N ECU LAI IORGA

i;1.1041
-Lat-11

--t
/te

DIN

LITERATUIRA ROM1NA
-VOL ITHILTI, 146.

gitint o rt.

ate co ati

I A SI I
EDITURA LIBRARIEI FRATII SAUAA.

www.dacoromanica.ro
.

De acola

autor

Une collection de lettres de Ph.de MIzieres, din

Revue historique, 36 pp. in 8, Paris 1892.

Poezir, in 8, BucurestT, Hairnann, 1893.
Thomas III, marquis de Saluces Paris, 1893,

(supt pres).

=MON

Tipogr a/id P. C, PopoviclIag,

www.dacoromanica.ro

R'''s

er

J.POPESCU BIJENARE
.

AUTO R

N: -2.28

aAlakitYrtiji
UL22.

PREFATA.

Cu esceptia celor cloud scurte schite a-

supra lul Ion Creanga i Veronicai Miclea, articolele cuprinse in acest volurn
se ocupa cu personalitati literare, apartiind toate generatiii, ale careia opere de
capetenie aparura intre 1840 i 186o, generatie numita in de ob*te generatia de
la patru-zeci si opt", de si multi din
ce): ce o compun, sat n'au luat nici o
parte la miscare, sat a jucat un rol in
de ajuns de sters inteinsa. Citeva cuvinte asupra caracterelor ce o deosebesc
de predecesorii i urm4i sal literarT, mi
se par de nevoie, pentru a fixa rangurf
i a statornici legaturl, ce nu i-au gasit
locul in cercetari, scrise cu prilejurI i
scopurf deosebite*).
*).

Articulele BAlcescu, Filimon i Alecsandri au

apgrut intgiu in Revista /loud, (Sept.Nov. 1890,
Septembre i Octombre 1891), articulele Creane
si V. Miele in g Convorbirl literare, (April si

www.dacoromanica.ro

Cind o literatura continua apare intaia

oard la not, la sfir*itul veacului trecut,
doua culturi ne ierati cunoscute nurnai,
cultura neogreaca i cultura franceza. Cea

d'intaiu ii punea pecetia pe orn de la

intrarea lui in coala, dind, prin felul cum

intelegea iea, creterea intelectuala, o direc ie pedanta i saca spiritului i clezbarindu-1 de on Ce aspiratie inalta, de
ori ce avint venit din inirna ; cea de-a
doua punea inainte modele celui cu dorinta de a scrie. Intre amindoua, o potrivire minuuata elevul dascalului fanariot nu putea gasi parinti literari mai placuti de cit scriitorii, si mai ales poetii
franceji de la sfirsitul veacului trecut.

Nici o data n'a ezistat, in adevar, o pbezie

mai rece, mai banala, mai falsa de cit acea,

care inflorete in toata Europa apuseana,

dar mai ales in Franta, la aceasta epoca.

Lsind la o parte teatrul, ce monotonie

ingrijita la reprezentantii de frunte ai celor-l-alte genuri poetice ! Poema didactica i epistola filosofica sint la moda ;
Iunie 1890). Iele au fost reproduse cu schim bari

in aceastl carte.

www.dacoromanica.ro

in interminabill exametri corecti se des-fasura ihoetizarea, samanarea cu nume mitologice, comparatit consacrate i perifraze nobile, a tuturor cunostintilor orne-

nest, de la jocul de sah pand la boale

cu neputinta de numit, predicarea unor

idel generale, putine i vulgare. In sfir.sit, poezia Erica propriu zisa ie reprezentata de sagl anacreontice, pline de jocurl de cuvinte si impunsaturf epigrama-

tice, un fel de literatura de salon Si de

.odaie de culcare, imbracata adese-ori in
haine antice de o provenienta indoielnica.
Ce placere pentru un elev al ilustrului
Cacavela sa ceteasca asemenea lucruri,
ce. mindrie Sa le imiteze ! Pana si societatea, care admira i incuraja productif poetice de aceasta inaltime, avea o asamanare deplina cu apusul lenes, elegant si conrupt, unde se facea reputatia 1.1.7
nui Dorat, unui Piron. Aceiasi viata petrecuta in. convorhiri soptite si intrigi de
dragoste schimbatoare, acelesi femei frunaoase, cu inima buna i mintea ward,
cazind in cursa until" stilt mester, ca. si
tovarasele lor in acela al unui bout rime.
Lenea i epicuriSmul sint aceleasi : deosewww.dacoromanica.ro

birea st numai in eleganta, supt care se

infatiaza..
.

De aceia, logofatul Conachi va face

versuri de iubire trengareasca, va cinta

formele unei lungi serif de Casandre i
Catrine, va chiema in ajutor toata mitologia greceasca i va varsa toate lacrimile, de care ie capabil un orn cu simtire (Inca o importatie occidentala i omul sensibil, cu piraiele sale de lacrimi)
dar capul sau de quasi-fanariot nu va
putea s deie bucatilor de dragoste, acea desa.virire a formei, acea fineta a
glumei, supt care se ascund cererile sirntitorilor amorezati din apus. Nu, ori cit
I-ar nacaji parul plouat i lunga barba
de boier din protipendA, Cupidon nu-i
trimete de cit agi din topor, fraze tacticoase i propozitii monotone. In loc sa
faca aluzil discrete la frumuseti, pe care
*)

ZorT de ziva se revarsa

5i ieti ochiT n'am inchis ;
Cum sa-T inchid, rice( varsa
Piraie de foc aprins !
Logofatul Conachi a comis aceste versurT, pe
care Eliade le-a luat odata drept cversurT populare, (Scrisori, din exit, Bucurqti, 1891, p. 366).
www.dacoromanica.ro

iubita nu le arata ori-cui, iel le va zugravi cu deamanuntul, ca un om contiincios ce ieste ; fie Casandra ori cit de
rusinata, in loc s'o ameninte delicat cu
puterea flacarii sale, iel va spune raspicat, tiind cui vorbete, ca :
rau i da navala.
Cind va traduce apoi pe omul cu for,

ma cea mai ingrijita cu putinta, pe clasicul Pope, care se plingea, ca nici un

vers bun nu s'a scris inaintea sa in Anglia, fraza-T va fi nedibace i rau turnata,

ceia ce va pune i mai mult in lumina

goliciunea desavirsita a locurilor cornune

asupra Omului", cu litera mare.

Din acelai isvor ii vor lua inspiratine Vacarescu i Beldiman, singuril poeti
aT timpului, cari au scris mai mult i ale
carora opere ni s'atl pastrat. Versurile
de iubire ale celui d'intaiu, Tragedia celui

de-al doilea a avut ca modele scurtele

cintece de dragoste i lungile poeme descriptive ale apusenilor. Esceptie fac numai, i altei directii IT apartin citi-va
poetT ardelent *), cari, in afara de ori-ce
*).

Barac, Vasile Aron, Budai Deleanu. Numa

www.dacoromanica.ro

inriurire occidentala,
aflat subiecte
in literatura populara sail in creF?tinism,

i asupra carora ie destul de trist, cd atentia nimruia nu s'a oprit pana acuma.
La 1821, Grecii s'ati dus, cu cultura
lor cu tot, lasind in urma doar cite-va
familii mai mult sail mai putin romanizate i puternice instincte de lacomie, care
dureaza Inca. Tinerii cu dorinta de a se
lumina ail continuat insd a lua drurnul Parisului, si a doua influenta culturala s'a
sustinut, mai escluziv franceza de cit ina-

inte,supt o alta forma insd de cit a

discursurilor filosofice i madrigalurilor pi.

roniene.

Romantismul francez apare atunce, ca

o plingere vaga de om neocupat, intaig,

apoi ca o fanfara puternica si coloratd.

Alecsandri se intoarce din strainatate cu
muzica versului lamartinian in ureche,
Bolintineanu face cunostinta, rnultamita
banilor Societagi literare, cu fetele tinere

pe patul de moarte, in patria lor

Balcescu prinde gustul tinguirilor biblice,
poema celuT din urma a fost cercetata pana acuma (A. Densu;ianu, Cercetrl literare, IaT
1887, pp. 245 sqq.).

www.dacoromanica.ro

ale lui Lamennais, continuatorul in proza

al lu Lamartine. Daca acesta urrneaza
o cale proprie in operele istorice, cci dof
fruntasi poetici aT generatiif trecute, orbiti in tinereta de splendoarea modelelor
franceze, le vor imita i inainte in viata
lor literard, cu succese deosebite.
Alecsandri n'a iubit mult poezia romanticd a Frantiii in partea sa subiectiva..
Daca a facut si iel citeva incercari in genul declamatiilor vage, bunul simt, pe care

I-a avut mai rnult de cit contemporanii

sal, i-a aratat in curind, ca lamarlinianismul nu ie miscare de inovatie, ci o
cufundare in apele cenusii ale nelamuritului, care nu poate izbuti ori-cui. A
facut atunce Orientale, cu Turd selbatect
si tragedii grozave, putine insa, foarte
putine. Cu 186o, cind o alta generatie
soseste, poetul lasd in uitare ceia ce-I
fermecase odata i, departe de pseudoexotismul francez si de lirica interioard
pentru care nu iera facut, incepe a scrie
lucrurile acelea, ce sint ale lui i numat
ale lui, Legendele, Pastelele, Despot- V oda._

Pe cind Alecsandri supravietuia ast-fel,

prin puterea de a produce

si

www.dacoromanica.ro

de a se

10

schimba, generatiii sale, Bolintineanu iera

opus oare curn de admiratorit sal, rni*carii tinerilor. Nici odata iel n'a lucrat
alaturea cu dIni i nici o neconsecinta
nu se observa in lunga sa viata intelectuala. De la inceput pana la sfirsit, a
imitat : pe Lamartine, pe Hugo, pe Byron
lamartinizat, pe Musset, pe Barbier poate
in multele culegeri de satire, cu care mintuie. Influenta franceza nu s'a ezercitat
asupra nimaruia cu atita putere.
Al treilea poet de frunte al generatiii
frantuzite, in sfirsit, Alexandrescu, n'a dus

lantul multa vreme i, dupa citeva banalitati umflate din tinereta, .11 vedern manifestindu-se, cum iera, energic i istet, in
fabule cel putin.
Nu ne vom opri asupra unor scriitori,

cari, on a murit cu totul, ori s'ati insemnat mai ales, ca oameni de *tiin-p,
ca vulgarizatori, ca dascali aT poporului

ignorant, ca Eliade i Asaki. Cel d'intaiu adoptase de pe la 184o, stilul plin

de icoane bombastice, locurile comune
axiomatice i tiradele profetice ale romantismului francez, mai ales ale lui Victor Hugo in scrierile sale de filosofie i
e-

www.dacoromanica.ro

II

polernica.

Cel de-al doilea a fost prea

putin amestecat in literatura curati : iel

n'a creat mcI un curent i nu s'a supus
nici unui curent.
Dintre prozatorii timpului aceluia, trei
ii pastreaza numal insamnatatea i astazI :
Negruzzi, o natura dreapta i cumpatata,
cu mult bun sirnt i putina dragoste pen-

tru fraza, cautind in literaturile straine

indernnuri si nu modele ; Balcescu i Fi-

Cel d'intaiu, a fost influentat de

literatura rornantica apuseana In Chitarea Romaniu numai ; cel de-al doilea,
care nu cunotea mai bine de cit romantismul german, nu s'a inspirat din iel de
cit in nuvelele mai mid, Slaps i cele
de o fiinta cu dinsul. Tustrei, prin mai
marea desavirsire a limbii, prin independenta cugetarii i spiritul lor de masura,
vor raminea, pe cind atitea foi din cei
limon.

,,,

mai insemnati poeti aT epocei se spulbera

i se vor spulbera Inca.
Revolutia literara de la 186o a pus capat inriuririi franceze. Unit din scriitonT Junimii" aU imitat romantismul german ; in cele mai multe cazuri, imitarea
a fost facuta cu inteiegerea i talentul,
www.dacoromanica.ro

12

pe care nu-1 a parodiile anterioare. Gel

mai insemnati insa dintre dinil ail deschiS o cale noua. In acest sens, evolu,
ia literaturii rom eti urmeaza, hranita
de spontaneitatea vie a literaturii populare i fara alta legatura cu cele straine
de cit acea, care ie de nevoie pentru
formarea gustului.

Ie adevarat ins, ca directia Bolintineanu nu ie rnintuita Inca, ie adevarat.ca

imitarea servila a unei singure liferaturi
contemporane, cea franceza, continua in
oare-care cercuri, ca lacrimile" se mai
varsa, ca .diminutive dragalase mai formeaza rimele i poza sentimentala sari
teribila cuprinsul, ca., in sfirit, aticia vad
si judeca, precum s'ar judeca i vedea in
unicul i neasamanatul Paris. Publicul
insa, care nu mai ie cel de la 1850, ride;
i fetisistii tineri sari batrini, ai unei influerIe; ce n'a fost tot-deauna fericita pentru noi,. cad tot mai iute i mai la fund.
-,-,Awne......."

lo

www.dacoromanica.ro

VASILE ALECSANDRI')

'

A.

0MUL.

Vasile Alecsandri a mnrit la Mircesti, raiul

de tard asa de mult cintat de dinsul, in ve-

chea lul casutd boiereascd, la 22 August. Odatt

cu vara s'a dus

cel vepic tinar i ferice

din .rindul celor vii.

Pentru tara noastrd ie o 'perdere insernnatd.
Pan in cele din urma timpuri, bdtrinul, rdmas singur aproape din vrernile apuse, scria

incd i scria cu un condeal, pe care nu-1 im-

batrinise vrista, cu un condeiti aproape tot asa

de viola i de entuziast, ca pe timpurile de
tineretd. cind, acuma 50 de anT. inima lul caldd
se revgrsa in metrUl sdlttorit si dulce al (Doinelor.

Nu ie o figura li1erar4 numat care

apune cu dinsul, ci un scriitoria in deplind

).

Acest studin a fost publicat de Revista noteci indata dipS

moartea lui Alecsandri, in (loud articole, a earora legtur

artificia!a, cu toate schimbrtrile (acute, se cunoaste. Timpul

pub1ic6ril esplic i tonul fals al biografiel i lipsa de cercetari mai personale si serioase asupra vietiipoetulni.

www.dacoromanica.ro

14

activitate, unul din muncitorii ceT maT cu strddanie pe ogorul sdrac i pdrAginit al poeziiT
roman estI.

Cele din urmd zile ale luT, zile de resemnare crestineascd, de ingenunchiere fArd durerT a adevdratuluT Romin innaintea mortiT, ce

se apropia de dinsul, an fost in aceiasi vreme

niste zile de muncd pentru draga luT poezie,
pentru limba, pe care a tita vreme mAiestru a
vorbit-o. Cu cite-va zile innainte de a-0 lua
ziva bund de la lume, mintuise corectura luT
0 Ovidiii, ultima luT opera, opera luT de boala.
Si une-orT, cind se simtia maT bine, aceastd
naturd de o energie rarA visa muncd noud,
opere noud

De aceiadin toate frazele de panegiric ie

singura bine spusd--moartea luT a fost neasteptatd, un lucru pe care nu-0 venia s-1
crezT. leraT psa de obisnuit sa-1 vezi vesnic
muncind, producind necontenit inteo tinere
fard de sfirsit, c aceastd moarte ti se parea
imposibild. Alecsandri. acest maiestru de limbd,

a fost in aceiasT vreme si unul din muncitoril

ceT maT harnicT pentru literaturd.
De la 1840, cind ') Bucketiera de la Florenta apru in Dacia hterar a luT Cogalniceanu, cind poetul fact] cel d'intdiU pas
in literaturd si---lucru curiosin prozA, pang.
la 1890, operele se tin lant. Sint, nu-T vorba.
1,

Numarul pe

www.dacoromanica.ro

15

ani de aceia, cind nu publica nirnic, dar orl-ce

eveniment capital pentru poporul romnesc,.
il add treaz i gata de scris. Cel ce a cintat
maT energic i maT frumos decit Muresanu
Anul 1848 ,
a fost tot acela, care, 30
anT maT tirzin, a cintat epoca nou de entuziasm patriotic, care, inceputa la 1877 cu razboiul. s'a mintuit cu proclamarea RegatuluT.
Opera luT rezurna cugetarea i simtirea romaneasca pana maT daun5zT, cind. in fata nvIiriT pesirnismulul, lira luT optimista i duke
n'a gasit nicT-o nota.
De aid' si gloria, care crestea cu fie-care
opera noua i care n'a inceput a se intuneca.
de cit in timpurile din urrna, cind alcI oamenT,
cu alte ginclurT, nu puteag s. inteleaga pe
deplin pe acest strabun al poeziiT noastre.

AtuncT incepu acel curent nenorocit al coboririT de pc piedestalul de glorie adevarata si

cinstita a poetuluT Pastelor, acea nerecunostinta a epigonilor escluzivistT, cari credean i poate cred Inca, in pornirea lor nedreapta, ca inchinatoriul uneT religiT noua tre-

buie sa sfarme intain pe zeul timpuluT trecut..

A fost o nerecunostinta pentru poet, i, daca
iel, venic senin i strain de orT-ce compromisurT cu publicul, n'a at-Mat nicT-o supararein fata insultelor ce se debitan in contra-T,
noT, ceT, ce putem gusta o cugetare frumoasa,.
care nu maT ie a noastr, trebuie sa infieram
aceasta critica veninoas si neinteligenta. In,
www.dacoromanica.ro

16

artd, te poti inchina la doT Dumnezel si chiar

la maT 'multi. Astazi, cind vremea paneairi-

celor i criticelor pasionate a trecut, cind a

venit poate timpul s se spuie un cuvint aevrat si fr patima asupra btrinului poet,
fireste c uneltirile de feliul acesta vor trebui sd inceteze. Odata cu moartea luT Alecsandri, patimile in judecarea lui se vor linisti si critica operelor sale va intra pe o
cale mai rece. mai stiintifica. maY dreapta. In
studiul de critica literara, ce are s urmeze
biogrnfiiT, ma incerc s fac un inceput pe acest drum.
Vorbind Ionia de viata poetulul si aceasta
pe scurt- fiind-ca nu toate imprejurarile traiului until om, cele maT marunte, determina
directia caracteruluT sn, vain trece mai tarziti la cercetarea operelor asa de multe la noT
1 2 volumeale celui ce, nemultamindu-se
cu un singur gen literal-, a trecut cu tot a-

tita usurinta de la poezia lirica la legenda, de la

fars la drama.
I. ')

Tatal JuT Alexandri, fost sames la Bender

si apoi negustor de sare, se asezase la last.

TOtusy nu acolo i -a fost dat s se nascd poe')

Datele asupra vietif poetului slut Nate In mare parte din

stadiul d-lui Bengesen (Convorbiri literare, XX, XXI, XXII),

care insa nu merge de cit pAnd la 1844.

www.dacoromanica.ro

tului. Eteria incepuse : Ipsilant trecuse Prutul

si lash vedeati desasurindu-se mascarada um-

flan., care s'a sfirsit cu rndcelurile de la Secul, DragdsanT i SculenT. AlecsandrestiT fugird la Bacdu, unde, la 21 Iulie 1821, se

ndscu Vasile Alecsandri.

Dupd sfirsitul EteriiT, familia se intoarse la
lasT,

unde incepe pentru poet viata lul de

copil. CetitT frumoasa-T scrisoare cdtrd D. Ion

Ghica i vetT vedea pe neastimparatul si yeselul copil al vorniculuT, petrecindu-sT zilele

aldturea cu Vasile Porojanu, cel de cernit

mernorie, in casele pdrintesti din strada Sfintul Ilie. Lupte aprige in potriva buccengiilor
evreT, pe care nicT-o-datd, sovinist si intolerant ca totT bdtriniT. nu T-a putut suferi, rdzboaie homerice cu zrneiele bdietilor din mahala, strengdriT acute bietuluT cdlugar Gher-

man. care cel d'intditt l'a invatat carte,iata

traiul acesta de copil alintat i fard grija, rdsfatindu-se in toat voia temperarnentulul sdil
vioiU i vesel. Din copil aT fi putut prezice
ornul : n'a fost ca Balzac Un mic nevrozat,
un copil incapAtinat i margenit la minte. pen-

tru care nu ezista alta lume decit aceia, pe

care o zdria in cdrtile furate de acasd, nicT

ca Hugo un fenornen intelectual, enfant prodige. Fdrd gindurT bdtrinestI i fdra dor mult
de carte, fire veseld, deschisd, energicd, yeseld trial ales, iatd cum iera in copildrie, cel
ce ascultind povestile cu Tartahot barbd de-un
Sehite.

www.dacoromanica.ro

18

cot, cu FetT FrumosT i Cosinzene, sorbia comoara inchipuiriT poporuluT..

Intrarea in pensionata lui Victor Cuenen,
refugiat francez dela 181 2, care tinea pansioii
la IasT pentru fecioriT de boieria, ii desparte
.

de Porojanu ;igannl, de calugarul Gherman,

de toatb. aceast viat de soare si de aier liber. Aice la Cuenen intilneste pe prietinil luT
,

de maT tirziti, MihaT Cogalniceanu si actorul

Millo. De la Cuenen, trete la .PariS cu grecul Furnarache, prietenul vestitului Corai.
Trimitindu4 sa se pricopseased la Paris, batrinal Alecsandri vroia sa facd din fiti-sdU cel

maT mic un doftor invatat si mester. Nu iera

acesta i gustul viitoruluT poet. Din medicina 'n'a vdzut de cit salele de disectie, mirosul

greoia al cadavrelor trintite pe mese, fiorul

acela de groazd. pe care-I simia intrind in
aceste triste i fioroase sanctuare ale stiinteT
luT Ipocrat. AcelasT lucru si la matematie
colosalele volume de drept att avut darul de
a-1 sparia prin singurd aparen/a.lor esterioard
si Alecsandri se intoarce din Paris lii 1839,.
ceva maT pricopsit in ale literature, cu fraze
:

din Rousseau si -viersurT molatice din Lamar-

tine in cap, dar fard alt cdreulie de cit acea

de baclzelier es lelires, pe care i-o cistigase
un upaix de Vestplzalie, aruncat la intimplare.
In schimb,. Cotte, om cetit i destept, la care
sttuse o bucatd de vreme, I desteptase gus- tul poeziiT, si in buzunariul luT, tinarul Vasile
-'

.
.

www.dacoromanica.ro

19

Alecsandri aducea intaiele-T incercari in frantuzeste, Zunarilla, Le Cosaque, publicat de

Asaki, impreund cu alte cite-va cintece de
zorT ale talentuluT sdit.
Numit la casa pensiilor, tindrul romantic

sparie lumea linistitd i blajind a bdtrinilor

cu cravatile-T stacojiT i cu lungile plete a /a

Gautier, care-T filfiiati pe umerT. In curind

luT incepe insA. a grdi in limba cea frumoas a cronicilor si poeziilor populare si, cetite in salonul d-neT Elena Ghica, cel d'intain
salon literar moldovenesc, iele produc efect.
rnuz

lera ceva cu desavirsire noti intr'o tard, care

din poezie nu cunostea de cit pe cea francezd

si neo-greacd si care iera obisnuitd sa ceteascd

in romnes'ce producerile fara form si nu tocmaT bine sunatoare la urechT ale luT Asaki,

caruia, de sigur, nu pentru viersuri frumoase

i se tidied statuie Ia IasT. Nu-T vorba, DonicT
tradusese frumoasa u Cdruea po,ctei din Puskin, C. Negruzzi isTincepuse cariera literard (originala) prin Aprodul Puriceo i cite-va poezil, dar atita tot. Alecsandri aducea un viers
non, sunatoriti i zglobiu. romantismul francez,
pe care iera sa-1 naturalizeze maT tIrzi Negruzzi prin traducerea Odelor ci Baladelor,
apoT ca un rdsunet armonios din poezia populard. De aceia si rdpegiunea, cu care numele
poetuluT a inceput s se raspindeasca.
La 1840, nOmarul de pe MaiO-Ionie al a Da-

ciii literare a lul M. Cogalniceanu cuprinde

www.dacoromanica.ro

20

Bucheaera de la Florenfa. reminiscent prea

idealizatd a uneT cdlatoriT fdcute la 1839 cu
C. Negri in Italia si care produsese acestuT temperament entuziast o intipdrire adincd.
Dela 1840 pnd la 1842, poetul nu produce
nimic. Guvernul luT MihaT Sturza suprimase
de alt-felia revista luT Cogalniceanu, poate in
urma unor bdnuielT asupra scopuluT ascuns al
tinerilor, ce lucraa acolo si o bucata de vreme
maT nimic nu se scrie in Moldova, in viersuri
maT ales.

Dupd lovitura, pe care o cdpdtd. (1842) prin

moartea mameT luT, cu care avea o potrivire
rar in gindurT si simtiri si care pare a fi dat
pecetia poeticd temperamentuluT sd.U, Alecsandri pleacd la muntT. AicT se reveleazd iel
ca poet, in fata natureT acesteia splendide a
Carpatilor, pe care maT bine de cit ori-care a
inteles-o si de care a fost tot-de-auna indrdgit. In umbra brazilor suptiratecT, la sopotitul cochetelor izvoare de munte, furisindu-se
printre stincele vinete, linga vechile mndstirT
durate de strdmosiT evlaviosT la inirnd si puternicT la brat, ail fost scrise cele d'intditi dintre poeziile luT, nesigure Inca si prea incdrcate cu diminutive, Baba Cloanea, Strung-a,
Visul,Mindruliea de la munte i altele. A-

cestea vor alcdtui: Doinete, care, publicate in-CORA in Paaia literardiql 'Sliineificom din 1844,
forrneazd impreund. cu .Len-r4miogrelen, volumul din 1853, Doine ci Len-ratnioarev: Doiwww.dacoromanica.ro

L.

1.

21

nele cuprind de alt-felit i bucdtT de naturd

epical Altarul Mdnclseirii Pu1na i Andrei-Popao, intre altele. Ldcramioarele incep a fi scrise cam tot atunce. In 1845, 8
Martie i 0 neat le la fard, in T846, Des5rirea i Cineec de fericireo. In acei asT
vreme, poetul nu uit frurnoasa bucatd in proza
din Dacia lilera;.-ii i urmeazd a scrie in
acelasT stil inflorit, rizatorin si ironic bucdtT
ca Istoria unui gralban, 0 preumblare la
munei etc.

Creator aproape in poezie, prozator dacA nu

de talia lul Negruzzi, cel putin until dintre
ceT maT bunT pe acele vrernl de limbd Impestritata, ii maT rmine luT Alecsandri sa creeze
teatrul. Fiind-cA, in realitate, Alecsandri g

creat genul acesta literar la noT si acest fapt

numaT ie de ajuns pentru a-1 apara de multe,
critici, de foarte multe. Teatrul de la Cismeaua

Rosie al DomniteT Ralu, inv4ata fata a luT

Caragea (T 8 T 9), acel al luT Aristia, prost poet,

dar om harnic, consortiul Eliad-Aristia-Bongianini, Societatea filarmonicd (1834)in Muntenia ; teatrul luT Asaki ( 812), al fratilor Foureaux (1832), Conservatorul filarmonic, in
Moldova, nu facuse mult pentru dezvoltarea
teatruluT romnesc : iera un inceput, dar un
inceput slab. TraducerT maT mult i Inca ce
traducerT ! localizarT mai de felig, icT i colo
cite-o piesd originald ratAcit, dar cu atit maT lipsit de talent, cu cit iera i maT rard,--iatd reperwww.dacoromanica.ro

22

toriul teatral in arnindoug. Principatele. Pixerecourt, adorabilul Pixrcourt, autorul atitor

si .atitor melodrame. care de care maT fioro,-,se,

mai intunecate i maT de senzatie,i Kotzebue

ierati izvorul tuturor traducerilor, pe care in
Moldova le reprezentati scriitoriT i mahalagitele luT Asaki. Mil lo singur dgduse teatrului cite-va piese maT bunisoare, fard stil, fdrd
complicatii, nief de intrigd, nici de caracter,

dar pline de spirit i tosibile in sfiritPoetul romantic, intre altele. In colo afisele so-

cietatil luT Asaki oscilaa intre eternul Pixrcourt si nu maT putin eternul Kotzebue.
MihaT Sturza, om priceput mai' in toate si
cult, chiama atunce la directia teatrului pe
Negruzzi,. Cogalniceanu I Alecsandri, frunta.i.T

tinerimiT crescute in strdindtate.

Se traduce,

teatrul incepe a se ridica puIera

tot
traducere,
dar cel putin inteletin.
se. localizeazg. :

geaT ceva, iera o limb!, pe cind cu cit-va timp

inainte, spune Alecsandri insusT*) aUziaT o

c-

trip spuind cd a prirnit un puia (un poulet)

pe un actoriti esclarnind : Ce chisea, ceia

ce-mi cintT, nu-T decit o ra( a .(quelle blague

Ce que tu me chantes l n'est qu'un canard)

si alte asemenea juvaiere de limba. In curind
insa, din inchipuirea fecund a luT Alecsandri
piesele originale air sg se nascd.

La 1844, cea d'intgia dintre ele

*)

In prefata teatruha sA

forgu de

complect (editia Sines).

www.dacoromanica.ro

23

la. Sadagura sag nepotu-t salba dracului,), se

da pe teatrul din Iasi in beneficiul F.ctorilor
lul. Suecesul a fost irnens. Cum vom vedea
maT departe, piesa corespundea cu gustul cam
necioplit al unuT public, caruia-T trebuia pe
scend risul .grosolan i puternic, dcsfurare
multa de much21, inchiderT in dulapurT si altele de feliul. acesta. 0 comedie de caracter

nr fi cazut, farsa a entuziasmat Iasul intreg.

Nota trebuitoare pentru a atrage lumea, iera
deci gasita : in toata activitatea luT pand la
187r, ca scriitoriti dramatic, Alecsandri a urmat aceia1 Cale ca si'n forg.0 de la Sadaguran

i tot cu atita izbinda.

Lul Iorgu de la Sadagura IT urmeaza. in
apelaY an, comedia Creclitorii. In aniT ur-

matorT Alecsandri continua a hrani teatrul singur aproape:* drame, comediT, vodevilbrI, cantonete, operete izvoresc una dupa alta din
condeiul acestuT om asa de roditoriti la scris.
Cite doua treT pe an, une-orT i maT multe sint

bucatile date de dinsul teatrului din IasT inWO, apoT i celuT din BucuretI, dupa. 1859.
in Carnava1 i tin
In 1845, o comedie
ft

vodevil . Riimi4ag-ul, al caruia subject se afla

Inca in Preumblare In mung, supt forma povestiriT. In 1847, o comedie-vodevil, Piatra
din easel (3 Maiu) i o comedie, cea maT lunga
si cu caracterele maT bine studiate, Boieri ci

In 1848, Nunta
eardneascd se da pentru intaia oara in folo-

cioeon), o pagind de istorie.

www.dacoromanica.ro

24

sul sdracilor.

In 1849, poetul, ezilat in urma

tulburdrilor de la Iasi', nu trimete nimic, dar,
in schimb, intilnim la 1850, trei cantonete
.5'oldan Viteazul, Mama Angkelusa, i
Iferscu Buccengiul,,, un vodevil Cucoana
airier( in Iasi. In opereta, Scara Miki.
Doi morei yin), in 1851 ; in 1852, .Kir Zuliaridi, comedie localizatd, si vodevilul Chi-

ri(a in

rovincie.

TocmaT la 1858 Cinel-

Dela 186o-1871 apoT, cornediile :

Ginerele lui Ilagi-Petcu (1866, localizatd),
Cinel.

Nobila cersetoare (187

can conetele

Cle-

vetia demagogul (1862), Sandu Napoild

(1862) ; dramele : .Li75i1orile satelor Zgircitul risipitoriii (1860) vodevilurile:

.salide (186o), Agachi Flutur (1863, localizata), Arvinte i Pepelea, Halo director
(1864), a Florin i Florica (1866), Drumul
de fier. Mal adauge-se un numdr destul de

insemnat de alte bucdtT frd an insemnat pe

iele, ca Haimana, cantonetd, Concina, comedic, i altele i atunce numaT se va vedea
cit a muncit pentru teatrul romin la inceputurile luT, Vasile Alecsandri.

OrT-cit i s'ar con-

testa meritele de alta naturd, in ceia ce priveste teatrul luT din intaia perioda, IT va rminea gloria de a fi fost cel d'intaiii scriitoria
dramatic, precum prietenul sti, Mate Millo,
a fost cel d'intditi actor, actor serios, se intelege, in Moldova.
Insirarea pieselor luT Alecsandri m'a fcut
www.dacoromanica.ro

25

Insa sa tree innainte cu viata luT. li lasasem

in 1848. Un inceput de glorie facea numele-i cunoscut in Moldova, poezia luT iera necontestat superioard celel a luT Bolintineanu,
cu care o bucata de vreme a scris irnpreund
la Romania literar, proza-T iera gustata de
public tot asa de tare ca a luT Constantin Negruzzi. Atunce intimplarT politice vin sa-T
stinghereasca mersul. 0 uriasa ridicare a noroadelor trasnia jos apasdtoriT in toata. Europa:

iera revolutia dela 1848.

In Moldova ca si in Muntenia, glasul rascoaleT

ajunae la urechile tinerilor

crescutT

prin coli1e din strainatate si-T face sa caute

a introduce si in tara lor starea de lucruri, cu

care se deprinsese'n apus. Iera maT putin o
revOlutie sociald, cum a fost revolutia franceza.

de cit o revolutie politica.: se tintia maT ales

de tinerT mintuirea tarilor din ghiarele uriculuT de la Miaza-Noapte, aducerea lor intr'o
stare inflorita si, prin unire, crearea unuT Stat
puternic i luminat la gurile DunreT, la portile OrientuluT. Iera o datorie de patriotism
a conspira i de-aceia intre complotistii de la
48 se intilnesc feliti de feliU de caractere, fella
de fella de profesiT. Alecsandri lasS pentru
intaia oara in viata luT sa doarma
Iambi! suitorT, troheil, s1t.rei1e dactile,

cum zice Eminescu si se devoteaza m*AriT

revolution are.
www.dacoromanica.ro

26

Miscarea iera rdi-A condusg, insg.. Se aflat oamenT cu limba prea lunga intre rdsculatii increzatori din Moldova, nevrednicT se amestecase
intre tinerT i revolutia neisbutit n'a fost. de

cit un impuls, o pild pentru urrnas1, un mijloc de a ne face cunoscutT in Europa.

Se stie rezultatul revolutieT din 1848
.

in.

Moldova, incunjurarea caselor lul Mavrocordat, ,unde 6onjuric1i, tineriT boeri, I tineau
intrunirile, goana revolutionarilor .prin tufele
de la Copou, tot acest amestec de comic i de
salhatacie, care caracterizeaz inngdusirea miscdriT liberale de catre oamenil luT MihoT Sturza.
Cu toate baricadele, cu toatt simpatia, de

care se bucurat tineriT in oras, miscarea a

fost sfarimatd, capeteniile trimese pe la mg.ndstirT, altiT ezilatT.

Alecsandri fuge'n Bucovina, de-acolO in Ar-

deal, unde se pune pe adunat cintecele populare din acert parte si apoT incepe a cutreiera
Europa, interesind-o pentru mica lUT natiune,
rasfringind asuprd-Y toata simpatia, pe care o
putea inspira ca orn diplomatilor strain't. Azi.
la Turin, mine Ia Constantinopol, venic energic, vesnic elocvent, cind ie vorba de tara luT

iubita si in aceiasi vreme diplomat desdvirsit, fin,

afabil, patrunzatoriti. In hirtiile lasate de dinsul.trebuie s fie istoria intreaga a misiilor Sale po-

litice, din care a publicat fragmente minunate

in Convorbiri literareo. Publicarea integrald
ar aduce marl lumine asupra aCesteT epoce,
.

www.dacoromanica.ro

27

din cauza fa ptelor ca si din cauza omului, care le-a sdvirsit. D. Papadopol-Calirnah, eze-

cutorul s testamentar in materie de literatura, ar cdpdta ast-feliti un drept la recunotinta noastr.

In acelasT timp. Alecsandri cel dulce din
Doine, prea dulce poate, cistigase o not
maT mult in vAlnidsagul de imprejurdrT, prin
care trecuse, nota energica i adincd din anut
1848,

aceasta bucata de o putere rard

in

romanete
Intors din surgun, Alecsandri nu prea scrie.

oillarzaritdrele sint compuse in acest timp,

dar ceT maT zelosT partizani aT poetuluT recu-

nosc inferioritatea lor fata cu Doineleo. La

1855, poetul singur scoate o revistd, Romania literard. Numarul Inti, inceput cu Rdzvan- Vodd, epizod din frumoasa istorie a luT
MihaT Viteazul de Balcescu, mort de doT anT
trecuti atunce, cuprindea un articol de Cogalniceanu, colaborator .statornic al revista si
poezia la anul 1855 de insusT Alecsandri:
Dup'atitea veacuri negre de durerr, de vijelie,
Ce-ati trecut fgrA'ncetare peste biata Romanic,

Tu, an noil, ce ne vestqll?

Revista maT publica jahtul., Sentinela

i Picalc
TIndali
i mintuie anul
cu un enorm supliment de poeziT populare.
Lucrurile stteaU alt-feliU in Moldova acuma. Grigore Ghica, om luminat si blind, ca-.

romind,

www.dacoromanica.ro

28

re tipdrete pe Sincai, cumpdrat de la calugarul Gherman, care ocrotqte oare-cum dezvol-

tarea cugetaril romanest1, rupe vechia traditie boiereascd, ingust si egoistd. desfiintind
robia. Inca dela 1844, Alecsandri, care la
moartea tataluT s 41" liberase totT robiT, cinta

-aceasta fapta bung in una din odele luT cele

maT frumoase :
Te slIvesc, o zi doritA, sfintg. zi de lib,ertate.

Irnprejurarile se gramddesc insd in aceasta

'epoca. cu o repegiune neintilnita aiurea. Muza luT Alecsandri trebuie sa se odihneasca
iardsT peste doT anT, cind rdzboiul CrimeiT vine
s ajute tarile romanetT, lovind pe raparetul

lor vecin de la Rdsdrit.

Alecsandri se duce la

Sevastopol, unde face cunostintd cu genera-

lul Lamarmora, ministrul luT Victor Emanuel.

cu multi altiT, cari maT tirzin, la 1859, IT
vor fi folositorT. Intre Marzelritarelele luL
intilnim poeziT ca la Magenta si altele, care se resimt de pulberea de puscd mirositd in
Crimeia si de simpatiile ndscute aice.
In timpul cdimacamiiT de la 1858, Alecsan-

dri, ministru de esterne, se foloseste de cu-

nostintele luT multiple pentru a-sT ajuta tam

Si dacd s'a auzit vre-o- da_ in aspiratiile ie.
ta un glas energic i hotdrit, pledind interesele MoldoveT in zile de grea cumpnd, a fost
glasul luT Vasile Alecsandri.
www.dacoromanica.ro

29

linirea, la care a luat parte, pe cit l'a

ajutat puterile, 1-a gasit gata iar de a se punein slujba tariI luT. Prieten personal al luT

Voda-Cuza, pentru a caruia alegere a lucrat

mult. iel face parte din cabinetul Ion Ghica
si ie insarcinat cu greaua misiune de a cutreie-

ra curtile din Turin, Paris si Londra pentru

a cApIta recunoasterea stariT de lucruri create in Principate prin alegerea din Ianuar.
Dibacia luT politica, tactul, de care a dat dovada in tot cursul vietiT luT, acel spirit atic,
care domina in convorbirea-i variatd, fina
si bine-voitoare, a vorbit mai mult decit orice finete diplornatice in sprijinul cauzeI sale.
Bine primit de eroicul Victor Emanuel, biruitori prin multa sirguinta la curtea AnglieI,
unde diplornatiT se indaratniceati a nu vedea
in Alexandru Joan I de cit pe colonelul Cuza,
primit favorabil de Napoleon al III-lea. care-I

d pentru Principate io.000 de pustT,iel a

implinit insarcinarea data de DORM, care-I spusese sa lucreze, cum 1-a sfatui inima i constiinta, Si iele nu pot sfatui de cit bine pe
un Alecsandri.

