CARPATII

LUI ARON COTRUS

SI NEAMULUI

EDITURA CARPATII
Calle Conde Perialver, 82, 4.0 D
MADRID-6- ESPANA

www.dacoromanica.ro
 OMAGIU
LUI
ARON COTRUS
RAPSOD AL LATINITATII SI AL
DACO - ROMANISMULUI
CU PRILEJUL
COMEMORARII A DOUA ZECI DE ANI
DE LA MOARTEA LUI

1. NOEMBRIE 1961
1. NOEMBRIE 1981

EDITURA CARPATII
Conde de Pefialver, 82, 4. D
MADRID - 6

www.dacoromanica.ro
 DepOsito legal. Separata: M. 8.137-1958.
Marsiega, S. A.E. Tardiel Ponce la, 4.Madrid-16.

www.dacoromanica.ro
 Motto:
Poet al Neamului, poet a/ luptei nein-
fricate, poet al increderei nestrdmutate in
biruinta aclevdrului, Aron Cotrus va rtimd-
ne totdeauna un fulger nestins pe bolta
azurie a trdirii romdne$ti.D
Faust BRADESCU

www.dacoromanica.ro
 t;

st.
N..

Aron Cotru; bolnav in La Canada.

California, 1961.

www.dacoromanica.ro
 064( WCpdc,
-""----

Jule- 246 ef)74 qj e

Atit (391Edgkett A94

c.tqct4( /- 91-10211ipaket,Tek
-7/.5-1( I
,7;t7 et AP ,
.4"-or_g_c 61,fr6 daf 2'15-Za
I
"WA hi cell e ak.?z: jot-64(
7yk 4 Jw acd9z.k
./
pLejtaf-e0
ixatt.k-/ Arti 9icaczt' 6,L4',
cf( Ift&P' Aiwt- ef2.1c( eAcz- -11( 1"'?
dzrt,111-Ai /The ixccrir*
alt9t: l'atg,i'le 4,!
piAte_
Ola-4 4.17404_
tk_ ?t- c4`kN ditd--071
rt09Itvglit ceik
ui `lcuidtta: , I atce- 4/44
www.dacoromanica.ro
 dtm
Ii
ji,i,71742 4c6`}bz
20-(131k iLt fr( c-- 61(6z
Ate ga4'4;

4V:1 nice e le-41(9)

"dre 4 r2evA cledetAe 21e24-1
. afar-az: %;
N. ac --(3 di iik gicti--X_I,Act
4471-1 A Mira& ri* e-aisigr if/c4-)09.
ileaVa- (d1' -6ielt-Acti .4:416.07:11 .
/
gt de/i1A- alaiggC / 49 i-6
cA 'Zi% Al-Aill%
cI d/9tAe11c,451( tat ect
ace- 6 /44ox,Alt-t 644 foit.le d2'14

LZI --e& 21(-0 kei

.V*4 dikici
frettit.- 21e0afr4/VP4*-.Z, 2droliYAk plc
tx
40/71-'1 ate,
2 .

www.dacoromanica.ro
 ARON COTRUS

TARA
CORABIA VERDE

2. Lui Aron...
www.dacoromanica.ro
rupti de strabuni, de parinti,
cu vreri, cu pasi fierbinti
calca prin timp, biruindu-1
cu truda, eu'ndrasneala, cu jindul...
sub pasii lor iuti de-avangarde,
piatra, puberea scapdra, arde
si drumuri de foc se rup, imparateste,
spre-un aspru destin ce se'mplineste...
tabere cresc, veacul sa-1 clatine,
peste tangueli impietrite in datine...
tabere cresc-vaste cetati,
peste gemete si strambatati,
peste schilave rasmeriti de-altedati,
peste'ntinderi de plecate capete,
peste putrede robiri ce'ncep sa scapete...
prin ierburi ca de cue,
tabere, puterea naprasnied, sue,
si-o sue,
pe muntele invins, despicat,
pe care-1 calca, neincetat,
mers apasat,
mers incruntat
de-opined ndzdravana si bocane ferecat...
fruntea se'nfrateste cu palma...
flacarde bronz, in arsiti, deavalma
tasnesc, in cete, cu sarg neinfrant,
ca din fund de pamant,
ca din piatra,
spre-o noua, vesnied vatra...
le simti darjenia, din ochi, din falca,
din felul cum calca...
din patima lor aspr si idolatr,
din pumnii de piatra...
din foamea lor grea
de cer si de maine...
din mersul lor: roib f6ra, frane
spre-un urias altceva...
16

www.dacoromanica.ro
sprintene sape
si tarndcoape
schimbd trandave alvii de ape...
le'ndbuse rasmerita ce creste-potop...
le vindecd mersul zdnatic si schiop...
pe urme de bdlti cu ape schiloade,
slobodd, glia fierbinte d roade...
ca'n basm, biserici cresc
din vis tineresc...
sund altfel, prin veac,
toaca peste satul sdrac...
sunk
rasund-a furtund
ca o goarnd nebund,
mereu,
peste inima neamului meu,
peste zilele neamului meu...
cu foame de lup
drumuri noui rup,
ad'anc, pan'departe,
peste stAncile moarte...
mesteri,
in repezi, nvalnice cresteri...
tinte
dincolo de zarea ce minte,
dincolo de blid si cuvinte...

nu-i furtund nebund,

nu-i ploae de foc,
sd-i opreascd pe loc...
sd-i opreascd pe loc...
drjenie fard'nfrangeri
de flchi-ingeri,
gata s treacd, asa la noroc,
prin gloante, prin apd, prin foc,
sd mute munte dui:A munte,
sd'nfrunte
rdsmerite crunte
si nenoroc...
17

www.dacoromanica.ro
 ace1ea0 porniri ii adund:
oaste de gand i furtund,
cu flintele, gata'ncdrcate,
pentru cazne vechi i strdmbdtate...
cu svelte,
darnice i ucigae unelte,
din care t4nete i crete'ndrsneatd
o noud viatd...
cerul, intr'o zi,
imprdtWe va rdsplAti
nemrginita lor invoIburare,
vrerea O. ddrjenia lor fdrd hotare:
stAncile ce-azi paii li-i rod,
imprtiile de nisip i de glod,
ca maine da-vor rod...
pasii lor semeti, in glia grea,
urme fierbinti vor rasa,
urme de foc vor lsa,
drumuri napraznice de mergere vie
spre slavd i'mparatie...
din multimile oarbe unu s'alege...
gandul lui: rege...
vorba lui: lege...
vrerea-i: platoe de neinfrant...
pasul lui: cutremur de pmnt...
veacul, sub trdsnete, in sbatere grea,
ii zice cum vrea,
il boteazd cum vrea...
la masa de lucru adund:
azurul vdzduhului langd furtund
si ldngd-o inimd mai bund ca o paine:
cruzimi de tigru, auziri de caine...
noua lui limbd
fata trii o schimbd:
grdul crete mai plin din glia sdracd,
fetele se fac mai frumoase, sd-i placd,
flcdii, pentru el,
18

www.dacoromanica.ro
se'mbraca'n muchi mai tari ca de-otel...
pentru o raza din privirea-i, rupta,
oricine-i gata, pentru el, sa cada'n luptd...
batranii satui de viata, ar vrea sa mai traiasca
sa stee drepti la vorba lui imparateascd...
puca, tunul, tancul, cu botul in tina
i-se inchin...
pacea-i mai pace, razboiul-mai crunt...
pentru el sunt toate-aa cum sunt...
ochii lui cu mii de uitaturi de-odata
strafulgerd si scoald in picioare tara toatd...
se nrue tot ce-i putred i ru
sub furtunile destinului tau,
pentru tot ce prin timp va ramane,
tara cu alta, fatd,
tard ce creti indrazneata
peste glod, peste ceatd,
peste azi,
peste maine,
peste marea nesfarit de capete,
ca un soare ce n'o s mai scapete...
indrzneti
de alte'ndrazneli...
supui-rebeli,
crancen biciuti de sarg i fierbinteli,
beti
de alte poveti,
cu vreri ca pentru mii de vieti,
cruzi pan'la uitare de sine,
pentru-un indrtnic pas spre mai bine,
vom alege, vom bate mereu,
drumul cel mai lung i mai greu,
pan'ce-om simti Ca opinca rabdrii se crapa,
pan'ce-om vedea ca urmele'n veac i le sapa
cu opinca la fel,
bocancul nostru putred, rebel...
pan'ce'nteo zi,
spre zarile aceluia tel,
pe crestete ni s'o topi,
de zaduful bataliilor, casca de-otel...
19

www.dacoromanica.ro
ieri: staxv...
maine: sangerari pe muntii aspri pana'n varf,
fara sudalmi, fara scr4niri din dinti,
cu genunchi de fier, cu tlpi fierbinti...
pentru Miile de trup, ramase'n coltii tirbi si goi
ai stancilor pe care crancen Ie-am invins,
nu ne-om uita, cu ochii far'de nadejde, inapoi,
n'om ingalbeni, inspaimantati de necuprins...
cu privire aspra, cald, indrasneat,
vom privi prapastiile, in fata...
i pe marginile lor, colibe ne-om cladi
din ceata i. din treceri iuti de vijelii...
in fiecare noua dimineat,
fi-va mai aspra i. mai semeata,
foamea fierbinte
de-a rasbate 'nainte
spre piscul cel mai ascutit, mai nins,
pe care Inca pas de om nu l'a atins...
in trairi tot mai aprinse, tot mai vii,
zi dupa zi,
vom stapani din nou, din nou vom cuceri,
in impotrivirile ce harae i latra
cu vrere salbatica, oarbd:
fir de iarba dupa fir de iarba
i piatra dupd piatra...
a sortii porunca
mantaua de flacari pe umeri mi-arunca...
spinteca veacul flamura rupta
napraznicu-mi chiot de lupta...
cfancene pofte ma prada, ma musca...
cand, peste anii-mi lacomi i netrebnici, intr'o zi,
m'oiu poticni,
m'oiu prabu0.
mana vreau sa-mi impietreasca pe puca...
te-oiu canta, te-am cntat,
prin veacul de furtuni spintecat,
pas de bocanc ferecat,
in piatra lsat, taiat,
20

www.dacoromanica.ro
 pe unde-am cdlcat,
pe unde-ai cdlcat!...
in arsita de-amiazi
creste aspru maine peste azi
i peste maine:
drumul de furtuni ce ne rmne...
pasi uzi...
de-abia i-auzi...
mii de spindri, de tlpi, pe schele...
si cutezante, pe cdi fard, numr...
cot la cot
cu-otelul lor tot,
cu cerul pe umdr,
trece, in mars zdrobitor,
cu veacul aprins sub picior:
oaste ndpraznicd, sprintend, verde,
ce nici o badlie nu pierde...
ce negustori de gdnd miselnic
si de vorbe rele,
hulit-au visul furtunos al patriei mele?!...
isi uitd de paine, de apd,
de truda ce' inima si palma li-o crapd...
vrerea flamanda, nebund, ce-i mand
si rgaz nu le lasd,
li-e singura stdpand
si'mprdteasd...
milioane de pasi din genunchi de otel
samand la fel,
cu ddrnicie dui:0, el,
prin timp ca printr'o verde iarbd'naltd,
oricare din acesti vremelnici insi,
solari si neinvinsi,
ce cresc sburddnd pe ses, pe munte, laolaltd...
pentru orice strasind valahdnoud ori strveche,
unde-i pasdrea mdiastrd: vorba frd de pereche,
poduri sd ne-arunce peste vreme, peste zare,
21

www.dacoromanica.ro
peste prpastia cea mare?!
unde-i pasul mandru i buiac,
drum sa, bata intr'o ziva ca'ntr'un veac,
intr'un salbatic salt
spre'nalt,
sa rdsbune dinteodata, mersul nou de foc,
atatea i atatea sovdeli i putreziri pe loc?!
sus funtile, cosai uriai!...
coasele'n zadufurile ce ne rscoc,
sa pard, pe cer, curcubee de foc...
strafulgerd ciocan!...
isbWe, tarnacop!...
flacari sa'ngrop,
s desgrop,
samanta, de foc,
de foc i noroc...
din orice grunte
s creascd-un munte...
isbete npraznic piatra m4ea,
scantei s t4neasca din ea,
fulger sa ne fie, soare ori stea,
pentru truda cea mai grea...
flacai darji, pe branci,
drum spinteca'n stanci
catre cea mai bunk mai izbavitoare paine:
care ziva de maine...
pumni se desfac, se inchid fierbinte
frunze rcO.i pe unealta ce nu minte...
crete'n ei, se framanta mereu:
soartea naprasnic a neamului meu..,
pai... pa0...
sprinteni, mrunti, uriW...
pa0 adunati, impletiti intr'o zi,
ca'n ajunul unor crunte Warn,
intfun lunatic mar, nebun apasat,
spre zari sub care Inca nimeni n'a cdIcat...
22

www.dacoromanica.ro
de-o fi fulgerat s scapdt,
printre chemdri de goarne,
maine-poimne,
cine-o ramane,

pusca s'o joace,

cazmaua s'o'ntoarne?!
cine va duce dornic, fierbinte;
peste zri inainte,
ddrz, dacicul drum pand la capt?!...
latr cazmale deavalma...
tresalt inima, sAnger palma...
trucla, mutd, treazd, surdd,
la temelii de lumi ce se'mburdd...
un veac putred se'ncurcd, se clatin...
trude preschimbd-se'n lege, in datina...
'nainte!...
'nainte!...
vrerea iuteste bratul fierbinte...
pentru primejdii noui, bocancii vechi mi-i ferec...
creste peste mine, peste timp si'ntuneric,
sub fulgere un maine feeric...
troite,
poduri,
fntni
cresc svelte din tinere mdini,
in zile ca'n lungi sdpt6mAni...

tara a cui e?!...

timpul al cui e?!...
cine ne bate bratele'n cue?!...
'nainte!
'nainte!...
trece fierbinte...
cade, se scoald si-alearg spre fapt,
calea cea drepta,...
23

www.dacoromanica.ro
branca se strange brusc ca pe-o pusca,
pe unealta ce se smulge i musca...
zi de zi,
saptamani,
an lung dupd an,
ne'nfranta se sbate, sporeste, asuda,
cu milioane de genunchi si de mani,
cu milioane de muschi i plamani:
truda zaluda
izbanda zaluda
cu'ndrtnicie far'de hotare,
bate mai aspru, mai tare,
bate ciocan nazdravan,
din granita'n granita sa se auda,
tara uimitd s te audal...
vartos, voiniceste,
isbeste!...
isbeste, ciocan nazdravan,
piatra sa gearna, sa se'nspaimante,
fierul sd'mproaste flacari, sa cante
izbanzile muncii ne'nfrante!...
punti peste munti,
pod langa pod,
peste ape ce rod...
darz, drumuri desnod
prin piatra, prin glod,
pentru norocu-ti, navalnic norod!...
peste gropi de trufasi arandasi,
peste gropi de talhari camatari,
plugule, tot mai aspru sa ari,
peste pustiu sa nu lasi,
brus nezdrobit sa nu
peste miselnice morminte de hoti,
de hoti i netoti,
ara adanc, adanc cat doar poti!...
caci e pe drum,
un plugar cum altul nu-i sa-i semene...
24

www.dacoromanica.ro
dupd-al cdrui pas ogor sdlbatic n'o rdmane...
plugarul nzdrdvan ce va ara prin foc si prin scrum,
cu pas de fulger, cu brate de cremene...
plugarul imprat, de maine...
paine ca de piatrd...
lenea strAveche'i latrA...
strigoi frd nume si vatrd,
din scarnava lor satrd,
Ii hulesc, Ii latr...
pentru drumuri noui ce'n stanci se rup,
uitd-ti foamea de lup!...
uit-ti de tine, trup!...
pentru ale zilei de maine cantece
uitai v foamea slbatick pantece!...
straange-te'n trairi tot mai iuti, tot mai vii,
ndprasnicd sete de-a stdpani!...
nestavilitd ndvala
de vrere imperiald!...
pasi de 'sudoare uzi...
prin pulberea clipei i-auzi...

ciocanul CLIO,
in pulpa stancii cand se implantd...
latr cazmale deavalma...
ploud, fruntea, sangerd palma...
veacul clit, frdmantat,
sti va pe unde am cdlcat...
tara, peste vremi, aduce-si-va aminte
de urma noastrd fierbinte...

nu-i lege, nu-i frddelege

gandul la ochi de-acum s ni-1 mai lege...
nu-i furtun asprd sa ne'ntoarc'n gat
vorbele ce'n noi dospit-au atat...
ca un lunatic orb, pe-un flaut,
25

www.dacoromanica.ro
prin bezenele mele, te caut,
te caut:
cuvant fard saman, intre cuvinte multe,
cand te-oiu urla, dumnezeiasca pradd
tara toat in genunchi s cada
si, cu pumnul pe arm, s te-asculte...
timpul al cui e?
al cui e?
cine ne bate tratele'n cue?
ce ne'nteles, neghiob nenoroc,
putea-ne-ar vreodata opri iar pe loc:
pasii de foc,
gandul de foc?!...
vremea uriase, izbavitoare biserica,
de blid Si sovaeli Ii desferica,...
din aceleasi stravechi, oloage cuvinte
sprintend,
noud,
fierbinte,
Ii imbranceste'nainte
o alta
tara se sterge la ochi si pasii si-i schimba...

26

www.dacoromanica.ro
 CORABIA VERDE

Corabia se frdmntd si se rdsuceste

in lupta cu valurile ce-o izbesc talhdreste
fl apele cresc ca din hu nsdrvane,
cdpitane! cdpitane! cdpitane!
Invins pe-o clipd, sub valuri se pierde
par'cd deapururi, corabia verde
ndprasnic muscat de uragane,
cdpitane! cdpitane! cdpitane!
Prin potopul ce zdlud o rdstoarnd,
s'aud prin vzduh ca o goarnd,
peste-ale mdrii nesfdrsite noiane,
poruncile tale de proroc, cdpitane!
Si iata, de odat se'naltd semeat
iardsi Crdias peste timp, peste ceat,
peste-ale apelor titanice toane,
corabia ta verde, o, capitane!
Zdnatec aleargd prdpdul pe ape,
tot mai aproape si mai aproape,
dar duhul mai tare-i ca-ale mdrii prigoane,
cdpitane! cdpitane! cdpitane!
Gata cu totii s murim in picioare,
pe marea aceasta ce crncen ne doare,
spargem talazuri, infrdngem bulboane,
cu gdndul la tine, o, cdpitane!
Lupta e cdntecul i biblia noastrd,
holde vor creste de samulastrd
din cremenea oarbd, din pietroase mormane
si din sngele nostru, o, cdpitane!
Moartea insasi de-ar slta pe punte,
srire-ar fulgeris eine s'o'nfrunte,
printre mu i mii de uragane,
cdpitane! cdpitane! cdpitane!
Bucuresti Mai 1939.
27

www.dacoromanica.ro
 FAUST BRADESCU

ARON COTRUS
SIMBOL
AL IUBIRII DE NEAM

www.dacoromanica.ro
 Itp
NTR'un articol omagial de acum vreo
.
doudzeci i ceva de ani, marcam persona-
-4 litatea lui Aron Cotrus numindu-1 omul
de critd cu suflet de pddure. Asa 11 sim-
.-
i- team atunci in imensa fasfrngere a ma-
relui sdu talent si-a nestrdmutatei lui
credinte in maretia neamului. Seances in
el adancul unei trairi milenare i flac-
ra nestins a unei sperante.
De-atunci trecut-au cloud decenii...
Omul de crita i-a luat de mult sborul
cdtre infinitul in care a crezut. Dar su-
fletul lui de pdure carpatind adie vesnic in inimile noas-
tre, rscolindu-ne aleanul sau incAlzindu-ne dorul. Peste
oameni i rele, neuitatul Aron Cotrus st prins in istorie
ca o cdrauzd neobosit.
Rapsod al unor vremi de restriste, poetul Cotrus intru-
chipeazd nesfdrsita incredere a Romanului in virtutile ne-
pieritoare ale rasei, ale stirpei din care ne tragem. Pentru
el totul pleat! i revine, ca o randuire a firei, la miezul
simtirilor spirituale in care stau infipte rdcinile neamu-
lui. Spre aceste simtiri i indemnuri se'ntoarce vesnic nes-
tirbita lui dragoste de tard i popor, pentru a le ciopli in
versuri de cumpdna, i indltare.
Timp de o jumatate de veac a stat neclintit pe culmea
restristilor nationale, marcAnd o epoca de mari transfor-
maid cu versul lui de om ce tie ce-i suferinta i prin ce
31

www.dacoromanica.ro
desteptarea romanului si pecete de foc intru ridicarea omu-
lui spre jertfa. Caci in jertfa vede el implinirea insului si'n
intelegerea destinului rasplata cerului. Pentru el nu exista
odihna atunci cand se sbate 'n neputinta si geamat intre-
gul neam. Deaceea, versurile lui de indemn apar ca o meta-
fora de maretie antica:
Ciocan sa-ti fie vrerea; rdbdarea: nicovala...
Dacd-ai cazut o clipa in marea 'nvlmaseala.,
Mai darz,
Mai drept, te scoal!...
Si c'o putere oarba, cumplit, ne'ntreruptd,
Intoarce-te in lupta....
In imensa frmantare a sufletului cotrusian, in care nu
lipsesc chemrile patetice si imboldirile eroice, acest in-
toarce-te in luptli constitue miezul unei trairi dincolo de
contingentele banale ale vietii si chintesenta unei filozofii
marcata de semnul spiritualitatii, al transformarii. Omul
nu-i om cleat atunci cand, in ciuda raului, stie sa'ndure,
dar s se si depaseasca. Daca suferinta e calea cuminecarii
in clipa, in trairea zilei ce ne e data, dreptul la viata, la
justitie, Ia bunul tau, trece prin osteneald, prin lupta, prin
sacrificiu:
petecul acesta de glie
si-al tau o sa fie
pe vecie,
daca-1 vei sti munci
si rascoli
si apara
cu toat truda si rabdarea si darjenia tal...
Deaceea, poezia lui Aron Cotrus sparge indiferente si la-
sitati, imbarbateaza, croieste caractere, innobileaza senti-
mente, da un sens trairii si actului in sine. Cine oare nu
simte svacnind in el chemari nebnuite si-un suflu de ras-
pundere fata de neam si. tara, citind versurile lui simbolice:
Cel tare nu plange!...
sparge temniti, lanturi frange,
raspunde sangelui cu sange...
al tau e tot ce stii sa tii
intfo mang ca'n sute de mii
si aperi crunt, pan' pumnii ti-s vii!...
Te cutremuri de cata, tainica tdrie ascunde cuvantul aces-
tui vasnic transilvan cand vorbeste de tara lui, de neamul
lui, de lupta de jertfa... Simti cum vibreaza in el veacuri-
le de razboiri ale obiditului nostru neam pentru ali men-
tine fiinta. Vezi aproape aievea dragostea si increderea ce-o
poarta in vesnicia si stralucirea celor ce sunt sange din san-
gele lui, simtire din simtirea lui. Acest neam il canta cu
smerenie si inflacarare:
32

