,

-....

t __

-.
.,

...

--

.....

_.

1.

1
A

, '

1.

..

.
d'

Pa

eii=4

1111111.1111111111.117.111111111.111111W41111111111111111111111W

e
STUN)

ilHASTI

4.

FCTlif.A.ANT4=

,
.

.;

-NCSCU ?IV/ECM LA SCOALA

PC ARTS CROHDAS

MN

1:11:111111.11111101

leeM"'MMMMM'MMMMMMM#/dAi"'MMMMIII 11.1111111,11

t.

...r

'''

....

1.

.....

-.
,,

'

i'

._

s.,

....--

5 ,.,a

..

..14

I.

:!

I ''.

.%)

_..'

--

.,

-t

-'"

.. ',..

::

...

5.

'1

.,...ve

/...

p..,

-..

?.

..4.

.- -7-

/..

,.,

,C-

l'..s

INST. CAROL GOBL" S52 I.ST.RAsioEscu BUCURESCi.

--...?
.
I

www.dacoromanica.ro
,

-...

.0

a/0,

......

.1

..._

'

'

'il

....

1,

;Cr

-'' l'o'
1

-7,.

\--

,,
NI.'

M#

4-

S-.

._

.,

N.

..r

..

t..

.,,

,. '

-.

J.

. -, , .

..

r-

".--

-.

...

...-,

t....

...

2.

.
.

..

..,

'''

, i

.. ,r-

.4
.3

4...../

s
.

>4.

J.

--r.-

S.

,..

...

..,12...,

...

N-

.-.

. r.,.

:.1...

. '..

......

S.

..

..

...

-,

oar,

'.

-.:-

t .--0

,. '

,-';

X.

..

-4 rkpI

-.

'i-

..?

t.

qf
_

.,
i

.'",

I.

',

'

-'-

..

..E,

,
...-

1/4.
...

''

...

IS

l'''
t

I.

'.

,..

,:__

'\

,..

/
'

It:

ARCHITECT f). IINTONESCU

C.44

CfA.

B UC URESCI
TIPOGRAFIA THOMA BASILESCU

89, Str. Casiirmei, 89

1903

www.dacoromanica.ro

CVNA

, 0.: Ufa, s :

MONASTIREA COZIA

6.

col4)* ol !mak.

MONASTIREA COZIA
ucrarea de fata nu este decat inceputul unei serii de studii, ce ne
pregatim i speram a face asupra monumentelor noastre de arta.
Incepem cu monastirea Cozia care e unul dintre cele maT
vechi i importante monurnente din tara.

Credem Ca inaintea oricaror incercari de renastere a unel ante nationale

trebue dat tot tirupul st tota puterea studiului monumentelor ce ad mai remas
in picioare.
Pang acum s'a lucrat foarte putin in aceasta directiune i dacA s'a Matt
de multe-orT monografia istorica a vre-unuT monument, nu s'a cautat mai niciodata sa se degajeze adeverata lor importanta artistica.
Numai ctuid se von cunoaste bine resursele si valoarea artei vechi romdneti, se va putea indruma pe o cale adeverata si sanatoasti miscarea de renastere artistica.
De sigur cA la cuvintele de arta ronidneascd, multi din putinii ce vor
citi aceste rindurT, vor fi surprinsf sad vor suride.
Prima vor II surprinsi creznd i e vorba de vre-o nascocire, iar ceilalT
von suride de pretentiunea do monumente de arta a celor ctItorva cladiri istoingiiclue a le nesocoti fad, O. le cunoasc6. i daca ignorantului
rice pe care
ii poate 11 iertatti mirarea la auzul cuvintului de arta veche romaneasca, nu se
poate ingadni pedantului ce cunoaste (?) muzeele europene sit nu ft vezut odata
rnitcar pe cel din Bucuresti, si care colindand monumentele Italiei i Greciei, in
atMea rindurT, nu s'a repezit odata macar sa vacia ce e pe la Curtea de Arges,
Probota, florezu i altele.
Cad avem o arta a noastra; ex stet' o arta ronidneased ; si nu vorbese de
arta romaneasca moderna care 's1 are talentele sale, si inca mail de tot, ci de
arta noastra veche, de marele ei traditii, care s'ad perdut din ziva in care renegand si surghiunind tot ce era propriti sufletulul Ion, RornaniT, orbiti de lumea
occidentala i intr'un nobil avint do desteptare, art avut naivitatea aceea, asema-

natoare in parte cu cea a selbaticilor africani care cedeaza cu bucurie aurul

www.dacoromanica.ro

MONASTIREX COZti

blond si grog din tam lor in schimbul sticlriilor fragile si orbitoare ce le aduc
solil civilizatiel.

De ce am fi mirati cand ni se vorbeste de arta rornaneasca ?

Am avut totul pentru ea o miscare artistica sa se constitue si sa traiasca la fol.

Fondul etnic necesar nea tost mai bogat ca ori-unde.
Am avut o tail eu caracterul eI propria. Pamintul romnesc si rasa care
'1 locueste, ati fizionornia lor aparte si nu pot fi confundate cu Vamintul si rasa
altor tart Muntii, dealurile si mai ales campiile larii noastre ati poezia si culoa-

rea lor proprie, care diferd de alte tari; rasa noastra are tipul bine definit ca
infiltisare, ca port si ea limbri. In ce alta tail yeti gAsi vaile adincI ale Carpatilor cu apele lor repezi si elocotitoare ce sparg selbatice perspective, intunecate
de clesimea brazilor ? In care parte a lumil \Teti gasi coloritul cald, variat Vi intens al podgoriilor romnesti cand 'Argue frunza de vita si-I galbena frunza de

nuc ? Unde si in ce tarimuri nevezute inca de ochiu omenesc vett eSi marile
acelea nesfirsite de aur sclipitor, stravezill si fantastic de eolorat al earnpiilor
noastre arse de dogoreala verelor fecunde, lungi si manoase ?...
Insufletiti toate astea de duhul acela, bland si indurerat la chip, poetic si

inflacarat la fapt, a celui coil trage opinca pe drumurile cu colbul de argint a

mosiel noastre si yeti afla ceva din fiinta extraordinar de noti si frumoasa a
scumpei noastre tarl.
Cu fondul aeesta etnic de o bogatie si de un pitoresc puternic si la adapostul unel desvoltari econornice care multa vreme a fost infloritoare in Romania,

era imposibil sa nu se nasca si s nu se desvolte o arta proprie trii noastre.

Din aceste simple consideratiuni, asupra ctirora ar fi de insistat, existenta
uneI arte nationale apare indiscutabila ; monumentele acestel arte de altfel sunt
in calea noastra si ne opresc la fie-ce pas.

Nu ne remane decal sa ne intrebarn cum de este asa de depretiata in

zilele noastre si cum oamenii care pricep asa de bine artele exotice, nu le in teleg
pe ale noastre; cum acel care pricep si discuta sintetica frumusete a Pia.rtenonulul, nu inteleg nobilele proportil ale Curter de Arges si cum eel care pricep corecta eleganta a draperid grece contesteaza distinsa bogatie a portului romanese?

De ce aceia earl inteleg delicatetea lucraturii din lemnria renasterh

franceze nu pot si nu vor sa inteleaga pe aceea a mobilierului nostru bisericesc ?

Nol credem mai curind ca pe cum nu le pricep pe ale noastre tot asa
nu le pricep nici pe cele straine, cad elementele principiale ale ante! si legile
sale reman aceleasf, neatinse, in tot timpul si in tot locul.
Principiul frumosului e nestramutat, fie de e vorba de arta resariteana
ori apusana, fie de arta antied sau moderna. Va veni insa vremea cand frumusetile si importanta monumentelor de arta mix-16.1'1a nu vor mai fi contestate, cad

a trecut timpul uitarii in care au lost lasate de cand cu goana noastra spre occident, cand aproape nimera nu s'a gasit ca stucliandu-le sa le puna in adeverata

www.dacoromanica.ro

M0NASTIRE1 COM

lor lumina, si valoare, sari colectionandu-le, sa le popularizeze, fie prin expozitii,

fie prin reproductil sari numais prin scrierl.
Vor veni fara indoiala vremuri mai norocoase pentru nof, t-and ar
titiI nostri cel putin, se vor decide sa desgroape frumusetile acestea nesocotite
Sit ne aducem aminte ca mult timp existenta i valoarea operelor literare carat romanesti ail fost contestate i despretuite liana s'a gasit un Alecsanclri care sti adune cateva din ele. De atunci, dupa el, multi altii ari lucrat pe capete
de ne-ail facut it ;Um noT Si strainatatea cit avem o literatura populara mare ca
vechime si neintrecuta ca frumusete.

Ceea-ce a facut Alecsandri pentru literatura ar fi de dorit sa faca altii

pentru celelalte arte. Se va veclea atunci co frumuseti nebanuite si neinchipuite
se vor gasi inca in bogata noastra tart Se va vedea atunci cit romanul e in stare
SIt trirnita nu numai griu nemacinat, stejar necioplit i land nespalata Occiclentului, ci ca-T poate clesfata ochiul, recori sufletul i impodobi vatra de artist ra
finat si priceput, cu produsele unel arte simple in procedeuri, dar bogata in resursele ei de expresiune, noua ca stil si veche ca origina. Vor vedea atunci
strainii in ce cadru de arta si-a plasmuit poporul nostru eroil legendelor pe care
ni le cunosc deja. Vor veni atunci la noi sa vada inca in picioare monumente
mid de stat, dar marete la inteles; vor afla pe pamOntul taril noastre opere de
arta asemuitoare in frumusete cu catedralele lor inflorite in plated, si pa'atele
lor zacute in noel. Le vom areta Trei ErarchiT, Curtea de Arges, Dragomirna,
Iforezu, Stavropoleos si se vor minuna strainii aceia i ne vor lauda.
Pant atuncl se cade insa ca noi insine sa ne deriticam casa i sa ne
primenim vatra. Sa svirhm cat colo icoanele de hartie colorata, macaturile de
stamba ieit, strachinaria de sticla vapsita i cate cele toate cu care precupPtii
industriilor de bilcia ne-au inselat atata vreme ochil. Sa scoatem velintele betranesti din fundul lazilor si sa le asternem frumos pe paturi, sa scotocirn prin pod

sa darn la iveala icoana veche iinbriicata in argint ce trebue sa fie uitata

undeva. Sri scoatem servetele de matase, borcanele de argint i aroma ;i sa ne
imporlobim vatra cu ele. Atunci vom pofti strainil la noi si-I vom serbatori si
ospata, cad vom fi iarki stapin I la nol in casa. Vom fi scapati de ispitele lor
stralucitoare si vom cauta rraT deaproape la tot ce ne-or spune ;it ne-or vinde,
cad creclinta in noi insine ne va fi intarit impotriva multor rele si pacosti.
St

