se face schimb de mosii : Eremie Murgulet d manastirii Solca,
satul Solca $i prime* in schimb satul Mihalciul, tinutul CernSuli,
Domnul confirms.
-j- Io Radul VV. cu mila lui Dozeu Domn Tail Moldovii.
Tata a venit inaintea noastra 5i inaintea tuturor boierilor no5tri
moldovelIe5ti p5rintele 5i rugatoriul nostru Kir Evlogie episcop de
125d5uti 5i rugatorii no5tri egumenul 5i intreg soborul dela sf. mans:
stire Solca de a for bun5 vole de nime siliti nici asupriti 5i au f5cut
schimb cu sluga noastra Eremiia Murgule/ i cu fratii sal 5i au dat
sfintei manastiri Solca a for dreapfa oda 5i mo5ie satul anume Solca,

www.dacoromanica.ro
 -85--
iar p5rintele $i rugatoriul nostru Evloghie episcop $i intreg soborul
de manastirea So lca au dat schimb pentru schimb satul anume Mi.,
halciul din tinutul Cernautilor, care acel sat a fost danie dela Stefan
Tomsea VV. sfintei man5stiri Solca ; deci noi vazand a for de
buns vole tocmala $i schimb, la fel noi $i dela noi am dat $i
am intarit mai sus scrisei slugi a noastre Eremie Murgulet $i fratilor sal
acel mai sus zis sat Mihalciul, ca sa be fie for $i dela noi dreapta
ocina $i schimb $i intarire neru$iit nici odinioara in veci, $i altul s
nu se amestece.
Domnul a poruncit.
Scris in Suceava, anul 7133 Ianuarie 12.
DumiiraKo $1efan vel logofai. Borleanul
Din Arhiva istorica a Romaniei III pag. 218 nrl 17, unde sa
&este textul slavon insotit de traducerea romaneasca. Vezi cearta
ivita pentru satul Mihalciul la doc. 1636 August 16.
Documente anterioare priv. la Mihalcea ;
1. 1490 Marfie 15, Suceava : Stefan cel Mare supune biserica
dela Mihalcea (Mihalcea, Mihalciu) episcopiei Radauti (I. Bogdan ;
Doc. Stefan c. Mare I pag. 407 $i 420 nrl 214 $i 215).
Alte sate ale manastirii Solca:
1618 April 15, Iasi: Radul VV intare$te man. Solca dania
facuta de Stefan Tomp VV. anume satele Far5oani, tinut. Bacau
cumparat dela stranepotii lui Eremia camaraw, satul Cajveanii (Kuo
g-kitiH), tinut. Suceava, pe paraul Cajva[na] unde se varsa in Solonet
cumparat cu 1000 ughi, zloti ro$ii, dela Vasilie $eaptelici $i sotia
acestuia Tofana, fiica Mariicai Solomonoaia visterniceasa $i dela fiii
ei Iona$co, Vasilie, Lupul, Gheorghe $i Grozava, satul Ustiia, tinut.
Orhei, pe malul Nistrului unde se varsa R5utul in Nistru, care fu=
sese drept domnesc ascultator de ocolul Orheiului, satut Solca care :i
pe drumul calugaresc, tinutul Sucevii, care sat l=a fost cumparat Stefan
Vod5 dela manastirea Sucevita, 2 falci (Kungg) de vie la Cotnar in
dealul 'fombric drept 300 ughi, zloti ro$ii, $i ioa mai dat TOO ughi,
vazAnd=o sarkita in urma pradaciunii Le$ilor, $i o cups de argint,
$i ioa intors satul Stanile$ti tin. Hotin, pe care sat loa fost dat vladica
@heorghie lui Udrea cel Orb drept schimb pt. satul Solca, pe care
sat loa pierdut Toader Murgulet, ginerele lui Udrea, in viclenie. $i
i.a mai dat man. Solca satele Ciorsaci $i Bro$teani din tin. Sucevii
la marele Somuz cu hele$tee $i mori la $omuz, care aceste sate fu-
sese ascult5toare de ocolul Sucevii. Si ioa mai dat satele Lama$anii
$i Stupca tinut. Suceava, care la fel fusese drepte domnesti ascultao
toare de ocolul Sucevii. $i i'a mai dat satul Iubanesti tin. Dorohoi
cu hele$tee, $i cu loc de moara, care fusese ascult5toare de ocolul
Dorohoiului, care fusese r5pite de Isac Balica hatman, dar pierdute
de el and sosi cu sabie $i cu o multime de Le$i asupra aeestei tali

www.dacoromanica.ro
 - 86
si asupra lui Stefan VV, ii intareste satul Man5stireanii si Costesti
pe Sirete cu mori pe Sirete, care sate au fost ascultatoare de ocolul
Botosani, satul Podoleanii, tinut. Falciu, care at fusese drept domnesc
si satul Badeutii, tinutul Sucevii cu cele patru sate ale sale Dragas
nestii, Crainicesti, Vancicautii si Parlisanii care sate fusese drepte
domnesti ascultatoare de ocolul Badeuti, find de treaba domneasca, si
intareste Tiganii manastirii, urmeaza lista boierilor martori, Ionasco
Ghean hea mare logorat, Dumitru pisar.
( Uricarul XVIII pag. 285-302 Nrl 60 text slavon si trad.
roman. Regest in limba germana la Wickenhauser: Solka pag. 81 nrl 12).
1622 Iunie 18, la?i: Apar Stefan din Cleja si Ion Fantaneanul,
fiul Anei si rudele lui Sofronia si surorile ei Pietra, fiicele Lupei,
toli nepotii lui Buzat fost stolnic si vand man. Solca satul Mihailestii,
tinut Bac5u, din lunca cea mare de sus, la Sirete cu balli de peste
si loc de moara in Toplita pt. 200 taleri de argint (Uricarul XVIII
pag. 318-321 nrl 63). Intarirea acestui doc. din 1622 Iuni 18, Uri..
carol XVIII pag. 321-324 nrl 64 si din 1622 Aug. 5, Ibidem pag.
325-330 nrl 65, din 1622 Sept. 5, Ibidem pag. 330-337 nrl 66,
si Uricarul XX 180-181, fara data, XXI 191-193. Regest in
limba germana la Wickenhauser: Solka pag. 81 nrl 15.
1623 : Din cauza raboaielor si a nelinistei in fara s'au
pustiit satele Solca si Faraoanii, Stefan Tomsa VV, le cump5r5 cu
banii sai si le darueste man. Solca zidit5 din temelie de dansul. Aceste
pustii au fost facute din nou sate si au fost scutite de
dou'a selisti
dan, de munca, ilis, 50 aspri, sulgiu pt. oi si vaci, ughi pt. case,
gorstina de oi si porci, desetina de albine.
(Uricarul XVIII pag. 348-358 nrl 68).
1623 Marfie 5, Ia$i: Stefan Tomsa, fiul lui Stefan Tomsa VV.
d5ruieste manastirii Solca sattil Solca, tinut. Suceava, satul Faraoanii
tinut. Bacau, care sate sunt drepte cumpar5turi ale domniei. Aceste
sate se scutesc de : dan, sa nu faca nici o munc5, sa nu dea ills, nici
50 aspri, nici sulgiu pe vaci sau oi, nici ughi pt. casa, nici gorstina
pt. oi sau porci, nici desetina pt. albine, si de Coate dabilele ce sunt
pe alti saraci.
(Uricarul XVIII 33T-346 nrl. 6Z).
1623 Iunie 25, Iasi : Miron Barnovschi hatman si parc5lab de
Suceava darueste man. Solca un salisor in tin. Dorohoi anume Mleo
n5uti cu case, moara, 13511i de peste si jumatate de sat Plopeni, tin.
Dorohoi, cu vad de moara in Jijia si pe Iubaneasa un loc de moara
in helesteu, satul Uricanii pe Bahlui cu case, cu moara in Bahlui si
cu prisaca, tinutul Carligaturii, si satul Cacacenii pe Cracau, tinutul
Neamt, cu moara pe Cracau, case si prisaca (Uricarul XXIII pag.
T4-78); Intarirea acestei danii din 1623 Iunie 28, Ibidem pag. T9
85 nrl 29). Copie germana la Wickenhauser : Solka pag. 85 nrl 22.
1627 Aprile 10: Miron Barnovschi Moghila intareste manastirii
Solca un iazer zis Luciul si cu Garb cea -mare langa targul Falciu

www.dacoromanica.ro
 87

si cu lute garlele cart sunt pe Prut, tinutul Falciului, dania lui Stefan
Tomsa VV.
(Ghibanescu Czh : Surete XXIV 201-202 nrl 176. Despre
Luciul vezi Wickenhauser : Solka pag. 101 nrl 43 .i pag, 103 nrl 47).
1637 Oct. 20 Iasi: Vasile Lupu VV. intareste manastirii Solca
satul Faraoani tin. Bacau (Uricarul XX 185-186), despre Faraoani
vezi aici si pag. 221 si 225 (aid despre origina satului) i Uricarul XXIII
141-143 nrl 54, si Uricarul XXI pag. 156-190, 209-217,
221 230.
1762 Noemvrie 4: Grigori Ioan Calimah scutete manastirii
Solca, egumen Venedict, 150 oi de gostina, 150 stupi de desetina,
150 vedre de vin de vadrarit. Patru liuzi, oameni straini, vor fi fara
bir la visterie. Manastirea va lua 2 oca unt de lemn i o litra tamae
pe tufa luna din vama cea mare domneasca, pe tot anul pe tot timpul
domniei sale.
(Original, hartie, arhiva mitrop. Cernauti fasc. 31 lit. C.).
1764 Julie 25: Grigori Alexandru Ghica scuteste manastirii
Solca, egumen Venedict, in toata vremea domniei sale 200 oi de
gostin5, 20 stupi de deseting, 200 vedre de yin de vadrarit. Mana2
stirea va lua 2 oca unt de lemn i o litra tamale pe toata luna din
vama cea mare domneasca pe tot anul in toata vremea domniei sale.
(Original, hartie, arhiva mitropoliei Cernauti fasc. 31, lit. B.).
Despre man. Solca vezi i revista Ioan Neculce" vol. VIII
pag. 61-62.

37.
lai, 1626, Mai 10.
Miron Barnovschi VV. scrie lui Simionel, diac de Solonet,
s stings conflictul ivit intre satele Balaceani i Ilisesti, tinutul
Suceava, pentru o bucata de pamant.
f Io Miron Barnovschi Moghila VV. b[o]jiiu m[i]l[o]stiiu g[o]s=
p[o]d[a]ru zemli moldayscoi.
Pisem g[o]sp[o]d[st]v[o]mi slugam nasim Simionel diiac of So=
lonet, damu=ti stire ca dumnii meale s'au jeluit sluga noastra Do=
brenca diiac den Balaceani pre sat pre 114e0i, ca iaste o tiioara (?)
despre Iliqe0 a Balaceanilor de sa impreuneaza inteun loc ; i s'au
scolat satul Ilietii si au oprit dooao pamanturi arate dentr'acel randu
de pamanturi, zicand ca nu iaste den partea Balaceanilor, c[e iaste]
de hotariul Ilietilor aceale doo pamanturi ; pentr'aceaia, deaca vei
vedea cartea dumnii meale, iara fu sa mergi acolea la Balaceani si cu
megiiasi si cu oameni i batrani si sa socotiti cu sufletele voastre cum

www.dacoromanica.ro
 88

yeti socoti mai cu dereptul : de sa vor afla c5 sint den partea INetilor,
iar5 ei s5 aiba a=s lua a zeacia estimpu, deacie s s las5 B515ceanii
de aceale doo p5manturi, iar5 de s vor afla den partea Balaceanilor,
iar5 Ilisesti s5 nu mai aib5 a p5r5 aceast5 Ora' pread sim listom
g[o]sp[o]d[st]v[a]mi, inac ne bade!. f Sam g[o]sp[o]d[i]nu veleal.
P[i]s u Ias, v[5]I[ea]t 7134 Mai 10.
Dumitraxo .Stefan vel logofat, t Dumitru.
Din loan Bianu : Documenie romanesti partea I, tom. I fascic.
1-2, pag. 122-123, nrl 139. Despre Bal5ceani vezi documentul
din 1629 August 2.

38.
Suceava, 1626, Iunie 2.

Miron Barnovschi VV infareste manastirii Moldovita

muntele Suhard.
f Ilw 11Hp0H EpliHOHCKIH Alonina Koteo# s[o]mo m[H]-
4[o]crito r[o]cn[o]A[d]ph 3EMAH M[0],tA[d]HCKOH.
AAA H DOH 01111A ECMH CEM AHCT[OM] IT[OC110]A[CT]H[d]MH M[0]-
A[E]6H[H]KOM HAW HM KdA8r1p0M WT C[11'k]Tdd MOHACTH p 111.0A-
AM L1,6, Ha TO OWL Ad CST MOLI,HH H CHAHH Ch CHM AHCTOM
r[0010]A[CT]R[d]MH Apk/KdTH 8 IlL1prkA HCTOLIHHK W,0 c[,k] SplIET
WT HAMM HS WT G8x4pAS WT XOTdp MOHACTIIpCKOH WT Wgpk-
wird PSCKEH ,mac Aorm 8nmarr 8 gom B.HCTOHU,A H WT TOA`k
A0/10 11HCT9HLI,d AOITAE SILIMFT AIIAK4 8 IEHCTPHII ,Fk H WT TOA`k
EH CTpH LI,d 40/10 Avow SildAdET HCTOLILIHK CTSAEHOE KplxHHU,S H
WT TOA`k HCTOLIHHK l'OpTk AO KphHHLI,8 N WT TOA`k 4pe3 41;k4
8 ROWH4, KdKO HMdET AHCTOHE H WT HHWHX 1194:AHHX r[o]c-
11[0]A[d]phIX, 11 pOTO,K HHKTO Ad HE CM`kIOT Aph)KATH HAIL 8A-
nfmr prkA CHM AHCTOM r[0010]A[CT]11d1MH.
t Gam r[ocno]Amik HEArkA.
GSLItig[tk] 3pAA Iou IL
AlHp0H E pkHOHCKIH KOEBOA. t dH

www.dacoromanica.ro
 89

Traducer e.
Suceava, 1626, Iunie 2.
t Io Miron aarnovschi Moghila 'VV din mila lui D=zeu Domn,
Tarii Moldovii.
Am dat i am int5rit cu aceast5 scrisoare a domniei mele ru,
gatorilor notri aug5rilor de sf. mangstire Moldovita, ca s fie tari
i puternici cu aceastA scrisoare a domniei mele a stgpani intaiu
izvorul care se rupe din plaiul din Suhard din hotarul man5stiresc
dela obaria Rus'aei pans unde cade in apa Bistritii, Si de acolo Bio
strip in jos 'Ana unde cade Diiaca in Bistrita i de acolo Bistrita,
in jos pana unde cade izvorul fantanii reci i de acolo izvorul in
sus la fantSna i de acolo peste deal la Copa dupa cum au carti
i dela alti domni inaintai, de aceea nime s nu aiba a st5p3ni sau
a opri inaintea acestei scrisori a domniei mele.
t Singur domnul a poruncit.
In Suceava, 7134 Iun[ie] 2.
Miron Barnovschi VV. t Stefan.
Original, hSrtie, pecete mica rotundA de ceara roie. Arhivele
Statului Cern5uti, pachetul Moldovila. A fost publicat cu unele grqeli
de S. Reli in Codrul Cosminului Anul DI,
1925/26, pag. 441.
Pentru muntele Suhard a fost Limp indelungat conflict intre
man5stirea Moldovita i Bistritenii, cari au ocupat muntele. Vezi doc.
din 1642 Marcie 30.

39.
Iai, 1628, Aprile 5.
Miron Barnovschi VV. infarqte lui Cifavrila, vornic de fare de sus,
urmatoarele cumparauri :
I. Satul Iujinef dela descendenf ii lui Ion Rohozna, diac.
2. Budilce sau Zadubriuca dela Ionaco Ghiianghi, mare vornic
al Orli de jos.
3. Lipnic sau Pohrileufii dela Onofrei Vranceanul.
11111AOCTHO 60?Kil0 Mid to inHpOH fifikHOHCMH allOrHAA ROEKO,A,
rOCHOMph SIMAH MWAAAKCKOH, BHAMEHHTO (IHHHM HC CHM AHCTOM Rh-
CtM KTO AA HEM IthapHT HAH 4T01)'4H WO OrCAHHIHT MICE HpIHAOIWk
npkA POCHOACTIUMH H Hilt IKkCiaMH 60irkpli HAWHAM MOAAMICKHMH

www.dacoromanica.ro
 06

HWHNHV121 If HWHVVW HOW0V00 V J.Vfia OJI mR1IJ.9yU H Vd.I.313 XH OU

-
731VH? H EIWIIAHLT N VAHH11/ 120H[I9]3 HH*VH 11111AOHN HMI HHSOX0d

NRJIY H INCHA 1,11V2119H *HHI*H2 ONAVHXII 011 XH H01190V HVOB WHNJH

HHOYNCAOHOUIN: HHV IOVH3H11U HHV H HVVV0111 01023 0102Vd2 110HHHAA1 H

Jtonoilt4.1t J.M NO3HU3H VS 11111VUAONH2 0Ah VVWH V/f-V XH HMI 0j -

VHSOr WHY AM OJVI1VA3 VI/VHVVIVI3 VVONIOU H J.M NHIMO VS 2/9112.1.011
-
11H1V- J.M VVAONHVI ele09OOH OV13 VII WWH v.kolinowoi onmsou 149.1.0 -

HH*h 93 0.1.3*W VS HIVA3 H 93 319 VOXH611 WV VOA .1.3Vh OAh *du -

VVVV- VI/V21/9g 11.1111J4412 ONAVHXII 01,119 01121111AON HI 93 9.HVII WO -XII

ONAVH J.M VAONVS43I ONCHNVI1 ILH193 HH*VH 2.1/40H2 HMI HHEOXOJ `HMV
VOA HVVY01/11 JIOWIITIVH .howou(14.11 H AOWOH111.1.h011 JtOHH4V09 AOHVI1

MVVIIINVJ AOWONHVIII 93111M102V HIJIMH2 HMIS HYPII 21.11Y VV.1.3 H

V2V LW31 dIVVA X11111191113

H .LM W0.1. 2111.1. .LIVH1d11 V*1111 MPH H

V4.d11" HWHIIIVH 1111*V09 mPH HIM42 11 HIHH1LhOU *V09 HH1I 9HVU MI -

ONIIIVH 11-1HRHJ HINHVIN souidomY npivoY HVWOU OU OJI H01/90V HVO2
WHNOH NOVNIAOHOUIH HHV HV9OVH01411 H vrVodu 01023 otItomrdu -AAA

H111
.110H
H
IIHIVUJIONH2 J.M IIHIV*1/111 VS IIHIVIIAONIM 0.1.h VVWH AM
VVOHOOR OV13 PH 4.1VH 1.hviiNtAoll 0.1.h *3 .1.1.h0H*WH -.kOVVg

V21101/94 93 HIV.1.3 H 93 312 YOX111311

0.1.h Ao .L3OV09 AOW023111409M/Oh

0.1.h /OA OV13 VHS ..110WO 01121111A031

J.M ONMVHMI hHOILLO 9.11193
.
VOL *V02 AOHli11
hHOILLO `AISPOJOV HVVVOthl INCHA HW02.1.3VOU30J 1111111

.710%V0HHV3H11 JWHVU IIIVV11112VJ .110WONHVII SNHH1102Y HVI'd VI4VI 0.1.3

HJA0 XHAVONC H AM W0.1. INCHA .1.1V1111111 'WU HWVH H V*1/11 HWHMVH

MI*V09 H/1/1120H0 Vi10HVh119IN NHHVILL:011 1NCHNVU OH OJI H01590Y HVO2

WHNOH HIVIICAOHOUIH HHV HV20V/1111141 H VVVOdll 01023 01.1102V1,11

-.LM

.110HHH H
11111VH1102H2 J.M 1mei-N.11m VS IIHIVIlit0NH2 0.1.h VVWH .Lai

vVomfou 4.1anivo3 PH *WH liHHUHV 0./.h .L120S Ha1A09VHIJX011

0.1.h AO .1.30V02 AOW023411.1109H111h 0.1.11 VOA 111111V13 OVH9 JIOWI 11.1/402112
-
11111V" JAM VHHVM23911 *HHJ*1131 OJVHHONOU VhHOILLO VAISPOJOV H /AA
rum WH ONIIIVHOI `hHOILLO V H21h1101.1.0 AISPOJOV 0E112111 OVHS JIOWI

0112/10.1t03V LM 1111HHV0C$93 OJI HVJ9dY 1112320911Vg H AVC/9 OJI 02111V2I

H" H6.1.313 XH VI PHA H 1,2111.11OHLI 111011193 141W11/9 HIN3209kg ITIV1/9%VNIN

H11.k0H11' IdSPOHC9 01 HIN320211VH 11VW.1.1.1 VOA %Wall 12411.1.

AOHHV03

www.dacoromanica.ro
 -- 16

HWVII.L3V0U30,1 MMUS ilOWOHHV311 AOHVU WVVHdBVJ AOWONHVIS -dOBY

lit'14 V41.34041. XIIN31511JAO XH.LVOW H VV.I.391 VH-13 M HHda.V09 .41112111,1
MV7 HINHVOI NHHEIONY H VH.LVVUVS H3911 OIL HINV1HUOMHH HS*HHII 9.11

XVN915 WHJ. W*3911 !HMI WHHHOhltif HYOIV H 9.11 VNWd A011Hd*V09

NWOILL3YOU AOWOHHV3H1111111131 ONMVHOI HJHVH,I AOWONHVIN HdOHY; $301

HWVH H .1.113 Yj.dO HWY139H WNMVII H `11d*V09 01111 .VOU30J
HWOBJ.3 OHM WOX*VHBAO XN 010H70101390Y NOWN0.1. H 010H9VU

7 NW WOXOYPY H
WMXIIV4dAL0U AOWOHHV3HUIFIIIIII AOHHd*VOH
mVVHdBVJ HAL
HWO11.1.3YOU30J AOHVU AOWONHVOS RNHHd011Y X
XHHHOhld 121003 VII *WH VA0111HI5C0I 11MHHOU HVILAO9AL5J 93 0./.3*W VS

liNVA1.3 0.1.11 AO .1.30VON AOIVON311A09Hd1h H OV13 qAINHVAGN[ 0.1.h 3

VNA0d3A0VVg 9.3 NBVJ.3 H H713 HV HU NH 0.I.h .1.11HOS

HalA09VHdX011 0J.h AO AL311W03 VIOWON3t1A09Hd/h ONVN vY ALA03 JIOWI

J.M HWV11.1.3Y01130.1 HISVdU HHHILLM H OIHIVIIAONN2 H IIHIYNC961.1.0U
a MO NH WH H WI:1,14Y H
WO.I.VhAOHM H WO.I.VhAOHM*1511 H oitrq.du -
wo.1.11 H
AOW1393 .kot'od OA 0.1.h *3 AOW/ AL/II/HUN H*115MIVSHVH

HIMAOCJOUIH OH WHI /31411VONHH VII HN*1 B '1110 V lidVaLOX WHJ. 14dU

HOMO H WH 110713 OHM vY %WI WH aLAII XH3A0 XHHOdOJ.3 CU A011110113

AOW011V163 AdVLLOX 001011011 SH VN*11 VVIIHNCM `II V VII 0.1. `4.1.311 vd*s
01/111VH V11.1.3Y01130J OJVHHV3HUIIIIIM 19W OI HOdHW HIN3110114AH (313/

tV11.1 WONIOH H vdq.2 P1OH 4d

XHmVH '11 ONMVHOI PALI *JH OJVNIIV/H

VNHHIJOHY H*HVOY `HVW/S I II dVONHII9 VHVW.1.1.1 H VHVV931415U 4103

`0JVH31111 'H VIIIHJCJMU *I/031C VHVV9N41.111 `HIM3HNJ.OX IIJOAIILI
VHVV9N91$11 `11131111WIH H *VH*VH U d N9 VHVV9
'HIN3HVW01/ U 051
1111.1.3 `VNHHVI.1.3011 .11 HHHVO VAON31NC9C311 `q.dr..9u3 11VaL3031

1101. ACIFIHSONVaLVH HIllrh `VNI1 '1 I1 VWIld HVO.L3 H 'PH 11 'LI VAOLIA0V
d*.1.31111. 'MINH 'H 11 VHVXHIV VHANIAL1104:13 V3HWON H VIJ*2 X*3911 439-

XI-W*7 XHIIIVH N311VVVOW XII XHNHVIN N IHVVIN V 01.1 WHIIIVH -NBC

*JOH H 1.11P11011.1.3V011301 0.141 .1./V09 IR/OW*0430J aLiti X11.14Y XHMVH
HVI1 aLM 0.1/111VH VYOd HVH ItSH 0.1031 JOH .1.1d/BEll dVY01130J 9 liaLli9
PH 141M HYVVIE HOB3BVYVOW J.OJ. HH AOWI HIA060111H H V 011111VH Veit 11111
H IIHIYNC9dILOU H
`0111/0f1.1.3:10 H0 '1st, AM/ HVVY B 11V11141331A0 VS
OJAI 1.A03 AOWI PINVIJU HALM H H H N IIHIVUJIOBHB PH XI10113 U
XHI1114 H

www.dacoromanica.ro
 92 .--

IINTOMINK HNNt3H, A Fla GOAW010 NAHOCT H HOTHOIHWHIE Tomor

H6CEMOir HHWEHHCAHHOLNOIE HEA-L111 KAM HAWEAA01( iikPHOAA01( N H04-'-
TEHNOAAOlf 160ApHIN3 naiuov A01(AITpAWKO 1j.114 All HIAHKOAA01/ A01'0215E1'
HHCATH H Hmuoy IIINAT 3Ail13ATH Kit MAGI/ NCTHHHOMOIr AHCTOIr
HAW EAA01/.

IIHCAA @TpATHAAT fiOp6iVkHOIrt1 oy LICWK, It ATO 31M3 at-k-.

CARA AfipHAIE e ANC
Iw 111Hpou ROMA&

Traducer e.
Iasi, 1628, Aprilie 5.
Io Miron Barnovschi din mila lui Dumnezeu Domn Tara
Moldovei.
Facem stire cu acest zapis al nostru tuturor cari it vor vedea
sau vor auzi cetindu.se precum au venit inaintea domniei mele si
inaintea tuturor boierilor nostri moldovenesti, a marl si a rind, Solomon
si fratele sau Matiias si surorile for Vasilca si Aniemiia i Minia, fiii
Ileanii, nepotii lui Ion Rohozna diac, si asisderea au vinit Varvara,
giupaneasa lui Ihnatco, i din a for bun5 voie de nimine siliti nici
asupriti au vandut a for dreapta dna si movie depe ispisocul de
cumpar5tur5 pe care 1,-a avut mosul for Ion Rohozna diac dela
b5tranul Alexandru V. V. si depe uricul de int5ritura dela Iancu
V. V. satul anume Iujenetul mai sus de St5uciani cu locul dincolo
de halesteu cu tot venitul, insa partea pe care a vandut.=o Varvara,
giup5neasa lui Ihnatco, i=a fost cump5r5tur5 impreun5 cu sotul ei
Ihnatco dela Cazacul, tot fiul Ileanii, nepoful lui, Ion Rohozna diac,
si au vandut slugii noastre credincioase boliarinului pan Gavrilas
mare vornic de Para de sus pentru 220 taleri de argint. Asisdere a
venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri boliarinul nostru
credincios pan Ionasco Ghiianghi marele vornic al tarii de jos si din
a lui buns voie de nimine silit nici asuprit a vandut a sa dreapta
ocin5 si cump5r5tura si din uric de cumparatura pe care l'a avut
dela ... VV. satul anume Budilcia care se chiama Zadubrouca cu
h5lesteu si cu tot venitul in tinutul Cern5utilor care sat i.-a fost cum.=
p5r5tur5 dela Ionasco Stroici, fail lui Stroici logolat, i au vandut
acest sat asisdere boliarinului mai sus numit al Domniei noastre pao
nului Gavrilas mare vornic pentru 100 ughi galbeni. Si a mai venit
inaintea noastra si inaintea boierilor nostri Ono frei Vranceanul posfelnic

www.dacoromanica.ro
 .93
si tot din a lui buns voe de nimine silit nici asuprit a vandut a sa
.dreapta dna si cumparatura din uric de cumparatura pe care lra
avut dela VV. salistea anume Lipnic care se cheama Pohrilgutii
in tinutul Cernautilor care saliste i=a fost cumparatura dela Pa'scglina,
giupaneasa rapausatului Slroici logofat, si dela fiul for Ionaco Strad
lui Slroici logofat asisdere ira fost cumparatura dela rudele sale
Dragan Barbovschi si fratele lui Ivasco si dela surorile for Iliana si
Anusca, fii lui Ieremie Barbovschi camaras, nepotii lui Onofrei Barr
bovschi batman, si a vandut tot boliarinului Domniei mele mai sus
.amintitului pan Gavrilas mare vornic pentru 300 ughi galbeni si s'a
ridicat boliarinul nostru Gavrilas mare vornic si a plata toti banii mai
sus scrisi in manile tuturor oamenilor mai sus scrisi si in mana boy
liarinului Domniei noastre mai sus scrisului Ionasco Ghiia[n]ghe mare
vornic inaintea noastra si inaintea tuturor boierilor nostri si vazand
Domnia mea a for tocmala de buns voe si plata deplina am dat $i
am intarit si not mai sus scrisului boliarin al Domniei noastre panului
Gavrilas marele vornic acele sus numite sate anume lujenetul mai
sus de Staucian cu loc dincolo de halesteu in tinutul Cernautilor si
satul Budilcia care se cheama Zadubrouca cu halesteu i silistea
Lipnic care se chiama Pohrileutii in tinutul Cernautilor ca sari fie
si dela Domnia mea drepte ocini si cumparaturi si intaritura si uric
lui, si fiilor si nepotilor si stranepotilor si rastranepotilor si intregului
neam al lui care se va alege mai aproape, neclatit nici odinioara in
veci de veci. Si hotarele acelor mai sus scrise sate sari fie lui in
toate patine dupa ale for vechi hotare unde au umblat de veacuri si
pentru aceasta este credinta Domniei noastre mai sus scrisului Miron
Barbovschi Moghila VV., credinta boierilor nostri pan Ionasco
Ghianghea mare vornic al tarii de jos, Nicoara hatman si parcalab
de Suceava, p. Gheorghita Jorea parcalab de Hotin, p. Gheorghie
parcalab de Neamt, p. Bleandea parcalab de Roman, p. Costin
postelnic, p. Savin Prajescul spatar, p. Constantin Can facuzino ciasnic
p. Grama stolnic p. Lupul vistiarnic, p. Mihail Furiung comis pi
credinta tuturor boierilor nostri moldovenesti, a marl si a mici, si
dup5 moartea si domnia noastra cine va fi domn din copii nostri sau
din neamul nostru sau pe cine va alege Dumnezeu Domn tarii 'noastre
moldovenesti acela sa nuri strice dania si intaritura noastra ci sari dee si
sari intareasca ca sari fie dreapta ocina si cumparatura pentru ai sai
drepti bani. Si pentru mai mare credinta si intaritura a acelor scrise
mai sus am poruncit credinciosului nostru boier panului Dumitra[s]co

www.dacoromanica.ro
 94

Stefan mare logofaf s scrie si s lege pecefea noastra la acesf al

nostru zapis.
A scris Sfrafilaf Bor[a]lianul in Iasi, anul 7136 tuna Aprilie T zile.
Io Miron Voevod.
Copie slavona foarte defectuoasa. Arhivele Statului Cernauti
pachetul Iujinet. Copia fusese facuta depe original de rap. Wickene-
hauser. A fost reprodusa in forma'gasita in a noastra : Familia Onciul
pag. 28-32 si insotita de traducerea romaneasca. In edilia de fata
am indreptat pe cat s'a putut greselile din textul slavon.
Documente anferioare ref. la satul Budilce :
1. 1453 Iunie 20, Suceava : Alexandru VV. intareste lui
Mihail logolatul si fratilor sai Duma si Tador i. a. safele Gavrilauti
si mai sus de Budilce anume jumafafe Sirouti, ce lea cumparat dela
$endrica (Costachescu 0. c. II 471-3, nrl. 128).

40.
Babiceani, 1629, August 2.
Se certifica, ca Miron din Balaceani, tinuful Sucevii, a vandut
parfea sa de ocina lui Stralulaf Dobrenchie.
f Adeca eu Andronic diiac of Budesti si Lupul of tam i
Simion paharnicel of Babiceani si Petrigana of tam si popa Pa tra$co
of tam marturisim, cum au vinit inaintea noastra Miron s[i]nu Care
stinii, nepoful Candachiei of Balaceani, of volost Sociavii, -au vandut
a sa dereapta ocina se(1) mosie, toata parfea lui cats se va alege of
sat of Balaceani, aceaia au vandut lui Stratulai Dobrenchie of Ba-
laceani derepto 30 de talere bani ... ne se isau platet (I) deplen (1)
denaintea noastra trizaci de taler[i] intru mana lui Miron si pre mai
mare credenta(!) ne -am pus si pecefile.
Pis of selo Babiceani, v[a]let 7137, msta A.vgost 2.
Popa Pa traxo, Petrigana, Simion, Andronic iscal.
f Tiron s[i]nu Simion pisah.
Din Than Bianu : Documente romanesti, parfea I, torn. I, fasc.
1-2, pag. 163-164 nrl. 179. Alta parte de mosie din Balaceani
vanduta lui Stratulat Dobrenchi (zis si Dobrenschi) vezi vol. I pag.
228 nrl. 126. Alte documente :
I. 1624125 Eira lung fi /0C: Lupul Neaghici si Sofia sa Cane
dachia, fata Crastinei, nepoata Candachiei de Balaceani, fata Petrel
parcalabului, si cuconii for Cond[r]ea, Constantin, Todosiia, Aftemiia,
Nacul si Nechifor vand parfea for de Balaceani lui Stratulat DOO

www.dacoromanica.ro
 -95.
bretchi de Balaceani drept 80 taleri bani gata. (I. Bianu : Documente-
romanesti I pag, 112 nrl. 126).
2. 1641 Mai 21, Iasi : Se Orasc in fata domniei Dumitrasco,
Dobrenschi si Stralulat si [Toader Dohatco] si Malaias si Gorcea cu
jupaneasa Antimia vaduva lui Dumitrasco (Mihul sau Tureatca) pt. 1/6s
parte de B515ceani zicand, ca acest sat fusese al unchiului for Du.
mitrasco (Mihul sau Tureatca), iar Antimiia a vandut aceasta" parte..
Antimia a aratat zapis dela sotul ei, dupa care toate mosiile acestuia
au farms in seama ei. Li s'a dat soroc in 2 s5pt. Antimia a mai,
asteptat pesfe soroc 3 s'apt., dar reclamantii n'au venit. Antimia
ramane stapana si pl5teste ferSe in visteria domniei (Uricarul XXII
pag. 64-65 si XXIILpag. 158-9 nrl. 56).
Antimia primeste la 1641 Mai 25 intkitura domneasca pe
kale mosiile sotului ei anume 1/6 Sanauti, partea de sus, tinutuls.
Sucevii, 1/6 Balaceani, partea de sus, tinutul Sucevii, 1/5 Vl'adeni,
partea de sus, tinutul Sucevii, 1/6 Culiceni, tinutul Sucevii, 1/6 Bise,
recani, partea de sus, tinutul Iasi, 1/2 Culiceni, satul Moscova, tinutul
Soroca, 1/2 Levcauti, tinutul Soroca, 1/2 Vasileu, tinutul Cernauti, 2*
jirebii in Nihoreni, tinutul Suceava, 5 jirebii in Tureatca, tinutuL
Suceava, 5 falci de vie la Cotnar. Antimia plateste herie 24 taleri
de arginf (Uricarul XXIII pag. 159-164 nrl. 57 i Arh. Stat..
Cernauti, Liber Granicialium IX 205-208).
Satul Moscova tinutul Sorocii trebuie s fie identic cu Noscova,_
acelas tinuf, despre care este vorba in documentul din 1605 Noemvrie 23.
Despre Antimia Tureatca vezi doc. din 1591 Dec. 25. La 1716-
Mai 22 Toader Calmasul vinde mosia Balaceani, pe care o" cum-
pkase dela Toader Dobrenchi si dela Gahita, fata Carstei, nepoata
lui Dobrenchi (lorga N.: Docum. familiei Callimachi I pag. 433 nota I).

41.
Harliu, 1630, Octomvrie 26.
Moise Moghila VV. infaresfe madasfirii Voronef branisfea din
munfii Campulungului.
Va imia o[t]ta i s[a]na i s[vea]t[o]go d[u]ha, tro[i]ta s[vea]taa.
edinoshtnaa i nerazdelima[a].
Se az rabu vlad[i]cai moego I[sus]u H[ri]s[t]u, Io Moiseiu
Moghila VV. b[o]jiiu m[i]l[o]stiiu g[o]sp[o]d[a]r zemli moldayscoi, ca
am vruf domnia mea de bung voia domnii meale si cu curata si
luminata inema(1) si cu tot at nostru suflef si cu agiutoriu[1] de la
m[i]l[o]stivul d[u]mnezeu, scriem si marfurisim cu a noastr5 scrisoare,
cum am miluit si am intkit a noastra sv[a]nfa manastire ce sa
chiiam5 Voronetul, unde iaste hramul marelui m[u]c[e]nic, ce celas

www.dacoromanica.ro
 --96
yaste purt5toriu de biruire a lui Hs. Qheorghi cu a for dereapta
branWe ce au avut ei dare $i miluire de la alti r5p5usati b5trani
domni ; incepalura hotarului acestiia sv[i]nte manastir[i] iaste din [Mol=
dova] in Toplita Raiace, de acolo in direptu la Alskutita, de acolea
loveaste la Magura Sarata, de la Magura S5rat5 in Mora Caprei,
de Ia Magura Caprei la Diiecelul, de la Diicel la Pietrile Arse, de
la Pietrele Arse in Prislopul Toderescului, de acii Izvorul Chirilului
[in]gios 0115 in Bistrita, pe Bistrita in gios pan5 in gura Izvorului
Rau, pre Izvorul Rau in sus pan5 in ob5rsii, de acii Opcina koala
pans in Varvul 5arului, din Varvul $arului Opcina pan5 in /a/ovita",
in Ialovit5 Opcina OA in Dealul Pinului, din Dealul Pinului in
gios pans in Neagra, pre Neagra in gios papa Bistrita, pre Bistrita
in gios pan5 in gura Catalwi, Coiragasul in sus pang in Plaiul
Colbului, din Plaiul Colbului papa in Opcina Rea, de in Opcina
Rea pang intre Ostripara, dintre Ostrisoare 'Ana- in Dealul M'acefului,
Dealul M5cesului pang in Vadul Negrileasei, din Vadul Negrileasei
;ana in Vadul [Ciubnarnei, din Ciumarna Opcina pan5 in Cladita,
-din Cl5dita Opcina pada in CI5dita, din Cl5dita Opcina pada in
$uva rata cea Mare, din Suv5r5ta cea Mare pre dupa [Ra/Jundul
pang in gura Balcoei, ca ei s fie tail si puternici cu cart[e]a domnii
meale a Linea $i a opri a sa direapt5 braniste, nimeni sa nu cuteze
inainte eart5i domnii meale a Infra in branistea sv[i]ntei m5n5stiri,
[nici] a cosi, nici a vana fiiar5, nici a prinde peaste, nici a paste
,dobitoc, fie ce dobitoc. Var[a], unde vor g5si calitgarii in branistea
sv[i]ntei mana[stiri] Campulungeani i Varneani sau fie cine vor fi
cosindu sau imblan[d] dup5 fiiar5 sau pre vale [du]pa peaste, ca sa
alba a le lua for tot ce vor g5si Ia dansii. Asisdere de sa vor g5si
of sau fie ce dobitoc varandu sau tomn5ndu in hotarul sv[i]ntei ma=
n5stiri ce iaste mai sus scris, ca sa aib5 a be luoa for cafe 12 berbeci,
cum iaste obicina, neme s nu cuteaze a Linea sau a opri inain[tea]
cartii(!) domnii meale. Iar dupa viiata nostr5 cene(!) va fi domnu din
feciorii nostri sau din rodul nostru sau fie [pe] cine va aleage
domn[e]zau sg fie domnu ai noastra Cara Moldovei(!), acela ca s5 nu
strice a sv[i]ntei m5n5stiri a noastra miluire si int5rire. bra- cine va
strica a noastra tocma15, acela ca sa fie trecleat si procleat de domnul
dumn[e]zeu cela ce au facut ceriul si p5inantul si de la pr[e]c[i]staa
[bogu] m[a]teru si de 12 ap[o]st[o]li $i de 4 ev[an]gh[e]listi si de 318
o[fe]ti ce au fost in sv[a]ntaa cetafe in va Necheiu si s5 aib5 para.
-de la marele m[u]c[e]nic s[vea]tai Gheorghie intru z[i]ua de giudetu

www.dacoromanica.ro
 97

i ca sa aiba parfe cu Jud[a] si procleatul Aria infru veacii nesai

vrasiti si munc5. In da s[5] ne umisaet.
V[a]l[eat] 7139 msta Oc[tomvrie] 26, u Har[lau].
Io Moisi Moghila VV.
Copie depe original, din Ioan Bianu : Documente romanesti
partea I, torn I, fasc. 1-2 pag. 176-178 nrl. 193
Acest document a fost publicat in fraducere germana la 1888
de F. A. Wickenhauser in a sa : Geschichte der Kloster Woronetz
und Putna pag. 112-113 nrl 9. Wickhs. a comis gresala sa traduca
in nemteste $i numele geografice. Dup5 el hotarul branistei se sta
hileste astfel : Das Gernarke (.hotarul) dieser Waldstatte (= braniste)
ist anfangend von der kalten Toplitza (Toplita rece), von da gerade
zum Scharfenherg (.Ascutita), von da zur salzigen Mogura ( Magura
sarata), von dieser zur Ziegenmogura (.Magura Caprei), weiter zum
Diacel (=Diicelul), von da zum gebrannten Felsen (.Pietrele Arse),
von diesem zur Marksaule des Toderesk (=Prislopul Toderescului),
von hier zu Kirils Briindel (Izvorul Chirilului), sodann hinab zur
Bistritz, auf der Bistritz abwarts bis zur Miindung der argen Sowora
(.Gura Izvorului Rau), an dieser hinauf zum Ursprunge (= Obarsii),
von da immer auf den Berggrat ( :Opcina) bis auf die Hohe Scharu
( Varvul $arului), welter dem Berggrat ( Opcina) zur Ialowitza,
dann auf den Berggrat ( Opcina) fort zum Berg der Fichte Dealul
Pinului, gresit fiindc5 pinul se cheama . Kiefer ; Fichte.molid), von
diesem hinab zur Niagra sodann abwarts an die Bistritz dann der
Bistritz abwarts nach zur Mundung Kasalusch (.Gura Catalusei),
darnach auf den Kafragasch (.Cotragasul) aufw5rts zum Gebiirge
Kolbu (.Plaiul Colbului), von diesem zum bosen Grat ( :Opcina rea),
dann zur Ostrischoare, zum Berg Metschisch Dealul Macesului),
dann diesem Berg nach zum Berg Schwarzwalde (.Vadul Negri.
leasei) von der Furt an der Schwarzwalde (.Vadul Negrileasei) zur Furt
an der Marna (. Vadul Ciumarnei), und der Marna Opcina (= Ciu
mama Opcina) nach zur Kladita (Kladka, Steg) (.Cladita) sodann
auf dem Berggrat ( :Opcina) zum grofien Schilficht (o $uvarata cea
mare) und von bier zu einem Berg (.Ratundul) zum Ursprung
Balkoa Gura Balcoei).
Gasind in Arhivele Statului Cernauti, pachetul Voronet, o tra
ducere germana cu numele geografice neschimbate, am facut depe
acest text o traducere romaneasca si am publicat:o in 1929 in a mea :
Noui documente campulungene pag. 18-19 nrl 11. Dar si acest
text este defectuos. Afars de lipsuri in text s'au scris gresit urmatoa
rele nume geografice : Fantana Chirului pentru Izvorul Chirilului,
Gura Sovorului rau pentru gura Izvorului rat', Dealul $arului pt.
Varvul $arului, Muntele Pinului pt. Dealul Pinului, Muntii Col
bului pt. Plaiul Colbului, Muntele Maciesului pt. Dealul Macesului,
Muntele Negruleasa pt. Vadul Negrileasei, Vadul Negrulesi pt. Vadut
T. Balan, Documente bucovinene, B.

www.dacoromanica.ro
 98

Negrileasei, Vadul Umerni pt. Vadul Ciumarnei, Marna Opcina pt.

Ciumarna Opcina, Suverata Mare pt. Suvarata cea mare.
Este vorba de branistea Raraului, judetul Campulung. Un varf
al Raraului s'a chemat si se cheama Toderescul.
Alte danii facute man. Voronet in muntii Campulungului :
1. 1488 August 17, Suceava: Stefan c. Mare cumpara dela
Sandru Gardu si dela ruda lui Sunman si unchiul for Ivan si sure:
rile acestuia Magda, Mara, Neaga, copiii lui Coste Mazarascul, pt.
160 zloti tat. satul Stilbicanii. Hotarul lui este . dela Toplita Rece la
Suha Mare, Suha Mare dela gura pans la obarie cu Coate poienile si
toll munteii cu Coate izvoarele anume Rarkanea, Ostra si Negri.
leasa cu lute izvoarele, poienile si fanatele (I. Bogdan : 0. c. I
pag. 350-352, nrl 188).
2. 1490 Noemvrie 26, Suceava: Uherondie egumenul de man.
Homor cedeaza lui Stefan cel Mare selistea zisa Poiana la gura Ho.
morului si acesta o darueste man. Voronet (I. Bogdan : 0. c. I.
436-7 nrl 223).
Lovindu.se branistele, s'a ivit conflict intre manastirile Moldo.
vita si Voronet la 1756 Iunie 16. Moldovita stapaneste satul Vama,
iar Voronetul satele Stiulbicanii si Bucuresti (. Capul codrului). S'a
controlat hotarul dupa un ispisoc al manastirii Voronet dela Moisie
Voda, care nu poate fi altul decal documentul nostru. S'a mers Dela
gura Suhei Mari in sus pe sesul Moldovei pans la un parau ce vine
dela deal trecand drumul si eland in apa Moldovei, care s'a adeverit
Ca nuoi Toplita, de aid tot sesul Moldovei pans la un laz fara
apa zicand ca e Toplita, dar s'a cunoscut ca nu e Toplita si au
mers in sus pans la Vadul Molidvului la un picior de munte zicand
ca este Ascutita. Calugarii de Moldovita au zis ca nu este Ascutita,
nici Toplita reace, ci Toplita reace este la gura Suhii Mari". Calui
garii de Moldovita impreuna cu 20 oameni batrani luand asupra lo.
blastamul Au aratat Toplita reace drept la gura Suhii Mari, langa
gura Vaii ski, de aid pe Opcina drept la Ascutita, care opcina se
cheama Dealul Frasanului pang in Ascutita". S'a mai constatat ca
Fantana sarata unde se cheama Magura sarata langa Ascutita si
Sarata cu Ascutita easte tot un munte, din fantana sarata la opcina
peste Ascutita si se coboara pe dialul Frasanului tot opcina pans da
in Valea sad, cu paraul vaii ski pe langa Toplita reace in jos pana
in apa Moldovei". Valea sacs sa rOmaie la Moldovita, iar pentru
muntele Toderescul carele este din sus langa Rarau s'a hotarat ca
Moldovita sa tie muntele Toderescul, iar Voronetul Prislopul To.
derescului.
(Original, hartie, arhiva mitropoliei Cernauti fasc. 60 lit. F.).
Dupa aceste informatii se poate constata hotarul branistei Vo.
ronetului. El incepe la Laura Suhii langa localitatea de astazi Frasin,
in sus cu Paraul vaii seci la varful Ascutitei (1024 m.) care formeaza
un munte cu Magura Sarata, Magura Caprii identica cu Arsita caprii

www.dacoromanica.ro
 -99--
(1125 m), de aid in Sud la Diecel (identic cu opcina Boului 937 m),
in Sud la Piefrile arse, in Sud la Prislopul Toderescului (astazi To:
derescul 1490 m, la S. E. de muntele Rarau), Chirilul esfe paraul
care izvoreste la Toderescul (.12arau) si se varsa in Bistrita. Izvorul
rau este probabil. identic cu paraul Barnarul, care se varsa in Bistrita
la malul drept, deci am 'recut asffel Bistrita, varvul $arului este identic
cu Sarul Dornei, Ialovita si Dealul pinului nu se pot idenfifica, dar Ire-
buie sa fie doi munti situati intre $arul Dornei si paraul Neagra.
Catelusa este identica cu paraul Cotargas, Plaiul Colbului este Varful
Goii (1296) situat la Nord de localitatea Cotargas, Opcina rea se
cheama astazi Butca rau" ( Batca rea) situata la Nord de Cotargas
intre muntii Hrebin (1361 m) si Baiasescul (1307 m), Intre Ostrisoare"
este muntele Ostrii (1384 m) Dealul Macesului este Maciesul situat la
Vest de paraul Negrilesii, de aici drumul merge peste Butca Iepei
(1064 m) la Vadul Negrilesii. Muntele Ciumarna esfe situat la Est
de Vadul Negrilesii, Cladita opcina esfe muntele Cladita la Nord de
muntele Ciumarna, Cladita esfe muntele Cladita Mare (1077 m) la
Nord de Cladita, muntele $uvarata se afla la N E. de Cladita mare,
se cheama astazi Piciorul $uvaritei (1013 m), Ratundul este muntele
Rotunda la Est de $uvarata, Balcoaia astazi paraul Balcoaiei, vine
din masivul Balcoaia si se varsa in Moldova la S V. de satul Braiesti.
Pe branistea Voronetului se gasesc astazi satele : Frasin, Cruce,
Holda, Cotargas, Ostra, Stulpicani, Gemine, Slafioara, Capul campului,
Valesaca, Bucsoaia si DoroteaPlotonita.
Despre muntele Toderescul vezi doc. 1683 Ianuarie 9.
Alte sate ale manastirii Voronet :
1. 1545 Dec. Iasi : Petru Rams da man. Voronet, egumen
Iosif, satul Balinte, tinut. Dorohoi. (Wickenhauser; Woronetz 106-108
nrl 4). Intariri din 1562 Aug. 17 (Ghibanescu : Surete XXIV 178
nrl 151) si 1576 (Uricarul V 210-211).
2. 1585 Dec. 14, Iasi : Petru Veda* intareste man. Voronet salu
Suhlinte tin. Soroca, (Wickenhauser: Woronetz 110-111 nrl 7).
3. 1599 Dec. 17, Suceava: Ieremie Moghila VV. Gligorce
vornicul tarii de sus darueste man. Voronet trei sate : Tristreni, Ter:
nauca si Hnilovoda, mai sus de Raut, tinut. Soroca. (Wickenhauser :
Woronetz 111-112 nrl 8).

www.dacoromanica.ro
 100

42.
Cerrauti, 1631, Ianuarie 10.
Vasile Cracalie vinde lui Ionaco Branzanu i sojiei acestuia
Safta partea sa de Rohozna, finuful Cern Sufi, motenita dela
parintele sail Gligorie.
[Tradus in romaneste depe o copie germana].
Eu jos iscalitul Vasilie Cracalie m5rturisesc cu acest zapis al
mieu, precum de nime silit"nici asuprif am vandut partea mea de
Rohozna, ce o am dela p5rintele mieu Gfigorie, i partea aleasa a
surorii mele Dumilra cu patru vecini lui lona ?cu Branzanu i jupar
nesii sale Safla, iar surorii mete asijdere i :au venit patru vecini si la
aceast5 tocmala au fost fata Isac de Sinehau i frafele s5u lonaKo,
Orheianul, Pinfilie Barbovschi, Lehacinschi, oltuzul Isac cu 12 par=
gari si alti multi oameni buni si not toti m5rturisisim precum Vasilie
n'a vandut partea surorii sale, aceasta marturisim si pentru mai mare
credinta si int5rire am pus pecetile noastre.
Cernaufi. 10 Ianuarie T139.
Vasi lie Cracalia.
Lehacinschi, Iona. u Mironescu de Sinehau, Dumiiru Lehacin:
schi, Orheianu, Isac de Sinehau.
Arhivele Statului Cern 5uti, pachetul Rohozna si Liber Granicia.
bum VII pag. 183-4, unde se &este copia germana. Traducerea rom.
a fost publicata in a noastra : Familia Onciul pag. 33-34 nrl 26.

