I

ii .Z.t 717, ,
I
. ._ e
'. ':. y _.,.."'we.v.:4v-,
.
k.:.-4,Qt,=4.
.1. .
111111111111111111111111111111111111111M11011111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
i

IN ARDEALUL ANULUI
INCORONARII DE N. IORGA
13 0,
thiltIMISMIIMIIM111111111M11111111111MISSIIIMISIIIIMIIIMMIIMM11111111111111111111111111
0
<W.

4
4 4 , vt
i tr- nrn
4
<0.g4 ; -
<14t ,SegrA
< 40 s,7
41)It -(rre
.-415415., -
1;^.):ixtz,e o
tgt% tg. 4 'KA
4 Ottt" 4
tAk 4 0,2404
5
tove.:41 1,
0....,...01-r4v-
iccogov
0114141)10:44:40
(ice(6.? IN itOr4,0

0 f:4,1,4 el e,e_fe
1923 34
r-tr,q,
Coo,. RM,I1
1 i4,1 3:4 Or. 41 'A

4.r 4
t.i 1; 02),4
40i 4 ON
.1 44
<
r:
' "sr

:4*:.4 4ttit444.46 014 1.

6:4 C4 4).4144$,..t..- 4s044 :
:41:4 0,10,444ri,t4 )- 14, 71: ,Zr.pftiRt.,
4114re 4.1.., I '54)(!;(1 liZ.:i 4

e? 40. h. -i!--;'; ,
6?4.14 441:44 4.4.-44014titg:
,

W S'C Cr, r, ' 1,

OW,

ra, , iii,fi rs:f ci..'?: p. ...: .

. ,,:7. i, ..,--
c'sZ.17 l ..'..!..i5:-. .

J
..

BUCURESTI
irUe :: EDITURA PA VEL SURUA ,

. ' :Cc:r , 1; , , : -
Z -
:,(1 =r(1. de-AR o r,(
www.dacoromanica.ro
 IN ARDEALUL ANULUI
,r

INCORONARII DE N. IORGA

r.

iy

trr

BUCUREtgI_:: EDITURA PAVEL SURU

www.dacoromanica.ro
 ti

5, I.

Sr
I

/ L

t.

DRUMURI ARDELENE.

www.dacoromanica.ro .

r
 Ks0.;.' 4e>,,
Ic,%

TT PES CU 1.TAJENAlitT
AUTOR ,
VOL
?4 AN UL. ka114

DRU 1VE NE.

- qUNICIP_TUL111 -

in intra pe la Bra-
= l
tocea, pasu taiat in muntii ju
detului de odinioara al Seethe-
.
nilor, intre inaltimile des impa-
durite, prin stufoasele namile
supt, care se strecoara Teleajenul, ca-
zand spumos din piatra in plat* pe
cand dintr'un colt de pajiste manastirea
Cheia isi fakir& albele eladiri intre zi-
durile de cetate. Toata valea e plind
de iscodirile arhitectonice ale geniului
' popular, care tine ca o casa s nu fie
.

intocmai Oa alta si gaseste podoabe po-

'v.
trivite pentru orice warn' injghebare
ale paianta si de lemn sapat rAbd6tor.
$oseaua, mai ingusta, a Ardealului
erpuieqte cu mladieri sprintene de po-
.7
Ird
\ i i
.1

AL

www.dacoromanica.ro
 f
t6 N. IORGA

teca prin desisul.nestrgbAtut al imenselor

Oduri, care in aceste pArti nu se tale,
pastrand codrului batran toata frumu-
seta lui. Cu poduri ware ea sare peste .
adancuri si alearga iute spre' imbulzeala
de case a Sacelelor. _:.

-Nick) urine" din rgzboiul care s'a in-

ceput aice. Din pajurea Ungariei a ramas
numai rotunjita bezel de ciment. Uncle
am vazut, trei zile dupes trecerea gra- -
nitei, casele sparte, cu mobilele rupte Si
risipite, iar pe o aschie de stup albinele
incercan.d rabdator sa,-si refaces biata
gospodgrie de gaze harnice, nu. e decat
marginea verde a padurii. Dar ceva mai
in fund crucea- de lemn alb arata jertfa
cu care s'a rgscunapgrat acest paraant
din milenara robie. Cruce alba, fara in- ._:*-

seranare : aka sunt mai toate ale noas-

tre, pe cand ale dusmanilor dau nume
intregi, grade, date precise ; negligenta
sau nestiinta noastra pare ca vrea sa
orate prin ce imens avant anonim al
3 ".../

www.dacoromanica.ro
 t

DRUMURI ARDELENE 11
7
r
.

unui popor intreg am ajuns la indepli-

nirea dreptAtilor noastre. Chiar la $an.tul
Vechiu, uncle data erau risipite bucgti ;
de postav albastru, bidoane sfarainate,
- tranturi de arme, acuma nu se vede decat
inalta pajiste inflorita. De-asupra urilor
omenesti natura ui -a intins iarasi gratia 1

uitarilor si iertArilor sale.

Ceva mai departe bask maxi cladiri
cu ferestile oarbe, cu usile sparte, po-
menesc, nu numai ceia ce a fost in zi-
lele grele, dar si lipsa de ingrijire dupe.
ce ele s'au incheiat prin biruinta fas-
pla",tifoare. Cum se prate ca aceste zdra-
vene, case sg, fie lasate paYasirii ? Cum
nu se afla ma,car intrebuintare pentru
solidele, scumpele materiale ce -inchid
in ele ?
$i catre Predeal e tot asa : din scoala
maicelor catolice, din fabrica de postav
de la Timis, nimic decat zidul ranit,
hArtanit de ghiulele. - ,

in ochi cu voioasa cochetarie a cg-

www.dacoromanica.ro
es
 t

8 N. 10141A
11

l"
sutelor usoare de .la Teleajen, masivele
patrate de zid:arie dupes moda saseasca
,
gernianic6, adusA din derartatul Apus,
ale &Ice lelor indispun. 0 zidire intocinai
ca alta, tot asa de greoaie, lipsita de
orice stil. Nicio grila de podoaba,- in
tencuiard, on in lucrul lemnului. Sc verde
cum aici tot ce venia din spOntaneitatea-
creatoare naives, simples, a sufletului nos-
tru a fost- inlAturat pentru a se priori
dating de cladire a altui ,neam, numai
pentru ca e mai solida, mai trainica.,.
poate mai -bung; de 'omit..
Si multora aceasta li impune : pro-
pOrtiile .magi,- :oranduirea. practices, po-
sibilitatile de mai' deplina, viata 'econo-
miC6. Ni, ureaza si moot, sd, intregului
neam romitinesc unit, aceasta. Cutare in-
vatator din Regat, mn tanar, Para ori-
si lipsit de diseernam'ant, striga, in
_ foiletonul -Ci-azetei" din Brasov ca la el
6 acasa locuinta omeneasc6 e mai proastsa
cleat .grajdurile: celor de aici. Acolo

r www.dacoromanica.ro
 DRUMURI ARDELENE 9

Inca e o manitestare a gustului nostru, z

care poate zidi si mai mare si mai trainic

si mai scump, pe cand lipsa cle gust
- care e in locurile unde am trecut la
obisnuintil e altora, aceia nu se va putea
rT. Intoarce niciodata, la- constiinta, de ce
,

e in adevar trumbs, de si e mic, simplu

si, de sigur, si subred. Iar ciVilisatia de-
piing, nu se poate sprijini niciodata pe
abdicarea de la fruMos, prin renunWea
la, individual, prin confundarea in tipul
n.eschimbat si etern. al injghebarii geo-
metricq pentru locuit.

Brasovul n'are in Iulie caracterul is-

tonic si caracterul modest care-i fac far-
mecul. Lumea bung" de la not de din-
,
coace a alergat- la aier si la lipsa de
once ocupatie. Promenada e piing de
mese unde apar adesea figurile cele mai
putin simpatice ale Bucurestilor.

www.dacoromanica.ro I
 A.
- .
JO N. IONA
.

intrarea for 'se face cu o solemnitate

deosebitg: in fiecare moment ai crede
ca un print mica pana'antul innaintea
d-tale. Cand oare vom intelege ca ni- ,
meni nu se mai specie de a morgg pe
care nimic n'o sustine ?
Si ce fail se face primindu-se si acum
de comunk care e inc in manile Sa-
silor, sau de cine o fi altul, .triviala pa-.
noramg, de balciu innaintea acestei prim-
blari asa de frumoase, care in alte` tim-
puri dadea atata liniste la doi pasi de
vechile cimitire cu crucile IngrAmAdite ?!

Fiindca e vorba de cimitire, mortii

trebuie totdeauna respectati,cei cari
au cazut tineri luptand pentru natia for
cu atat mai mult. Si not avem azi alt-
ceva de acut, mai bun, mai frumos si
, mai folositor, decal sa ne luptam cu
mormintele. Dar desfasurarea triumfalg s.,

a crucilor care acopar pe cei cazuti cand

'ne izgoniau pe not din Brasov, desfa-
_
I.

-
www.dacoromanica.ro
.
 4

.`.
4

'7-
er
DRUMURI ARDELENE II

surarea la doi pasi de scollle romanesti

si germane, intr'un loc de vgditg reclamg,
si de pretentioasa, sfidare, indispune.
0 lipsg. de gust si aici, din partea a-
: celor cari vedeau in ostasii lui Wilhelm
al II-lea niste liberatori mult doriti. Ai
nostri, ngvglitorii, usurpatorii, erau Intr'un
colt afarg, unde se aruncau gunoaiele.
Azi sunt si pe gropile for flori, deli
cele de dincoace se reinoiesc mai des
si slut pline do Sperante contra n.oastrg.
Pe' linia unde au fost %secerati tiraliorii
nostri, urmele recunostintei neamului se
insir6 indelung, si un monument bine con-
ceput doming linia semnelor puse peste
trupurile celor morti la locul lor, -161-6 , =,
a se clinti, farce a clipi. (
N; .--- -
*

Dupes haosul zgomotos al Promenadei,

ce bun e drumul ingust din dreapta,
laugh' vechile ziduri innalte, ascunzand
geadini si curb moderne, pe and, din-

www.dacoromanica.ro
77g

/
12 N. IOR(1A

colo, apa se scurge si dumbrava din tatg,

A..
ridica stalpii vechilor copaci! Cale ingusta
ca pentru unul singur, ca pentru o to-
-- varasie de doi. Cand iii vine in drum .

un. vehicul, ,abia ai unde te da in laturi.

Batrana Sasoaica ducand-si magarusul
cu lemue se strecoara pe Tanga noi si
,. rude din ochii inlacramati de -varsta.
Totul pare a te trimete in alte vremuri,
cand viata
., era discreta si tacuta si teri-
cirea omeneasea nu se canto. in zbucium,
oricate binefaceri ar iesi din z.vaeniile lui.
Ne intindein cu scolile. Dar tot in lo-
cuintile eelorlaltd. Oricat ar fi ele fa-
cute cu banii nostri, imensele cladiri de.
reclama sunt reci, nepietenoase. chi,
de dusman pare ea, to urmaresc. VOm fi
in adevar la noi numai dupa ce vom fi
ieladit noi, ince pand acolo unde niciun
alt suflet nu va fi uniplut vre-Odata zi-
d-urile.
- .

www.dacoromanica.ro
 DRUMURI ARDELENE N I3

Tot drumul spre Fagaras, nicio schim-

bare. Administratia noastra e ca si cum
n'ar exista: nu e al ei. nici binele, nici
rani Oamenii trAiesc viata locales, faxes.
prefaceri. Interventia noului Stat nu se
v'adeste prin nimic. Si pang, atunci niment
nu-1 vede, nimeni nu-1 crede. Cu cateva,
firme si cativa functionari n'am luat inca
in stapanire nimic. .

Fagarasul doarme toropit supt Caldur6._

Trebuie sg, fie foarte cald, de vreme ce
locotenentul de MAIO mine e descheiat,
la haina, lasand sa se vada"... o lunges
cravat albs. N'ar fi Lost mai. bine sa-si
fi luat masa ,acasa ?
Pe ziduri reclame electorale scrise cu
stampila neagra. Ale d -lui Serban, totusi
din partidul national, suet exclusiv in
uugureste. Azi, 'Gaud 4:tu e pinta, ora'selul
clominat de cetatea lui Mailat, in care
Doamna Stanca, Domnita Florica si Ni
colae-Voda Petrascu au tanjit indelung
dupes sotul si parintele for Mihai Vitea-

www.dacoromanica.ro
t ' .
 r
14 N. IORGA
fr
.
zul, are aspectul unei improvisatii straine,
foarte banala. Atari de masivele ziduri
ale fortaretei, nimic nu amintete atatea z
secole de lupte, atatea tragedii istorice.
Biserica lui Brancoveanu a fost reparata
bine de Comisiunea Monumentelor Isto-
rice. Gasesc lucruri lucruri noun: icoane
iscalite in catapeteasma, un trunchiu"
de piatra pentru saraci, cu inscriptie dela
sfarOtul secolului al XVIII-lea, un prapur
cu o insemnare populara pe dansul i sus
pe zid, in dreapta, mentiunea naives a
copilului de cases domnesc care a supra-
veghiat constructia. In jurul bisericii se
poarta, intre Romani lupte contesionale
condamnabile.
* *

Chiar langa Olt, Avrigul. Biserica ro-

maneasca e inchisa in ziduri vechi ; are
o indoita intrare pe scarite de piatra. In
fats, cum intri din drumul terii, mor-
mantul lui Gheorghe Lazar. 0 piatra de
A

www.dacoromanica.ro
-
 _ 1

DRUMURI ARDELENE 15
s

granit, push in picioare, cuprinde obis-

nuitele versuri farce miez qi farce simtire ;
jos, lespedea pus de ucenicul sau, con-
tele Scarlat Rosettilmprejmuire de lemn, '
inegrith, sarach.
Marea biserich, datata pe mandrul
turn : 1795, iar in usa de lemn gros :
1792', merit tot interesul pentru pictu-
rile ei. Si cele de afarg, dar mai ales
figurile alegorice din cele doua cupole
una, cu cele mai frumoase, vine supt clo-
potnite Bunt vrednice de cea mai in-
grijitA pastrare i de un studiu ama
nuntit. Rare on am Intampinat, cu un
aqa de trainic colorit, finetA a con-
.
tururilor.
**
Si iata-ne din nou in Sibiiu. Un .amurg
linistit. Orasul nu e invadat de visitatori
ca Braqovul. Elementul romanesc pa"-
trunde prin functionarii de Stat, prin cei -
de bancg, prin unii negustori, qi in centru,

www.dacoromanica.ro
 r.

16 N. IORGA

unde Inca de multi_ biserica lui Laguna

a facut marea sphrtura a aparaturilor I,

medievale. S i aici Ins locul unde suntem -

mai mult visibili e cafeneaua, beraria, lo-

calul de petrecere. Dach, Asociatia" are,
de mult, frumosul ei Muscu, daces am
luat scolile de Stat, opera de afirmare
culturalh Intarzie. intarzie prea mult.
Uita-te numai la vitrinele libfariilor, in-
treaba ce soarta a avut intreprinderea
de teatru a d-nei Constanta Hodos, com-
pares proportnle ziarelor romanesti cu ale
color publicate de Sasi (nu stiu dach Un-
gurii au o foaie probabil nu). Si bagh
de saana, ca nici acuma bustul lui Barit
n'a iesit de supt zabrelele din curtea A-
sociatiei", made consimtiau a-I- tolera cei-
lalti, pentru a onora o piata publich.
Dar, de certat, ne certain; de twat,
ne uram. Si sunt si oameni can se su-
`Vara cand li spui ca aceasta nu e bine.
Din fericire, sunt en mult mai putini.
*
*, *

A 1,
www.dacoromanica.ro
ti
f.
 .1

.1. 1 .