www.dacoromanica.ro
 Neam valah, neam al meu,
cu pasi de fier, cu pumni de cremene,
cine-ar putea 'n izbanzi sa ti-s'asemene,
daca-ai vrea sa vrei mereu,
neam valah, neam al meu!...
Neam valah, neam al meu,
peste putrede, potrivnice ranjete,
tu'n randuri napraznice strange-te,
gata de luptd, fara capat, mereu,
neam valah, neam al meu!...
Purtat de-un nationalism sanatos i aprig, Aron Cotrus
a deschis orizontul unei noi sensibilitati poetice, crestata'n
stanca i unduita, in simtire romaneasca. Si drumul, in mod
predestinat 1-a dus spre cei ce, pe alte cad, implineau visul
lui de poet luptator si patriot. Apropiere naturala prin fire-
le nevazute ale unei afinitati in cuget, simtire si ideal. Era
de inteles ca toata speranta lui de om iubitor de glie i vi-
zionar al unui destin mret pentru semintia valaha, sa se
reverse peste cei ce intruchipau stanca vie a reinvierii. Dea-
ceea, dela acel faimos
Esti unul,
poti fi milioane,
curajul tau sa infrunte temnita, tunul;
s creasco, voiniceste, sa creasca
vrerea ta romaneasca
loan&
sufletul 11 inal spre tria noua a veacului, tasnita din stra-
fundul de virtuti stramosesti oastea legionarti:
cand mai strain te vei simti in tara ta,
galben la gandul c. neamul se pierde,
nazdfavani haiduci cu tundra verde,
peste fuga vrjmasilor ca din cer vor pica...
In profunda-i sensibilitate sufleteasca, Aron Cotrus a pre-
simtit in acesti mazdravani haiduci cu tundra verde pri-
mdvara unei innoiri a spiritului romanesc, inceputul unui
nou ciclu istoric. A fost printre primii care le-a inteles des-
tinul i i-a cantat cum numai el putea s'o faca, simplu, des-
chis, luminos:
uite-i!...
arsi de soare, aspri, indrasneti,
crainici iuti ai unei noui vieti...
sub pasii lor iuti de-avangarde,
piatra, pulberea scapara, arde,
ei drumuri de foc se nip, imparateste,
spre-un aspru destin ce se 'mplineste..:
Si'n acelas poem TARA, de-o frumusete clasica, Aron Co-
trus prinde intr'o incondeiere rara imaginea falnica a omu-
33

www.dacoromanica.ro
lui predestinat s schimbe fata lumii. In cateva cuvinte iz-
bucneste sinteza celui incarcat de soarta cu darurile unice
ale conducerii i innoirii:
din multimile oarbe unu s'alege...
gandul lui: rege...
vorba lui: lege...
vrerea-i: platose de neinfrant...
pasul lui: cutremur de pamant...
Astfel, dela toti tribunii i martirii nearnului romanesc
cazuti pentru flacara nestins a iubirei de taxa., Aron Co-
trus ajunge la epopeea nationalista a secolului XX si la ma-
reata figura a Cdpitanului. In el si'n gandirea lui vede Aron
Cotrus intruchipata scanteia suprema a spiritului romanesc.
A spiritului de justitie si libertate. A spiritului de revolta
contra tiraniei, nedreptatilor i lipsei de demnitate.
Aron Cotrus se cutremura, i se'nclina in fata acestor pur-
tatori de mandrie national pe care si el o simte In fibrele
carnii si'n spiritul careia, pana la sfarsit, ramas-a pe drumul
de jertfe i glorie, calcat de opinca taranului si de bocan-
cul tintuit al legionarului.
Patriotismul invaluie intreaga opera a lui Aron Cotrus,
ca si cum din inceput a vrut sa fie si sa ramana un tipat in
noaptea de restriste a neamului... o prezenta vie in haosul
sufletesc al epocei... un indemn barbatesc pentru toti cei
ce-si au inima plind de dor de tara...
Nu-i poem, nu-i aproape strofa din care s nu tasneasca
miastra impreunare a poetului cu trairea lui in neam. Dela
suferinta iobagului de odinioara pana la calvarul Romanu-
lui sub cisma comunista, totul ia forma de baladd i dospi-
re in adanc a marelui gest de descatusare, sub condeiul de
foc al marelui poet. Paha i plansul devine, in graiul lui de
vizionar i lupttor, semn de victorie:
0 tara: tintirim,
sub puhoiuri straine
de mai vrem s trim,
e doara pentru tine!
Dar zorii ce-i astepti,
nu-s atat de departe:
calcand peste moarte!...
I-a fost dat lui Aron Cotrus sa fie poetul sbuciumului
suferintei nationale, precum i cantatorul neobosit al elibe-
rdrii. De tanar pana la ultima suflare pe muchea de cum-
pana dintre rau si bine i s'a impletit destinul cu relele
tiraniei i geamatul celui coplesit. In nobila lui conceptie
de viata i dragoste de glie, nu putea fi decat purtator de
cuvant al dreptatii, bard al eliberdrii de sub jugul samavol-
niciilor i indrumator statornic al celor ce-si asteapta clipa.
34

www.dacoromanica.ro
 La Aron Cotrt4 stihul patriotic nu-i un accident intam-
pltor pe parcursul sau liric. E o necesitate, e o traire in
adancul fiintei, o contopire magica cu tot ce poate fi mai
scump omului con0ient i neinfricat: Patria. Deaceea, in
versuri ca cele de mai jos, nu-i simpl in0ruire de imagini,
ci adanca daruire i angajament:
N'au pita j sare ai no0ri departe,
0 toti ca pe flacari a0eapta,
rfuiala cea crunta i dreaptd,
rdfuiala de maine, pe viata i moarte!..,
Tu drumuri deschide-ne catre soare-rsare
s fim impreuna
prin parjol i furtund,
cand neamul intreg va salta in picioare!...
Sub arcuul lui Aron Cotru sufletul Romanului tresalta
ca smuls din nepasare i tacere. Ochiul sclipe0e, bratul se
incordeaza, iar inima bate in ritm de razmerit. In adan-
cul fiintei se deschid zagazuri, lsand 0potu1 simtirilor as-
cunse sa-i reverse lumina dragostei de neam peste vremel-
nicia nazuinetlor personale.
Versurile cotru0ene transforma, ina1, deschid cai de
mandrie i impliniri. Poet al neamului, poet al luptei nein-
fricate, poet al increderei nestramutate in biruinta adeva-
rului, Aron Cotr1.4 va It/name pentru totdeauna un fulger
nestins pe bolta azurie a trairii romane0i.
Faust BRADESCU

35

www.dacoromanica.ro
 OVIDIU VUIA

ARON COTRUS,
MARELE RAPSOD

www.dacoromanica.ro
 AND vorbesc de rapsod, un gen de po-
vestilor de fapte eroice, gandul imi
zboara la aezii elini ale caror balade
puse unele langa altele au dat nastere
operei titanului orb, Homer. Sau mai
tkrziu, la truverii i minesangerii, artist
ratacitotri, minestreli, purtand cu ei de
la un castel la altul poemele epice,
chansonurile relatand despre eroii popo-
rului lor, Roland sau Cidul. Far inspi-
raga acestor anonimi ar fi greu de con-
ceput tm Orlando furioso de Ariosto,
Ierusalimul eliberat de Tasso, pana chiar i Paradisul pier-
dut al puritanului John Milton. Tot de la ei s'a nscut
romanul picaresc adus la apogeu de Cervantes sau continuat
mai fidel de Lesage cu al lui Gil Blas si Tom Jones al lui
Fielding. Cand maestrii s'au adunat la un loc si au inceput
sa se intreaca in bufonerii a aprut prima scena de teatru,
al comediei dell'arte desavarsiita de Shakespeare sau Lope
de Vega.
Si daca principala caracteristica a rapsodului era de a
se ascunde adica mai bine zis s ramand necunoscut dupa
masca personajului sat', vom intelege c poetul Aron Cotrus
este un direct descalecator din aceasta nobil i veche spita,
cu remarca insa c interpreteaza rolul unui cantaret al
vremurilor contemporane, deci la epitetul de rapsod se mai
adaoga i cel de modern.
39

www.dacoromanica.ro
 In esenta eroul sdu este poporul daco-roman i tara lui
Romania, asa cum America constituie pe cel al lui Walt
Whitman, paralela intre cei doi poeti facndu-se de nenu-
mrati comentatori, mai mult decdt indreptatit.
Din aceste motive versul liber al lui A. Cotrus cuprinde
sonoritati de aldmuri, nu rar boloydnoase in fortissimo,
vroind pared sd rupa, timpanele celor slabi, fdcut sd fie
recitat dar nu intr'o sald ci in aer liber impfastiindu-se ca
un cor de tulnice pand in departdri, de la cdmpia Aradului
la muntii Cibinului si-apoi, sus, pdnd la Rarau, deci un
cAntec despre tard creat sb, fie auzit deodatd de toat tara.
Pe drept afirm Murdrasu despre poemul respectiv urmd-
toarele Poezia Tara (1937) depdseste tot ce s'a scris in
vremea noastrd, ca rdscolire de fond sufleteascd i ca ritm
cuceritor.
Uite-i!...
arsi de soare, aspri'ndrazneti,
crainici iui ai unei noui vieti...
ca printre fulgere, prin furtuni, pe sub grindini
yin voiniceste de pretutindeni,
pddure miscaoare de goruni nebuni,
oaste fcdtoare de minuni,
cu vrere ndprasnicd, vie
de-atotputernicie...
Asa ne sunt prezentati fratii lui de generatie porniti
nunumai cu inchipuirea dar I cu fapta s construiascd o
noua patrie impdnzind orizontul cu silueta mAndr a cnte-
cului devenit tabdrd:
tabere cresc-veacul sd-1 clatine
peste tnguieli impietrite in datine...
tabere cresc-vaste cetati,
peste gemete i strambdtdti,
peste schilave rdsmeriti de-alteddti,
peste intinderi de plecate capete,
peste putrede robiri ce'ncep sa scapete...
Inima bardului este atAt de apropiat de stirbdtoarea
pdmantului muncit sub pasii sdi incat versurile lui impru-
mutd ritmul tdrndcopului si a sapei rdscolind din humd,
palate de lumina i drurnuri spre cer:
ciocanul cdnt
in pulpa stncii cand se implant...
latrd cazmale de-avalma...
ploud, fruntea, sAngerd palma...
veacul cdlit, frmntat,
sti-va pe unde-am calcat..
40
www.dacoromanica.ro
 tara, peste vremi, aduce-si-va aminte
de urma noastr fierbinte...
Artistul se regseste in elementul sau deoarece el nu a
slujit nicicand cuvantul numai pentru sunetul sau aurul din
el, ci cu scopul de a transforma ideea in actiune, versurile
lui fiind un fel de planuri de arhitect, se cer realizate in
forme si cladiri, doar astfel ii gaseste plinirea teoreti
cianul furisat in fiinta sa:
creste peste mine, peste timp si2ntuneric,
sub fulgere-un Maine feeric...
troite,
poduri,
fantani
cresc svelte din tinere mani,
in zile ca'n lungi saptamani...
Din sanul acestui efort al multimii dornice de renastere
spiritual izbucneste cu forta marsul solidaritatii umane
urcand culmi i trepte, in cadentele unui tact executat de
orchestrele marilor sperante i realizri:
pasi uzi...
de-abia i-auzi...
mii de spinari, de tlpi, pe schele...
ai cutezante, pe cai fait numar...
cot la cot
cu-otelul lor tot,
cu cerul de umar,
trece, in mars zdrobitor,
cu veacul aprins la picior:
oaste napraznica, sprintena, verde,
ce nicio btalie nu pierde...
Conducatorului lor ii Malta un altar de marmora unul ce
va dura pentru eternitate, tinand loc si de statuie si de
mormant, sapate in substanta neperisabild a duhului din
om, caci ele nu pot fi nici sugrumate, nici zdrobite i risipite
peste noapte in pulberea celor patru vanturi:
din multimile oarbe unu s'alege...
gandul lui: rege...
vorba lui: lege...
vrerea-i: platose de neinfrant...
pasul lui: cutremur de parnant...
Persoana este mitica, de, Hercule si Apostol in aceiasi fire:
ochii lui cu mii de uitaturi de-odata
strafulgera i scoald in picioare tara
41

www.dacoromanica.ro
 Si-apoi se face cum ca parca prin vazduh trece arhanghe-
lul Bunei-Vestiri, anuntand plugarului-imparat de maine
cuvintele cioplite in fumuri de cadelnite biblice: tara se
sterge la ochi i pasii si-i schimba.
Prin poemul Tara scris la Arad in 1935 Aron Cotrus se
arata a fi neindoios cantaretul noii revolutii. Cei ce 1-au
cunoscut pe-atunci fie in redactii de ziare, fie mai aproape
in plimbArile de pe Malul Muresului, noaptea sub cerul de
pusta incarcat cu duzi si vii aurite, ne-au lAsat amintirea
unui om de-o rarA curAtenie sufleteasca patruns pana la
religiozitate de credinta arhiereului ajuns pe calea cea
dreapta.
Oare noi urmasii lui am putea sa ne intoarcem fata de la
el, s nu-1 recunoastem ca pe unul dintre cei mai apropiati
de nazuintele noastre?
Rapsodie valahd datatA cu anul 1941 revazutd in 1954 ar
putea s poarte titlul de Inscriptie pe Columna lui Traian,
leitmotivul poemului aproape obsesiv constituindu-1 cetatea-
mama Roma de piatra, Roma strAveche, imparteasa fait
pereche / a lumilor /, toate Romele nevazute din noi, Roma
demiurga, Roma, de azi, Roma de ieriD.
Originar din tara Sibiului cu liceul facut la Blaj, Aron
Cotrus ca si Badea Callan coborat din regiunea Fagarasului,
se va simti impins ca de un impuls interior venit de departe,
ecou din sangele stramosilor spre antica Roma:
ca spre'nflorita copildrie,
Roma, Roma, spre tine ma'ntorn,
ca dupa-un cantec de corn
venit din strAfunduri de vesnicie...
Sarmisegetuza-Roma, Traian-Decebal, nume surori repre-
zinta simbolic ca'ntr'un tablou fantastic originea neamulul
sau daco-roman:
dac darz ce moare
'n picioare,
aparandu-si cu furie suie
ce-al lui e-
cu rAzmerita-mi, carpatic-dunarean manunchi
de furtunatica aroma, -
cu sangele oprit in piept
si'n rdrunchi,
in fata ta, Roma,
gandul meu drept
cade'n genunchi...
Viziunile cotrusiene desfsurate totdeauna in dimensiuni
gigante de canate i sirnfonii fluvii iau contururile unei
imagini absolute privind roata lui Horia implantata vie in
inima neamului:
42

www.dacoromanica.ro
 pi nu-s pe pmant Negoi de noroi
si nici pe lenese puste, atatia gropari,
iuti i barbari,
roata lui Horia s'o ingroape in noi...
Mai departe destinul poporului sal.' este ferecat in mantia
de purpura a unor versuri solare, frumusetea lor atingand
perfectiunea, in expresie i simtire:
candele fostu-ne-a: luna,
goarna: furtuna...
pi, pe bolta albastr,
pentru pasul nostru aspru i spornic,
soarele-singurul ornic
peste vesnicia noastra,...
pdurea fostu-ne-a: verde biserica,
poiana: mandstire feerica,
iar piscul solitar:
altar...
pi-n luptele noastre cu iadul,
preot vremelnic
fostune-a bradul...
pi cerul: molitvelnic...

Numai in Miorita mai este sufletul neamului nostru atat

de cu profunzime i aproape de Dumnezeirea lui caracte-
rizat, deaceea de-aici incolo am putea vorbi nunumai de
spatiul mioritic dar de buna seama si de cel cotruscian cu
loc in matricea creatoare a spiritutalittii romanesti.
S'o ridica intr'o zi tot ce-i viu i drept,
in Volga de foc schimband cele stepe,
si ndprasnic Orland cutropitorilor piept
o tard ca in basme, navalnic va incepe...
Si se mai poate postula Ca asa precum Rapsodia romana
a lui G. Enescu poarta in ea cantecele i sufletul Moldovei
de Nord si ale Bucovinei, ca i balada lui Ciprian Porum-
bescu sau poezia lui Vasile Posteucd, Rapsodia Valahd a
lui Aron Cotrus apartine in primul rand Transilvaniei, poe-
tul prezentandu-se in toata maretia lui ca un artist arde-
lean.
Inca, mai este de subliniat e dragostea de neam si de
pamantul sau natal a dat rod in inima lui unor versuri atat
de stralucite Meat ele nu pot sd alba asemanare in litera-
tura romang decal cu cele ale marelui Eminescu din Seri-
soarea a treia, sau din neterminatele sale epopei.
Dealtfel Aron Cotrus a fost el insusi fascinat de perso-
nalitatea lui Eminescu dedicandu-i un poem intitulat Emi-
nescu, publicat in 1939 la 50 de ani de la moarte revazut
fundamental in 1959 si aparut in Carpatii. Paralela dintre
43

www.dacoromanica.ro
cele doua editii ale poemei Eminescu ar merita o exegeza
mai apropiata nunumai pentru a revela evolutia liricii dar
0 mai ales, a conceptiei politico-sociale, a poetului.
rn treacat fie spus Eminescu este redat in maniera co-
trucian-eroica, Dante valah, maria Ta in fond oglindin-
du-se caracterele ce ii leaga, afinitatile dintre ei, aa cum
le-am aratat 0 in cele de mai sus:
Peste-a vorbelor traco-romanica gloata,
peste vistieria lor, in mii de locuri ingropata,
crai,
peste-un maims i mandru grai,
tacerilor noastre, ca nimeni niciodatd,
glas ai venit s le daiL..
Finalul se refera la Doina eminesciana, poezie epurata azi
dintre creatiile lui, in esenta pentru activitatea patriotica a
poetului, pe urmele careia s'a inscris 0 Aron Cotru, un
adevarat testament 0 far conducator:
Si-un aspru testament, de punmul lui scris:
Doina s'o tim pe de rost pand i'n vis!
Apa vie sa ne fie, lege 0 pane,
pentru Romaniile albe de mane,
pentru Romanii le aspre de mane
pentru Romaniile darze de maneL..
Credem ca daca Eminescu ar fi avut posibilitatea sa ci-
teasca acest poem ar fi ramas tare placut impresionat s
afle ca tmul din urmaii carturarilor de la Blaj, mica Roma
cum cu mult drag o salutase el, a reuit sal cinsteascd, asa
cum ii sta bine imui luptator milenar, cu un vers atat de
patetic i eroic, iniruindu-se desigur printre cele mai fru-
moase ce i-au fost vreodata adresate de fiii neamului sau.
Jocul cu statui de munti i brave menhire lb aduc pe Aron
Cotru iar la metafore cazute ca merele din gradina Hes-
peridelor:
Cu pana vie de vuItr
sau cu un varf de sulita,
a vrea sa-ti scriu, cu flacari ,numele'n azur,
pe orice sold de stanc i pe mice ulita!
Aa ajungem la Rapsodia daca. din 1942, dedicata, razboiu-
lui, patruns de acel duduie, duduie tunul meu.
Se proclama alaturi de cei doudzeci de milioane porniti
in luptii, pentru albe Sarmisegetuze de vis, incorporand
sinteza mandrei Roma cu darzenia dacd:
pe drumul cel mai aspru 0 mai greu,
cu Durnnezeu
inainte,
neam al meu, neam al meu!...
44

www.dacoromanica.ro
 Lupta se arata dreaptd, dus impotriva Uralilor plecati
praptid spre soare apune si'n cavalcade tamerlanice, paga-
ne, / de azi pe mane / sa-nghith Europa si pmantul ca
pe-o pane...t.
Dar pang la urma, melosul este druit, nici maresalului
nici altor ofiteri, ci soldatului fait grade, vechiul su ortac,
Man:
in fata morii, ca un verde Ceahldu
creste, Mane curajul tdu.
Jertfele irnprAstiate pe Varagane dusmane ii rdsar in fata
ochilor ca o dumbrav de mesteacani pe a cdrei crengi ard
in eternitate flcrile sufletelor celor ce numai sant:
din groapd de-ostas in groap de-ostas
salbateca pustietate,
in inimd si'n snge insenm
nume i nume valahe, crestate
pe cruci de lemn ,pe cruci de lemn...
$i poate fiindcd suntem singura tara din lume ce nu-si
aminteste in rugdciunile ei de Duminecd eroii cdzuti, in cel
de al doilea rdzboi mondial, pe stepele intinse pana sub Cau-
cazi si Volga, versurile lui Aron Cotrus ne vor aparea
ca un monument ridicat soldatului necunoscut care cu (cbaio-
neta valah a'nfruntat tunulD, rusesc, monument demn de
asezat rang maosoleul vitejilor cazuti la Mrdsesti i Oituz:
ostas de fier al neamului meu,
cu glontul in piept, cu moartea'n riirunchi
gandu-mi, langa tine, cade'n genunchi
pi dragostea mea mut
pe-obraji te sdruta...
Tragismul atinge vibratii de lira' vrsand in loc de note,
lacrimi, tabloul fiind demn de una din scenele rdzboiului de
neatdrnare pictat de Grigorescu sau cantata intr'o balada
virgiliand de Cosbuc. Cu acestea vreau sa, spun ca prin Rap-
sodia dacA, rzboiul dus de poporul roman impotriva Rusiei
rosii a intrat in legenda poeziei si in Istoria neamului ce
nu mai poate fi schimbatd.
Incdodat poetul termind in apoteozd, prorociind ptnan-
tului dacic o patrie nvalnicA i noud:
rai de mesteri,
far'de pereche,
de cfancene cresteri,
peste vatra-ti strveche,
pe masura vitejiei tale nzdrvane,
Ioane, Mane!...
45
3, Lui Aron...
www.dacoromanica.ro
 Dupa, sfarsitul celui de al doilea razboi mondial, Aron Co-
trus va fi martorul imprtirii globului conform tratatului
de la Yalta, tara lui cazand intr'o jalnica robie. Poemul Intre
Volga si Mississippi, de care ne-am ocupat intr'altd parte,
se oranduie printre marile acte de acuzare ale acestei neoa-
sezdri strambe, imposibile i inumane.
Dar poetul nelinitit, desi invins nu vrea s se stie pier-
dut, incearca deci un drum de salvare. Traind in Spania va
dedica Tdrii lui noi Rapsodia iberica privind istoria ei, fos-
ta si a lui Traian, nascut pe peninsula cantandu-o prin pris-
ma latinittii si a inrudirii de sange cu natia romand. Poe-
mul ar merita un comentar mai apropiat din partea unuia
din fratii nostri identificat total cu spiritualitatea poporului
spaniol.
In ceace ne priveste acuma cu un interes deosebit ne in-
tampind poemul Cantec lui Ramon Lull.
Pentru a patrunde sernrdficatia acestei rapsodii cotrus-
ciene trebue s ne reamintim ca Ramon Lull se prezinta ca
unul din cele mai interesante spirite ale secolului XIII lea
si poate cel mai valoros dupa Toma d'Aquino caruia ii este
aproape contemporan.
Nascut in Mallorca ii va face studiile in Paris si Mont-
pellier ajungand curand unul din cei mai mari invtati ce
i-a avut vreodata omenirea. La 30 de ani se retrage dela cur-
tea regelui catalan, dedicandu-se cu totul celor spirituale.
Rmane cunoscut ca intemeietorul logicii matematice si a
literaturii catalane cu romanul sat filozofic Blanquerna dar
de cel mai deosebit interes momentan se releva activitatea
lui ferventa de misionar catolic, urmarind s uneasca ce-
lelalte religii si in primul rand musulmanismul cu catoli-
cismul sub suprematia papala. Desi la o varsta inaintatii,
sfarseste ucis prin bataie cu pietre in Tunisia, platind in
acest mod cu viata, credinta lui intr'o reforma a sufletului
omenesc.
Pentru Cantec lui Ramon Lull scris in limba spaniola,
Aron Cotrus primeste premiul mallorquin de poezie, i pe
bun dreptate succesul lui este comparat cu cel al lui Vasile
Alecsandri, laureat in 1879 la Montpellier pentru cantecul
ginii latine.
Cantec lui Ramon Lull urmeaza mai multe secvente; pri-
ma descrie intalnirea poetului cu sfantul, Titanic sihastru,
navlnic atlant:
Cu gandul, cu pasul, grabit i fierbinte,
pe toate potecile tu imi iei inainte:
pe suisuri de munte i pe tarmuri de ape,
departe si-aproape
cu sufletul aprig, de arsite ars,
ca Saul din Tars,
dupd'ntalnirea, intru foc si'ntru scrum,
pe darzul i dreptul Damascului drum...
46