43.
.14, 1632, Mai 9.
Alexandru Iliad VV. intArete manastirii Itcani un loc de moara
pe pAraul Dragomireti, mai jos de satul Rucior, care loc
fusese ascultafor de targul Sucevii.
[Tradus in romaneste depe o copie germana].
Noi Alexandru Ilia$ VV. din mila lui D.zeu Domn Tarii
Moldovii.
Facem stire, precum domnia mea s'a milosfivif din inima curata
si luminala, din sufletul nostru $i cu ajutorul lui D.zeu $i cu bine.
cuvantarea celor patru parinti ai Moldovei, anume sf. sa Afianasie
arhiepiscopul si mitropolitul Sucevii, sf. sa Dionisie episcop de Roman,
sf. sa . . . [lipseste] episcopul de Radauti, sf. sa Mitrofan episcop

www.dacoromanica.ro
 -101 --
de Hui, aijderea cu invoirea sfatului nostnr i a tuturor cinstifilor
boieri ai notri, marl i mici, i am dat i am infarit rugalorilor notri
calugarilor de sf. manastire de Iatcov de langg targul Sucevii, unde
este hramul adormirii Maicei Domnului ocina for i dania ce o are
manastirea dup5 uricele lui Ieremia Moghila VV. i ispisoacele de
intaritura dela fiul acestuia Constantin Moghila, dela Stefan Toma W.,
pentru un loc de moara pe paraul Dragomiresti mai jos de Ruscior,
tinutul Sucevii, care loc a lost domnesc asculfator de targul Sucevii,
dar zidind Doamna Safia pe locul acela o moara pentru sf. man5stire
pe timpul lui Barnovschi VV, atunci Aianasie Crimca fiind micro.
polit in tgria lui a claramat=o impofriva legii tarii i a obiceiului. De
aceea am dat domnia mea acel loc de moara sf. manastiri i 1.am
intarit vkand dreptele intocmiri ale inaintailor notri, a domnilor aminfif
mai sus, De aceea am dat i am infant dela domnia noastra acel loc
sf. manastiri ca o dreapta ociria i moie i sa.i faca rugatorii notri
calugarii mai sus zisei sf. manastiri o moara, ca sa be fie cu Coate ye=
niturile neruiit in veci; i altul sa nu se amestece. Domnul singur
a poruncit.
Iasi, anul 7140 Mai 9.
Noi Alexandru Iliac VV. Carstea Damian.
Arhivele Statului Cern5uti, Liber granicialium IV 194-196,
unde se gSsete copia germana. Un regest la Iorga N.: Studii i doc.
V pag. 398. 0 fraducere romaneasca pe a locuri scurtata la Erast
Hostiuc : Istoricul fostei manastiri de maici din Itcani pag. 19-20.

44.
Suceava, 1637, Iunie 6.
Tofana, jupaneasa lui Septelici, cu fiii ei Ilia i Gheorghifa
vand lui Stefan Murgulet 1/4 parte de Vascalifi, finutul Sucevii,
cu 12 jirebii in farina, pentru 180 ughi.
f To Vasilie VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli moldayscoi.
Mta a venit inaintea noastra i inainfea tuturor boierilor notri
moldoveneti, a mari i a mid, Tofana jupaneasa lui Septelici, fost
hetman, i cu fiii ei Iliac si Gheorghitg de a for buns voie, de nime
siliti nici asuprifi i au vAndut a for dreapta ocina i cump5r5turS, a
patra parte de sat Vascaufi pe Sireat in tinutul Sucevii cu 12 jireabii
in farina i cu loc de moara pe apa Sireatului i cu jumatate de he.
leteu, care este mai jos de heleteul DragSneasei i cu vecinii vechi,

www.dacoromanica.ro
 102

can au fost de movie, si cu tot venitul, si au vandut slugii noastre

lui .51efan Murgulet pentru 180 ughi si s'a sculat Stefan Murgulet
si a plata acei mai sus scrisii bani deplin 180 ughi in manile jupanesii
Tofana Septelicioae si fiilor ei Dias si Gheorghita inaintea noastra si
inaintea boierilor nostri, iar noi vazand a for de buns voie tocmala
si plafa deplina, iar noi si dela noi asijdere am dat si am intarit
slugii noastre $tefan Murgulet acea mai sus scrisa a patra parte de
sat de Vascauti cu 12 jireabii in taring si cu vad de moara pe apa
Sireatului st cu jumatate de helesteu si cu vecini si cu tot venitul,
ca sari fie lui dreapta ocina si cumparatura si uric si intaritura cu
tot venitul, care acea a patra parte de ocina a fost dreapla sumparatura
a lui Septelici hafman dela Greaca si fiii ei Nicoar[a] si dela Marica
si dela Grozava si dela Naramza, copiii lui Gavril, nepolii Maricai,
stranepotii batranului Septelici, si altul sa nu se amestece.
In Suceava, anul 7145 Iunie 6.
t Domnul singur a poruncit.
Gavrilas mare logofaf, Dumitru.
Din Arhiva istorica a Romaniei III pag. 221-222 nrl 20.
In baza stirilor furnisate de acest document si de cel din 1610
Martie 16 si a anexelor sale se poate construi urmatoarea spits :
Septelici batranul

Marica

Gavril
(sotia Greaca).

Nicoara Marica Grozava Naramza

Despre satul Vascauti in legatura cu familia Murgulet ne da
relatii urm. doc.:
Fara data : Ursul Murgulet zalojeste o parte de ocina din Vas,
cauti paharnicului Habasescul pt. 34 ughi. Fratii sai Neculai si Du=
mitrascu o rascumpara dela Habasescul. In urma Ursul aduce banii
si plate* lui Neculai. Urmeaza ca si Dumitrascu sa consimta la
aceasta rascumparare (Arhiva istorica a Rom. III pag. 246 nrl 42).

www.dacoromanica.ro
 103

45.
I4, 1638, Ianuarie 30.
Ionasco Tautul, fiul lui Zaharie, se ceartA cu Tautul fost mare
logofat pentru 1/4 parte de sat Ispas, finutul Cern Auti, si pentru
poiana Tisovarovna. LogofAtul Tautul a [fost dat ramas si
Ionasco a famas proprietar.
[Tradus in romaneste depe o copie german5].
Suret depe un ispisoc sarbesc din 30 Ianuarie 7146.
Noi V asilie VV din mila lui D:zeu Domn Tarii Moldovii.
Iat5 a venit inaintea noastr5 si inaintea tuturor boierilor nostri,
mari si mici, sluga noastr5 Ionasco Tautul i s'au Ora de fats cu
Tautul fost mare logolat pentru a patra parte de sat de Ispas, finutul
Cernaufi, si pentru o poiana zis5 Tisovarovna i ne-a arStat un zapis
cu blast5m isc5lit de parintele sal Zaharie scriind, precum din bun5
voia lui la moartea sa a dat fiului sau Ionasco Tautul a patra parte
de sat de Ispas, partea de sus, si poiana Tisovarovna cu toate ve-
niturile, asijdere i -a dat si caliva vecini anume pe Vasilcea Puh
Fedor, fiul lui Roman, Slat, Maki, Dumiiru Haliciu cu fiii sai, Bi,
lizu cu fiii sal, Iachim cu fiii sal, Vlaqin cu fiii sai, Cfaciun cu fiii
sal, .S'andru cu fiii sal, Marco tot cu fiii sai, lko i fratele sau Ignat
cu fiii sai, loan Savin cu fiii sai, Floare,hullui loan Corosta, Ghe,
rasim, Dana Ilan, Sosachi, Iuzco, Vasilco, Viezca,Vlain, Uhrin
i pe Seman, fratele lui Derbici cu fiii lor, si jirebii si lazuri. De
aceea am judecat dup5 obiceiul Prii si a r5mas Tautul fost mare
logolat dup5 toat5 legea, iar Ionasco Tautul s'a indreptat platind si
ferie in visteria noastra, de aceea s st5paneasel acea a patra parte de
Ispas impreun5 cu poiana Tisovarovna si cu vecini, fiindc5 ka dat
parintele sau Zaharie la moartea sa cu un bl5st5m si sa fie in pace
de acuma inainte si nimeni s5 nu se amestece in veci.
Domnul singur a poruncit.
In Iasi, a scris diacul Deschiader (?).
Arhivele Statului Cern5uli, Liber Ciranicialium IV pag. 149-
151, uncle se g5seste copia german5.
Poiana Tisovarovna neidentificabil5, intrucat numele a disparut

www.dacoromanica.ro
 104

46.
1638, Februarie 25.
Stolnicul Grama, Nicolae Dragus si Ionasco, fiul Cuparului,
impartesc intre ei mosiile Bainfe, tinutul Sucevii, Revacauti
si Oraseni, amandoua finutul Cernguti, ramase dela mosul for
hatmanul Oras.
. [Tradus in romanete depe o copie germana].
Adeca eu Grama stolnic, Nicolae Dragus si lonasco fiul Cu=
parului, nepotii lui 0/4 hafmanul, mgrturisim cu acest zapis al nostru
,precum not din a noastra bung voie negam invoit cu mosiile care
.ne-au famas neimpgrtife dela mosul nostru mai sus amintit Ora
hatma.n, anume pentru moia Bainte, din tinutul Sucevii, jumatate de
.sat de Oraseni, i jumatate de sat de Revacaufi, din tinutul Cer=
nautilor, i a venit jumatate de sat de Or5eni i jumatate de sat de
Revacauti lui Grama stolnic i lui Ionaco, fiiul Cuparului, insa
vecinii din Or5eni se tin de partea lui Grama i nu de a lui Ionaco,
fiind ca i =a adus din tara leasca, insa saful Bainte a ramas al
lui Nicolae.
Aceasta marturisim, ca s se tie i am intarit cu pecetea noastra.
25 Februarie T146.
Grama stolnic, eu Nicolae Dragus, lonasco, fiul Cuparului.
Arhivele Statultti Cernguti, Pachetul Bainte i Liber Grant=
cialium I pag. 29, unde se g5seste copia germana. Traducerea ro=
maneasca a fost publicata in a noastra : Familia Onciul pag. 35 nrl 28

4T.
Iai, 1639, Aprilie 12.
Ion Prajescul ceasnic, fiul lui Stefan Prajescul, nepotul lui Petru
Vartic, vinde lui Isac de Sinehau frei Orli din saful Molnita tig
nutul Cernauti. Nicoar5 Dupnif5 ii vinde restul satului, 1/4 parte,
iar Orheianul ii vinde a Vo parte de Mogosesti.
Cu mila lui D=zeu not Io Vasilie VV. Domn Tarii Moldovii.
Facem f ire cu aceastg carte a noastra tuturor cari o vor vedea
sau o vor auzi cefindu=se, precum au venit inainfea noastra i inaintea
fuluror boierilor notri moldoveneti, a mari i a mici, sluga noastra
Ion Prajescul fost ceasnic, flub lui Stefan Prajescul fost dvornic i
al Anesiei, nepotul lui Petru Varfic, de buns voia lui de nime silif

www.dacoromanica.ro
 105

nici asuprit si a vandut a sa dreapta ocina mosie din diresele ce

le=a avut mosul s5u Petru Vartic de cumparatura dela . . . Voevod,
irei p5rti din satul Molnita, tinutul Cernauti, acele le=a vandut slugii
noastre lui Isac, fiul lui Miron de Sinehau, si cneaghinei sale An,
fimia pentru 80 ughi galbeni si a plat deplin acei mai sus scrisi
bani 80 ughi galbeni in manile lui Ion Pr5jescul fost ceasnic dinaintea
noasira si dinainfea boierilor riostri, iar diresele cc le =a avut pe acele
'p5rti au r5mas s le dea in manile slugii noastre lui Isac, iar dad
'nu va da acele direse si s'ar afla dup5 niscaiva vreme s5 nu se
treads, ci s fie ale lui Isac si ale cneaghinei sale Antimia cu bate
"veniturile.
iafasi a venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri
"Nicoartal Dupnird cu femeia sa Micuta, fata Micutei, nepoata popii
Toma de C5linesti, ruda cu Isac, de a for buns voie de nime siliti
nici asuprifi $i au vandut a for dreapfa (Tina sM mosie din acelas sat
:Mc/nip ceeace a r5mas in parfea Micufei, femeia lui Dupnit5, and
sioau fast imp5rtit intre sine mosiile cu alfi frafi ai ei, a patra parte
ce se va alege, aceea au vandut=o slugii noastre lui Isac Si cnea=
ghinei sale Antimia pentru TT lei batuti dinaintea noastra si dinainfea
boierilor nostri.
i iar5si au venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri
Orheianul cu cneghina lui Odochiia, fata lui Gheorghie, iara din a
for buns voie, de nime siliti nici asuprifi si au vandut a for dreapt5
ocina si movie din jumatate de sat Mogo$efi, parfea de jos, a freia
parte, parfea de mijloc, aceea au vandut=o iar5si slugii noastre lui Isac
i cneaghinei sale Antimia pentru TO lei batuti si s'a sculat sluga
noastra Isac si Cu cneaghina lui Antimiia si au platit deplin acei bani
toti scrisi mai sus in manile acelor rude ale sale mai sus amintite
inaintea noastra si inaintea boierilor nostri.
Deci- noi v5zand a for de buns voie tocmala si plata deplina,
noi asijderea am dat si am int5rit for aceste p5rti de ocina din satul
Molnita Frei p5rti parfea lui Ion Pr5jescul si alt5 parte din acelas
sat Molnita, a patra parte, parka Micufei, femeia lui Nicoara Dupnita,
si din jum5tate de sat de Mogosesti din partea de jos a freia parte,
parfea de mijloc, ca s5 le fie for si dela noi dreapta ocina si cum,
p5ratura for si copiilor for si nepotilor for si stranepotilor si rasstrag
nepotilor for si la tot neamul for tine se va alege mai aproape ne,
rusiit nici odinioara in vecii vecilor. Iar hotarul acelor sus scrise p5rti
de ocina din satul Molnita si din Mogosesti sa be fie lor hotar din

www.dacoromanica.ro
 106

Coate p5rtile pe vechiul hotar pe unde din veac a umblat. Iar la aceasta
este credinta domniei noastre mai sus scrise not Io Vasilie VV. si
credinta prea iubitului fiu al domniei noastre Loan VV. si cr. boierilor
nostri, cr. panului Dumitrasco Ciolpan mare vornic de Cara de jos,
cr. p. Toader Petriceaico mare vornic de Cara de sus, cr. p. Gaya
gheiman si pardlab de Suceava, cr. p. Patrasco Ciogolea si Cos,
tanfin Starcea parcalabi de Hotin, cr. p. Dumitru si p , .. [loc gol] ...
pgrcalabi de Neamt, cr. p. Iordachi pardlab de Roman, cr. p. Gligorie
Ureache spatar, cr. p. Apostol Catargiul postelnic, cr. p. Gheorghie
ceasnic, cr. p. Necula Catargiul visternic, cr. p. Toma stolnic cr. p.
Mihail Furfuna comis si cr. tuturor boierilor nostri, marl si mici, iar
dupa moarfea si domnia noastra cine va fi domn din copiii nostri sau
din neamul nostru sau oricine se va alege a fi domn tarii noastre
moldovenesti [unul ca acele sa nu] rastoarne intarirea si asezarea
noastra, ci s'a=i dea $i sa =i intgreasa fiindu4e drepte cumparaluri pe
ai for dreptii bani. Si pentru mai mare infarire si putere a tuturor
celor scrise mai sus am poruncit cinstitului nostru boier du=sale Gavrii!
Maieias mare logofat s scrie si s lege pecetea noastra la aceasta a
noastra scrisoare cinsta.
Scris in Iasi, la anul 7147 luna April 12 zile.
Dumitrasco.
Din G. Ghibanescu : Surete si izvoade III. 147-152, unde
se g5seste publicat textul slavon insotit de traducerea romaneasc5. Isac
de SinehSu zis si Isac Mironescu este fiul lui Miron Onciul $i nepotul
lui Onciul Herta.
Alte documente priv. la Isac de Sinehau :
1. 1629 Sept. 1: Isac de Sinehau cu nevasta sa Antimia, fata
lui Berchet (Iorga N.: Studii si doc. V pag 533 nrl 9.).
2. 1633 Sept. 2 Iasi, Moisie Moghila VV: Orheianul cu femeia
sa Udochiia vinde 1/8 parte din jumAtate de sal Mogosesti, partea de
jos, lui Isac pe Sinehau pt. TO lei b'atuti. (Iorga N.: Studii si doc.
XXII pag, 206-207 nrl III).
3. 1634 Ian. 2( : Isac de Sinehau se plange pentru salistea
Conanestilor. (Iorga N.: Studii si doc. V pag. 533 nrl 11).
4. 1675 lunie 4: Nacul, fiul lui Isac de Sinehau, si sotia sa
Elena cump5ra parti din Mogosesti (Iorga N.: Studii si doc. XXII
pag. 235- -7 nrl X).
5. 1723 Sept. 1: Vasile Volcinschi si sotul sau Catrina, fata
Nacului de Sinehau, vAnd 1/s Mogosesti lui Iordachi Cantacuzino biv
vel med. (Iorga N.: Studii si doc. XXII pag. 240-1 nrl XIV).

www.dacoromanica.ro
 107

Despre Miron de Sinehau, sau Miron Onciul vezi Arhiva ges

nealogica II pag. 268 si a noastra Familia Onciul, anexe, spita lui
Onciul Herta si pag. XI.
Doc. anterioare priv. la satul Molnita :
1. 1461 August 12, Suceava: Stefan c. Mare confirms lui4
Husin si sotiei sale Marusca stApanirea asupra satelor Molnita, Strointii:
si Urvicolesa, pe care ei le aveau dela Ion Munteanu, fatal Marustii..
(I. Bogdan 0. c. I. pag. 47-49 nrl 29).

48.
In;i, 1639, Aprilie 20.
Vasile Lupu, Domnul Moldovei, confers episcopiei de Radauti 30
oameni, pe cari ii scurete de Coate &Arlie fats de domnie.
gh HArk WTU,d H C[kl]fid H C[Iirk]rO[rO] A[S]Xd, CE dB fidgls.
H 110KAOHHK C[Iirk]rkH EAHHOCW,IlikH H WHHOTHOpAW,OH H HE-
9d3ArkAHArkH Tp0HU,H, 6117KE flOKAdtirklOCA% H CAS)KA H 9d60Tdat.
A[S]XWAI MW1:141, r[0C]n[0]A[a]ph IIW RdCHA16.
flpdHOCAdHlikl H

KWEHWA 6[W]AK110 M[H]A[0]CT110 r[oc]n[o]A[a]pk BEMAH MWAMH-

CKWH., Mit iloc]ri[o]A[cT]gamti 6n[d]ron9WH3110AHX HAMA KA[d] -
rwm 1190113110,161111M H ClirkTAHM ft 11[11]CTIAM C9A4EM H WT
fl[or]a HOMOLU,IA 110CArkA8AW,H A06pkEM ArkAOM HHWHM C[Krk] -
TWM 1104HOWKIM r[or]n[o]ga]plem npikaw HAC 011111WHX W7
AIOR[O]lif63KE HAAN Kb B.[Or]S H Kb CiIirkiTklhi fro 1I,9KIldhl H
MOHACTHildhl ENKE HX flOM[H] 1OIldW/Ot Oak] cri[4]cetua A[S]wani
HX H IrkiIHRt/N HM namkT, Trkm H r[OC]11[0]A[CT]UMH CI% 6[0]-
MIEM GA[d]rOKOAEHIEM H Ch 6[AdrOC]401KEHIEM ili[O]AEDIHKOM fid-
WHM dp)cifilEWM 6[ODKIHM H Cg[rk]TAEM HALUHAI MWAAdliCKHX KHO
Kapriam apx[i]En[H]cgo]nk H MHTp0110AHT arldlICKH H KHO LIIN-
TP04 611[11]C1401Flk 90MQHCKIII H K119 .11HdCTdC1H En[H]ck[o]nk
paAkStkocomS H KHO rEWpruE Ell[H]CK[O]fik XSWCKIH H Ck XOT`k-
HIEM likerkM CMATOHAI r[OCI10]A[CT]6[d]MH 60ArkpOdi fidWHM MWA-
AdBCKHX HEAHKHAM H MdAHMH, r[OC]fl[0]A[CT]lldAtH AdA0X0[M] H
flOM[H]AOILIXOM UWE MOACk C[Brk]Tdd In[H]cgo]nue paAkthvicoms
EA6}KE ECT xpam c[Kik]Tw[ro] appitpapp H 1110AOTHOpLI,d &Holm%
IIHKSAdH Ck T(IHAECAT MOAN WT CEA paAkNocomS KIKO Ad HE

www.dacoromanica.ro
 - 108 -

liMdlOT H4M AdECdTH A4H, OH HEANKd HH Md Ad, NH 3AOTH 3d

AOMOHE HH TdAE9, 1111 AEH, NH W9IJ,H, MU HAWN Ad HE HMMOT
HAdTHTH, HH CS MKS Bd KHECH, dHE 3d WEW,H Ad HE HMMOT Ad-
134TH, 4HE EAHO QdHOTS Ad HE HA1410T 9460T4TH r[ocno]A[cT]-
44]44H eh HNI1X 8K[o]ritix 11411111X, MITI K[O]MS. Ad HM4IOT WHH
CASNCHTH H 94HOTITH C[13`k]T+11M Ith[H]CK[0]111H H CASX4TH 34
1311C+X 4TO Ad ECT HdOKS NM WT[E]l1,h ffl[H]CK[0]Ilk KTO HhAET
AO TOd C[H]Tdd Ell[11]CK[0]111H, HOHEME En Amu r[o]cn[o]A[cm]-
ZAM14 TOd C[13`k]Tild en[H]cK[o]nw nticTa 3d MOAN H 9436H13411114
WT 9d3601111114H H HEMONCHWik TphrykTH 6E3 AKAN H WCTd-
Buxom r[ocno]A[cT]e[d]mi THX TpHAecAT mom SKpomu 34 CASrH
H 3d 1303HHU,H H 3d HHHX CASNIESHHH,H 4TO MET HMdTH Efl[H]CK[0]Flh,
T'kM p4#11 NH HEAHLI,H HhTMKE WT Toro 130AOCT CSLIMICKOMS Ad HE
HM4IOT F10 TAHS Ch THX MOA1, NH rAOHNINH NH ASWIOrSHHHdpH
Ad HE HM4IOT 110 TARS Ch HHX, hHE KhMk114911 Ad HE HM4IOT IldA0-
H4TH Ha THX MOAN 34 KdAihNh dHE 3d gAHa 4HrHpr4 Ad NE
HMMOT Hi:MOUTH Hd HHX, MTh K[0]MS, A4 HM4IOT AMI4TH EANN
943 Ilk EAHH rwA Korm EKAET A4H 11,[43CKdd 1-4110)KE MET AdlIdTH
. [indoilur5, indescifrabil] MOAN 3EMCKIN 4 NNW
HNKTW, T+M 94AH THX 1311WEHHCdHHHX T9HAECAT MOAN WT CEAO
PdAhSUH A4 CST WT r[OCROACT]ll[d]MH c[A]mikH En[H]c-
K4KO

K[0][11H NEF1098WEHIN HHKOMINCE NQ ErkKH Ilik4111H, 4 Hd TO ECT

13+94 H4WEr0 r[001[0]A[CT]llaMH 1311WEIlliCaHNdr0 MIN 11lt1 Eo-
CHAN KOEHOA 11 lirkild 13113/1106AENHdr0 c[w]H4 r[ocno]A[cm]K[a],HH

"hum KOEHOA H H. Korai) IldWFIX, H. fQHd ASMHT9dWKO 11104-

AMU REAHK4r0 Al3W9HHK4 AOAHrkH 3EMA11, B. n. Tomep ITET9H-
44NK HEAHKdr0 Al3W9HHK4 ECHWIlikH BEMAH, B. IL rd139HA rET-
AidHd H Fl9kKhAdSd CSLIMICKdrW, B. 11. IIhT94WKO -q0r0A+ H Koc-
TAHTHHQ 01.144+ FlphlthAdR11 XOTHHCK114, 13, 11. MMHT9S H . . .
[lipSete] . . . FlphKhAdHH HEMELITCK111. H. n. Iopmm 11912.KhAdHa
pomaucKoH, K. H. FAHr091E cyiAKE criTap.k, H. 11. fillOCTOA KQ-
T491,1184 FlOCTEAHHICA, B. n. rEWprIE 44WHHK4, H. n. ITEKSAd Kd-
TapyiSA 1311CT`k9H11K4, B. n. TOMd CTOMFIllid, B. Fl. 11.111X4HA 43S9-
T8Hd KOMHC4 H K'k9d 131sCHX HOA+9H H4WHX BEMIKHMH H MdAHAiN,

www.dacoromanica.ro
 109

a HO HdWHA1 ,KHHOTik 11 PrOdfl[0],d,{CTROiHdHIE KTO GliAET P[OCJ

n[o]A[d]ph WT A+THX H4WHX HAH WT tiodWEPO 90Ad HAN IldK
6hA KOPh Okk H36EcHT r[oc]n[o]A[a]pt. 611TH HdA11H 3EAJAH S
AWAAMICKOH TOT 6H EH HE1109SWHA HdWE Al[H]A06AHIE H SCT90-
MI6 Hh 4161H AdAH H SICAHHAH C[11`k]T`kH EH[11]CK[0]111H, d dW,E
KTO SHOKSCHTCA pd3OpHTH HdWE /14[111/1011dHIE H SCTpOEHIE, Hh
ABM AdAH H SKAMIAH C[Irk]Trk11 En[H]cic[o]niH, d dW,E KTO
SHOKSCHTCA 94300TH HdWE M[0]/1011dHIE H SCT9OEHIE TOT Ad
ECT T911KAT H IlpOKAT WT r[ocno4}a E[oka ChT110011dP0
11{11]6W :H 3EA4AH H WT niin[nc]Ta Bioko AINTEph H WT TH1
WTU,H EKE Eh HE HEK111 H WT 611 CrkX C[Ii'k]THX, H Han 6SAW1H
KpikrIOCT H flOTI1c111)11AEHIE TO4IS KIICEMS HHWEHHOHHOMS BE-
ATkAH HdWE[MS] Irk9t1OMS H 1104TEHHOMS 60Ark9HH5 nanS
ECd4H

Fanonnkun] [ilitd]rraw BEAHKOMS AOPOZISETS fillet:1TH 111 HdWE 11E-

4dT 31111E3HTH Kh CEMS 11CTHHHOMS AHCTS HdWEA1S.
1[HCdA HOphArktISA S IdCWX Etkk]To spAin an. K.
Ilw geiCHAIE Koino4. ranininaw REA AOPO2ISET.

Traducere.
Iasi, 1639, Aprilie 20.

1'In numele tatalui si fiului i sf. duh.

Adeca eu robul si*inchinatorul sf. treimi, una i datatoare de viata
i nedespartita, careia ma urchin i lucrez cu suflelul meu drept credincios-
i domn Io Vasile VV. din mila lui Dumnezeu Domn Tarii Mot=
dovii, precum domnia mea ne=am milostivit din a noatra mare mila
si din luminata i curata inima i cu ajutorul lui D=zeu imitand in
fapte bune alti sf. rapousati domni ce au fost inaintea noastra cari
au avut dragoste catra D=zeu i catra sfintele sale biserici i mar
nastiri pe cari le=au miluit pentru lertarea sufletelor for i pentru ye=
cinica for pomenire, de aceea i domnia mea cu buna vointa lui D=zeu
i cu blagoslovenia rugatorilor nostri arhiereii nostri moldovenesti, lu=
minati in Dszeu Kir Varlaam arhiepiscop i mitropolit de Suceava
i Kir Mitrofan episcop de Roman si Kir Anastasie episcop de Rag
dauti si Kir Gheorghie episcop de Husi i cu vrerea tuiuror boierilor
nostri de sfat moldovenesti ai domniei mele, a marl si a mici,
domnia mea am dat si am miluit lacasul nostru de rugaciune sf.
episcopie de Radanti unde este hramul sf. arhierarh i facatorului de
minuni al lui Hrisfos Niculai, cu 30 oameni din satul Radauti, ca

www.dacoromanica.ro
 110

sa nu aiba a ne da dan, nici mare nici mic, nici zloti pentru case,
nici taleri, nici lei, nici orti, nici ilis s nu aiba a ne plati, nici
_sulgiu pentru vaci, nici pentru of sa n'aiba a da, nici o munca sa
n'aiba a face domniei mele cu alti sermani ai nostri si nim5ruia, sa aiba
ei a sluji si a lucra sfintei episcopii s asculte Coate ce va inVata p5=
rintele episcop cine va fi la acea sf. episcopie, fiindca am vazut domnia
mea acea sf. episcopie pustie de oameni si distrusa de raufacatori si nu
putea trai fara oameni si am pus domnia mea acei 30 oameni deosebit
.de slugi si de vizitei si de alti slujbasi pe cari ii va avea episcopul, de
aceea nici marii vataji din acel tinut de Suceava s n'aiba treaba cu acei
oameni, nici globnicii, nici dusegubinarii sa n'aiba treaba cu ei, nici c=
m5narii sa n'aiba a =i invalui pe acei oameni pentru cam5n5, nici pentru
o angherie sa n'aiba asi inv5lui nimanuia, s -aiba a da data intr'un
an candva fi dare (dan) imp5rateasca, precum vor da... oamenii de tars,
si alta nemic, de aceea acei mai sus scrisii 30 de oameni din satul RA=
(Mull ca sa fie dela domnia mea sf. episcopii neclintit nici odinoara
in vecii vecilor, si la aceasta este credinta domniei mele, mai sus seri=
sul not Io Vasilie VV. si cr. preaiubitului fiu al domniei mele loan
VV. i cr. boierilor nostri, cr. p. Dumiirasco .Soldan mare dvornic
al tarii de jos, cr. p. Toader Peiriceaico mare dvornic al tarii de sus,
cr. p. Gavril hatman si p5rc5lab de Suceava, cr. p. Pgtrasco Cio=
golea si Constantin Starcea p5rc5labi de Hotin. cr. p. Dumitru i
p5rc5labi de Neamt, cr. p. Iordachi parc5lab de Roman, cr. p. Glad
gorie Ureache sp5tar, cr. p. Aposlol Catargiul posielnic, cr. p. Ghe=
orghie ceasnic, cr. p. Necula Catargiul visternic, cr. p. Toma stolnic,
cr. p. Mihail Furtuna comis si cr. tuturor boierilor nostri, mari si
iar dup5 moartea noastra si dup5 domnia noastra cine va fi
domn din copiii nostri sau din neamul nostru sau pe oricine arzeu
-11 va alege sa fie domn tarii noastre moldovenesti, acela sa nu=i strice a
-noastra miluire $i intocmire ci s dea si s intareasca sf. noastre
episcopii, iar cine ar cuteza s strice a noastra miluire i intocmire,
acela sa fie bl5st5mat i afurisit de Dol Dozeu f5c5torul cerului si pa=
inantului si de preacurata maica domnului si de 318 p5rinti dela
Nichea si de toti sfintii, si pentru mai mare credinta si intarire a tutu=
ror celor scrise mai sus am poruncit credinciosului $i cinstitului boier
panul Gavrilas Macias marele logorat sa scrie si sa lege a noastra
,pecete de aceasta adevarata scrisoare a noastra.
A scris Boraleanul in Iasi, anul 714T April 20.
Io Vasilie VV.
Gavrilac vet logorat.

www.dacoromanica.ro
 111

Original, pergament, pecetea rupta cu o park a documentului.

Arhiva manastirii Putna nrl 128.

49.
Iai, 1640, Marcie 12.
Coste de Lucavet prime* in schimb a pafra parte de Ivancauti
pentru a pafra parte de Sfanesti dela Agafia, fiica lui Dragsan, si
cumpara 1/16 de Ivancauti dela Andronic ; Domnul intareste aceste
transactiuni.
[Tradus in romaneste depe o copie gennana].
Noi Vasilie VV. cu mila lui Dumnezeu Domn Tarii Moldovii.
Iata Ca au sosit inaintea noastra si inaintea tufuror boierilor nostri,
a marl si a mici, sluga noastra Code de Lucavet cu un zapis in=
credintat a1 lui Goian de Jadova i al fiului sau Patrasco, al fratelui
sau Toader, a lui Costin, a lui Filip of tarn, a lui Vasilie de Lucavet,
a lui Bercea, a lui Grigorie Cazacovici Si a lui Simion of tam, scriind
si marturisind Ca Agafia preuteasa, fiica lui Dragon, au venit km:
intea for si de nime silita nici asuprita ci de a ei buna voie a facut
o invoiala cu sluga noastra Coste de Lucavet dand Agafia preuteasa
din partea lui Dragsan a pafra parte de sat Ivancauti, tinutul Cep,
nautilor, pentru a pafra parte de Stane#i tij partea lui Dragsan pe
care park a fost cumparat=o sluga noastra Coste. A mai arafat
sluga noastra Coste un incredintat zapis al lui Goian de Jadova si
at fiului sau Patrascu, al fratelui sari Toader, a lui Craciun, a lui
Filip of tam, a lui Vasile Onciul de Lucavet, a lui Bercea, a lui
Grigorie Cazacovici si a lui Simeon of tarn scriind si marturisind ca
a vinit inaintea for Andronic de Ivancauti i de nime silit nici a..
suprit ci de a lui bung voie a vandut a sa dreapta ocina si movie
a opfa parte din jumatate de sat de Ivancauti cu foate veniturile de
pe ea, rudei sale, slugei noastre lui Coste pentru 40 taleri batuti
cari bani i=a platit sluga noastra Coste lui Andronic. Vazand si Domnia
noastra si intreg sfatul nostru a for bung invoiala si vanzarea sloboda
si plata deplina am ciat si am intarit si dela noi acele parti de
ocina din Ivancauti adeca a patra parte a lui Dragsan si a opfa parte
din jumatate cu Coate partite for din saliste, din camp Si fanate si cu
Coate locurile lui Coste ca sa-4 fie si dela noi dreapta ocina si movie,
schimb si cumparatura lui, copiilor lui, nepotilor si stranepolilor lui

www.dacoromanica.ro
 112

si tufuror clironomilor lui cu foate veniturile de veci nerusiit $i nime

sa nu se amesfece. Domnul singur a poruncif.
Iasi, 12 Margie 7148.
Gavril Chwo vel logofat.
Arhivele Statutui Cernauti, Liber Granicialium IV pag. 265 si
pachetul Ivancauti, unde se gaseste copia germana. Traducerea roo
maneasca a fost publicata in a noastra : Familia Onciul pag. 36-37
nrl 30: E vorba de satul Stanesti din tinutul Cernauti.

50.
Suceava, 1640, Iunie 3.

Onciul Iurascovici si rudele sale imp5rfesc intre olalta mosiile

Horosauti, Iurcaufi, Babin, Boianciuc, Dorosauti, Vasileu,
Stepeniuca si Costesti.
[Tradus in romaneste depe o copie gefthana].
Eu Onciul luraqcovici, Isac Cocoranul i Gliguta, ginerii Lentei,
si cu Dumitraxo, nepoful Lentei, facem stire si marturisim cu aceasta
a noastra scrisoare precum ne.am invoif de buns voie noi in de noi
si am impartit mosiile ramase dela Lenta si giupaniasa lui, anume
sat intreg HroOuti din care a vinif jumatafe lui Onciul i lui Dung.,
traKo, nepotul Lentei, iar iumatafe lui Isac Cocoranul i lui Gliguta
cu helesteul de aid, iar jumatate de sat Iureauti impreuna cu helesteu
au venif lui Onciul i lui Dumitraxo; a patra parte de sat Babin
a venif lui Onciul, iar partile de movie din Boianciuc i DoroOuti
ad venit in partea lui Dumitrasco, nepoful Lentei ; jumatate de sat
Vasileu a fost data lui Isac Cocoranul i lui Gliguta, dna a patra
parte de Stepeniuca a venit lui Gliguta, iar a patra parte de Coste#i
a venit lui Isac Cocoranul si asa nesam invoif noi de buns voia'
noastra la care s'au intamplat fats Cosie de Lucava I, Gligorie de
Lucavat, Toader i PatraKo, fli lui Goian din Jadova, apoi Vasilie
Ropcean i fratele sau Toader, asijdere PairaKo Tinfa. Iar Isar.
Grama a scris.
Suceava, la 3 Iunie 7148.
Toader Ropcean, Vasilie Ropcean.
Alte fraduceri din scrisori sarbesti.
In partea Grozavei au venif : a patra parte de Hro?auti, apoi
a patra parte de Vasileu i a patra parte de Siepiniuca, partile Oro.-

www.dacoromanica.ro
 113

zavei, fata Lentei, apoi a Maricutei precum si a lui Miron si a

Magdei.
In partea Magdei au venit a pafra parte din a patra parte a
salului Dorosa'uti, apoi partea ce i se cuvine din lurcauti dela Lenta
impreun4 cu helesteul precum si din Dorosauti, Touiri si Boianduc.
In partea lui Miron a venit a patra parte de Hrosauti, a patra
parte de lurcauti, apoi a patra parte de Babin.
Insa in partea M5ricutei au venit a patra parte de Hrosauti,
a pafra parte de Cosie#i si a pafra parte de Vasileu.
Se certifica ca s'a tradus si s'a copiat fAra" greseli copia mot=
doveneasca ca si scrisorile s'arbesti.
4 Julie 1778. In Cernauti, la Directorat.
Arhivele Statului Cernauti, pacheful HorosAuti, unde se go
seste copia germana. Traducerea romanepsca a fost publicata in a
noastra : Familia Onciul pag. 37-39 nrl 31.
Magda a fost a doua sofie a lui Onciul Iurascovici.
Documente anterioare priv. la satul Stepeniuca :
1. 1431, Ianuarie 15, Suceava: Alecsandru cel Bun intareste
vornicului Cupcici i. a. cutul lui Stepean (Costachescu I. 317 -8,
nrl 97). Fiind vorba in aces! document de mai multe sate situate in
Nordul Bucovinei, cutul lui Stepean ar putea fi identificat cu Stepeniuca.

51.
Dupil 1640.
Stefan Filipotchi vinde lui Constantin Cocoranul si sotiei acestuia
Grozava a patra park de sat de Horosauti.
[Tradus in romaneste depe o copie germana].
"Adeca eu Stefan Filipotchi impreund cu soful mieu Sofronia
scriem mArturisim cu acest zapis al nostru ca de nime silifi nici
nevoifi ci de a noastra buns vole am vandut a patra parte de sat de
Hrosauti din tinutul Cernautilor lui Constantin Cocoranul si sofului
sau Grozava cu toate venifurile, helesteu, cu vad de moara si cu
pomSt penlru 130 lei, ca s le fie dreapta ocinS si movie nerusiit in
veci si sa=si is si infiritura domneasca. $i la facerea acestui zapis
al nostru au fost tats Du=lui Turcul apitan, Stefan -Sturza, Dumi'
rnifrasco Lenta, Simion Turcul, Grigorasco Chihaesi multi alti oameni
buni. Eu Isiralie am scris acest zapis, Ins eu Sofronia, fiica lui
8

www.dacoromanica.ro
 114

guta, nepofa lui Len /a, int5resc aces! zapis i pentru mai mare cry,
dinta am iscalit.
Stefan Filipo /chi, t Sofronia, fiica lui Gliguta, Stefan Sturza am
lost fal5, Dumitrasco Len /a, Gligorasco Chihae, Simion Turcul.
Arhivele Statului Cern5uti, pachetul HoroOuti, unde se g5sete
copia permana. Traducerea romaneasca # lost publicat5 in a noastra :
Familia Onciul pag. 38-39 nrl 32.

52.
Iai, 1642, Martie 1.
Toader Petriciaico vornicul imprumutand Antemiei Tureatca 120
taleri s'a asigurat cu satul Saleseul de sus. .Trecand satul acesta
in seama rudelor lui Balica hatmanul, Petriciaico vornicul ocupa
o parte din satul Sirauti, linutul Suceava. Logolatul Gavrilas Ma=
teias restitue lui Petriciaico suma imprumutata i ocup5 acea parte
din satul Sinauti.
Noi Vasilie VV. bojiiu milost iu gospodar zemli moldayscoi.
Adica au venit inaintea noastra i inaintea tuturor boiarilor notri,
a marl i a mici, al nostru credincios si cinstit boiarin Toader Pe=
iriciaico vornicul cel mare din tara de sus si s'au p5rit de fats inaintea
noastra cu Aniemiia Turetcoaea, giupaneasa lui Dumitrascu Mihul
den Tureatca, pentru nite p5rti de ocine din Saleseul de sus, ce-
iaste in tinutul Dorohoiului, ce au lost mai denainte vreame date i
d5ruite boiarenului nostru, carele mai sus scrie lui Toader Petriciaico
vornicul cel mare de Dumitrcu Mihul i de giup5neasa lui Ante=
miia, c5ci cuconi n'au avut de[n] trupul lor, ce s'au dat dumisale
ca sari grijeasca i sa=i com5nde. Tara dupa aceea au c5zut Antemiia
Turetcoae intro nevoe de la giup5neasa Or4oaie pentru ni* argint
ce au zis c5 i =au luat. Deci au mersu iar4i la Toader Petriciaico
vornicul de s'au rugaf i kau dat o suta i dou5 zeci de taleri
buni si s'au platit de acea giup.ineasa : iara cand a lost apoi, s'au
scuba! rudele Balicai hatmanul i au luat Coate ocinile Balic5i i s'au
aflat i acelea p5rti de ocine din SaleOul de sus vandute Balicai
hafmanului mai denainte vreame, i au luat rudele Balic5i i aceale
p5rti de ocini din $51e5u1 de sus. Deci boiarenul nostru Toader
Petriciaico vornicul, daca au vazut ca i=au luat acele p5rli de ocine
s'a begat intr'o parte de ocin5 ce au avut Dumitracu Mihul, giup5nul
Turetcoaiei, in sat Sinauti, i o au luat pentru banii s5i. Apoi au

www.dacoromanica.ro
 115

intrebat dumnealui cine se va afla din ruda lui Dumitrascu Mihul

mai aproape sa.i pl5teasca acei bani, i niste posfav ce au fosf dat
lui Dumitrascu Mihul. Deci altul nu s'au aflat nimeni ruda mai
aproape, ce s'au aflat al nostru credincios si cinsfit boiarin Gavrilas
Mateias logofatul cel mare si au dat o sut5 si dou5 zeci de faleri
13514 intru manule Antemiei Turefcoae, giupanesei lui Dumitrascu
Mihul, denaintea noastra si denainfea tuturor boiarilor nostri si, s'au
plata de vornicul Petriciaico i candu s'au sfarit Dumitrasco Mihul,
asijdere l'au comandat i l'au grijit si au luat acea parte de ocina
din Sinauti, toata partea lui Dumitrascu, si uricul Sinautilor inc l'au
dat pre mana dumisale lui Gavrilas Mafia. logofatul. Drept aceea
ca sa=i hie direapia ocina si cumparatura lui $i feciorilor sai si nepotilor
in veaci neclatita si altul nime sa nu s amesfice.
Sam gospodin veleal.
Pis u Iasoh, velet 7150 meas5t Mart 1 dni.
Nol Vasilie VV. Borleanul.
Din Uricarul XXII pag. 66-68 : Dumitrascu Mihul si sofia
sa Antimiia vezi documentul din 1591 Decemvrie 25.
Pentru a stabili locul unde se g5seste satul Sinauti (existent i
asfazi), reproducem hotarnica SinAutilor din 1765 Oct. 25 (Uricariul
XXII pag. 111-117) : Sinautii pe apa Mo'nitei, tinut Suceava, satul
a umblat in 54 jirebii, din care Lupul Bal vornicul posed 31 jio
rebii, zestre dela rap. Iordachi Canta biv vel spatar, mai cumparand,
a cuprins 37 jirebii, iar razesii Ciomartanesti au 15 jirebii. S'a facut
odgonul de 33 stanjeni, stanjenul 8 palme. Sinautii se hotaresc cu
Tureatca, de aici pe Molnifa in jos pana in pietrele Rug5sestilor. S'a
Eras mosia in lung si partea razesilor a cazut despre Rugasesti flind
camp limpede". La o jirebie au venit 55 stanjeni. Hotarul merge cu
hotarul VIAdenilor pana la hotarul Rugasestilor, in Racovat care
desparte satul Grecii de Sinauti, apoi la hotarul Tereblecei, a Turetcei.
Docum. anterioare ref. la satul Sinauti :
1. 1490, Marcie 15, Suceava : Stefan cel Mare supune biserica
din Sinauti, tinutul Sucevii, episcopiei de Radauti (I. Bogdan 0. c., I.
pag. 407, nrl 214).

www.dacoromanica.ro
 116

53.
1.4*i, 1642, Marcie 30.