DRUMURI A RDELENE 17 I

Sal.4tea e .ca intotdeauna primitoare,

bricuroasg de vorbsa, bucuroasa, de cantec.
primirea in vila Preasfintitului Mi-
tropolit, ni se deschid aici usile casei os-
pitaliere a protopopului Borcea.
Seara, interesanta comparatie intre
Salisteni, cari in.teleg orice alusie, i un
grup de Basarabeni excursionisti, din ochii
cArora, cand li vorbesc de Eminescu, de
valoarea lui ca poet al epocei sale in
lumea intreagg, nu pot inlatura nedu-
merirea, Vanuiala, neincrederea. 0, acolo
e si mai mutt lucru... Sufletul insusi tre-
buie intors la i.7voarele vechi !

Ce interesanta e ruina vechii biserici

unite! Frescele pastrate sunt foarte bune.
Icoana Maicii Doinnultii se rep ; e
a c4tigat un proces, tine a avut un
noroc, puree s'o zugrAveascg din nou,
ca multuraitg, ,si-si spune, cu inima re-
cunoscgtoare, povestea. Jos, flutura foi ,
din Cazania Moldoveanului Varlaam.
* *. . .
,

BAtranii cei multi de la porti s'au im-

www.dacoromanica.ro
3
 ,- r

%.

18 N. IORGA

putinat foarte. Grija ea in vremuri asa '

de grele nu li va ajunge agonisita, ca

nu vor putea sa se pomeneasca facand
vre-o danie bisericii, scolii, ii face sa", se
stinga.
* *

Pe deal, spre Rod. Aflu aici mica bi-

blioteca data ca multumire, dupa o cam-
panic electorala in care, cu toata, buna
primire de aici i credinta nezguduita a
oamenilor, am fOst biruit de d. 0. Bucsan.
Se cauta cartile, mai ales iarna. Le tine
la el, cu bung, grija, un satean, tamplar,
mgsar". Lumea se aduna, si un intreg
77

grup spune ca a fost adesea la Rusi, pang

in Crimeia, la Cram", ca in vechile Cro-
nici, ca acolo e loc bun si larg dar
tot se intorc ai nostri acasa, afara de
aceia pe can bolsevismul i-a prins acolo.
Au putut strecura cate-o scrisoare. Tur-
mele, cu toata zeciuiala, se pastreaza
Inca, dar banii ce primesc nu mai au
nicinn pret.

www.dacoromanica.ro
 , '

.1

).7

II.
.

SARMISAGETHUSA.

a
',-
,t

'.
www.dacoromanica.ro
 !"

Or.
SAti,MISAGET.H .-

,
P7

e la Simeria din nou drumuf

spre Hateg, de-a lungul Streiu
lui, care vine .de sus ma nios,..
*-s4 tulbure, galben, ca de toate
urile neamului c.e s'au prins
aci de gat, ca sa se zugrume
pentru stapanirea mandrilor munti dacici.
Supt steagul Romaniei unite, cetatea
batranului Decebal, metropola ridicata
de Traian pe sfaTainaturile simplului a-_- _

dapost regal, e mai jalnieg, cleat ori

cand, i trebuie sa, se spuie tare aceasta
ca sa, se afle cat de putin tim pretui
i ingriji locurile cele mai vrednice de-
pietatea noastra.
In rata unei carciume de drumul mare.
0. a unei case mai chirase, care se

www.dacoromanica.ro
,re
 '
\ -ct-

22 N. IQRGA
.4

preface, cuprinsul amfiteatrului apare,

rarer nicio imprejmuire cuviincioag, ca
un intins maidan acoperit cu d'aramgturi
oarecare. Cgramizi tari ca stanca, bolo-
vanii surf din imprejurimi se amestecg
in fragmentele ce stau in picioare, prin
prb,75,14u1 dislocarilor i risipirilor. Abia
ar putea intelege peva un om deosebit
de price-put in tehnica vechilor cons-
tructii. Pe o lature un lan de porumb
isi tremura lesne frunzele largi.

* *
,
Adev'arat e ca Ulpia Traiang, cu toate
mosaicele frumoase care s'au descoperit
.,
in ruinele ei i care sunt risipite prin
musee dnpartate, n'a avut, in scurtele ./
ei zile bune, nimic din splendoarea de
- piatrg, tare a fundatiilor grecesti, intgrite -

in cursul multor veacuri, pe coastele

Mani Negre. Nu s'au scos de aici statui ,
de o valoare superioara,, i multe din
,
i ,1,..
,. _
,

, .
.. , 7 _ - - .

www.dacoromanica.ro
Z`
 -% '40 I

SARMISAGETHUSA . 23

inscriptii sunt sapate intr'o piatra cu totul

,
ordinara.. Dar nu lipsesc nici acelea al
caror material e din cele mai bune, po--
: trivit si cu ingrijirea literelor insemnate

pe clansul de mesteri dibaci, cari ar fi

putut lucra si in centre mai insemnate
ale lumii romane. .

Ele sunt impeastiate pe unde le-a, a- .

runcat intamplarea sau unde le-a dus o

intelegere adevaratg a rostului lor. Bi-
serica din Dansus, fundatia Domnitei
Zamfira a lui Moise Voevod din Tara-
Romaneasca, sotia, de mai multe on
_

maritata, a unor nemesi ardeleni, e plina

toata, in zidirea ei chiar, ca si in altarul
' de o forma ciudata, care pomeneste nume
de auxiliari militari ai Cesarului cuceririi,
de lespezi luate de-aici. Museul din Deva
a strans resultatele sapaturilor {'acute
6e'
pe sama societatii arheologice care 1-a
intemeiat si-1 intretine. .

Dar si aici, in complecta parasire, zac

p-utinele elemente ce au iesit la iveala

www.dacoromanica.ro
 o :

24 N. 10 ROA

dintr' o intinsa lume ingropat'a". Dg ram; 'a-

turile coperisului putred si stricat se
risipesc, la casa din fates, pe 'un splen- '
, did capitel corintian, a chrui pAreche
zace in ierburile sdlbatece ale griidinii
parasite. Meterii aspri imi arata un mic
altar pe care se pomeneste recunostinta
fates de zeita Hygaea, ortografiath cum
,s'apriceput sdpdtorul, a unui ostas caruia
minunea cereasca-i pastrase in \data, dupes
o lung board, sotia.
De astea mai cunt in sat, la Moz.
, Cer sa. iiii se spuie de cloud on cuya,n-
tul, si atunci aflu ce e 'Mogul". E un
,,Museu" local, lasat in grija unui mic
proprietar ungur din localitate, care lu-
creaza pentru aceiasi societate din Deva,
care, spune el, s'a iateles cu Statul in
ce privete pastrarea intamplatoarelor
.descoperiri arheologice. =
.

* *

o Mergem catre Moz". Dona Petite ne

www.dacoromanica.ro
 : 25
SARMISAGE,THUSA .

catriita stransA pe truer

intovgraiSese :.
opinci marl, grosolane. Iii acest tinut
asprul tip daeic,' cu fata palida prelung6;
en Maruntii ochii negri, cu nasul ascu-
tit al pAsarii de prada, e eel mai rasJ
pandit. Gradistenele acestea au -o figures
rotunda, vesela.. Le pottim in automo-
bilul care le uimeste, si ele spun limpede
ca ar vrea sa se urce intr'insul ; dar in
momentul hotarator li lipseste curajul.'
Se dau basal la vorba. Una, cea mai
mare; n'a invatat carte de loc. Nu stie / 4

pe ce roc se atla. Nu i-a .spus nimeni,

n'a intrebat de nimeni; habar n'avea. De
geaba se uita la dansa, cu mustrare,
miiruntelul invatator batraior- din ..satul
vecin, care ni-a iesit in cale, si care, el,
.

tie intreaga pOveste, si va ft spuind-o.

elevilOr 5ai. Cea mai mica 'a fost la ,scoala,.
vre-o doua clase. Dar a intrerupt. De
ce ? Noi n'avem invatgtoi' ;- a 'foSt o
dOnthisoaf.6., dar s'a dus. ; in Scoala stau_
cu chirie niste domni de la paduri.

www.dacoromanica.ro
 ,
-

'r A

26 - N. IORGA

Case mgrunte, grace. Osamenii nu se

simt intru nimic ca stau pe un pamant
care nu e ca toate celelalte. Nimic nu
li chiama mintea carte inceputurile nea-
mului lor. Stiinta de carte e tot ce poate
fi mai rar. La primarie e incredintata
, notarului grija cetatii. In fats o cladire
mai mare e a unui scriitor" ungur. Asa
spune, speriatg, fetita romanca din poarta,
Stau innauntru domni cari scriu". Imi
inchipuiu ca e un adevsarat labora-toriu
stiintific, unde se cerne trecutul Sarmi-
sagethusei. Dar ma lamuresc indata : e
vorba de un fost secretar comunal.
In drumul spre caSaincepatorului Moz"
intampiu cativa fla,csai cari se uita, la
not cu oarecare curiositate. Unul se a-
propie, cdut'an- d vorba. Nici el nu stie ce
a Post candva pe aici si, de cetit, n'a
cetit nimica, nefiind 'carturar. Totusi a
taut armata la honvezi, .a luat parte la .
razboiul eel mare, dar nu cunoaste o
litera.

, www.dacoromanica.ro
 I

a'

. SARMISAGETHUSA . 27

Locuinta proprietarului ungur e bine

in.grijita,, piing de verdeata i de flori.
Laing& ua 'de .intrare, in ierburi, zac
famasite de statui, cateva pietre cu in-
scriptie. In fates, uncle omul 4i tine gos-
podAria de grane i de vite, se mai afla
Gate una, supt un Sopron. El ragaduie0e
s'a le adaposteascg mai bine, i nu-i lip
sete bunavointa, mai ales Ca aka e in-
.

' structia de la Deva. In curte la &Masai

s'au aflat i morminte.
S'ar mai gAsi. Caci cetatea e mare,
foarte mare. Nu s'ar putea sapa usor :
ar trebui our cat greutatea omului. Merge
pang la Clopotiva. i nu sunt strazi -re-
gulate, ci totul se amesteca. Nu vrea ,
sa creada ca s'ar putea lucra dupes un
plan, urmarindu-se liniile principale.
Pe el nu-1 leaga nimic de aceste urine
sparte i invalm4ite de' aproape doug
mii de ani. Intre limba lui i aceia a
formulelor lapidare nu e nicio aging-
nare. Nicio picaturg, din sangele celor

d
www.dacoromanica.ro
 '28 N. I010.1A

ce s'au inmormantat intre lespezile ce

iese la iveala, presarate cu un praf unian
ce zbOara in vant, nu cu.rge in vinele lui.
Dar not ? Noi cei cari purtam in gura
de atatea veacuri aceste hume magi ?
Noi cari ni-av hranit din ele mandria
in cursul lungii robii la strain ? Noi cari
prin ei ne-am mangaiat de umilinti si
prin ei ne-am .innaltat In sperante ?' Noi
cari in numele lorda, si in numele for
am savarsit 'opera Mareata care face
,ca pe frontonul primariei din umila Gra-
.diste:sa se inure cuvinte in care traiesc
nobilele accente ale limbii vorbite o-
," .dinioara 'aici , 'de legionarii i dregatorii
Romei?
Am lasat intr'un sat de analfabeti
:saraci sacrele pietre in sama, unui biet
Ungur tilantrop, pe jumatate carturar el
insusi.
0, data Italia si-ar fi recapatat unul
din leaganele chimii sale ! Daca orice
.alt popor latin an ti ajuns astfel in sta-

www.dacoromanica.ro
 sARmisAGETHusA 29

panirea punctului de pleCare . al rasei

sale ! Dac5, vecinii no tri cei mai putin
, civilisati in -parerea noastra, s'ar fi gasit
de-odatA domni pe pgthantul supt care
se afla oasele celor mai departati st,fa"-
mosi ! Ce nu. s'ar fi facut in trei ani de
zile... $i afatat macar ravna,
.

din motive pur arheologice si absolut

objective, pe care au dovedit-o Ungurii
din Deva, cArora orice amintire romance
li era o amenintare si o primejdie. .

La plecare mi se 'Area ca din pgdurile

muntilor porneste un vuiet de mane a
vechilor barbari nascatori de neam si
ca supt stanca drumului se rrii.qcg neli-
1. ,- nistita tgran6 a mortilor roman, carinici
de la stranepotii for nu s'au invrednicit
de cinstea ce de doua, milenii ii lipseqte...
Von fi auzite aceste cuvinte ale mele ?

r'

www.dacoromanica.ro
 . A.

IN BANATUL ROMANESC.

."-

r
www.dacoromanica.ro
I

N 1
 IN BANATUL ROMANESC.

alea spre Poarta-de-fier nu s'a

schimbat intru nimic in cei asa
de multi ani de and nu 1-am
strabatut. Aceiasi solemner pace
intre inaltii munti captusiti cu
intunerecul padurilor.Rar cate un drumet
in cale. Soarele scapata, incet catre Apus,
si, mult inaintede a se fi ascuns dupg
margenile zsarii, el se pierde aici dupa
culmi, lasand racoarea umbrelor sa, in-
valuie cararile. _

Pe varf stA, maciuca de fier, buzdu-

ganul medieval al Romanului, care in-
seamng locul pe care feciorul de teran
din partile Inidoarei, Ion Corvinul, Iancu-
Voda, al legendei balcanice, a oprit, in-
vartind arma teribila pentru crestetele
2

www.dacoromanica.ro
44 N. IORCIA

rase ale paganilor, navalirea ostasilor

turci ai lui Mezenbeg. DedeSupt, o ins-
criptde ungureasca. Nu stiu ce o fi spu-
nand intr'insa : probabil meritul Voevo-
dului ardelean se rasfrange acolo intreg
asupra natiei din care nu facea parte,
de si, o viata intreaga, a servit-o cu vitejia
vi cu autoritatea sa. Dar si aceia cari-1
incunjurau in acele zile de biruinta erau
tot Romani de-ai lui, terani de-ai nostri
din judetele militare romanesti asezate
la granita apuseang de Imparatul si Craiul
Sigismund. $i poate, clack toata stiinta
noastra de guvern nu s'ar invarti in jurul
urnelor furate si a luptei pentru ca s'au
furat urnele, s'ar fi gasit cateva cuvinte
in limba noastra, in limba de acasa, a
vechiului erou, feciorul lui Voicu Va-
lahul", ca sa pomeneasca si partea, pe,
care, in el si in ai lui, a avut-o neamul
nostru intru apararea Ardealului.
De vale se lucreaza la piatra. E locul
de uncle ea se sceate de veacuri. De acolo

www.dacoromanica.ro
-
 IN BANATUI. ROAINESC 35

1
s'au adus materialele pentru clAdirea
Ulpiei Traiane, pentru 'impoidobirea ei
cu lespezi votive si cu statui. De douai
mii de ani muntele des temeiu si podoabh
civilisaiilor politice care se imneaza".
Dincolo de monumentul lui Hunyadi
suntem acum in Banat. Si iata, ca teat&
infatisarea se schinabh. Sate mai intinse,
de sigur mai bune. lei si colo tipul de
casa nu e- cel, imprumutat, al colonistilor
adusi de regimul austriac, ci acea veche-
formii traditionala pe care panes aici numai
foarte rar o descoperiai In cladirile ce
margenesc, pe terenul de acivare al Sa-
silor, drumul eel mare al terii. Si oamenii
cunt altii, cu totul altii. Figuri rotunde,.
cu ochii maxi, cu pelita foarte arses de
soare ; miscari iuti, cam speriate, cte o,
spontaneitate aproape salbateca. In aceste
tr u p uri vanjoase se zbat comori de
energie. Sunt masini de -ofensiva umanh
gates oricand sh-si inceaph jocul. 5i ma,
intreb, in ciuda indoielilor istoricului

www.dacoromanica.ro
. 36 . N. IORGA

- i antropologului, data aici nu-0 stau de

fapt fates in fates cele doua semintii :
Dacul aspru, gramadit in muntele ultimei
lui aparari, si, pandindu-1 la guri, pe te-
ritoriul aproape curatit, prin doua ex-
peditii, de barbarul ba,tina, Italianul
bronzat de soarele patriei lui.
De i a doua zi e Dumineca, nu vad
pregatiri de serbatoare. Sa fie viata mai
grea ca aiurea ? Sa aiba acesti Romani,
uitati de grija guvernelor ce s'au urmat,
mai putin ca altii aces cochetarie a
vesmantului, care nu lipseste niciodata
femeilor din neamul nostru ? i totusi
vechi oprege cu franje lungi rosii acopar
cameOle acoperite de --praful munch la
camp.
* * *

Pe .osele excelente, cu piatra neagra

bulbucata, se face intrarea in Caransebe,
care pe margenea a doua, rauri iii des-
f4oara in linie casele dominate de tur-

www.dacoromanica.ro
 IN BANATUL ROMANESC 37

nurile bisericii episcopale. Prietenul si

editorul mieu, Pavel Suru, pregatise o in-
treagg Intampinare pe care a za,darnicit-o
naprasnica noastra ivire cu automobilul.
In resedinta episcopal., unde ina pri-
meste bunatatea ospitaliera a pgrintelui
, Traian Badescu, veche casa solid./ de pe
vremea austriaca, avand la spate livada
cu pomi alesi, atatea lucruri, pang la
vechea mobil., al carii brocat, usat de
peste o jumatate veac, se pastreaza Inca,
pang la oglinzi si tablouri, pang la ru-
gaciunile tiparite Intr'o romaneasca spe-
Male' la cutare tipografie straina din
Zagreb-Agram, amintesc pe fastuosul
intaiu episcop Popazu, prietenul lui An-
drei agiina. Spiritul sagunian, de altfel,
represintat odata si prin intimul marelui
Mitropolit, Nicolae Popea, fost episcop
in acest loc, pare a stapani aici in toate.
,. E aceiasi senioriala d6inocratie roma-
fleas* pecete caracteristica a epocei
aceleia.

-I-

www.dacoromanica.ro
4,
 F

38 N. I ()N( i.-1

Dar din trecutul militar, plin de cinste,

al acestor Tinuturi grAnice0i vine stea-
gul din indiperea de jos, care, -purtand
data de 1503, infait4eazg, pe un grAnicer
din acele timpuri eroice trecandu-i sabia
rotunzita printr'un cap plesuv de Pure ;
se vad alg,turate tunurile cetatii langa
sterna .coroanei unguresti.
Terani coborati din acei est* pazind
neclintiti pe pragul creOinaTatii roiesc
prin pinta, cu acelasi aer amgrat pe ,

care 1-am vazut in defileurile munte-

lui ; femeile sunt in de ol*,e desculte.
D'aunazi ele veniau vElnda.', la targ,
pe cativa lei, pe nimica tiara, vechile
vesminte tesute Tr fir si matasa, rosie.
Le cumpgrau pe-un, cap strainele, care
nici nu .,tiau ce sa faces din oprege, pe
care le a,Feza,u in fates, de-asupra fustelor
colorate. cum le-am vgzut f t ate una.
Ferneiler noaStre li se pArea,..mi se spune,
ca,' mai frumoase deco arhaicele cusgturi
geometrice sunt infoiatele flori urate ale

www.dacoromanica.ro
 IN BANATUI. NESC 39

Sarbilor vecini. A trebuit ca sotia colo-

nelului sa li indrepte prin foaia popular&
Fiictia,a profesori Loichita si Evutian,
un indemn calduros catre pastrarea por-
tului indatinat pentru ca aceasta risipg
sa inceteze.
Dar ce mandri sunt teranii din Obreja,
de aproape, veniti ca sa ne cunoastem
si sg, ne fotografiem simpreung in amin-
tirea acestei 1ntalniri ! Ostasii din neam
in neam se recunosc in zdravenia tru- 4
purilor si in scanteierea indfAzneata a
ochilor. Episcopul, stand intre dansii, cu
barbapatriarhala, aminteste de vremurile
cand toata viata noastra forma o singura
class., si era mai bine.

Biserica episcopal& n'are nimic din mi-

reazma arhaioaa a vechilor. hoastre racauri.
Oranduirea ei chiar e deosebita de cea
care se obisnuieste la noi. Intre tinda

www.dacoromanica.ro
 40 N. IORGA

reservata exclusiv femeilor si care se -

intinde in curmezis, niste strane, care,

oricat ar fi acolo ca s facg deosebirea,
se vede necesar6 si astgzi intre credin-
cioase, suflete de clasa a doua, sisufletele
de intaia clasg, cari sunt credinciosii, taie
in doug desfgsurarea cradirii. Da la ca-
tap eteasma, icoanele sunt frumoase, si un
lucru ingrijit se vede in frumoasele co-
lonete albe ; acelasi stil se repet6 la in-
ti ceputul stranei din dreapta, unde liniile
sunt putin cam incnrcate. -

Ctinttirile par prea mult stapanite de

musica profan.0, care nu se potriveste
cu caracterul general al slujbei noastre.
Trebuie pentru aceasta alte puteri si alt
mediu. Drama sacra nu poate fi prea
mult inrerupta pentru sfortarile de voace
ale unui tenor.
Se lace adunare de bani in bisericg,
poate prea visibil ; mai visibila e insa nu-
ing,rarea for inainte ca serviciul sa se fi
terminat.Iesirea episcopului in pro cesiune ,

'-
www.dacoromanica.ro
 IN BANATUL ROPASNESC 41

ceremonie impruinutata dela catolici, e

impresionanta.
*
* *

Liceul inchinat astazi culturii roma-

nesti a lost pe vremuri mandra afirmare
a culturii astazi invinse. S'a tras cu bidi-
neaua peste frescd care tindeau skafirme
ca aici are dreptul o singura traditie si
o singura poesie legendara. Nu s'a putut
schimba insa arhitectura, in ciudatul stil
secesionist maghiar. Aici el n'a putut da
decat o bizara intretaiere de linii ; scara
cea mare, prin capriciile de surprindere,
a pierdut unitatea ei de desfasurare.
In dos, un sculptor din Budapesta, om
de mare talent, a facut, in genul lui
Rodin, cu o muschioasa figura care se
strange' de incordare pentru lupta si de
durere pentru rani, monumentul tinere-
tului rapit pentru patrie". In acest tinut
graniceresc mai toti acesti baieti sunt
Romani, cari doriau din toata inima, cu

www.dacoromanica.ro
 42 N. 10101'A

toata truda unui Burdea si a acolitilor

sai, tocmai dAramarea acestai patrii".
Si deci, 15,sandu-se opera de arts, care
(3' ca de pe vremea aceia, ar fi o datorie
ca pe fata cealalta a piedestalului sa se
insemne pentru be- au murit in adevg,r
aceti tineri.

Caransebesul avea si alte doug statui,

care au disparut. Una, a lui Franz-Jo-
seph, a fost. inlaturata aproape de la in-
ceput. La statuia nobilei femei care a
fost ImpgrAteasa Elisabet\a se lnchinau
rugg,torii celuilalt ideal national i, intr'o
zi, esarpa care-i incingea pieptul a fost
vapsita, peste albeata marmurei cu colo-
rile Ungariei. indata ciocanul celor can
tineau sa raspunda, astfel la o provocare
sumeata a mutilat -o. Stint inimi care
protests si azi pentru aceasta jignire
adusg unei memorii innaintea careia toti
ne descoperim. Oricum, monumentele
El

www.dacoromanica.ro
 IN BANATUI. IMM'NESC . 43

n'au de ce s fie intrebuintate in luptele

dintre neamuri si pedepsite pentru aceia.
*

Romanii. suet cu mult cei mai multi

in Caransebes. Ceilalti imi par mai
visibili. Comertul e in foarte mare parte
al lor. Ai nostri rsazbat meet i greu pe
strazile de capetenie; Cu toate declara-
tiile de aderenta. si ce frumos le face
primarul, un German tangr ! este aici,
si aici, o impotrivire tacuta. Simji ca un
ordin de abtinere de la ce priveste, nu
numai politica, dar si cultura noastra.
Va trebui sa spargem acest zid de iso-
lare nu cu-- sila, ci cu binele. $i va
trebui s 5, dam acestui oras de vrednici
urmasi ai -eechilor ostasi puterea-i de pe
vremuri, care s'a dus.
*

La_ Lugoj s'a instalat un episcop, pro-

' fesorul blkjean Alexandru Niculescu, care

www.dacoromanica.ro
 44 - N. IORGA

a petrecut cativa ani la Rdma. S'a dat

o mare solemnitate acestui act, si multi
credinciosi ai Bisericii unite au venit de
departe s'a fie de fates.
!.
Orice Scaun episcopal roman.esc are
innainte de toate azi, ca si -supt sta,
panirea strains, misiunea de-a servi pro- "--

priul nostru popor. Va fi crezand asa si

Roma ? Sau isi va fi inchipuind ca Ro-
mania Mare poate fi considerata ca un
camp slobod de experiente confesionale,
de cuceriri misionare ? Daca e asa, si
contra Romei. episcopatul unit are do
pastrat cele mai bune traditii ale sale.
De o noug desbinare intre Romani n'a-
vem nevoie, si oricine o inteteste e vi-
novat de innalt6 tradare fates de neamul
sgu, care nu e un obiect teologic, ci una
din cele mai in.alte forme vii ale crea-
tiunii.

www.dacoromanica.ro
.7`.

1 V.

CENTRE MAGHIARE :
ARADUL, ORADEA.

www.dacoromanica.ro
 r.

CENTRE MAGHIARE : ARADUL,

ORADEA.
.

a Arad, puternica, inandra si

.

in sens modern, de sigur fru-

oasa fundatie nationalA a,
inaghiariniii in jurul onum en--
tului celor executati de Aus--
trieci pentru trAdarea" for fatri,
de imp6ratul din Viena, se mentine ne-
schimbata,
Largile avenues centrale nu suet.
numai o desfasurare de inalte clacliri
comerciale, ci si de locuinti particulare,.
apartinand intelectualilor si.' nobilimii

dictatorului budapestan Horthy, ,

mi se arata una in care stau rude de-ale
cu
adapostul unei foarte active vieti comer--
Ciale si vitrina unei culturi pline de in-

www.dacoromanica.ro
 T

48
, -s-
N. IORGA

credere in ea insasi si in misiunea ei

nationals, cucerithare. Rare on am vazut
atata marfa de intaia calitate desfasu-
rata, pe cele doua laturi ale aceleiasi
strade; preturile sunt exact notate Tanga
fiecare proba, si nu-mi. par exagerate. Iar
libraria expune cu mandrie produsele,
mai vechi sau cu totul noun, ale unor
prese care nu se odihnesc.
Cum o trupa de teatru din capitala
maghiara a fost, nu inteleg de ce, oprita
de a juca, si au trebuit sa plece caci
altfel se darama poate Regatul roman,
in multe vitrine chipurile actorilor sunt
infatisate ca o protestare.
Trei ziare destul de maxi si ingrijit
redactate, fara polemici ale Ungurilor
contra altor Unguri, apar in Arad. Cen-
sura se lupta cu unele articole care se
par periculoase vigilentei sale: copilarii,
aidi ca si aiurea, fiindca.miscarile sufle-
tului nu se pot opri.
Ceia ce merits insa toata adiniratia,

www.dacoromanica.ro
 CENTRE MAGHIARE: ARADUL, ORADEA 49

nu atata prin stil, care sufere de exa-

gerarile, totdeauna suparatoare, une on
ridicUle, ale unui secesionism maghiar,
de origine germana, dar trecut prinViena
celei d'intaiu contrafaceri, e Palatul Cul-
tural; ridicat de comun'a dupes indeninul
si supt -directia unei societati locale..
Putine sali din cuprinsul Romaniei au
proportiile, eleganta si acustica aceleia
in care am vorbit o sara, cautand sa nu
jignesc, once ar fi fost in trecut, pe
aceia, pe cari, in afara de omenia noastra
traditionala, avem tot interosul si, -i avem
cetateni impsacati ai acestei patrii. Mu-
seul de pictura cuprinde panze trimese
din Budapesta asa cum Franta triinete.
din Paris inzestrare pentru museele .din
provincie. Cutare tablou istoric de pro-
portii mari, acoperind un intreg parete,
e in adevar remarcabil, prin grija cos-
tumelor si stiiirta gruparii. Mici panze
de Munkacsy au fost jertfite. Aradului,
ca sentinels a Of e n iv e i etnice prin cul-

www.dacoromanica.ro
 50 N IORGA

turn; unele tablouri mai noun sau

cgri locale n'au aceiasi valoare.
Aceste soli se vnd. S'a redactat pentru
ele un catalog rornknesc, numai roma-
nese (vi, oricum, suntem aici in casa
, altuia...). Este lust un intreg sir de in-
caperi care stau inchise Orin la natio-
nalisarea Insemnarilor de pe obiecte. Si
nicgri aceasta imbulzealn. a transformarii
de firma imprumutata exact de la
Unguri insii nu pare mai ciudata dealt
in acest loc. Caci avem a face cu . ex-
- positia martirilor" din 1848, a revolutiei
nationale unguresti, a tuturor aspiratiilor
catre libertate, fie si in dauna altor li-
bertn-ti, ale unui neam clarz, fanatic pentru
idealele lui. Numai in cutare expositie
italiang a Iten.a:Aerii politice din secolul
al XIX-lea se poate .veclea o atat ,de bo-
gata strangere laolalta, o atat de meto-
dica oranduire, o pastrare atat de picas&
a tuturor lucrurilor, si pang la cea mai
marunta zdreantg si pang la cel din urma

www.dacoromanica.ro
 '41

CENTRE MAGI-RARE; ARADUL, ORADEA 51

petec de hartie, a ceia ce aminteste o.

mit;-icare pornita din -Oath, inima si is-
pfavita in tragedialdrangerilor pe cam-
pul de luptg, a sentintelor de Curte
martiala, a spa,nzurAtOrilor in plata pu-
Mica. Orice neam are dreptul sa-si ve-
..
nereze luptAtorii si mucenicii ; cu ce
drept nia intreb Tara sovaire oprim
not pe-acesta de a-si lace rugaciunile
la altare pe care n'avem indreptatirea,
cum nici putinta, sg, le daramain ?'
Dora grupe de statui stau tot asa in-
terzise vederii, fiind oblojite in scanduri.
Asteptsam, se pare? ca ele sa.% fie recla-
mate din Ungaria. E a lui Kossuth si a
osanditilor. Nu e mijloc mai bun de a
le semnala credinciosilor nationali. Si
acei cari in cumintenia for au luat a-
ceasta Mamma uita ca unul din cei' in-
fatisati, Kossuth, a fost si un apostol al
revolutiei universale, ca el a negociat cu
Balcescu si cu Boliac, ca el = o spune
consulul frances Poujade qi-a cerut

ti

www.dacoromanica.ro
52 N. IOROA

iertare fata de Avram Iancu pentru ca , ,

a trecut cu vederea drepturile poporului ,

roman.
*

Palatal cultural cuprinde intr'o odaie

de jos colectia, de o noutate deosebita
qi de un: fobs user de inteles, pe care,
pentru scopurile invgfamantului intuitiv,
a alcatuit-o un institutor maghiar de aici
care qi-a devotat viata acestei lucfari
'uimitoare.- Toate cunoqtintile de viata,
de tehnica, de geografie pe care tre-
buie sa le aiba copilul sunt infAtisate,
cu o precisiune absolutes qi cu o desa-
varqita eleganta, aqa cum le presinta
natura ins4i..Un text bogat aqteapta,' de
multi ani tiparul. Harnicul si ingeniosul
creator al. acestei enciclopedii ar dori sa
prefaces odAita lui de lucru migalos, cu
propriile sale puteri neajutate, intr'o
adevaratg fabrica de obiecte didactice,
si opera lui scrisg, ar voi-o tiparita in

www.dacoromanica.ro
 CENTRE MAGHIARE: ARADUL, ORADEA 53-

in romaneste. $i aici, ca si in toata Cara,

lucrurile care nu se vad cunt mai bune
decat cele care iese la iveala.

Societatea care a intemeiat Palatul

Cultural avea innaintea ei un plan com-
plect de activitate. Astfel si-a asigurat,
prin donatia marinimoasa a unei familii
nobile, o biblioteca de publicatii francese
din secolul al XVIII-lea cum in afar de
Franta o au putine tari. E o splendoare
succesiunea ,pe rafturi a trumoaselor mici
volume legate in piele bruna, cu spinarea
for inflorita de liniile maiestrite ale unei
legaturi cum n'o mai poate avea epoca
noastra. 0 brosura lamureste asupra ra-
ritatii for bibliografice, dar in acest oral
unde totul s'a creat, in teritoriu natio-
nal strain, pentru a innalta poporul ma-
ghiar, nu s'a putut crea si interesul
superior pentru cultura, vatra de lumina,

www.dacoromanica.ro
54 , N. 101ZGA

laboratoriul de cercethri erudite, care

s'ar fi dorit. Evreii maghiari. can incep
a deprinde acum alta directie culturala
si Maghiarii de rash au in acest oral
comercial alte aspiratii decat acelea de
a -elucida puncte necunoacute din vechea
literatura, francesa. Multora, din cultura
maglaiarA, li ajunge ziarul, al chrui succes
permite cutarui redactor sk innainteze la
promenade cu ifosul unui print care strh-
bate strazile resedintei sale, caci maretia
demarsei sale nu poate fi numai pentru
ocupantii valahi".
Noi, pang, acum, n'am Mout nimica
aici deal sa continukm in romaneste
lucrul onest al scoliloi- secundare. Cu
multh rave. de' sigur, cu un incontes-
tabil sentiment national, dar farce sa cream
ceva in afar de zidurile localurilor sco-
lane. Avem doar o bung librarie roma- _

neasea la zece librarii maghiare. Museul

romanesc nu exista, inkcar pentru a do-
vedi ca avem si not o arta, ca avem si

www.dacoromanica.ro
 CENURE MAOHIARE : ARADUL, ORADEA 55

not un trecut i amintiri locale chiar, in

acest oral care acum un secol era un
modest centru pentru taranimea roma-
neasca incunjuratoare. Cateva fotografii
pe. pareti, ascunse sfios, nu pot fi consi-
derate macar ca un inceput. Trei guverne
s'au succedat in Romania Mare cu acest
resultat.
* *

Intre Aradul, devenit mare, i Oradea-

Mare, care cu oarecare greutate s'a men-
tinut la innaltim ea vechiului ei nume, e
un tinut deosebit de gras si de bine Po-
pulat. Comune than cu nuine straine,
pref acute stangaciu in romanete, nu arata
prin aceasta altceva decat intoarberea
vechiului aborigen la vatra lui, peste
ruinele wzaril de colon*i, menita sari
Inlature pentru intotdeauna.
Tata un targ de Cara, de uncle pleaca,
77
economii", purtand vitei tined in earn-
tele for Aline de cumparaturi. E o ne-

www.dacoromanica.ro
 , 56 N. fORGA

. .
descurcata, imbulzire de lume care, prin
.* capriciul amestecurilor de vehicule, de
animale, de oameni, prevesteste, in acest
colt de Occident", bazarurile tumultu-
_ oase si murdare ale Orientului. Cu-
vantul romanesc fasuMa pretutindeni.
Intr'un sat uncle ne oprim, cutare t'aran
batran se apropie si deschide vorba. Ne
afla, de unde suntem, dar Vechiul Regat
ti nici nu-1 sperie, nici nu-1 desgust6. Ce
stie el de Levantini" si de Bizantini" !
Minune mare : e si multamit; auziti :
multamit, de si balcanisat". Intro altele,
fiindca, se duce si mosia baronitei din
margine, care, inchisg, intre sutele de
pomi ai livezii sale; petrece cu Valahii"
mostenirii sale pentru a pastra un rest
de avere teritoriala.

* **

La cellalt punct al granitei, Oradea-

Mare, pe care am mai cercetat-o, lu-

www.dacoromanica.ro
 CENTRE MAGHIARE : ARADUL, ORADEA 57

creaM harnic la industriile ei, cate n'au

lost impiedecate de urmarile economice
ale rgzboiului urmari care si aici, cu
ceva mai multi bunavointa si pricepere,
s'ar putea, corecta. Se fa rica ele-
gante si relativ ieftene ghete, care meal
pang la Bucuresti. Marfa ceho-slovaca
se rasfata, la vitrine.
Atitudinea darzg a elementelor care
sperg in intoarcerea trecutului pare a se
se fi potolit. Numai presa, si aici, activa
si inteligenta, duce razboiu cu inexorabila
censures, pe langg care, cum si e de
asteptat, tot izbuteste a trece, cgci gan-
dul omenesc e lucru fluid. Marea sfor-
tare culturalg maghiarg nu se simte aici
ca in Arad. Episcopul, de neam mare,
sta retras in cetatea sa, cu frumosul
palat din secolul al XVIII-lea, cu.biserica
greoaie care inlothlieste Mewl medieval
uncle zaceau regii cei vechi, sfinti si vi-
teji, pang la neastamparatul impgrat si
Craiu Sigismund, iar inteun colt si
1

www.dacoromanica.ro
 58 N. IOWA

domnita munteana a lui Alexandru Ba-

sarab, maritata cu Palatinul Ungariei,
Gulielm Piastul, duce de Oppeln. Fara-
maturi de pietre care morminte
de episcopi mai amintesc vremea aceia
de creatiuni ungare" prin Biserica Apu-
sului. In chiliile canonicilor un harnic
Invatat, consacrat exclusiv si egoist scopu-
rilor de stapanire ale poporului sau, par.
Karacsony, lucteaza ,la orientarea catre
aceste scopuri singure a cercetarii isto-
rice si ireconciliabil in durerea sa fata, de
schimbarea Intamplata, o catastrofa pen-
tru el ca nationalist sr istoric, ignoreaza
totul din jurul sau cand nu trece cu o
rugaciune mute,_ pe langa monumentul
Sfantului Ladislau. De altf el episcopul
poate merge in voie la credinciosii sai
t de dincolo, pe cand pang, acum niciodata
o mangaiere a Bisericii for n'a lost adusa
zecilor -de mil de Romani cari se afla
dincolo de hotar.
Din partea noastra, Biserica unita nu e

www.dacoromanica.ro
 , )

CENT in: .1.\ liNI : RADUL, ORADEA 59

UNICIPTUPI
penfru nape eeia ee a fost in zilele re-
= gretatului parinte Radu, om mandru, cu
ambitii inalte, caruia-i pracea, din splen-
didul palat ce ridicase in chiar piata
orasului, sa sfideze viata, sustinuta de
Stat, a natiei rivale. Comorile de lite-
ratura, manuscriptele scriitorilor ardeleni
din veacul al XVIII-lea, biblioteca piing
de cArti rare nu sunt desohise publicului.
Episcopul Valeriu Frentiu, candidatul la
Mitropolia din Blaj favorisat odinioara
de cei cari s'au dus, are griji confesio-
.

nale R7, dupes fagaduiala", intinzand mana

la tot ce e catolic, chiar data .e anti-
roma'nesc, chiama calugari strain penfru
a-i conduce scolile. invatamantul mai
inalt de Stat chiar e in mama undr ele-
menle slabute, care au alte preocupatii.
CealaltaBiserica a trecut, in noua taxa,
de la un vicariat pe care-1 patasera tra-
darile lui Mangra, la episcopia parintelui
Roman Ciorogariu, un vechiu oni de
lupta si un excelent administrator.

www.dacoromanica.ro
 60 N. IORGA

-
Din cAsuta marunta a cancelariei, supt
Unguri, simtul lui gospodgresc 1-a mutat
intr'o cases din fates, mandrg ca un palat,
opera until arhitect inteligent, care n'a
lgsat sa patrunda, nimic de fall gust in
bogata inzestrare a locuintei sale. Un
museu bisericesc e in preggtire, si .supt
o astfel de mama' el nu va zabovi mult.
.

0 statuie, discreta, a Reginei Maria

impodobeste Piata Teatrului, precum bus-
tul Regelui sta inaintea' marii cladiri a
Scolii Militare. Cu atdta ne afirmgm aici.
cAci nu putem opune nimic trupelor un-
guresti, care joaca, de altfel, destul de
des pentru ca sg, nu ramaie loc si pentru
noi. Ai nostri merg si ei la singurele
represintatii care se dau.
Sa aclaugiin Cele Trei Critcri, revista
colonelului Bacaloglu. Ea serveste si le-
gaturilor, pretioase, cu cultura maghiarg.
L. Din partea acestor concelAteni s'au dat si
bune articole de inforniatie, cu conclusii
cuminti In domeniul insusi al culturii

www.dacoromanica.ro
 CENTRE MAGHIARE: ARADUL, ORADEA . 61

noastre Ins publicatia, care se lupta, cu

greutatimari, nu-si afla orientarea. Intr'un
colt profesorul N. Firu isi urmeaza stu-
diile locale. Sa adaugim oare lectiile de
drept canonic. si profesorii bucureOeni la
acea anacronica Academie de drepturiq
care nu dg, doctorat absolventilor sai ?
Aici ne -am oprit in orasul cu amintiri
mari care nu sunt ale noastre, cu un
puternic avant al vietii unguresti con-
temporane, pang, la proclamarea sumeatg
a urAtului stil budapestan in piata cen-
trala insasi, unde strajuieste si turnul
bisericii noastre, ridicata solid de orto-
doxia -orientala, pe o vreme cand totusi
not n'aveam Statul. Totul, e mostenire
si pe anume strazi se vede ruina in-
tinzandu-se 'Meet asupra marilor ziduri
austriece din margine.
Daces e o administratie bung, ea se da-
toreste faptului ca prefectul e un pro-
fesor si un Loren de limba francesa, d.
Peter: Cu acest om drept ne ducem la

n www.dacoromanica.ro
-1-
62 N. 10IKiA

granita apropiata. Bogate lanuri pe mosii

care au intrat prin cumparaturi pe mana
bogiltasilor internationali din Bucuresti.
In mijlocul sesului, pichetul grrinicerilor .

locotenentului Borcea, fost redactor in

pribegie al foil mele. Bgieti fulmosi,
zdraveni, avand constiinta de ce inde-
plinesc pe acolo, unde pasapoartele false
servesc uneltiri de rAsbunare. Dincolo
de parghia hotarului, un vast teren neu-
tru. In fund se misc6, oameni si sticlesc
arise : pentru altii o sperantil, pentru
.

noi, clack peste pasiunile de partici nu_

ne stim consolida, o amenintare.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 CLUJUL I SATMARUL.

rumul de la Oradea-Mare spre

Cluj taie tinuturi care Para in-
doialg sunt din cele mai fru-
:C. moase ale minunatului Ardeal.
ea Chilometri intregi se intinde
Bihorul, uncle sunt sate solide,
frumoase. Dar nu lipseste, la Muntii
Apuseni i prin: defileurile lor, vechiul
satean romanesc, stors de tirania dom-
nilor de pa'an'ant", lasat cu intentie in
cel mai adanc intunerec si menit cu pre-
cugetare robiei vesnice. In larga-i gra-
ding cu poini vechi si zdraveni copaci
de padure, casa feudalului, un conac care,
sa trufeste une on pe la colturi cu ceva
tumuli, nu doming de pe culme, ca un.
6

'7%

www.dacoromanica.ro
 66 N. IOWA

castel renan, ci pandeste, din mijlocul

panzei de paiajen a privilegiilor medie- y.

vale, Cast* le de lemn mis cu ceva var

peste suprafata noduroasa a paretilor,
de-asupra carora se ridica imensul aco-
peris, de doug, on mai mare cleat in-
caperile insasi. Timide tipuri omenesti,
oachese, cu prelunga figura de suferinta,
tree pe margenea drumului' intre ogoare
care, pang la exproprierea de azi, suet
in cea mai mare parte ale altora. In
munte, printre padurile traditiilor secu-
lare, oamenii, tiindu-se cu taiatul lem-
. nelor, cu transporturile, se intereseaza de
impartirea pamantului si ar fi gata sa
se mute, oriunde, si pe hotarul eel nou,
care de sigur trebuie aparat:
Aradul e un oral 'gout, Oradea-Mare,
unul prefacut; nascut e Clujul.
Dintr'o lupta lunges, tac-uta, burghe-
simea ungureasca a isbutit sa, absoarba
pe cea saseasca, intemeietoarea, data-
toarea unui mai vechiu nume, Klausen-

www.dacoromanica.ro
 CLIME, BSI sATMARUI. 67 .

burg devenind un Kolozsvar, tang& care

era i o 0:G6,11686re" a Clujului, IVIAngq-
turul de azi, cu greoaiele case de forma
orsaqeneasck o suburbie a marelui centru
de administratie care a rgnaas astfel si
,dupes disparitia regimului unguresc.
Dar aici a mai fost i in parte mai
este Inca ceva. Nemeqii in Cluj 10
. aveau casele, unde pan& in zilele noastre
se oploqesc urmaii lor, daces n'au ga'sit
cu tale sa-0 cedeze cuibul vechii,
paniri trufaqe vre unui otelier sau res-
taurator. Pe netedele qosele din Apus i.
.din Rgsa"rit, din sus i din jos, vin card-
tele de modes cam veche, cu Inca i mai
vechea infgtiqare a vizitiului cu qnururi
pe xengherc& qi cu caciulita veacului al
XVII-lea pe frunte, manand darz pe supt
nasul sentinelelor ocupatiei" qi al ser-
_gentilor de strada in uniform& cafenie
.ca in Vechiul Regat.
*

www.dacoromanica.ro
 68 N. IOWA

r
Poate ca, clack era vorba de a se defini;
statuie rostul Clujului in viata.
printr'o 'statuie
Ungariei ,,unite ", aceasta viatg, care nu
e nici comerciala, nici culturala, ci aris--
tocratica. in sensul provincial, local, foarte-
pretentios, dal- cam theschin, sargcut, al .,
cuvantului, vre-un G-heorghe Banffy ar
fi fest mai potrivit.. Mandria maghiariS-
lui contemporan a pus in loc superba
statuie ecvestril una din .cele mai tru.---
moaSe de printi calari care este- in lume
a lui Atatia Corvinul. Cu capul desco-
perit, cu bratele intinse, el std in act de
inaintare solen-in6 a triumfatorului, sigur
de izbanda lui. RAzboinici straini ii in-
ching steaguri, si pe unul din ele se vede
- bourul moldoVenessc. 0 greea16, de bung
credinta, cilci dogma in istoriografia ma-
ghiarg era biruinEa marelui rege la Baia._
Aici e ceva de rectificat intr'o inscriptie
romaneasca pe piedestalul unui monu-
ment de care' numai o violent. prostie,-
s'ar putea atinge.

www.dacoromanica.ro
 4.

CLUJUI, ;,;,1 skrmAim, 69

* *

Un frumos cartier universitar a fost

adaus de ultima fasa agresi-v-'6, a viefii
nationale maghiare. In centru, Uni-
yersitalea ins4i si biblioteca ei, bo
gata" si feluritA. Ne-am instalat aici si;
impotriva criticelor nedrepte ale celor
inlocuiti, trebnie sa spunem cg, ne-am-
instalat cu puteri reale, care prod.uc.
Nicairi aiurea profesorii de filologie i de
istorie, dispun'and de oarecare fonduri,
nu pot ca aici, in bung intelegere, sh"
,alcAtuiascA publicatii comune care li fac
cea mai mare onoare.
Oras oficial innainte de toate, Clujul
se schinabg, rapede duple noua oficialitate.
Din timpul de acum doi-ani, cand asis-
tam, iarna, la inaugurarea _Universitatii,
Cu discursurile mAgulitoare i pline de
indcmn ale delegatilor inaltului invatk-
mant european, si cand o adduroasg
multime de studenti umplea strAzile, s'au

www.dacoromanica.ro
74) N. IORCIA

inmultit, ai nostri. Unele case au fost

vandute Romani lor, nevoile administra-
tive retin o intreaga populatie roma--
neasca. Cele &mg gazete dusmane, Patria-
i infrettirea, sunt bine redactate, mul-
'Omit& si fortelor ce li-au fost date de-
tineri crescuti in nationalismul din Re-
gat. Libraria se pastreaza singura aproape-
exclusiv maghiara, i Universitatea si-ar-
putea face un vent, Intenieind pentru
studentii nostri un nou si mare deposit
de carti.
Anunie planuri de resistenta politica
maghiara, fau servite, n'au reusit. Gre-
selile conducatorilor au contribuit la a-
ceasta mai mult decat impotrivirea ce li
s'ar fi opus din partea noastra.
,*.

Prin Dej, peste tinuturi mai sarace,

spre partile some'ene de sus. Aici ele-
mentul romanesc, foarte bine inchegat,
in sate cu numiri caracteristice, se inta,-

www.dacoromanica.ro
 CLUJUL SATMARUL 71

tiseaza compact. Se secera graul si, dupes

arhaica dating, ce se intalneste in tot
cuprinsul teritoriului locuit de rasa noa-
stra, gestul ce se face in calea drume-
tului e presintarea spicelor taiate, pe cand
mama stanga tine seOerea ca o army sfanta
a pgcii. Dar pretutindeni alaturi de omul
nostru e Evreul galitian, cu foarte veche
infatisare rituals, pang si copiii purtand
la urechi cateva fire de par buclat, si
gastele umplu toatg soseaua.
_
Pe cand ea se infunda supt pomii cari
isi boltesc cracile largi, Somesul, alb, se
incolaceste in vale, ca o linistitg oglinda,
de argint, intre pajistile vioiu verzi, a-
supra carora pica mila celei d'intaiu ploi
din vara secetoasa. La un punct de oprire,
cand cineva din lumina noastra vorbeste
'de vremea bung pe care ar dori-o, femeile
plecate la lucru, cu o conducatoare foarte
apriga in mijlocul lor, isi bat joc do n in
vorbe asmtite ca briciul. Da, da" atunci

www.dacoromanica.ro
-7q
 72 N. IORGA

cum ni se coace cucuruzul? Cu marina

d-voastra ?".
La Ileanda-Mare am gasit la intors un
mic balciu. Foarte multi lume sateasea
dimprejur, cumparand lucruri de intre-
buintare zilnica, fara a parea ca vand
ceva. Carciumele sunt larg deschise, si
atatia oameni harnici se indobitocesc in
ele. Calatorii din Vechiul Begat nu sunt
primiti on nicio ura. Fratii sateni ni pun
fel de fel de intrebari, mai ales in le-
gatura, cu exproprierea, care i pe dansii
ii intereseaza cu totul deosebit.
omeuta-Mare (numele vine din ungu-
re0e, insemnand cutul" Somesului) e
mai mult o sosea margenita de case, unele
foarte ingrijite. Un restaurant cat se poate
de primitiv, o curata cofetarie. Cateva
maxi cladiri administrative mostenite de
la Unguri. La, ai nostri de pe la margine
cant olaria populara, care i aici e putina
. slaba, cum, de altfel, in tot Ardealul
cerarnica sateasca s'a sfarqit de mult.

www.dacoromanica.ro
 CLUJUL SI S TMARUI, 73

Mai departe apoi, pe drumul Satma-.

rului. Necontenit in margene monuniente
religioase, ridicate pentru pomenire. Tot
mai ran bisericile cu crucea noasta
.
valalia" ; in loc, semnele calvinismului
maghiar. Regiune amestecat6, care duce
la un alt mare centru al invinsitor ma-
relui
.
fazboiu.

111

Foarte veche asezare, acest Samar

poporul asa-i zice; nousa ni place lima"
forma de Satu-Mare, din care e posibil
sa, se fi derivat singlira forma care e in
adevArata, intrebuintare azi. Odata Szat-
mar-Nemethi, al Neintilor cari' s'au dus
de mult, foarte de mult. Maghiarismul
are aici o foaie, Szamos, librarii mediocre,
multe prAvglii si in mijlocul unei pieti
strglucite o solidg biserica, ungureasca,
-- ale carii mandre coloane, cojindu-se, arata
ca sunt acute din pietre rotunde, puse

www.dacoromanica.ro
74 . N. 101ZGA

una peste alta. Zvonul clopotelor de acolo

se revarsa asupra miilor de case. .

Aceasta lume comerciala, Unguri cres-

tini, cei mai multi, Evrei maghiarisati,
destui Evrei nemaghiarisati, pastrand cos-
tumul gali ian, prospereaza prin comertul
cu Cehoslovacia apropiata. Aezat pan&
acum intr'un tinut cam ramas in urma,
cu vecinatatea teranimii noastre, de ca-
racter arhaic, din Tara .0aqului (de la
Havas, Munte), Satmarul n'avea supt re-,
gimul unguresc prosperitatea de care se
bucura azi. Bursa de la Otelul Central
e de un n.eastampar zgomotos, -putin
.

obiqnuit.
Noi avem o biserica units, unde azi
serveste fiul parintelui V. Lucaci, care .

el insuqi; intr'o situatie quasi-vicariala,

e retinut in cash de batranete. Neu
nitii qi-au pr egg tit o sales de slujba
intr'o cases particular& ; se aduna bani
pentru o cladire vrednica, gasindu-se
credincioqi si prin satele veciir. Se strange

www.dacoromanica.ro
 CCUJUL SI SATMARUL

material pentru un museu al nostru, si

am gasit aici interesante manusoripte cu
cantece populare de -acum sute de ani.
Cartea romaneasca aproape nu exista,
dar un ziar de propaganda cultural& se
mentine cu cele mai mari greutati si
sacrificii. $i aici, suntem numai la ince-
putul dAtoriei noastre.

www.dacoromanica.ro
 VI.

SPRE MOLDOVA
IN SECUIME.

www.dacoromanica.ro
 PL
l

4.

SPRE MOLDOVA. 1N, SECUIME.

n seara de 1 Julie pgrgsim. Bis-

I AL trita pentru a revedea spre
munte imprejurimile ei.
Cel d'intaiu sat, de o parte si
de alta a largii sosele, e lo"cuit
de Sasi, amestecati cu Buco-
vineni, asezati si insurati in aceste parti
pe vremea razboiului. Lumea, femei si
copii, sat la porti in grupe: tineretul e
cam neingrijit si-si scarping prea des tru-
pusorul; vad fete pe care le pateaza
urate bube. Dar sprintene seceratoare
se intorc de la lucru, sporovaind in acest
dialect al Sasilor cu intonatii atat de
strgine fats de germana literara, remi-
nisscente galice de la Rin, de la Mose la,

www.dacoromanica.ro
 80 N. RAGA

raurile celei d'intaiu patrii, parasite acum

sapte cute de ani. Costumul e simplu si
elegant; figurile pline de sa'natate i ye-
' sele. Idila rurala n'a fost tulburata, de
marile nenorociri care s'au abatut asupra
lumii i au schimbat si aici stapanirile.
La cativa -chilometri aceiai Hosea ne-
teda duce la un sat si mai mare, de
aceiasi populatie saseasca : Iadul, al carui
tenebros nume nu poate avea alts expli-
catie decat cea romaneasca. E o asezare
model, foarte bogata. In mijloc o noun
cladire, cu doua randuri, din cel mai bun
material, e' facuta de un American" de
aici, care, intors acasa, se infige cu toata
importanta castigate prin munca lui. In
ce priyete xultura, parohul rural e un
profesor g i m n a si al din Bistrita. Ma
gandesc la vechea mea cunostinta, is-
toricul cruciatelor Hagenmeyer, care era
i poate este simplu paroh in satul sau
din Wurttemberg.
Urmatoarea localitate e unul din Bar-
_

www.dacoromanica.ro
 SITE MOLDOVA. IN SECUIME 81

gaie. Satenii, ale cAror multe si frumoase

vite inchid drumul intorcandu-se dela
pascut in sunet de talanga, se ocupa si
cu olaria. Patrundem in casele lor, unde
gasim vase de o fabricatie ingrijita, dar
cu smaltul cam pe sponci si intins cu
oarecare stang6cie.il cumpara, dela Evrei,
cari, si aici putin iubiti, tin tot coiner-
tul ; altfel in marea incacpere, chipoasa pe
din afara, cam intunecoasa pe dinnaun-
tru cerintile vremii noastre n'au pa-
trims insa,. Daces nu lipsesc podoabele
si tesaturile, mobila e veche, inegritA ;
un copilas e ascuns intr'un leagan care
a cunoscut multi alti oaspeti ; mama,
sfiita de neasteptata noastra navy lire,
gAteste mancarea de sears, ojina. Rare
on am vazut undeva staturi mai mandre
si nalaclioase, un mers de mai nobil ritm
ca la femeile de aici, din Bargaie, la
ceasul acesta al inoptatului cand ca o
maretie arhaica se desface din inaintarea
. 6

www.dacoromanica.ro
0
82 N. IORGA

solemna a acestor mandre fiin i ale pa-

mantului nostru.
* *
-7 * .A

De la Bistrita, unde nimic nu s'a schim-

bat si din partea noastra nu s'a introdus
nimic, din acest centru sasesc, de o fun-
datie deosebita% si de un caracter cu
totul popular, unde foaia germang striga,
tocmai acum, in legatura cu miseriile
noastre politice, Unzufriedenheit, apucam
spre Secuime.
In drum, intaiu Reghinul Sasesc, tot
-asa de intins ca Bistrita insasi., cu o
piata, mult mai larga chiar, pe care
o stfabat acum trk3urelele de Cara ce
aduc la o adunare de invacatori roman
pe dascalii si preotii nostri din sate. In
margene un frumos lacas gotic al acelor
cari au intemeiat si au stapanit multa
vreme acest oral de a doua on a treia
treapta. Saseasca e in parte si azi aceasta

www.dacoromanica.ro
 SPRE MOLDOVA. IN SECUIME 83

Tesedinta de protopopie, in linistea careia

Petru Major Insusi, care era din Dicio- .

San-Martin, din Secuimea apuseana, si-a

scris cartile lui pentru dovedirea vechimii
si dainurii neintrerupte a neamului nos-
tru ; dar de jur imprejur satele trimet
.cercetasi si colonisatori In orasul inchis
atata vreme asezarilor de Romani. Nume
romanesti apar ici si colo in firme, si
vanatorii muntelui trimet spre vanzare
.aici pieile dihaniilor impuscate.
.

Peste putin suntem in Secuime. Langer

Casa saseasca masiva, alba, intunecata
injghebare de lemn, cu boperis malt tu-
guiat, cu cerdacul incunjurator sprijinit
de stalpi increstati la capete, apare. In
rand se insira, bojdeucele negre cu fe-
reOile marunte. Mai in sus, catre muntii
Moldovei, can in vremurile cele Mai
vechi erau margeniti pe ambele povami-
:suri de populatia romaneasca prin care
atatea dative populare s'au transmis Se-
cuilor, veniti numai in veacul al XIII-lea,

www.dacoromanica.ro
84 N. IORGA

sunt i caracteristicele porti sculptate ale

aezarilor noastre muntene.
Noua administrajie romaneasca a gasit .

cu ogle sa schimb.e numele, puind in loc

altele, cu sunet poetic, luate din limba
.

noastra. Intentia a fost bunk realisarea

insa trebuie criticata. Nu se ascunde o-
realitate printr'o firma, i realitatea dupa
cuceririle facute in cursul veacurilor de
rasa cealalta nu este pretuti4deni a
noastra. Ar fi fost mai bine ca pentru
satele straine sa se fi pastrat in- vocabu--
lariul Oficial numele date de romanimea.
d'imprejur.
Aici mai Inuit' ciecat in alte parti cas-
telul nemeses se ridica trufas, din mij--
locul' livezii batrane, a Parcului fara sfar-
Ot, pierzandu-se pe Meet in ogoare. Unul
mai ales, in stilul secolului al XVIII-lea,
e deosebit de irapunator. Femeia pe care
o intreb in capul satului tine sta acolo
imi raspunde intaiu ca nu tie roman.ete,,

www.dacoromanica.ro
 SPICE MOLDOVA. IN SECUIME 85

iar apoi, dumirindu-se ce vreau sa stiu,

imi rgspunde : Teleki Domokos.
Veche si vestita familie, care a treat
la targul apropiat o bogatg, bibliotecg,
piing de cele mai rare publicatii si de
uncle obiecte. de museu. Un Teleki a
strans o viatg, intreagg, ca sg, lumineze
prin colectia sa ,tiparitg epoca Hunia-
zilor". Un altul si-a lasat un gros volum
de amintiri pentru vremea de acum un
veac si lumatate. E o distinctie in acest
neam bogat si mandru.
Altii n'au aceleasi insusiri. Aceste case
de Cara au fost intarite de stamosii lor
in contra taranilor, a tgranilor din pro-
pria for rasa, can i-au urat funded li-au
luat pamanturile si libertatea si de aceia
ei, Secuii, pang atunci liberi, au mers
cu Stefan-cel-Mare, cu Petru Rares, cu
Mihai Viteazul contra acestei aristocratii
unguresti. Erica de expropriere fi facea
sa negocieze cu Romanii din Ardeal inch
Inainte ca aceasta Cara a for de basting,

www.dacoromanica.ro
86 N. bass

acest . patrimoniu al for de exploatare

sa fi ajuns supt coroana regelui Ferdi-
nand. Azi ei se lupta cu invierpnar
pentru a scapa cat mai mult din stapa-
nirea for seculara. Oameni de cinste ,Si
de cuvant de altfel, incapabili de a inela.
in relatiile zilnice, ei ar merge pentru
mosia for .si panes la umilinte In schimb,
cand apar in Targul Muraqului, cu echi-
pagiul for grandios" i demodat, respec-
tuos salutati, chiar cand abia li mijeste
mustata, ei au tot ifosul despretuitor,
toata, morga aristocratica a inaintaWor,
grofii stapani peste toti si peste toate_
Targul nu e. creatiunea for insa, de qi
ei 10. au vechile locuinti aici. E opera.
oficialitatii unguresti din ultimele decenii.
Si trebuie sa 'se spuie ca ea a lucrat,
harnic pentru a innalta aceasta cariitara
a Secuimii care trebuia p'astrata, bine si
intarita din rasputeri pentru ca prin ea.
sa, se ajunga la desnationalisarea popu-
latiei romanesti din partile vecine.
; '
www.dacoromanica.ro
 SPRI MOLDOVA. IN SECUIME 87 -

0 larga aleie margenita de cladiri in

adevar frumoase, de oteluri si de pea:
Valli cu totul moderne. Daces nu e niciun
monument public, s'au strans documente
pretioase de viata si de arta pop ulara,
tesatorie, cusaturi, sapaturi in lemn, ogle,
In micul museu adaus la scoala de me-
serii: Dar, mai ales, la Prirnarie, si la
marele Museu national se vede patrio-
tismul local al Secuimii. -

Si una si alta sant. opera staruitorului

primar Berfiady, astazi deputat in Ca-
mera Romaniei, acceptand consecintile
firesti ale desvoltarii istorice, .dupes ce a
lucrat insusi, si cu ultimele mijloace
rata de recalcitranti, la biruinta ideii prea
artificiale pentru a putea sa se mentie.
7
La Palatul Cultural, zidit cu o ingri-
jire pioasa, religioasa, din cel mai bun
material, toga viata teraneasca, a Se-
cuiului a fost studiata si stilisata pentru
sa.da un caracter de incontestabila, noua,
proaspata frumuseta. In coloare, in li-

www.dacoromanica.ro
 88 N. IOROA
. J .

niile bizare ale ornamentelor, in inspi-

ratia 866iielor de legendg de pe geamuri,
pr'etutindeni e aceiasi pecete rural-na-
tionalit A trebuit, pentru ca errs, ceva
Sg, ;fie, o munch incordatA si un nena.g,;-
slirat nationalism.
Sant Bali de conferinte, este o biblio-
tech ; un Museu cuprinde numeroase
panze, intro care unele foarte biine,
ohiar custo.dele e un anal- pictor foarte
talentat. Un intreg fel de manifestare a
unei rase, .curn teri mai innaintate n'au
avut inspiratia sa-1 inchine vaclirii popo-
rului.lor, in viata poetica a claselor adanci.
La Primarie, in Sala de sedinti, de
-

unde s'a sees u-n Franz-Joseph binecu-

vantand ca rege al Ungariei, 'naafi ta-
blouri istorice pomenesc momente hoth,-
ritoare in viata; acestor Secui, cari au
atata sange romainesc si atatea deprinderi
comune cu ale noastre. Cineva din' in-
sotitorii nostri propunea ssa se puie in loc
figuri din viata revolutionary a Ardea-
, 4.

t www.dacoromanica.ro
 _
SPRE MOLDOVA. IN SECUIME 89

lului. Ce plecati suntem catre indiscretie !

Dar ceia ce ar trebui neaparat aici ar
fi (Iota Scene. magi : ostasi secui luptand
in tinutul Vasluiului, la 1476, supt co-
haanda lui Stetan al Moldovei si solii for
primind la 1599 din mina lui Mihai Vitea-
zul, desrobitor pentru dansii $1 apitan al
ceter8r lor, diploma de Print ardelean prin.
cari li se restituie libertatea. Acestea sun
lucruri adevgrate si care se $i potrivesc.
' In vechea cases a lui Samuil Teleki
colectille` lui se arata, prin 'amabilitatea
dircctorului actual, oricarui om cu interes
pentr'u cultures, = incuindu-se in urtng,
dupes un vechiu obiceiu, usile de fier.
Cele mai rare produse ale imprimeriei,
incepand cu vechile Biblii, se in$irg pe
rafturi supt linia portretelor altei epoce,
pe child de-asupra se bolteste coperisul
crapat de 'ani. E o. expositie, si nu poate
fi o sales de luCru, cum e casul si la
Battyaneum din Alba-Iulia. Nu se face
foe iarna. intretinerea e in sama

www.dacoromanica.ro
of ff.,
 . -
90 N. IOROA

care cu greu poate sa tie acestei nobile

fundatii insemnatatea i rolul la care o
menise intemeietorul.
Noi avem biserica unites,. de piatra
solids,pe care a cladit-o ca protopop
aici Vladica blajean Bob, la sfaritul.
veacului al XVIII -lea; de coperiq e prinsa
o interesanta stea" veche pentru sap-
tamanile Nasterii Domnului. 0 bisericuta
de lemn serveste n.eunitifor. Preotul unit,
par. Campeanu, un vechiu cunoscut, . a
strans de pretutindeni urmele trecutului
nostru,-i sufletul intreg i se mica atunci
cand vorbete ode opera cultural ce s'ar
putea intreprinde prin satele noastre asa
de parasite azi ca si pe vremea cand
nici cantecul popular in cases privates la
ceasul de seara nu era ingaduit. Dincolo,
preotul, par. Rusu, se gandeste la refa'-
cerea din piatra a lacaul sau. N'avem
un singur ziar aici fata de toata presa
secuiasca. Deocamdata, data scoala mi-
litara a mostenit o imensa casarnag, data

www.dacoromanica.ro
 SPRE MOLDOVA. IN SECUIME 91

este, mi se pare, un liceu, lipseste

scoala de fete. $i mai ales, in locul unde
pentru Secuii din aceste parti s'a putut-
ridica minunata zidire pe care am des--
cris-o, trebuie, neaparat, ca ipentru Ro-- , tY

manii din Secuime sa se innalte o zidire

in care sa se inchida comorile, Inca ne-
cunoscute, ale sufletului lor.
Seara ne-am odihnit in Sigh4oara,.
Frumosul oral sasesc era in haina de
serbatoare impusa administrativastep-
tand sa serbeze cu Maghiarii i pentru
Maghiari pe marele poet al anului 1848,
cazut aici in lupta cu Imperialii, Pe--
toffy pentru o improprietarire in ve-
cinatate, contra careia interesul Sasilor
nu poate decat sa protesteze. Oricine i
oricum ar improprietsari pe teranul roman
din Ardeal, acela presideaza, potrivit, de
altfel, cu vointa partidului national, iesit
din constiirita luptatoare a Ardealului_
romanesc, la inceperea unei ere noi.
El, teranul, va face cu siguranta ceia,
ce pang acum nici n'am incercat, in cei
patru amide stapanire peste munti: va crea..

www.dacoromanica.ro
 VII.

ARTA NOUA $1 VECHE

IN ARDEAL.

www.dacoromanica.ro
1,4
ARTA NOVA I VXCHE IN ARDEAL.

n S'acele dupa aproape dougzeci

de ani. La Satu-Lung 'nu mai
e parintele Victor, incercat
prin suferintile fatacirilor la
Iasi in timpul razboiului si tre-
ts)'. cut apoi la cele vesnice, in
satul lui, la casa lui, groaznic praclata,
desp-Ciatg de aceia pe cari, cand e vorba
de' salbataciile indeplinite la noi, nu-i
poti numi decat Nemti. In casa ospita-
Hera, piing, de lume, odinioara, yaduva
math' halul in care vanatorii de Valahi"
i-au adus gospodaria atat de ingrijftg.
Vremurile s'au schimbat. Romania s'a
intors aici, si s'a intors ca sa rgmaie.
Sunt Ins& nemult'amiri. Padurea a luat-o

www.dacoromanica.ro
 A
- 96 N. IORCIA

un Roman, unul de aici, i conditiile stint

rele pentru sateni. Mai suet si alte plan-
geri. Lucrurile mult asteptate nu incanta
niciodata.
Pentru intaia data cercetez cu de ,ama-_
nuntul cimitirul bisericii noastre. Foarte
frumoase inscriptii din intaia jumdtate
a secolului trecut,.cu litere eirilice de 0
deosebita eleganfa in suptirea for scri-
jelare. Se vad nume de familie- care s'au
pastrat si in timpul nostru; chiar si nu-
mele de Neagoe pe care 1-a purtat epis-
copul Popea i 1-a dat nepotului sau de
Irate, apace pe pietrele vechi.
inauntru, picturile ingrijite, de un Ca-
racter modern delicat, Tara niciun fel
de rigiditate, ca in trecut, dar si fart
niciun fel de pretentie, ca in present,
fac cea mai mare_onoare miscarii -spre
arta apuseana pe care o incepusera, tara,
a-si parasi principalamenire, o parte din
zugravii nostri bisericesti pe la 1850-80,
miscare de uncle a vent pang, si supe-

www.dacoromanica.ro
 .
ARTA NOUA I VECHE IN ARDEAL 97
N

rioara arta, expresie a naturii si natiei

noastre, care e pictura lui Nicolae Gri-
gorescu. Cel ce a lucrat aici e si un
portretist pretuit, Misu Pop din Brasov,
asupra persoanei si operelor caruia
acestea, risipite in tot Ardealul arfi.
de scris o lucrare serioasa.
*
* *

Clopotele sung a mort. Preotii tineri

cari ne-au primit cu prietenie se inves-_,
.-
raanteazg in odajdii pentru a iesi ina- .
intea simplului convoiu. E o femeie
nioarta, de cancer in lipsa sotului plecat,
dupes statornica dating, dincoace la noi,
pentru munch si Castig.
Prapurile se leagana in varful sulite-
lor. Clericii tree in licarirea fugara a
lumanarelelor de ceara. Sicriul e deschis,
. cu moarta asa de mica: un capusor si
niste manute ca de ceara. Bocitoarele
prang ca la noi in izbucniri de glasuri
care taie.
7

/
www.dacoromanica.ro
 98 N. IOR GA

Slujba se face incet, cu multa, dulTiinta.

In cursul ei necontenit asupra corpului
iubit- se pleaca, .fetele celor mai de a-
t. proape,: intr'un ritm de desperare -Mouth.
Intocmai ca in departatele vai ale Ma-
,cedoniei; alaturi se tine poinuletul incar;
,cat cu merindele de ceia lume.
* *

Si la .Saliste zugeaveala -cea noun se

infiinteaza, in biserici. In cea v.eche si
mare, lang6 figurile de la sfarsitul seco-
lului al XVIII-lea; taxi in colori, ea clai
marile, icoane dela catapeteazma, cu li-
mile rotunde si colorile dulci intr'o at-
mosfera de .aur suraiator. i la biserica
mai nomg, taouta" in stil _gotic, ,cineva
mai putin inzestrat a dat acei* podoab5,
iconoatasului. - , -
_

In schimb, la Tilisoa, in satul urmator

spre "cu serpuitoarele strgdite care
urea intre casele de lemn inegrite de

www.dacoromanica.ro
 11-

o, , Alai NOUA f VECHE IN ARDAI, 99

7
scare si spalate de ploaie, doug din cele
mai funioas.e icoane pe fond de aur, car
In veacurile al XV-lea. si al XVI-lea,
merits s'a fie puse intr'un museu al bi-
sericii.
-
*

.
Un astfel de museu se pregaiteste pen-
-tru biserica romaneasca ortodoxa de ph"-
rintele Mitropolit Nicolae 134 Ian. Unele
obiecte -S'an si adunat. 0 mare biblioteca,
in care se afla si manuscrise pretibase,
- a fost.' creates de -,$aguna, in vechea re-
sedinta. La Asociatie -atatea din cele ma
interesante obiecte daruite apartin cul-
. tului. 'quite se vor fi atland si la parti-
culari,. precum la noi, de o vreme, n
dauna bisericilor; persoanele cu iubire
pentru: traditiile noastre artistice sari
numai cele 'care vreau s-si orneze" sa-
loanele si budoarele iii tab Mica for
colectie. -

www.dacoromanica.ro
 V

ego

100 . - N. IORGA

Stranse de pretutindeni, ele ar da si

aici -una din cele mai magi culegeri din
lumea rasariteana. . .

Deocamdatg Sasii au mici mused

demne de tot interesul. Unfabricant de li-
chioruri,-d. Iuliu Teutsch, 1-a daruit astfel
Brasovului, pe laugh' un material pretios
privitor la istoria orasului, pe laugh'
care piese de stiinti naturale si altele de
ettiografie- intre -care si milstile' de
Crilciun- ale Ceaugailor, care sainana
uhnitor cu ale Samoezilor si ale Indie-
- nilor americani pe langa cateva ta-
blouri si specimene din mestesugul sculp-
torilor si pictorilor de biserici romanest,i_
Si ce nu s'ar- putea scoate acolo la' Bra-
ov din ce zace pgrasit sau se ascunde .

putin cunoscut la biserica Sf. Nicolae !

www.dacoromanica.ro
S.%

Ed
4
 ARTA NOU VECHE IN ARDEAl. 101

: Pentru intaia oars, acolo, la Brasov,

am vgzut Tanga biserica mare, ciudat
prelungitg, asa !neat abia se vede in fund
tampla, impodobitg si ea cu pieturi de-ale
lui Misu Pop, meSterul brasoveanprea
putin bggate in seamg, de un public pe.ntru
care un sant e un sfant cele doug
par a cli se din dreapta si din stanga.
Cel d'intaiu mai ales e de toatg fru-
museta. Cadit pe la jumatatea veacului
al XVIII-lea cu banii adusi de grama-
ticul si dascalul Eustatievici din Rusia
,Tarinei Elisaveta, al aril mime strglu-
ceste si acuma pe manning in fruntea .

intrarii, el are o micutg catepeteazmg,

fermecgtoare la lumina incliner prin scan -
teierile potolite ale aurului de pe sculp-
turile ei. Frescele insasi merit& toatg
luarea aminte prin aceia cg dau scene
biblice cu Cotul indite, ilustrand naiv
parabolele si moralitatile evanghelice. E
aceiasi pictures de dating munteang, care
pe toate trecgtorile muntilor rgsbg,tea in

www.dacoromanica.ro
 _
102 N. IORCIA/ - N-
r,

Ardeal si pe din afar pairetii erau plini

de dansa, cum se vede din unele think-
1. site. Este si cate o bunk icoanh Semnata,
ca aceia in care, cu un fel de mandrie,
in acest oral al breslelor, autorul se in-, S
tituleaza ..fiu de croitor.
In -stanga, pictura muralh, cam din
din- epoch, e, din nenorocire, greu
atinsh de umezeala, amenintand sk dis-
para toata. 0 atenth fotografiare a ei7
eel putin in figurile cele mai caracte-
ristice, ar 'fi 'o absoluta nevoie. $i aici
sunt atatea icoane care nu servesc si_ a
chror asezare inteun museu al bisericii
e o datorie. Numai cat ele ar trebui cu
ingrijire seleetionate si puse in ordinea
; :
, cuvenith.
Poate servi am spus ca exemplu
ce au flout Sasii. Biserica noastrti bra-
soveanh, cu eforia ei, care 'nu e lipsita
de mijloace, poate face si ea atata. Vo
fi odhi libere sau care se pot libera pentru

www.dacoromanica.ro
 ARTA NOUA .51 VECHE IN ARDEAL 103
1

a instala acolo aceste dovezi ale t vred-

niciei noastre, care sunt pe cale sa se
1.
piarda.
*
* :f:

Cu atat mai mult, cu cat, nu numai

la Sf. Nicolae, ,ci si aiurea, asemenea 77'

obiecte cer numai sa fie recunoscute,

pretuite _si adunate. La cimitir fata
celui care proclama trecatoarea biruinta
a Germanilor de la 1916 contra noastra,
pe langa frumuseta unor morminte noi,
si mai vechi (Airdrei Murasan-u. Insusi
se odilmeste aici), biserica, modern, are
bune ico'ane maxi de iconostas si cate
ceva din mai vechea noastra comoara
de arta.% Am o b s e r v a t fragmente de
triptic in care sfintii cu parul tuns si . -
fata rasa" au un caracter arhaic u:Or de
descoperit. Si tine stie ce s'o mat fi
gasind prin casele batrane ale $cheilor ! ,

www.dacoromanica.ro
104 N. IORGA

La Greci, in biserica brancoveneasca,,

trecutul -,nostru presinta, numai neva
candele de argint caracteristice. Pictura t

lucie de pe catapeteasnfa pare datorita

vre-unui artist adus din colonic greceasca,
de la Viena. u

Pentru a salvagrecismului acest colt de

usurpatie, cu bogata biserica, dispunInd
de case gi de mosii, .pentru folosul a
cinsprezece, numai cinsprezece fain- ilii,
care gi acelea vorbesc romanegte numai,
acasa, se dau, supt arcadele cimitirului,
laugh' vechile pietre ale Mitropolitilor si
boieril-or munteni cu nume domnegti, cele
mai scumpe mai:inure, cele mai aurite
inscriptii gi cele mai bogate flori celor
morti cu marturisirea in grecegte a cre-
dintei lor.
.. *
- * *

De origine greceasca,.. e gi frumosul

aier sau epitat al bisericii din cetate.
Lucrat la 1822, claruit probabil de unul

www.dacoromanica.ro
,C. ti
 ARTA NOVA Qf VECHE IN ARDEAL 105 -

din boierii pribegi pe accste locuri, el

se deosebe0e qi prin. delicatul amestec
de- argint qi de albastru palid al fondului
pe care se desfac figurile cu fata de mh-
tash,. Pictura ea ins4i, curate, nu tre-
zete un interes particular.
Sa4iin'au numaimuseele for mai -vechi:
Prin silin ile unor oameni de bunavointh,
de munch i de gust, ei au organisat in 1

adancurile bisericii for dela Sibiu o noua, U

colectie etnografich qi bisericeasca. Sunt

in ea piese de eel mai mare interes. Si
nu e o Intamplare ca, data, cti alchtuirea
noului museu, se tipareqte pentru a patra
aniversare a confesiunii luterane bogata
coleotie de potire a parohului Roth.
Fates de toate acestea, ce facem ? E
o intrebare pe care trebuie sa qi-o puie
toti aceia cari, in cea mare parte, in afar&
de cultures, se sfaqie politic, confesional
qi social. Nu putem orandui macar ceia ce
altii au treat.

A 7,
1.

www.dacoromanica.ro
.171`7_
 4.

VIII.

UNA $1 ALTA DIN ARDEAL.

\ /

www.dacoromanica.ro 4
 .-

4
-

UNA $1 ALTA DIN ARDEAL.

doua oar& am Vazut, dupes mica.

Miercure, cu targul ei .cgutat
de ,satenii din imprejurimi, Se-
besul-gasesc, Uncle asociatia
compatriotilor nostri de limber
germang abia si-a tinut adunarea anual6.
Lumea romaneasa, nu mi s'a parut a.
fi atat de Invlusm'anita, cum doresc par-
tidele in luptg. Cat despre popor, atitu--
dinea lui e, :ca pretutindeni, bunk. Ace--
leasi costume de o simply frumuseta,
purtate de femei mradioase cu calda.
privire mandrg, aceiasi zdraveni plugari
si pAstori, la can odinioara culegeam spe-
rantele mole de liberare a acestei fru--
moase teri. LancrAmul ramane vechiuL

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA

adapost de 1/16,dica, prin. care se pregatia

- patrunderea biruitoare a umilitilor Si sa-
racilor in orasul vecin, cu portile inchise.
v. $i testa bucurie mi -a facut privirea prie-
teneasca si frateasca salutare a parinte-
. lui -Omar din satul cu amintiri din secolul
al XVI-lea!
N'am observat nimic, care sa, arate, ca
pe vremea ungureasca, ocrotirea unei .

natii in dauna alteia. Doar daces Evreii

maghiari isi fac azi firnIele in roniaaae0e,
si numele for ieau adestea un stravechiu
. caracter calu.gAresc... Incolo pacea si
Mina intelegere domnesc pretutindeni.
-Dinioarea, un alaiu de plinth" romanesc
trecea in falfairea panglicilor, in scar-
taitul vioarelor tiggneSti, in saltatul, cu
vechiu inteles pagan, al copa_cului impo-
dobit cu flori. Acuma, dupes cateva in- ,

vartituri de roatg, la portile larg'arcuite

- care intregesc si despart casele sasesti,
faranii do graiu moselan stau. la taifas
_

in hainele de serbAtoare, cu cizmele

www.dacoromanica.ro
 UNA sI ALTA DIN ARDEAL I I I

inalte, mantiile negre si caracteristica

palarie rotunda pe cap. Barbatii, numai
barbatii = caci portul femeiesc, ciudat,,
de sigur frumps, pare a putea fi vazut
numai la ceasul bisericii, iar pe poduri
stolul fetelor cu cozile lasate pe gat se
imprastie razand. .
.

- -
.

Casa for insa, greoaie lades de zid, pe

care anume recomandatii ale inteIec- .

tualilor, influentati de modernismul apu-

sean, ar-voi sa o faca pfetutindeni co-
lorata, dupes an.0 e norme speciale,
aceasta cask in care atatia vad si alt- ,

._ ceva decat dovada unei solide gospodarii,

umple de monotonic Ardealul de,- la un cap&
prim la altul. Patrat de pat*, de-aSupra
triunghiul cu data si: numele, on trim],
ghiul ratezat 'si in varf varga de tier
terminate cu un nasture,' asa se death"-
vurhy, intr'o singurg, linie dreapta, fares
- .

www.dacoromanica.ro
 112 ,- N. IQRGA
ti

gradini de flori, oale Inflorite la

farce
fereasta, sat dupes sat, conform cu ine-
xorabila reglemeiitare austriaca. --
Ai nostri, oriunde s'au strecurat prin
staruitoarea for rabdare in locul jupa-
nilor" -in fata carora isi descoperiau
capul, pastreaia aCeasta forma a locu-
intei. Ba chiar unde satul a Lost dintru
inceput romanesc, ei. o adopta. E un
simbol de bogatie, o expresie a trium-
fului; e haina privilegiului pe care in
sfarsit au voie s'o imbrace si ei, dupes
ce atat de mult timp, in asezari razlete,
in margeni umile, an jinduit la &Ansa.
Numai _unde saracia nu si-a ridicat p-
sanda de-asupra Valahului" menit a-i robi
din neam in neam, -numai unde' omul
, n' a putut altfel, mai -vezi, dar si acolo,
.

smerita, inghemuita, catand sa iea cat

mai putin loc la drum cu fatada, feria
in laturi si privind numai pe finis din
eei doi ochi marunti, locuinta, a zice
tainit,a vechiului iobag, a serbului tarinei,.

www.dacoromanica.ro
 UNA 1 ALTA DIN ARDEAL 113

a oierului si slugii statului. Buhoasa cu

stuhul de pe coperiq, stramba in alca-
tuirea ei stangaceca si cum n'ar fi a-
- ceia4i rasa ca aceia, nascuta cu simtul
proportiilor, de dincoace, Cu usa prava-
lita inlauntru, Cu miseria scrisa in linii
;4i in amanunte,f ea tinde sa dispara.
Doar in Apus, in Cara donanilor de
pamant" unguri ea e pe alocuri insusi
I.
tipul general. Aici i impIeticirea dru--
murilor, invalnakirea apzarilor, haosul
t
pitoresc al samanarii imprastiate a lo-
cuintilor taranesti. Nicio deosebire intre
aceste grupuri de casute i intre acelea
ale Moldovei mai sarace i mai apasate.
Nu tiu data sistemul de tarcare a fa-
tadelor, pe care-1 sfatuieste brosura ger-
man& Intalnita pe masa primarului din
Sibiiu, va ti urmat, dar satul romanesc in
Ardealul scos de supt stapanirea strainer
va trebui sa capete un alt caracter ar-
hitectonic, si el nu poate veni decat din
traditiile vechii noastre arte, aka cum
- 8

www.dacoromanica.ro
 114 N. IORGA

ele se infatiseaza in mii si mii de exem-

plare, mai inarete sau foarte modeste,
din Cara de dincoace de munti. Nu e
nicio rusine pentru partea dintr'un neam
-care, liberata, se intoarce la izvoarele
insesi ale creatiunilor sale proprii. S'ar
Inviora intreaga provincia prin. viofciunea,
veselia si varietatea casei romainesti tipice,
capabila de mice consolidari si

t
- *
., , . .

Alba -lulia s'a pretacut in mare _parte

prim ingrijirea primarului Sava, ramas
supt trei regimuri pentru a face numai
administratie. Am apucat supt Unguri .

_ orasul incoronarii, care avea aproape

` infatisarea unui mic centru galitian. Ca-
racterul lui strain iesia la iveala. de la
- prima. vedere. Ce putin lucru Insemna,
bisericuta romaneasca a parintelui Rusan,
pe care-1 regasesc, imbatranit, on aceia
ortodoxa, .un.. de sluj este azi parintele .Te-

www.dacoromanica.ro
 - .n - -
.
UNA :;1 !LTA DIN ARDEAl. % `J.; 1- 115 1, v-
'

; 0
r
culescu ! Azi nu numai c alaturi de'ca- -. _
I
' tedrala -catolica, am refacut biserica lui 11

Mihai Viteazul, dar i-am dat, daces nu

patina, care e in puterea vremii, Macar
,proportii care, unite cu ale edificiului,
ale chiliilor" ineunjuratoare, 'pot infrunta
concurenta. .

s
, Biserica, ziditg aproape in locul vechii -

olgdirii a lui Mihai Viteazul, are liniile

celei din TargoViSte a lui Petru Cercel,
"` fratele cueeritorului. Mica schimbare de ..
proportii care a trebuit sa se introduce
pentru a o face in stare sa, primeaseg
pe invitatii la incoronare n'a adus nici-
o stricare a armoniei originalului. Colo
nada. si marile cladiri cu care se ter-
mina crest insemiaatatea totalului, care,
e impUngtor. I
.
,
La iesire laugh' vechea episcopie ca-
tolicg, un bgttgn, oprit in be, priveste .

indelung la lucrgri. Observat de noi, el

sprijine pe tungr. burghesa-i nmbrelg si
; se strecoara jute catre clgdirea din fund,
.

www.dacoromanica.ro
 116 - N. IOROA

vechiul palat al printilor Ardealului. E

episcopul 1146,th. In still etul omului
crescut in apropierea Curtii habsburgice
i legat prin toate fibrele fiintei sale. de
trecutul care s'a incheiat aici qi pe pra-
gul casarmilor aparatoare ale cAruia se
rictica azi biserica. romaneasca, sa- se
poata strecura o amintire a Romanului
*t. fagarkean, Voevod al Ardealului, din
care se coboara ?
*
* *

Pe la Aiud spre Cluj. _Mamie centra

reformat are aceiasi liniste trista. Pe
strazi tipuri de profesori, de clerici cari
par sa vie din alta vreme : de fapt, in
aceste mici centre ardelene cu populatie
maghiara secolul al XVI-lea, al XVII-lea
traiesc qi azi, cu credinta qi ingustimea
for :figurile par desfacute dintr'o carte
ilustrata tiparita in zilele BathoreOilor
si RakOczestilor. Ceia ce- acesti oameni .
nu pot suferi in not nu e poate rasa

www.dacoromanica.ro
 ",

UNA 1 ALTA DIN ARDEAL 117

noastra, spurcissima natio valachica, se

scria in Cluj, 'oficial, duper cAderea si
moartea tiranului"- Mihai ci vremea .

pe care o aducem cu noi, vremea in care

oil
IX ,
intelege a trai al del.
*
Ce ligi titer e, in jurul garbovei, ciuruitei
ei biseyici vechi, de aka, lege cgci' ale
- noastre se catgra nuniai 'in fund, pe col-,
thee aceasta Turda, al &aril nume sung,
pentru noi ca un ecou al tragediei de la
1601 ! Nimic in concordanta cu ziva de
range care, a sfarsit zbuciumulDomnului
unirii romanesti. Supt ploaie, in ungile
suburbii, cete de popor care petrece.
Molter negustorime eVreiasca serrates. Ai
nostri se am'estecgi in gloata.
De la un capAt al orasului la altul pare
a fi aceiasi umilita stare de veche para-
. . sire provincials. Ca sg"; sparga ferestile
purtatorului Memorandului, atatAtorii. de
odinioara ai urilor maghiare au trebuit
stissi fabrice ei instrumentele, din aceasta

www.dacoromanica.ro
 118 -c N. ll)R(I
.

multime de atatea natii _care pare as nu

voi nimic afara de cerintile obimuite ale
existentei.
. * * ,__ ,
$i, and, de pe earful dealului, Clujul -
rasarit din non, inainte, desf4uran-
, du-se intr'o mareata perspective, in care
se topiau toate pretentiile, vulgaritatile
i nepotrivirile care-1 pateaza, Romance
se intorceau de la targ, sprintene. voioase,
guralive.
un sunteti d-voastrA 9
De uncle
Ia de-aici.
. Adeca de uncle ?
-- Din Feleac. ,
Din satul pazitorilor valahi" ai pa-
durii in preajma mandrului oral strain.
Azi, prin dreptatea imanenta a lucruri-..
- lor, ei sunt domnii 4ui.
_ .
i mi-a parut bine ea intdiele ouvinte ,
ce le-am am auzit revenind 'acolo erau , .

cele romaneti, vorbind de neamul nos-

tru ca de un lucru foarte vechiu si
asa de firesc.... . _
.

www.dacoromanica.ro
 INCORONARII

www.dacoromanica.ro
 4

DUMINECA iNCORONARII. .
_,..
icura de ploaie pe dealurile de la
Alba.Julia Si negurile se. scar-
lama. de pridurile departatilor
.

Munti Apuseni. Spre Alba-Iulia,

5 in care s'a frilinantat praful a
trei civilisatii, dintre care dbl.* cea
dacia si cea romans, slant ale noastre,
iar cea maghiara,, care s'a ispravit, e
Mouth', totdeauna cu suddrile si une on
cu sangele nostru, din satele -ardelenesti
vin pelerinii-tarani ai incoronarii.
Puteau veni si mai multi, Mani aceasta
e o serbare a poporului. si ar pirtea
cu toate neeesarele niasuri de 'path, si
o -serbare populark Dar atat de putin
s'a vazut idandrul port al vailor_no.astre, .

. care ar fi trebuit sa, fie infatisate in- ;

-

www.dacoromanica.ro
 122 .. N. I C) Ra A

tregi; din fundul Bucovinei pang laD u-

nare si de catre Tisa pang,, la apele Nis-
strulut, prin cei mai alesi represintanti
. ai natiei in cele mai pitoresci din cos- ,

tume ! Ici si colo vesmantul alb si negra

. al Sibiiului: altfel mai mult de prin pre-
jurul orasului, cu cateva steaguri. Bran
rosu, haul albastru, cingatorile de lupta .,
ale Romanimii din Ardeal contra atator
asupriri, se vedeau doar din cand in -cand.
$i cat am asteptat p este zgomotosul
.,,Ura" al soldatilor acel inimos Traiasca" _

al Ardelenilor in care sung. toata gene-

rositatea si tot avantul
_-
rasei !
De ce a fost asa? De ce in local unei
natiuni s'a vazut numai o niultime? De
ce din toate satele Romanimii nu s'a
revarsat atata lume oath,' s'a nu mai simti
., earacterul strain al acestui targ asa cuin
a dat Diunnezeu ? Nu s'au luat de ofi-
ciali masurile care de sigur se puteau
lua? S'a dus din partea unor nemulta-
miti can nu stiu uncle sa se opreasca
,

www.dacoromanica.ro
 DUMINICA iNcoRoNARti 123
, .

.1 nemultamirile, nici macar ,Incotto sii, se

i
-, indrepte, o campanie de indeprirtare .

asupra careia nu poate cadea o destul

V de Brea osanda':? Situ' poate , mijloacele
. ' 1 de transport au lipsit? N'as putea o spune,
dar e pleat ca fiorul pe care de' atatea
ori 1 -ant simtit not in timpul serbarilor
', ,n'a trecut, pentru incalculabile tirmari,
.
.
'-',`asupra acestenntregi.lumi taranesti. _-...

Spre Geosurile noun, invitatii se, aduna

in bisePica, ale card iilaltc bolti sunt
frumos luminate, cu singura exceptie a
care a riimas neagra, pentru
a se wadi .Mai bine picturile, mi se spune,
de si s'ar ii putut si 'taxa aceasta nota de
dura tristeta: Pe fondurile Glare ori. aurii
..; se desfac marile fresce pe care cu pn de-
Osebit mestesug le-a.infatisat un-pictor cu
stiinta traditiei, caci e .al treilea dintr'o
dinastie de zugravi pentru biserici, d.
Costin Petrescu.

www.dacoromanica.ro
 1 24 , .N. IOhGA
.

Laugh' fetele tinere ale ducelui de

i Infantelui spaniol, buna privire senin6. ft
a ducelui de Genova, alb, dar drept si
plin de spirit ostasesc.. Dar tine- atrage I
mai mult cantaturile e maresalul Foch..
Acela a carui'metodic'a hotat'are
. si in-
drAzneara in a da marea lovitura -deci-
siva, a salvat -Europa pe multi ani de
robia ce i se .preggtia d'e coalitia Cen- -
"tralilor, zdrobitorul fiarei germanice por-
nita in ultimul ei avant turbat e, cu biota.-
mustata-i alba, mai tanar si mult mai
vioiu, de ciJrn pare in chipurile obisnuite..
; In el nimic din acea trufie care trezia
pretutindeni revolta contra generalilor
lui Wilhelm al II-lea: .disaret. si simple,
tarn, nicio dorintk de a se pune in evi- ^

dents, iriareSalul e tipul soldau-dui tran-

r ces in ce- are mai vrednic de admitatie
si de simpatie in acelasi timp. Lange
danstit omul care a fost,pentru not 0;
mare mangaere si un continuu indemn,
pAstrritorul celor mai indArtitnice ,spe-

www.dacoromanica.ro
11
DUMINICA INCORONARII 1

rante de victorie si prezicatorul zilelor

i1 bune 'care trebuie sa, .vie: generalul Ber;
thelot. Ni amintim o clipa de vremile
-\ acelea grele cand putini au crezut
ca sa se bucure azi atat de multi.
1 Sosesc dommitele, doug din .ele. acum
1 Regine ale unor taxi. prietene. Aceia care '
,...!era odata intre not fericita princesa Eli-
sabeta- apare, in rochia ei de fir cle aur,
mai slabuta, si palida, dupes nespusele ei
suferinti fisice, tot asa de frumoasa si de
1, blander cum am cunoscut-o cand era o
podoaba a acestei sari, pe care si acum
o iubeste. Alaturi, mai sprintena cleat'
acum cateva luni cand pleca, mireasa
Cu- ochii plansi, la Belgrad, Regina Maria
a Iugoslavilor, data fiica de rege roman
Marioara. Ochii le urmaresc indelung pe
cele doug, surori care, asezandu-se -pen.-
tru a cruta s'anatatea celei mai ,.inari,
amintesc poate in convorbirea for zilele
brine gustate pe acest painant romanesc
al naterii lor. Lang,, ele princesa Tleana,
_ .

www.dacoromanica.ro
 126 N. IORcii

'care, oriunde se va muta, va duce cu

(lama ceva din neamul nostru in nsusi
numele de poesie pe care-1 poarta. in
tot timpul serviciului divin gingasa sotie
a Principelui Mostenitor da un exemplu _
de evlavie si de reserva.
.

. Urale anunta intrara Regelui, Reginei

t3i a fiilor Lor, Ele par a nu veni nEtrh.ai
din randurile ostasilor, ci, adanci, cu in-
delung rasunet, din fundul veacurilor care
s'au zbuciumat si au patimit ca sa" ajun-
gem. not aici. Ferdinand al Romaniei e
r
r- stapanit de ganduri, si licarirea ob4nuita
-. de vioiciune si initiative a disparut un
moment dila ochii Reginei. Ceremonia s-

mistica prin care trebuie sa treaea, pentru

a fi regi incoronati, purtand si altfel de
cat. in titlul mila lui Dumnezeu" ii im:
presioneaza ATA.dit. .
Mitropoliti ai patru tinuturi romanesti, .

Vladimir al Bucovinei fiind oprit de

board, fac serviciul. in toath' istoria
neamului nostru iiu s'au vazut vre-oclata%

www.dacoromanica.ro
 [
DUMINICA INCORONARII 127
-
ierarhii Terii-Romanesti i Moldovei, Ar- .

dealului i Basarabiei liturgisind impre-

; ung. Vlgdicii de Roman, de Hui, de
RgdAuti, de Arge, de Ramnic, loc-
Hitorii Dungrii-de-Jos i Buzgului ii
,. incunjura. Puternicul cor raspunde ru-
gaciunilor in care dulceata traditiona-
: lelor noastre armonii se uneste cu dic
tiunea mai aspra a colii ardelene. In
noile ectenii, pline de un frumos senti-
ment patriotic, lipesc poate prea mult
adanc emotionantele accente arhaice in
care-ti pare c6 vorbe0e glasul innabusit .
al secolelor, i se gasesc prea des cali-
ficative si formule literare curente: stilul --

nostru bisericesc nu s'a format Inca destul,

n'a capatat rostirile sale definitive.
piscopul sasesc Teutch, Ancins cu
cordonul albastru al Coroanei Roma
nieic e la dreapta lang5, Regele. Tot
a coio un delegat al Patriarhiei Constan.- .-
tinopolitane en gluga-i neagra ascutita,
cu asprn -i costum de schivnic, un episcop

,1 '.-
www.dacoromanica.ro t-z

4
 128 N. IORGA

armean. Rabinul Niemirower e langa, eel f..

doi hogi, dintre cari unul, Cu pronuntatul '-
tip mongolic, poarta la turbanul alb
dunga de fier si la, gat gulerul infiorit
in our care-1 arata set religios al sold&
tilor nostri musulmani.
Si Biserica units? Biserica blajeana
care timp de doll/ veacuri intregi a -;

luptat pentru izba-virea neamului din

robia a carii sfaranaare se serbeaza as-
tazi ? Ea, care prin scriitorii ei profeti a
tinut innaintea natiei stalpul de foc prin
. care s'a indreptat in cursul.lungii ei ra,-

taciri prin pustie? Aceastg Biserica a

carii legaturA insasi Cu vechea Roma a
avut o singura indreptatire : invierea
amintirilor roman si intarirea noastra
nationals prin aceste amintiri ? Biserica
, lui loan Inochentie Micu, martin pentru
neam, a lui Samuil Clain, lui Gheorghe
Sincai si lui Petru Major, chiar a lui
Sulut, .frate in 1848 cu ortodoxul Sa- -
guna,' sta dupes uses, intelegeti: flupa,

www.dacoromanica.ro
 '

DUMINICA INCORONARII . 129

* lisa, alaturi cu nuntiul, un prieten de

sigur, dar caruia n'avem nimic a-i cere
.in numele ideii noastre nationale, Si
alaturi si cu episcopul maghiar Majlath
. .
cu clericii lUi. Afara in pridvor, ca sa
nu se spurce prin contactul cu ortodoxia,
care, religia atator milioane in Romania
Unita, cutea0, a fi si a voi sa rAmaie
:Biseria, de Stat. Un ordin de la Rotha,
o telegrams... Dar de cand Papa pc):
runceste in afaceri nationale unei Bise- .

rici care intaiu e a noastrg si apoi a lui,

intro cat este afarA, de reetinoasterea dog--
mei si de dreptul numirilor, i Inca numai
.cu voia acestui Rege Ofensat astfel? $i,
curia? nu s'a plait unul care sa franga,
-de geminchiu o aria ce nu s'ar putea
pastra fail, a jigni Rege i Popor in mo-
. mentul supremei concenteari nationale ?
Mult timp va apasa asupra Bisericii unite
_

;amintirea acestei neiertate greseli ce

tinde a o isola de inima neamului nostru,
care :este una singura. 0 astfel de ati-
5
-

www.dacoromanica.ro
 130 N. IORCiA
1

-
tudine cand nu era vorba de nimic con-
-. fesional ar fi putut atrage si sanctiuni.
Caci niciun ,Stat n'are datoria de a
sustinea o Biserica in stare sai-si iea in
asemenea chestiuni directiva de aiurea.
;
* * 41

Se scot din altar coroanele : coroana

1 de otel a Regelui, simply si asps ca o
zi de lupta coroana de our cu pietre
scumpe a Reginei, croita, foarte
dupes
vechi forme traditionale, culese pe paretii
bisericilor. Se desfAsuril mantiile strald-
citoare de aurarii. Pe mani de innalti
demnitari si de generali ele vor fi duse
afara 'supt baldachinul care, pentru a
multami mai multa, curiositate, dar nu si
pentru a Innalta grin decor ceremonia
punerii coroanelor caci, dupes binecu-
vantarea podoabelor si a color can le
vor purta, atata a mai ramas, va acoperi
ultima c er em oni e

www.dacoromanica.ro
 .
t;,. r.
r- .
ft
/
;
.!

:
_ -

DUMINICA INCORONARII 131

In sunetul clopotelor noua, dulce ca

argintul, in bubuitul tunurilor, in stri-
gatul, vesel al multimilor, alaiul innain-
teaza catre acest coviltir, care de sigur
putea sa consiste, cu cat a costal,. din
altceva decat din panzer zugr.lAivit6", care
se sprijine pe betigaqe suptiri v4site
-tricolor.
Moment-ill e solemn si adanc miscator.
Regele qi Regina se inveqmanteaz6 cu
lu bile Si grelele mantii. Domnul ro-
Manesc iea apoi coroana, duper obiceiul
-napoleonian introdus de in.aintaqul ssau,
si o aseaza, linistit si sigur pe fruntea.
Sa. Aplecandu-se catre Regina, care se
incliner uK,r, ii aseaza pe bucle juvaieai
scanteietori de focur si o saruta,
Sunt multe regine pe lame, dar poate
-una shiguta',. acolo departe in Belgia,
care sa fi meritat prin atata durere si
prin atata hotarire in ,apararea dreptului
si onoarei patriei sale, coroana care intr'o
- i s'a coborit pe fruntea ei. 0 stie toata

www.dacoromanica.ro
6
 1.32 N. IORCIA
e
aceasth' multime in ochii careia fulger
bobul de marggritar al unei lacrime no-
bile.
i Si, in tacerea care se impure cu greu
aramii din turn si bucuriei din mule de
suflete, Regele vorbeste despre opera lui
Carol I-iu si o constata, miscat, sporita prin
tot ce i-a adus eel mai 'mare ropot de
stiferinfa a poporului romanesc.. Vii, cu
vorbe care suet in adevAr smulse din
- sufletul lui, religion, el chiam6 in ajutor
Scriptura ca sa Ceara in acest teas lu- ,
. crul eel simplu si mare: sa% ne iubim
pujin Intre noi, iubindu-1 pe dansul.
.

* *
. .
Dupa ceasul ospetelor in Wile impro-
visate si bine improvisate parada,
Regele trece in revista pe ostasii sai.
Cadrul e mAret, unit. In fund, laugh'
ceriusia sulitA a turnului catolic ridican-
du-se din vechiul amestec
_ de zidiri, coin-

www.dacoromanica.ro
 e

DUMINIC A INCORONARII 133.;.

plexul de cladiri noug al bisericii de In-

ooronare. Pe inaltele parghii, lungi stea-
guri tricolorb. cu pajurea tariff, mutte;
nesfarsite, fosnesc in usorul vant pe care
1-ai zice venit anume ca sa inlature ul-
timii stropi ai ploii care fuge.
;
In fata innaltimile Inca verzi, pe care
serpuiesc intortochiate liniutele albe ale-
drumurilor si, la dreapta, cUlme peste
t culme, albastre, cenusii; sterse ca fumul,
tormele, idealisate de depa'rtare, ale Mun
tilor Apuseni.
Regele apare in fruntea,oaspetilor sai
princiari. Maresalul Foch .calarete intro-
ofiterii francesi can 1-au intovarasit la,
noi. Caculi masive, rotunde coifuri de-
uniforme strain amesteca pitorescul ata-
tor teri. Un stol de generali urmeaza pe-
Domnul lor. $i un singur strigat se ri-
died din multime pang la tgranii insirati
supt steaguri la picioarele dealului, cand
Regina sqseste supt bonetul de grenadier-
care da o intatisare de extraordinary ti--

-
www.dacoromanica.ro .
 1 34 N. 1014iA

-neretg, si voiosie fetei sale frumoase, stru-

nindu-si blandul cal alb ascultator. in , r.
faa, fiicele regine, nora, sora venita din
depa,rtare, asteapta privelistea care; pen=
tru cele thing: domnite Instrginate, ce au
gustat pinea stropita cu aware lacrimi
.

-a refugiului, nu e o simpla defilare. Al-

bele mini fine- ale reginei Elisabeta, in-
tinse pe roSia mantie care o acopere, an
tres6rifi de induiosare. ,

-
. $i oastea incepe a --trece. Ceasuri in-
-tregi, sirurile, ei se vor desfAsUra, in va-
luri albastre unduind elegant la sunetele
-u-nei musice neobosite, care loveste cu
-un fel de tanatism instrumentele. Infan-
terie, vanatori. de munte, artileristi, ca-
valerie... De. ce se uitg asa de aprig toti
acesti soldati in ochii Regelui, cari, pri-
-vin.du-i, au ca o flaca-ra" vie jucandu-se
in lumina ion? De ce spiritualisarea in-.
-tenses a acestor randuri care nu par' sa
Indeplin.easca" o comandg, ci sa mearg6
- la asalt innaintea primejdiei ? Prin ne-

www.dacoromanica.ro
 . 135
DUAIINICA INCORONARII -

sfarsitele steaguri, atatea din ele. rupte,

arse, sangerate, ca qi prin inimile acestor
,
treizeci de mil de tineri, n'a trecut oare-
vointa, franta, in pornirea ei, de jertta, a
celor can zac in adancimile framantate
de ghiulele ale Molddvei eroice ? De la .
o vreme realitatile par a se topi toate
inteun fantastic elan de epopeie natio-
nara. Pleat de tine n'a simtit, oricare
ar fi fost motivele ce 1-au oprit, aceast6,-
emotie farce nume care, peste toate tris- :;

tetele presentului, asigur6 in inimile tu-

turora viitorul neamului ! _

_
Trec greoaie tancurile enorme. Ele par-
a fag6dui distrugere .oricui s'ar incerca
sg, sfarme ceia ce cu atata trucla, secu-
.t
lars s'a intemeiat -ca sk" dureze de-a.
lungul secolelor. .

S'a sfar0t. C6liiretii se risipesc in

brumele albastre ale serii. Regina-si
invarte, rttzand, calul cuminte. Tocmai
in fund, coviltirul de nori se f range. Dungi

www.dacoromanica.ro
 7

136 N. EMMA

marl rosii glorifica, apusul tragic. Apoi

,se sting si o dulce lumina cuprinde toga,
:zarea. ,
E apoteosa. I
A.

,i

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIL
- -4

<
I-1
C4

-TABLA DE MATERIL
<
E-

www.dacoromanica.ro
 '

TABLA DE MATERII
3:

01,10-Te,-
_-
- !e

.'
--I; I. DRUMURI ARDELENF
......
"

/ - II SAR MIS AGETHUSA . "" 19

-
III. IN BANATUL ROMANESC
TV. CENTRE MAGIIIARE : AR ADUL, ORADEA 13-

V. CLUJUL SI sic'rmARuL . . .. .. . .

.
1;3 :
.

VI. SPRE MOLDOVA. IN SECUIME 77

- VII. ARTA NOVA I VECHE IN ARDEAL 93

VIII U,N A SI ALTA DIN ARDEAL 1 07

IX. DUMINECA INCORONARII I19'

r
- o,
.7

www.dacoromanica.ro
 PRETUL : LEI 12,

TIPARUL INSTIT. DE ARTE GRAFICE LUPTA" N. STROILA

BUCURESTI, CALEA VICTORIEI No. 113. TELEFON No. 19'58.

www.dacoromanica.ro