Acum, daca revenim la privirea genei ala asupra artelor noastre cu care
am inceput aceste rindurT, vom vedea di, in linii mari fondul nostru de arta se
infatiseaza sub done fora e : I-a, traditiile de arta, II-a, monumentele de arta.
Prin traditii de artei intelegem traditiile meseriilor sau industriilor artistice, a caron principii technice si decorative ati dispilrut sa ait mai remas in
parte. Printre cele clisparute vom cita : aurfaurtria artistica. care forma o scoala
intreaga de arta in Muntenia si care a disparut, olaria artistica, disparuta de mult
si pentru reinflintarea careia s'a facut frumoase incercari 1); apoi traditiile nume1. Dorneniel

Coroanel coin. T.-Jiu, Societatei de basalt, etc.

www.dacoromanica.ro

MONASTIREk COZIX

roase si variate legate de metodele de constructiune proprii architecturii noaetre

si care an disprut mai toate. Sunt apoI traditiunile remase si perpetuate, precuin
acelea ale industriilor artistice casnice care cu orl-ce pret si in ori-ce chip trebuesc salvate. ln primul rind ar fi testitoria, apoi sculptura lemnulu19, broderia s. a.
Al lI-lea vin rnonumentele de aria, capitol format de ansamblul clddirilor,
zugritvelelor, bijuteriilor, mobilierului t;i tutulor produselor de artti industriald.
Traditiunile artei trebuesc mentinute si la nevoie reluate.
Monurnentele de arta trebuesc conservate. Cu studierea celor din urrnd,
si reluarea celor dintM se va inoda firul traditiunilor rupte si se va forma astfel
baza unei renasteri artistice.
Dintre monumentele de arta.' care trebuesc conservate, cele mai nurneroase, fie ca an putut rezista mai bine, fie cii nu au putut fi complet dissunt monumentele
truse, fie mal ales ca nu ati putut fi furate sau ritiicite
de architecturd.
Cu aceasta parte a artelor ne vom ocupa noi in special si azi incepem
cu monastirea Cozia, care e unul dintre cele mai vechi si importante monurnente
din lard si ca find unul dintre primele monumente nationale ce ne-a fost dat sd
cunoasteni si sd studiem.
Pentru un moment n'avem altd dorinta si altii pretentie deck de a riclica
un colt din velul ce ne ascunde comori de frumusete necunoscute si nesocotite.

and dorinta de cercetdri va creste, cAnd se vor scotoci si cauta toate

colturile ce ascund un rest de arta romaheasca si se vor cunoaste insfirsit bine
si complet toate bogatiile acestea, atunci noi umilii desgropatori de azi, vom fi
preparat calea artistilor din viitor, earl degajind tot ce e rornnesc, mare si. frumos in ele le vor cerne prin datele romanisrnului modern si vor crEa opera fecuncla si neperitoare ce va marca epoca de renastere a artelor rornAne.
*

1) Aci be eade ba inentionatn ibba tda 11-lul Lco rite do Nuuy lu perfection ti o apucaluttlot de al la
14 Olanil pin imprejrnuirele Sinael, de call s'a slujit d sa penttu sculptarca nitreguluI Icnin apatent de pc fa.
tadele nouilor cladirT tegile de la Sinaia.

www.dacoromanica.ro

BISERICA MARE

www.dacoromanica.ro

MONASTIREA COZtA

Ca la treT ore departe de Rimnic, pe un brat de pdmnt ce din poalele

Carpatilor se intinde deasupra OltuluT, este zidit Cozia. Ca opera de architEctura mandstirea aceasta nu diferd intru nimic de cele mat multe. NumaT numele
fundatoruluT desteaptd niste suveniri marete, nutrite Inca de sgomotul valurilor
ocare udd inaltele zidurT si se inchind in treacdt tarineT eroilor.
lath' cum ne o arata Gr. Alexandrescu, care insotil de marele i bunul
se'd prieten Ion Ghica, venise in vara anuluT 1842 s fach tin pelerinagidu la
mormintul lul Mircea cel Betran.
Nobilul poet se insela insd, dupd cum s'ail maT inselat altif multi, care ad
trecut pe acolo;.monastirea Cozia nu e ca multe allele, ci o opera de architecturd
cdreia i se cuvide o mare luare aminte.
In afard de importanta istoricd pe care i-o cla nurnele fundatoruluT, si in
afard de rolul ce a jucat aceastd sfint monastire in istoria culturald a Vara' romanesti, i se cade un loc de frunte in studiul istorig artelor la nol.
De-ar fl s insemndm cu cateva monumente tipice principalele trei puncte
din drumul fdeut de arta bizantina in tara Munteneascd, am incepe sirul cu biserica Domneascd din Curtea-de-Arges, am continua cu Monastirea DealuluT si
am sfirsi .Ct'rbiserica Stavropoleos din BucurestI. Mijlocul drumulut de trei sag

patru secole ce desparte primul punct de al doilea, sad mai bine zis locul de
trecere intre primul tip de bisericd si cel de al doilea, nu poa te s fie ocupat
decat de monastirea Cozia, al cdreia stil tinend de acela al bisericeT Domnesti e
totusi intim legat cu stilul Monastirii DeoluluT.
Co,ia reprezintd tranzitia intre stilul bizantin copiat exact la not dupd
acela al bisericilor grecestI din veacul al 13-a (Teotocos din Constantinopoli
Sf-tiT ApostolT din Salonic) i intre stilul bizantin impdm6ntenit cu totul in tara
romaneascd. In monumentul acesta princlem principala fazd din procesul de transformare a uneT architecturT strdine intr'o alta curat romaneasch si tocmai in
aceasta if std importanta sa artisticd.

Inainte de a cerceta cu de-amenuntul partea de interes artistic si archeologica acestuT monument, sd vedem, cat de repede, luminele ce nepoate aduce istoria.
inaintea istorig s facem loc legendeT. 0 traditie locald spune ca Mircea

www.dacoromanica.ro

10

MONASTIREA COZIA

pornit in rdzboig impotriva Ungurilor ii asez lagarul arminor sale pe valea

Oltului in dreptul Divolarilor, iar cortul sea dornnesc pe pajistea din fata munteluI Cozia, unde se afla: rnonastirea azl. Zice-se ca in ziva *ntaI, dormind in cortul
seri, VoevoduluI i se fcu in vis o aritare durnnezeeasca si de cum se trezi Dom-

nul Mircea hotari s insemne locp1 acesta cu o sfinta monastire. Aceasta e legenda; se ;tie inst din istorie ca Mircea nu s'a razboit niclodata cu UnguriI
ca aceasta monastire find interneiatrt, de Radu, tat:al lul Mircea--ace1as1 care inte-

meie si Tismanapurta numele de Nucet. De la Mircea cel Betran care intari

monastirea si zidi biserica cea mare dupd cum se vede din hrisovul 1388 Mai
20 1) monastirea poarta numele de Cozia.
De atuncI biserica i intreaga monastire si-a schimbat mult prima sa infatisare i azi cu greg se poate vedea ceea-ce trebue sii fi fost odata.
Din cercetarile stilului fle-careia din partile monumentului, se poate degaja cu putind bagare de seama partile ce art rams neatinse de cele care ail
fost schimbate sag addogate.

Pisania prima a clidirii nu exista, dar in locu-i se &este o alta, care ne

da o data falsii despre 'anul zidiriI.
Iatii cum sund inscriptiunea co sta de asupra useI din Linda :

In slava sfinteI si de viata facatoare Troite s'a inaltat din temelie

aceasta sfinta biserica de crestinul Domn al Vara romanestI Io Mircca Voevod
la leatul 6809 (1301), i lipsindu-se de podoaba eI cea clintiii pentru multimea
anilo ail luat iar aceasta infrumusetare precum se vede, de ceI-ce s'ag indurat
o\--

in zilele prea luminatuluI Domn Constantin B. B. Voevod, find Mitropolit al Vial

romanestl Kir Teodosie si ostenitor Kir Antim piscopul de Rimnic leat 7215
0(1707), in egumenia prea cuviosului Kir Mihail.

Dupi aceasta inscriptie decI, anul cladiriT ar fi 6809 adicil 1301 de la

I. Chr., cand stiut este ca Mircea trebue sa se fi suit pe tron la 1386.
Inscriptia zugravita de-asupra usei chord, dinspre nartex, indrepteaza
lucrurile; in ea cetim:
Accasta sfinta s,i Dumnezeiasca biserica unde se praznutste hramul Prca
SfinteI si IncepatoareI de viata Troite, este zidita de in temelie de blagocestivul
reposatul Domn Io Mircea Voevod cel Betran la cursul anilor 6894 (1386) valid
Go ag
i infrumusetat in launtru ea tot felul de podoabe .si afar& intarind-o cu
venituri pentru chivernisirea ei i pentru multa vreme a trecutilor ani fostu ;I-aa
aperdut podoaba el cea dintaf a zugraveleI i vazind-o stricati cinstitul si de tmanal neam Dumnealui Jupin *erban Cantacuzin biv vel Paharnic, feciorul SpataruluI DrighicI, indemnatu-s'a de dumnezeiasca rivnti de o aii zugravit precum
use vale pentru a Dumnealui si a reposatilor parintilor Dumnealui vesnica poamenire, In zilele Prea luLnillatulul si Prea inaltatulul Domn Io Constantin Baasarab Voevocl, find pastor Prea Sfintitul Mitropolit Teoclosie 7213 (1705), nayastavnic Serafirn Ieromonah I. pisa Preda i snvi ego lanache Sima Mihaila Zugravi.
4. Archhele Stitulul, Condica Cozici. (Inlicilinn1 date de d. Onciul).

www.dacoromanica.ro

MONASTIREA COMA

11

Deci clddirea a fest inaltatd in chiar anul ridichril pe tron al lui Mircea.
Din cea de a 2-a inscriptiune, reese cd biserica perzndu-si podoaba sa
cea de-a zugrAvelei, a fost din nori pictatd in 17( 5 si din prima inscriptiune
cd dupd dol ani de zile (1707) a fest restaurata sub Constantin Drincoveanu.
Dupa o atentiva examinare a zugrivehlor din chord, mai putem addoga
la indicatiunile de mai sus, cd o restaurare a lost Meatii in timpii din urma (probabil la inceputul secolalui trecut). En aceste zugrdveli se observa cii in alard de
grupul ctitorilor Cantacuzinisti si scenele biblice de sus, restul a fost retusat de
o mand abila, care altfel, decat nepriceputii ce ne-ad stricat reparanclu-le mare
parte din frescurile bisericelor noastre, cunostea bine maniera bizantina sad
atonitd, si 3ducea inovatiuni in felul retusurilor cu vapsea de bronz cu care a
imbogatit vestmintele sfintilor.