Vasile Lupul 'VV. intareste manastirii Moldovita muntii Sohardul

Mare si Mic, Rafaul i Toderescul din ocolul Campulungului
moldovenesc.
gb HAVk WTU,41 11 C[hl]H4 H C[Ick]T[0]10 ,A,[8])Cd, TPOHU,I C[K'k]-
TdA FAHHOCktillida H IlifA3AtAlliNA[A].
ei A3 paR &IMMO' moms r[ocnoA]8 R[or]t3 H cn[a]c13 'MUMS
H[CS]CS X[pnc-r]8 Tpongn F1OKAOHHK IVY BACHAII KWEKWA4 6[0]NC1110
M[11]40}CT110 11*(1[0],41411M BENIAH HEM MLOIA,t1,AKCKOH, WNC r[0]C-
[no]A[CT]K[d]MH KA[A]1011p0HBILOAHK 114WHA1 KA[A]rOfItIOHSKOAIHUM LI[H]-
CTHM H orkTium cpAu,Faa WT K %CNA HAUThla A[8]11161:1 H WT fi[or]e
nomoukna HOTK[p],LAHKOM H SKirkmirom x-oTap c[K-k]rkn MOHACTHp
IIIWAAOKHU,KOH rAOKE OCT xpam C[Ick]TOH KANTOKt111,1HIE FIACIAT'kH
4[H]CT. H 41 nirksa[a]rocnoamnian Kn[a]A[tin]u,n HAWEH K[Or0p0AH]I%H
H 1111[H]CHOA[t]KAH 11/1[A]111H WT SpHK ENCI HAMAN WT KTHT0pA C[Ick]-
TAN MOHACTHp CA4III*3 flIAAA*T3 1W fiAFAAHAN CTAPAPO &MOAN
SEWN MWAAAKCK011 ENKE EfICT C[0]C11[0A4114, WT A kT SK R' [6918=
1410) oK Torm 1311HHHA Ko Tap c[K-k]rian M[O]IACTHIMI S HAAHHHAX
r,e,. Cla WILES flAtFTC/i C14 KOTAP SrOpCKIH NA HMit &MOON Gorap,A,
11 &FAIN H HAAFIHF16 PAp t H TOAVECKSA Fi 1104611111H WT 111pr 1111

ft6I6H 41TO fCT HAA OTSAINOH Kl11311HU,H S ALMON KOWHO AOAS K0111-
41011 AO IIA'kT14/411111 KAHKOK H WT TAM A0A8 AO KEAHKOH KOIUHH H

WT TAM RFAH11010 KOWHOIO AO 111140111 KFAHKOMS GOKAMS H WT TAM

npocTo HA AHA AO frki9C GoKap,a,a A0 ws-kpung PScoai H WT TAM
AOAS 110TOKOM AO pR1KH KIICTP H LIM H WT TAM AOAS FtHCTpHU,E10 AO
SCT1M HOTOKA GTSAIHOH 1{10111111H 14 WT TAM HOTOKOM AO OTS-
AMON K-I4HHU,H H AO K-kpr 111061A, HAIM HC np-b.Ka notfaxona,
T04 AA FCT H WT HAC 8pInt H HOHOKAE1111 H 110TKVKMAEHIF TOMS KWH-
HHCAHHOMS M[0]HACTHPIO C'h IVILCIAN ACIOAOM, A HA TO FCT K-kpa 144-
Wir0 110]ClIWACTIKA KNIUnHCdHHArO MH 1W &CHAN KWEKWAA, H ickpa
11111*K143A1OKAMHAr0 H CpAHHAr0 C[hl]HA r[0]C[HOACT]IAMH 1W GTF*AHA
gtviKwAn H MIN{ somp MUNK, 14, HAM TOAIPAWKO KFAHKAr0 AKOP-

www.dacoromanica.ro
 117

HHKA A0M1111 BIMAII, H. n. Towp IIITilH4AHK0 Eilt1HKAPO AttOpHHIld

rOpHIII SEMAH, K. II. FA11111114 l'ETMAHA H nlipKaneca CS4AIICKAr0, K. II.
BAAAHA H fhlOCTO/1 IrkliA/LIKOK XOTHHCKHX, K. n. INTpAIIIKO H . , . .

[lipSefe] .... wi&pKdAtIKOK HIMIIII,KHL H. II ..... [lipSete] . . .H. , .

[lipefe] ... , 1119KAAASOK p0MAHCKHX, K. II. ilflOCTOA KATAA1184 110-

CTIAHHKA, K. II. FAHrOpll XpiaKE cirirapt, K. 11. HOMAKH KHCTI4c1-

HHKA, K. H. TOMA CTOAHHKA, K. 11. iISI1S41 IlirkstecKSA MIAIAHH4Apa,

K. n. KOCTI KOMHCA H wkpa mickx KOtl-kp HAWHX ECEAHKHX H WAHL
A no HAWIM IICHHOTA H r[o]cn[o]AcTKoKdnue KTO SSAIT r[oc]n[o]-
A[A]rk WT ACTH HAWHX HMI WT 114111Ir0 poAS HAH 114K IISAH Koro
B[Or]'k HMIIIET r[o]cn[o]A[a]pom DITH HAIM SIMIAN AAWMAIICk0Hi
TOT KH HM 111110p8WHA Hewn. AA4HIIi1 H 110HOKIIEHIE, AAE ASH IM$
Aan H Upbum, BA 4TO ECT lir upam KOTap WT CTAp0A4KHHX AIM,
A F14 tomnim Ka1p4 H 110TIKRY6?KAIHIE TOMS K'1CE KHWEIIHCAHHOMS KG-
Xki111 ICMH HAWIMS KAIIHOMS H 1104TEHHOMS KOApHIIS n[4]118 rAllpHAA
Hlt1 i1OrOdSETS IIHCATH H HAWS [MAT SAKE34TH Ick C1448 HCTHHHOMS
NUTS HAMEMS.
IIV &CHAU KOEKOAA.

11HCAA i1111)(MIA PlISTSA KHK A01'04SET S IACWX Kn[t]Tw spit

MApT. A AHH.

Traducer e.
Iai, 1642, Martie 30.
In numele fatalui si fiulul si sf. duh, treimea sfanta una si nes
despArtita.
Tata eu rob1 stgpSnului meu domnului Dszeu si mantuitorului
nostru Isus Hrisfos, inchinalorul treimii Io Vasilie VV. din mila lui
Dszeu domnul intregii tail moldovenesti, precum s'a milostivit domnia
mea cu a noastra buns voint2i, cu inima curata $i luminata din tot
sufletul nostru si cu ajutorul lui Dszeu si am infant hotarul sf. manas
stiri de Moldovita unde este hramul sf. bunavestiri a preasfintei,
curafei preablagoslovitei stSpanei noastre nascafoare de Dszeu si pus
rurea fecioara Maria din uric ce lsau avut dela ctitorul sf. manastiri
de sl'avita pomenire Io Alexandru cel Batran Voevodul Tarii Mots
dovii, care a fost domn, in anul 6918 (= 1410), care atunci a facut
hotarul sf. manastiri in munti unde din veac se intalnesc cu hotarul

www.dacoromanica.ro
 118

unguresc anume Sohardul Mare i Mic i rnuntele Raraul si To

derescul si incepand din varful Jereabai ce este la Faniana Rece
in Cona Mica, Co?na in jos la Platini? Bancov si de acolo in jos
la Cap la Mare *i de acolo Cosna Mare la piciorul Sohardului Mare
i de acolo drept in deal la varful Sohardului la obarsia Rusoaea
i de acolo cu paraul in jos la raul Bistrifei si de acolo cu Bistrifa
in jos la gura paraului f"antanii reci si de acolo paraul la fantana rece
si la varful Jereabai, unde intai am inceput, aceasta ca s5 fie si dela
noi uric si intocmire si intarire acelei mai sus scrise manastiri cu tot
venitul si la aceasta este credinta domniei noastre, mai sus scrisul
noi Io Vasilie VV. si cr. preaiubitului si dragului flu al domniei
mele Io Stefan VV si cr. boierilor nostri, cr. panului Todera$co,
mare dvornit al farii de jos, cr. p. Toader Petriceaico, mare dvornic
al tarii de sus, cr. p. Gavriil hatman si parcalab de Suceava, cr.
p. Balan si Aposlol p5rcalabi de Hotin, cr. p. PairaKo si . . , . pare
calabi de Neamf, cr. p parcalab de Roman, cr. p. Aposlol Ca=
targiul postelnic, cr. p. Gligorie Ureache sp5tar, cr. p. Iordachi vise
ternic, cr. p. Toma stolnic, cr. p. Lupul Prajescul medelnicer, cr. p.
Cosle comis si cr. tuturor boierilor nostri, marl si mici, iar dupa
moartea si domnia noastra cine va fi domn din copiii nostri sau din
neamul nostru sau pe oricine Dezeu it va alege sa fie domn tarii
noastre moldovenesti, acela sa nu le strice a noastra danie si intoce
mire, ci s le dea si s le intareasca fiind al for drept hotar din zile
vechi, si pentru mai mulia credinta si intarire a tuturor celor scrise mai
sus am poruncit credinciosului i cinsfitului nostru boier panului Gavril
mare logofat sa scrie si sa lege a noastra pecete de aceasta adev5rata
scrisoare a noastra.
Io Vasilie Voevod.
A scris Mihail Taulul fost logofat.
In Iasi, anul 7150 Marcie 30 zile.
Original, pergament, arhiva manastirii Sucevita lirl 577 cu pee
cefea atarnata rupta in dou5.
A fost mentionat intaiu de Eugen Kozak in Archiv fur sta.=
vische Philologie, tomul XV, 1893, pag. 203, nrl 35 si publicat intreg
de D. Dan in Arhiva genealogica II. 1913, pag. 40-43. Traducerea
german5 la Wickenhauser F. A.: Die Urkunden des Klosters Mole
doviza, pag. 107-108, nrl 132. Despre Suhard, vezi doc. din 1626
Iunie 2.
Despre posturile de frontier5 intre Ardeal si Moldova la Sue
hard si Dorna, vezi I. Martian ; Tara Nasaudului inainte de instie

www.dacoromanica.ro
 119

tuirea regimentului de graniceri Cu ltura", Nasaud, 1934, pag. 43,

anexa 5.
Pentru muntele Suhard a fost limp indelungat conflict intre
manastirea Moldovita si Bistritenii, cari 1=au ocupat. 'Ma docuo
mentele :
1. 1593, lunie 28, Iasi : Aron Voda aminteste nedreptatile ce
le suporta Moldovenii din partea Bistritenilor si le aminteste acestora
hotarele Suhardului astfel : Limites per apicem Sirep descendunt infra
ad fontem frigidum, ex fonto frigido deorsum tendit ad locum Kosma
appelatum usque Bancko Palitenes, inde pergit ad magnum Kosinora,
hinc ad Zohard appelati montis pedem usque se extendit, inde cons
inuatur per summitatem ipsius Zohard usque ad torrentem qui val=
lachia Ruczai obersia appellatur, inde deorsum tendit iuxta torrentem
usque ad rivum Bistricz, iuxta hunt item rivum deorsum pergit usque
ad pratum Hidegkutpataka dictum, inde rursus retrotendit ad apicem
montis Sirep usque. (Hurmuzachi : Documente XVI, pag. 718 si
Iorga N.: Documente geografice, partea I, pag. 6-7).
2. 1595, Iunie 2, Iasi : Gaspar Cornis catra Bistriteni, calugarii
de Moldovita i s'au plans ca Bistritenii ii nelinistesc pentru un munte
pe care it stapanesc de mai bine de 200 ani ; indeamna pe Bistriteni
sa se astampere : Ispraviti frumos .. . asezati o zi si un loc si revedeti
hotarul cu oamenii cari inteleg dreptul" (Hurmuzachi : Documente XII,
pag. 66-67). La fel si Ieremie Movila la 1598, Iunie 25 (Ibidem
pag. 363).
3. 1598, Iulie 9, Suceava: Ieremie Movila VV. catra Bistrio
teni, hotarul este stabilit si noi nici de cum nu lasam din hotarul
t aril". Bistritenii in loc sa i se adreseze kli, s'au razbunat singuri,
au inchis pe calugarii de Moldovita cari au sosit la Bistrita, prose=
deul acesta nu se poate admite. (Hurmuzachi XII, pag. 372 ; vezi
si pag. 367).
4. 1598, Iulie 15, Suceava: Ieremia Movila catre Bistriteni, a
trimis oameni la fata locului cari au stabilit hotarul, ii indeamna sa se
astampere si sa nu mai supere pe calugarii de Moldovita. (Ibidem
pag. 375).
Documente anterioare :
1. 1410, Februarie 15, Suceava : Alexandru cel Bun darueste
man. Moldovita muntii Suhardul mare si mic. Hotarul incepe la varful
Jireapai de asupra fantanii reci, la Cosna mica, cu ea in jos la
Platinis Bancov, in jos la Cosna Mare, la piciorul Suhardului Mare,
drept in sus la varful Suhardului, tot pe varf la obarsia Rusaei, in
jos cu paraul la apa Bistritei, Bistrita la vale la gura paraului fan=
tanii reci, paraul acesta in sus la fantana rece la varful Jireapai.
(Costachescu : Doc. mold. I, pag. 75 7 T, nrl 26. Originalul se a=
seste la manastirea Succvita si are o pecete mica atarnata ; d=1 Cos=
tachescu loa copiat depe o fotografie nestiind uncle se afla originalul).
Despre Rarau si Toderescul vezi doc. din 1630, Oct. 26 si
1683, Ian. 9.

www.dacoromanica.ro
 120

Muntele Suhardul este un masiv cu mai multe varfuri, Dealul

Suhardul (1327 m) este situat aproape de raul Somesului, in &Est
de el se gaseste Suharzelul (1709 m) situat la Vest de satele Taco,
beni si Ciocanesti, In document i se nice Suhardului = Suhardul Mare,
iar Suharzelului = Suhardul Mic. Varful Jireabgi este varful Suhard
zelulni, Dela varful acesta curge fantana sau izvorul rece si se varsa
la Ciocanesti in Bistrita. Amandoua Cosnele (Cosna Mare avand
directia V=Est, Cosna Mica EdVest) se impreuna formand Paraul
Cosnei, Banco se cheama povarnisul de Vest al Suharzelului la
obarsia Cosnei mici, Mergand in susul Cosnei Mari ajungem astazi
la Izvorul vacarilor, si tot cu el la Dealul Suhardului (1327 m), zis
la document Suhardul Mare. De aici cu poiana Suhardului la Dealul
Rosiu (1768 m), la varful Omului (1931 m), unde este obarsia pad
raului Rusoaia care se varsa in Bistrita langa Rotunda, in dreptul
muntelui Bratila (1489 m.) situat in Maramures.

54.
1642, Mai 26.
Fostul jitnicer Nicolae si marele pifar Dumitrasco se inteleg &
srapaneasca frateste cafe o jumatate de sat din Bahrinesti, tinutul
Sucevii.

[Tradus in romaneste de pe o copie germana].

Adeca eu Nicolae fost jitnicer scriu si marturisesc cu aced
adevatat zapis al tneu, precum din buns voia mea m'am inteles si
m'am impacat cu du=lui Dumitrasco mare pifar penfru satul Bay
hrinesii tinutul Sucevii, care sat a fost al Gra moaii, ca s5=1 stay
panim frateste, si sa fie o jumatate cu vecini a lui, iar cealalta jud
matate sa fie a mea, asijdere sa stapanim frateste si helesteul, campul,
fanatele, p5durea si toate locurile ; iar data s'ar cumpara partea fa,
zesilor din acel sat sau am primido cu judecata la fel frateste sa avem
a o stapani si mi=a dat du=lui mare pifar 169 lei si nedam inteles
intre olalia din buns voia noastra si la aceasta tocmala a noastra au
fost WA' multi boieri marl si ,feciori de boieri anume du=lui Ilie
Sturza mate stolnic, Gligorasco Ghenghe mare medelnicer, Petri=
ceico mare clucer, Constantin mare sulger, lona$co Ba4 fost Ord
calab, Dumiirasco Prajescul, Tudosie Dubai', .Stefan Prajescul vornic
de Botaseni si multi feciori de boieri si pentru mai mare credinta
am iscalit impreuna cu boierii mai sus scrisi si am ap5s3t pecetea,
precum acea jumatate de sat sa fie a lui Dumitrasco mare pifar . . .

www.dacoromanica.ro
 121 4
nerusiit in veci, si s'aosi scoata si intgritur5 domneasca si nime Ault
sa nu se amestece, si pentru credinta a scris Tiron.
26 Mai 7150.
Nicolae fost jitnicer iscal.
Die Sturza stolnic, Dumitrasco pitar, Gligorasco Ghenghe vela
medelnicer, Constantin vel sulger, Pefriceico mare clucer, lonasco-
BM parcalab.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium II, pag. 19 22k-
unde se afla copia germana.

53.
1643, Octomvrie 20.
Teta, Isac, Coste, Ana si Marica, copiii lui Miron Onciul de Herta,
imp'artesc cu nepotul for aheorghitS, averea ramasa dela pgrintele-
lor anume Sinehau $i 1/2 CernAcau (Cincau), tinutul Cernauli-
Copie depi sureftd scos dipi ipisocur lui Vasilie Vod5, din veld T152 Octomvrie 20...
Precum au venit inainte nostr5 si inainte a nostril moldovenesti
boeri marl si mici Teta si cu fratii ei Isac si Code si Anna si Ma-
rica, feciorii lui Maron, si cu nepotii for Gheorghita, feciorul lui
Ionasco, nepotul lui Maron, si au aratat inainte Domnii meli un
zapis de martorii dela boerii Domnii meli dela vornicii de Porta si
dela alti boeri dela Vasale Rosca $i Toderasco vornic si Costanfin
Ciogole vornic si Iramae Murgulet si Dumifrasco Dragulascul i
Dociul biv paharnic si Isac din Cilinesti si Pant& Barbotchi si
Dumitru of Lihiceni si Vasale slugii Domnii meli scriind intre acel
zapis precum ei sau inp5rtStu intre d'ansii a for driapta ocina 5i moo
sie ceau avut parintili for Miron Onciul of Herta si dela maica for
Gaffona, fata popii Tomi of Calinesti, satul Sanehaul pe Prut la
tanutul Cernautului si gium5tate de sat de Cernacau tot intracel
tanut si cu locuri de helesteu si de moil si sau vinit satul Sanihgul
cu locuri de helesteu si de mor[a] pe 4 frail, o parte s aiba a lane
Isac, alts parte frati Ban Coste, a trie parte soara for Marica, a
patra parte ca sa fii a lui Ghiorghi si cu fratii lui, feciori lui
Ionasco, cu tot vinitul, iar in parte Tefii sau vinit den giumatate de
sat Cernacaul giumatafe, iar in parte Anii surorii sale iar sau vinit
dintrace giumatate de sat amandurora surorilor giumatate de sat parte
din gios cu loc de helesteu si' de moara in Topfita si not daca am.

www.dacoromanica.ro
 122

v5zut de a for buna voe impartal5 si tocmala intre dansii si dela not
Liam dat i liam int5rit slugilor Domnii meli pe satul Saneh5u1 ca
s5 tae cu tot vinitul si pe giumatate de sat Cern5c5u1 pe doi frati ca
..s5 li fie for driapt5 ocing si mosie.
Toder Volcinschi.
Sau scos la velet 72T1, Mai 30.
Copie romaneasc5, Arhiva dela Forum Nobilium din Cerauti,
,pachetul cu documente vechi. A fost publicata in a noastra : Fay
milia Onciul, pag. 40, nrl. 34.

56.
Suceava, 1645, Iunie 2.
Vasile Lupu V. intarete lui Costin, fiul Savii, i fratilor sai o
lumatate de sat din Cuciurul Mic, jinutul Cernaufi.
[Tradus in romaneste de pe o copie german5].
Noi Vasilie VV. din mila lui Dozeu Domn Tarii Moldovii.
Am dat scrisoarea domniei mele slugii noastre lui Costin, flub
'Savii, si fratilor sai, ca s fie volnici si puternici a lua de a zecea
depe mosia si cump5r5tura lor, jumalate de sat de Cuciurmic, din
roadele campului, fanate si din Coate veniturile si nime s5 nu cuteze
a=i opri si a se impotrivi, iar cine ar crede ea i se face strambState,
acela sa vie la not cu dresele ce he are. Domnul singur a poruncit.
Suceava, 22 Iuni T153.
Marele logofal a cetit.
Arhivele Statului Cerdauti, Liber Granicialium IV, pag. 464,
unde se g5seste copia germana.

5T.
1646, Iulie 9.
Logofatul Tautul cumparase cu 8 galbeni dela frafii Cosma i
Tancul a patra parte de Comarqti, finutul Sucevii. La rugamintea
acestor frati Tautul is in primire aceti bath i partea de movie
amintita trece din nou in seama fotilor sai stapani.
[Tradus in romaneste depe o copie german5].
Adec5 eu Dui& biv logof5t scriu si marturiscsc cu acest
zapis al mieu, precum am avut o cump5fatur5 dela Cosma i fratele

www.dacoromanica.ro
 --123
sau Tancul i dela si dela sora for anume a patra parte
de Comareffi la a pa Sireiului, linutul Sucevii [pentru care am int5=
rire dela] Radul VV, [$i a venit la mine] Zaharia, fiul Il[ened, ne=
potul lui Nechita, rugandu=m5 cu oameni buni, ca s iau inapoi
banii miei, de aceea din bun5 voia mea la rugarriintea oamenilor
buni si a lui am luat banii anume 8 galbeni si am facut acest zapis
in fata lui a lui Iona$co, a lui Pairafco de Storojinet, a
lui Gheorghie Carapcianul , a lui Sava de lge0i, i a
lui Cazacu Ponici i in fata altor oameni buni, si am vrut sari dau
i uricul meu, dar in el scrie si despre uncle vii ce le=am cumparat,
de aceea am scris cu mana mea ca sa i se cread5 si s5=i fie cilia
i mosie cu toate veniturile si am iscalit [si am pus] pecetea [mea]
ca s5 se stie.
9 Iu lie 7154.
Thula
Gheorghe Carapcianul, Sava, Iuon Tudan.
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium VI, pag. 44-45,
uncle se af15 copia german5.

58.
1646, Iu lie 10.
Stefan Murgulet cu sotia sa Zlata, fiica lui Dumitrasco Septelici
din prima sa asatorie, au conflict cu Safta, a doua sotie a lui
Dumitrasco $eptelici, pentru o parte de Zaharesti, tinutul Sucevii.
Mitropolitul Varlaam hotareste din ordin, ca amandoua surorile
sa stapaneasca fr.** aceasta parte de mosie.
t Varlaam arhiepiscop si mitropolit suceayschi.
Scriem $i d5m stire cu aceasta scrisoare a noastra, cum s'au
parat de fata inaintea Mariei sale lui Veda Salta, fameaia lui Du,
miiraKu .5eptelici, cu .Stefan Murgulet, ginerele lui DumitraKo
,septelici, pentru o parte de dna den sat den ZahareVi, care parte
au zis Safta inaintea M5rii sale, ca au dat=o Dumitrasco Septelici
la boala lui unii cucoane mai mici, ce au f5cut mai apoi cu dansa,
iar5 Zlata, fata lui cea cu fameaia cea dent5i, carea iaste dup5 *fermi
Murgulet, s5 n'aiba treaba intr'acea parte de ocina si au zis c5 are
i marturi pre un preut, carele au fost duhovnic lui (sters) lui Du=
mitrasco $i pre alti sateani, carei au fost acolo de s'au prilejit. M50

www.dacoromanica.ro
 124

ria Sa Voda i,au tremis la noi sa:s aduca Safta acei marturi si
duhovnicul acela, cum vor marfurisi ei cu sufletele sale, si au adus
Safta duhovnicul si acei oameni ce eau prilejit acolo Inaintea noastra
de,au marturisit, cum au fost daf Dumitrasco Septelici la boala Iui
acea parte de ocina acei cucoane mai mici, ce:au facutu=o cu fai
meaia aceasta de apoi, Cu Safta, si an fosf facut si zapis, iara deac:au
poroncif de/tau venit si Zlata, fafa cea mai mare, fameaia Iui Stefan
Murgulef, iara Dumitrasco au luaf zapisul acela si 1:a rupt si au
socofif s hie acea parte den Zaharesti si preaiurelea pre unde vor
mai hi ocine amandorora sa:s fie frateaste, inteacesta chip au mar,
furisit marfurii, c'au lasat Dumitrasco Cu limbs de moarte vazindu si
Safta marturisindu acei marturi area, s'au tocmit surorile ce pre
unde va hi si acea parte den Zaharesti sa tie frateaste Zlata $i cu.
soru sa si s-au facut zapis una altiia (I) ca s nu sa mai parasca,
pentr'acea le:am facut si dela noi aceasta scrisoare a noastra ca sa
nu mai scorneasca park sau sa sa mai parasca, ca sa le hie for
aceasta scrisoare de credinta. De aceasta scriem si dam stire.
Pis in mitropolie mas[eta] Iul[ie] 10, vl[ea]t 7154.
Az Varlaam mitropolit.
Din Arhiva istorica a Romaniei III, pag. 226, nrl. 24.
Despre Zaharesti in legatura cu familia Murgulef ne da relafii
urm. doc. :
1699, April 2, Micauti, finutul Orhei : Draguta Fratimaneasa,
fafa lui Dumitrasco Septelici, neavand copii da danie nepotului ei
Lupascu Murgulef rohmistrul partea ei din Zaharesti si din Slavniceni
si alte locuri, fiindca a cautat:o la batranefe (Arhiva istorica a Rom.
III, pag. 266, nrl. 61).

59.
Ia,i, 1647, Mai 20.
Vasile Lupu VV. stabile* dijma vecinilor din ocolul
Campulungului rusesc.
[Tradus in romaneste depe o copie germana].
Noi Vasile VV. din mila lui D:zeu Domn Tarii Moldovii.
Facem Mire pentru mulfele jalobe ce le,au avut lacuitorii de Campu,
lungul rusesc, Putila si Rastoace, finutul Cernautilor, impotriva sta,
panilor for si impotriva calugarilor de manasfirea Putna pentru dijma
depe muntii Selelin, Pod Izvoarele, Pog'ani$, Molda, Lucina, Bisirita,

www.dacoromanica.ro
 125

Tapul, Tomnalic, Iarovila si alti munti din ocolul Campulungului

cari aunt in stapanirea manastirii Putna, iata au venit 40 lacuitori de
acolo zicand precum singuri an curatit locurile de padure facand
lazuri, iar stapanii acelor lazuri nu =i lasa sa traiasca dupa voia lor,
scofandugi depe acele locuri, pentru care a fost multa galceava. La
cercetarea cc s'a facut s'a aratat, precum stapanii au fost impartit
intre ei pe lacuitorii acelor sale dupa numarul lacuitorilor si dupa
bunatatea lazurilor si dup5 aceasta impartiala s'au invoif stapanii si
nici lacuitorii n'au tagaduit aceasta. Dar mai tarziu lacuitorii au facut
obiceiu sa vanda acele lazuri unul altuia, iar cativa dupa vanzare au
plecat la alte mosii si in alte tinuturi, si nu vreau sa dea dijma dupa
hotararile domnesti, ci dau dupa voia lor, de care s'au facut multe
galcevi, fiind mare nedreptate pentru stapani. De aceea not dupa
cercetarea cu de amanuntul facuta de boierii sfatului nostru domnesc am
miluit pe stapani dupa dreptate, intorcandu=le stapanirea asupra acelor
locuri, si am intarit cu aces! uric cu intelesul, precum de acum
inainte sa fie Faro putere vanZarile si schimburile facute, dar zicand
lacuitorii, ca vor infra in mare saracie si nevoie daca li se vor lua
locurile ce le au unul dela altul, s'a facut intelegerea cu stapanii in
asa fel, invoindu=se de buns voie, precum depe locurile pe care le
au lacuitorii, oricate ar avea fiecare, $i la cati stapani ar apartine ele,
sa se is dijma dupa hotararile dompesti .i de acuma inainte sa nu
se mai vanda locurile nici din mosiile razesilor nici din muntii may
nastirii Putna ; de aceea poruncim vornicului de Campulungul rusesc,
ca dupA acest uric sa scuteasca pe stapani, sa sileasca pe acei vecini
cari n'ar voi sa plateasca dijma ce se cuvine si sa nu mai rabde
asemenea lucru, iar daca ar mai veni jalobe de acest fel, atunci
vornicul va fi adus de un om gospod sa aspuda si va fi de mare
pedeaps5. Aceasta poruncim.
Iasi 7155 Mai 20.
Vasilie VV..
Toderasco mare logofat, Gheorghi uricar.
Din Wickenhauser ; Moldauisch and Russisch Kimpolung pag.
32 33 nrl. 4. Am schimbat anul 7115, care este gresit in 7155.
Pod Izvoarele inseamna sub izvoarele Sucevii, din bate izvoao
rele Sucevii.
Poganis este identic cu Pohanesti (cu p5raul Pohanicioara), un
munte situat de SE. de Sipotele Sucevii, al5ture de Muntele Salasul
Mare. Alt Pohaneti se at la mai la Sud, la obarsia paraului Brodina.
Molda este Moldova Sala, localitate i munte (1423 in). Lucina,

www.dacoromanica.ro
 126

munte (t 1590) situat la Vest de Moldova Su lita. lapul, munte

(1661) situat intre p3raele Tibau $i Chirlibaba. Tomnatic, munte
(1565 m) situat intre pa-Caul Parc Slab $i izvoarele Sucevii. Iarovita
munte (1580 m) situat la Nord de Tomnatic $i la Sud de Iarovicioara.
In partea de Vest a muntelui curge p5raul Parc5la b.
Despre brani$tea Putnei vezi doc. din 1490 Martie 15 $i 150Z
Noemvrie 17 (I. Bogdan : Doc. Std. c. Mare I pag.. 419-425 $i
II 209-212. Stabilirea geografic5 a muntilor branistei Putnei vezi
doc. din 1647 August 15.

A t-A.S0 60.
Iasi, 1647, Attest-15.
Vasile Lupul, Domnul Moldovii, intareste manastirii Putna brani$tea
ce a prima. dela Stefan cel Mare. Se aminfesc munlii cari se
afla dincolo de hotarul de astazi al Stafului roman.
[Tradus in romane$te depe o copie german5].
In numele tat5lui, fiului $i sf. duh, treimea una $i nedespartita.
Iat5 eu robul stapanului meu, Domnul D=zeu $i mantuitorui
Isus Hristos, inchinitorul sf. treimi, not Vasilie VV. din mila lui
D=zeu Domn Tarii Moldovii am binevoit din buns voia noasir5 cu
inim5 curata $i luminat5, din tot sufletul $i cu ajutorul lui D=zeu $i
voind a face fapte bune vazand cum alti domni rapausati $i inaintasi
ai no$tri din iubire pentru D=zeu, pentru sf. biserici $i manastiri $i
pentru rug5torii catr5 D=zeu, pentru sufletul for $i mantuirea p5ca#
telor au miluif $i au intarit, de aceea $i Domnia mea cu intreg
sfaful domniei mele $i cu voia celor patru sf. p5rinti moldovene$ti
anume Varlaam arhiepiscop $i mitropolit de Suceava, Afianasie,
episcop de Roman, Theofan, episcop de R5dauti $i Ghedeon, episcop
de Hu$i $i cu voia intregului slat al boierilor no$tri, a marl $i a
mici, am dat $i am infant rugatorului nostru Simeon egumen $i in=
tregului sobor al sf. manastirii Patna, unde este hramul nascatoarei
de D=zeu $i pururea fecioara Maria a for dreapta ocin5 $i. mosie $i mi.-
luire, ce au fost date $i int5rite sf. manastiri cu uric dela de fericita
memorie .,Stefan Voda cel Bun pentru brani$tea din ocolul manastirii
$i pentru lacuitorii ce sant acolo, precum acei 15cuitori sa p5zeasca
alai brani$tea cat $i hotarele acelei manastiri, ca nimeni s nu prinda
pe$te, s nu vaneze, sa nu pasta vite sau s faca alt lucru im=
potriva vointei egumenului $i nime s nu cuteze a intra in brani$1e,
ci numai man5stirea sa aiba a prinde peste, s vaneze $i s pasta

www.dacoromanica.ro
 12T

vitele man5stirii si hotarele acelei branisti a mai sus zisei m5n5stiri

sunt : Suceava cu toate izvoarele ei, incep5ndu=se dela Opcina Vuleva
intre Bilesii 1)&15 la poiana Slatina, de aici la Poheresfi $i Opcina
pans la Pa Itin, de aid la obarsia Falceului in mijlocul Ciumernei,
in sus la varf si in mijlocul poienii Plosca, la Siivioara, la Mare le
Hrebenis si in jos la larovicioara, la Tomnatic, Hostov, de aid la
Chicera Hostov, la Perce labia si Jupania dela obarsia Tibau/ui la
Tibaul de jos la muntele Luhov, la Cimbroslava, la muntele Gavril,
la muntele Bratila peste Bistricioara din partea Rusoaia pan5 la
Stenisoara, unde este Prediaca, de aici cu ea in jos p5n5 la gura ei,
peste Bistrita in sus pAn5 la gura Chirlibabei si acest p5r5u in sus
la varful muntelui Tatarca Mare, si tot cu Opcina peste varful
Geinei la Molda drept la varf prin faget !a Petrisul, la Se lasul Mare,
la alt Sa/a$, la p5r5u1 Benea, drept la Arsura, la Oglinda si la
Ploiana Crucii/, de aici drept muntele in sus la Mesele crucilor Si
la varf la Stanisoara, la Slatina Voitinului. Aceste sunt hotarele mai
sus scrise sf. manastiri Putna psi ale branistei ei, Si aici nime s
nu prinda peste, s5 vaneze si s5 pasc5 vice sau of fara voia egumes
nului, pi pentru aceasta este credinfa mai sus scrisei domnii a noastre,
not Vasilie VV. si credinfa preaiubitilor nostri fii anume $tefan VV.
Ioan VV. si Alexandru VV. si credinfa panului Grigori Ureche,
vornic de fara de jos, cr. p. Gavril hatman, cr. p. Toma vornic de
fara de sus, cr. p. Toader Petriceicu, parcalab de Hotin, cr. p.
Stefan Boul $i p. Damaschin parcalabi de Neamf, cr. p
p5rcalabi de Raman, cr. p. Iuga posfelnic, cr. p. Stefan Gheorghe
sp5tar, cr. p. eheorghi ceasnic, cr. p. Iordachi visternic, cr. p.
G.hica stolnic, cr. p. Costin comis si credinfa tuturor boierilor nostri
moldovenesti, a marl si a mici. Iar dupa moartea noastra si dup5
domnia noastra tine va fi domn farii noastre moldovenesti din fill
nostri sau din neamul nostru sau pe oricine Dszeu it va alege s
fie domn, acela s nu le r5stoarne a noastra danie si intarire, d s
le dea si s5 le int5reasc5, fiind a for dreapt5 ocin5 d5ruita de blag
gosloviful Domn [$tefan eel] B5tran si pentru mai mare credinfa a
tuturor celor scrise mai sus am poruncit cinstitului 4i credinciosului
nostru boier Toderasco Iascovici mare logorat ca scrie si s at5rne a,
noastra pecete la aceasta dreapt5 scrisoare a noastra.
A scris Dumitras diac, in Iasi T155 August 15.
Vasilie VV.

www.dacoromanica.ro
 128

Din Wickenhauser : Moldauisch and Russisch Kimpolung pag.

:33-35 nil, 5, unde se &este publicat textul german.
La 1782, cand s'a facut fraducerea germana a acestui docuo
-merit urmatorii munli nu mai aparfineau Moldovei ; it oeupasera Polonii,
Ungurii si .Ardelenii : Tomnatic, Hostov, Chicera Hostov, Parcalabie,
Jupania, obarsia Tibaului la Tibaul de jos, muntele Luhov, Cims
broslava, muntele Gavril, Raffia, Rusoaia, Stanisoara si Diaca.
Se afla in Pocutia, intre Ceremusul Alb si Negru : Tomnatic,
Hostov (astazi Hostin) Chicera Hostov si Parcalabie (= poienile la
malul slang al paraului Parcalab).
Se afla in Maramures: Jupania (masivul intre izvoarele Par:
calabului si Tibaului), Obarsia Tibaului si Tibaul de jos (paraul
Tibau curge pelanga masivul cu acest nume), Muntele Luhov (dupa
configuratie identic cu muntele Tilhoaia), Cimbroslava (la Vest de
paraul Tibau, inallime 1616 m, are doua varfuri C. mare si C. mica),
Muntele Gavril (frebuie s fie identic cu muntele fara nume A 1351
la Sud de Cimbroslava si la Vest de masivul Leliste), Muntele
Bratila A 1492 m, are la Sud raul Bistrita, la est paraul Tibau, la
Nord A 1351).
Se afla in Ardeal : Rusoaia (astazi Rusoaia sau Piciorul Ru
soaiei, la Sud de raul Bistrita, si la Vest de localitatea Chirlibaba),
Stanisoara (astazi Stanisoara sau varful Stanisoarei A 1700, la Vest
de Bistrita si la Nord de Varful Omului). Diaca (paraul care se
varsa in Bistrita, Prediaca este identica cu Izvorul Gandacului care
-vine dela Stanisoara si se varsa in Bistrita.
Faptul Ca se gasesc in stapanirea manastirii Putna cativa munti
situati la Nord de raul Ceremusul Alb pare a indica ca pe vremuri
hotarul Moldovei spre Polonia fusese la Ceremusul Negru. In aceasta
credinta ne intaresc multele nume geografice romanesti, care se IN-
talnesc in portiunea de pamant situata intre cele doua Ceremusuri.
Mentionam numai urmatoarele : Rotundul, Muncel, Curmatura, Paltin,
Calatura, Secatura, Runoc (= Runc), Rungury (= Runcuri), Pacura
( parau) Rusor (= Rausor) s. a.
Acest fapt it atesta si documentele. In volumul I al document
jelor noastre la pag. 232-233 am reprodus documentul din 1642
Iulie 20, in care se zice, ca Ceremusul Negru formeaza hotarul intre
Moldova si Polonia. Acest lucru it afirma la 1782 Februarie 19
boierii moldoveni in raspunsul for dat guvernorului austriac Enzenberg :
Hotarul Campulungului rusesc mai inainte vrenle, dupa stiinta, au
fost hotar Cirimusul Negru si din intamplarile turburarilor, nefiind
cazuta putare de grija despre Moldova, gasind prilej Lesii, s'au
intins si s'au latit cu stapanirea par la Cirimusul Alb si acei stapani
deli de acolo, cu invechirea stapanirei, au limas stapani in puterea
tor" (Uricarul XI pag. 265).
S incercam a stabili oscilarile frontierei la Ceremusul Alb si
Negru. La 1490 Marcie 15, cand Stefan cel Mare intareste man. Putna
-.branistea, nu se mentioneaza decal muntii situati in Moldova (I.

www.dacoromanica.ro
 129

Bogdan Doc. Stefan c. Mare I pag. 420 si 423). La fel e la 17

Noemvrie 1502 (Ibidem vol. II pag. 209.-210). De aici rezulta CS
manAstirea Putna s'a pus in stSpanirea muntilor dincolo de Cere0
musul Alb dupa moartea lui Stefan cel Mare. Data nu se poate
fixa. Pe timpul lui Vasile Lupu hotarul Moldovei este Ceremusul
Negru, la 1782 Ceremusul Alb. De aici par a rezulta urmatoarele :
Pe timpul lui Stefan cel Mare hotarul Moldovei a fost Ceremusul
Alb. Dupa moartea lui Stefan cel Mare Ceremusul Negru devine
hotarul fail. Aceast5 situatie a &Inuit un timp, cand, probabil in
secolul al XVIII.lea Polonii au ocupat portiunea dintre cele dou5
Ceremusuri si o stSpanesc si ast5zi.
Documentul din 1433 Dec. 13 dup5 care satul Vascoutii apartine
Moldovii, iar satele Zamostia $i Vilavcea Poloniei, se refers la re
giunea situat5 la Nord de Ceremusul Negru si astfel n'a fost con-
siderat aici (Costachescu : Doc. mold. II pag. 661 si 662 nrl. C).
In ce priveste hotarul Moldovei in spre Maramures si Ardeal,
Moldovenii sustineau totdeauna a hotarul incepe acolo, unde se rup
apele ; deci tot sistemul fluvial al Bistritei apartine Moldovii. Tata'
dovezile :
1. 1595 August 6: Tolnay parcalab de Suceava scrie Bistrio
tenilor despre izvoarele dela munte, anume Carlibahol, Tibaul, Ne.
grisoara si Cosna ca aceli izvoara au fostu de hotarul Moldovei si
au fost oamenii dela C5mpulAungu slobozi a imbla si a sa hr5ni
cu dereptu pre acolo vSnAnd fieara si peste". Ii roaga s5 15sati,
cum au fostu obiceiul mai deinte vreme, paci si tocmele bune"
(Rosetti A.: Letires roumaines pag. 233-4).
2. 1638 Noemvrie 18: EguLnenul si soborul man. Moldovita
dau marturie lui Mihail Igyarto, trimisul Bistritenilor, c5 muntii Lala,
haul, Tomnaticul, Putredul si Piciorul Vancului papa la izvoarele
Bistritei sunt ai Bistritenilor pada acolo e hotarul for si apele care
curg in Ardeal fac hotarul Ardealului" (Hurmuzachi : Documente
XV2 pag. 1048-1052).
3. Pela 1640-50 Mai 31 : Solomon vornicul din Campulung
scrie Bistritenilor ca Domnul Moldovei nu permite sa i se calce
hotarul tarii, cAci acesfa este astfel : De undea s rupu apile spre
dumia,voastra a dumilor voastre esti, si dea unde sa rumpu spre not
a nostru este, care este hotSrat dea Stefan Vocla si dea alti domni
vechi trecuti" (Hurmuzachi : Doc. XV2 pag. 1193-1194).
4. 1641 Septemvrie 26, Iasi : Copia literarum Basilii principis
Moldaviae, in quibus scribit, quod territorium cisfluvianum nostrum,
transfluvianum vero ipsorum sit. (Iorga N.: Documente geografice
pag. 9).
5. 1818 Iunie 10, Vatra Dornei: aitranii satului Dorna mar-
turisesc despre hotarul Moldovei Si pentru muntii care li s'au luat
in partea Ardealului, adica Fanaturile si Netedul, tij Persan, tij Su.,
varosu, tij Fata Cucuresii din varvul incoace si muntii insirati si
campii Talarasului si prin dealu lui Frau si pans in Magura Calului,
9

www.dacoromanica.ro
 130

adeca scursura apelor incoace precum Cosna si Cucureasa si Tesna

imputita si cu Coate prelucile care s tan de hotaru vechiu" au fost
ai Candrenilor ($tefanelli T. V.: Documente Campulungene pag.
.369 nrl. 260).
Hotarul Moldovei spre Ardeal este mentionat in Codrescul : Uris
fcarul IV pag. 278, anul 1792, si in ale noastre Noui documente
idampulungene" pag. 29 31, anul 1755 Mai 12.
Ce priveste numele muntilor i ale vailor depe teritoriul mol=
dovenesc am putut stabili urm5toarele dui:4 un studiu amAnuntit al
hartilor geografice publicate de Institutul geografic austriac, studiu
facut in colaborare cu organele biroului tehnic ale administrafiei
tondului bisericesc din Cernauti :
Opcina Vuleva este situata la Nord de satele Bilca si Vicovul
de sus, intre parade Bilca Mare si Bilca Mica. Intre Bilesii" in
seamna intre cele dou5 parae : Bila, plural Bilese.
Poiana Slatina: Situata la Vest de Vuleva, astki Slatina.
Poharesfi si Palfin, dupa indicatille din text ar trebui sa fie
situate intre Slatina si Falcau. La 1490 15 /s hotarul merge dela
obarsia Laurei (afluent al Sucevii) opcina la Falcau ; la 1502 17/XI
hotarul merge dela obarsia Laurei la obarsia Falcaului. Astki dela
obarsia Laurei treci peste muntele Pietroasa ca s ajungi la obarsia
paraului Faith'. Mai la Sud de Pietroasa se &este muntele Bucov.
E deci mai mutt decal probabil c5 Poharesti (probabil gresalA pt.
Poh5nesti) este identic cu Pietroasa, iar Paltin cu Bucov. Un Paltin
se &este la Suceava, la Vest de satul Sadau. Nu este identic cu
Paltinul nostru.
Ciumarna, este muntele A 1308 m care spre Nord se coboar5
intr'o muche lung5, la Sud curge astki PAraul Ciumarnariului, care
se varsa in paraul Falcaului. Deci hotarul a mers dela obarsia Falcaului
la muchea Ciumarnei, tot cu muchea pans la varful Ciumarnei.
Plosca, sat la Nord de Seletin. Ca s ajungi dela Varful Ciu=
marnii la Plosca, trebuie sa iai drumul peste Muntele Lungul (1381 m)
si dai in valea paraului Rusca, de aid cu valea Sucevii la Seletin,
de aici pe langa catunut Ropocel la Plosca.
Stivioara: munte situat la SV. de Plosca, forma lungAreatO.
(1376 m.), dela Plosca treci prin valea pAraului Putilei la Stivioara.
Hreben4u1 Mare: astki Hrebenis (1370 m.) munte la hotarul
Moldovei, la poalele muntelui curge paraul Parcalab, in Vest de Plosca.
Iarovicioara: astki Ialovicioara, munte la Sud de Hrebenis,
tot lang5 paraul Parcalab.
Chirlibaba : Parau care se varsa in Bistrita, langa localitatea
cu acelas nume.
Tatarca Mare: astki Tatarca, munte (1547 m.) situat la Nord
de localitatea Chirlibaba.
{'.rains: Muntele situat la NE de Tatarca, paralel cu aces!
munte curge paraul Lucava. Edina este situata intre Muntele Lucina
$i Dere Moxa.

www.dacoromanica.ro
 --131
Molda: Identid cu Moldova Su lila din ziva de ast5zi. Depe
Gina te cobori cu p5raul Lucava ca sa ajungi la Moldova.
Petrisul: Dela Muntele Moldova (1423 m.) care strajueste loca:
litatea Moldova Sulita, treci paraul Benea, care se vars5 in Moldova
si ajungi la muntele Petrisul. Are la Est muntele Feredeul (1478 m.)
la ,Sud muntele Porcescul, la Nord muntele Salasul.
Salasul Mare: Masiv situat la Est de Sipotele Sucevii.
Arsuri: ast5zi Arsita (1338 m.) situata intre .Sipotele Sucevii si
p5r5u1 Brodina. Arsita formeaza varful de Est al Salasului Mare.
Oglinda: Munte situat intre Sihloaia si Dealul Rosulpi, desparte
cele doua p5raie zise Putna. Dela Arsita te cobori la paraul Brodina
tot cu p5raul la vale p5n5 la localitatea Brodina de jos, de aici treci
muntele Sahloaia (1224 m.) si ajungi la Poiana Crucii (1091 m.).
Mesele Crucilor: identic cu Batca Mezului (1009 m.) situat
la Nord de Poiana Crucii. Poiana Crucii se af15 la Vest de man5=
stirea Sucevita.
Sianisoara: Face parte din Poiana Haciunga (948 m.) situata
la SE. de man5stirea Putna.
Slatina Voifinului: Este slatina de lang5 p5raul Voitinelului.
Paraul Benea: ,Vine dela Muntele Vaju Mare (1349) si se
vars5 in Moldova. Nu este identic cu Casa lui Benea" din doc.
1490 Martie 15 (Bogdan : Doc. Std. Mare I pag. 420 si 423). Casa
lui Benea trebuie s5 fie identid cu regiunea muntoasa la obarsia
paraului Brodina in Nord de Pohanesti, zis5 ast5zi Benea sau Benschi.
Despre branistea Putnei vezi documentul din 1647 Mai 20.

61.
Iasi, 1648, Iunie 1.
Vasile Lupu VV. intareste lui Gavrilas Mateias, fost mare logofat,
satul Bobesti. Se d5 hotarul satului.
[Tradus in romaneste depe o copie germana].
Noi Vasilie VV. din mila lui D :zeu Domn T5rii Moldovii.
Dam si int5rim lui Gavrilas Mateias fost mare logofal a lui
dreapta ocin5 si mosie, anume satul Bobesti, tinutul Cernauti, cu toate
hotarele, dup5 cum le=a hotarit Ilk .Septelici, staroste de Cernauti,
cu Dumiirasco cel BAtran de Berbesti cu alti multi megiesi de prin
prejur, iar hotarul incepe dela drumul din p5durea .Comarestilor, de
aid la valea lui Lazor despre Cabesti pan5 la Hlinita cea mare, des
spre Bobesti merge hotarul papa la valea care vine din padure si se
intinde spre Hlinita, unde este o poiana ce:i zice Spitinul (?) ce :i in
hotanil Bobestilor, asijdere si alte doua poieni despre Broseauti care

www.dacoromanica.ro
 132

se cheama Altar, tot in hotarul Bobestilor si de aici spre Dfaguseni,

unde merge drumul din poienile Altar spre muchea dealului pan5 la
o bucat5 de Omani ce se chearna Iablinie, de aici pan5 la locul unde
pe vremuri a fost satul, iar acuma e,te o poiang, acesta este tot ho=
taruisatului Bobesti despre hotarele din jur ; de aceea s st5paneasca
in veci d =lui Gavrilas logofatul acel sai Bobesti cu hotarele si venire
turile si nime s nu impresoare acele hotare si sa nu se amestece.
Iasi, 1 Iunie 7156.
Domnul singur a poruncit.
Toderasco vel logof5t, Dumitrasco.
Arhivele Statului Cern'auli, Liber Granicialium II pag. 2-3,
unde se afla copia germana.