www.dacoromanica.ro
 Noi am prefera sa comparam trairea poetului nu cu cea
a lui Paul pe drumul Damascului ci mai potrivit cu a Sfan-
tului Petru, pe via Appia antica iesind din Roma intr'o noap-
te fara luna, pentru simplul motiv c lumina aratata lui
Paul a insemnat un inceput, pe cand cea a lui Petru asa
cum era si a autorului nostru, incheia un destin ducandu-1
pe rugul sacrificiului dar si al adevarului suprem.
Am fi tentati sa descriem aici una din cele mai specta-
culoase convertiri a secolului dar am gresi daca am proce-
da asa. Poetul Aron Cotrus fiu de preot, ortodox a fost
toata viata credincios dar nu ca un vlastar de prelat ci ca
simplu Wan, pentru care nu exista deosebiri confesionale,
Dumnezeu fiind unul si indivizibil. Totodata se contureaza
ferm, deosebirea liricii cotrusciene de cea a lui Octavian
Goga, cel ce va purta in versurile sale mireasma de busuioc
a patrafirelor liturgice 0. a armoniilor cantului insusite din
cartile sfinte, tropar si ceaslov, ale tatlui pop la biserica
din deal in satul Rsinari.
Intalnirea lui Aron Cotrus cu Ramon Lull deci cu cato-
licismul medieval, inseamna nu o revenire la credint ci o
iluminare a unui drum catre Dumnezeu, precum o rnarturi-
seste urcand muntele Randa alaturi de un dalugar manor-
quin:
C'un palid calugar de neam mallorchin,
pe cM neumblate, ma pierd 0. ma'nspin,
si tot cautandu-te, ma caut mereu
pe toate drumurile spre Dumnezeu!
Muntele Randa il sui, si ma intreb:
fostuti-a oare Sinai ori Horeb?
Poetul ia forma unui, taran de Carravaggio cu mainile si
fata arse de soare, cu pielea dura taiata de vine ingrosate,
punandu-i-se deodata, ca sfantului loan sau Matei, pana in
mana, intunercul din juru-i fiind sfasiat de un fir de lumi-
na plecat de sub aripile columbei intrupand pe Duhul si
spiritul dant.
Cantec lui Ramon Lull corespunde unui mister crestin,
unic in felul lui, demn de retinut prin sinceritatea sa, prin-
tre marile pagini ale literaturii crestine, asa cum incep ele
dela Confesiunile prea fericitului dant Augustin.
Si pentru pamanteni trebue amintit cd asa a avut loc tre-
cerea poetului la religia catolica, intr'o zi pe muntele Ran-
da, nou Ararat, Sinai si Horeb, in cautarea lui Ramon Lull.
Desigur ar fi de analizat faptul in lumina invataturii lui
Nae Ionescu dupa care romanul pur si simplu ar fi ortodox,
ori cum Aron Cotrus este sigur un roman pur si simplu
s'ar putea deduce ea filozoful ar fi gresit in deductiile sale.
Pentru adevarata proportie a lucrurilor trebue sa ne amin-
tim ca atat filozofia lui Nae Ionescu cat si gandirismul ur-
mareau sa pund bazele unei culturi de spiritualitate roma-
47

www.dacoromanica.ro
neasca, in conclitiile societatii romanesti interbeIice, cand
nu puteau decal sa tina seama de realitate, ortodoxismul ei
fiind unul de necontestat. Asadar N. Ionescu in 1938 a avut
perfecta dreptate comentariile lui E. Lovinescu in a sa Is-
torie a culturii romane se profileaz a. ca cel putin nedrepte.
cat priveste pe neolovinescianul prelat, care recent sustine
in legatur chiar cu problema ce ne intereseaza ea' Nae Io-
nescu ar fi practicat o zdreanta de filozofie i o carpeala de
teologie, se autocondamnd la un lamentabil puerilism de
gandire eventual lui potrivindu-se caracterizarile facute lui
N. Ionescu.
Perceptele ionesciene sunt valabile pentru trecutul neamu-
lui dar ele nu apartin unei dogme sau sistem absolut si pen-
tru viitor, conditiile istorice schimbate ducand si la alte
perspective, dealtfel complet in concordant cu conceptia
profesorului de metafizica, dusman al oricarei inchistri de
gandire. Nu se poate trece cu vederea ca in tara biserica
crestind indiferent de confesie dar in primul rand cea orto-
doxd, a intrat intr'o criza adanca dirijata de stat, pentru
vremurile ce vor veni nefiind exclusa o reforma a spiritului,
ceace nu schimba asertiunea lui Nae Ionescu privind trecu-
tul ortodox si bizantin al poporului nostru. Deosebirea in-
tre spirite o putem usor evidentia comparand bisericile cele
trei sute ale Bucurestiului de pilda cu cele ale Romei sau
ale Toledoului, traditia unui popor neputand fi schimbata
de pe azi pe maine, chiar daca s'ar realiza unirea tuturor
bisericilor intr'una singurd.
Aron Cotrus, asa cum se intampla i aItor exilati, departe
de tard, inerent devin dupa, afirmatiile lui Posteuca, i lo-
cuitori ai Universului integrati intrb conceptie mai globala
chiar daca nu uita niciun moment de patria lor. Astfel poe-
tul nostru descopera in catolicism nunumai modul sau per-
sonal de redemptiune ci si pe cel al neamului sau si al ome-
nirii intregi, de sub dominatia marelui dusman al contem-
poraneittii, comunismul.
De la Roma, capitala veche a imperiului roman, ajunge la
Roma catolica de azi dupa credinta lui cu pontentialitati
ce pot fi opuse, asa cum o spune si in Intre Volga si Missi-
ssippi, imperiului rosu, corespunzand unui imperiu spiritual
al lui Dumnezeu pe pamant. Sa-i ascultam incaodat con-
vingerile, justificandu-si pe aceasta cale veneratia fata de
Ramon Lull, sfantul, titanul:
Lumea'n catedrala ai vrut sa o schimbi,
si'ntr'o singura limba ale lumilor limbi;
s scrii pe ltinie ca in grai catalan:
carti mai presus de Talmud si Coran,
precum ca sa'nteleaga cei ce nu inteleg,
spre Roma sa se'ntoarca pmantul intreg,
spre piatra uncle Petru piciorul i 1-a pus,
pecetluind cu sange porunca lui Isus.
48
www.dacoromanica.ro
 S nu uitam ea toate acestea i se intampla unui om ajuns
aproape de capatul cardrii, zdrobit in vis si ideal:
dar, orb si olog, drumul meu verde,
in crunte desisuri de besne se pierde...
$1. mai atragem atentia c ceace acum treizeci de ani,
cand a scris Aron Cotrus, Cantec lui Ramon Lull, nrea o
utopie, inflacarare de artist, azi prin experientele Poloniei
si ale altor fenomene traite sub Papa Giovanni Paolo al
II-lea, careia i se mai adaoga oricat nu 1-am accepta si re-
virimentul extraordinar al musulmanismului, va trebui s
dam astazi mai mult ca len i maine poate si mai mult, o
serioas sansa de viitor Romei i imperiului ei spiritual, pe
aceast eale Cantee lui Ramon Lull fiind nu once fel de
iluminare ci una apartinand unui poet-profet.
Termin seurtul meu comentar privind operele de rapsod
pi eronicar de istorie ale poetului Aron Cotrus cu remarca
de a ma fi silit sa-mi exprim ideile i parerile prin metoda
analizei, cele mai obiective. Desi recunosc c il am pe poet
foarte apropiat de inima, tot timpul m'am asezat fortat pe
alte baricade vroind s ma consider ca i cand asi fi un
dusman al credintelor sale.
In ultima instanta am dorit s dau un exemplu cel putin
valabil pentru noi cei ce trann intr'o lume zisa libera pi
anume c nu ne este permis s ne impunem gandirea al-
tora, asa precum procedeaza cei din Ora, admitand doar o
parte din poeziile lui Cotrus (pe niciuna din cele comentate
in articolul de fatd, desi far& ele nu se poate cu adevarat
cunoaste proportiile poetului Aron Cotrus) sau pe Goga pi
Blaga pana la un oarecare punct pe urma sunt deformati
sau chiar desfiintati fiindca au indrznit sa gandeased alt-
fel si nu conform legilor din dogma. Adie daca avem pre-
tentia ea traim intr'o lume mai bun este de dorit s o pi
cinstim cu o judecat pe masura ei, respectand marile spi-
rite in modul lor de a vedea istoria. SA ne invatam s pi
ascultam chiar daca pe undeva suntem convinsi a fi in po-
sesia panaceului universal de eunoastere.
Deci m'am trudit sa.-1 redau pe artistul studiat asa cum
se prezinta cu adevdratelea si nu cum am vrea noi sa fi fost.
Trecand peste orWe fel de consideratii indiferent in ce
tabara se va situa muritorul de rand, Aron Cotrus ocupa
un We printre cei mai man poeti ai literaturii romane:
Ce taind putut-a de-odat sa sparga
temnita mutd i oarba. i larga,
intre cel care-i fost si'ntre cel ce ramane,
drept ca un cedru peste ziva de mane?!
Ovidiu VUIA

49

www.dacoromanica.ro
 V. COPILU CHEATRA

CUM L'AM CUNOSCUT

PE
ARON COTRUS

www.dacoromanica.ro
 E cinci ani colind Spania, cat ma
ajuta slabele mele puteri financiare,
dar mai cu seama prietenii lui Co-
trus, care au devenit i ai mei, ca
pe urmele sale, sa, ma incarc de po-
lenul respiratiei lui, s culeg mierea
fiecarui fagure de cuvant care n-a
/ putut ajunge Inca pana la noi. Am
aflat in acest fel de existenta unui
Cotrus necunoscut Inca. Am par-
curs, cu infrigurare, aritnietica randurilor sale vi-
guroase din multe scrisori adresate prietenilor sai
si rn-am convins, tot mai mult, ca despre el nu se
poate vorbi decat in genunchi. Am constatat ca mo-
nografia sentimentald, la care lucrez de peste trei-
zeci de ani, ar fi fost lipsita de fiorul liric pe care
am urmarit sag imprim paginilor inchinate lui si
mai cu sea/n de istoria pe care a scris-o cu pro-
pria lui existenta. M-a obligat adevrul despre ul-
tima perioada a vietii lui sa-mi iau lumea in cap,
sa nu crut nici o osteneald 'Ana nu voi fi parcurs
tot itinerarul sau atat de dramatic, trait cu intensi-
tatea de care numai inima lui de tisa era capabila.
53

www.dacoromanica.ro
 Acum cand se implinesc cloud decenii de la trece-
rea sa in vesnicie amintirile ma sugrum i evoca-
rea intlnirii noastre ma depaseste. Dacd totusi o
fac Ii cer iertare maiestrului meu i ie cititorule
pentru stangacia cu care ma exprim, pentru Ca, aici
sau acas, intotdeauna Cand ii rostesc numele, bu-
zele ma ard i inima ma doare, convins ca, niciodata
ceea ce simt i ar trebui s fie spus despre el, nu e
indeajuns, nu e destul de elocvent.
Eram elev in cl. a VI-a, cand in anul 1928, priete-
nul i colegul meu de scoald primara, pictorul Aurel
Chira, a venit la noi, intr-o seard, insopt de un tnr
smead, pared pogorat de pe un prapor. Era student
la coala de Arte Frumoase din Cluj 0 s-a recoman-
dat: Miron Radu Paraschivescu. Fusese dat afard
de gazda pentru cd nu platise chiria de caeva luni.
Cum parintii mei prsisera temporar satul si se
angajasera muncitori la moara Albina, unde un
var al tatei, ca administrator, ne-a oferit, drept lo-
cuint, doua incaperi cat doua remize, nu i-a fost
greu mamei sa-i astearna un pat si lui Miron. Asa
se face cd Inca de a doua zi am inceput s schimbam
opinii despre poezie. Auzindu-ma recitandu-1 pe Go-
ga, Miron mi-a intins o plachet de versuri cat podul
palmei cu titlul, ciudat pentru mine, Maine, sem-
nata Aron Cotrus. In caeva zile Cotrus ma inunda-
se. Ba mai mult imi zapacisem colegii cu versurile
sale. Am alergat la Biblioteca Universitatii unde
prof. Candid Mus lea era director, sau prin vecinata-
tea directorului, destul ca, datorita faptului ea
aveam recomandarea lui Agarbiceanu, dupa o juma-
tate de or ieseam cu bratul plin de carti, dintre
care nu lipseau: Poezii tiparite la Ordstie in 1911;
Sarbatoarea mortii, Arad 1915; Romania, poe-
ma, Brasov 1920. Mai tarziu mi-am intregit colectia
cotrusiana cu tot ce a publicat, primind cartile lui
tiparite, majoritatea, peste hotare, cu autograful de
rigoare.
Colocviul dintre mine si M. R. Paraschivescu,
despre Cotru i poezia lui devenise frecvent si
rodnic, mai ales cd in lipsd de alta perspectiva mai
bund, Miron a primit bucuros invitatla mea de a ne
54
www.dacoromanica.ro
ptrece o parte din vacanta la Iara, una din cele mai
frumoase comune dintre muntii Trscaului si Mun-
tele Mare. Asa se face ca in prima Duminica a lunii
Iu lie din anul 1928, am urcat impreund, pe Aries in
sus pana pe muntele Gaina la Tdrgul de fete.
Odat ajunsi pe munte, am urcat, inainte de
rsaritul soarelui pe curcubdta Minh, de unde, la
acel ceas and migesc zorile, este o clipd cand se
vede, ca in palma, toata curbura Carpatilor, Inca
ai impresia ca, iesti in fata unui miracol. Dupa, ce
am admirat, muti, fantastca panorama care se
asternea la picioarele noastre, a inceput sa coboare,
odata cu rsdritul soarelui, o ceata stravezie in
cristalele careia strluceau apele involburate ale
Oltului si cele molcome ale Muresului. In jurul
nostru se cuminecasera cu sfanta inprtasanie a
peisajului romanesc, palcuri, palcuri de oameni,
veniti din cele mai indeprtate parti ale tarii. Fara
sa-mi dau seama cum si de ce am facut-o, uitand de
mine si ignorand sfiala care ma caracteriza, am
inceput sa, recit o poezie scrisa dupa intalnirea cu
opera lui Cotrus, pentru care aveam un cult, pe care
nu mi 1-ar fi putut zdruncina nici chiar amenintarea
cu pedeapsa capitala. Si, privind peste panorama de
la picioarele noastre am graft: Pe voi v cant, pe
voi, pe moti, / Strmosii mei din tata-n fiu, / Sa
stiu cd crapa ranza-n toti / Cei care Ira jupuiesc de
viu, / Ori v despoaie de podoabe, / De aur si de
marile pduri, / De ati ajuns, in Romania, iar ba-
rabe / Si-au ruginit tisurile la sacuri. / Voi imi
sunteti ortaci in veci / Si-o sa, va cant cum nu v-am
mai cantat. / Pe voi c-ati putrezit in furci sau
beci, / Sa stiu ca pentru asta voi fi spanzurat. / Pe
voi ce-ati zguduit istoria din tatani / Si-ati scris-o
dureros cu sange, / Pe saracia voastr sa v stiti
stapani, / Voi care n-ati stiut cersi sau plange, / Voi
cei razvratiti din tata-n fiu, / In sange-mi clocoti
si-acum, / Ca".-s os din osul vostru, stiu / Si-o s va
urrnez pe-acelas drum, / Pe care 1-au urmat tribu-
nii, / De par'ca ii aud si-acus, / Chiar de-oi fi socotit
de unii, / Poet mai anarhist decal Cotrus.
Din grupul oamenilor care rn-au ascultat s-a
55

www.dacoromanica.ro
desprins unul cu ochi de cetina si obrazul de cocon,
s-a apropiat de mine, rn-a imbratisat afectuos, prie-
teneste spunandu-mi: Nu te sfii! N-ai pentru ce.
Taragotul ti-e bun. Suna frumos. Verbul vibreaza.
Merge la inim. Si in poezie acesta este secretul.
Si petrecandu-rni maim dupg umeri rn-a prezentat
parohului din Albac, parintele Iuliu Todea, profeso-
rului Micu, directorul Scorn Norma le de Invattori
din Abrud, etc. Am coborat impreund, ca si cand
ne-am fi cunoscut de cand lumea, pe platoul munte-
lui, unde la concurenta cu peisajul, se desvaluia o
noua panorama, de astadata datorita multimii care
se preumbla printre setre targuind, vase si unelte
casnice din lemn, de la donite la furci sau greble,
juguri pentru plavani sau puiul teirgului pentru cei
dragi. Gazdaritele din Turda te imbiau cu fripturile
lor specifice si paine alba ca omatul din Scaunul
Ariesului, iar hunedorenii te pofteau la jinarsul lor
inegalabil in mirozn si tarie, de cirese negre, cu-
noscute sub denumirea de moacre.
Preuteasa parintelui Todea ne astepta cu masa
intins pe o fata de masa alba ca omatul, inconju-
rata de cergi pe care ne-am asezat de indata cinstin-
du-ne. Curand, dup cateva pahare de broazba
(tuica de cirese negre), s-au nivelat distantele, s-a
destramat sfiala si cand au inceput sa coboare
umbrele a sosit si ceasul spargerii targului. Prin-
tele Todea imi devenise prieten. Ne tutuiam. Mai
precis imi spunea pe nume, ca si inirnosul director
al luminatorilor satelor, doar tanarul cu obrazul
de cocon, ciognea cu mine paharul urandu-mi:
Noroc tinere poet care nizuesti sa fii mai anarhist
decat Cotrus! Iti urez sa-1 intreci!. Abia cand la
despartire mi-a intins cartea de vizita si se indeparta
calare pe un murg de munte, mic dar indesat, pri-
vind numele si adresa tiparit in doua limbi, am
priceput de ce convivii cu care am petrecut o zi
intreaga, zambeau la urarea fcuta de Cotrus, pen-
tru ca cel ce-mi urase SA', fiu mai anarhist decat el,
nu era altul decat acela pentru care aveam un cult.
Odata stabilita legatura cu Cotrus, pe zi ce trecea,
ea se adancea an de an. Ajunsesem s corespondez
cu el saptamanal.
56

www.dacoromanica.ro
 Biografii lui Cotrus au sustinut ca Aron Cotrus
s-a ferit sa-i spund parerea despre arta in general
i poezie in special. Speram ca in monografia despre
care am pomenit sd-i dezmintim. Pana atunci fie-ne
ingaduit sd reproducem aci o parte dintr-o scrisoare
a sa, care subsemnatul, in care ii exprima crezul
despre rostul poeziei. Cititorul se poate convinge
despre perenitatea crezului sau, iar cei care i-au con-
testat poeziei cotruiene fiorul Eric se vor convinge,
peste vreme, de unilaterala lor optiune pentru o
poezie fard substanta umanitaristd. Pentru cd acesta
este Cotrus: Un mare poet umanitarist. Dar sa-1
ldsdm pe el sa vorbeascd: ... Vdd ca rn-am luat cu
vorba i vreau sa-ti atrag atentia ca nu-i bine sa te
iei dupa scriitorii care, neavand ce spune, se uitd
peste gard la vecini, si mai cu tardita, mai cu topta-
nul imprumutd de la ei nu numai forma ci i. con-
tinutul. Cu alte cuvinte traiesc din furt4ag. De doua
ori pdgubitor. Odatd pentru ei i a doua oara pentru
cititori, care nu inteleg nimic din ceea ce scriu in
limba lor pdsdreasc. AcWi snobi uitd ca dintre
toate popoarele de pe pamant, noi avem cea mai
frumoasd poezie populard. Cd am vorbit in versuri
cu mult mai inainte de a ne fi format ca popor
roman. De aceea, pentru noi, poezia este o necesi-
tate. Obligatia noastra, ca poeti, este cleci sd i-o dam.
i nu i-o putem ddrui decat dacd santem convinsi
cd prin poezie il putem face mai bun. Ornul este un
depozit de posibilitkti. Descoperindu-le putem face
multe din el. Pentru cd, cine nu tie?, ornul nu tre-
buie sd ramand a,a, cum s'a ndscut. N-avem dreptul
sag ldsdm numai cum este, ci i cum ar putea fi. Cu
alte cuvinte nu avem o cambie semnatd in alb s
pornim de la el, cand scriem, ci sa firn convinsi cd
prin munca noastr 11 O. inraurim. Dintre toate ar-
tele, poezia cu toate speciile ei, are cea mai stufoasa
functie, in raport cu stadiul social atins de un popor.
Accept i. poezia de sugestie magica, ca i pe cea
abstracta care tine de cunoWere, deci de ratiune,
dar fie ca lini5tete sau trezWe, fie ca ne las
tablou, hi fata ei, ea nu poate i. nu are dreptul sd
fie un proces verbal al simtdrnintelor mele pur per-
sonale. Menirea ei este de a emotiona pe om total,
57

www.dacoromanica.ro
de a permite insului sa se identifice cu viata aItuia,
s devind ceea ce nu este, dar ar putea sa" fie. Nici un
poet din lume n-a rezistat actionand numai prin
ratiune, ci i prin sensibilitate i sugestie. Poezia ta,
tanarul meu prieten, nscut din aluatul celor mai
Impiinii muncitori din Romania, trebuie s piece
de la convingerea ca are un rost. Nascuta din reali-
tate ea trebuie s influenteze realitatea. Nu uit cum
au tresarit motii cand ti-au auzit versurile acolo sus
pe munte. Ce pacat ca au fost numai o duzina, cloud,
care te-au auzit. Iata de ce trebuio s ne facem
auziti de cat mai multi. Sa, coboram poezia in stra-
da. S-o oferim noi, ca pe-o ofrandk milioanelor de
flmanzi dupa omenie. Dar despre rolul poeziei vom
mai sta de vorba, pentru ca n-as vrea sa fiu rau in-
teles: misiunea ei nu este de a forta usi deschise, ci
de a le deschide pe cele ferecate....
Ne oprim aci fard comentarii, ca un pios omagiu
adus aceluia care a crezut in rostul poeziei, cu sen-
timentul c restituind, chiar i numai un fragment
despre crezul sau artistic, ne-am facut datoria fata,
de aceia, care au inteles tarziu ca Aron Cotrus este
si ramane unul din piscurile poeziei romanesti, daca
nu chiar cel mai mare, dupa Eminescu, asa cum
afirma in revista Steaua din talk un mare poet
al gandirii ,aflat printre romanii de poste hotare.
Madrid, 24 Iunie 1981.
V. COPILU CHEATRA