Deputat, ministry, poetul supt domnia prietenuluT sail de tinereta, ie vesnic in afacerT,
vesnic in slujba tariI luT. Poezia sufere putin
de aceasta,dar reputatia luT literara nu scade :
din potriva, genera tia noud. care n'a vazut pe
incepator, ci numaT pe poetul deplin, ii divi- nizeaza.

www.dacoromanica.ro

30

In 1866, se retrage din viata politica. Ales

in Academie in anul urmdtor, iel intrd apoT
in cercul JunimiT atunce infiintatd. Si intr'o
zi ceT ce cunWeati i admirals in Vasile Alecsandri pe subiectivul de talent, pe adundtorul poeziilor populare, ii vazurd zugravind
in ConvorbirT literaren natura, pe care asa
de bine o cunostea i o intelegea asa de bine,

in Pastele,,.

Leg-endele urmeazd pastelelor, legende de

barbatie si de iubire din trecutul poporuluT

orT din inchipuirea vesnic vie a poetuluT. Lira
aceasta, devenit puternica i colorata, atinge
atunci culmile din Concertul 1, hazed, in
pastel, din Dumbrava rogi in legenda.
Veni rdzboiul i un rdzboiti glorios, un rdzbait. mare pentru un entuziast, care se mmIie cu

Grivita de pierderea zdrentelor din

urind ale nenorociteT Basarabil. Tara iera neatirnatd, i nici-o-datd om n'a fost maT fericit
de cit acel, care ndscut in Moldova cea asuprit i sdracd, deschisd bunuluT plac al strdinulul, vedea acuma o Romanie mare, impu-

indu-se prin vitejie ca stat independent. Iera

o a doua tinereta pentru dinsul. A cintat din
noti, vioiti i vesel, intimpldrile marl, ce se desfasurat inainte-T. Atunci a vdzut lumina Balcanul i Carpatul9 Oda oslasilor, Penef
Curcanul si altele, adunate in Ostasii noftri.
Despotreprezentat la BucuretT in

1879, incepe o nou serie de bucatT teatrale,

www.dacoromanica.ro

31

in care frumuseta netagAduita a viersuluT, maiastra luT cizelare, lasd in umbra defectele
grave ale fonduluT, poticnirile caracterelor.

La 1883, FPitina Blanduzi.a0 apare, primita cu r.,'ceala de uniT, dar care, ca forma,
nu iera o scddere i continua directia noud, inceputd cu .opera precedenta.
La 1885, bdtrinul primeste locul de ambasador la Paris. Acolo 1-a gasit boala. Bolnav,
incepu sa scrie Ovidiu9. Avea o presimtire,
cd. Ovidiu va fi opera-T din urrnd, i asa a
fost. Pierdut, se intoarse in lard, uncle moartea-1
prinse in curind, la lucru. Cu rodul acestuT lucru

de juMatate de veac se ocupd cercetarea ce

urmeazd.

B.

OPERA.
I.

Doine, 1crmioar ci man'aritlrelo.

Acesta ie cel d'intaiti volum al poetuluT si

unul dintre acele, in care a fost maT fericit
poate. Doineleo incep volumul : nu Ie Inca
poezia personald, in care are sa se incerce maT
tIrzit legende, mid bucatT epice alcdtuiesc
aproape tot volumul. Ie ca un rasunet al poezil populare, pe care incepuse a o aduna inca
:

www.dacoromanica.ro

32

pe la 1842 si din care culesese cele maT frumoase bucdp la poalele CeahlduluY, in Ardeal
si in Bucovina, la 1848. De atunce Inca,
forma poezieT populare si-o asimileaza poetul
si aceasta cu atita dibacie, in cit te lrnurestY,
cetind bucdp ca Anrioara Florioara, acest
margaritaria de poezie simpl i limpede ca

un izvor de munte, frumoas ca fetele din

basme, dupa care firea intreaga se innebuneste,cum poetul a putut amesteca unda ta-

lentuluY sau in valul Poeziilor populare fdr

s potT hotdri, unde grdiete poporul naiv i

dulce, unde rasund nota prefacuta si dibace a
poetuluT cult. Afard de Doinan luT Eminescu, nicT o bucata in metru popular nu se
apropie de farmecul legendel duioase a feteY
fara de saman de gingasa, pe care zmeiT o
fur din bratele strAinuluI su iubit, de mila
muntilor, care tinjesc, pAdurilor, care-0 pierd
frunza, vintuluT, care jeleste pe Florioara prin
crengile pletosilor stejarT.
Alba ca o lacrnnioaal,

Dulce ca o prirnsavar,

Ye poezia ca i duioasa ieY eroind.

In acest ton popular pe jumatate, in intre-

gime une-orl, ea forma, sint scrise i cele-l-alte

doine: haiduci, jelind taYnicele addposturl ale

codrilor, isprdvi de vitejie ale vechilor Volevozi din cronice, concerte la luna plind in poienile codrilor, lath sublectul bucatilor din miwww.dacoromanica.ro

33

cul volum, care arat5 maT bine de cit orl-ce

dovadd, chipul cum poetul isi creazd incetul

pe incetul pinza luT de armonie din poezia
populard.
*

L4cranzioarele9 sint cel d'intdiu raisunet al

inimiT acesteia vesele, care, lovitd in aceiasT
vreme aproape, de cea d'intdiU iubire i de
cea d'i ntditi durere mare, trece de la imnul de
triurnf din 8 Mart>, :
Intinde cu mindrie aripile-tT usoare,
0 sufletul mTeil vesel, o suflet fericit,

Iubesc si sint iubit,

la hohotul de plins din SteluP, luceafdrul

apus pentru vecie, fericirea aparuta pentru o
clipaht

Ie povestea dragosteT luT,

pTerdutd.

purtata, de pe malurile PrutuluT, pe acele ale

InndltdrT ale sufletuluT cdtre Tubitd, dorurT vesnice indreptindu-1 cdtre dinsa,
plinsetele dureroase de dupd pTerdere. se leaga
BosforuluT.

la un loc in cartea, unde, ca niste cadre aurite pentru dragostea lul caldd, se desfsurd
canalele sure ale cerniteT VenetiT, Neapole cu
zimbetul luT de soare rdsfrint pe sinul de smarald al mariT, codriT bdtrinT aT MinjineT.
Nu v asteptatT ins la deznadejdT fioroase,
la dezgustul de lume, cuprinzind pe iubitul ramas singur, la blastamul, pe care .pardsitul ii
zvirle natureT indiferente i stupide, ce i-a rt.

Schie

www.dacoromanica.ro

34

pit de dinnaintea bchilor luceafarul luT iubit.

Nici misticism, nici filosofie cernit: durerea,
lui simtita, ce--I dreptul, nu-I instrdineazd inima

de orl ce patim alta de cit acea pentru Elena.

Dovadd a. in 4.111cirgarildrele o alta iubit
pune icoana lel luminoasa in inima pustie.
De alt-felig Margdritarelele nu sint de cit
un adaus, care nu spune nimic no0, care nu
deschide un alt orizont innaintea cetitorilor.
Ie tot poetul d'innainte, vesel, cam copildros,
care nu gaseste accente puternice, de cit atunce,
cind tara luT sufere, ca in De#Otarea Romaniit :
Vol, ce stati in adormire, voi ce statI in netniscare,
N'auziti in somnul vostru acel glas triumatoriii,
bucat energica si violentd, care scapd, cu
-

Sentinela Rominel, un volum intreg de repetill ale g Ltierlimioarelor .

Pastelele,

Sint partI in opera until poet, care dispar

dupd o bucata de vreme si nu alcatuiesc partea vesnic noua i vesnic trainica, dupa care
generatiile, ce se perindeaza, judecd figura sa
literara. uDoinele 4-i Lcrinioare1e, vor suferi in mare parte soarta aceasta : din atitea
www.dacoromanica.ro

35

ciripituri usoare, din atitea sd.gT poetice deseorT fard miez, in care gratia i spiritul inlocuiesc ceia ce face adevaratul merit al poeziiT
subjective, accentul sincer i duios al durerilor nebune, farima de inima singeratd, vor
ramine vre-o cite-va poate, in care frumuseta
formeT scapd saracia de ideT i raceala copilaroasa a fonduluT. Prin aceasta nu tagaduiesc faptul, cd Doinele Fi Liicramioareleo n'ar
fi sim(ite, c poetul ar fi fost nesincer, zugravind starT sufletestT, pe care iel nu le impar-

tasia, de care iera strain cu desavirsire. Din

potrivd, Alecsandri a fost poate acela dintre
poetiT notri, care a cintat maT slobod, maT
din inima, si nu iel ar Ii fost in stare sa-sT
creeze dintr'o simtire prefacuta, dintr'o durere

literard un teren de esploatat, un fond de

sentimente minciunoase, pe care sa le imbrace

cu muzica versurilor sale sonore. SA nu se
uite cd Alecsandri intr'adevar ie nscut poet,

imprejurdrile esterioare n'at fost acele,

care hail facut sd cinte, ca pe Bolliac, orT pe
Muresianu, ci dorul luT, nascut odatd cu dinsul. Trebuie s se faca insa o deosebire intre simtire si simtire: nu toate inimile ati un
rsunet tot asa de adinc si aceiasT imprejurare
poate lasa indiferent pe unul, pe cind in altul iea trezeste o lume intreaga de gindurT si
de simtirT. Sint poetT maT refraetarT fala cu
durerea i Alecsandri a fost dintre aceia: nicTo-data omul acesta senin si vesel n'a avut
ca

www.dacoromanica.ro

1.

36

intunecimea deznddejdiT in inimd ; nieT-o-datd

revolte aprige contra vietiT dureroase, parer!

de rail arnare dupd ideale dispdrute, innaltarT
mistice cdtre o lume cdutat cu lacrimi in
proza vietiT, nu se intilnesc la dinsul. Ca un

poet din vremile vechi, iel a pdstrat tot-de-

a-una in viata sa senindtatea olimpiand a luT

Goethe ; nid-o-data n'a plins ca Lamartine, n'a
blastamat ca Byron. n'a simtit fiorul nebuniil
pe frunte, ca Eminescu. S'a inchis in turnul
luT de fildes, sT-a pus frill patirnilor, cite le
avea, si subiectivismul lui nu rdsfringe alta decit durerT troare, patirni mrunte, lacrimT.
.

mdsurate.

De aceia un temperament ca al lul Alecsan,

dri grerte, cind alege din naturd propria sa

fiintri pentru a o cinta. Un subiectiv trebuie
sa aibd alte insusirT. Le-am vazut: adincimea
sentimentelor, rdsunetul puternic i variat in

acelasi timp al durerilor, o cantitate enorma

de gindurT. -Alt-felit lira sund fals, sentimentele

se mdruntesc si firea, ce se oglindeste in viersuet', devine monotond irece. Toate aceste

defecte se sterg insa, cind poetul, nemerind
in-sfirsit adevaratill luT teren, incepe cu Pasteleleo partea obiectivd a opereT sale,
Pastelele,) incep a apdrea in anul al doilea
din 0 Convorbiri literareo i cel d'intdat dintre dinsele, Sfincit de toamnit, arat de-o-

data un colorist puternic si fin, un suflet indragit de naturd, care o intelege pana in cele
www.dacoromanica.ro

37

nia micT amnuntiml ale ieT si o coboard ast-

feli0 pe hirtie. Creionul pastelistuluT ie fehunt si viola : tabloul, pe care71 zugraveF)te,

leaga la un loc adincimea cu elegenta. Nu maT

ie aice rornanticul francez, hrnit cu odele lul
Hugo si plingerile lui Lamartine : tot acest
invlii esterior al talentuluT sg.t dispare si,
in locu-T, vedem inriurirea stdpind a poeziiT
populare, asa de fericitd in zugrdvirea natureT.

In aceastd poezie nou aproapeEliad

are singur uri pastel minunat la inceputul a Zbmrittoriulun)--se rdsfringea adinca luT cunostintg
a firiT i dragostea lul inteligenta pentru dinsa.

Cel, ce la 1842 alergase s caute mingiiere in

munti, cel ce, copil Inca, se deprinsese cu glasurile nenumgrate ale noptilor de yard, cu
nu
privelitile feliurite ale enormeT naturi,
putea sa. nu izbuteascd. aice. Cunotea de-a
fira pdrul i povetile pe care, ascuUT dupd un
fir de iarbd, le tin greierii sftosT, cind soarele infierbinta lanurile WM, i cintecul fioros
al vintuluT, care. in noptile de iarna, suierd
haiduceste prin hornurT, vazuse cu ochiT luT de

poet in lunca de la MircestT viind iarna cea

geroaS, cdlare pe zgothotosul crivat, se minunase inaintea luT Statu-Palm, cind, suit pe
iepurele luT schiop, cutreiera, bdtrinul din
poveste, cimpiile invAlite cu omat, simtise
greutatea, ce se coboard. peste lumea tdcutd
i moarta din nouriT de plumb aT toamneT
morocgnoase i triste i, in acele tainice i.
.

www.dacoromanica.ro

38

rdcoroase nopp de primavard, cind in poiana

tainuita, pc care luna aprinde candele de argint, florile suspina i privighitorile se tinguiesc, de-ar fi venit iel, poetul, nu s'ar fi
spariat nici gindaciT asezatT mindru pe o farimA de muschit, nici ganguriT de aur ciripind
prin crengile tinuite, nici florile salbatice ale
paduriT. Uitindu-se la dinsul, ar fi spus ca de
Hugo, ie de-aT nostri.
Ca inteo feerie, filele albumulul se desfac.
Una dupd alta tree primavara sfioas i dulce,
zina bAlaie, pe care vintul de la miaza-zi, ce
se hrAneste cu zapadd, o scoate din frasiiiii
fermecatT, toamna cu lungile-T triunghiurT de

cocorT, tind, ca o dunga neagra, ceriul intunecat de nouri, vara, cind supt caldura ametitoare a soareluT de cuptori-U, seceratoriT clan

jos intinderea invalurata a lanurilor i cind

ciobanul gseste cerce pe pajiste, iarna, cind
Gerul aspru si sg.lbatec stringe'n brave cu jelire
Neagra 1unc5. de pe vale, care zace'n amortire.

Iarna, iatA iubita luT. Nu4 plac privelistile

romantice, anemia noptilor pe luna, cu ceriuff
de un albastru palid, tintate cu stele, cu lacurT
tainice i codri singuratici. AcestuT temperament vesel ii trebuie alt ceva de cit vistoriuluT i dulceluT Eminescu. Primavara luT ie fara
melancolie i far taine: nu ie luna luT Main,
cind n mit uila scinteie argintat de roud in
iarba deas, cind teil infloritl se scutura ca un

www.dacoromanica.ro

39

omdt de floare, ca o haind de mireasd, pe tapsanele paduriT, cind fecioarele MAT ca griul,
cu ochiT albastri ca i ceriul a dorm in bratele
indragostitilor, pe cind greieriT doinesc, izvoarele suspind i padurea se infioard. le adevdrat primavard fard melancolil cdutate, voinica si mindrd. Sdnidna.toriT cutreierd intinderea vinata a brazdelor, zvirlind sminta pe
lanurT, pe cind in dosul lor ciocirliile sagalnic
se avint si cocostirciT melancolicT calca a lene.

Pastile trezesc veselia in bordeiele gdtite de

srbdtoare. unde clopotele de tnviere fac sa
se uite o clipeald srdcia goald a sfirsituluT de
iarnd, scrinciobele rasund de hohote, de risul
greoiu i sdndtos al indragostitilor, i, dac1
vre-o noapte atinge ochiT poetuluT, ie noaptea
pdtatd cu nourT de cerneald, printre carL ca
un vas pe intinderile mariT, cite-o steluta clipeste, pe cind sus, pc dealurile pierdute'n intunerec, vre-o lumina de pastorT se ridicd, intaig slabt ca o licarire, apoT crescind din ce
in ce, in limbi de flacarT vinete, pand ce in
sfirsit cuprinde toata coasta cu oochiul sda cel
rosiu de balaur. Pierdute rsund buciumele,
broastele tin sfaturT pe marginele iazuluT, cu
ochiT la luceferT.

Poetul nu se apropie de natura cu jalea in

Tea ie o priveliste pentru dinsul si nu o minglietoare de susuflet i dezgustul in creieri.

Izvorul nu suspind la dinsul, fiind-cd

iel n'are durerT, luna nu pluteste ca o moartd.
ferintT.

www.dacoromanica.ro

40

pe zdbranicul ceriurilor, vas pierdut pe mare

in zile de furtund ; iea nu varsd asuprd-T melancolia i taina, pentru cd nicT o rand singerata nu-T aminteste de ncazurT. Sanin i vesel, iel rdsfringe veselia i sdnindtatea luT a-

supra natureT, pe care o tdImdceste, cum ii

ieste firea. Natura in sine ie o hirtie alba : fiecare scrie pe dinsa gindurile i simtirile luT.
NicT tristd, nicT veseld, iea doarme in pace
uriasd somnul indiferentif sale eterne, noaptea
ieT de materie fard constiintd. .
Nie-o-datd la Alecsandri ea nu va fi na-

tura panteistd a luT Eminescu, acea naturd,

care pare strdmutatai de pe malurile Gangeluf, cu linistea i taina ieT nemasuratd, cu za-

branicul de pace, care-T acopere trupul. Privelistile natureT sale nu sint paginT din Nirvana: nicairT nu vetT intilni in Pastele,) odihna, dupd 'care alearga poetul Epigonilor
si pe care o coboard asupra firiT intregT. Natura luT Alecsandri ie neastimpdratd, vie, zgomotoasd. Pacea aT cdta-o zadarnic aice : nici
o priveliste netarmuritd. IcT, crivdtul, care
stringe'n brate vaile adinci, dincolo cernutul
harnic al fulgilor de omdt, maT departe sniile
lunecind pe cdrdrile luciT de iarnd on tunete
infiorind linistea de innainte de ploaie a zilelor de yard. Pretutindene bogatie de colori,
betie de zuomt, un neastimpdr vioi i vesel.
Ie vesel tot aice : veseld iarna cea imbrd-

cat cu diamante, vesel crivatul iubitoria de

www.dacoromanica.ro

41

vesel si poetul, care. adevdrat poet antic,

se uitd, ca Tibul, cum viscolul vijie afard, cum
vg.Y.,

hornurile rdsuna, pc cind iel, la gura sobeT,

lasd gindul luT s zboare cdtre termurT inflorite:

Perdelele-s lgsate i lgrnpile aprinse:
In sobA arde focul, tovarg ming?ios,
Si cadrele-aurite, ce de pgreti sint prinse,
Supt palida 1umin apar misterios.
Afar plouA, ninge! afarA-T vijelie
$i criv4u1 aleargg pe cimpul innegrit:

Iar iet, retras in pace, a,tept din cerig sg. vie

0 zing drggla0.', cu glasul aurit.

Si viziunile de vis se poartd innainte-Y, marl'

de smarald, ceriurT de safir, pe cind afard vintul suierd. omdtul se cerne !
De alt-feliti vintul ie o personalitate la dinsul, ca si iarna ca i primdvara : Eminescu
vede in naturd sufering, Alecsandri fling
niste fiintT neastimpdrate, vesele. zgomotoase....

Gerul stringe'n brace vile, tinjeste, uitindu-se

la foc, sapa in felia de fella de chipuri ghiata
de pe ferestT, dureazd poduri pe ape; luna aprinde farurT de lumind, iarna vine calare pe
ger. 0 viata necurmata se desfdsurd 'n naturd si in tot acest concert de glasurT, de zgomote, in aceasta simfonie de colorT, nicdirT o
not tristd, un punct negru. Viata i veselie,iat rezumatul opereT luT Alecsandri, al
Pastelelor 9, mai ales.
Uitaci-vd la tdranif luT. NicT-unul nu stie
de sila luT Bolliac, de truda piniT de toate zi-

www.dacoromanica.ro

42

lele, de zile de lucru platite innainte. La dinsul, omul ie in acelas ton ca natura : frumos,

vesel i harnic. TaraniT luT sint ideale de caranT, copile, florT de aur, voinicT cu negre
plete. In decorul acesta de feerie, nici unul

nu plinge, un gemat ar strica armonia totaluluT. Ie iertat in Pastele 9 a iubi, a ride,

dar lacrima ar fi nepotrivita. De aceia in

Scrincio6ul saltul fete, care, vrind sd se arunce in lumT de iubi re, se azvirle in gol, ie
fals cu desavirsire, nu cadreaza cu cele-l-alte.
Tipul figurilor omenestT, ce pun Inca o nota

clara in ..Pastel, ie Rodica, acel juvaieriu

de copila harnicd i frumoasd, care trece

zirnbind printre samandtoriT, ce o samnd urind-o, si care

'n cale-T zboar,
Scuturind griul din p'rul sati.
Dacd vreT s gdsesti un plins i un plins dureros in atmosfera de viap. dulce i blinda

a Pasteluri/oro, trebuie s te ducT tocmaT la

una din bucdtile cele maT frumoase din volum,
la fiorosul Paltod na Sibiro, acea epopeie a
durerii surgunitilor polonT, supt ceriul de plumb,
in mijlocul omaturilor imense ale stepelor.

Bucata ie greit pusa in Leg-ende n, de oarece acliunea ie aproape nuld. Incolo singura
nota veseliiT sund, de la departatele ermuri,
unde mandarinul is1 poarta palaria cu bumb
de cristal, pana la lunca din MircestT, unde
Bate vint de prinO.var

i pe muguri IT deschide.

www.dacoromanica.ro

43

Acestea sint Pastelurile, una din cele rna

frumoase creaTiunT ale lui Alecsandri, as zice

chiar, cele mai frumoase bucati scrise vre-o

data de dinsul.
Un talent rar de colorist. o naturd vie, yeseld i neastimparata ca si dinsul, o fine tl. in
intelegerea nature, neintilnitd la vre-un altul
pand la iel, o simpatie calda pentru viata celor midi, care-1 face sa inteleaga glasul florilor
in luncd, sd se minuneze innaintea podurilor
de argint, pe care painjeniT le intind pe copacT, sd urmeze cu ochiT suitul gindacilor pe

firele de nagard, alergatul zglobig al veveritelor pe crengile batrinilor stejarT, simpatia

naturalistului aprins, care a scris
Un fir de iarlA verde, o raza 'ncIlzitoare,
Un gindqcel, un flutur, un clopotel in floare,
Dupd o iarna lune si-un dor nemarginit
Aprind un soare dulce in sufletul uimit,*)
iata firea lul oglindita aice. Concerlul in LunSdrile la 1JfirceV1, Sfiy7i1 de toamnito

vor raminea intre cele maT bune bucdti scrise

in romaneste.
III.

Legendele.

Legendele reprezintd alta fata a acestuT

talent asa de frumos, asa de bogat, asa de

multiplu.
*)

In Pasteluri,), Alecsandri aratase

Stir Ottil ierniL

www.dacoromanica.ro

44

puterea sa in zugrVirea feliuritelor aspecte

ale firiT, o putere amestecatd- cu multd gingdsie i finetd,in Legende, iel se Va ardta in-

focat patriot, admirator fierbinte al vrernilor

de barbdtie aptsd, Third ca pentru aceasta sa
cenzureze, ca Erninescu, timpul de astAzt Pre- .
cum Pasielurile nu 1-an impiedicat de a da
toatd adrniratia cuvenitd uriaiT civilizai industriale a veaculuT, precurn in Bdrganul,
poetul a cintat zmeul de fier, ce va cutreiera
pustiile intinderT ale stepeT ialomitene, in loc
s esclame, ca Eminescu
Si cum yin cu drum de fier
Toate cintecele pier

tot asa, lauda strrnoilor nu injoseste pe urmasT. In trecutul strdlucit al Voievozilor, in

vrernile de vointa sdlbatecd si de energie de
fier ale lui Stefan al V-lea si Mihai, poetul nu
vecle o arind contra prezentuluT. ci un mijloc
de sthvire a iubiteT luT OrT. Un altul ar putea vedea un simplu efect frumos de esteticd.
Dar nu ie acesta singur cuprinsul Legrendeloro. Aldturea cu buc41 de cronicd, pre-.
cum sint splendidul Dan Capitanul de
i poernul Dumbrava rayie,
Ana Doa?nna
intilnim becalm, in care inchipuirea feliuritd a
poporuluT romnesc a pus pecetia sa. Vom
vedea pe Briar, bivolariul cel voinic, care opreste bivolul cel sdlbatec, indoindu-1 pe genunche cu o mind i, care, dus de dorul pen-

www.dacoromanica.ro

45

tru o ferneie zarita abia, una din acele trupurT

de fete taiate in marmurd, care-sT arata chipul pdginesc in 0 Legende., se pierde fara altd
urma de cit un stol de cerbi invirtindu-se deasupra uneT prapastiT i ghioaga luT uriasa facindu-T pod de-asupra. Ghioaga lui Briar
nu ie in vOlurnul Legendelor, dar face parte
din idle prin cuprinsu-T,. ca i Hodja 114-m2-ad,
crudul ucigator de crestinT, care-sT rdspldteste
neindurarea prin moartea mindrilor saT feciorT,

bogata legendd a luT Becri Mustafa i acele bucatT de o aingasie rard, Natal de
la Miazd-zi, 1;rier .i fata ierni
i
Noaptea alba , in care decorul de feerie al
c>

uneT noptT de iarnd senine i strlucitoare pune

in lumina figura luT Statu-Palmd, cu barba de

argint, care
.
.

se tiriie pe cimpie

Ca o coada de plea
i care, aninat in vazduh, ispaseste dragostea
lul tirzie pentru dulcea zind a PrimdvereT, logodnica luT Prier.
Caracterul distinctiv al Legendelor ie ins
puterea de stil, energia espresiiT. Intre limba

lor si acea a Doinelor, o deosebire enorma

se observd, in folosul poetuluT, se intelege.
Dirninutivele aU disparut, viersul, bine fdurit,
nu pacatuieste de cit prin cite-va greselT de
accent si o rima prea banald. Acesta de altfelit, ie defectul capital al viersulul Alexandrian ca tehnicd.
www.dacoromanica.ro

46

Sint descrierY clasice in aceste legende, des-

care, maT putin bogate de cit cele din

Pasteluri, an frumuseta linistita i calm a

crierT,

marmoreT antice, ca in Legenda RindunicaX:

Visazg luna 'n ceruri! supt visul cel de lung,
FlorT, ape, cuiburT, inimi visazg impreung.
Nici-o miscare 'n frunze si nici o adiere
Nu tulburg. 'n tgcere a noptii dulci mistere:
Albina doarme-ascunsg in macul adormit.

Legenda aceasta a RindunianD impreund

cu Legenda Cioc2rlii sint cele maT ideale,
maY diafane i maY dulci ale poetuluT. Ie fantastic aice, dar nu fantasticul romantic, ger-

man ori francez, ca in Hodja Murad, care ie

o Orientalitp de Hugo : ie fantasticul ce se
intilneste une-orY in adevdratele poeziT orientale. in gazelele arabe, in poemele persane.
Vraja, ursitele i prefacerile in pasdrY,iatd

fondul, pe care poetul a brodat horbota de

aur i pietre scumpe a stiluluT saul in deplina
luT inflorire.

Legynda RindunietlY, scrisd in 1874, ie

cea d'intdit. ca timp. Rindunica ie o fata,

visatoare, cuminte i asa de frumoas, in cit

maicd-sa se teme sa nu zboare cdtre stele, sd
n'o indrageascd prea mult ceriul pentru a maT

putea trai intre oamenT. 0 zina, care a descintat- o la nastere si a crescut-o, IT da o

haind de stele si lumind fard pereche : de-o
va 1ep1da pentru o clipald ins, Zburatoriul
www.dacoromanica.ro

47

lunciT, care pindeste pe cele ce-s

. .

. pe jurna'tate fete si jumXtate florT,

are s'o fure. Fata asculta o bucata de vreme,

apoT, in fata oglindeT laculuT argintat de lung.,
uit vorba zineT i, lasindu-sT hainele pe mal,

intrd in apd: atunce Zburdtoriul apare, si in

bratele luT fata se prelace in rindunicd, haina
ieT in acel potir de crin marunt, vdrgat cu

dungT vinete, care irnpodobeste cardrile de pe

lanurT, ochiPt Kindunelit.

Legenda Cioeirliit are aproape acelast

cuprins. Numai cit fata indrageste pe Soare

si, lasindu-sT casa, porneste la iubitul lel. Povestea luT Phaeton se repetd, soarele, ars de
patimd, pirjoleste lumile i biata fatd, cazut

din ceriurT, se preface in ciocirlie, pasdrea marunt i zglobie, care tinteste Inca sd ajunga
la iubitul ieT pierdut.

Sint insd doud-trei legende, care intrec pe

toate cele-l-alte prin energia stiluluT. Una din

iele a rarnas clasica, ie monurnentul de marmurd al poetuluT, Dan Ciipitanul de Alaig;
cele-l-alte doud Gruie Singer i Ri-izbunarea 1u S1atu- Palma .
Patriotismul aprins al luT Alecsandri isT afla
cale in legenda lui Dan, legenda, ale careia
dialogurT par fgrime din limba cronicarilor si

in care se leaga calitatile de stil cele maT opuse, dulceata de limb din portretul FulgeT :
Frurnos odor ie Fulga si'nalta-T ie faptural

Supt genele-T umbroase doT ochT lucesc ca inura

www.dacoromanica.ro

48

Si pgrul sgil de aur in creturi. lungi se lasg.

Ca pe strujanul verde un caier de rngtasg,

cu asprimea graiuluT mosnegilor. Dan,
Vechiti pustnie, rg.mas singur din timpul sI afarg,
aude de la doT stej arT vestea pradaciunilor
tdtdreti, chiamd pe groznicul Ursan i pornesc, doT oarnenT numaT, la rdzboit. Sint bautT
dupd o impotrivire lungd, Ursan ucis, i iel,

Dan. prins de Hanul Ghirai.

Innainte de

moarte, capatd voie s rneargd in taxa luT sd-T

sdrute pamintul mdcar i, intorcindu-se in cortul Hanulul, cade mort.
Ieste o scend in aceastd legenda fdrd de
saman aproape : acea a lupteT lul Dan cu TAtariT, cind apArd hoitul grozavului sti tovards.
De jur imprejurul luT sagetile ploud, vrdjmasil
.

incunjurd, dar nime nu indrazneste sd se apropie de viteazul rnit, care, in genuchT si

aproape de moarte, gdseste Inca puterl ca sa
se batd. Fulga ie maT putin reusita : aceasta
ii

virago cu parul de mdtasd si bratul de fier,

care pdzeste herghelia de cal sdlbatecT a tatine-sati Ursan.

81.1

prinde cu arcanul, n'are

alt rol in legendd decit acel de a fura pe un

cal sdlbatec trupul rnortulul, ceia ce nu-1 impiedecd pe Dan de a fi prins. Patriotismul
simtit al poetulul incalzeste scena, cind viteazul, cdruia i se cere turcirea, rdspunde :
Ceahlaul supt furtung., nu scade mounoiti.
Dan eapitanul de plaig
ie manifestarea
www.dacoromanica.ro

49

cea maT innaltd in literaturd, supt forma legendeT, a patriotismuluT luT Alecsandri. Pusd
in comparatie apoT cu &lira a III-a a luT
Eminescu, iea arat deosebirea celor cloud talente poetice. La Eminescu, Mircea cel btrin la Rovine ie un om ba inca un bdtrin

. . . .

atit de simplu dupl vorbg, dupX port,

un adevdrat Domn cucernic, care multdmeste

luT Durnnezett pentru biruintile, pe care le cistigase i vorbeste Sultanului in graiul linistit,
cu minte i fard gasconade al adevdratuluT Ro-

min,care rdspunde intrebdriT, dacd a venit

pentru inchinare :

..

-7

Despre partea inchingriT insX, Doamne, st ne iertI.

Dar acu, vei vrea cu caste rAzboin ca s ne certI,
Or! veI vrea sg facI intoars de pe-acuma a ta cale,
SI ni dar tin semn si nouX de mila MXriiI-Tale
De-o fi una, de-o fi alta : ce ie scris si pentru noI.
BucurosI le-om duce toate, de ie pace, de-1 rg.zboiti
espre'partealtichinAril.insk,

stie a intoarce vorba unilit prin fapta pu-

ternica i indrazneata. Lupta, care urmeazd

apoT in Eminescu, ie o lupta cu desvirsire

reald, in care dacd biruinta ramine a Muntenilor, ezista totusf a impotrivire din partea
Turcilor si o impotrivire energicd. La Alecsandri, Dan, cdpitanul de plain, cu Ursan se
.

luptd singurT contra TdtdrimiT intregY. contra

a miT de oamenT poate i incdimposibilit ate
a imposibilitatilor atita mare de ostime nu
.

se incumeta s se apropie de Dan, ramas riSchife.

'

www.dacoromanica.ro

50

nit si singur. Nu cd aceasta ar scadea valoarea esteticd a bucdtiY, dar frurnosul din
legendele luT Alecsandri se petrece tot-de-auna in marginile imposibilulul, ie tot-de-a-una
maT sus de viata si de aceia putin cam rece,
ca un virf de munte : eroiT luT nu sunt oamenT,
ci semi-zeT: ie o poveste tot-de-a-una, un basm,

legenda luT Alecsandri.

Sa ludm apoT Dumbrava Rofie. Prea
multa introducere poate, o prea lungd zugrAvire a pregatirilor, o prea scurtg i incArcat
de nume propriT luptd. dar sint bucati frumoase : tabdra leseascd luminatd de flacdrile
satelor aprinse i cufundatd in orgiT murdare,
fuga stenilor moldovenT in noapte, bucdt1 din
cele maY suggestive ale poetuluT. Dar sa ve-

dem, cum se zugraveste aice figura mare si

sever a erouluT ?

Din cronicari, cunoastem pc adevdratul Stefan, aprig in timp de rdzboiti ca i in timp

de pace, fire asprd si inddrAtnica, pe care
nime n'o poate infringe moraliceste : minios i degrabd varsa singe nevinovatn. Un

om energic dar nu tocmaT blajin, care nu uita,

,

ca Domnul are si buzdugan,destul de egoist

apol, dovadd purtarea lui cu Maria din Mangop, un cap politic in sfirsit, care preferd s
scurteze de-o palma pe citT-va boierT, de cit s
intilneascd piedici in calea luT.

In Alecsandri ie un sfint. Poetul ni-1 infd-

www.dacoromanica.ro

51

tisaza intaiu intr'o lumin de apoteozd, la focul, ce

fantastic izbucneste
Din zece'n nalti mesteaanit cu fruntea 'nfla'aratg.

AscuttatT frumoasele viersurT, in care yedern pe Domn iesind din colibd, in mijlocul

flacarilor acestora, ca o aparitiune maT mult

de cit omeneascd :
Iata-1 ca'runt, dar inet lArbat intre ba'rbati,

Ca niuntele Ceahlaul prin muntil din CarpatI!

Iel intruneste 'n sine o tripIt maiestate:

Acea, care-o dati aniT la constant( curate,

Acea, care rN.sfringe a tronuluf splendoare
*i-acea intiparita de faima'nvingaltoare.

Ie maY frumos de cit Mircea, de cit adevdra-

tul Dornn al vrernurilor acelora, dar maT putin trait, maT fara viata : prea multe epitete,
prea rnultl aureola in jurul luT i prea putina
fire omeneasca, prea putine fapte, i, Inca ceva, prea putine amanunte si amdnuntele bine
puse intregesc o figura istorica, precum pietrele mozaiculuT compun tabloul.

Dar Alecsandri nu putea face alt-felit : iel

ie ui temperament retorit-, cuvintele-1 imbatd
prea mult i, innaltindu-sT eroul in sfere prea
innalte, poetul il face invizibil cititorilor. Ie
un defect de temperament.
Gruie Singer), ie o pagind de romantism
fioros din cele maT bine alcdtuite. Tdlharul,
care sfarind pe toff ce-T iese 'n cale -in codru,
www.dacoromanica.ro

52

clipa omoruluT si toata acea ispdsire indelungata dovedesc o energie insemnata la autorul
leuendelor, eneraie care se manifest atit de
plastic in pateticul blastdm al tatdlui luT Gruie,
care se rnintuie cu

..

Cenusa sa
.

..

piarO in vint ci neagil fie.

In Rdzbunarea lu Stalu- Palma)), care nu

ie tocmaT rdzbunarea bdtrinuluT coca al IleniT,
aceasta energie ajunge la epicismul homeric,
cind dam cu ochiT de uriasiT, cari cutrelnurd

ca Zeus .0limpianul, parnintul intreg rizind,

de Sfarma-Piatrd, care in furia luT
Unde vede-o stinc nalt, iel o macin g. cu palma,
BolovaniT supt picioare-T dais de-a dura, &Ai de-a valma

cu piatra nAcinat5. i cu pietrele-aruncate

Iel iezqte, bate, umflA riurile tulburate.

.$1

Patriotism sincer i puternio; energie de tablourT, un fantastic felUrit, cind fioros .si; sin-

gerat, cind eterat

...legend& s.

Iv.
.

..

Am putea zice, cd poezia lui Alecsandri s'a

mintuit: vorbesc de poezia pura si nu de <, Fitz- ..

.

tina Blanduzia sat u Ovidim9.

Convorbirile publica o bucat de timp
poeziT, de care am vorbit in capitolul de in.

nainte.
.

Rornantisrnul francez stapineste mult

www.dacoromanica.ro

53
.

pe poet : Hadji Mustafa si Becri sint scrise

.

..

supt inspiratia Orientalelor.

Luc:urile scrise in timpul rAzbolului sint inferioare. 0 odd frumoasd catre ostasii riz
lza,

in care vorbeste de visu-i care iera

.

.
.,-.
dintre-acele,
Ce port pe-ale lor aril)! rg.sfring.ere de stele,
.

i alte doud7treT bucatT se tin la nivelul Legendelor i Pastelelor. Bine inteles, Pene4. Curcanul, cu inceputul sati ultraprozaic,

nu face parte dintre acelea.

Li rica autoruluT Marg-drillireleloro se min.

tuie in sfirsit cu poeziT de ocazie, si rare-orT

o poezie de ocazie ie o poezie.
Partea durabild incetase cu Legendele.
Un poet obiectiv /in, colorat ci duios, un entuziast iubitor al teret lu, un subiectiv, cdruia i-a lipsit adinczmea si cultura trebuitoare

pentru a deveni un uric adevarat si care a

cavil prea adese in banal,iata cum apare Alecsandri din cercetarea de peind acuma.
.