62.
Suceava, 1,648, Iunie 14.
Toader Boul visternic cumparase dela surorile Nastasia, Sofronia
i Frasina, nepoatele lui Toader Corlatescul vamesul, Orli de moie
de Sfajareani i Corlate*ti, finutul Sucevii. Domnul intarete aceste
parti lui Stefan Boul fast cliucear, full lui Toader Boul.
Noi Vasi lie VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli moldayscoi.
Adeca s'au pgrat de fat5 inaintea domnii meale si a tot svatul
domnii meale Stefan Boul ce au fostul cliucear si fratii sai cu Du=
mitrasco, feciorul lui Carsifian ce au fostu logofalu, si cu alti frati a lui
si cumnatii lui cu Gligorasco Pr7jjescul cliucearul si cu Stalk vise
fiarnicul si cu Ionasco postelnicul pentru neste pArti de ocina din sat
din Seajareani si din Cor/Resti, care p5rti de ocina au fostu cump5=
rate de parintele lui Stefan Boul, de Toader Boul vistiarnicul, de la
Nastasia, giupAneasa lui Damiian vistiiarnicul, si de la sora ei de la
Sofroniea si de la Frasina, featele lui Iosip, nepoatele lui Toader Core
latescul vamesul, si de la alte rude a for si de la alte rude a for (re=
petal), cum au aratat inaintea domnii meali Stefan Boul si cu fratii
sai direas5 de cump5ratura de la Nastasiea, giup5neasa lui Damiian
yistiiarnicul, si de la sora ei Sofroniea si Frasina si direasa de la
Cosfantin VodS, cum au vandut Coate partile talane,s5u lui Iosip si
a unchilor sal lui Toader Corlatescul $i a lui Dumitru Corlatescul
ce le au fostu for dereapla mosie si cumparaturS, iara Dumitrasco,
feciorul lui Carstiian, si cu cumnatii sal carii mai sus sintu scrisi
area au dat samS inaintea domnii meale, cum au cumparatu de la

www.dacoromanica.ro
 133

ne$te rude ai D5mieneasa, de la Toader din Hreasca $i de la Seapte$

$i au ar5tat $i direasa de cumpar5tura de la Radul Voda, iara $tefan
Boul $i cu frati sai area au zis, cum candu au perit parintele for
Toader Boul vistiiarnicul, atuncea le:au fostu r5s5ritu $i direasSle $i
au fostu inblandu aceale parti de ocina din mans in mans, deci
Nastasiea Damieneasa vazandu ca inb15 acea ocina asea, iara ea s'au
sculatu cu me$terwg $i au zis c5 au vandut numai partea ei, iara
partile altor frati nu leoau vandut, ce de iznoava s'au sculatu ea $i
cu rudele ei $ioau vandut cu vicle$ug lui Carstiian logofatul, iara
candu au fost Stefan Boul si cu frafii sai au aflat aceale direasa $i
le :au adus de fat5 inainfea domnii meale, deci domniia mea $i cu
tot svatul domnii meale am socotit $i am giudecat dup5 legea t5rii
vi am aflatu cum Nastasiia Damieneasa $i cu rudele ei au inblat far5
de isprava $i cu vicle$ug de au vandut a doao ora lui Carstiian loo
gofatul, deci domniia mea deaca am vazut viclevugul lor, iara domniia
mea am dat foate aceale parti de ocina din sat din Corlate$ti $i
din sat din Staja[rea]nii pre mana lui Stefan Boul cliucear $i a frao
tilor sai ca s5 le hie ler direapta ocina $i movie $i cumpar5tufa, insa
au adus $tefan Boul cliuceariul $i cu frati sai $i m5rturie o ruda a
Nastasiei Damieneasa de au marturisit, cum au fostu de fat candu
au vandut Nastasiea Damieneasa $i cu surorile ei $i cu rudele ei
aceale parti de ocina bate lui Toader Boul vistiiarnicul, iara Duo
mitra$co Carstiian $i cu cumnatii sal carii mai sus sintu scri$i au r=
mas denaintea domnii meale $i din toat5 leagea tarii, iara $tefan Boul
$i cu frafii sai s'au indreptat $i s'au pus $i hargea in visteriea domnii
meale doaz5ci de faleri buni, jail de acum inainfe de vor mai scoafe
feciorul lui Carstiian $i cumnatii nescare direasa canduova s nu SA
creaza, penfru cad sxau aflat ca au fostu ficute cu vicle$ug, a in
nicto [da sea di] umipet pread sim lisfom na$im.
U Suceav[a] t[ea]t 7156 Iun[ie] 14 dn5.
Saam gospodin veleal.
Toderwo vel logofat iscal., Gorovei.
Din Arhiva societatii $tiintifice $i literare din Iasi, tomul L Anul
1889-90 pag. 626-630, unde se &este documentul tiparit cu lio
tere cirilice $i latine.
Corlate$ti ce cheama astazi Braie$ti. A se deosebi de satul veg
cin Corl5teale, care astazi se cheama Corlata. Satul Stajareani diso
p5rut. Vezi Vol. I pag. 144-5.

www.dacoromanica.ro
 134

63.
1650, Noemvrie 18.
Marie*, vaduva lui Vasile Onciul, lass copiilor ei Dubrusca,
Mariana, Axana si Gheorghita part& ei de mosie din Vasc5uti,
Bani la, Lucavat si Panca, Coate tin. Suceava.
[Tradus in romanesfe depe o copie germana],
Adeca cu Maricuta, flica lui Gligorce .5epIelici, vaduva lui
Vasile Onciul, fac Ore cu aceasta scrisoare a mea pentru copiii mei,
anume pentru Dubrusca, giupaneasa lui CoAtianul, Mariana giupa=
neasa lui Ca rsie Blanarul, Axana giup5neasa lui Mihalas .Seidir, si
pentru Gheorghita cari s'au certat pentru mosii si alie averi miscas
toare si vazand. a for cearta si neodihn5, am dat partea mea de baso
tins din Vascauti, si partea surorii mele Sarbai, pe care o st5p50
neste Cosatianul pentru comandul surorii mele si platind eu cu fiul
meu Gheorghita lui Cosatianul Coate cheltuielile de comand, au a=
mas ca foate cheltuielile de com5nd s be poarte copiii mei, ca sa
st5paneasca acesti pafru frail fraleste aceste mosii afara de partea su=
rorii mele Grapina cu Coate locurile si tofi faranii, insa pe Costin si
pe Gheorghe si pe Pavel cu fill for i=am oprif pentru mine ca s
fie pentru comandul meu, si care ma va griji dupa moarte sari sta.=
paneasc5 ; asisdere am hotarat ca fiii mei s5 stapaneasca frafeste moo
siile mele si ale sofului meu Vasilie Onciul si am imparfit intre ei
mosiile, iar cine din ei va incepe aceava s5 ramie de rusine la
tube judec5file.
La facerea acestei scrisori au fost fala popa Gheorghie din fargul
Siretului, popa Miron of tam, diacon Istra fie of lam, Gherman of
tam, Savin c5pitan, Apostol de B5lilesti, Agopqa Comfil din fargul
Sirefelui, Stefan Pilaf, apoi Grafi, Lupul si .Solta, slugile marelui
logofat, Tanasie Metric, Ienache, Osane (?), Grigorie port5rel si.
pentru mai mare credinfa am pus degetul meu, iar boierii au iscalit
si au apasat pecefile lor.
18 Noemvrie 7149.
Eu Grigoraqco Motoc am scris.
t Maricuta, giupaneasa Oncescului.
Toderita, Gheorghie, popa Gheorghe, popa Miron dela 1LIspenia,
diacon Istrafie, Apostolachi, Aftanasi Pilaf comis, Sir'atulai Volcin,
schi, Anastasie.

www.dacoromanica.ro
 135

Eu Durnitrasco am fost fats la facerea acestei scrisori. Grigorie

portarel, Gracea biv vatay.
$i eu Lupul am lost bra la facerea acestei scrisori.
Gheorghe Motoc comis.
Arhivele Statului Cemauti, Liber Granicialium I pag. 130,
uncle se gasete copia germana. Traducerea romaneasca a fost puff
blicata in noastra : Familia Onciul pag. 44-45 nrl 37.

64,
Dup5 1650.
Impala la intre fiii lui Stefan Murgulef.
Suret depe inparteala Murgetilor precum arata anume toate
condeile mai gios.
A patra parte de sat Vatcauti (Vascauti) sau venit in partea
surorii noastre Anitii cu vecini i cu curti 1 cu halaVeu la casa.
A patra parte de sat de Mihalcia sau venit lui Vasilasco cu
vecini.
A patra parte de sat cu vecini den Lehaceni sau venit Ursului.
A patra parte de sat dz Lehkeni cu vecini sau venit lui Du.
miirasco.
Giumatate de sat de Slavniceni cu o balta ce sa alege partea
noastra sau venit tij lui Dumitrasco.
A patra parte de sat de Mihalcia sau venit cu vecini lui New
culai i lui Vasile i Anitii.
Giumatate de sat de Coleut sau venit lui Neculai i Ursului
i Marii.
Iscaliturile MurgeOlor cum sant iscaliti in imparteala.
Neculai Murgulef. Vasilasco Murgulef
Dumitrasco Murgulef Ursul Murgulef
Mariea soru a for Anita tij soars lor.
$i aceasta imparteala este la mine Costantin Tautul i am dat
suret depe dansa la mana varu mieu Ion Dociul ca s'a indrepte
moiile i pentru credinta niam iscalit.
Costantin Thula
Aciasta imparteala am scriso eu Alexandru dascalul cu zisa
du:sale lui Costantin I-a-Wu' vazand i imparteala cu ochii.
Stefan Murgulet a murit la 1650, ucis fiind cu prilejul invaziei

www.dacoromanica.ro
 136

in Moldova a lui Bogdan Hmilnifchi si a lui Calga Sulfanul. Miron

Costin (ed Urechea I pag. 578) scrie Si au perit si Stefan Mur=
gulef la Cernauti, Ornantean vestit intre carte".

65.
Iai, 1651, August 10.
Vasile Lupu VV. infareste Antimiei pi Mariei, fata si nepoata lui Day
novici, parfile for de mosie din Zastavna, Dorosauti, Toutre, Res
vacauti, Piedecaufi, Cuciurmic, Romanesti, Nihoreni pi Stanesti,
mostenite dela strgmosul for Iurasco.
Noi Vasilie Voevoda bojiu milostiu gospodar zemli moldayscoi.
Datam carte Domnii mele Antimii, fetei Danovici, Si Mariei, nepoatei
lui Danovici, ca s'a fie tari si puternici cu carte Domnii mele as lua
a zece din pane si din fan si din venitul cat sa va g5s5 pre a for
direpte ocine si mosii ce au [depe] str5mosul lor, di pre IuraKo, in
preun5 cu Irimie Carcu a esa parte din Zastavna din cotul de sus
si cat se va alege parte for la DoroOuti i din s5liste din Toutre si
a esa parte din Ravacauti i a patra parte din Piedecauti din cotul
de gios si de giumatate de sat de Cuciur ce au cumparat Tura. o i
a esa parte de RomaneVi mosie de cotul de gios si din [lipseste]
din Nihoreni din cotul de sus si din [lipseste] din Toutre, din SigneVi
din cotul de sus, dintraceste mosii din toate s5 aiba as lua a zece
cum easte obiceiu de veci si nimi s5 nu cuteze a le fine [liPseste]
innainte c5rtii Domnii mele, iar cui va pare cu strAmbul s aiba a
vini de fata innainte Domnii mele si s;-is aducA si diresAle eine va
ave pre acesfe mosii. Toe pisim gospodstvami, inac ne bidet pred sim
listom gospodstvami, sam gospodin veleal.
U Ias, let 7159 August 10.
Copie, Arhivele Statului Cern5uti, Liber Relationum I, pag. 2T6.
A fost publicat in a noastr5 : Familia Onciul pag. 45-46 nrl, 38.

www.dacoromanica.ro
 137

66.
1652, Octomvrie 9.
Tinta, fata lui Miron de Sineh Su, darueste copiilor ei Lupul Sim,
escul, Anita, Catrina, Tonca si Mintena partite de mosie din Stroesti,
Nepolocauti, Cabesti, BArbesti, Coate din tinutul Cernauti si Malintii
din tinutul Hotinului.
Iat5 eu Gheorghii 5"1 e fa n vel logofat i Gheorghif haiman i
p5realab sucevschi i Toma vet vornic t5rii de sus i Coslandin Cio=
golea vel spalar i Alexandru vet ciasnic i Enachi vel comis i An=
dries vel medelnicer i Solomon Barladeanu vet clucer i Aposiol vel
j5cnicer i Stefan Boul vel s5trar i Racovita Cehan ftorii logof. i
Niculai Racovit5 postelnic 1 Neculai Buhus jicnicer i Vasilii .Soldan
jicnicer i Dinul i Neculai i Dumitrasco dvornici si alti multi boieri
i voinici . .. adica a vinit inainte noastr5 jupaneasa Tinla, fata lui
Miron de Sinehiiu, de a sa bun5 voe de nimi nevoit5 nici asuprit5
si au imp5rtit ficiorilor s5i a sale drepti ocini si mosii, dat.au Lupului
Siroescul vornicul de poart5 gium5tate de sat de Siroesti pre Prut in
tinutu[1] Cern5utilor, iar Anitii i Cah-inii i :au dat gium5tati de sat
de Nepolocoufii i cu cump5r5turile din Cobesfi (= Cabesh), iar fetii
sale Tonal i=au dat gium5tati de sat de Malinti in tinutu[1] Hotinului,
ci au fost cumparatura dela Nacul pentru 445 de galbeni de aur, iar
Minlenii i :au dat mosiia din Harbesti i cu foate cump5faturile, pre=
cum vor spune dresile, ce este la tinutul Cern5utilor, unde &A Ceres
musul in Prut ; pentru aceia si noi, daca am v5zut de burfa voia ei
impArtire ficiorilor s5i, am facut si dela noi aciast5 mai-lurk, c5 s li
flu de credint5, si pentru mai marl int5ritura am isc5lit noi toti cu
mainile nostri si eu Vasili, cari am scris acest adiv5rat zapis.
IscAliti Gheorghe ,Stefan vel log. iscal si Ai boeri cari sant
scrisi la inceput.
La 7161 Oct[omvrie] 9.
Copie, din L. T. Boga : Documente basarabene vol. XV, Chi=
sin5u 1932 pag. 14 nrl. XIX. 0 copie defectuoasa vezi la Alex.
aileanu : Documente si regeste moldovenesti in Cercet5ri istorice"
(I. Minea), Anul VIIIIX, 1932-1933, nrl. 2 pag. 116, nrl. 28.
Documente anterioare despre satul Nepoloc5uti, tinutul Cern5uti.
1. 1425 Mai 12, Suceava : Alexandru VV. d5rueste boerului
Strovici i. a. satul Nepolocguti (Costachescu I, pag. 173-174 nrl.
50. Tinta, fata lui Miron de Sineh5u, zis5 si Teta, este nepoata lui
Onciul Herta, si sora lui Isac de Sineh5u (Mironescu) si a lui Coste
de Sineh5u. (Vezi T. Balan : Familia Onciul, anexe, ramura lui
Onciul Herta.

www.dacoromanica.ro
 138

6T.
Iasi, 1654, Ianuarie 18.
Calugarii din Dersca au vandut lui Ilea de Volcinet o parte dirt
satul Boian, au luat banii, dar n'au dat partea de mo0e. Gheorghie.
Stefan, Domnul Moldovii, le oprete satul Dersca, tinutul Sucevii,.
silindu.i astfel sa intoara banii sau partea de moie.
t Io Gheorghi 51efdn VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli mols
dayscoi. Datsam cartia domnii meale slugilor nostri Gorci de Volcinet
i Gavrifl]ci de Vascauti ca sa fie tari si puternici cu carte domnii
meale a opri satul Derzca den tinutul Sucevii, pentru c5 ce au vandut
c5lugarii st5panii Derzc5i o parte de mina in Boian in tinutul Cero
nautilor [lui] Ilie de Volcinet, cum au ar5tat si zapis de la calug5r[i] de
vanzare, iar calug5rii sa aiba a le intorce bani sau sa le intorc5
precum spune si zapisul de la calug5r[i] :
Toe pisem. Sam gospodin veleal.
U Iasi, velet 7162 Ghen. 18.
Racovira vel logofat, pecete.
Din Vitencu Alex. : Vechi documente moldovenesti, pag. 8,.
nrl. 6. Gorcea de Volcinet a fost fiul lui Ilea de Volcinet (vezi doc.
din 1624 Aprilie 18, Iasi in I. Bianu : Doc. rom. I pag. 93).
Pe Ilie din Volcinet d. Sever Zotta i1 socoteste drept protop50
rintele familiei Volcinschi si sustine identitatea Volcinschi = Bainschi
(Arhiva genealogica II 89-91). Ilie din Holcinetiu (Uricarul I pag..
162 doc. din 1638 Sept. 3) citat de d =l S. Zotta nu pare a fi identic
cu Ilea de Volcinet, intru cat la 1624 se vorbeste de Gorcea de
Volcinet, fiul lui Ilea. Deci Ilea de Volcinet trebuie s fie mort la
aceasta daft.

68.
Iai, 1654, Manic 22.
Gheorghe Stefan VV. int5re0e manastirii Dragomirna satele Dra'
gomireti si Buninte, tinutul Sucevii, Napadova, tinutul Soroca,.
Matieni, tinutul Dorohoi si satele Borzeti pe Jijia, Farceni
i Dimidieni.
[Tradus in romaneste depe o copie germana].
Noi Gheorghe .,Stefan VV. din mila lui D=zeu Domn Tara
Moldovii.
Au venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri, marl si
mici, parintii si rug5torii nostri ai sf. man5stiri Dragomirna, unde este

www.dacoromanica.ro
 139 --
hramul pogorarii sf. duh, jeluind cu mare jaloba $i zicand cu multi
martori, precum privileghiile $i scrisorile de danie ce le=a fost prima,
manastirea dela domnii de mai nainte i dela ctitorul for rapousatul
Anastasie Crimcovici fost mitropolif de Suceava pe satul DragomireA
tinutul Sucevii, asijdere pe Buninte la apa Sucevii $i pe satul Na,
padova la malul Nistrului, tinutul Sorocii, pe Maiienii, tinutul Dorohoi,
si Borze0 pe Jijie si pe paraul Iubanas, si pe E'3rceni i Dimidieni la
apa Prutului, aceste privileghii $i scrisori de danie s'au pierdut in
urma jafurilor Cazacilor, cand Tirnu$ Hmilnitchi cu Cazacii sai $i
cu Tatari a jefuit cetafea Sucevii $i au intraf $i in man5stirea mai
sus amintita luand bate odoarele si vesmintele impreuna cu averea
si marfurile ascunse aici ale negustorilor oplositi aici, ucigand Cazacii
multi oameni, pe altii luanduA in prinsoare sau nenorocindu.i. fiind
domnia mea bale aceste $i auzind $i jaloba for 5i v5zand si martuo-
riile si din partea domniei noastre, neoam miluit si am dat $i am in,-
tarit mai sus zisei sf. manastiri de Dragomirna acele mai sus amintite
sate, cu vaduri de moara si helestee cu Coate hotarele lor, din camp, din
padure, ca sa fie sf. manastiri danie si ocina nesmintit cu Coate veo
niturile in veci, iar data s'ar mai ivi niscaiva drese ale sf. manastiri,.
la oricine s'ar gasi ele, sa se is Si sa se dea sf. manastiri, iar cine
dupa moartea noastra va fi domn tarii Moldovii, din copiii nostri, din
neamul nostru, sau oricine ar fi elf unul ca acela SA nu rastoarne a
noastra scrisoare, ci sa o intareasca si sa sprijineasca sf. manastire
fiind dreapta ei danie in veci, iar cine ar culeza sa rastoarne aceasta a
noastra danie si intarire, sa nu fie erfaf de Domnul Dszeu faatorul,
cerului si al pamantului $i de maica preacurata $i de toti sfintii.
Domnul insusi a poruncit.
Scris in la$i 7162, Marcie 22.
Mare logofat.
DumiiraKo.
Arhivele Statului Cernauti, pacheful Dragomirna si Liber fun.-
dationum III pag. 80-82, unde se gaseste copia germana.
Despre Buninti si Dragomiresti vezi doc. din 1654 Marcie 23
la sfarsitul notelor.
Napadova se afla astazi in judetul Soroca, plasa Vascauli.
Matieni astazi Mateieni, in judetul Dorohoi, plasa Cosula.
Borzesti, astazi in judetul Dorohoi, plasa Baseul.
Dimidieni, astazi Damideni, judetul Botosani, plasa Stefanesti.
Satul Farceni a fost in tinutul Dorohoi. Un sat Farceni a fost It
Bucovina ; el se cheama astazi Preskareni $i se afla in tinutul Stoo-
rojinelului.

www.dacoromanica.ro
 140 .

69.
.1ai, 1654, Martie 23.
Gheorghe Stefan VV. intareste manastirii Dragomirna satele
Necsani tinutul Harrau, Bfatinestii, apoi Rusciorii, Salce $i
Barnova din finutul Sucevii.
Io Gheorghie Stefan VV. cu mila lui D=zeu Domn T5rii
.Moldaviei.
Iata au venit inaintea noastra i inaintea tuturor boerilor notri,
rnari i mici, rug5torii notri calugari dela sf. monastire ce se numete
Dragomirna unde iaste hramul pogorarei sf. duh, i s'au jaluit noao
cu mare jaloba aa zicand ca cu prevelegh.ile 4i alte drese de danie
i miluire i de intaritura dela domnii raposati, cari au fost inaintea
-noastra, i dela ctitorul raposatul Miron Barnovschi VV. asupra say
-tului Necsanfi care iaste in tinutul Harlaului al5turat catra ocolul Boo
toenilor i Bra finesfii tij cu heleteu i cu tot hotarul i Rusciorii pe
apa Sucevii i Salce, iarai pe apa Sucevei, i Rarnova tij in tinutul
Sucevei, cu vad de moara i de heleteu, acele priveleghii Coate s'au
stricat il s'au pierdut de Cazaci, and au venit Timu Hmil=
-nitchi cu Cazaci Zaporojeni, impreuna cu Mari p5na la cefatea Suo
cevei, ca sa is pe Doamna lui Vasilie VV., afuncea merg5nd Timu
Emilnitchi cu oastea cea de Cazaci la mai sus scrisa monastirea Dray
gomirna, au batut i au dobandit pe sf. monastire i au luat Coate
odoarele, vemantele, vasele cele sfinte a monastirei. Deci noi, dupa
cum'am vazut cu toti boerii notri ai Moldaviei at5ta jaloba i mar-
:Julie, domnia mea m'am milosfivit i am intarit pe sf. monastire
asupra acestor sate, cu vaduri de mori, cu tot venitul, din camp i
din apa, ca sa fie sfintii monastiri i dela domnia mea drepte ocine
-i moii i uric i intaritura cu tot venitul nesmintit nici data in veci
de veci. Iar aratanduose in oarei care vreme vre unile dintre acele
.-drese ale sfintei monastiri on la cine cine ar fi, sa aiba a se lua de
la acela i la m5na parintelui igumen de monastire ce scriem mai sus
.sa sa dei. Iar dupa viata noastra tine ar indrazni sa strice dania 1
intaritura noastra, acela sa nu fie erfat de domnul D.zeu, ziditoriul
ceriului i al p5mantului i de preacurata Maica i de top sfintii, amin.
S'au scris in Iasi, teat 7162 Mart 23.
insui Domnul au poruncit.
Vel logofat a iscalit. Dumitraco.
Din Arhiva genealogica II. pag. 43-44. Textul slavon cu bra:

www.dacoromanica.ro
 141

ducerea romaneasca la Uricarul XXIII pag. 236-241. S'a adopt&

din Uricar scrierea de Necsani, Bratinestii, Ruscior, Hmilnitchi in
loc de Necseni, Gratinesti, Roscior, Hmilinschi, din Arhiva genealo.
gica. Vezi 5i Ghibanescu : Surete IV pag. 125-126 nrl 137. Trar
ducerea germ. Arh. Stat. Cernauti, pachetul Dragomirna pi Liber fun,
dationum III pag. 82 84.
Ake intariri pentru manastirea Dragomirna
1. 1630, Septemvrie 2, Ilarlau: Moisie Moghila VV. intareste
manastirii Dragomirna satul Salcea (Gaaik), dania lui Miron Bar#
novschi VV, care sat fusese drept al nostru domnesc atarnator de
ocolul targului Sucevei ((ITO TOT CMO al-1111[11'cm' g'kUlg !Iwo HAM
rocuori,pacKni N 0 Klk WK011 TiYhr C8,1tIRCICOH). Uricarul XXIII
pag. 101-102. Dania lui Barnovschi are data de 1627 Martie 16,
Iasi. Atunci man. Dragomirna primeste si satul Farceanii, tinutul Do.
rohoi (Uricarul XIV 100-103).
2. 1636, Aprilie 26, Iasi : Vasile Lupu VV. intareste man,
Dragomirna dania lui Simeon Moghila VV. un loc de prisaca pe
paraul zis Sveadeania, adeca Mariuria" ; Semneaza Gavrilas mare
logolat. (Uricarul XXIII 122).
Documente anterioare
1468, Sept. 24, Suceava: Stefan c. Mare intareste boierului
Steful Cernatescul i. a. satele Ruscior, jumatate Raoseani pi Hueteani
zis si Ungurasi, toate tinutul Sucevii (I. Bogdan : Doc. Stefan c. M.
I 129-131 nrl 76).
Satul Ungurasi, saliste pustie, a fost daruit la 24/2. 1587 de
Petru Veda lui Ilie Crimcovici diac impreuna cu satul Dragomiresti
unde astazi se afla manastirea Dragomirna, (vezi volumul I pag. 95
97 nrl 37. Tot acest document, insa fara mentiunea satului Drago#
miresti, la Ghibanescu : Surete XXII pag. 105-106 nrl 108 si Iorga
N.: Studii pi doc. V pag. 395).
Satele Ruscior, Barnova pi Ungurasi s'au aflat in apropierea
targului Suceava si in urma au disparut.
Despre Ungurasi vezi doc. 1616 Sept. 12.
Despre Barnova ne informeaza hotarnica austriaca din 1783:
Satele Bunintii 5i Barnova se afla langa olalta si amandoug se ho#
taresc cu satele Mivoveni, Stroiesti pi Scheia. Hotarul acestor doug
sate incepe la apa Sucevii, unde Bunintii se lovesc cu Mivoveni, de
aici la Gura strungii unde este piatra ce desparte Bunintii de Mi-
voveni, de aid la Paraul Bunintilor zis pi paraul salistei, de aici prin
camp la Paraul cu arini la o piatra ce desparte Bunintii de Mivo#
veni si de Stroiesti, cu hotarul Stroiestilor pans la o piatra unde se
intalnesc hotarele Bunintilor, ale Stroestilor si ale Schell, hotarul Schell
prin dumbrava, unde incepe hotarul Barnovei, Barnova cu hotarul
Schell, in apa Sucevii, care desparte Barnova de Buninti unde ho.
tarul a inceput (Arh. Stat. Cernauti, Liber Fundationum JII 46-52) -
Despre satele Ruscior Dragomirna avem informatii in ha.-

www.dacoromanica.ro
 142

tarnica austriaca din 1783: Satul Ruscior a Post taiat in doua de hos
tarul austriac al Bucovinei, jum'atate a ramas in Moldova, 1/2 in Bu=
.<.covina ; aceasta a doua jumatate s'a contopit cu satul Dragomiresti al
man. Dragomirna. Hotarul Dragomirestilor care se hotareste cu hotarul
Moldovii, satele Calinesti si Patrauti este : apa Sucevii pang la gura
paraului Ruscior, care face hotarul intre Bucovina si Moldova, pa=
raul in sus pana la Opcina la hotarul Calinestilor si al Zamostiei din
Moldova, de aici padure la Poiana prelucii, dela Opcina -parade curg
Ia apa Sucevii pe hotarul Dragomirestilor si se varsa in paraul Hatnei
pe hotarul Calinestilor, dela Poiana prelucii in padure unde se In
talnesc hotarele Dragomirestilor, Calinestilor si a Patrautilor, de aici
40 pasi la obarsia paraului Patrauti, aici Drag. parasesc hotarul Ca=
linestilor si tot langa hotarul Patrautilor .drepf la Poiana Clusana unde
este o piatra ce desparfe Drag. de Patrauti, tot cu hotarul Palfautitor
la drumul sapat la paraul patraucean, pesfe parau dealul Duchii, zarea
dealului Limp de o ora, muchea dealului la apa Sucevii, la drumul
Mivovenilor care acuma duce Ia Cernauti, inteun hartop, drumul
Scheii, costisa dealului, la matca veche a Sucevii, Ia apa Sucevii,
acesta este hotarul Drag. cu 1/2 Ruscior pana la gura paraului Ruscior.
(Arh. Stat. Cernauti, Liber Fundationum III 30-45).
Despre stricaciunile pricinuite la Dragomirna de Cazacii lui Timus
Hmilnitchi urmatoarea dovada.
1. 1656, Febr. 25: Apare la Gheorghe Stefan VV. Iordachi
fost mare vist., ginerele lui Gavrilas Mateias mare logofat, aratand
ea Coate documenfele sale ramase in pastrare la manastirea Drago=
mirna au fost jefuite si nimicite de Cazaci. I se intaresc mosiile.
, (Iorga N.: Studii si doc. XI pag. 51.'nrl 20).
Satele man. Dragomirnei erau scutite de slugile domnesti. Tata
,documentul.
1631, Julie 25, Iasi : Moisie Moghila, s'au jeluit episcopii si egue
Imenii tuturor manastirilor pe parcalabi den tinuturi", can infra in
safe, prada vecinii si ciubotesc fara isprava ; desugubinarii imbla in
in tufa vreamea, fac napasti la femei si fete, prada", bags in fere si
ciubotesc ; slugile hatmanesti si juzii tiganesti prada pe Tfigani. Deci
parcalabii s n'aiba treaba cu satele Dragomirnii ce numai cu tal=
harii si cu furii sa aiba treaba parcalabii a=i prinde" ; pentru rest ii
va judeca si globi egumenul cu saborul ; iar slugile hatmanesti si
juzii tiganesti sa n'aiba treaba cu Tiganii manastirii. (I. Bianu : Do=
.cumente romanesti I. pag. 190-1).
Necsani astazi Nicseni judetul Botosani.

www.dacoromanica.ro
 143

TO.
14, 1654, Mai 22.
Gheorghie Stefan VV. judeca pentru 1/8 Boian, 1/2 Onut,
amandoua din tinutul Cerauti, gi satul Lozine, tinutul Dorohoi,
(land rAmas pe Toader parcalabul si intarindule lui Iordachi
Cantacuzino visternic.
t Io Gheorghie ,Stefan VV, bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Adeca au venit inaintea noastra si inaintea a for nostri moldo
vinesti boiari, la cei man si la cei mici, sluga noastra Toader, par.
c5labul dela Dorohoiu, ginerele lui Isac Starcea de Popini (?), si s'au
p5rat de fats cu boiarinul nostru cu Iordachie ce au fost vistiarnic,
ginerele lui Gavilas ce au fost logofat marl, pentru a treia parte din
Boian i pentru jum5tate de sat de Onut ce santu in tinutul Cer
nautilor gi pentru sat pentru Lozine ce santu in tinutul Dorohoiului,
zicand sluga noastra Toader parcalabul, cum aceste ocine ce mai sus
scriem au fost a lui de mosie de pri socru s5u Isac Starcea gi leau
impresurat Gavi las logofatul, socrul boiarinului nostru lui Iordachi
vistiarnicul, iar5 Iordachie vistiarnicul asa au dat sama inaintea noastra,
cum acele ocine nu be tine necum impresuratura, cum zice Toader
parc5labul, ce candu a fost in zilele lui Barnovschi Vod5 candu s'au
dus in Cara lesasc5 s'au sculat Isac Starcea, socrul lui Toader par
calabul, ni cu alti sotii a lui s.au jacuit pe Gavrilas logofatul gi iau
luat multa avutie gi bani gi haine st alte odoare scumpe, cum sangur
domnia mea stiu si cu toti boiarii tarsi, c'au jacuit Isac Starcea pre
Gavrilas logof5t, dup5 aceia Gavrilas logofatul au statut la pars cu
Isac Starcea, deci legea 1au dat platnic pre Starcea ca sa plaleasc5
toata paguba, ce s'au facut lui Gavrilas logofatul ; deci Isac Starcea
n'au avut cu alts cu ce plati, ce s'au dat acele ocine ce mai sus
scriem, a treia parte din Boian si gium5tate de Onut si Lozinii la
Dorohoiu pentru paguba ce s'au facut, deci domnia mea ni cu tot
svatul nostru am socotit, cum de atunci pan5 acum suntu cativa ani
pi Starcea au fost inpreun5 catava vreme si nu s'au intrebat cu Ga.
vrilas logofatul pans au fost vii, deci au limas Toader parcalabul
dinaintea noastra si din toata legea tarii, iara boiaribul nostru ce mai
sus scriem Iordachie vistiiarnicul s'au indreptat sau luat si her5e dela
clansul 24 zloti in visteria noastra, pentru aceia de acum inainte ca s nu
s5 mai parasca aceasta para. nici data in veci, i in da [se] ne umisaet.
Sam gospodin velial.
U las, lit T162 misitia Mai 22. Dumitrasco.

www.dacoromanica.ro
 144

Din Arhiva genealogic II. pag. 44-45.

Despre Onut urrn5t. documente :
1. 1632, Noemvrie 6: Tinco cel Batr5n of Gramesti, fost v5taf
de granit5, si alti mosneni 135trani de Onutul de sus mArturisesc, ca
mosia Onutul de sus fusese star-Anita intaiu de Ionasco Halovca si
de Bran Fr5tAian, dup5 moartea lui Fr5t5ian de fiul sau Ionco FM,
plan, dup5 moartea acestuia de Bran Scripco (in zilele lui Simeon
Moghila), pan5 a venit Coreschi, si 1=au ucis Cazacii pe Coreschi,
de aici s5listea a r5mas pustie pang la Alexandru Vod5. A venit apoi
Gheorghie, fiul lui Ionco Fr5t5ian. Isac Starcea n'are nici o parte,
ci fatal sau PAtrascu Starcea cumparase o parte dela popa Romanca,
iar Stroici log. o parte dela popa F5g5ras. (Karadja C. si M.: Doc.
cantacuzinesti in Bucovina pag. 26-27 nrl 6).
2. 1635, Febr. 15, .14i: Gavrilas fost mare vornic pareste pe
Isac Starcea pt. furt. Isac condamnat s5 pl5feasca paguba pana in
15 zile ; in caz contrar, Gavrilas s5.4 is ocinele, casele si vecinii si
s5.1 scoat5 din casa.
(Ibidem pag. 28 nrl ?).
3. 1636, Ian. 15, 14i: Un numar de boieri, intre cari Stefan
Murgulet, Lupul biv cupar si Ipatie Murgulet. Isac Starcea mart.
ca a jecuit o cocie a vornicului Gavi ilas la iesirea din tars a lui
Barnovschi Voda, luand din ea 1360 galbeni $i o dulatn5 de atlas cu
blan5, o blana de jder, o blan5 de spinAri de vulpe, un caftan de
zarba (?) cea bun5, un caftan de adamasca cu jder cu bumbi de
m5rgaritari, 10 caragie, o sabie ferecata cu argint, o ladunc5 (cutie)
ferecata de 20 taleri, un covor nou, o scoart5 noua si alte unelte,
si cocia cu bulgarii si hamuri noua. Starcea este condamnat s5 dea
lui Gavrilas 1/3 Boian, partea de sus, cu vad de moara, 1/2 Onutul de
sus, partea de jos, cu vaduri de moara si satul Lazianii, cump5rat
dela Cristiana, jupaneasa lui Gheorghie parc5lab de Hotin.
(Ibidem pag. 29-30 nr1 8).
4. 1638,Marfie 15: Vasile Lupul VV. infareste lui Gavrilas
Mateias mosiile primite dela Isac Starcea drept despagubire pentru
furtul comis.
(Ibidem pag. 33-35 nrl 11).
5. 1670, Mai 20: Imp5rtala mosiilor lui Gheorghe Jora sulgerul.
Primesc fiii Gligoras Jora 1/4 Onut, si Toade, Jora 1/4 Onut (Ghi..
banescu: Surete XXII pag. 21-23).
Spita neamului Jora vezi Ghibanescu : Surete XVII pag. XIX
si XXII pag. 23.
Satul Onut s'a despartit in secolul XVII in Onutul de sus si
Onutul de jos. In urma Onutul de sus a ramas cu numele Onut,
iar in fimpurile austriace (1792) Onutul de jos a primit numele de
Paraul Negru sau Balamutiuc. (Arh. Stat. Cernauti, Liber Contraco
tuum novorum II pag. 73: Onutul de jos ce...i zic acuma si Paraul
Negru si mai zic Balamutiuc). In secolul al XIX=lea apare pentru
Paraul Negru numele de Ciarni Potoc.

www.dacoromanica.ro
 145

Inexistenta lui Ciarni Pofok inainte de secolul al XIK:lea re0

solva o chestiune controversata :
La 1433 Dec. 13 se stabileste asffel hotarul Moldovei despre
Polonia : Mai intaiu intre orasul nostru Sniatin si intre Sepinti care
Sepinti apartine Moldovei, pe aceste le desparte raul Colocin, iar dela
rail Colocin drept peste campia Bolohovului pans la rail cel mare
Nistru, mai sus de satul Potoc, care sat Potoc apartine Tarii Mot=
dovei si dela acest sat in jos pe Nistru pana la Mare apartine catra
Tara Moldovei" (Costachecu : 0. c. II pag. 661-662).
Pentru satul Potok s'a ivit un conflict stiintific intre dd. Miron
Korduba si I. Nistor. Primul publicase in limba ucraineana la Lem&
berg 1906 un studiu despre hotarul intre Moldova si Pocutia sus=
tinand ca hotarul it formase linea dreapta ce se (rage dela Hotin la
gura Ceremusului. Astfel un numar mare de sate din Nordul Buco0
vinei urma sa cads in Polonia. Dupa DoSa Pofok este Ciarni Pofok
din Bucovina. Korduba se luase dupa D. Cantemir : Descriptio Mot.,
daviae pag. 4, care zice CS hotarul este recta linea (dela Hotin) inde,
per Prutum et Czirimusz fluvios fines". I=a raspuns cid I. Nistor in
studiul ski : Zur moldauischgpokutischen Grenzfrage" publicat in Jahro
buch des bukowiner Landesmuseums 1908, pag. 3-16, sustinand ca
Potok este localitatea situata la Nistru la Nord de Horodenca. Acela
lucru l'a sustinut D:Sa si in lucrarea Die moldauischen Anspriiche
auf Pokutien". M. Korduba i:a raspuns in studiul sau zis Zur Frage
fiber die moldauisch:polnische Grenze in den Jahren 1433-1490"
in Jahresbericht des K. K. II. Staatsgymnasiums in Czernowitz
1909/10 R. Ecicharesche Buchdruckerei, sustinand cunoscuta sa
teza despre idenfitafea Potok:Ciarni Pofok.
Intrucat Ciarni Potoc nu exists decal in secolul al XIX0lea,
inainte de acest secol nefiind decal satul Onut, c1.1 I. Nistor a avut
dreptate. Potok din 1433 nu este decal Pofok din Galitia la Nord
de Horodenca.

71.
I4, 1654, Iulie 18.
Ilie Septelici cu fratele siiu Gheorghifa se impaca cu manAstirea
Sucevita. naniistirea Sucevifa ra'rnane cu satele Hrincesti, Iazloval
si Ceaplinfe, jar frafii Septelici primesc satul Serba'ufi, finutul
Suceava.
Adica noi Ilie epielici marile postealnic si frate meu Ghiorghita
facem Mire cu aceasta adevarata scrisoare a noastra cum am avut
tocmeala cu calugarii dela manastire dela Sucevittal pentru sat pentru
HrinceVi i penfru /az/oval si penfru Ceaplintii i ne-am aratat si
direasali inaintea Mariei sale lui Voda si noi si ei, iara niste direas[e]
T. Balan, Documcnie Lucoincnc, IL 10

www.dacoromanica.ro
 146

de innoitor[i] ce am avut noi cu aceale sate in zilele Irimiei Vodg

le-am linut noi si aceale direas[e] le=au luat titorul sf[i]ntei monosfiri
V15dica Evloghie i acum cla sam[5] ca le-au arsu, dici giudetul
ne=au ales leagea -ca a aducem noi marturi sa stie cum am tinut in
zilele Irimiei Voda noi aceale sate sa le tinem si acmu, dup5 aceaea
s'au sculat tot saborul dela sf[a]nta monastir[e] si ne=au poftit de a
noastra voe cu acesti p5rinti de nesau dat satul $erbaufi i [lipseste],
falcile de vie dela Coinariu, iara noi li-am lasat sa=si tie calugarii
Hrincestii si Iazlovatul $i Ceaplintii si noi sa le' dam $i direasele
acelor sate si ei sa ne dea direasele $erbautilor si nimene dintru
fra[tii] miei sau ficiorii nostri sau fie ce rud5 ca sa nu sa mai amen
siece si aceasta Ora s nu sa mai parasca in veaci si pentru ere,:
dinta am si iscalif ca a le tie de credinta.
U las, let 7162 Iulie 18.
Az Ilie .5epielici post. [pecete] Gheorghila .5epielici [pecete].
Original, hartie, arhiva mitropoliei Cernauti. 0 copie germane
la Arhivele Statului Cernauti, pachetul $erbauti. Satul Ceplinte zis
si Tibeni a fost intr'un hotar cu satele Ivancicauti si Parliseni. Hotar.
nica austriaca din 1782 zice : Ceplinte oder Tibeni, Ivancicauti auch
Tibeni genannt, auf welchem das neue hungarische Dorf Istensegits
angelegt ist ; Parliseni, auf welchem dermal das neue hungerische Dorf
Istensegits liegt ; Ivancicauti, Parliseni oder Tibeni sind die untereinander
ungefeilfen Dorfer oder Pradia des Klosters Solka ; Parliseni se loveste
cu hofarul satelor Balcauti, Calafindesti si $erbauti. Deci Ceplinte,
Ivancicauti si Parliseni s'au gasit pe hofarul safului Istensegits infer
meiat pe Austriaci cu colonisti Ceangai, in Vest, NV si Nord de
satul Granicesti, fost pe vremuri Crainicesti (Arh. Stat. Cernauti,
pachetul Solca).

72.
1654, August 12.

Gheorghe Stefan VV. infareste lui Iordachi Cantacuzino fost mare

visternic, jumatate de Lentesti si a treia parte de Valeva, amandoua
din tinutul Cernauti, motenite dela socrul sau Gavrila Mateias.
Ispisoc dela Gheorghie $iefan Voda pe s'-:rbie din anul 7162
Avg[ust] 12.
Venit-au inaintea noastra si inaintea boiarilor nostri Iordachi
ce au fost vist[ernic] jeluindu=sa cu multa marturie zicand, cumca
direase ce au avut socru sau Gavrilas Mafia? vel log[ofat] de

www.dacoromanica.ro
 147

cumparaturi si de intkituri dela alti domni de mai nainte de not pre

jumatate de sat de Lentesti din tinuful Cernautilor au perit in ma,
riastire Dragomirna, and au venit Timus cu Cazacii pans la cetatea
Sucevii si acum boiarul nostru avand intrebare inaintea domniei mete
cu Sava Bedeseul pentru o parte dintr'acel sat din Lentesti, zicand
Sava, cum it impresoara Gavrilas Matiias, socrul boerinului nostru
a lui Iordachi vist., iara boerinul nostru Iordachi vist. au raspunsu,
ca acea parte de ocina iaste dreapta cumparatura socru sau lui Gavrio
la logof. dela Sava de mosie si cumparatura ce au avuf el dela
Vasilie Cracalie, precum neoa aratat o bucata de ispisoc de pars si de
herie de la Vasilie Voda, cum s'au park s'atuncia Sava, si loau fa,
mas pre dansul, caci el sangur au fosf vandut acea parte de ocina
s'acum iar l'au aflat, a el inbla cu mestesug si cuvant mincinos, ce
au ramas el din toata legea tarii.
Asijderea dam si intarim boiarinului nostru Iordachi vist. pre
a freia parte de sat de Valeva, cu helesteu, cu pomat si cu tot venitul,
parte din gios, ce iaste inteacelas tinut, ci iaste dreapta cumparatura
socru sau lui Gavrilas Matiesescul log. dela Isac, feciorul lui Gavril,
nepotul lui Toader, si dela nepotu sau Miron si dela feciorii lui
Constantin.
Si iarasi dam si intarim pre alts parte de sat de Valeva, din
a freia parte jumatate, cu halesteu si cu tot venitul, ce iaste lui dreapta
cumparatura dela Constantin, feciorul lui German sat Lintesti, si
dila Anita, nepoafa Mandrii, si iarasi am dat si am intarit boiari'
nului nostru, cioi mai sus scris, pre a lui dreapta ocina si cumparatura
ce au avuf socru sau Gavrilas logoratul cu Gavril, feciorul lui Duo
rnitru Hajdau, si cu Diana si au dat Gavril toata partea lui Costin
. . . [lipseste] . . ., ce sa va alege din sat din Valeva si din Cuciur
cu tot venitul si cu poieni, iar Gavrilas log., socru boiarinului nostru
lui Iordachi vist., i :au dat toata partea de mosie, ce sa va alege din
Cerlena cea mare, i direase ce au avuf de cumparatura, unele au
perit, allele au ramas, deci domnie me vazand atate marturii am crezut
.i isam dat si am intarit pre aceste parti de ocine ce mai sus scrie,
sa fie lui cu tot venitul neclintif in veci, printeaceasta carte.
Pis Pavel gramatic vleti 7235, Ghen[ar] 8.
Din Arhiva genealogica II pag. 47.
Despre stricaciunile pricinuite la Dragomirna de Cazacii lui Timus
Hmilnitchi vezi documentul din :
1656 Februarie 25: Apare la Gheorghie Stefan VV. Iordachi

www.dacoromanica.ro
 148

fost mare vist., ginerele lui Gavrilas Mateias mare log., aratand ca
Coate documentele sale famase in pastrare la m'angstirea Dragomirna
au fost luate si nimicite de Cazaci. I se inthesc mosiile (Iorga N.:
Studii i Doc. XI pag. 51 nrl. 20).

73.
Iai, 1654, Decemvrie 8.
Visternicul Solomon Barladeanul cump5ra dela Dumitrasco Popovicir
nepotul lui Ilie de Berbesti, pArti de mosie din Berbesti, Plesinte,
Botasinita i Costesti, Coate din tinutul Cernauti.
11w FEW9rIE ROFKOAd KOiK110 AIHAOCTIFO rOCHOAd9k 3EMAII
1110A,41,411C1C011.

MICE nomowe nirkA H4MH H finks, IldWHAEH 60/1Ark

HEAEIKHrk H MANX CASrd HaW ASMEITHWKO 110(1011H4 BIESK

FIlIIH WT llE96611111 H Ch Wald Er0 ALIAMIK4 Ch Ck1H011H CHOE141

110 11)( AORpOH ROAN HHKHAI HEI10118,HAEHH MTh noicHnogami H

119 OAdAH C11011)C1s, FINKH WT4HHH KSEIENCHH H AMIE EAHKO Ch H3
REVET 4tICT HM ti/T CIAO 116966111H H WT HAEWIEFILI,H H WT HO-
TrKWIIHI111,11 H WT ROCTELpli 4TO S K[0]/IOCT LIEffirkSikKomS N Ch
110A0Kil11d 34 MAHN WT B.E96ElpH H C6 CTd13'11 H Ch 911.16HHK11 H
Ch CdAS N WT noirk H WT U,d9HHS H Ch REM noixoArh EAHKOCII
H3SE9ET 4dCTI1 HM H WT Kit sparS cRoemS 1111,,Trziw, TkIX OEM
1190AdAH H4WEMS irkiniomS H 1104TEHOMS 60A`k9HHS GOAOMOHS
ErkirhAANSA011 KEAHKOMS HEICTI7191411K 94AH T911 CTO AEI1KOBH
RHTE.1)( H AR4 AECAT nonosoloi 3d AIEAS F19'kCHH, Toro pimil
KdKO AQ 6SAET'll CEH AiklAOCTk H WT WIC Fl9411H WTHEIHS H Bkl-
KSHAEHIE H olion H FlOTROMKAEHIE Ch like`kAi A0X0A0A1 HEF109S-
WEHO 1111KOAH[SKE] Ha IrkKH 11 MI Ad Ch HE SMIEUMET.
G4A4 F001041111% REA`kA [pecete].
Kri% IaCOrk A'kTO sMr 4111,d AKAIR9. Hit A.

IWIldWKO PSCSArlx KEA AOPOZISIT. A8AMT94WKO...

www.dacoromanica.ro
 149

Traducere.
Iai, 1654, Decemvriei 8.