In afard de acestea si cu toatd inscriptiunea care lasa sa se inteleagd cii

toata biserica a fost pe de-a'ntregul zugrdvita in 1705, cel ce are patina deprindere
in a aprecia epoca si stilul unei picturi, baga numai decat de seamd ca frescurile din nartex sant mult mai vechi deck cele din chord. Vom arita cum sant
nu numai mai vechi, ci si maT frumoase.
Tot prin pulina luare aminte se vede cd si frescurile din timid, sad primal nartex, sant d in teo epoci si de un stil cu total diferitdcele din nartex si chora.
Aceste lucruri sunt importante pentru cele-ce vom avea de spus mai la vale.
Cat despre istoricul clklirilor ce inconjurd biserica precum si de acela al
capelet din deal, rem lne sa-1 facem cancl vom vorbi de fie-care in parte.

Am spas dinteun inceput cd monastirea asa cum se vede astdzi nu se

aseamand cu cea care a fost in vremurile eL
*oseaua nationald i-a tdiat cuprinsul in doud, lisdnd pe malul Oltulai biserica cu chiliile ce o inconjura5, iar in deal Bolnita cu dependintele. E drept ca
inginerul nu putoa trasa drurnul mai bine clecat chiar prin mijlocul curtir monastirestI, dar nu e mai putin adevdrat cd tdetura aceasta a stricat toati vederea
frumoaseY monastiri.

Ca la toate clidirile similare planul general era acesta4:

I) 0 incinti de curtine groase zidite n asi in totdeauna in peatril brutd si
diptusite pe dinduntru cu un rind de chili!, simple in adincime. Chiliile era5
addpostite in fatd ca galerii si pridvoare. II) Induntru o carte foarte mare, in
mijlocul cdreia se ridica mdreati sisclipitoare de frumusete biserica cea mare".
Aceasta este pe scurt compozilia planului unel monastiri, si an fi pdcat dna in
reslaurarea inonastirilor noastre nu s'ar tine seamit de caracterul acesta de izolave si reculegere pe care li-1 di compozitia bor.
Pe dealul din rata bisericeI erad livezile de porn! si viile in mijlocul cdrora se rididi sprintend si cochetd Bolnita mondstiril sari Capela mortuari De
jur imprejurul zklirilor se intindeati imasurile si ptidurile mondstiresti.
La colturile incintei zidite se aflad probabil turnuri de apilrare, iar la
cele clinspre Olt se aflad doud paradise cu turnulet. le lor elegante si usoare
dintre care anal is! mai oglindeste Inca silueta sa sveltd in apa vijelioasd a 01-

www.dacoromanica.ro

12

MONASTIREA COZIA

tului. Acestea sunt turlele care ail inspirat lui Gr. Mexandrescu frumoasele versurl cu care 's1 incepe Umbra luT Mircea.
(Ale turnurilor umbra peste undo st.iii culcato
t Crttro tramul din potrivrt se intind, so prelungose
. i-alo valurilor m iod re generatii spumegate
eZidul vechirt al mon istirii. in cariontii Il i :besc.
*

Biserica mare e ticluita dupa dimensiunile si dispozitiunea maI tuturor

bisericilor noastre.
Tinda are in fata trei arcade si delaturT cAte una, toate in plin centru si
sprijinite pe stilpi de peatra invirtitl. Pe dinduntru tinda e plafonatd de-o boltd
sfericd centrala sprijinita prin doue arcuri dublourT de doue mid bolti de cate-un
quart de sfera, ceea-ce da o solutiune noua de boltire a tindei.
Felul constructiunii si stilul decoratiunilor acestul peristil arata clupil un
mic examen, ca partea aceasta e posterioard ca data restului cladiriT, cu toate
ca nici un document scris nu o dovedeste. Diferenta de epocd e foarte pronuntad. Cu patina bagare de seama se vede cd ciopleala frumoaselor capitele a stilpilor e de un stil mai delicat si mai cautat decAt a sapaturilor care decoreaza
restul cladiriT care sunt de o factura mult mai' primitiva. Foaea de acanta care se
arata foarte tArziii in sculptura noastra decorativd nu se vede sapatd in mei o parte
a bisericei, ci numaT pe capitelurile stilpilor din fata si pe us_a de piatra a nartExului
Frescurile care decoreaza pe dinduntru tinda sail nartexul exterior si carT

prin stilul lor de adinca decadenta ar aduce o noua dovadd asupra data constructiunii ce impodobesc, ar fi putut totusl sd fie facute cu mult maT tArziil decAt cladirea, cu toate ca nimic nu arata aceasta. In treacat vom spune crt maniera si factura lor ail mare asemenare cu cele care decoreaza bisericele relativ
moderne din nordul Oltenia Ele reprezint, dupa cum e datina, scene din judecata cea din urma cu tot cortegiul ororilor pe care le-a nascocit imaginatia monahilor vrajill de trica necunoscutului si de legencla inspaimintatoare a infernuluT.
Dar ceea ce arata si mai mult ca toad tinda bisericei nu dateaza din aceeasi
epoca cu restul cladirii, e ca ordonanta exterioard a bisericei n n are nicT o legaturd de linie si compozitie cu partea anterioara a fatadef.
In afar& de acestea, din par Ole cam ddrimate se poate vedea ca materialul
si felul constructiuna intrebuintate la ridicarda peristilului se deosebeste cu totul
de cele din restul cladirii.

Nartexul, polunosnicul sail nartica, e p 'ate partea cea m ii interesanta a

bisericeT ; e locul unde ruina nedibacilor restauratorT a avut mai putin de lucru.
NumaT vremea a lasat urme adincl de destructiune in aceasta frumoasd sect a
mormintuluT luT Mircea. Aproape toate frescurile si tencueala intreagd ce acoperea ampla nava cilindrica a nartexuluT sunt mdcinate si cazute. Cele dupd pereti sunt Inca, destul de bine pastrate, cu toate ca friza de jos a sfintilor, care e
cea mai importanta, e aproape stearsa.
Din aceasta friza trebuesc vezute figurile celor doT arhanghelf arhistraticT,
Cavril si Mihai, zugraviti de-a dreapta si de-a stinga useT ce da spre chora.

Aceste dou6 figurT, pline de farmecul unel vieti de gratie, sunt cele maT fru-

www.dacoromanica.ro

L...J...L_.1_._1_,1_,_1LL1I
fArAbA LATERM

BISERICA MARE

www.dacoromanica.ro

MONAST1REA COZIA

15

moase picturI din eele ce ne-a fost dat s valem in vreuna din bisericile romanesti. Capul arh. Gavril, asa cum a r6mas, e de o extraordinard expresie de duiosie. Ovalul gratios al figura poza capului usor inclinat la o parte, modelatul
dulce, eleganta corpuluI si a atitudiniI, dad un farmec deosebit intregului chip.
Aproape de aceeasl valoare de expresiune e si figura putin maI severd a arh. Mihail.

Anonimul autor a acestor frescurI, venit cine stie din ce WV, sad poate
chiar roman, pare animat de suflul acela inalt de vial& care in alte 0111 a provocat in aceias1 timpl, epoca cea mal stralucitd din istoria artelor moderne. Un
Giotto, un Orcagna on un Tadeo Gaddi, marl premergdtorI al renasterii italiene
si contimporanI cu mesterul nostru, n'ad ajuns s zugrdveascd asa de bine gratia
divind a sfintelor flguri. *i nu ni se pare a trece mesura spunOnd Ca una mdcar
din trescurile lor nu se apropie de cele de la Cozia ; iar ca sa le gdsirn echivalente trebue s ne coborim la Fra Angelico, Luini si chiar Leonardo da Vinci
care ad venit cu mult maI tarziti.
E pcat c asa lucruri s'ail pdstrat si se pdstreaza Inca foarte reit
Restul frizeI pare zugrdvit de o alt mand, cu o facturd mai greoae si de
un sentiment mai realist. Trebuesc remarcatI betranii anachoreti si schimnid
clespuiati, care cu trupurile lor uscate i trudite sunt o icoand palpitant do duneroasti a acleveratilor marl martid ai celei maI generoase dintre religiuni.
Dar pe 1ing. marea !or valoare artistica., frescurile acestea ad foarte
mare importantd in studiul general al iconografiei bizantine. Vechimea lor o nunoastern din insemnarea scrisd in alb pe zidul din fatd, la dreapta, si care no
chi anul 1386 ca leat al frescurilor. Desi aceastd insemnare e fd.cutd cu mult maI
tarziti, totusl ea trebue sit corespunza uneT date ce se afla in altd parte, stearsit
la restaurare.Dacd admitem aceastd. da'd, i niniic nu ne impedicd a o admite, atund

avem la Cozia cele maT vechl frescud datate ce ne-a lsat iconografia bizantina.
Inteadevr, nicdirl nu se afl, nici la Atos, nici in alte pArtl, frescurI
datate anterioare sec. XVI-a. Epoca celor de la Cozia corespunde vremurilor and
trdia in Tessalonic vestitul i marele Panselinos, seful scoalel din care a ie:it maI
tarzid palugrul Dionisie, care scrise Manualul de iconografie.
Dec1 frescurile noas're sunt din frumoasa i marea epocd, a picturei bizantine, inainte de a fl foq paralizat in desvoltarea sa de maniera conventionald
a scoaleI de la Atos, inauguratd si consacrat de scrierea luI Dionisie. In adevr,
in frescurile acesteI scoff gdsirn conturele trase cu o linie neagrd, figurile lipsite
aproape de modelat, desemnul viguros si uscat, tonurile violente i suprapuse,
iar luminele brutal asezate lingd umbre adinc indicate. Toate caracterele acestea
ale scoaleI decadente atonite lipsesc figurilor frumos modelate, gratios desinate si
cu nuante de culorI armonioase ce se afld in sala mormintuluI luI Mircea. DecT
o diferentd adinc de manierd.
Pentru a sustine insd o data: posterioard frescurilor noastre, cineva ar putea obiecta Ca mune din scenele religioase zugrdvite aci, sunt concepute dupd.
indicatiile Manualului lul Dionisie care dateazd din sec. XV-a sad XVI-a. Se stie
insd cd Manualul n'a fdcut deck s intreascd i s consacre prin scris perpe-