Inainte de a mintui cu poezia luT Alecsandri pentru a trece la teatrul sA.0, cite-va
vorbe asupra poeziilor sale populare, publicate intdig in suplement la u Romania literara aclunate in volurn la 1852, 1863 si
www.dacoromanica.ro

54

1866. Aceasta, fiind-ca asupra lor s'a facut

multa discutie in timpil din urma.

In urma cercetarilor de mal

daunfizT, in

urma compardriT bucatilor din colectia Alecsandri cu cele corespunzdtoare din acea facuta
de Anton Pan s'a constatat, ca Alecsandri nu
se multamise s culeaga poeziile populare, aceste juvaiere ale cugetariT si simtiriT roma-

nestI, ci, ca un artist ce iera, le-a pus la lucru din not, a cioplit piatra scumpi pentru

a-T smulge cit maT mult stralucire

totT

poetul a fost fericit in aceast incercare, maT fericit de cit orl-care,

recunosc aceasta

fiind-ca, om, care cunostea adinc cugetarea i-

ranulul, s'a putut pune in starea sufleteasca a

necunoscutilor poetT, earl ail compus Mipriea
i Romin Gruie. De altmintrelea iera de
ajuns s fi citit Doinele i altele de felul

acesta pentru a vedea cu cita rudiestrie cinta

iel in metrul popular. MaT mult, dovada, ca
iera stiutd de la inceput Inca partea luata de
culegatorin in alcdtuirea poeziilor, ie c in recenzia din Convorbirr*) se spune lamurit,

c Alecsandri a legat in stilul sat de aur

perlele (citez) inchipuiril populare. Prin ur-

mare, nu iera o descoperire de facut aice.

Pe urma, a osindi pentru aceasta pe Alecsandri, ie a judeca pe omul de la 1852 cu ideile de la 1890. Cine-sT batea capul cu folkloristica la noT pe atunce? Cine-sT punea ca
*)

I, 133.

www.dacoromanica.ro

55

tinta lucrarea pe acest teren? Culegerea poeziilor populare avea cloud scopuri : darea unuT

impuls puternic literaturiT culte prin dezgroparea copidor gaszz a spirituluT popular si
recomandarea
rilor romine prin publicarea
acestuT document de cugetare si simtire populard. In amindoud cazurile se cerea, ca poeziile sd. fie cit mai frumoase. Ceia ce-a si facut Alecsandri.

--V.

TEATRUL.

forg-v, de la Sadazura ie o satirdsi aceasta

ie tinta tuturor pieselor luT Alecsandri din perioada intlia,o satird contra tinerilor venitT
din strdindtate cu limba i hainele numaT de
la Pads. Eroul ie reprezentantul categoriiT
intregT a 4oVarililor de carnaval, pitarul Ienache Ddmian, tatAl-sdti, infdtiseaz pe vechiul
boier gospodar, bun la inim i simplu la
creieri, Gahita Rozmarinovid desavirseste aceastd, societate de caraghiosT prin figura-T

boit si mofturile iei de femeie educata, care

stie piano si frantuzeste, cele doud accesoriT

pe atuncesi poate si acumaale fetelor de

mdritat. TustreT nu sint caractere, oamenT,

cari -sa-tT rmiie in minte maT tirziU cu fizio-

nomia lor distinctd, precum rdmine un Trawww.dacoromanica.ro

56
4

hanache, o cucoand Veta, un Pristanda : bird.

logica de caracter, fard o desfdsurare treptatd
i manifestare dePlirrg. a acestuia, eT sint simple pdpusT, vorbind o limbd, care singurd slujeste pentru a-T recunoaste pe fie-care.
Scopul nu Tera acesta insd, ci, cum am spus,
sd gidile nerviT mahalagiilor din IasT i piesa
si-a ajuns tinta. S'a ris mult de inchiderea
in dulap a luT Iorgu, de sdenele luT de dragoste cu Gahita, de limba franco-rorndneascd
pocita a amindurora, de Cocus-Mocus-Imperator de la urmd. Tot neastimpdrul, ce domneste in comediile luT Alecsandri, a pldeut unuT public, care facea haz mult, cind in Cei

dos morti vito rusul se lupta cu proprietarul pentru a cddea amindoT in iaz, cind

in Iorgu de la Sadagura , taraniT luau la bdtale pe pseudo-clownul cu numele atit de impundtor. Cea d'intdia incercare a scriitoruluT
isbutise.

Odatd ce am cetit comedia din 1844, cunowern maT tot teatrul acesta de ocazie, in
care muschiul joacd maT mult rol de cit creierul i inima, toatd aceastd colectie in treT
volume de Sci1e11, fie iele vodeviluri sail comediT, operete on cantonete.
Ce ni infatosaza de pilda, Creditorii, alta
de cit inselarea a treT orT patru negustorT, cart.
pentru maT multa distractie a ascultatorilor,sint,
unul grec, altul neamt, altul armean, etc.
Bine inteles, fie-care vorbeste limba romdneascd
www.dacoromanica.ro

.
sandri.

t,

..-..

f.._.

.-

fa,Fit Iii carnavalo, altd picileala, ...".

.:

unde un provincial vine sa atite i maT mult

risul prin naivele luT apuaturT. De alt-fel
piesa e un cafarnaiiim de intrigi. Vodeviltil

Reima,Fagul, din acelasT an, apartine aceleiasT

directiT, ie scris in acelasT spirit. In Piatra

din easel, autorul ridiculizeaza mania parinti-

lor de pe atuncT de a se desface cu

ce
pre; de fete, aceste pietre din casd. Nelo- -.

gica domneste pe deplin in aceasta din urma

pies. Leonel, amorezat de varg-sa, o cedeazd

cu cea maT mare bunatate posibi1 luT Nicu,
..

care, socotit pand in cele din urma ca un idiot de fata, ie primit cu bratele deschise aproape, in extreMis. Singurd Concina e de
o ordind maT inaltd putin, in acest iad de zgo-

.
.

- mot, de intrigT tesute in toate prtile, pe care-1 reclama pubiicul de pe atunce. Si Inca
piesa se mintuie prin usorul surub al uneT re-

'

.:..

-: inteun fel deosebit,---si acest comic dialectal

. joacd mare rol in opera teatrala a luT Alec-

57

-:

n oaterT.

-.

..:

:..

..'

Sint insa cloud vodevilursi in teatrul lui Alecsandri., care ati avut darul de a fi populare in Moldova, Wind maT ddund-zT, cu toate greselile lor

nenurndr-ite de gust si de artd. In . Cncoana

Chiriea in Iasi, Alecsandri aduce pe mama ..luT Gulita in capitalie, unde are nenorocirea
' de a-*1 pierde fetele dupd doT sarlatanT ; in
.0. Cucoana Chirita in provincie, vechia cunostinta a publiculuT, ajuns isprdvniceas, tine
,

www.dacoromanica.ro

_.,.

58

in casa-T pe o ruda, al caruia iubit, Leonas,

izbuteste dupg multa trudd sa rapeasca titlul
ChiritiT i sa-sT Yeie de nevastg iubita. Intriga,
maY mult de cit banald, n'are de cit insusirea
de a fi foarte incurcata si de o nelegatura
rard. Pand i aceasta dibacie ordinard lipseste
deci in amindoua bucatile.
De ce ins favoarea, de care s'an bucurat
iele atita vreme ? Fiind-cd din piesele acestea,
aa rad conduse, cum sint, tipul ChiriteT se
desface, intreg, adevgrat si vi. Chirita ie tot
Gahita din forgu de la Sadag-ura, dar intregitg mult, prin dirnensiunile maT marl ale vodevilurilor : Chirita a fost in straingtate, a
stat in Paris, unde ulita Geoffroy-Marie, Mi-i
frig- Marghinal, a avut fericirea s'o adaposteased, a mers cu Chemin-de-ferul, ba Inca
iera si piarda pe Gulita la Viena, stie o frantuzeasca speciala cu tambour de livre si altele de acelasT fel, frecuenteaza balurile,ie
in sfiqit femeie educatii. Si, fiind-ca tipul
ChiritiT exista in nenumarate exemplare in
Moldova de pe la 1850, piesa a intimpinat atita simpatie.

AceiasT intentie satirica domneste ii in Can-

fonele,--care sint, nu niste opere de arta, cu

stilul ingrijit i cautat, ci maT mult niste croquis de tipurT existente atunce. Vedern pe
rind acolo pe Haimana functionarul, a caruia
femeie-1 cauta de treT anT fard a-T da de urea.,
din cauza permutgrilor, pe Sandu Napoild rewww.dacoromanica.ro

59

trogradul, care nu vrea sd pldteasca birul,

fiind-cd nu-1 place guvernul, pe Clevetici de-

magogul, care cere libertatea de a ocdri ca

una ce rezultd din principiile liberale si cite
altele de acelasT fella, care sunt niste adevdrate documente istorice pentru trecutul nostru.
Cit despre cele treT drame ale luT, singure
Lipitorile saleloro, care an Inca o intrigd cu
desavirsire rudimentard i niste caractere din
cale afard de slabe, pastreaza Inca oare-care
valoare, ca istorie numaT si nu ca literaturd.
*

Mintuind acuma cercetarea acestuT teatru,

rdmine sd-T vedem valoarea.

Sd nu se uite un lucru. 0 opera poetica,

un roman se cetesc on ba ; aceasta nu le impiedeca de a exista. Nu-T vorbd, si aice publicul conditioneaza feliul de a fi al opereT,

dar a ceasta intr'un grad maT slab. La nevoie,

potT s calci in picioare gustul vulguluT i sd
scril, cum ti-1 gustul, cum ti-s aspiratiile, fdra

ca pentru aceasta opera sd-ti fie omoritd. ImpuT o opera publiculuT : cu timpul se deprinde
o ceteste. Dovadd despre aceasta independenta oare-cum a genurilor literare in afard de teatru, e literatura noastra de astd-zT
intreagd. Multimea ceteste HaiducT si traducerl din Ponson de Terrail on Montepin. Impiedecd aceasta pe putiniT nostri scriitorT durabilT de-a scrie alt-feliti, de cum vrea publicul ?
www.dacoromanica.ro

6o

Dar oare asa st lucrul i cu teatrul ? Teatrul nu se ceteste, se reprezinta. Lisa, indata
ce aducT o opera innaintea stalelor, nu maT aT
' nicT un mijloc de-a inriuri judecata publiculuT: iel te are in mind cu desavirsire. suieraturile luT te omoard. 5i noteze-se importanta
curentelor, care apuca une-orT un teatru intreg
si-1 fac sa uiere o pies, bund chiar. Prin
urmare, teatrul ie strins legal de desvoltarea
intelectuald a publicului: fie-care public are
, teatrul pe care-1 merita si nu potT dojeni pe .
un om de talent pentru cd, scriind pentru un .,
public fard gust si grosolan, nu s'a ridicat
maT sus de cit farsa.
Daca ar trebui scuze luT Alecsandri, iata
ce-a d'intaid i cea maT temeinica. Cea maT
temeinica, pentru c, fata cu alta lume, acel

ce-a scris Cinel-Cinel, s'a prezentat cu Despot- Vodd, s'a prezentat cu Ovidiu.

Pe urrna Alecsandri n'a avut intentie de a

crea o opera durabild in teatru. Iel a fost

pentru dinsul un mijloc, cum dese-orT a fost

si poezia. IT trebuia sa-sT lumineze neamul,
sa-1 fereasca de escesele liberale, ca si de mu- mificarea in vechile forme, sa-1 aduca intr'o
stare intelectuala maT innalta de cat acea, in
care-I gasise. Ca toata activitatea batrinilor,
teatrul luT Alecsandri ie patriotic, fiind-ca intaiti a fost o coald, pe urmd o armit. Asa
trebuie sa-I privim noT astdzY i nu ca pe o
opera de arta linistita i senind, in scrierea
:

www.dacoromanica.ro
oo,

6r

cdreia autorul a avut innaintea ochilor o tinta.

esteticg numaf.
.Atuncea vorn fi drept1 cu Alecsandri. Cornediile, cantonetele i vodevilurile, supt for.

ma, lor neingrijit, cu spiritul lor greoit, cu

imitarea lor de jargoane, ati biciuit tendintele

rele, care nu se puteaa alt-fel atinge, a invg.tat un public incult, pregatindu-1 pentru opere
maT insemnate.
. ... tele ati fost o pedagog-ie literard.
lit

'4i

,a

.
.

Cu totul alt-fel trebuie judecatd, a doua partea operelor sale teatrale. cestea sint ade:

vdrate opere de arta si nu fara alt merit de

cit spiritul, ca in acele fdcute pentru pub.

licul de la
..,. 1848, ceva maT innapoiat de cit al ..
nostru, de astazT. Aicea scriitorul a vrut s
facd inonumente literare, diamante pentru coroana luT de poet, cum spunea ci. Ion Ghica,.
si nu bucatT in pripd croite pentru a ocupa o
.

.....

sard scindurile
din IaV-.
Seria pieselor arlistice incepe la 1879 cu
Despol-Voda, reprezentat la 30 Mart pe
scena teatruluT din BucuretT. ImbrPcat in,
versurT de o rard frumuseta la Alecsandri
chiar, inteo limbd .curgAtoare si duioas ca o

doind, ducind fdrime de aur in undele-T limpee, legenda curiosuluT Domn al MoldoveT, a
fost primita cu un entuziasm fara de samn,.
-

www.dacoromanica.ro

.:

62

care si-a aflat rsunetul mai in toate criticile,

critici de pe acea vreme, maT roclitoare in
adiective de cit in idei. PutiniT, can at fost de
alta. prere, ati strigat in pustie. De alt-fel
articolele lor nu eraa de cit aceleasi critice
adiectivale, in care ins invectivele tineaa locul epitetelor.
AiT, cind se poate judeca maT rece, piesa
pe care autorul o numeste legendit istorica,
Despotni se aratd, in ceia ce priveste

forma, ca un adevarat juvaier de limbd, ca

una din acele productit fericite, care devin clasice pentru un poet.

In cit priveste fondul, ca in tot teatrul luT

Alecsandri, sint multe rezerve de fcut. Poetul, descriptiv din firea luT, minunat pentru a
crea o legenda, on un pastel, se pierde in
actiunea uneT drame. Tel face scene, maT mult

de cit adevarate bucati de teatru, complecte

si fara. neajunsurT. Sint tipurT frumoase, ca

Ciubar-Voda in intaia parte a piesei, acea
figura de un comic muiat in lacrimi, care-sT
ascunde nebunia ironica si amard supt rosul
purpureT i valul cuvintelor pompoase.
In partea a doua, insa, cind Despot ie acuma
domn, figura bufonuluT nebun se schimba deo-data, luind chipul cernit, profetic si fioros
al acelor prooroct cari strabat i astazT drumurile marl ale RusiT, cu capul plin de prezicerT mistice, de blstamuri aprige i visuri
nebune. Cind ii vedem pe veselul Ciubar in

www.dacoromanica.ro

63

fruntea rnultimiT, indirjind-o impotriva Dom-

nului strain, apasator i calcator de lege, transforrnatia ne pune in mirare. Poetul, nu ie vorba,
poate sa scoatd innainte nebunia lul Ciubdr, dar

sd nu se uite ceva, un nebun nu ie o

mintea lui, orientatd numaT alt-fellu, are legaturile ieT desdvirsite in gindurl. Exista o logic a nebuniii, logic1. pe care Ciubdr o calcd.
Carmina ie mai adevarata de cit pretendentul la tron : Spaniold, aprinsd si vioaie, iea iu-

beste pe Despot pentru vitejia luT, pentru intreaga lui viatd de a venturier fr avere, eare-:4 primejdueste viata pentru o bucatd de
pine si care-T desfasura innaintea ochilor mintiT frurnoasa eT tard, marea albastrd, stincile
jupuite ale GrenadeT, padurile de mdslini pierdute in depth-tare, saracia i pompa Mindrei
tarT a lui Quijote. Gelozia iei de la sfirsit,
pira facutd luT Laski sint esplicabile, si, dacd
un punct negru existd in desfasurarea acestuT

caracter, ie faptul, c pand la urma de tot,

bdnuitoarea Spaniold are o netulburatd lucredere in iubitul ieT. Nu se iubeste asa la Grenada.

Laski ie o figura palidd, care la urma, prin-.

tr'o rndrinimie curioasa, omoard femeia, lasind

altora sarcina de a-I razbuna contra amantuluT,Harnov, un intrigant lingusitor, de fata

cu care md mier, cum de mai vorbesc boieriT

despre comploturI,Tomsa, un insirdtor de

fraze.

Dar Despot ?
www.dacoromanica.ro

41.

64

Despot ie zugravit cu dragoste. Stim pe adeveratul Vasilic, o sluga isteata si ambitioas,

care, trecind printr'o lunga. serie de aventurT
rdzboinice, apucd prin intrigi un tron, pe care.,
lipsit de dibacia omuluT politic, nu-1 poate ti-

I..

nea si care mintue prin moartea de operet1

Un Wallenstein fdrd geniu, iata

de la A renT.
eroul.

Alecsandri-1 schimbd si de notat ie, ca totdea-una, cind prinde in mind o figurd istorica,
Alecsandri o moraligeazd, IT da o picatura de
ideal, il gdteste, cum intelege iel, c1. trebuie
Ldpusneanu chiat, acest ma-.. sd fie cine-va.
niac criminal, care omoard pentru distractie,

'.

devine la dinsul o jertfa a boierilor neastirn- paratT cari fard voie ii duc din omor in omor.
Cu atit maT mult, Despot va fi un om de treabd,
ba, maT mult, superior. Aventurierul nu cautd

in domnia MoldoveT un cItig, ci un punct de

sprijin, pentru a atinge coroana Constantino-

prin urmare,dar idea- :

Ie idealist

poluluT.

listul e siret: iel insald pe Ana, una din cele

maT frumoase figurT ale pieseT, pentru a cAs-

tiga pe Motoc, pe Carmen. pentru a cdpdta

trupele luT Laski, pe toatd lurnea pentru a
lua tronul,si aice toata lumea-1 insald pe dinsul. Scenele din urmd, dupd rescoala boierilor, sint slabe; un Despot nu se umileste. Alecsandri a cunoscut rau pe aventurieriT din
al XVI-lea veac. In oameniT acestia exista un
.

www.dacoromanica.ro

65

fond enorm de vointd, si chiar cind nicT un

mijloc nu-T maT rdmine aventurieruluT, cind a
pierdut tot, banT, oaste, glorie, iel moare ca
Mansfeld in Bosnia, inteun acces de vointa
energica, gata de lupta si in picioare. i iata

de ce Spancioc vorbind lui Despot cu amenintarT, iel si aiurea Motoc, comit un non-sens
dramatic.

Despot ie o figura falsa ca istorie, imposibila aproape ca logica, dar care, dacd nu prezintd desfd,urarea complectd a caracteruluT, are
manifestdrT splendide ale luT. Atita numaT,
ca intaiti ie un idealist fard vointa si nu un

aventurieria, al cloilea n'are urmare in fapte.

Ca tot-de-a-una insa la Alecsandri, forma
orbeste pentru greeIile fonduluT, versul acopere neajunsurile ideiT.
La 22 Martie 1884, Alecsandri reprezenta
Fintina Blanduziii*, primita de public mai
rece, de criticd maT rautacios de cit Despot
Vail)). Forma iera frumoasa Inca, dar neajunsurT insemnate fdceati pe uniT sa osindeasca
piesa intreagd.
La Despot- Vodit nu iera nevoie de trudd

multd pentru a nemeri coloarea locald, aceasta sttea in logica dreapta a caracterelor
mat mult.

OrT-ce om, care cunoaste cronicariT

maT bine, poate gdsi tonul aproape ezact al

vrerniT, i dacd se intilnesc greutati, acestea
sint maT mult la reprezentatie, de cit la scris.
Alt-feliti st lucrul ins, cind te ducT la Roma
Sch,ite.

t.

www.dacoromanica.ro

CI

66

sa.-0 ieT personagiiele.

SA vedem intditi, care

ieran acele personagiT si in ce actiune se prezentail publ i auluT.

Horatiu iubeste pe o sclavd a luT Scaur,

Geta, de loc din Dacia. Gallus insa, flub unuT

Bren si rob al poetului, ie stdpin deja pe inima frumoasei strdine. Horatiu o capdta ca

multumita pentru o placuta bucata de ver-

suri, de la Scaur, o intilneste apoT iubindu-se

cu Gallus si -- in urma stdruintelor NeereT, o
curtezand--II iartd, ramiind ,sa se rningiie de
neizbinda in dragoste prin versurT sonore, ceia
ce ie Inca o mingiiere pentru un poet batrin.
Cum se vede, putind actiune i totusi o
miscare necontenita se petrece pe scend i aceasta din causa nenumdratelor actiunT particulare, care, fard sa ajute pe cea principala,
dragostea luT Horatiu pentru Geta
o incurca
mal mult. Cind Neera cersind dragostea si
versurile autoruluT q0delon), cind Postum desfasurind pe scend gratiile sale de a vieux beau,
cind Strobil i Pinax tesind complotirri contra
fiorosuluT villic Hebro, a poT Zoil criticind, Scaur

spuind prostiile luT ascultate, de om bogat,

Mecena aparind o clipald, asa ca s apara numaT. Actiunea difuza stria. Intitl piesa.
Cum start insa caracterele ? Neera ie adevdrata, in dorul id de a inspira pe Horatiu,
ceia ce o face sd se tie de urmele luT. Zoil

isT joacd bine rolul i ieste o scend frumoasd

chiar, in care iel tine locul de cdpetenie;
www.dacoromanica.ro

67

Scaur nu se da de minciuna pand la urma in

rolul san de Trimalchion, care nu si-a cistigat,
de sigur, prin desteptapciune multa averea. Pos-

turn ie un bun tip de decadenta. Aice poetul a gicit coloarea locala.

Toate rezervele insa pentru Horatiu. Cu-

noastem un Hora4iu, cum singur se zugraveste

si cum ni-1 arata Suetonius, un poet nu tocmal recornandabil ca morali tate, lingusitor putin, dar imoral eu desavirsire, conrupt pana in
maduva oaselor. Se stie istoria tablourilor

sale de la capataiu.

Odele luT intregesc tipul. 0 filosofie dulce,

multa sete. de placed, un frumos talent de

forma, o suma respectabila de retoried grecease, de versurT anacreotice,nicT o picaturd
de ideal insa in acest cap lat, cu ochiT vesnic
bolnavi, cu buzele moarte de .escesurT. Alec-

sandri a avut nenorocirea de a-1 idealiza, de

si sint figurT imposibile de idealizat i Horatiu ie dintre acele. De ce n'a luat pe Vergil ? Ar fi mers atunce poate. Dar ar fi trebuit sa se fereasca chiar in acest caz de non
-sensul psihologic, de a da ideT de dragoste
mistica unuT antic, cindliteratura lor toata o
dovedestedragostea antica ie setea carniT de
carne. 0 Getta, un Gallus, un Horatiu ca la
Alecsandri, sint imposibilT supt August. Atuncea actiunea ar fi fost mai simpla si maT
brutald : Getta ar fi trait cu Gallus si aceasta
fara a supdra pe veselul Horatiu, care pana
www.dacoromanica.ro

68

la adinci bdtrinete s'a folosit de dreptul stapinuluT.

Criticind Fintina BlanduziiT, am criticat si

pe Ovidiu,) (1889). Actiunea ie aproape aceiasT: Ovidiu, prefdcut in poetul ideal, dulce,
mistic i demn, iubeste pe Julia, transformata
in Vestala, i ie iubit de dinsa. Piesa intreaga

ie un anahronism si o negatie a caracteruluT

amindurora. Ovidiu intrece pe Horatiu : ie o-

i poetul de decadent. A iubit toate curtezanele Rome, a gustat voluptatea platita pand in drojdiT si Arta Lthiriip,
Ars amatoria ie un vade-mecum al desfrinatelor, ceva ca versurile luT Piron i altele
din al XVIII-lea veac. Prin urmare, dacd Horatiu nu poate face pe idealistul, pe ctinul alb
ca omatul, pe ingerul de curatie, Ovidiu de
sigur nu va fi maT fericit. Ca desavirsire a

mul decadentiT

caracteruluT, ailatT cd Ovidiii e un lingusitoria,

dintre ceT maT prosa. dovada Tristele Prin
urmare, nicT demn, nicT ideal nu poate fi descris Ovidiu.
Asa ieste Tuna i la Alecsandri ? La inceput,
iel iubeste pe Julia a doua, se intilneste cu dinsa

in gradinile de pe Palatin si totusi Platon in-

susT ar putea incuviinta puritatea dragostei lor.

Ca un cavaler medieval, iel a prd pe iubita

luT contra atacurilor plebeT. i aice incd ceva:
scena cu suierdturile ie imposibild in Roma
Cezarilor, unde politia nu maT iera acea a

ConstantinopoluluT, cum spune .Mommsen de

www.dacoromanica.ro

69

stirsitul epoceT republicane. Pirit lul August,

iel raspunde cu dovezi imparatului, care-1 ameninta cu surgunul. si daca in scenele urma-

toare 11 vedem desertind cupele cu Chloe, de

deznadejde o face. In acest caz, Ovidiu trebuie s fi fost dese-ori dezndajduit. In partea a doua, ezilat la Tomi, iel se lupta cu
SarmatiT, lucru putin probabil la molatecul poet
si mintuie printr'o moarte de melodrama, cind

tocmaTfapt istoric !Iulia vine la iel si Roma

-1 rechiama. Un tip frumos Ovidiu acesta,
dar de ce-1 chiama asa ?
Iulia sufere aceiasT procedare de idealizare
.escesiva. Conrupta vlastare imperiala devine
o madona intai,rnadona ie ezilata pentru
cauze bine cunoscute de August, pe care-I face
strabun in exil, citT-va anT mai tirziti. Dar
aceiasT Julie intr in adunarea curtezanelor,
uncle se alb. Ovidiu. OrT-cit am presupune,

ca poate dragostea la om, o Romand i nepoata lui Cezar poate gresi, se poate cobori
dar nu vine, unde o aduce Alecsandri.
Decorum avea tot atita sens la Romani odata
cit are la Engleji astazT.
Si cit despre August, prefect de politic,
viind sa-si caute fata in lupanare si tiindu-I
discursurT, e inirnaginabil. Nu iera asa Ce-,
zariT la Roma si nu se juca cine-va cu demnul
orT-cit,

si seriosul Octaviu.

Personagiile mid sunt maT bine reusite, Sar-

miza ie poate prea maiastra la limba pentru

www.dacoromanica.ro

70

o Dac si se stie, c pe detractorul luT Ovidiu nu-1 chiema Ibis. satira cu acest nume a
poetuluT find imitatd din Callirnachos cu nume

cu tot.
In clefinitiv, a doua periodd a teatruluT luT
Alecsandri se prezint supt forma cea mal frumoas ca vers, Despot- Vodd,) maT ales. Greselile de accentuatie, asa de dese la iel, nu
se prea intilnesc i singura rima continua a fi
saracd, g-ramalicald. lea pdcatuieste insd prin
lipsa de coloare local, printr'o idealizare necontenitd, care, ridicind prea sus personajele,
nu le permite s trdiascd, prin logica slabd a
caracterelor.
Bine inteles, piesele luT devin niste minuni,
eind ludm in samd repertorul teatrelor noastre.
Absolut vorhind insa, iele sint un inceput
.

frumos pentru adev1ratul nostru teatru, care

poate va fi mai bogat de acum innainte.
.

Alecsandri are Inca i un volum de prozd,

cuprinzind amintirT, biografiT, Buchetiera de
la FIorena i altele. Buchetiera. una din cele
d'intaid scrieri ale autorului, ie o haoticd a-

mestecdturd de tineri poett cu pletele in vint,

de tutorY cu inima prea tinard, de rugdciuni
in biserici italiene i de fuge romantice. Ie
o imitare, nicT maT bund, nict mal rea, de cit
alte productii literare preparate dupg reteta.
dstoria unlit galbdn are insusiri ca gluma uwww.dacoromanica.ro

71

soard i arnintirile de calatorie se pot ceti

Inca i astgzT. Limba ic limpede, naturald sl

far pretentiI de stil. De alt-felia aceste putine scrierI in prozd n'aa o insdnindtate mare
in opera-I intreagd.
-\

Poet dintre- eel mal marT, descriptiv de o

putere si o fineta neobisnuitd, fauritoria maiestru de versurT, Alecsandri infatiseazd innaintea noastr tipul bdtrinuluT scriitor in toat
puterea luT. . Nu yeti gasi la clinsul munca apriga a stiluluT, truda cuvintelor alese, cizelarea versului, care fac meritul de cdpetenie
al poeziii contemporane, in care forma ajunge
la frurnusetI neinchipuite innainte. La dinsul,
poezia iera din ndscare : cinta. fiind-cd vorba
luT de la sine apuca pe drumul inflorit al versuluT, fiind-cd simtirea luT caldd ii innAdu0a
alt-feliid, fiind-cd durerea-T iera vorbreata, fericirea espansiv, patriotismul elocvent. De aceia a cintat in toat viata luT i toate cele,
ce faceaq sa4 vibreze inima de poet. A cintat durerile poporuluT, clipele lumitnoase, in
care nu iera nime ca dinsul de fericit in lume,

parerile de rdu dupa steaua apusa a zilelor

sale. natura care-I iera asa

de cunoscutd

pe care o intelegea asa de bine, soarta, cind intunecata i amard, cind veselg. i
si

fericitd, a teriT.

N'a plins, n'a blstdmat nedreptatea vietiII.

www.dacoromanica.ro

72

nu s'a cufundat in valurile recT si cernite ale

filosofiiT dureroase, ce ne stapineste astazT.
Fire veseld i dulce, copil etern, durerea liii
a ris printre lacrirnT, desnadejdea luT a avut
tot-de-a-una o dimineata.
Reprezentant al epoceT de simtire fierbinte,
de dragoste pentru tart, de entuziasm tineresc,
care s'a dus de o bucata de vrerne de la noT,
batrinul pustnic ramas singur din timpul sU
afara a dispdrut in glorie deplina, in mijlocul aureoleT de simpatie, pe care o crease geniul luT vesel, istet i fierbinte.
li rrnine inst in urrnd, dulceata pastelelor,
energia legendelor. patriotismul din Doine,),
durerile din uLderamioare.
fold +11.4

www.dacoromanica.ro

NECULAI BALCESCU
Intre operele asa de invechite ale literatureT
noastre de acuma aproape o jumatate de veac,

ieste una, a careia insmnatate, departe de a

scadea cu vrernea, se innalta din ce in ce maT
mult, cu cit intelegem maT bine ce vrea s.
zica o limba cu adevarat romaneascd. Opera
aceia, amestec de stiinta serioasg, neobisnuitg.

pe acea vreme de munch ward

fara te-

meiti, si de patriotism adinc si cald, care, une

orT in dauna faptelor, ce-ie dreptul, raspindeste
ca o aureola de simpatie in jurul faptelor de
vitejie strabung, cartea aceia de aur, unde povestirea are farrnecul legendeT, unde stilul intelept i fara de pretentiT sun pe alocurea,
in simplicitatea lul mindra. ca un fragment de
epopeie, ie Istoria lut Miluzifi- iteazul. Cind
strgbati rindurile patrunse de entusiasm ale
acesteT crT. te simt1 cine stie la ce departare
de toate productiile oamenilor de la 1848, de
inainte de [848, i une-orT i dup aceacta epoca de renastere nationald si de pacate newww.dacoromanica.ro

74

iertate in potriva

nu maT gsesa acolo

nici periodele greoaie ale luT Asachi, egale

in lungimea lor incurcatd cu ale cronicarilor,

dar fara de farmecul naiv si blajin al acestora, nici misticismul pindaric i apocaliptic al
operelor din urmg, iesite din condeiul asa de
roditor al neobosituluT, mai ales neobositulul
Eliade, nici anemia prozaicd a puOnelor fragmente rgmase din poezia timpuluT, poezie nesigura .si putin cam ridiculd, in care o biata
ideie inform se clatina intr'un chip vrednic
de milA pe. neegalele picioare ale unuT vers
schilod din nastere. Ie maY multd poezie in
descrierea Calugarenilor, in durerosul strigdt
de infringere de dupd .Mirisldti, in zugravirea
ruinelor de la Tirgoviste, de cit in elegiile de
o tristetd de forma ca si de fond fdr de pareche ale luT Cirlova, de cit in cele d'intaig
productiT ale unuT Alecsandri, pe care ceT maT
ConviNT admiratorl aT luT nu se pot opri de

a-I repudia. In acea atmosfera de limbd greoaie, care-si leapddi amorleala cronicareasca
numaT pentru a se modela dupd formele rigide
ale uneT latinesti indoielnice. in care cuvintele
cad pe rind sub secerea italienistilor. la tinis-

tilor si frantuzistilor, limba curatd a lui Bglcescu ie o adevdrata minune si te prinde mirarea, cum de a indrasnit sa scrie asa omul
acesta in ajunul bahanalelor AcademieT transilvnene i epopeilor patriotice, sub regimul
literar al calendarelor luT Asachi, in acelasT
www.dacoromanica.ro

75
_

timp cu fabulele informe, cu baladele in agonie, cu articulele stiintifice asupra gula-per.yet. ') Dupd aceast cornparatie de stil numal,
ceia, ce a scris Balcescu, Il spare in adevarata
sa lumina., in deplinatatea meritului SAO.
Autorul Cintarii RarnInic i al IstoriiI maT
sus pornenite nu ie numaT un literator, ceia ce
Inca ar fi. .destulpentru a-I da.un loc de cinste
intre regeneratoriT neamuluT nostru. Om politic in aceias1 vreme, revolutionar convins i
energic, dintre totT oarneniT de la 1848, iel a
fost poate cel maT activ i cel mai curninte in
:

aceiasT. vrerne, pe un timp, Cind amindoud calittile nu stteau alturea tot-dea-una. In

mijlocul calomniilor de tot felul i insinuari-

lor .patimme ale dusmanilor de ideT, iel urMeazd drumu-T cel sigur, lurninat de credinta
in .maT bine. care 1-a insufletit pand in ceasurile triste de pe urni. Pe cind turburarea
domn.ia

in rnintea tuturora aproape, pe cind

incepatoriT miscariT IsT incrucisan minile, cre-

zind totul sfirsit, cind totul se incepuse abia,

iel scrie, vOrbete, agita in favoarea acelor idel democratice, aceleT iubirT pentru popor,
care nu cedeaza la dinsul de cit inaintea glasului tAriT in prirriejdie. Aparind improprietdrirea taranului impotriva aristocratilor neinduplecatl ca i impotriva visatorilor fail de
') Articolul asupra guta-perei existA. Autorul, tin oare care dr.
Virnav, l'a publicat In calendaral lui Asachi, pe anul 1851-

www.dacoromanica.ro

76

stavild, recomandind energie celor cu inimile

domoale i oprind escesele unuT norod doritor de singe, pledind inaintea luT Kossuth
causa Ardelenilor i sfatuind spre o impacare,
folositoare arnindurora, pe Iancu i pe fiorosiT
saT razboinicT din muutY, sprijinind prin grain

ca si prin scris cauza revolutieT pierdute si aceasta pand cc condeiul cade din degetele luT
slabite de boala si ochiT i se intuneca,Balcescu n'a trait un moment in acele turburate
timpurT ale revolutiiT, fart sa gindeasca la mintuirea tariT iubite. Durerile Rominilor icrati

ale sale si ultima-1 parere de ran a fost ca

nu-T iera iertat sa vadd, luT, muncitorului harnic i dezinteresat, incoltirea seminti1 aruncate
i

rasaritul 'zileT de aur, pe care o vedea in

visurile-T de patriot.
Moartea aceasta innainte de vreme arunca.
Inca o lumina de simpatie a supra cintdretului
lul MihaT Viteazul. 11 vezi, pare ca, in timpurile din urma, luptindu-se deznadajduit impotriva uneT boale. pe care incearca s'o cistige
in iutcald, dupa insa1 espresia luT dureroasa,
smulgind fie-care frazd, cu neobisnuitd muncd

din creicrul luT, pe care moartea apropiata ii

tot sldbeste si-1 tot tulburd, ucigindu-se singur prin osteneala noptilor nedormite i zile-

lor de stradanie. pentru a ni da acea carte,

care ie mar mult de cit o carte, care ie sin-

gele si viata luT intreagd, i ca o mild adinca,

o nepornenit admiratie te prinde in fata awww.dacoromanica.ro

o.

77

cestuT erot al suferintiT, care, printr'o silin

uriasa, maT tine o clipeala cu mina piatra
mormintuluT, pentru a spune cuvintul de vials
generatillor viitoare.
innaintea acesteT figurl palide si triste, in
care se leaga la un loc energia patriotuluT,
caldura de inima i frumuseta de stil a poetuluT alaturea cu rabdarea i con,Aiinta isto-riculuT, asprimea criticeT se induioseaza i te
descoperT inaintea until om, care a fcut multe
lucruri bune si multe lucrurT frurnOase in viata
luT, dar care innainte de toate si-a iubit tara,

fara crutare de sine si fard asteptare de rasplata, si-a iubit-o nebuneste si eroic, cum se
iubia alta data in lumea vechie. cind invinsul
se arunca in flacarile mistuind cetatea luT piDin acest punct de vedere trebuie de.
privit Balcescu pentru a nu cadea in asprimT
de judecatd, care ar Ii aproape o fapta murdara fat cu un asemenea om i maT ales in-tr'un asemenea timp.
erdutd.

NeculaT

la 29 Iunie

-"

Balcescu se nascu
1819 ').

la Bucurestt

Nu cunoastem nimic

asupra tatalui sat, pitarul Barbu Balcescu;.

mama sa Zinca, Petrescu de a casa, iera
vestit, spune d. Ion Ghica in amintirile
1)
.