Io Gheorghie .Stefan VV. cu mila lui D.rzeu Domn Tarii

Noldovei.
Adica a venit inaintea noastra $i inain tea boierilor no,tri, a marl
si mici, sluga noastra Dumiirasco Popovici, nepot Ilei de Berbesii,
S i cu jupaneasa lui Malanca, cu fiii sai de a for buns vole de nimeni
siliti nici asupriti $i au vandut a for dreapta ocina si cumparatura $i
41anie ce li se va alege partea for din satul Berbesii $i din Plesinte
$i din Boia$inita $i din Cosiesii, ce sunt in jinutul Cernauji, si cu
jumatate de moara din Berbe$ti si cu hele$teu, si cu rabnic si cu
pomat $i din camp $i din taring si cu tot venitul ce li se va alege
partea for despre fratele sau Matiea$, si lera vandut credinciosului si
cinstitului nostru bolearin Solomon Barladeanul mare vistiiarnic pentru
300 lei batuji $i 20 poloboace de miere curata, drept a ceea sari fie
mila $i dela not dreapta ocina si cumparatura $i uric $i intarire cu
loate veniturile, neru$iit nici odinioara in veci. Si altul sa nu se
.amestece.
Iasi, la anul 7163 luna Decemvrie 8.
Insu$i Domnul a poruncif.
Ionasco Rusul vel logofat Dumiirasco

Din Bielous nrl. 5 pag. 13. A fost publicat insojit de fraducerea

romaneasca de Ghibanescu Gh : Surete si izvoade V pag. 16.
0 copie slavona, cu lipsuri in text $i data gre$ita de Decemvrie
18, se gase$te la Arhiva Statului Cernauji, parcheful Barbe$ti. La
1660 Oct. 9. Teta Stroescul, facand imparjeala averii sale, lass Barbe$ti
in sama fetii sale Mintena Stroescul (T. Balan : Familia Onciul pag.
46). Despre Berbe$ti vezi doc. din 1672 febr. T.
Satul Ple$nija, jinutul Cernauji se cheama astazi Zeleneu, situat
la_ malul drept al Prutului langa hofarul polon. Bota$inija, satul vecin,
a disparut.

www.dacoromanica.ro
 150

74.
Iai, 1655, Mai 23.
Gheorghe Stefan, Domnul Moldovei, scrie starostelui de Cernauti
s aleaga hotarul satului Maletinfii, tinutul Cernauti, fiind Impresurat
de Iordachi Cantacuzino dinspre satul Stauceni.
Noi Gheorghie .Stefan VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli
moldayscoi.
Scriem Domnia mea la boeri[i] notri la starosti[i] de Cernauti d5mu
va tire ca. Domnii meale sau jeluit boerinul nostru Toder Jora
sulgeriul pe Iordachi visiernicul zicand inainte Domnii meale cum
are impresur5tura despre dumnealui la sat la Maletinfi c5.i impresura
hotarul despre Stauceni, deci pentraceaia deaca vei vedea carte Dom -
niei meale, iar voi sa socotifi uu oaminii buni precum vefi afla mai
cu dreptul sa aleagifi hotarul Maletinfilor precum vor ti oameni buni
ea au fostu de v[e]ac hotarul celui sat i precum vefi gasi mai cu
dreptul cu acii oameni buni s facefi si o m5rturie la Domnia mea.
Toe pisim, saam gospod veleal.
U las, let 7163, Mai 23.
Original, hartie, pecete ap5sat5, dela D=1 Stefan Bachnicki,
proprietarul de ast5zi al satului Malatinet.
Satul Malatinet a fost intSiu propriefatea diacului Ioan (vol. I
pag. 13-15), care 1...a vandut la 1546 lui Petru Vartic (vol. I pag.
41-45). La 1638 Aug. 20 Vasile Lupu Int5reste saful Maletinfii
tinutul Cern5uti lui Vasile Vartic, fiul lui Gavril Vartic (L. T. Boga :
Documente basarabene VII pag. 19 nrl. XVII). Vezi si volumul I
din -eolectia noastra pag. 221-222 nrl. 119. Pe cale de vanzare
saful Maletinfii va fi (recut dela Vasile Vartic la Toader Jora.

75.
Pela, 1655, Iunie 22.
Hotarnica satului Maletinte, tinutul Cernauti.
-f. M[i]l[os]t[i]ve Doamne, s5 fie M5riia Dumitale s5n5tos.
Dam, Mire M5rii Dumitale ca au venit la noi sluga MArii Du=
mitale Jora sulgearul cu cinstit5 cartea M5rii Dumitale scriindu la
noi s5 mergem la sat la Maleatintii si s5 alegem hotarul despre hog
tarul SMucenilor i despre alte hotara, deci noi daca am v5zuf cin,
sin' cartea M5rii Dumitale mArs=am acole i am str5nsu oameni buni

www.dacoromanica.ro
 --151
batrani, slugi domnesti. . cum stiu ei cu sufletele lor, deci ei ne :au arataf
hotarul Maleatintilor ... pre unde am tanuf de veaci si pre unde au
marsu megiiasii, am socotif i cunoscut, caste acea [bu]cata de loc a
Maleatintilor . [defect] ... un readu de pomaf deci not dupa
cinstita cartea Marii Dumitale am arataf Maleatintilor sa tie hotarul
pre unde au tanut den veac, si pe unde au marturisit oameni buni
anume Dumiiru Tanta of Ivancauti gi Cracalie of Rohozna i Ales
xandru iuzbase de calarasi of Suhoverhu i Tudosie Terrea i Ioan
valamantul of Havrilaufi i alti multi oameni buni cari au marturisit
cu sufletele lor, de a[ci]asta dau stire Marii Dumitale s fii Mariia
Dumitale sanatos infru multi ani ai buni dela Hrisfos, amin.
U Maleatinfii, Iun[i] 22.
Robul Mariei Tale Andreian starostele de Cernauti.
Si hofarul acesfui safu de au marsu cu brazda in cap Ion valtalma#
nul de Havrilauti despre tam lesasca den movila ce . . . luveste hofarul
pen Pohrebiste in drum desprea Sfativa si den drum la vale si lovesti
intrun piclau (7) de asupra verfebului si culme dealului de Luveni (?)
den movila in movila tofu culme dealului dintro movila ce sa
inpreuna cu hotarul Jujinefului . . . pan in halesteu $i pe drumul
despre Stauceni 5i lovesti intro [restul defect . . .].
Original, dela dol Stefan Bachnicki, propriefarul de astazi al
satului Malatinet.

76.
Iai, 1656, Ianuarie 11.

aheorghie Stefan, Domnul Moldovei, scute0e de camana cojoca.

reascA $i. alte dari pe un cojocar al man'astirii Putna.

t Io Uhiorghie ,,Stefan Voevod bojiiu milosiiiu gospodar zemli

moldayscoi.
Scriem domniia mea la slugile noastre la caminarii de. tinutul
Suceavei, damu.va Ore, deaca vefi vedea cartea domniei meale, Lath*
voi sa avefi a rasa in pace de camana cojocareasca pre un cojocar
a manastirei domniei meale a Puinei ce seade acolo in tanuf la sa=
fe[le] svinfei manastiri, sa fie in pace de camana si de alfe dari
penfru caci m'am milosfivit domniia mea de 1.am lasaf sa fie de
fraba svinfei manastiri, deci s5.1 lasati in pace, iara cine.1 va invalui

www.dacoromanica.ro
 152

dintre voi bine sa liti ca vefi hi de mare certare dela domniia mea,
toe piem, inac ne ucinite.
Sam gospodin veleal.
U Ias, let T164 mata rem ei Mihalcea Huru.
Original, hartie, pecete rotunda bruna apisati pe hartie. Arhiva
manistirii Putna nrl. 63.
Alte documente privitoare la aceast5 chestiune :
1. 1660, Ianuarie 10, Iasi: Stefan V. scrie cimanarilor fin.
Sucevii sa lase in pace de camana cojocareasca pe cojocarul man.
Putna anume Simion (Arh. man. Putna, nrl. 65).
2. 1666, Oc /omvrie 23, Iasi: Ilie Alexandru V. scrie cams=
narilor fin. Suceava s lase in pace de camana cojocireasca pe co:
jocarul man. Putna anume Simion (Arh. man. Putna, nrl. 69).
3. 1669, Ianuarie 30, Iasi: Duca V. scrie ciminirilor fin.
Suceava s lase in pace de camana cojocireasca pe un cojocar al
man. Putna. (Arh. man. Putna, nrl. TO).

T.
Iasi, 1656, Iulie 15.

Sulgeriul Jora primete dreptul de a dijmui pe taranii din satul

Maletinte, tinutul Cernauti.

t Noi Gheorghi .5ief an VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli

moldayscoi.
Datam carte Domnii meale boerinului nostru Jor'6i sulgeriului
i pe cine va frimite sa fie fare i putemic cu carte Domnii meale
a lua de a z5ce depe hotarul Malefintilor despre Stauceni carele
hotar lau ales boerinul nostru Andreica staroste de Cernauti, pentru
aceaia sa aibi a lua de a zice, de pine i de fin i den tot vi:
nitul ce va fi pe acel hotar a Malefintilor pentru ca este a lui dircapti
ocina i meie. Deci nime sa nu cuteaze a finea sau a opri innainte
eirtii Domnii meale . . . va Ora' . . . s vii sa ste de fafa innainte
Domnii mele i s4 aduci i deresile.
Toe piim g[os]p[ods]tvam[i], saam gospodin veleal.
U las, let T164 Julie 15.
Original, hartie, dela d=l Stefan Bachnicki, stapanul de astazi
al satului Malafinet.

www.dacoromanica.ro
 153

'8.
10, 1656, August 16.
Se ceart5 pentru satul Mihalciul, tinutul Cernauti, visternicul Pe lin
i rudele sale cu membrii familiei Murgulef, ziand ca este satul
lor avand un zapis de infaritura dela Constantin Voda. Familia
Murgulef arat5 zapisul de schimb facut cu manastirea So lca.
Domnul dispune ca familia Murgulef s5 aduc5 24 oameni cari s5
jure ca Mihalciul este satul lor.
Io Gheorghie ..5.1efan VV. cu mila lui D.zeu Domn aril
Moldovii.
Scriem domnia mia la boiarinul nostru la DumitraKo Drg=
.gutascul parcalabul de Suceava clamu.l[i] stire pentru o Ora ce
avura inaintea domniei meale boiarinul nostru Pe lin vistiiarnicul si
Gherman i Simion de Sileseu cu foci Murge#ii pentru sat pentru
Mihalciu, ce iaste aproape de targul Cern5utilor zic5ndu boierinul
nostru Pe lin vistiiarnicul si cu Gherman si cu Simion de Sileseu,
cum acela sat Mihalciul le iaste lor drept de mosie si =1 tin Mut.=
gestii cu inpresurAtur5 si ni.au aratat $i un zapis dela Costantin Vod5
facut pre multe ocine a lor, si'nteacel zapis scrie si satul Mihalciul
si asea scrie, cum acel sat Mihalciul luau fost cump5rat Gavril Mo=
tocel, mosul visfiiarnicului Pefru, si alt de Gherman dela Ilea va=
m5sul si zapis ce.au lost de pre afuncea au peril si lisau fAcut
Costantin Voda acel zapis de intaritur5 preste toate ocinele lor, ce
li.au lost peril zapisale, iara Murgestii area li.au raspunsu lor inaintea
,domniei meale, cum acel sat Mihalciul le iaste lor schimbatur5 dela
Stefan Voda Tomsea cu satul lor cu Solca si asea au zis, cum acel
sat Mihalciul au lost sat domnescu ascult5tor 611.5 ocolul Cernautilor,
pAn5 c5ndu Pau schimbaf cu satul cu Solca si au adus si multi
oameni buni de pre acolea, de au marlurisit inaintea noastra, cum
ei stiu ca satul Mihalciul au fost tot sat domnescu de ocol si nu
stiu &A hie tinut nice od5n5oar5 acel sat mosiile de Pelin visternicul
.i a lui Gherman si a altor samentii a lor, nice nainte de Costantin
Vod5, nice dup5 ce scrie acel zapis dela Costantin Voda, ce.I arata
acmu, ce au fost tot sat de ocol domnescu pans ce Pau dat Stefan
Voda Murgestilor, iara boiarinul nostru Pelin vist. si cu fratii s5i
area au zis, cum au avuf ei o moase a lor anume Maricuta, fata
lui Gavril Motocel, i o au tinut.o Stoian useariul si au limit Stoian

www.dacoromanica.ro
 154

useariul si acel sat Mihalciul pAn5 ce 1=au fiat Stefan Vod5, deci
domniia mea si cu tot svatul nostru n'am crezut nice pre unii, area
graindu numai cu gurile, ce iata CA te=am ales pre dumniata, precum
to stiu ca esti un om bun si i :am trimis acolo la dumneata si la ti=
nutul Cernautilor si li :am socotit for leagea intr'acesta chip s aduca
Murgestii KA (24) de oameni buni megeiasi, carii sint scrisi inteurt
izvod iscalit de cinstit boiarinul nostru Ionasco logofStul cel mare,
s5 giure acei oameni cum n'au tinut acel sat mosiile de Pelin si nu
ligau fost for cump5ratura dela Ilea vamSsul, precum scrie in zag-
pisul dela Costantin Voda si de c5ndu iaste facut acel zapis dela
Costantin Veda n'au mai tinut nime cu acel zapis de rudele lor,
deci de or giura acei oameni intr'acesta chip, iarA dumniata s5 faci
o m5rturie iscalita si cu pecetile acelor giurAtori, iara de n'or vrea
&A giure acei oameni intr'aesta chip si precum or zice si or mar.=
turisi, ears sa ne dai stire. Aceasta scrie domnia mea si sA fii,
s5rgitos.
U las, t[ea]t 7164, Av[gust] 16.
Ionasco Rusul vel logofat.
Din Arhiva istorica a Romaniei, III, pag. 230, nrl. 28, unde
se gSseste textul original romanesc tiparit cu litere cirilice.
Schimbul pentru Mihalciul intre manastirea Solca si familia
Murgulet s'a facut la 1625 Ianuarie 12 (vezi documentul).
Tata marturia lui Dumitrasco DrSgutascul :
1. 1656, Sepiemvrie 7, Sireie: Dumitrasco Dr5gutescul pa=
c5labul de t5nutul Suceavei strange pe urm5t. martori : Pantelei
Barbovschi, Isac Cucoreanul, Patrasco Tanta, Gheorghie Cucoreanul,
Necorita Braila, Qorcea de Volcinet, Tomca din Voloca, Gligorie
Cazacel din Lucav5t, Bercea de aid, Vasilie din LehAceani, Isac
de CSlinesti, Isac de Cernauti, Patrasco Lastiuca, Miron Savascu,
Vasilie din CSbesti, Costin de Plesinti, Ilea din Ivancauti, Vasilie
din Costesti, Niculai Tudan, Cazacul de Storojinet, Costin din Bar=
besti, Todan din Costesti, 24 slugi domnesti, acestia jura pe sfanta
evanghelie --si pre sfanta cruce in sf. besearicr ca satul Mihalciul
fusese domnesc pans la Stefan Tomca, care 1=a dat man. Solca si
vlSdica Evloghie 1=a schimbat dand Murgestilor satul Mihalciul pentru
satul Solca. Deci Mihalciul este al familiei Murgulet (Arhiva is
toricS, III, pag. 233, nrl. 34).
Conflictul continua :
1. 1657, Februarie 5, Iasi: Pelin vist., GligorascoGherman de
Ilisesti si Simeon de SilesSu impotriva lui Ipatie Murgulet, a fiului
acestuia Stefan, si frafilor acestuia pentru Mihalciul. Domnul intareste
Murguletenilor satul Mihalciul (Arhiva istoric5, III, pag. 236237,.
nrl. 34).

www.dacoromanica.ro
 155

2. 1657, Februarie 10, Iasi : In fata divanului apar Pelin vist

Gligorasco Uherman de Ilisesti i Simion de *ilesau si reclama
satul Mihalciul. Divanul hotareste in folosul familiei Murgulet i
aceasta Ora s nu s'cl mai parasca in veaci" (Arhiva istorica, III,
pag. 238-239, nrl. 35).
Motoc este un nume de familie vechiu. Gasim la 1237 in
Ungaria numele de : Mocog (Codex diplomaticus patrius, 1865, vol.
I, pag. 17). Despre neamul Motoc vezi Arhiva istoric5, torn. I,
partea II, pag. 20-21, Ghib5nescu Gh. : Surete, XX, pag. 50,-52
i Uricarul XI, pag. 282-3, si X, 168 9.

79,
1656, Noemvrie 15.
Irimie Carcu, portar de Suceava, trimis de domn, constatA ea bucata
de pamAnt pentru care se cearta safele Rus i Securiceni, tinutu1
Suceava, este a satului Rus. Dand 12 zloti ferie satul Rus primete
acest petec de Omani.
[Tradus in rom:ineste depe o copie german5].
Noi Gheorghie $iefan VV. din mila lui Dumnezeu Domrr
Tarii Moldovei : .Adeca a venit inainfea noastra i inaintea boierilor
nostri moldovenesti, a marl si a mici, gramada satului Rus, tinut
Suceava, si a avut pars cu satul Securiceni zicand c5 satul Securiceni
inpresoar5 o bucat5 din hotarul satului Rus si=o trage la hotarul Secu=
ricenilor, iar not n'am crezut nici unei p5rti nici alteia, ci am poruncit
slugii noastre lui Irimie Carcu portar de Suceava ca s5 mearga incolo
i s strang5 megiesi de prinprejur i s cerceteze pentru acea bucat5 de
hotar, a cui este, de aceea a niers sluga noastra [Irimie Carcu porta-
de Suceava] si a strans oameni buni megiesi de prinprejur anume
pe Malai cel Baran, Nichifor vat5man din sat, Andonie v5t5man, Vasile-,
Macria, Toma, Irimie, Carsiian si Tofan de acolo, Toader v5taman,
Iuon, Grozav vat5man de Uidesti si alti oameni buni, lineri i batrani,
i i=a intrebaf cum stiu cu sufletele lor, data satul Securiceni a avid-
treaba sau nu, iara ei au zis cu sufletele lor c5 satul Securiceni nu
a avut treaba cu hotarul satului Rus, ci ei [Securicenii] i'au rugat
s le dea voie a ara pe hotarul lor, ca s5 ingr5deasca ampul lor pe
un loc Si numai atata treaba au avut, de aceea a fost dat r5mas din
toata legea tariff satul Securiceni, iara satul Rus s'a odihnit, iara satul
Rus a dat in visteria noastra 12 zloti, de aceea sa tie satul Rus

www.dacoromanica.ro
 156

intreg hofarul cu toate veniturile, dupa cum a tinut din veac si freaba
aceasta sa nu se mai parasca.
15 Noemvrie 7165.
Domnul insusi a poruncit.
Iona.,scu Rusul mare logofat, Sin)" 'Lila,.
Arhivele Stafului Cernauti, pachetul Rusi si Libel' Granicialium
VII p. 229-232 unde se &este copia germana.
Este vorba de satul Rus=Plavalar, tinutul Sucevii. Rus si Pia=
valar fusese data doua sate deosebife, si s'au contopit cu fimpul,
formand astazi satul Rus.Plavalar.

80.
Iai, 1657, Aprilie 15.
Ghiorghie Ghica, Domnul Moldovii, ordona ca toti slujitorii cari
vor mAcina la morile depe Siret ale man'astirii Putna sa plateasca
mirticul de moara.
t Hw r1WpIll rim KoeFictA, s[o]auto A[u]n[o]crito r[oc]ri[o]-
ArdiPh SEMAH MOAMECKOH.
Scrim domnia mea si da[m] Mire futuroru slujitorilor si altor
oameni carli veti macina la morile svintei manastiri Putnei ce sinfu
pre Sireat, damu.va stire deaca veti vedea carfea domnii meale, iar
voi toti sa avefi a da mirticul de moara, precum este obiceaiul, de
va fi cine va fi, iar carile nu va da si va vini jaloba sa stie bine ca
acolo it voiu spanzura. Inac toe [ne bu]clet.
Saam gospodin veleal.
U las, let 7165 Ap[rilie] 15.
Original, hartie, pecefea rosie apasata pe hartie, arhiva mana
stirii Putna nrl. 64.
Documente mai vechi priv. la morile man. Putna din targul
Sirefului :
1. 1488 Aprilie 3, Suceava : $tefan c. M. darueste man. Putna
1. a. morile de basting din targul Sirefului (I. Bogdan : Doc. *fief.
Mare. I. 333).
2. 1490 Marfie 16, Suceava : $tef. c. Mare intareste man. Putna
i. a. morile de basting din targul Sirete, o sladnita si o moara. (I.
Bogdan : 0. c. I. 429).
3. 1503 Februarie 2, Suceava : $tefan c. Mare intareste i. a.
man. Putna morile din targul Sirete. (I. Bogdan : 0. c. II. 216).

www.dacoromanica.ro
 157

81.
1657, Iunie 14.
lstaricuta, fata lui CrSciun Daniel, vinde fratilor Lastiuca partea
ei de mosie din satul Cibesti.
[Tradus in roma'nqte depe o copie germana].
Adeca eu Malrilcuta, fata lui Crgciun Dania, scriu i mar=
turisesc cu acest zapis al mieu, pre cum de nime silica, nici asuprita
ci de a mea bund voie am vandut partea din satul CabeViotenita
dela tat51 mieu Cala mi se va alege, lui P'airasco Lasfiuca i lui
Vasi le i Dumiirasco Lasiiuca pentru dou5 iepe cu m'anzi, ca s le
fie for ocina vecinic5, si la acest zapis au fost fat5 Stefan Sturza,
Iona ?co, Andrei i Dumitrasco Licperd de Ivanc5uti, Niculai Legul,
Marl?, Vasile Bihol, Is'Ig lai, Todosie . . . Vasilie, la iarmaroc i
alti oameni buni i pentru mai mare credinta am iscAlit.
15 Iunie 7165.
Eu Nicolae, Todosie, Pasluca (=Pa trasco Lasfiuca (?)), Marl?,
Vasile Bihol, Maricu /a,
Arhivele Statului Cernauti, Liber Granicialium IV 363-364
Si pacheful Cabesti, unde se g5sete copia german5. 0 parte a satului
Cabesti a (recut in proprietatea familiei Stroescul, de oarece la 1660
Oct. 9 Teta Stroescul da fiicelor ei Anita i Catarina cump5raturile
ei dela Cabesti (T. Galan : Familia Onciul pag. 46).

82.
Vasilen, 165t, Decemvrie 8.
Trei boieri stabilesc hotarul intre satele Zvinece si I-apujenita,
tinutul Cernauti.
[Tradus in romanete de pe o copie germana].
Eu Dumitrasco II. logolat, Uherman vornic i Ciocarlie staroste
i alti boieri impreun5 cu multi megiei facem tire cu aceasta a
noastr5 scrisoare, precum au venit la not Ruging Otrar cu Vasile
Talpa si cu Constantin Cocoran rug5ndu,ne ca a mergem la kap'<
jenita i Zvinece si s hot5rim hotarele i s5 punem semne hotare ;
de aceea am mers incolo cu st5panii i cu oameni buni iar ei s'au
impacat i oamenii b5trSni amintiti mai sus, anume dela valea Cene2

www.dacoromanica.ro
 158

cenel (1) dela movila cu visini ridicata de Cocoran drept printre doua
santuri ce sunt calr5 apus in coasta dealului la vArf, de acolo la
drumul ce merge dela R5pujenita la Zvinece, uncle s'a pus o piatra
lang5 drum, de acolo coasta dealului iar5si printre doua santuri, de
acolo laugh' un sant la un sant adanc cu soci, deasupra c5ruia s'a
pus o piatra, dela acest cant printre alte dou5 santuri adanci cu soci,
de acolo la o piatra zisa Hieritopet (=hartop ?) la o fantana dela care
curge apa in hartopul numit mai sus, dela aceasta f5ntana in sus
unde s'a pus o piatra, dela aces! ant printre alte dou5 santuri cu
sod, de acolo la un hartop cu pietre $i la fantana dela care curge
apa in hartopul numit mai sus, de acolo mai departe in dreptul unui
cant facut din piatr5 care se cheama strasni vartip, de acolo drept
la o piatra g5unoasa zisa Duha langa drumul mare zis Oseneului (?),
pus5 aici de mull timp ; vazAnd -noi a for bun5 voie am isalit ca
s5,si fats infaritura domneasca.
La Vasileu, 8 Decemvrie 7166.
Dumitrasco II, logof5t, Grigorie Ciocarlie staroste, Grigorasco
Qherman vornic.
Eu Chiriac Siurza fost jitnicer am fost fat5 la aceasta invoia15.
Eu Savin am scris.
Din Arhivele Siatului Cern5uti Liber Granicialium VIII pag.
356-359, unde se afla copia germana.
Doc. anterioare ref. la satul Rapujenita ;
1. 1436 Septemvrie 19, Liov : Intre boerii cari int5resc jur5=
manful de supunere al lui Iliad facut Polonilor se g5seste si Vito!!
Ripujinscki (Costachescu II. 701 nrl. 202).
2. 1453 Sept. 7: Alexandru VV. infarqte lui Vito!! satul
_Lujane sifuat mai jos de R5pujinti (Cost5chescu II. 495 nrl. 131)

83.
Iai, 1658, Mai 28.
Ghiorghe Ghica V. trimite pe Toader, starostele de Cern5uti, i pe
Neculai Murgulet la satul Vaslauti, tinutul Cernauti, s cerceteze
conflictul ivif pentru aces! sat intre Iordachi Canfacuzino i Stroescul.

Io Ghiorghie Ghica VV. bojieiu milostiiu gospodar zemli

Inoldayscoi.
Scriem domniea mea la sluga noastra la Toader, starosta de
.Cernauti, si la Neculaiu Murgulet, damu=v5 stire c5 sau p5r5t de

www.dacoromanica.ro
 159

fati inaintea domnii mele credincios si cinstit boiariul domnii mele

Iordachie mare piharnic cu Stroescul pentru hotarul Vas Mu Nor zicand
dumnialui paharnicul ch=i infra Stroescul in hotarul dumisale si au
luat citiva pine de pe partea dumisale, pentru aceia data yeti vedea
cartea domnii mele, iari voi sa mergeti depreuna si cu omul dumisale
logofitului cestui mare, si sa strangeti oameni buni si de pen prejur
megiesi pi s socofiti sa hotirati cum veti afla mai cu direptul cu
sufletele voasfre si precum yeti afla sa ne faceti pi o mirturie s ne
pati stire ; iar de va fi hotirat mai de nainte vreme in zilele lui Vasilie
Vodi si 15sati si nu hotirati Orli nu yeti da stire.
Toe pisem gospodstvomi, inace ne budet.
-1- Sam gospodin veleal.
U las, vl[eat] 7166 Mai 28.
Racovit vel logofit ucinil.
Din Foitia de istorii pi literaturi", Iasi 1860 (B. Hasdeu) nrl.
3. pag. 68. Pe original a fost pecetea tarii.

84.
la*i, 1658, August 6.
Safta, vaduva lui Nicolai Ureache, fata lui Neagoe, cu fiica ei
Alexandra, vinde manastirii Barnovschi, a treia parte de sat din
ToporAufi, tinutul Cernaufi.
Adeca eu giupineasa Saha ce am lost dupa raposatul Neculai
Ureache, lath lui Neagoea, i cu fiica mea Alexandra scriem pi
marturisim cu test zapis al nostru cum not de buns voea noastra de
nime nevoiti nice asupriti am vandut a noastra direapti ocina si
mosiea a treea parte de sat de Toporauti ce easte la tinutul Cernautilor
carea ne easte noao ocina depre Neculai Ureache aceaea am van=
dut :o sfintiilor sale cilugirilor de la sfinta ministire dela Sint Marie
ce easte ziditi de raposatul Barnovschi Vodi dirept seapte sute de
lei batuti si ne=au dat cilugArii toll acestia bani 700 de lei bituti la
mina noastra, pentra ceaea de acum innainte acea a treea parte de
sat de Toporauti ca si fie direapta ocina pi cumpirituri sfintiilor sale
cilugirilor de la sfinta minastire de la Sinti Marie, din tot locul cu
tot vinitul cats va fi acea parte ce am avut de pre Neculai Ureache,
nime dintru voi sau dintru ai nostri oameni si nu mai alba treaba
.i in tocmala noastra au fost dumnilor boiarii cei marl Ricovita

www.dacoromanica.ro
 160

Cehan marele logofal i Ilie .5eptelici marele vornic $i Dabija- marele

vornic si Gligorasco Hgbasescul hatman $i Stamatie marele postelnic
si Darie marele spatar $i lordachi marele p5harnic $i lonifi Prgjascul
marele vistiiarnic $i Ursul marele stolnic $i Neculai Racovita marele
comis si Hancul s5rdar si Miron Ciogo lea marele niedelnicear si
Gligorie marele clucear si Bejan Gheuca marele pitar si Chiriiac
Sturza marele jitnicear si .Fra lila marele arma$ $i Gheorghie Catargiul
$5trar si alti multi boiari i voinici de frunte din curtea M5rii sale
lui Veda, pentru mai mare credint5 pusu :ni :am pecea[tea] $i ace$ti
boieri toti au isc5lit pre acest zapis si eu Chirila diiacul am scris
ca s 45] $tie.
U las, vlto 7166 Av[gust] 6.
Salta (pecete), Alexandra ( pecete).
kacovita" Cehan vel log., Ilie ,Septelici vel vornic, Gligorasca
.1-hbasasculhetman, . . . , biv vel vornic. (Restul numelor indescifrabil).
Original, Arhiva mitropoliei Cern5uti, Doc. nrl. 13. 0 copie
germana este la Arhivele Statutului Cern5uti, pachetul man5stirea
Barnovschi cu data de 1659. Traducerea germana publicata la Wickens
hauser : Bochotin pag. 85-6, tot cu data de 1659.
Alte documenfe despre satul Toporauti :
1. 1627 Decemvrie 12: Miron Barnovschi VV. d5rue$te m5=
n5stirii sale din Iasi satul Topor5uti, tin. Cern5uti, cu mori si hele$tee.
Acest sat fusese jumatate proprietatea lui Miron Barn., iar jurnatate
el o cumpArase dela unchiul s5u Stroici log. pentru 1000 ughi (Arhiva
isforica torn. I parfea II. pag. 6).
2. 1628, Constanfinopole, tesiamentul lui Miron Barnovschi.-
Se dispune ca biserica dela Top. uncle zac oasele p5rintelui meu" s5
fie tcrminat5, iar satul Top., unde e m5n5stire cu c5lug5ri, data se
va pusfii, vornicul Mafia Gavrila$ s5 le dea intealtu loco mai cu
odihn5 $i s5 fiA acolo coconii surorii mete Svercal". (Ibidem pag.
189 $i Urechea V. A : Miron Cosfin I. pag. 20T-211).
3. 1652, Aprilie 4: Calugkii dela Top., jeluindu :se c5 uricele
ctitorului for Miron Barn., s'au pierdut pe timpul invaziei lui Bogdan
Hmilnitchi, cl=l Vasile Lupu le int5reste dania. (Arh. ist., ibidem
pag. 190-1). Traducerea german5 la Arh. Stat. Cern5uti, pachetul
man. Barnovschi cu data de 14 Aprilie ; vezi $i Iorga N Sfudii si
Doc. V. pag. 400-401.
Documente anterioare.
1. 1464 Aprilie 28, Suceava : Stefan c. Mare d5rue$te lui
Luca, fiul log. Petru, 1/2 sat Topor5uti, cealalta" 1/2 i=o confirms,
fiind cumpAr5tura sotiei !sale Maria dela Mihne. (I. Bogdan : Doc.
Stefan c. Mare I. pag. T8-9 $i Cosfachescu : Doc. Std. c. Mare
pag. 59-60 nrl. 12). La 1489 Oct. 14 se zice ca Top. fusese pro-

www.dacoromanica.ro
 -161 --
prietatea lui Mihul Starostici si a frecut la urmasii acestuia (I. Bogdan
Ibidem I. pag. 380). S fie identic Mihne cu Mihul Starostici sau
avem in fats doua documenfe, din care unul este fals ? Despre Top.
vezi vol. I. pag. 197-200.
2. 1652 Aprilie 14: Vasile Lupu VV iniareste man. Maicii
Domnului din Iasi i. a. satul Toporauti, scufind 1500 of de gostina,
500 ramatori de gostina, 1000 stupi de desetina, scuteste apoi satul de
solarie si Coate darile si angariile. Toporautii fusese 1/2 mosia lui Miron
Barnovschi, iar 1/2 a fost cumparatura acestuia dela unchiul lui Vasile
Lupu anume Stroici mare logeat pt. 1000 galbeni.
(Mihailovici Paul : Doc. moldovenesti gasite la Constantinopol,
Iasi 1933, Presa buns pag. 42-45 nrl. 28 ; vezi si Arhiva istorica a
Romaniei tom. I. partea II. pag. 190).
Despre Toporauti vezi Doc. din 1700 Februarie 2.

85.
Iacobe0i, 1659, Aprilie 6.
Se beam* o bucatA de pgmant din moia Iacobeti,
linutul Suceava.
[Tradus in romaneste depe o copie germana].
Tata ca a venit inaintea noastra Miron Starcea cu o cinstita scrio
soare a domniei, precum s mergem Si sa hotarim o bucata de loc
la Iacobesfi, care se AA catra Romanesfi, vazand asa dara poronca
domneasca am mers si am strans oameni buni batrani si megiesi de
prin prejur $i cu ei am hotarit aceasta bucata de loc, dar intre
Limp s'a impacat Miron Starcea cu Gheorge Malai 5i cu ceilalti frati,
ca sa lase pe batranul Malai ca s arate hotarele cum va sti mai
bine si asa s ramaie hotarele ; de aceea a mers inainte Ionasco Malai
dela Racova, unde cade in Horaet peste coama dealului de asupra
fantanii putrede drept la cornisor, dela cornisor mai jos de poiana cea
de jos, dela aceasta poiang la varful lazului Mangului, drept prin pa=
dure la fantana lui Balos, dela aceasta lantana* drept la Racovita
care se cheama Malova, de aid paraul in sus pana la hotarul Coo
rnanestilor si asa s'au invoif din buns voia for in fata noastra si la
aceasta invoiala au fost fata Ipafie Murgulet, Lupul Dubnin, Ionasco
Pintescul, Gligorie, apoi Loghin i Simion 10 din Maratei, si popa
Pinfie, Lazar si Stefan Har$ca toti din Milisaufi si de acuma in
veci sa nu se mai parasca, dar daca unul din ei s'ar scula, unul ca
T. Balan, Documents bucovinene, II. 11

www.dacoromanica.ro
 162

acela s fie de certare la poarta M5riei Sale si v5zand a for buns

invoial5 am iscalit.
Iacobesii, 6 Aprilie 7167.
Dumitrasco portar, Ipatie iscal, eu Gheorghi iscal, eu Ursul
iscal, eu Timus iscal, Misoaci(?).
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Iacobesti, unde se g5seste
copia german5.

86.
lai, 1659, lulie 13.
Ghiorghie Ghica, Domnul Moldovei, d5rueste Marelui Schit
din Galitia zeciuiala orasului Cernauti.
Io Ghiorghie Ghica VV. boj. mil. gospodar zemli moldayscoi.
Miluit=am domnia mea pe parintii petrec5torii din sfanta ma,
n5stire dela Schit din an in an in traiul domniei meale cu cats paine
de atata sa va afla la targu la Cernaufi s5 fie toat5 de agiutor in
hrana pkintilor petrecatorilor de acolo grata, orzu, sacar5, ova's, hricic5,
dintraceasta din toate ce a hi z5ciuiala s fie a for in toti anii si
macar ce staroste sar schimba toti s tie acesta lucru neschimbat sa,
nu mai astepte carte dela domniea mea, ce pe aceasta carte s5 caute
si precum scrie asa sa fac5, inaci ne bud&
U Ias, Julie 13, 7167.
Io Gheorghie Ghica VV.
Copie romaneasca, Arhivele Statului Cernauti, pachetul Schitul
Mare.
Regest la Dan Dimitrie : Manastirea Sucevita pag. 205.
Alte asemenea documente :
1. 1711 Ianuarie 31, Iasi: Dimitrie Canfemir VV. milueste
pe parintii dela Schit, ca in domnia sa cata gane de a zacea se va
afla la targul Cernauti pe hotarul gospod s fie toata de agiutor si de
hrana pkintilor petrecatori la noi, din grail, orz, sacar5, malaiu, ova's
$i hrisca, ce ar hi z5ciueala, starostii s5 tie si s nu mai astepte
alts carte deta domnie. (Arh. Stat. Cernauti, pachetul Schitul Mare).
2. 1716 Mai 20, Iasi: Mihai Racovita VV. d'a Schitului din
Tara lesasca si man5stirii Sucevita, care este metoh acei sfintei
man5stiri Schitului" dejma de pane si de altele ce au ei depe locul
targului Cernautilor, Dania este dela Vasilie VV. (Ibidem).
3. 1716 August 9, Iasi: Mihai Racovita VV. scrie starostilor
de Cernauti pentru dijma de pane depe locul domnesc al targului

www.dacoromanica.ro
 163

Cernauti, ce este miluire Schitului dela rip. domn, Fargovetii se pun

impotriva si nu vor sa le dea din toat5 panea de a zecea, s5 le dati
stransoare, s puneti zapcii asupra for $i s be pliniti de plin din grail,
orz, sacara, malai, ovas si hriscas (Arh. Stat. Cernauti, pachetul
Cernauti).
4. 1727 Iu lie 25, Iai: Grigorie Ghica VV. int5reste calug50
rilor dela Schit din Tara lesesca sa ia dejma dipe locul targului
Cernautilor, din pine mare, ovas, m5laiu, hrisca $i din tot felul de
pane dupa cum scriu testamenfurile cu bl5st5m legate dela domni 650
trAni. Targovetii s5 nu se puie impotriv5, caci se va frimite om gospod
cu asuprea15. (Arh. Stat. Cern. pachetul Schitul Mare).
5. 1743 Ociomvrie 23, Iai: Domnul Moldovei scuteste de bir
Schitului din Tara lesasca : 250 of si 50 stupi. Schitul va primi pe
lung dela vama din Cernauti cute 2 oca unt de lemn si o litr5 de
t5mSie, care unt de lemn sa ard5 in fata icoanelor sfinte, i se intl..
reste dijma targului Cernauti. (Arh. Stat. Cernauti, pachetul Cernauti).
6. 1749 August 28: Caimacamii Iordachi Cantacuzino log.
Sandul Sfurza log., Costachi Razu vornic, Radul Racovit5 vornic si
Toader Pcilade dau carte de volnicie cAlugarilor dela Sucevita s5 ia
depe locul domnesc al targului Cernautilor dijma pe obiceiu din grau,
orz, malai, Si din foafe cafe ar 11 s5 aiba aosi lua ca parfe.
(Arh. Stat. Cernauti, pachetul Sucevita). .
7. 1757 Iulie 11: Scarlat Ghica VV. int5reste Calug5rilor dela
Schitul cel Mare din Tara lesascA dejma depe locul targului Cer0
nautului din pane mare, ovas, malai, hrisc5 si din tot feliul de pane.
Starosti s5 implineasca pe cei ce se impotrivesc. (Arh. Stat. Cernauti,
pachetul Schitul Mare).
8. 1760 Iulie 6: Ioan Teodor VV. int5reste Schitului Mare
din Tara lesasca dijma depe locul targului Cernautului, din pane mare,
din ovas, malai, hrisca si din tot feliul de pane si din papusoi, star
rostii s implineasca pe targovetii cari se impotrivesc. (Arh. Stat.
Cernauti, pachetul Schitul Mare).

8r.
Pe la 1660.
$oltuzul de Baia cu cei 12 pargari condamnand la moarte pe un
Tigan, admit ca acesta s fie rgscump5rat de visternicul Pelin.
f Cum a venit innainte noastra Afignasie proegumen of sv5nta
monastire Moldovii[a] de au Oral pre cest Tigan anume Tiron Pu /an
of Puma ca i :au furat un cal de 6 ai $i tot au sezut in Cara un0
gureasc5, iar acum au exit in tars, deci 1:au prinsu giudeatale calu=
g5rii of Putna si I-au dat pre mina noastra, not i-am dat stransore

www.dacoromanica.ro
 164

$i au spus derept de mult ca=i vinovat, noi 1=am tinut 8 saptamani

$i am scris la calugarii o carte s5=1 r5scumpere, iar ei s'au lep5dat
de dansul $i au zis cine=1 va plati s $i=1 ea sari fie Tigan, dcci noi
1=am scos la pirzare cum iaste leagea tarsi $i cum s5 cade furului,
intraceaea s'au t5mplat $i dumialui vistiarnicul Pe lin atunci, deci au cazut
fratii lui anume lo [indescifrabil] ... Baia de her dup[5] dumialui
s5=1 plateasc5 s5 nu=1 las[e] a piae, deci dumialui vazand acel
Tigan la perire au statut dup[5] Aftanasie $i i=au dat un cal
derept 40 de lei $i 1=au ertat de nainte noastra Aftanasie pre
Tigan, deci noi vazand c5 1=au ertat Aftanasie noi inc5 [am] cerpt
globa noastra, deci dumialui ne=au dat treizaci lei globa $i frate sau
1=au luoat in chiza$ie de nainte noastra $i de .nainte tot fargul of Bae
$i a soltuzului cu 12 pargari cum sa sade la dumialui st s s lase
sa nu mai stranga nimarui, iar de va mai avea vro par[a] el sa fie
de ... (indescifrabil) Toderasco Prajascul clucear si Tabgria
Cairas (?) Vasilie Capsea i Savin cumnatul sau si Gavril sluga
dumisale vistiarnicului celui mare $i Simion Pi& of Buciumeani $i
Nicolachi lanas oltuz si pre mai mare credinta ne=am pus pecetile
$i am $i iscalit.
Iscaliturile indescifrabile.
Pecetea ora$ului Baia, neagra, rotunda apasata pe hartie repre=
zentand un cerb cu capul pus deosebit deasupra animalului (Legenda
marginala indescifrabil5). Arhiva manastirii Putna far5 numar.

88.
1660, Aprilie 20.
Radul stolnic i fratele sau Neculae Abaza sulger, fiii lui Gavril
hatman, vand lui Pascal visternic satul Ternauca, tinutul Cernauti,
pentru suma de 450 ughi. Satul Ternauca ei 1.au fost cumparat
dela Ileana, soda lui Constantin Ciogolea spatar. Stefan Nroda
infarete vanzarea.
t Din mila lui D=zeu Noi Io .Stefan VV. Domn Tariff Moldovii.
Facem tire cu aceasta scrisoare a noastra tuturor cari o vor
vedea sau o vor auzi cetindu=se, precum au venit inaintea noastra $i
inaintea tuturor boierilor no$tri moldovene$ti, mari $i mici, boierii dom.-
niei noastre Radul mare stolnic st fratele sau Neculae Abaza al doilea
sulger de buns voia for de nime silifi nici asuprifi ci de buns voia

www.dacoromanica.ro
 165

for si au vandut a for dreapta ocina si cumparatura satul Ternauca

cu vecini i cu tot venitul din hotar in hotar, care acel sat este in
finutul Cernautilor, pi le=a fost cumparatura dela Liana jupaneasa lui
Constantin Ciogolea fost mare spatar, si au vandut boliarinului dom=
niei mete lui Pascal at freilea vistearnic pentru 450 ughi pi s'a sculat
boliarinul domniei mete mai sus scrisul Pascal at treilea visternic si
a platit acei mai sus scrisi ughi in manile boliarinului domniei noastre
Radul mare stolnic i fratele sat Abaza, fiii lui Gavril hatman,
inaintea noastra i inaintea boierilor notri ; de aceea pi domnia noastra
vazand intre ei de bun5 voia for facuta tocmala si plata deplina am
dat si dela noi si am intarit boliarinului nostru mai sus scrisul Pascal
al treilea vistearnic acel sat Ternauca, ca sari fie lui dreapt5 ocina si
cumparatura si uric i intarire nesmintit nici odinioara in veci, lui pi
copiilor lui si nepotilor lui si stranepotilor si impr4tiatilor lui pi in-
tregului neam al lui care se va alege mai aproape si hotarul acelui
sat Ternauca sa.i fie din bate partite si din alte (parti) pe vechiul
hotar, pe unde au umblat din veac si la aceasta este credinta dom=
niei noastre mai sus scrisul noi Io Stefan VV, But binecuvantatului
Io Vasilie VV. Si credinta boierilor nostri, cr. panului Toma Canta=
cuzeno mare dvornic de Cara de jos, i cr. p. Ion Prajescul mare
dvornic de tam de sus si cr. p. !lie Septelici hatman si parcalab de
Suceava, si cr. p. Miron Ciogolea zi Toderasco Iordachi parcalabi
de Hotin, $i cr. p. Nicolai Buhus si file Arapul parcalabi de Neamt
si cr. p. Andronic parcalab de Roman, si cr. p. Dima portar de
Suceava, si cr. p. Andronic posfelnic, si cr. p. Neculai Racovit[a]
spatar, si cr. p. Gligorie Habasescul ceasnic si cr. p. Iordachi vis=
tearnic si cr. p. Radul stolnic, si cr. p. B comis si cr. tuturor
boierilor nostri moldovenesti, marl si mici, iar dup5 moartea pi domnia
noastra cine va fi domn din copiii no5tri sau din neamul nostru sau
pe oricine it va alege D.zeu sa fie domn in Cara noastra moldoveo
neasca, unul ca acela sa nu.i strice a noastra intocmire pi intarire,
ci sa =i dea pi sa.i intareasca, fund ca este dreapt5 cumparatura pe
dreptii sal bani si pentru mai mare tarie si intarire tuturor celor scrise
mai sus am poruncit credinciosului nostru boliarin panului Racovita
Cehan mare logofat sa scrie $i sa atarne pecetea noastra la aceasta
cinstita scrisoare a noastfX. A scris Stefan Corlat in cetatea de scaun
Iasi, anul dela facerea lumn T168, iar dela intruparea lui Hrisfos 1660
luna Aprilie 20 zile.
Io Stefan VV. Racovifa Cehan mare logofat iscal.

www.dacoromanica.ro
 166

Din Ghib5nescu Gh : Surete 5i izvoade IV pag. 298-300

nrl.264, unde esfe publicaf fextul slavon insotit de traducerea
romaneasc5, vezi si Arhiva din Iasi, Anul XV 1904 pg. 40-43
unde la fel se g5sesc amandoua fextele.
Ternauca se AA ast5zi in judetul Dorohoi, plasa Herta. Alfe
safe cari pe vremuri se g5siser5 in tinutul Cernauti si astazi nu mai
fac parte din judetul Cerauti.
1. 1663 Februarie 4, I(*: Eustrafie Dabija da ordin lui Savin
staroste de Cernauti si lui Neculai Murgulet s aleag5 p5rtile din satul
Mogosesti, linutul Cern5uti. (Iorga : Studii si doc. XXII pag. 234).
2. 1821 lunie 26: Mosia Colincauti ce acuma este la raiaua
Hotin, dar pe vremuri s'au tinut de Cern5uti. (Revista Ioan Neculce
IV pag. 195).