www.dacoromanica.ro

MONASTIREA COMA

16

tuarea uneT traclitil artistice care exista cu secole inainte. Astfel se gsesc la
Ravena mozaicurT din sec. al V-a, care par totusT compuse dupd Manual.
Cine d fie ins artistil care ne-ad zugrvit aceste frescurT Se poate sd
fie fecioriT orl eleviT niaestrilor fugitT din ConstantinopolI cand cu groaznica urgie

abatut asupra celel maT frumoase cetatl din lume, la intrarea Cruciatilor in
Constantinopoll. De e asa, frumoasele traditiT ale mareT arte bizantine s'ad pdstrat

si continuat la nol in timp ce pieread in Bizant, dupd groaznica loviturd ce le

dkluse barbariele Cruciatilor si cu toat indemnarea spre renastere ce incercard
sd creeze impera[iT grecT venitT dupd 60 de aril de trist domnie latind.
Astfel trebuind s fie adeverul, noT avem la Cozia nu numaT din cele mai

frumoase frescurl, ci si pe cele maT importante ce ne-a lsat inalta si vechea

scoald de decoratiune bizantina!
Inainte de a pdrdsi nartexul; sit ne aruncdm privirea asupra deluT maT
scump odor ce inchide aceastd mare* said..
La o parte, in dreapta cum intri, cloue pietre marl aldturate avencl deoparte un simplu cdpaitaT de piatrd necioplitd, aratd locul unuT mormint. Cea maT
mica dintre pietre e stears cu. desavir;ire si rnacinat de umezeald; aci odihneste tdrina mareluT si nenorocosului voevod al Muntenilor, Mircea cel Betran.
Cele cincl sute de anT trecutl pe de-asupra acestul mormint, a stens tot ce mana
orneneascd imprimase pe dinsul si a prefdcut intr'un bolovan anonim peatra vorbitoare de altd data, precum a fd.cut in tdrind trupul eroulul de la Rovine. In
fata acestei pietre fdrimate si uitate, o trist amrdciune 'IT coprinde sufletul la
gindul c nimenT in tam aceasta nu s'a gdsit de-atata vreme sd ingrijeascd dna
nu de mormintul viteazuluT Voevod, cel putin de locasul in care se afld!...
Peatra de aldturT e acea sub care se odihneste mama luT MihaT Viteazul cu
fiicdsa Florica si feciorul sett Nicolae. 4nscriptiunea spune: Aci odihneste Maim
eTeofana cdlugarita cu fie-sa Doamna Florica si fiul sed Nicolae Vocld, let I 625*.1)
Iola dar o altd peatr pretioasd pentru inima fie-cdruT roman, uitat si ea aldturT
de aceea a gloriosuluT Mirceal..
Aceast peatrd e foarte bine conservatd. si se aseamnd prin chipul cum
e ornatd, cu toate lespezile de morminte ce se gdsesc in Muntenia si in deosebT
cu cele care formeazd frumoasele morminte de la monastirile Snagov si Curteade-Arges. Compozitia e aproape aceeasT : imprejur o borclurd foarte bogatd, formath' de o inscriptiune si la mijloc o cruce intreita compusa din vile impletite
in felul impletiturilor arabe. In Moldova crucea din mijloc e inlocuitd cu 0 desfdsurdre rotunda de tulpinl infrunzite numit in clecoratiune rinceaup; aceste inflorituri dup mormintele moldovenesti n'ad nimic crestinesc orl simbolic,
ele
variaza de la peatrd la pealrd si sunt in general foarte frumoase. Dintre cele maT
de seam din eke cunoastem sunt cele de la monastirea Probota, intro earl cea

dup mormintul luT Petru Rams e de-o bogtie de desen pe care nu o intrece
decat doar originalitatea luT. Studiul petrelor sepulcrale in Romania ar forma un
capitol de seamd, ca volum si ca interes artistic, in opera celui care ar intreprinde
O. fac istoria artelor decorative in taxa noastrd.
1) Dupa D-1 Gr. G. Tocilescu

www.dacoromanica.ro

CAPITELUL DE LA TINDA I COLONETA DE LA PROSCOMIDIE

www.dacoromanica.ro

MON ASTMEA COMA

tja

*i-acum, parasind nartexul cu glorioasele sale morminte i frumoasele-1 frescurl, s trecem in chord prin usa ziduluT de mai bine de I rn. 50 grosime ce le desparte.

Aci nimic deosebit ca dispozitiune; absidele circulare pe dinauntru i poligonale pe dinafara sunt asa fel cum le gasim la toate bisericile noastre. Partea
centrald e acoperita de clasica bona bizantina : tamburul cilindric sustinut de
patru arcurT rain intermediarul a patru pendintivI sfericl.
In altar total e dupa datine, afar% de vatra proscomidieT original compusa
din doue mid arcade sustinute de colonete admirabil sculptate.
Intreg interiorul chorel saU templuluT e de o eleganta proportiune, sustinuta de acea simplicitate i francheta de liniT ce da atata amploare i maestate interioarelor bizantine. Ochiul simte de la intrare tot coprinsul boltilor si al
structure! care le sustine. Nimic nu e ascuns i nicI-un artificiii de constructiune nu nelinisteste snfletul celui venit sa cate pace intre e,ele sfinte. Totul e simplu, clar i linitit, iar mintea agitata a celui ce se roaga, se odihneste, se pleaca
trece in sentimentul de evlavie adinca ce desteapta linia mare, sobra i calmd
a acesteT architecturT neintrecut de puternica in expresiune. Cat suntem de departe de ametitoarea cutezanta a boltilor gotice ! Aci mareata simplicitate care
convine hieratismuluT oriental, acolo perpetua agitare spre complicatie, pe care o
da spiritul de analiza i investigatie a apusulul. Cozia, ca i toate bisericile noastre,
mentine i apnea in mic metoadele de expresiune ale marilor architecturT orientale.
In decoratiunea zugravita gasim aceleasT largI principiurT de arta simpla
in conceptiune i savanta in procedeurT, care pun arta decorativa bizantina in
fruntea tuturor celorlalte. Linistea figurilor i adinca simplicitate i reculegere

a chipurilor acelora, uitate in adorarea a tot-puteril eterne, cadreaza admirabil

de bine cu linia puternica i simpla a acestel architecturT ce pare a fi scris in
liniT esenta i puterea ideeT. Fiecare element al cladiriI are un inteles i e un
simbol, iar simbolul e inchegarea artistica a ideel unice, neclintite si eterne: ideea
de Dumnezeti cu insusirile lul de a tot-putere i eternitate.
Am facut deja istoricul zugravelilor din chord; in ceea-ce priveste partea
lor de interes artistic, din ce se poate distinge in par tile mai' de jos a peretilor, se
vede ea friza sfintilor de de-asupra stranilor e de un remarcabil stil in intregimea
eT i sunt cateva tigurT ca ceea a luT Christos pe tron, a Sf. Teodor Tirion, a
Archanghelului din dreapta i altele, care opresc ochiul prin viata expresiunilor,
bogatia draperiilor i fermitatea desemn uluT.
De-a areapta si de-a stinga useT narticel, pe zidul numit ctitoriceyc se
aria portretele vizibil retup.te ale lul lupin DraghicT, i .5erban Cantacuzino cu jupinesele lor la stinga ; iar la dreapta ale luT Mircea cel Mare 0 a fiului sea Mihail

tinnd biserica in mand. (Astfel cum e aci zugravita in mic, biserica nu aduce
decal de departe cu ceea-ce credem noT ca a fost dintr'un inceput). Chipul luT
Mircea e aa cum a fost popularizat de call' ,Statura de rnijloc, chipul bland
si voios, ochiT marl i albntri, perul castania-blond i buclat. 0 parte din imbracamintea luT e vechiul costum al cavalerilor crucialT; vestmint scurt i spada,
caltunT i cultj, la genuchT are cusuti in fir vulturT cu doue capete, pe deasupra
poarta mantie rosie cu marginard de aur i pe cap o coroana. (Cr. Alexandrescu).

www.dacoromanica.ro

MONASTIREA COZIA

20

Se cade sa maT addogdm inainte de a sfirsi cn interiorul bisericel, ca o

traditie locala identica cu altele legate de istoricul multor cladirT vechT romanestI

spune ca lespedea cea mare din sinul drept al chorei, ar fi acoperiral intrarea
uneT galeril ce duce din bisericd si pe sub apa pe malul sting al OltuluT.
Pe dinafard biserica de la Cozia e tot asa de interesanta.
Cladita mai toata din peatrd, 10 are tot paramentul exterior de carrnida
si peatra, asezate in rinduri egale si alternand asa precum se aflii in mal toata
architectura medievald greceasca. Sistemul acesta de decoratiune a fatadeT formeazd chiar unul din principalele caractere al bisericilor bizantine din secolul XI-a

si cel urmatorT. Biserica de la Cozia insa, asa cum se afla azT, e peste tot acoperita cu un gros strat de tencuiald; abia pe unde a cdzut putin varul, se zareste parte din fatada ascunsa. Aceasta aclecoratiune parazitdo de var si nisip,
care crapd si se stricd la fiece intemperie, e departe de a inlocui frumusetea decoratiuniT rationale si solide ce acopera, cu toad ciubucaria corniselor si cu tot !
pilastril dorici (?) care cresteaza aticul tindel.
Mari le si frumoasele noastre traditiunT de constructiune cu principiile de
decoratiune ce decurgeau din ele, odata slabite, sistemul fals adus de strain!, de
a acoperi totul cu tencuiald si cu ornamente aplicate, a inceput sa suptune sistemul de decoratiune derivat din felul si materialul de constructiune. In urma
intreg felul nostru de a clddi si a intelege architectura se schimba. u*i and architectul nu maT supune structure! formele pe care le intrebuinteaza, cand aparenta nu ma! este deck un vestmint care n'are nicI un raport cu corpul, atuncT
fiecare iT poate impune o haina sad o alta, de oare-ce nu maT are nicT un motiv
pentru adoptarea uneia sag alteia; architectul 10 perde atuncl libertatea. De aceea
arta architecture! se desvoltd cu o mare independenta la epocI relativ barbare si
atat numaT cat pastreaza principiul de a conforma aparentele, moduluT de struetura intrebuintat; pe de alta parte isT perde repede aceastd independenta cand,
uitandu-sT de aceste principiT, admite forme strdine structure! sale. Lipsindu-I
ratiunea de a alege o forma sait o alta, fiecare IT va putea impune pe aceea pe
care o prefera capriciul sego . De aci adin -a deciidere in care se afld arta architecture! in zilele noastre si interesul ce trebue sa aiatam ori de eke orT intilnimun
exemplu ceilustreazd in chip strdlucit sanatoasele principiT de al tadata. Asa e la Cozia

Aci modul de decoratiune exterioard, se completeaza prin acela al ornamentatieT sapate in peatra, intercalata la anumite locuri bine apropiate, precum
sun t archivoltele si cadrile himinelor. Aceasta ornamentatie desavirseste pe cea
din taT, care rezulta numai din chipul de a aseza materiarul in zidarie pe cind
cea de a doua face sa intervie dalta sculptorului ornamentist. Cu vremea acest
din urrna fel de decoratiune va inlocui cu totul pe cel dinta! 0 Monastirea Curtea
de Ares va reprezenta tipul desdvirsit al aceste! transformarT. Coma remane mg
tipul de tranzitie nitre cel clasic bizantin al caruT reprezentant in Romania e Sf.
Niculae de la Ares si tipul clasic rominese din secolul al 16-a al cam! stralucit
exemplu este monastirea Curtea-de-Arges.
1. Viollet-le-Duc.L'art russe.

www.dacoromanica.ro

sePg!"-12.._,..,..
0e..4->:_,-m

',-11

s/. 0/4111

kidat

J111111,

vottilte 'It

1,!1,1,P,1111111;1!,f'1151V,t,,I;$144

olii,A

A,41-110,

II

wit

iilo

..,ek,

1'

DETALIURI DE ROZETE I ARCHIVO LTE

www.dacoromanica.ro

MONASTIREA COMA

Ordonanta decorativa a fatadel e compusa dintr'un rind de arcaturl in

plin centru repauzand pe picioare drepte la nartex i pe colonete la abside. Aceste
arcaturi care se rklica de la soclul monumentului pat sub cornisa dau fataclei o
unitate in inaltime care lipseste altor biserici in Muntenia. Astfel de pilda, la
Curtea-de-Arges, ca 0 la altele, briul decorativ care taie edificiul la mijloc, im-

parte fatada in done part! ce se suprapun;Incrul acesta face ca ochiul sa citease din afara done etaje pe cand in realitate monurnentul n'are decat persolul.
Gresala aceasta in compozitia decoratiunii externe ce exista la mai toate bisericele noastre lipseste la cea din Cozia E (kept ca i aci done mid ciubuce taie
arcaturile mal jos de archivoltd, dar sunt asa de putin importante Ca fill ridicii
unitatea ordonanter.
Luminele rindului de jos sunt arcate in acolada, iar sus niste rozete ajurate, care se compun perfect cu ferestrele de jos, formeaza o teorie regulatil de
lurnini, compuse pentru un singur etaj. Arcaturile pe picioare drepte care le inconjura coprinzindu-le impreuna completeaza legatura lor de unitate.
La partile de peatra care servesc de camp sculpturilor decorative, cum
sunt caclrele ferestrelor i archivoltele, se ma! poate addoga colonetele invirtite
care F.ustin arcaturile decorand absidele precum i rosetele ajurate care impedebese luminile circulare concentrice cu arcaturile. In treacat vom reaminti cii lespezile ajurate sag cum le zice cronicarul scobite i resbatute in peatra, care tin loc
de geamuri la ferestre, le gasim aid ca. 0 mai tarzid la Curtea-de-Arges, ea motive
pur decorative, pe cand in architectura inalta bizantina ea si in cea romina au
rolul de geamurl. La no!, cel mult intrebuintate ca gull de aer, nemaI indeplinind adeverata lor menire, tind a dispare prin secolul al I7-a i reapar in secolul
al IR a in forme si motive no! decorative, precum sunt cele de la biserica Stavropoleos din BucurestI i ma! ales cele de la monastirea Vacarestilor.
Sapturile carl decoreaza archivoltele i cadrul ferestrelor art adusatura
celor din ultimo, epoca a arte! romanesti distribuite cu mesura, compuse si desinate cu sobrietate, sunt cioplite ea o neindemanare naiva ele ne dad mesura
dibaciel sculptorilor nostri ajunsi sa se degajeze de fina exuberanta a ornarnentatiunff arabe i armene.
E interesant de observat puritatea sapaturilor de la impletiturile ce acopera archivoltele precum i finetea ajururilor de la rozete pentru a le compara cu
caracterul ma! putin corect a celor care decoreaza cadrurile ferestrelor. Deosebirea de stil indica dintru inceput o mare deosebire de epocd.; e drept ca prirnele
art un desen uniform si geometric care ajuta pe sculptor, pe cand celelalte exclude.nd aproape cu totul impletiturile geometrice, introduceart decoratiunea prin ramud i frunze, care e foarte anevoioasa si arida cand nu procedeaza din studiul
direct al nature!, ci e pur conventional asa cum o gasim in toata arta bizantina.

Fiecare din aceste lerestre ar merita un studig amenuntit; sunt cateva

din ele care ar forma modele frumoase de sculpturi decorativa din secolul al
XVII ; altele, desi nu par a fi din aceeas! epocd, sunt totus! de un stil foarte ales.

Restul din ceea-ce ne-ar interesa din fatada bisericel, e acoperit cu ten-

www.dacoromanica.ro

14

cuialA

MONASTIBEA COZIA

i numal cu ocaziunea uneT restaurarT sad bune reparatiI s'ar putea face

Un studiu complet.
Tuna construita toata in caramida aparentA isT are fie-care plan a pris-

mei ce o compune, format de arcaturi inchise unele intraltele panti la cea din
urrna care formeaza lumina de tereastra. Turlele tuturor bisericelor grecestl din
veacul al XI-a incoace nu ad fost construite altiel, si mai ales aceea a Sf. Apostoll din Salonic pare a fi servit de model celeI de la Cozia i celor ce IT seamOna,

Paramentul intreg al fatadeT se vale a fi format cea maT armonioasa decoratiune in material aparent ce Wa putut face. Toate luminele ordonanteT exterioare ail fost acuzate prin aranjamente variate i nol, in care alterneaza zidurile de carrnida cu cele de peatra. Astfel extradosul archivoltelor si cerculuT rosacelor e reluat si subliniat cu alte arcurT i cercurT din boltarl de caramidd si
piatrA care dad maT multa valoare decorativA i suprima monotonia linieT orizontale a rindurilor de zidarie rosie i alba. Picioarele clrepte care sustin arcatu
rile nartice, si care ar fi prut foarte masive daca ar fi fost facute in ziddrie regulatA, stint discompuse in niste manunchiurT de colonete si stilpI exagonall de-o
compozitie originald i decorativa 1).

In general traseul ordonantelor dup fatada e facut cu o mare nedibacie

astfel unele archivolte sunt maT inchise i Muse, jar altele
si neexactitate ;
mai strimte. Cele trei arcade din mijlocul abideT terminale sunt maT mid decAt
cele vecine din dreapta si din stinga lor, iar la absidele laterale arcadele do la
mijloc sunt maT largI deceit cele de laturT, fr ca aceastA alternanta sr' facA
parte dintr'un ritm general de compozitie. Aceasta nesigurantA si stingcie in executie, pe ling aceea pe care am gasit-o la unele sculpturl, pune o mare distanta
intre remarcabila valoare a felulul de a fi fost conceputa aceasta lucrare si felul
de a fi executat. *coala de mesterT-zidarT si de artistI sculptorT, care a creat o
architectura proprie romaneasca, nu se formase inc5, i cu biserica de la Cozia
suntem inca in epoca de dibuelT si de nesiguranta ce constitue Perioada de formatiune.
Invelitorile, asa cum se afla, azi, nu ail absolut nicT un interes. Din mar-

ginea bisericeT zugravita pe zidul ctitoricesc se vede ca invelitorile greoaie,

plate si red intelese ce acoper azI zidirea, inlocuesc in chip desavantagios pe
cele de altadatA, care erad formate cu doue rindurT de stresinT i avead silueta
agrementata de aceea a unor turnulete asezate spre tindA.
Pentru a sfrrsi cu fatada vom remarca ca ciubucAria lipseste aproape cu
totul;
lucrul acesta ne arata cd suntem inca foarte aproape de architecture
medievala greed, i considerand maestrita modenatura ce gasim la Curtea-de-Arges remanem uimitT de cat a Castigat architectura greacA transplantata in Romania.
In fata bisericel si in spre dreapta se afla o foasta mica fintana care nu

trebue sa fie altceva decat cfintAna sfmta pentru ablutiunl, a caror uz a disparut din biserica greaca si-a care! origin& e pur asiatica. Aceste fintanT ad devenit de multe orT niste simple edicule decorative, precum este cel asa de frumos lucrat i restaurat de la monastirea luT Neagoe.
1) %Mali Inci ii eihuctei i tic se yr le

i 1,1 Monagtilim StiagovulliT.

www.dacoromanica.ro

MONASTIREA COM

25

Biserica se and in mijlocul unel curtI nu tocmaT larga, imprejmuita de

cldirI verhT al cdror stil i caracter a fost in parte perdut prin refacerT ulterio ire. Afard de fintana ceardaculul din stinga ornata cu coloane rag sapate, cu
proportil si de un stil particular cladirilor din secolul al XVIII-a din Gorj pi
Valcea, nimic n'a maT remas care sd poata interesa cercetdrile artistuluT. Bucataria din stinga cu hornu-T cilindric rezemat pe bolta conica ce o acopera, e
departe de a avea frumusetea proportiunilor i originalitatea boltilor pe care le
gasim la alte cradirl similare din lard, precum sunt cele de la Mogosoaia, monastirea Vdcarestilor, liorezul si allele. In special boltile bucatdrieT de la foasta monastire Vdcarestl sunt unice in felul lor si nu credem s fie nici maT frumoase
si nici maT originale in toata architectura bizantina.
La colturile dinspre Olt a cladirilor ce impresoard biserica, se and done
mid i cochete paraolise care strejuesc unghiurile monastiril cu silueta clopotnitelor lor. Unul din ele, acela cu hramul cAdormirea Nascatoarel de Dumnezeti
e aproape cu total darimat, iar celalt e foarte bine pastrat si de pe malul din
fata a OltuluT se vecle intreg, cu trupul inalt i subtire asa cum se ridicd din
chiar unda riuluT. Din Ole spune inscriptia slavond sapata induntru, acest paradis a fost cladit de egumenul Eromonah Amfilohie in zilele lui Mihnea Voevod
si a MitropolituluI Kir Serafim, la anal (7012) 1504 1)
Frescurile i mobilierul
dinduntru aii fost refacute in timpiT din urma si nu ail nimic dcosebit.
Din tot cuprinsul monastireT nu maT remAne de cercetat deck biserica din
deal numitd. Bolnita, cu hramul Sfintil Apostoll i zidita in zilele lui Petru Voeevocl Cercel, a fiulul se Marcu Voevod, a Mitropolitului Varlam si a EgumenuluT
Ilarion in anul 15432..