Gr. G. 'foci leseu. Nieolae Baleeseu, viata, timpul

.sale, p. 27.

www.dacoromanica.ro

operile

d-sale asupra luT Bglcescu, amintirT, care dati

atitea lamuriri noug i viT asupra persoane T
acestuia, ca mesterg in doftoriile de ochT, care
ocupd i astazl poate batrineTa linitit a cucoanelor evlavioase '). Abia de doi anTi suferi i iel ostenelile bejeniii de la 182 r : familia-1 luase la Brasov. unde statu pand la
sfiritul turburdrilor. Amnuntele lipsesc cu
desvirsire aproape, asupra copildriiT luT. La
septe ani. maT fericit de cit multi altiT, lasacT
pe mina unuT log-hiotalos din gloata., copilul
fu incredintat, spre pedepsire, in amindoug intelesurile, grecesc i romnesc, unul arhimandrit grec, care venia sg-1 procopseased acas
Ce va fi invatat cu prea cuviosul strdnepot al

luT Miltiade nu se tie, dar probabil el par-

tea acestuT d'intain dascal nu va fi fost tocmaT mare in acea cunotinta a limbil elene, care permitea tingruluT Balcescu s ci-

teasel in original maT tIrzili, pe Plutarc. Xenofont i Tucidid 3). In curind, de alt-fel,
functiile arhimandrituluT incetard i Bglcescu
intr in colegiul sfintuluT Sava, unde avu de
dasciil pe acela1 Eliade, care iera sa-T arate
maY tirzia intr'un chip asa de necorect adevdratele sale sentimente fat cu dinsul. Iera
pe atuncT un ',that slab i pirpiriu 4), care
11

9)
8)

I. Ghica,SerlsorT, ed. II-a, p. 679-80.

p. 27.
SerisorT, p. 680.
Ibid. p. 676.
Tocileaca,

www.dacoromanica.ro

79

suferia adese-orT agresiuni neplAcute din partea tovardsilor prea mult ispititT de proviziile
sale de halvita. 0 asemenea luptd, zugravita
de d. Ion Ghica in arnintirile pomenite, lasd
postrn-ittisi numele fiorosuluT Sotea, mester si
biruitor in aceste rdzboaie zilnice, a cdrora
pradd iera asa de dulce. In data. cind d. Ion
Ghica interveni tocrnai la vreme pentru sigurano. bietuluT BAlcescu. evenimentul arneninta
sa devie tragic: in cautarea halvitif, tiranul
scoalel punea in Prirnejdie un foarte ingrijit
caiet, pe ale careia foT stteati insemnate lucrurT neobisnuite pe vremea aceia, citai rudimentare din cronicarT i putinif istoricT aY
timpulul, citaciT, care puserd in mirare pe mintuitorul istoriculuT de maT tirziri. Probabil,

ca scene ca aceia cu Sotea, nu ieran tocmaT

rare la Sf. Sava, si nu odatd va Ii blestemat
invinsul in luptele acestea constitutia slabl, pe
care in zddar cauta sd si-o intdreascd prin
trintiturile, de care vorbeste in gluma intr'una
din ultimele sale scrisori. La 17 anT, aceast
d'intdiu periodd a vietiT sale se mintuie: Bal-

cescu ie acum un Mat mare, tot slab ca ina-

inte, cu fizionornia blindd i simpaticO '), iubi-

tor de carte si indepartat prin inssT viata sa

subredd de a-sT cheltui timpul cu petrecerile
obisnuite pe acea vreme.
0 clipeald iera vorba de a porni la Paris ;
1)
2)

Scrisori, 680.
Tocilesen, 28.

www.dacoromanica.ro

8o

imprejurari de familie-1 impiedecard ins, i, mul-

tamita staruintilor marne sale i gustuluT

pentru onste, care iera menita, dupa dinsul, s
ni faca i noun loc in lume, iel intrA in armat cu gradul de cadet. Aicea-si puse in
gind s innalte starea de culturd a ostiriT i cu
autorizatia lui Voda Ghica, Balcescu deschise
un fel de scoal pentru invttura gradelor
inferioare, scoald '), care dadu resultate de minune; in patru lunT de zile, unter-ofiteriT de
la cloud regimente ierall carturari in toat forma si BAlcescu se hotarise sa meirgd inainte
in aceastd opera. Nu ie vorba, ierau si protestari izolate contra indraznetuluT tindr, care
se incumeta s tie, dupa espresia unuia din
mai marii militarT ai timpului, cite lighioi
sint pe fata parnintului, dar lucrurile mergeati
destul de bine, cind consulul rusesc, straja impotriva lutn int)", care se intilneste tot-deauna in acea vreme de injosire i de ignorantd,
de cite orT se ia o msura represivd. interveni in potriva acestei inovatii primejdioase.
In adevar, Bdlcescu aflase cu cale st introducd
.

notiuni de istoria /aril in cursul salt de la

i protectoratul rusesc nu vedea cu

si

cazarrnd

ochi buni desgroparea oare-cdror nume de glorie, neplacute urechilor straine, nume, pe care,
mai tirzid, ne-am razbunat, cintindu-le in proza

incolora si versuri nesarate pant au ajuns si')

Tocilescu,

55-9.

www.dacoromanica.ro

nonimul despretuit al banalitatiT. Balcescu-s1

pierdu dreptul de a face coal cu unter-ofiterif si de acuma inainte, studiile istorice furd
singura ocupatie a ceasurilor sale de odihnd.
La iesirea din scoald. capitalul sag de cu-

notintT trebuia s fi lost nu tocmal asa de

imbielsugat. Istorie romaneascd nu se facea de

fel la sfintul Sava, uncle profesorul Florian avea mal multe simpatiT pentru BabilonienT pi
AsirienT, limbile vechT si noul se vor fi aflat in aceiasT categorie. Multdmita uneT munci
intelepte, Balcescu izbuti inst in scurt timp

salt mdreasca putinele cunostintT, asa cd la

doud-zecT de anT iera aproape un om invdtat,

6 pe acel timp, fart indoiald, un om foarte

i englezeste '), lati. invdtat : stia frantuzeste

neste i greceste, cetia pe Plutarc si pe Tacit,
Anabasa si Comentariile, pe Tucidid i pe
Frederic cel Mare, Memoriile luT Napoleon si
tratatele strategice ale generaluluT Jomigny 2).

Cum se vede din literatura intreagd, singura

partea istorica i militard avu darul de a-1
atrage.
Cetirile aeestea avura o inriurire hotdritoare
asupra ideilor sale de maT tirziO : oare-care

tendinte spre ideologie, tendinte pe care nu

putea s nu le impartdseascd, fiind c iele se
1)

In Question conoinique, Gibbon ie citat In original.

ScrisorT, 6804
6

www.dacoromanica.ro

82

intIlnia pretutindenT in acea vreme de romantism, cind aspiratii nedeslusite si ridicule adese-orT in sUblimitatea lor, domina pretu-

tindeni, in literatura ca si in politica, fdcur

loc in mare parte unor ideT maT sdndtoase, in

practicitatea lor. Dacd in Istoria luT MihaT
Viteazul maT intilnim Inca urmele lor, daca istoricul ne vorbeste de misiunea naPilor si de
obligatiile morale. care conduc purtarea lor,
dacd aduce, ca principal argument in favoarea
Rominilor, dreptul lor de trait' .1), daca legea
i se pare in Cintarea Romdniiin 2) icoana dreptatiT dumnezeiestT, cu totul alte ideT insufletese scrisorile luT din Transilvania si mat ales
articolul asupra PuteriY armale. Experienta
cdpdtatd in timpul revolutiiT avu fara indoiala
o parte hotdritoare in aceast judecare maT
prozaicd i maT adevratd a faptelor istorice
si sociale. dar crezul st practic iera format
cu mult inainte, de vreme ce o bund parte din
ideile sale de cdpetenie se afla in Puterea
armatd si Cintarea RomdniiTe 3). Scopul, spre

care trebuie s dna. RominiT, ie unitatea nationald intdit i apoT scdparea de supt jugul
strdinuluT, unitatea e attn drept i o datorie,
singurul mijloc de a se rnintui de supt stapinirea strdinilor, acestia nu pot face de cit rat,
1)
2)
2

BAlcescu, Istoria lal Mihal Viteazul, ed. Odobescu, p. 243.

Ibid. 559.
Vom arata m1 departo a opera ie tAra IndoIalA a lul 135Icescu1

www.dacoromanica.ro

83

chiar cind par a sdvirsi un bine '). NicT odata o natiune nu se poate rnintui de cit prin
sine insdsT. Spre aceastd tinta unicd j hotdritoare, mintuirea tariT de ,supt jugul gra.
si umilitor al strdinuluT

i intdrirea leT prin le-

garea intr'un singur mdnunchi a Tarnurilor

razlete din vechia Dacie, spre. acest ideal luminos, trebuie sa se indrepte toata activitatea
Rominilor. De pe atuncea incd, iel lasd chestiile sociale la o parte : lucrul cel d'intaiti de
fcut nu ie .socotirea chipuluT curn aY sl trdlest, ci faptul brutal, veT trdi orY ba ? Intr'acolo trebuie sa se indrepte silintile tuturora.
Fata cu scopul national toate cele-l-alte IT apar ca secundare : vremea nu ie venita Inca
pentru desvoltarea linitit i senind a literai ce cade supt mina a pasatulta
turiT ; ca on
dornic de a-0 scutura odatd jugul, cultura lirnbii si a literaturiT sint niste arme, stilpiT de
ternelie aT nationalitatiT romine, si propagatoriT unitatil sale, curn va zice iel maY tirzig.
Principala insa intro aceste unelte de rnintuire
ie arma, intr'insa ndddjdueste iel, sigur cd numaY cu ascutisul sabiiT se va cistiga odatd,
ceia ce cu ascutisul sbiel s'a perdut. Nu va
trece mult i Iehova al sal va fi Dumnezeul
armatelor 2).

Acestea sint ideile ha in apropierea celor

4)

2)

Ibid. 277.
1. Ghica, Amintirl din Pdbegie, 357.

www.dacoromanica.ro

84

20 de anT, pe acestea le va ardta in curind

in articolul asupra PuteriT armate, care nu ie

de loc inferior IstoriiT luT MihaT ca eruditie,

dar care-I intrece cu mult ca judecare fdra de
patirnd i lurninoasa a cauzelor decaderiT si
nevoiT de regenerare a frurnoase otirT de
alta data. Pe cind cetirile sale istorice il lecuiati ast-fel de ideile dulcege i neguroase,
pe care le-ar fi putut afla in scoala istoricd a
veacului al XVIII-lea i chiar in consideratiile
generale ale coalel" noud de supt restauratie,
istoria ronidneascd nu iera ldsatd in pdrasire.
La etatea de 20 de anT,.spune d. Ion Ghica '),
cetise tot ce putuse gasi, pe ici pe colea, despre istoria noastrd nationald. Nu ie vorba,

asa de mult nu se putea gasi in tipdriturile

de pAnd a tune. de aceia BAlcescu se puse pe

desgropat cronicile i documentele, de care
maY tirziti era O. se foloseasca. In materie de
hrisoave, i-ar fi adus mult folos acele ale cdpitanuluT Cornescu Olteniceanu '), cu cercetarea cdrora I.T petrecu vreme indelungatd. Si
asa, maT r6sco1ind prin mormanele de documente, uitate de Dumnezeti si de oarneni, maY
frunzdrind prin putinele publicatiT afiAtoare,
Bdlcescu-sT pregAtea materialul pentru marile
lucrdri istorice, pe care avea in gind sd le facd.

2)

Senisor), 681.
Ibid.

www.dacoromanica.ro

85

In acest timp un spirit de neliniste strabd-

tuse si in pa triarcalele si supusele de alta datd

princi pate de la Dundre. Cu lumina rdspindindu-se tot maT mult, starea de lucrurT de
atunci, intre cloud apasarT straine, cu o organizatie deplorabild, cu saracia din ce in ce
maT grozava a claselor de jos, incepu a se arata tot maT grea de suferit i maT rusinoas.
AceT, cari intariati nemultdmirea i ceT maT
nemultdrnitT din totT ierati, fara indoiald, tine-

riT veniti din strainatate, cari priviat cu jale

la inflorirea apusuluT si doria ca institutiile
de acolo s se introduca maT curind si in tara.
Lucrul iera insd cu neputinta cita vreme a-

ceasta iera ingenunchiata inaintea strainuluT.

Regulamentul organic luase Rominilor din prin-

cipate pAnd si dreptul, rdmas pand atunci, al

autonoMiiT ; adevaratul stapin in amindoud tdrile iera a tot puternicul consul al RusiiT, ina-

intel cdruia tremurati umbrele de domnT ce

se perindari, conform tratatelor, pe scaunul vechilor VoievozY.

Pentru a putea face ceva,

pentru a ridica odat valid de ignoranta si de

salbatacie de pe fru moasa lor patrie, tineriT
n'aveail de cit o singurd cale deschisd : acea
de a arunca violent, printr'o revolutie, ocrotirea ironicd si daunatoare a pravoslavniciT

imparatiT de la miazd-noapte si a furisa schim-

barea intimplata supt masca desavirsiteT suwww.dacoromanica.ro

86

punerT catre indepartata putere suzerand, care

n'avea nicT gustul, nici puterea de a ameninta
existenta celor cloud tarT surorT, orT de a le
impiedeca unirea visa ta.
Societatea luT Cimpineanu se alcatui pentru
sustinerea acestor planurT patriotice. Balcescu
fu dintre ceT d'intdia cari intrara in ea '). Re-

sultatul se cunoaste : calatoria facuta de Cimpineanu in strainatate pentru a tese intrigY in

potriva luT Alexandru Ghica, iera foarte bine
cunoscuta acestuia, care se gra bi a-I trirnete
la Plumbuita, spre ispasirea pacatelor sale revolutionare. Partida nationald fu indignatd,

fireste, de un act care lovia, si inca asa de

grea, in cdpetenia ieT recunoscuta. Balcescu,

neastimparat ca tot-dea-una i gata de actiune,
forma ideia unuT complot, care, rasturnind pe

Ghica, ar fi adus pe 1848 cu opt

anT

maY

inainte. Tel insIW si Mitica Filipescu ieraa in

capul complotistilor. Ie cu neputinta ceva maY

copilareste organisat de cit conspiratia care

trebuia sa. aiba niste asa de hotaritoare re-

zultate. OrT-ce miscare revolutionara iera grea

i menita chiar sLl. nu isbuteasca intr'o Tara,
unde, afara de un restrins cerc de tinerT, orl-ce

culturd intelectuala iera nula, unde minunatul

mijloc de agitatie continua al preseT nu exista,
fiind-cd ziarele, putinele ziare, care apdreat
din timp in timp, ieraa osindite s serveasca
1)

Tocileseu, 30.

www.dacoromanica.ro

87

cetitorilor singurul fel de prozd incolord si

dulceagd, ce avea darul de a plgcea elciulul
rusesc ; armata. pe care s'ar fi putut razima revolutionariT, iera ca vaT de capul ieT si, opt anT

maT tirzin, la 1848, iea nu iera inca in stare s

faca maT mult de cit escarmusa eroica din dealul SpiriT. La 1840 ins. nimic nu iera pregatit, nici armata cistigatg, nicT poporul organizat : singurul sprijin posibil putea veni din

cornplicatiile exterioare ale rdzboiuluT egiptean

si in a cesta stgtea ngdejdea complotistilor.

Un manifest. cuprinzind un proiect de constitutie, fu rdspindit in tara i, cite-va zile dupd

aceasta, capiT conspiratiiT ierat trimesT inaintea uneT comisiT de Cercetare.

Balcescu in calitatea luT de iunker avea positia cea maT

grea, curtea de judecata II osindi, impreund

cu majoritatea tovaraqilor luT, la munca silnic
pe viata. Principalele acusatiT aduse in potriva celuT, a cdruia vinovgtie nu se dovedise,
ierat prietenia CU Filipescu i relatiile cu Vail-

lant si Deivos.
Curtea nu se uita ins la temeinicia dovezilor i ast-fel, pe cind Miticd Filipescu se ducea sd moarg. la Snagov, prietenul si complicele sat, NeculaT Blcescu, apuca intre pustT
drurnul Marginenilor, unde bungtatea regimuluT ii pregatise adapost tineretelor. De acolo
fu stramutat la GorganT. unde d. Ion Ghica
II vazu, un an maY tirzia, in 1841: In camera
.

in care am intrat, zice d-sa, un tinar, caruia

;

www.dacoromanica.ro

88

de abia IT mijia musteata pe buze, sedea pe

marginea unuT patucean de scindurT, lard alt

asternut de cit o manta solddteascd ghemuitd

capgtditi, i o luminare de sau intr'un sfesnic
de pamint, care lumina un ceaslov, singura
carte ce-T fusese permisd. Ofiterul de pazd
ceruse de la vizitator cea maT mare discretie,
nimdrul nu-T era ertat sd vadd pe inchis i astfel, in intunecata odaie a inchisoriT, cu singura
distractie a sfinteT cArti de cetit i de recitit,
petrecu Bdicescu doT anT de zile in capdt, pdnd
se indura, s-1 libereze, la venirea sa pe tron,

Bibescu, care n'avea nimic de rdzbunat asupra omuluT, pe care-1 privea poate, ca pe
dusmanul personal al predecesoruluT sAti. Ideile tindruluT iunker insd departe de a se domoli in linitea inchisoriT, se fdcuse maT aprinse de cit tot -dea-una i maT puternicd do-

rinta de a scapa tara luT de un regim. care

se ingrijia cu atita bunavointa de domiciliul
celor, ce avean fericirea de a-T fi supusT

).

Dupd esirea din inchisoare iel se pune din

nog pe lucru. In acelasT an 2) ii vedem facInd o cAldtorie in CarpaV, in scopul de a aria
documente noud. DoT anT maT drain, apare
cel d'intdia articol al luT : Puterea ar matt

4.i aria mailard la RominY de la intemeiarea

')

Mai trzid, in Ungaria, vorbind de acest timp do ineerelre,

Monsen scria vesol, esplicind partea luatA do iel in revolt' lie, e. ,prison oblige" tot aqa do bind ea i noblesse".

2)

'roeileseu, 32.

www.dacoromanica.ro

89

princiAatelor Voltz hid i AfoldoveY plait acumn.

Opera care poarta acest titlu destul de lung,

iera gata cu mult poate inainte de publicarea
ieT. Balcescu era foarte modest din fire, spune
d. Ion Ghica, ') si cu grea 11 faceaT sa citeasca
ceva din ale luT, asa c. vreme indelungata acest minunat capitol de istorie, care n'ar sta
tocmaI nit nicT sub condeiul until istoric de
ast-e, se odihni departe de privirile putinilor cititori aT timpuluT in saltarele autoruluT.
In sfirsit, intr'o sarA, rnanuscrisul fu cetit, -

maT cu sila de cit de buna-voie, la Maiorul

Voinescu II si iel placu asa de mult ascultatorilor, in cit unul din el, vechia prieten al
autoruluT, d. Ion Ghica, ii duse la IasT, luT
Cogalniceanu. Pulerea armata fu publicata
in acelasi an, 1844, in boaia plsiultmcd pi literari i tot consulul rusesc care oprise titlul
revolutionar al revistel, ProAdfirea, lasind-o
ast-fel nebotezata, nu dadu o atentie deosebit tindruluT autor, care nu iera sg. simtg. de
cit maT tirzia mina aspr a reprezentantuluT
puteril protectoare.
Si cu toate acestea, colegul de la IasT al
luT Dascov ar fi avut multe lucrurT frumoase
de vazut in acest articol. Pant i cuvintele

luT Radu Greceanu, care-T slujise de motto, sint

o amintire foarte neplacuta a timpurilor acelora de mindrie si de putere nationala, pe care

2)

ScrisorI, p. 681.

www.dacoromanica.ro

90

veciniT nostri de la Rasarit n'ar fi dorit nici

odatd sa le vadd. intoarse. DecT i acest neam

rominesc, pana att fost dragoste in mijlocul

lor, spune in limba luT naiva Radu Greceanu,
Dumneze0 Inca aU fost cu densif si nu i-ati
calcat pre dinsiT alte limbT straine, ce au facut multe vitejiT si au trait in pace. Si tocmaT acele vremT de unire i de neatirnare fata
cu strinul vroia sa le readuca Balcescu, si
articolul intrea ie mal mult o indemnare pe aceastd cale, de cit o opera cu adevrat i numal istorica, asa cum se intelege si se face
asta-zY. In trecutul Rorninilor iel arunca toate
acele institutiT de libertate, pe care le vedea
in visurile luT de aur ; drepturile sfinte ale
omeniriT ar fi alcdtuit baza de cirmuire atuncea i publicistiT EuropeT moderne n'ar avea
alta de fdcut de cit sd admire asezdrnintele
rominetT de pe vremea luT Mircea cel Batrin
saU Stefan cel Mare. AcelasT sentiment, scuzabil cu cincT-zeci de anT in urmd si thudabil,
chiar de eel ce nu-1 impdrtdrsc pand in escesele sale, il face sd vadd la strdbunii nostri
cea d'intaia oaste permanentd, spre marea rusine a tuturor a pusenilor. sa atribuie tot Volevozilor din trecut i cunoasterea deplina a im-

portantiT infanteriiT.lucruri toate, care abia

dupd cincT veacurT ar fi lost introduse aiurea.

Fara indoiala cd acestea sunt pacate istorice,

dar ceia ce ie adeverat acuma, nu iera tot asa
i atuncea, i pe vremile de apdsare, cind un
www.dacoromanica.ro

91

.-

popor cearcd sd se tidier din tarina, unde 1-a

aruncat vrdjmasul, orT-ce mijloc e bun si orT-ce

putere, intelectuald si materiala, trebuie s fie

indreptatd spre acest scop unic si hotdritor,
trezirea la viata nationald. Dacd, multamita

acestei nevoT.
Ices. nu ie tot-dea-una bun
istoric, in schimb ie bun Romirr i aceasta
insemna ceva, in anul 1nntuiri1 1848.
De altmintrelea nu trebuie sa se creadd c.
articolul intreg cuprinde ideT de aceasta greutate. Puterea armald ic scrisd dupd imbielsugate dovezi i multe din concluziile la care
ajunge autorul sunt neatacabile, intre altele
acea esplicare a decaderil militare a Rominilor prin robia pamentuluT, pe care cu atita
spirit critic a vazut-o i clesvoltat-o in scrierea sa. Dar, cum am spus Ina inte, articolul
n'ar avea insemndtatea pe care o are, daca
iel ar fi nurnaT o bund monografie a institutiilor noastre rdzboinice. Aceastd insmndtate
st in ideile practice scoase din rnarirea i
decadenta ostiriT roininetY in trecut. in impulsul energic, pe care-1 -da poporuluT s4-r
facd dreptate singur, in acelasT chip ca i str-

mosiT luT, prin armd.

In

prefatd Inca, Bal-

cescu se exprima in acest sens, si aceasta farg

flieS o ovAire.

Dacd rile romAnestT vor lua

odat locul lor cuvenit intre popoarele EuropeT, zice iel, aceasta o vor datori-o numal
unei reforme armate, si anurne, in sensul yechilor ostirT nationale, in care fie-care om se
www.dacoromanica.ro

92

lupta pentru petecul luI de pamint si de aceia

se si lupta bine. Aceasta reforma militara ar
ridica terile la o putere uirnitoare; de si de a
doua mind, iele ar putea sd-sT spuie cuvintul
lor in toate chestiile i sd hotarasca prin mica
lor greutate, partea in care se va pleca, in
certele dintre cei marT, cumpana izbindei.
Regulamentul organic nu impiedeca o inovatie
de acest fel ') si iea ar avea i avantagiul
de a apdra tarile in potriva navalirilor unuia
din ace aventurierT nesupusT, cari-si tdiau
cu sabia in putredul Rasarit, stdpinirea lor
efemera pc sama raielelor apaticuluT Sultan 2)
0 armata teritoriald, fard a aduce pagubd agriculturiT, ar putea face toate aceste
minuni, cae, mintuie iel, o natie rrlzboinica si
unitd, orT-cit de mica ar fi, n'a fost nici oz.
data biruita i nici c va fi 3).
Daca articolul nu atrase fulgerul consululuT
rus asupra autorului si reviste, in care publica aceste idei indraznete. Puterea armata
produse o adinca intiparire in cercurile literare de pe atuncea. Eliad, care-i iera Inca bun
prieten, ii saluta in foaia sa ca viitorul istoric al Rorndniii, acel om providential, legind
la un loc rdbdarea i adinca erudi tie, agerimea de minte oil, cum am zice asta-zi, spiritul de analiza, cu alte calitati Inca, om pe
1)

2)

3)

Istoria, 631.
Ibid.
lb. 641. .

www.dacoromanica.ro

93
.11

care cu atita foc si cu atita modestie il visa

Balcescu pentru biata luT lard fard istorie ').

Opera iesi i aparte in tipografia Jul Cogalniceanu
si cind, maT trzia, iel veni in Moldova, un cerc intreg de prietenT literarY 11
asteptaa. Vorbird de cele, de care inima ii
iera stapinitd, de neatirnare si de unitatea nationala. Pe fruntea luT larga si curd ta, spune
Alecsandri, unul din acestia, se vedean trecind gindiri mdrete, in ochil luT limped si
negri, lucia o flacard tainicd ce pdrea a innota
intr'o rou de lacritra la cuvintele de Patrie,
glorie i independentd nationala 3) Ierag
acolo Flipescu si Russo. Corradini si Negri :
in zilele de yard. bore lungT se intindeaa innaintea curtiT boieresti, i Balcescu, cuprins de
entuziasin la privirea flacdilor. ce dantuiaa

cu p!etele in vent, zicea: 0 ! mndrd oaste

va avea Rominia cind i-o veni rindul pe lume.,) Se intoarse la BucurestT, fericit, cu puterT nouA pentru lupta sa energica pe terenul
istoriiT romdnestT.

DoT anT dupd acest frumos inceput in literatura istorica, Balcescu se hotdreste sl facd.
o revistd anume pentru cercetarea trecutuluT
nostru si publicarea materialelor trebuitoare
pentru mesterul viitor. Proresorul transilvdnean August Laurian 11 ajutd in aceasta sarI)
2)
3)

Ibid. 684.
Scrisorf, 583.
V. Aleesandri, Proza, p. 555.

www.dacoromanica.ro

94

dna

i Mag-asinul istoric aparu la 1844.

Gindeascg7se cineva la indiferenta desdvirsi-

ta, cu care putea sa fie primita o asemenea

incercare, intr'o Tara,

nu ierat o mie de
.cititorY, la paza necontenit, cu care trebuian
s se scrie articolele originale. la atitea si atitea greutatT, disparute astazY. i atuncea
numaT se ya intelege energia si dorul de
muncd al acestor dol oamenT, care NY faceatl

o sfintd datorie cdtr tara lor, scotind o publicatie menitd sa ie atita munca. i atitia
bani. In Magazin') aprurt mai multe articole de ale. luT I3alcescu '), intre care acel asupra staril sociale a plugarilor romini (Des-

fire sloven sociald a muncitorilor plugarY iii

principatele romine In deosebite limpur0 i
cloud articole asupra Cantacuzinestilor (Splitarul loan Cantacuzino i Postelnicul ('onstantin Cantacuzino), acestea din urm dupa documentele incredintate luT de generalul rus
Rudolf

Cantacuzino

2).

Oare care cuvinte

imprudente in cel d'intain articol, care are

meritul de a prezenta supt o forma sistematied ideile sociale aparate tot-de-auna de Balcescu, in potriva cirmuirel actuale ca si in
potriva oamenilor revolutieT, furl, mult discutate la consulatul rusesc. Simpatia aclinca
.

1)
2)

Lista complectA la pag. 10 (nota din prefata inlet' de d. A

I. Odobescn inaintea htoriii lu Mani).

Scrisori, 682.

www.dacoromanica.ro

95

pentru Oran, sprijinitorul umilit si apd sat al

cariT intregi, ura pentru boierul lacom, trindav si vindut strinuluT, in care nicT o nddej-'
de de indreptare nu se poate pune, strigatul
de indignare .fierbinte,. cu care se sfirseste, si
aluzia supdrdtoare la peirea PoloniiT, puserd
libertatea indraznetului autor in oare-care pri-

mejdie: iera vorba, dupa cit se pare, s i se

maT acorde o hrdnire de cti-va anT in umedele Pritaneie, pe care administratia le avea
gata pentru eel, ce-si iubeau taxa si voiat sd-T
imbunatateasca starea dureroasa. Balcescu insa
cunostea prea bine, ce-1 asteapta si de aceia,
inainte ca slubasiT cirmuiriT sa-I ridice pe sus,
ca alta data, iel pornise in strdinatate (1846) ').
Acolo statu doT anT aproape, cercetind prin
arhive izvoarele istoriiT viitoare. a lui MihaY
Viteazul. Cea mai' mare parte din acest timp
11 petrecu in Franta, in Paris si prin imprejurimY: Articolul sgu asupra portretelor, descoperite de dinsul, ale luT Mihai Viteazul ie datat
din Bellevue ; 2) pe aceiasT vreme, iel afig si
pe a cele ale luT MateT i Grigore Ghica 3)
In momentul cind scria oBuletinul pomenit,
Balcescu se afla incd in streindtate, (August
1847), decT intoarcerea in tara trebuie sd-T fie
maT tirzie, pe la sfrisitul aceluiasT an, cind
.

1)
2)
-2)

Ib. 698.
rstoria, 534.

&rind, 698-9.

www.dacoromanica.ro

96

citi 1 generalul Mavrus uantarea RorngnieTn 1)

Cu obisnui ta-T activitate, iel intrebuinta timpul .ederiT sale la Paris cu altele inca de

cit vizitarea arhivelor i bibliotecilor: (( societatea studentilor rominT de acolo, pus supt
patronajul luT Lamartine i avind de scop ajutarea la studi a tinerilor sdracT, i e datoreste i luT. 2) Aceim1 societate, apropiind pe
MoldoveniT de acolo de MuntenT i legindu-T
maT strins de cit inainte, facu mult pentru
popularizarea ideil fecunde a UnireT 3) pe
care Balcescu, ce atita de mult a lucrat pentru dinsa, n'avu fericirea s'o vada indeplinita.
.

III.

Lsind la o parte uncle descrierT de o splendoare de stil neimitabith, care impodobesc pe

-alocurea stilul maY sever 2, l IstoriiT luT MihaT
Vitenzul, Cinearea Rotnanii1 ie tot ceia ce a

scris mat frumos Balcescu. De aceia ie i nsemnat sa se ;ttie claca in adevar iel ieste autorul ieT.

Frumoasa poem in proza apru intaiu in

Romania viileare. Totu0 iea iera cunoscu-

ta de mult foarte bine prietenilor luT Balcescu. Acesta insult* o cetise de maT multe
i

')

lb. 683.

2)
8)

Licrisorl, 699.

Toci:e,cu, 37.

www.dacoromanica.ro

97
:

ori in fragmente si, in 1847, intreagd chiar, la

generalul Mavrus. Balcescu o dadea ca opera
unuT evlavios i patriot calugar i nu-sT recunotea luT singur de cit meritul slab de a
fi desgropat i adus la lumina acest juvaier
datorit infocateT irnaginatiT

dibaciuluT me-

stesug de stil al necunoscutulur parinte. Prilejul aflariT, ar fi fost o calatorie a sa prin

muntf, in 1846. Prerea auzitorilor iera, fireste, ca istoria

pus intre legende

cu calugdrul trebuia de
i ca modestul anonim,

care facea, departe de zgomotele tulburdtoare

ale lumh, asa de minunate lucrurT, iera rudd
de aproape cu Osianil problernatici i barziT
dalrnatienT, cari alcdtuise Guzla luT Meri!nee. Mavrus, exprimind opinia generald, felicit pe autorul de fatd pentru mdiestrita
' minuire a limber si frumuseta icoanelor din
poemd. Protestarile luT Balcescu nu inselard
pe nime i iel se feri, se intelege, de a preciza maT bine locul de edere si numele misteriosuluT personagiu. Prefata din 1850 se
multdmete a vorbi de o mahastire, unde
un egumen puse calatorului la dispozitie manuscriptele afldtoare in chinovia sa, manuscripte, intre care sttea ratacita i Cintarea
.126maniiT,

al

'

cdreia autor ascuns a infrint

toate silintele de a-T da de urma. Ast-fel si

literaritatea prefetiT i chipul neglijent, cu
care toate arnAnuntele permitind .o cercetare,
sint tratate, arata destul de bine, cd Balcescu
&lege.

www.dacoromanica.ro

98

insusT continua povestea, numaT din gustul de

a mentinea gluma.
Cintarea fu retipdrita de Vasile Alecsan-

dri in a sa Romania literara din 1855, unde

aparu si Razvan- Vodd,, fragment din epopeia luT MihaT. De observat ie ca atuncl povestea calugaruluT trece fard observatie. In
1863 insd, opt anT dupa aceia, Alecsandri revine asupra chestiiT i contest printr'o serisoare dreptul de autor al luT Balcescu. Adevaratul autor al poemei ar fi altul, un anume
A. Russo, tovarasul de emigratie al amindurora. Taina literara atit de tarzia descoperita pentru maT mare reputa tie postuma a
luT Russo iera sprijinita pe faptul, c manuscriptul original al poemeT, scris in limba Iranfi aflind la dinsul.
Fara sa contestam acest fa pt, fiind-cd evident ca Alecsan-

ceza, s'ar

dri icra sincer in presupunerea lui si ca n'ayea nici un interes s destituie din autorat pe
Blcescu, saa pe pravoslavnicul sat] calugar,
si in asteptarea publicariI sat mdcar puneriT
la dispozitia cercetatorilor a acestuT tainic ma-

nuscript orioinal o observatie vine de la inceput in minte fie-caruia. ca Alecsandri avea

la iel manuscriptul francez a luT. Russo ie foarte

admisibil, c pe de alta parte exista manuscriptul tot atit de intreg si de bine scris al

lui Balcescu, ie Inca ceva de o sicruranta.

in

afara de orT-ce indoiala : ramine un l'ucru numaT,

s hotarestY care din cele (loud manuscripte, dewww.dacoromanica.ro

99

osebile prin limba,iera cel original,i Alecsandri n'aduse nici un argument. si s'ar fi cdzut

pentru insamnatatea chestiuniT, dar absolut

nicT unul, pentru a indreptAti partenirea redactiiT frantuzestT. Chiar cind aceia ar fi avut
o data anterioard, lucrul nu ie decisiv, fiind-cd
data de 1850 ie numai pentric prefola luX
Balcescu i aceasta putea sa fie pusd inaintea
uneT scrierT anterioare. PAnd aicT decT lucrul
ie cu desavirsire nesigur. Inainte de a trece
la argumentele izvorite din insusT cuprinsul
opereT contestate, o obiectie esterioard se
impune Inca. Ldsind la o parte faptul, e

nimic nu ne indreptateste de a pune pe numele luT Balcescu pata, dacd nu de plagiator,

cel putin de inseldtor, dar pe urmd iera cu
putinta ca acel Russo (Rusu in bund romdneascd), autor presupus al Chaiirii si om pe
care Alecsandri ni-1 prezintd ca spirit ager,
cultivat si destul de poetic s se fi marginit
aproape la aceasta d'intditi si ultimd opera ?
Dorul de scris ie ceva neastimparat din firea sa si

cu gret se poate admite ruginirea imediatd

si

pentru via(a a condeiuluT care a pus pe hirtie un

asemenea juvaier de limbd ca opera pomenitd.
Cu ideile maT prozaice ale timpuluT actual,
care nu maT crede in ndvlirile neprevdzute
si capricioase ale MuzeT cdltoare, lucrul ie
cu desavirsire imposibil chiar. Si apoi, pe

linga insusirile rare, cu care iera inzestrat acest asa de sgircit in compunere i asa de
www.dacoromanica.ro

100

modest personagia, trebue sa-T acordarn si

marinimie neobisnuit, de oare-ce trdind Inca 1)

pe vremea publicdrilor repetate ale presupu_

sesi Sale opere, n'a aflat cu cale sa ridice o:.
data glasul sat de tirnpuriu amortit, pentru
a protesta in potriva until calugar, care-T fura
asa de putin crestineste .drepturile sale de
autor.
Atitea cauze decY, care fac de la inceput

Inca sa se priveasca destul de sceptic revendicdrile prietenestY in favoarea unul autor atit

de putin ingrijit de soarta operelor sale,

Aceasta pare a fi fost i parerea tuturor
celor ce s'au ocupat de Balcescu. In scrisoarea asupra cestuia. d. Ion Ghica aduce fapfe

terneinice in potriva ipotezeT luT Alecsandri,

citirea anume de Balcescu a poerneT, frd ca
id s ft pomenit un singur cuvint de Russo
.si sprijinirea la autefrid a tainiculuT calugar
din tr'. o mnstire. In ceia ce-1 priveste
personal, autorul scrisoril socoate,
si aceasta iera parerea si a cclor-l-all-T ascultatorT
c ducrarea fusese prelucrata de pana si
de imapinatiunea sa ).) 2). Nu ie vorba, la

sfirsit d. Ghica pare a nu fi toCrnat sigur de

acest fapt si frumoasa urare cdtre autorul,

ori-care ar ft iel, nu ie tocrnaT in favoarea luT
1)

2)

Russo a nulrit in 1869 (Widow, G,sch. Burn. Schrifttums,

Wernigerodo, 1892, p. 90).

Scrisori, 684--5.

www.dacoromanica.ro

ICU

011 cum o fi i on i eine o fi

fost autorul, spune d-sa, calugar sag mirean.
din veacurT trecute sat din timpul nostru, upar s1.4 fie tarina, cacT cu frumoasa si mindrd floare a inzestrat literatura rorning. Impresia generala, care se desface din cele stiute
i povestite de d-nul Ghica asupra acestel controverse literare, ie fard indoiald insg. in poBalcescu.

triva ipotezeT Russo. DomniT Odobescu, intr'o

not a d-sale la Cintarca RomnieT '), si
Tocilescu, in brosura adese orT citata, sint
aproape de aceiasT prere. Dacd amludoT
.

mintuie cu o usearg indoiald asupra faptuluT,

daca d. Odobescu in special ar fi dispus s
vadg in poema 20 scumpa i pretioasa reliquie in care se unesc amintirile a doT tinerT
Romini cu inirnT inite i cu talente puternice,
tot d-sa observ cu dreptate 2), cl asmnrT
curioase exist intre planul CintgriT si introducerea proiectata de Balcescu pentru Istoria luT MihaT, i d. Tocilescu insist asupra
faptuluT, c Alecsandri iera, dintre toti prietenii
luT Balcescu, singurul cunoscgtor al taineT literare, pe care a descoperit-o.

Procesul a durat maT multa vreme de cit

ar fi trebuit, fiind-ca dovezile interne sint

zdrobitoare. Ce ie dreptul, multarnitg. fenomenaleT zgirceniT in a-sT comunica ideile, care

a distins toat viata luT Russo posterioara

,
2)

Istorih, p 646.
Ibid. p. 549.

www.dacoromanica.ro

'

102

presupuseT compunerT a CintariT, proba nu se

poate face prin compararea cuprinsului de
forma si de fond al acesteia, cu fondul si forma
altor opere ale aceluiasT presupus autor '). Dar,

fiind-ca, de cind ie lumea, nu s'at intilnit doT

oarnenT traind cu acelasT capital de ideT si

fiind-ca, precum vom vedea, autorul CintdriT

i al IstoriiT luT MihaT gindesc tot ast-fel, dar
perfect ast-fel, trebuie sa ne resemndm odata
a lipsi pe bietul Russo, care numal ast-fel de
scriitor nu pare s fi fost in viata luT obscura,
de aceasta glorie usurpatd.
Ca fond intditi. Prefata istoriiT luT MihaT, deo-

sebite vederT critice presarate in aceiasT opera,

nein cetatele judecap statorn ice, care um plu serisorile de dupa pribegire ale luT Balcescu an una
i aceiasT parere generala asupra istoriiT, spusd

pe toate tonurile si imbracata in toate hainele.