89.
1660, Iulie 22.
Rugina vornicul a hotarit satul Stauceni, tinutul Cerdauti, al visa.
ternicului Iordachi Cantacuzino sI domnul larii confirms hotarnica
aceasta.
[Tradus in romaneste de pe o copie german5].
Noi loan .Stefan VV. din mila lui D =zeu Domn Tarii Moldovii.
Iat5 a venit inainfea noastr5 si inaintea boierilor nostri, a mari
si a mici, sluga noastr5 cinstita si credincioasa boieriul Iordachi mare
visternic si neoa ar5tat un zapis de m5rturie dela Rugina vornicul
de poarta si dela alti oameni buni megiesi de prin prejur, mArturisind
ca sluga noastr5 Rugina vornic a mers la sat la SMuceni i str5n=
gand oameni buni si megiesi de prin prejur a hotarit satul Stauceni
tinutul Cernaufi de c5tra satele episcopiei de Rldhuti i de c5tr5
satul Malatinet si de c5tr5 Coate satele si a despartit hotarul de c5tr5
mosiile episcopesti cu pietre de hotar, care hotar merge dela o piatr5
mare, care st5 pe drumul ce vine dela Zastavna si merge la Horo.,
denca, de aici pesfe p5raul Verenceanca intr'un p5Fau, unde esfe o
fantan5, mai jos de fantana un porn, si s'a pus plated pe varful dea=
lului in fata pomului, de aici drept la deal in dreptul prisacii lui Ar:
mafuchi, unde s'a pus piatr5, de aici drept pesfe paraul Hrufca, mai
jos de prisaca lui Armatuchi lang5 plopii cei negri, drept intr'un . . . ,
deal unde s'a pus piatr5, de aici peste paraul zis Muischi si s'a
pus piatra la drumul ce duce la Iaslov5t, de aici drept prin camp,
unde s'a pus piatr5, de aici mai departe mai sus de drumul mare

www.dacoromanica.ro
 16T

ce duce la Cotmani, de aici in padure unde s'a pus piatra, de aici

la piatra Ivancautilor, de aici peste paraul Valhovet la Zlodica Si
pela Zlodica in sus pans la drumul Hlivestilor, care duce la Ma lao
tinet, de aici tot cu drumul in sus deasupra Malatinetulpi la o moo
vila, de aid peste varf la prisaca lui Andreica ; hotarul Iujinetului
Si Siscautilor despre Malatinet incepe la gura paraului, care parau
se varsa in capatul helesteului din Stauceni, paraul in sus, peste
drumul cel mare papa la Radca la un isvor Tanga un zagaz, si deao
supra zagazului 'Ana la hotarul tarii lesesti, iar hotarul catra mosiile
episcopesti a mers mai in sus, dar episcopia loa mutaf pentru o moarte
de om ce s'a intamplat acolo, care moarte de om a platif=o Wan.
ceanul cel Batran impreuna cu ceilalti stapani de pe Tanga mos-tile
episcopesfi si s'a mai intamplat o moarte de om in aceleasi mosii
episcopesti mai departe catra apus, care a fost plants tot de acesti
boieri lepadanduose episcopia de acel loc.
Vazand domnia mea acest zapis de mkturie a acestor hotaro
nici, am intarit si dela not satul Stauceni cu Coate hotarele Si cu
Coate veniturile lui Iordachi vel visternic ca sari fie ocina dreapta
nerusiit in veci.
Domnul insusi a poruncit.
22 Julie T168.
Cehan vel logofat, Tiron uricar.
Arhivele Sfatului Cernauti, pachetul manastirea Putna, unde
se &este copia germana. Satul Stauceni se confirms la 1589, Mai
20, lui Onciul Vranceanu (vezi a noastra : Familia Onciul, pag.
14-16), iar la 1620, Mai 4, starostelui Qavrilas Mateias, (ibidem
pag. 24-25).
90.
Lei, 1660, Iulie 22.
Stefan Lupul, domnul Moldovii, confirms impartirea in trei parti
a satului Rohozna, tinut Cerrauti, din care una este a lui Iordachi
visternic, a doua a lui Iuon Prajescul vornic, iar a treia a lui
Cracalia, a Branz5nestilor si a rudelor Tor.
[Tradus in romaneste de pe o copie germana].
Noi ,Stefan VV. din mila lui Dozeu Domn Tarii Moldovii.
Tata ca a venit inaintea noastra 5i inaintea a for nostri mold,
venesti boieri, a mari si a mici, cinstita si credincioasa noastra sluga
boieriul Iordachi mare visternic i ne.a aralat un zapis de mkturie
iscalit de sluga noastra Rugina vornic de Poarta si de alti si de

www.dacoromanica.ro
 168

megie$i imprejurasi scriind, precum a mers Rugina la Rohozna, ti=

nutul Cernauji, $i strangand oameni buni batrani si megiesi de prin
prejur si slugi domnesti a hot5rit cu ace$ti oameni a treia parte de
Rohozna, partea de mijloc, a marelui nostru visternic, care a treia
parte a fost lui Gavrilas mare logofat cumparatura dela Isac de
Cosiinesii, din vatra satului, din camp, din fanate si din tot locul
cu Coate veniturile, iar a treia parte, partea de sus, cu Coate veniturile
este a credincioasei noastre slugi a lui Iuon Prajescul mare vornic
de Ora de si's, iar a treia parte, partea de jos, a lui Cracalia, a
Branzenestilor si a rudelor Tor, anume dela lanatul de jos partea de
mijloc este a boieriului nostru Iordachi, partea despre rasarit a bo=
ieriului nostru a lui luoll Prajescul vornic, iar cAtra apus a lui
Cracalia, a Branzane.iilor si a rudelor Tor. Cotul de jos de
f5nat a fost lasat pentru canep5 si pentru trebuinta tuturora,
din fanatul satului pana la Gheneseuca si pan5 la hotarul Len,
jestilor i s'a dat fiecgruia partea sa, iar hotarul dela Subranet
pana in sat a fost impArtit asijdere in trei p5rti, din care partea de
mijloc i=a venit boieriului Iordachi, partea de sus lui Iuon Prajescul'
mare vornic de Cara de sus, partea de jos lui Cracalia, Branza=
ne$tilor si rudelor Tor, iar bucata de pamant ce este lang5 .5erauti a
fost imp5rtita asijdere in trei parti, tot astfel a fost impartita si bahna
ce este mai jos de Rohozna langa Gheneseuca primind boieriul nostru
a treia parte, ca si din helesteu si din moara zidita mai jos, clan=
du=se fiecAruia a treia parte, $i moara din sat a fost impartita in trei
parti, din care o parte a primit Iordachi visternicul, alta Iuon Pa=
jescul si a treia parte Cracalia, Branzanestii si rudele for $i din
paraul ce vine dela Serauti, Budilce si Jucica i s'a dat fiec5ruia
partea sa, unii primind jumatate de moara de c5tra Rohozna, iar
cealalt5 jumalate de moara Catra ,Serauti, Budilce si Jucica a ramas
a lui Iordachi visternic si s'au despartit hotarul Rohoznei si partite
de mosie prin pietre hotare. Vazand domnia noastra zapisul de mar=
turie isc5lit de Rugina vornicul si de alti oameni buni si slugi domnesti,
am dat si dela not boieriului mai sus zis Iordachi mare visternic a
sa dreapt5 ocina si mosie, a treia parte de sat de Rohozna, tinut
Cernauti, cu Coate veniturile ca sari fie lui dreapta ocina nerusiit in
veci si nime altul s5 nu se amestece. Domnul insusi a poruncit.
Iasi, 22 Iulie 7168.
Cehan vel logorat.
Tiron a scris.

www.dacoromanica.ro
 169

Arhive le Statului Cern5uti, pachetul Rohozna si Liber Granis

cialium, VII, 172-175, unde se gAseste copia germana. 0 copie
la fel, datat5 din 1660, August 23, s'a dat boieriului Iuon Prajescul,
in care scrie, ca a treia parte de Rohozna partea lui Iuon Prajescul
vine dela marele logofat Gheorghi, mosul lui Iuon Prajescul, si a fost
cump5ratA dela Ionasco fiul logofatului Stroici. Se g5seste in Liber
Granicialium, VII, pag. 162-164 si in pachetul Rohozna. Informatii
genealogice despre familia Pr5jescu se gasesc in Arhiva genealogic5,.
I, p. 80-87. Pela 1670, salistea Rohozna, Mora a treia parte, este
proprietatea vist. Gheorghie Ursachi (Bulet. comis. ist. a Rom., IV,
pag. 29).

91.
lai, 1660, Iulie 25.
$tefan Lupul, Domnul Moldovii, confirms hotarnica Lentestilor
facut5 de vornicul de poartA Rugina, dupa care satul Lentesti s'a
impArtit in doua, intre vornicul Iuon Prajescul si visternicul lora-
dachi Cantacuzino.
[Tradus in romaneste de pe o copie germnna].
Noi loan Stefan VV. din mila lui Dszeu Domn T5rii Moldovii.
Iat5 au venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostri, a mari
$i a mici, cinstitul si credinciosul nostru boier Iuon Prajescul vornic
de Cara de sus si nesa arAtat un zapis de mArturie dela Rugina vors
nicul de poart5 si alti oameni buni, megiesi de prin prejur, in care
scrie c5 a mers la satul Lentesti, tinut Cern5uti, si a despArtit ho=
tarul satului Lentesti de hotarul targului Cernauti si a Impartit satul
in doua, din care partea de sus isa venit boierului zis mai sus Prag
jescul, iar partea de jos boierului nostru Iordachi mare visternic si a
impArtit hotarul satului in dou5 anume dela piatra Marnaiestilor pans
la piatra Gheniseuc5i si s'a pus piatra in mijloc si partea de sus a
ramas a boierului nostru Prajescul, iar partea de jos a lui Iordachi
visternicul, asijdere s'a imp5rtit partea care este dincolo de bahna
anume dela Rudca pans la Subrancic unde s'a pus piatra in mijloc,
si partea de sus s'a dat boierului Prajescul, iar cea de jos lui, Iors
dachi visternicul, apoi hotarul dincolo de Prut dela piatra de hotar
veche la Bucovata in sus la o movilit5, de aici in sus sub stanca
de piatra la dealul cel mare, de aici peste stanca de piatra la un-
mesteacan, de aici pe deal in sus si mai sus de Storojinef, de aici

www.dacoromanica.ro
 170

# of prin padure pan5 unde se int5Ineste hotarul Mihalcei cu hotarul

Mam5iestilor, in p5dure este o piatra g5urit5, unde este hotar, de
aici in jos la Bila unde a fosf rang5 vale o piatra g5urit5, poienile
-dincolo de Prut au ran:as s le st5paneasca fr5teste, tot asa si un
helesteu mare si dou5 mid, care sunt pe hotarul acestui sat, si acesta
este tot hotarul satului Lentesti. Vazand zapisul de m5rturie al bole=
rului nostru Rugina vornic de poarta si al mai multor megiesi de
prin prejur, am intarit domnia mea boierului nostru Prajescu a sa
dreapta dna si mosie ca sa o stapaneasc5, dup5 cum s'a hot5rit
cu toate veniturile in veci- si nime s nu se amestece. Domnul insusi
a poruncit.
Iasi 25 Iulie 7168.
Dumitru Cehan vel logolat.
Tiron Musk a scris.
Arhiva Statului Cernauti, pachetul Barnovschi si pachetul Len=
testi unde se g5seste copia german5. Dincolo de Prut" inseamna
la malul drept al Prutului, unde se g5sesc satele Mihalce si Store=
jinet. Subrancic este satul Subranet. Rudca este sesul situat intre satele
Rohozna si Subranet la Est de p5raul Subranet. Hotarnica lui Rugina
poarta data de Lentesti 1660, Iunie 12, $i se g5seste publicata in Wickens
hauser : Bochotin, pag. 86-87. Satul Lentesti trece dela Alexandra,
sotia spatarului Iordachi Cantacuzino, la ginerele ei Gheorghie Ur=
sachi (Buletinul comisiei istorice a Rom., vol. IV, Bucuresti, 1925,
pag. 29),

92.
1661, Iulie 25.
Hotarnica satului Dubauti, tinutul CernAuti, mosia marelui vornic
al rani de sus Iuon Prajescul.
[Tradus in romaneste de pe o copie german5].
Iat5 a venit inaintea noastra $i inaintea boierilor nostri moldo=
-venesti, a marl si a mici, cinstitul si credinciosul nostru boier Iuon
Pralescul mare vornic al t5rii de sus si nesa ar5tat un zapis de mar=
turie dela boierul nostru Rugina vornic de poarta 5i dela mai multi
,oameni buni slugi domnesti si megiesi de prin prejur, in care scrie
ca a mers la satul Dobovaf, finutul Cernhuti, i strangand oameni
buni, slugi domnesti si megiesi imprejurasi a desp5rtit hotarul sa=
iului Dobov5t de satul Berhomet, de catra .51.penita i de catra alte

www.dacoromanica.ro
 -- 171

sate, si a despartit hotarul satului Dobovat de Coate satele punand

semne de hotar si pietre, pe unde este hotarul satului Dobovat dela
apa Prutului drept in padure si peste balta rotunda la capatul pa=
durii, apoi cu malul spre camp unde a pus o piatra gauritS, de aici
peste camp lang5 o balta uscata, unde a pus sus o piatra, de aici
iarasi mai departe peste camp langa Rudca, de aici drept peste balta,
unde a pus sus o piatra, de aici spre fantana putreda, de aici prin
padurea, mai mull lazuita, in sus si peste fantana alba la o surpatura,
si pe acest deal surpat a pus piatra, de aici tot in sus pe dealul
surpat pana la un drum care se cheama Drumul bgrladului, de aici
tot acest drum in jos pana la dealul lung, iar de aici in vale si peste
paraul mare care vine dela Ivancauti, la dealul lung, de aici drept
la apa Prutului. Hotarul despre Berhomet a fost facut pe timpul
parintelui nostru Vasilie Voda fiind hotarnici atunci Isar Grama,
Isac Cocoranul si P5trasco Tinta cari au pus pietrile. Dar s'au sculat
Isac vataman si a mutat cu oamenii din Berhomet semnele de hotar
mai departc in hotarul Dobovatului, dar vazand boierul nostru Rug
gina vornic cu alti hotarnici ca Isac valgmanul a mutat fara dreptate
pietrele de hotar, a pus iara la loc pietrele, de unde au fost luate de
vataman. Vazand domnia mea aceasta hotarnica am intarit si dela
not boierului nostru Iuon Prajescul hotarul mosiei sale, intreg satul
Dobovat s stapaneasca cu Coate veniturile in veci, si nime sa nu se
.amestece si s cuteze a se scula impotriva acestui ispisoc domnesc.
25 Iulie 7169.
Constantin logofat, Constantin vel vornic, Alexandru Neculce
vel vornic, Mihalachi vornic, Depasfi vel spatar, Vasilie Razu hatman,
Mihalachi spatar.
Arhivele Statului Cernauti, pachetul Dubauti, si Liber Grani.
.cialium, IV, 54, unde se afla copia germana. A fost publicat in a
noastra : Berladnicii, pag. 19-20.

93.
Iasi, 1661, August 28.
PAtraKo Tanta de Zamostie este trimis la Ivancauti, fin. Cernaufi,
sa cerceteze ce parte de moie stapanqte Cucoranul.
Io Vasilie VV. bojiiu milostiiu gospodar zemli moldayscoi.
Scriem domniia mea la sluga noastra la Patrasco Tanta de
Zamosfia d5mu=li siire ca domnii meale s'au jaluit sluga domnii mele

www.dacoromanica.ro
 172

Cucoranul zicandu inaintea domniei meale ca are o dna in sat in

Ivanauti de pre giupaneasa lui Pilipovschi, sorii lui Buculei, cat s'a
alege parfea ei sa alba* a o opri, iar cui va parea cu strambul sa le
dai zi inaintea domniei mele.
Toe pisem.
U las, velet 7169 Av[gust] 28.
Saam gospodin rece.
Copie romaneasc5, Ghibanescu : Surete pi izvoade IX pag. 156.

94.
Iai, 1662, Februarie 28.
Eustratie Dabija, Domnul Moldovei, arueste madastirii Solca
poslusnici i.i scuteste de toate darile.
[t 11w efirriwyri Aasmic[a] KoettoA swim MHAOCTII0 rOCII0Atiph
SEAIAN MOAAtIliCKOH.
Adeca domnia mea am dat si am intarif cu aceasta carte a
domniei meale pre rug5forii nostri calugari de la sf[a]nta manastire
Solcaa (!) unde este hraniul sfintilor apostoli cu opfu poslusnici sa fie
in pace de dajde si de zloti si de lei si de taleri si de galbeni de
casa $i de sulgiu si de ilis si de untu si de ceaara (!) si de lucrul
domniei meale si de foate darile i angheriile cafe sint pre alts Cara,
nime intru nemica s5 nu=i invaluiasca, pentru eaci domniia mea m'am
milostivit i i=am ertaat (!) ca sa fie in paace (!) de foate cafe mai sus
scriem precum au ispisoace si care cu maare (1) blastam si de la alti
rapaosati domni, ce=au fostu inainte de noi, de acei[a] poslusnicii sa
fie numai de freabele i poslusaniile sfenfei manastiri, iar cine=i va
invalui intru ceva dintre toti slujiforii pre cartea i intaritura domniei
meale de maare (1) certaare (I) va hi de la domnia mea, i innac ne
budet.
U Iasoh, vlt. 1110 msta Feb. 28. den.
Saam gospodin veleal.
/o Dabija Voevod.
Original, hartie, pecetea mica rotunda, cazuta, arhiva mitropolie
Cernauti No. 54. Copia germana publicata la Wickenhauser Solca
pag. 100-101.

www.dacoromanica.ro
 173

95.
1662 Mai 12.
Fotii pArcalabi de Putna Dumitraco Iepure i Melisian Taban
au Ora pentru satele Lujeni i Sipenifa, finutul Cernaufi, cu Miron
Costin, parcalab de Hotin. Dabija Veda, Domnul Moldovei, constata
ca uricele lui Iepure i Taban sunt false, ii da r.5mai pe amandoi
i intarete aceste sate lui Miron Costin

[Tradus in romanete depe o copie germana].

Noi Isfra fie Dabija VV. din mila lui D-zeu Domn Tarii
Moldovei.
Au venit inaintca noastra si inaintea boierilor notri moldovene0,
a marl si a mici, sluga noastr5 Dumiirasco Iepure fost parcalab de
Putna, Melisian Taban fost pArdlab de Putna . . . si alte
rude ale for si au avut par5 cu boierul nostru Miron Costin
parc5lab de Hotin pentru satelc Lujeni gi $epenifa, finut Cer=
nauti, zic5nd c acele sate au fost ale lui Vitolt dela care se
Inv ei ar5tand si urice dela Ilie Si Stefan VV. si dela Irimie VV.
si dela Alexandru fiul lui Irimie, iar Miron Costin a zis c5 acele
doua sate Lujeni Si Sepenita au fost ale lui Vitolt putin timp dupa
desc5lecarea t5tii, iar acuma 80 ani ele au cazut la Movilesfi, iar
dela Irimie Movil5 VV. au c5zut la Balica batman, fiind ruda lor,
si Balica a stap5nit acele doua sate panA la moartea sa, iar dup5
15ierea lui ele au r5mas la clironomii sai, arAt5nd Miron Costin si uricele
acestei familii, diu care se vede c5 jup5neasa lui Miron Costin a fost
ruda cea mai aproape a lui Balica batman, c5zand ele astfel ca o
dreapt5 dna dela Movilesti la el. Si cercetand domnia mea si cu
intreg sfatul nostru cu am5runtul uricele lui Ilie si Stefan VV. am
&it c5 ele sunt r5suflate, iar uricul lui Ieremie Movil5 VV. este f5r5
isc5litur5, $i Coate celelalte urice sunt fara de putere, asijdere si uricul
lui Alexandru, fiul lui Ieremie Movila VV., neavand el nici o domnie
.... De aceea am dat ramas domnia mea pe slugile noastre Dumi:
traco Iepure, Melisian 'Man pe celelalte rude ale for si
le.=am luat Coate uricele ce le=au avut despre acele dou5 sate Lujeni
si Sepenita si am int5rit acele dou5 sate lui Miron Costin parcalab
de Hotin ca o dreapta ocin5 si movie cu Coate venifurile in veci, iar
data s'ar mai afla niscaiva urice, s5 nu li se cread5 ci sa li sa rupa

www.dacoromanica.ro
 174

si treaba aceasta sa nu se mai parasca, si nime sa nu se amestece.

Insusi domnul a poruncif.
7170, Mai 12.
Istratie Dabija VV.
A scris Tiron la Iasi.
Arhivele Statului Cern 5uti, Liber Granicialium VI 492-494,
unde se gaseste copia germana. Pe locul punctat de not este scris :
Paci de Zlatar. Gresala find evidenta, am omis acest nume. Acest
document a fost reprodus in parte in limba german5 in Urechia V.
A.: Miron Costin pag. 692-693. Aici Dumitrascu Iepure e fost
parcalab de Soroca, iar enigmaticul Paci de Zlatar se cheama : Paos
von Zlatan si Paos von Zlator.
Documente anterioare ref. la satul Lujani.
1453 Septembrie 7: Coste Vranici vinde lui Vifolt satul Lujane
mai jos de Ripujinti pe Prut pentru 400 zloti turcesti. Alexandru VV.
confirms vanzarea (Costachescu : o. c. II, 495-497).
Localitatea Sepenic este foarte veche. Ea dateaza din epoca
preistoric5. S5p5turile facute aici au dat la iveala obiecte din epoca
neolitic5 (Szombathy Iosef : Prahistorische Recognoscierungstour nach
der Bukowina im Jahre 1893 pag. 13-14 $i Romstorfer : GefaBe
aus Schipenitz in Mitteilungen der k. k. Cenfral,Commission, Wien
1893 Band XIX). In timpurile istorice, dela care avem stiri, satul
Sepenic apare ca centrul politic al unei rani, numita dupe el : Terra
Sepenicensis. Tara Sepenicului, amintita pentru prima data la 1359,
este descrisa astfel : Silvae erant vastae et in longum porrectae,
ploniny a solifudine et quod profectum non afferunt nec cultae sunf
aut arabiles, in Terra Sepeniczensi sitae, quas, ut praemissimus, pit)",
niny Walachi vocant (Dlugosz Johann : Historiae polonicae tom. III,
pag. 277". Primul domn cunoscut al Tani Sepenicului a fost Stefan.
Dupa moartea sa, fiii sai $tefan si Petru se lupta la 1359. $tefan
vine cu sprijin polon, este batut ; Petru ramane domn. Sofia lui Petru
a fost Murata, (vezi Dlugosz : torn. si pag. cit., I. Bogdan : Doua
disertatii despre inceputurile Moldovei, Cony. lit. 1890 pag. 538-555,
si a noastra Cetatea Hmielov pag. 5-6). Sub stapanire moldoveo
neasca unitatea administrative a Tail Sepenicului nu se mentine.
Vama pentru negustorii poloni este la Cernauti la 1408 Octomvrie 8.
(Costachescu 0. c. II pag. 632 si 635). La 1433 Dec. 13 nu se
mai vorbeste de Tara Sepenicului si de cele dou5 cetati Tefin i
Hmelov cu finuturile si satele care ascult5 de ele (Costachescu II,
pag. 661). Cum cetatea Hmelovul dispare foarte de vreme, nu fa=
mane decat cetatea Tetinul, care cedeaza locul targului Cernauti. Sta-,
rostele de Cernauti administreaza astfel fosta Para a Sepenicului. Totusi
in documentele de mai tarziu se aminteste satul Sepenic ca centru
politic. In documentele noastre din 1521 Iunie 5, 1582 August 22,
si 1591 Martie 16 se zice, ca satele *izcauti, Hlinifa, Dracinifa si

www.dacoromanica.ro
 175

Dubauti fusesera sub ascultarea Sipintilor (vezi doc.). Despre hotarul

Tarii Sepenicului vezi doc. nostru din 1642 Julie 20.
In primelc timpuri stapanirea tarii Sepenicului a variat. Tara
Sepenicului se gasia si sub siapanire polona. Iata documentcle :
1. 1395 inainte de 6 Ianuarie, Suceava : Boerii lui Stefan VV.
promit regelui polon supunerea domnului for Iar despre Tetina i
despre Hmelev (= Hmelov), cand domnul nostru va fi la domnitorul
sau i la craiul nostru,.Vladislav al Poloniei, se va ruga despre aceste
si se va tocmi dupa voia craiului" (Costachescu II pag. 610).
2. 1400 Marcie 25, Berest : Iva$co, fiul lui Petru VV., fugar
in Polonia, promite Regelui Polon, daca acesta it va ajuta sa devina
domn, sari cedeze Tara Sepintului cu ora$ele care sant in ea dupa
vechea granita (Costachescu II, pag. 620).
3. 1433 Decemvrie 13, Lancici: Stefan VV. supunandu=se-
Poloniei, regele polon Vladislav Iagello ii chi ora5ele (= cetatile)
Tetina i Hmelovul cu tinuturile i satele care le apartin. (Costachescu
II 661-662).
4. 1436 Septemvrie 23, Liov: Lies Voda, fiiul lui Alexandru
cel Bun, cedeaza Polonilor Tara Sepenicului primita pe vremuri
dela Poloni, cu oraele (= cetatile) Hotin, Tetiun 5i Hmelov cu toate
tinuturile, satele i locurile pentru pagubele pricinuite de Alcxandru
cel Bun in tara Pocutiei. (Costachescu II pag. 707-70B).
5. 1444 Februarie 28, Liov: Marinca, doamna lui Ilie VV.,
cedeaza Polonilor Oa la Sf. Petru castra nostra Choczin, Czeczun
et Chmyelow cum districtibus ibidem spectantibus. (Costachescu II 721).
6. 1456 lunie 29, Suceava: Petru VV. promite Polonilor ca
se va intelege cu ei pentru Hotin, Teliun i celelalte bunuri (= Hmelov),
asupra carora doamna Maria are scrisori i privilegii pentru a be
folosi ca zestre (Costachescu II pag. 786).
Despre Tara Sepenicului vezi I. Nistor : Die moldauischen
Anspriiche auf Pokutien, T. Balan : Tara Sepenicului i Cetatea,
Hmielov).
Instructiv este documentul din 1579 Ianuarie 8. Aici se zice
ca Alecsandru Lapuneanul i Ion Voda mutasera iarmaroacele din
Sepenic la Hotin pentru a impiedica comertul cu Polonia. Petru
Schiopul restabile5te vechea situatie reinfiintand vechea vama a Se=
penicului. Boierii si negustorii moldoveni chemati de domn comunia
ca dintru inceput iarmaroacele fusesera la Botopni, mai tarziu se
mutara la Sipinet i Lente0. Domnii amintti le :au mutat tocmai la
Hotin (Arhiva istorica torn. I, partea I pag. 172-174).
Satele Sipenic i Lujeni se gasesc in stapanirea familiei
Costin. In izvodul moiilor lui Miron Costin se citeaza in tinutul
Cernauti satele : Lujeni, Sepinti, Marguteni, Gugiumanesti i Godig
nesti (Radu Rosetti : originea i transformarile clasei sfapanitoare din
Moldova, An. Ac. Rom. seria II tom. 29 1906 -7, Memoriile sect.
ist. pag. 192-194). La 1742 Ioan Costin, fiul lui Miron, mote:
nete : Volcinetul (tinut. Suceava), Lujenii si Sipintii (din tin. Cernauti)..

www.dacoromanica.ro
 176

(Urechia V. A.: Miron Costin I pag. 211-2 si Arhiva istorici III

pag. 281-283). Dup5 impirtala pe trei frati, ficuta la 1744 Dec.
28 jicn. Nicolae Costin a primit. Din tinutul Sucevii satele Sicuri=
ceni $i Volcinet, din tinutul Cerniuti : Lujini si Sepeniti. (Urechia
V. A : Miron Costin I pag. 729).

96.
1662 Noemvrie 20.
Eustratie Dabija, Domnul Moldovei, trimite pe boieriul Irimie Carcu
sa stang5 conflictul ivit intre Hulubei si spataroaia Ciogoloae pentru
helesteul zis Iorghiciul din satul Calafindesti, tinutul Suceava.
Suret depe o carte dela Evstratie Dabije Veda ce scrie la
Carcul portariul din velet 7171/1662 Noem[vrie] 20.
Noi Evstratie Dabije voevod cu mila lui Dumnezeu Domn
tirii Moldovii, scriem Domnie me la boeriul nostru Eremie Carcul
ce au fostu portariu damut stire ca sau parat de fat5 innainte Domnie
mele Hububeiu cu giupaniasa Ciogoloe ceau fost spatAroae pentru
un helesteu dila sat dila Cala findeVi 6 sa chiama Iorghiciul, zicand
Hulubei cum au facut Ciogoloae acel h[e]lesteu sii in pine diva
loc, pentru aceea deca vii vede carte Domnii mele iar to s5 mergi
acolo la acel helesteu si s stringi oaminii buni din pregiur megieasi
si sluji domnesti si foarte pe dreptate s socotesti cu acei oamini buni
si nemarui s5 nu fitariti. Di vor m5rturisi acii oameni cu sufletele
for cum au ficut Ciogoloae acel iaz mai inainte de un [an] de au
fost din vec sii inneaca locul lui Hulubei, si aiba ai fa-ea iazul $i
si=1 Iasi tocma unde au fost din vec, iar de vor marturisi acii oamini
buni cum ca este ezat acel helesteu, pre iazul cel bitran unde au
fostu den vecu si tot atata loc au innecat apa s ste iazul pre loc,
sa naiba a mai scorni Ora Hulubei si precum vei socoti si vii afla
cu acei oameni buni s ne faci si marturie, si ne dai stire asijdere
si pentru alti Ora si galceavi ce au inpreuna si socotiti cu acei
oameni buni sai judecati acolo si sai tocmiti sa nu ne mai vie gal=
ceava aice. Iar carii nu se vor lane de lege voastra sa ne faceti
stire. Aceasta scriem insumi Domnie me poroncescu.
Original, Arhiva Tribunalului din Cerniuti, Successia cum
tutella 35-56. Biserica dela Calafindesti amintita in 1490 Marcie 15
(1. Bogdan I 407).

www.dacoromanica.ro
 INDICE.
Nume de persoane.
A. Andronic de Ivancauti 111.
Andronic diac 94.
Abaza Neculai II sulger 164. Andronic postelnic 165.
Acachi, egum. Putna 6, 8. Andronic pare. Roman 165.
Aftanasie proeg. Moldovita 163-4. Andrusco 19.
Aftanasi ep. Roman 126. Antimia, sotia lui D4rasco Mihul
Aftanasie mitrop. 100. 40-43.
Aftanasi eclesiarh Putna 79. Antonida starita man. Horodnic 15.
Aftemia, fiica lui Gavrilas Mates Apostol de Ba lilesti 134.
ias 40. Apostol jitnicer 137.
Agafton ep. Roman 28, 33, 35, Apostol pare. Hotin 117-8.
37 -8, 45, 48, 52-4. Arapul Ilie parc. Neamt 165.
Agafton calugar 71. Arbure Luca portar Suceava 2,
Agopsa, armean 70. 4, 7, 9, 26, 29, 31.
Albas 68. Arbure 76.
Albota Ciheorghe 65. Avram calugar 45-6, 48-9.
Albota Ionasco 60, 62.
Albota Petre 60, 62. B.
Albota comis. 15.
Albota postelnic 17- -8. Babici Avram, diac 60 1, 63.
Albota vornic 65. Babici Ion, diac 22, 24, 51.
Alexa spatar 12. Babici Stan 11.
Alexandru, fiul lui Iancul V. 23-4. Bacotca Toader clucinic 64.
Alexandru, fiul lui V. Lupu 127. Bahrin vatah 72.
Alexandru ceasnic 137. Baiceanul Toader 83.
Alexandru iuzbasa de afar,* 151. Balan parc. Hotin 117 -8.
Amfilofie ep. Radauti 52-4. Balica Isac portar Suceava 28, 30,
Anastasia, soacra lui Alex c. bun 4. 35, 38, 45, 47 -9, 65, 85, 114,
Anastasie ep. Roman 107, 109. 173.
Andonie vataman 155. Bals Ilinca 75.
Andrei parc. Neamt 35, 38. Bals Ionasco parcalab 120 1.
Andrei p5rc. Hotin 28, 30. Bals Lupul vel ban 42-3.
Andreica spatar 32. Bals Lupul vornic 115.
Andreica staroste Cernauti 152. Barbovschi Arseni log. 78.
Andreian staroste Cernauti 151. Barbovschi Draw 79, 91, 93.
Andries medelnicer 137. Barbovschi D=tru postelnic 80.
T. Balan, Documente bucovinene, B. 12

www.dacoromanica.ro

Barbovschi Eremie Camara 91, 93.
Barbovschi Onofrei hatman 91, 93.
Barbovschi Pantilie 42, 100, 121,
154.
Barladeanul Solomon clucer 137.
Barladeanul Solomon visternic
148 -9.
Barladeanul Zaharia diac 23, 25.
Barnovschi Miron ceasnic 53, 57.
Barnovschi Miron hatman 86.
Barnovschi Miron parc. Hofin 75.
Barnovschi posfelnic 61, 63. .
Baseanul Eremia diac 28, 31, 47,
50.
Basota Gheorghe 67, TO.
Bedeseul Sava 147.
Benart parc. Neamt 23, 25.
Bera 10.
Bercea din Lucavet 154.
Bihol Vasile 157.
Bilai TO.
Bistritenii 129.
Blanarul Carste 134.
Blanarul Mariana 134.
Bleandea parc. Roman 91, 94.
Bobran vel vafah 72.
Bodei parc. Roman 32.
Bogdan, fiul lui Iancul V. 23-4.
Bogdan, fiul lui Alex. Lapusnea..
nul 32.
Bogdan, fiul lui Petru Rare 15,
17-8.
Bogdan din Voifin 13.
Bogorodite popa 72.
Bogza logof. 55.
Boldescul Pairasco 78.
Boraleanul uricar 41, 85, 109-
10, 115.
Boraleanul Strafilaf diac 92, 94.
Bosioc spatar 53, 55, 57.
Boul Du,-trasco 132-3.
Boul Stefan parc. Neamt 127.
Boul Stefan clucear 132-3.
Boul Stefan satrar 137.
Boul Toader visternic 132-3.
Braevici Ivanco 11.
Braevici Marena 11.
www.dacoromanica.ro
178
Braha Nicorita 42, 68, 154.
Branici Iatco 11.
Branzanul Ionascu 100.
Branzenestii 168.
Brut postelnic 23, 25, 28, 30, 36,
38, 47, 49.
Buceaschi Didrih 22.
Bucium parc. Hotin 35, 38.
Bucium parc. Neamt 28, 30.
Bucium Condrea vornic t. de jos
23 4.
Buculei 172.
Buhus Nicolai parc. Neamt 165.
Buhus Nicolai jitnicer 137.
Burlovici Carste diac 15.
Buzaf sfolnic 86.
Buzdugan popa 50-1.
C.
Calmasul Toader 95.
Candachia de Balaceani 94.
Cantacuzino CAin ceasnic 91, 93.
Cantacuzino Iordachi medeln. 106.
Cantacuzino Iordachi spatar 115,
170.
Cantacuzino Iordachi log. 163.
Cantacuzino Toma vornic t. de jos
165.
Caraiman comis 53, 55, 57.
Caraiman ceasnic 61, 63.
Carapcianul Gheorghe 123.
Carcu Irimie portar Suceava 136,
155, 176.
Carcovici Pefru parc. Hofin 32.
Carligov Zosim 56.
Carje parc. Neamt 15.
Carje homelnic 66-7.
Carp Picioroaga 75.
Carp Gheorghe polcovnic 75.
Carstea lui Talasman 50 -1.
Carstea vornic t. de sus 61, 63.
Carste pare. Neamt 32, 47, 49.
Carstian logof. 132-3.
Catargiul Aposfol posfelnic 106,
108, 110, 117-8.
Catargiul Gheorghie satrar 160.
 - 179 -
Catargiul Neculai visternic 106,
108, 110.
Catarina, fiica lui Eremie Movila
52.
Cate lean Toma comis 2, 4, 7, 9.
Cazacel Gligorie 154.
Cazacovici Gligorie 111.
Cazacul 90, 92.
Cazacu Ponici 123.
Cazacul din Storojinet 154.
Cehan Du=tru logof. 170.
Cernatescul Steful 76, 141.
Chesco Gavril log. 112.
Chihae Gligorasco 113 -4.
Chirita Du-,tru parc. Neamt 53, 57.
Ciocarlie Gligorie staroste de Cero
nauli 157 -8.
Ciogole C.tin vornic 121.
Ciogvle C.tin spatar 137, 165.
Ciogole Ignat parc. 83.
Ciogole Miron medeln. 160.
Ciogole Miron parc. Hotin 165.
Ciogole Patrasco parc. Hotin 106,
108, 110.
Ciogoloaia 176.
Ciolpan Du=trasco vornic 1. de jos
106.
Ciomartanii, razesi 115.
Ciudinschi Ion 15, 22, 24, 52.
Ciudinschi Du4ru 61, 63.
Cocoranul 172.
Cocoranul C,tin 113, 157-8.
Cocoranul Gheorghe 154.
Cocoranul Grozava 112-3.
Cocoranul Isac 112, 154, 171.
Colun stolnic 17-8.
Comtil Agopsa 134.
Condrea vames 70.
Condrea, parc. Neamt 2, 4, 7, 9.
Constantin sulger 120-1.
Constantin diac 68, 74.
Corlat ~Stefan, diac 165.
Corlatescul Du=tru 43, 132.
Corlatescul Toader vames 132 -3.
Corlatescul vatag de Suceava 50-1.
Cornaci popa 70.
Cornis Gaspar 119.
www.dacoromanica.ro
Coreschi, general polon 144.
Cosma 122.
Coste parc. Neamt 2, 4, 7, 9.
Coste comis 32, 117-8.
Coste de Calinesti 41, 68.
Coste de Lucavet 41, 111-2.
Coste de Sinehau 137.
Coste de Ternauca 10.
Costin 66 -7, 122.
Costin comis 127.
Costin postelnic 91, 93.
Costin soltuz de Siret 40.
Costin vatag 50-1.
Costin de Berbesti 154.
Costin de Plesinti 154.
Costin de Valeva 41.
Costin Miron 175.
Costin Miron parc. Hotin 173.
Costin Nicolae 176.
Costinovici 19.
Cosatianul Dubrusca 134.
Cracalia 168.
Cracalia Gligorie 100.
Cracalia Ionasco 78.
Cracalia Vasile 100, 147.
Cracalia de Rohozna 151.
Craciun 22, 24- 5.
Craciun parc. Novograd 17-8.
Craciun vatag 50-1.
Crimca Anastasie mitropolit. 101,
139.
Crimcovici Ilie diac 141.
Cucora stolnic 28, 30, 36, 38, 47,
49.
Cupcici vornic 71, 113.
Cupcici Iuri 6, 9.
Cupcici Ivan 10.
Curupta 32.
D.
Dabija vornic 160.
Damaschin parc. Neamt 127.
Damian visternic 132-3.
Damian Carstea diac 101.
Damieneasa Nastasia 133.
Dan Poiana 12.
 - 180 .-.
Danciul part. Neamt 15, 17-8.
Danco, fiul lui Iurj Fratovschi 10.
Daniil diac 69.
Danici Craciun 157.
Danovici 136.
Darie spatar 160.
Dane vornic Clung mold. 42.
Darman 79.
Danco din Cliscauti 13.
David parc. Roman 28, 30.
Depasti spatar 171.
Dima portar Suceava 165.
Dinga Radul diac 82.
Dinul vornic de poarta 137.
Dionisie ep. Roman 100.
Dobras soltuz Cernauti 70.
Dobrenca diac 87.
Dobrenchi Duotras 41, 95.
Dobrenchi Stratulat 41, 94-5.
Dobrenchi Toader 95.
Dobrenschi din Lucavet 70.
Dociul paharnic 121.
Dohatco Toader 41, 68, 95.
Dorninicani, fratii 10.
Donciul Nacul 41.
Dracea Carstea 41.
Dracea Iurasco 83-4.
Dracioaia Dochia 65.
DrSgan vatag de Storojinet 50-1.
Dagan postelnic 53, 55, 57.
DragAneasa 68, 101.
Draghici 19.
Draghici paharnicel 20.
Dragsin Toader 56.
Dragsin parc. Neamt 35, 38.
Dragsin comis 17-8.
Dragsan 111.
Dragsan spatar 15, 17 -8.
Dragu vuif de Suceava 50.
Dragus 11.
Dragus Nicolae 104.
Dragosescul Ionascu vames S -uo
ceava 43-4.
Dragutescul Du.fraco 121.
Dragutescul Du.trasco, pare. Suo
ceava 153 -4.
Dubnin Lupul 161.
www.dacoromanica.ro
Dubai Tudosie 120.
Dubau Tudosie visternic 76.
Duma portar Suceava 32.
Dumca 22-24; 51-2.
Dumitra 66-7.
Dumitrahovici Vasco 19.
Dumitras diac 127.
Dumitrasco diac 132, 139-40.
143, 148-9.
Dumitrasco TI. log. 157-8.
Dumitrasco pitar 120 - 1.
Dumitrasco paharnic 76.
Dumitrasco portar Suceava 74-5.
Dumitrasco vatav 20, 72.
Dumitrasco Stefan log. 40, 84 5,
88. 92-4.
Dumitrasco de Berbesti 131.
Dumitrasco de Calinesti 41.
Dumitrasco, fiul lui Evloghie 82.
Dumitru diac, 36, 38, 53, 62, 64, 88.
Dumitru uricar 56.
Dumitru pisar 86.
Dumitru parc. Neamt 55, 106,
108, 110.
Dumitru de Lehaceni 121.
Dumsea D.tru diac 32.
Dupnita Nicoara 105.
Durasco sfarosfe 42.
Dusca 51-2.
Dusco 22-24.
E.
Efrosina starita man. Horodnic 13.
Elisaveta, sotia lui E. Movila 52,
Enachi comis 137.
Eremia camaras 85.
Eremia vornic f. de sus 28, 30 ;
35, 38.
Eremie visternic 2, 4, 7, 9.
Evloghie 82.
Evloghie episcop 146.
Evloghie ep. Radauti 84 -5.
F.
Fadorasco 70.
Fadorca 32.
 181 --
Fagaras, popa 144. Ghenghe Gligorasco med. 120-1,
Falcin 6, 8. Ghenhge Ionasco 75.
Fantaneanu Ion 86. Ghenghe Ionasco log. 86.
Fevronia starita man. Itcani 56. Ghenghe Ionasco vornic t. de jos
Filip spatar 23, 25. 90-93.
Filipotchi Stefan 113 4. Gheorghi ep. Husi 107, 109.
Filoftei, ep. Husi 71. Gheorghi' ep. Radauti 26-7. 29,
Florea, popa .43-4. 30, 33-5. 37 8, 44-6, 48-9.
Foca, popa 40, 43, 69, TO. Gheorghi ceasnic 28, 30, 36, 38,
Focsa 22, 24, 51. 47, 49, 106, 108, 110, 127.
Fodor 19. Gheorghe log. 23 4.
Fraguta 20. Gheorghe hatman 137.
Fratian 19. Gheorghe, p5rc. Hotin 53, 55, 57,
Frataian Bran 144. 61, 63, 144.
Frataian Ionco 144. Gheorghe, parc. Neamt 61, 63, 91,
Fratimaneasa Draguta 124. 93.
Fratita armas 160. Gheorghe, parc. Novograd 53, 55,
Fratovschi Jurj 10, 12. 57.
Furtung Mihail ceasnic 78. Gheorghie visternic 40.
Furtuna Mihail comis 91, 93, 106, Gheorghe diac 17-8.
108, 110. Gheorghe uricar 125.
Gheorghe popa 134.
G. Gheorghe vataman 83.
Gheorghe de Carapciu 41.
Gardu Sandru 98. Gheorghe de Romanesti 68.
Gavril, parc. Hotin 47, 49. Gheorghe Stefan log. 137.
Gavril hatman 106, 108, 110, Gherasim vatah 43.
117-8, 127, 165. Gherman vornic 42.
Gavrilas Mateias 79, 80. Gherman Gligorasco 154 -5,
Gavrilas Mateias log. 106, 109, 157 -8.
110, 115, 117-8, 131-2, Gherman de Ilisesti 41.
141 -3, 146 -7, 168. Gherman de Lentesti 147.
Gavrilas Mateias vornic 144, 160. Gherondie, eg. Homor 98.
Gavrilas Mateias vornic t. de sus Gheuca Bejan pitar 160.
90 -93. Ghica stolnic 127.
Gavrilas Mateias parc. Hotin 47, Giurgea 60, 63.
49. Glavan visternic 15, 17--8.
Gavrilas Mateias, staroste Cern. Gligorce 80.
73, 78-9. Gligorce vornic t. de sus 53, 55
Gavrilcea 40, 138. 5; 99.
Gavrilcea Polschi 41. Gligori clucer 160.
Gavrilcea ureadnic de Dorohoi TO. Gligori stolnic 53, 55, 57, 61, 63.
Ghedeon ep. Husi 126. Gligorie de Lucavat 112.
Ghenghe (Ghianghea) log. 74, Ciligorie de Seleseul de sus 40.
77-8, 80, 82. Gliguta 112 -4.
Ghenghe parcalab 59. Gocileasa 42.
Ghenghea spatar 67. Goian Patrasco 111 2.

www.dacoromanica.ro
 182

Goian Toader 112. Huru vornic 15, 17-8.

Goian de Jadova 41, 111-2.
Go lai ceasnic 23, 25.
Go lai stolnic 32.
Go lea parc. Neamt 47, 49.
Go lea aprod 42.
Goraet Toader 22, 24.
Goraet 52.
Gorce de Volcinet 138, 154.
Gorovei diac 133.
Gracea vatav 135.
Grama Isar 78, 112, 171.
Grama stolnic 40, 91, 93, 104.
Gramoaia 120.
Grapina 134.
Greaca 64, 69, 80.
Grigori portarel 134-5.
Grija batranul 40.
Grincovici, Oft. Hotin 2, 4, 7, 9.
Groza 11.
Grozav vatav 20.
Grozav vataman 155.
Grozea 21.
Grumas, staroste Cern. 1-3._
H.
Habasescul paharnic 102.
Habasescul Gligorasco hatman 160. Ion visternic 32.
Habasescul Gligorie ceasnic 165. Ion vatah 7'2.
Haceris, armean 70.
Hacico soltuz 83.
Hajdau ID.tru 147.
Halovca Ionasco 144.
Hancul sardar 160.
Hancovici Andries 12.
Harman 10.
Harman din Voitin 13.
Harsca Stefan 161.
Helce din Nihoreni 41.
Hlusco Nicoara 26, 29.
Hmilnitchi Bogdan 160.
Hmilnitchi Timus 139, 140, 147-8. Iordachi paharnic 159, 160.
Hrana spatar 2, 4, 7, 9.
Hrincovici Francian 64.
Hudici Petru dvornic 34, 37, 39.
Hulubei 176.
Huru Mihalcea diac 152.
Husin Marusca 11.
I.
Iacobescul Luca 12.
Ianas Nicolachi soltuz 164.
Iani comis 23, 25.
Iani visternic 28, 30, 36, 38, 47,
49.
Iastrevschi, Polon 77.
Talc 10, 13 -5, 22-4, 51,-2.
Igyarto Mihail 129.
Ihnatco 90, 92.
Ihnatco de Valeva 78.
Iepura D4rasco parc. de Putna
173-4.
Ilea parc. Roman 23, 25.
Ilea vames 153.
Ilea de Berbesti 148 -9.
Ilea de Ivancauti 154.
Ilie portar de Suceava 41.
Ilie vames de Cuciur 58.
Ilie de Volcinet 138.
Ilinca 40.
Ion Om Neamt 32.
Ion Oft. Novograd 15.
Ion vatamanul de Havrilauti 151.
Ion fiul lui Alex. Lapusn. 32.
Ion fiul lui Vas. Lupu 127.
Ionasco parc. Neamt 61, 63.
Ionasco postelnic 132-3.
Ionasco logofat 154.
Ionasco diac 20.
Ionasco vatav 20.
Ionasco din Iurcauti 72.
Iordachi visternic 117-8, 127,
142-3, 146-7, 150, 165 7,
169.
Iordachi parc. Roman 106, 108,
110,
Iordachi Toderasco parc. Hotin 165,
Iosif egumen Voronet 99.

www.dacoromanica.ro
 - 183 -
Irina, fiica lui Er. Movila 52.
Isac 2, 4, 7, 9.
Isac Monahul 20.
Isac soltuz Cernauti 100.
Isac soltuz Siret 70.
Isac ureadnic Siret 70.
Isac de Cernauti 154.
Isac de Calinesti 121, 154.
Isac de Costinesti 168.
Isac de Sinehau 41, 100, 106, 137. Lenta 112-4.
Istratie diac 113.
Istratie diacon 134.
Iuga 12.
Iuga postelnic 127.
Iuga cel prost 65.
Iurascu 40, 136.
Iurasco ceasnic 64.
Iurasco vornic 57.
Iurasco vornic de poarta 19, 20.
Iurasco pArc5lab 56.
Iurasco Orc. Hotin 28, 30.
Iurascovici parcalab 81.
Iurascovici Onciul 20, 40, 57,
83-4, 112-3.
Iurascovici Onciul Om. 41.
Iurascovici Onciul staroste 81.
Iurescul vornic t. de sus 23, 25.
Ivan vornic de C =lung 42.
Ivan vornicul 81.
Ivanco diac 70.
Ivascu, fiul ein Jurj Fratovschi 10.
J.
Jora C=tin p5rc. Hotin 33.
Jora Gheorghe sulger 144.
Jora Gheorghita Om. Hotin 91, 93.
Jora Gligoras 144.
Jora Toader 144.
Jora Toader sulger 150, 152,
Jumatate Ion 39.
Jumatate Mandrea 11.
Jumatate Steful 11, 44.
Jurj Om. Roman 23, 25.
Jurj Fratovschi 10-1.
L.
Lamba Om. 40.
www.dacoromanica.ro
Lastiuca D4rasco 157.
Lastiuca PAtrasco 154, 157.
Lastiuca Vasile 157.
Latco popa 72.
Laur 44.
Legul Niculai 157.
Lehacinschi 100.
Lehacinschi Du=tru 100.
Lehacinschi Vasile 42.
Lenta bAtranul 78.
Lenta Dumitru 72, 78, 113-4.
Lenta staroste Cern. 77.
Lentoaia 78.
Lentovici Crasco 21.
Lentovici Ionasco 21.
Lentovici Sava 21.
Liciul postelnic 15, 32.
Liciul Om. Neamt 17-8.
Licperd Dotrasco 157.
Loghin 161.
Luca Om. Roman 35, 38.
Lueoci Gligorasco 83.
Lueoci Toader 83.
Lupul 40.
Lupul cupar 67, 144.
Lupul diac 80.
Lupul vornic 40.
Lupul visternic 40, 91, 93.
M.
Malai batranul 155.
Malai Gheorghe 161.
Malai Ionasco 161.
Malanca 148-9.
Manica 32.
Manuntescul Vasile 42.
Margareta mama lui Petru Musat 10
Marghita 69.
Maria doamna 11,
Maria fiica lui Erem. Moghila 52.
Maricuta 69.
Marita calugkita 26, 29, 31.
Mas diacul 72.
Mateias logof. 58.