Bolnita se and in afara de cetatea monastiril ; zidul imprejmuitor din

partea aceasta merge de-alungul soselei numaT, fard s coprinda cele ce se aflail
dinrolo de ea. Azi Bolnita isT are dependintelo i imprejmuirile eT aparte.
ceasta mica bisericuth" de dimensiunl foarte restrinse e de o frumusete
destivirsitd. Largd abea de 2.60 m. pe dinauntru, mica de tot, cu trupu-T asa de
sprinten i de delicat, aceasta capeld e una din cele maT bune opere de architecturd ce avem in lard.
Nimic nu e de prisos si bine incheiat in acest micut si elegant ansamblu;
fie-care cardmicla pare asezata de mAna until bun mester, la local si in felul cum
se putea potrivi mai bine. Ordonanta exterioara are aceleasT calitatl de unitate
ca si la biseric.i Mare; o singurd teorie de arcaturi impodobeste, fr sa cresteze si sa imparta, biserica pe toate fetele eT. Un rind de ferestre jos si altul de
rosace sus se compun impreund in deschizatura arcurilor. Rindurile aparente
de peatrd i caramida (*Jail mal mult, ca orTunde culoare i varietate fatadel.
DeschizaturT frumos arcate formeazd tinda, si rindurT numeroase de cararnizT
colturate alternAnd cu altele drepte compun cornisa ce coroneazd zidul.
Turla subtire i lansata e formatd, ca i cea de la biserica Mare, din ar1) Duprt d. Gr. G,, Tocilescu.

www.dacoromanica.ro

26

MONASTIREA COZIA

cade inchise unele in 'allele. Invelitoarea, desi din chte ne aratd zugrdveala din
nduntru nu e in felul celeT primitive, e totus1 cu mult gust construitd in dranitd meruntd.
Locul unde ad fost rosacele ajurate e astupat cu ziddrie, iar
ferestrele maT largY, altddatd, ad fost ingustate in urmd.
Dacd trecem in nduntrul bisericuteT gdsim aceeas1 nobild eleganta in proportiunT ; iar trescurile ce acopere peretAT mresc inch' valoarea acestui pretios
monument.
Cunoastem in lard frescuri bisericestI cam din aceeasT epoch' care pot sd
egaleze pe acestea, dar nu le intrec. Stintil, in mdrime naturald, formAnd prima
zond a zugrdvelilor, sunt de o frumusete particulard. Atitudinea nobild i simpld
a figurilor, expresiunea lor de in telepciune senind i adincd, linia corect a elraperiilor armonios grupate, executiunea larga si deplinii a flecdre'a (-Entre figurT,
fac din aceasta frizd un asamblu unic. Cei care se maT indoesc inch de gloriosul

trecut al artelor romhne si care se complac incl in banala sentinta n'avem arta
rornneascd, trimbitata cu suficienth de vre un ignorant si acreditatd de multi
prin lipsa de control, sail dea osteneala sd se clued pan la Cozia E imposibil
ca aceste frescuri sd nu vorbeascd ochiuluT celuT mai indiferent. Odatd vzute
si intelese ne vin mered in minte : capetele ac lea cu perul buclat, nimbate cu
aur i pline de o sfinta duiosie, sfintiI cu portul rdzboinic linOnd cu stinga o
spadd i cu dreapta sfrnta cruce, al ceva al lor, i numaT al lor, care ne farmecd
si ne opreste. leratismul inalteT arte bizantine e prefdcut aci intr'un calm
cle-o eleganta particulard. Gestul intelept i monoton al mainelor, ce intind cu
gravitate semnul crucel, e de-o elocintd adincd in tinuta regeascd a ace:-tor marl
convertig. Iat-1 pe sf. Theodor Tiron cu nobilu I chip de ( feb grec, sf. Jacob
Perseniu cu strania I figura do emir' asiatic, sf. Vakho indureratul, sf. i.i itrie,
Theodor Stratilat, Mercurid, Gheorghie, Ion Damasceanul i toll ceilaltI formand
legiune de ligarT neuitate!...

Frescurile din altar ad fost barbar restaurate i stricate, iar restul celor
Mute pe o scard mica i acoper restul interioruluT, sunt in mare parte deteriorate. La dreapta intrtiriT sunt zugrdvitl ctitoril Petru Voevod cu fle-sed
Marcu Voevod, iar in stinga nevastd-sa Roxanda i copila Zamflra. Toate par a
fi niste bune portrete dupd naturd.
In nartex se maT afl chteva frtscurT care par cu mult maT noT. Aci gasim din nod pe Mircea zugrdvit cu fiu-sed Mihail, intr'o aleasd atitudine de evlavie.
Starea de conservare a acestor frescuri e in m-rre parte deplorabild i ni
se stringe inima la gindul c vor putea piei uitate i neintelese. CeT care stiad
s zugaveasca asa lucrurT ai disphrut unul chte ur ul i azI abea se maT afld
unul sail doT in toatd. -tara 1). MesteriT de az1 urmnd curentul care ne-a falsi-

ficat intreaga noastrii viata culturald se intrec s copieze care cum poatP maT
red gravurile i fotografiele ce ne yin din strdindtate.
1) 0.1 Leconte du Nony a gisit chiar Ia until dm el (Nicolie Zu4ravul?) o foal te frumoas5 copie
dup,1 Manual" pe care a d5ruit-o Academia Romine,

www.dacoromanica.ro

_...011110---"Iiiiiinilion'boilli 1 Ili
!

sc.6

71,IIIIPP II

SF. APOSTOLI DE LA MONASTIREA COZIA, schitA de P. Antonescu

(Bolnit5)

www.dacoromanica.ro

MONASTIREA COZIA

29

In ceea-ce priveste mobilierul, odajdiile i bilioteca monastiril nimic nu e

de relevat, raci aproape nimic nu a mai remas. Cele scapate de jafurile rdsrneritelor ce urmail urgiel vre-unei invingeri, a fost in mare parte pradate, dosite
orl distruse de calugaril greci in tristele vremuri cand maT toate monastirile
noastre devenise metoace tributare lavrelor grecesti din Orient. Aceste lucruri
si mai ales piesele de orfaurarie sunt cele mai pieritoare. Scumpetea materialului din care stint facute atita lesne pofta jefuitorilor ; iar alteori ignoranta
celor ce aveati sa le pstreze este cauza perderel lorl). De areea azi pentru studial orfaurariei bizantine trebue sa ne adresam aproape numai colectiunilor gi

tezaurelor din Occident.

La Cozia tot mobilierul a fost din nog facut in timpii din urma i veIn Biserica Mare se
chilil inlocuit prin altul lipsit de orIce valoare artistica.
all cateva candelabre de fabricatie nemteasca de prin veacul al 18-a precum ;i
cateva candele si o cruciulita (1712). Exista i un patrafir cu o haina bisericeased facute, zice-se, dintr'o mantie a nil Mircca ; nimic ins nu invedereazd
aser tin n ea aceasta.

Iconostasul de stuc ce se afla acurn in biserica de jos inlocueste un

altul fo3rte frunios lucrat, se zice, de un calugar. Acel iconostas impreuna cu
alto ocloare bisericesti ati fost luate mai de malt si azi nu se stie uncle sunt.
La Muzeul National din Bucuresti se afla urmatoarele obiecte aduse de la
Cozia de D-1 Gr. G. Tocilescu :
1) 0 Evanghelie greco-romana tiprita in 1693, legat cu scoarte imbi acate
in argint suflat cu aur, pe scoarte se vede pe ling ceI 4 evanghelisti, restignirea
si invierea Domnului Christos cum si al e scene din viata Mintuitorului si Adormirea Maicel Domnului. Aceasta intreaga legatura e o lucrare de arta.
2) 0 condica de milostenie din 1759 liberata' de Mitropolitul Sievului citlugrilor din Cozia.
3) Psaltirea lui David cu tilc, in manuscris.

In afard de acestea trebue s mai pomenim de cele doue clopote marl

cu care Mircea claruise Monastirea Cozia si care acum vre-o zece anT au lost duse

la Arges. Alte doue clopote impreuna cu niste odoare a fost luate nu de mult
la Episcopia din Rimnic.
Toate aceste lucruri a o mare insemnatate artistica pe linga cea istorica

cel care va intreprinde vre-odata scrierea Istoriei artelor in Wile romnesti

nu le va putea nesocoti in cercetarile sale.
*i-acum dupa ce am cautat prin acest simplu studid a degaja din destructiunea vremurilor i barbaria oamenilor, importanta acestui sfint loras de la
poalele muntelui Cozia, cat de departe suntem in a ne face o idee de ceea-ce a
gi

fost monastirea in vremu rile sale.

0 restaurare inteleapta i dibace ne-ar putea reda chipul ei monumental

de altdata ; dar aceast opera de reintregire nu va putea fi deplina decat com1) Litre altele cunosc cazul until Starer din Moldova care-a dat until argintar din IV un pcdir te
aur din timpul lut Stefan cal Marc ca stilt aureasei cu el o cruco de bisericl

www.dacoromanica.ro

30

MONASTIREA COZIA

plectata de aceea a unui carturar scriitor, ce ne-ar reda viata si sufietul accstei monastiri in timpurile de demult. Cozia a fost until din cele mai de seamti
centre culturale in vremurile cand monastirile eraa singurile locuri uncle se ducea pe linga. o vialA de practice religioasP, Oa pur intelectuald. Pe ling ca. unele
erail adeverate focare de invelaturA crestineascA si culturA romaneascA, mai eraii
prin forta lucrurilor, singurile si adevaratele pepiniere de capete inalte bisericesti,
chemate de aci sa pastoreascA poporul pamintulut romAnesc. Printre aceste din
urmA locarrI cu. viata. aleasa calugAreascA se aflA si Cozia;pe la sfirsital sec.
XVI-a aceastA monastire deveni un fel de universitate greceasca, care avu Med
indoeald multd insemnAtate in miscarea culturald din epoca aceea.
Mai tArzitl insA se intimplA si aci ceea-ce trebui sa. se intimple in toatA tara
cAzutA pe mAna grecilor; oamenit acestia nu cu lege sfinta, ci cu neamul, cu
limba si cu niiravurile cele rele se lenevirA, si eindrasnirA a calca si obiceiurile
monastirilor si pravila ctitorilor si Domnilor ce aa fost legiuita. De acea Matei
Basarab scoate Cozia impreunA cu alte monastiri din mana Grecilor printr'un chrisov din 1640 care sund astfel:
Drept aceea, noT ce suntem mai sus zisi, I. Matei Basarab Voevod, dinaintea aclunArii a toata. tara, cu voea a tot Soborului, asa am tocmit : cum cA a(Tie sfinte lavre domnesti, care le-ad inchinat acei Domni ;i Vlaclici strain)", pentru mila, fArA de voia si fArA de stirea neamuluT, le-ad supus metoace dajnice altor mAnAstiri din tara greceascA, din Sveta-gora si de pre aiurea, insa manAstirele anume: Tismana, Argesul, Cuzia, Govora, Cotmeana, Ezerul, Gura Motrului,
BrAdetul, Dealul, Glavaciocul, Snagovul, Bistrita, Mislea, Tinganul, Bolentinul, Potocul, RincAciovul, Valea, Menedecul si altele, acelea toate s fie in pace de cAlugAril straint, carora li s'afi fost dat pentru miiele lor si sA alba a trai mAnAstirile
inteacea slobozenie, pc acea pravilA si tocmeala, cum ati legiuit ziditorit si ctitorit
lor, si sA aibA a fi pre seama Orli, cum a fost din veac.0)
In veacul al 18-lea Cozia ajunge la deplina ei stralucire. Iata. inteadeve r
cum o gasim descrisA intro geografie romaneascd din 1766 pe asfinta si vestita
lavrA a sfintet si dumnezeestei mAnAstiri Cozii unde se cinsteste hramul sfintei
Troi te.

Aceastd Arita' mAnAstire este pe apa Oltului, mai sus de Episcopia Rimniculut, cale ca de 4 ceasuri; este ziditii de reposatul intru fericire Mireea VoclA
cel Betran, care a scos remasita 'Maribor din tartt cu stapinitoarea sabia Mariei
Sale. Push" este tocmai pc malul Oltului, cat bate apa in zid, cand mai adaoge,
foarte intro munti, dar are loc foarte cuvios ;i vcsel; atat este de cu evlavie, cat
nu ti se otAreste niciodatA; a..a socotesc cA niment nu va indrAsni sA zicA, cd ail
vezut intealta parte loc mai cuvios si mai cu evlavie vietei calugaresti cat si Maria Sa reposatul intru fericire si vrednicul de pomenire Neagoe Voevod cel cc a
ziclit cu a sa cheltueald manastirea din Tirgoviste si mAnastirea ce se cheamA Argesul (care este foarte minunata lumii), zice in letopisetele sale, facAnci voroava
1) Curt:, de Ar4e, Gr. Tocileseu

www.dacoromanica.ro

MONA STIREA COZIA

31

de laudd pentru mndstirea sa care prea inteleptul Solomon, de zice imperatuluT : Solomoane ! cu mdrimea nu, dar cu frumusetea te-am intrecut eti): zice, vazut-a ochii nostri pe sfinta mndstire Cozia; vdzut-am, zice, i m'am bucurat; mi
s'ad bucurat sufletul, nu pentru frumusetea sad cioplirea pietrilor, ci pentru interniarea i cuviinta locului, cd are bac de hrand imprejurul mndstiriT; cat pot sasi munceascd hrana cAlugdrasii cu mainile lor; sunt porn! i isvoare frumoase

cismele cu ape dulci; rdsddesc si vii, macar CA este foarte intre munti, dar pamintului II cresc verdetile mai timpurii deck intealte pdrg i zapada cade mai
putind si nu std, Ca incdlzeste boarea ape! si curind se ia. Sunt schituri imprejurul mandstirii, in care locuesc ctilugrii dupe placul lor. Poate sa se numeascii
aceasth parte cea mai mica din locul fagaduintiT, frd indoiala. Are mare lauda
ac,east sfint mndstire pentru invetkurile bune ce ad fost inteinsa. Esita cativa Archierei, Mitropoliti i EpiscopT i all! multi s'ad prosldvit pentru ostavul
cel bun si obiceiurile cdlugdrestI, care s'ad inmultit prin ostenelile sfintilor pdrinti aducandu-le si sddindu-le de prin locurile cele mai alese, cum e de la Ierusalim si de la sfinta Gora si de la crestineasca monachie a Moscului.Foart este
veseld i cuvioasd aceast sfintd mdnitstire in toat vremea, atat pentru destatticiunea locului cat si pentru sederea archereilor, care ldsindu-si scaunele s'afi srtWait intr'insa pind la sfirsitul vietel...0
kta ce a fost Cozia. Cu putind imaginatie aceste cateva rinduri sunt inintreaga evocatiune a vietiT duse de cdlugdri in cadrul acesta vefiel clddit de
rnesteri de searnd si in coltul acesta al Veiled, bine-cuvintat de Dumnezed si ales
de oameni. i ce era la Cozia era la toate mondstirile dupd pmintul tdrii romanestI.

Cat de interesante ar fi paginile scriitorulul ce ne-ar reda in rinduri documentate i simtite cateva clipe din viata acestor cerati ideale unde cel cu rivna
de cuviosie i dragoste de invdpurd venead sd-si ridice sufletele sari sd.-0 ispaseasca pcatele!

Cel care yf a purtat toiagul prin locurile acestea, dus de limbutia dulce
si fermeckoare a vre-unui cronicar, still bine cate ad vezut zidurile acelea stirbite si bdtute de mind. *tie cdlatorul dus de dorul vremurilor trecute, eke comoil de glorie si de poezie strAlucesc ascunse, uitate si nesocotite in petrile de
morminte ce zac sparte la pragul vre-unei usl orT in linistea boltilor stravechT
trezite doar de aripa liliecilor, sad Hugh' stilpil i crucile de peatra cdzute si uitate.
Unde-i strdlucirea i viata de altddatd?
La addpostul caror locuri putea poetul i cugetkorul vremurilor de demult still tmddue mai bine ranile sufletului si sti-si aline indoelile mintil deck
intre zidurile mdrete riclicate de viteji, uitate de griji i temute de vrajmasi.
/ Aid isT aduceati domnii comorile si's1 feread zilele. Intre zidurile mondstirilor isT odihnead boerii betrantele si se inchinad adesea domnitele si coconiT.
Cate se facead si se desfaceail in locurile acestea ascunse in creeriT muntilor sad
pitulate in phlurile vre-unui ostrov!..
*coli, cetati, resedinte de yard., ateliere, gospoddriT, aziluri, toate ii avead

www.dacoromanica.ro

32

MONA STIREA COZIA

fiintO si loc intre cele patru ziduri ale unei monstirl, precum inteo inim larga
de crestin toate frumusetile unui suflet. Sfi ntenia locasuluT da o not de patriarchard cuviosie acestor mici republic! religioase ce chema pe urgisiti ca si pe
eel alesi.
Sall inchipue cineva multimea aceea ce roia in curtea unel monastiri si

prin ceardacurile chiliilor de prin prejur. De toll si de toate se aflaii aci : cantereti, chelarf, talmaci, pitari, mesteri tiparnici, zugravi, velniceri, dogari, fOurari,
vieri, plugarT, scriitorT, care pAminteni, care veniti dinspre Ohrida, Atos sag tinuturile MosculuT, si confundatl top in aceeas1 dulce viatd. de studig, muncd si
rugciune, feriti de rele si feriti de ispite.
*i. acum sa ne inchipuim proportiunea ce trebue sa fi luat in ochil acestui
furnicar, cu traiul de muncd si de renuntare, cel mai mic eveniment ce venea s
tulbure rostul acestei linisti. Venirea, de pildd, a vreunor cOlugari greet goniti
de turd, sosirea vreunel icoane sag moaste sfinte adusd tocmaT de la Tarigrad
si claruitd. de Domn, primirea vre-unui patriarch gonit sail scdpdtat, cercetarea

cartilor noi venite de la Snagov, sag mai tdrzig o traductie nou de la Rimnic,
ApoT
vre-un triod sad minei tipdrit de Chesarie tpiscopul. Cdte si mai cat&
de odatd teroarea and rdsmerite sag a unei bOtdliT. Clopotele sunnd alarma
dealungul vailor si codrilor, linistea sfintd brutal intrerupt de vestea ingrozitoare
si de spaima fugarilor. Portile se zvoresc, odjdiele se ingroapa, foisoarele amutesc. MAngstirea se preface in cetate. ApoT lupta. infrngerea, omorul si jaful
final. Nimic nu induplec pe vrjmas: distruge, fur& si murdreste tot ce-T ail
in cale si tot ee fdcuse avutul si fala unor vieti de adincd cinste crestineascd.
Doamne, multe ail mai vezut manstirele acestea! Gael iatd cam ce trebue
sd fi fost si cam prin eke a trebuit sd treac monastirile noastre. SA nu ne miram

dar cd nu s'a mai ales mult din ele.

.
In deosebi pentru Cozia, dacd addogAm la barbariile trecutului pe cele
ale timpurilor noistre, e de necrezut cd a putut sd remde ceeace este astazi.
IMO in ce stare o &este Gr. Alexandrescu in 1842 :
aAni vzut cu pdrere de reit cd, pentru o mandstire cu venit de 4 sail
0590,000 lei, Cozia nu era indestul de bine tinutd: picdturi de ploae si-all lasat uromele pe peretii camerelor celor maT bune si lumina zileT sperd sal intre curind
in biserica prin locurile cele mai oprite. Pdrintele Ipolit, economul care dup
cunostintele sale ni s'a pgrut demn de postul ce ocupri, ne spuse c aceasta nu.
este culpa egumenilor din diferite timpurT si spre dovadd ne incredinta CA unit
adintnnsii ail mui it sdraci ca Aristid cel clrtpt. Aceasta insd nu oprea baniT
monstiriT de a se cheltui, caci pdrintii egumenT, spre a se tine in posturile
lor, erau nevoiti adese-ori sd dea same marl la unele persoane. Intrebardm de

ce cuviosii parinri. nu's1 dag demisia din egamenie, and li se cerea s intreabninteze reit venitul bisericeT? Dar o asemenea abnegatie de sine se pdru ca
gun lucru peste putinta pdrintelli fpolit, si ea sd ne incredinteze c ast-fel merg
lucrurile lumil, ne zise cu cea mai prolundd umilintd: Vest vedea (1-voastra fi
ucelelalte 7ncineistiri; dar credeti ca daca la noi pica la Bistrita ploud.

www.dacoromanica.ro

,,004004-gow,

--

41M1IM

'--e-

MORMINTUL LW MIRCEA CET, BETRAN

\\,

L.

-FERE ASTRA LATERALA

www.dacoromanica.ro

M0NASTIRE4 COZIA

35

Cam pe la anul 1880 d-niT SlavicT si Mandrea scriii inteun raport adresat
Ministerului Cultelor urnidtoarele :
...Calugdril ail fost scasT din mondstire, paraclisul mondEtiriT s'a prefcut
in magazie de vechituri; clopotele, o admirabild timpla sculptat de ua calugdr
.0 ma! multe odoare ale bisericeT ail fost luate de la mndstire; fostul egumPn
locueste in niste case ruinate de ling bolnitd, M.I.6 alt.! doT Orin tj start unul
intr'un beciil al acesteT case, iard altul in tinda bolmtel.... AtAt de departe a
rners lipsa de pietate.... etc. etc....
CincT anT mai tdrziii, iatd cuvintele d-luT Gr. Tocilescu, culese dintr'un
raport citit la Academie :
CincT veacurT intregI oameniT au btut 0 calcat cu picioarele lespedea,
care acopere oasele erouluT de la Rovine, s'a sters numele luT de pe dinsa, si

poate ;i cel din urrnd semn ce a mai remas se va sterge in curind sub talpele
ucigasilor'), care vin zilnic acolo sail curete corpul de parasitele ce'T mdnincd....
etc. etc.

De atund nu s'a mai fdcut nimic sail aproape nimic pentru aceasta mondstire ; ce s'a mai addugat si indreptat n'a fdcut decal sd strice maT mult Caracterul artistic al acestui monument. Mr astfel cum se aftd astzi, Cozia remane unul din monumentele cele mai pretioase pentru noT si valoarea sa artisticd
,si istoric merit intreaga noasti a atentiune.
Vecindtatea bailor CdlimnestI si apropierea liniel ferate Piatra-CdinenT,
vor face, sperdm, ca aceast mondstire sa devie tinta cdtor maT multe pelerinagiT
patriotice si excursiunT artistice. Ar fi trist ins ca expresiunea intregeT noastre
solicitudinT cdtre aceste scump loc de glorie trecutd, s continue a se reduce ca
pdnd acum la o mizerabild simpld coroand de hdrtie depusd pe mormintul luT
Mircea cel Betran. Ar.fi poate Mal elocinte un simplu mdnuchiil de florTdepus

in fiecare zi de aria cola! care str,ingend ban cu ban 2) a cumperat acea ridicold coroand artificiald pe care am v6zut-o la cdpataiul pietreT mormintale.
f

Sfirsind acest studiil nu ne putem opri de la cateva reflecsiunT 0 invetaminte isvorite din simpla considerare a unuia din sutele noastre de monumente, care invedereaza importanta trecutuluT nostril artistic.
In Italia, unde aproape fiece casd e un monument, Statul, Cu toatd serdcia prin care trece, studiaz, intretine 0 stie sd intereseze pe strain! la aceste
bogatiT ale trecutului. Inima Italianulul creste la vederea Zf cimilor de mit de
strain! ce aduc anual tributul lor de aclmiratiune nemuritoarelor opere ce formeazd cea maT curatd fold a istoriel italienestl.
Ardtardm admiratia noastrd in fata frescurilor de la mormintul lul Mircea
si inaintea acelul mic gIuvaer nurnit bolnigi. StrdbuniT nostri ne ail lasat ad, pe
valea OltuluT, un cap d'opera de architecturd si mrete frescurT bisericestI; in
alte part! ail fcut acelas1 lucru si pe tot pdmintul tariT gdsim semdnate opere
de inalta valoare artistica.
4) In aceasta vreme monastirea era transformatd in pucarie.
2) Actualul preot al bisericei.

www.dacoromanica.ro

MONASTIREA COZIA

36

Dar noi nu stim s interestim nicT mdcar pe ai nostri la frurnusetile monumentelor romnesti.
In afara de asta, architectiT din zilele noastre nu mai zidesc in stilul si
felul cladirilor stravechT, iar pictoriT nostri nu mai zugravesc ca ceT de altadata.
Procesul de desnationalizare dus in viata noastra culturalti de pornirea
neinfrinata Care tot ce ne vine din occidental stralucitor, a Meat pustdrile sale
in arte ca si in celelalte manifestarT ale geniulul romanesc.
De malt firul traditiunilor architecturel s'a rupt. Inca de po la finca sec.
al 18-a influenta Poloniei dintr'o parte, a Austriel si ItalieT (baroce) din alta parte
dadead asalt datinelor noastre artistice orientale. La inceputul secoluluT trecut

un nobil print roman, pfin de ginduri bune, intreprincle sa restaureze cateva

vechl monastid si pune pe un mester strain de transforma pe una dintre cele
maT frumoJse si maT vechT, intr'un fel de castel medieval care nu are nimic romdnesc. Un alt domn al tuff, venit dupa el, face la tel cu o alta montistire. *ii
de atuncl drumul s'a facut repede. Nu de malt un inalt prelat, coprins de evlavioasa rivna, pune de se cladeste intr'un stil strain, necorect si impur, cca maT
mita mitropolie ce cunoastem; iar in zilele noartre un print pamntean de generoasa memorie, doritor de a's1 lega numele de o cladire mareata, zideste in
Capita la tariT un somptuos palat exotic in felul uneT pagode de Mehl international.

Exemplele celor mail ad fost credincios imitate de eel maT mid 0 ceT
carT n'ati ridicat architecturT nail le-ad clarimat pe cele vechl. S'a creat astfel un
curent care a tirit pe artistiT de atunci falsificAndu-le gustul si au format altiT
non! carora li s'a inoculat germeniT occidentahsmuluT sub forma de traditiuni
(deja!) sad de renastere.
Astfel am ajuns la coruptiunea si promiscuitatea de stiluri ce ilustreaza

paveaua urbana din tara intreaga si pe cand in alte tarl se infuzeaza artelor o
putere noua prin stiNiul si reluarea vecbilor traditil de arta paminteand, no!
persistam a asculta orbeste pe filistenil 0 pompieriT oucidentulul.
Ceea-ce s'a intimplat ea architectura s'a intimplat si cu celelalte arte ,
tot! artistil nostri sufera de aceeasl board : o patima care cam aduce cu aceea
a latiniyilor de vesela memorie. Aceia vroiaii sa ne dovedeasca latinitatea falsificand'o pe cea care o aveam, iar acestia tind sa ne improviseze o arta mascand'o
pe cea care exista. Fondul curentulul e acelasT.
NumaT unele ante cultivate de taraniT nostri, nobilT depozitarT aT limbo! si
datinelor noastre, au putut sctipa de invazia straina. Astfel sunt artele industriale
ca tesatoria, olaria si alte cateva.

Adincul bun sirnt insd, al poporuluT nostru si mai ales siintul seu malt
de conservare trebuia O. ne fereasca de ratacirea ce Incepuse sa ne dea infatisarea unuT popor cucerit. Putem spune azI ca avem un bun inceput de reactiune impotriva curentului de desnationalisare, si frunta01 neamuluT nostru se

www.dacoromanica.ro

MONASTIna COZIA

37

ocupti Mrbdtei:te s puie in lumina: si s cultive tot ceea-ce din caracterul trecutuluT si civilizatieT noastre propriT poate sd ne facd sa ne revenim la noT insine.

Credem cd artele vor avea un mare rol in opera aceasta de regenerare.

Ele sunt menite O. exalte marile calitati si virtutl ale unul popor V ati lin loc
de frunte in educatia nationala.
Pentru aceasta insd trebuesc opere sincere V trainice, si numaT atunci
artistiT nostri vor produce lucrdrI noT V nepieritoare, cand vor c.duta sit se patrundd de viata poporulul ce'l inconjurd, cu nevoile, credintele, obiceiurile si intelepciunea hit Pdtrunderea aceasta insd, nu va putea fi desdvirsita deck prin
studiul operelor ndscute si din viata trecutuluT. In literaturd nu am putut avea
opere trainice scrise cad vreme nu am cunoscut bine produsele literaturii populare si monumentele scrise ale cronicarilor nostri. Studiul acesta ne a dat o
limbd literard. In arte (cele plastice, bine inteles) va fi acelas1 lucru: studiul V
aprofundarea monumentelor trecutuluT ne vor da un std.
De aci dubla importanta a restaurdril monumentelor noastre istorice.
Int5I: Pi Ida inaltatoare adusd in educatia patrioticd a poporuluT prin cinstirea V ingrijirea pietrelor ilustrate de strabuniT nostri. Al doilea: regas:rea.
prin studiul ocazionat de restaurdrI, a firuluT traditiilor artistice precum si crearea uneT pleiade de artistI formatI in cercetarea acestor traditiuni.
E timpul dar, maT mult ca orIcand, sa ne indreptdm ochii spre vremea
strdmosilor nostri marl V increzdtorl. Din cunoasterea si admiratiunea trecutului
nostru sa ludm viatd noud, cad trecutul ne va fi buna calduza si sigura garantie a viitorulul.

CrAlfif<

www.dacoromanica.ro

:1

\
\
4

www.dacoromanica.ro