58
www.dacoromanica.ro
 VINTILA HORIA

ARON COTRUS
IN
AMINTIRE

www.dacoromanica.ro
 _ ACEAM parte amdndoi din grupa-
rea dela Gandirea si ne-am cu-
noscut acolo, in umbra luminoasd
a lui Nichifor Crainic. Semdna cu
personagiile pe care le canta in ver-
suri de piatrd, pared cizelat in cre-
menea din care i Meuse model
si poesie. Recitam seara, impreund
cu fratele meu i cu prietenul nostru Su lied, versuri
de Cotrus:
Stai si-auzi cum latrd
Cdtelul pdmantului
sau poemul inchinat lui Horia, dar in special imi
pldcea versuriIe din tinerete, pline de mister pa-
mAntean, de legendd si de noapte teluricd. Primul
autograf pe care mi l'a scris pe pagina unui volum
abia iesit de sub tipar m'a impresionat, pentrucd
si felul lui de a desena literele semdna cu poetul.
Erau litere mari, puternice, caligrafiind o gdndire
abruptd si tardneascd, dreaptd, asa cum drepti erau
toti scriitorii care, intre 1934 si 1940, imi erau
61

www.dacoromanica.ro
intr'un fel modele. II invidiam din cloud motive:
intai pentruca stia s trdiasca in acelas timp in
Tara si dincolo de ea (era atasat de presa cred ca la
Berna pe vremea aceea) si pentru gloria poetica din
care-si facuse o aureol pe care o purta in jurul
fruntii cu un fel de ciudatd omenie si chiar cu sfiala.
Vreau sa spun ca statea drept in toate cele, asa cum
statuse Eminescu, asa cum stateau Crainic, sau
Blaga, Pillat sau Voiculescu, Adrian Maniu sau toti
cei tineri care atunci incepeau sa se afirme. Gene-
ratie dupa generatie, poetii tineri aveau un ideal si
luptau in numele lui cu toatd puterea versurilor si
a vietii lor inchinata poesiei si pamantului care-i
adusese la lumina,. Exista o trecere vizibild intre
pamant si cer, o punte metafizica in aerul din jurul
nostru, numita Romania, aruncata intre un taram
si celalalt si pe care umblau in lumina geniului
romanesc poetii mai batrani sau mai tineri. Afard
de numele minore, umbratece, rusinate oarecum de
ceea ce nu puteau fi, condamnate la o parelnicd
joaca cu greselile existentiale, toti ceilalti pareau
scrisi, asa cum era Cotrus de pilda, cu aceeasi cer-
neala cu care fuseserd scrise cronicile, sau Seri-
soarea a treia sau Viata la tara, sau atatea alte
lucruri care ne miscau gandurile si pasii prin acel
inceput de viata. Faceam parte lintr'un miez profund
si cald care avea un nume si caruia eram decisi sd
consacram tot ce aveam mai bun, fara niciun fel de
ganduri ascunse, fard niciun fel de ezitare sau de
fatarnice jumatati de masurd ideologic. Eram sigu-
ri ca generatia mea avea sa sparga o limit si ca din
tot ce se Oxidise si faurise la Dacia Literard, la
Convorbiri, la Samanatorul si la Gandirea
avea sa se proiecteze pe universal o literaturd roma-
neasca valabila pentru toata omenirea. Acesta a fost
atunci rostul intemeierii revistei Mesterul Manole,
pe care Cotrus a inteles-o dela inceput, pentruca
facea parte din propria lui came spirituald.
Il intalneam uneori pe Ca lea Victoriei, odata dupa
ce ma intorsesem prima oard din Italia, in 1938
ametit si entuziasmat, insemnat pentru totdeauna
cu marca frumusetii din care abia ma desprinsesem,
L'am insotit pe Cotrus de-a-lungul vitrinelor, dela
62

www.dacoromanica.ro
Teatrul National pdna la Cartea Romdneased sI
am vorbit de Perugia, de Assisi, de Florenta, de
Roma si de Venetia, de Napoli si de Capri, de Papini
si de Axel Munthe. El stia de mult ceea ce eu abia
descoperisem. Zdmbea si ma rasa sa ma descarc.
Poate ca atunci ceva nou s'a stabilit intre noi, pentru
totdeauna. Venea uneori la mesele Gandirii, in
Iunie, unde cinam, stransi in jurul aceluias tel.
$tiam cu totii, inteadevar, c exista o frumusete
romdneasca, gata sa-si ia sborul catre restul lumii.
Duprdzboiul ne-a imprastiat pe toti, intre inchi-
son i exiluri. $i visul pared se spdrsese. Insa din
cioburi individuale, incetul cu incetul, acea frumu-
sete care ne era tel si ideal s'a refacut, i maini
harnice i geniale i-au redat chip in limbi strdine, pe
meleaguri indepartate unul de altul asa despartite
cum erau de focarul initial. Mated stilistica a func-
tionat fara gr i, pretudindeni, vreau sa spun pe
toate graiurile intrebuintate de scriitori romani
intre 1948 si pdnd azi, a aparut acelas fel de a fi sau
de a reprezenta ceea ce cineva a numit asa de fru-
mos la Paris o fiinta romdneascd in sensul hei-
deggerian al cuvAntului, pe care Blaga 11 numise
altfel, insa cu aceeasi tarie esentiala. Dela Buenos
Aires i-am scris si mi-a raspuns. Mi-a trimis odata
o editie completa a lui Cervantes, pe care o am si
acuma, apoi ne-am revazut la Madrid, oras in care
s'au regdsit in acei ani ai duprazboiului, intr'o per-
manenta polemica, Cotru i Busuioceanu, apoi
Horia Stamatu si cu mine, transformdnd capitala
Spaniei intr'un loc Malt de cultura romdneasca.
Scriam toti patru in romand si in spaniola. Atat
Cotrus cat i Busuioceanu publicau carti de versuri,
comentate Si admirate de critici si de public, Sta-
matu scria la revista Punta Europa, una din
publicatiile cele mai de prestigiu dela Madrid, eu
colaboram la ziare i reviste i publicam primul meu
volum de eseuri in limba spaniol, Presencia del
mito. A fost un timp creator, construit pe marginea
durerii, vreau sa spun pe marginea unui exil pe
care-1 visam scurt si fecund. A fost fecund, insa lung
si tragic. Cotrus a plecat in America, Busuioceanu
63

www.dacoromanica.ro
a murit intr'un sanatoriu, eu am plecat la Paris,
Stamatu s'a dus in Germania. Insa Madridul se
transformase intr'un centru romanesc, unul din
marile locuri pe care s'a facut culturd romaneasca
si se face inca, una din acele oglinzi sufletesti in
care recunosti propriul chip desenat pe alt chip mai
mare si protector, ajutor far pret in ore de dispe-
rare si de dor. Vreau s spun Spania, ca sora si
indemn. Cotrus intelesese de mult aceasta rudenie.
Vintild HORIA

64

www.dacoromanica.ro
 N. S. GOVORA

"SOCIALISTUL"
ARON COTRUS

www.dacoromanica.ro
 N anul acesta, s'au hotarit si cei de la
Bucuresti, sa, ridice vlul gros care se in-
tinsese peste figura marelui bard roman,
Aron Cotrus. De fapt, prima tiparire a
lui Aron Cotrus, s'a produs acum trei
ani, cand a aparut la Bucuresti o anto-
logie de Versuri alcatuita de Ovidiu Co-
trus, nepotul martir al lui Aron Cotrus,
care a petrecut 20 de ani in inchisorile
comuniste. Se vede treaba ca, scapandu-
le marele vinovat, Aron Cotrus, comu-
nistii de la Bucuresti, s'au rdzbunat pe
nepotul pe care 1-au chinuit, dupa, cum am spus, 20 de ani!
L-au chinuit, nu e figura de stil, caci nepotuI poetului a
mai trait putini ani dupd ce a iesit de la gros. In acesti pu-
tini ani, nepotul lui Aron Cotrus, a putut sa le arate comu-
nistilor, ca era un demn urmas al poetului, dac ar fi trait
o viata normald, probabil ar fi urcat si el, pe culmi nebd-
nuite.
Antologia lui Ovidiu Cotrus, a fost prefatata de tovardsul
Ion Dodu Ba lan. Nu mi-a cazut acea Antologie in mana, dar
dupd numarul de pagini 471, insemneazd & este destul
de mare. Adica au putut incape in ea, tot ce le-a convenit
comunistilor si numai ce le-a convenit.
Dar a fost un inceput. Dupa, trei ani ,adica in anul acesta,
a aprut un studiu Resurectia unui poet, Aron Cotrus,
67

www.dacoromanica.ro
scris de cel care a prefatat Antologia de acum trei ani, adi-
cgt de domnul Ion Dodu Man. Fara indoial di ne bucura
resurectia poetului nostru ,iubitul nostru poet. i trebuie
sa, recunoastem cd intalnim in cartea domnului Dodu, lu-
cruri frumoase, chiar foarte frumoase. Dar terminand de
citit cartea, la sfarsit am avut senzatia c ma gsesc in
fata unei jumtati de carte, adica s'a spus despre poet nu-
mai jumatate, cealalta jumatate continua s fie tinuta as-
cunsa.
Domnul Dodu ne spune cd Aron Cotrus a fost poetul
multimilor proletare, exploatate f i asuprite intr'o lungel is-
tone mafterd 0 necontenit viscolitch, adica, al lor, al co-
munistilor si numai al lor. Aron Cotrus a fost poetul multi-
milor proletare, etc., si pentru noi, cei care-I sarbatorim
astazi, caci nici noi nu am fost feciori de boieri, 0 noi am
suferit de frig si de foame, in aproape toata viata. Alaturi
de el am tremurat de emotie cand am citit poeziile Toader
Scicure, Io, Ion Ciura, Pdtru Opined, Ion Roatd, Ion Cociru,
Minerul f i Horia. Admiratia domnului Dodu se opreste aici,
adica la jumatatea poeziei lui Aron Cotrus, a mea merge mai
departe, caci opera unui poet trebuie s fie luata in intre-
gimea ei, nu trebuie sa, fie tdiata si noi admiram si poemul
Tara, frd de care opera lui Cotrus ar fi ciuntitd.
Domnul Dodu considera c poezia lui Aron Cotrus, sufe-
rd din cauza unor confuzii ideologice, unor erori sdveir0te
congient, pe baza unei ideologii retrograde, sau altele in
care tau implicat, feird voia lui in nige miKciri politice reac-
tionare care-0 anexau personaliteiti printr-o penibild pirate-
rie spiritualdfl! Deci Aron Cotrus a gresit fiincic nu a de-
venit comunist. Pai n'a fost niciodata. Domnul Dodu si altii,
au scotocit in viata lui Aron Cotrus si au cautat o urma co-
munista, o cat de mica simpatie pentru Karl Marx sau pen-
tru Gheorghiu Dej 0 s'au declarat invinsi. Nu au gasit nici
o urma! Aron Cotrus n'a fost nici taranist, nici liberal si nici
socialist. Versurile lui de foc au tratat problema sociald dar
nu a fost niciodata socialist. .i mai ales nu a fost comunist,
pentruea el si-a dat seama ca aceste cloud miscari erau uto-
pice. El a cantat ca nimeni altul, durerile minerului, ale
taietorului de lemne si ale tuturor celor ce sufar. i a trait
ca sa-si dea seama cd avusese dreptate. A trait ca sa vadd
cum au venit comunistii in Tara lui si nu au dat dreptatea
celor ce o cerusera, tot timpul. Comunistii au ucis pe cei
care erau vinovati, dar dupa aceasta s'au oprit, adic au
ucis pe cei din cauza cdrora nu era dreptate, dar n'au cautat
dreptatea s'o dea acelor ce o cautau. Pdtru Opined a vazut
ca a fost omorit cel care-I nedreptatise inainte, dar el tot
nu a vazut dreptatea. Ion Ciura a vazut ca a fost omorit cel
care-i luase lui mancarea de la gurd, dar nu i-a fost data
lui. In locul celor care-1 jefuiau pe el inainte, s'au riclicat
altii, mai multi ca inainte! Donmul Dodu, sunt convins c
are ce manca, ca manancl chiar bine, cd chiar el e convins
ca mananca bine si Ion Ciura, dar il.rog sa-si lipeasca ure-
68
www.dacoromanica.ro
chea de pamant. Illi-e f oame, este un strigat care se aude
din ce in ce mai tare, care incepe sd se audd pana la ure-
chea Occidentului. Tot pe domnul Dodu 1-am ruga s se in-
tereseze care este cifra celor care au cerut s plece din
Tara 0 de ce? Domnul Dodu nu a vazut niciodatd cozile
care se fac acolo unde se vinde ceva de mancare? Desigur
ca altdat nimeni nu vedea pe Toader Sa.cure Ca sufere de
foame, 0 totui Toader Sa.cure, exista.
Aron Cotru a va.zut toate nedreptatile ce se faxeau pe
vremea lui 0 a tipat ca ele s inceteze, motiv pentru care
poeziile lui sociale, sunt admirate fra reticenta, de domnul
Dodu Balan. Il admira, pentru frumusetea poeziilor lui, dar
il condamna c nu a devenit comunist. Dac ar fi devenit
comunist, oamenii partidului nu i-ar fi lsat numele intr'o
justitiara uitare temporara. Adica, de la inceput, ar fi de-
venit poetul poporului, ca Tudor Arghezi. Tudor Arghezi,
inainte de a muri, a fost in Elvetia 0 arata tuturor celor
cu care sttea de vorba, lArtiile de banca elvetiene, spu-
namdu-le ca el are atafia bani, cd nu are ce face cu ei!!!
Tudor Arghezi a fost toat viata lui, un tejghetar care a
vndut cuvinte potrivite, dar il intrebdm pe donmul Dodu,
dacd 0 Aron Cotru ar fi fdcut acela0 lucru, daca crede,
ca ar fi fcut ace1a0 lucru? Eu nu cred c ar fi fa.cut-o, cdci
donmul Dodu ne-o spune ceiace tiam 0 noi toti c a
murit sdrac lipit, dar a murit ca un sfant pe care eu il ad-
mir 0. vad c il admird 0 domnul Dodu Man. Caci Aron
Cotru a fost un Rapsod al desnmWenitilor legati de brazdd
i a murit tot ca un desmotenit.
Deci Aron Cotru nu a devenit comunist pentruca nu a
vrut s-1 tra,deze pe Pdtru Opined, pe Toader Seicure 0 pe
Ion Ciura. El era un poet adevrat .0 desigur a privit pe
eicherul politic romanesc 0 nu s'a apropiat de nici o gru-
pare politica. democrata 0 nici de comuniti, pentruca nu
erau aa cum ii visa el. Asta pan cand a aprut Garda de
Fier. Si atunci... Da, atunci a devenit un admirator al lui
Corneliu Codreanu. Si. a murit ca un soldat al Gazzii de
fier. Eu aa 1-am cunoscut. Tarziu, in 1952, cand 1-am cunos-
cut la Madrid, Aron Cotru era un admirator al urmaului
lui Corneliu Codreanu, era un admirator al lui Horia Sima.
In 1937 a scris poemul Tara care este la inltimea celui-
lalt poem celebru al lui, Horia. Am rainas uimit cand am
gash acest poem, pomenit de tovar4ul Dodu Balan. Poe-
mul Tart/ mrturisete un vitalism frenetic, un mesianism
exaltat, cultul pentru omul providential este imbibat de o
atmosferd ideologica. pernicioasd (!). Nu lipsete, insa, aici
o sete legitimd de afirmare nationald, de eliberare sociald:
peste gropi de trufa0 arandai,
peste gropi de tilhari camtari,
plugule tot mai aspru s ari,
petec pustiu 0, nu lai,
bru nesdrobit sa nu lai!...
69

www.dacoromanica.ro
 peste mielnice morminte de hop,
de hoti i netoti
ara adinc, adinc cit doar poti!...

did e pe drum,
un plugar cum altul nu-i sei-i semene...
dupei al cdrui pas ogor seilbatec n-o rmdne...
plugarul ndzdreivan ce va ara prin foc si scrum,
cu pas de fulger, cu brate de cremene...
plugarul-impdrat de miine...
Dar aici este vorba de Corneliu Codreanu. Iata ca astazi
in Tara romaneasca se scrie despre Corneliu Codreanu. Caci
plugarul cum nu este altul care sa-i semene, un plugar nz-
dravan, cu pas de fulger, cu brate de cremene, plugarul
impeirat de maine, este El, e Ceipitanul!
Nu crede tovardsul Dodu BA lan cd vorbete de dinamita,
tocmai astazi cand in Romania, foamea capata dimensiuni
amenintatoare, si cand alt om providential este imbibat de
o atmosfera ideologica pernicioasa?
N. S. GOVORA

70

www.dacoromanica.ro
 TRAIAN POPESCU

MAESTRUL ARON COTRUS

- OMUL -

www.dacoromanica.ro
 MPLININDU-se in acest inceput de No-
vembrie 1981, douazeci de ani de la moar-
tea lui Aron Cotrus, Directorul i condu-
catorul spiritual al revistei noastre, m'am
17,_2 gandit ca poate e mai bine sa, redau, prin
amintirile mele despre el, valoarea uma-
na, a Maestrului.
Aron Cotrus, ramane bardul inegalat al
Valachismului, in toate intruchipdrile lui
istorice, dela Decebal, Horia i pand la
tc Corneliu Zelea Codreanu si Garda lui de
Fier.
Nu sunt nici scriitor, nici poet, nici critic literar, deacea
las altora sarcina de a se pronunta asupra operei Maes-
trului. Pe mine personal, nu numai Ca m'a impresionat
profund, dar m'a inflacarat, determinand constructia mea
interioara legionard, sa vibreze i sa ma angajeze in actiu-
nea de afirmare national a Carpatii-lor.
Accentele puse de el pe ce este romanesc, dragostea lui
netarmurita pentru neamul nostru traco-daco-roman grija
pentru Transilvania lui, pentru nedreptatile suferite dealun-
gul veacurilor si de care vorbind, ii simteai glasul tremurand
i-i surprindeai ochii lacrmand, te duceau pe nesimtite pe
calea revoltei indreptatite contra bicisnicilor oameni poli-
tici cocotati in fruntea Tarn si care au schimonosit desti-
nul Neamului Romanesc intre cele cloud rdsboaie si la 23
August 1944.
73

www.dacoromanica.ro
 Ir".7

it

^^t

-0,4;11 r
I
411S3.

'41
.. i'1"7, 31:

La Madrid in casa lui Aron Cotrit. larg deschisti

camarazilor lui legionari.

'14

www.dacoromanica.ro
 Cu tot temper amentul vulcanic al versurilor lui, ca om,
Aron Cotrus nu era un exaltat. Era bland, bun si primitor,
nestiind ce sa-ti dea, ce sa faca pentru a te simti bine in
casa lui larg deschisa oricarui roman, desi in exil o ducea
greu, chiar foarte greu. Era cum spuneau tranii nostri
painea lui D imnezeu.
Om jovial, ar3a mult humor, ii placeau glumele i tia
ce-i gluma. Le sp unea cu haz i asculta amuzat pe cele ce i le
povesteai, razan d cu hohote cand se ivea vreuna atingand
pe ai lui.
Ne-am cunosc ut in Bucuresti in anul 1939. Eram referent
pentru Turcia in Ministerul Comertului-Directia Acordu-
rilor Comercial.e cu Streinatatea, unde directorul nostru
Georgel Demet7escu i sub-directorul Petre Tutea, ii erau
prieteni i venea sa-i imbratiseze oridecateori ajungea
prin Bucuresti, din misiunile pe care le implinea in afara
Tarii, in calitatea lui de Consilier de Presa pe langa diver-
se reprezentante diplomatice.
M'a impresionat din primul moment figura lui de Tribun
Roman, iar darzenia versurilor lui punea jaratec elanuri-
thr mele de le gionar codrenist in lupta cu tirania carlist.
Le citeam in sedintele de cuib si nu exagerez afirmand
ca aceste lectutri ne-au dat rabdarea i tria de a suporta
umilintele i (thinurile morale ale prigoanelor deslantuite
de neromani, impotriva Cdpitanului, a elitei Legionare,
a tuturor leg ionarilor i increderea deplina in victoria
Miscarii, care n'a intarziat sa vind cu infiintarea Statului
National Legionar la 6 Octombrie 1940.

El nu fusese numai continuatorul slavirii virtutilor ro-

manesti dupa Eminescu incoace, ci i un mare iluminat
care a intuit fenomenul legionar, avand clara viziunea mi-
siunei lui in transformarea i consolidarea Romaniei Mari.
75

www.dacoromanica.ro
Deaceia a daltuit homeric in nepieritoarele versuri ale poe-
melor, Tara i Corabia Verde, epopeia codrenista cu toat
gama ei de valori etice i eroice.
Acest tineret forjat in vifornita primului rasboi mondial
era predestinat sa implineasca, din vrei.ea lui Dumnezeu,
mdretul destin hardzit Neamului Romanesc, ca aparator al
crestinismului din cele mai stravechi timp uri si al unei Euro-
pe stapanita pe vremea lui, ca i azi, de rnachinatiile diabo-
lice ale diverselor mafii, card o facusera sclava unor fal-
se ideologii umanitariste.

Cck_

In acest upturn esk scrisa pouestea tineretii r nek,

dela 19 la 34 ani, cu simfirile, credinta, g4nch.vtle,
faptek i grefelik ei
CORNEIRI ZELEA-CODRE.01U

q,(414 1-17

Poemul Tara, fax% nici o indoiald, a turburat constiintele

rdilor-profitori ai slabiciunilor Romaniei Mari i-a speriat
ei i-a coalizat in hotarirea de a inlatura rapid tvalugul in-
noitor, care deschidea Neamului noi perspective.
,
A urmat magnicidul din padurea Tanca.besti, in zorile
unui 30 Nembrie ploios i cernit ca sufletele romanesti
dupa consumarea lui.
Glasul lui Aron Cotrus, transformat de indignarea Neamu-
lui in judecator implacabil, a tunat verdictul:
0 arma sa creasca din pumnul oricui,
bratele Neamului napraznic deslege-le.
SA muste Walla printre sfetnicii lui,
Talharul talharilor: Regele.
Urmarile dementului fratricid, ascuns sub vagoane de ci-
merit aruncat la Jilava peste trupurile neinsufletite si arse
de vitriol ale celor mai buni fii ai Trii, au fost grave in
76

www.dacoromanica.ro
consecinte pentru Neamul Romanesc. Tara a fost scaldata
in sange nevinovat, iar dusmanii deslntuiti in haita, i-au
sfartecat din nou frontierele stramosesti. Uciderea lor a
fost uciderea constiintei nationale pe care ei o treziserd.

. .

, ..r .

-el
- .

.r.

c.. .
, Z.,. %

Cdpitanul condamnat la 10 ani temnifd grea pentru

inaltd &Mare.

Catrenul lui a fost ca o lozinca pentru noi, fiecare simtin-

du-ne chemati s o implinim cu constiinta impdcatd, ca am
indeplinit dorinta Capitanului de a-L rdsbuna, nu pentruc
el vroia, ci pentru a face acea mare dreptate si bine Neamu-
lui Romanesc, cum el lasase in scris.
Imprejurdrile au facut insa ca altii mai vrednici s'o im-
plineasca, prin pedepsirea sfetnicului principal al Regelui,
Armand Calinescu, caci pe Rege l'a pedepsit Dumnezeu sa
moara in exil ca un netrebnic, hulit, parasit i mintit de
top, chiar de Lupeasca lui.
Consternarea i desorientarea Tarii a fost total in acele
momente de mare tensiune si de infricostoare rscruce de
drumuri a Neamului Romanesc.
Lurnea nu putea crede Ca mafiile nationale de coniventa
cu cele internationale, reusiserd sa curme firul vieii lui
Corneliu Zelea Codreanu, speranta de mai bine a poporului
nostru.
Sfatul curteanului de serviciu la instaurarea dictaturii
carliste Nicolae Iorga fusese urmat aidoma, dacd cio-
banul dispare, turma se imprstie. Ciobanul a fost ucis
rniseleste, dar turma nu s'a imprastiat si... tiranul a fost
isgonit in huiduelile poporului iar sfatuitorul si-a luat
77
4. Lui Aron...
www.dacoromanica.ro
rasplata colaborarii cu inamicii nationalismului romanesc,
la infaptuirea cdruia pusese umarul candva.
In Corabia Verde scrisa. in Bucureti in 1939, Aron
Cotru anunta victoria morala a Grzii de Fier la 6 Sep-
tembrie 1940 i pe cea politica dela 6 Octombrie 1940, cand
Romania s'a transformat prin consensul unanim al Tarn
ultragiata de carlism, in Stat National Roman Legionar.

- _

IP . Ir7r
r .' 110

.,..t-.7
I
I
;44Tt r.

r A

1
.I.I.