Matei4 diac. tata lui Gavrila4 M
79.
Matieescul Isac 58.
Mazafascul Coste 98.
Metric Tanasie 134.
Miclou 10.
Miedav Costin 22, 24, 52.
Mihail de Dorohoi TT,
Mihail logof. 94.
Mihnea 160-1.
Mihul postar Suceava 15, 17 8.
Mihul Antimia 95.
Mihul Du=traco zis Tureatca
40-43, 70, 83, 95, 114,-5.
Milici Ion 26, 29.
Mintena 137.
Miron aprod TT.
Miron popa 134.
Miron Om. Roman 35, 38.
Miron de Carapciu 41, 68.
Miron de Sinehau 105, 137.
Mironescu Ionaco 100.
Mironescu Isac de Carapciu 42.
Misea 12.
Mitrofan ep. Hui 100.
Mitrofan ep. Roman 107, 109.
Mogaldea part. Neamt 53, 55,57.
Moghila log. 32.
Moghila Om. Hotin 32.
Moghila Alexandru 61, 63,
Moghila Bogdan 61, 63.
Moghila Cztin 52, 55, 57, 61, 63.
Moghila Dumitru apeod 45-6,
48-9.
Moghila Eremie 64.
Moghila Eremia vornic 45, 48.
Moghila Eremia vornic t. de sus
47, 49.
Moghila Qheorghe mitrop. 52-4.
Moghila Ion log. 45, 48, 64.
Moghila Simeon apeod 45, 48.
Moghila Simeon hatman 53.
Moghila Teodor 59-60, 62-63,
64-5.
Moghila Vascan parc. Hotin 45-6,
48-9.
Motoc, familie 155.
www.dacoromanica.ro
184
Motoc vornic 32.
Motoc Gheorghe comis 135.
Motoc Gligorwo 134.
Motocel Gavril 153.
Motocel Maricuta 153.
Moviletii 173.
Muntean Ion 11,
Murgoci Coste 12.
Murgulet familie 153 5.
Murgulet Anita 135.
Murgulet Du=traco 102, 135.
Murgulet Eremie 84-5, 121.
Murgulet Ilie 41.
Murgulet Ipatie 144, 154, 161.
Murgulet LupaKo 124.
Murgulet Niculai 102, 135, 158,
166.
Murgulet Stefan 41-2,102,123 4,
135-6, 144, 154.
Murgulet Toader 85.
Murgulet Ursul 102, 135.
Murgulet VasilaKo 135.
Murgulet Zlata 123 4.
Mustafa staroste Cerna'uti 7'8.
Mua 22, 24, 51.
Muata mama lui Petru Murat 174.
N.
Nacul de Sinehau 106.
Nacu stolnic 76.
Nadabaico vornic 64.
Nahornei Ion 41.
Nalivaico 84.
Naramza 68.
Neacp 32.
Neaghici Lupul 94.
Neagoe 32, 159.
Nebojatco diac 59, TT.
Neculce Alexandru vornic 171.
Negrilg 2, 4, T, 9, 15.
Negrita 12.
Nichifor va-taman 83, 155.
Nicoara" 32, 68.
Nicoara hatman 40, 91, 93.
Nicolae jitnicer 120-1.
Nicolae logorat 58.
 - 185 -
Nicula hotnog 68. Patrasco parc. Neamt 117-8.
Nicula parc. Roman 47, 49. Patrasco de Romanesti 68.
Nicula porfar Suceava 23, 25. Patrasco de Storojinet 123.
Nistor vataman 83. Pavel gramafic 147.
Pavel popa 72.
0. Pelin visternic 153-5, 164.
Petrica parc. Novograd 2, 4, 1, 9.
Oana 12. Petriceicu clucer 120-1.
Olbei armean 70. Pefriceaico Toader vornic, t. de
Onciul 50 -1. sus 106, 108, 110, 114- 5, 117,
Onciul diac 20. 118.
Onciul popa 68. Pefriceaico Toader parc. Hotin 127.
Onciul staroste de Cernauti 70, 78. Petru, fiul lui Alex. Lapusn. 32.
Onciul Herta (cel Whin) 21, 72, Petru, frate cu $tefanita Voda 2,
76 -7, 137. 4, 1, 9.
Onciul Iurascovici 20, 40,51, 83- Petru vornic 2. 4, 1, 9.
4, 112-3. Petru parcalab 94.
Onciul Iurascovici parcalab 41. Pefru parc. Hotin 23, 25.
Onciul Iurascovici staroste 81. Petru visternic 153.
Onciul Iurascovici vatah de Do. Pilaf Stefan 134.
rohoi 40-1. Pilipovschi Simion 79.
Onciul Magda 113. Pilipovschi 172 (vezi si Filipotchi).
Onciul Miron 107, 121. Pintescul Ionasco 161.
Onciul Todosia TT. Pinfie popa 161.
Onciul Vasile 111, 134. Pisoschi Ion 74.
Onciul Vranceanul 78-9. Pisoschi Toader 74.
Oniul soltuz Suceava 83. Pitic Simion 164.
Oras hatman 61, 63, 104. Poiana Dan 12.
Pras Talisman 66-7, Pojar 12.
Oras Toader 59. Ponici Cazacu 123.
Oras Vasile vornic 83-4. Ponici Du.tru 70.
Orasoaia 114. Popascul ceasnic 15, 17 -8.
Orheianul 100, 105 -6. Popovici Du.trasco 148-9.
P. Popovici Du.tru diac 2, 4, 8, 10.
Popsa Nechita 67.
Pahomie ep. Radauti 1, 3. Popul diac 81.
Pahulcea Pefru 70. Prajescul Du.trasco 120.
Paladi Toader 163. Prajescul Gligorasco clucer 132-3.
Partea 81. Prajescul Ion ceasnic 104.
Pascal soltuz 41. Prajescul Ion vornic t. de sus 165,
Pascal III. vist. 165. 168-9, 170-1.
Pasco comis 32. Prajescul Ionita visternic 160.
Patrasco 32. Prajescul Lupul medelnicer 117-8.
Patrasco popa 94. Prajescul Savin spatar 91, 93.
Patrasco Ion diac 58. Prajescul Stefan vornic 104.
Patrasco logof. 74. Prajescul Stefun vornic Botosani
Patrasco parc. 56. 120.

www.dacoromanica.ro
 - 186 -
PrAjescul Toderasco clucer 164.
Preda paharnic 55.
Prodan 72.
Prodan aprod 73.
Prodan diac 21.
Prodan Toador 11-2.
ProdAnesdul Lazar 12.
Pufan Tiron 163.
R.
Racovita log. 138, 159.
Racovita Cehan log. 159-60, 165.
Racovita Cehan II. log. 137.
Racovita Nicolai comis 160.
RacovitA Niculai postelnic 137.
Racovita Niculai spatar 165.
Racovit5 Radul vornic 163.
Radici stolnic 23, 25.
Radul stolnic 164-5.
Razu Costachi vornic 163.
Razu Vasile hatman 171.
Rimgaila, Sofia lui Alex. c. Bun
10.
Ripujinschi Vito lt 158.
Rjavenschi Alexa 59.
Robceanul Grigore 83 (vezi Rop..
ceanul)
Rodna pArc. Novograd 61, 63.
Rohozna Ion diac 90, 92.
Romanca popa -144.
Romancu aprod 72.
Rotompan vornic 40.
Rotompan Carsti9 III, log. 82.
Ropcean Vasilie 112.
Rocca 66-7.
Roca Vasile 121.
Rugasevici Mihail 13.
Rugina pitar 41.
Rugina sAtrar 157.
RuginA vornic de poarta 166-9.
170-1.
Rugina Stefan 42.
Rumiantov general rus 33.
Rusul Ionasco log. 148-9, 154,
156
www.dacoromanica.ro
S.
Sacuian ceasnic 2, 4, 7, 9.
Salomia 40.
Sava de Igesti 123.
SavAscul Miron 154.
Savin 83.
Savin CApitan 76, 134.
Savin diac 158.
Savin staroste CernAuti 166.
Scaraotschi Petrea, staroste Cer#
nauti 72-3.
Scripca 17-8.
Scripca brAnisteariul 64.
Scripco Bran 144.
Serapion, egum. Sucevifa 33.
Simca 6, 9.
Simeon hatman 55, 57.
Simeon visternic 55, 57,
Simeon pAharnicel 94.
Simeon egum. Puma 126.
Simeon egum. Rasca 75.
Simeon cojocar 152.
Simeon de Sileseu 153 -5.
Simionel diac 87.
Sofronia 113-4.
Solomon Ion visternic 23, 25.
Solomon Ion pisar 26-7, 29-31.
Solomon vornic Cplgul mold. 129.
Solomon tarcovnic 41.
Solomonoaia visterniceasa 83.
Sorocoteaja Dragomir 13.
Spancioc parc. Novograd 32.
Stamati postelnic 160.
Stan comis 28, 30, 36, 38, 47,
49.
Stan spAtar 47, 49.
Stan din Jicov 11.
Stana, mama lui Stefanita Voda
1, 3.
Stanila 40-1.
Starcea stolnic 2, 4, 7, 9.
Starcea diac 21.
Starcea Cotin 'Arc. Hotin 106,
108, 110.
Starcea Isac 41, 143-4.
Starcea Miron parcalab 76, 161:

Starcea Patraco 144.
Starostici Fedco 12-3,
Starostici Mihul 12, 161.
Static visternic 132-3.
Stefan. fiul lui V. Lupu 127.
Stefan, fiul lui Petru $chiopul 35,
38.
Stefan diac 88-9.
Stefan oltuz 69.
Stefan Gheorghe spatar 127.
Stefan de Braieti 41.
Stoian ueariul 153.
Straca Ionita 42.
Stratulat diac 156.
Stroescul familie 157.
Strocscul 159.
Stroescul Gligora 43.
Stroescul Lupu 41, 43.
Stroescul Lupu vornic de poarta
42, 137.
Stroescul Mintena 149.
Stroescul Teta 41, 149, 157.
Stroici logbfat 23, 25, 28. 31, 40,
53, 55, 62, 64, 66-7, 90-93,
144, 160.
Stroici Ionaco 90-93, 169.
Stroici Pascalina 91, 93.
Stroici Simion visternic 53, 61,
63.
Strovici 137.
Sturza 22, 24, 51.
Sturza Chiriac jitnicer 158, 160.
Sturza Ilie stolnic 120-1.
Sturza Sandul logf. 163.
Sturza Stefan 113-4, 157.
Sverca, sora lui Miron Barnovschi
160.
$andru 2, 4, 7, 9, 71.
Sarhorodeanul Enachi 76.
Sarpe Cozma postelnic 2, 4, 1, 9.
Scheauca, Sofia lui Balica hatman
45, 48.
$eapte 133.
$eidir Axana 134.
www.dacoromanica.ro
187
$eidir Mihala 134.
$endrescul 22, 24, 51.
$endrica 94.
Septelici ($aptelici) spita 102.
$eptelici batranul 68, 102.
Septelici hatman 101 --2.
$eptelici Du=traco 80 -1, 123-4.
Septelici Gheorghita 83, 101 -2,
145-6.
$eptelici Gligorce 134.
$eptelici Ilie 83.
Septelici Ilie vornic 160.
$ eptelici Ilie staroste Cernauti 131.
Septelici Ilie postelnic 145.
$eptelici Ilie hatman 165.
$eptelici Ilia 101-2.
$eptelici Maria 43.
$eptelici Maricuta 134.
Septelici Salta 123-4.
$eptelici Tofana 68, 102.
$eptelici Vasile 68, 85.
$eptelici Vasile hatman 69, 80.
$eptelici Zlata 123-4.
$eptelici de Vascauti 69, 70.
$erbici Julie 13.
$oldan Du.traco vornic t. de jos
108, 110.
$oldan Vasile jitnicer 137.
$uman 98.
T.
Taban Melisian, parc. de Putna
173.
Tabarta 164.
Tabarta Ionaco vornic de Suceava
67.
Tabuci 12.
Talaba 'Arc. Hotin 2, 4, 7, 9.
Talaman 50-1.
Talaman Ora 66-7.
Talmaci Toader 52.
Talmaci Toader parc. Novograd
53.
Talpa Andria 42.
Talpa Vasile 157.
Tampa Pintelei 41.
 188 --
Tatara Cosfe 12. Totrupn logofat 2, 4, 8, 10.
Tatomir 81. Trandafir 68.
Tautul logofat 41, 103, 122-3. Tudan Ion 123.
Tautul Cgtin 135, Tudan Nicolai 154.
Tautul Gavril 83. Tudan din Coste0 154.
Tautul Iona Ko 103. Tudura 19.
Tautul Istrate 42 3. Turcul capitan 113.
Tautul Mihail log. 117-8. Turcul Simeon 113-4.
Tautul Vasile 42-3. Tureatca Dugtraco 41, 95, (vezi
Tautul Zaharie 81, 103. Mihul D.).
Teoclist mitrop. 11. Tureafcoaia Antimia 114-5 (vezi
Teodosie proegumeu man. RaKa Anfimia).
75.
Tertea Tudosie 151. T.
Theofan ep.gRadauti 126.
Theofan mitrop. 28, 30, 33, 35, Tancul 123.
37-8, 45, 47-49. Tanta Patraco 112, 154, 171.
Tinco vatav de granita 144. Tanta Dugtru din Ivancauti 151.
Tiron uricar 167-8, 174. Tara Simeon 68.
Tiron Muste, uricar 170. Tigan vataman 83.
Toader logofat 15, 17-8.
Toader staroste Cernauti 158. U.
Toader atrar 70.
Toader parcalab 143.
Toader parc. Hofin 15, 17-8, Udrea Gligorie vatah 26-7, 29,
23, 25. 30-1.
Toader parc. Novograd 2, 4, 7, Udrea cel orb 85.
9, 55, 57. Ureche vornic t. de jos 53, 55,
Toader vataman 155. 57, 61, 63.
Toaderaco logofat 125, 127, Ureche Alexandra 159.
132 3; Ureche Gligorie vornic t. de jos
Toderaco vornic 121. 127.
Toderaco vornic t. de jos 116, 118. Ureche Gligorie spatar 106, 108,
Tofan 155. 110, 117-8.
Tolnay parc. Suceava 129. Ureche Nicolai 159.
Toma popa 69. Ureche Safta 159.
Toma de Calineti 105, 121. Ursachi Gheorghe 170.
Toma diac 84. Ursul 162.
Toma stolnic 106, 108, 110, Ursul stolnic 160.
117-8.
Toma vornic I. de sus 127, 137. V.
Toma parc. Roman 47, 49.
Toma de Siret 68. Varlaam mitrop. 107, 109, 123-4,
Tomca din Voloca 154. 126.
Tomlucico Stefan 64. Varfic vornic I. de jos 28, 30, 35,
Toimea popa 40, 70. 38, 47, 49.
Totrupn 17-8. Varfic Gavril 150.

www.dacoromanica.ro
 189
Vartic Petru 1, 3, 104-5, 150.
Vartic Vasile 150.
Vascan pare. Novograd 32.
Vasco 2, 4, 1, 9, 32.
Vasile din Cabeti 154.
Vasile din Costeti 154.
Vasile din Lehaceni 154.
Vasile din Lucavef 111.
Vasilco, vecin 103.
Vataguf Ionaco 70.
Venedict egum. Solca 87.
Veverita spatar 61, 63.
Veverifa pare. Roman 32.
Vito lt 173-4.
Vito lt Ripujinschi 158.
Vlad fiul lui Petru $chiopul 28,
30, 35, 38, 46, 49.
Vlad pare, Hotin 15, 17,-8.
Vlaicu 32.
Vlaicu vatah 40.
Voiniag 10.
Volcinschi, originea 138.
Nume geografice.
A.
Ardeal, Para 118, 128 -9.
Argel, parau 19.
Arsura, munte (astazi Arita) 127,
131.
7s,.rita Caprii vezi Magura Caprii.
Ascutita, munte 96 8.
B.
Babiceani 94.
Babin, tin. Cernaufi 102-3.
Bacau, tinut 85-7.
Badeuf sat, tin. Suceava 86.
Badeuf, ocol 35, 38, 86.
Bahrineti, tin. Suceava, 50-1,
65 7, 120 (vol. I. 247).
Baia, targ 164.
Baiwscul, munte 99.
Bainfe, tin. Suceava, 104 (vol. I.
247).
www.dacoromanica.ro
Volcinschi Arseni 42.
Volcinschi Stratulat 42, 134.
Volcinschi Toader 122.
Volcinschi Vasile 106.
Vorontar comis. 61, 63.
Vranceanul cel batran 167.
Vranceanul Grigorie, camara
76-7.
Vranceanul Onciul 78-9.
Vranceanul Onofrei postelnic 76 7,
79, 90, 92.
Vranceneasa 78.
Vranceneasa Magda 78.
Vranici Coste 174.
Z.
Zaharie 123.
Zaharie pitar 69.
Zbiara part. Novograd 15, 17-8.
Zbiera Istrate 83.
Zota negustor 68.
Balaccani, fin. Suceava 41, 87-8,
94-5.
Balamutiuc, fin. Cernaufi 144,
(identic cu Paraul Negru).
Balasine0 (Balasinoufi) fin. Su.
ceava, 6, 8, 11, 13, (identificarea)
15-6, (sat disparut).
Balcaufi, tin. Suceava 6, 8, 12-3,
65, 146.
Balcoaia, parau 96-7, 99.
Balileti 134.
Balinteti 6, 8.
Balinfii, tin. Dorohoi 39, 99.
Bance0, tin. Suceava 11, 44, (vol.
I. 247).
Banco, povarni 120.
Barbeti vezi Berbeti.
BarFadeni, Basarabia, vezi Rujenifa.
Barnarul, munte 99.
Barnova, tin. Suceava 140 --2,
(sat disparut).
Barnovschi, manastire 159-60.

Basarabia, Tara 59.
Basau, parau 65.
Batca vezi si Butca.
Batca mezului 131.
Batca rea vezi Opcina rea.
Batcauti vezi Bancesfi.
Becesti, 42, 79.
Benea, parau 127, 131.
Benea, casa lui (astazi Benschi).
131.
Berbesti, tin. Cernauti. 131-2,
137, 148-9, 154.
Berhomet, tin. Cernauti 170-1.
Bila, tin. Cernauti 170
Bilca, tin. Suceava 130.
Bilca mare, parau 130.
Bilca mica, parau 130.
Bilesii, parae 127-8.
Bisericani, tin. Iasi 41, 95.
Bistricioara, afluent 127.
Bistrita, oral, Ardeal 119.
Bistrita rau .88-9, 96-7, 99,
116, 118-9, 127, 129.
Bistrita, munfe 124-5.
Bistritenti 119.
Bludna, tin. Cernauti 1, 3, 5,
(sat disparut).
Bobesti, tin. Cernauti 84, 131.
Boian, tin. Cernauti 138, 143-4.
Boianciuc, tin. Cernauti 19, 20, 72,
84, 112 -3.
Boistea, parau 6, 8.
Borhinesti, tin. Suceava, 50-1,
(sat disparut).
Boris, satul lui, tin. Cernauti 22.
Borzesti pe Jijia 139.
Bosanci, tin. Suceava 74 6, 83.
Botasani, tin. Suceava 6, 8, 13.
Botosani targ 40, 58-9, 70, 120,
175.
Botosani ocol 86, 140.
Botasinita, tin. Cernauti 148-9 (sat
disparut).
Botasinita pe Horait, tin. Suceava
14.
Botasinita, mai sus deFfalauti, tin.
Suceava, 12, 14, (sat disparuf).
www.dacoromanica.ro
190
Braesfi, tin. Suceava 99 (vezi
Corlatesti).
Branistea Pufnei 7, 9, 126-9.
Branistea Sucevitei 35, 38.
Branistea Voronetului 96, 97.
Bratila, munfe 127-8.
Bratinesti 140-2.
Brodina, parau 125, 131.
Broscauti, tin. Cernauti 131.
Brosteni, fin. Suceava 85.
Budilce, tin. Cernauti 19, 20,
90-4, 168, (sat disparut, identic
cu Zadobriuca).
Buciumeni 164.
Bucov munfe 130.
Bucovata, regiune 169.
Bucsoaia, tin. Suceava 29.
Bucuresti, tin. Suceava 98, (astazi
Capul=codrului).
Budesti, 94.
Buhaicea, parau 83.
Bunesti, tin. Suceava 83.
Buninte, tin. Suceava 139, 141.
Burdujeni, manastire (Teodoreni,
Pantocrator) 64.
Butca iepei, munfe 99, (vezi Sj
Bafca).
C.
Cabesfi, tin. Cernauti 70, 84. 131,
137, 154, 157.
Cacaceni, tin. Neamt 86.
Cadobesti, tin. Cernauti 79.
Cajveanii, tin. Suceava, 85 (astazi
Cajvana).
Cajvana. parau 85.
Calafindesti, tin. Suceava 146, 176.
Caline0i, tin. Cernauti 78, 121, 154,
Calinesti, tin. Suceava, 56-7, 68.
142.
Camena (Camenca) tin. Suceava
6, 9, 10, 13 (zis Petriceni).
Camenita, cetate 22.
Campia Bolohov 145.
Campia Tatarasului 129.
 191 --
Campulung mold. ocol., tin. Suceava
32, 129.
Campulung mold. judet 98.
Campulung rusesc, ocol, tin. Cer,
nauti 124-5, 128.
Campulungenii 96.
Capul campului, sat, tinut Suceava
99.
Capul codrului vezi Bucuresti.
Carapciu, tin. Suceava 41 -42. 68.
Carligatura, tinut 86.
Cataluna, parau 96-7, 99.
Cazacii 139, 140, 142, 144,
147-8.
Chelminti, tin. Hotin 32-3 (zis
si Calmest.
Ceremusul, rau 137, 145.
Ceremusul Alb, rau 128-9.
Ceremusul Negru, rau 128-9.
Cerepcauti, tin. Suceava 65.
Cerlena Mare, 147.
Cerlenul iezer 6, 8.
Cernacau, tin. Cernauti 121 r2.
Cernauti, targ 1, 3, 65, 70-1,
78, 100, 113, 142, 153-4,
162 3, 169.
Cernauti tinut 6, 8, 13, 19, 20,
41 2, 58, 72, 76 -7, 84 -5, Cosna, parau 88-9, 119, 129-30,
90-93, 95, 104 5, 111 3, 121,
124, 131, 137 8, 143, 147 9,
154, 159-60, 166, 168-171, Cosna Mica, parau 116, 118-9,
173, 175. .
Cernauti, ocol 153.
Chicera Hostov, munte 127-8.
Chiliseni, tin. Suceava 75.
Chirli.baba, sat, tin. Suceava 130.
Chirlibaba, (Chirlibahol) parau
126-7, 129-30.
Ciangai 65.
Ciaplinti, tin. Suceava 145-6 (sat
disparut).
Ciaplinti, tin, Cernauti 1, 3, 5,
(sat disparut).
Cimbroslava, munte 127-8.
Cincau vezi Cernacau.
Ciocanesti, tin. Suceava 120.
Ciombric, deal la Cotnar 65.
www.dacoromanica.ro
Ciorsaci, tin. Suceava 85 (sat disp.),
Ciumarna, munte 96-7, 99, 127,
130.
Ciumarna parau 16-19.
Ciumarnarul, parau 130.
Cladi a, munte 96.7, 99.
Cladita opcina 96 7, 99.
Cladita mare, munte 99.
Clicicauti (Cliscauti) tin. Cernauti,
6, 8, 11, 13 4 (sat disparut).
Climauti, tin. Suceava 6, 8, 12-3,
Clivodinul, tin. Cernauti 1, 3, 5.
Colacin, parau 145.
Colincauti, tin. Cernati 166.
Comanesti, tin. Suceava 106, 161.
Comaresti, tin. Suceava 123, 131.
Comarna, munte 7-9.
Corlata vezi Corlatele.
Corlateni, tin. Dorohoi 65.
Corlatesti, tin. Suceava 132-3,
(astazi Braiesti).
Corlatele, tin. Suceava 133 (astAzi
Corlata)
Costesti, ocol Botosani 86.
- Costesti, tin. Hofin 70.
Costesti, tin. Cernauti 112-3,
148-9, 154.
Cosna Mare, parau 116, 118-9,
120.
120.
Cosoteani, tin. Harlau 58.
Cotargas, sat, tin. Suceava 99.
Cotargas, parau 96-7, 99.
Cotnar targ 41, 65, 78, 85, 95,
146.
Cotman, tin.Cernauti 1, 3, 4, 5, 167,
Covurlui tinut 64.
Cozmin, tin. Cernauti 6, 8, 12-3,
Cracau parau 86.
Craesti 66-7.
Crainiceni pe Prut 65.
Crainicesti, ocol Badeut 65, 86 146,
Cainicauti 64.
Crasna tin. Suceava 71.
Cruce, sat, tin. Suceava 99.
 192

Cuciurul Mic, tin. Cernauti 22, Dragomiresti, parau 101.

57-8, 78, 122, 136, 147.
Cucureasa, munfe 129.
Cucureasa parau 130.
Cu lea, parau, tin, Orhei 58.
Culeut, tin. Cernauti 135.
Culiceni, tin. Suceava 41, 43, 95
Dragomiresti, tin. Suceava 139, 141,
(sat disparut).
Dragomirna, manastire 138-9,
140-2, 147-8.
Dragosa, parau 16,-7, 19.
Draguseni langa targul Sirete 44 ,

Cupca, tin. Suceava 6, 9, 10, 13. (vol I 185.7, 247).

Cotul lui Stepean, tin. Cernauti Draguseni, pamant langa Bobesti,
113 (vezi Stepaniuca). tin. Cernauti 132.
Drepcauti, tin. Hotin 33 (astazi
D. Sabreni.)
Drumul Iancului 65 (zis si Ho,
Davidauti, tin. Cernauti 1, 3-5. raitul).
Dea, parau 16, 18. Drumul Barladului 171.
Dealul Duchii 142. Dubauti, tin. Cernauti 170-1, 175.
Dealul Frasanului 98. Durnesti, tin. Suceava 60, 62,
)7 lui Frau 129. 64-5, sat disparut (vezi Zavi.
II Harlaului 7, 9. douti). (vol. I 247).
)1 Macesului 96-7, 99. Dvoristea lui Caliman 39.
ff Mare, 16-18.
Pinului 96-7, 99. F.
V/ Rosului 19, 131.
7! Rosu 120. Falai, parau 127-8, 130.
Suhardului vezi Sohardul Falciu, farg 86,
Mare. Falciu, tinuf 86-7.
Deniseuca, tin. Cernauti 168-9 Fanaturile, munte 129.
(zis si Ghineseuca), sat disparut. Fantana alba 171.
Dere Moxa, munte 130. fp lui Balos 161.
Dersca, tin. Suceava 69. TO, 138. 2) Maces 6, 8.
Diaca, afluenf 88-9, 128. 7) putreda 171.
Diicelul, munte 99. ,, rece 88-9, 116, 118-20,
Dimidieni, tin. Hofin 74. 1l scrota 98.
Dimidieni, tin. Botosani 139. Faraoani, tin. Bacau 85-7.
Dobrin. salistea lui, 81. Farciani, 6, 8.
Dorna, sat 118, 129. Farceni, tin. Dorohoi 139.
Dorohoi, tinut 65, 85-6, 99, 114, Farcenii, tin. Suceava 14 (astazi
139. Prisacareni).
Dorohoi, targ 70, 143. Fata Cucuresii, munte 129.
Dorohoi ocol 83, 85. Fatetel, munfe 16-7, 19.
Dorosauti, fin. Cernauti 19, 20, Feredeu, munfe 16-7, 19, 131.
112-3, 136. Fraseni 65.
Dorotea.Plotonita, sat, jud. Came Frasin, tin. Suceava 98-9.
pulung 99. Fratesti, tin. Neamt 56.
Dracinita, tin. Cernauti 174. Fratauti, tin. Suceava 6, 8, 11-3
Draganesti, ocol Badeut 86 (sat (vol. I 247).
disparut). Frumoasa, parau, 6, 8.

www.dacoromanica.ro

Frumosul, parau 16-8.
Frumosita parau 6, 8.
G.
Gina, munte 127, 130,
Ciavril, munte 127-8.
Gavrilauti, tin. Cernauti 94 (vezi
i Havrilauti).
Gavrilceni 65.
Gemanaul, munte 26-7,29, 30-2.
(zis si Gemeleu, Giumalau).
Gemine, sat. jud. Campulung 99.
Ghineseuca vezi Deniseuca.
Giumalau vezi Gemanaul.
Gladceni, tin. Orhei 64-5.
Godinesti, tin. Cernauti 175.
Gramesfi, tin. Cernauti 144.
Granicesti vezi Crainicesti.
Grecii langa targul Sirete 6, 8,
11 -4, 115 (sat disparue.
Grigoresti 12.
Gromobitnaia, sail* 12.
Ciugiumanesti, tin. Cernauti 175.
H.
Hadicfalva (mai nainfe Durnesti)
jud. Radauti 65.
Harlau, tarp 1-4, 10, 15, 17-8,
59, 97, 141.
Harlau, tinut 45, 48, 58, 83, 140.
Hartop 158 (adancime in Oman.
Ha vrilesti vezi Havrilauti.
Havrilauti, tin. Cernauti, 1, 3, 5,
151.
Herta, tin. Cernauti 76-7, 121.
Hlinita, tin. Cernauti 131, 174.
Hliviscea, tin. Cernauti 1, 3,-5,
167, (zis Hlivesti),
Hmelov, cetate 174-5.
Hnilovoda, tin. Soroca 99.
Holda, tin. Suceava 99.
Homor, marastire, 81, 98.
Homor, parau 98.
Horait, parau 20, 56-7, 81-2,
161.
T. Bolan, Documente bucovinene,
www.dacoromanica.ro
193
Horait, drum vezi Drumul Iancului.
Horodenca, Polonia 145, 166.
Horodnic, manastire 11, 13, 15-16.
Horodnic, parau 52.
Horodnic de jos, tin. Suceava 15.
23-4, 52.
Horodnic de sus, tin. Suceava
23-4, 52.
Horosauti, tin, Cernauti 112-3.
Hostov, munte in Pocutia 127-8.
Hotarul Moldovei 128-9, 145
(vol. I pag. 232-4).
Hotin, cetate 145, 175.
Hotin, roia 33, 166.
Hotin, targ 11.
Hotin, tinut 33, 60, 62, 70, T4,
85, 137.
Hreatca, tin. Suceava 133.
Hrebenisul Mare, munte 127, 130.
Hrebin, munte 99.
Hrenauti, tin. Iasi 65.
Hrincesti. tin. Suceava, 145-6,
(sat disparut).
Hrusovat, tin. Hotin 32-3, 60-5,
(zis si Hrusevo si Hrusoveni).
Hrufca parau 166.
Hueteani, tin. Suceava 76, 141,
vezi Ungurasi (sat dispkut).
I.
Iacobeni, ocolul Campulung 120.
Iacobesti, tin. Suceava 161-2.
Ialovita, munte 96-7, 99.
Iaroviciora, munte 126-7, 130 (zis
astazi Ialovicioara).
Iarovita, munte 125-6.
Iaslovat, tin. Suceava 145-6.
Iasi, tinut 41, 65, 95.
Iasi, targ 21, 28, 31, 36, 39, 40,
47, 50, TT, 79, 80, 82, 92, 94,
99, 101, 103, 106, 109-10,
112, 115, 117-8, 125, 127,
132, 136, 138-9, 140, 143,
146, 148-9, 150, 152, 154,
159, 162-3, 165, 168, 170,
172, 174.
13
 194

Igesti, fin. Suceava 69, 123. Laura, parSu 130.

Ilisesti, fin. Suceava 87-8, 154-5.
haul, munte 129.
Iorghiciul, helesteu 176.
Ipotesti, fin. Suceava 83 (vol. I 94).
Ispas, fin. Cernaufi 103.
Istensegits, jud. Radaufi 146.
Ifcani, manastire 54-6, 73-4, 101.
Iubanas, parau 139.
Iubaneasa, parau 86.
Iubanesti, fin. Dorohoi 85.
Iujineful, fin. Cernaufi 90-3, 151, Liov 10.
167.
Iurcaufi, fin. Cernaufi 21-2, 72-3, Lipnic, fin. Soroca 64-5.
112-3.
Ivancaufi, fin. Cernaufi, 111, 151, Lozeni, fin. Dorohoi 143-4.
154, 157, 167, 171-2.
Ivancicaufi, ocol Badeuf, sat diso
parut, 65, 86, 146, (vol. I 150,
180, 182, 184).
Izvorul Chirilului 96-7.
Izvorul Gandului 128.
Izvorul fat' 96-7, 99.
Izvorul vacarilor 120.
J.
Jabreni, fin. Hotin 33 (mai nainte
Drepcaufi),
Jadova, fin. Suceava 111-2.
Jereabai, varful Sohardului 116,
118 9.
Jicov, finut Suceava 7, 9.
Jicovul de jos. fin. Suceava 6, 8,
12-3, 130.
Jicovul de sus, fin. Suceava 6, 8,
11, 13.
Jicov, vama 12.
Jijie, parau 45-6, 48-9, 86, 139.
Jucica, fin. Cernaufi 168.
Jumatafenii pe Jijia 39.
Jupania, vale 127-8.
L.
Lala, munte 128-9 (astazi Leliste).
LamSseni, fin. Suceava 85.
Laz 52.
Lazul Mangului 161.
Lehaceni, fin. Cernaufi 76-1, 121,
135, 154.
Lencaufi, fin. Hotin, vezi Lincova.
Lenfesti, fin. Cernaufi, 22, 147.
168-9, 170. 175.
Lencaufi, fin. Soroca, 41, 95.
Lincova, fin. Hotin 26 7, 29, 30.
32-3, (astazi Lencaufi).
Lipnic, fin. Cernaufi 91, 93.
Liteni, fin. Suceava 81.
Lucava parau 130 1.
Lucavef, fin. Suceava TO, 111, 154.
Lucina, munfe 124-5, 130.
Luciul, iezer. fin. Falciu 86-7.
Lucovifa, fin. Cernaufi 42.
Luhov, munfe 127-8.
Lujeni, fin. Cernaufi 158, 113-4.
M.
Macareova Luca, fin. Hotin 26 -7;
29, 30, 32-2 (astazi Macareuca).
Macidtesti, fin. Suceava 6, 8, 13,
(sat disparut).
Maciesul.-Dealul M5cesului
Magura Boul 16, 18 (mai nainte
Magura Boil).
Magura cajului 129.
Magura Caprei 96-8 (astazi Ar=
vita Caprej).
Magura sarata 96-8.
Maletinfe, fin. Cernaufi 150-2,
166, 167.
Malinfi, fin. Hotin 131.
Maniaiesti fin, Cernaufi 169-70.
Manastireani, ocolul Botosani 86.
Mandresti pe Siret, 34-5, 37-9.
Maneufi, (Mianeufi), fin. Suceava
6, 8, 11-3 (sat disparut).
Maramures, Ina 128-9.
Marafei, fin. Suceava 161.

www.dacoromanica.ro
 195

Margufeni, tin. Cernauti 175.
Mafieni, tin. Dorohoi 139.
Melesauti, tin. Suceava 161.
Mese le crucilor, munfe 127, 131.
Mihailesti, tin. Bacau 86.
Mihalcea (Mihalciul), tin. Cernauti
85, 135,153-5, 170.
Mivoveni, tin. Suceava 141 (ass
tazi Mihoveni).
Mlenauti, tin Dorohoi 86.
Mogosesti, tin. Cernauti 42-3,
105-6, 166.
Molda, munfe 124-7, 131 (astazi
Moldova Sulita).
Moldova, tars 128.
Moldova, rau 18-9, 96, 98.
Moldova, hotar 128-9, 145 (vol. I
232 4).
Moldovita, manastire 16-8, 88-9,
98, 116-7, 119, 129, 163.
Molnita, tin. Cernauti 11, 105, 107.
Molnita, parau, 115.
Moscova vezi Noscova.
Mosoriuca, tin. Cernauti, vezi To
poruciuca vol. I 231-2.
Mosfina, tin. Soroca 65 (vezi
Noscova).
Movileani, ocolul Badeut 35, 38.
Munfele Lungul 130.
Muischi, parau 166.
Musinet, tfn. Suceava 44, 65, (as=
tazi Musenija).
N.
Napadova, tin. Soroca 139.
Neagra, parau 96-7.
Nasaud, regiune 118.
Necsani, tin Harlau 140.
Negrileasa, izvor 98-9.
Negrisoara, parau 129.
Nemerniceni, tin. Suceava 82-3,
Nepolocauti, tin. Cernauti 137.
Netedul, munfe 129. Paltin, munfe 127-8, 130.
Nihoreni, tin. Suceava 20, 40-3, Paltini Bancov 116, 118-9.
95, 136. Paraul cu arini 141.
Nihoreni tin. Hofin 60-1, 63, 65. Paraul Balcoaiei vezi Balcoaia.
Nistru, rau 12, 27, 30, 32-3, 60
63, 85, 139, 145.
Noscova, tin. Soroca 41, 60-1,
63, 64-5, 95.
0.
Ocolul Badeuti, 86.
n Botosani, 86, 140.
,, Cernauti, 153.
n Dorohoi 83, 85.
Orhei 85.
. Suceava, 85, 101, 141.
Oglinda, munfe 16-7, 19, 127, 131
(astazi Poiana Oglinda).
Oligseni, saliste 65.
Onicicani, tin. Carligatura 6, 8.
Onufri, St. tin. Suceava 65.
Onut, tin. Cernauti 143-4.
Onutul de sus, tin. Cernauti 144.
Onuful de jos, tin. Cernauti 144.
Opcina, munfe, 16-7, 96-8 127,
Opcina Boului 99.
. cladita 96-7.
" rea 96-7, 99.
"
uscata 16-7.
"
Vuleva 127-8, 130.
Oraseni, tin. Cernauti 104.
Orhei, tinut 58, 65, 85.
Orhei, ocol 85.
Oriscov, parau, tin. Harlan 58.
Osoe, munfe 15-6.
Ostra, munfe 99.
Ostra, izvor 98.
Ostra, sat, jud. Campulung 99.
Ostrisoara, munfe 96-7, 99.
Ostrita, tin. Cernauti 6, 8, 12-3.
Overcauti, tin. Hotin 26-7, 29,
30, 32-3.
P.

www.dacoromanica.ro
 196

Paraul Benea 131. Poiana Haciunga 131.

,, Bunintilor 141. Oglinda vezi Oglinda.
,, Ciumarnarului 130. PP
Plosca 127, 130.
,, Fantani lor 1, 3-4. PP
prelucii 142.
,, Fantanii reci' 119. slatina 127-8, 130.
11 Hatnei 124. Tisovarovna 103.
11 Lucava 130-1. Polonia 128, 175.
Paraul Negru, sat, tin. Cernauti 144. Porcescul, munte 131.
)9 Para lab 126, 130. Potoc, sat, Galitia 145.
fl Patraucean 142. Potoc ciarni, sat, tin. Cernauti
" Rusca 130. 144-5.
,, salistei 141. Pozin, parau intre Milesauti si
viii seci 98. Burla 52.
Parcalabie, vale 127-8. Prediaca, parau 127-8.
Parliseni, ocol. Badeuti 65, 86, 146, Prisaca lui Andreica 167.
(sat disparut). Prisaca lui Armatuchi 166.
Partesti, tin. Suceava 81. Prisacareni, tin. Suceava 139 (mai
Pascari, sat, 75. nainte Farceni).
Patrauti pe Sirete, tin. Suceava 69. Prislopul Toderescului 96-99 (as.= .

Patrauti pe Suceava 142. tazi muntele Toderescul).

Persan, munte 129.
Petriceni, tin. Suceava, vezi Camena.
Petrisul, munte 127, 131.
Piciorul Rusoaiei, munte 128.
11
*uvgratei vezi Suvarata.
11Vancului, munte 129.
Piedecauti, tin. Cernauti 84, 136.
Pietroasa, munte 130.
Pietrele arse, munte 96-7, 99.
Piscul, munte 19.
Plaiul colbului 96-7, 99.
Plesinte, tin. Cernauti 148-9. 154,
(astazi Zeleneu).
Plopeni, tin. Dorohoi 86.
Plosca poiana 127, 130.
Pocutia, tars 175.
Pod Izvoarele, munte 124-5.
Pod umblator pe Sirete 13.
Podoleani, tin. Falciu 86.
Podolia, tali 22.
Poganis, munte 124-5.
Pohanicioara, parau 125.
Poharesti, munte 127-8, 130.
Pohorlauti, tin. Cernauti 91, 93.
Pohrebiste 151.
Poiana clusana 142.
crucii 127, 131.
Prutul, rau 2-3, 6, 8, 12-3, 19,
33, 76, 77, 84, 87, 121, 139,
145, 169, 170-1, 174.
Provorochie, tin. Suceava 43.
Purcelesti, tin. Suceava 58.
Putila, tin. Cernauti 124-5.
Putila, parau 130 1.
Putna, manastirea, 6, 8-9, 11 3,
71, 124-9, 151-2, 156, 163.
Putnisoar.3, parau 16-7, 19 (as=
tazi Putna Sacrieu).
Putredul, munte 129.
R.
Rachitna, parau 76.
Racica, deal 16-7, 19.
Racovat, parau 115.
Radauti, sat 1-5,107, 109.
Raclauti episcopie 1, 3, 5; 65, 82,
85, 107, 109, 115, 166.
Raoseani, tin. Suceava 76, 83, 141,
(astazi Reusenil.
Rapujenita, tin. Cernauti 157 -8,
174.
Raraoanea, izvor 98.
Raraul, munte 98-9, 116, 118-9.
Rastoace, tin. Cernauti 124-5.

www.dacoromanica.ro
 197
Rasca vezi Racica.
Rasca, manastire 76.
Ratundul, munte 96-7, 99.
Rautu, rau 85.
Ravacauti, tin. Cernauti 58-9,
104, 136 (astazi Revacauti).
Reuseni vezi Raoseani
Rogojesti vezi Rugasesti..
Rohozna (Rogozna, Roguzna) tin,
Cernauti 1, 3, 5, 78, 100, 151,
168 -9.
Romanesti pe Horait, Suceava 20,
68,8A-2, 136, 161.
Ropocel, catun 130.
Rovcauti, Basarabia 59.
Rudca, ses 169, 171.
Rudesti, tin. Suceava 65 (sat dis=
pkut),
Rugasesti, tin. Suceava 65, 115.
Rujenita pe Ciuhur 33 (astazi Bar:
ladeni).
Rus=Plavalar tin. Suceava 75,83,
Rusca, parau 130.
Rusoaia, parau 88-9, 118-9, 120.
127-8.
Ruscior, Suceava 76,
tin. 101,
140-2, (sat disparut).
S.
Sadau, sat, tin. Suceava 130.
Sadcau, tin. Cernauti 1, 3, 5.
Salas, munte, 127, 131.
Salas Hleabu, munte 16-7, 19.
Salasul Mare, munte 16.-7, 19,
125, 127, 131.
Salce, tin. Suceava 140-2.
Salistea lui Manea 6, 8.
Salistioara Uidestilor, tin. Suceava
75.
Samoscov, tin. Cernauti 19 -20.
Samusin (Simusin), tin. Cernauti 20.
Schitul Mare din Galitia 162-3.
Scorusetul, munte 19.
Securiceni, tin. Suceava 83, 155,
176.
www.dacoromanica.ro
Seletin, munte 124-5, 130.
Sepenic, sat, tin. Cernauti 145,
170-1, 173-6,
Sepenic tars 174-5.
Severcauti 65.
Sihloaia, munte 131.
Sinauti, tin. Suceava 41, 43, 95,
114 -5.
Sinehau, tin. Cernauti 77, 100, 106,
121-2, 137.
Sinesti, tin. Carligatura 6, 8.
Sirete, targ 5, 6, 7-9, 10-3, 40,
44, 69, 70, 134, 156.
Sirete, rau 6, 9, 34-5, 37, 39,
65, 68, 86, 101-2, 123, 156.
Sirete, vama 10--1.
Sirete, camana de ceara 12.
Siretel, rau 12.
Slatina, poiana 121-8, 130.
Voitinului 127, 131.
Slatioara, sat, jud. Campulung 99.
Slavniceni, 124, 135.
Sniatin, targ, Polonia 145.
Sohard, munte 88-9,
Sohardul Mare, munte 116, 118
20.
Sohardul Mic 116, 118-20.
Solca, sat, tin. Suceava 85-6,
153-4.
Solca, manastire 84-7, 146, 154.
172.
Solonet, tin. Suceava 87.
Solonet, parau 81, 85.
Somes, rau 120.
Soroca finut 41, 64-5, 95, 99,
139.
Spitinul 131.
Stajareni, tin. Suceava, 132-3 (sat
disparut).
Stanesti, tin. Cernauti 111.
Stanesti, tin. Suceava 20, 40-3,
136, (zis si Stancauti).
Stanilesti, tin. Hotin 27, 30, 33,
85.
Stanisoara, munte 127 8, 131.
Starceni, tin. Suceava 75.
Stativa, 151.
 198

Stauceni, tin. Cernauti T9, 90-3, Serauti, tin. Cernauti 12. 20, 94,
150-2, 166-7. 168.
Stauceni, din hotarul Cadobestilor $erbanoutii pe Sirete 39.
tin. Cernauti T9. Serbauti, tin. Suceava 146.
Stepeniuca, tin. Cernauti 112-3. $ileseu, tin. Dorohoi 153-5.
Sfivioara, munte 127, 130. $ileseul de jos, tin. Dorohoi 40.
Storojinet, tin. Suceava 50-1, 123 $ileseul de sus, tin. Dorohoi 40,
154, 169-70. 114.
Stroesti, tin. Cernauti 6, 9, 11, 13, Sipotele Sncevii 125, 131.
107, 137 (zis si Strointii). $izcauti, tin. Cernauti 167. 174.
Stroesti, tin. Suceava 81, 141. $tubei pe Basau 6, 8.
Strointi, tin. Cernauti, vezi Stroesti. $ubranet, tin. Cernauti 168 70.
Stulpicani, tin. Suceava 98-9. $umuz, parau 81 2.
Sfupca, tin. Suceava 85. Sumuzul Mare, parau 85.
Suceava cetate 139-40, 147. $ursa, parau 26.7, 29, 30, 32-33
Suceava ocol 101, 141. 60, 63.
Suceava, targ 4, 5, 8, 10-3, 21, $uvarata, munte 99. ,
23, 25, 53-6, 62, 64-7, 68, $uvarata Mare, munte 96-7, 99.
73, 81-5, 88-9, 94, 99, 101, $uvarosu, munte 129.
112, 133.
Suceava, tinut, 6, 8, 11, 13, 20, T.
40-3. 52, 56, 58, 60, 62, 65,
68-9, 71, 74-6, 81-2, 85-6, Talabesti, tin. Covurlui 64.
94-5, 101, 104, 108, 110, 115, Tatarca Mare, munte 127, 130.
120, 123, 138-9, 141, 151-2, Tatarii 139, 140.
155, 176. Teodoreni, manastire (Burdujeni,
Suceava, rau 11, 15, 60, 62, T5, Pantocrator) 65.
125, 127, 130, 139, 140, 142. Tereblecea, tin. Suceava 14, 115.
Suceava, judet 81. Ternauca, tin. Cernauti 165-6.
Suceava, mifropolie 12, 75. Ternauca, tin. Soroca 99.
Suceveni, tin. Suceava 14. Ternauca, tin. Suceava 6, 8, 10,
Sucevita, manastire 26-7, 29, 12-4 (sat disparut).
30-5, 37, 39, 52, 60, 63, 85, Tesna imputita, parau 130.
131, 145, 162-3. Tisovarovna, poiana 103.
Sucevita, sat, ocol Badeut 35, 38. Tiseuti, tin. Suceava 76 (mai na=
Suha Mare, parau 98. inte Teseuti).
Suharzelul vezi Sohardul Mic. Toderescul, munte 98-9, 116,
Suhlinte, tin. Soroca 99. 118-9.
Suhoverh. tin. Cernauti 1, 3-5, Toderescul prislop (astazi Tode=
151. rescul) 96-99.
Tomesti, tin. Suceava, 6, 9, 10,
12-4, mai nainfe Tominti) sat
disparut.
$arul Dornei vezi varful $arului Tomnatic, munte 125-9.
$cheai, sat, 6, 8. Toplita, parau 86, 121.
$cheia, tin. Suceava 141. Toplita rece, 96-8.
$endriceni, ocol Dorohoi 83. Toporauti, tin. Cernauti 12, 159-61

www.dacoromanica.ro
 199
Toutri, tin. Cern Sufi 19, 20, 84,
113, 136.
Tristreni, tin. Soroca 99.
Trojan 6, 8, 33.
Tuleatin, tin. Hotin 60-4.
Tulova, tin. Suceava 81.
Tureatca. tin. Suceava 20, 40-3,
95, 114-5.
T.
Tapul, munte 125-6.
Tarigrad 83.
Tetin, cetate 174-5.
Tibau, parau 126-9.
Tibeni, tin. Suceava 146 (sat dis'
pgrut).
Tiberih, tin. Orhei 58.
Tilhoaia, munte 128.
Tombric, deal la Cotnar 85.
U.
Uidesti, tin. Suceava 74-76, 155.
Uidesti s'aliste, tin. Suceava 75.
Ungurasi, tin. Suceava 74-76.
141 (sat disparut).
Uricanii, fin. Ckligalura 86.
Urvicolesa, tin. Cerauti 6, 9, 11,
13, 107.
Ustia, tin. Orhei 95.
V.
Vadul Ciumarnei 96-7.
molidvului 98.
Negrileasei 96-7, 99.
Valu Mare , munte 131.
Valeasaca, sat. tin. Suceava 99.
Valea sack parau 98.
Valeva, tin. Cern5uti 1, 3-5, 41,
78, 147 (vol I 133, 203, 245,
256, 258).
Valhovet, parau 167.
Vama dela Jicov 12.
Vamenii 96.
www.dacoromanica.ro
Varful Qoii vezi Plaiul Colbului.
Omului 120, 128.
Sarului 96-7, 99,
Vartop, fin. Suceava 74.
Vaseauti, tin. Suceava 43-4, 65,
68-70, 80, 101-2, 134-5,
138.
Vascguti, tin. Cernauti 129.
Vasileu, tin. Cernauti 22, 41, 95,
112 --3, 158 --9.
Verbauti, tin. Cernauti 22, 72.
Verbia pe Jejia 45-46, 48-9.
Verenceanca parau 166.
Verescecanii pe Siret 12.
Verpole, tin. Suceava 65 (aslazi
Negostina).
Vesa.5nea, munte 16-7, 19 (astai
Vesnarca),
Vilaucea, tin. Cernauti 42, 129
(vol. L 233).
Vicov, vezi. Jicov.
Vicsani, tin. Suceava 6, 8, 10,
12-3 (sat disparut, zis Vic-
n et).
Vladeni, tin. Suceava 41, 65, 95,
115.
Voitin, tin. Suceava 6, 8, 10, 13
(asfazi Voitinel).
Voitinul, slating 127, 131.
Volcinet. tin. Suceava 138, 154,
175.
Voloca pe Ceremus, tin. Cernauti
154.
Voronef, manastire 45, 48, 95-- 6
98 -9.
Vorovesji, tin. Carligatura 1, 3, 4.
Vuleva opcina 127-8, 130.
Z.
Zabolotenii tin. Suceava 75 (sat
disparut).
Zadobriuca, tin. Cernauti 20, 90-3,
(vezi Budilce).
Zaharesti, tin. Suceava 80-1,
123-4.
 200

Zamostie, tin, Cernauti 129, 142, Zeleneu vezi Plesinte.

in. Zlodica, vale 167.
Zastavna, tin. Cernauti 20, 84, Zvinece, tin. Cernauti 157-8.
136, 166.
Zavidouti, tin. Suceava 64-5 (vezi
Durnesti).
Lucruri.
A. I.