Conceptia ie pe deplin metafisica: supt ochiul ProvidentiT, natiunile, de o potriva in-

dreptgtite la viata, merg spre un scop, care

nu ie de fel ascuns, dar care cere mult taiere
in faptele istorice pentru a-I pune in deplina
lumina. Acel stilp de foe ,'ndrept ind in mijlocul haosuluT de veacurT, drumul ratdcitor
si adese on dureros al popoarelor, ce se inalta si cad la un sernn din mina celuT de sus,
ie progresul. Ca in toate Balcescu e optiMdruntele leered datorite Ina liii Russo, o farad, oezdtori le la tars", (Rudow, o. c. p. 90, 112) ad an cuprine prea
deosebit de al Cintirii", pentru a permite comparacia.

www.dacoromanica.ro

103

mist si in aceasta : peste ruinele impdrdtiilor

cazute. peste civilizatiile sfrimate brutal de
mina barbaruluT, peste timpurile de ignoranta
si de apasare, cind on ce lume ideald macar,
ie inchisa celuT ce sufere, popoarele, ce-sY dati

din mina in mind faclia vietil, merg inconscient dar sigur, spre aceiasT tinta luminoas,
din ce in ce maY limpede. TotusT, orT cit aTmodela istoria dupa un plan preconceput, stri,
vind fa ptele indaratnice in formele sale rigide,
nu te potT impiedeca de a te lovi de esceptiT
striggtoare la aceasta lege optimista. Fostat un progres opt veacurf de intunerec, tulburat numal de scinteierea armelor, intregul
veac de mijloc, aspru, brutal si mistic, dupa
stralucita inflorire a civilizatiiT, splendide in
putrezirea sa morala, a Romanilor, i. in insus1 domeniul luT Balcescu, stdteati RominiT
maT aproape de tinta ultima a progresuluT la
1840 decit pe vremea luT Stefan orT MihaT ?
Stinghereala teoriil ie lecuita printr'o alta
ipotezd : aceia a pedepseT divine, cazind pe
popoarele vinovate. Bine inteles, cd declarindu-se multumit cu esplicatia, Balcescu nu cu-

get la problemi atit de discutata in timpul

reformeY i atit de putin rezolvita, a impacariT

acesteT pedepse, admitind liberul arbitriu in
vinovatT, cu prescienta diving., care da fie-

caruT popor o misiune hotarita, pe care Irebuie s'o implineasca. De alt-fel, 0 esplicatie
verbald nu costa mull in asemenea materiT.

www.dacoromanica.ro

104

In Cintarea Rorn4Iiiit avem aceiasT teorie 5i

esplicatiile din prefatd fac si maT evident intelesul deosebitelor pasagiT. Cind legea cade
i cu dinsa libertatea, cind vrajmdsia intereselor imparte o societate in cloud tabere, pindindu-se si urindu-se, ceT ce at drepturi si avere i ceT ce nu le at, atunci lumea sta in cumpand de peire '), dreptatea dumnezeiascd
intervine i blastmd pe ornul ce alunecd in
calea nedreptatiT. Asa s'a intimplat cu Ro-

i coboritoriT lor at mostenit gresala, a

cdreia pedeapsd va tinea pAnd c gresitiY, caindu-se i ispasind pacatul, vor reveni in calea
DornnuluTo. Niel un lucru nu ie menit peiriT,
cad alt-fel pelerinagiul cdtre progres ar fi oprit :
din robie se naste libertatea, din neorinduiald ese rinduiald. Ar fi o muncd prea usoard cautarea acestor ideT, care se intilnesc la
fie-care linie aproape in opera discutat: flu
maniT,

intilnesa dccit urgia

5i pedeapsa luT, ldsind popoarelor singure ((rdbdarea i viitorul 3). Popoare1e-5T pierd sfaturile si rdtdcesc din calea dreapta sau adorm,
dar nu pier in zilele veacurilor. zice iel ceva
maT departe 4). Intreg planul Cintdrif, plan
pentru care o laud maT ales cel ndscut istoric, in introducerea sa, intreg planul acesta, ie
dornnuluT

2)

,
1)
B)

')
4)

Cint area

3r

XVI.

Ibid. XXI.
Ibid.

Ibid. XXIV.

www.dacoromanica.ro

105

menit sd desfsure ideia optirnistd. Dupd infringerile si umilirile ultimelor veacurY, pe

care le strAbate in viziunile sale de apocalips
colorat i duios, nici un blastdm, nicT o incrucisare deznaciAjduitd a minilor, dar nicT o
resemnare in aceiast vreme. NicdirY Domnul

a dat. Domnul a luat; inima plina de nadejde a luT Balcescu nu-si poate face sila de a
pleca fruntea inaintea faptului indeplinit; robia, domnia straind, apasarea i saracia, acestea sint nurnaT nourY, cari trec pe deasupra
sesurilor fara s lese cerul de yard intru ni-

strdlucitor. Dumneiel if imprdstie

zeti i-a adunat in minia
dupd ceasul ispdsiriY, si mina-T aduce iards1
mic maT putin limpede

luT,

pe calea cea dreaptd, ducind spre maT bine,

pe fiul risipitor. oCinge-ti coapsa, o tara
meal si-tY intdreste inima... Duhul Domnultlf

'

trece pe pdmint.
Si ideia se impunea luT Balcescu. In puterea careT alteia se putea ridica poporul romanese de cit in puterea acesteia ?

Din punctul de vedere real, istoria nu ie

de cit un lung si rdspingator sir de nedreptacT: de la inceput si pana la peirea in lariat
a pamintulut. cel maT tare a mincat pe eel
.

maY slab, si-1 va minca tot-de-a-una. In fun-

dul padurilor primitive, cu piatra in mind, in

jurul mese verzY a diplomatiiT moderne, intrigante si urubarite, ie aceiasT poveste, egoista i profund imorald. Dar aceste ideT nu
www.dacoromanica.ro

ro6

sint de naturd a rdscula masele impotriva apasatorilor ; avind un asernenea crez in minte,
cu greti ridici mina in potriva asupritorului; a
propaga ast-fel de ideT atuncT, ar fi fost o crima aproape.

Cu cit era maT mingiietoare, maY

trezitoare din mormint, ideia unul Dumnezea

hotdrind din cerurile luT drumul sortit al natiunilor, pedepsindu-le ca un parinte, aca s
se indrepte si ea sd fie iardsT yin), si dindu-le
dreptul de a protesta cu arma, impotriva celuT ce incearca a le stavili mersul. Ie patriotica aceastd ideie i patriotismul, aceiasi iubire de tard fara pareche, insufleteste strigatul
indignat de dupa Mirislti i declamatia dulce i inflorita din ..Cintarea a:
Patria ie cel
maT d'intaiU si cel maT de apoT cuvint al
ornuluT, intr'insa se cuprind toate bucuriile

luT, simtirea iel se naste de odata cu noi si

ie nemarginita si veolica ca i Dumnezeti ').
Nu ie acesta omul care striga din Ardeal :
(4Nu ie umilire mai adinc simtit decit aca

care jigneste mindria neamuluT 2)?

Ideile politice i sociale din ..Cintarea a
resc si rraT mult Inca parerea, a in adevr a luT
Ildleescu ieste Istoricul luT MihaT Viteazul iera

in politica, ceia ce s'ar numi un national liberal, in intelesul, in care s'a spus la inceput
1)
2)

Cintarea RomAniii, XXVI.

JI n'y a pa% d'humiliation plus profondment gentle quo cello
qui bless(' l'amour propro national (12 Maid 1849). Amintirl

din pribegie, p. 264.

'.e4,

www.dacoromanica.ro

107

acest cuvint. National intain i nnainte de

toate. La Paris scrie vorbind de un articol in pregatire : tinta nationald ie chestia
Inti, gchestie de viata si de putere, atit in
lguntru cit si din afarg0 '). Nu o data il
vedem puind in fruntea lucrurilor de cistigat,
existenta ca popor i nevoia de a fi intaiu,
pentru a putea sa ieT in discutie chi pul cum veT fi.

Dupd cdderea revolutiiT, iel ie dintre aceT. cari

jertfesc democratia pentru a cere un dictator:

in BucurestY Inca, scrie luT Magheru s se prodame ast-fel la cel dintaiti esec al cauzeT

nationale, in Ardeal aduce pe tapet regalitatea unuT strain, a unuT polon, Bemsi aceasta
numaT fiind-ca arma luT Bern putea sd ne deie,

dupa a luT credinta, viata nationala.

In al doilea rind numal, vin pentru iel ideile
sociale. i aicT Balcescu ie tot asa cum il cunoastem in fie-care imprejurare, putin cam
sentimental, dar stiind sa puie paza inchipuirii sale, cuminte maT tot-de-a-una i practic. Acelas om care, singurul in principate, invoca
pe Dumnezeul armatelor in timpurile de inflorire deplind a romantismuluT politic, cum if
zice i el 9, care striga c toata silinta RorninuluT trebuie sa se indrepte cdtre arma numaT*,
se fereste de a cadea in visdrile filantropice ale
multora din tovardsiT saT revolutionarT. Una
din cauzele de neimpdcare cu Rosetti, pand la
'). Amintiri din pribegie, 426,
2).

Ibid. 357.

r,-

www.dacoromanica.ro

io8

la urma, iera socialismul acestuia si ura, pe care

o profesa contra propriettil in general. Bal-

de aceasta Were

poate
bine facea ca nu iera de aceasta parere : in Ques-

cescu nu iera

lion conomique, ii vedem cerind pentru apa-

satul si sgrAcitul ;Aran dreptul la pamint, improprietgrirea. Mica proprietate a fost pand

la lima idealul acestuT orn prudent, de o potriva de indepartat de egoismul sec al boierilor si de constructiile imaginative ale visatorilor (reveurs) '): in Romania solutia ar avea
maY .multY sorti decit aiurea, multamita, zice
iel, primitive lucrarl a pgmintule, paraginit
in mare parte 2); iea ar opri apoT crearea unuT

primejdios si gata de rascoale proletariat urban 3), ca si emigrarea neincetatd. Nu ie proprieta tea un rau, ci abuzul fcut de dinsa si
datoria legiT ie sa taie calea acestuia numal ').
PrieteniT luT vor fi dee moderatiT, simpaticT
une intelepte reforme a starif tdranulul, pe
care maY mult de cit orT-cine-1 plingea pentru chipul de rgsplatire al munciT sale ucigatoare, dusma nil sal vor fi boieriT. Pe acestia
IT are necontenit inaintea ochilor in sarcasmele
sale. UnguriT sint, zice ieL ciocoiin Ardelenilor, i pentru dinsul nu poate fi maT groznica insult adusg lor : _UboieriT, asa mintuie
2).
3).

4).

Qeition conomique, 65.

Ibid. 66-7.
Question conomique, 40.
Ibid. 65.

www.dacoromanica.ro

109

iel broura pomenita '), nu sint nici Ron-ant,

nu sint nict Rust; ieT sint boiert, i atita tot ').
In Cintarea Romdniit ace1e0 ideT, ezact acelesl. In materie de stapinire strdina, nict o
partenire pentru vre-o lighioien apasatoare,
i tim ca nu tot aa cugetaU tott oamenit de
la 48, chiar ceT de un patriotism nebdnuit. Pentru Bdlcescu nu ie deosebire de facut intre Turcul pagin, Neamtul mieI i Iuscalul salbatec,

tott treT una sint pentru dinsul, i, maT tarzitt, dacd va fi silit s aleaga pe unul, iel se
va hotari pentru pagin, ca fiind cel maT slab.
Ie evident ace1a0 om, care nu scapd nici un
prilej de a starui pentru lepadarea orT-careT
simpatiT fata cu strainiT, energicul orn politic,
care nu ateaptd mintuirea decit de la noT inOne. Ca idet sociale pe urma, protivnicul lut
Rosetti in clubul cduzaOlor din Paris se recunoate destul de tior in cel ce a scris: cel
ce nu cunoate nevoia legit, nu cunoaTte ce ie
libertatea, cad nu poate fi libertate fart lege,
pi cel ce nu se tine de duhul legit se lea Odd:
de libertate. Iar4T o ideie indefung repetatO.
Intoarcett cite-va pagine i vett vedea indignarea clocotind in dosul aprinselor rindurT, in care
infiereazd dup cuviinta aceastA fiard... robia,
tot acolo vor fi judecati en asprime boierit
neamurilors i, pe la sfiritul poemel, acel cc
Question deonomique des principautds danubiennes, Paris,
Charpentier. 1850.
'). Ibid. 85.
1).

www.dacoromanica.ro

II 0

doineste cu durerea bietuluT plugar legat de

brazdele udate cu sudoarea luT de singe
sintem pribegT in coliba printeasca i strainT

in pmintul nostru de nastere, are o asdrndnare maT mult decit intimplatoare cu autorul .ChestiiT economice., care-0 deschide cartea cu aceste rindurT, ce aduc aminte clesvir-

situl tablot de mizerie al luT La Bruyere, cu

ceva maT mult sin-10re Inca si durere pentru

nenorocit:

O stafie sarbada (have), in frigurT, slabA,

abia acoperitd cu zdrente, iese de supt pamint:

strinul cuprins de o impresie de durere, se

intreabd, daca ie un chip omenesc sail vre-o
fiinta necunoscutd pentru tiin acea care st

inaintea ochilor sdl i numaT cu vremea des-,

copere in aceste liniT slabite urma uneT marl
ii innalte obirsiT; zimbetul amar, care i se strecura pe fata, privirea dureroash, dar inc6 min-

dr, care se ridica spre cer din cind in cind,

dat de gol o suferinta nedreapta, in potriva
cdreia acea privire si acest zimbet, se pling.
a de slaba
Ar maT rminea o obiectie
pi aceia, ca abia se susOne : nepotrivirea de
stil intre cele scrise de Balcescu i Cintarea. IususT d. Ion Ghica o recunoaste: stilul
istoriculuT an fi dimpede, strins, nervos si e-

legant, pe cind acel din poem!, s'ar deosebi

maT ales prin insusirea de a fi .inflorit Si poetic. '). Llsa cd nimic nu ie thaT esplicabil de
').

&dear:, p. 682

www.dacoromanica.ro

II I

cit a-cf potrivi felul de scris dupa subiectul de

tratat si a-I schimba asa de mult chiar, din

aceasta pricing, incit foarte puOn asgrnAnare sa

eziste intre doug opere iesite din una i aceiasT

mind, dar deosebirea nu ie tocmaT asa de insemnata, pe cit se pare. Cind Macaulay, de pilda,

se incearca in poezie i scrie asa de suggestivele si sobrele sale 0 Lays of ancient Rome.,
ce ie dreptul cu o oare-care greutate nuniaT potT

gasi in poezie insusirile care-I disting ca istoric, dar cu Balcescu ie depart, de a fi tocmaY
ast-fel. Fara indoialg c descrierea amanu n-

tita a uneT niictr strategice sail judecata u-

nor izvoare discordante nu poate sgrndnn cu in-

fioriturile nen pgrate si avintul puternic de lirism, care caracterizeaza haina de purpura a
oCinta,rif, dar indat ce comparatia se face
intre pasagiT cu un intdes aproape similar, ingrozitoarea nepotrivire de stil dispare. LuatT
de pilda, clasica descriere a ArclealuluT i, maT
mult decit dinsa, rninuna ta elegie asupra ruinelor TirgovisteY. pe lingg care prozaicul vers
al luT Cirlova isT pierde tot efectul, si vet1 vedea de nu samana ca doug picdturT de apg cu
cele maY pompoase perioade ale 0 CintariT . Dupa

ce vorbeste de totT voievoziT, ale carora trium-

furl s'aa perindat la umbra turnurilor mincate

de vreme, iel continua, pe tonul mare; al uneT
epopeY: Umbrele acestor eroicT luptatori pare
ca le vezY inltindu-se singura tice si tdcute
imprejurul acestor ruine; adierea vintului ce
www.dacoromanica.ro

I I2

sufl din CarpatT, suierind in turnul pustia, ne

pomeneste nurnele lor si undele marete ale
IalomiteT par a cinta necontenit un cintec de
mdrire intru gloria lor .. Ie o amintire din
Volney aic1 acel Volney asa de popular la

nob, incit cinste rezervatd. unuT Florian din

nenorocire

unuT Gessner,s'a bucurat de

traducerT Inca '), dar ie i ceva maT mult deNici o anemie stilistic, nicT o declamatie sacd i fdra de rasunet ; in fluenta lor
muzicald i tristd, aceste done fraze serpuitoare
cit VOlney.

.ajung splendoarea ingrijita a celor maT frurnoase

bond?! din Flaubert orT din Irving. Si sa se

maT spuie, c omul care putea scrie asa, n'ar

fi vrednic de a cinta in proza mdestrit durerile teriT sale ? Dar la cea d'intaitt inspec-

tie a teseturiT de frazd din amindoud operele,

identitatea autoruluT se impune. Sa lasam dee
In pacea luT obscurd pe A. Russo, care pare
.a fi fost un revolutionar convins i un om foarte
respectabil, i sO. dam Cezarului ceia ce este a
.CezaruluT.

IV.

In curind iera sa vie pentru Balcescu vremea de a-s1 exprima ideile si alt-fel de cit in
entuziasmul liric al uneT poeme tinute departe
1).

Posed una din acestea Mean do editorul jAnienluI Beldiman, un oaro care Cavaler de Balica, om care Ile zis in
t.-eacat, traducea dental de bine operele in, ends carom anina retete de dulcet! vi de elixirurI .pentru via lungV.

www.dacoromanica.ro

,4

113

de bdnuitoriT ochT aT sthpiniriT. Incd inainte de

debuturile sale literare si de plecarea in strdind-

tate, Balcescu intrase in acea societate secreta,

care, cu citT-va anT maT tirzia trebuia s aduc
revolutia de la 1848. Iera prin 1843, toamna,
cind, zice d. Ion Ghica, intr una din acele cd-

ldtoriT nocturne, pe care le fdcea asa de des

cu prietenul sda, o intilnire cu maiorul Tell
' aduse formarea Fratlil. Membril nu ierat multi
la inceput : afard de eel trel eff si initiatorT
'ai miscdriT putinT se gramddise in jurul steagulul noa in Virile romanestT al Drepttiy
si

."

Fraterni tatiy ').

Cam tot pe aceiasT vreme o alt societate,

cu scopurI literare numal, lucra Inca maT puternic pentru propagarea ideiT de unire. In
acea societate se intilniaa putiniT scriitorl al
timpuluT, cari incercaa s dezrnorteascd necultivata i greoaia limb& strabuna : Balcescu vedea acolo pe fruntasiT renateriT literare moldovene, Cogalniceanu, Alecsandri i Negruzzi.
,

MaY lipsia Eliade, maT tirzia numaT cistigat de

tinerT, pentru ca toate numele literare ale timpulul sa figureze pe lista societatil bucure-tene. Un poet de talent si urmaul unul tata,
poet i iel i poate maT mare de cit fiu-saa-dacd ie cu putinth a fi poet mare pe asemenea
vreme de limbd dura si tulbure--iera presedintele societdtiT, Iancu Vdcdrescu; Balcescu si Ma1) Serisorl. 689.
Schite

www.dacoromanica.ro

114

iorul Voinescu II, om, dupd cit se vede, cu gust

literar i pricepator in aceste lucrurT, impliniati
sarcinile de secretarT. Adundrile se faceau Lunea ') i probabil cd multe sedinte trebuie s fi
trecut, pand un membru maT activ aducea aminte

printr'o bucata citit acolo, ea' in definitiv iera

o societate literard. ('Nicu Balcescu, spune d.
Ion Ghica, prin activitatea sa, a fdcut mult
servicin societatiT literare 2).
In curind insa fuga in strainatate, in urma
articoluluT indraznet din Magazin, il desparti
de amindoud societatile, politica si literard.
Acolo, in Paris, asisth la pregatirile mariT miscari revolutionare, gata de a isbucni. Din nenorocire, o singura scrisoare a luT de pe vre-

mea aceia nu ne arata felul cum, intr'un medin non, se prezentati ideile sale. Lans vazut cercetind bibliotecele in cautarea materialuluT istoric pentru operele sale viitoare; aceasta
tinu aproape doT anY.

Intors in tard pe la sfirsitul anuluT 1847, iel

afld pe tot.T in fierbere. Vulcanul de la 1848
nu izbucnise Inca, dar in apropierea marilor
turburdrT sociale, ca si in ajunul celor cos-

mice, o stare de neliniste, o agitare neastimparata a spiritelor, raspindindu-se cu o iuteald

uimitoare pAnd in locurile cele maT departate,

anuntd sinistrul, gata de a se intimpla. Pretutindenea guvernele 'nu se simtiati tocmal si').

Serisori, 698.

2).

Ibid.

www.dacoromanica.ro

115

gure fat cu exasperarea maselor: reforma electorald, rdspinsa cu atita indardtnicie de clasicul aparator al mediocratiiT, Guizot, ridica
tot maT puternic glasul nemultamitilor in Franta.

Poate la aceste semne de furtund facea aluzie

Balcescu, cind scria in Cintarea RomdniiT :
((DecT timpul sosit-a, semne s'au ivit pe cer,
pamintul s'a cldtinat de bucurie, un blastam
groaznic s'a auzit despre apus i toate popoarele
s'au desteptat 1). Lucrurile care se petreceaq
in principate atitati spiritele tot maT mult, in

Iai ca si in Bucuresti.

Nu voiti intra in amdnuntele revolutiiT de

la 1848 : nicl locul nu m'ar ierta, nicT scopul,

pe care mi 1-am pus inainte. Void cerca insd
s relevez partea loath de Bdlcescu in toate peripetiile revolutiiT, i partea aceesta numaT

mica nu ie.
Dupd revolutia francezd din Fevruar, cind
studentil rominT veniti in pripd, aprins1 Inca
de entusiasmul celor, ce spulberase monarhia
burghezd, cuminte i prozaic a luT LudovicFilip, intdritat. i maT mult spiritele, Balcescu
reda cteazd poate proclamatia revolutionard apdruth apol in Iunie, la BucurestT i Islaz 2). Tot

iel face parte impreund cu A. Golescu-Negru

2).
2).

Cintarea EomAniil, X.
Scrisori, 706. Stilul cam neiudem5nat, de o naivitate ora-

cuthra, ar face mai probabill stribuirea acestei programe lui

Eliade. Argumentele ce
adunat intr'o carte recentit in

acest scop (Eliade, Amintiri din pribegie, ed. thou...,

Bucurcsti, 1891, p.p. 702 sqq.) slut lipsite de valoare.

www.dacoromanica.ro

116

d.. Ion Ghica, din (,Cornitetul executiv ales

de societarT. Intr'o scrisoare cdtre cel d'intdit,
la 4 Martie.185 r, Balcescu, vorbind de partea
luatd de dinsul in miscare, prezintd destul de
vitt situatia st si a celor-l-altT doT aleV. TustreY ierati privitT, zice iel '), ca un rdtt trebuitorit; invidia i bdnuiala patrunsese intre revolutionarT inainte ca scopul sd fie atins ; meritul evident al luT Balcescu, cultura luT deosebit, ii faceau tinta tuturor conciliabulelor rautacioase ale acelor, ce se credea0 puT in umbra
prin alegerea luT. Entuziasmul de la inceput
dispdru mult in aceastd necontenitd hdrtuire de
intrigi, in neobosita observare, pe care trebuia
s'o aibd pentru fie-care din faptele luT cele maT
nevinovate. Dupd plecarea d-luT Ion Ghica la
Constantinopol, si faptul ie caracteristic,
Bdlcescu nu indrznia sd deschid scrisorile

acestuia aiurea de cit in adunarea generald,

de frica presupunerilor 2). TotusT iel urma cu

activitatea luT obisnuitd, uitind in fata scopului de atins toate mizerille i necazurile meschine ale momentuluT. Prin ajutorul luT si al
d-luY Ion Ghica se comunica la Giurgiu cu Ma-

gheru, care sttea acolo, in asteptarea evenimentelor '). In sfirsit, dupd impartirea rolurilor
intre conspiratorT, Balcescu trebuia s meargd.

la Telega, cu cdpitanul Teologu, pentru ca,

'). Amintiri din pribrgie,. 479.
2). Ibid. 480.
ScrisorTr 706.

www.dacoromanica.ro

ri 7

ridicind pe ciocanasiT din ocna, s mearga pen-

tru a rscula PldiestiT, unde revolutia avea aderentl printre negustori ').
MaT cu trudd, mai cu neintelegerT, ziva hothrita veni Nu ie locul aief sa descriern scena
de entusiasm popular de la Islaz, .mersul micif otirT revolutionare spre Craiova, porunca
Jul Bibescu de a omori pe ceT citT-va indivizt
tulburdtorT 2): cind vestea celor intimplate
sosi in BucurestT i acelasT Bibescu trebui. supt

presiunea maselor arnenintdtoare, sd-sT aleagd

ministri dintre revolutionarf. Balcescu face -

parte din ministerul de la i i Iunie. Absent in

ziva aceia,. poate Inca in judetul Prahova, predicind sprijinirea miscaril.iel refuzd la sosirea lui in capitala, trei 4ile dupd aceasta ').
Cauza demisiiT ar fi fost, zice iel in scrisoarea
citata, aceleasT, bnuelT neindreptatite, cu care
avuse sa lupte ca sef al conspiratorilor. StaruntY repetate din partea prietenilor ii fac s
primeascA, in sfirsit, locul de secretar al guvernuluT. loc, pe care-1 ocupa pang la urma 4).
1).

Serisori, 709.
Elias -lidgnanit, Ifistoire politinthi et tociale 'des principants
danubieimes, 416. Aenzarea ieste lea intemeiatb. ? Publicatil reeente cant. en dreptate, se pare, a 'pane in laming,
real frurnoasii activitatea demnulai de la 1848.
8). Amintiri .din prfbegie, 980. *.
4). Ibid. Aeestni fapt se datOreste pastrarea adder revolutiii, in
niste 4losare semnalate cereet3torilor, dnpl publicarea aeeStui
articol, de (I-nal N, Mandrea (Anul 1849, data hirtiile -lui
IiAleeseu, In Convorbiri lit rare, XXVI, .n-rele 11 i 12).
2)

www.dacoromanica.ro

118

Scrisoarea din care datele aceste sint estrase,

ie plina de a cel desgust pentru cele facute,

pe care i-I produsese necontenitele acuzarT dusrnanoase ale celor din Brusa. In timpul micanT Insi, Balcescu iera departe de a vedea lucrurile aa de intunecat. Revolutia de la i I
Iunie, scrie iel cincT zile dupa proclamatia lei,

a fost cea mai frumoasa, ce s'a intimplat vreo-data" la un popon) ').

Actul solemn de la

Mitropolie, sfintirea steagurilor de a doua zi,

II umplu de o bucurie pe care numaT in asemenea imprejur5A o poate simti un om cu inima lut Balcescu. ((IrnT aduceam aminte, scrie
iel d-luT Ion Ghica, de ziva aceia, cind, acurn
cincT anY, juraram noT patru 2) insi acolo, intocmirea societatiT noastre, care acum mintui
taxa,. In curind insa, cele d'intaiu iluziT trebuian s cedeze in fata uneT realitatT destul
de triste; fara sprijin in strainatate Franta
insasi se sfsia singura in luptele de partide

i de clase,fra alta armata de cit neinsem-

natele puterT ale luT Magheru, revolutia iera

slabita Inca de vesnice neintelegerT si de tradarT necontenite. Guvernul intreg fu arestat
de reactiunea rusofilj, a colonelilor Odobescu
si Solomon: Blcescu se afla intre ceT arestatT 3). 0 miscare a po poruluT libereaz5, pe prinsT,

vrajmaOT revolutiiT cad in mina

2).
2).
3).

Amintiri din pribegie, 39.

Care iera
4lea ? Poate Boliae, pomenit
Ibid. 40.
1

acestora
la

www.dacoromanica.ro

p. 479.

pi

119

Balcescu ie insdrcinat s meargd, cu Mitropolitul i o sam de notabilT, pentru a pune mina

pe Solomon ') Din cauze nelgmurite bine, iel
s'a edit maT trzit de participarea sa la o faptd,
pe care o nurneste insusT o curs. nevrednica
2). OrT-care ar fi fost insa motivele acestel

tarzil parent de rat, interventia luT iera dintre

cele maT folositoare fatt cu furia noroduluT, care

ameninta viata celor dol seff reactionarT si numaT obisnuiteT sale moderatiT si nu, cum s'a
pretins de rdu-voitorT, uneT complicittT cu

oamenT, cari evident urn-lariat alte scopurT de

cit ale sale, trebuie atribuitd aceasta interventie
impciuitoare. Dovadd despre adevratele sentimente ale luT Balcescu fafa cu vrajmasiT re-

volutiil, ie silinta, pe care si-o da pentru a nu

lasa pe Rosetti sa scuze lovitura de stat a colonelilor si refuzul luT de a iscali proclamatia,
in caz cind scuzele ar fi prezentate ca viind
din partea guvernuluT.

In retragerea revo-

lutionarilor catre Cimpu lung, retragere FAcutd la zgomotul navaliriT Rusilor. Balcescu
intovrdete pe tovariT seT de idel, cu cari
revine apoi in momentul cind poporul, izbutind sh infringd Inca odata o miscare anti-revolutionara, rechiamd in capitala pe oameniT de
la Islaz. Poporul nostru, al capitaleT, scrie.cu
entusiasm Balcescu d-luT Ion Ghica, trebuie insg.
1)
1).

Rdgnault, 426.
Un guet-a-pens indigne, Amintifi din pribegie, 483.

www.dacoromanica.ro

.;

120

sd stiT, fart flaterie, cd a intrecut pc toate popoarele Europe, chiar si pe ParisienT '). Acest
optimism in judecarea faptelor trebuia s scada
ins tot maT mult in fata greutatilor de tot
felul, de care iera s se loveasca Revolutia, si
la urm sd.
Sprijinul francez, cu atita patimd asteptat,
nu venia. Lamartine trimisese. pe Dr. Mandl

ca agent confidential al Republice, dar aid

se mdrginia totul. Dacd generalul Aupick, re-.

prezentantul oamenilor din Fevruar la Constan-

tinopol, nu pierdea prilejul de a vorbi in favoarea rgsculatilor, nicT o interventie diplornaticd nu cdta sd asigure pozitia guvernuluT
din. Bucuresti.

Cu toatd buna-vointd. posibild,

Franca nu putea spune un cuvint hotritor, in

mijlocul .tuiburdrilor zilnice, care primejdui2
durata republiceT insd.sT. Cind. baricadele din
Iunie se ridicard si salvele incepurd s rasune
in foburgurT, cind o clipeald guvernul moderat
se elating in fata steaguluT ros, orT-ce sperantd,

peri din partea aceasta 2). i in acest timp

puterea protectoare intaria pe fie-care zi std.ruintile pentru a se pune un capdt ((anarhiiT;) create de revolutia din Iunie. Poarta iea
insdsT, care pdrea bine dispus la inceput, adopt in cele
Zile ale luT August a
linie de conduit cu totul alta: cuvintele nesigure ale luT Suleiman-Paa numaT incredere
1).

2).

Amintiri din prilygie, 42.

Ibid. 33.

www.dacoromanica.ro

121
.

nu puteati sa inspire tinerilor, cari se vedeatt

ast-fel, cite-va luni dupa ce crezuse, ca scopul visat ie si ajuns, in primejdie de a se
pierde ieT si de a atrage in. cdderea lor i
cauza aparata de dinsii.
Sfirsitul tragic s'ar fi putut amina insa cu
o intelegere mai deplind, de cum exista intre
oameniT revolutiii. Certele incepuse inainte de
9 Tunie chiar ; izbinda nu iera de natura sa Irn-

pace ambitiile rivale si poftele de stapinire.

Cu gret ai fi putut gdsi intre capii mischrir
trei oamenT, cari sd fi avut aceleasi idei, cari
s fi luptat pentru acelasT scop. Unii nu-0 da
deati samd singuri de ce racuse. altiT se inspiiimintah inaintea prdpAstiii deschise.

Cei

mai multi cautao s profite de zilele nurnarate ale revolutiii. PutinT, foarte putini, ieratl
aceia cari lucrase in deplind constiinta de tinta,

C2 voiat s o atinga si cari vazuse in miscare, nu un calcul de interese, on o visare filantropica i neguroasa, ci un intreg program
bine chibzuit, a caruia menire iera s schimbe
pacatoasele conditiT sociale ale ;Aril%
Balcescu sff afla .printre acestia si, fiind-ca seafla printre acetia, trebuia sa fie invins de

masa cea mare a intrigantilor si tundtorilor de

Guvernul, pe care-1 doria iel pentru
revolutie, trebuia sd fie un guvern energic i
tare, fdr sentimentalitate in politica luT, dar
calauzit de principii de dreptate si de morall
fraze.

www.dacoromanica.ro

122

i fard sa se inornoleascd in singe '). Din nenorocire, in locul acestui ideal, iel nu intilni
de cit oarnenY nehotariV si, de multe on, rag
intentional!. Cu o durere adinca, trebui iel
s vada stergerea aceluT articol 13, care, cu
aproape doud-zed de anT inainte, iera sa aducd
puling dreptate taxa nuluT, facindu-1 stapin pe
bucatica luT de pamint. Abia dupd multd
muncd i indelungate struinti, putu Balcescu

sa cistige votul universal si direct si aceasta

dupa patru sedinV de stradanie si cu toata fatisa opositie a oamenilor de la cirma, cari de
atuncea Inca incepeati sd-T arate simpatiile
lor 2). Si totusT s'ar fi mingiiat poate, data
vrdjrnasiI reformelor democratice, la care tinea, ar fi facut cel putin revolutia tare si gata
de luptd. Lucrul iera grea, nu-Y vorba, cind
revolutionariT dispuneati de o putere asa de
ridicul de neinsernuata, dar s'ar fi putut face
cel putin ceva, care nu s'a facut. Aparator al dreptatiT cistigate prin sabie, servitor al DumnezeuluT armatelor, in zadar se
incearca Balcescu sa capete o concentrare de
trupe, care-I fu refuzata 3). Concesiile fcute
Turcilor. zabava de a convoca Constituanta,
pe care Balcescu o anunta triumfator pentru
25 August 4), cedarea pe tacutele a dreptuluI
-de autonomie i inlocuirea guvernuluI provi1).
21.

3).
4).

Ainintiri din pribegie, 481.

Ibid. 485.

Ibid 486.
In serisoarea,de la 16 lulie.

www.dacoromanica.ro

123

zoriU printeo Locotenenta, Ii dezgustard cu

desavirire. Aruncind propunerile de a intra
in Locotenenta, ii vedern gata de a parsi
tara pentru a se duce la Paris, unde nimeni nu aphra Inca revolutia,--cind Ion Bratianu ii opreste, artindu-T binele pe care 1-ar
putea aduce prin influenta sa. Balcescu se
convinse si nu pleca ').
Sederea la Bucuresel ii fu insa scurtd. Starea nesigura a lucrurilor, contiinta, ca totul
s'a facut ran i cl miscarea ,trebuie inceputd
din noti 2), il amariati tot maT mult, ca si grija
de cele ce ierati s vie asupra revolutii.T. Situatia acesteia iera foarte zdruncinata, atit
in interior, unde iea nu se putea nizima nici pe
neinsemnata ostire a timpulta, cit si in afara,
unde Rusia facea necontenite dernersurT pentru a o zugruma. 13Alcescu se strmuth inti
_

la FocsaniT munteni, pentru a supraveghia mersul ostirilor de ocupatie 3), apoT, porni la Con-

stantinopole, ca facind parte din deputatia trimeasa de LocotenentT in intelegere cu Suleirn,.n-Pasa : ajunse acolo la 10 August. In\ tentiile PaseT, cu care venise, iera, dupa cit
se pare, sa retie ca garantT pentru schimbarea constitutie pe ceT rind trimesT 4). Interventia lul Aupick if scdp insa de ospital ta1).

Ibid.

21. Ibid. 987.

8).

4).

Aieo se afla la 25 Innie (v. o interesanlii serisoare a sa, pa

blieatii de mine in Revist,t n, 1V, pp. 353-5).
Amintirl difi pribegie. 34-436,

www.dacoromanica.ro

124

tea cu de-a sila a luT Raghib, scc.retarnl luT

Suleiman, si Balcescu se intoarse la BncurestT
cu o scrisoare cdtre Magheru, indemnindu-1 s.

treaca in Transilvania pentru a se uni cu rasculatiT de acolo, in caz cind oastea i-ar fi strimtoratd -de RusT sat de Turci 1). Atunci incd,

fart a-sT ascunde adevarata stare de lucrurT,

stare innourata, si plind de primejdiT, iel iera
pentru o rezistentg desperatd 2).
MaT bine
tara noastrd sd se prefaca intr'un intins mormint, scria iel in ziarul sat Poporul suve:ran numaT s rdmiie tot tara Rominilor.
Revolutia iera pe -pragul peiriT, cind ajunse
In capitala si totusT, in acele moMenfe supreme

chiar, cind o impotrivire hotdrit si unit iera

o sfintd datorie. fata cu tara anienintatd de
ostile strdinuluT, capiT revolutii1 nu inteleser nimic i nu vrurd nimic sa inteleaga. NicT
concentrarea cerutd de Balcescu nu se fa.cu,
nici Tell nu se indupleca: sa puie tara in stare

de a se putea impotrivi, cit de putin si pentru cinste macar, cotropitorilor, cari veniati,
aducind cu dinsiT aceiasT zestre de. ignoranta

si apdsare, ce disparuse o clipeald, ca un vis

matt Bdlcescu izbuti abia sa trimeatg, .ceva.oaste

din capitald luT Magheru, cu indemnul de a

se declara dictator in momentul din Airmd si
a tinea Inca sus steagul revolutiiT, chiar dupa
caderea locotenentiT.
i.
2).

Ibid. 36.
Ibid.

TreT saptdinnT dup. a.

.(

www.dacoromanica.ro

125

ceasta, o mind de oameni se imprdStia, dupd

o bdrbdteasch impotrivire, in Dealul Spirit si
ctpiT misedrii inna.dusite apucati, intre puStT,
drurnul exilului.
Blcescu, irnpreund. cu treT Golesti, fratiT
BrdtienT. Bo Iliac si altii, fu dus la Giurgiu
si

apoi incdrcat intr'o ghimie pentru Or Soya.

V.

In acest aa de curios poreclit vehiculsi

insasi faptura ghimii ') nu-T iera mai putin ciu dat d. de cit numele,
hraniti cu pine neagrd,
arsi de soare i muiati de ploaie, petrecurdexi-

treT sdptrnini nesfirsite de oboseald si

necazurT de tot felul. In sfirsit pazitoriT se
indurard de ei si-I lasard liberi la Semlin.
latiT

Din nenorocire nu poseddm scrisoarea luT Balcescu iris:110 povestind cum a schpat din minile Turcilorn, scrisoare pomenita intr'una din
ale lui Stefan Golescu 2).
Acolo la Semlin iel vorbi tovardsilor saT de
Transilvania. Pentru dinsul, de atuncea
viitorul cauzeT rornAnesti iera in muntii aceia,
uncle Acsentie i Iancu se mentineau cu ener-

gie impotriva atacurilor unguresti. Miscarea

din Ardeal, pe care o va numi mai thrzia una
din faptele cele mal minunate ale acestuT minunat al XIX-lea veaco, II atragea prin bar1361).

'foci lapcn, 40

2).

Amintia din pribegie, 93.

41.

www.dacoromanica.ro

126

tia salbateca a luptatorilor, prin increderea lor

in arma i neinduplecarea lor, lucrurT, pe care
in zadar le cdutase la conduchtoriT miscdriT
din Muntenia. Cu acel spirit metodic i prudent, pe care-I n rata in toate imprejurarile,
Balcescu forma ideia de a alcdtui un comitet
si de a intra in legaturd cu capeteniile Motilor din Abrud : tovarii luT preferara insd sd
cerce Inti, cum stair lucrurile in Viena si,
dupa ce se desparti de dinsii, Balcescu-I asteptd
multd vreme in zadar. Porni singur aproape, de

la Semlin la Sibit, de la Sibit la Brasov, (de

aicea la Belgrad, unde stdtu pand la inceputul
luT 1849), vesnic cu frica in spate de a fi tri-

mis dincolo de granita de politia austriacd,

incercind sa desfaca pe capeteniile rasculatilor d nenorocita lor credintd catre imperialT
si sd puie bazele uneT TransilvaniT romanesa,

care, unitd cu Banatul, s'ar alipi de sine la o

Romani& libera '). In discursul tinut in Paris
la 15 Maia 185 r 2), Balcescu vorbeste cu obisnuita simpatie caldd, in care imbraca amintirile luT placute, de traiul acesta de luptd si
de sperantd, in moonlit ArdealuluT. RdzboiniciT rominT sunt zugrAvitT acolo cu un farmec

deosebit, in toatd plasticitatea petrecerilor lor

bdrbatestT si sirnft inima scriitoruluT induiosin-

du-se, cind ne vorbeste de dragostea, cu care

iera primit de trani, cdrora le aducea mart
').
2).

Ibid. 239-40.
Istoda, 539 sqq

www.dacoromanica.ro

127

de noroc i izbinda din partea fratilor lor din

tara. In toat viata luT, zilele petrecute in

Ardeal a0 ranns pentru dinsul lurninoase si

mindre si in tot ce a scris, cauza Ardelenilor ie apdratd cu acel entuziasm comunicativ, ce caracterizeaza cele iesite din condeiul

In simpatia luT pentru cauza ArdealuluT,

pana i escesele fgptuite de indignarea prea
mult stavilit a Rominilor, IT par vrednice de
iertare. Suferinta multo ie pentru dinsul pricina acestor salbaaciT si pe urrna rdspunderea
lor nu trebuie s cadd asupra intregiT rniscarT,
salt.

ci numal asupra autorilor, ((gunoiul cel maT

stricat t maT conrupt al natiuniT, si Inca tre-

buie de facut o buna parte-instigatorilor, ofiteriT austriacT. Pentru Blcescu ederea luT
scoria in muntT a fost ca o reinviere : dupa intrarea Turcilor in BucurestT, iel credea cauza
tariT comune pierdutd, si acurna, dupg necazurile inchisoriT si ale exiluluT, iel intilnia ace-

laf steag de libertate, care cdzuse sub picioarele navalitoruluT in capitalg, filfiind sus si mindru in aerul cel viti i rece al piscurilor ardelene..
La 2 1 Ianuar 1849, Balcescu iera Inca in

Belgrad; pe la sfirsitul aceleiasT hinT, iel porneste la Triest, de unde scrie luT Ion Maiorescu,
aparatorul cauzeT in Germania, pentru a sprijini

politica favorabila Turcilor si a se plinge de

presupusele simpatiT ale Ardelenilor pentru
RusT '). La 6 Fevruar, dupa cit se pare, iel
1)

Arnintiri din pribegie, 168 sqq.

www.dacoromanica.ro

128

se indreptd in sfirsit cdtra Constantinopol,.unde soseste- pe la sfirsitul aceleiasT luni. Iera

intovdrasit de Baldceanu, cu care plecase Inca
din Belgrad ; alp doi prieteni, Boliac i Al.
Golescu, ii prsise la Sibiu...
La Constantinopol state Bdlcescu pand prin
intdiele zile ale luT . April. Rusii intrase in
principate si ori-ce speranta piirea pierdutd din
partea aceasta. Attlee se inchiaga in mintea
luT si a prietenuluT sail, d, Ion Ghica, ideia
fecund de a lega la un loc. cauza Ungurilor
cu a Rorninilor din Ardeal i ast-fel a sfdrima
puterea, amenintatoare pentra ambele popoare,
a Rusilor. 0 legiune romdneasc trebuia sd se
formeze, legiune luptind aldturea cu revoltatiY ungurT, o impacare sd se facd intre acestia
si mindrul Craiti al Muntilor
i, in caz de
de izbindd, oastea unitd s patrundd in principate, pentru a le da din noil libertatea. pierdutd.
ArdeleniT faceati parte din statul cu drepturT
egale pentru fie-care nationalitate, al UngariiI,

si poate o confederatie, legind la un loc farimele DaciiT traiane cu UnguriT, CroatiT si

SirbiT se desfasura, puternic i senin, pe malurile DundriT, in fata invinsilor apardtorT al

despotismuluT.

Balcescu se entuziasma pentru acest frumos

plan si n'a fost vina lul, spune Rgnault '),
dacd. Unguril nu furl maY bine inspiratT,. In

Duminica Pastelor, iel porni spre Ardeal pe

1).

Histoire, 499.

www.dacoromanica.ro

129

drumul AdrianopoleT, insotit de Balaceanu,

Alecu Manu, contele Ilinski, cdpitanul italian
Monti, Giuvara i altiT ').

0 parte din tovardsiT luY de drum rdmiind

in urrnd., dupd oprire de eine zile la Negotin
abia ajunge la ordselul sirb MilanovatT, de
unde se desparte Bdidceanu pentru a porni la
Orsova. Rdmas fdrd de banI si fard de prieteni, lipsit de pasapoartele trebuitoare, singur
cu Monti, care-I amdreste zilele cu frica sa si
cu Skender, Balcescu cearcd o recunoastere la
Biserica Alba, dar o infringere a Ungurilor in
apropiere il face sa fuga cu greutate peste
Dundre inapoi. Retras la Belgrad, unde se afla
Inca la sfirsitul lta April 2), iel izbuteste in sfirsit a
ajunge la datorita Panciovd, tinta calatoriiT,

in sara de 10 Maiti 3), supt o ploaie strasnicd,

in fatd cu putin magulitoarea priveliste a pustilor irnpratestY. Aice intilneste pe generalul
ungur Pertzel, data avocat si acuma comandant pe granita sirbeascd ; la Mehadia vede
pentru intdia oath pe acel Bern, cdruia maT
tarziti iera sd-T ofere coroana RomdniiT si care
iera cit pe aci sa goneasca pe RusT din Moldova si sg-sT cistige tronul cu sabia, daca hotaritoarea capitulatie de la Villagos n'ar fi pus

capt ispravilor si proiectelor sale de stapinire

2).

3).
4).

`t).

Intlia intilnire a luT Bdlcescu cu min-

Amintiff din pribegie, 192.

Berisoarea din 30 at. U. AmintlrI. 259 egg.

Ibid. 261-265.

Ibid. 267.
Schip.

www.dacoromanica.ro

130

drul general nu prevestia de loc asemenea intimplarT : la auzul uneT impacarT cu ArdeleniT,

quasi-Voievodul nostru vorbi sumet de sabie

si de tunurT, legiunea romind o refuth pAnd
la o autorizatie speciala a guvernului. Bern
are aierul fals, ochil ii sint micT si zimbeste
necontenit. Tot zice, ca nu se ocupd cu politica. Sint sigur, ca ascunde scopurT marl. Ie
de o politeta rece '). Cu totul alt-fel gindia
despre Kossuth, pe care merge sa-1 caute la
Debretin. Mi-a parut nu nurnaT un om luminat i foarte deosebit, dar Inca un homme
de bien 2). De acum inainte,- la Debretin ca
si la Pesta, unde ajunge la 5 Iunie, Blcescu
ie neobosit in silintile luT pentru unirea celor
cloud popoare, despartite din nenorocire prin
ure mostenite, asa de adincT, Pe cind Iancu
urmeaza a face singe rail generalilor din Ardeal prin necontenitele lint mid biruintT, trimisul emigratilor stdruie, intrigheaza, lupta in
favoarea icleiT sale. NicT o piedecd nu-1 opreste, nicT o rezistent nu-1 descurajeaza. Sint
scurte momentele, cind rbdarea-T inceteaza i,
in fata zbvilor rutacioase i indaratniciiT in

apasare a ministrilor UngurT, nu se poate opri

de a vedea in Kossuth omul de bine, pe
Kossuth, un simplu demagog, iar in poporul, din
care face parte acesta, niste ((ciocoi prostI 3).
').
2).
.

Amintia dill pribegle, 270.

Sosit la 17 Main. Ibid. 272.
Ibid. 330.

www.dacoromanica.ro

13I

In aceastd lupta cu bacalirnul neinfrint si

egoismul national al acestora, vointa i se intaresteinsa i iel se simte traind maT puternic. ((Sint
tare, sand tos, scrie iel, i, ce ie maT mult, ma
simt mai puternic i maY cu activitate de cit

alta data '). Din cind in cind carnal, capriciT curioase i necazurT subite IT turbura gustul de muncd: doreRc s mor, scrie iel la 8
Iunie 2), si de aceia sa merg sa ma bat si, citeva zile mai trziti: ('mi-e teama, ca din toate
n'or (sic) iesi nimic 3).

Guvernul revolutionar din partea lui nu facea nimic pentru a-I da o buna ideie de dinsul. Kossuth evit convorbirile cu iel, Batthyani se indaratnicete in sustinerea limbel
ungurestT ca limba de stat in confederatia, ce
iera sa se formeze. In mijlocul negociatiilor,
distrasul ministru de externe uita de sine pana
inteatita, in cit vorbeste de scopul sail de a
amalgamiza pe Romini. I.Y poate inchipui
cine-va cit placere puteaa s produca asemenea proiecte himice increzatorulul i harnicu-

In mijlocul ofertelor de alianta

ale luT Iancu, UnguriT pun cea d'intai0 piatr
a impacaril, spinzurind pe inteleptul capitan Buteanu. In momentul din urma, cind RusiT inaintati catre Pesta, de unde guvernul revolutioluT Balcescu.

nar se pregatia s porneascd, ici sint Inca tot

1).

2).
3).

Ibid. 285.
Ibid. 289.
Ibid. 323.

,Oi.

www.dacoromanica.ro

132

asa de indiferenp pentru unirea propusa. Dembinski singur declara, ca nu va primi comanda
supremd, de cit daca dreptate se va face Slavilor si Rominilor 1), iar Ratthyani, catre care
II indreapth Kossuth, dupa ce zice, ca ie prea
thrzig s se alieze acuma, cind sint in mina
Rusilor, enunta nen-m.1 pomenita cornbinatie, ca

Iancu, s1 deie mina de ajutor vrajmasilor saY

actuali pentru a respinge pe RusT, iapoi lupta
nationala intre ArdelenT i UngurT va putea fi
continuata 2). Indignat de aceast urd nespusa,
pe care nici peirea ameninttoare nu isbuteste
s'o infringa, Balcescu striga deznadajduit, vdzind intreaga luT munc de pana atuncea, spulberata. Fatalitatea se va implini. Ambele natiT slats tirit una pe alta in mormint 3)9. Cit
despre iel, in tulburarea generala, singur nu
stie calea de apucat: cind ii vedern do- rind, intr'unul din acele capricioase accese
de pesimism, care-1 apucat in plina activitate,
sa cadd in minile Musca1iior ) sati sa moara 4),
cind se duce cu mintea la o inviere a cauzeT
pur transilvane i cuget s treaca in Ardeal 5),
cind, in sfirsit, singura cale de urmat i se pare
fuga la Constantinopol 6). Necontenit insa IT
vine supt condeit imensa pdrere de rail a ne1)
2).
3).

4).
51.

0).

Amintirl din pribegie, 329.

Ibid. 331.

Ibid. 346.
Ibid. 330.
Ibid. 350.
Ibid. 346.

www.dacoromanica.ro

133

uniril _intre cele cloud popoare, ce s'ar fi putut intelege asa de-bine, cu putine concesiT din
partea celor maT puternici.
Vestea veniriT Rusilor la Pesta se arata ins5
neadevratd. Oast ea biruitoare apnea in
spre Debretin, asa ed BalcescU rdmase pe lIng
sefiT revolutiiT. Pornirea luT din capitald nu

se facu de cit maT maT tirzit, la 8 Iulie '). Se

credea, cd. AustriaciT venial la rindul lor in
potriya orasuluT pardsit i aceasta, impreuna%
cu 6 scrisoare a lul Iancu, aduserd irnplinirea
visuluT de aur al lui Balcescu, in momentul chiar,

cind iel II credea pierdut pentru tot-de-a-una.

0 intelegere a luT Bolliac cu Kossuth pregati
lucrul si Ia [4 Iulie, Blcescu iscalia tratatul
de unire intre Ardeleni si UngurT, tratat, care
recunostea -bazele propuse de dinsul i incuviinta crearea uneT legiuni romdnestT 2); Nu-sT

pdate inchipui cineva nebunia de entuziasm,

care cuprinde ie Blcescu la asa de neasteptata luT izbinda.. Kossuth, demagogul sec de
aka data, ie cu adevarat uun orn mare, nimic
nu ie pierdut Inca, i bucuria luT Iajunge la
culme, cind poate vesti prietenuluT sat, d. Ion
- Ghica, nepomenita fericire, cd. Bern a invins
pe Rust la Bistrita, ca rnarele Kossuth a
sfdtuit intrarea Ardelenilor in Principate si ca,
in curind, la trecerea luT Bern cu ostile luT
Iancu peste CarpatT, 08 milioane de RominT
.

1).

2).

Amintiri din pribegie, 362-3.

Ibid. 366-384.

www.dacoromanica.ro

.-

134

vor fi in picioare contra Muscalilor '). Ghica,

iubite Ghica, strigd iel la inceputul scrisoriT,

i multdrne,te luT Durnnezeti, patria noastrd se va rnintui 2).
Si aceast iluzie insd trebuin s dispard, ca
i cele-l-alte. Pe linga lenea si lipsa de energie a Ungurilor, care arnenintati s trAgdneze
pAnd la sfirsit.crearea legiuniT, o altd surprindere, maT dureroasd, ii astepta. Ce.4 dreptul,
la 19 Julie apare proclamatia luT Bern cdtre
ingenunchie

MoldovenT i armata de liberare intrd pe la

Tirgul-Ocna, dar capitularea de la Villagos
taie brusc ori-ce sperante din partea
luT Balcescu. Revolutia ungureascd are aceias1 soartd ca si tovardsa sa din BucurestT, aceiasT vrdjmaT aT dreptuluT de viatd al popoarelor sfarm i pe una i pe ceia-l-alta. In-

treaga oaste revoluOonard cade in mina Ruilor i Balcescu ie silit, dupd cum se temea
cu putind vrerne inainte, sd. reinceapd 0 trista
viat de proscris 3).
VI.

Ie in adevr o tristd odiseie rdtdcirea sa prin

Ardeal, pn izbuteste in sfirit s ajungd. la
Viena i apoT la Paris. multamitd, zice iel,
((minciuniT si curajuluT 4). De la Orsova, unde
-

Ibid. 366.
Ibid.
Ibid. 350.
4) Ibid. 460.
1).

2).
3).

ii

www.dacoromanica.ro

135

ii apnea. in drumul care Bern probabil, vestea capitularii, iel se indreapta spre Lugos, in
nadejde ca va da peste ceT treT-zeci de mil
de oamenT, cu cari generalul unguresc ar fi
intrat, dupd cum credea, in Ardeal. Dorul de
a muri sail de a face o fapta mare 11 prinsese iarasT 1). La Caransebes se desparte de Bolliac pentru a patrunde in orasul, pe care biruitorii
nu apucase inch a-1 ocupa i, dupa o jurnatate

de ceas de mers, isbuteste a intilni garnizona

din Hateg, retragindu-se cadre muntY. In zadar

intrebuinta Balcescu toata elocventa si amintirile luT istorice pentru a indupleca pe capetenia fugarilor s deie lupta Rusilor la vestita
Poarta de fier : maT putin entuziast, maT prudent si maT practic, in off ce caz, contele Lazar refuza intreprinderea romantica propusa

de razboinicul revolutionar, care se credea in

ajunul de a face fapta mare visata. De la
Caransebes, iel se indreapta catre Hateg, unde
ajunge tocmaT la timp, pentru a vedea pe irnperialT intrind in orasul parasit. Retras la

Gradistea, incercii sa treaca muntiT calare,

cu putiniT prietenT ramasi linga iel, pentru a
da de urma luT Bern, la Deva. In drurnul sail
prirnejdios, prin tinuturi slbatice, cutreierate de
ostile rusetT si de cete de .tn-anT anti-ungurT,
Balcescu ajunge la satul Lenjina, unde afl in
sfirsit, cd oastea lul Bern ie imprastiata, i c.
). Ibid. 105.
www.dacoromanica.ro

136

generalul a fugit la Orsova. Un singur lucru

h rdminea i lul, s irniteze pe porndzuitul

rege al DaciiT.
Lucrul nu iera tocrnaT usor. RusiT ocupau
drumul spre Orsova ; in tarA, uncle ar fi
s se strecure,. II asteptati .arestarea i conse,
cintile ie. Se botdri, cu obisnuitul. luT .deS.

pre; pentru primejdie, sd treac printre sentinele.

Pe malurile Muresului avu insd surprin7

derea nepldcutd de a da peste cazach .birilitoruluT Liiders. earl, cu toate prOtestarile prinsilori cd sint de vaT IanculuTo, IYporni.r. ciL

tre cartierele acestuia, intimplare cu atit maT

nepldcutd luT Balcescu, cu cit Udders avea
lingd iel oare-cari. compatriotT de-aT lul, gata

s deie Rusilor destul de primejdibase area-

nunte asupra persoaneT i faptelor celor prinsT.

Ca sAlbaticii fiT al" Do,
nuluT aveati o destul de pronuntatd. Simpatie,
intre altele, i pentru tutun; cunoscind.si limba
romdneascd, intelegerea nu fu asa de greti de
stabilit. Pentru intdia oard, de cind ieste razbolt' pe fata parnintuluT, o lulea de tutun sluji

. Norocul dera ntimaT,

drept pret de rscumprare i prinsiT, devenitT

liberT, trecurd Muresul a dona .zi, cu deplina

hotdrire de a nu maT incerca nici odatd bungtatea de inimd a ostasilor luT Udders. Dona
zile de osteneald IT dusera i Cimpeni, in mij-

locul muntilor, unde Balcescu, pe care incepuSe acuma a-I cduta imperialiT, statu ascuns
o ,lun de zile la un padurar, bolnav de junghiti
www.dacoromanica.ro

'37

si de frigurT i amdrit de neizbinda tuturOr incerca:rilor sale. A ca.pata pasaport iera iinp.o-

sibil, ideia de a porni in Moldova fu prsita.

emigraciT plecard din Cimpeni. bine spoitT

pe fata, cu donitile, in spinare; hotritT sd se
foloseasc de, dreptul celor de aceasta profe-

_si

sie de .a nu ti supus1 reclanidriT de .pao.poarte.

Tref prietenT si tref MotT adevaratT ii insotiat,
in zdrentele imbracate ad-hoc, ieT duceat ates-.
tatele luT Iancu '). Din loc in loc, vinzind pe
ploaie si pe vreme buna. greoaia lor marfa. cd-

latoriT ajunsera. la Panciova, zece dile dupd

plecarea din Cimpeni: singura neplacere intilnita In cale fu arestarea de un pluton dejandarmi ungurT a unuia dintre diniL pe care
cu durere 11 lsara in urm 2). De la Pan-.
ciova, uncle cu greU ctipat o viz pentru pa-:
saportul st francez, cu numele fals, BAlcescu
porneste spre Pesta, asigurat, prin raderea

mus-

tetilor, de orT ce recunoastere nepthcutd. La

Viena, unde trece pe urma, czut iara.sT in mina
politiiT .abstriaCe, ii trebui toat stapinirea Jur'

pe sine pentru a nu se da de gol. Celi, valait

bien la peine de combattre pour votre Empereur pour etre questi onne par vous comme un
criminel, striga iel cu o indignare vrednica de
toata lauda, la stAruitoarele intrebrTale baronuluT Deben 3), La 17 Octomvre iera la Paris 4).
1).
2).
3).

4).

Amintiri din pribegie, 411.

Ibid. 411.

tJ

Ibid. 414 15.

Ibid. 406.

www.dacoromanica.ro

138

Cu sosirea lul aicea incepe ultima perioadd

din tulburata-T viatg, cea maT tristg, maT desnaiddjduitd i maT amard. La inceput, ie vesel Inca i gata de luptd. Ideile fierb in creierul sdti supraescitat tot-de-a-una, orT-ce indemn la actiune ii gdseste gata. Abia sosit,
vorbeste de o venire la Constantinopol, in caz
de rdzboiti, i pe cind silintele toate i se indreaptg spre crearea unel reviste, rnintea-I urnbla prin- tara Cutovlahilor, unde crede iel, c
s'ar putea face o parte din cele nereusite in
Ardeal i BucuretT '). Venirea luT ie ca o trezire la lucru a ernigratilor, cari-1 indeamnd s

se puie in capul lor pentru a se organiza in

potriva Locotenentii, i, cu toate Ca n'a fost
clevetire neintrebuintata fata cu iel de oameniT de la Brussa, de si nu ie ifiCi una din en-

ciclicile luT Eliad, cum zice iel, care sa nu

,-

pomeneasc de dinsul acuzindu-1 de rusofilism

intgin si apol de insusire a banilor revolutiiT,
iel refuzd. Rgzbunarea luT se mairaineste in
a provoca in glurnd pe Tell si a-I face imposibil sederea in Paris. Stdruintile luT pentru folosul cauzeT nu inceteazd o clipeala in acest timp i iel ie acela, care invat unitica. carte
romdneascd. 2) pe schimblitoriI ministri de ex-

terne aT FrantiiI. La inceputul anuluT 1850,

cu toatil strasnica lul lips de bani, iel pleaca
la Londra, unde popularizeaz d. cauza revolutiiT
11.

2).

Arnintiri din pribegie, 417-8.

Ibid. 430.

www.dacoromanica.ro

139

si capata chiar sirnpatiile luT Palmerston: tot a-

colo lucreaza pentru intemeiarea uneT confederacif '). Intors la Paris, dupa cite-va saptaminT, im-

piedecat de lipsa de mijloace, in urmrirea struintilor sale pentru RominT, iel organizeaza
pe emigratV) i intrA in vorbd cu Mazzini
pentru o legaturd revolutionard europeand3).
Tot anul ii trecu astfel in neisbutite incer-

earl de a-sT scoate revista i de a face ceva

fail de bani. Cite-va lunT dupd venirea sa la
Paris, Blcescu incepuse sa se plinga de relele
efecte ale climeT asupra pieptuluT sau bolnav,
in August Inca, boala-1 arund la pat.

Ultimil doT ani de lupta cu moartea sint

maT intunecatf i mal deserti de fapte, scriso-

rile luT, asa de lungi alta data. adevarate jurnale, cum le zicea iel, se fac scurte si red.
Ajutat de boala, deziluzia I1 pune umbra tot
maT puternic asupra creeruluT sdu gata de a-0
stinge lumina. Entuziastul de alta data, optimistul neinfrint de nenorocirT, care, in mijlocul celor maT grele irnprejurdrI, prin care a
trecut tara noastra. o vede, intr'un viitor apropiat, ridicindu-se, vesnic tinrd si senind. scade
din ce in ce maT mult. Frazele de dezgust
ajung tot maT irnbielsugate sub condeiul luT.
Istoria acestor din urrnd treT anT. scrie iel la
26 MaT 1851, ie de ajuns spre a stinge on ce
1). Ibid. 466-60.
'). Ibid. 462.-63.
3). Ibid. 470.

www.dacoromanica.ro

140

iluzie. ') 5i dorul de targ ii apnea tot maT aprins In prevederea sfirsituluT: in boala sa din
August 185o, ii vedem acuma, intrebind, cu o
afectata indiferenta, de posibilitatea aceleT intoarcerT in patrie, care i-a fost refuzat pe

lira 0-111

mortil.

Cu toate acestea, vechia luT energie nu se

pierde de odatd. In starea luT sldbitd, iel ie
Inca cel maY harnic din cauzasiT0 afla toll la
Paris.. Progresele bOaler nu-I impiedecd de a
urmari cu o hotdrire sdlbaticd acea opera istoricd, menit sd-1 fie cea maT frumoasd podoabd, Istoria lut Mika Viteazul. In 185o.
publica; apoT Question conomique, despre ale
careia ideT sa.natoase i prudente a fost vorba
MaT inainte; Ifl r85.1,.apare:unica fasciculd din

Romania *viitoare. De pe patul luT de boald

se ridica, iel in imprejuratile insemnate pentru.
a-si spune cuvintul si de ": la o vreme Omul.
acesta pare, cit nu maT- traeste de cit prin vointa, o voint imensa de.a duce la capt munca
inceputd. Cind, la 15 MaT 1851, studentiT din
Paris sarbatoresc aniversarea revolutiiT ardelene, Bglcescu vine in adunare i glasul lut
pierdut se maT ridica odatd, energi
i duios;
pentru a spune cea maT frumoas cuvintare ce
s tinut vre-o-data spre lauda celor morti in
muntiT AbruduluT, pentru apdrarea neamuluT.
Pentru a intelege energia acestuT temperament,.

ie

de ajuns s. spun uimitorul fapt c, un an

.

1) Ibid. 686.

www.dacoromanica.ro

141

abia inaintea mortiT sale, la 27 Noiernyre 1851,

ii vedem scriind d-luT Ion Ghica spre a maT cere
documente pentru a sa lstorie a luT MihaT Viteazul. La inceputul aceluiasT an, bolnav greti
pi osindit de doctorT, se zugrdveste singur, ca
pnd in urechT ingropat in niste in-folio gro-

zave, de unde culege vitejiile strdmosilor ')0,

din mare desgust pentru contemporanT, pe

cari-T trateazd nu tocmaT prieteneste la sfirsitul scrisoriT 7.
Vara anuluT 1851 o petrecu la Ville cl'Avray,
unde se afla pe la mijlocul luT Mai 3); pe la 16
Octombre trece in Insulele Hyres, dupd o climt maT dulce.

Acolo petrecu iarna toatd, ndajduind incd

intr'o imbundtatire la prinadvara. Doud lunT

jumdtate la pat inaugureazd pentru din

si

sul

anul

1852,

cel

din

urm

al

vietiT

sale. Desnadejdea luT ajunsese la culme in

urma inaduiriT guvernuluT republican de Ludovic Napoleon.' Minutele in care scriu, zice

iel la 17 Decemvre 1851, sint pline de amar

si de intristare 0, si, dupd o plingere frumoasa
pentru. noroadele apdsate, duioasa marturisire
se rnintuie cu aceste vorbe neasdrndnat de dureroase: Aceste cuvinte (Dreptatea i Fratia),

ce o dat am dat de deviza natiiI mele, vor

domni lumea; atuncT asteptarea, visarea vietiT

Amintiri din pribegie, 574 (6 Fevruar).
Ibid. 575.
). Ibid. 585.
I).

2).

www.dacoromanica.ro

142

mele se va implini, atunci toti RominiT vor fi

una, liberT si frap ! Val ! nu voiti avea noroc
a vedea aceastd zi, de si ieti asemenea am muncit si am patimit pentru dreptate, i cel din
urmh cuvint va fi Inca un imn tie, tara mea
mult draga '). Ridicat o clipeald de pe grozava luT boald, Bdlcescu porneste spre Constantinopol : la i Octomvre iera la Malta. Inteo scrisoare precedentd, bolnavul am6rit si
impovorat de durere declara cu o scurtime deznddajduitd, care arata asa de elocvent. -ca nu
acesta-T iera gindul adevdrat, cd. (( nu tine a in-

tra in tard si totusT de aceia plecase la Constantinopol. Cererea de a-1" maT vedea odat
pamintul iubit _II fu refuzatd Ins, i nenoro-

citul se intoarse sd-sl caute intre strdini locul

de agonie. Gonit de clima prea asprd pentru iel a Neapolel, refugiat in tara de lumind
si de cer albastru a PalermuluI, moartea vine
sd-1 prindd aice, treT sdptd.minI dupa sosirea
luT, la 16 Noiemvre 1852, in otelul TrinacriiT 2).

Cind mai tIrzin, dupd implinirea in parte macar a visuluT sda de aur, o misiune romind
veni sa-T riclice oasele pentru a le aduce in tara,

iele dormiat de mult amestecate cu cenusa

'). Introdueerea d-lni Odobesen la Istoria lui Mihai, p. XIII.
2)

Asnpra zilelor din arras ale BA leesculni, v. o serisoare din amintirile ml Aleesandri in Re vista Romina, II, 312 sqq., re-

prodasa in volamul de ProsS (549 563). Salsa de eimva,

ears a asistat la ultimele-i suferinti, lea ie de o cereal importanta, in amauuntele-i duioase. De insemnat mai ales obisnuita-i verba dupa plingerile in potriva soartei nedrepte
Qu'import; apre3 tout? 8a traiaseil tara nowitra! (p. 563).:

www.dacoromanica.ro

143

cornua in cimitirul saracilor de la Palermo.

D. N. Ionescu. trimesul, nu aduse de cit testamentul si putinele lucrurT ran-lase de la iel.
VII.

Opera, cu care pand la urm a trait, rodul

noptilor sale nedormite si ceasurilor smulse

dureriT, ie 0 Istoria luT MihaT Viteazul si moartea-T opri mina, inainte ca monumentul sau li-

terar sa fie gata.

Asa cum. ieste, a cest monument nu ie dintre

a cele. asupra carora vremea s n'aibd nicT o
putere. Daca stilul rdmine, in desavirsirea luT
puternicii i mindra, ea un model de lirnba romneasca, daca cititorul de astazT nu se sirnte
instrinat fata cu aceste fraze curgAtoare i atit de bine ritmate, istoricul actual ar gasi poate
multe de zis asupra faptelor i maT ales asupra feluluT, cum iele sint judecate. AceiasT
indreptatire se poate aduce insd i trebuie st
se aduca i aici, ca i la Pulerea armatig: pe
vremea, cind Blcescu scria cu singele inimiT
sale rindurile aprinse ale acesteT epopeT militare, adevrul istoric i zugravirea rece si de-A
piin a faptelor nu iera i nu putea sa fie tinta
luT soled. Dacd, prin Puterea armatd. incepgtorul cearcd sg invie dragostea RominuluT pentru vechia sa tovarasa de glorie si de restriste,
arma, prin cintarea vitejiilor luT MihaT, Balcescu voia s puie inaintea epigonilor degewww.dacoromanica.ro

r
144

neratT ca o mustrare, tablourile puternice

invietoart din scurta carieri a bdtrinului Voevod.

Am zis, cd Istoria lui Mika ie o epopee, si

termenul ie destul de adevdrat. Pang i planul opereT, acea impartire in capitule ce

se grupeazd in jurul

uneT

ideT stapine, Ca-

pitule, care samand cu nite cinturT, IT dati aceastA aparent epicd : Libertalea nagonald,
Calugit renil, Robia Piranulza, Unilalea nagonald, Miris1i i pregatitul Goroslaii, sint
titlurile rsundtoare ale acestora: Si in acest
cadru, neobisnuit in istoria modern, se intinde
ca o splendid clesfasurare de legende, toata
viata neastimparat, nehotdritd i fr de noroc a celuT, care iera sd lege, fard scop i fard
constiint, aproape toate razletele provinciT ale
DaciiT dezbinate.

In povestirea luT Balcescu, MihaT nu ie adevdratul MihaT,

asa cum ni-1 aratd ina-

intea ochilor descoperirile mal tirziT i cum

trebuie sd-1 vadd un non istoric al sdil. In
schimb, daci nu ie adevdratul MihaT, ie maT
frumos de cit dinsul, maT viU i, trebuie s'o
recunoastem, maT mare. Ie un eron de epopeie, cu toate insuirile si defectele acestuia.
Pentru Balcescu, Voievodul muntean ie a poate
cel d'intdiU razboinic in Europa, care a inteles tainele strategiil moderne, nebnuite Inca
pand atuncT, care a descoperit c biruinta atirna tot atita de la o inteleapta miscare strate-

gica, pe cit si de la puterea de brat a luptdwww.dacoromanica.ro

145

torilor. Veacul nu ardtase in Europa o asemenea armatd nici un asemenea general, scrie
iel maT departe ). Lucrul ie maT mult de cit

indoios pentru un veac nu tocmaT de despretuit, pentru acel veac al 16-lea, care a vazut
inddratnicia duceluT de Alva, vitejia luT Egmont, cavalereasca indrdzneal a lui Henric al
IV-lea.

Dar tocmaT pentru cd aa ie, maT bine

Inca se pune in lumind escesiva simpatie, nemargenitul entuziasm. cu care a fost zugrdvit
aceast figurd, care, ajungind din cale afard de
puternicd, a incetat de a fi istorica. Dacd. Balcescu ar fi pus in lumind numaT necontestata
vitejie personald a luT MihaT, vitejie sdlba teed.,

electrizind masele, ce mergeati dupa sabia luT

biuruitoare, dacd ar fi insistat asupra unor destul de rare calittT de general, cu atit maT
rare cu cit MihaT nu invatase nicdirT greul
mestesug al armelor, asamanarea ar fi fost deplin. Domnul romin are toate insusirile unuT
bun Wean i, in ciocnirea cu buniT WenT aT
Turcilor, biruinta a fost a luT, care avea ochiul
maT ager, singele mai iute si mina maT puter-

nica, dar a face din iel un quasi-modern, un

adinc cugetAtor, ie prea mult. Cunostintile

lui MihaT ierat maT mult de cit mArginite, inteligenta luT, in deajuns pentru a sti s cistige
o luptd, nu se inalta pand la crearea unuT plan
politic, intreg si mdiestru. De multe orT in fata
Istoria, 338.
Schife.

1).

10.

www.dacoromanica.ro

146

victoriii cApatate, ii veclern cazind in nedumire sat' apucind dru rnurT gresite, care orT-unde
de cit la mrire ii puteati duce. MaT mult

de cit Hanibal, Mihal tia sd invinga fOra a

putea sh se foloseasca de biruinta luT i, fOra
de aceast din urmd insusire, omul de arme

nu ie de cit un energic

i viteaz condottiere.
Carol al XII-lea a fost un bun general, un foarte
bun general si cu toate acestea, atitea frumoase

fapte rdzboinice n'at inltat intru nimic nicT

puterea sa, nici a tariT salesi fata cu un asemenea um, cu un asemenea eroti chiar, cu
cit ie maT luminoas i maT simpaticA figura
aceluT nedibaciti in. lupte Ludovic al XI-lea,
care cistiga prada fara s ridice o sulita in
potriva vrdjmasuluT, cu o singura inteleaptd i

metera combinatie a bine inzestratuluT sat

*i Ludovic al XI-lea a creat Franca

creier ?

moderna, a facut un stat dintr'un cimp de lupta

pentru ambitia celor marT. Din nenorocire pentru iel si din nenorocire pentru noT, MihaT a
fost numa MihaT Viteazul.
De aceia, ie tot atit de fals si al doilea punct
de vedere, din care Balcescu priveste mareata
figura a erouluT stl. Pentru istoricul patriot,
MihaT ie reprezentantul ideiT de unitate nationala : titlul capitoluluT sat al patrulea arat aceasta in deajuns. Ideia ar fi fost veche: din vremea luT Despot Inca, legende minunate in acest sens circulat.1 prin arile despartite '), iel
1,.

Istoria, 251.

www.dacoromanica.ro

147

ar fi dat insa un trup dspiratiunilor populare,

rivnind de mult catre acea unitate. catre care
rivnim incd astazT.
Iel voia a-sT crea o patrie mare, pe cit tine pamintul rominesc ') :
ochtd unitatea facuta si Dacia iard.0 alcdtuita
in vechea iel intregime, libertatea politica ar
fi venit de la sine si ast-fel, la sfirsitul yeaculuT al XVI-lea. RominiT biruitorT ar fi format la portile barbariiT un stat nu tocmaT deosebit ca forma de conceptiile cele maT liberale

ale modernilor, asa incit misiunea data noud

de providenta s'ar fi indeplinit 2). Si Balcescu
tine la aceste ideT ; de si luT insu0 iele IT par
cam anahronice, iel rspunde la aceasta obiectie, cu faptul ca ideile contemporane ierau
bine simtite de Voievodul razboinic si liberal 3). 0 greutate mare se infatisa insa : politica
luT MihaT fatd cu ArdeleniT, o politica pe atit

de barbara, pe cit si de neinteligentd, legind

minile miilor de RominT robitT strainuluT,
cari s'ar fi ridicat la un semn dat de mina luT
liberatoare. Dezaprobind purtarea aceasta, Bal-

cescu nu se poate hotari ins sd-sT jertfeasca

idolul: cauza rnentineriT iobagilor in Ardeal
ar fi fost dorinta luf MihAT de a-sT da un
nume mare i bun in Europa si viclenia Ungurilor 4) si ast-fel, prin aceasta usoara desvi1).
2).
3

4).

Ibid. 438.
Ibid. 498.
Ibid. 401.

,p

Ibid. 399-400.

www.dacoromanica.ro

I 4.g

novatire, MihaT rdmine nepatat pe piedestalul

sat de glorie razboinica. Si. maT inainte, cind

iel intilneste o a doua fapt nemorald si nepolitica a VoievoduluT, robirea taranuluT, robire, care-I lovea greti in ideile sale de democrat, Balcescu se resemneaza Inca odata sd
ierte .pe domn i raspunderea actuluT barbar
cade asupra boierilor, vesnicit sal dusmanT, des-

pre cari zice maT tIrziil, vorbind de peirea amenintatoare a celor din Transilvania, dacd
MihaT ar fi iertat de iobagie pe apasatiT Ardeleni : Fie, piard, cAcT si-at meritat peirea ').
Biruitoare din aceste douA grele incercdrT. inteligenta politica a luT MihaT straluceste in Opera inaltata ca Monument gloriiT sale, tot
asa de luminoasa ca si barbatia bratulul satl.
nu, MihaT n'a ost o inteligenta politica".
Odata apropiatul rzboiti cu TurciT mintuit,
ideile se turburd in mintea luT, bine intentionata, dar cn vederile inguste. Dacd ostile lui
intra in Ardeal, aceasta n'o face din dorinta
pentru o unitate nationald, imposibila de cugetat macar pe o vreme, cind, in apus, cel mai
patriot Francez iera gata sd se puie in slujba
strinuluT pentru izbinda ideilor sale religioase
sat simplu chiar, intereselor sale. Ardealul
a fost lira, fiind-ca slabiciunea de spirit a luT
AndreT Batori iera o ispitd, Moldova, pentru
a lovi interesele Polonilor. In minunata pozi1).

Istoria, 468.

www.dacoromanica.ro

149

tie eistigatdinconscient, cum am vazut, si

orb,biruitorul nu stie s se foloseasca de imprejurarI. Legat de o aristocratie vicleana,

care-I uria j careia in schimb MihaT. IT jertfeste pe fratiT de acelasT singe, iel trebuia s

cada, din culmea atinsa asa de repede. Maurul I1 fcuse datoria, cugeta Rudolf, i stapinul pe trel coroane. devenit prin o serie de

-;

infringeri, un simplu condottiere. isT sfitsi 'tulburata via ta supt sabia ucigasilor in cimpia
de la Turda. MaT curind on maT tirzit, aceasta trebuia sP-T fie soarta : cine tidied dusmania prin arma.. trebuie s stie s se apere
prin calcule i Mihal n'a stiut sa implineasca

a doua jumatate din rolul sat.

De aceia Mihaiul luT Baleescu, trirnes providential pentru a carauzi pe RominT pe calea
hotarita lorHe fals, profund fals. Dar lucrul
iera putin insernnat pentru ,autor ; iel avea ne-

voie de o figura mare, de ui vig model, care

s in.drepte pasiT poporulu1s.ti din departarea

vremilor apuse, i, cu obisnuitul luT sistem de
a arunca in -trecut sspiratiile sale cu totul mo-

derne i foarte inaintate, toate podoabele omuluT de stat i ale liberaluluT s'at. Pternut
de sine-sT pe trupul vinjos al vechiuluT Vole-

l' vod. lar find ca BdIcescu, fard stiinta luT, iera

un mare poet, poetul, care a scris elegia pe
ruinele TirgovistiT, si poema Calugarenilor,
fiind-c a. limba-T iera miliastra i dulce. en mladiatele ieT perioade, cu sobrietatea de tonuff,.
.

www.dacoromanica.ro

150

asa de suggestivd, a descrierilor sale, opera

aceasta neadevralit, a ieSit minunat de frumons in haina sa artistica, atit de fin lucratd.
Si rnultd vreme dupd ce generatiile urmtoare
nu vor maT vedea pe marele MihaT in Mihal Viteazul, opera literara a luT Balcescu va
straluci inca' in tot farmecul vesnic final- al
poeziiT sale calduroase, al patriotismul sail in-

crezdtor si energic ').

Scriitor de talent, intaiul, care intrebuinteaza

o limb frumoas i sunatoare, Blcescu si-a
inchegat cugetarea in monumentul de marmur
al luT MihaT Viteazul, in doina colorata. a anteira Romlliii. Om politic masurat si cuminte,
liberal adinc iubitor al noroduluT gemind supt
apsare, iel a jucat poate rolul cel maT fru1).
,

Mail de operele citate in cnrsul acestui articol, ale lei Brtlcescu mai sint :
Tiptirite: Cuvintul preliminar desk:, izvoarele istorill Re-

minilor.Rominii si Fanariotil.Ioan 'natal, mare logofilt

al Moldovei.
Logorritnl Miron Costin, istoricul Moldovei
(Mrg. ist. I). Campania Rominilor in contra Tardier, de la

1596 (lb. III).

Inedite: Textul romin al chestiii economice. Manualnl
bunnlui Romin, dialog intre un skean si un comisar de propagandii.Testamentul sAil politic (Odobescu, Introduccre,
XI, nota). Serisorile adresate mai toate d-lui Ion Ghica si
publicate de d-sa in Amintiri din pribegie.
Biilcescu avea de end sa" faca i o istorie a revolntiii de
la 1848, plan pe care-I anuntii, in dora rinduri, la Paris si
in Ungaria, dar, dupA eft se pare, Wei ()data n'a pus mina
railcar, pentru a incepe opera.

www.dacoromanica.ro

151

mos in tulburata de intrigT revolutie de la 1848.

durerile sale ca orn, pun o strdlucire de

aureola in jurul acestel fete asa de simpatice
in tristeta sa blinda i vistoare.
A avut i greselT, operele sale ar fi putut
fi alt-fel intr'o alta vreme si supt alte imprejurJr1, dar toate acestea-T vor fi iertate de
Si

urniaT, cacT, ca femeia din biblie, a oiubit mult,

a iubit Cu pntim1 aceia, la care se gindia in

arnarele luT ceasuri de agonie fizicd i morald,tara luT dragdo.

www.dacoromanica.ro

NECULAI FILIMON
.

Intre cele d'intain inceputurT ale literaturiT

noastre, InceputurT sarbede, cu forma greoaie
i ideile dornoale, si mat tirzia ieT inflorire artistica, o perioada intreaga se intinde, in care
grija expresiiT insufleteste acurn pe scriitorT,
impiedecatT ins in silintile lor spre o mar
mare cioplire a stiluluT de o limbd nesigura
Inca si greoaie, impovarat de intorsturT silite si de cuvinte bastarde, moaste venerabile
ale timpuriror fanariote ori intrusT obraznicr
de origine latina, italiand sati franceza. Operele strinilor inriuresc simtitor aceastd literaturd putin energica : daca ast-fel iele cis-

tigd pe de o parte, daca admiratoril scrii-

torilor francejT cOntemporani, aT celor .d'intaiu

romanticT, pierd gustul atit de mult rdspindit

al a fectatiilor neo-elenice si al oftarilor din scoala

luT Conaki, comparatia cu modelele ie adesea

zdrobitoare pentru diniT. 0 multime de ideT .;..

rat Mistuite furnicd in creierul lor, pe jumdtate oriental inca din procedarile nu tot-de-awww.dacoromanica.ro

154

una vrednice de laudd ale scoalelor apusene,

ieT alcg pe cele maT anoste si maT baltdtoare
la ochY prin raul lor gust. Rornantismul, ra..

sadit pc pamint romtinesc, se preface, spre maT

marea lul paguba, intr'o formula anemia., mult
iubitoare de visrT sentimentale si de dulcegY
declamatiT, supt o adormitoare paliditate. Din

loc in loc, prin aceast haind artificiald, firea

adevarata iese la iveath insd, prin indr6znelT
de coloare, prin fermitate de contururT. printr'un realism vioiti i puternic, menit s ne puie
in mierare, in cadrul luT ters i fdrd de viatd.
De -aceia scriitoriT acestel periode de tranzitie at un aier cnrios, o neegalitate de plins, o
stingacie, care-0 face MO. Nu ie nici unul din
acestT oamenT cu talent adevdrat, din cari o
singurd paging. s rdmiie in intregime, neatins de schimbrile de gust ale timpurilor urmdtoare. Limba a mers inainte in drumul ieT,
adesea tinut pe loc ori schilodita violent, dar
sfdrimind pe rind stavilile, ce i se puneaU in
cale, pentru a deveni tot maT limpede, maT
bogata, maY nilddioasd.
i cind ne intoarcem
inapoT, atre vremile acelea crepusculare, numa judecarea nepartenitoare a imprejurdrilor,
in care procedail inaintasiT notri in viata cul-

turala, ne poate opri de la un sentiment de

indepartare pentru aceste asa de interesante
figurT literare, i asa de uitate.

UniT din ieT ail izbutit sa se tie in curent,

foarte putinT insd.

0 viatd Inept, o maT mare

www.dacoromanica.ro

155

elasticitate de spirit ail permis unuT Alecsandri,

unuT Costache Negruzzi si citor-va altora s
clued steagul in fruntea celor venitT maT pe
urma, lepadind toate nesigurantele forme-

lor parasite. Un F,;fert de veac maT tirziti,

autorul comediilor cu saltare, creatorul 0 Cucoand Chirifelo i al HaimanaleYo, a putut
s. ne deie incd opere ca , Fintina Blanduziii,
unde bdtrineta omuluT din altd generatie maT
nu se sirhte, asa de schimbatd-I ie firea d'inVain.
i totusT Bucheliera de la Florenea,)
nu iera un cap de opera : limba silit, fraza
lenesd, pierzindu-se in cotiturT i perifraze, romantismul cel maT desfrinat, tiradele cele maT
goale de inteles i maT anernice, caracterizaa
acest Inti nascut al unuT insemnat talent poetic, al celuT maT insemnat din generatia batrinilor. Acelas lucru cu Negruzzi, al cdruT
Litpuvieanao n'a mostenit nimic de la adormitorul aprod, asa de prozaic, in vesmintul luT monoton de versurT rdu accentuate. Dar, cum am zis,

aceasta iera o esceptie, o soarta bund, pastrata

nurnaT pentru putinT. Imensa majoritate a scrii-

torilor in floare pe la 186o ie cit se poate maT

deplin uitatd. Trezirea noastr la culturd a'
fost prea repede, in. chiar acest veac de pripa

si de nerdbdare, pentru subreda glorie a acestor palizT luceferT, asa de curind apusT.
Intre ieT, unul din ceT maT pretuitT, un scrii-

tor cu o mare reputatie in alte timpurT si cu

un mare talent, ie cel ce a iscAlit satira plind
www.dacoromanica.ro

156

de adincirne a Ciocoilor, usoarele scenete din

Citlatorit, foiletoanele muzicale, neobisnuit de
bine alcatuite pentru vrernea aceia, ale Nagonalulut. Singura neingrijirea noastr pentru

ace ce aU ajutat la propsirea cugetariT rorranestT, esplicg nepasarea adinca, cu care, indata. dupa ruoarte-i, a fost tratat NeculaT Filimon.
S.

'

I.

Amgnuntele lipsesc cu desgvirsire aproape

asupra a utoruluT Shifizicarilor . Afara de

cite-va lucruri interesante i viT, date de d. Ion
-Ghica.

in

Scrisori, singure

amintirT risi-

pite in scrierile sale si cercetarea acestor scrieri

pot ajuta intru cit-va la reconstituirea aceste

vieti asa de aventuroase. as1 de pline de con-.
tradictil, asa de netunoscute.
Se nscuse in BUcuresti, la .1819. Iscalitura4 obisnuita N. M. Philemon -- ne lmureste putin .asupra ThumeltiT tatalui sail : aid
se marginesc cunostintile asupra faniiliii, care,in ciuda uriT scriitoruI0 pentru coboritbrii de

ce treapta a- Fanariotilor. pare a fi de 0

rominitate estrem .de discutabila. Tot atit de
on

i este si copilgria .stri ng, dup

'cum se pare, de orl-ce amestec cti
luT_. Cite le-stia in virsta sa maturasi pentru un

In ecun oscutg-T

om de la 1850 numat putin nu iera materialul

st de cunostintT multiple si felurite,le invgt1

.
www.dacoromanica.ro

157

singur maT ttrzifl, cu o aprins tragere de inima pentru cit maT rnulta. cultura, -supt in fluenta sfatuitoare a citor-va din prieteniT saT din

tinereta.
Intre acesti prietenT ieraa oameni iubitorT

de viata bun alaturea cu producatorT de

literatura frurnoasi. Anton Pan se intilnia
cu lietrecillori de felul luT Nnescu, ChTosea si Unghiurliu. Amindou gusturile ieraa particulare i tindruluT Filimon, aspirant
pe atuncT la onoarea potcapuluT i lungilor plete preutestT; in curind, aceste aplecarT 11 fcurd unul din obisnuitiT grupuluT.

*tiinta-T gastronomica, foarte apreciata, crescu simtitor in aceast tovaraie si marele

pricepator in pelinurl i trandafirT 10 desteleni cu acela prilej, desteapta-T minte satirica, prea mult marginita la admiratia indigestelor versurT, scrise spre marea nenorocire a frumosulul Arghir de Barac, meserias
in versificatie, foarte pretuit pe vremea aceia.
Daca nu invdtd de cit imperfect limba franceza, germana si maT ales italiana,multdmitd
poate indemnurilor luT Eliade, italianizat cu
desavirsire pe atunce,IT devenira peste putin
timp familiare, cea din urma maY ales. 0 imbielsugata literaturd i se deschidea ast-fel inainte i autodidactul foiletonist al NagonaluluY
ne va da maT tIrzit exemplul de mirare al unuT om vorbind ca de lucrurT bine cunoscute
de Divina Comedie i de Faust, de Goldsmith
www.dacoromanica.ro

158

Goldschimidizat pentru ocaziesi de Hugo,

fdr ca vre-o data s fi onorat cu a sa sedere
bdncile uneT scolT, cit de elementare. 0 altd
cu care de acasd Inca putea sd fie deprins, neo-greaca, daca nu-I at-a-LA noud izvoare
de frurnusetT estetice, ii ajut mult, pe urmd,
la alcdtuirea mozaieuluI linguistic, in care-sT

esprimd asa de caracteristic ideile de ordine

inferioard personagiile sa, pentru a intrebuinta unul din insesT acele cuvinte, ipochimenele, care furnica in DBoieri 5ci Ciocoi.

Iera pe atonal viitorul romancier un copilandru innalt, rurndn, sprintenel, en pletele de

tircovnic... plin de originalitate, de duh si de
veselie '). Un oare-care defect de limb strica
putin aceste insusirT menite sal facd pretutindenea simpatic : vorbaretul autor al schitelor
de cdldtorie iera gingav. Asa de mare-I iera
insd iubirea pentru acele felurT alese, care impod obesc fie-care pagind aproape a romanuluT
sdti de cdpetenie. in cit graiul i se fdcea pe
deplin limpede la pronuntarea uneia singure
din combinatiile culinare asa de mult iubite
de dinsul.
Gustul pentru muzicd i se desteptase in aceiasI vreme, gust hotdritor, care iera sd clduzeasca o bund parte din viata luT. Inceputul in aceastd carierd nu iera tocmaI asa de
strdlucitor : admiratorul luT Verdi si Donizetti,
r
1).

I. Gh ica, Scrisori; p. 61.

www.dacoromanica.ro

159

fanaticul de opera italiana, trebui sa-sT clstige

pinea cu inltarea de evlavioase condace in

strana uneia din bisericile bucurestent. Cauze
necunoscute-1 Laura. sa paraseasca aceasta sfinta.
profesie : motive profane se vor fi amestecat

poate, fdra voia cintretuluT, in armonia nazala

a glasurilor bisericestT, aducind congediarea acestuia extraordinar psalt. Corist la Madam
Carl, o anal vicisitudine a soarteT 11 prefacu

in flautist la orchestra, ultima sa ocupatie

scenicA.

'impale de opera de pe timpurile acelea

ieran de o specie cu totul deosebita. Impre-

sariT cari se ...eclat, rind pe rind italienr,

ungurT si romini, pastran cu sfintenie aceleasT

obiceiurT profesionale, obiceiurT zugrvite de

repetate orT, cu o adinca indignare, de foile-

ton istul Nationaluha

Decorurile lipsian cu
desavirsire aproape in sala imperfect luminatd.
Alhambra avea coloane grecestT la Favorita,),.

Nabucodonosor si Saul imbracan fdra mustrare de cuget costume de cel maT desavirsit.
gotic, alguaziliT din Barbierul de Sevilla legan la un loc in imbracarnintea lor pieptare
medievale .cu palriT a la bivouac i sabil, imprumutate de la un apropiat post de pojarnici.
ArtistiT rivalT aT acestor trupe calatoare du. mean certele lor pentru intdietate pAnd la lupte
in toat forma inaintea publiculuT uimit : cel
maT blajini din acestl meridionalT cu firea aprinsa se rnultamiau sa-sT salute vrajmasiT cu
www.dacoromanica.ro

16o

o adevarata ploaie leguminoasa, in care telina

juca rolul de cdpitenie. "Ca interpretare, un
cor discordant si compus din individe fara
voce i fard cea maT mica notiune de muzica
teatrald si de limba italiana. In loc de un
orchestru intonat, compus i condus ast-fel,
in cit sd poata executa cu toate nuantele
muzicale si cu espresiunea ceruta de adevdrata arta frurnoasele partitiunT ale maiestruo adunatura de invalizT i reluT Verdi
cruti, far estetica, fara arta i fard disciplind.
Cel ce-sT zugravia ast-fel tovardsiT de dinaintea rampeT, iT parasi in curind pentru o profesie noud : impresarul, un oare-care Papa Nicola, prieten maT tirziu al scriitoruluT, avea un
defect maT rail de cit decorurile anacronice, corurile discordante i rivalitile artistice : nu

Oath lefile. Aceastd dureroasa imprejurare

prefacu in critic pe fostul flautist de la orchestr.
Nagonalul
luT Vasile Boierescu se dis-

tingea atuncT printr'un arnestec destul de des

de literaturd in coloanele-T polemice. Eliad
trimetea une-orT cite un articol, bogat in italienisme de limb i ortografie, Pantazi Ghica,
foarte cunoscut prin operele sale de un romantism indoielnic, ufnplea din cind in cind foiletonul

ziaruluT

cu

cite

un

interminabil

roman de intriga, preparat dupa recunosformula a scoaleT franceze contemporane, Aricescu, un luceafar i acela, minuia

cuta

www.dacoromanica.ro

161
.

cu aceiasT usurinta condeiul politiculuT si al

poetuluT. Ode le si satirele, epigramele si piesele de ocazie se perincleati in primitoarele.rih1 durT ale ziarului.
Pantazi Ghica vorbia de talentatul Aristia, dol violonitT, laudatT in limba
zeilor de Aricescu, raspundeRn in acelas stil,
asigurindu-1, in strore iremediabil de schioape,
de c(nernurirea>) neaparata a muzeT sale inspirate. Alaturea cu aceste capo-d'opere natio.

nale in sfirsit, cite un biet strain, pripasit ca

profesOr la vre-un gimnaziu al capitaleT, isX
incorcla exotica lira pentru a cinta regene-

rarea natiiT. ronidnestT orT indoita alegere a luT

Voda Cuza: accentele lirice ale luT Marc-Antonio Canini se uniati .cu triumfalele marsurT ..
ale luT Antonin .Roques. spre Mal mare glorie
a c eleT de a dorm patriT a amindurora..

\'-.
.

In Decemvre 057 chiar, Filimon incepea

in Nationalul,) Seria .articolelor sale de critica muZicalg. 1\le-atn propus, spunea iel in

intaia-T dare de samd, ca printr'o critica severa

sa luminarn oare-curn: publicul asupra muziceT
teatra leo), Potrivif CU priceperea cetitorilor de
acurn trei-zecT de anT trecutT, foiletonistul nu
se multarnia cu judecata chipuluT de interpre-

'.

tare: in In lipsa unor librete rornanqtT orT a

cunoasteriT liMbelor straine, in care ieran scrise

cele-l-alte, cri
larnureascd asupra insusT subiectuluT, sarcind, pe care Filimon a

indeplinit-o multa vreme, cu zel si cu price-

pere : une ori stirT muzicale intovardiall foiSet?' te .

www.dacoromanica.ro

11.

162

letonul scris la intervale neregulate. Si, fiind

c .ziarul avea nevoie de materie, in lipsa uneT bucdtT de ale lul Pantazi Ghica, Filimon
umplea golul coloanelor cu viata scris cu entusiasm a cite until compositor clasic (Donizetti, Verdi, Paganini) orT cu vre-o nuveld reprodusa pe urm in reviste si in volum.

Munca nu iera ward nici placutd, lumea

nu citia tocmaT mult articolele prea incdrcate

cu amanunte tehnice. Inainte de sfirsitul aradio', focul d'intnin iera asa de rdcit, in cit
vedem pe scriitor declarind cu durere c, dac
mai scrie, aceasta o face pentru cd, daca te-ai
prins in hord, catd sd joci. Articulele ierati

tiparite cu o asa de mare negligenta, in cit

dese orT o reproducere iera numaT de cit de

nevoie. Artistif, de care trebuia sd se ocupe,
iritabilT de felul lor, nu primian cu o deosebit plcere observatiile, dese orT foarte s:vere, ale unul critic, darnic in unu1itT i alte
asemenea epitete. Cite o intepatoare gluma
ca Influenta cometuluT asupra artistilor de la
opera italian punea virf nacazului celor atine de dinsa. Demoazelele prima-done jignite in vanitatea lor de inexorabilul foiletonist,
interveniati pe lingd impresar. care era silt
sa retraga biletul celuT asa de imprudent in
atacurile sale. Pentru a impdca spiritele atitate, bietuf Filimon iera silit s treacd, cu vederea uncle representatiT, prea batatoare la
ochiT prin imperfectia lor addogind, ins,
www.dacoromanica.ro

163

pentru multdmirea constiintiT sale de muziclnt,

cd carnal frica de a nu trece peste limitele

prescrise de buna cuviintd ii impiedeca de a

spune cele ce-T stateau pe inim. Indignarea
iera maT puternied in lumea artistica si acelasT impresar trebuia pentru sa tisfacerea generald, sd.-Y puie la incercare talentele de scrii-

tor, fazind un raspuns: contracciul 11 prezenta

ca asociatul predecesoruluT sdu, cunoscutul Papa

Nicola rdu pltitorul, dind ca motiv al severittiT sale setea de rdzbunare pentru refuzul
biletuluT gratis. Alte invinovdtirT urmati, menite a jigrii i maT adinc pe susceptibilul mu-

zicant, care nu uitd. s pomeneascd dupd cuviinta atacurile aduse sinceritdtiT sale critice.

Corespondente la jurnale strine veniat pe

urmd.: uScaramuccia9 din Florenta publica o

corespondenta din BucurestT, in care Filimon
se recunoscu supt rubrica putin magulitoare
de jurnalist fdrd cdptditl. In sfirsit, pentru a
incununa atitea i atitea neplacerl, oare-care
articole asupra comitetului teatral supdrard, se
vede, asa de mult pe membril acesteT inalte
institutiT nationale, in cit Filimon se temu serios de o trimetere prin hotdrire a juratilor

la Curtea Arse; asa de celebra pe atuncea.

0 cdlatorie in Apus intrerupse pentru cite-

va lunT activitatea sa ca foiletonist. Cdutat-a

or distractie acel ce scria ,in amintirile sale :
cdIdtoria ie cea maT build medicin a. a urituluT ? Ie indoielnic: din potrivd, de prea multd
www.dacoromanica.ro

164
.

ocupatie pare a fi fugit ast-fel foiletonistul,

care cumula cu acest metesug putin biinos pe.

acela de profesor de muzicd. Pleca la 20 Iulie 1868, cu o sete nespusa de a vedea locurT
noud, si maT ales,i ubitorul de muzicd intre-

cea toate la dinsul,de a asculta operele. auzite alt6, data la Madam Carl sail la Papa
Nicola, in insasT patria armoniiT, in Italia. 0
calatorie curioasa ca viata intreag a lul Fili-

mon, fara plan si aproape frd banT: din Giur-

gin lila vaporl prin Orsova pentru a merge

la Pesta, eel d'intdiu ora mare intilnit in caldtoria sa.
..
.Pornise cu ideile oamenilor de la 1848, entuziast de libertate, aprins de ur in potriva

. despoticilor nostri vecinT de pretutinclenT. Prea

molt
DomniT stia de peste CarpatT,
spusese iel vorbind, nu de UngurT.- ci de aceT
pe cari Bdlcescu-T numia, glumind, Kaiser-.
lichiT p.
.

La Gin r`giny plin

pardsinclti-sT tara, ..

plinsese, la auzul cintecelor naive si triste ale

ldutqrilor de la port, apol, ironia luT obisnuita
revenind:

Ar II bine sa se tie ,pe la toate .

frontierele tdriT cite-o banda de llutarY. -din .

ceT mu bunT de la stpinire, ca s va cinte
suferintile ;grit tuturor acelora ce-sT parasesc ...
patria .si se duc in stthinatate s comploteze in
contra fericiriT ieT 7 Unau

apdreau ca a pdi-

SatoriT inddratniel al fratilor nostri din Ardeal

ci, ea . luT .Balcescu
.

tovarasilor sn; ea iu-

bitoriT sd.lbated al libertatil, ca paznicil ne.

www.dacoromanica.ro

165

invinsT aT icleil nationale. De aice admirati sa

pentru acest popor de eroT, pe cari si I infatiseazd, in entuziasmul sU, ca o rasa Para saman, in frurnuseta Si puterea sa.admiratie
esplicabila Inca pentru omul de la 1858. Guvernul revolutionar cazuse in adevar tocmai
io momentul concesiilor, cind Iancu iera chemat in ajutorul. cauzeT liberale, cind KossuthistiT pareat1 dispus1 la o politica 'Cie impacare cu nationalitatile cele-l-alte. InvinsiT ie.. rail irezistibilT pentru totT ceT iubitorT de libertate si poate si pdrerea luT Filimon ar fi
fost alta, de ar ft trait sa yada.- in locul martirilor de la 1848, pe... Maghiaril de asta-zi.
Atuncea se gindia alt-fel. insa. Cel dintaiu
Ungur descoperit in Pesta de entuziastul Fi-. limon trebui s sirnta urmArile prietenoaseT

sale primirT. Foiletonistul NationaluluTn. juca

cearda i bau \Tin de Tokai, inecat de emotie flea de sarndn. Pand si papricasul avu

desfatarl necunoscute profanilor pentru acest

filo-maghiar, si ura contra despotilor se intinse
si asupra nernotivatelOr patrule austriace si
croate, strabAtind cu un aier, care numaT lu-

gubru nu iera, stradele pustiT ale PesteT cu.

cerite.
De la Pesta la Viena, unde-sT aminti de So.

bieski si de Serban Cantacuzin, de acolo la

.

Praga, opal la Mnchen, Filimon isT urmeaza

cAlatoria, admirind tablourile italiene si scotind substantiale note asupra firiT femeilor ger-

www.dacoromanica.ro

166

mane.

Dupa o scurta sedere

la Kissingen,

porni peste AlpT, prin Tirol, in Italia. Statu

la Milan intditt maT multd vreme, pierdut in
suprernd beatitudine, la auzul operelor cintate
la Scala, apoT alerga la Bergamo sd vadd mormintul luT Donizetti. Dorul de a cunoaste pe
Mercadante-1 duse in sfirsit la Florenta, capdtul acestiT calatoril de treT luni, care iera
sd-T deie atitea de scris, de la Treg lung in
strainatate, opritd la partea intdia, pdnd la
, Ora,ful Bercimo
Mateo Cipriani.
i
Intors in tara in Octomvre, reveni la foiletonul NationaluluT 9, la demoazelele primadone
si la iritabiliT contraccii. In aceiasi vreme insd,

opere literare maT insemnate iT fdcur numele

cunoscut : amintirile de cdlatorie apdrurd in

Nationalul inti, apoT in Revista Carpafilar, i in volurn, urmate indatd de o serie

intreaga de nuvele, cele cloud citate mai sus,
SlujnicariA, Ascania i Elecnoran. In seceta de talente a timpuluT, intre citT-va batrinT on imbdtrinitT, ca Eliade, i citT-va tinerT.

cari se ridicati abia. alaturea cu prozaismul luT

Aricescu si palidele productiT ale luT Pantazi

Ghica, iele avurd un succes irnens, ardtat in

deajuns prin repetata lor publicare. De si
noul scriitor nu iera tocmaT sgircit in primirea unuT bel sail amalaA, Eliade, patriarhul literar de atuncea, nu va fi privit cu ochT
tocmai bunT pe acest muzicant i ziarist, extircovnic, si flautist, care se revela de odata ca

www.dacoromanica.ro

167

ca un insemnat talent literar, dar a arta limbd

cura'Atoare si limpede iera departe de artificialismul celor croite dupa un anume tipar.
Publicul, care iera maT bun judecator de cit
toll italienestiT si latinistiT de pe lume, primi
insd cu entuziasm. entuziasm de pe acele

vremi. tacticos si farl reclamd.operele autorulul Slujnicarilor, Celebritatea ha in

Muntenia fu egala cu a luT Alecsandri, dincolo de Milcov. del are mult. scrie in obisnuitul luT stil bombastic, care-1 caracterizeaza,
tova rapt]] sda de ziar, Pantazi Ghica, din cugetarea filosofica i inalta a luT Montaigne,
ceva din caracterul aspru i veridic al luT Labruyre si, ceia ce 11 strict, generul luT Ste
Beuve.

Aceasta entuziastd apreciare aratd

inalta insemnatate ce se dadea in lumea cultd,

operului plin de viata si de coloare al luT
Filimon.

In plin reputatie iiterar, iel prdseste in

sfirsit Nationalul, la 186o. Am scris spunea iel, in 1858 incd, si aceste cuvinte pot
servi de epigraf opereT sale ca foiletonist, am
scris, fiind ca nu puturdm suferi a ne umili
strdinul in patria noastrd cu aceste grosolane
espresiT : Ivalachi son una masa d'ig-noranli.
Uri loc la arhive fu oferit ex-flautistuluT de la
Madam Carl, care se grabi sd-1 primeascd.
De acuma inainte, putine se stia despre dinsul. La 1863, intdia parte a o Ciocoilor vechY
fi noio apart], cea maT durabi1 i maT adinca

www.dacoromanica.ro

168
..

din productiile literare ale acestur om cii ochiul asa de pdtrunzdtor, cu ironia asa de fird,cu

limba asa de mladioasa. A doua nu mai iesi

nicT o data,

scurta .boald de piept Ouse: in

mormint pe uriasul cu fata sanguind, care pdrea menit sa trdiasct 0 sutd de anY.
Cu dinsul dispdru cea d'intaia si singurd in-

- cercare a uneT nuvelistice romdnestT, pe deplin

romdnestY, fard arnestecuI orT-carel: influente

strine, nelegata i tacticoasd, dar energicd. i
.

vioaie, plind de un spirit satiric frd de pdreche in fineta sa ironica.

.

In afard de cite-va foiletoane anterioare,

Eseursiunile la Germania)) ') sint prima incercare literard a celuT, ce, cu citd-va vreme
inainte, pdrdsise teatrul putin educator de cistigurT al lul Papa Nicola. In iele se manifestd
intdid firea sa artistica d aceasta Supt toate
.

aparentele-Y deosebite. In paginile acestef cdrtT

de cdltorie, pagini felurite, ca apucdturY de stil

si ca subiecte, intilnesa toate insusirile-T de

observatia nemilostivd, aprigd, plind
de o adinca ironie, a romanuluT sdt din urmd,
descrierea precisd, sobra i suggestivd, care-1
deosebeste, afectatiile rorrantice, stdpine o bu- -.
catd de vreme pe talentul sal-A incepdtor.
maT

.i). .14;stursiuni in Germania- meriaionald. memorii artistice, istorice i critice, Bucureti, 180.
e

www.dacoromanica.ro

'

.. 109

'-,

le cartea unuT orn, care a invtat de cu-

rind lucrurT multe i, care ie rnindru, a le-a

invatat Aldturea cu partea urnoristiea, ala-

turca cu bucdp vrednice de, insemnat, ca povestea aceluT Othello grecesc asa de bine zugrvit. care-sT poarta orientala gelozie de orn
urit pe albastrele valurT ale DundriT, o eruditie de Conversations- Lexicon distinge restul
volumuluT. Sint pasagiT, capitule intregi adese oil. care nu se citesc, fiind-ca sint cu
neputinta de cetit : admiratorul de pictur6 te
va purta prin toate rnuzeiele Drezdet i Vienet, esplicind, numarind, maT rare-ori judecind,
:

cu o constiintg de turist englez, care dezgusta

pe cetitorul cel mat bine inzestrat ca rabdare.
NicT un tab10 nu ie uitat in enumeratie: singur numgrul de ordine lipseste, pentru a face
sgrnanarea desdvirsit intre,o pagind de-a luT
Filimon si una din ale luY Baedeker sail Joanne.
Stilul chiar, in asemenea capitnle ie sec, cu fra-

zele scurte, telegrafic aproape: de la una din

frumoasele-T intermediT cornice, la acest fel de
cornunicate artistice. caderea ie zdrobiton re.
.
Aliiturea cu aceste foT de calduzii, altele, tot

atit de putin interesante. povestesc, cu ocazia

trecerit pe la Wagrarn sail alt loc cu asemenea reputatie, cite o interminabilg bgtglie a luT
Napoleon orT cine stie care alt evenirnent istonic. Nu ie tara intilnit in bale- T, care sa
nu-0 capete partea i.eY de introducere, cuprinzind un rezumat al istoriiT sale anterioare, nu

,..

www.dacoromanica.ro
f.

170

ie oras, al caruia trecut s nu fie insirat inaintea intimplarilor personale ale calatoruluT.
Amanunte in de obste cunoscute, fara interes
i netrebuitoare, menite sa mdreascd numaT
dimensiunile cartiT, dupa obiceiul in destul
de raspindit si cu desavirsire detestabil al
turistilor de la inceputul veaculuT. -.In loc
s insiste asupra celor vdzute de dinsul, sa
deie acele note individuale de observatie, care
fac meritul operelor de felul acesta, autorul
itT face un curs asupra istoriiT boemiene sail
austriace, cu o pedanterie, care ie departe de
fi atragatoare. Cu felul acesta i multamita
uneT imbiellugate colectii de dictionare speciale

.a

orT de manuale, ajungT a face volume intregi

de asa zise calatoriT, in care afli maT mult cele
,Ftiale, de cit cele vitaute de scriitor. Fata cu
.un asemenea sistem, planul luT Mrimee de a
vedea Dalmatia cu baniT adunatf din vinzarea
-uneT escursiT inchipuite, de felul celor rnentio-

-nate, inceteazd de a deveni o gluma. Din fericire pentru Filimon, personalitatea sa iera
prea puternicd pentru a se Iasi. tot-de-a-una
jertfita pe altarul consacrat al notelor istorice i adese orT chiar, artistice. Dupa un
gray, corect. administrativ articol asupra or-ginilor cutdruT sati cutaruT oras, satiricul se
-desteapta i, dupd indigesta dozi. de eruditie
ward, minunata povestire, plind de yerva si
.de humour, stralucitoare si find, vine s te
inIngiie pentru suferintile indurate. Cind ie

www.dacoromanica.ro

171

vorba de imbrgtiOsile sale, putin cam fumiste,

cu veciniT noStri de la Pesta, cind o baroneas
de contrabanda. mergind sa.-sT ocupe iardsT

postul de casierip la vre-o berdrie bavarezd,

vine sd pozeze inaintea cetitoruluT. cind asistarn la adinci socotelT politice, menite s asigure fericirea GermaniiT in special si, pe alaturea, a omeniriT in general. in sala linistitg.,
innourat de albastre rotocoale de furn, in care
flegmaticil burghejI aT MUnchenuluT isT esprima
domoalele i visdtoarele ideT, cu nasul pierdut

in hal& colosale. vrednice de masa luptatorilor, in Walhalla. Si pretutindene o limbd nehotdrita Inca, dar mldioasd, limpede, strAin,
maT tot-dea-una, de orT-ce amestec cu veneticif termini italienestT, asa de multa vreme tinutT

in cinste.

In acelaT volum de calatorir. legata foarte

slab de cele-l-alte capitule, se afla o lunga
nuvelg. istoricd, Frederic Stafts, maT apoT pu-

blicat deosebit in Revista Carpaglor.

Bucata ie irnportantd din cloud puncte de
vedere: Inti, pentru ca ie inceputul activitaciT nuvelistice a luT Filimon, pe urma. find-

ca inaugureaza prima perioadd a vietiT sale

literare, perioada romantica. Cum se vede.
nici unul din amindoul n'are a face cu valoarea literara a bucatiT i, in adevdr, aceasta ie
mai mult de cit slabd.

www.dacoromanica.ro

172____
.

;d:

Spre Staps, acel student ..german, cu mintea aprins-5- i ideik fteguroae. care cauta cu
cutitul in 'mind liberarea patriii sale, il indreptat pe' FiliMon simpatiile luY traTniee pentru

..

cauza liberald, simpatil, care se intilnesc la fiecare pagina din Escitrsit), Ca i Balcescu,
ie curioas parsatirical autor al Ciocoilor
tea aceasta profund idealista a temperarnentuluT sa veser, ie un ferbinte iubitor al liberttiY, un nationalist dintre eel maT convinsL
Calugarenil Ii smulg unul dintre imnurile cele
maT frumbase spre marirea zilelor trecute de
vitejie romdneascd. L'am vdzut plingind la
Giurgiu de dorul rh, pe care o parasia. Acelee Mel II faceati sim.patic pentru popor de
aprigi luptatorf contra despotismului ca UnguAdese on fraze cu Durnnezeul popoliriT.
lor>, si

altele asemeneP, pun in mirare pe cel

deprins s vada pe Filimon de 0 natura cu s

=

';

totul alta. Poporul are cloud religiuni. scrie

iel in aceiasl opera, una din iele se nurneste
independenta i dreptul de a exista ca natiune.
Pentru o asemenea fire, nicT o figura in istoria contemporana nu trebuia sa fie maT atrdgatoare de cit aceia a fanaticulta aparator al
cauzeT nationale : o neinsemnata imprejurare,
trecerea prin cimpiiie saxone, unde s'f-a petrecut copildria acest erot al libertatii, dma
ILA Pilimon ideia acestel d'intaitt nuvele.
In aceiasT reme insd, cind Staps i se arata stralucitor in aureola sa de martin al des-.
e,
.

www.dacoromanica.ro

173

-.:.

potismulul, obiceiurT de cucretare capatate prin

cetirea operilor anemice i fioroase ale romantismuluT german, modificard pentru a utor fi
gura destul de putin vie a vrdj masuluT luT Napoleon. In locul membruluT Tug-endbuncl-eY, in

locul studentuluT de la 1813, cu creierul plin

de antice declania tiT si de moderne discUrsurT
teroriste, in locul Germanulul, cu singele lirn-

fatic, sdtul de o viata, pe care n'a gustat-o

Inca

risipind-o in zadar, fard prudenta a-

dined a conspiratorilor consci.entI de .scopul lor,

o alta icoand se ridica iriainte-T, o icoand, pe

care orT-ce romantic a vazut-o inaintea ochi. tor, ca idealul tip al qtinarulul senzibilo. Un
lipic literar bine cunoscut pe la t 83o, tindrul
acesta senzibil, cu mintea neguroasd i firea
[.. ma, de gingasa, c cel mai mic vint al pati!, miT ii sfarMA: cetitoril celor maT mid dintre
!

romanticT is)" vor -fi aducind aminte 'de asemenea indivizl fard via, palide imitatil ale luT
Werther, Oberrnani cu ochiT in lacrimT si o-

brajil fard. de carne, lesinind Ia o privire a etericeT lor iubite. A cdldtorit pretutindenea aceasta figura in agonie, de pe malurile Rinulul la Londra, de acolo in lumea pretioas a

'

boemilor, Francei it de .supt res tau ratie; i, schim:

bindu-sT sexul, iel a rasdrit apoT si in fericita

noastrd tard, supt chipul vrednic de mild al

itjuneT fete o,. murind inteo ultima aspitatie.rieldmuritd cdtrd linnT de o nouroasd i imposibill iubire. ApoT, cum si logic iera sa se inwww.dacoromanica.ro

,..

174

intimple, succesivele-T intruparT incetard si fi-

gura sublima se pierdu in ridiculul, care ingroap formulele literare straine de viatd si
de adevdr.
La 1858 insd, tineriT senzibilT9 infloria
pretutindenea, tot maT senzibilT din zi in zi,
spernintator de senzibilY. Filirnon citise si
iel idile nenumarate intre fete cu ochiT albastri i nobilT iubitorT de libertate, maiestri
dibaci in echilibristica frazelor declamatoare
si fard de inteles. Firea sa, saU partea idealista a firiT sale mal bine, fu inriurita puternic de acest fel de compozitiT literare i, cind
intdia oath iel se incumeth, s scrie, bine cunoscuta figura.

IT

rasari inainte. irezistibild.

Iera asa de frurnos tindrul acela cu inima

simtitoare, cu ochiT plingatorl i vointa energicd, in acelas timp. c Filimon nu se indura sd-1 lese in intunerecul gindurilor, rmase gindurT. Staps se ndscu atunci, product
fard .de viatd al liberalismului iubitor de fraze

si al anemiiT romantice : un student de familie bund i cinstita, fiti de pastor protestant,

crescind in linistea tristd a caseY printestT, alai:urea cu o copila de aceiasT virsth, o copila
germand, cu parul de aur si ochiT albastri.
Vremea trecu i copal se facura marl, prietenoasele legaturT din trecut incetara si, conform

obisnuiteT reete;, fetita de alta data incept' a

rdttici singurd prin acele prapastioase i salbatece siturT, atit de mult iubite de romantiswww.dacoromanica.ro

..

175

mul cosmopolit. Cetitorul deprins cu acest

mers al lucrurilor intelege cp.uza acestuT peripatetisrn neastimparat : ie Liebe, obicinuita,
dar necontenita induTositoarea Liebe, povestea
cea veche a luY Heine. A doua fire insd a
iubituluT intervine . Staps trebuie sg.-sT implineasca misiunea, sa loveasca. Luptele-T interne

tin scurtd vreme numal: iubirea de tara invinge; dup un rnic intermezzo amoros, iel

plea ca. in lagarul luT Napoleon. lirmeaza sfirsitul istoric al conspiratieT: nereusita i osinda.

ApoTdupa cum cere buna cuviint ronvl

.

ticaiubita

pdralsitil se ucide, aruncindn-se din

inaltimea uneT sane; de care i se sfarimd trupul, pentru a cadea apoi in valurile rapezi ale
riuluT.
i intre acestea, pretutindenT amesteeste, lungT cliscursurT patriotice, fraze intermina-

bile, juraminte solemne, strigate de entusiasm,

toate in gustul cel maT pur al timpuluT si

Dumnezeir singur stie cit de pur iera gustuI
acela

Scriitorul ie nedibaciti inca, scenele

sint rU alese, din cale afard de mult prelungite : nicT o desvoltare a ultimelor momente
din viata luT Staps ; incercarea cle omor si
moartea conspiratoruluT sint aruncate cu neingrijire in ultimele fraze ale nuveleT, pe cind
paginT intregi sint consacrate uneT eroice sfezT
a viitoruluT revoltat cu inofensivul portar al
UniversitatiT, Sfadd menita., sd mate mindria

sdlbatecd a eroula

Am insistat maT mult prea mult poate

www.dacoromanica.ro

176,

asupra acesteT d'intdit.1 nuvele, fiind-cd iea

'esplicarea, cheia celor urmatoare PAnd Ia energica satira% a Slujnicarilor. In afarA de oare
care articole .de muzica., .unele in foiletonul
Nationalului, altele prin reviste, de Madalena,

o analiza si o espunere a opereT ungurestT,

romantice, escesiv de romantice sint toate productiile-T urmatoare.

AcelasT amestec de fan-

tazie fard de frig, de groaza copildreascd, de

liberalism bogat in frase, alciltuiesc caracterul
luT Mateo Cipriani, al incepUtuluT Ascanio 4.1
Eleoiwra). a Orapl Berg-amo inonnmentul
ynaiestrulla Doneziiti, publicat in acelas volum

cu cea d'intaal

S1upz2car

supt forma de

. nuveld. nu ie de cit o biografie a compozito-

ruluT, pe care o scurtd si neinsemnita actiune

ie menita s'o puie in gura unuT calugar bergamasc, dispdrind odata cu sfirsirea misiuniT
sale

Mateo Cipriani ie, fdra indoiald, o .bucat

frumoasa, cea maY frumbasa din aceastd perioadd a talentuluT luT Filirnon. Faptele se
apropie thai. mult de adevar, caracterele, fdra
.

zugrdvite cu atentie, principalul fiind

intriga, sint Inca admisibile. Elementul liberal joacd rolul de capetenie. Cipriani, cintda

fi

ret la catedrala "din Bergamo, prinde dragoste

pentru o bogatd locuitoare a orasuluT, care se
:

ispiteste de fru rnosiT ochi negri i.de pletele lungi

necuale tindrulut Inselat in iubirea lu

noscuta, care totusT se indurd sd-T scrie, ie

_

www.dacoromanica.ro

177

inexorabildiel prgseste orasul pentru a se

retrage cu batrinul sgu tatA pe malurile mdriT.

Dar Mateo ie un liberal, maT mult de cit atita un partizan al stiletului, un carbonaro:
sbiriT ucid pe un prieten al sail si iel ii rgsbund,

Iintuind inteun colt de stradg pe ucigas. Descoperit. ie osindit la moarte i. ca pe MihaT

Viteazul in tabloul d-luT Papazoglu si in legenda, o zdbav a calgului 11 scgpg. TotusT
un agent al duceluT II loveste, tocmal in clipa,

cind o misterioas femeiemisterioasa chiar

pentru cetitorT, poate mama sa,--si iubita-T
cea nobil sosesc, aducind decretul de iertare.
Cipriani ar putea scgpa, dar atuncT n'ar maT
fi un eroti romantic, nenorocitiT acestia mor
tot de-a-una, de ce anume nu se stie, dar asa
ie frumos sa facd : de si doctorul asigurd, cd
puting linite I-ar restabili, intrarea iubiteT 11
tulburd asa de mult, c nimic nu-T maY poate
opri moartea. Si, credincios misiuniT sale, Mateo Cipriani, carbonarul, moare.
Ieste ceva in aceast nuveld din Bucheliera

din Florenfa a luY Alecsandrisi sg nu se

creadd cl ie o laudd aceastasi maT mult Inca

din Italianul AneT Radcliffe, fioroas scriitoare

de romane, in care spinzurgtorile abunda, trg.drile furnica si subteranele joaca rolul de
capetenie. Cu putine esceptiT, mecanica intrigiT ie aceia ca in Slaps: caracterele sint
perfect asemenea, cele tipicale. IntilnestT, cum
se si cuvine, pe tatgl bgtrin, pastorul in Staps,
Schite.

12

www.dacoromanica.ro

178

dincoace organistul, pe tindra naivd, care in

ultima nuveld are singurul defect fatd cu formula de a fi ,mritat,--si incd s'ar putea in-

voca faptul Ca iea nu iubise de sigur pe ducele sa contele sail, aa cd nu. se tine in samd,
pe revolutionarul sentimental, tindrul sen-

sibil 0. jucind rolul de cdpetenie. Fondul ie

acelas iard : lupta intre iubire i tendintile liberale care inving i intr'un caz si in altul.
In sfirsit, credinciosI tovardsT, dupa ce omoard..
amindoi, Staps i Cipriani sfirsesc tulburatele
i putinele lor zile pe esafod, orT aproape pe
esafod.

Nu se stie, ce ar fi iesit din (, AsCanio si

Eleomora, dacd nuvela ar fi fost continuatd.
Din cele scrise se vede, cd .ie vorba iard1 de
o intunecatd afacere de iubire, sfirsitg printr'o
moarte tinic. Toate aCeste sint de allat la
inceputul prologuluT : Castelul de Rosenberg.
Visi tatorul insgrcinat cu dureroasa si obositolrea

rnisiune a descopeririT alearga, dupd obiceiul

consacrat. la ajutorul unul. misterios calugar,
strdinde locurile acelea si cu numele necunoscut, mare amator de primblarT pe land. Supt
lumina acestuT astru asa.de calomniat de poezia

tuturor timpurilor, intilnirea se face intre descoperitorul problemeT i cel ce-I are cheia. Ba,
dup6 cite-va vorbe spuse in treacat de un vinator vesel (in orT-ce nuveld romanticd, ce se
respectd, vindtorul trebuie s fie vesel), cilIagarul .cu pricina pare a fi maT trddtor incd :
www.dacoromanica.ro

179

nu nurnaT ca stie tot si nu vrea s spuie nimic, dar iel insusT ar fi avut un rol radcliffian in tragedia, pe care o potneneste monumentul de marmura din capela paduriT de brad.
Calugarul sT-a pastrat taina, de si vizitatorul
parea om sa-1 deie de capt la urma : nuvela
a fost intreruptd. Dacd autorul a profitat de
aceasta pentru a pune mina la uSlujnicar1D, n'a
Post o paguba de sigur, nicT pentru autor, nicT
pentru public.

De o datg,, fard nicT o tranzitie, romanticul

de scoala german dispare. NicI o urrna din
idilele cu cadrul salbatec, din tineril patriotT,
Murmurind soapte de iubire la urechea zimbitoarelor copile cu ochiT. albastri. Toat aceasta lume artificiala a disparut si cu dinsa
accesoriile intregT; toat garderoba exotica,
misteriosit calugari visind in fundul codrilor
Tirolului, monumen tele funerare cu inscriptiT
apocaliptice, aruncatu rile fioroase din virful stincilor, stiletul carbonaruluT si cutitul sbiruluT
florentin steclind in umbra. Influenta neguroasa a celor d'intaig cetirT s'a risipit, si in
locul vechiT noastre cunostintT, cu Mina asa de

nepotrivit, prea ingusta pentru talentu-T puternic, prea intunecat pentru ochiT luT viol,
prea solemna i pedanta pentru zimbeful ironic, asa de fin, al veseleT sale rgurf, avem
www.dacoromanica.ro

..

18o

o fire de scriitor cu totul alta. Noul i adevdratul Filimon, care se ceteste Inca si se va
ceti multd vreme, ie un observator dibacin,
cu verva tinereascd si risul comunicativ.
Slujnicarit furd manifestul sat pe aceasta
cale. In Revista Carpatiloro, uncle apdru intain nuvela, iea purta titlul mai complect si mai
amuritor asupra cuprinsului, de Nenorocirile
smut slujnicar saie genalomit de malzath. Ie
vorba in adevAr de o intreagd categorie sociald, infloritoare pe atuncea, de multimea ingrijita la port a tinerilor slujbasi cu inima iubitoare, care-sT mIngliau necazurile de banT in
bucdtdriile vre uneia din Venerile culinare ale
timpulul. In schita sa. fiind-cd slujnicariT sint
o schita numaY, autorul ni-1 prezinta pe eroul

sat in deosebitele cadre ale activitatiT sale

zilnice, cind aldturea de dragalasa Rezi, de

ungureascd memorie, cind in apriga lupta cu

un rival deprins cu felul de crestere al cailor,
cind, intr'o cafenea din Pasagiu, centru al
tinerirniT slujnicAresti, tunind in potriva cirrnui-

Hi, care lasd in nitare atitea necunoscute si

puternice talente. Ie vorba de o conspiratie
in potriva Caimacamilor si rolul acesta de conspirator ie prea frumos, pentru ca slujnica-

rul sd

nu si-1 insuseascd.

0 foarte nepld-

cutd intimplare cu politia, si ales se desfasurd

un colorat tablot al obiceiurilor de cirmuire

ale vrerniT, intrerupe povestirea inaltelor fapte
ale acestuT om asa de incredintat de misiunea
www.dacoromanica.ro

181

sociald, politica i amoroasd, pe care trebuie

s'o indeplineascd. Aparitia-T la urtn i scri-

soarea finald nfl ajuta mult la desvirsirea acestuI caracter asa de vit in pretentioasele-T
cuvinte, in inconscienta i superba luT murddrie.
Aceastd figurd singura face, de altmintrelea,
meritul nuveleT. Tel ie vesnic in scend, pen,

tru iel vin toate imprejurdrile menite s puie

in lumina o noud fata acestuT stralucit juvnier national. Inswg cadrul restrins al Slujnicarilor nu permite o mdI indelungata insistare asupra comparselor, ce tree, o clipt
nurna21. innaintea ochilor cetitorului. Rezi a-

pare, ca sa-1 iubeascd, giambasul, ca sd-si rasbune asuprd-I, politia cairnacameascd pentru
a-I da cite-va parintetY avertisnlente, menite sd-1 aducd la calea cea dreapta. Cum iubeste slujnicarul, cum declamd, cum petrece,
cum tremurd inaintea celul cu girbaciul, pentru a-1 sfdrima cu vorba maT pe urmd, cu obrazul ros Inca de palmele primite, iat subiectul Slujnicarilor. 0 intreaga categorie sociald si o curioasd categorie, rasare inaintea
noastrd, la povestirea ironica a lui Filimon.
*

In

duse

Sluj nicarY societatea contemporand ddtipurile nuveleT, Ciocoil vechi i noTo

se vor ocupa de o altd lume, o lume abia dispdrutd, societatea fanariotd.

www.dacoromanica.ro

182

Alegerea luT Filimon iera nemeritd. Dacd

oameniT, intre cari trdia, puteat s-r fie maY
bine cunoscuVI de cit paticir. TuzlucT i feliniT Dinu Paturica. daed rnodelele, vil i supt
forme multiple-I stAteati inainte, contempora,
nul nu ar fi fost in stare sd scoatd nota particulard a periodel acesteia de tranzitie, in care,
la ndvAlirea nepregdtitd i hotaritoare a uneY
civilizatir superioare, formele vechi dispar pe
incetul, ldsind insd urme adinci in moravurT.
41icariT se dusese, butcele boierilor din prodpendadd nu maT rsunati mindru pe scindurile
de lemn. rti potrivite, .a le stradelor BucuretiuluT fanariot, mozaicul elcnico-rominesc incetase
de a maT fi limba in favoare, limba nobill, pre-

tutindene vorbita ; haina societdtir acesteia fusese schimhatd, firea-T rdmAsese aproape aceiasT. AceleaT obiceiurT de egoism slbatec,
de lipsd de contiintd i de pofte fdr de stavild continua0, aceia5I inimd Tacoma batea supt
surtucul nerntesc al celuia, ce dupd 182r, dupd
1848 adesea, IT lepadase giubeaua numal tt
papuciT de Tarigrad. Iera o lume mat ridi-

cult poate de cit cea-l-alta, pe care o inlocuise, maY ridicula, fiind-cd iera maT nestabilita, maT hibridd, maT pretentioasa : hatirul
trecea neobservat in vesmintu-T oriental, cu
.

faldurT largT i micarea 1ene0, iel deveni lo-

vitor la ochr supt spoiala de cults nit, impru

mutata apusului. Asta-zY, cind i aceastd perioadd s'a dus, de multa. vreme Inca, liniile
www.dacoromanica.ro

183

tabloului iese mai bine la iveald pentru cel

ce-1 priveste, linistit si din departare, si un
satiric de taltnt ar face o minunata zugravire a
caracterelor schitate in treacat de sfatosul condeia al lui Alecsandri. 81ujnicariin si,ar gsi
ast-fel tovardsii.
Filimon avea de gind sd-si ieie aceasta sarcind 1iterar6: ciocoit cunoscuti nou, ciocoii

yeast ierat sa fie urmati de o alta generatie,

cu insusirile schimbate ca forma, in fond aceciocoii nor, cari ne-ar fi adus pdnd la pra-

gul vremilor actuale. unde poate aceast a

doua categorie ar fi intins mina unei partY insemnate din contemporaniT nostri, parte, in
care si-ar fi recunoscut tipul gatit mai bine.
spOit cu ingrijire, cu obiceiurile mai fine si
dibacia mai subtilii. Izbinela acestei continuari
a roma nului
singurul ezistent, ie indoielnic: in afard de faptul pomenit, cd .numai

dupd trecere de vreme insusirile unei lumi

apuse apar in lumina desavirsita pentru cer-

cetator, un altul se adauga pentru a intari parerea aceasta. Semi-apusenii de la 1830 sint
departe de a avea figura hothrit, vioaie si coloratd a predecesorilor fanarioti, conruptia, mai
find, ie mai putin energica, mai putin rusinoas,
mai putin caracte.risticd. Nuantele sint prea

usoare pentru a putea atinge tot-de-a-una o-

chiul observatoruluT; a le reda intr'o forma ii-

terard ie si mai grea, iele sunt prea putin fixate, cu contururile prea fugare. Aceiasi inwww.dacoromanica.ro

184

chipuire, care-t1 zugraveste innaintea ochilor

i deplin pe boierul fanariot, trintor lenes si viclean, frd inim, dar bogat in pofte
neinfrinate, fard gindurT, dar arnbitios si pizmataret ne-ar reprezenta nurnaT foarte palid
si nehotarit figura urmasuluT sati pe jumdtate
nurnaT rsdritean. in parte nurnal fanariot.
Cu totul alt-fel stateati lucrurile pentru ceT
lam a cit

infat441 in partea lottie. Crescut

in

socie-

tatea aceia, amintindu-sT lrnurit de particularitatile iel cele maT mdrunte. instrdinat apoT
de dinsa i en a tita mai potrivit pentru a o

reproduce, Filimon avea toate insusirile trebuitoare, pentru a descrie lurnea aceasta si numai aceasta. Insusi talentul sati, satiric si mus-

cator, ii ajuta in sarcina luatd. Ce perioada

maT caraghioasa, mai murclard, maT putin sim-

patica de cit vremile, care ail admirat la un

loc, intr'o haotica luptd a patimilor, figurile asa

de raspingatoare ale luT Tuzluc, tilharul de

obirsie strdind, furind la picioarele i cu de-

plina invoire a DomnuluT, luT Dinu Paturicd,

umilitul i vicleanul reprezentant al ciocoiuluT,

luT Costea Chiorul si a voluptoaseT Duduce ?

0 vreme de o caricaturd tragica: un fel de

dant salbatec si neinfrinat de maT bine de un
verc pe trupul srardmat de apasare al ;Aril.
0 suta de ani trecutT, in care o societate ce
_

se r-izim pe furt, isT desfsurA neinchipuit

de plastic turpitudinea-T inconscienta : desfriul
sus si o spimintrttoare mizerie in clasele munwww.dacoromanica.ro

185

citoare, sprijinind cu banul lor acest decor de

feerie orientald, in care cite-va luni sint de ajuns
pentru a inspaiminta apusul cu bogatiile cele

maT imposibile, in care pentru un om destept

si faxii de scrupul, nimic nu ie cu neputintl. Intr'o asemenea stare de lucrurl, asa de putin
orginizata si asa de nestabila, individul se ma-

nifest in toat desfsurarea fdrd zagaz a puteriT sale, si aceasta face caracteristic si juteresant pe cel din urma din actoriT acesteT drame

de belie si de lacrdmi. In ambitia lor neinfrinata, in demoralizarea lor mindra, desfasurindu-se fdra inrosire, la lumina soarelul. acestI oamenT, din care cel maT bun merit spin-

zuratoarea, sint de o ne maT pornenita putere

de espresie, niste superbe modele pentru o
opera literard.

Filimon T-a pus pe toti in romanul s, un

minunat roman, cu toate nefolositoarele-T prelungirT, pe totT, incepind cu arnautul de strap.

la poarta luT Andronake Tuzluc, pana la fruntea acesteT companiT de esploatare. Voda insusT, Beiul Caragea. Fie-care are locul sail in
desa

tul

Moil al ultimelor timpurT fanariote.

loc cu ingrijire ales si bine hotarit, dar acel

care-T intrece pe totT in viat i energie, eroul acesteT tragi-cornediT de talent, ie productul cel maT fin al epocel intregT, rezultatul
ieI neapdrat, quintesenta-T dezgustatoare, Dinu

De iel se leaga toate personagiile

cele-l-alte, puse acolo pentru a-I scoate maT

Pdturicd.

www.dacoromanica.ro

186

bine in lumina figura de vulpe : iel conditioneaza existenta futuror si peirea luT mintuie
romanul PaturicA ie reprezentantul tipic al
:

CiocoinluT vechio

De la inceput 11 vezT aparind, un tinar modest, cu spinarea flexibild si ochiT nesiguri, indoit .spre o ternenea tot-de-a-una gata, in maltratatu-T de vreme antere0 de ,Famalagea. Are
portul umilit, vorba blinda, supusa, cu enorme
frase ceremonioase, desfasurindu-se in convorbirile-T linausitoare. Sint Dinu Paturica, nemernicul flu al prea umilitei voastre slugi treti

logofat Ghinea Paturica, fostul odinioara vataf de curte al inaltimiT voastre 0. Ie ciocoiul
in fase, care vorbeste, en ochiT plecatT, neindraznind sa priveascd pc falnicul stdpin. oprit
inainte-T, in toata stralucirea sa de boier al
protipendadeT.

Ie cea d'intain incerea re. pasul

intaig de facut, si oare care sfiald stapineste

lacoma inima a tinaruluT Dinu : izbinda ie depiing. Glasul asa de irezistibil, asa de corecta
infatisare, apoT scrisoarea parinteluL logofatul
Ghinea Paturica ot Bucov sud Saac. toate sint
de natura a cistiga pe fanariotul favorit.al luf
Caragea. Paturica. &vine dubuceit, insarcipat cu insemnata dregatorie a pregatiril celor
trebuitoare pentru sedinta de cTubuc, zilnic
si importanta ocupatie pentru oamenil acetia cu ceasurile goale. Intr'o alt-fel de societate, vicleanul Pdturica ar raminea tot-de-a-una
stapinul necontrolat al clubucelor de chihlimwww.dacoromanica.ro

187

bar: in lumeafanariota incd, in alt chip -se trdieste.

CIV-va indivizi hotdrind toate, in afar de brice lege aproape, dupd bunul lor plac, egoist,
cel intrat de curind in lurnea slujitoareascd,
are un frurnos viitor deschis inainte-T : .putind
rusine T-ar strica definitiv.cariera. Pentru Dinu
al nostru, a ceastd primejdie ie imposibila ; cYocoiul nu ie un om conrupt : cel conrupt .a fost
odat alt-fel, iel s'a ndscut asa, viclean, linguitor, fdrd constiintd. Nu ie .o deprindere pentru dinsnl efocoismul : fie-care muschia din con,
pul lui se miscd cTocoieste si s'a miscat clocoieste dintru inceput. Asa ie fdcut un om me-

nit sd ajunga sus, foarte sus, in anul mintuirir

1814, cTubucciul Dinu -Pdturicd.

Inaintarea-T se face repede si nu ie imprejurare, care s nu serveascd pentru aceasta,

Postelnicul Andronake iubeste, iubeste cu patima si cu o gelozie orientald, prin
urmare, pe una din frumusetile timpuluT, Kera.
Duduca. Ie cea d'intdit treapta, pe care o sco-

docoiuluT.

board Postelnicul, si, din odaia-T umedd, unde pazeste lulelele boieruluT; Pilturicd, in aceiasI clipealg, urea o alta, Cine poate fi maT vrednic de in

credere de cit modestul tindr, cu vorbele asa

de dulcT, cu purtarea asa de umilitd ? Nici
un altul n'ar fi in stare sd pazeasca cinstit
juvaierul neastimparat al luT Tuzluc. Si, cu un
zimbet de biruintd, Dinu intra in noua functie,
menita sd-1 inalte pand la cele maT ridicate
IocurT ale societd.tiT fanariote.
www.dacoromanica.ro

188

Ie o admirabild scend aceia, in care yin fatd

in fatd pentru intia oard ace$1 doT parasiti vident aT timpuluT, tiitoarea si cTocoiul. Duduca

nu iubeste pe pdstelnic,ar fi o pagubd za",-

darnica pentru dinsa,apol Tuzluc nu ie chiar

In schimb, un calemgiu
chipes mingiie noptile de nedormire ale fru-

in floarea tineretiT.

moaseT Grece cu aprinsele-T cintece de dragoste,

in gustul epoceT. Dinu stie aceastd afacere, un

arndut din vecindtate ie o intinsd conspiratie

a slugilor supt aceastd lume de privilegiatT,
1-a ldmurit maT bine Inca supra roluluT, pe
care poate sh"-1 joace in cdsnicia de treT, tulburatd de ladnuie1T necontenite. Dar Duduca
ie departe de a-T irnpartdsi multamirea : zilele
de aur cu calemgiul s'ati mintuit, noul fecTorn,
pe care i 1-a recomandat postelnicul, o ingri-

jeste; sireata curtezand gicele dinainte pe

Dinu. Iel vine in sfirsit,si, un moment, amindoT rivalil stan fata'n fatd mdsurindu-se,
iea iritatd. insultatoare, prefdcind o groaznica
fire de stpind, iel modest, supus, cu spinarea
plecata, cu atit maT biruitor, cu cit gestul ie
maT cucernic si vorba maT injositd :
-- VeT sedea toat ziva in pridvor, cu capul
gol, striga Duduca, ca sa implinestI poruncile
_

mele, cart la dinpotriv iT void pune coarne,

te voit1 unge cu miere, si te void lega de salpul portiT, ca sh te minince mustele i s rizd
lumea de tine !... aT inteles ?),

Dinu a inteles inteadevdr; ie deprins iel cu

www.dacoromanica.ro

189

amenintarile, nicT un muschit nu se misc pe

fata sa bronzatd in Infruntarea insultel.
a Am inteles milostiva mea. si sint gata a
suferi i mat marl pedepse de cit acestea fard
a ma plinge, cad stapinul mien te iubeste si

let trebuie sa sufgr ort-ce mi s'ar intimpla

dupa urma domniil tale.

Peste putinta
Dint, ie biruitor: inaintea fruntiT sale plecate, toate amenintarile ramin fard putere;
Inca odata clocolul a invins si biruinta ie cu
atit mat insemnata, cu cit, in locul boieruluI
despretuitor i lenes, Paturica a avut ca v0jmas pe isteata i mestesugita tiitoare.
Indata dupd aceasta scend hotritoare, si ie
hotliritoare pentru viitorul priceputuluT Dinu,
Impdcarea intre ceT dot rival! se face. Kera Du-

duca ie silitd sa renunte la calemgiul, pe care-1 departeazd neadormita privighere a noului fecTor i intriga de dragostea neaparata leaga

la un loc pe ceT doT rival!, pentru timpul trebuitor irnboOtiriT amindurora. De asta data,
fostul dubuccit, devenit vataf ca rasplata pentru desvirsita-T credinta, ie stapin pe intreaga
casa a postelniculuT.
.
aceasta. Andro0 figura bine observata

nake Tuzluc, vlastare voluptoasd a unit familit tarigradene, nu ie un om rat. Ca fura

si cd lasd pe altiT sd lure, c Inal,, toate sint

lucrurT obisnuite, care nu atrag atentia simSruia. manierele eiegante supt Fanariog. Able
www.dacoromanica.ro

190

venit in tard, Caragea 1-a luat supt inalta-T

ocrotire si, in curind, lenesul grecse vazu stgpin fara osteneala pe o insemnata avere, pe o
pozitie sociala minunat ; ce ie dreptul, un refuz din partea unul oare-care ban romin, figura nationala, cu atit real Pals si maT fgrd
de via, cu cit ie maT nationalA, IT amgreste
putin mintea Usoarg,, dar Kera Duduca rasare,
ca sd-1 minglie.
i iubita luT Dinu-T sterge
ori-ce amintire a infrinocriT suferite : intre nenurngratii sg.T arnautT, ;Cline respectat de Cur-

tenit de actTast limb cu dinsul, iubit de Duduca, ascultat de. Pgturicg, Andronake continu a fi un om cu desavirsire fericit. Neno-

rocirea ie insg aproape de dinsul, de si n'o

simte.

Alianta interesata a tiitoariT cu cToco-

iulfiind c nicT .unul nu poate iubiare o

ultimd tintg, spre care li se indreaptg. silintele

toate, aruncarea la pgmint i jefuirea inceatg
a fostuluY ocrotitor, a staPinuluT lor. Fie-care
linie ne apropie de neevitabila eatastrofg.
Din partea luT, Dinu va fura, din leafa .tiganilor, din nutretul cailor, din haine, din cum-

pargturi, de unde poate fura in sfirsit un om

cu priceperea luT administrativa.

Tuzluc se infioara inaintea prgpgstiiT amenintgtoare, dar intrebgrile-T inspTnlintate nu
tulbura pe vataf ; n'are iel socotelile, niste socotelT perfecte, unde tot-de-a-una un desvirsit
echilibru domneste ? ApoT Duduca vine, insultdtoare, nemultdmitg, sglbatec5, in cererile-T
www.dacoromanica.ro

191

fdrd de capat ; toata lumea are cu ce sd mearga

la teatrul italian, numaT iea, nu, iea, iubita postelniculul Tuzluc, favoritul luT Caragea. OchiT
GreceT scintele molatec i ispititor la cuvintele acestea de plingere. Si postelnicul pldteste, plateste necontenit, cit are, apoT vinde
mosie dupd mosie, fdrirnd dupa fitrimd, averea-T
de haram adunatd.
In culisele acesteT tragediT, ceT doT complid
jubileazd. Inca o scurta trecere de vreme, si
Andronake va fi gata. Silintile se fac maT
incordate, poftele maT aprinse : bogatia, pe care
o pierde, Tuzluc, va fi a lor, a lor intreagd.
Din juvaiere Duduca scoate bani sunAtorT, din
sumele furate. docoiul curnprd la sultan-mezat
proprietatile de vinzare, i, fiind-ca nu vrea sa
,

se compromit. pand cind un ban va rdrninea

in saltarele postelniculuT, iel alearga la un personagiu noti, vrednic de cele-l-alte, Chir Costea 6Chioruk.

Event de nastere, interesul 1-a fcut Grec.

toata lumea bucuresteand cunoaste pe bogasierul, in a cdruia dugheana cele maT alese
lucrurl tarigrdene se adun. Costea ie bun :
tinrul la aman, al caruia tata batrin tinjeste
de o bucata de vreme, va gasi in taTnita de
dupa tejghea, un bun imprumutator, tin cmtar cu frica luT Dumnezeti, dind camesa de pe
iel, cu 200 la such ddbinda. Si de va fi zgircit
si

cu baniT pe care nu-T are Inca, nu sint acolo, zim-

bitoare vesnic, si tot asa de ispititoare, rewww.dacoromanica.ro

192

clama vie a bogasierului, cele cloud fete ale

sale, atit de asemenea cu tatal lor in pricepere ?
Contractul se va incheia i un not catastih va
fi adaugat la murdara si mult purtata carte de
socoteli a luT Chir Costea Chiorul.
Bdtrinul carnatar intervine pentru a grabi
sfirsitul : mosiile se duc toate, una dupa alta,

odatd Fanariotul adus la sapd de lemn si

opera mintuitd. strdlucitoa de bucurie, invingdtorh urea scarile altarulul pentru cununie.
DoI sotT potrivitT : mine, cind until va putrezi

in ocna, ceia-l-altd-s1 va lua zborul peste Dupare, cu un nou iubit, Turc de neamul luT lasind in plata luT Dumnezeti casa i Copih.
Aid se mintuie partea frurnoasd i adevaratd din roman. Caracterele sint energic zugravite, limpede ;,singure cite-va capitule, nu
tocmaT trebuitoare, incurcd supdrator o actiune
raped& Intr'un cadru cu o adinca pricepere,
cu o adevarata eruditie desemnat, triada de
infamY rasare intr'o stralucita lumina. NicI o
data nu s'a reprodus maT energic i mai cu

talent o scen din secularul sultan-mezat al

domniii fanariote.

Dar Filimon fusese un romantic in ti neretele lui i aceasta boala literard, asa de acuta
la iel odata, nu se lecuieste cu usurinta. Iubi-

torul de scene tragice se va Aran in curind

contrastul cu sobrul adevdr al scenelor

precedente va face si mai lovitoare la ochi aceasta terminatie radcliffiand.
si

"

www.dacoromanica.ro

193

Intitl Tuzluc nebunqte, de o nebunie fu-

rioasa, in care cuvinte taxa de sir invinovatesc

pe autoriT nenorociriT sale. Ii vedem pe la
sfirsit, intr'o casd sdracd, supt paza uneT bdtrine,

zvircolindu- se in frigurT pe patul sdu de suferinta. Tabloul ie bun, dar se poate un roman detestabil compus numaT din tablourl bune. CYocoiY
nu sint in aceastg categorie : cele spuse ina-

inte de partea melodrarnaticg formeazd maT

mult de cit o circurnstantA atenuant. Dar
aceastg noug desvoltare a unuT caracter cunoscut ie fa10, suprgtor de fald. Tuzluc
nu iera om sa each inteo asemenea stare
dupg, a luT nenorocire. AcetT fanariott ierau
nite oarnenT de fier, tot-de-a-una gata de a
se scula in pi cToare iar4T. La 20 de anT,

Mavrogheni mina luntrea pe apele ArhipelaguluT ; eitd-va vreme pe urmg, iera domn. Andronake insuT numaT bogat nu va fi venit in
card
nu ie de crezut, cd tot spiritul sdu siret st se fi pierdut in urma uneT trdarT, fie
iea indoitg. Nu cd un boier fanariot n'ar putea sd ajungd in starea luT dupg o catastrofg;
sint oamenT i oamenT in ori-ce popor, dar far;>i

nariotul tipic, acela de care ie vorba in ro-

man, s'ar fi ridicat iargO, mal dibaciti, maT

struitor, maT neinvins de cit tot-de-a-una.
Tuzluc, in haina regeluT Lear, ie o anomalie,

numaT durere nu trezete in inima cetitorilor.

i

Cd Duduca fuge cu Turcul peste Dungre,

Schite.

13

www.dacoromanica.ro

194

ie esplicabil pentru un instrument de pldcere

fard cOnstiintd ca dinsa. Rdminind s imprtdseascd nenorocirile si s`ardcia ml Tuzluc, iea
ar, fi fost proastd, i numaT aceastd imputa re
nu i se poate aduce de cel ce o cunoaste. Ie o
figura desavirsita aceast curtezand monstruoas. Dar, din nenorocire, Pdturicd n'a fost
atit de bine impartit de soartg. Norocul ii
pardseste in curind i venirea domnuluT roma.nese 11 aruncd intr'o stare cu mult maY pdcdtoash de cit cea de la inceput. Tel moare in
fundul ocnei, osindit la munca silnica, siprinteo potrivire cdutatdin aceiasT clipa se intilnesc, mergind spre cirnitir, sicriile inseldtoruluT

inselatuldf, al lul Paturica si al pos-

telniculuT.

Un sfirsit intunecat, sfdsietor, deplorabil, o

scend en efect, care numaT aici nu putea s-laib d. locul. Pentru a face cu putinta acest sfirsit, Filimon a trebuit s puie actiunea romanuluT sAti in ultimele timpurT ale domniii fanariote, supt Caragea: numal ast-fel Grigore
Ghica poate interveni la sfirsit ca un delis ex
mac/dna, pedepsind nedreptatea faptuitd. In
alte imprejurdef, Paturica ar fi mintuit alt-fel
o viata norocoasg, bine ingrijit de credincToasa-T Duducd, incunjurat:1 de simpatiile uneT
lumT intregT, care s'ar fi inchinat adinc inaintea ex-cTocoiuluT, devenit membru influent
al protipendadeL Dacd o asemenea pedeapsd

ca a lui Pdturicd ar fi asteptat pe ori-ce inwww.dacoromanica.ro

195

divid de felul sda, cTocoismul n'ar fi devenit

nicT o data una din bazele societatiT supt cirmuirea grecilor din Fanar.
Dar Filimon, cum am spus, nu:.putea s uite
aplecdrile sale trecute. Osinda ceruluT, azind
asupra criminaluluT, intilnirea acestuia cu victima, cind amindoT merg sa-s1 deie samd, dupd
stilul consacrat, inaintea luT Dumnezen de fap-

tele lor, facea parte din accesoriile formulei si

autorul Oocoilor o respectase prea mulL alta
data pentru a o uita cu totul acuma. AceleasT

simpatiT literare-1 aruncard in alte deal zu-

gra virY de caractere, amindoud anemice si nefolositoare. Ie vorba de Gheorghe si de familia banuluT.
Cel d'intain, maY putinEinsemnat, ie fecTor

la inceput in curtea luT Andronake. Onestitatea luY jignita il face sd pleased pe inseldtorul
Dinu pentru necredinta-T fata cu stapinul sdti ;
lacrimile DuducdT ii fac s fie gonit in clipa
pentru clevetire. De aici inainte, in slujba
banulul intdiU, in a statuluT pe urma, iel ie a-

celasi baiat cuminte, infam de cuminte, dezgustator de cuminte. Indivizi de felul acesta
chTar daca ar exista, ar trebui ldsatT la o parte
din literatura pentru singur aces( fapt decisiv,
cd sint prea plicticoO, cu linia lor de purtare
fard saman de clreaptd. .Maria,7.fataltbanuluT,
ii

iubeste; ieUpardseste casa, cunoscindu-se prea

jos pus in viatd, pentru dinsa. Neaparat, ca

o casatorie a logofatuluT Gheorghe cu iubita
www.dacoromanica.ro

196

lui, mintuIe romanul, dupa obisnuitul tipic si

fie zis in treacatpretutindene Gheorghe ic

prea din cale afara de prost pentru a merita aceasta, distinctie.
Familia banului ne da. doua tipuri intilnite
inch si in alte nuvele ale autorului. Banul C....
Te batrinul tata, organistul din Mateo Cipriani , Maria copila iubitoare. Ie un inger

fard de pata, fiinta aceasta, care nu apare de

cit de doua ori in roman : o data la inceput, artindu-T frumuseta imbobocita intr'un cadru

de legenda, apoi pentru a deveni femeia rabdtorului i cinstitului Gheorghe. Cit despre
ban, in destrablarea fanariota, iel ie un ca
racter antic, un fel de Caton cu barba alba,
de a cdruia onestitate mind.ra se indeparteaza
pand si nerusinarea despotica a lui Caragea.
0 treime anemia, fard de viata si trista, care
nu ajuta actiunea intru nirnic, o :Irma de plins
a trecutelor tendinte romantice ale autoruluT.
Cu cit sint mai vii cele-l-alte trei figuri, cele
trei chipuri mizerabile, al Duducn, al lui Paturica si al lui Tuzluc, inainte de reabilitarea-T
prin nebunie.

Pe zugravirea acestor trei tipuri, pe opera,

in care iele se afl, se va rzima tot-de-a-una
reputatia literar a lui Filimon.
1V.

De la Escursiuni ping la ultima paging. a

Ciocoilor, Filimon are un stil unic, afara nuwww.dacoromanica.ro

197

maT cd, pe fie-care zi, neologismele consacrate

de Eliad devin maT pucine, spre marele folos al
limbil sale cu adevdrat romanesti.

Stilul acesta ie cam batrinesc, cu frazele

lune i incete in mersul lor, n4te fraze sfioase

de om nedeprins, care par a se impiedeca in

lungiT lor faldurT de incidence. TotusT, in bu-

catile umoristice, mersul acesta serios nu ie

lipsit de farmec, iel ajutd prin aTerul sail solemn la efectul comic al povestiriT.
0 parte necunoscuta insd din Filimon, ie frumuseca descrierilor sale de naturd. Autorul Es-

cursiunilor, iera un iubitor adinc al feluritelor aspecte ale firiT. In cite-va propozitii scurte,
curnptate, dar suggestive, il vedem adesea rezumind cu un neinchipuit succes caracterul intreg al uniT noptT de yard, al uneT intinse privelistT de cimpie, desfAsurindu-se fdrd de capat in zarea inroOtd de soarele apuind. MultT
oamenT, cari cunosc pe de rost pasagiile celebre ale luT Chateaubriand, cele popularizate de
critica luT Sainte-Beuve, zorile pe dealul AcropoleT, cu aripile corbilor argintate de lumina,
noaptea in padurile americane, cu raze palide
de lund lunecind pe virful arborilor secularT,
vor ceti, de sigur, cu mierare minunate descrierT

ale acestuT scriitor romnesc, destul de uitat

-AM
acum, Filimon :
00 tacere misterioasd domnia, zice iel

in cdltoriT, peste tot universul ; numaT vo-

cea pilotuluT venia din cind in cind s tub- .

www.dacoromanica.ro

198

bure solemnul repaos al nature. ApoT, in

Ciocoil :

Sufldrile Cele calde ale vintuluT de prima-

yard ierat atit de line, in cit abia frunzele

plopuluX se clUnaI z lene. Aceastd maiestoasd tgcere iera intrerupta cite o datg de suspinele uneT privighetorT, care cinta durerile sale,

ascunsg, intr'o durnbrava de liliac din gradina

mndstirif Antim .

Lucrurile acestea se scriati putin mal tirzia

de cit suprematia in deobste recunoscutd a lirnbii italianizate. intrebuintata de Eliade i aT sal%

In sfirsit o bucata de o frumusete rara, ca

descriere, ie i aceastd noapte din Tirol, afldtoare intr'una din nuvelele cele mai deochiate
ca fond ale autoruluT, neterminata Ascanio si
Eleonora :

Iera noapte, si o noapte din cele mai frumoase, ce poate s dea clima cea maT severd
din muntiT TiroluluT.

Cerul iera limpede ca

cr