Totui clarviziunea lui i-a permis s intrevada ca nici

sacrificarea Cdpitanului, nici noaptea Sfantului Bartolomeu
in Romania tiraniei Abdul-Hamidiene a tandemului Carol II-
Calinescu, nici elanul inmiit al ctimailor verzi, nu erau sufi-
ciente, in conjunctura politicei europene din anii 1939-1940,
pentru consolidarea unui Stat National Legionar.
Victoriile militare germane pe toate fronturile europene,
reinviasera apetituri imperialiste. Militarismul teuton cauta
colaborarea militarilor din Wile care aderasera la pactul
axei Roma-Berlin i nu pe acea a nationalismelor locale
intransigente, care s'ar fi opus planurilor de expansiune
spre Est, lucru adeverit la 21 Ianuarie 1941, cand intrigile de
culise ale politicei germane cu partidele politice din Roma-
nia au rupt colaborarea Generalului Antonescu cu Garda de
Fier, zdrobind prin alta, teroare Statul National Roman
Legionar, subtituindu-i dictatura militara personala a Gene-
ralului, sfaramata la randu-i, la 23 August 1944 de trdarea
acelora0 partide politice i a Regelui Mihai I.
Deaceia scarbit de putregaiul acestei politici europene,
care ingaduise smulgerea cu sila din trupul Trii Romaneti
a Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei de Nord i a Si-
78

www.dacoromanica.ro
listrei lui Mircea cel Batran, Aron Cotrus n'a acceptat demni-
tatile oferite de Statul National Roman Legionar si. s'a
autoexilat in postul lui de Consilier de Presa la Madrid,
unde duhul crestin al victoriei nationaliste care ingenunchia-

'1
111
Ida; er ..*? al

-r ....
24013 g1/4_17'i'-' 41' 4'2;1'1/4

6 Octombrie 1940. Romania Stat National Roman Legionar.

se comunismul si sanctuarul Majadahondei, ii dau siguranta
gasirii unei intelegeri si sprijin in lupta lui de lamurire a
Occidentului asupra nedreptatii facuta Romaniei crucificate.
N'a cerut niciodata nimic pentru el, nici chiar atunci cand
o soarta vitrega a smuls de lang el pe Virginia Cotrus,
tovarasa lui de viata.
* * *

M'am revazut cu Cotrus tarziu, in Decembrie 1947. Roma-

nia devenise gubernie ruso-comunista, la bunul plac al Anei
Pauker si a coreligionarilor ei.
Venisem la Madrid cu o luna inainte, in drum spre Li-
sabona, unde trebuia sa ma imbarc pentru Brazilia. Am-
bientul de omenie romaneasca al spaniolilor, romanii prie-
teni si cei cunoscuti in Madrid, erau binevoitori si poate si
subconstientul meu legionar, aprins de apropierea Maj a-
dahondei de capitala Spaniei, locul marei jertfe a camara-
zilor Mota si Marin, m'au determinat s nu mai plec in
Brazilia si am ramas pe loc. N'am regretat niciodata.
Prietenia Maestrului m'a inconjurat din primul moment,
sincera si desinteresata. Parc prin nevazute antene roma-
nesti ne-am simtit atrasi unul catre celalalt. El, transilva-
nean din muntii Fagarasului, eu oltean din muntii Gorju-
lui. Intuiam fiecare ca impreuna vom putea realiza dezide-
ratele romanesti, care ne indreptasera pasii spre exil dupa
23 August 1944, adica a continua lupta de lamurire a Occi-
dentului si a romanilor care traiau nepasatori in el, asupra
79

www.dacoromanica.ro
nedreptatii fcuta neamului nostru i a oribilei tradari care-1
crucificase. Pe linia asta am ramas nedespartiti pand la ple-
carea lui in State le Unite.
La 13 lanuarie 1948 am mers mai multi prieteni, intre
care i Maestrul Cotrus, la Majadahonda, sa ne inchinam
la locul marei jertfe legionare. Nite compatrioti fricoi
ne spusesera c asemenea manifestatii nu erau permise. Ne-
am strecurat prin marginea satului pand la dealul dinspre
sudul cimitirului, pe a cdrui creasta tranea frontului natio-
nalist se pastrase intacta. Cuibul de mitralierd, servit de
cei doi ofiteri romani inrolati ca soldati in legiunea streina
spaniola, domina valea pana spre Escorial. Aci in incleta-
rea luptelor cazuzera eroic Comandantii legionari Ion Mota
i. Vasile Marin, personalitati de elita ale Tarii din acea
epoca. Pentru mine, dupa atatia ani trecuti i atatea drame
legionare i romaneti consumate, a fost un moment de
mare emotie i prilej de reculegere. Ii conoscusem perso-
nal, facand parte ca avocat din contenciosul legionar infiin-
tat de ei la Casa Verde.
In drum spre gara Las Rozas, de unde trebuia & luam
trenul spre Madrid, m'am plans Maestrului de faptul ca

mom

2-4

80

www.dacoromanica.ro
nimeni din cei aflati in Madrid intre Septembrie 1940-Fe-
bruarie 1941 si Septembrie 1944-Mai 1945, nu s'a gandit s.
marcheze locul marei jertfe i i-am destdinuit intentia mea
de a aseza o cruce de granit pe locul, unde sangele roma-
nesc infratit cu cel spaniol in vif ornita luptei dela 13 Ianua-
rie 1937, a forjat pentru totdeauna prietenia dintre cele
doud tari. A fost bucuros de initiativa i mi-a spus: sunt
alturi de tine si cum tu nu cunosti limba, nu pregeta sd-mi
ceri sd te insotesc pretutindeni unde ai nevoe. Ajunsi in
gard, am fost intampinati de preotul i primarul satului
veniti s ne reproseze cd nu ne-am dus la bisericd pentru
a face parastasul obicinuit. Atunci am inteles Ca, acei corn-
patrioti fricosi erau in realitate elemente negative si cd
impiedecaserd sistematic asemenea realizari, si au incercat
ulterior s'a impiedece i initiativa mea. Prin Maestrul Aron
Cotrus le-am spus, c in acel an slujba se va face la 13 Fe-
bruarie 1948, cu ocazia sfintirii crucii de granit, care va fi
asezatd acolo, coinciz'and data cu data inhumarii lor la 13
Februarie 1938 la Casa Verde, in Bucuresti. La data indicatd
crucea a fost sfintita in prezenta autoritdtilor satului a de-
legatilor oficiali ai regimului si a romanilor din Madrid.
Adaug e la acea solerrmitate aceiasi Romani fricosi au
fost acei cari au incercat sa-si insuseasca, fatd de autoritd-
tile spaniole prezente, realizarea acestui camaraderesc 5i
crestinesc omagiu.
La picioarele acelei modeste cruci s'a perpetuat in fiecare
an, pana azi, pelerinajul de 13 Ianuarie al spaniolilor i ro-
rnanilor, transformandu-se in mitul Europei ingenunchiate,
care vine aici sd-si improspdteze credinta in victoria finald.
Aron Cotrus n'a lipsit niciodatd, cat a stat printre noi
sunt convins, cd peste tot pe unde frmantdrile lui romanes-
ti l'au purtat, in orice 13 Ianuarie, ne-a avut pe toti in su-
flet si in rugAciunile lui i ca a binecuvantat memoria ca-
marazilor &amp, simbolica jertfei lor fiind astdzi univer-
sala.
In 1949 guvernul spaniol solicitat de personalitatile Euro-
pei de Est refugiate in Madrid, intre care, pentru Romani,
Maestrul Aron Cotrus, a acordat fiecdrei natiuni subjugate
de comunism, o emisiune zilnica de o ora la Radio National
al Spaniei.
Era un sprijin moral important pentru victimile comunis-
mului moscovit, instalat in tdrile din Estul Europei fr
asentimentul lor si in acelas timp un mic ajutor material
pentru refugiatii desemnati a ocupa posturile de speakeri
ei comentatori. Printre acestia se gaseau Maestrul Aron Co-
trus, Badia Vasile Iasinschi, Crisu Axente i a1ii. Catva
timp lucrurile au mers normal. Nu era o emisiune bataioa-
sa, cum o asteptau poate cei de acasa care o ascultau, dar
era o incurajare i o dovadd c nu fuseserd uitati de com-
patriotii risipiti in lume. Dar, cum se intamplk in toate
actiunile romanesti in care intervin mai multe persoane, cu-
rand s'au ivit divergentele de pdreri, pe programe, pe tex-
81

www.dacoromanica.ro
tele comentariilor, pe numarul de fiecare persoana, etc., si
firesc, elementele negative amintite au manevrat in asa fel
incat Maestrul Cotru i Crisu Axente au trebuit s renunte,
emisiunile ramanand exclusiv in sarcina acelor elemente
discordante care le-au utilizat pentru propaganda propriilor
lor persoane si nu pentru informarea Tarii de departe. Au
fost suprimate, cand Spania a reluat re1aii1e diplomatice cu
Wile din estul european. Maestrul Aron Cotrus cat i Cri-
su Axente au preferat sa continue trairea in saracia exilu-
lui, decat s raspunda amabilitatii spaniole de a ne pune la
dispozitie mijlocul de a vorbi cu Tara, printr'un scandal
degradant, pentru conceptul ce aveau spaniolii despre noi.
Totusi pentru a pune ordine in familia romaneasca dela
Madrid, care numara circa 145 de persoane in acea data, am
cazut de acord cu totii sa ne constituim oficial in Comuni-
tatea Romanilor din Spania, singura de altfel aprobata de
regimul franchist. In casa Maestrului Aron Cotrus au avut
We primele consfatuiri in acest scop si in ziva alegerilor de
comitet, printr'o actiune energica a Maestrului Cotrus, aju-
tat de mine, am anulat lista propusa de aceleasi elemente
negative sub prezidentia lui Stelian Popescu, fostul director
al ziarului Universul si la cea de a doua votare, a fost
ales prin unanimitate comitetul sub prezidentia lui Cotrus,
care, cu variante inerente timpului scurs i plecarii dintre
noi a multora, continua si astazi, sub prezidentia Dlui Geor-
ge Demetrescu.

Inutil s adaug c acest Comitet in cei 30 de ani scursi,

a tinut drapelul romanesc pe meterezele anticomuniste si de
aparare a drepturilor romanesti, fiind de necrezut cum un
manunchi de oameni, la cat a fost redus prin trecerea ani-
Wr, a fost capabil sa, infrunte propaganda R. P. R.-ista si
sa realizeze atatea lucruri, daca nu ne-am aduce aminte,
82
www.dacoromanica.ro
cum spunea cu entuziasm o Doamna din Comitet, de le-
genda Sobieski si P1ae0i.
* * *

Prin fiinta lui umana, caldura sufletului lui curat i talen-

tul cu care Dumnezeu ii inzestrase, Cotru reusise sa coali-
zeze in favoarea Romaniei, aproape toate valorile intelec-
tuale autentice ale Spaniei franchiste, el insusi hind consi-
derat ca cel mai mare poet epic al Iberiei.
Aceste prietenii i increderea de care se bucura, le-a pus
generos la dispozitia luptei de afirmare romaneasca a Co-
munitatii noastre.
Din primavara anului 1951, cand s'a infiintat Comunitatea
si pana la 8 August 1956, cand Cotrus a plecat la serbrile
Uniunii i Ligii si a ziarului America, ca reprezentant al
Romanilor din Spania la aceste serbri, viata i activitatea
asociatiei noastre a lost permanent marcata de neastampa-
rul romanesc al Presedintelui.
Orice initiativa de propaganda pentru Romania, tara noas-
tit din suflet i gand, i putine au fost care nu au plecat

.z I.
0- .41k

In gradina cdminului greco-catolic din calle Homero, 12.

83

www.dacoromanica.ro
direct dela el, 0 le in0wa cu un entuziasm tineresc 0 nu
se lasa pana nu erau realizate in cele mai optime conditii de
organizare i eficienta.
Enumerand cronologic doar cateva din realizarile mai im-
portante, realizari cu mare ecou atat in lumea spaniola cat
0 in exilul romanesc, amintesc:
1951. Infiintarea Comunitatii Romanilor refugiati in Spa-
nia, recunoscuta oficial de Statul Spaniol i organele lui
administrative, singura inregistrata i pastrata ca atare pana
astazi.
Infiintarea Caminului Roman pentru refugiati in calle
Homero, Nr. 12, in colaborare cu reprezentantii Vaticanului
pentru Romani, Mgr. John Kirk, american, Padre Amalio
Ordufia, spaniol 0 Rev. Alex. Mircea roman unit, in care,
ani in ir refugiatii lipsiti de mijloace de trai au gasit per-
manent adapost hrand, ingrijire medicala.
1952. Participarea unei numeroase delegatii romane0i la
cel de al 35-lea Congres mondial Eucharistic, celebrat la Bar-
celona ntre 27.5.1952-1.6.1952 sub presedentia Monsenorilor
John Kirk, Bar lea, Cozma i cu participarea unitilor 0 or-
todoc0lor din Spania. Impreuna cu Maestrul am redactat
un memoriu asupra situatiei religioase din Romania, care
a fost depus in conclavul cardinalilor prezenti, citit 0 di-
fuzat prin Radio in mornpntill nand delegatia a fost primita
.? ."

'3't

Monseniorul John Kirk, Pr. Bey' lea si Cozma la Congresul

Eucaristic din Barcelona.
84
www.dacoromanica.ro
0 binecuvantata in numele Papei Pius al XII-lea in uralele
sutelor de mii de credincio0 care asistau la aceasta marea-
ta manifestare de credinta 0 solidaritate cre0ina.
1953. Organizarea unei saptmani romane0i in Madrid
capitala Spaniei in care prin conferinte zilnice, expozitii
de arta 0 artesanie, festival aerian al lui Bazu Cantacuzino,
concerte, etc., retransmise prin Radio 0 jurnalele cinema-
tografice, atentia Spaniei, a presei 0 a streinatatii a fost
tinuta indreptata, asupra Tarii noastre 0 a nedreptatii care
i s'a facut de un Occident european egoist 0 nerecunosca-
tor pentru sacrificiile seculare ale Neamului nostru in apara-
rea civilizatiei cre0ine a Europei.

11

,
-1e

1 . " "'
.

. -4
z

Ilia Vlad Sturza, Tavi Ross, Josif Constantin Dreigan i

fostul Consul al Spaniei la Bucureti Luis Beneito Marti.

Cu aceasta ocazie 0 cu colaborarea lui Pamfil Seicaru a

fost editata, browra de 76 pagini. Y... Existimos, in limba
spaniola ca un istoric al Neamului Romanesc 0 al calami-
tatilor abatute asupra lui dealungul veacurilor, culminand
cu predarea lui Rusiei Sovietice. Succesul a fost enorm, cea-
ce a determinat pe Episcopul Primat al Spaniei sa-1 cheme
pe rectorul capelei unite romane dela Madrid, parintele Alex.
Mircea 0 sa-1 intrebe cati Romani refugiati sunt in Spa-
nia, intrebare la care popa Mircea s'a simtit obligat sa ro-
tunjeasca cifra 0 sa-i spuie: vreo douasute la care Epis-
copul surprins a replicat 0 ati putut face atata galgie?
Probabil ca Prea Sfintitul nu tia ca desperarea in fata unei
nedreptati gratuite facuta Tarn 0 Neamului Romanesc, ne
da forte herculiene.
85

www.dacoromanica.ro
 r r,

SAPTAMANA ROMANEASCA DE LA MADRID

Maestrul Cotrw, Horia S., Georgel Demetrescu 0 Valentin
Alexandrescu.

A-
1

or4-.

86

www.dacoromanica.ro
7,

Doamnele: Pusa Alexandrescu, Chiriachita Popescu si Elena

Porfireanu Beneito, la inaugurarea Expozitiei de Artd si
Artd Populara a Saptdmanei Romdnesti.

87

www.dacoromanica.ro
 Constituirea Cercului Roman pentru Uniunea Latina in
Noembrie 1953 sub Presedentia Maestrului Cotru i secre-
tariatul meu, pentru a pregati materialul propagandistic des-
tinat a fi prezentat la cel de al II-lea Congres International
al Uniunii Latine, ce urma a avea loc la Madrid in cursul
anului 1954.
Crearea in exil a unei edituri romane0i CARPATII
cu scopul pe de o parte, de a contracara actiunea de epu-
rare si mutilare a tezaurului cultural, istoric i literar ro-
manesc, intreprins de noua Academie a Republicii Popu-
lare Romina sub bagheta reformatoare rauvoitoare a
ovreilor Ana Pauker, Roller, Graur i Suchianu, ajunsi in
conducerea ei 0 a Tarii maxi demnitari dupa ocuparea ei
de catre muscali, iar pe de alta parte, de a pune la dispo-
zitia copiilor nascuti in pribegie, textele autentice din care
sa-si formeze cultura i educatia nationala romaneasca, pro-
movand in acela timp talentele nascute pe meleaguri
streine.
Acesti ovrei slavizau tendentios trecutul nostru latin prin
schimonosirea limbei inlocuind a din a cu I din i, pana si
in cuvintele Romania, Roman, Romanesc paine, etc., 0 prin
denaturarea trecutului adevarul istoric prezentandul tutelat
de vecinii nostri RuO.
In timbrele postale romane0i incepusera substituirea ge-
nidor culturii romanesti cu personagii slave streine de nea-
mul i traditiile noastre.

of.

tc,

Emisiunile postale romnesti glorifica geniile

culturii ruse* si sovietica.
88

www.dacoromanica.ro
 Deaceia primele lucrari retiparite in cursul anului 1953,
au fost Istoria Romanilor tradusa dupa editia franceza in
patru volume, a lui A. D. Xenopol, Istoria Literaturii Roma-
ne, 2 volume, de A. Murdrasu, Nationalismul lui M. Emi-
nescu de A. Murdrasu, Dacia de V. Parvan, Povestile i amin-
tirile din copildrie ale lui I. Creanga, etc., ajungand in cei
28 de ani scursi la circa 75 de titluri tiparite.
1954. Participarea la cel de al II-lea Congres International
al Uniunii Latine celebrat la 10 Mai 1954 la Madrid.
Cercul Roman pentru Uniunea Latina prezidat de Aron
Cotrus a fost oficial invitat sa participe la acest congres,
dupa cum se constata din scrisoarea trimisa la 29 Ianuarie
1954, reprodusd in facsimil i semnata de Subsecretarul de
Stat al Afacerilor Streine i Presedinte al Comisiunii perma-
nente pentru organizarea congresului, Ambasadorul Emilio
de Navasqus.
Acest document constitue pentru mine certificatul de nas-
tere al revistei CARPATII, in formatie de gazeta la inceput
51 cu aparitie la doua luni, caci desi materialul pregatit pen-
tru a fi prezentat la acest Congres era mai mult decal abun-
dent, personal am crezut ca n'ar fi rau s lansam i o re-
vista culturalo-politick pentru a sustine i difuza actiunile
noastre in lupta de eliberare a Tarii. Maestrul m'a inteles si
Capitanul N. S. Govora m'a sprijinit in acest sens. Ca di-
rector al noii reviste romanesti in exil, atat de sugestiv de-
numit CARPATII adica coloana vertebrala a Daco-
Romaniei din cele mai strvechi timpuri, ursuletii simboli-
zand permanenta de-a lungul secolelor a stramosilor nostri
in acest spatiu, Maestrul Aron Cotrus a inceput imediat cam-
pania de recrutare de colabordri din partea condeierilor
din refugiu, fait a-i fi putut determina pe toti din motivele
meschine i anti-romanesti care reies din rdspunsul Maes-
trului la scrisoarea de refuz a lui Racoveanu, spre deosebire
de entusiazmul cu care a acceptat Pamfil Seicaru, desi in
acele momente raporturile lui cu Aron Cotrus nu erau dintre
cele mai cordiale, iar sentimentele lui anti-legionare erau
destul de cunoscute. A primat totusi interesul superior al
apararii Neamului inlaturand satisfacerea hachitelor per-
sonale, cei opt ani de colaborare continua dupd acea fiind
marturia unor marl realizari culturale in exil. (Vezi facsimi-
lul scrisorii alaturata adresata lui Racoveanu, pag. 99.)
Conform instructiunilor prevazute de documentul repro-
dus, Maestrul Cotrus a comunicat Ambasadorului Navas-
qus lista observatorilor care vor fi prezenti in numele
Comitetului Roman pentru Uniunea Latina Presedinte:
Aron Cotrus, membri: Parintele Alex. Mircea, George De-
metrescu, Traian Popescu, Capitan invalid de rdsboi Cris-
tescu j ziaristul Const. Arsene, directorul revistei Curierul
Romanesc din Paris. Materialul propagandistic depus pe pu-
89

www.dacoromanica.ro
 MAdrld, 29 Inero do 1954

Aft), Al
4freg90 Encgq0*
DE LA CIRCOLO RUMANO PARA LA UNION LATINA
MADRID
UNION LAMA

Acordada por el Gobierno eepahol, est cumplimiento

de loe ecuerdoe contreidos en el I Congreso de la UniOn Latina

celebrado en Rio de Janeiro del 14 al 19 de octubre da 1951,

ouya Acta Final se adjunta a la presents inviteein, de acuerdo

con le propuesta de la ComisiOn Nacional sspatole de le Uhl&

Latina Y la ComisiOn sjecutive Permanent. pare la preparacin

del II Congreso, que me honro en presidir, y de scuerdo con las

colisultes celobradas con la totelided de los pefses firmantea

del Acta de Rio de Janeiro, la calobraci6n en Madrid del II

Congreac Internacional de la Union Latina; 9

Conalderando que es del meitimo interee la reprosen-

teciOn en dicbo Congreso de Lodes las Orgenizaciones, guberna-

mantillas o ne, quo se proponen fines coincidentes Con el alto

servicio a la culture, a la cooperacion internacional Sup fl8u-

ran entre los objetivoe primordleles de le uniOn Latina,

Tsngo le boors de inviter, en nombre del tobierno es

panol y de la ComisiOn Nacional de la uniOn Latina, el CI1CUI0

RC/14NC PARA LA UNION LATINA, a hacerse repreaenter por medio

de los obaervadores que tongs a bien acreditar en debide forma

an las sesiones de dicbo II Congreao /nternacional de le Unin

Latinu, cuyas sesiones tendrin lugar en Madrid y Seville en el

prOximo mes de mayo de 1954, en feche que deheri ser pre-

cisede ulteriormente.

Aprovecho gustoso le eeasi6n pare expresar al CIRCULO

RUMANO PARA LA UNION A INA el testimonia de al mill alto'

y distingulda conslde c 6n,

Fdo:EM1lio de NevaeqUie
Subsecretario de Asuntos Nxteriores y
Presidents de la Comdsion 3jecutiva
www.dacoromanica.ro
Derwente pare la organizecian del
II Congreso Internacional de le Uni6n
Latina,
.AI doilea Congres International
al Uniunei Latine.
Madrid, 29 Ianuarie 1954
Cercului Roman pentru Uniunea Latina.
Madrid.
flotarita de Guvernul spaniol, Iii virtutea
acordurilor contractate in cel dintii Congres
al Uniunei Latine, care .a .avut loc la Rib de
Janeiro dela 14 pania la 19 Octombrie 1951,
al carui Document Final se ariexeaa la pre-
zenta invitatie, de acord cu propunerea Co-
misiunei Nationale Spaniole pentru Uniu-
nea Latina i a Comisiunei Executive Per-
manente pentru pregatirea celui de al doilea
Cormres, pe.care 'am. avut onoarea a-I presi-
da; i de acord cu consultarile care au avut
loc cu toate tarile care.au semnat Actele. dela
Rio de Janeiro; pentru tinerea la Madrid al
celui de al doilea Congres International al
Uniunei Latine; i cOnsiderand cia este de
eel mai mare interes reprezentarea la acest
Congres a tuturor Organizatiilor, guverna-
mentale. sau neguvernamentale cari ii pro-
pun scopuri' ideritice cu inaltul serviciu al
culturii i al cooperatiei internationale a
Uniunci ,Latine, am ouoare a invita in nu-
mele Guyernului Spaniol si al Comisiunei
Nationale penvU Uniunea LastnIa. Cercul
.Roman pentru Uniunea Latina, pentru a
se face reprezentat prin observatori, pe
-cari acrediteze in forma cuvenita, la
Sesiunile celui de al doilea Congres ;:euniuni
care vor avea loc la Madrid i 'Sevilla in-
luna Mai, la o data care va trebui sa fie
fixata mai tarziu.
Ma folosesc bucuros de .aceasta ocaziune
pentru a exprima Cercului Roman pentru
Uniunea Latina, asigurarea inaltei i dis-
www.dacoromanica.ro
tinsei mele consideratiuni.
Semnat : Emilio de Navasques.
pitrul fiecarui delegat la acest Congres in dimineata zilei
de inaugurare 10 mai 1954, se compunea din: Bro 0ira RO-
MANIA reprodusa dupa acea tiparita in 1940 de Ministerul
Propagandei din Bucuresti, scurt istoric ilustrat al Neamu-
lui Romanesc dealungul secolelor, complectat de noi cu
reproducerea targului rusinos de vanzare a Europei de
Est, dintre Churchill si Stalin, relatat cinic de fostul premier
britanic in volumul memoriilor scrise ulterior, Poemul Rap-
sodia Valaha de Aron Cotrti tradus in spaniola de Gaetano
Aparicio, Parentalia-omagiul facut imparatului Traian de ca-
tre Vasile Parvan cu prilejul comemorarii al celui de al
18-lea centenar al mortii lui, tradus in spaniola de Virginia
Cotrus, Bro 0.ira parintelui Alex. Mircea asupra persecutiei
religioase a Bisericii greco-catolice din Romania, Volumul I
din Istoria Romanilor din Dacia Traiana de A. D. Xenopol,
primul Nr. din revista Carpatii, a carei prima pagina repro-
ducem in facsimil, pag. 19, i un carton de prezentare cu ur-
matorul text in stanga:

P.,

Delegafia Romdnei a Cercului pentru Uniunea Latina in e-

dingi de lucru in salonul a f ectat in ace st sens in palatul
Cortesurilor, inainte de deschiderea Congresului.