Angherie 108, 110, 161, 172. Ills 11, 16, 54, 56, 86, 108, 110,
Asprii (monefa) 45, 48. 172,,
Asprii (impozit) 86.
J.
B.
Brazda in cap 151. Jirebii 43, 95, 101 3, 115.
Jold 11, 16.
C.
L.
Camana, impozit 74, 108, 110, 172.
Camana targului Sirete 7, 9, 12. Lei 42, 76, 113.
Camana cojocareasca 151 2. Lei batuti 105-6, 148-9, 159.
Lei (impozit) 108, 110, 172.
D. Liuzii 87.
Dabi la 55, 86. M.
Dajde 172.
Dan 11, 16, 54, 56, 86, 108, 110. Munca 86, 108, 110.
Dan imparStesc 108, 110. Munca pentru domn 172.
Desetina (de albine, de stupi) 11, Munca la cetate 5, 11, 16, 54,
16, 54, 56, 86-7, 161. 56, 73.
Dijma 73, 125, 163. Munca la curtea domneasc5 5.
Dusegubina, 5. Munca la morile domnesti 11, 16,
54, 56.
F.
Ferie 42, 61, 63, 79, 81, 95. 0.
G. Oasfe (obligatie) 11, 16.
Odgon 43, 115.
Galbeni, 83, 90-93. Ort (impozit) 108, 110.
Galbeni de our 137. Osluh 11, 16.
Galbeni de casa (impozit) 172.
Gloaba 5, 7, 9, 73, 164. P.
Gorstina de of 86-7, 161,
Gorstina de porci 11, 6, 186, 161. Podvod 11, 16, 54.
Grivna 10. Posad 11, 16, 56.
Grosi 10. Pripas 5.

www.dacoromanica.ro
 201

R. Ughi pentru case 86.

Unt (impozit) 172.
R5pire de fats 5.
V.
S.
Vadr5rit 87.
Sare popeasca 7, 9. Vama cea mare 87.
So larie 161. Vama mica dela Jicov 7, 9, 12.
Straja (prestatie) 11, 16. Via mare si mica 5, 73 4.
Sulgiu 86, 108, 110, 172. Vinarici 54, 56, 73.
Vinul, caratul 11, 16.
T. Vostinari 12.
Taleri 40, 42, 65, 68.-9, 70, 77, Z.
94-5, 114.
Taleri de argint 56, 60, 62, 77, 82, Zloti 11, 21, 41, 50-2, 61, 63,
86, 90, 92, 95. 79, 81, 155.
Taleri batuti 78, 111, 115. Zloti rosii 52, 85.
Taleri (impozit) 108, 110, 172. Zloti turcesti 174.
Zloti tataresti 11,-3, 15, 21, 26,
U. 29, 32, 59, 98.
Zloti pentru case (impozit) 108, 110.
Ughi 85, 90-3, 102, 160, 165. 172.
Ughi galbeni 105.
Dregalori, slujbasi.
Aprozii : Canaraii :
Aprod Golea 42. Camaras Barbovschi Eremie 91, 93.
"
Miron 77. x Eremie 85.
,, Moghilaadru 45-6,48-9. . Vranceanul @rig. 76 T.
,, Moghila Simeon 45, 48.
Prodan 73. Capitanii :
m

,, Romancu 72. Capitan Savin 76

Armaii : Cegnicii :
Armas Ffatita 160. Ceasnic Alexandru 137.
Banii : . Barnovschi 53, 57.
Cantacuzino Cotin 91, 93.
Ban mare Lupul Bals 42 3. . Caraiman 61, 63.
Furtuna Mihail 78.
Braniferii : Gheorghe 28, 30, 36, 38.
Branistearul Scripca 64. 47, 49, 106, 108, 110, 127.
Ceasnic Golai 23, 25.
Camanarii : ,, Haba'sescul Glig. 165.
Camanari 108, 110. ,, Iurasco 64.
Camanarii tinutului Suceava 151-2. . Popascul 15, 17-8.

www.dacoromanica.ro
 202

Ceasnic Prajescul Ion 104-5.
Sacuian 2, 4, 1, 0.
Clucerii :
Clucer BITadeanul Solomon 137
Boul Stefan 132-3,
Gligorie 160,
. Petriceicu 120-1.
Prajescu Glig. 132-3.
Pfajescul Toderasco 164
Clucinicii :
Clucinic Bacotca Toader 64.
Comisii :
Comis Albota 15.
JP CarSiman 53, 55, 57.
Catelean Toma 2, 4, 7, 9,
PP
mitru 36. 38, 53, 62, 64, 88 ;
Dumsea Dotru 32 ; Gheorghi
17-8 ; Gorovei 133 ; Huru Mio
halcea 152 ; Ionasco 20 : Istratie
113 ; Ivanco 70 : Lupul 80 ;
Ma 12; Mafia de $erauti 79 ;
Nebojatco 59, TT ; Onciul 20 ;
Patrasco Ion 58 ; Popovici Dotru
2. 4, 8. 10 ; Popul 81 ; Prodan
21 : Rohozna Ion 90, 92 ; Savin
158 ; Simionel 87 ; Starcea 21 ;
Stefan 88-9 ; Stratulat 156 ;
Toma 84.
Dusegubinarli :
Dusegubinari 108, 110, 142.
Globnicii :

97 Coste 32, 117 -8. Globnici 5, 16, 108, 110.

90 Costin 127. Globnicii tin. Suceava 5.
Dragsin 17-8.
79

Enachi 137. Gramatic :

PP

99 Furtun5 Mihail 91, 93, 106, Pavel 147.

108, 110. Hatmanii i parcalabii de Suceava r-
Comis Iani 23, 25.
)1 Motoc Gheorghe 135. Hatman Balica Isac 45, 48, 65,
IP Pasco 32. 85, 114. 173 ; Barbovschi Ono=
Racovit5 Neculai 160. frei 91, 93 ; Barnovschi Miron
97

PI Stefan 28,30, 36, 38, 41, 49.
Vorontar 61, 63.
PP
Cuparii :
Cupar Lupul 61, 144.
Diacii :
Diac Andronic 94 ; Babici Avram
60-1, 63 ; Babici Ion 22, 24 ;
Bgrladeanu Zaharie 23, 25 ; Boo
faleanul 85, 92, 94, 109-10,
115 ; B5seanul Eremie 28, 31,
47, 50 ; Burlovici Carste 15 :
Constantin 74 ; Corlat Stefan
165 ; Crimcovici Ilie 141 ; Da.
mian Cgrste 101 ; Daniil 69;
Dinga Radul 82 ; Dobrenca 87 ;
Dumitras 127; Dumitrasco 132,
139,-40, 143, 148-9 ; Duo
86; Gavri1106, 108, 110, 111-8.
127, 165 ; Gheorghi 137 ; Ha=
basescul Gligorasco 160 ; Moo
ghila Simeon 53 ; Nicoar5 40,
91, 93 ; Oras 61, 63, 104 ; Razu
Vasile 171 ; Simeon 55, 51 ;
Septelici Ilie 165, $eptelici Vao
sile 69, 80.
Homelnicii :
Homelnic Carle 66-7.
Hotnogii :
Hotnog Necula 68.
Jitnicerii :
Jitnicer Apostol 137 ; Buhu Ni,
colai 137 ; Nicolai 120-1 ; $olo
dan Vasile 137: Sturza Chiriac
158, 160.

www.dacoromanica.ro
 - 203 -
Iuzbasii :
luzbasa Alexandru 151.
Juzii figanesti : 142.
Logofetii mari :
Logofat Barbovschi Arsenie 78 ;
Bogza 55 ; Cantacuzino Iordachi
163 ; Carstian 132-3 ; Cehan
Du=tru 170 ; Chesco Gavril 112 ;
Du=trasco Stefan 40, 84-5, 88,
92-4 ; Gheorghe 74. 77-8,
80, 82 ; Ghenghe Ionasco 86 ;
Ghenghe Gligorasco 120-1 ;
Gheorghe 23-4, 79 ; Gheorghe
Stefan 137 ; Gavrilas Mateias
106, 109-10, 115. 117-8,
131-2, 141-3, 146 -8. 168 ;
Ionasco 154, Mihail 94 : Mow
ghila Ion 32, 45, 48, 64 ; Nicolai
58 ; PStrasco 74 ; Racovifa 138,
159; Racovila=Cehan 137, 159-
60, 165, Rusul Ionasco 148-.9,
154, 156: Stroici 28, 31, 40,
53, 55, 62, 64, 90-93, 144,
160 ; Stroici Lupul 23, 25 ;
Sturza Sandul 163 ; Tautul 41,
103, 122 - 3 ; Tautul Mihail
117 -8; Toader 15, 17-8 ; To=
derasco 125, 127, 132-3 ; To:
trusan 2, 4, 8, 10.
Logofef ii II.
Logofat al doilea Dumitrasco 157 -8.
Logofef ii III :
Logofat at treilea Rotumpan Car=
stian 82.
Medelnicerii:
Medelnicer Andries 137 ; Canta#
cuzino Iordachi 106 ; Ciogolea
Miron 160 ; Prajescul Lupul
117-8.
Osluharii : 16.
www.dacoromanica.ro
Paharnicii :
Paharnic Dociul 121 ; Dumitrasco
76 ; HAbSsescul 102, Iordachi
159, 160 ; Preda 55.
PAharniceii :
Pahgrnicel Draghici 20; Simion 94.
Parcalabii :
Parcalab Bats Ionasco 120-1;
Ciogolea Ignat 83 ; Ghenghe 59;
Iurasco 56 ; Iurascovici 41, 81 ;
Lamba 40 ; Pa1rasco 56 ; Petre
94 ; Starcea Miron 76 ; Toader
143.
Parcalabii de Hotin :
Parcalab de Hotin Andrei 28, 30 ;
Apostol 117-8 ; Balan 117-8.
Barnovschi Miron 75 ; Bucium
35, 38 ; Carcovici Petru 32 ;
Ciogolea Miron 165 ; Ciogolea
Patrasco 106, 108, 110.; Costin
Miron 173 ; Gavril 4r, 49 ; Ga:
vrilas 47, 49 ; Gheorghe 53,55,
57, 61, 73, 144 ; Grincovici 2,
4, 7, 9 ; Iordachi Toderasco 165 ;
Iurasco 28. 30 ; Jora C :fin 33 ;
Jora Gheorghila 91, 93; Mo.'
ghila 32 ; Moghila Vascan 45,
48 ; Petre 23, 25 ; Petriceicu
Toader 127 ; Starcea C :fin 106,
108, 110 ; Talaba 2, 4, 7, 9 ;
Toader 15, 17-8, 23, 25 ;
Vlad 15, 17-8.
Parcalabii de Neamt :
Parcalab de Neamt Andrei 35, 38 ;
Arapul The 165 ; Benart 23, 25 ;
Boul Stefan 127; Bucium 28/
30 ; Buhus Nicolai 165 ; Carje
15 ; Carste 32, 47, 49 ; Chirila
Du :tru 53, 57; Condrea 2, 4,
7, 9 ; Coste 2, 4, 1, 9 ; Dan:
ciul 15, 17 -8; Dragsin 35, 38;
Dumitru 55, 106, 108, 110; Ghe:
 - 204 -
orghe 61, 63, 91, 93 ; Go lea 47, Portarii de Suceava :
49 ; Ion 32 ; Ionasco 61, 63 ; Portar de Suceava Arbure Luca
Liciul 17-8 ; Mogalde 53, 55, 2, 4, 7, 9 ; Balica Isac 28, 30,
57; Patrasco 117-8. 35, 38, 47, 49 ; Carcu Irimie
Parcalabii de Novograd : 155, 176 ; Dima 165 ; Dragu=
tescul D.trasco 153 -4; Duma
Parcalab de Novograd Craciun 32; Dumitrascu 74 -5; Ilie 41;
17-8; Gheorghi 53, 55, 57; Mihul 15,17 --8; Nicula 23. 25.
Ion 15 ; Petrica 2, 4, 7, 9 ; Portareii : Grigorie 134-5.
Rodna 61, 63; Spancioc 32;
Talmaci Toader 53 ; Toader 2, Postelnicii :
4, 7, 9, 55, 57; Vascan 32 ; Postelnic Albota 17-8 ; Andronic
Zbiara 15, 17-8. 165 ; Barbovschi D,tru 80; Bar,
Parcalabii de Putna : novschi 61, 63 ; Brut 23, 25, 28,
30, 36, 38, 47, 49; Catargiul
Parcalab de Putna Iepure Dotrasco Apostol 106, 108, 110, 117-8;
173; Taban Melisian 173. Costin 91, 93 ; Dragan 53, 55,
57; Ionasco 132 -3; Iuga 127:
Parcalabii de Roman : Liciul 15, 32 ; Racovita Nicolai
Parcalab de Roman Andronic 165; 137; Stamati 160; Sarpe Cozma
Bleandea 91, 93 ; Bodei 32 ; 2, 4, 7, 9 ; Septelici Ilie 154-6.
David 28, 30 ; Iordachi 106, 108, Vranceanul Onufrei 76, 90, 92.
110 ; Jurj 23, 25 ; Luca 35, 38 ; Pripasarii: 16.
Miron 35. 38 ; Nicula 47, 49 ; R5zesii : 115.
Toma 47, 49 ; Veverita 32.
SArdarii ;
Parcalabii de Suceava : Sardar Hancul 160.
Parcalab de Suceava Tolnay 129. Slugile hatmanesti 142.

Pargarii : Spatarii :
Pargari 69, 70, 78, 83, 100 ; de Spatar Alexa 12 ; Andreica 32 ;
Baia 163 ; de Sire! 5 ; de Su: Bosioc 53, 55,57; Cantacuzino
ceava 5, 50-1. Iordachi 125, 170 ; Ciogolea
Pererubtii: 5, 16. Colin 137, 165; Dark 160; De=
pasti 171; Dragsan 15, 17 - 8 ;
Pisarii : Filip 23, 25 ; Ghenghe 67 ;
Pisar Dumitru 86 ; Solomon Ion
Hrana 2, 4, 7, 9 ; Prajescul
Savin 91, 93 ; Racovita Neculai
26-7, 39, 30. 165 ; Stan 47, 49; Stefan Gheor:
Pitarii: ghe 127: Ureche Gligorie 107,
108, 110, 117-8 ; Veverita 61,
Pitar Gheuca Bejan 160; Durni. 63.
trasco 120-1 ; Rugina 41; Za:
harie 69. Starostii de Cernauli:
Polcovnicii: Carp Gheorghe 75. Starostii de Cern. 5, 150, 162 ;
Poslusnicii: 172. starosfe de Cernauti Andreian

www.dacoromanica.ro

151; Andreica 152: Ciocarlie
Grigorie 157-8 ; Duraco 42 ;
Gavrila Mateia 73,
Grumas 1-3 ; Lenta 77 ; Mus=
tats 78; Onciul 70, 78, 81; Sa=
yin 166 ; Scaraotschi Petrea
72-3; *eptelici Ilie 131 ; Toader
158.
Starostii de Tefin : 5.
Stolnicii :
Sfolnic Buzat 86 ; Colun 17-8 ;
Cucora 28, 30, 36, 38, 47, 49 ;
Ghica 127: Gligorie 53, 55, 57,
61, 63 ; Golai 32 ; Grama 40,
91, 93 104 ; Nacu 76 ; Radici
23, 25 ; Radu 164-5 ; Starcea
2, 4, 7, 9; Sturza Die 120 -1;
Toma 106, 108, 110, 117-8 ;
Ursul 160.
Sulgerii:
Sulger Abaza Nicolai 164 ; Con=
stantin 120-1 ; Jora Gheorghe
144; Jora Toader 150, 152.
Satrarii :
Satrar Boul Stefan 173 ; Catargiul
Gheorghe 160 ; Rugina 157 ;
Toader 70.
Soltuzii :
Soltuzii 55, 5oltuz Hacico 83 ; ol=
tuz de Baia 164 ; Nicolachi de
Baia 164 ; oltuz de Cernauti:
78, Dobra de Cernauti 70, Isac
de Cern. WO ; oltuz de Siret
5, 69 ; Costin de Siret 40 ; Isac
de Siret 70 ; oltuz de Suceava
5, Oniul de Suceava 83, Pascal
de Suceava 41.
Uricarii :
Uricar Boraleanu 41 ; Constantin
68 ; Dumitru 56 ; Gheorghe 125;
Music Tiron 170, 174 ; Tiron
167 - 8, 174.
- 205 -
Ureadnicii :
Ureadnic 55; ureadnic de Dorohoi
78-9 ; Gavrilcea 70: ur. de Siret Isac
70 ; ur. de Suceava $eptelici
Vasilie 68.
Usearul: Stoian 153.
Vamesii:
Vame Condrea 70, Corlatescul
Toader 132-3, Dragoescul Io=
naco 43-4, Ilea 153.
Vatafii:
Vataf (vatah) Bahrin 72, Bobran
72, Costin 50-1, Craciun 50 -
1, Dumitrasco 20, 72 ; Ghe=
rasim 43, Gracea 135, Grozav
20, Ioan 72, Ionaco 20, $ep=
telici Vasile 68, Vlaico 40 ; On=
ciul Iuracovici vataf de Dorohoi
40-1; vataf de granita Tinco
144 ; vatag de Storojinet Dragan
50-1 ; vatag de Suceava Tara
Simeon 68.
Vatamanii :
Vataman Andonie 155, Gheorghi
83, Nichifor 83, 155; Nistor 83.
Toader 155, Tigan 83, vataman
de Havrilauti Ion 151, vat. de
Uideti Grozav 155.
Visternicii :
Visternic Barladeanul Solomon
148-9, Boul Toader 132-3,
Catargiul Niculai 106, 108, 110 ;
Damian 132-3, Dubau Tudosie
76 ; Eremie 2, 4, 7, 9 ; Ga=
vrila Mateia 160, Gheorghie
40, Glavan 15, 17 -8; lane 28,
30, 36, 47, 49 ; Ion 32, Ion So=
lomon 23, 25 ; Iordachi 117-8,
127,142 -3, 146-7, 150, 165,-
1, 169 ; Lupul 40, 91, 93, Pas=
cal 165, Pelin 153 --5, 164,
Petru 153, Prajescu Ionita 160,
www.dacoromanica.ro
 - 206 -
Simeon 55, 57; Statie 132-3 ; vrila Mateias 90-3 ; Ghenghe
Stroici Simeon 53, 61, 63. Ionasco 90-3 ; Gligorce 53, 55,
57, 99 ; Iurescul 23, 25 ; Mo'
Vornicii mari : ghila Eremia 47, 49; Petriceico
Vornic Albofa 65, Bals Lupul 115, Toader 106, 108, 110, 114,
Ciogole C.tin 121, Cupcici 71, 117 --8; Prajescul Ion 165, 168,
113, Dabija 160, Gavrilas Ma: 170-1 ; Toma 127, 137.
tias 144, Uherman 42, 157-8 ;
Huru 15, 1T-8, Iurasco 57, Ivan Vornicii de poarta :
81, Lupul 40, Motoc 32, Mo.. Vornicul de poarta Dinul 137, Du.
ghila Eremie 45, 48 ; N5dabaico mitrasco 137, Iurasco 19, 20;
64, Neculce Alexandru 171, Ofas Neculai 137, Rugin5 166-9,
Vasile 83, Petru 2, 4, 7, 9 ; 170 -1 ; Stroescul Lupu 42,
Prajescul Stefan 104, Racovita 137; Prajescul Stefan 120.
Radul 163, Razu Costachi 163,
Rotompan 40, Septelici Die 160, Vornicii
Toderasco 121. de Campulung.moldovenesc :
Vornicii tarii de jos : Vornic de Campulung Dark 42,
Vornicul tarii de jos Bucium Con: Ivan capitanul 42, Solomon 129,
drea 23-4, Cantacuzino Toma
165, Ciolpan Du=trasco 106, Vornicul de Carnpulunggrusesc :
Soldan Du.trasco 108, 110 ; To: 125.
derasco 116, 118 ; Ureche Gri:
gori 53, 55, 57, 61, 63, 127 ; Vornicii de targul Sirete: 5.
Varfic 26, 30, 35, 38, 47, 49. Vornicii de Suceava : 55, 73 ; Tao
barta Ionasco 67.
Vornicii tarii de sus:
Vornicul tarii de sus Carstea 61, Vornicii de targul Suceava : 5.
63 ; Eremie 28, 30, 35, 38 ; Ga.. Vuit de Suceava : Dragu 50.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIE
Pagina.

1. 1519, Oct. 7, Harlan: Stef5nita Voda intare$te episco=

copiei de R5dauti satul Radauti $i Mare le Cotman
cu catunele Havril5uti, Hliviscea, Davidauti, Sad=
coy, Clivodinul, Bludna, Suhoverh, Ciaplinti $i
Valeva, satul Rohozna, o prisac5 in hotarul tar=
gului Cernauti $i o prisac5 in hotarul satului
Vorove$ti, tin. C5rligaturii . 1 5
2. 1520, Aug. 21, Suceava: Stefan VodA int5re$te mantis=
firii Putna urmat. sate situate in Bucovina : Jio
covul de sus $i jos, Voitin, Maneuti, Balosine$ti,
Bota$ane, Vigani, Macicate$ti, FrAtauti, Climauti,
Ternauca, Balc5uti, Grecii langa Sirete, piatra
de ceara din targul Sirete, morite de lang5 acest
tArg, Camenca, Tome$ti, Cupca, foate din tinutul
Urvicolesa din tinutul Cernauti ...... .
Sucevii; Cozmin, ClicicSuti, Osfrita, Strointii $i
3. 1531-1533, Aprilie 23, Hartau: Gavril, flu! Anei $i
. 5-14
nepotul lui Iatco, vinde lui Ion Ciudinschi a 1/3
parte de Horodnicul de jos, tin. Sucevii, pentru
suma de 240 zloti. Domnul int5re$te. . . . . . 14 16
4. 1534, Ifarlau: Petru Rare VV. darue$te man5stiri Mol=

brani$tei. .......... .
davita brani$tea din jurul ei. Se arata hotarele
. .
5. 1551, lanuarie 5: Tudura, Iura$co $i Dr5ghici, copiii
. . 16 19

Marichii, str5nepotii lui Vasco Dumitrahovici se

inteleg cu rudele for $i impArtesc intre ei satele
Budilce, S5moscov, Boianciuc, Doro$5uti $i Teutri
din tin. Cernauti. 19-20
6. 1570, Ian. 21, Iasi : Bogdan VV. hotare$te, ca Ionasco
$i nepotul ski de sor5 Sava Lentovici s5 sta.=
paneasc5 a Vs parte de Iurcauti, partea de sus,
tin. Cernauti, ce au vandut=o Onciului pt. 233
zloti tatare$ti; Iona$co intoarce banii 20-22
7. 1582, Febr. 14, Suceava: Iancul VV. intare$te descen=
dentilor celor trei stramo$i anume laic, Dumca
$i Du$co satele Horodnicul de sus $i jos, tin.
Sucevii. 22 -- 25

www.dacoromanica.ro
 208

Pagina.

8. 1584, Mai 29, la.Fi: Gheorghie, ep. de Radauti, da,

rueste man. Sucevita 1/2 Overcauti si Macareova
Luca care se cheama Lincova si 1/2 Stanilesti,
iar Ion Solomon uricar cu sotia sa Marica, ne,
poata lui Luca Arbure, muntele Gemanaul. Domnul
confirms. 25-33
9. 1586, Febr. 26, Ia?i: Petru *chiopul VV. darueste
man. Sucevita satul Mandresti pe Sirete, care fu.,
sese proprietatea lui Gheorghie, ep. de Radauti,
si satul Sucevita cu Novoselita zisa Movileanii,
amandoua intr'un hotar; ultimele doua safe fusese
ascultatoare de ocolul Badeutilor. 33 39
10. 1591, Dec. 25, Sire!: Ilinca, fata lui Gligorie, nepoata
lui Iurasco, vinde lui Dumitrasco Mihul si sotiei
acestuia Antimia 3 jirebii din satul Tureatca,
tin. Suceava. 40 43
11. 1592, Ianuarie 19: Marica $eptelici darueste fiicei sale
Anghelina si sotului acesteia Dumifru Corlatescul
satul Vascauti, tin. Sucevii. 43 44
12. 1592, Sept. 14, Iai: Dumitru aprod, fiul lui Vascan
Moghila pare. de Hofin, vinde fara stirea rudelor
sale unui calugar dela man. Voronet satul Verbia
pe Jijia, Gheorghe Moghila, ep. de Radauti,
intoarce banii cheltuiti man. Voronet, is in seams
satul Verbia si=1 darueste man. Sucevita. . . . 44,-50
13. Pela 1594, Febr. 24: Carste, fiul lui Talasman, vinde
lui Cosfin vafag a 1/8 parte de Bahrinesti, tin.
Sucevii, pentru suma de 120 zloti. 50 51
14. 1597, Iulie 12, Suceava: Eremie Moghila VV. cum,
pars cu suma de 2000 zloti satele Horodnicul
de sus si jos, tin. Sucevii, si le darueste man.
Sucevita. 51 53
15. 1597, Seplemvrie 19: Ieremie Moghila VV. intareste
man. Itcani privilegiile pe care le avuse din (recut. 54-56
16. Pela 1600,: Se face schimb de mosii : fosful Om. Iu,
rasco cla 1/4 parte de sat Calinesti pe Horaet,
tin. Suceava, si primeste dela Dumifru uricar 1/2
sat Fratesti, tin. Neamt, si suma de 120 faleri
de argint 56-5?
17. 1602, Iuniell: Ieremie Moghila VV. intareste lui Onciul
Iurascovici si fratilor acestuia, Teodor si Marica,
mosia Cuciurul Mic, tin. Cernauti, 5T-58

www.dacoromanica.ro
 -209--
Pagina.

18. 1603. Sept. 17, Har lau: Se face imp5rtala de mosii :

Isac Mateesescul cu fratii $i nepotii s5i se invoesc
cu moviile Cosoteanii, tin. Harl5u, Purcelesti,
tin. Sucevii, Tiberih, tin. Orhei si 1/4 parte de
Ravac5uti tin. Cernauti. Aceasta din urma parte
de mosie cade in seama lui Dumitru, fiul Anitei. 58-59
19. 1605, Noemvrie 23, Suceava: Se face schimb de mosii :
Toader Moghila da 1/2 Hrusov5t, 1/8 Hrusov5t
si 1/4 Tuleatin, tin. Hotin, si primete dela frao
tele sau Eremie Moghila VV. 1/2 Durnesti, partea
de jos, tin. Suceava; Eremie Moghila d5rueste
mosiile primite man. Sucevita. Manastirea Suo
cevita la randul ei face schimb dand satul Nos:
cova, tin. Soroca, vi primind dela Toader Moo
ghila satul Nahoreni, tin. Hotin. 59 65
20. 1605, Dec. 2, Suceava: Dumitra, sotia lui Costin cu
fiii ei vand lui Oras T514manul parti din Bahrio
nesti, tin. Sucevii. ...... . . . . . 66-67
21. 1610, Marcie 16, Suceava: Necoar5, fiul lui Gavril,
vinde lui Vasile Septelici pentru 160 taleri partea
de VascAuti, tin. Sucevii. . ...... .
sa si a surorii sale Naramza, in total 1/8 parte
22. 1610, Iulie 11, Sirete: Stefan, soltuzul de Sirete, mar-
. 67-69
turiseste c5 Ileana a vandut unchiului ei Pintea
p5rtile ei de mosie din satele Igesti si P5trauti
pe Sirete 69
23. 1610, Sepiembrie 24: Maricuta, .fiica lui Gavriil, sotia
lui Zaharia, pitar din Dersca, vinde fratelui ei

pentru suma de 1-00 de taleri ..... .

Vasilie partea ei din satul Vascaut, tin. Sucevii,
24. 1610, Octombrie 9: Craciun cu femeia sa Zoita, fata
. . . 69-70

lui F5dorasco din Costesti, vinde starostelui Onciul

a 1/6 parte din C5besti, tin. Cernauti TO-71
25. 1613, Ianuarie II : Stefan Tomsa VV. intareste mao
, .
ei de Filoftei, episcop de Husi ..... .
n5stirii Putna satul Crasna, tin. Sucevii, daruit
26. 1615, Ianuarie 18: Petrea Scaraotschi, starostele de
. 71

Cernauti, hotareste satul Iurauti intre descendentii

lui Lenta : Crasco, Marica Si Lenta. . . . . 72
27. 1616 Aug. 24, Iasi : Radul VV. intareste locuitorilor
asezati pe mosia manastirii Itcani privilegiile ce
leoau avut dela domnii mai vechi . . . . . . 73-74
28. 1616, Septemvrie 12: Cateva regeste privitor la satele
Uidesti, Bosanci si Ungurasi, tin. Suceava, pro:
prietatea mitropoliei Sucevii. 74-76
T. Baku, Documcnte bucovinait, II. 14

www.dacoromanica.ro
 -210 --
Pagina.

29. 1617 Marfie 1, .14i: Radul VV. intarete lui Onofrei

Vranceanul 1/6 Heartea i1/2 Lehaceani, amano,
doua tin. Cernauti, primite dela matua Todosia,
fata lui Onciul cel batran i nepoata lui Arbure. 76-77
30. 1618, Oct. 10. Coinar: Ceanicul Furtuna i logof.
Arsenie mkturisesc, ca Miron Lenta i ginerele
sau Patraco Boldescul au dat jupanesii Vrano
ceneasa 2 Mei de vie din dealul lui Veda pentru
banii ce =i datora Lenta batranul. . . . . . . . 78
31. 1620, Mai 4, Ia.Fi: Gaspar VV. intarete lui Gavrila
staroste, fiul lui Mateia diac din Serauti, satul
Stauceni, tin. Cernauti, reclamat de Onufrei, fiul
lui Onciul Vranceanul. 79-80
32. 1622 Mai 31, Iaqi: Stefan Toma VV. intarete lui
Dumitraco $eptelici partile de moie din Zahao
reti i Vascauti, amandoua tin. Sucevii, care
io.au fost zalogite de fratele sau Vasile eptelici
hatmanul pentru nite epe cu manzi. 80 81
33. 1623, Marfie 20, lai: Stefan Torna intarete lui Iuo
racovici i surorii sale Marica 1/6 parte de Roo

34.
for Iuraco . . . ....... .
maneti, tin. Sucevii, pe care o au dela pkintele
. . . . 81.-82
1624, Oct. 2, Suceava : Dumitraco, fiul lui Evloghie,
vinde lui Crastian Rotumpan log. o parte de sat
din Nemerniceni, tin. Suceava, pentru suma de
10 taleri de argint. . . . . 82-83
35. 1624, Noemv. 14, Suceava: Radul VV. intarete lui
Onciul Iuracovici satul $endricenii i partile
sale de moie din Zastavna, Toltri, Piedecauti,
Bobeti i Cabeti 83-84
36. 1625, Ian. 12, Suceava : Se face schimb de moii :
Eremia Murgulet da man. Solca satul Solca i

37.
Domnul confirms ........ .
primete in schimb satul Mihalciul, tin. Cernauti
. . . 84 -8T
1626, Maiu 10, Ia$i ; Miron Barnovschi VV. scrie lui
Simionel diac de Solonet, sa stings conflictul ivit
intre satele Balaceani i Ilieti, tin. Suceava,
pentru o bucata de Omani. . . . . . . . 87-88
38. 1626, Iunie 2, Suceava : Miron Barnovschi VV. in,
farete man. Moldovita muntele Sohard. . . . 88-89
39. 1628, Aprifie 2, Iasi : Miron Barnovschi VV. intarete
lui Gavrila vornic de tam de sus, urm. cumpao
raturi : satul Iujinet dela descendentii lui Ion
Rohozna diac i satul Budilce sau Zadobriuca
dela:Ionaco Ghianghe mare vornic al tarii de jos. 89-94

www.dacoromanica.ro
 211 --
Pagina.

40. 1629, Aug. 2, Babiceni : Se certific5 ca Miron din

Balker ni. tin. Sucevii, a vandut partea sa de
ocina lui Stratulat Dobrenchie 94-95
41. 1630, Oct. 26, Harlau: Moise Moghila VV. intareste
man. Voronet braniVea din muntii Campulungului 95-99
42. 1631, Ian. 10. Cernauti : Vasile Cracalie vinde lui
Iona$co Branzanu $i soliei acestuia Safta partea
sa de Rohozna, tin. Cernauti, mo$tenita dela pa=
rintele sat Gligorie 100
43. 1632, Mai 9,1la0: Alexandru Ilia$ VV. intareste
man. Ifcani un loc de moara pe paraul Drago=
miresti, mai jos de satul Ruscior, care loc fusese
ascultator de targul Sucevii 100 -101
44. 163i', lunie 6, Suceava: Tofana, jupaneasa lui Sep=
telici, cu fiii ei Ilia$ Ii Gheorghita vand lui
Stefan Murgulef 1/4 parte de Vascauti, tin. Su=
cevii, cu 12 jirebii in farina pentru 180 ughi. 101 102
45. 1638, Ian. 30, Iasi: Iona$co Tautul, fiul lui Zaharie,
se cearta cu Tautul fost mare log. pentru 1/4
parte de sat Ispas, tin. Cernauti, pentru po=
iana Tisovarovna. Log. Tautul a fost dat fa=
mas si Ionasco a ramas proprietar 103
46. 1638, Febr. 25: Stolnicul Grama, Nicolae Dragus $i
Iona$co, fiul Cuparului, impartesc intre ei mo=
Mile Bainfe, tin, Sucevii, Ravacaufi si Ora$eni,
tin. Cernauti, ramase dela mogul for hatmanul
Ofa$. 104
47. 1639, Apr. 12, Iasi : Ion Prajescul ceasnic, fiul lui
Stefan Prajescul, nepotul lui Petru Vartic, vinde
lui Isac de Sinehau 3 parti din satul Molnifa,
tin. Cernauti. Nicoara Dupnifa ii vinde restul
satului 1/4 parte, iar Orheianul ii vinde a 1/6
parte de Mogo$e$ti 104-107
48. 1639, Apr. 20, Ia0: Vasile Lupu VV. confera epis:
copiei de Radaufi 30 oameni, pe can ii scu=
teste de Coate darile fats de domnie 107-111
49. 1640, Marcie 12, Coste de Luca vet primeste
in schimb 1/4 Ivancauti pentru 1/4 Stanesti dela
Agafia, fiica lui Dragsan, cumpara 1/16 Ivan=
cauti dela Andronic ; Domnul confirms.. . . 111 112
50. 1640, Iunie 3, Suceava : Onciul Iura$covici $i rudele
sale impartesc 'intre olalta mosiile Horosauti,
Iurcauti, Babin, Boianciuc, Dorosauti, Vasileu,
Stepeniuca $i Costesti 112-113

www.dacoromanica.ro
 212

Pagina.

51. Dupa. 1640: Stefan Filipitchi vinde lui Cstin Cocos

ranul si sotiei acestuia Grozava a 1/4 parte de
Horosauti 113-114
52. 1642, Martie 1, Iasi : Toader Petricesico vornicul
imprumutand Antemiei Tureatca 120 taleri s'a
asigurat cu satul $51eseu1 de sus. Trecand sas
tul in seama rudelor lui Balica hatmanul, Pes
triceaico ocupa o parte de Sin Sufi, tin. Suceava.
Logof. Gavrilas Mateias restitue lui Petriceaico
suma imprumutata si ocupa acea parte de Si-
nauti.
ie.
114-115
53. 1642, Marcie 30, Iasi : Vasile Lupu VV. intareste man.
Moldovita muntii Sohardul Mare si Mic, Rar Sul
si Toderescul din ocolul Campulungului mols
dovenesc . 116 --120
54. 1642, Maiu 26: Fostul jitnicer Nicolae si marele pis
tar Dumitrasco se inteleg s st5paneasc5 feateste
cate o jumatate de sat de Bahrinesti, tin Sus
ceava . 120 121
55. 1643, Oct. 20: Teta, Isac, Coste si Marica, copiii
lui Miron Onciul de Herta, imp5rtesc cu nes
potul for Gheorghit5 averea famasa dela p5rins
tele for anume Sinehau si 1/2 Cernac5u (Cins
c5u) tin. Cern5uti. 121 122
56. 1645, lunie 2: Vasile Lupu V. infareste lui Costin,
fiul Savii, si fratilor sal o 1/2 de sat din Cur
ciurul Mic, tin. Cern5uti 122
57. 1646, Iulie 9: Log. Tautul cumparase cu 8 galbini
dela fratii Cosma si Tancul a 1/4 parte de Cos
maresti tin. Sucevii. La rug5mintea acestor frati
T5utul is in primire acesti bani si partea de
mosie amintita trece din nou in sama fostilor
sai st5pani 122 123
58. 1646, Iulie 10: Stefan Murgulet cu sotia sa Zlata, fiica
lui Dstrasco Septelici din prima sa c5s5torie, au
conflict cu Safta, a doua sotie a lui Dstrasco
$eptelici pentru o parte de Zaharesti, tin.:Pus
cevii. Mitrop. Varlaam hot5reste din ordin ca
amandou5 surorile sa st5paneasc5 feateste aceasta
parte de mosie. 123 124
59. 1647, Mai 20, Iasi : Vasile Lupu VV. intareste dijma
vecinilor din ocolul Campulungului rusesc . . 124-126

www.dacoromanica.ro
 213

Pagina.
60. 164T, Aug. 15, la0: Vasile Lupul VV. intarevte
man. Putna branivtea ce a primit=o dela Stefan
cel Mare. Se amintesc muntii cari se afla din.
cola de hotarul de astazi al Statului roman . . 126-131
61. 1648, luni 1, Iaqi: Vasile Lupu VV. intarevte lui
Gavrilav Mateiav, fost mare log. satul Bobevti.
Se & hotarul satului. 131 --132
62. 1648, Zuni 14, Suceava: Toader Boul vist. cumpa=
rase dela surorile Nastasia, Sofronia vi Frasina,
nepoatele lui Toader Corl5tescul vamev, parti
de movie de St5j5reani si Corlalevti, tin. Su.
cevii. Domnul intarevte aceste parti lui Stefan
Boul fost clucear, fiul lui Toader Boul . . . 132-133
63. 1650, Noem. 18: Maricuta, vaduva lui Vasile On.
ciul, lass copiilor ei Dobruvca, Mariana, Axana
si Gheorghit5, p5rtile ei de movie din Vasc5uti,
Banila, Lucav5t si Panca, tin. Suceava. . . . 134-135
64. Dup5 1650: Impartala intre fiii lui Stefan Murgulet . 135-136
65. 1651, Aug. 10, Ia?i: Vasile Lupu VV. intarevte
Anfimiei si Mariei, fafa vi nepoata lui Danovici,
partile for de movie din Zastavna, Dorov5uti,
Toutre, Revacauti, Piedecauti, Cuciurul Mic,
Romanevti, Nihoreni si Stanevti, movtenite dela
dela str5movul for Iuravco. 136
66. 1652, Oct. 9 : Tinta, fata lui Miron de Sineh5u, da=
ruevte copiilor ei Lupul Stroescul, Anita, Ca=
frina, Tonca si Mintena partile de movie din
Stroevti, Nepolocauli, Cabevti, B5rbevti, tin.
Cern5uti, si Malintii, tin. Hofin. 13T
67. 1654, Ian. 18, Ia?.i : C5lug5rii din Dersca au vandut
lui Ilea de Volcinet o parte din satul Bolan, au
luat banii, dar n'au dat partea de movie. Gheor=
ghie Stefan VV. le oprevte satul Dersca, tin.
Suceava, silindu=i astfel s5 intoarca banii sau
partea de movie. 138
68. 1654, Marfie 22, Ia$i : Gheorghie Stefan VV. iota=
revte man. Dragomirna satele Dragomirevti st
Buninte, tib. Sucevii, Napadova, tin. Soroca,
. ....... .
Matieni, tin. Dorohoi, si satele Borzevti pe Jijia,
Farceni si Dimidieni.
69. 1654, Marfie 23, Ia0: Gheorghe Stefan VV. inta,
. 138 139

revte man. Dragomirna satele Necvani, tin. Har.

lau, Bratinevtii. apoi Ruvciorii, Salce vi Bar=
nova tin. Sucevii 140 -142

www.dacoromanica.ro
 - 214 -
Pagina.

TO. 1654, Mai 22, Iasi: Gheorghie Stefan VV. judeca

pentru 1/2 Boian, 1/2 Onut, tin. Cernauti, i
satul Lozine, tin. Dorohoi, dand limas pe Toa=
der parcalabul si intarindu=le lui Iordachi Can=
tacuzino visternic 143 145
71. 1654, Julie 18, Iafi: Ilie Septelici cu fratele sau
Gheorghita se impaca cu man. Sucevita. Ma=
nast. Sucevita ramane cu satele Hrincesti. Iaz=
loyal si Ceaplinte, iar fratii .Septelici primesc
satul Serbauti, tin. Sucevii . 145 ,-146
72. 1654, Aug. 12: Gheorghe Stefan VV. intareste lui
Iordachi Cantacuzino fost mare vist. 1/2 Len=
testi i 1/3 parte Valeva, tin. Cernauti, moste=
nice dela socrul s'au Gavrila Mateias. . . . 146-148
73. 1654, Dec. 8, Iasi : Vist. Solomon Barladeanul cum=
Ora dela Du=trasco Popovici, nepotul lui Ilie
de Berbesti, parti de mosie din Berbesti, Pie=
inte, Botasinita si Costesti, tin. Cernauti . . 143-149
74. 1655, Mai 23, Iasi: Gheorghe Stefan VV. scrie
starostelui de Cernauti sa aleaga hofarul satului
Maletintii, tin. Cernauti, ffind impresurat de
Iordachi Cantacuzino dinspre satul Stauceni. . 150
75. 1655, Iunie 22: Hotarnica satului Maletinte, tin.
Cernauti . ' 150 151
76. 1656, Ian 11 lapis Gheorghe Stefan VV. scutete de
camana coiocareasca si alfe dari pe un cojocar al
manastirii Putna. 151 --152
77. 1656, Iulie 15, Iafi Sulgerul Jora prime* dreptul de a
dijmui pe taranii din satul Maletinte, tin. Cer=
nauti. 152
78, 1656, Aug. 16, Iasi : Se cearta pentru satul Mihal=
ciul, tin. Cernauti, vist. Pelin si rudele sale cu
membrii familiei Murgulet, zicand Ca este satul
for avand un zapis de intaritura dela C=tin Voda.
Familia ..Murgulet arata zapisul de schimb facut
cu man. Solca. Domnul dispune ca Murgulet
sa aduca 24 oameni cari sa jure ca Mihalciul
este satul lor. 153-155
Tg 656, Noemv. 15: Irimie Carcu, portar de Suceava,
frimis de domn, constata ca bucata de pgmant
pentru care se cearta satele Rus si Securiceni,
tin. Suceava, este a satului Rus. Dand 12 zloti
ferie satul Rus primeste acest pefec de pamant. . 155,-156

www.dacoromanica.ro
 215

Pagina.

80. 1657, Apr. 15, Iafi: Gheorghi Ghica VV. ordona

ca toti slujitorii cari vor macina la morile depe
..... .
Siret ale manast. Putna sa pl5teasc5 mirticul de
moara. . . . . . . . . .
81. 1657, Zuni 14: M5ricula, fata lui Craciun
156

vinde frafilor Lastiuca partea ei de movie din

satul Cabesti . 157
82. 1657, Dec. 8, Vasileu: Trei boieri stabilesc hotarul
intre satele Zvinece Rapujenifa, fin. Cern5uti. 15T-158
gi
B3. 1658, Mai 28, Iasi: Gheorghe Ghica VV. trimite pe
Toader staroste de Cernauti, vi pe Neculai Mur%
gulef la satul Vas15uti, tin. Cernauti, sa cerce=
teze conflictul ivit pentru acest sat intre ford.
Cantacuzino si Stroescul . . . . .. 158 159
84. 1658, Aug. 6, Iasi: Saffa, vaduva lui Nicolai Ureche,
fata lui Neagoe, cu fiica ei Alexandra, vinde
man. Barnoschi, 1/3 parte de sat din Top%
r5uti, tin. Cernauti, 159-161
85. 1659, Apr. 6, Iacobe0 i: Se hofareste o bucat5 de
pamant din movia Iacobesti, tin. Suceava. . . 161-162
86. 1659, Iulie 13, Iasi: Gheorghi Ghica VV. darueste
Marelui Schit din Galitia zeciuiala targului Cer%
n5uti. 162-163
87. Pela 1660: Soltuzul de Baia cu cei 12 pargari con=
damnand la moarte pe un Tigan, admit ca acesta
sa fie r5scump5rat de vist. Pelin. 163 164
88. 1660, Apr. 20, Iasi : Radul stolnic si fratele sat Ner
culai Abaza sulger, fiii lui Ciavril hatman, vand
lui Pascal vist. satul Ternauca, tin. Cernauti,
pentru suma de 450 ughi. Satul Ternauca ei
1%au fost cumparat dela Deana, Sofia lui Colin
Ciogolea sp5tar. Domnul confirma 164-166
89. 1660 Julie 12: Rugina vornic a hot5rit satul Stauceni
tin. Cern5uti, al vist. Iordachi Cantacuzino si
domnul tarii confirm5 hotarnica 166- 167
90. 1660 Iulie 22, Iasi: Stefan Lupul VV. confirma im%
p5rtirea in 3 p5rti a satului Rohozna, tin. Cer=
nauti, din care una este a lui Iordachi vist., a
doua a lui Iuon Pr5jescul vornic, iar a treia a
lui Cracalia, a Branz5nestilor si a rudelor lor. 16T-169
91. 1660 Iulie 25 Iasi: Stefan Lupul VV. confirma ho%
tarnica Lentestilor fAcuta de vornicul de poarf5
Rugina, dup5 care satul Lentevti s'a imp5rtit in
dou5, intre vornicul Iuon Prajescul si visternicul
Iordachi Cantacuzino. 169-170

www.dacoromanica.ro
 . 216
Pagina.

92. 1661, Julie 25: Hotarnica satului Dubauti, tin. Cerg

Prajescul. . ..... . ..... .
nauti, mosia marelui vornic al tarii de sus Iuon
93. 1661, Aug. 28, .1a0: Patrasco Tin' de Zamostie este
170-171
trimis la Ivancauti, tin. Cernauti, sa cerceteze
ce parte de movie stapaneste Cucoranul. . . . 171,-172
94. 1662 Febr. 28, Iasi: Eustratie Dabija VV. darueste
darile ..... .
man. Solca 8 poslusnici si,i scuteste de toate
. . . . . . . . . . .
95. 1662 Mai 12: Fostii parcalabi de Putna Dugtrasco
172

Iepure si Melisian Taban au Ora pentru satele

Lujeni si Sipenita, tin. Cernauti, cu Miron
Costin, parc. de Hofin. Dabija VV. constata
ca uricele lui Iepure si Taban sunt false, ii da
Costin. . . . . . ........ .
ramasi pe amandoi si intareste aceste sate lui Miron

96. 1662, Noemv. 20: Eustratie Dabija VV. frimite pe

. . 173- 176

boierul Irimie Carcu sa stanga conflictul ivit

intre Hulubei si spataroaia Ciogoloae pentru her
lesteul zis Iorghiciul din satul Calafindesti, tin.
Suceava . 176

www.dacoromanica.ro
 ERRATA VOLUMULUI I
Pag.: Randul: in loc de: indreapfa :

92 23 IIHK4 HCKAA.

93 1 s'au sculat un cal

93 4 logofat fatul logeratul
93 4 Nica iscal
93 32 IIIIKA HCKAA

94 15 Nica iscal
99 32 MIKA HCKAA.

100 20 Nica iscal

102 39 AOP. /MIA AOPO4SETSA

104 8 logorat latul logolatul

139 11 IIIIKA HCKAA.

139 31 Nica iscal

140 20 IIHK4 HCKAA.

140 37 Nica iscal.

170 29 Nica iscal.
184 16, 30, 33 Uricanul Uricaral
204 29 11111:a HCKAA

205 16 Nica iscal.

246 13 111-k-ro ilirkcTo.
246 15 TAVI, 11TWIN WTH CrINCOK 1'MM, mum WT HCWICOIC.

253 9 i 26 1650 1617.

253 23 slum Sp KO

253 24 IIHKANC NCI:ANC.

254 3 7150 7125.

256 10 in Tudan veci cu Tudan in veci

www.dacoromanica.ro
 PRETUL LEI 100.-

www.dacoromanica.ro