* * *

ROMANIA natiune latin depe malurile Dunarii, care

safer& astazi cea mai inspaimantatoare ocupatie sovietica,
saluta prin intermediul fiilor ei din pribegie, celelalte na-
tiuni latine reunite la Madrid in cel de al doilea Congres
92

www.dacoromanica.ro
al Uniunii Latine i asteapt un fratesc sprijin in lupta ei
pentru a-si redobandi libertatea i dreptul de a trai ca Tara
libera, in cadrul celorlalte tari libere ale lumii.
Tar in dreapta 3 vignete postale de 5, 10 si 15 bani, re-
producand harta i sterna Rornaniei Mari inluntrul careia
apar 6 medalioane 3 reprezentand efigia Imparatului
Traian simbolizand continuitatea latina in acest spatiu
iar celelalte: Decebal strabunul Dac, Mihai Viteazul, primul
unificator al Principatelor Romanesti la 1600, Regele Ferdi-
nand I, infaptuitorul Romaniei Mari la 1918. Deasupra in
mijloc, stampila postala oficial a celui de al doilea Congres
International al Uniunii Latine.
Rezultatul final a fost c actiunea TJniunii Latine, dat
flind c latinitatea Europei de Vest nu avea probleme de
rezolvat iar cea de Est nu mai exista, s se disloce din
vechiul continent spre America de Sud i Centru, cu scopul
de a se opune actiunii spaniole franchiste, cunoscutd sub
titulatura de spaniolitate (HISPANIDAD), care deranja
impiedeca realizarea obiectivelor pe alt plan ale acelorasi
mafii oculte. Revolutiile spre stanga din ce in ce mai
sangeroase i punerea in carantina a regimurilor militare
si de ordine din ultimii 14 ani in tarile acestor Americi, de-
monstreazd exactitatea intereselor amintite mai sus.
Mare ne-a fost surpriza, indignarea i amaraciunea, nand
o ora inainte de inaugurarea oficiala a Congresului, secreta-
rul lui pe atunci Dl. Manuel Fraga Iribarne, a comunicat
Maestrului ca.; la interventia facuta de Comitetul Roman de
la Washington prezidat de Dl. Visoianu, s'a retras invitatia
facuta Comitetului Roman pentru Uniunea Latina din Ma-
drid, fiind substituita delegatia lui, cu o delegatie creata
ad hoc din Domnii C. Antoniade si V. Veniamin, intaritd
cu aceasi tineri negativi amintiti, care se pusesera la dis-
pozitia bor.
Ne-a multumit pentru materialul prezentat, apreciat pi
respectat, mai ales ca noua delegatie prezentase pe o foaie
tras la Gestetner, doar poezia lui Vasile Alecsandri dedicata
Gintei Latine.
Odata mai mult mafiile oculte, care de la sfarsitul celui
de al doilea rasboi mondial, trageau sforile politicei mon-
diale, avusesera ultimul cuvant.
Pigmeii exilului romanesc, ta1entati sau numai ambitiosi,
poeti, profesori universitari i pescuitori in apa tulbure,
au fost fericiti.
Credeau ca eclipsasera steaua Maestrului Cotrus, care
cam in aceas vreme primise premiul mallorquin de poezie
Ramon Lull cu poema-Cantec lui Rarnon Lull, filozoful,
93

www.dacoromanica.ro
 MADRID

10 DE MAYO 1954

SEGUNDO CONGRESO DE LA UNION LATINA

e:32rental, ta

twain /ohm., on len oi% Id ..a.mg6o, pm 19s da ealle la rneb

4nne1Iia poi4n caersecnida, oaleda /tat mein, 4 Nil k10., deelettadee.

lot 'Endo naeiona l41100 conytoyadas on eirezdeed en el 'Tend)

c6'onineea 4 la Sloan 2a6na y evitssa sn tlea4e.nal at,y0 en 1(4 4.4a
itata 47 4di la Ueda,/ y el chuck a owes come tale late, en el
cenecetla de loe ehende raieoe htee del ma nde.

Tonoodo. "igoela

6 ^` .

94

www.dacoromanica.ro
erou i martir din secolul XII, fdrd s se gandeasca la
imensul itu facut Trii noastre rupAnd-o de latinitate *i
l'asand-o fark cuvnt, cci noua delegatie n'a facut nimic ca
s'o apere, s. protesteze contra nedreptatii facute, sau s
implore salvarea ei in acest for international aph'fator al
latinitatii.
*
* *

95

www.dacoromanica.ro
ANUL I - Nr. 1 10 MA I 1954

Director: Aron Cotru, REVISTA CULTUR1LA Redactori: Trojan Popescu si N. S. Govora

POR LA LIBERTAD RUMANIA EN LA

CANTECUL GINTEI LATINE UNION LATINA
DE RUMANIA
Por Aaroatio IRAIZOZ
Latina ginta e regina
Intro ale lurnei ginte mari;
Oficiosamente Rumania tnantiene en Es- Ea poarta'n frunte-o stea divine
pana una Legacion Real. El pueblo rumano Lucind prin timpii seculari.
ha sido eselavizado por los sovieticos. A Menirea el tot inainte
Maret indreapta pasii sai,
los varies infortunios de la pasada guerra Ea merge'n capul altor chile
-cuando se dijo que se luchaba por la Li- Varsand lumina'n urma ei.
bertad y la Justiciaagregan los rumanos
el despojo de que ha side victims de sus Latina ginta e virgina
Cu farmec dulce, rapitor;
tradicionales instituciones. Sin patna, ye- Strainifn cale-i se inclina
jades, sometidos por la fuerza al brutal po- Si pe genunchi cade cu dor
deno de Muscat: tal es su situacion. Frumoasa, vie zimbitoare.
Sub cer senin, in aer cold,
Las naciones anglosajonas taleraron que Ea s'oglindeste'n splendid soare
el satrapa de todas las Rusias, con sus as- Se scalcla'n mare de smarald
tucias, merbara el territono de Rumania,
Ilevara alli su ejercito, filtrara sus agen-
tes provocadores. Un bumi dia, expulsada
la familia real, perseguidos sus mejores hi-
ps, la sombra de la esclavitud poso sobre
Frederic Mistral 1830 1914
tan alegre tierra.
Rumaniaislote latino perdido en los
Balcanes inspiranos una especial simpa- Reveille-toi. race latine.
taa. Hay una razain para que su tragedia la Tu es la race lumineuse
sintamos bastante. Su lengua derive de qui vit d'enthousiastne et de joie.
Roma. Raza perfectamente definida, nada Tu es /a race apostolique
qui met les cloches en branle.
tiene en contain con los pueblos eslavos que Tu es la trompe qui publie
la rodean. Su culture es como la nuestra: Tu es la main qui folio le grain.
una rarna del viejo tronco latino. De tun
que el dolor de Rumania Ilegue a nuestro Reveille-toi, race latine.
corazon. Ellos heredaron, lo miamo que
Ta longue mere, ce grand fictive.
nosotros, una civilizacin que hoy se ve Qui se renand en sept branches
amenazada, Sufren en su came, insumi- versant l'amour et la lumiere
sos y silenciosos, los brutales ataques de la comme int echo du Paradis.
Ta lanque d'or, title romane
bestia roja. engordada por torpeza angle- du People-roi est la chanson
sajona durante el Ultimo conflicto mundial.
Sin embargo. se ha levantado en el Con- Au trecut patrazeci de ani de child, in-
greso de los Estados Unidos un diputado, tr'un inceput de Marne, ziarele insoteau
de o scurta notita, stirea mortii poetului
Mr. Kersten, pars reclamar la accion ener- Frederic Mistral. Era in Martie 1914. clad
gica de su pais y devolverle a Rumania sus sufletul oamenilor nu fusese inca devaatat
conculcados derechos nacionales. Mister de doua razboam. caxid unui carecare echi
Kersten, en un docurnento que se aparta de libru al viatii aociale. ii corespundea o ar-
la vulgaridad parlamentaria, advierte que monie interioara Mi s, par asa de inde-
partate acele vremun. ass de neverosimile.
-el Estado tiene corno fin estar al servicio Meat cred adesea ca le-am visat si nu le-
de la Humanidad, no ser su dueflo, y no arn trait.
tiene el derecho de falsear sus poderes ad- In Romania, pentru imensa majoritate a
ministrativos y policiacos de tal manera actor pasionati de literatura, Frederic Mis-
tral era necunoscut. Ovidiu Densuse.anu,
que los transforme en un anna para piao-
tear los derechos del hombre y terrorizar care cunostea limba provensala, nu vorbise
de el la cursul lm le lit,ratura neo-latina.
al pueblo". Recuerda cemo el regimen co N. lorga. care farea admirabile incuasii si
munista de la Union Sovietica se apodero in de mena'e hit ratuni, nu 1 evocasi in
por la fuerza, en 1940, de los territories de vreo rank: eta, Res i.,lete franceze. I c i^e
Bucovina y Besarabra, be, c riles se sill i ,e arc no tune . nn mentrona. er,. n irs
runic Itu rti tral
xiono, despues destruyo Coda po,bilulaci de In orasul d pt vincie Barlad, ex-1sta o
indep-nthincia de Rumania Por lit fuerza ca,a unue se av a pentru Frederic Mistral
un adevarat cult: era case poetului George
tome, el control de la prensa, confisco las
fab-icas y los seiancios pablicos; obliee al Tutoveanu. Alaturi de poetii parna,ieni,
Leconte de l'Isle, Sully Prudhoinme, Leon
Gebierno de Sanatesco, con intimidacio- Dierx, de poetii romantici, incepand cu
nes y amenazas a nombrar comunistas en Larnartine Si sfarsind cu Baudelaire, de
poetii simbolisti Paul Verlaine, Jean Mo-
los puestos claves gubernarnentales; exi-
gieron al rey Miguel la formacien de un reas. Albert Samain, Verimeren, Villiers de
l'Isle Adam. Stuart Mend, erau prezente iii
Gabinete dominado por los rojos. En no- rafturile bibliotecii, toaic volumele lin Fre-
viembre de 1946, a pesar de que el 85 por deric Misteal: Mireille. Poeme du Raiona.
100 de los rumanos votaron a favor de Calendal, Iles d'Or, Nerte, I.a reme Jean- intr'o slujba religioasa, recitindu-se din zara
ne. Les Olivades si valumul de amintin al
partidos adversos al regimen cornunista, pectului provensal. Mireine, din Calendal si din Poime du
echaron del pais al rey y transformaron Eram in area vreme dominat de Baude- Rhene. Poetul
a Rumania en una Remiblica popular, se- Imre si de poctii sunbolisti; puteam recita comoara,
Mistral. Poetul 'provensal, cunoscator al UniOn Latina. Espanta su Historia de re-
wan el conocido modelo sovietico. strafe intreei din sute de poezii, irnaginile, limbh latine si a tuturor limbilor neo-lati- sistencia indomable ante los huracanas de-
Las vidas tronchadas en Rumania por ritmul. via inNintau. si tot rec.tind aceleasi
poezii, franturi ramaneau in memorie, ca ne,limbo
venganzas politicas; el encadenamiento de chemanle nostalgice ale visurilor. Luam in cu Vasile
los obreros a sus fabricas; el desarraigo contact cu un poet elasic citind pe Frede- cupa Felibrilor
y dispersion de poblaciones enteras; la ric Mistral in traducerile tactile in limba masese in corespondenta cu eL Este de peligroso de las razas de Oriente, Rumania
tette de libertad para el pensamiento y el franceza chiar de poet, traduceri care in- presupus ca Alexandri 1-a trimis o grama- es oriental tambien, pero.con sus brazos en
textul provensal. Eram inca in la- tica ai un dictiortar romanesc, inlesnindu-i alto para proclamar su perennidad histO-
trabajo, que convierte a todos los rums- soteau
ceau si familiarizat cu Eneida lui Virgiliu,
(Sigue en la pdg. 10.) cu Iristele hn Ovidiu si cu Odele si Epo-
www.dacoromanica.ro
De VASILa ALECSANDRI
Por LOPE MATEO
Latina ginta are parte
De-ale pamantului comon No somos los espailoles los mis propen-
Si mult voles ea le imparte ass a emplear la Latinidad coma fuerza in-
Cu celelalte-a ci aurora tegradcra geopolitics europea. Comprende-
Dar e teritala,n manie, mos y nos hallamos insertos en la idea
Ca.nd bratul ei liberator latina coma corporacien de los pueblos que
Loveste'n cruda tiranie nacieron de la expansi6n romana; pero nos
Si lupta pentru al sau onor. resistimos al empleo generics de la Lati-
nidad, precisamente porque desde fuera se
In zius cea de Judecata, ha pretendido disfrazar el hecho mas gran-
Cand, fata'n cer cu Domnul stint, de: Inds duradero, mas amino y Inds per-
Latina ginta ar ft intrebata sonal de nuestra alistoria con e/ aglutinante
Ce a facut pe acest parnint. comun de un vocablo quo. por otra parte,
Ea va raspunde sus si tore: llevamos en nuestro corazon El hecho de
-0, D amne't, lucre cat am stat America :olo parcialmente es Latino en
In ucnn sat plim de admirare cuanto Espana e, parte integranta de la
Pe tine te-am reprezentat". Latinidad . pero en su raiz es tan espanol
como fue la dominacien y permanencia
histeries en Filipinas, en Flandes o en Ita-
-11.a. Es como si a In Indochina francesa la
Ramaremos, por identica razin, Indochina
lama.
La Latinidad, empero, caracteriza uns
conciencia colectiva supaernacional, super-
De PAMI-IL SEICARti estate], superracial, que en las nuevas for-
que tediront les levres humaines Inas de la convivencia humana tiene su
pUesto al sol pare la futura concepcian
tauf que le verbe aura raison. cultural y orginica del mundo. La Lanni-
dact no implica un concepto de sangre o de
La terre est en flour quand tu fleuris raze, sino de cultura y lenguaje; es decir,
di. pensamiento. En el complejo (etimole,
De formes pures de tes femmes gicamente, en el abrazol espiritual de Ro-
les pantheons se sant peoples; ma caben todos lot pueblos que heredaron
a tes trionzphes comme ci les larmes su idioma y su ley, mis que su puerile y su
toss les coeurs ont palpite. acueducto. Roma setioree. con su veib0 aun
La terre est en fleur quand tu fleuris alli donde no alcanz0 su sanpre: lo mismo
de tes folies chacun devient fou que Espana neat:. con su voz hasts el india,
et dans l'eclipse de ta aloire aunque no pudiera asimilarle en su propia
toujours le monde a nris le deuil. fisiologia. Nos conmueve, a qu negarlo,
esa enternecedoramente cursi palahra Ame-
Reveille-toi, race latine. -rindia, con la que tercian tirando por la
cane de en medio algunos irreconciliables
ra MISTRAL adversarios de lo latino y de lo espafiol.
Puestas asi las cosas, y derivando el con-
dele lui Horatiu. si regaseam in poezia lui cepto de Latinidad a su verdadera y auten-
Fr. Mistral, atmosfera clasicilor. Puterea tics acepcien, nos duele pensar que lo que
lui lirica, imaginile, aveau amploare si se- tan gratuito y reduplicativamente se nos
ninatate, fiecare strofa, fiecare vers era da a los espadoles en el periodo mis cul-
mdelung lucrat. nici un cuvant nu se pre- minante de nuestra Historia, se pretenda
cipitase in vcia inspiratiei, totul fusese negar o se trate de abolir en uno de los
cumpanit, pentru a realiza cea mai armo- miembrossin duda el Inds sorda y terca-
nioasa expresie a sentimentelor. Versurile mente acosadode la confederaciOn cultu-
redau cu o sugestiva si iubitoare fidelitate ral latina; un pueblo que haste en su pro-
thate miscarile sufletului, in asa masura ca pio nombre nacional conserva la impronta
la Mistral poezia capata o pura nobleta. In indeleble de su origen.
anii adolescentei ne indragim de opera Rumania es el alnico pais que en el Con-
unui scriitor, cu acea neprihanita exaltare, greso de la UniOn Latina no se vera repre-
ca pastram cadentele lirice, parfumul vi- sentado normalmente. Su dramitico inter-
sului, ca o rezerva de poezie pentru tot res- tunio tras el telen de seers le impedira
tul vietii. De cite ori. o pagina care ne-a
incantat in tinerete, o poezie ale carei stro-
sentarse a la mesa comim en la misma
proporciOn soberana que los restantes pai-
fe le am recital de states ori ca ne-au ses latinos. Pero se sentard tambien.
ramx, incrustate in memorie, nu ne revin Rumania es, va sabemos, el benjamm be
,e. des-hi7a,d p rt.ie unel et a h.ri los pueblos rumanlzados. La viesa tierra de
spre bun., sasultu, los dacios y los getas aprendio tambien a
Era firesc sa ma seduca Poezia lui Mis-
demi. -Abe Caesar" cuando man el mediodia
tral cai.d luam contact cu opera lui la 17 esplendido de Roma empezaba a declinar
ani. Cc bogatie lines are opera lui Mistral, hacia la prima tarde. Si Roma, con las le-
dace chiar tradusa, pastreaza atata vraja) giones de nuestro Trajano, no hubiera cla-
Si stirea inertia citita in ziare cu formula-
vado su hibaro en los Carpatos, Roma mis-
rea rece, laconica, a unei telegrame: -Fre- ma se hubiera disuelto antes en el trope]
deric Mistral, rnarele poet provensal, a mu- de los barbaros invasores. Mas alla del Da-
rit la alaalaue, in ziva de 25 Martie", m'a nubio oriental quedaba to cabeza de puente
cmotionat profund. In seara aceia de Mar- de un pueblo guerrere y montafis, en cu-
tie, cand aerul noptii era imbibat de ini-
yos surcos prendie la semilla del idioms
rosul proaspat al mugurilor, ca un timid
universal. Tardia incorporacien, pero no
preludiu al primaverii, in casa poetului Tu-
tanto que al hundirse el Imperio no empe-
toveau, poetul Mistral a fost evocat ca
a florecer y fructificar con la savia
antigua legionaria.
Sobre abismos de adversidad, corno ha
Tutoveanu pastra ca pe o cantado recientemente Aron Cotrus, Ruma-
scrisoarea pe care i-o trimisese mania esta presente en el Congreso de la
avusese curiozitatea sa se initieze si vastadores de los siglos de ocupaciOn, sin
ronaana, Legase in 1878 priatenie Unien posible entre los distintos miembros
Alexandri si dupa ce ii decernase de ese cuerpo partido y milagrosamente
pentru "Latina Ginta", ra- vivo. Islote de romanidad en el cruce rads
(Urmeaza prig. 2.1 (Sigue en la prig. 10.)
 id 774)" p -,,./e:}Aiw
2,

av-r-rei 09fit4pd. 2;2

7_, dry ,fy,

,)14/y/iee) 1:17#/ ,b1

prr )'erc7P,'ff
17

-DV
92-4;All/rW.
Y-N,7

p&p
kv kat!',3 ,ispfa,4%ref
at,ij _Jo 7210E47 t! 1.64.9
/i.?".4A.?3.7-17 --cfry4) 4
.10._V-Gtteix/e)

i,j0Efg7:441
fi 7
.jm y
.7.72to
'"PdI'vf

,12,046 ,re
.1;7(.77,79 2;Z(riV( 011' ien c
77,7,4y,
Jion_1)4/7.,,, 74,17
1771R
r -47V

1,..1)73v ic-,
.

66

www.dacoromanica.ro
 .4. e.ef
Afr %/we
,31437A,10,
,zy
ivq). .tir;rv 17,-?

?' 0.1
di a
tr,ervo 39.4(z,ro r4,25-1
7 le'Fa g7
y;fiieqd

:176Ki
totu int 'ef-t -4710,770.
'771/ )11 .1"71(,7f
/ ' 1.# 'If
-

-I 7

001

www.dacoromanica.ro
 Participarea cu un stand romnesc la expozitia inter-
nationala de Artesanat, celebrat in Madrid in Palatul de
Cristal al parcului RETIRO, intre 18-30 Mai 1953, cu un
bogat material de: tesaturi, costume, scoarte, ceramica puse
la dispozitie de Maestrul Aron Cotrus, fosta Legatie a Spa-
niei la Bucuresti in anii celui de al 2-lea razboi mondial,
Ambasadorul Cardenas, Familia Alexandrescu i Dra. Tantzi
Ciuceanu din Paris, etc., in care Romniei i-a fost decernat
Mare le Premiu de Onoare Medalia de Aur. Standul a avut
cinstea sa fie vizitat la inaugurare de Generalisimul Fran-
co si Presedintele Portugaliei atunci in vizit la Madrid-
si ulterior de mai multe ori de familia Generalului Franco.

1 11' .
.

ry
i

11

MIN

J
1 ^ .

101

www.dacoromanica.ro
 1956.Participarea cu un Stand de Artezanie taraneasca si
o buvet Romanita, la cea de a 4-a expozitia international
agricola celebrata in Casa del Campo din Madrid, intre
23 Mai 1956 13.6.1956, cedat gratuit Maestrului Cotrus de
Presedintele Sindicatelor Agricola spaniole Dl. Juan Apa-
ricio.

Lr

Li f

r-

Pe unul din peretii Standului pictorita spaniola Justa

Pages-Sorici specialist in fresce-ne-a pictat o scent taxa-
neasca din muntii Romaniei iar vitrinele cu tesaturi, cusd-

.
".
I 1-
.
,
"

A.14

Aron Cotru? in Stand, pentru explicaii, insotit de

Doamne din Comunitate.
102

www.dacoromanica.ro
 44.
441
- swor. 4
-
Grup folcloric spaniol in vizitd la standul ronidnesc.
turi, costume, ceramica, etc., care complectau pe ceilalti O.
centrul standului, impreund cu deliciile gratarului romanesc
servite la inceput gratuit de buveta Romanita, mititei *i.
patricieni, au fost 20 de zile punctul de atractie al expozitiei.
Multe din grupurile folclorice ale provinciilor Spaniole re-
prezentate in expozitie, conform traditiilor lor, au oferit in
incinta standului romanesc recitaluri spontane de dansuri
tipice, destinate a intari fratietatea spaniolo-romaneasca.
Gazeta oficiala a expozitiei, datorita relatiilor Maestrului a
dedicat articole elogioase, referitoare la Romania, atat in
domeniul trecut agricol, cat i in cel istoric-cultural.
Comunitatea Romanilor la randu-1 a oferit mai multe
receptii in interiorul standului autoritatilor spaniole i ofi-
cialitilor expozitiei.
z'esy441..

Atf
, -
.
.

II^
4

103

www.dacoromanica.ro
 1
1...; I P 1.1) M
tie
Ho
t;l'A`N Plli nf Ili IV
DIV 4 I.: A lift

litI10(11011
t pot
,-;11 A AI:10\
A

;k - I.' EXPOSICION
IN VERNA1MNAL
/ DE ARTESANIA . -, ...-
.. DM \ill EN Mt IMilk
MAW VC,
II N S

cr:
;.'..:
. Q . ;

r -.0%-amt ;at ...me 1.4.01M11 - Vt . - It l 1)12..14L4, , .1:.,..

;-.

F
;.'..7 ....
. .
, 1-";;'"i

104

www.dacoromanica.ro
/*:k 75'i m4.7"
til;;N
;Y: %1":71
ci ".1

.4.4t1

1.
r. c ( f

war -Vet,'
1,

. .

T '141.,.

'

,- , :.''
.1

Expozitia Nationald anuald a cdrtii in Madrid.

Standul Editurii Carpatii. 1954.

105

www.dacoromanica.ro
 9 August 1956.Desprtdrea de Preedintele comunitdtii
Aron Cotru, care purtator al unui mesagiu din partea Co-
munitatii se ducea in USA sa ne reprezinte la serbrile
Asociatiilor Uniunea i Liga i ziarul America, mesagiu
ramas fara raspuns pand in ziva de astdzi, mesagiu pe care
ii reproducem alaturat in facsimil i al cdrui text era:

'
1-,,t1 tiic
, (4
'
itYka r, .0.-7. 07i-,!
9

t2..;
, .157,6ici rfr.,.:coblin ..spunius.d.qpri,11.11;kap-
,-.-
''..tiet In, flirtorica `livez,t-lit1Iiii lor Thy, Cotrae.,,.arlil
.
4, .F.k_:airtrlit ttittirallti rettlaneer:i.,:,01.Iltiniftjet,),1:::
.1 . , 0,, -, ' ..........3
1
'' If MI psThrll ,..s.'),..:G_As." 1 e.:0 N., ."1.,n_s.,1t,
;Ln vutIlLouiS.A_Lt_vskul 7 \ ,:i '1,
1,'ornilaii.or din aMie alc"amerieti ,itiCan-:A W7t-
itfiraaitt la 1.)sa la oe.rbaloritaa pet re aiddi. cis_ -0
uectcivLa iuti ui1U toiltlinnefut jc
#i ziaralar: jimerica rar Alr,31.ireitar In rolairquptk, -A
-`) 41414_ afirwareicazattew . ..,4-
a/
_:t.atteelar eat.e-tu Ittiarivretirticie iot.1.:zir.;citfap
'
, . 9at tor 4,0 fru/tie Full re uearauraviT !k-..i.arla ou
, .
sg..:
f tacrat au ruplai pynha a on realm 'oosaia,_,
41 _If"
pulelairk_$iliVra lora din Cunie.kakra ssly mulAlt. ;
'47 mi. ia zitut Oa alii a kTitrei'drii.frstlii ram pith pal ri a '
cult& 1 .0italjeeulq;xpentrz tuts -,10,0drti ;Iv ...
ea_er j riepreetipelifiiiTzsprijidal. ..

C.:Jr Duntre7tu timbale/

2.ed Vuttu$.nii 'Americana *Tr:1-4.1sci Rumlnlo liken/
Z.11.6.1i:11 tulelaUnik Roltritiii
911adrid in ziun inS9.11igu4o.in4 1.
f,.;:;.- NI.:1?j11 "'CA 1i0 )0A /..,40,, A ,V.s.
.
fil "7 rt( ,..,_ .2...:
7
'4.1....- n
.t,.91411. IP,..40/,D'h;,034111.
r._ V. LMC:
SO.It
1

_.,-- '
c_____4. C-____PtajlikeArs-4_____ ;/...j
/
I

---",
, i ,_.)L
,;.--- ),/-:) :4"."S!r_lif"'-- , .-
,..4 --y2.4 +___
f :.) .`..",,,. ..' fe,;;,,,,, .49,,,,j...., . 7. . .
-.1.7r1:-.._.:,..)
., .'
04..
VAN \iritity 7 53-
i.;71 API
:. 046;' \ s v4rstr. 10.11

106

www.dacoromanica.ro
 Romanii refugiati in Spania, folosesc prilejul calatoriei in
America a Presedintelui lor Aron Cotrus, cantaret al du-
rerilor neamului romanesc i sol al ndejdilor lui, pentru
a trimite un salut frtesc i bune uraxi Romanilor din Sta-
tele Unite ale Americii si Canada, intruniti la Detroit la
sarbatorirea unei jumatti de veac dela intemeierea aso-
ciatiilor lor, Uniunea i Liga si a ziarului America, far stra-
lucitor in neintreruptele lor osteneli de lupta si de afir-
mare romaneascd.
Voud celor care cu trudd, vrednicie i iscusinta v'ati cti-
gat loc de frunte printre neamurile ce laolata au lucrat pi
au luptat pentru a ctitori cea mai bogata,, puternica i libera
Tara, din Lume.
Voug v vor multumi, in ziva sfant a eliberdrii, fratii
ramasi in patria cutropita, i batjocurit, pentru frateasca
voastra intelegere i ne precupetitul sprijin dat. Cu Dumne-
zeu inainte!
Traiasca Romanii Americani! Treliasca Romania liberal
Trdiasca State le Unite ale Americii! Madrid in ziva de
9 August 1956.
Mesagiul, scris i pictat cu mana in culorile tricolorului
roman, pe pergament, era semnat de intreg Comitetul Co-
munitatii din Madrid, dar din pacate pand in zilele de azi
a ramas Vara rdspuns. Ii reproducem pentru posteritate in
f acsimil.
Maestrul era entuziasmat de voiajul pe care-1 incepea lilt
crease o serie intreaga de iluzii, sperand s reaprinda faclia
romanismului in sufletele fratilor din America, mai ales ca.
rasmerita Ungurilor incepea sa se contureze, clandu-i pi
sperante, dar i temeri ,cunoscandu-le caracterul.
Serbarile odata terminate, Maestrul si-a inceput peregri-
narile propagandistice prin centrele romanesti mai impor-
tante din Statele Unite, pledand cu pasiune cauza Romaniei
crucificate, drama ei sub jugul sovietic i vina aliatilor de
a fi vandut-o Vara reticente comunismului.
Le cerea un front unitar de lupta cu refugiatii aflati in
tarile din vestul europei, bineinteles cu cei verificati in
anticomunismul lor i ajutor material pentru publicatiile
inerente acestei lupte si care II incepuser activitatea in
Austria, Germania, Franta i Spania.
Pathosul nationalist al lui Cotrus plcea ascultatorilor
duminicali dela mesele organizate saptamanal in hala bise-
ricilor dupa liturghie i promisiunile se fceau cu usurinta
romaneasca obicinuit, dar se uitau tot atat de repede pana
Duminica urmatoare, caci in timpul saptamanii, nevoile,
grijile i munca zilnica a fiecaruia avusesera timp s treaca
prin ciurul lor bunele intenii, fcandu-i sa nu mai gandeasca
la ele.
107

www.dacoromanica.ro
 Sigur ca pe foarte multi din vechii emigranti verbul lui
Cotru Ii deranja, ei aveau dupa atata timp de americani-
zare o alta optic a evenimentelor i un alt interes. Copiii
lor participasera, ca americani, la bombardamentele covor
facute asupra populatiei civile romane0i, care nu trasese
nici un glonte impotriva Americei 0 a fiilor ei, Romania
cum spune Mircea cel Batran in Scrisoarea III-a a lui
Eminescu, ii aparase doar saracia i nevoile i Neamul!.
Deceptia lui a fost enorma caci transilvanenii lui, ca gn-
dire 0 simtire, nu mai erau, devenisera amero-romani cum
ii definea Posteuca.
Poate pentru multi dintre ei, Romania fusese Stat agresor
si invinsa, Vae victis. Nu-i mai dureau suferintele ei, pe
care poate le credeau nemarturisit, in sinea lor, meritate.
Si aa saptamanile i lunile i anii s'au scurs, rasmerita
ungureasca a avut loc i Occidentul i Americile au fost
invadate cu zeci de mii de refugiati unguri, care au intarit
echipele revizioniste anti-Trianon existente. Maestrul mad-
nat de diabetul de care suferea 0 de suparare, era trimis
dela un centru la altul, dela o biserica la alta pana ce desti-
nul trebuia sa-i decida soarta. Si pentru a avea o scuza fata
de con0iin4a lor, fatti de Transilvanenii care sufereau de
patruzeci de ani aproape, binefacerile paradisului comunist,
pe care se due sa-1 viziteze la neamurile sdrace, dar nu-i vad
ororile i tragedia, i-au gasit o vind: s'a facut catolic el fiu
de pop orthodox. Iarta-i Doamne ca ne'au 0iut ce-au spus
si ce-au facut!
Resemnat, Cotru* s'a reintors la oblduirea cre0in pi
calda a familiei Brezean din La Cafiada-California, carora
toata romanimea, 0 din exil i de-acas trebue sa le pastreze
un respect uman i o vie recuno0iin4a pentru dragostea cu
care l'au inconjurat i ingrijit, cand a fost uitat i prsit
de toti ceilalti.
De acolo mahnirea lui rabufnea uneori in revolt, spove-
dindu-se prietenei lui de epistole-Doina Missir-pe care n'a
cunoscut-o niciodata aevea, a5a cum reese din scrisoarea
trimis la 29 Dec. 1959, reprodusa in facsimil, la pag. 110 0
din care extragem:
Uneori imi ies in drum ca nite talhari, parerile de ram
c mi-am risipit zilele facandu-mi din scris visul cel mai
frumos al vietii mele, in care m'am tinut in picioare, de0
de multeori mi s'a prut ca ar in piatra i saman in \rant.
Am intrat in literatura cu indrasneala de vultur i Incetul
cu incetul mi-am pierdut penele, I cu cre0etul pleuv m'am
incapatanat impotriva furtunilor. Si'n loc s fiu uitat undeva
printre stanci, ca un haiduc ranit de moarte, mi-am indrep-
tat privirile spre pamant, unde nu m'au a0eptat decal pri-
lejuri de sfa0eri.
108

www.dacoromanica.ro
 csg - 661a, 3 14 ; ..Psie_<. y,:tr
0-rya- ... t.,
40, Aor,t, ,i,, raki, Ppi-caiwizAt; gi,f4,./e/7 r4, Ar4
phit ref4b-e 902c-d.-,-- ,.-4,e. f,- Aclef.m. ibi 4,47
14, 44.A 2z.. 4,1( el &a-4,114' ec -4frec ,A=ige17)14.
gra ,...9-ei;AA"=k-,,A 3 criA .16
Ail,A, zi jeeefote 94. r ,,;
,9,0-2 zarIC. i , 4Z, 4
4.4 tiejez41.1e4 eticA",u(A74`
-74-e (,)iii-,, 4, -,--4.-c
,- qi, P.K.

ki,74fivkt.- c- el&,-
A ilicA4 Za -.1996V2 ---;1.a.
.
(-A: 1-,-141: (4.'
0,24_ 74-4k zw- ,97-4-5
. , c.4( zre-44
Ai '504 Wfr-4 ..
tkPc Ciaile-It. f .4i
,si- Oiok 11-
gnic e
4
Ai;,-( (cJ2
V).& eu 214_ e
e4 6 74,44 '

t0;04
jciza aouif
,. a 4 4124;.,,k z".4 /i4.'7-4-ez ci
gAie.74-Ap>aze-A rlowyzo-,,-,,,;
evA,P4
4 Cat/C._ eCki- bjC.079A,
wad Qi2P A 711-,7 "i4, is,...e.444. lc:
441," sr--;1911--
9133'
1-i-p402 st-,-,z-v.i :2114c.,1,
21z&-
914
V 1t(0-rief,
..,
q ..)4-4-620:pi-Acick.
,
aokeid24
Csiaal 0ci:24- aft.' e.Z 7/4.c /
911i*il jzii ilt az-ithuz
ii1-cikingc 2--,:,
-4(
411,4P.A!_t
ed,4. ,m 4 et &JR' d hCL .,4* (---, zsizri-

7,1-AeAff, cckt /orfrifq dia_ * "'lax

t
'Sax hil 1;1 IAA< te4 114t&igt., d
at 714;4 -Pzz,/,2,-,/a: eZ4..)-zr tr,.ft.feet

109

www.dacoromanica.ro
0101,q2
o
9k1.1c5takird r 164'
.
)<
, 4A, aRt h, x.;''
A
-. i c eki,r, 7A , ,
1;1 4L li,
ail 71,()/44- (1,w;0",-'
...,,.(- ek A cer-Ii3a-x<6
,ezait..F

1,4r
A
ha- Lvia, & 'birc.714C, W-ca, 10-At- b.,...4 ,---,
60, 141K 71w,4,
4 Ix 9-if: ia, Ade- .,- Yo. e4 /AA
e--
74..( -,-,;..

9),,76/./014 14 2! b4 X7-..z-ic
12, 4i/. 5,k4k eleth4
APIct, /macs( (Wit- ASil : d' 7
c.1,,e zsK,,:k14,p
Ozz,44- ...55
la,' 02,22kt le' 4,-.2
--z-
daA. /al( I/ fte 0 107,--A4-7.
Ali. 1)14f tu el: ( 7-4;') mi.-
aA;c a pi-. Et--ei gli!,.-, A; ?}V
z(-.16/({
( (z Role,g/ic crk 7r-1-4 t-
.2._;c' a4 9z,zc-)Xct&r.
C.
q4-67( ,gdi ay.,*
Artie
04 91,4koike ;27,2- ,9,,-z,,,zi
z o,
t4-9/a/ov ..10tai. a4; 5/
eh_ .44r44% te/Pity_A. tiVat;rdiQ o alcAutoc. hi, z-
iMia: ...frIk
(Oh WW\ jcittta. ikcit 144,-,,,
Vi-Xitiire
11)0tritizo
j i, ay z)
it12-
Jr")
'fi 44 SA" eec,64-,401,
Ai c
tuba' ea Nosfri.,,yclo-it-c,- Ielecr
fti. PACia'(62/1-
ll2i4 "z';;a1c4,', k et, .7,,,,;43 Jegifdift. 9/61
et,' / ,AiC At. a4ae 11"1' 4`11.4fc ea,Z4
Je 14 /di- 'A,790; et- n
c ___/. 2,ke fe 91,4,127:r at' Azaili4 i la ....
7ti 1 ''
ho.
191,/i2,71,ii-'
.59- k ri-W94 CA 02
c I
tat' AO" ft Par /lock iu, 0, 92,0,._ 42 bliPici7a. 7ien-c-._
,yrvii

110

www.dacoromanica.ro
 Dar cu sufletul lui crestin 0 bun ii iarta pe toti si in
ace* scrisoare adauga:
Un Oran ardelean venit mai demult in America, caruia
,
- .1
-,
. I-

NP.AV V-701:77 ligf. ?figlla

d
' '4'.
o

" ,m1 , , ...110.

4 1

,
avow ')7
v sk
V., .L44.4 id br--6-'
./
Pe
--.: r-
-
....a. _.. . Arl.....a.........4.. - . a
Maestrul stirbcitorit in La Canada.

am crezut de bine sa-i trimit o felicitare de sarbatori, mi-a

raspuns cu cateva randuri cari m'au impresionat adanc, ca
0. cand mi-ar fi venit din adancurile milenare ale Neamu-
lui Maestrului Aron Cotru i Neamului imi scrie el.
Acest taran-poet din nascare ma confunda cu Neamul, ma
socoteste una cu el pana la plinirea vremurilor. Numai din
sufletul unui taran ardelean se putea desprinde o asemenea
intuitie, putea incolti o asemenea viziune. Acest lucru expli-
ca, poate, de ce tin pe masa de scris fotografiile unei cete
de copii de pe toate drumurile exilului nostru. Cete de copii
romani, can ma privesc, parca pe furis din imaginile lor.
Gandind la ei, negurile sufletului meu se schimba in fa0i
de lumina. Daca nu-mi arunc condeiul in foc, o fac pentru
copii fait numar ai neamului romanesc.
La 3 Ianuarie 1960 Societatea Doina patronata de familia
Brezean, l'a srbatorit pe Aron Cotrus cu prilejul implinirii
a 69 de ani. In cuvantarea de multumire adresata. come-
senilor, Maestrul printr'o parabola cu Dante Alighieri, Ii
anunta sfarsitul pe care-I presimtea:
In mareata lui cantare DIVINA COMEDIE poetul Italian
Dante, cel mai mare poet al Crestinatatii i poate cel mai
mare cantaret in vers pe care l'a dat pana azi neamul ome-
nesc, socotea numarul 35 de ani drept jumatate a anilor
vigil. Numara 35 de ani cand a scris DIVINA COMEDIE i
111
5. Lui Aron...
www.dacoromanica.ro
 azi),Ack the .

-(:? ff 9c7(95t5).
7-
6.14' ,(47
tc,c4.

zkaZ
/7-Z<
e4c L%.1e-tej-Q (7 07.'-0)"..6-s21/
fircpc_ .
,-"1:744--- Ckft--) 0 .guoxeczeit.,
XI 61-1-7C-5C,
4_-. 9,..,At 21_, ,Ace ,9-e- 21 R-
da .A6)),11N 9w,e1,4,
d 4_1AA_ : e4"
A-4---;&,(2ft-
. Aie e4. ,-, iftti'...dt/
Aj4 b?
l ea-pe OL:C2--
I,
$214453E ead-7'6 .gAt-kAil it" lit-Z- -,
04Vi-7(522a

co cia0cif..." , _
acElk-- 01-6 Slizt
V____Wilaice a law Aj22 ,<ze,e6e,..,z
-eteALc ev4f.' 78 -2? etc 6-e 0-t-;24

112

www.dacoromanica.ro
 *2 Ac.4- 47, g c) 26'
tAkf2S- OA, 1e 924- 14ecelz.
4Ne-iidIR 66 elat " 91l/ 4 9A-44
AdiZ /az MLe .
1,5/10/e 21,4-4 rk alb& etk X 4- cIo
9140-j c4 t276241( ,94to &EA_ af-
a( 'clie e"....9c.r. Astzwe4. Ain
Lf, , ARye
( /4421;3+
"a
wa., o
tap
L.
_q v I - -

a 2R.74,
0,.re,t1ZzAkif-
971 4 112`;24 Q-4-4PZ-

crA C44Q-4t Al)t. 2)""LR

1
bA/
!IP
9-
lO641.1 a4ic&(44 bkzfolai:L
.

113

www.dacoromanica.ro
se socotea la jumatatea drumului spre moarte. Dupa soco-
teala lui Dante as mai avea doar un an inainte de-a bate la
portile mortii. Stim cu totii ca numarul anilor nu-i pentru
om vreun merit deosebit, vr'un semn de vrednicie. Imba-
tranesc si cei buni si cei raj, deopotriva. Se intampla ins
ca, uneori, pe crestele unora caruntetea cade ca o coroang,
ca o podoaba, care ne intoarce privirile spre ei si ne face
s treserim cand la auzim numele. Pentru acest ajun al
amurgului meu pe pamant strein, in strae grele de destarat,
ne-am intalnit azi la aceasta masa intinsa a Soc. DOINA
sa petrecem impreun o franturd de timp ceva mai lunga
decat trecerea unui vad si-sa-1 oprim intrucatva in amintirile
noastre astazi. Cel dintai gand al meu se indreapta spre
Paraschiva si Josef Brezean cari ne-au poftit sa ne osptam
impreuna, in cinstea anilor mei. La chemarea acestei Soc.
DOINA am venit in California in toamna anului 1956 si,
coplesit de bunatatea si atentiile familiei Brezean, am
cautat, la rndul meu, sa le raspund cu florile campenesti
ale saraciei mele, de care nu mi-a fost nicicand rusine,
intrucat mi-a placut mai mult s dau decat sa primesc.
Efectiv la un an si ceva de la aceasta, sarbatorire, Aron
Cotrus ne-a prsit, plecand in calatoria MI% intoarcere.
Acesta a fost Aron Cotrus Omul, asa cum l'am cunoscut
eu, cum l'am vazut in anii de colaborare, Maestrul si Direc-
torul nostru, al carui exemplu il urmam stand pe baricade
pand Dumnezeu ne va deslega de atata truda si ne va chema
ca pe el.
A fost un mare poet, rapsod al Daciei, al Valachiei, al
Iberiei, al Latinittii si al Transilvaniei lui si un om bun ca
painea lui Dumnezeu.
Dragostea lui pentru pdmantul Transilvaniei ne-a trans-
mis-o ca pe un testament politic cu prilejul acelei sarbatoriri
din La Cailada, nand a recitat versurile din poezia lui de la
Cluj din 1928, pe care le repetam ca o sacra promisiune de
a le urma:
Nu-ti cer s bati din palme
nicicand, la auzul numelui meu!
Tie vreau sa ma drui mereu
chiar de m'ai rsplati cu huidueli si sudalme!
Traian POPESCU

114

www.dacoromanica.ro
 POEME
INCHINATE LUI ARON COTRUS
CU PRILEJUL ACESTEI COMEMORARI

www.dacoromanica.ro
 SEARA DE SEARA
Seara de seara m'apuca dorul
De-ai mei, de zavoae, de munti.
Din flAcAri atunci Wern dorului punti
Pana la ei, eu calatorul.
Daca e vant, aud gorunii de-acasa
Sub ferstrae haine gemand
$i. simt de-aici tremurand
Otava pe ascutiuri de coasa.
Daca mustete pmantu'n zapezi,
Simt coltul ierbii cum crete
In tara. i seva o simt cum sbucneste
In flori, in paduri, in livezi.
Iar gandul, fugarul asemeni,
Cu flinta la umar aleargA
Izbind in zavoare haiduc s le sparga
Ocnele ro0i de cremeni.
Daca vad soarele'n smolt de vulvori
Cazand peste zi, peste maxi,
Adun in rscoale mii de chemari
$i le-asvarl in valtori
Sus, sus, peste culmea Indului,
Peste pecinginea stepelor moarte,
S. prefac in pulberi pana departe
Moscova, Capitea Raului.
.Si dacd trec printre stele cocorii
Vdslind intr'acolo, spre tara,
Vulturi de jar 0 de parA
Pornesc sa, aprinda fiorii
A tot ce adasta'n cetate,
In codrii i'n lanturi: s sfarme
In tndari robia, s'o darme
In numele tau, Libertate.
Alexandru GREGORIAN
(Din vol. Poeme pentru Fratii mei,
Miinchen, 1953.)
117

www.dacoromanica.ro
 PORTRETUL UNUI DACO-ROMAN
Memoriei lui Aron Cotrug

Te vdd inaintea mea

falnic precum un stejar crescut singur pe o cost*
in calea tuturor vAnturilor,
alb la par
ca vdrful Retezatului acoperit de nea.
Ai chipul tdiat in piatra Carpatilor
Dac pastor,
ganditor al inaltimilor
dupd cum iti numea pdrintii Vasile Prvan,
cu tundrd de azur
i toiag bdtut in bulgdri de stele,
fiu al lui Horia.
Dacd ar fi s fac statuie
unui tribun al lui Avram lancu
te-a0 lua model
atAta eti de drept 0 de mandru
Om sfdnt al Muntelui 0 al izvoarelor...
In privirile tale cdnt doina
mioarelor ce urcd in turme
din plaiuri in plaiuri
spre stdna invierii,
la iezdrul uncle-0 spald picioarele
ingerii Domnului, cdpriorii sdlbateci.
In strAngerea ta de m'and
asprd i ddrza
simt cum vin de sus inspre vale
pe cele cloud TArnave i Mure,
padurile uragane,
padurile armate,
Pasdri mdiastre ale codrului transilvdnean
sundnd din clopote i tulnice, marurile vechi de
[luptd.
Vorbele tale cdzut-au
pe vatra sufletului meu
118

www.dacoromanica.ro
ca o floare la picioarele de ivoriu
ale unui Christ rstignit.
Intalnirea noastra-i o slujba religioasa
in biserica dintr'un lemn,
Cantec,
osana de slava,
Imn.
In tine imi vad neamul, popor de tarani,
cobordnd din Istorie in legenda...
8 Decembrie 1981.
Ovidiu VU1A

119
www.dacoromanica.ro
 SUFLETE STRABUNE
lui Aron Cotru$
poet al strabunilor
Suflete strabune
ca, din cer ne chiamd,
a 'nceput s sune
clopot de aramd,
cand din crucea noptii
auzim cuvinte
ei vorbim cu mortii
de langd morminte...
incep s planga
plans de 'nmormantare
apele de langt,
salca plangatoare,
mainile ca-si frange
spinul de durere
printre flori de sange
ce-au crescut din ele
suflete strObune
ce le frange valul
si le duce 'n lume
doina cu cavalul!
Ion TOLESCU

120
www.dacoromanica.ro
 RUINI
Sopteste 'n vatra vremii spuza,
soptesc din veac strabunii mei
ce prang la Sarmisegetuza
si stau de straja la Orhei...
Sopteste 'n tarm de veac ruina
din Tisa, Nistru pan'la Mare,
Cetatea Neamtului, Tighina,
Soroca lui Stefan cel Mare...
Ce crunt e plansul tau de piatra
din jur de lespezi de morminte,
din jur de fiecare vatra
pamantule cu brazde sfinte,
pamantule cu mir in gene
in ochi deschisi spre vesnicie,
cu mir din flori basarabene
care strabunii 'n noi invie,
care invie 'n noi strabunii
cei dela Putna care vin
si-i vad cu frunza lor gorunii
cei care plang peste ruini!...
Ce crunt e plansul din ruini,
ce crunt ti-i chipul de granit,
Cetate Alba, si Hotin...
Ioane Voda cel Cumplit!
ION TOLESCU

121
www.dacoromanica.ro
 NICOLAE NOVAC

CATEVA CONSIDERATH
DESPRE ARON COTRUS SI
OPERA SA

www.dacoromanica.ro
 RIN 1926-27, cu ocazia aparitiei volumului
de poezii IN ROBIA LOR. Perpessicius
spunea despre Aron Cotrus ca este unul
din cei mai unitari poeti de astazi, a
cdrui personalitate o desprinzi dintr'o
suta...
Recitind aceast5, fraza a lui Perpessi-
cius, facut5, intr'o vreme cand Aron
Cotrus era abia la inceputul carierei sale
literare, ne putem da seama de veridici-
tatea acestei afirmatii, pe care el, dea-
lungul anilor, n'a desmintit-o nici o sin-
gura data. Ba dimpotrivd, a reafirmat-o i intarit-o, cu
fiecare placheta sau volum pe care 1-a semnat. Si nu trebue
uitat ca drumul pe care Aron Cotrus 1-a strabatut din 1926
si pana la aparitia ultimului sau poem Cdntecul destdrdrii,
(Directoratul Cultural al Uniunii i Ligii S. R. A., No. 1,
Cleveland, Ohio, II. S.A., 1962) este lung (36 de ani). i ea
pe acest drum, Aron Cotrus ne-a druit alte 14 culegeri de
versuri, reafirmand, de fiecare data unitate i personalitate
poetica de netagaduit.
Cand moartea 1-a rapit, atat de crancen dintre noi, i atat
de neasteptat. Aron Cotrus se gsea pe piscul cel mai inalt
al creatiei sale poetice Stapan pe o viziune larga i pe o
tehnica, aproape ireprosabila, combinate cu o limba roma-
neasca din cele mai pure si frumoase in care arhaismele 91
125

www.dacoromanica.ro
formele inverse ale cuvintelor joac un rol extrem de im-
portant, cum limpede se poate vedea din complexul acestor
trei versuri din isRapsodia Ibericd, (Editura Carpatii,
Madrid, 1954):
Sol ma trimite neamul meu i soarele...
Carpafii, Dundrea si-ogoarele,
incarcatu-mi-au cu claruri, pentru tine, carele...
Sau:
Ingropatu-te-ai, Iberie, in milioane de morminte
subt al Indiilor tale soare fierbinte...
Oprindu-ne asupra celor cloud forme: inceircatu-mi-au si
ingropatu-te-ai i incercand sa le transcriem mi-au incdr-
cat, respectiv te-ai ingropat si sd le punem astfel in ba-
lanta versului, vom remarca o poticnire ce ar izbi neplacut
auzul i ar compromite intregul vers. Aceasta se poate vedea
mai limpede in a doua exemplificare, unde versul ar incepe
cu te si ar sfarsi tot cu te, i luand in considerare c
versul urmator se termind tot cu un te, pentru rima, ne
putem da seama c singura forma acceptabild, este cea
utilizata de poet si ca versurile, numai astfel construite au
o rezonanta internd atat de draga dealtfel poetului care
alcatueste pitorescul limbei i poeziei lui Cotrus.
Acestea sunt numai cloud cazuri, luate la intamplare, dar
forme asemanatoare se gasesc cu duiumul in toata opera
poetica a lui Aron Cotrus. $i ele sunt atat de naturale gi
rationale Inca e imposibil s le imaginezi altcum.
* * *

Prin 1924, s'a iscat, o polemica in jurul limbii literare

intre Camil Petrescu, Tudor Vianu i Perpessicius, pe mar-
ginea talmacirii Iliadei in limba romana de catre George
Murnu. Camil Petrescu pescuise din traducerea lui Murnu
o serie de expresii i cuvinte pe care le ddea drept exemple
de siluire a limbii literare romanesti. Estetul Tudor Vianu
intai, i apoi criticul Perpessicius, au replicat imediat sco-
Vaud in evidenta paradoxul tezei lui Camil Petrescu. Camil
Petrescu gsise anume ca Murnu ar fi ales din dictionar
cuvinte neaos romdnesti i ca ar fi fabricat altele noi, pito-
resti, pe care impreund, le-ar fi intrebuintat la voia intam-
plarii, confundand sensul i valoarea intrinseca a cuvantului.
Atat Tudor Vianu, cat mai ales Perpessicius, au demonstrat,
cu lux de amanunte i exemplificdri, c Murnu nu gresise
deloc incercand s puna in circulatie cuvinte putin uzate
in limbajul literar ci Camil Petrescu pornise dela o premiza
gresita atunci cand denuntase i calificase drept siluire a
limbii, punerea in circulatie a unor cuvinte rani sau creerea
de derivate noi, fhnd de parere ca numai astfel se poate
imbogati limba literara.
126

www.dacoromanica.ro
 Fara exagerare, trebus s recunoastem ca, ori de cute ori
stdm in fata unei opere poetice a lui Aron Cotrus, ni se pune
aceeasi problema i aceeasi intrebare: silueste Aron Cotrus
limba literara, sau o imbogateste atunci cand utilizeaza in
poemele sale cuvinte i termeni carora le d sensuri cu totul
noui?...
Prerea noastra este ca Aron Cotrus, asemeni lui Emi-
nescu, Cosbuc, Arghezi si Bacovia, a fost un mare cunosca-
tor al limbii romane pe care a manuit-o cu o mare dexteri-
tate. Este adevarat c multe din aceste forme utilizate de
Cotrus, nu circula astazi, dar nu este mai putin adevarat ca
ele se gasesc in tezaurul limbii romane i ca nu sunt desti-
nate sa ramaie in dictionarul lirnbii romane, ci trebuesc
utilizate in literaturd, acolo unde elementele limbii sunt vii
circuleaza, cum spunea Cosbuc intr'o discutie pe aceast
tema.
Dar sa ne oprim aici cu consideratiile noastre in legaturd
cu limba literard i expresia poetica a lui Cotrus. Trecand
in revist tot ce a scris Si ce ne-a ramas dela el, credem ca
Rapsoclia Ibericd, impreuna cu Rapsoclia Valahd i Rapsodia
Dacd, formeazd opera sa de capatai. N'am vrea s spunem
cu asta ca: Horia, Tara, Eminescu, Minerii, sau ultima sa
culegere mai ampla de poezii Drumuri prin furtund (Madrid,
1951), n'ar insemna nimic in palmaresul literar al lui Cotrus
sau c valoarea lor literara ar fi de neglijat, pentru c ele
reprezinta tot atatea urcusuri pe drumul biruintei i afir-
matiei literare a lui Cotrus care au intrat de mult in patri-
moniul literaturii noastre, chit cd opera sa a fost epurata
din toate bibliotecile din zisa Republica Socialista Romand,
iar influenta sa, se poate intrezdri i astzi in productiile
catorva poeti din tard si exil. Toate scrierile lui Aron Cotrus
au contribuit la consacrarea unui poet de uriase orizonturi
asa cum marile sale poeme scrise sub cupola
cerului iberic, la inltimile luminoase ale Montseratt-ului,
I-au consacrat pe bund dreptate rapsod al latinittii.
Cele trei rapsodii insa, atat prin motivul inspiratiei lor, cat
mai ales al liniilor vaste si al perspectivei larg-desfasurate,
care le carecterizeaza, formeazd trinitatea indivizibila a ope-
ri lui Cotrus.
Ultimul sau poem, care se tiparea in tiparnitele tipogra-
fiei ziarului America din Cleveland, in State le Unite, atun-
ci cand poetul se cununa cu marile taceri, Cdntecul destd-
rdrii, ne aduce incandata dovada marilor posibilitt4i crea-
toare a celui ce a fost poetul Aron Cotrus. L-am putea con-
sidera, fart teama de desmintire, testamentul poetic al ma-
relui maestru i invatator, dela izvorul spiritual al caruia
se vor adapa, fait doar i poate, Inca multe generatii de
viitori poeti de limba romaneasca.
Mid vei simfiti mai franti si mai indhniti,
Pe ldngd voi pdsesc, fdra s'o stiti.
Freamdt de codri romdnesti asi vrea sec fiu,
127

www.dacoromanica.ro
 sufletul in voi neintinat sd-I 0u,
sd va fac sti mergeti impotriva gerului si-a veintului
oriunde ati osteni pe intinsul pamtintului,
drepti ca stejarii sd stati
chiar de-ati vorbi cu regi i cu'mpdrati,
adevdrul, chiar si-atunci ctind v'ar pierde,
sd-1 spuneti verde!..,
Acesta este mesagiul pe care ni-1 trimite, de dincolo de
mormant, Aron Cotrus in Cdntecul destdrdrii, care nu stim
din ce motive, a trecut aproape neobservat i nebligat in
seama de catre presa exilului, desi aduce incdodat dovada
celui mai unitar i autentic poet de limb romneasca. al
veacului nostru.
NICOLAE NOVAC

128

www.dacoromanica.ro
 OVIDIU VUIA

ION DODU BALAN:

RESURECTIA UNUI POET
ARON COTRUS
Ed. Minerva - Bucuresti

www.dacoromanica.ro
 D. cuno0eam pe Ion Dodu Balan, prin cartea sa despre
Octavian Goga, drept un talentat si. p1M de atentie exeget.
poate ca sarcina i-a fost usurata deoarece aa zisa orien-
tare condamnabila a poetului de la R4inari a survenit in
ultima perioadd a vietii lui cand oricum slujitorul lui Apollo
era de mult implinit.
Iata MO, ca ce s'a putut evita atunci nu mai putea fi de
data asta, oricata dibacie poseda comentatorul, doar se
prezenta publicului roman, mai ales tineretului, poetul
proscris 0 destarat, Aron Cotru.
S fiu de la inceput deschis. Traiesc intr'o societate in
care eful de stat nu imi da sfaturi cum s fac literatura
deci nu-i musai sd joc in fata maestrului de circ ca maim*
pe sal-ma 0 cand recurg la notiuni ca burghezo-mo0erime,
capitalism, socialism le pot cantri la justa lor valoare 0
nunumai in stricta lumina a invataturii marxist-leniniste,
de-acum vetustil 0 retrograda. Avand toata comprehensiunea
pentru fidelitatea aratata, de autor directivelor partidului,
subliniez totu0 ca metaforele lui de preaslavire se aseamna
cu fardul pus sa intinereasca in van un chip imbatranit
ajuns pe pragul mortii.
Nu am sa arat de ce in cartea respectiva marele poet
Aron Cotru iese mutilat ca trecut printr'un pat al lui
Procrust, Vara cap 0 picioare, un torso dupa care cu greu
ar mai putea fi recunoscut.
131

www.dacoromanica.ro
 Nu, nu de o analiza este vorba aici, and in zelul sau
marxist autorul savarseste cateva grave si fundamentale
erori, de a cdror intentionalitate numai dificil ar putea
cineva sa-1 salveze.
Astfel la pagina 102 scrie: Atitudinea aceasta, in absenta
altor documente, ne face sa credem ca organizatoric poetul
nu a fost niciodata inrolat in aceasta odioas adimaturil
politica.
Probabil I. D. Ba Ian considera ca legionar insemna odi-
nioara a avea ca el azi un carnet de partid pus peste o
inima ce oricum, ca la orice roman, o stim si o simtim,
bate intralt parte.
Aron Cotrus a fost legionar nunumai cum o stiau cei mai
buni prieteni ai lui, dar dupd cum de nenumrate ori s'a
exprimat in poezie, poemul Tara constituind in acest sens o
adevrata epopee inchinata nouii revolutii. E just a fost un
poet social, dar nu a vdzut viitorul taranimii si a muncito-
rimii in comunism ci in reforma omului prin dragostea lui
fat de neam si Durnnezeu.
Pornind de la o premiza total falsa I. D. BA lan continua
lantul, sa-i zicem, al erorior.
Din activitatea lui Cotrus in Spania se opreste asupra
Rapsodiei Iberice, fara s aminteasca traducerea volumului
Peste prpastii de potrivnicie si asta fiindca, in el Inca in
1938 marele poet denunta fratilor sai pericolul imperialis-
mului rusesc ctitorit de Petru cel Mare in haine noi bolse-
vice. Dar ramanand la Rapsodia Iberia), ne va apare ca
cel putin curios ca desi este citata in subsolul unei pagini
evita sa pomeneasca aparitia ei in editura Carpatii chiar si
cand intr'o fotografie aseaza cartea pe lang altele ale
poetului are grija s acopere locul unde este trecuta editura
respectiva. Dacd ar fi sa-1 credem ca, legionarismul lui
Cotrus este demult depasit, de ce oare violenta indreptata
impotriva unor fosti legionari, care prin munca lor cinstita
au adus un aport nepretuit culturii romanesti publicand In
exil cu sacrificiile stiute opera marelui Aron Cotrus.
In bibliografie gasim Opere complete alui Aron Cotrus,
editura Dacia, Madrid, 1981 dar pentru a nu ne amgi vom
descoperi cd o face cu siguranta pentru a-si justifica pre-
luarea indulcim cuvantul furt din ea a unor poezii si
facsimile dupa manuscrisele poetului.
Cu astfel de tertipuri nu suntem convinsi ca lucrurile
stau in Tara altfel ca acum lo ani cand am parasit-o, doar
ca ura este mai camuflata in hartia de staniol a imposturii.
Dupa atatea chestiuni extraliterare so, ma opresc si asupra
uneia mai de specialitate. Luand exemplul superiorului sau
Ov. Crohmalniceanu, Ion Dodu BA' lan apropie expresionismul
lui Aron Cotrus de cel german.
In primul rand subliniez ca, Ov. Crohmalniceanu are o
metoda, de lucru ce sigur el 1-ar fi derutat pana g pe
matadorul sincronismului, E. Lovinescu, atata timp cat nu
stie sa manevreze categorii spirituale, pentru el apropierile
132
www.dacoromanica.ro
dintre autorii studiati se fac automat si de cele mai multe
ori fara un substrat real. Ca cea mai buna pilda 1-asi da
pe Ion Pillat, unul din cei mai buni cunoscatori de poezie
din cultura noastra. Pentru Crohmalniceanu in a sa Istorie
a literaturii romane intre cele doua razboiaie mondiale,
este destul sa gseasca un volum de poezii in biblioteca poe-
tului ca sa-1 i considere influentat de acesta in creatia sa.
Astfel realizeaza nunumai im carusel de nume pe afisul
unei eruditi false dar cred ca o mai penibila mostra de su-
perficialitate cu greu am mai putea-o afla chiar i la noi,
cunoscuti a avea o critica destul de vaporoas.
Asa dar influentat de lucrarea lui Crohmlniceanu Expre-
sionismul in literatura romana cat si de o alta a lui Dan
Grigorescu, Ion Dodu Ba lan nu pregeta s faca referinta po-
zitiv la ei.
D'a capo mentionez ea' atunci cand vorbim de expresio-
nismul german ne postam pe un teren destul de putin sta-
bil; in mod paradoxal la un popor atat de ordonat i echi-
librat in viata de toate zilele, in arta cautarea expresiei
uneori lipsita de masura este de-acum o caracteristica de
matrice abisala creatoare.
Expresionist este germanul and inalt bisericile gotice
din Ile de France pana sub tavanele cerului, expresionist
este cum arata i Blaga in pictura pateticului Griine-
wald, la fel si'n clasicismul lui Goethe si Schiller, in ro-
mantismul lui E.TA. Hoffmann sau gandirea lui Nietzsche.
Cu aceste rezerve vom accepta ca in cazul nostru notiunea
de expresionism se refera la o miscare artistica dupa pri-
mul rdsboi mondial corespunzand fauvismuhd francez, exa-
gerat pants la spasm si convulsie, cu deosebiri eclatante
intre Kandinski, Max Beckmann si Kirchner pe de o parte,
No lde, Barlach sau Kokoschka pe de alt parte.
Caricatura, fronda i batjocura cu orice pret revolta, con-
tra burgheziei, degradata 'Jana la opera de doua parale a
lui B. Brecht, formeaza continutul principal al expresionis-
mului literaro-politic german. Interesant ca daca am dife-
rentia spiritul german de cel francez i italian am gsi punc-
te comune intre expresionismul german si spiritul spaniol
cu barochizarea lui excesiva, aid gandindu-ne la filmele lui
Bunuel sau la Picasso literatul, o paralela nu alta ca una
dintre Ignatiu de Loyola si Luther.
Intre acest fel de expresionism i cel al lui Aron Cotrus
exist o fundamentald deosebire. Inainte de toate cum am
aratat inaintea lui Ion Dodu Ian el porneste din simbo-
lismul autohton al lui Ion Minulescu, dar ceace este mai
important in timp ce expresionismul german este destructiv
si dizolvant capatand o justificare in invatatura marxista,
multi expresionisti trecand temporar sau permanent in ran-
durile partidului comunist, expresionismul lui A. Cotrus este
constructiv sta in slujba unei tari cum era cea a noastra in
epoca interbelica, plina de dorul de a se afirma i realiza.
133

www.dacoromanica.ro
Deaceea spre marea ei cinste asa precum Pal lady 1-a respins
pe Matisse cautandu-si propriul drum, cultura romaneasca
interbelica a intors spatele e1ucubratiilor expresioniste chiar
zi atunci cand erau reprezentate de un regizor de talia lui
Karl Heinz Martin, fapt ce-1 aflam din Amintirile marelui
artist Ion Manolescu, el motivand atitudinea ron-ianeasca
prin aceia ca teatrul nostru atinsese tin prag atat de inalt
incat era superior exagerarilor expresioniste care pur zi
simplu nu-1 mai impresionau, lucru ce ar trebui sa serveas-
c multora i astazi de pilda.
Niciunul din poetii expresionisti, inclusiv G. Benn, nu au
o valoare atat de mare incat sa merite trecerea granitelor
tarii lor, decal eventual daca se bucura de ajutorul unui
contrabandist al gandirii cum este Crohmalniceanu, deci nu
au avut tria sag influenteze pe tin poet de talia lui Aron
Cotrus, cand nici la poalele muntelui sau de creatie nu
ajung.
Expresionismul lui A. Cotrus izvoraste din spiritualitatea
Ardealului si ea uneori excesiva i ordonata in acelasi timp,
cu unele asemanri cu cea germana, deci porneste din ini-
ma inimii neamului.
Poposind la artele plastice Aron Cotrus se apropie de
plastica lui Romul Ladea in timp ce expresionismul lui L.
Blaga inclin mai mult spre arta lui Brancusi.
Dealtfel expresionismul ca i curent literar si de cultura,
discutat pe vremuri de N. Crainic in Gandirea, nu are nicio
legatura cu falsificarile comentatorilor de azi, evident f a-
cute cu scopul de a deruta si a insela indeosebi, pe cei mai
tineri.
Mergand pe urmele lui Crohmdlniceanu Ion Dodu BA lan
scapa inctiodata ocazia de a se apropia cat de cat de opera
poetica a lui Aron Cotrus.
Peste o problema arunca tacerea complet desi legiona-
rismul formeaza, baza gandirii i activitatii poetului: e vor-
ba de trecerea lui la catolicism exprimata in capodopera
limbii romane i spaniole Cantec lui Ramon Lull.
Printr'o curioasa intamplare ni se prezinta poza poetului
pe catafalc. Cine stie privi mai bine descopera c mortul in
mana cu mataniile credinciosului, este imbracat in rasa de
calugar iezuit.
Prin urmare poetul Aron Cotrus a murit ca un martir
crestin, dand pilda neamului sau, de a fi ortodox-catolic.
Putem postula ca i prin moartea sa Aron Cotrus a tinut sa
fie un darz protestatar, ultimul lui gest impietrit in vesnicie,
ridica pe soclul spiritului, sufletul su mesianic de mare
vizionar.
Regretam ca suntem nevoiti s, scriem c prin atatea re-
tusari lucrarea lui Ion Dodu BA lan apare evident ratata
desi este scris cu verv si talent, cuprinzand multe obser-
vatii valoroase de analiza literara.
134

www.dacoromanica.ro
 Resurectia lui Aron Cotrus este numai una i cei ce
cautd s o falsifice cad singuri executati fara crutare ca
Don Juan inaintea statuii Comendadorului.
Ion Dodu BA lan ii pateaza cu noroi harul cu care este
binecuvantat de la naturd, aruncand margaritarele in tarate,
ignorand se vede c moartea interioard, a unui om este mai
grava decat cea a trupului fiindc d. e definitiva i nu cu-
noaste inviere.
Si-apoi trebue bine sd te gandesti caci ceace scrii odatd,
nu se mai sterge nicicand.
15. Sept. 1981.
OVIDIU VUIA

135

www.dacoromanica.ro
 r:11%
."
Nefr, 16
<rio

!: ;1
,ftp
7.91,
, -
,
V
I

LA MORMANTUL LUI ARON COTRUS

Dela strings la dreapta: Petru Lupusor, Ion Halrnaghi, Ion Simicin, Cornet PoPa,
Stefan Gheorghiu, Stefan St5nescu, Stefan Teodoru, Chiril Ciuntusi Ecaterin Predescu.

Locul unde odihnesc resturile pitmiintesti ale bardului Aron

Cotrus intr'un cimitir din Cleveland. U. S. A.

137

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
Psalm Romanesc 9
Tara Corabia Verde ... 13

Aron Cotrus Simbol al iubirii de Neam: de Faust

Brdescu 29
Aron Cotrus Marele Rapsod: de Ovidiu Vuia ... 37
Cum l'am cunoscut pe Aron Cotrus: de V. Copilu
Cheatr 51
Aron Cotrus in amintire: de Vintild Horia 59
Socialistul Aron Cotrus: de N. S. Govora ... 65
Maestrul Aron Cotrus Omul: de Traian Popescu. 71

Poeme inchinate lui Aron Cotrus ... 115

Aron Cotrus si opera sa: de Nicolae Novae ... ... 123
Resurectia unui poet de I. Dodu Balon: de Ovidiu
129

139

www.dacoromanica.ro
 S'au tras din aceastA carte 300 de
exemplare, astAzi 13 Ianuarie 1982 in
Atelierele Marsiega, S. A. Calle Enri-
que Jardiel Ponce la, n. 4. Madrid-16.

Es manuscrito.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro