IMaftieWgi2Ati-1.--ligklUgE!EN211EIEWW-W.

WI=

EVISTA
PENTRU

i
tt:
ISTORIE, ARCHEOLOGIE SI FILOLOGIE
SUB DIREC'IlUNEA

Lut

pREG ORIT7J p, TOCILESCU

Profesor la Universitate ;
Director al Museului do Antietlitnti. r

aa

ANUL 1.
VOLUMILL II. - FASCICULA II.
Cu II stature !;:i 12 xilogralii.

1.44.

' t '

;1
BUCUHESCI.
TIPOGRAFIA ACADEMIES 130MANE (LA13011ATORIT ROMANI)
Nr. 21;. STRADA ACADEMIEL Nr. 2i;
-s
1883.

, ,g4
i-%
'

Ky yr
'4,.1,1e1
= P.

ect ce. r.j..

:1: ,
<,774

. r OA.
YerIld
to
t

, ..
.1,/
.1)
.1k.A:

v.'', ,r, te r.
4.

rto
)
1-192:Sa....-,. 40,4 iN'4's 2 P.6.4, AA.",
- -

;i-

www.dacoromanica.ro 4
 r

r -
ar

.,
r_r

UMAPIUL fASCICULEI A IVA

Pa-.
Necro log. Al. Lambrior.
1. Lambrior. Cate -va din scrisorile luT 193- 201
Al. Xenopol. Teoria lui Rosier : Dam; wade (urmare) . . . . . 202 213
M. C. Sontzo. Systemes rnonetaires primitifs de l'Asie Mineure et de
la Greet'. cu o stampa heliografata si o xilografie In text .
. . . 214-247
Gr. G. Tocilescu. Monumente epigrafice si sculptural din Dobrogea :
Igli(a (fine). cu sese stampe si sese xilografil in text . . 248-282
. .

. V. M. Burn. Domnul Paul Hunfalvy si teoria loT Rosier . .. 283--3X1

.

(4r. G. Tocilescu. Documente inedite privitore la Istoria Romani. cu o

xilografie in text ..... .... . . .
. . 008-312
Dr. M. Gaster. Colinde. cantece populace si cantece de stea inedite . 313-7336
G. Major. A lonu m enta comitialia regni Transilvaniae (urmare) . 337-381
. .

Gr. G. Tocilescu. Done meinorii inedite asupra miscarii romane de

:
la 1821, cu istoria HaIduculuT Jianu .

. . . .
.

. ...... . ..

V. A. Ureehiii. Istoria jdfaitorilo prii-ruoidlVi, de un anonym. ma-

nuscript comunicat de

......
C. Isvorann. Istoria luI Tudor Viadimirescu si a haIducului Jianu. ma-
nuscript Coulunicat de d. C. D. Aricescu .
382

283.--397

397 415
.

Dr. M. Gaster. Descrierea bisericel TreT- Ierarchl din Iasi de Paul de A-

leppo. traductiune din arithesce, cu o tabela litografiata . .
. 415 417 .

T. T. Burada. Datinele la nunti ale poporulul roman din MaCedonia.

cu done xilografil in text ....... . . . . 417 425
Al. Xenopol.' Bibliografie grecesca de la sfirsitul epocel fanariote . . 420-428
T. T. Burada. Podul de petraigis al lui Stefan-Voda din judetul Vas-
lain, cu done xilografie in text 428-430
C. Meisner. Bibliografie: A. Budinszky,'Dia'Ausbreitieny der latein. 6'prache 430-132

CONDITIUNILE PURLICATIUNEif :

Revista pentru istorie, archeologie tii filologie apare de palm on pe an. in

fascicule de cite 12-15 col, cu stampe si fac- simile. alatuind done volume
pe fie-care an.
. Abonamentul pe an : 25 lei pentrit Romania, 31) let pentru strOnatati%
Redactiunea Si administratinnea se atli in Stratla iyPlar1, Nr. 11.
71;

www.dacoromanica.ro
Rev. IsToR. Arch. Fil. 1883 Manche IV

EL rf.,
v.
--.'-.7""
_.4..,:. ..........11,
s.....5.....t..,
,........

EL
/I:I

3 Wfr

EL AV

rf 5
1,11 Oda

EL

;
. .'"110

EL
j zr... AR
.41.
*4 - pry

AR
EL
Ce: 04,
401 10
.1 . 11

19718. Heliografie din Stall. Smyth & Test lu. Encuresti.

Monnaies primitives de 1'Asie Mineure

et de la Grece.
www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATEP1E A VOLUMULUI IILEA
Pag
Bnrada T. T. 0 calatorie la muntele Athos fine) . . . . 76 82
Biserica Si: Apostoll Petre st Pavel din Hui a lul Ste-
fan cel Mare . . . . . . . . . . 191 192
Datinele la nunt1 ale poporuluT roman din Macedonia. 417 425
Podul de petra dis al luT efan voda din judetul
Vasluid . . . . - 428 430
Burn V. M. Domnul Paul Hunfalvy si teoria luT Rosier. . . . 283 307
Emma C. Documente istorice inedite descoperite In archivele din

Gaster D-r. M.
Venetia ......
Clubax-Voda. mancat de Guzgani
. . . . . . 144)
185
176
191
Colinde, cantece populare si cantece de stea inedite 313 336
Descrierea bisericel TreT-Ierarchl din Iasi ( raductiune
a textuluT arab al Id Paul de Aleppo) . . . 415 417
IsTorann C. Istoria lu! Tudor Vladimirescu si a hatduculuT Jianu,
m-script comunicat de d. Aricescu . . . . , . 897 415
Lambrior A. Cate-va din scrisorile luT. . 193 201
Naior G. Monumenta comitialia regni Transilvanme . . . . 337 381
Meisner C. Bibliografie : A. Budinszky, Die Auebreitung der lateiniechen
S p r a c h e etc . . . . . . . . , . 430 432
Melchisedee Episeop. 0 visits;, la cate-va mitnI irT si biserici entice
din Bucovina (fine). . . . . . . 47 75
Memorial unuT anonym. Maria jdfuitorilor Ord ramble." manuscript
comunicat de d. V. A. Urechdt . . . 38:3 397
Obltasea mangliere. Manuscript comunicat de d. C. Aricescu . . 177 178
Sims Gr. al ma Ion. Materialuri de limbl . . . . . . . 181 185
Siam C. M. Valul luT TraTan 179 181
Systemes monetaires primitifs de 1'Asie Mmeure et de

Teodoresea G. D.
la Grace ......
Viata gi operile lul Efrosin Poteca
.
1 46
214 247
. . . .
Tooilesen Gr. G. Monumente epigrafice si sculpturale din Dobrogea :
Iglita (Troesmis), (fine . . . . . . 248 282
Documente inedite privitare la istoria romans. . 308 312
Doug memorit inedite asupra miscaril romane de la
1821 cu istoria Haiduculul Jianu . . . . 382
Xenopol Al. Teoria lut Rosier, studil asupra staruinte! Romanilor
In Dacia Tralanit (urmare) . . . 83 139. 202 213
Bibliografie grecescli de la sfa.rcitul epocel fanariote . 426 4-8

www.dacoromanica.ro
 TABELLA ySTAMPELOFk

Ns. 1-2. Inscriptiunile de la Mitnitstirea BAdiutt.

Nr. 3. Facsimile dupit autograful MitropolituluI Krimka (MtinAstirea Drago-
rnirna).
Nr. 4. Monnaies primitives de l'Asie Mineure et de la Grece.
Nr. 6. Sculpturl si oblecte antice gasite la Troesmis (Iglita) (Mus. nat. de
Antich.).
Nr, 6. 7. 8. Monumente funeraril de la Ig lita (Mus. nat. de Antich.).
Nr. 9. Un monument mithriac Ii un vas de plumb de la Iglita (Mus. nat.
de Antich.).
Nr. 10. Vase romane de lut de la Ig lita (Mus. nat. de Antich.).
Nr. 11. Descrierea bisericel Tri-Sfetite de Paul de Allepo (text arab).

www.dacoromanica.ro
 ALEXANDRU LAMBRIOR
Miscall la 10 Septembre 1846, mart la 20 Septembre 1842.

Alexandru Lambrior s'a nkscut la anul 1846 luna Septembre In 10, din pa-
rint1 agricultorT, la satul Soci, judetul Nemtu. El ave o fall a spume ck mogul
7.:
sea Ionitk Cumpltk fusese teran. Remanend orfan de tats si de mumk la ver-
sta de 7 anT , un uncbid al sea, d. Seulescu din Roman, l'a luat si l'a Ingrijit
One _ce a terminat studiile scOlel primare in orasul Mitre.. In anul 1860 el a
intrat ca bursier al StatuluT In internatul LiceuluT din Ias1 , uncle s'a Intretinut
el singur, and lectiunT si preparand eleviT eel slab! la deosebite obiecte de studid.
La 1867 el a terminat In mod stralucit studiele liceale fiind cu deosebire tare
In limba latinl, si a fost numit pedagog al acelul internat, ocupand acesta tune-
tiune papa la 1869. In acest an fiind vacantk catedra de Istorie Universals ,
cursul superior, de la Liceul din Iasi, Unerul Lambrior se present& la concurs,
gi deqi a exit eel d'anteid la clasificatie, totusl Ministerul Instr Publice l'a nu-
mit profesor la BotosanT. Acolo a stat ca profesor gi direc o pane la 1872,
cand ministrul de atuncl, d. Chr. Tell, ra destituit In mod arbitrar pentru cause
politice , cea-ce a determinat pe colegil sal a demisiona in-corpore. Mirk a se
desgusta, Lambrior revine la , se presentk la un nod concurs si obtine ca-
tedra de istorie la polo. militark.
Cate-va studil seri6se publicate de densul in Convorbirr literare atrag aten-
tiunea lumel Invetate ; si In 1876, d. Maiorescu , ca ministru al Instr. Publice,
descoperind hiteensul un spirit original ci o inteligentk superiork, it trimite Im-
preunk cu alt1 trey tinerT sit 'c1 complete7e Invetittura la una din UniversitAtile
din streinktate. Lambrior se duce la Paris, ci in loc de a'cI perde timpul spre a
dobandi lustrul unel diploma de Licentk, care atuncl eavea all& tnsemnetate de
cat proba ck studentul a ckstigat aptitudinea de a scrie ci de a cugeta In modul
sofistic si pedantesc al Universitarismulul frances, el se inscrie printre elevil re-
gulatl a! Scold des Hautes Etudes., si urmeza Yn timp de treI anT cu asiduitate
exemplark cursurile de limb! romanice ale ddlor Gaston Paris ci Arsine Darme-
steter. Lucrkrile sale eras cele maY seriOse $i apreciate, si In rapportul pe a-
nul 1877 1878 presentat MinisteriuluT InstructiuneT din Franta &supra Sectiunel
sciintelor istorice si filologice dela Scala practick des Hautes Etudes., d. Ar-
sene Darmesteter 4icea : ' Printre elevil se!, repetitorul trebue sk semnaleze pe
d. Lambrior, roman, care a urmat In timp de trel an! conferintele Bele ci ale
d. G. Paris, ci care se 'ntOrce In Romania, ducend In patria sea principiele me-

www.dacoromanica.ro
tedel sciintifice. Trebue sa se astepte mult de la acest finer filolog , care pro-
mite a ne da ca these de sag, un studid adincit asupra vocalismului roman.
Acesta thesa va aye ad mare valore, judecand dupa notele ce d. Lambrior a
publicat deja In Romania asupra acestet cestiunY waste.. (1)
ReIntors In tea asa de bine preparat, nu lipsea tInttrulul de cat o positiune
asicurata si bine remunerate, pentru ca sa. 's1 dea tot timpul studiilor sele In-
cepute cu atita drag si entusiasm. Acesta positiune Ins& IT lipsea ; si greutatile
vietel IT impuncad o m mit escesiva, silindu-1 a da lectiunT pe la 4-5 scoff se-
cundare, acesta In dauna sanetatil Mlle Inca de mai 'nainte sdruncinata , si
a sciintel, a careia metoda stricta nimeni ca densul la noT nu o posseda. Cu
tote aceste ocupatiunT multiple, totusl Lambrior a reusit prin pucinele sele publi-
catiunI in Romania, In Convorbirt literare, qi In acesta Revised, WO stabilesca In
streinatate ca si In tea o reputatiune Insemnata : proba cele scrise de d. Gaston
Paris si de d. Fr. Millosich, carI 11 citeza de mal multe on cu 'audit, precum si
votul Academiel Romane prin care ra chemat In senul Bed ca membru corres-
pondent, In a. 1882.
Utt bola teribile ci declarattt pe neasteptate, phtisia pulrnonara, ots fi-
rul clilelor sele, in mijlocul atator sperante, si In neptea de 20 Septembre anti].
trecut, Alexandru Lambrior, In versa munaT de 37 ant, expiry lasand In urma
sa regretul tutulor cap rad cunoscut, l'ad iuhit si Fad pretuit.
Spirit creator In sointa, om de caracter, socid model, amic excellent , tot-
d'a-una cu inima vesell si deschisa , comunicativ , fall egoism, dascal de-
votat cu sufletul si cu corpul, nicI o muncl. nu 'T era pre mult, nicl o ostenela
nu 'T era pre grea, scia sa destepte spiritele, sa Incal4esca inimile pentru mate-
ria ce preda, pentru subiectul despre care scria sea vorbTa. Lambrior a seme-
nat iubire printre scolariT, amicit si profesoril sel, si a secerat iubire de la dencil.
El s'a dus lasand In urma sea In lipsa desevercita, dupl. 16 ant de munca In
cariera didactics, o socie si trei copil In versta cea mai frageda. E o datorie
a guvernulul ca cu un minut mai 'nainte A asicure esistenta familiel acelula,
care 'sf-a jertfit vieta sea sciintei numaT, care a dat exemplul frumos al deto-
rieT prin cuvent gi fapt, si care cu cate-va ciile mai 'nainte de a muri scria
unu1 amic al silt : cTot-d auna am avut ma! mare fried de miserie , de cat de
morte. Nu am drept sa las pe copiil met muritorT de forne, chiar din cele In-
taid 4ile dupa mortea mea 1,
Avem Incredere el guvernul nu va lasa sit. se Implinesca acesta temere a u-
nut mobil suflet ecit dintre eel vil cu nicte gandirt aca de triste ci nicte preo-
cuparl age de legitime 1 (2)
(1) &Ale pratique des Hantes Etudes : Bapporg aces la Section dea Sciences hiatoriptes et philolo-
gigue*, 1877-1878, p. 84.
(2) Portretnl heliografic at lid Al. Lambrior nefiind Inca gate., 11 vom da In fascicultd viitor al
Revistel ImprennA en alte luerfirl ale sele.

www.dacoromanica.ro
 CATE-VA DIN SCRISORILE
Lot

AL. LAMBRIOR
1882, Octomvre 29.

Amice Domnule Tocilescu,

Lumea vAzind ca. am impuns si ea de vreo citeva ort cu condetul in revista
D-tale, ma crede cu mare trecere pe lingo, D-ta, ca director al ministeaulut I
Ea ma apar eit pot tiindu-ma nevrednic de aceastit onoare ; cu toate aceste
nu pot scapa in tot deauna, ba uneori dreptatea cauzei ma silete O. rup ort-
ce jena si sa ma adresez la D-ta. Asa este cazul de fata cu d-1 Lascar . . . .

Revista D-tale le-a pus pe toate-n cofa, in adevar n'a fost nict odata o re-
vista asa de voluminoasa si in curentul stiintei de care se ocupa. Lumea se
sperie i se intreaba cu ce at s'o continua ca mijloace baneti; pune sa-mt
trimeata o lists de abonament, s fac si ea vre-o citeva. Planul Incl./int
D-lui Gaster (stratificatia) este minunat ; dar amanuntimile dali loc la o mul-
time de observatit Intemelate pe legi fonetice. Nu se va supara D-1 Gaster,
dad, intr'un num& apropiat din Convorbiri votli releva si discuta amAnun-
tele greite, laudind planul general. SA fie sigur ci ea nu Inteleg critica cu
personalitati. Si apot nice n'am ce personalitati... Statul romin, ne considers
pe amindol nevrednici de a vorbi despre limba romina i cele romanice la
Universitatile sale si trimile tinerY ca sa invete mat sdravin de cit not si apoY
sa creeze aseminea catedre, eel putin a$a am auzit pe aice. Vom putea not sa
lucrAm on cit de mull i on tit de bine, tine are sa se intereseze de un
evreu si de un moldovean ?!
Te rog nu to supra ca am lungit scrisoarea mat mull de tit ar fi trebuit ;
Oa ca at aratat in mat multe ocaziunt multi, buns-vointa pentru mine si de
acela mi-am permis a ml varsa putin focul.
Al D-tale
prietin
A. Lambrior.

lie . p. I t., A . r Al , V .IL 13

www.dacoromanica.ro
194 A. LANBRIOR.

1883, Marte 14.

Iubite Domnule Tocilescu,
Am remas Incintat de cuprinsul revistel D-tale, de sigur nu s'a vitzut Inca
pe la no! o Intreprindere aca de serioasd si condusa cu atita constiinta. Pia.
la D-ta ebTar si cel mal sincerI in aseminea intreprinder!, cautau sa arunce
macar o minute de pulbere In ochil lame!, ba cu litere mascate, ba cu rin-
durT rarT etc. apol cuprinsul cum dedea Dumnezed. Pe eft m'am bucurat de
seriositatea luerarel, pe atita am avut jale ea nu am scris si ed ceva In nu-
mArul II, din pricina boalel. Intr'o scrisoare, care mi-a facut multd placere
si onoare, Imi ziceal sit fac observarT asupra studiuluT D-lui Dr. Gaster si sa
le public In revista D-tale. IndatA ce ma void Insanatosa (cad nu sint lipsit
de sperantd) ma void apuca de aseminea lucrare si-tl void trimite-o, rami-
nind la D-ta sa judect dace trebue sad nu publicatit In revista, ce Tasa sub
directiunea D-tale. Sint nevoit sa fac aceasta reservA, eacl studiul D -Iut Ga-
ster, desi minunat ca plan si conceptie, are atitea greseli de detail, in cit tre-
bue sa-i arta o multime de necunostin0 de fonetica limbelor romanice si de
cea romineasca. Pentru fonetica romtneascit are drepiate, clieI cereetarile a-
supra el sint numaT la inceput, de0 o multime de roministi de ocazie cred
cd-s isprAvite gata! MA mir de lipsurile in cunostinta foneticel limbelor ro-
manice; sa inte lege, cunostinta luT Diez este indispensabila ; dar teoriile luT
sint transformate mat de tot. Ca sd nu am aerul de a spune rAutatl crude a-
supra unel persoane pe care o stimez si ed ca si D-ta ; void discuta aice u-
nul din albanismele D-lui Gaster, si dad. vet conveni cu mine ca shit greselI In
tratare, apol It! void spune ca de acestea mai sunt in studiul sed.
Fie, de pildA, cuvintul in cu care incepe lucrarea din fascicula I1-a : e in -
trebarea dacd acest cuvint este mostenire direct/ din limba latind, sad este
un imprumut (Ica de la ace! minunatt Albanezi, cu limba carora se esplicA,
inteun mod nazdravan, Coate difieultatile limbeT noastre l Tipul de la care
provine alit albanezul lfin cit si romtnescul in este latinul linum. D-1 Gaster
spune cA al nostril in nu poate veni din lat. linum, fiind ca consoana 1 cade
In rominecte numat cind este urmata de o vocal / preiotatel (curioasd termi-
nologie, ed slid cd semiconsoana palatal /, ce se naste din un i, dupa cum
void arata mai la vale, se chlamit iod spre deosebire de toad grec, cu care
n'are aface ! Aar fie), apol se Intreaba dacd i din linum este preiotat sad ba
si, fin 3 el vrea, gaseste ca nu-i preiotat. Aice trebue sd amintese o reguld
elementary de filologie roman/ : cd orl-ce i lung din latina clasica corespun-
dea in limba Wind populara cu un i, care a persistat intact in Coate limbele
romanice si in cele mal multe casurt, atacind consoana vecind, a devenit iod
(o serniconsoand palatal /). Cuvintul linum are un i lung, si Coate limbile ro-
manice Pad pAstrat neatins. In eonditiile NT linum limba romina ma! pa-
streaza Inca cloud cuvinte latine : Ma, care a dat i(e 9i lzbetto, care a dat
iert. Prin urmare, !Ara a alerga pe la Albanezr, sintem sigurl ca ceea ce s'a

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI. 195

intimplat cu licia 1 cu liberto, a trebuit sa se intimple si eu nenorocitul 7t-

num. Eu am luat aice numal acele cuvinte, cart se glsesc in conditiile hit
ltnum. adica un i lung precedat de un 1 intr'o silaba initialA ; act nu este
locul de a dovedi aice, a on -ce I lung din limba latinA clasica s'a comportat
In rot/1111We ca un iod fatA cu consoana ce l'a precedat. Cu toate aceste,
find ea D-1 Gaster ne citeazA. cuvintele Undid i lingura, unde i n'a surpat pe
1 dinaintea lul ; sa ne fie permis a aminti Taritsi cite-va regule generale si ele-
mentare de filologie romaniett. Este stint ca oil -ce i scurt din limba latina
clasica corespundea in limba latina populara cu un e inchis, aceasta este asa
de cunoscut5. In cit n'am nevote sA mat dad esemple. Limbele romanice pa-
streaza toate pe acest e provenit din i scurt, intact sail modificat, dupe natu-
ra foneticel lor.
Mat mult de cit atita, limba latina populara nu cunoqtea ce-i aceia vocald
in pozitie; ci trata vocalele scurte din natura lor, tot ca scurte macar WI e-
rad urmate de douA consoane. Aceasta o dovedeste intr'un mod neindoelnic
limba spanioll i cea miliaria, tratind pe e scurt Wa deosebire de pozitie sad
nepozitie. Celelalte limbt romanice, sat din pricina influentei clasice poste-
rioare, sad din alte pricini necunoscute Inca , disting de regula vocalele
in pozitie de cele neinpozitie. Acum inarma(1 cu aceste doul principil
stoarse din totalitatea limbelor romanice sA ne apropiem de limbei, lingurei i
linge (act si acest din urma derivA din lingua) *i sa ne intrebam ce fel de
i este in latinescul lingua; cAct ceia ce va fi adeverat despre I eel din lingua.
va fi adeverat si despre eel din lingula i lingere, de vreme ce aceste douA
cuvinte deriva din eel intaid. SA vedem cum trateazA celelalte limbt ro-
manice cuvintul clasic lingua, pentru ca din acest tratament sa putem con-
chide asupra lungimet sad scurtimet vocalet intonate i In limba latinA popu-
lara. Ne adresAm ,mai intaid la limba spanioll cea mat conservAtoare In
aceasta privinta, si gasim forma lengua. Prin urmare avem un i scurt in po-
zitie tratat ca e. Acelasi lucru gasim in limba catalana llengua, provinciala
longue i chiar limba franceza, care de regula tine sama de pozitie, in cazul
de fatA are longue, unde a provine dintr'un e si nici de cit dintr'un i. flip
dar, nu mat incape IndoTala, dupa metoada de a demonstra In filologia roma-
nicA, ca i din lingua a fost tratat ca scull de limba latina populartt, sad mat
bine zicind ca un e inchis. Asa fiind lucrurile, eel ce vorbrad limba latinA po-
pulara In Dacia ziceat lengua, mat apot lemba gi In fine tirzid limba. Acelagt
lucru despre linguret i linge, cart ad trebuit sa aibli formele lengula i len-
gere qi numal tarzid ad schimbat pe e in i din pricina lut n tirmAtoriti (Cf.
argentum-argint, placenta-placinta, lentem-linte, mentem-minte, etc. etc.). Se
tie ca despre limba popularA latina cunoastem putine lucrurt deadreptul, de
aceia s'a admis principiul ca un fenomen ce se intilneste cel putin In dont&
limbi romanice (ce nu s'a influintat una pe alta), se afla in limba latinA po-
pulara. Acest principid n'a dat nict ()data gres pinA aeum ; ba a fost si este
necontenit confirmat de inscrip(iunile populare. Eu m'am intemelat pe dinsul

www.dacoromanica.ro
106 A. LAMI3R1OR.

cu atita me mull in privinta scurtimel luT i din lingua, cu cit el este intarit
de dolt/. fapte sigure : 1) cA orl-ce i scurt clasic era in limba lating popular/.
un e inchis si 2) eh limbele spaniola si romint nu deosebesc in alte cazuri
(e scurt) vocala in pozitie de cea neinpozitie. Este insa in limba noastrA
un cuvint, limpede, care, dupl legea aratata maT sus, a trebuit sil aiba din
vechime forma lempede ; cu toate el nu am la indernina toate mijloacele de
a constata scurtimea lul i intonat (limpidus). Din modul cum trateaza cele-
lalte limbl romanice cuvintul limpidus, nu putem trage nict o concluzie si-
gurA; cAcT formele sub care ni-1 infAtosazA ati aerul de a fi savante, sat in-
fluintate de forme venite pe tale savant/. (it. limpido, span. linzpio, si Undo ,
port. limpido, fr. limpide etc.). Totusi ell cred ca. eel putin in limba spaniol/
a existat forma lendo ; dar el sub influinta lat. limpidus devenit limpio, lend
a devenit si el Undo. Ar trebui cunoscute dialectele populare spaniole si a-
tuncT am fi maT siguri decat cu limba literarA ; insa aseminea IncercAri nict
In fash nu sint prin Spania 1 Ar trebui st ma adresez la in latinist filblog ca
sA-rAT dea ceva sigur despre limpidus in ]oc de lampidus inrudit cu grecul
Xciparto ; insa pe la noT sint tot clasici purl! De aceia, fart. a ascunde ca este
oare-care dificultate in privinta rominesculul /intpide, in aceia ca nu putem
proba direct scurtimea vocalel i tonice ; trebue insa sa mArturisim cA din
modul cum trateaza litnba noastra cuvintele lengua, leng lila. Ungere (forme
populare latine) putem conchide, fAra pleat stiintific, el lat. clasic limpidus
s'a gasit in aceleasl conditiunl, adicA a avut forma popular/. lempedus , de
unde limpede. Altmintrelea, dacil i ar fi fost lung ar fi devenit in romine'te
numal decAt iod si ar fi pricinuit surparea lul I.
In rezumat tinindu-ne numal la cuvintele latine ce se all in limba romina
in conditiunile luT linum, adia la acele ce in latineste incep cu silaba li, avem
douA categoriT deosebite : 1) acele, in care silaba 1i ini(ialA confine un i lung,
i sint in nurar de treT, ltnum=lyn-in, hcia-lytia-ile si liberto-'yerto-iert (in-
samn prin y pe iod); si 2) acele, in care silaba li initiala confine un i scurt ,
egal cu un e fnchis in limba latina popular* si slat in num& de patru, lin-
gua-lengua-lengba-lemba; lingula-lengula-lmgura-lingura, lingerr-leng re-lin-
rre i limpidus-lempede-limpede.
Cit despre albanezul //in, el este sat un imprumut din dialectul macedo-
romin him; sat un imprumut direct de la limba lalina ; numal in acest din
urma caz, trebue demonstrat cA este o lege constants in fonetica limbel al-
baneze, ca si in a celel romine, de muTa pe 1, chid dupt dinsul urtneaza un i
(iod proprit zicind). Am zis o lege constants si fart. de abateri (abaterile
cind sint, trebue esplicate din ce cauza anume provin), pe care nu o poate
studia, de cit numal acela ce cunoaste perfect litnba albaneza. Acum vr'o
trel-zecT de anT se credea ca pentru a face filologie asupra unei limbi, nu-T
nevoe s* o cunostl si vorbestl foarte bine ; aceasta era tot ce poate fi mai gre-
'it ; astazi aceasta parere s'a schimbat cu desavirsire, eel putin in Franta,
unde se recominda celor ce se ocupa de filologie, de a nu face cercetarl de

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI. 197

cit asupra limbelor ce cunosc perfect. Void sA zic prin aceasta cA e gred pen-
tru nor de a determina legile fonetice ale limbei albaneze, numal dupa die-
tionare i adunarile de material fonetic 0 gramatical, fAcute de unit qi alp.
Alt-ceva este o adunAturA de material i alt-ceva tiintificarea (ea sA ma es-
prim astfel) acelul material, adica gasirea legilor quintifice la care este supus
materialul. La nor se confunda mar totdeauna cunotinla cu tiinte. : spune,
de pilda, cuiva ca nu este nimic tiintific facut asupra dialeetulur macedo-
romin i indata are A se mire de ignoranta ta, itrimitindu-te cu mindrie la
niie colectir de materialuri, i acele fa:A caracter ctiintific I Spun aceste pen-
tru ca sA fill bine inteles i all nu mi se zica, ca nici habar n'am de cele ce
s'ad scris asupra limbel albaneze. Stratificarea elementulut latin In limba ro-
mina nu va fi facuta, cu caracter tiintific, de cit dupA ce se vor determina
esact qi sigur legile fonetice ale limbel romine li ale limbelor, din care se
pretinde imprurnutat culare sad cutare cuvini.
Dada ye/ crede ca asemenea observArl (ea acea asupra inului din scrisoa-
rea de fat.1) sint de vre-o same i mar ales, dad. pot merge in aeeimi revistA,
unde a Post publicat studiul D -lul Gaster, atunci, te rog sa mi-o comuniel a-
ceasta prin cite-va linii. Eu diet cred cit e mar bine sa nu fac criticA directit;
ci intreprinzind un studid fonetic, bunll oar& asupra consoanelor, sa combat
multe de ale D-luT Gaster, fitrA chiar de a-i pomeni numele. Acesta e chiar
obiceTul med cu filologil locall, ma am scApat de a fi inhatat la personalitati,
de unde numai stiinta nu poate citiga.
Al multumesc din millet de toate cite at facut pentru mine, cAel tid cit
Wale sint facute prin D ta.
Al D-tale
prietin devotat
A. Lambrior.

1883, Iunie 20.

lubite Domnule Tocilescu,

Nu till cum all multamesc pentru indatorirea cea din urma, cu esami-
narea elevilor miel la gimnasill. Dada ti-ai spune causa refuzului de a esa
mina a profesorulul V , aT crede ca -i poveste; n'o fac ea sa nu par
patima i sa nu te anostesc cu lucrurT proaste. Ell Bunt mar bine, staff la o
(villa in apropierea Imului, unde aerul curat mi-a fAcut mult bine. In lu-
lie gindesc sa ma duc la munti, unde sper a mA remite, pe cit se poate ci-
ne-va remite dupA o aseminea cumpAnA. Am in gind mar multe lucrArT pen-
tru jurnalul dumitale : nite etimologii, o deosebire Intre muntenism qi mol-
dovenism etc; insA puterile nu ml permit Inca a gall ceva pentru numttrul,
ce va apare in curind.

MA crede cit nici odatll nu sint mar incurcat, de cit cind sint nevoit all te

www.dacoromanica.ro
198 A. LAMBRIOR.

rog de vre o Indatorire de felul acesta; a vrea ca scrisorile mele sa nu con-

tina de eft lucruri, ce se ating de ctiinta neinteresata. Asa ea data -ti rapesc
ceva timp cu citirea lor, sa nu fie acel timp dat nici egoismului miet, nici e-
goismului altora.
Al D-tale
prietin
A. Lambrior.

'aft 1883 Septemvre 10.

Iubite Domnule Tocilescu,

Am avut mare mullumire, cind am *Int ca m'ati numit membru al con-
siliului general; speram O. vin la Bucuresti, sa v6 pot vedea si vorhi maT multe.
De acela m'am si grabit a parasi muntiT si a veni la Iasi spre a pleca la Bu-
curesti; insa la gara din Iasi m'a apucat o varsare de singe foarte violenta
(pardon pentru aseminea detail prea intim); din care cauza am foss nevoit sa
mai amin plecarea la Bucuresti, cu atita maT mull ca ma simt Inca destul de
slab. Insa data ma void mai infiripa, mai cu same, data void scapa de IA-
ceala, de care sufar, sper s yin macar pentru zece zile.
Doctoril de pe aice ma tot indeamna sa ma duc sa staff iarna in Italia.
Mie Imi suride ideia aceasta si din punct de vedere a oare caror modeste
cercetari stiintifice. De aceia m'am si gindit la Neapole ci la dialectul napo-
litan, care are izbitoare asemanitri cu limba noastra in o mullime de feno-
mene fonetice i gramaticale. Credinta mea este ca mai intaid trebue deseur-
cata stiintific pozllia elementulut latin in limba noastra; acesta este trunchiul,
elementele streine yin si se tot anina de acest trunchid, acomodindu-se cu
locul qi timpul cind au sosit. Pentru acest studid un patois sudic italian este
ca mina drepta.
Toate aceste pot fi bune din toate punctele de vedere, dar de unde parale?
Din punga mea imposibil. De la Stat? Poate-se gindi o umbra de om ca mine
la aseminea favoare? De n'al fi D-ta la mijloc, jur pe onoare, el nici
m'asi gindi Supt protectia D-tale indraznesc a spera Si aceasta cu
atita mai mull, cu cit D-ta, dupe cum m'am informat, ai mers inaintea
dorintei mele; pentru care nu tid cum sall mullamese.
Alte misiuni gret mi-ar conveni, find ca void sa fac ceva, nu sa Ted bani
de giaba.
SalutarT domnului Gaster.
Al D-tale
VeeTnie recunescator
A. Lambrior.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI. 199

1883 Septemore 15.

lubite Domnu le Toeilescu,

Am priimit de la Grigore Cretu o carte postala, prin care se reproducea
conversatia, ce avuse cu D-ta despre mine. Nu ma incerc a- tl multumi de
buna-vointa ce aratI pentru mine ; caci nu pot. Cretu ml spune sii-tr dad
cite-va detailurl despre pozitia mea, eath-le : Cite-va parale, ce sint In fa-
milie, sint zestrea femeiel mele, pe care o ciuntisem rad, cind am fost la Paris.
Nu-o nag pot insa clunti i aeum, cacl nu stid de void mar fi in stare sa mun-
cesc si sA pun la loc cera ce void lua. i apor n'am drept sa las pe copiir
mid peritori de foame, chiar din cele intaid zile dupA moartea mea.
Ed nu sint pretentios In cele ce cer, insa tot- deauna am avut mal mare
Idea de mizerie, de cit de moarte

Acum cit imr trebue mie, de mTar fi cunoscut orasul indatA asT spune,
dar ma due in necunoscut, si acolo tot deauna cheltuestI mar malt
Dad e vorba sa mi se dee, ma las la apreciarea bine-voitoare a celor ce
dad; de sigur pe acolo sint, care cunosc felul de viata de la Neapole si pot
aprecia.

Nu ma pot rAbda sa nu fac vre-o cite-va intrebarl In sfera siiintifica : Oare

citit'a D-1 Hasded articulul D-lur Densup.nu inainte de a-1 publica ? Tare
m'aI mira de aceasta, un articul in care nimie nu-I a boarat! Cain az din
giuncai este arhaicul latinesc ai ? Rid MOT din scoala primara, care si el
stiu si ori care romin simte ca este giuneet plus articolul i. Oare ce vor zice
romanistil cind vor mal auzi si pozna aceasta?! Dar apor bIetele florile d'albe
ale noastre ce nu patese si ele, auditT ca d' este un stravechid d, pe care 11
innadesc latinil la sfirsitul unor vorbe in oare care conditiT, nu mal este cum
stiam not prostimea prepozitia de, care are un rol immens de variat in limbo.
romina! Perfectul in sri (mersei, scrisei etc.) nu mar este, cum slim si pu-
tern dovedi not, o creatiune romineascA; ci reproduce si el o vechiturA arhai-
ca. Dar daca ar fi asa cum se face di el nici nu se vede prin tipariturile yea-
culur al 16-lea. Curios neam rominif at uitat perfectul in ei vio 1600 de
ant, $i numal lute bung. dimineata si -au adus aminte de dinsul si l'ad luat
la intrebuintat! Mal trebuia spre completul lucrulur sal spuna cA un ardelean
si-a adus aminte intaiasi data si apol mA uniam si
Ci se mar zic despre modul cum it prapadeste pe Corssen, In privinta
schimbarilor lur d, t, c (ce, ci). Argumentare strinsn e cam asa :
De giaba mal sustil to Corssen cA eonsoanele d, t s'aa modificat in z, J cam
prin veacul al 4-lea, far c s'a facut sibilant prin veacul al 6-lea, in limbs ro-
mina se vad aceste consoane modificate, prin urmare ele an trebuit sa fie 1ncA
din limba latina arhaicii! Toate aceste comedil se razima pe nestiirrta com-
pieta a filologiei romanice. Filologil nostri stiu linguistics generals, clasicrt, la-

www.dacoromanica.ro
200 A. LAMBRIOR.

bane* ba chiar grdesc albaneste mat bine de tit mine romineste: numai fi-
lologia romanicA nu cunosc. Din autodiddciie slabe si incurcate lucrur! ies.
DacA ar fi flicut macar un semestru de filologie romanicd la o scoald cum se
cade, ar sti :
1) CA archaisme latinesti nu se gasese in limbele romanice.
2) CA limba romind nu s'a disvoltat izolat de cele-lalte limb! romanice,
cum se credea acum vreo 30 de an!. Aceasta ideie eistiga tarim pe fie care
zi, scoala franeezd o admile fart rezerva Tocmai de aceia studiul dialecte-
lor italiene (l'etude des patois italiens) este de o mare importanta. Prin ele
cred cit se va vede puntea de legaturd intre romanitatea orientulul, cea
centrald si cea occidentala.

CArti de ale mele mai am putine si le tree pe aicea.

Salutare d-lui Vaster si Cretu, lu! Cretu am sd-I mit.
Al D-tale
pururea dator
A. Lambrior.

Iced 1883 Septemvre 16.

lubite D-le Cretu,
Am priimit cloud cArti postale de la d-ta, Ili multumesc pentru interesul ce
pururea at purtat pentru mine. Mi-a parut foarte rat ca nu eram in Iasi, cind
Val vizitat. EA to am asteptat mult la Varatec, unde am stat aproape cloud
Ina Ti-am cetit articolul, ma impac, numaT pentru bour ma unesc cu D-1
Hasdet; cad si sensul este un element principal in cautarea si fixarea unel
etimologii.
0 grozdvie este articolul D-hi! Densusianu.
Ale D-lui IIdsded sint tot-deauna foarte ingenioase : Melcul, chiar de l'al
ceti cu cea mai mare neincredere, tot esti ametit la urma si pare cd-ti vine
sa crezi cit are dreptate, ass de bine ci ingenios este invirtita argumentarea.
La Mete este o piedicd care trebula inlaturatd, anume de ce c nu s'a schim-
bat in et; cael dacd. aceasta se Intimpld cu elementul slay mai vechid intro-
dus in limba, da incg cu o vorbd dacica, care pind intru ateta s'a asimilat e-
lementuiui romanic, in cit a schimbat pe i intonat in e (Milik-Me/k) conside-
rindu-se ca un i scurt latin.
Pe urmd ce scapare de condeid este ca i din siccus ar fi lung? Las s'o zits
aceasta clasicii eel fart cunostinte filologice: dar un Ildsdea, care se primblA
pe tdrimul romanitap, nu trebue sit ulte cit toate limbele romanice at un c
(secco, seco, sec, sec), ceia ce dovedeVe ca limba latina populard a tratat pe
i din siccus ca pe un i scurt. Poate cit chiar era scurt din natura hit, aceasta
las s'o cerceteze filologii latinisti, pentru romanist baza este consensul tutu-
"tor limbilor romanice.

www.dacoromanica.ro
 SCRISORI. 201

altar la biea strict dupit metoda filologiet romanice, trebuta dovedit cA e

din bellus este scurt, cad numat aa iese bi a.
Na cit. fac prin aceste cite-va vorbe lectil de melon. unlit Hasdeb, citcl ell
am mare respect pentru eel mat batrinT, cart all lucrat aa de mult i de
la care am invatat 84a de mult, darned MO la lucrurt marl micele neajunsurT.

Pe cit nu-mi place in parte filologia lul D-1 Gaster, pe atita it admir
pentru talentul i eruditia ce are in literatura popularA comparata : CTubar
Voda mincat de guzgani e admirabil, i acela1 cuvint pot zice despre Coate
lucrArile D-lut Gaster pe acest tarim.

I am scris D-lui Tocilescu despre pozitia mea, vet vedea de acolo, de vor
mat trebui detailuri mat pot da; dar e cam tiganesc lucru sti-t1 arAtI toata
goliciunea.
Al D-tale
prietin devotat
A. Lambrior.

www.dacoromanica.ro
202 XENOPOL.

TEORIA. LTA ROSIER

STDDII ASUPRA STARUINTII ROMANILOR IN DACIA-TRAIANA (1)

VI.
DOCUMENTELE.

Cum se face insa de Romanii nu sunt pomeniti cel Win in documentele

care se rapoartA la Transilvania inainte de veacul al XIII-lea ? La aceasta
intrebare pusd de protivnicii staruintii Romanilor in Dacia, vom respunde
printr'o alta. Se afld oare multe documente asupra Transilvaniel inaintea a-.
cestul veac ? Cel mai vechi& este din 1165 si chlar al 5 -lea din irul for con-
fine o dovadd invederata despre aflarea Romanilor in Transilvania.
Acest document este din anul 1197 i pornelte de la regele Ernerich, care
darueVe o stapetnire bisericiT sf. Martin de Orod ; documentul aratit intre al-
tele i hotarele acelel posesiunT in modul urmator : care decT de margine in
partea meridionald Fequetfee; de aid merge pe drama' cel mare la Heges-
holmu'. Acest cuvent de pe urmit tontine dovada de care e vorba. El este
alcAtuit din dou6 pArti: cea d'intai& ungureasca : Heges, de la Elegy, munte,
deal ; a doua romn.n6, holmu = deal, form& dubld aspiratA din culme, de la
latinescul culrncn, deal (2).
(1) Vedl Rev. p. 1st., Arch. ai Fil., vol. U. pag. 83-139.
(2) Teutsch and Firnhaber Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbtirgens, Wien 1857,
p. b. Sunt mg multe localitetT cu acest nume In Romania : Holmu sat In jud. Roma-
nuluT, com. VovrieatiT ; Holmu sat In jud. Ia0, corn. Hoise0i1, Holmu In districtul VasluT,
corn. DreguetT, (Frunzescu dictionar topografic al RomanieT, Bucure$I 1872). In Tran-
silvania aflem satele : Crihalma, Cohalmu. Romani! din Transilvania as cuventul hdlmu,
redicature, movill. Compare lat. culmen. Ital. colmo, milan colma, esp. culmbre, port.
cume. Ungurit decT an Imprumutat de la Roman! cuventul for halom, movila de hotar.
In limba roman& Intelnim acest cuvent apartinend la o Intreage familie, pe and In
ungureate el este cu totul isolat. In aceasti limbit nu exist& nicT an cuvent cu forma ai
Inteles analog, In cat se lese a presupune a ar fi de origin& maghiare. Este numaT cu-
ventul holmi care %mina. edte ee-va. Dar chTar tend s'ar admite di romanescul holmu
vine de la ungurescul halom Inca dovada pe care voim s'o deducem din hegesholmu n'ar fi
intru nimic Minsk Intru cat acest cuvent tontine forma romaneasc& a cuventuluT, Heges-
holmu, cu articolul postpus ci nu acea ungureasce. hegeshalom, care cu toate aceste ar
fi fost mull ma! &easel intr'un document unguresc. Peng acuma aceaste dovada nu fu-
sese bagati In seams. Se credea di cea d'intaid amintire a Romanilor s'ar fi aflaud interm
documet din 1222. VezT ma! jos.

www.dacoromanica.ro
 TEORIA TM ROSLER. 203

Unguril, auzind pe Romanil acelul limp numind acel deal holmu, nu intele-
sesera ce insamna cuventul si, Iuandu'l drept nume propria, i aninara apela-
tivul Heges forma.nd numele Hegesholmu adica dealul holmulu!, ceea ce In
romaneste ar alcatui o tavtologie. 0 Ott imprejurare care intareste romanis-
mul cuventului este finala u, care nu este de cat articolul romanesc postpus,
prescurtat din 14 in u, duptt cum aceasta se obicinuete adese -orl chTar a-
stazi, tend se zice omu in loc de omul, calu In lot de calul.
Nu trebue srt ne mirarn ca de si unele din cele mai vechT documente a le
Transilvaniel, contin delimitarl de mosiT, decl numiri geografice, acele de o-
barsie romaneasca sa fie asa de rani (1). Unguril as pus In toate timpurile In
lucrare maghiarizarea a tot ce-I incunjoara. ET dad decT tuturor locurilor, a-
pelor sad dealurilor numiri ungurestl. Asa gasim mai tarziti chiar o sutra de
documente in care se pomenesc sate, ce se zic a fi romanestl, sub denumirl
unguresti, si nu este de admis cd ele sti nu fi avut pe langa numele for oficial
maghiar si unul national al poperulul care le locula, dar care nu este amintit
in document. Ast-fel un act din 1359 pomeneste despre : .villas olachales,
Zalatina, Harpatokfalva, Kapacsfalva, Drzefalva. Hernershaza et Sugaiugfal-
va, si un altul din 1387 aminteste : ,possessiones nostras valachales, Kere-
pecs, Lafalva, Sztanfalva, Zavid falva, Kathonega, Ardanhaza, Medencze, Dra-
ga-Bartfalva et Sandorfalva (2). Numal vr'o dour, din aceste nume tradau ori-
ginea for slavona sae romans, precum Zalatina sae Kapacsfalva ; toate cele-
l'alte apar ca necunoscute, investmantate in halna cea ungureasca. De aceea
spre esemplu gasim in unul din aceste vechi documente asupra Transilva-
niel pomenita campia Kereztes sub acest nume ungurese si nu sub acel de
Pratul lul Traian pe care it purta Inca de la colonisarea Daciei (3). In ge-
nere in toata. colectia lul Teutsch si Firnhaber in care se coprind 230 de do-
cumente si mai multe sute de numiri geografice, cu grea se vor g.si 30 de
numiri de obarsie romans. Acest nume Hagesho/mu a scapat ca prin minune
de potopul numirilor magi-Aare ce s'au revarsat asupra Transilvaniel, ci ad
pastrat penit in zilele noastre una din dovezile cele mai invederate despre e-
xistenta Romanilor in aceasta Cara la venirea Ungurilor; tact acestia abla catl
va and dupa ce cucerise Transilvania, numesc cu un nume romanesc un deal,
care nume fara indoiala ca. a trebuit sal primeascit cu multi and mai inainte,
de la un popor asezat in imprejurimi.
RomaniT sunt pomeniti anumit sub numele de Valachl pentru Intaia call
in un document din 1222 si anume ca locuind partea sudica a tar!!, din jos

(1) Teutech and Firnhaber Nr. X p. 8 anno 1211, Nr. XV, p. 13. a. 1219. Documen-
tal XVIII, p. 17 a. 1222 pomenWe chTar numele de Valachi. Pena acuma s'ati crezut ca
este eel d'intaid care confine amintirea acestuT popor.
(2) Cel inlaid 1359 confinut in Fejer Codex diplomaticus regni Hungariae IX, 3, p. 159;
cel al doilea 1387 in Du/i8covitz, citat de Pid Abstammung der Rumaenen p. 148 nota 29.
(3) Teutech uud Firnhaber p. 2. Trauenfeld Geographischer Lexicon Siebenbilrgens
Wien 1839. s. v. Kereztes, Vezi i mai jos, Cap. VII, Toponimia.

www.dacoromanica.ro
204 KEKOPOL.

de tara Barsei, in munti, lucru de care pare a se mira Rosier, dar care nu
este de cat prea firesc intru cat Romanii locuiaa partea muntoasa a Orli, dupa
cum am aratat'o pens aid si vom avea prilejul s'o mar dovedim Inca $i in
paginile ce urmeaza.
Se crede a se fi descoperit o dovada invederata despre lipsa de poporatie
indigene in Transilvania, la venirea lIngurilor, intr'un document din 1211
prin care regele Andreid II da. cavalerilor Teutoni tara Barsei, pe care o nu-
me$te de$arta si nelocuita* (1). ProtivniciistaruinteiRomanilor in Dacia, care
pun in lucrare o critics din cele mar migaloase, indatit ce este vorba de un
text contrar teoriel lor, par a uita pane si principiile criticei celel mar elemen-
tare $i cu prilejul acestul document, dupe cum i-am vezut procedand in tot-
d'a-una unde afla vre-un loc ce se potrive$te cu tinta ce urmaresc. Era cu tOte
aceste prea u$or de a se convinge ca acest loc din documentul citat nu pu-
tea fi luat dupe cuvent. Intr'adever actul papei Honorius intaritor donatiuneT,
de ci reproduce aceasla calificare a pamentalui de cde$ert $i nelocuit', a-
dauga eate-va randuri mar jos ca oamenil care ar locui pamentul in momen-
tul donafinnit sa fie scutiti de on -ce sarcinl. Aceia$1 contrazicere este conti-
nuta in alte cloud documente aproape contimporane ci care se refers la ace-
ia$1 daruire (2). Poate aceste documente dovedese fare nici o indoiall ca tara
Barsei era locuita atuncY cand a fost data $i ca epitetul de gde$arta nu tre-
bue luat la prea mare serios.
Dar chiar data s'ar admite ca tara concedata Cavalerilor TeutonT ar fi
fost lipsita de poporatie, este in deajuns de dovedit prin documente contim-
porane ca inconjurimile el erad locuite, si anume tocmaI de Valachi. Ast-fel
un document din acela$ an cu confirmarea papei Honorius, vorbind despre
drapturile incuviintate Cavalerilor Teutoni spune ca li s'aA concedat a nu
plati nici o dare cand vor trece prin pamanturile Secuilor sad ale Valachilor.(3)
Actul de intarire al papel Honorius vorbe$te despre o alta movie Cuteburc a-
daosa de Andreid catre donatia anterioara a tare Barsel Si da acestel mo$ii ca
margine tara Valachilor, care era deci un tinut bine determinat. (4)
Prin urmare chlar alaturea cu Cara Barsei, se intindea de o parte tinutul
Secuilor, de alta acel al Valachilor. Ffind ca documentele constitutive ale do-
natiel vorbesc de o poporatie de bmtina a terei Barsel in momentul chiar cand

(1) Teutsch und Firnhaber, p. 9: .terram Borza nomine licet desertam et inhabitatam.,
(2) Teutsch uud Firnhaber Nr. XIX, p. 20 Anno 1232: quandam terram nomine Bur -
szam tune desertam et inhabitatam ad hoc homines qui terram ipsam inhabitabant
quando dicta donatio facta fuit vobis . Nr. XIV, p 11 anno 1213 :.terra Borza vacua
et inhabitata universis ejusdem terrae incolis, praesentibus et futuris,. Nr. XIV, p. 12
a. 1218: tterram de Burza vacuam et inhabitatam decimas ipsius terrae ab eis in-
colis tam futuris quam presentibus exsolvendas .
(3) Teutsch und Firnhaber Nr. XVII[ p. 18 a. 1222: (Item concessimus quod nullum
tributum debeant persolvere, nec populi eorum, cum transierint per terram Siculorum
aut per terram Blaccorum.,
(4) id Nr. XIX, p. 20 a. 1222: eCatebarc-que procedit usque ad terminos Blacorum.,

www.dacoromanica.ro
 'NORIA La ROESLER 205

a fost darultd, este de admis di aceasta poporatie era romans, sads ecuia, ase-
menea acelela care locula In tinuturile marginase. Trebue deer mar mult de-
cat bung, vrointa pentru a gasi In acest document ceea ce Rosier qi D. Hun-
falvy cred a fi descoperit, o dovada ca Cara concedata Cavalerilor Teuton!
era pustie, pentru a putea educe acolo pe lingurr ci pe Neintl Inaintea Ro-
manilor.
Nor credem din potrivd. ca vom putea stabili Cu ajutorul documentelor ci
a celor lalte isvoare studiate [Ana ale! cd. Dacia, departe de a fi decarta de
owned bine inteles, de obarqie romans, nurn6ra o poporatie indestul de In-
semnata de acest nume, care locuia de ambele p rtir ale Carpatilor, Incepend
de la Porti le de fer, de a lungul Valachier i a unel pall din Moldova, pane
prin actualul kinut al Bacau lui, precum ci in centrul Transilvanier.
Documentele analisate mar sus vorbiad de Valachr care ar fi locuit un linut
din regiunea Bracovulu!, in megiesie cu tiara Barser. 0 alit& regiune locuita de
Romani se intindea catre cea lalta parte a Transilvaniel. pe langa Sibiu, unde
se aezase cer d'intaid colonitrgermani ci carora regele Andreid II reInnoef)te
in 1224 privilegiile Incuviintate de catre naintaicsdr cand venire sa loculasca
Transilvania (1). Documentul de care este vorba poarta numple de Andrea-
num ci confine Intre altele voia data de rege colonictilor de a Intrebuinta spre
folosul for padurea Blachilor i a Cumanilor Impreunk cu ace! Blachr si Cu-
maul (2). Nu este cu putinta de a determina asta-zi intr'un chip lamurit pe
unde se intinde numita padure. D-1 Teutsch o acaza langd. Olt; d-1 Hunfalvy
In partea Sibiu luT (3). De mina este Insa imprejurarea ca aceasta *lure a
Valachilor era aezata in o cu totul alts, regiune decat districtul Valachilor
pomenit in documental din 1222, de unde se adevere,te existenVt Romani lor
intr'o alts parte a Transilvanier.
0 a treia pomenire a Valachilor, tot in Regiunea Sibiulul ne a fost pastrata
intr'un document din 1223. Ace la41 rege anume Andreid darue,te inanastirer
Kirch o bucata de pament pe care o is de la Roman!. (4) D-1 Hunfalvy care
nu poate tagadui acest fapt, observe. ca. Valachii aceOia nu se alezase acolo
decat vremelnic (zeitweilig . Pe ce 'sr intemeraza pd.rerea sa, urta insa ha ne
spuna. Noua ni se pare din contra ca dace regele ie de la Valachr o bucala
de pament pentru a inzestra manastirea amintita, aceasta dovedecte pe de-
plin ca Valachil treburad sa o posede mar inainte, ci deer erad wzatl pe ea.
(1) Asupra acestor dour colonial.' germane deosebit ale Tran ilvanieT, vezl Teutech
Geschichte der siebenbilrger Sachsen, Leipzig 1874, I, p. 14-16.
(2) Teutsch und Firnhaber Nr. XXVIII, p. 30, a 1224: ilvam Blacorum et Bisseno-
rum cum aquis usus comunes exercendo cum praedic i Blacis et Bissenis ei dem con-
tul imus ,
(3) Teutsch Geschichte der Biel). Sach en I p. 30 : Hunfalvy, Ansprache. p. 85.
(4) Teutsch und Firnhaber Nr XXIII, p. 24 a. 1223: Monasterio de Kirch confirmamus
in praesenti privilegio terram quam primo e dem mona terio c n uleramu , exemptam
de Bitted& D-1 Pie raporta local xemptam de Blacci la cutirea de dreptul roman,
(Abstammung p. 164).

www.dacoromanica.ro
 206 XENOPOL.

In 1252, dupa nAvAlirea Mari lor IntamplatA in 1241, acesti Valachi cart
loculad teritortul manastird Kirch stint pomeniti din note ; regele Bela IV
darueste until secuin mosia Sale care era cuprinsa intre Sasil din Barasu,
Secuit din Sepsi, si Valachii din Kirch (1). D-1 Hunfalvy, uTtand ca a intalnit
pe acestI Valachi incA in anul 1223 in acelast toe gandeste ca poate acesti
Valachi s'aA stabilit aid duptt nAvalire
Un document din 1247 ne va arata inca alte teritorii locuite de Romani
la inceputul veaculut al XIII-lea, teritorii asezate pe laturea meridionalA
a Carpatilor din partea Valachiet. Regele Bela IV pentru a apara taxa Jul
de reintoarcerea nAvAlirii mongole, care pusese in o cumpana asa de grea
statul unguresc, vroeste sa aseze pe marginile Transilvaniei d'inspreMuntenia
pe Cavalerii Sfantulut loan din Ierusalim. Prin actul sfiu de donatie el dis-
pune in favoarea lor de Ora Severinulut si de cele doug Knezate a tut loan
si a but Farcas care se aflati acolo, pana la riul Olt, necuprinzend insA in
aceastA donatie Ora VoTvodului Valach Linoy (sad Lirtioy), pe care o hat
Valachilor precum o avuse si pang. acuma. Dincolo de Olt el concedeaza Ca-
valerilor toata Cumania scotind earasi afara Ora voevodulut Valach Se
neslafi (2). Romanii dect posedat pe coasta meridionala a Carpatilor mai
multe principate, care corespund toeing cu asezitrile for pe partea nordicA a
acestor munti, incat gasim ambele laturi ale Carpatilor locuite de Romani.
Dadi urmarina cercetarile, mai dam peste Romani ce ar locui tot intr'acel
tiny partea cea mai rAsariteana a lantulut carpatin, acolo unde acesti munti
intorcendu-se deodatit catre nord incep a alcAtui marginea despatlitoare a
Transilvaniet de Moldova. 0 bull papall din 1234 pomenelte existenta Vala-
chilor in episcopatul Cumanilor. Papa spune in ea ca ar fi aflat ca in zisul epis-
copat ar locui niste popoare ce se numese Valachi, care de si s'ar considera de
crestini, nu primesc sfintele taine de la Episcopul Cumanilor, ci de la niste
pseudoepiscopi ce se in de ritul grecesc, si atrag chiar la'religia for pe Unguri,
Sasi si alti ortodocsi (3). Este invederat ca aid este vorba de o mass mai
mare de Valachi, de vreme ce et as episcopit lor si stint in stare chiar sa a-
tragit la ritul for elemente streine. Dacit cercetam unde se gAsia acel episcopat

(1) Teutsch and Firnhaber Nr. LXVIII, p. 70 a. 1252: terram zek. inter terras Olacho-
rum de Kircz, Saxonum de Barasu et terras Siculorum de Sebus existentem,
(2) Fejer W, I, p. 447 : excepta terra Knezatus Lirtioy vaivodae quam Ylachis relin-
quimus, prouti idem hactenus tenuerunt. excepta terra Senislai Vaivodae Olachorum*.
S'ar putea banui chiar a regele dIdea ceva ce null apartinea, cad Cavaleril de Ierusalim
nu s'att asezat nici odat5. In locurile daruite. Comp. PA Abstammung p. 151 nota 54.
(3) Fejer RI, 2, p. 35 : cIn Cumanorum episcopatu skid accepimus quidam populi
qui Valachi vocantur existunt, qui etsi censeantur Christiani, Romanam ecclesiam con-
temnentes, non a venerabili patre nostro, episcopo Cumanorum, sed a quibusdam pseu-
doepiscopis, graecorum ritu tenentibus universa recipiunt sacramenta, nonnulli de regno
Ungariae tam Ungari quam Teutonici et all ortodoxi morandi causa cum ipsis tran-
seunt ad eosdem et sic cum eis, quasi pop ulus unus factus cum eisdem Valachis, eo
contempto, praemissa recipiunt sacramenta.) Comp. FM, Abstammung p. 114 nota 26.

www.dacoromanica.ro
 TEMA LIA RdSLER. 207

al Cumanilor, aflam ca el se intindea pe laturea sud-ostica a unghTulul car-

patin prin tinuturile Focanilor i a Buzeulur, in Vrancea, care dupa cum se
tie a pastrat mult Limp, chlar sub domnia Moldovil, un sofa de organisure
deosebita. Calugerul Rogerius pe care l'am citat mar sus pentru a arata efec-
tul navalirer mongole asupra poporatiei Transilvanier, arata ca. Episcopatul Cu-
manilor s'ar afla marginit prin riul Siretiu(1). De acest episcopat, infiintat
pentru intorcerea Cumanilor la Catolicism se Linea o biserica mezata pe
Milcov pomenita intr'un document din 1096, prin care Laurentius episcopul
catolic al Milcovulur cere ajutoare de la supuii sei din Transilvania, mai cu
seams Secul, pentru a restaura cladirile acelei episcopii(2). Acest episcopat al
Cumanilor era dupe cat se vede comun acestui popor cu Valachir i Secuii,
cad Teodoric episcopul Milcovulur pomenete existents acestor douo popoare
In episcopatul seu in 1228, care nu prea pareaft a se intelege, cacr el spune in
cartea sa pastorals ca clupul qi cu mielul s'ar impaca in biserica lul Christos.
Pentru ce nu ar face-o i Secuiul ca Cumanul li Va'achul(3) . Aceti Valachl
al episcopatuluT Cumanilor nu locuiatl insa numar cat pe laturea Carpaillor
dinspre Marea Neagra ci qi in muntir Transilvanier alaturea cu Secuir, de catre
care er furs mar tarzia desnationalisacr. Ast-fel Simon Kesa cronicarul ungu-
resc (1285) ne spune eft Secuii, ramaitT de a le Hunilor, ar locui la margi-
nile terir in muntr unde amestecati cu Valachif ar fi imprumutat de la
acetia literile lor(4).
Dace. mar reamintim i pe Valachir aflatT catra centrul Mo Mover dupe
marturisirile lur Cinnamus i Nicitas Choniates, vom fi adunat toate aratitrile
privitoare la locuintele Romani lor in terile care conslituesc vechla Dacie In
momentul tend cele d'intaiu documtente asupra acestor terl es& la lumina.
Totu0 d-1 Llunfalty care se indeletnicete in cartea d-sale mar in deosebi
cu partea documentale., crede a fi dat peste un document care ar intari pa-
rerea d-sale ce. Romani.' ar 6 Post in numer mic in Transilvania panit tarzia
in secolul XIII-Iea. Acest document este din 1293 i prin el regele Andreid II
ordona ca toll Valachii care s'ar gesi stabilitr pe pamenturile nobililor sae a-
le altor proprietari sa fie adunaci pe domeniul seu regal Szekes, chlar dacA
ar trebui intrebuinat puterea pentru a ajunge la aceasta(5). cAcest docu-
(1) Schwandtner, Scriptores rerum Hungaricarum I, p. 302 : (Bochetor autem cum
aliis regibus flumen qui Zerech dicitur transeuntes, pervenerunt ad terras epis opi
Cumanorum).
(2) Archive Istorice. a Roma.nieT de B. P. Hasdeu I, 1, p 59.
(3) Teutsch und Firnhaber No. XLII, p. 45. a. 1228 : Nonne in ecclesia Christi lu-
pum et agnum una pasci convenit. Quidni etiam Siculum cum Cumano Olachoque,.
(4) Simon Keza ed. End licher, p. 62 : Isti enim Zatuli Hunnorum sunt residui
insimulque Pannonia conquesta, partim in ea sunt adepti, non tamen in piano Pan-
noniae sed cum Blachis in montibus coif/lull sortem habuerunt. Unde Blachis commixti
litteris eorum uti perhibentur.
(5) Teutsch und Firnhaber, No CXCI, p. 185, a. 1223 : (Cum universos Olaclms in
possessionibus nobilium vel quorumlibei aliorum residdentis ad praedium regale Szekes
vocatum ordinassemus revocari, reduci et etiam compello redire invitoss.

www.dacoromanica.ro
208 XENOPOL.

ment, comenteaza d-1 Hunia2vy, ne arata ca ValachiT erail Inca in 1293

foarte putin numerosT in Transilvania, cad Regele, cu incuviintarea sfetnicilor
sel, voieOP sti-i intruneasca pe o singura propriPtate.. (1) 0 asemenea in-
chelere pentru on -ce om cu mintea sanatoasa si de buns credinta, nu poate
fi dedusa din cuprinderea acestuT document. Regele zice inteadever numaT
atata ca el vola se intruneasca pe domeniul sea regal pe Valachit care
ar locui pitmenturile nobililor i nu pe top Valachit Transilvanief. Re-
gele lua aceasta mesura pentru a pedepsi pe vasalii care 'sl insnsise
dreptul de a atrage Valachl pe proprietatile lor. Acestia parasind tinutu-
rile for particulare unde traiaa ca supusT regestY si asezandu-se pe mosiile no-
bililor unde eras eliberati de indatoririle for catre ocarmuire, impunea aces-
teia perderT insemnate. Am vezut inteadever ca mai multe documente trataa
tinuturile Valachilor ca posesiuni regesti ; asa bona care acela din 1223 care
scuteste pe Cavalerii Teutoni de a plati vre o dare cand vor trece prin tinutu-
rile Valachilor si ale Secuilor. Regele apoi invoeste Sasilor din tinutul Sibiu-
luT de a Intrebuinta pentru nevoile for padurea Valachilor ; el concede Cava-
lerilor de Ierusalim jumatatea veniturilor Knezatelor valache care se aflau
in Valachia. In sfarsit prin documentul chiar de care ne ocupam, el darueste
bisericil din Alba 60 de familiT de ValachT, pe care 'I elibereaza de on ce in-
datorirl catre tesaurul public (2).
Toate aceste dispositiunT pe care regil le iaa in privirea Valachilor dove-
desc intr'un chip neindoelnic ca acest popor era privit ca supus d'adreptul
catre autoritatea regale, cat timp el locula tinuturile sale particulare Daca
din contra isT stramuta asezarile sale pe pamanturile nobililor sae ale biseri-
cilor, el devenea, dupe. dreptul feodal, care predomnia in acel timp in Unga-
ria ca si in apusul Europe, supus proprietarilor mosiilor pe care se stabilea ;
Incepea a plati acestora dajdiile feodale fiind scutit de acele catre fist. Re-
gele Insa avea interes ca ValachiT sa rename supusl regesa, si Tata pentru ce
el ordona ca toti Valachil care s'ar afla pe pamanturile nobililor ma ale altor
proprietari se fie intruniti pe domeniul sea regal, unde eT ar pacitra ca si in ti-
nuturile for particulare caracterul de supusl regesti. Dace. acesti ValachT ce s'ar
afla pe pamenturile nobililor n'ar fi fost de mai 'nainte supusT aT regeluT, ce
drept ar fi avut acesta a ordona ca el sa fie adunatT pe domeniul sea si Inca
cu intrebuintarea puterel in cas de opunere ?
Daca insa documentul adus de d. Ifunfalvy nu dovedeste nimic in contra
aflarii Romanilor in Transilvania, un altul, care tocmal a fost lasat la o parte
de publicistul ungur, arata dinpotriva ce. RomaniT eras foarte numerosi chiar
in acel timp in vechia Dacie centrals.
(1) Anspriiche, p. 100.
(2) Teutsch and Finrchaber 1. c. : in quibusdam terris ipsius capituli (albensis) sexa-
ginta mansiones Olacborum libere et secure valeant commorari, ab omnique exactione,
eeu collects regali scilicit guinguagesima, decima seu quacunque alia, 'Udell; Olaci extorree
habeantur penitue et immunes,.

www.dacoromanica.ro
 TEORIA LUT ROSLER 209

In anul 160 Otocar regale Boemid, Indreapta cAtrA papa o scrisoare In

care 'I spune cs In armatele lul Bela titi Stefan V regiT Ungariei, pe care le as
combatut, se aflad numeroase trupe de Cumani, Urnguri, Slavonl, Secul i
Valachi (1).
EatA cum intelege d-1 Hunfa lvy sa scrie istoria 1 Cu ajutorul unor interpre-
tArl ca acele pe care le-am insemnat In mai multe renduri i maT punend la
dos documente importante, D-sa ajunge la prea poetica Inchelere ca Roma-
nil car aparea peat la aceasta epoca in Transilvania ca nite nouratii pe un
car azurid, (2).
NoT credem din potrivA ell din documentele analisate penk aid reTesti ca Ro-
mAnii locuiad in muntii Carpati i In vaile for cele mai apropiate atat pe la-
turea nordica cat i pe cea sudicA ; ca el sunt pomeniti ca find respanditl pe
tot incunjurul meridional i rksaritean al Transilvaniel, i cu toate ca flume-
rul for nu poate fi determinat, posedam o indicare pretioasA ca trebule BA fi
Post lnsemnat In Imprejurarea ca ei alcAtuTad o parte de same a armatelor
ungureti. Eats -ne dad departe de cnourmii, d-lui Hunfalvy qi aceasta In-
departare va cretitei mai mult tend vom studia acuma starea socialA i poli-
tick a popornlul roman pe care d-1 Hunfalvy 'I place a i-o inchipui ca aceea
a unor nomad.

Am aratat i mai sus eit nici data Romanil nu as pArlisit cu totul viata a-
qezatit pentru a se deda acelei nomade, cu toate ca in mai multe loeurl
ei s'ad dedat la pastorit. Ast-fel am gasit ca chiar in Balcani Valachil culti-
vad grkul. Tot aa se intamplit i In vechia Dacia. In primii limp! al navali-
reT, tend Romanii tura siliti a Mita o sckpare in munti, este probabil cs a-
gricultura fu putin cantata ; dar IndatA ce Hunii se retrasera qi Avaril se a-
ezara in Panonia, Romanii incepurA a se cobon in WIT uncle puturA da o
mai mare intindere lucrarilor for agricole. El se amestecara cu Slavif, care se
aezase in tarn in urma Avarilor, i adAogira ast- fel elementul slavon al Um-
bel lor, pe care '1 dobandise Inca din convietuirea for in munti alaturea cu
Sarmatil.
Dovada cea mai invederatit a acestel imprejurArT se aflA in limba InsutiT a
Romanilor, care tontine multi termeni privitori la agriculture de nbarie la-
tina, precum : ara (arare), arie (are i), f (ace (falx), ogor (agrum), secere (sicilis),
gran (granum), orz (hordeum), malaiu (milium) , rapipt (rapa).
Pentru cult ura viel amintim : vie, (vineal, vi/et (vitis), vin (vinum), poamet
(potna), must (mustum) ; autt (uva) strugur (tryga), iar pentru aceea a albi-
nelor : albintt (de la alveus), cearet (cera) mitre (tnellis).
Aflarea unor asemenea termeni in limba romans dovedete dad ca Ro-
(1) Fejer IV, 3, p. 15 : cquod adversus innumeram multitudinem inhumanorum ho-
minum, Cumanorum, Ungarorum et diversorum Sclavorum, Siculorum quoque et Va-
lachorum, Bezzeninorum et Ismaelitarumgessimus).
(2) Anspruche p.85.
Rem p. Li, eirek. 1t rd., Vol. IL 14

www.dacoromanica.ro
210 XENOPOL.

manil se dadura neintrerupt lucrarii pamentului de la colonisare inainte, fiind

ell dacti n'ar fi fost aF,,a, atunci aceste cuvinte ar fi trebuit s6 se fi pierdut din
Intrebuintare, precum s'ad Intamplat bund card cu teratenii privitori la religia
romans, care as fost mai cu toil uitati. Dad. RomaniT ar fi venit in Dacia in
starea de popor nomad de ciobani, eT ar trebui A infdtieze astAzi in limba
for o terminologie agricol imprumutata la popoarele acelea ce i-ar fi inviitat
lucrarea pamentului, i mai ales cuvinte de obaqie ungureasca, lucru despre
care no se da nici de cea mai mica urma ; WI nu esistet in limba ronand nice
un singur went privitor la agriculturet, care se fi fost imprumutat de la Ma-
ghtart. Din potriva sunt pare car! termeni agricoll pe care limba maghiarti
i -aft luat din cea romaneasca. Ast-fel aratni, aratos care insamna secerig nu
este de cat romanescul era ; alaka vine de la romanescul alac (un soif de
hrici9 latin. alica ; span. alaga.
Singura inriurire pe care Romanii as suferit'o in terminologia for agricolit
este aceea a elementulu! slavon. Astfel intalnim in limba for aldturea cu cu-
vintele citate mai sus altele, privitoare tot la lucrarea pamentului, care yin
fard nici o incloiald. de la Slavoni : tan, otaat,brazdtt, (cloaca, par'oagd, prd-
jinet, cucurtto, cioceilatt, coaset, plug, graph. In viticulture aflam : crania,
In apiculture : roiu, prisacet, Winton
Aceasta imprejurare ca Romanii all itnbogatit vocabulariul for agricol prin
imprumutdri facute exclusiv de la Slavont i el n'aft luat absolut nimic de la
Unguri dovedeste intr'un chip invederat ca ei ad trebuit sd practice agricul-
tura impreund cu Slavonil mull timp inainte de venirea Ungurilor, gi ca Un-
gurii care as Meat dm. protiva cate-va imprumuturi din terminologia agricold
atat de la Romani cat qi de la SlavonT. s'ad asetiat i ad devenit agricultori
dupe acetti de pe urma.
Eats ce ne invata cercetarea limbel romane. Aceea a documentelor intare-
le din toate puntele aceasta inchiere si conduce la resultate identice.
Acestea ne arata pe Valachi ca ocupand nite regiuni holdrite, cea ce nu ar
putea avea loc pentru un popor nomad, care proprid vorbind, n'are tare,.
Ast-fel documentul din 1222 vorbete de termini Valachorum pe care 'i arata
ca hotarele unul teritorid determinat ; acel din 1252 is de asemenea tinutul
Valachilor din Kirch ca margine pang. uncle se intindea proprietatea daruita
secuiului din Sepsi. Mdnastirea Kirch primete ca dar in 1223 o alts proprie-
tate pe care regele o arata ca luata de la Valachi; o padure a Transilvaniei se
numeste silva Blacorunt, ceea ce arata ca Valachil avead proprietatea ei,
cea ce se intarete incl prin faptul ca regele impune Valachilor de a itnparfi
cu Saii din Sibid folosul acestel pacluri. Mai departe vedem pe rege vroind sd
intruneased pe toll' Valachii ce s'ar gasi pe proprietatile nobililor, pe domeniul
*1. Aceastit masurd s'ar fi putut ea aplica asupra unor nomazi? and regele
Bela IV concedeaza Cavalerilor din Ierusalim Cara Severinului i Cumania, ei
escepteaza din aceastd ddruire principatele lul Lyrtioy till a lul Seneslau adao-
gand cuvintele insemnatoare pe care be lasam Valachilor precum be all avut

www.dacoromanica.ro
 THOM Ltd ROSLER. 211

si OA arum. In sfarsit regele darueste acestor cavalerT venitul morilor carT

s'ar fi afland pe teritoriul cedat, afarA de acelea ce s'ar afla In Cara Valachilor
din Lytira (1). 41 poate cineva oare inchipui un popor de nomazT eari ad mor!?
Si dace eraA morI ele trebuiau se macine grAne. care iaresT presupun nu-
maT decal lucrarea pamentulul.
Dar averm un document care dovedeste in chip direct nu numaT cat faptul
cA Valachil eruct proprietarT la epoca cAnd el fu redactat; dar cA fusese In
toate timpurile. El dateazA din 1231. Prin acest act un oare care Gallus fiul
lul Wydh de Born, dupA cat se vede un german din Flandra, cumparA o pro-
prietate de la un Roman Buiul fiul luT Stoia, asezatit In tinutul Valachilor ;
dar el declare. Inaintea capitululul bisericil transilvane, cA consimte a fnapoi
aceastA proprietate vechiulul el stApAn, un alt Roman Trulh fiul Jul Cioru, de
la care primise banil ce-T dAduse, fiind cA Trulh dovedise prin numerosT mar-
toil cA aceastA pi oprietate apartinuse din timpurl imemoriale strabunilor, mo-
silor si stramocilor set (2).
Acest document singur ar fi de ajuns pentru a resturna din temelie toate
clAdirea de sofisme pe care se Intemeiaza teoria lul Rosier ai Hunfalvy, cad
el dovedeste Inteun chip neindoelnic urmAtoarele lucrurT:
1 Numele roman al proprietatil Boia care vine de la boil
2 Faptul ce. aceastA proprietate era asezatit in districtul Valachilor, ceea
ce arata cA ValaehiT avead cel putin in tinuturile for o proprietate teritorialA.
3 Ca un Roman Buiul fiul lug Sew' vinde aceastA proprietate until strein
in 1231 si cA prin urmare cel putin la aceastA data nu poate fi vorba de o
stare nomadA a Romanilor.
4. Ca vech'ul proprietar al acestuT pament era un alt Roman Trulh flul
Jul Cioru care dovedise prig marturl inaintea judecatil cA acest pament fusese
al luT $i al strebunilor 14 din timpurl imemoriale, hotarAnd ast-fel pe cumpA-
rAtor a -I intoarce mosia pentru o despagubire spre a inlAtura un proces de
revindicare, cAruia s'ar fi expus, dupA cal se vede, din pricinA ea vinzetorul

(1) Document din 1247: exceptis etiam nwlindinia omnibus ubicumque factis vel facien-
dis, praeterquam intra Lytira Lytra . Contulimus etiam quod medietatem ommum pro-
ventuum et utilitatum quas ob Olachis terram Lytira habitantibus, excepta etc.
(2) Teutech and Firnhaber Nr. XLIX, p. 50. a. 1231: Quod accedens nostri in praesen-
tiam Gallus film Wydh de Boa d, confessus est coram nobis, quod beet terram Boje terra
Zumbuthel conterminam, et de praesenti in ipsa terra Blacorum existentem habitam pro-
priis suis justi in impensis ab homine Bujul .filio Stoj coemerit considerans tamen
qualiter eadem terra a tempore humanam memoriam transeunte per majores, avos, atavosque
ipsius Truth filii Choru pos essa et a temporibus iam Tau ipsi terra Blacorum terra
Bulgarorum extiti se fertur ad ip am terram Fugros tenta fuerit, qualiter id dictu Truth
filius Choru, quamplurimum hommum elogiis affirmare adm us hut, lune ne jurgia tern-
porum in processu enascerentur, fraterne mutueque civitatis dictam terram Boje ei-
dem Trulh filio Choru, acc p a eius recompensa in pecuniarum olutione, remisit coram
nobis .. Cu i, 1 ul Choru se citeste In ortografia magluaro-latina a veaculul de muloc
Cioru. Compass; chekciak etc. A upra loculut relativ la Bulgarl verg ma! sus.

www.dacoromanica.ro
12 igNOPOL.

Buiul, nu era proprietar legiuit al pamentului. Am vezut mat sus ea dovada

vechimei stapanirit tut Trulh se urea eel putin panit la stapanirea Bulgarilor
ih Transilvania, adica pe vremile IntMului imperia Bulgar, inainte de 1018.
Romani/ avead In acelasi limp i o biserica organisata sub episcopt de ri-
tul rasaritean, care era In destul de puternica pentru a atrage la d8nsa pe
catolicil Transilvaniei. Acett episcopt romant eras stabiliti in Valachia, in a-
eeiast regiune unde se intindea si episcopia Cumanilor ; eats pentru ce epi-
scopit romant din aceasta de pe urma bars at fost tot-dea una sfintitt de mi-
tropolitul Valachiet, care poarta pentru acest temeit chiar in zilele noastre
titlul de : <Mitropolit al Ungro-VlachieT si exarh plaiurilor.
Eats, ce zice in aceasta privinta Eudoxilt de Hurmuzaki : cdupa impartirea
imperiulul bizantin in diocese, facuta de Imparatul Andronic Paleologul. ju-
risdictia eclesiastica a Mitropolitulul Valachiei se intindea nu numat cat asu-
pra episcopiilor de Ramnik si Buz66 din aceasta .tars, dar Inca i asupra e-
piscopului roman din Transilvania i asupra diocesulul din Maramure in Un-
garia superioara, causa pentru care mitropolitul Valachiet care resedea la in-
ceput In Tergovistea si mat tarzit in Bucureti, purta titlul de Mitropolit al
Ungro-Vlachiei. De la el primeat eel dot episcopt din Alba Iulia i din Mun-
cacit In cazul Intamplator sfintirea lor, pana card unirea bisericii romane cu
acea catolica rupse legaturile confesionale si ierarchice cu scaunul episcopal
din Valachia. Get dot de pe urma episcopi rasaritent at Transilvaniel, Teofil si
Atanasiu, primira Inca consfintirea de la Mitropolitul de Bucuresti, 1698 (1).
In sfarsit Romanil se arata la aceasta epoca ca Inzestrati cu cunostinti care
nu se Impaca cu starea aproape barbara a unuT popor nomad. El intrebuin-
teaza scrisoarea si de la et Imprumuta Secuit alfabetul, dupa cum o spume
Keza In locul citat mac sus. Este cu neputinta a determina astazi care eras
literile imprumutate de Secui, daca arab. latine sad slavone eirilice. Not cre-
dem ca aceasta de pe urma presupunere este singura probabill, fiind ca fara
nicl o indoiala ritul cretin rasaritean exista Inca din acest timp la Romani sub
forma sa bulgara. si prin urmare et trebuTad ss fi avut in intrebuintare si scri-
soarea bulgara.
Conditiunea socials a Romanilor, dupa cum o arata cele mac vechi docu-
mente, nu este elect aceea a until: popor nomad de pastori, ci din potriva acea
a unor agricultorl, proprietari de pament, care aveaa o biserica organisata i
inceputuri de civilisatit. Nu se poate tagadui ca, u'ar fi existat in acest timp
si o poporatiune de pastort, care s'at pastrat pana astazi, .i care era silita
prin chiar viata sa a duce un trait pe jumatate nomad (2). Dar aceasta po-
(1) Fragmente zur Geschichte der Rumanen U. Geschichte der rumanischen Kirche in
Siebenbtirgen, p. 2; Comp. p. 33.
(2) Un document din 1326 citat de d. Pid, Abstammung p. 149 nota 30 spune : ut nul-
lus Nobilis et homo possessionatus dicti Regni nostri Hungariae, signanter vero Nobilis
inConfiniis Partium nostrorum Sapusiensium existentes Walachos de partibus extraneis
pro nutriendis animalibus et pecudibus, in terra et silva sua tenere et conservare au-
deat et debeatd.

www.dacoromanica.ro
 TEORIA LW ROSLER. 213

poratia, care alcatula in timpurile cele maf vechT majoritatea locuitorilor Da-
ciei, scazu necontenit cu timpul, pararel cu coborArea Romani for in regiunea
cea joasa a Ora, unde se asezau ca agricultorl. Eatti cum trebuie esplicat or-
dinul dat de regele unguresc In 1293, de a Intruni pe domeniul sea pe tot!
ValachiT care s'ar afla locuind pe teritoriile nobililor. Acest! ValachT, care la
Inceput locuTaft in propriile for tinuturT, In muntT, erau supusT de a dreptul
autoritatiT regeltl. Nobilif, avend nevoie de brate pentru a'sT cultiva !Amen-
turile, smomiae pe Romanii din tinuturile regesti ; acestia se coborafi tot ma!
numerosl din muntil for pentru a Impopora cempia. Regele, vozend di a-
ceaste stremutare a domiciliulub micsora veniturile sale, ne putt nd pe de altA
parte se sileasce pe Romani a reintra In vechile for locuinti, is mesura de a
aseza pe totT RomeniT pe domeniul see.
Tot in aceste imprejurarl se gaseste si esplicatia faptulul asupra ctiruia
d. Hunfalvy isT di osteneala de a starui atet de mult, anume ca documentele
TransilvanieT ar pomeni In maT multe randurl despre piste locurl sterpe pe
care Valachil le-ar fi impoporat de iznoavCt. spargend pedurile si deschizend
locurile pentru agriculture.. Acesti Valachl nu suet immigrant! de dincolo de
[Mare, ci locuitori din muntl care se coborat In cempil (1).
(Va urma) Al. Xenopol.

(1) Hunfalvy, Anspriiche, p. 101 i urm. Trebue sg. Insemnitm di dl. Hunfalvg nu ci-
teaz5. In sprijinul acestul fapt de di documente inedite, din colectiunile prietenilor d-sale,
a cAror autenticitate nu poate dee! fi controlatii.

www.dacoromanica.ro
214 M. C. SOUTZO.

SYSTkIVIES MONRTAIRES PRIMITIYS

DE L'ASIE MINEURE ET DE LA GRECE (1)

La notice de Mr. Barclay Head sur les monnaies archalques d'electrum du

Musee Britannique, est precieuse a. plus d'un titre ; elle nous donne les poids
exacts d'un grand nombre de pieces archalques et par la reproduction pho-
totypique des principales monnaies, elle met 4 la portee de taus, des monu-
ments numismatiques peu accessibles, meme sur place et difficiles a rencon-
trer dans les plus grandes collections.
En examinant les planches de cette publication et la variete des types re-
produits, on est frappe de l'extension de ces vieux monnayages d'or blanc et
de leur extreme archaIsme ; la grande suite , surtout , reunie par l'auteur ,
sous le nom de famille Asiatique, s'impose e. l'attention par le nombre de ses
especes et surtout par le fait, que les plus anciennes monnaies Lydiennes se
rattachent e. cette serie.
Tout en partageant les idees principales de Mr. Brandis sur I'emploi exclu-
sif des etalons de pesee Assyro-Babyloniens en Asie Mineure dans la haute
antiquite et tout en acceptant l'ingenieuse mais peu exacte theorie du savant
allemand sur l'electrum, Mr. Barclay Head a ete co iduit par Made directe
des monnaies archarques, a reconnaitre dans les monnaies Lydiennes au type
strict, les especes anterieures e, toutes les autres, celles dont la fabrique est
la plus ancienne, et it penche visiblement a croire que la serie Asiatique
contient des monnaies en general plus anciennes que la serie Phoceenne.
Mrs. Rawlinson et Lenormant considerent egalement la monnaie Lydienne
au type strict comme veritablement primitive. Ainsi se trouverait confirms le
recit d'Herodote au sujet de la priorite des Lydiens dans l'invention mo-
n et aire.
Un fait singulierement embarassant dans cette numismatique primitive,
c'est que les poids des pieces Lydiennes au type strict (105,80), pl. I, fig. 1 (B
H. pl. VII No. 1) et ceux des pieces au lion et au taureau accoles (14g), fig. 3,
(B. H. pl. VII fig. 2), (les plus anciennes de la serie) n'ont aucun rapport sim-

(1) Autorul acestuT important studio, in care se expune idet cu totul nouT, avand el
trateze In volumul viitor aceiasi cestiune in limbs, romand si ea tote amt nuntele ne
cessarit pentru un cerc mai larg de cetitori, public5.m de astd data, textul frances, care
se adresezd mai mult specialistilor. N. R,

www.dacoromanica.ro
 SYSTPMES MONETAIRES PRIMIT1FS 215

ple avec les grandes unites de poids Assyro-Babyloniennes; a mesure, cepen-

dant que la science progresse, on constate tons les jours plus serement ('e-
xistence d'une ci culation de metaux precieux en !ingots de poids fixes, an-
terieurs a. l'invention monetaire et cola suppose une relation presque forcee
entre le poids de la premiere tnonnaie frappee et celui de Punite de pesee ;
car l'on a sans doute estampille pour la premiere fois le lingot dj en circu-
lation, precisement pour en garantir la valeur. D'autre part, Mr. Mommsen
a constate avec certitude et dja depuis longtemps, l'existence d'un rapport
de cette nature entre le poids du statere d'or Phoceen de 16 a 17 gr. et la
mine du talent Assyro-Babylonien ; ce statere pose en effet juste 60% de la
mine lourde Assyro-Babylonienne de 1010 grammes ou de la mine legere
Assyro-Babylonienne de 505 gr. Si les pieces lydiennes au type serie et la
serie Asia tique de Mr. Barclay Head, qui leur est connexe, sont anterieures
en effet a la serie Phoceenne, comment expliquer l'absence d'un rapport
simple entre les poids de ces monnaies et celui des etalons de pesee Assyro-
Babyloniens? Il serait Otrange qu'un systeme posterieur comme le Phoceen
nous offrit semblable relation et que le veritable systeme primitif fut etran -
ger a tout rapport avec les grandes unites de pesee Assyro-Babyloniennes.
II n'est pas moins singulier de voir les monnaies d'argent d'Egine que Mrs.
Barclay Head et Lenormant consinerent comme les primitives de ce metal
et d'invention Hellenique, avoir des poids que nulle relation simple ne rat-
tache aux talents Grecs. Mr. Lenormant avait essaye d'expliquer cette ano-
malie apparente de la monnaie d'argent d'Egine en la supposant derivee d'une
unite de pesee particuliere a cette ile et qui ne serait pas arrivee jusqu'a
nous.
Les considerations qui precedent donnent un inter& tout special au rap-
prochement des deux figures (7 et 8) (16 et 19 de la pl VIII de Mr. Barclay
Head). La premiere (fig. 7) est une monnaie archaique d'or pale offrant an
droit l'image de la for ue de mer, type connu de Pile d'Egine, et au revers
un rectangle incus ; son poids est de 13g,42 (13,50 Mommsen page 23 note).
La suivante (fig. 8) est une piece d'argent d'Egine, portant an droit le meme
type que l'or et an revers des depressions incuses en forme d'ailes de mou-
lin. Le poids normal de cette piece est d'environ 128,56 et souvent it est
moindre.
L'examen attentif des deux figures suffit pour se Cons aincre que ces deux
monnaies sont contemporaines, et l'idee d'un rapport certain de valeur entre
les deux especes est le resultat nature! de cette constatation. La piece d'or
doit valoir un nombre entier de pieces d'argent. Le poids d'argent equivalent
a. 13,50 (si l'on suppose a. Egine le meme rapport de valeur qu'en Asie, entre
I'or et !'argent), est de 13,50X13,33=179,95 ; si nous divisons ce nombre
par 12,56 poids normal de la piece d'Egine, on trouve un nombre compris
entre 14 et 15. Comme it est plus grand que 14 et quo !'on salt d'avance
qu'il ne pent etre fractionnaire, ii devient tres probable que la piece d'or

www.dacoromanica.ro
216 M. O. SOUTZO.

vaut 15 pieces d'argent et cela nous conduit a rechercher aussitet quel de-
vrait etre le poids d'une piece d'or valant exactement 15 stateres d'Egine de
12,56; le poids d'or equivalent a. 1 statere d'Egine est de :2E48= 0,941 celui
equivalent a 15 stateres est de 0,941X15=14,11. Ce resuliat est tout a, fait
remarquable ; il nous confirme d'abord l'exactitude de la classification de
Mr. Mommsen qui avait place les pieces d'or d'Egine a cote de celles de Mi-
let ; il nous prouve ensuite que la piece d'argent d'Egine n'est point d'inven-
tion grecque; c'est la piece d'argent de 15 au statere d'or (de 14,11,) abso
lament comme les pieces d'argent asiatiques pesant 146,90, environ, sont des
15e8 en valeur, du statere Phoceen de 16,83. La similitude des fractions de
la piece d'Egine avec celles du statere d'argent phenicien de 14,90, que nous
mettrons en evidence lorsque nous etudierons les monnaies d'argent, com-
plete la demonstration et prouve jusqu'a revidence requivalence de ces
monnaies dans deux systemes differents.
Il devient done fort probable que le roi Phidon, lorsqu'il a monnaye pour
la premiere fois, a frappe ensemble les deux metaux et que loin d'inventer
quelque chose, il a copie exactement des prototypes orientaux, le statere Mi-
lesien de 14 gr. et au dessus, pour l'or, la pieces d'argent de 15 au statere
d'or pour sa monnaie d'argent. On en pent conclure egalement que le sy-
steme de poids et mesures introduit par le meme roi Phidon en Grece, an
dire des auteurs, devait etre d'origine orientate aussi bien que sa monnaie et
ce systeme de poids Otait sans doute a cette epoque, le dominant en Lydie.
L'idee d'une relation possible entre les unites de poids grecs et le poids
des monnaies Lydiennes se degage naturellement de ce qui precede et il suffit
de chercher un instant ce rapport pour le rencontrer. Le statere d'or pEde
Milesien, ou plutet Lydien pese un double soixantieme ou un 30e de la mine
Attique 806 =146.16. C'est exactement le rapport qui lie le statere d'or Pho-
ceen a la mine legere Assyro-Babylonienne de 505 gr. Ce statere pese 587=
16,83. L'on savait dj que le talent attique elan egal au talent Eubdique
(Vasquez Queipo), il retait done egalement au talent d'Egine. L'origine com-
mune et Lydienne de tous les talents grecs apparit done nettement ; ce n'est
que plus tard, par reiteration successive des etalons de poids que des diffe-
rences ont pu naltre entre eux.
Le mode de division du talent grec n'a pas jusqu'ici suffisamment attire
l'attention. La premiere division ou mine est sexagesimale ce qui indiquait
deja son origine orientale ; mais cette mine, au lieu de se diviser en soixante,
se fractionne en cinquante parties. Ce que nous venons de constater an sujet
du poids des stateres d'Egine et de Lydie qui sont des doubles soixantiemes
de la mine attique, permet de conclure qu'a l'origine en Orient la mine at-
tique se divisait en 60 parties tout comme la mine Assyro-Babylonienne, et
c'est sans doute en Grece a des poques posterieures que Von a change son
mode de division ; on pent meme se rendre compte des causes qui ont amend
ce ehangement en remarquant que le 50e de la mine attique est tine fraction

www.dacoromanica.ro
 SYSTkMES MONITAIRES PRIMITYES. 217

sexagesimale simple 610e de la mine Assyro-Babylonienne. L'usage exclusif des

poids Assyro-Babyloniens par les Pheniciens a certainement familiarise de
bonne heure les Grecs avec ces unites de pesee et ils avaient pour les besoins
de leurs echanges continuellement l'occasion de transformer par le calcul des
mines Assyro- Bahyloniennes en mines attiques et reciproquement. Le -61,Te de
la mine Assyro-Babylonienne etait mathematiquement une fraction simple
de leur mine= .-0 e: son emploi etait continuel et cette division aura insensi-
blement remplace, dans les faits d'abord, legalement ensuite, la fraction 60e
tombee en desuetude. be roi Phidon n'a pent etre pas directernent emprunte
a la Lydie, mais aux colonies Ioniennes sa nouvelle monnaie et la premiere u-
nite de poids grecque, car l'invention monet aire etait a coup stir connue alors des
villes grecques de la cote d'Asie qui frappaient des stateres d'or pale du poids
de 14 grammes a 14,50 et se servaient du poids Lydien. On a trouve a A-
bydos , l'une des cites dont nous possedons des stateres de ce poids, un
beau lion de bronze pesant exactement un talent Lydien et dont Mr. de
Vogue nous a donne une bonne etude et un dessin dans la Revue archeolo-
gigue francaise (armee 1862) (nous reproduisons cette planche) car ce

lion Rail un poids monetaire ainsi que nous I'apprend l'inscription cunei-
forme gravee sur son socle et it nous represente le talent primitif de Ia
Lydie, le point de depart veritable des premiers monnayages. Le lion de
bronze d'Abydos n'appartient peat etre pas aux poques antiques de l'in-
vention de la monnaie; it date au dire de Mr. Brandis de repoque des Ache-
menides, mais it ne s'en suit nullement, comme on l'a cru jusqu'ici, que
ge fut un talent Perse; c'est une ancienne unite de pesee Lydienne dont

www.dacoromanica.ro
218 M. e. some.
l'emploi s'est perpetne officiellement dans une grande partie de I'Asie Mineure,
rneme apres la conquete des Perses. Les veritables etalons de pesee Perses,
sont le talent et la mine legeres Assyro-Babyloniens qu ils avaient adoptes
probablement bien avant la conquete de la Lydie.
Le poids effectif du talent de bronze d'Abydos est de 25657 grammes et
c'est la un minimum car l'oxydation du bronze a du affaiblir le poids primitif
ou normal; le talent Lydien elait done en realile un peu plus fort que le ta-
lent attique. La determination du poids exact de ce la lent offre un grand in-
teret numismatique et pent se faire aisement, gran aux sources d'informa -
lions que nous possedons et qui nous donnent toutes des resultats concor-
dents :

1. Le lion d'Abydos nous fournit pour le lalent Lydien

une premiere valeur 25kgr,657gr
et pour sa mine ou soixantieme 427gr,60
2. Les poids des stateres d'or pale de la Lydie et des
villes Ioniennes qui employaient le systeme Lydien varient
entre 13,95 et 14,40 mais l'on sail que le poids normal
des pieces est beaucoup plus rapproche du poids maximum
des monnaies que de leer poids moyen et de plus, la plus
ancienne piece Lydienne connue au type strict nese 10,80
et c'esi, (nous le deanontrerons plus lard) un 34 du statere
Lydien de 14,40; on pent done considerer ce nombre comme
le veritable. La mine correspondante sera de 14,40X30. . 432gr-
et la valeur du talent 60 fois cote mine 25,kgr920gr
3. Le texte d'Herodote indique un poids trei exact, egal
de fait au precedent, Le talent Babylonien, dit le Ore de
l'histoire, vaut 70 mines EuboYpes, en appliquant ainsi un
nom grec au vieux talent Lydien. Nous connaissons exacte-
ment aujourd'hui, grace aux poids Ninivites decouverts par
Mr. Layard, la valeur de la mine de Bahylone; elle pege
505 gr. et la mine Eubdique ou Lydienne want-67 de 505= 432gr85
ce qui nous donne un talent de 25kgr',971gr
4. Enfin une fres curieuse relation entre ]'antique etalon
de pesee de l'Egypte, 1'0 ul en et le talent Lydien, permet d'en
&claire la veritable valeur normale de ce dernier. Le poids
de l'Outen fourni par les monuments du musee de Bou]aq est
de 96 gr. Or, 96 gr. d'argent valent exactement un poids
d'or egal a un demi statere d'or Lydien de 14,40 ; car 194=
7,20. Le statere de 14.40 vaut done exact(ment d(ux outens
d'argent et la mine correspondante vaut 30 fois 2 outens ou
60 outens, enfin 60 fois la mine, ou le talent d'or vaudra
60 fois 60 outens d'arrnt. Or le talent correspondent a un

www.dacoromanica.ro
 sYSThldRS MONtTAIRREI PRIMITCS 219

statere de 14,40 est de 2548.,920gr

et la mine correspondante de (1) 432gr
En comparant les quatre chiffres obtenus par des voles aussi differentes,
on remarquera que la valeur de 25657 fournie par le talent d'Abydos est su-
rement un peu trop faible it cause de l'oxydation du monument; les autres va-
leurs, tres peu superieures du reste sont done plus pres de la verite et l'on
peut admettre que 25920 grammes pour le tal nt et 432 gr. pour la mine
sont les poids normaux des etalons de pesee Lydiens. Le poids normal du
statere d'or correspondant ou 810 de mine est de 14 40, et celui de la piece
d'argent 15 ou de 15 an statere d'or est de14'"x818'83-.= 12,80; c'est done la
le poids normal du statere d'argent d'Egine.
Avant d'aller plus loin, arretons nous un instant sur les rapports qui lient
le talent Lydien a l'outen Egyptien et dont nous venoms de faire usage; ils
offrent un interet considerable et ne peuvent guere etre accidentelg Il faut
remarquer aussi que le talent Lydien normal nese tres exactement 270 ou-
tens 96 X270 _ 25920.
La mine normale pese done. . . . 4' 2 outens.
Le statere d'or de 14,40 11 2 kites on dixiemes d'outen
Enfin le statere d'argent Eginete , 1' a kites ou dixiemes d'outen
Il devient done tres probable que l'outen Egyptien a servi de point de de-
part a l'invention du talent d'or Lydien Si Von admet une circulation metal-
lique de ]ingots d'argent taffies sur le pied Egyptien de l'outen et du kite on
obtient en effet le talent d'or Lydien en prenant pour unite le poids d'or equi-
valent a un outen d'argent, 09633=7g,20 ce qui nous donne le demi statere ou
drachme d'or. En prenant 60 de ces unites ou l'or equivalent a 60 outens d'ar-
gent pour en former une unite superieure suivant les regles sexagesimales l'on
obtient la mine normale de 432 grammes; enfin en reunissant 60 de ces nou-
velles grandes unites ou le poids d'or equivalent a 60 fois 60 outens d'argent
pour former Vetalon principal de pesee, on obtient le talent d'or Lydien de
25920 grammes
Le mode de formation de ce talent nous reporte aux poques oil la domi-
nation Egyptienne sur l'Asie occideniale venait a peine de disparaitre et oil
l'influence Assyrienne acquerait la preponderance en Lydie; c'est alors, sans
doute, ou tres peu avant, que Vemploi du systeme de numeration sexage9i-
mal Chaldeen sera devenu general; ce sont la des temps de tres haute anti-
quite et Von doit remarquer que, des tors semble avoir exisie en Lydie une
double circulation de metaux precieux taffies, en argent sur le pied du
kite, en or, sur celui du statere de 14.40. Ce n'dtaient peut-Otre pas encore
(1) En resume :
86
96 grammes d'argent = Un outen d'argent et le poids d'or equivalent 18,38
Un outen vaut 7,20d'or Draelime d'or.
60 outens d'or valent 60 x 7,20 432gr. d'orl. Mine.
98 X 60 X 60
3600 outens d'argent valent-7---78,38 =-.25920gr. d or. 1. talent Lydien.

www.dacoromanica.ro
220 M. C. SOUTZO.

la des monnaies veritables, tnais on en &sit bien pres et cela constitue une
forte presomption pour reporter en arriere et de beaucoup, la date de la de-
couverte de la monnaie admise aujourd'hui.
On remarquera aussi que la circulation de l'argent en lingots parait avoir
precede celle de l'or; ce metal servait done en Lydie de mime qu'a Ninive et
a Baby lone comme agent principal des echanges et it est evident que des
peuples habitues a son usage, lorsqu'ils ont monnaye l'or pour la premiere
fois, out dft presque necessairement frapper l'argent en mime temps. Hero-
dote nous l'avait dj appris, mais l'on n'a pas toujours accords & son veri-
dique temoignage une valeur suffisante. Le fait de retrouver en Lydie des
poids Egyptiens n'a rien de bien surprenant en lui mime ; l'on connaissait
dja, par les textes hieroglyphyques, ]'extension del'empire des Pharaons sur
toute cette partie de l'Asie et la constatation positive d,-; ]'influence exercee
par eux en Lydie vient confirmer heureusement des idees dj etablies dans
la science.
Revenons maintenant aux monnaies et examinons d'abord le monnayage de
la Lydie ; c'est la que ]'invention a pris naissance, la que nous devons retrou-
ver les pieces les plus anciennes, et a leur Maul, mime si aucune n'est arrivee
jusqu'a nous, des vestiges de la coupe des premiers systemes eclairant leur
veritable point de depart.

ETUDE DU MONNAYA-GE LYDIEN.

Or.

Monsieur Barclay Head (dans ses Metrological notes &) reconnait comme
Lydiennes les pieces d'or suivantes :

Tableau A.
10. (Or pile) Fate plane stride (typos bubble) R. Trois rectangles profondiment lune 10,80
20. (Or pile) Parties utirienres de lion et de taureau moles par Is doe Iiv. idea . . . . . . 13,96
30. (Or pile) Parties anbrieuree de lion et de bureau moles de mime, main les faces en regard. Rn. ideas 14,19

40 (Or jeans) Parties anterieures de lion et de taurean affrontie R. Rectangle inns divine en deux 10,69

60. (id.) id. Rv. id. 3,62

60. id. id. Rv. id. 1,81
70. id. id. RT. id. 0,90
80. id. id. Br. id. 8,10
90, id. id. Br. id, 2,72
100. id. id. Kr. id. 1,36
11. id. id. Rv. id. 0,70

Deux autres monnaies d'or pale classees aux incertaines par Mr. Barclay
Head dans ses Metrological notes, sont indiquees par lui comme Lydiennes
dans une publication plus nouvelle (son Synopsis of the contents of the Bri-
tish Museum) ; elles appartiennent au systeme Lydien comme nous le ver-
rons tout a, l'henre et mils les ajoutons au tableau, Ce sont

www.dacoromanica.ro
 SYSTEMS MONETAIRES PR1MITIFS. 221

Tableau A. (suite)
120. Or pile. Carre en relief. Rv. Carre incus (pl. VIII No 2) 7,12
130. Or pale. Bouclier rond en relief divise par deux larges bandes diagonales.
Rv. Care incus avec ornement cruciforme saillant au centre . . : 7,02
Mr. Barclay Head attribue aussi a Sardes, mais avec quelque hesitation,
page 47, des pieces d'or pale portant une tete de lion sur le droit et incuses
sur le revers. Mais ces monnaies, qui appartiennent au systeme Phoceen ne
peuvent guere etre Lydiennes et c'est pourquoi je ne les ajoute pas it notre
tableau.
Nous devons au contraire reconnaitre comme Lydiennes les quatre pieces
au type stria classees aux incertaines par Mr. Barclay Head dans son tableau
Asiatique et qui sont tropsemblables a l'antique piece d'or p&le (No. 1 de notre
tableau) pour pouvoir en etre separees. Ce sont :

Tableau A. (suite)
No. 14. (or pile) Type &hie (L rainless) Br. Troia depressions restangulaires blouses . . 8,85 (B. II page, 21)
ho. 15. id. id. Br. deer depressions reetangaInires incases . . 2,39 (id. p. 23 et. pl VIII. 13
No. 16. id. id. b. sane incus 118 (id page 24)
ho. 17. id. id Br. idem 0,55 idem.

Examinons d'abord les pieces au type strie; elles sont au nombre de cinq
et pesent :
No. 1 . . . . 10.80 No. 16 . . . . 1.16
No 14 . . . . 6,85 No. 17 . . . . 0,55
No. 15 . . . . 2,89
Elles ont entre elles une relation de poids tres simple. Le No. 14 pose les
deux tiers environ de Ia premiere piece, le No. 15, tiers de la precedente pose
2/9 de la premiere, le No. 16 demie du No. 15 et sixieme du No. 14 est 19 de
la premiere, enfin le No. 17 demie du No 16 et douzieme du No 14 est ' to
de la premiere. L'ensemble de ces cinq monnaies (fig. 1, 2, 3 de notre planche)
appartient done Bien a. un memo systeme et toutes ces pieces sont en realite
des fractions du statere Lydien normal de 14.40. Mr. Barclay Head l'avait
deja reconnu pour les cinq divisions plus petites qu'il classe dans son tableau
asiatique a. cote des stateres de ce poids, mais it classe Ia plus lourde des
pieces strides notre No. 1, dans une eategorie apart; l'identite du type, et les
rapports simples de leur valeur, font manifestement de toutes ces monnaies
une seule et meme famine. La premiere piece, le No. 1 egale exactement
les 8( du statere Lydien normal ; c'est une monnaie valant une drachme d'or
et demie. Les autres pieces strides sont :
le No. 14 une drachme d'or ou 1/2 statere (fig. 2).
le No. 15 un sixieme de statere (fig. 3).
le No. 16 nn douzieme.
le No. 17 un vingt quatrieme.

www.dacoromanica.ro
222 M. C. SOUTZO.

Si nous continuous l'etude de notre tableau en nous occupant d'abord des

monnaies d'or pale, nous reconnaitrons immediatement dans les deux pieces
Nos. 2 et 3 pesant 13,96 et 14,19, des stateres Lydiens, et dans les pieces
NOB. 12 et 13 pesant 7,12 et 7,02, del demi stateres.
Les huit pieces restantes sont en or jaune (or pur?), elles presentent toutes
le meme type mail n'appartiennent cependant pas a un meme systeme ; ce
fait singulier a dj ete reconnu denuis longtemps et it est admis par Mr. Bar-
clay Head. Les quatre premieres, les Nos 4, 5, 6 7 se rattachent seules au
premier monnayage Lydien sur les pied du statere de 14,40.
le No. 4 est un 8 4 de statere en or pur au lieu d'tre en or pale
c'est une piece de la meme valeur que le No. 1.
le No. 5 est un quart de statere.
le No. 6 un huitieine de statere.
le No. 7 un seizieme de statere.
Si nous reunissons toutes les pieces precedentes dans un meme tableau (B)
en les disposant dans l'ordre de lours poids, nous aurons l'ensemble des
monnaies Lydiennes d'or pale et d'or jaune, se rapportant au statete Ly-
dien de 14,40.
Tableau B
No nature du metal poids especes
3. . . or blanc . . 14,19 . . Statere
2. . id 13,96 id.
1. . . or blanc . . 10,80 . 3 4 de statere
4. . or jaune . 10,69 , . id.
12. . or blanc . . 7,12 . . demi statere.
13. id, . . 7,02 id.
14. . id . . . . 6,85 . . id.
6. . or jaune . . 3,62 . . quart de statere
16. or blanc . . 2,39 . sixieme de statere
6. . . or jaune . . 1,81 . . huitieme.
16. . or blanc . . 1,16 . . douzieme.
7. . . or jaune . . 0,90 . . seizieme.
17. . or blanc . . 0,55 . vingt-quatrieme.

Quoique nous ayons renni toutes ces pieces, elles appartiennent en realite a
deux periodes distincies du monnayage Lydien ; la_ plus ancienne, oir Fon ne
frappait que de l'or blancetou l'on divisait de preference les pieces par 3/4 et
1/2 6es, 12" et 2405, et une seconde periode plus recente oir, a cote des 8 4
et des demies, l'on frappait surtout des quarts, des b" et des 16eB.
L'existence des pieces en or blanc et en or jaune pesant les 8 4 du statere,
est peut etre due au poids remarquable de leur equivalent de valeur en ar-
gent; elles valent en effet exactement '13 de mine d'argent 10,80X13,33=
144 =4882; c'etait done la monnaie la plus commode pour tous les comptes
en poids d'argent.

www.dacoromanica.ro
 SYSTEMS MONETAIRRS PRIMITIFS. 223

On attribue generalement an roi Cresus les monnaies d'or pur Lydiennes

au lion et an taureau affrontes. Les N" 4, 5, 6 et 7 de notre tableau A peu-
vent avoir ete en effet frappees par ce prince; sa reforme monnetaire aurait
alors consiste surtout dans la substitution de l'or jaun-* a For blanc dont
la vraie nature commencait sans doute a etre connue.
Nous avons demontre plus haul la relation qui lie les monnaies d'argent
d'Egine au statere d'or Lydien. Les varieles connues de la monnaie d'argent
d'Egine sont :
Le statere d'argent
La drachme ou 1 2 statere.
Le triobole ou quart de statere
L'obolp ou 112 du statere.
L'herniobole ou ' 24 de statere.
Nous retrouvons toutes ces divisions, sauf la derniere dans notre tableau
B. Les pieces No. 2 et 3 sont des stateres d'or. Les pieces Nos. 12 13 et 14,
des demies ou drachmes d'or.
Le No. 5 est un quart ou triobole d'or, en appelant obole d'or le doutieme
du statere.
Le No. 16 est un douzieme ou obole d'or.
Le No. 17 un vingt-quatrieme ou Hemi-obole.
Et ce gull y a de remarquable, ce qui prouve Fetroite parento de ces deux
series, c'est que toutes les fractions de la serie d'or Lydienne qui ne se re-
trouvent pas dans celle d'argent d'Egine, sont cependant des multiples ou
sous multiples simples de la drachme ou de l'obol d'or et qu'on les retrouve
presque toutes dans la serie des monnaies d'argent d'Athenes copiee sur
celle d'Egine.
Le 8 4 de statere ne se trouve pas ailleurs mais c'est une piece d'une
drachme et demie ou de neuf oboles.
Le No. 15 est un 6e de statere ou diobole d'or Ces divisions se re-
Le No. 6 est un 88 oa Trihemiobole d'or trouvent dans la se-
Le No. 7 un 168 ou 8 4 d'obole d'or rie d'Athenes
Voici les poids normaux de toutes ces fractions rapportees an statere d'or
normal de 14,40
Statere = 14,40
84 . . = 10,80
Drachme = 7,20
Triobole = 3,60
Diobole = 2,40
Trihemiobole = 1,80
8 4 d'obole = 0,90
Ainsi le mode de division du statere en drachmes d'or et oboles est bien
Oriental et non pas Grec; it aurait suffl pour s'en rendre compte de remar-

www.dacoromanica.ro
224 M. C. SOUTZO.

quer que ces deux especes sont des fractions sexagesimales tres simples de
la mine d'or. La drachme est 6-oe de mine et l'obole 4). de la mine. Le
mode de division des monnaies d'argent d'Egine est done bien lui aussi d'o-
rigine asiatique.
Pour terminer Petude des monnaies de la Lydie, it nous resterait a parler
des quatre dernieres pieces d'or au type du Iaureau et du lion affrontes corn-
me les precedentes et qui sont passees dans notre tableau sons les Ncis. 8
9, 10 et 11, ainsi que d'une serie d'argent formee de quatre pieces egale-
ment au meme type et correspondant a ces pieces d'or. Mais ces pieces,
quoique frappees en Lydie, sont tout a. fait etrangeres au systeme Lydien ;
tous les auleurs s'accordent a les reconnaitre comme apparentees aux Dari-
ques d'or et d'argent qui derivent du systeme Phoceen. Pour ne pas nous
repeter, nous en renvoyons la description a notre etude du systeme d'or Pho-
ceen et du systeme d'argent Perse. Mais nous devons dire des a present qu'il
nous est impossible de reconnaitre dans ces diverses monnaies des pieces
frappees par Cresus, car Pon ne s'explique guere comment ce riche et puis-
sant monarque aurait tout d'un coup abandonne le vieux systeme Lydien
pour en adopter un autre absolument different et derive d'un etalon de pe-
see etranger; it est beaucoup plus probable que ces pieces ont ete frappees
par les Perses avant Darius; les conquerants auront conserve d'abord les ty-
pes Lydiens mais ils ont adapte les poids des monnaies a leur propre unite
de pesee, le talent Balylonien. La reforme monetaire de Darius aura consiste
plus tard a placer l'effigie du souverain au droit des monnaies et a donner
aux pieces un poids plus fixe et plus &eve.
L'invention des Lydiens fut appreciee de bonne heure par les opulentes
cites Grecques de la cote lonienne qui ne tarderent pas a frapper des mon-
naies imitees de celles des Lydiens. Mr. Barclay Head a reuni dans son ta-
bleau Asiatique la plupart des pieces de ce genre qui appartiennent au sy-
steme du statere de 14.40 ou systeme Lydien. Nous reproduisons ci apres ce
tableau (Tableau C); nous en avons exclu un petit nombre de pieces dont
les poids paraissent appartenir pint& a des fractions du systeme Phoceen,
et nous y avons ajoute le statere d'or d'Egine dont on a vu plus haut
la veritable provenance. Les poids des pieces ont ete transformes en gram-
mes et leur nature indiquee en oboles et en fractions du statere en tete
des co]onnes verticales. Toutes ces monnaies sont en or pale comme les pri-
mitives de la Lydie et leurs divisions sont tout a fait semblables a celles des
monnaies Lydiennes; on ne retrouve comme fractions nouvelles que des tiers
ou Tetroboles, des vingt quatriemes ou Ilemioboles, des quarante huitieme
ou quarts d'obole et des quatre vingt seiziemes ou demi quarts d'obole. Ce
sont done encore des divisions qui se rattachent d'une maniere simple au
systeme de la drachme et de l'obo]e.

www.dacoromanica.ro
 C.
TABLEAU DES MONNAIES D'OR PALE DU SYSTEME LYDIEN

i.0 0 . it

1116 ou 3 q d'obole
Vs ou Trihemiobole

1/e4 ou Herniobole
4 4.
Totrobole
,1 0

6 ou Diobole
4 Z.

-
.0 C.,

p. n. 0,60
0. Q

p. n.=0,90
p. n.=2,40
-. MI tit

n.=4,8o
-f,,s 0 g 0-4.., .0 CI , CID 0 C15, ,-,
,....- C ..,.. .52 ca
ii All 0 d '67 gf
'.:1 E-I fl 0 II
Hiii 00 li :Ili 0 r4 .4 el 54
y c . 0

p.
g 4. 4 7.1i, T.4 g a. cx 6. = 4.
el ;:.-, -
1 1

&filet 14,12 6,93 4,73 3.16 2,40 - - 1,17 0,60 0,31 - Barclay Head. 13,95 it
id 14,10 id. id. - - - id. id. - id.
14,123 p
B-dis 14,07 - 14.10. p.
4,46 a 4,74 24
Ephese.
id.
. . . 14,06 - 4,60 - - - 2,33 1,18
1,20
- B. H.
2,_0 a 2,40.
Brandis
Cyme 14,25 B. H.
Chios
14,24
14,06 -- -- - -- --- - --- 3,65 1,16 -- - Brandis.
B. H.
14,05
Clazomene. . 14,06
id. 14,06
-- - - - - -
3.65
2.32
2,31
1,15

- --
Brandis.
B. H.
Brandis neertaineq.
Lampsaque . 13,86 Barclay Head et Brandis
Abydos. . . . 14,06 0,26 B. H. et Brandis.
Samos . . .
-
14,06 -- -- - -- -
-- 4,73 2,33 1,14
- B. H.
Cyzique . . . - - - - - -
13,06 4.70
4,73
2,34
B H.
Dardanus ou
Selymbria ? . - - 4,73 B. H.
Cebrenia. . . - - - - - - 2,34 0,91 0,57
0,62
- Barclay Head et Brandis
Cos

Egine
- - - - - - - -
13,42
2,26
2,32
0.13 B. H.
0,14 Brandis.
B. H. (N. B.) Mommsen
13,50
lncertaine . . 14 B. H Vache allaitant son
veau.
la meme. .
lncertaine .
.
.
13,95
14 - Brandis.
B. H. Boeuf march. it dr.
Incertaine .
Incertaine .
.
. -- 7
0,26 B.H. fleur. Rv. etoile inc.
B. H. Cane incuse orne.

-------- - - - -
-
meme type
Incertaine
.
. - -
7,14
4,60
Brandis (N. B.) or jaune.
B. H. Carre en relief di-
vise en 4.
Incertaine .
-- -- -- -- 0,31 B. H. Tete d'aigle ?

------ - -
.
Incertaine .
mem type .
Incertaine . .
merne type .
Incertaine . .
Incertaine . .
Incertaine . .
.

--------
- -- - -
- - --
- - -- --
_ _
2,33
2,31
2,41

1,71 -
0,60
0,59

0,59
0,56
Partie ant. de lion dresse
Brandis.
Tete de cheval it g.
Brandis
Bouclier orne.
Sanglier B. H. et Brandis
B. H Saillies irregulieres

www.dacoromanica.ro
 SYSTEMES MONETAIRES PRIMITIFS. 225

Milet, Ephese, Cyme, Clazomene, Lampsaque, Abydos, Dardanus, Cebre-

nia, Cos et peut etre Cyzique, figurent parmi les villes qui ont frappe des
monnaies de ce systeme ; on y voit egalement Chios, Samos et Egine ; enfin
beaucoup de monnaies appartiennent a des villes qui n'ont pu encore etre
determinees.
La plus importante des series et la plus complete est celle de Milet ; elle
comprend trois stateres d'or pesant de 13,95 a Hui quatre demi stateres
de 6,93 a 7,13; deux tetroboles de 4 60 et 4,73 ; deux trioboles de 3,16
et 3,65; denx dioboles de 2,31 et 2 39; une obole de 1,17 ; une hemi-obole
de 0,60, enfin,lun quart d'obole de 0,31. A l'epoque de ces antiques monnaya-
ges, Milet etait la plus importante cite de cette cote et la veritable metropole
de l'Ionie, elle a pu continuer a monnayer dans le systeme Lydien meme a-
pres la chute de l'empire Lydien, car elle sot se menager avec Cyrus une
paix honorable.
On peut completer de la maniere suivante a l'aide du tableau C l'ensemble
des divisions du statere Lydien :
Tableau (D)
Divisions du statere d'or Lydien. (poids normaux theoriques).
1 . . . Statere 14,40
3 . . 3/,, Statere . . 10,80
.
I
19 . . . Drachme d'or . 7,20
. .
1/3 . . Tetrobole . . . . 4,80
1 . . . Triobole . . . . 3,60
1 . Heel& oil Diobole. . 2,40
18 . . . . Trihemiobole . . . 1,80
1 12 . . . Obole . . . . . 1 20
1 16' . . . 3 4 d'obole . . . . 0,90
1 . . . 1/2 obole ou Hemiobole. 0,60
1 . . . quart d'obole . . . 0,30
1
96* . . Huitieme d'obole . . 0,15

MONNAIES D'OR ARCHAIQUES DU SYSTEME PHOCEEN

Toutes les villes grecques de l'Ionie n'imiterent pas de la meme fawn le

monnayage Lydien. Quelques unes d'entre elles, celles sans doute qui em-
ployaient les unites de poids Assyro-Babyloniennes et non les poids Lydiens,
au lieu d'adopter simplement les especes Lydiennes comme nous rayons vu
faire a Mile!. Lampsaque ou Ephese ont prefere copier le systeme au lieu des
pieces. Elles firent deriver ainsi leur unite monetaire d'or ou statere Phoceen,
de leur unite de pesee, le talent Assyro-Babylonien. de la meme maniere que
le statere d'or de 14,40 derivait du statere Lydien. Ce dernier est, comme nous
l'avons vu, egal an A de la mine Lydienne de 432 gr.; le statere Phoceen est
de meme 810e de la mine Assyro-Babylonieune de 505 gr. Son poids normal
est done de, '87=16,83. On a donne le nom de Phoceen au systeme de mon-
Rev. 41. 1 t., AI eh, f h . r . II. 15

www.dacoromanica.ro
06 N. C. soma Ze).

naies d'or base sur ce statere, parceque mite opulente cite parait avoir in-
vente ces monnaies, et que les plus anciens stateres de ce genre et les plus
nombreux portent au droit 'Image d'un phoque, armes parlantes de Phocee.
(fig. 9.)
L'invention de ce systeme monetaire, si nous en jugeons d'apres les pieces
archaiques de Phocee, doit avoir suivi d'assez pres les premieres frappes
Lydiennes.
Les pieces au type strie sont anterieures, certainement, ainsi que le recon-
naissent Mrs. Rawlinson, Barclay Head et Lenormant ; mais les pieces au
lion et au taureau accoles par le dos, sont probablement contemlioraines.
Von a cru longtemps que ces monnaies Phoceennes avaient precede toutes
les autres, et la constatation d'un rapport sexagesimal entre leur pesee et le
poids de la mine Assyro-Babylonienne paraissait de nature a, corroborer cette
opinion, partagee par Mr. Brandis. L'illustre Mornmsen (1) a le premier sig-
nale 'Importance de Bette relation qui &lake d'un jour inattendu les ori-
gines de tous les monnayages primitifs et doit etre le point de depart oblige
de leur etude.
Les Phoceens ne se contenterent pas d'adopter pour unite monetaire d'or
le 30e de leur mine, its copierent egalement le mode de division du statere
Lydien. Quoique le nombre des especes connues soit moindre que pour la
serie Lydienne, on reconnait cependant tres bien l'identite du systeme de
fractionnement de ''unite. Outre le statere on trouve des drachmes ou moi-
ties, des hectees ou sixiemes, des oboles d'or ou douziemes des hernioboles
ou vingt quatriemes, enfin des quarts d'obole ou quarante huitiemes, et ce sont
toutes, fractions dj rencontrees dans le precedent systeme.
Apres la conquete de l'Asie par les Perses et l'adoption par eux de la
drachme d'or Phoceenne (la darique) comme principale monnaie d'or, le sy-
steme Phoceen devint dominant et se substitua presque partout aux anciennes
monnaies d'or de poids Lydiens. C'est pourquoi l'on trouve dans plusieurs villes
d'Ionie des monnaies des deux systemes ; it est peu probable que ces pieces
aient jamais pu etre contemporaines comme on l'a cru quelquefois ; ce sont
des monnayages successifs,et les pieces Phoceennes doivent etre en general plus
recentes que celles taillees sur le pied Lydien. C'est ainsi qu'a Sardes memes
nous rencontrons des pieces de ce genre ; ce sont les Nos. 8, 9, 10 et 11 de
notre tableau A ; elles sont d'or pur comme les pieces de Cresus dont nous
avons pule (Tableau A) et leur type est tout a fait semblable ; mais
nous avons dj dit pourquoi on ne pouvait les admettre parmi les Cres&des;
il eut ete &range en effet de voir le plus grand des rois Lydiens abandonner
tout a coup retalon monetaire primitif de la Lydie, pour un systeme tout it
fait etranger. Les quatre pieces 8, 9, 10 et 11 pesent 8,10-2,72 1,36 et
0,71 (Barclay Head). La pre niere est un demi statere ou drachme d'or
Phoceen un peu leger et les suivantes, des hectees, oboles et demi oboles du
(1) Note sur le systeme Metrique des Assyriens. Histoire de la Mon. R. Vol. I, pge 406.

www.dacoromanica.ro
 D. )
TABLEAU DES MONNAIES D'OR ET D'ELECTRUM DU SYSTEME
PHOCEEN EN ASIE MINEURE ET EN GRECE
0

V 6 g6 3
6 I
0 2 I
2 1

0. 2 71:
.0 0
el
0
O
.0
.0 1, to .3 r.
II 9.
Z 4v. S.4'
6 0 ":". 03
NOMS -
w
a 1g I .0 03 Eo .10
o
Aci IA _: 0a Di. I) 1pa 1 7
DES VILLES
a
e3
ccl0

-
le
a.
I
4: no 0
$16' O.
'4
=0
S.
-4ci 03
.7 01

II d
pG 5. 3
0
0.
...
I
...
II M
1 1

1,31 0,30
Phocee . . . El. 16,50 2,72(1k) - 1,44Br 70 6611r 0,34Br 0,15Br
nos
Cyzique
. .
. .
.
.
id. 16,o8
Id. 16,32 I6.,.. .. ..
2,75 Br) 1 8711r
'''
0,65 gZ kg
Zeleia . . . . id. 16,37
Thasos . . . d. 16,32 1 1 1 l!ri
lncertaine au
type de la I I II I I I

tete de lion
(B. H pl. fig.) id. 16,07
Dardanus . . El. -
- 2,76
9,61
- 0,501k cc,
, 3co"
El. -
Selymbria. .
Lesbos. . . id.
Incertaine au
- 2,61
2,52 - 0,58 0,31

type de Larose id. - 2,61

Erythree. .
Egee .
Heraclea. . .
. . .
. id.
id. -
id. - -
2,58 Br)

2,60
1.40 0,64
0,33
Chalcedoine. id 16,10 - - 2,60
Lampsaque id* 15,15 2,65
- 1,30
Mytilene. . .
Methymne. .
I Clazomene .
id'
id 16,10-
id 16,04 -
2,75
2,70 - 0,60

Milet id. 16,39 2.76 0,32

Chios . . . id. 16,10 - 2,80
Incert. (cant.
saillane). . id. 2,87
id. -
Samos.
Chalcis .
Corcyre (ou
id.
. .
. . - 8,64 4,37 2,70
1,43
0.66

Cyrenaique). id. 17,43

Cyme ? . . . El. - 8,64
1,36
Incertaine. a-
nimal k g . 141. - - 1,32 0,62
Athenes (Beu
le) Or - 8,60 4,30 2.88 2,15 1,14 0.72 0,36 0.18
Dariques Per-
ses Or 16.70 - 8.rg -
) Les pieces qui excedent le poide normal de 16,88 eont probablement posterieures aux autres et nor-
xespondent aux monnaiee d'argent de systems Eubolque on Attique; la classification de Mr. Barclay Head
.qui les separe est done our ce point bien fondee.

www.dacoromanica.ro
 SYSTEMES MONETAIRES PRIMITIFS. 227

tneme systeme. Ce premier monnayage des Perses (si l'on adtnet avec nous
qu'ils en furent les auteurs) dut cotnmencer immediatement apres la con-
quete, car la fabrique des pieces est la meme que pour les monnaies de Cre-
sus; it n'y a de change que l'unite. A ces quatre monnaies d'or se rattachent
les quatre pieces d'argent Lydiennes au meme type que nous etudierons
plus loin (voir le systeme Perse) et qui ont avec elles des rapports tres
simples, tandis que l'on essaierait vainement de trouver une relation accep-
table entre elles et les pieces d'or pur au meme type taillees sur le pied
Lydien.
Nous avons reuni dans le tableau suivant (D) toutes les monnaies d'or pale
archaiques, appartenant au systetnes Phoceen (Writes par Mrs. Brandis et
Barclay Head. Ce dernier les divise en deux series ; la premiere, comprenant
un certain nombre de pieces dont le poids excede le chiffre normal de 16,83,
tandis qu'il reunit dans la 2e section, des pieces sensiblement plus legeres
que le poids normal ; on ne s'explique pas facilement le surpoids constant
de certaines pieces et cette question merite d'attirer l'attention ; mais dans
l'etat actuel de nos connaissances on ne peut guere differencier des mon-
nayages dont le point de depart parait etre le meme qui appartiennent a des
villes voisines l'une de l'autre et qui sont divises de la meme maniere.
Voici les poids normaux de toutes les divisions bien constatees du systeme
Phoceen.
1 . . . . StatSre 16,83
12 . . Drachme d'or . . . 8,42
16 , . . . Hectee ou diobole. . 2,8()
1 . . . Obole d'or . . . . 1,902
124. . . . He miobole . . . . 0,70
1
. . . Quart d'obole . . . 0,36
1 . . Huitieme d'obole . . 0,17

Les pieces les plus abondantes de ce systeme sont presque toujours les
hectees et l'on s'est demande pourquoi cette fraction est devenue la domi-
nance; la raison en est je crois, assez simple; l'hectee Phoceenne ou sixieme
de statere Phoceen, pose assez exactement L_ du stalere Lydien de 14,40 ;
1r=2,88 it est done trees probable que ces fractions sont devenues rapide-
ment une veritable monnaie mixte circulant dans les deux systemes et natu-
rellement tres recherchee.
Les rois Perses apres Darius tout en adoptant le systeme Phoceen n'ont
frappe qu'une seule de ses especes la drachme ou darique en or jaune, se
reservant le monopole du monnayage de l'or pur. Les villes Ioniennes ont
continue au contraire a se servir de l'or blanc dans le meme systeme, mais
frappant des stateres et surtout des Hectees. La serie des monnaies d'electrum
taillees sur le pied Phoceen est en general mieux connue que l'autre. Les
pieces du systeme Lydien sont d'une extreme rarete, tandis que celles du sy-
steme Phoce n sont relativement nombreuses et on en rencontre dans toutes

www.dacoromanica.ro
228 r. c. Scum).
les grandes collections. Ces monnaies appartiennent a des poques diverses et
les plus recentes sont contemporaines d'Alexandre On pourrait meme consi-
derer les especes dor frappees par les grands dynastes Macedoniens apres la
chute de l'empire Perse, comme un prolongement de la serie Phoceenne, car
les stateres de Philippe et d'Alexandre sont des copies de la Darique-Perse
ou drachme d'or Phoceenne.
En rsum, les monnayges d'or blanc ou jaune primitifs ont des poids tous
derives des etalons de pesee en usage dans les regions orb ils ont ete inventes.
Le rapport de valeur de l'or avec l'argent, au moins pour ces antiques Opoques,
kali le meme pour toutes les varietes d'electrum ou d'or et egal a 1 : 13,33.
On n'a done nul besoin d'imaginer l'existence d'un metal intermediaire entre
l'or et l'argent, ayant avec ce dernier metal un rapport different du premier.
Cette hypothese au contraire, empeche de reconnaitre le plan uniforme de
ces premieres frappes, et 1e fait important d'une copie lin erale des systemes
monetaires primitifs les uns sur les autres; fait que l'on devait s'attendre a ren-
contrer, qui existe et qui nous sera tout a l'heure d'un grand secours pour
retrouver les veritables series d'argent primitives. Nous pouvons ajouter des
a present que les monnaies d'argent dont le poids est egal a celui des pieces
d'electrum n'ont avec ces dernieres aucune relation ; elles sont derivees d'un
autre systeme et appartiennent a d'autres temps. Si done la theorie de Pe-
lectrum de Mr. Brandis contient une part de verite, elle n'est applicable qu'a
des poques bien posterieures aux premiers ages de la monnaie.

LA MONNAlE D'ARGENT

Au dire d'Herodote, les Lydiens ont frappe les premiers l'or et Pargent. La
veracite reconnue de son recit au sujet de l'or, ajoute un poids considerable
a son assertion au sujet de l'argent. Si ce que nous avons dit de la genese
du talent d'or Lydien est exact et si en effet, un !ingot d'argent de poids E-
gyptien a servi de point de depart a la formation de ce talent, it est plus
que probable que l'on a dd monnayer a la fois les deux metaux ; malheureu-
sement aucun monument monetaire des premieres frappes Lydiennes, n'est
parvenu jusqu'a nous et l'on ne retrouve sur aucune piece d'argent antique
ni le type strie, ni celui du lion et du taureau accoles, caracteristiques des
premieres emissions monetaires Lydiennes. Les quatre pieces d'argent au
type connu du taureau et du lion affrontes, seules pieces Lydiennes connues
et dont nous avons dj parle, appartiennent a la derniere epoque du mon-
nayage Lydien ; leur etude offre cependant un serieux interet.
La premiere (a) fig. 6 (B. H. pl. X n. 3' pese . . . 10,69
la seconde (b) ....... id. . . . 5,44
la troisieme (c) ....... id.
. . . . . . .... . . . 3,56
la quatrieme (d) -- ....... id. . . . 0,78

www.dacoromanica.ro
 SYSTtISIFS MONtrAIRES PRIM1TIFS. 229

El les correspondent aux quatre pieces d'or du memo type, portant les
No. 14, 15, 16 et 17 de notre tableau A et qui pesaient :
No. 14 8,10
No. 15 2,72
No. 16 1,36
No. 17 0,71

Etablissons d'abord avec certitude, la liaison de ces deux series; la plus

lourde des pieces d'argent (a) pesant 10,69, le poids d'or equivalent sera 11::3:
=06,816, ce qui est exactement le dixieme du poids de la piece d'or. Notre
monnaie d'argent (a) appartient done a la famille designee par Mr. brandis
sous le nom de pieces d'argent de 10 an statere d'or et que nous designerons
plus simplement sous celui de famille Perse; c'est le statere d'argent de cette
serie. La piece (b) qui pese la moitie en est naturellement la drachme; la piece
(c) est un tiers de la piece (a), ou un tetrobole d'argent ; enfin, dans la der-
niere petite monnaie (d) malgre la faiblesse de son poids, on ne peut s'empe-
cher de reconnaitre une obole ou douzieme de la piece (a). Notre Berle d'ar-
gent correspond done exactement a. la serie d'or ; ce sont des monnaies con-
temporaines frappees probablement par les Perses dont tiles constituent le
premier monnayage d'argent. Le systeme auquel se rapportent ces monnaies
d'or et d'argent est le systeme Phoceen dont le point de depart, la mine d'or
Assyro- Bahylonienne, est etranger a la Lydie. Les poids de cos monnaies ne
peuvent done rien nous apprendre sur les poids des especes primitives Ly-
d enues; mais it n'en est pas de meme au sujet du mode de division de l'unite
d'argent et de la relation qui lie les pieces d'or aux pieces d'argent. Le fait de
voir les Perses employer le systeme connu et Lydien de la drachme et de l'o-
bole pour le fractionnement de leurs premieres frappes d'argent en Lydie, con-
stitue une forte presomption de l'existence en ce pays, de monnaies d'argent
toupees sur le meme modele. Le fait que leurs premieres especes d'or valaient
exactement dix de leurs principales pieces d'argent, est un indice qu'une rela-
tion de meme nature reliait les unes aux autres les premieres monnaies d'or
Lydiennes que nous connaissons aux premieres pieces d'argent Lydiennes
aujourd'hui inconnues. Nous pourrions immediatement conclure, mais pour
mettre en valeur toute l'importance de ces observations, it est preferable d'e-
tudier d'aburd les autres systemes archaiques de l'argent et de bien etablir
leer mode de derivation reciproque.
Nous avons dit que les monnaies d'or pale du systeme Phoceen avuient
remplace de bonne heure sur presque toute la cote Asiatique les monnaies
d'or pale du systeme Lydien. On pent done s'expliquer facilement pourquoi les
nomhreuses series d'argent des villes Grecques de l'Asie Mineure sont pres-
que toujours en relation avec les monnaies d'or du systeme Phoceen et fort
rarement avec celles de l'autre systeme. Ce fait a contribue sans doute a cor
roborer des idees deja preconeues sur le lien primordial qui devait rattacher

www.dacoromanica.ro
230 M. C. SOUTZO.

tous les monnayages aux unites de pesees Assyro-Babyloniennes. II n'est

done point extraordinaire que Mr. Brandis ait considers comme primitifs les
deux grands systemes monetaires qu'il a reconnus dans les series d'argent
Asiatiques; celui dont la piece principale d'argent vaut -if5-- du statere d'or
Phoceen, et celui dont les pieces valent ii-- de notre demi statere Phoceen
considers par lui comme l'unite d'or de ce systeme.
Nous appellerons Phenicien avec Mr. Barclay Head le premier 'de ces
grands systemes, et nous donnerons le nom de Perse au second. C'est a ces
deux formes que peuvent se recluire presque tons les monnayages d'argent de
1'Asie Mineure. Si Pon examine cependant avec attention les series d'argent
des villes de l'Asie Mineure que Mr. Brandis considere comme anterieures a
Darius (Brandis p. 386-402), on remarquera que sur 16 villes ou pays in-
diques par lui comme possedant des monnaies archaIques d'argent, deux seu-
lement, la Lydie et Milet, ont des series du systeme perse (10 au statere,
Brandis), trois, des monnaies d'argent du systeme attique (Eubdique, Brandis),
Chalcedoine, Tenedos (1) et Methymna. trois, des series d'argent du systeme
d'Egine, Heraclee, (2) Cyme et Teos, et que le plus grand nombre, Lamp-
saque, Abydos. Dardanus, Clazomene, Ephese, Erytree, Chio(3) ont des mon-
nayages d'argent qui ne rentrent en apparence dans aucun des systemes
precedemment indiques. On ne voit que fort pen de pieces de 15 au statere et
seulement en deux endroits des pieces de 10 au statere. Cela nous indique
deja que les monnaies d'argent tres archaiques n'appartiennent pas en gene-
ral aux deux systemes Phenicien et Perse. On remarquera aussi In multi-
plicite des systemes precisement a Page primitif ou l'on devait s'attendre a.
trouver une monnaie type et des imitations. A ces raisons d'ordre theorique
qui devaient tendre a. rejeter Is deux systemes Phenicien et Perse comme
les primitifs viennent s'ajouter des raisons de fait qui ont une importance
decisive. Les savants les plus competents dans Part difficile de classer d'un
coup d'ceil l'age des oeuvres plastiques que nous a laisse l'antiquite, Mrs. Le-
normant el Barclay Head, ont reeonnu que les monnaies d'argent d'Egme sont
d'une fabrique anterieure et plus primitive que celle de Unties les pieces d'ar-
gent connues de 1'Asie Mineure appartenant aux systemes Phenicien et Perse.

Systeme d'argent Eginete.

Nous avons demontre, en etudiant plus haut les monnaies d'or, que la serie
d'argent d'Egine etait etroitement liee aux stateres d'or du systeme Lydien.
Nous avons etabli en 'name temps que le poids normal du statere d'argent

(1) Les monnaies de Tenedos classees par Mr. Brandis comme especes attiques sont
en realite de poids Eginete.
(2) Les monnaies d'Heraclee ne sont probablement pas de ce systeme.
(3) Mr. Brandis indique aussi Phocee, mais it est probable que cette vine a fabrique
des monnaies de poids phenicien.

www.dacoromanica.ro
 SYSTUES MONItTAIR ES PIUMITIFS. 231

Eginete Mail 12,80 et qu'un statere d'or Lydien de poids normal, (14,40) va-
lait exaetement 15 stateres d'argent d'Egine. Enfin nous avons fait ressortir
l'analogie du mode de division du statere d'or en deux drachmes et en dome
oboles avec le mode de division connu et tout semblable du stulere d'argent
Eginete. II nous reste a comparer les deux series au point de vue de la
valeur.
Tableau a)
Valeure dee monnaice d'or Lydiennee en Statires Drachma et obolee d'argent Eginhtee.
Paid, dee pace, Valour en &Wires Valeur en Valour on
d'or d'argeni drachms choler
1 Statere d'or Lydien de 11,40 Taut 15 !astern d'argeat Mine de 11,80 on 30 drachmas de 6.40 on 180 doles d'argent

3 4 Statere d'or Lydien 10,80 id. 111 , 135 dale'

21 2
1 2 on draehtne d'or . . . 7,20 id. 71 2 Stateres d'argent 15 90
1 3 ou Tetrobole d'or . . 1,80 id. 5 10 60
1/4 on Triobole 3 60 id. 33 , 7112 45
1 6 on Diobole 2,40 id. 21/2 5 30
1 8 on Trthemiobole . . . 1,80 id. 17 6 31 , 21 2
1 12 on obole 120 id. 11 , 21 2 15

1 16 on 3 , d'obote. . . 0,90 id. 15 16 de etatire 17 e 111 a

1 21 on 1 2 obole . . . . 0,60 id. 5 s de [Mire _ 11 , 71 2
1 /4e on 1 , d'obole. . . . 0,30 id. 516 de entire 5 33 a
s
196 011 1 8 d'obole. . . . 0,15 id. 5 32 de etatere 5
16
P 8

On remarquera que la valeur des pieces d'or est toujours difference de

cello des pieces d'argent. 11 n'y a done nulle part double emploi et l'on peat
effectuer grace a la diversite des coupes, des paiements excessivements mi-
nil-nes avec des monnaies de metaux precieux sans avoir besoin de recourir
a des appoints en cuivre (1).
Les monnaies d'Egine ne nous presentent que des staleres, demis, quarts,
douziemes et vingt quatriemes, c'est a dire: le statere, drachme, triobole, obole
et demi obole. Ce sont probabletnent les pieces que l'on frappait le plus corn-
munement a Egine, mais le systeme comporte un plus grand nombre de di-
visions ; ce sont les mernes que pour l'or et leurs poids normaux sont :
Tableau (P)
Poide norm aux dee monnaies d'argent du eyeame d'Egine.
t 12,80 (Statere)
14 6,40 (Drachme)
13 4,26 (Tetrobole)
14 3,20 Triobole.
16 . . . . 2,18 (Diobole)

(1) On observera aussi que les petites fractions de l'or ne valent par toujours un nom-
bre rood des petetes fractions d'argent correspondantes comme si a. l'origine on n'avait pas
rherche IL creer un systeme mais suplement poincoune pour en faire des monnaies les
deux series de ]ingots d'or et d'argent qui servaient au poids independamment rune
de rautre.

www.dacoromanica.ro
232 M. C. SOUTZO.
. . 1,60 Trihemiobole
14.2 . . . 1,06 tObole)
116 . . 0,80 (3 4 d'obole)
24 . . 0,53 Hemiobole
1/46 . . . 0,264 Quart d'obole
1/96 . . . 0,13 Huitieme d'obole.
On frappait cependant de preference les cinq divisions, Statere, Drachme,
Triobole, Obole et demie obole, et ces monnaies ont toutes des rapports de
poids, simples, avec roilten Egyptien ou plat& son dixieme, le kite.
Le statere d'Egine est, nous l'avons dit, egal a 34- de kite.
La drachme sera done egale a 2/8 de kite.
Le Triobole 113 de kite.
L'obole 1 9 de kite.

et I'llemiobole 1
18 de kite.

Les autres fractions ont avec les poids Egyptiens des rapports un peu plus
complexes en apparence, ce sont pourtant des fractions simples du 60e de l'outen
d'argent. II se pourrait done que ces fractions 4 8 de kite, 2 3 de kite, 1/8 de
kite, 1/3 kite, 118 kite etc. fussent les poids des lingots monetaires d'argent qui
circulaient en Lydie avant rinvention des monnaies proprement dites (voir
le tableau final (T).
Le systeme d'Egine est stlrement oriental et tres ancien, mais on ne le
trouve guere en Asie Mineure que dans les trois villes de Teos, Cyme (Bran-
dis 390) et Tenedos :
Cynic 116os
Stateres . . . . 11,40 a 1281'
Stateres 11,41 a 12,17
Hemioboles . . . 0,41 it 0.69
Drachme . . . . 5,75
1/4 Statere ou Triobole 2,67 a 2,76
'Modes Diobole 2,10
Diobole Eginete-2,10-2,01-1,80-1,78 Triherniobole . . . 1,23 it 1,25
Trihemiobole ,-1,65. Hemiobole 0,57

En general les monnaies d'Egine sont sensiblement plus legeres que le

poids normal et ne pesent pas plus de 12,46 a 12,60; ce sont done en realite
de veritables monnaies mixtPs car 12,60 est le quarantiemc exact de 505 gram-
mes, poids de la mine legere Assyro Babylonienne, et d'autre part le statere
d'or Phoceen de 16,83 vaut exactement 18 pieces d'Egine de 12,46 (car
224gr,34
18
= 126' 46). Les pieces d'argent d'Egine etaient de fait des monnaies d'un
usage fort commode concurremment avec les stateres d'or de systeme Pho-
ceen qui circulaient dans les cites grecques et cela nous explique d'une part,
l'extension considerable de ce monnayage en Grece, de rautre la persistance
de ce systeme en ce pays, meme apres la disparition complete du veritable
statere d'or correspondent a cette serie d'argent (le statere Lydien) et son
remplacement general par les stateres de poids Phoceens et Perses. On re'

www.dacoromanica.ro
 SYSTVILES MONgTAIRRS PRIDIITIFS. 233

marquera que le statere Phoceen (16gr83), valant 18 pieces d'Egine, sa

moitie en vaudra 9, le quart 41/2 ou 9 drachmes Eginetes, le tiers, trois, l'hec-
tee (la fraction la plus repandue du statere d'or Phoceen) valait 3 pieces
d'Egine, at l'obole d'or Phoceenne, juste une drachm d'argent Eginete. Ces
deux monnayages, l'un d'or, l'autre d'argent, issus de deux sources tout it
fait differentes, semblent ainsi crees l'un pour l'autre et l'on se rend tres
bien compte, pourquoi, plus tard a des epoques posterieures, des villes grec-
ques comme Thebes, qui employaient des monnaies d'argent de poids Egi-
nete ont pu frapper des pieces d'or de poids Phoceen.
Nous avons dit, au debut de notre etude, que les monnaies d'argent d'Egine
correspondaient exactement a, la grande famille de pieces d'argent designee
par Mr. Brandis sous le nom de monnaies de 15 an statere d'or Phoceen et
par Mr. Barclay Head (dont nous adopterons la denomination) sous celui de
famille Phenicienne. Avant de comparer ces deux families de monnaies, don-
nons un rapide apercu du systeme Phenicien.
Systeme d'argent Phenicien
Le statere d'or Phoceen, normal, nese 16,83 et son equivalent en argent
(16,83X13 33) = 224 gr 34. Le quinzieme de ce dernier poids (=14,95)
sera le statere d'argent normal Phenicien ; son mode de formation est
done le meme que pour le statere d'argent Eginete, mais avec un point
de depart different. Monsieur Brandis a etudie avec un soin particulier ce
systeme qui occupe une Tres grande place dans la nutnismalique de I'Asie Mi-
neure et qui semble etre le plus ancien systeme d'argent connexe du staterer d'or
Phoceen. Les sections cependant que Mr. Brandis a essaye de creer dans cette
grande famille monetaire en separant les monnayages Grecs en deux et en fai-
sant des series Orientales une classe tt part, ne paraissent pas tresjustifiees. L'on
ne pout meconnaitre, au contraire, l'unite manifesto de toutes ces monnaies.
Monsieur Barclay Head considere la piece principale de cette fatale, pesant
14 a 158T comme un letradrachme, mais c'est en realite la, runite ou statere,
celle de 7 h 71 gr- est une drachme et le statere d'or qui leur correspond doit
etre la piece de 16,83 et non sa moitie (8,42).
Les divisions indiquees par Mr. Barclay Head( l) seront done pour nous l'u-
nite, la demie, le quart, le sixieme, le huitieme, le douzieme, le seizieme et
le vingt quatrieme. Nous avons dj rencontre toutes ces fractions dans les
divisions de la serie d'or Lydienne at dans la serie d'argent Fginete; le mode
de division est done bien ici le meme que pour les dites series, c'est a dire
le mode de fractionnement Oriental de la piece principale en drachmes at
oboles. En restituant aux pieces indiquees par Mr. B..irelay Head leurs noms
veritables et ealculant leurs poids normaux d'apres le poids normal du MR-
'ere d'argent Phenicien on a :

(1) Synopsis etc. pag. 121,

www.dacoromanica.ro
23A
M. C. SOLITZO.

Tableau (y)
Poi& normaux thiorku 8 des pieces d'argent du systeme Phenicien.
grammes
1 Statere 14,95
1

16.
Drachme
Triobole
Diobole . .
..... .
. . .
7,47
3,74
2,49
I Trihemiohole 1,87
1a Ohole 1,24
1
16 3 4 d'obole 0,93
1 24 Hemiobole 0 62
1/48 Quar d'obole 0,31

Outre ces monnaies on rencontre aussi quelquefois le double statere d'argent

on tetradrachme; nous citerons comme exemple les grosses pieces d'argent ar-
ehaTques d'Abdere qui passent generalement pour des octodrachmes mais sont en
realize des doubles stateres ou tetradrachmes Pheniciens. Les divisions de notre
tableau Phenicien sont, on le voit, identiques a celles de noire tableau Egine-
le ; ceci, joint au mode de formation semblable de l'unite, nous in lique de la
maniere la plus manifeste l'imitation de l'un des deux tnonnayages par l'autre,
et comme les monnaies d'Egine sont de fabrique plus ancienne, comme elles
se rapportent au starere d'or veritablement primitif, Landis que les autres
sont connexes d'une serie d'or eopiee sur la primitive, on en peut conclure,
it me semble, que la serie d'Egine est le modele et la Phenicienne sa topic.
Dans Velat actuel de nos connaissances on ne peut fixer avec certitude le
lieu oh la serie Phenicienne a etc inventee ; it est probable cependant que ce
monnayage a pris naissance a Phoce, . Les inventeurs du systeme d'or Pho-
(teen ont du frapper aussi de l'argent et tout semble prouver , comme
nous le verrons plus loin, que l'autre grand systeme, connexe du statere d'or
Phoeeen, est d'invention Perse, et par suite tres posterieur aux premieres
frappes d'or Phoceennes. Les petites pieces archeques d'argent, classees
par Mr. Brandis e, Phocee (page 397) pesent 3,68 a 3,79 ; ce sont done tres
probablement des Trioboles (ou demies drachmes) du systeme Phenicien dont
le poids normal est de 3,74P. Mais elles pourraient etre egalement des te-
iroboles de poids Perse ; on ne peut done guere en tirer une conclusion re-
lativement au systeme d'argent primitif de Phocee. Les rapprochements que
nous avons faits, entre le monnayage d'or Lydien et le monnayage d'argent
Eginete, s'appliquent completement a la serie Phenicienne dans ses rapports
avec les pieces d'or de poids Phoceen et Fon obtiendrait pour ces ralations
un tableau tout semblable a notre tableau (ex).
L'on trouvera du reste a nouveau Vindication des valeurs du statere Pho-
ceen en drachmes et oboles Pheniciennes a la fin de notre travail dans le ta-
bleau general oil nous resumons l'ensemble des faits constatOs au coup do
cette etude (voir le Tableau T).

www.dacoromanica.ro
 SYST$MES MONETAIRES PB1MITIFS. 235

Systeme d'argent Perse

Examinons maintenant les monnaies d'argent qua Mr. Brandis appelle pie-
ces de 10 au statere d'or et que Mr. Barclay Head repartit dans ses deux so-
ries Babylonique et Perse (Synopsis p. 121); le nom qui convient le mieux a
ce systeme est celui de famille Perse parceque les pieces les plus archaYques
de cette espece paraissent etre les monnaies d'argent au type du taureau et
du lion affrontes, frappees par les Perses It Sardes et dont nous nous sommes
dja, occupes. Le point de depart veritable de celte serie est le statere d'or
Phoceen de 16,83 et non sa moitie; ce seront done pour nous des monnaies
de 20 et non de 10 au statere d'or.
Le poids d'argent equivalent au statere d'or Phoceen de 16,83 &ant 224,34gr,
le statere d'argent Perse normal pesera 2%34 ou 11,22. Voyons d'abord
le mode de division de ce statere. Mr. Barclay Head, dans son Synopsis
(p. 121), indique pour cette famille les fractions suivantes : l'unite, la moi-
tie, le tiers, le quart, le sixieme, le huitieme et le douzieme. Nous nous trou-
vons done de nouveau en presence du mode de fractionnementque nous avons
rencontre d'abord dans la serie d'or Lydienne, puis dans la suite d'or Pho-
ceenne; et pour les monnayages d'argent, dans le systeme d'Egine et dans sa
copie la serie Phenicienne. C'est encore et toujours le systeme divisionnaire
de la drachme et de l'obole et nos fractions sont : le statere, la drachme, le
tetrobole, le triobole, le diobole, le trihemiobole et l'obole dont les poids nor-
maux calcules sur le pied du statere normal de 11,22 soot les suivants ;
Tableau (3)
Pads normaux des pieces d'argent du systeme Perse
grammes
1 Statere. 11,22
1 Drachme 5 61
1 Tetrobole . . . 3.74
I Triobole 2 80
16 Diobole . 1,87
18 Trihemiobole . . 1,40
1 19 Ohole 0 93

11 faut joindre a ces monnaies le double statere qui se rencontre aussi quel-
quefois et qui pose normalement 22gr,44. Cette serie nous presente une seule
espece nouvelle, le tiers, ou tetrobole que nous n'avons pas encore rencontre
dans les deux autres families d'argent mais que nous avons dj eu l'occasion
de voir dans la serie d'or Lydienne,
Les relations de ces pieces d'argent avec In serie d'or Phoeeenne nous sont
donnees par le tableau suivant ;

www.dacoromanica.ro
236 M. C. SOTITZO.

Tableau' (e)
Ira tears des pikes d'or du systeme Phocien en stateres draehmes et oboles
du systems Peru
Stateres Perses Drachmes Oboles
d'argent
1 Statere d'or Phoceen de 16,83 vaut. . 20 . ou. . 40 . . 240
3 s P 1. 7) D 15 . ou. . 30 . . 180
12 Statere ou drachme d'or vaut . . . 10 . ou. . 20 . . 120
1/3 . . Triobole 613. ou. . 1313. . 80
1, Statere ou triobole d'or 6 . ou. . 20 . . 60
1/6 Hectee ou Diobole . . . 1 3. ou. . 613. . 40
'18 Trihemiobole 21 . ou. . 6 . . 30
1112 Obole. l' 3. ou. . 313. 20
VI, 3, d'obole 114. ou. . 2' 2. 15
'/ Hemiobole 76. ou. . 18/3. . 10
148 Quart d'obole 5 0. ou . 518 5
19s Huitieme d'obole 5,24 ou. . 1; 16 . 2

11 existe aussi une relation simple entre le poids normal du statere Perse
de 11,22 et celui de in mine Assyro-Babylonienne de 505e'.. Le statere Perse
est le 45. de cette mine n.45. Ce rapport important a ete signale pour
la premiere foil par Mr. Mommsen (1). La drachme est le 90. de la mine
d'argent ou 114 60. et l'obole, le 540 de la mine ou 10/9. du soixantietne
de la mine. Or ]e 60. de la mine est le poids de la drachme d'or ; par suite,
l'obole d'argent pese normalement 1/9 de la drachme d'or, et comme la
drachme d'argent nese six oboles, elle aura toujours pour poids normal les
6/9 ou 2 8 du poids de la drachme d'or ou le tiers du poids du statere
d'or. C'est ce que l'on pent du reste constater directement 1983 = 5,61,
c'est a-dire exactement la drachme d'argent.
Sisteme d'argent Lydien on Primitif
Nous avons vu que les ,noanaies d'or Phoce, nry s etaient une imita-
tion litterale des monnaies d'or Lydiennes et que l'antique systeme divi-
sionnaire oriental de la drachme et de l'obole leur &ail commun. En e-
xaminant les monnaies d'argent, nous avons reconnu un premier systeme,
1'Eginete, derive du statere d'or Lydien et divise de meme en drachmes
et oboles dont l'unite egale le 15 en valeur du statere d'or Lydien. L'e-
tude du systeme d'argent Phenicien derive du statere d'or Phoceen, nous a
demontre ensuite que le systeme divisionnaire de ces monnaies etait en-
core identique aux precedents et que le statere d'argent Phenieien, 150 du
statere d'or Phoceen, etait une copie exacte du statere d'urgent d'Egine. Ainsi
done, a chaque systeme antique de monnaies d'or ou d'argent derive des poidls
Lydiens, nous avons VII correspondre un systeme analogue d'or ou d'argent
divise de memP et derive d'une maniere identique des pods .clssyro -Baby-

(1) Note sur le systeme metrique des Assyriens. Hist. de la M. R. pag. 406,

www.dacoromanica.ro
 SYSTEMES MONETAIRES PRIMITIFS. 237

lonitns;l'intitation dPs monnayages antiws les tins sur lrs attires devient
done un fait que l'on nr petit recuser. Aussi lorsque l'on rencon ire un
systeme d'argent particulier comme la serie Perse , divise encore par
drachmes et oboles comme le vieux systeme d'or primitif Lydien, mail derive
des poids Assyro-Babyloniens, Pon est en droit de le considerer de mime
comme un monnayage d'imitation et dr rechercher, quel a pu etre son premier
modele derive des poids Lydiens. Cette recherche n'est ni longue, ni difficile
car it suffit pour obtenir l'unite d'argent type de la faire deriver du statere
d'or Lydien de la mime fawn que le statere d'argent Perse derive du statere
d'or Phoceen. En lui appliquant ensuite le mode de division de la drachme
et de l'obole, tel que nous le rencontrons dans la serie Perse, nous forme-
rons la serie Lydienne correspondante. be statere d'argent ou l'uniie s'ob-
tient en prenant le vingtieme du poids de Pargent equivalent it un statere d'or
Lydien soil 14,40 20X 13,33 9x'.60 et l'obole-9'6
12
0 80
Nous en pouvons deduire la serie normale suivante :

Poids normaux des prototypes Lydiens ou Primitifs de its Sdrie d'argent Perse

1 Statere , 9,60
12 Drachme . . . . . 4.80
1 Tetrobole . . . . . 3,20
1
4 Triobole . . . . 2,40
16 Diobole 1,60
18 Trihemiobole . . , . 1,20
114 Obole 0,80
1 16 3 4 d'obole 0,60
1/94 Hemiobole 0,40
118 Quart d'obole . . 0.20

Nous avons vu tout a l'heure que le statere devra peser 415 de la mine Ly-
dienne; 45 egale en effet 9,60.
be poids normal di] statere de Bette serie est lout it fait remarquable car
c'est exactement un kite dixieme de l'outen Egyptien. Celle relation nous
reporte A l'origine mime du monnayage de l'or Lydien et it en resulle one
forte presomption pour reconnaitre dans ce systeme d'argent, la premiere
serie d'argent Lydienne. Nous avons deja fait remarquer que les premieres
monnaies d'argent, frappees par les Perses en Lydie etatent des pieces de
20 au statere d'or ; its paraissent done avoir trouve en Lydie un prototype de
systeme Lydien correspondant, c'est a-dire notre statere de 9,60. Nous Hp-
pellerons systeme d'argent Lydien ou 6yste,me pronotif notre serie theorique
basee sur un statere d'argent pesant t kite Egyptien (9gr,60). Si nous corn-
parons cette serie a la serie d'or Lydienne nous obtenons le tableau suivant

www.dacoromanica.ro
238 M. C. sotfreo.
'leaner des pikes d'or Lydiennes en Oaten* Statene drachms et bole&
du systeme prinsitif d'argent
1 Staters d'or Lydien de 14,40 rant 20 &Meru d'argont pritnitifs ou 40 Drachms on 240 Obo les on 3 %tens
3 a Trois quarts li 30 180 11 2 Wei
I es
Drachma ID 20 120 I Outea

I 3 Tetro tole V3 131 3 80 I3 d'onten

I a Triobole 5 10 60 12 Outgo

1 6 &tie on diobole . . , 31 3 82 3 43

1 a Tribemiebele 21 2 5 30
1A2 Obole d'or ; . 1g 3 31 3 20 111/348 (1110Ouniet"enn

1 16 Troia quarto d'obole. . II 21 , 15 118 Onto.

1 24 Hemiobole r 12 3 10 1 il MI
1 48 Quart d'obole 5/,, 516 5 1/2, Onten
1 3, Iaitieme d'obole . . . . 5 33 21 2 148 Onten
5 12

Le poids des pieces d'argent primitives en outens, kites et fractions du 60e

de la mine Lydienne nous est donne par le tableau suivant :
Tableau (71)
Fractions 60e de la mine d'argent
Double statere ou Tetradrachme : Outen ou . . 2 kites . . . 83 de 60e
Statere 10 Outen ou . . 1 kite. . . . 4/3 de 604
1
Drachma . . . Outen ou 1
2 kite. . . . 2 3 de 60e
i Outen ou
Tetrobole . . .
80
. 1 3 kite . . . % de 60'
Triobole . .
i Outen 3U . 1 kite . . . 13 de 604
' 40
1
Diobole 60
Outen ou . . . 24 de 608
T;ihemiobole . .
i Outen ou 11/68 kite . . 16 de 606
IT)"
tt ee .

Obole
i Outen ou . 114 kite . . . 19 de 608
120
J.
Trois quarts d'obole. 160
Outen ou . 1 16 kite . . . 112 de 60e
1-16miobole . .
i Outen ou . 124 kite . . 1 18 de 60e
. . .
290
1
Quart d'obole . . . Outen ou . 148 kite . . . 1/38 de 60e
980

La comparaison des valeurs de la serie d'or Lydienne en Outens d'argent et

fractions d'outens avec celle des valeurs de la serie d'argent primitive en kites
d'argent et fractions du kite nous permet de constater qu'elles se correspondent
eompletement. La piece d'argent de 2 kites ou double statere a pour analogue
la piece d'or de 2 outens, ou le statere d'or. Le statere d'argent vaut 1 kite et
la drachme d'or 1 outen; les pieces suivantes d'argent sont des 12, 1/8, 14, 16,
' 81 1 121 1 HO 1241 1 48 du kite et les pieces d'or correspondante sont pour va-
leur le 1/2, 1 8/ 1 4, 1 6/ 1 112, 1 24/ 1 48 de l'outen (1).
leur 3) 3)

D'autre part les poids des pieces d'or en 60e de mine sont les suivants : 2,

(1) II est Lou de remarquer que les pieces d'or et d'argent qui se correspondent ainsi
ne portent pas le meme nom dans les 2 series; ainsi Mole d'or correspond au Diobole
d'argent, le diohole d'or au tetrobole d'argent et ainsi de iuite.

www.dacoromanica.ro
 SYSTURS MONETAIRKS PIi1M11IFS. 239

11 2) 11 2 8) 1 21 1137 1 41 1du 60 de la mine d'or; et ceux des

7 1/$7 1 121 1 241 14
pieces d'argent : 1
t 2 4
I is, I 88 du 60e de la mine
1 2 1 1 1

d'argent. L'economie de tout ce systeme divisionnaire nous reporte bien aux

poques primitives oft les multiples de l'outen et du kite et leurs fractions les
plus simples, la moitie, le tiers, le quart, le sixieme & circulaient sous forme
de lingots monetaires de poids fixes et n'etaient pas encore de la monnate;
it parait vraisemblable que les premiers monnayeurs ne firent que poin-
conner ces lingots d'or et d'argent en leur conservant lee poids et les valeurs
dont on avail ('habitude de se servir. Les equivalents en argent des pieces d'or
ont des poids multiples ou fractions simples de l'outen d'argent; mais le
poids des pieces d'or elles meme est toujours fraction entiere du poids de
l'outen ou du kite.
8
1 . . . Le statere d'or pese . . . 13 2 kites ou . .
' 20
d'outen d'or
0
314
. . Le trois quarts 1' 8 . . .
go
s
12 . . La drachme d'or . . 3 4 de kite. . .
-To
1
1
3 . . Le tetrobole i 2 kite 2-0
1/4 8
. . Le triobole 3
8 80
1
1
6 . . . Le diobole 1/4
40
1/8 3
. . Le trihemiobole . . 34 6 UK/
i 12 . . L'obole d'or 18 de kite
1

8T
8
146. . . Le 3 ,1 d'obole 3/32 de kite 820
I
1 24 L'hetniobole 1 is de kite 160
1
1 48. . Quart d'obole i
820
1
1 96 . Huitieme d'obole . . . , I 62 de kite 640

Les poids des pieces d'argent sont des fractions simples de l'outen d'ar-
gent, et lee poids des pieces d'or sont des fractions un peu plus complexes
de l'outen d'or. D'autre part, les poids des pieces d'or sont des fractions sim-
ples du 606 de la mine d'or Lydienne (de 4329r.) et les pieces d'argent, des
fractions un peu plus compliquees du 60 de la mine d'argent Lydienne
(4326'.).
Pour fixer le poids unitaire de la serie primitive d'argent et reconnoitre son
mode de division, nous n'avons eu jusqu'ici recours qu'a des considerations
theoriques. Les observations et relations qui nous y ont conduit sont de tres
grand poids et ('existence dune suite monetaire d'argent primitive de ce
genre, presente toules les probabilites; nous ne pourrons cependant acquerir
la certitude que les monnaies primitives d'argent apparliennent h (Tile eerie
que loreque nous aurons retrouve en fail, des monnayages d'argent de ce
systeme. Il n'est guere possible de faire utilement cetle recherche que dans
les grander collections, car la fabrique des pieces est un element tree impor-
tant de classemenl. Nous allons essayer, neanmoins, de reconnoitre parmi

www.dacoromanica.ro
240 M. e. SOUTZ0.

les monnaies archaiques ciiees par Mr. Brandis, celles qui peuvent entrer
dans les cadres de la serie primitive Lydienne. Nous commencerons notre
etude par l'Asie Mineure et par les 15 villes on Mr. Brandis a indique l'e-
xistence de monnaies archaIques d'argent.
HERACLEE
poids des pieces
(1) . . 3,05
(2) . . 2,95
(3) . . 2,94
(4) . 2,75
(5) . 2,29

Monsieur Brandis considere ces monnaies comme des fractions du siatere

d'argent d'Egine; le No. (1) serait done pour lui un triobole dont le poids normal
est de 3gr,20; mais celte piece peut tout aussi bien etre un tetrabole primitif
Lydien qui a exactement le meme poids et cela permettrait de considerer
le No. (5) comme un triobole primitif dont le poids normal est de 2,40, tandis
nue la piece est Strop Legere pour un Iriobole de poids Eginete, trop lourde
pour un diobole; nous proposons done de les Glasser ainsi qu'il suit :
9,06 i
2 95 Tetrobole Lydien (poids normal 3,20)
2,75 1

2,29 Triobole Lydien (poids normal 2,40)

ABYDOS.

1) 3,79 1Ces trois monnaies ne peuvent appartenir au /nem systeme. Le No (1)

(2) 3.11 ,est surement un Triobole de poids phenicien dont le poids normal est
(3) 2,99 1de 3,75; les autres me paraissent etre des tetroboles Lydiens sembla-
bles it ceux d'Heraclee. On aura done :
3,11
Tetroboles Lydiens (poids normal 3,20).
2,99

DARDANOS.
(1) 9,79 I Ces deux pieces sont probablement un Triobole et une obole de poids
(2) 1,15 1 Phenicien.

TENEDOS.

8,15 piece de poids EuhoIque ou Attique en apparence mais qui est peut etre en realite
un trois quarts de statere d'Egine.
2,10 2,01-1.80, 1,78. Diobole Eginete (normal 2.12)
1,56 Tribemiobole Eginete (normal 1,59)

CYME
12 11,90 11,80 11,40 Statere d'Egine (poids normal =12,80).
0,59-0,46-0.43 0,41 Hemiobole d'Egine (poids normal -0,53 .

www.dacoromanica.ro
 relative de
F.
TABLEAU GENERAL DES SYSTEMES PRINK
a.
ERRS4Rgoa
Valeur relative de
U

MONNAIES D'OR DU SYSTEME LYDIEN

Talent 25920 n 9
Mine
Staten
432
Mine
42,9.9842EgsR-. a
14,40 Poids d'argent equivalent 191,95
g
so
Obole --Mine
360
1,20 Poids d'argent equivalent 16g. I d'outen.
(i0

2 E
4' .. O.- f,'.*::.
.. s i42 .,
w
C ,.
g '.0
0 ..,
:,
c 0'.

go5.
0
Q c

6.:,..
, a
zv
1' v.rn*

.,,z0tEi.
...
MONNAIES

0 0 col 0 D'OR
5 4 i2
e.
F
9
so 2 2 240 40 20 1/ Statere d'or . 14,40 15 30 180 49
F 3
60 11/9 11 180 30 15 3 Statere . . . . 10,80 111 , 135221 13
3
3
40 1 1 120 20 10 wudt 42
Stat. ou drach. 7,20 71/s 15 90 29
120 23 23 80 131 3 623 ou Tetrobole 4,80 5 10 60
3
80
1
2 12 60 10 5 P . 1/ ou Triobole . 3.60 33 7L/9 45 9
I
40
1 1
40 67 3 31 3 6 Diobole. . . . 2,40 21/,, 5 30 22
27
141 1 3 30 5 219 18 Triherniobole 1,80 12/6 3 221 2 I 18
3160 4 4
1 1
6 1: 20 31 3 123 12 Obole d'or . . 1,20 114 2 9 15 1/22
3
390
1 1
a 15 2'0 114 16 , d'obole . . 0,90 35/16 11 9 111 , 1

1 160 1 12 2 19 10 12 3 5
6 1 24
Hennobole . 0,60 58 11 71 1/54
1
124 121 6 566 512 I 48 Quart d'obole 0,30 5/16 58 33
190 1 108
1
640 1 48 14 21 5/1 5/94 1/96 Huitieme d'ob. 0,15 5/32 5 16 17 8 I 2,6

MONNAIES D'ARGENT DU SYSTEME LYDIEN

(a) (b)
Systeme Primitif Systeme d'Egin e
unite de 20 an s atere d'or de 14 40 unite de 15 au statere d'or de 14,40
Statere it rgentilo oaten Egypt's et5de 1a mine d'Irg. on de60e Statere 1113 kites Egyptiens peee 12,80 nut 0,96 d'or
Statere pese 9.60 et vaut en or 0,72 Obole . . . pese 1,06 vaut 0,08 d'or
Ohole pese0,80 32106 Outen. Vaut 0.06 d'or

NONNAIES
2 g .;
q ao
0 MONNAIES g s t c
0E C.-0 E
!
d'argent .- c d'argent e.
a.41
2 Double tatere . 19 20 12 9110 83 2 Double statere . e5,60 830 .16
1 Statere . . . . 9,60 6 1 20 43 1 Statere . . . . 12.80 4/30 8
3 4 Statere . . . . 7.20 4112 3 0 1 3 4 Statere . . . 9,60 3 6
1 , ou drachme . 4 8J 3 1 ,0 2/3 1 , cm Drachme . . 6 40 240 4
1 3 Telrobole . . 3,20 2 4 1/3 Tetrobole . . . . 4.26 a/K, 6/3
9130
14 MO} 01 . . , 2 40 11 2 I/40 1/3 1 Triobole. 3,20 1/30 2
1 6 Diobole . . . . 1,60 1 1,60 2 9 1
6 Diobole 2,13 2/20 .1

1
8
Triliem obole . 1.20 3 4 1 go I6 1/8 Tribemiobole . 1.60 2/60 1
I 12 Ohole 0 80 1 , 1 VO 19 1/12 Obole . . . . 1.06 240 2/3
1/16 Trois quarts d'ob. 1 160 1/14 0.60 2 8 1
16 Trois quarts d ob 0.80 1/120 12
1 Hemiobole . . . 040 I 4 11940 1 18
24 I:124 He17110bOle . . . 0.53 1/190 1/3
148 Quart d'obole . 0,20 1 8 Vasa 36 1 148 Quart d'obole . 0.26 1/360
1
96 Huitieme d'ob. 0.10 1 16 It 960 1 72 196 Huitieme d'obole 0,131 2/y20 1/,9

www.dacoromanica.ro
TIE S D'OR ET D'ARGENT DE L'ASIE 1IINEURE

l'or l'argent 1
F.:2E

MONNAIES D'OR DU SYSTEME PHOCEEN

Talent 30 3003r.
Mine 505 a76-;.--7;-'7,,5...,
2
Statere 6O
de Mine 16,83 Poids d'argent correspondant 224 r,34.
Obole d'or360e de Mine 1,40 Poids d'argen correspondant 18,69.

ig
0 - C
Coo
MONNAIES a.
g EO g .34 11. 5
E
D'OR 0 7,1
7;'a 0
Ta

240 40 20 1 Statere d'or . . 16,83 15 30 180

180 30 15 34 Statere . . . 12,62 110, 22' 13o
120 20 10 19 ou Drachme d'or 8.41 71 2 15 90
80 131/3 62 3 1 Tetrobole. . . 5,61 5 10 0
60 10 5 1 , Triobole . . . 33 4 71 40
40 62 3 31 3 1 1)iohole . . . 281 21/2 6 -to
30 5 21 9 1 tc
Trihemiobtole . 2 10 11/9 34 221 2
20 31 3 12 3 1/12 Obole . 1,40 11/4 21 10
15 A 21 Q 11 4 Trois quarts d'o 1,05 15 11/4 111,
10 12/3 _56
I 16
1 ,
04 Hemiobole . . 0,70 5/6
16
114 7.
5 5/6 5 12 1 48 Quilt d'obole . 0 35 '16 5/8 31
21 2 5 22 5 04 196 Huitieme d'obol 0,17 5
32
5
16 11 ,

O
MONNAIES D'ARGENT DU SYTEAE PHOCEEN
"Te.ga'
(c) (d)
S3 steme Perse Systeme Phenieien
unite de 20 au statere d'or de 16,83 urn 6 de 15 au stater d'or de 16 8
tern d'ar,,ent-415 de la m no d'argent on 48 de 60e Sta ere d'argent pese 14,95
S atere d'aig. pese 11,22 et vaut en or 0.863 et vaut en or 1,12
Obole d'argent pese 0,93 et vaut en or 0.072 Obole d'argent pese 1,21 et vaut
et pese 19 de 60e de la mine en or 0,093

MONNAIES mg
. C7-0 MONNAI
.- 52
d'argent C. d'argent
0 cd

Double Statere
2 22,44 6
3 2 Double Statere 2 to
1 Statere . . 11,22 33 1 State e . . . 14 J )
34 Statere . . 8,40 1 314 Statere . .39
19 ou Diachme 5,61 2/3 1" ou Drachm 7 t7
1 Tetrobole . 3,73 13 Tetrobole . 4.18
14 Triobole . 280 19
3
14 Triobole 7
16 Diobole . . . 1,,86 9
9
16 Diobo1e . 2
1 Trihemiobole . 1,40 1
6 Trthemiobole . 1 86
1
19 Obole . . . . 0.93 1/9 11 8 Obole . . . . 1 t
1/16 Trois quarts d'ob. 0,70 1 19 1 19
16 Trois quarts d'ob 0
9/94 Hemiobole . . 0,46 1 18 96 Hemiobole . . 162
48 Quart d'obole . 0,23 1/36 1
46 Quart d'Obole 0 41
11981 Huitieme d'obole 0,11 I 112 1 96 Hutheme d'ohol . 0o

www.dacoromanica.ro
 SYsTttillS MONtTAIRIcs PRilffriPS. 241

METHYMNA
6,80-6 72 . . 314 Statere primitif (poids normal-7 20).
.

8,45 8,20-8.16 7,98 8,15 Pieces de poids Eubdiques en apparence mats

8.
pent-etre Stateres primitifs en realite (poids normal 9,60 .

CLAZOMENE
7-6,95-6,93-6,90-6,89-6,88-6,75-6,70-6,65 -31i Statere primitif poids normal 7,20 .
3'04
} Tetrobole primitif (poids normal-3,20).
2,95
1,07- 0,98-0,93 -0,87-0.94 - Trihimiobole primitif poids normal 1,20 .
0,63 314 d'obole primitif (poids normal 0,60).

EPHESE
3,50 3,42 3,34-3,25 -- Trioboles de poids Phenicien.
11 existe a Vienne an cabinet imperial une piece d'argent archaique d'Ephese
au type de la mouche a miel sur le droit et du carre creux au revers et tout
ii fait semblable aux pieces d'electrum d'Ephese de poids Lydien figurees par
Mr. Barclay Head (dans ses metrological notes). Or cette piece pese 4,57 pres-
que exactement tine drachm d'argent du systeme primitif.
ERYTHREE
14 28 . . . . . . . Statere Phenicien poids normal - 14,95
.

7,10-7,05 -7,04-6,80 -6,74- Drachme Phenicienne (poids normal 7,47

MILET
11,02 10,87 9,97 Stateres Perses poids normal - 11,22
PHOCEE
3,79 - 3,68 Trioboles de poids Pheniciens (poids normal 3,73 .

TEOS
11.95 b. 10,40 premiere epoque 12,17 a 10,88 deuxieme epoque p d normal 12 80)
5,75 . . . . . drachme Eginete poids normal - 6,40
2,76 - 2,65. . . Trioboles idem ( idem 3 20)
3.10 . . . . Diobole idem ( idem. - 2,12)
1,25 1 23 . Trihemioboles id. ( 'dein 1,60
0,57 Hemioboles id. ( idem 0,53)

CHIOS

15.29- 15,26 ce sont probablement des stateres des drachmes et des dioholes, mats
7,95 - 7,50 leur poids excede trop sensiblement les poids normaux correspondants de
la 5erie Phenicienne pour pouvoir les atribuer aver certitude au Systeme
2,60- 2,30 ) Phenicien et les monnaies de Chios constituent peut-etre une serie a. part.

Nous avons retrouve le systeme primitif a Abydos, Clazomene, Methymna

et Ephese. La drachme d'argent d'Ephese du Cabinet de Vienne est surtout
d'un haul interet car elle est de poids presque normal (4,57) et identique de
Bev. IN let., Arch. fi hi ., Vol. H. 16

www.dacoromanica.ro
g42 M. C. SOUTZO.

type et de fabrique avec les pieces d'electrum d'Ephese figurees par Mr Barclay
Head (dans ses Metrological notes) et qui sont des stateres de poids Lydiens.
Le monnayage archaYque d'argent de Dicceea en Thrace appartient aussi an
systeme primitif (Voir Barclay Head, Catalogue du Musee Britanique, Thrace
pag. 115 et Brandis op. cit).
On trouve le statere pesant 9,60 (poids normal 9,60)
le 3 a de statere 7,22 (poids normal-7,20
le Tetrobole 2,70 (poids normal-3;20)
le Triobole 2,69 2,30 2,10 (poids normal 2,40)
le Trihemiobole 1,05 poids normal 1 20)
Les monnayages Lyciens paraissent se rattacher a la meme origine quoi-
que le surpoids de quelques pieces ne soft pas tres facile a. expliquer. On
trouve :

des stateres de { " """

9 98-9 97-9 84-9 75-9 74-9 67-9 63-9 71-9 39 1
'
8.89-8,80-8,67-8,65-8,53-8,49-8,42-8,07
des "4 stateres de 7,70-7,40-7,25 . .
J (poids normal 9,60)
(poids normal-7,20)
(7:I
il
des Drachmes de 4,08-4,08-3,97-3,77 (?). . . . . (poids normal-4,80) lg.;
5
des Tetroboles de 2,97-2,85-2,84-2,79 -2,65 2,51 . (poids normal-3,20)
des Trioboles de 1,98 (?) (poids normal-2,40) W.
CM
CD
des Dioboles de 1,55- 1,53 -1,49 . , . (poids normal-1,60) 1-
des Trihemioboles de 1.10-1,10 (poids normal-1.20) E.p
END

des Oboles de 0,71 (poids normal-0,80)

Enfin les monnaies de la Cyrenaque sont sfirement derivees du systeme
primitif comtne nous le demontrerons un peu plus loin el nous y rencontrons
parmi les plus archeoes
le double statere de 18,30 (poids normal
la Drachme de 4,31 (poids normal
et le Triobole de 2,40 (poids normal
-- 19,20)
4,80)
2,10)

On pourrait multiplier les exemples mais mile recherche sera faite avec
bien plus de fruits sur les monnaies elles-meme, dans les cartons des gran-
des collections. Le type et le travail des pieces aidera a reconnaitre leur
antiquite et l'on ne sera pas expos a separer des monnaies semblables ou
a en reunir de disparates comme on le pent faire a tout moment en ne te-
nant compte que du poids brut des monnaies donnei par les catalogues. Main-
tenant que les cadres de la serie primitive nous sont connusje suis persuade
que l'on retrouvera beaucoup de monnaies de ce genre confondues dans d'au-
tres series, car la succession des systemes surtout en Asie Mineure rend leur
classement tres difficile.
Si les monuments monetaires asiatiques servant a demonirer ]'existence de
la serie primitive d'argent sont encore rares et mal connus, l'etude des n-ton-
nayages Grecs nous fournit des preuves d'une autre nature mais d'une impor-
tance tout aussi grande et qui completent tres heureu3etnent notre demon-
stration.

www.dacoromanica.ro
 qi,Si h(Fi M0\ TAIRF4 PRIMITIFS. 243

SYSTEMES ATTIQUE ET CORINTHIEN

Les monnayages d'Athenes et de Corinthe sont caraeterises par le poids

particulier de leur unite d'argent : la drachme ou demi-statere qui nese envi-
ron 48,25. On sail par les travaux de Mr. Curtius que cette unite d'argent a
ele empruntee par Athenes A. l'Eubee et que la serie des pieces archa1ques
t la roue, & la Gorgone, au cheval (etc) appartient aux cites EuboIques et
non au premier monnayage Athenien. Le prototype du systeme Attique est
done venu de l'Eubee.
Chalcis et Corinthe oil l'on trouve les plus anciennes monnaies de ce genre
etaient deux cites etroilement liees clans la haute antiquite et en relation ega-
lement intime avec Milet, la vieille metropole Ionienne qui fut la premiere
ville Grecque peut-etre qui ait frappe de la monnaie. Nous avons eu l'occa-
sion de dire que les premieres pieces d'argent Milesiennes avaient dil eIre des
copies litlerales des premieres pieces d'argent Lydiennes, par consequent des
monnaies du systeme Lydia: prirnitif On est done en droit de s'attendre A
rencontrer dans les monnaies de Chalcis et de Corinthe des imitations du sta-
tere d'argent primitif de 9,60 et ces previsions sont pleinement confirmees par
retude de ces deux series monetaires.
Examinons d'abord leur systeme divisionnaire.
Nous trouvons A Corinthe l'unite pesant. 8,60
Le tiers id . . . 2,87
Le sixieme id . . 1,43
Le douzieme id . . . 0,71
Le seizieme id . . 0,53 (NB. Mr. Mommsen con-
sidere cette piece COM-
ment e mais c'est proba-
blement i Cie1)

Ce sont le statere, le telrobole, le diobole, l'ohole et le 8 4 d'obole de la. se-

rie, toutes tallies existantes dans le systeme divisionnaire de l'Asie Mineure,
etudie plus haul.
Les series archaiques d'argent de l'Eubee nous presentent egalement une
suite de monnaies que Von pent identifier ainsi qu it suit :
Tetradrachmes pesant . . 17,8'
Stateres ou didrachmes . . 8,50
Drachmes 4,25
Trioboles 2,12
Oboles 0,71
3/4 d'obole 0,52
Hemioboles 0,35
Quart d'oboles 0,17

www.dacoromanica.ro
244 M. C. Kanto.
Ce sont encore It t des fractions connues et constantes du systeme clivi-
sionnaire Oriental. L'imitation des monnayages Asiatiques est done manifeste
a Corinthe et en Eubee lout au moins au sujet du fractionnernent de leurs
series. 11 en resulte une forte presumption que runite elle-merne n'est
point d'invention Hellenique. Parmi les quatre unites primitives d'argent que
nous avons appris a connaitre et qui pesaient 9,60. 12,80. 11.22 et 14,95
la premiere est celle qui se rapproche le plus des stateres Corinthiens et
Eubolques. Cette unite est en outre le point de depart probable du premier
monnayage de Milet et c'est sttrement a cette vine que Chalcis et Corinthe
ont de. emprunter leur premier systeme monetaire. L'on est done tout natu-
rellement amene a rechercher comment le statere primitif de 9,60 a pu de-
venir en Grece le statere Corinthien et Eubnique de 8gr,50 a 8,60.
Nous avons vu qu'a l'origine lors des premieres frappes d'Egine le rapport
de l'or a l'argent etait dans cette ile egal a celui qui existait en Orient, c'est-
a -dire 1 A 13,33, mais cet kat de chores ne larda pas A changer et l'on snit
d'une facon positive (1) que ce rapport devint celui de 1 a 12. Caleulons
le poids que devrait avoir un stalere primitif d'argent de 20 au statere d'or
12=17:11,1=--
Lydien de 14.40 en admettant cette proportion. Ce poids est de
8,60 et c'est exactement le poids effectif des stateres Corinthiens et des sta-
teres de l'Eubee. Le statere de poids attique dr 8,50 est done la reduction du
statere d'argent primitif de 9,60 resultant de l'abaissement du rapport de l'or
a l'argent en Grece.
Ce qui fit le susses de ces monnaies et ce qui les rendit abondantes, c'est
que leur poids etant sensiblement le meme que celui du demi statere d'or
Phoceen, ces pieces d'argent valaienl exactement un douzieme de ce deem sta-
tere d'or ou un vingt quatrieme du statere entier. C'elaient done it l'origine
de veritables monnaies mixtes d'argent, pouvant servir dans les deux sysle-
mes. Et lorsque plus lard les stateres d'or de poids Phoceens evincerent sur
tons les marches les stateres primitifs de poids Lydiens ; Corinthe et l'Eubee
purent fabriquer des stateres et fractions de stateres d'or de poids Phoceen,
dont chaque espece valait exactement douze fois la fraction correspondante
de leur serie monetaire d'argent. Cela forme un systeme d'une extreme sim-
plicite dont rEubee et Corinthe paraissent etre les veritables points de depart,
et rensemble de ces monnayages d'or de poids Phoceen et d'argent de poids
primitif reduit, constitue bien alors une invention nouvelle et particuliere A
la Grece.
Mr. Barclay Head (voyez pl. I, fig. 10 et 11) nous offre les images de deux
monaies de Chalcis, rune d'or, l'autre d'argent au type commun de la roue stir
le droit et du carre creux au revers, contemporaines par le travail et pesant
Tune 1gr-,42 et l'autre 8,50. La premiere est une obole d'or Phoceenne et le
poids d'argent equivalent en appliquant la proportion douzieme entre les
deux metaux est egal a 1,42X12=.17gr. La piece d'or vaut done exactement
(1) Lenormant, La Monnaie dans Pantiquite page 147.

www.dacoromanica.ro
 MI PARS MONETAIRFS PRIMITIFS. 245

deux des pieces d'argent et nous avons Itt un exemple excellent et tres ar-
chaique de cette espece de monnayage. Si nous considerons ce poids de 17 gr.
d'or commie le poids normal du statere, ses divisions auront les poids nor-
maux suivants (1) et vaudront en pieces d'argent attiques ou Corinthiennes.

Yaleurs des pieces d'or du Systeme Eubolque en pikes d'argent de mime Systeme
vtradrachnies
D'argent Staaree Moles.
Statere d'or 17 valant 12 ou 24 ou 288
1 2 Statere drachme d'or ou Chrysus. 8,50
1/11 Tetrobole 5,66
1 4 Triobole d'or ou demi Chrysus . 4,25
4
3
6
- 12
8
6
- 144
96
72
-
1/8 Diobole
18 Triherniobole
2,84 2
- 4 48

-- -
2,12 11 2 --- 3 36
11, Obole 1,42 2 24

.....
1/16 Trois quarts d'obole . . . . 1,06
1
3/4 -- 11/2-- 18
V., lierniobole
1/45 Quart d'obole
126 Huitieme d'obole
.
. .
,

.
0,71

.
.
.

.
12
. 0,35
0 17
- 14 - 1
126
va ._.
12

3
. . 'Is
La serie normale d'argent correspondante etait :

Pads norotaux des paces d'argent du systeme Euboique ou Corinthien

grammes
17 - Tetradrachme d'argent valant 24 oboles d'argent
Statere d'argent )
8,50
4,25
2,82
-- Drachme
Tetrobole .
12

.
6 .
1,41
1,06
- Diobole
Tribemiobole
8
2 .

-- 119
D

0 71 Obole 1 1
0,52 34 d'obole 3

0,35 - Hemiobole s) 3,
4

0,17 Quart d'obole 1

4

Au contraire des monnayages primitifs orientaux les pieces d'or de ce sy-

steme ont des correspondants de meme valeur dans la serie d'argent ; ainsi
l'obole d'or vaut juste un tetradrachme, l'herniobole d'or un statere d'argent,
le quart d'obole d'or une drachme, et le huitieme un triobole d'argent.
Les Athenieus ont adopte de toute piece le systeme Euboique et en compa-
rant leurs monnaies effectives d'or et d'argent aux deux series Iheoriques pre-
cedentes, on en retrouvera presque touter les divisions. II est remarquable
cependant que le poids des tetradrachmes d'Athenes excede celui de leer
tnodele Euboique et cela tient probablement it ce qu'au moment oil cette re-

(1) Les Atheniens appelaient en general *Wares les pieces d'or du poids de la darique,
c'est -k -dire l'ancienne drachme d'or ; it est done probable que dans l'usage, les noms
port& par nos divisions d'or etaient souvent rapportes aux fractions de la piece de
8,50; ainsi notre obole serait un diohole notre 248 une obole d'or etc.

www.dacoromanica.ro
246 M. C. soCITZo.

forme monetaire se 6th Athenes la valeur de l'or relativement h l'argent

efait un peu plus elevee qu'a Chalcis.
Pour Corinthe Mr. Mommsen mentionne un statere d'argent Corinthien pe-
sant 911,14 (1). Cette piece serait assez pres du poids normal (9,60) du sta-
tere primilif. II indique egalernent (page 81 note 1) une monnaie pesant 4,96
qni ne pent etre qu'une drachme primitive (4,80) un peu Irop lourde.
On peut suivre aussi les transformations du poids des staleres d'argenl pri-
milifs de 9,60 en stateres de poids altique dans la numismatique de Cyrene.
Bans eon savant ouvrage sur ces monnaies Mr. Muller exprimait deja des
douses sur roligine Attique de celte serie et la luiniere se fait aujourd'hui
compleiement sur le point de depart de ce monnayage; le systeme archaique
des monnaies d'argent de Cyrene etait, suivant toules les probabilites, noire
systeme
Nous donnons dans le tableau suivant les poids maximums des pieces in-
diquees par Mr Muller et en regard les poids normaux correspondants de la
serie primitive afin d'en Bien saisir les relations :
MONNAYAGE D'ARGENT ARCHAUE DE LA CYRENAiQUE
Tetradrachme 18,30 poids normal 19,20 (Muller p. 177 table II)
Statere . . 8,60 - - 9,60
Drachme. . 4.30 * 4,80
Triobole. . 2.40 2,40
Triherniobole?? 0,87 1,20
Obole. , . 0,78 0,80
Hemiobole . 0,39 0,49
Cette origine permet de se rendre ccmpte de tout le monnayage de la
Cyrenaique sans etre oblige de recourir A des changements de systeme; l'a-
baissement progresif du rapport de l'or A l'argent soffit en effet pour expliquer
raffaiblissement du statere et an moment oil la relation de valeur entre les
deux metaux devint ce qu'elle Otait en firece (1 h 12), le statere d'argent de
la Cyrenaique devint egal au statere Corinthien et Attique.
CONCLUSION
En rsum )'invention de la monnaie est Bien Lydienne et d'epoque fres
reculee; on a probablement monnaye pour la premiere lois les lingots mo-
netaires d'or et d'argent dj en circulation et on leur a conserve les poids
anterieurs auxquels on etail habitue; ce fut pour l'argent, le kite et ses divi-
sions les plus simples et pour l'or, le poids d'or equivalent al outen d'argent.
On ()Mint de Ia sorte In drachme d'or, point de depart sexagesimal de la grande
unite de poids de l'or le talent Lydien. Ainsi se formerent les deux systemes
monetaires primordiaux d'or el d'argent Lydiens. On les divisa de la meme
maniere el le premier statere d'or pesa 14,40 le premier statere d'argenl 9,60.
Les Mlles Ioniennes les plus voisines ont copie simplement les monnaies
1) Hist. de Ia monnaie Rommaine page 80 note 1.

www.dacoromanica.ro
 SYSTUES MONETAIRES PR1MITIFS. 247

Lydiennes primitives en les marquant de leurs symboles et it est probable

que Milet fut la cite Grecque qui frappa monnaie la premiere, et monnaie
Lydienne. C'est de la que Corinthe et l'Eubee recurent les modeles de /ears
premiers stateres d'argent, elles durent les trapper d'abord de poids Lydien
primilif mais plug lard, quand la valeur de For a l'argent s'abaissa, leurs sta-
teres d'argent s'affaiblirent et finirent par etre de poids attique.
Le systeme d'or Lydien fut adopte par toutes les cites loniennes qui em-
ployaient les unites de poids Lydien, mais parmi elles, quelques villes ne sui-
virent pas le systeme primitif d'argent. El/es imaginerent de diviser le statere
d'ur en quinze parties au lieu de vingt en pr nant pour unite d'argent ce
quinzieme et conservant les memes tales que precedemment ; c'est ainsi que
prIt naissance le statere d'argent Eginete de 12,80 qui servit de prototype aux
monnaies de Phidon a Egine et qui se repandit de la dans une grande partie
de la Grece.
Les deux principaux systemes Grecs de monnaies d'argent sont done d'o-
rigine orientate et derives de l'etalon de poids Lydien prototype du talent
grec primilif.
Mais toutes les villes de l'Asie Mineure ne se servaient pas, comme Milet,
des poids Lydiens ; quelques ones, notamment Phocee avaient emprunte aux
Pheniciens les unites de poids Assyro-Babyloniens et les lingots monetaires
d'or et d'argent dont its faisaient usage etaient sans doute des fractions sexa-
gesimales de ces poids. Aussi, lorsque les Phoceens frapperent monnaie pour
la premiere fois, an lieu de copier les pieces Lydiennes, its prirent pour unite
de poids de I'or le 606 de la mine Assyro-Babylonienne et diviserent ensuite
cette unite suivant le mode Lydien. II est probable qu'ils imiterent egalement
les monnayages d'argent de la Lydie mais en preferant le systeme d'Egine a
celui de Sardes et l'appliquant a. leur nouveau slat ere d'or de 16,83 Its ob-
tinrent ainsi le premier statere d'argent Phenicien (14,95) de 15 au statere d'or
de poids Phoceen et le di iserent de ]a meme maniere que leur unite d'or.
Enfin les Perses, apres la conquete de la Lydie, imiterent la monnaie d'or
Lydienne de In meme facon que les Phoceens parcequ'ils se servaient proba-
blement comme eux de lingots monetaires de poids Assyro-Babyloniens, mais
its copierent directement le systeme des monnaies d'argent primitives qu'ils
trouverent a Sardes et creerent ainsi les premieres pieces d'argent de 20 an
statere d'or de 16,83, c'est a dire les premiers stateres de 11,22.
Telle parait Ofre, dans l'etat actuel de nos connaissances, la marche de
/'invention monetaire, et ses premieres &apes apres Sardes, seraient : Milet,
Tees, Phoeee, Egine, Corinthe et Chalcis. L'influence considerable exercee
par les Lydiens sue les debuts de la culture Hellenique est admise aujourd'hui
par tons les savants; mais l'etude des premiers monnayages grecs nous en fait
apprecier a nouveau toute ('importance et nous reporte a des poques d'une
fres haute antiquite.
Michel V. Soufzo.

www.dacoromanica.ro
248 TOCILESCV,

MONUMENTE
EPIGRAFICE SI SCULPTURALE
DIN

DOBROGEA

IGLITA (TROESMIS)
Fine (1)

Nr. 7.
Fragment de petra ordinal* nalt. 0.38, lat. 0.40, gros, 0 08.

ARSIN
EN AN
FIL c5PA
IMEP
RV

(1) Ve4.1 vol. I, 97-132, 293-330.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGRAFICF. 249

Nr. 8.

Altar de Ott* nalt. 0.41, lat. 0.28, gros. 0.33, inceputul lipsesce.

FEST VS. AV
GVR MVN
TROES

Inscripitmea *Data adanc in caractere frumOse din secolul al 3-lea, se

citesce :

Festus augur mun(icipii) Troes(mensium).

Municipiul Troesmis ca tote cetatile romane aye ace10 sacerdo01 muni-

cipale : pontiflci, flamini, auguri i haruspici. Mara de Festus din inscripcitt-
nea de mai sus mai cunOscem Inca un augur al municipiului Troesmis, pe C.
Arrius Quintianus din urmatorea inscriptiune gasila in Constanta si acii de-
pusa in Museul national :

C ARRIVS QVINTIANVS BIS

DVVMVIRALISETAVGVRMVN
TROESMENS VET . FILIVS ETCLAV

DIA ESVARTA VXOR SE VIVIS ME

5 MORIAMSIBIFECERVNT CVRA1
TIBVS ARRIIS QVINTIANO FILIO 'EIA

NVAR[O LIBERTO

www.dacoromanica.ro
250 TOCILF.SCU.

Nr. 9.
Cipp de P6tra, nalt. 0.80, lat. 0,35, gros. 0.24.

,7 ;
\\ (I
#

M VLPMARCIANo
ALF1 C /N sic VE'EX SC. A ID
PONTF IIVIRoQQ
oaliv I Fk NIL MARCIIAN
&GI JAM 5 TISTIVS RvFVS
T1STIVSRvFM),11
PONT'EANISTIVs
POITE AT I STLA
,

OANIV SE) DOIVITIVSE3Q

MIRA-FRE Si FRATRES
w 111=
r0 0V
dit OPJ

Inscriptiunea o citim ast-fel :

M(arco) 01p(io) Marciano II tnt(erano) rx s(i nun' i) c(onsuiar. 6.) a(lae) 1

D(ardanorum) II pont(i)f(ici) 'Iv; ro 9(u. n)q(uen7zati) m(uni cpii) Tr(oesmen-
slum) Nardi An 11 tistius Rufus pont(i)f (ex) et Antistius )1 Dom;tius ed(ilis)
q(uacstor) fl fratres (I o( ptimol v(iro).
Monumentul este der in'altat de Antistius Rufus pontifice i de Antistius

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPIGRAFICE. 251

Domitius, aedil i quaestor at municipiulut Troesmis in onerea fratelut for

M. Ulpius Marcianus, veteran, fost singularis consularis in ala I Dardatto-
runt, pontifice si duumvir quinquennalis at acelutasia municipia
Singularis consularis, care in unele inseriptiunt se indica prin literile SING.
COS. Tar in altele numai prin S C (1), era o functiune milliards* anume
o ordonan'a data pe langa oficeri de diferite rangurt ca sa execute ordinile
tor. Asa se cunose : singularis praefecti praetorio, singular's praefecti vigilum,
singularis praefecti cohortis, singularis tribuni, probabil si singularis legati (2).
Afars de aceste ordonante exista in provincit divisiuni iniregr de trupe de
elita, equites sea pedites singulares, a1ae sea cohortes singulariunt, tar in ser-
viciul imperatuluf, o elita deosebila, compusa esclusiv din eavaleria trupelor
auxiliare .i nnmita equites singulares Augusti.
Singulares eras inferior): in rang beneficiarilor, dupa cum results din in-
scriptitmea lui C. Ccelius Anicelus soldat al cohortet II pretoriane, care se
numesce : (singularis tribuni spe beneficiatus, (3).
Vet eranul din inseriptiunea nOstra a fost singularis consularis in ala I Dar-
danorunt, care se afla in garnisona in Moesia inferiOra (4), pi anume la Arru-
bium (acy MAcin) (5). Prenumele si numele see genii! Marcus Ulpius pro-
beza pOte ca el a intrat in servicia in iimpul but Tratan. de la care a primit
Mara cu civitas i numile imp6ratulut (6). Gentiliciul s6u inainte de a fi sol-
dat tuFese Antistius, dupa cum se vede la eel dons frail at sdi : Antislius Ru-
fus si Antislius Domitius. Cuv-entul Marcii din rendul al 4-lea nu Ole fi luat
ca un epitet al municipiulut, ea/4 in acest cas ar fi trebuil sa se dice. Aurclii
sea eel putin Marciarai. Probabil Marc i esle din er6re in loc de Marci 5t se
refers la amendoue numile cart urmeza, 1 rin urmare cate i Irel fatit se
vede ea eyed prenumele Marcus.
Veleranul, dupa terminarea servicialta militaresc, care pentru trupele
auxiliare tinea. 25 aril devine in municipiul Troesnais pontifice i duunwir
quinquennalis, adica magislralul annual insarcinat din (And in cinct ant tlu-
strum) cu facerea si publicarea listelor ceiatenilor, cu lectio senatus i cu afa-
cerile financiare cennorice.

(1) D. T. Mommsen a probat eel d'IntAi0 prin argumente sigure cd. S C InseinnezA
singularis consularis. Vedl Ephemeris epigraphica, IV pag. 401 seq. (Berlin 1881).
(2) Exemple In Ephemeris epigraphica 1. c. pag. 402.403.
(3) Inscriptions Regni Neapolitani nr. 218.
(4) C. I. L. III. Dipl. milit. XX (anul 99), XXII (a. 105) vi XXXIV (a. 134).
(5) Gr. 0 Tocilesca, Inschriften airs der Dobrudschet, nr. 81 pag. 39.
(G) Adoptarea numelul impAratulul era un obiceitt general. CAnd o cetate dobendea
dreptul de coionia sed municipium, to(I nouiT cetittent romanI purtatt numile Imperatulul
care conferise acel drept. Un alt Marcus Ulpius Antipater tot din Troesmis vedi-1 In C.
I. L. III 6170. Idem un altul tot acolo nr. 6186. Despre equitea singulares anume cf.
Marquardt, Rom. Staatsvericaltuny, 1876 p. 474.

www.dacoromanica.ro
252 TOCIL HSCU.

Nr. 10.

Monument funerarit de petra ordinara, nalt. 1.47, lat. 0.67 si gros. 0.16.

DbM
D 'NI
(71, 1,10
PVBLICIAE CY
gVB LiCIAECt RILLAE DOMO
tRILLAEDOAAC
BIT MYNA V1XIT
BITHYNAVIXIT
ANNIST C6P, o ANNISt. EtCtlpVb/i

CIVSNiq CI VS NIGERmi/
LEG6. LEGtVc!? MAc li

BERTAE ET ;COniu

GIc;,BbMc5 Pos

Inscriptiunea se citesce :

D(is) m(anibus) Publiciae Cyrillae, dont Bithyna, v'xit annis L. C(aias)

Plublijcius InitRes)leg(ionis) V m[ac(edonicae) lUbcrtar et co[niu/
gi b(ene) m(erenti) p os 1(uit).

Monumentul, anterior Jul Septimiti Sever, de Ore-ce areta legiunea V ma-

cedonica stationand Inca la Troesmis, s'a inaltat de un soldat al acestei le-
glad, C. Publicius Niger. pentru liberl a si in acelasia limp si socia a sea Pu-
blicia Cyrilla originara din Bithynia, i mOrta in v6rsta de 50 ani.

www.dacoromanica.ro
 MONUMFN'IE EPICIRAFICIL 253

Nr. 11.
Monument funerariti de petrA ordinarti, nalt. 1.12, lat. 0.63 5i gros. 0.12.

N.\

.ret

ti B b VITALES EX
?)VET LEG VMAC
saCERDQ PROVIN
e. VIX ANN LX VIV

SEFECIT-REI: 5 SE FECITRELIQ
RAGENT-TIB:,1 c VRAGENT TIB VI

'fALEFILETH ER t ALE FIL ET HER

HSE
011.

Inscript,iunea se citesce ast-fel :

ITYkerius) Vitales ex [centurio ?) vet(eranus) leg(ionis) V mac(edonicae)

[sa]eerd(os)q(ue) provinjcJiae, vix(it) ann(os) LX, viv(us) se feed relieuia-
rum), cur(a) agent(e) Tib(erio) ViltJale fil(io) et her(ede). If(ic) s(itus) e(st).

Petra s'a pus de catre Tiberius Vilales pentru tatal sea Tiberius Vitales,
centurion (?), veteran al legiunei a V macedonica care stOona Inca la Tro-
esmis, i saeerdote al provincie, prin urmare al MoesieI InferiOre. Un alt
sacerdote cunoscut a] aceleiasi provincii, M. Ulpius Antipater, fignrea In in-
scrip(iunea gasita tot la Iglita i publicatA in C. I. L. lIl nr. 773 (r.-_6170). Nu

www.dacoromanica.ro
g64 TOCILFSCIl.

remane 'ndolal. ed. to Troesmis locuia sacerdotele provinciel (1), care era u-
nul singur pentru intrega provincie, ca aci se afla altarul lul August, aci se
aduna pe fiecare an concilium see conventus al provinciel, un fel de dieta (2)
coinpuse din delegatif cetatilor sea din fla,n;nPs nvinVpales (3), cari intre
allele aver se voteze budgetul, sa frimite delegatiunT la Roma si se alege pe
sacerdotele provinciel, care nu era perpetuu, ci annual. Sacerdote le provin-
cial se alegea obiclnuit dintre aceia earl exercitasera In cetatea for tote dem-
nit/411e, see ajunsesere. la demnitatea equestra (4).

Nr. 12.
Ua table de WM. ordinara, nail. 0.74, larg. 0.60, gr. 0.15 intrebuintale
inca din vechime in constructiunea lageruluI sudic, din care cause literile
inscriptiunel aunt acoperite en ciment.
Inscriptiunea este incomplete :1nceputul ]ipsesce de tot, si cafe -va litere
din parlea Mange.

ER.

C V t I'EM GERMSvB
cal PVR b AGRICoL CL b FRolTo
ne Cc!) V.M. ki b MISSIoNE IN DA
5 CLA CETHE 'ECLARO COS
SVB CoRIE CLEMENTE C V R
EVERS ATLARES SVOS 'E
MARCIABASILSSA..M.TRE
DENDENVPT b SIBI NA, b LON
10 C 3RORE PRO SAL b SVA SVoRo

(1) C. I. L. III nr. 753, Iuliva Capito omnibus honoribus ab ordine munieipii Flavii
Sirmiatium honoratus item sacerdotalibus ab online coloniae Ulpiae Oescensium, in-
semnr za. dup5, cum observe. I. Marquardt (Ephem. epigr. I, pag. 207 , ce. I. Capito a fost
sacerdotalis a1 colonial Oescus, Tar nu al provincieT, (comp. C I. L. Ill nr. 1207: P. Ae-
liue Silvanus II vir(alis) et aacerd(otalis) coloniae Apuli), qi prin urm are sacerdotele pro-
Aincie1 resida la Troesmis.
(2) Gothofredus, In Cod. Theod. 12, 12 4i 16, 10. V. Mann, Ueber die Iromiachen
Provinziai-Landtage, Kln and Neuss 1852.
(3) 1. Marquardt, Ephem. epigraph. I (1872) pag 213.
(4) Cod. Theod. 12, 1, 148. Paul. Sent. 5, 30a apud Marquardt, 1. c. Hubner,
C. I. L. II p. 541.

www.dacoromanica.ro
 AIONIIIIENTE EPIORAFICE. g55

PIT M GERMS"
4

*ACKICLCI:t M'Ign
4.1\A'HaM I SSIoNEN Di
.kCET FEE C LA RO COS
ISVB.CRI\E.CLE I'VE E EV
EVERS`ATLAR ES VOSE
NA Re A BA SI I/SS MTRE
D,ENDENVPT+SI B 1 W LON
,vNIEKOSA-_, SA SV 0 ito, , .,...4,.,
..c-'--N---Iiifil, , =r-' )44. cp.r:-

. :.
--------,z--;;Tfr.r4,4 \ \to
,.1,111 ehr , i \ IqL1 )

'- Z;
]..-:-..

III
1
0
11
,f; 115, -.--`
( 1 :. ,J\-,70,',,4; ,

Ea se pOte citi i completa ast-felid :

c(larissimo) v(iro) item Germ(anica) sub II ICallpur(nio) Agricola)

Cl(audio) Fronk lite/ c(larissimis) v(iris), m(issus) h(onesta) missione in
Da!' cia Ceth(go) et Olaf. co(n)s(ulibus) II sub Corne(lio) Clemente c(laris-
sinto) v(iro), r II erers(us) at tares suos et II Marcia Basilissa metre II den-
(drophororum) denupt(a) sibi, Val(eria) Lon II 1ga soJrore pro salute) sua
suoro(mque).

SI incercAm a esplica un monument aa de insemnat.

Este vorba de un veteran care, dupa ce a luat parte la mai multe espedt-
tiuni re'sboinice, se intOrce la casa sa in Troesmis. Partea pastrat/ din inscrip-
tiune vorbesce numai de expeditiunea Germanic, : item Germ(anica) subin-

www.dacoromanica.ro
256 rOCII,E8C11.

telegendu-se expeditione; item rue probeze ce In partea care lipseste a fort are-
tate o alit( expeditiune, Tar literile c(larissimo) v(iro), dare a se 'ntelege ce imediat
dupe numele expeditinneT venia numele generalului sub care soldatul luptase.
Analogia cu inscriptiunea de mai sus, nr. 6 (1), ne autorisA a sustine cu si-
guranta ce nu pate fl vorba de cat de expeditiunea Orientate set Parthice, si
prin urmare lacuna de la 'nceput trebue se o indeplinirn ast-fel : ffunctus ex-
peditione Orientali (sea Parthica) sub... j. Cele done ]itere din primul rend ER
i impreiurarea ce. dupe ele nu remane loc pentru un alt nume One la in-
chelerea rendului, face se. cugetam la P. Martius Verus, cunosciitul general
care a luat parse la expeditirmea Parthice. Asa, dupe. tote probabilitatile, in
partea care lipselie din inscriptiune a Post : Ifunctus expeditione Orientali sub
Marti Vier lo7 c(larissirno) v(iro).
Capitolin (2) vorbind despre expeditiunea Orientate sea armeniaco-parthica
a hit L. Verus (3) din a. 162, enumera intre generalil earl as lerminat-o si
pe Martius Verus. Un fragment al lul Dion pasirat de Suidas (4) ne arete ca-
'Ratite pretiase desfasurate de densul in acest resboif), descriindu-1 tot asa de
iscusit diplomat, ca si bun general, placut in conversatiunea sea si prin ma-
nierile sale, cat si energic in ordinele sale militare si cunoscetor adanc
at tutulor mijlacelor artei militeresel. Despre el tot Dion (5) ne spun
ce a trimis in Armenia pe un are -care Thucydide ca se supuna pe regele ar-
men Soemus. Dupe terminarea resboiuluT P. Martius Verus vine la Roma
si ocupa consulalul pentru prima are de la 1-ia Marcie pea la 1-ie Aprilie
166 d. Chr. (6), cand imediat este trimis se guverneze Cappadocia in locul
Jul Slant's Prisons, care murise. Aci el stele guvernator pene la 172, tend
afland de revolta lul Avidius Cassius, guvernalortil Syriei, insciinta pe Marcu
Anreliu (7), si dupe uciderea lul Cassius. tuft guvernamentul Syriel(8). UA
inseriptigne gesita la Philippopoli (Chehebe 4e6 Slobae in Syria) (9) si sepate

(1) Rev. pentru istor., arched., ,fliolog.1, 294 seq : functus expeditione Orientali sub Sta-
tio Prisco.
(2) Vita V ri c 7, 1. Cf. N pp. de rebus imperatore M. Aurelio Antonino In Oriente
gestis, p. 65 69.
(3) VedI Rev. pentru istor., arch, filol. I, 123, 298 seq.
(4) Suidas, s. v. Mipzt% (II 1, p. 715 Bernhardy ; p. 690 Bekker, Berlin 18341.
(5) ap. Suidas 1. c. : Ose MiErio; Bilpo; tov 8our.u8181v ir.ripree, mg-carp-Iv Iticetp.ov itc 'Ap-
tuviccv 2.

(6) Veils Rev. pentru ILO., arch., filol. I, 312 315.

(7) Dia 71. 23.M. Verus ajut& mull pe Marcu Aurelin pentru a potoli revolta. cr. Napp
op. cit. p. 49, 68.
(8) Dio, 71. 29.
(9) Lebas-Waddington nr. 2071 C. I. G. nr. 4601 :
t'rzip aumplac xal vim; 761v xupicov Au Torp27.6pcov M. AUpiXiou 'Ancovelvou 11 xal it. Ai,-
priXiou [Kop.1.1.68ou] uioil akou Le* 7.6v , Eel Mapstou Oinjpou npecrp(eutoii) zep(cania) avv-
cmp(crdiyou) I iporcekoc ITEToucriou EiValltiou inecov-;&pxou (C. I. G.: xaccipxou) Xay. OA.
Cp., II ircl Aacip.ou Aaptivou cmparnyoii. Aactpc AaPlcvou cr..pcc(-cly6c)s.
Monumentul este der consacrat, nu se areti are! divinitt4T, pentru salutes oi victoria

www.dacoromanica.ro
 MONIIMENTE EPIGRAFICR. 257

sub domnia lui Marcu-Aurelia, insai, cand Commod era deja imperat, a-
dica in 177(1)dOvedesce ea Martius Verus guverna Inca la acestit data Sy-
ria. in anul urmator el parasi provincia, ca sal vina la Roma, unde In 179 fu
numit consul pentru a dour oral, avend de colleg pe insusl imperatul Commo-
dus(2). In a. 180 fu numit membru al unuta din collegiele sacerdotale, pOte
sodales Flaviales Titiales, cum se vede dintr'un fragment de faste alle colle-
giului sacerdotilor cart obicinuTaa a se aduna in templul lui Jupiter Propug-
nator (3). Probabil el a murit dece an! mai in urma, in 190, and a fost in-
locuit in acel collegiu de L. Atlidius Cornelianus 4 . in fine despre M. Verus,
Front() ne spune (5) caf, imperatul L. Verus it insarcinase a scrie impreuna
cu Avidius Cassius commentarci asupra resboiuldi armeniaco parthic, i a le
trimite lui Frontone, care aye se face istoria acelui resboul.
A doua expeditiune la care is parte legionarul nostru este resbolul cu
Marcomanil, expeditio Germanica, si lupta sub doul comandanti : Sextus Cal-
purnius Agricola i Claudius Fronto.
Despre primul se scie ca dupe consulatul sea (6) a fost guvernator al Bri-

stapenilor nostri M. Aurelia Antonin si Aurelia Commodu.s (numele acesta e stricat cu

cTocanul Inca. din anticitate, memoria Imparatulul fiind condemnatit), fiul sed, augustiT, sub
Martius Veruq, legatul propretore al Augustilor (legatus Augustorum propraetore decT
Commod purta deja titlu de Augustus) prin grija (curatori luT Petu ius Eudemus tribun
al legiunel XVI Flavia Firma, etc .
(1) Eekliel, Doctrina nunim. vet., VII p. 137. Tillemont, Hist. des snip. oom. II p. 56.
Cf. Waddington note la nr. 2071.Napp op. cit. p. 68.
(2) Orelli n. 881 :
. . . . SACRYM IMP. COM. II
P. MARTIO VERO II. C
C. I. L. VI, 1979 (Fasti Saliorum Palatinorum) :
MP. L. AVRELIO COMMODO. II.
P. MARTIO. VERO. II. CO .
(3) C. I. L. VI, 2004 :
PRAESENTE II ET CONDIANO COS a- p r c. dccccxxxii a- p. c.
P. MARTIVS VERN'S cooptatus
(4) Idem :
IMP COMMODO VI ET PETRONIO SEPTIMIANO COS A. P. R. C. DCCC XLLI a. p. (,'. 590

ID. OCT. IN PALATIO IN AEDE IOVI PROPVGN TORI IN LOCVM MARTI yERI
L. ATTIDIVS CORNELIANVS COOPTATVS
(5) Ad Verunt II, 3 pag. 131 Naber).
(6) C. I. L. III, diploma military. XLIV, a luT Anton n Piul e datata, a t fella :
A D V K OCT SEX CALPVRRIO
AGRICOLA TI CLAVDIO IVLIANO 0
Nu se pote cunosce cu precisiune data acestel diplome pentru MI ea fi nd un fray
meat, partea In care se areta puterea tnbuniciale a ImperatuluT. I p e ce. Tot ce e pole
dice este ca da eza ?titre a. 145 qi 27 Sept. 161 Borghesi C. I. L. III pag 886 pune
consulatul suff ct al lut Agricola si Miami's In a. 158, cea-ce nu e pe deplin mpg.
Rev. p. Iet., Arch. fi Fti., Vol. II. 17

www.dacoromanica.ro
258 TOCILESCII.

tanieT, cam lintre anil 162 169 (1), succedand luT Statius Priscus (2) ; in
on -ce cas, dupA mertea lul Verus guverna Inca acesta provincie, precum
resulta din titlu legatus Augusti ce pOrta in urmatOrea inscriptiune (3) :
DEAE SVRI
AE SVB CALP
VRNIO A G R
ICOLA LEG AVG
P.R PR A LICINIVS
CLEMENS . PRAEF
e0H 1 HAMIORum

(Dm Suriae sub Calpurnio Agricola leg(ato) Aug(usti) pr(o) pr(aetore) A. Licinius
Clemens praef(ectus) [c oh(ortis) I. Hamiorum sagittariorum v(otum) s olvit) 1 ibens)
m(erito)?],
Daca Verus ar fi fost Inca in vials, cand monumentul de mai sus s'a inhl-
tat, Calpurnius Agricola trebuTs de sigur sa se numesca legatus pr. pr. Au-
gustorum. pe cand pe petra se afla sapat AVG Tar nu AVGG. Capitolin (4)
ne spune anume ca resbolul fiind imminent in Britannia, Marcu Aurelia si
L. Verus trimisera pe Calpurnius Agricola in contra Bretonilor. Acesta, In
momentul tocmat cand isbucnind resbolul Parlhilor Statius Priscus to reche
mat din Britannia, si trimis ca legal al CappadocieT in contra luT Vologese (5).
Din inscriptiunea de la Troesmis resulta, ceea-ce nu se stia retie acum
Inca, ca Agricola imediat dupa legatiunea britannica a avut o comanda in res-
boiul Marcomanic, 9i acesta, in anul 169 sea eel mai tanlio la ineeputul anu-
luT 170, de Ore -ce veteranul nostru dobendesce liberarea sea din armat a in
an. 170, sub consulatul lul Cethegus si Clarus (6) M(issus) H(onesta) MIS-
SIONE IN DACIA CETHE(go) ET CLARO CO(n S(ulibus).
Cel-alt general sub care necunoscutul veteran se lupla in contra Marco-
manilor este M Claudius Fronto, al carui cm sus honorum ni s'a pastrat de
Ligorio (7) in cuprinderea urmatere :
Ua bass de mat mura gasita in forul lul Traian in partea orientate a fo
rulul.

(1) C. I. L. VII, 225, 758, 773 774. Cf. Borghesi Oeuvr. compl. III, 371, 377 seq.
(2) Rev. pentru istor., arch., filol. I. 309.
(3) C. I. L. VII, 758.
(4) Vita Marci c. 8 : Imminehat etiam Britannicum bellum, et Catti in Germaniam
ac Rhetiam irruperant. Et adversus Britannos quidem Calphurnius Agricola missus est,
contra Cattos Aufidius Victorinus.
(5) Rev. p. lat., arch, fiiol., 1, 310.
(6) Willnianns, Exempla inscript. latin., nr. 1744 : Claro et Cethego cos., Despre
M. Cornelius Cethegus vecil W. U. Waddington, bastes des provinces asiatiques. pag. 231.
(7) Ms. Taur. vol. XV 1. 117 Mai Frontonis et M. Aurelii epist. praef. p. XXII.=_
11enzen 5478 C. 1. L. VI, 1377.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE EPtORAFICE. 269

M , CLAVDIO s F Q
FRONTON' COS
LEG . AVG e PR I PR , PRO VINCIARVM . DACIARVM e ET
SVPER, I SIM VL , LEG e AVG PR PR PROVINCIA
5 DACIAR . LEG i AVGG I PR I PR . MOESIAE . SVPER
DACIAE , AP VLESIS , S IM VL I LEG , AVGG e PR 1 PR . PRO
VINCIAE , MOESIAE a SVPER a COMITI a DIVI a VERI
AVG DoNAT6 DON IS . MILITARIB . BELLO . AR
MENIACO . ET s PAR THIC6 AB . IMPERATORE . AN
10 TONING , AVG . ET . A DIV 0 . VERO . AVG e CORONA
MVRALI . ITEM s VALLARI ITEM I CLASSICA s ITEM
A VREA 6 ITEM . HASTIS . PVRIS . IIII s ITEM . VIXILLIS
IIII s CVRATORI 8 OPER VM . LOCORVMQ a PV BLICOR
MISSO . AD , IV VENT V TEM a PER a ITALIAIYI . LEGEN
15 DAM . LEG I AVGG PR . RR . EXERCIT VS e LEGIONARII
ET A VXILIOR PER a ORIENTEM s IN . ARMENIAM
ET s OSRHOENAM s ET s ANTHEM VSIAM , DVCTO
RVM i LEG o AVGG . LEGION I I PR IMAE s MINER VI
AE a IN a EXSPEDITIONEM a PARTHICAM . DED VCEN
20 DAE e LEG 1 DIVI ANTONINI . AVG e LEG . XI e CL . PRAE
TORI . A EDILI , CVRVLI AB . ACTIS . SENATVS . QVAES
TORI VRBANO .X , VIR 0 . STLITIB VS . IVDICANDIS
HVIC SENATVS . AVCTOREM o IM PERATOREM AV

RELIO . ANT 6NINO . AVG , ARMENIACO o MEDICO

25 PART HICO MAXIMO 1 QVOD . POST , ALIQVOT . SE
C V N DA s PR OELIA . AD VERSVM . GERMANOS
ET . IA ZYGES AD POSTREMVM . PRO' . R . P . FORTITER
8

PVGNANS CECIDERIT A RMATAM i STATVAM a ET

IN . F ORO . DIVI . TRAIANI . PECVN IA I PVBLICA a CEN

www.dacoromanica.ro
260 TOMESCU.

Acesta inscriptiune alt-fel destul de interesanta, a lost considerata ca

falsa (1), nu numai din causa provenientei self, aflandu-se in collectiunea
let Ligorio, cunoscut prin plasmuirile style epigrafice de tot felul (2), dOr .i prin
repetitiunile qi non-sensurile ce se vgd in cele d'anteid ese renduri ale in-
scriptiuna Intimplarea facu insa ca o alts, petra gasita in Transilvania, la
Gradi&tea (Varhely), in an. 1823, s confirme autenticitatea celei d'Anteia,
i se. dovedesca ca. afar: de cate-va erort in citire si cate-va ini erpollatiuni in
primele 6 renduri, detorite Jul Ligorio, care aye patima de a nu copia vre-o
data o inscriptiune fara de a nu o altera prin adaose imprumutate ima-
ginatiunel sele, restul este cu total adev6rat.
Ecc6 mai anteid acest monument inaltat de Colonia Ulpia Traiana Augusta
Dacica Sarrnizegethusa (acli Gradite), patronului set M Claudius Fronto (3):

M CL TI FILIO QVIRIN
FRONTONI CoS LEG . AVG
PR - PR TRIVM DAC ET MOES SVP
COMITI DIVI VERI AVG DONAT
5 DONIS MILIT BELLO ARMEN ET PARTH AB

IMP ANTONIN AVG ET ADIVO VERO AVGVST '

CORON /vIVRAL ITEM VALLAR ' ITEM CLASSIC
ITEM AVREA ITEM HAST PVPIS IIII ITEM VEXILL
GYRATOR OPER LOCORVMQ PVBLIC LEG LEG I MIN

10 LEG LEG XI CL PRAETORI AEDILI ' CVRVLI ABACTIS

SENATVS OVAESTORI VRBANO DECEM VIRO
STLITIBVS IVDICANDIS
COL VLP TRAIAN AVG DAC .
SARMIZ P A TRONO
15 FORTISSIM DVCI AMPLISSIM
PRAESIDI
Acest cursus honorum al lui Frontone, ceva mat scurf de cat eel din forul
let Traian, se citesce ast -feli5 :
Marco) Cl(audio) Ti(berii) filzo, Quirin(a Mint) Frontoni, co(n)s(uli) ;
leg(ato) aug(usti) pr(o) pr(aetore) friar Dac(iarum) et illoes(zae) Sup erio-
ris) ; Comiti divi Veri aug(usti), donat(o) donis nuld(ardnes) bello armen(iaco)
(1) Abatele Amati In Giornale Areadieo, ap. Burghesi Oeuvr. comp/ VI, 263.
(2) W. Henzen zu den Falschungen des Piro Ligorio, in Commentatioues philologae, in
honorem Theodori Mommseni, Berolini, 1877, pag. 427 433.
(3) C. I. L. HI, 1457.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTS EPIGRAFICE. 261

at parth(lco) ab imp(eratore) Antonin(o) Aug(usto) at a Divo Vero August o)

coron(a) mural(i), item vallar(i), item classic(a), item aurea, item hast(is) pu-
9-is I V, item vexill(is I V) ; curator(i) oper(um) locorumq(ue) public(orum) ;
leg ato) leg(ionis) I Min(erviae); leg(ato) leg(ionis) XI. Cl(audiae); praetor;
aedili curuli; ab actis senatus; quaestori urbano; decem viro stlitibus iudicandis.
Col(onia) Ulp(ia) Traian(a) Augusta) Dac(ica) Sarmiz(egethusa) patrono,
fortissim(o) dud, amplissim(o) praesidi.

Compartmd amendou monumentele Borghesi (I) fnlocuesce ast-felia eels

sense renduri din textul ligorian :

M CLAVDIO ti F Quirina
FRONTONI COS
LEG AVG PR PR PROVINC TRIVM DACIARVM
SIMVL LEG. AVG PR PR
. PROVINCIAE MOESIAE
SVPER etc.

D. Mommsen (2), si dupa densul Henzen (3), admit di enumeraiiunea ce-

lor treI Dacif nefiind intelOsA de Ligorio, ace stit imprejurare a dat nascere
interpollatiunef, si prin urmare textul trebue citit ast fella :

M(arco) Claudio I (berii) Milo) Quir(ina)J Frontoni, co(n)s(uli);

leg(ato) Aug(usti) pr(o)pr(aelore)provinciarum Dacrale Torolissesis et Daciae
Maluesis etJ Daciae Apulesis, simul leg. Aug(ustorum duorum) pr(o) pr(ae-
tore) provinciae Moesrae super(ioris); comdtz divi Yeti Aug(usti), donato do-
nis militarib(us) belle Armeniaco et Parthico ab imperatore Antonino Aug(u-
sto) at a dive Vero Aug(usto) corona mural., item vallari, item classica, item
aurea, item hastis purls IV, item v fejxillis IV; curatori operum locorumq(ue)
publicor(um); misso ad iuventutern per Bali= legendam; leg(ato) Aug(usto-
rum duorum) pr(o)pr(aetore) exercitus kgionarii et auxilior(um) per Orion-
tem in Armenia= at Osrhoenam at Anthemusiam dudorum; leg(ato) Aug(usto-
rum duorum) legioni print& Minerviae in exspeditionem Parthicam deducen-
dae; leg(ato) divi Antonini Aug(ustr) leg(ionis) XI Cl(audiae) ; praetori;
aerial curuli; ab actis senatus; quaestori urbano; decemviro stlltrbus iudicandis
Huic senatus auctorle] imperatore Marco) Aurelio Antonino Aug(usto) Ar-
meniaco Medico Parthico maximo, quod post aliquot secunda proelra &Iverson:,
Germanos et Iazyge,s ad postremumpror(e)p(ublica)fortiter pugnans ceciderit,
arniatarn statua[nr7 in ford divi Traiani petunia publrca eenbsuit ponendam/.
Amendou6 inseriptiunile de mat sus enumertt sarcinile Indeplinite de M,

(1' Oeuv. compl. VI, 263.

(2) C I. L. III, 1457.
(3) C. I. L. VI, 1377.

www.dacoromanica.ro
262 TOCILESCU.

Cl. Fronto in ordine chronologica inversa sea descendents, incepend adicA

cu functiunea cea mai din urma ocupai& si deci cea mai inallti, si finind cu cea
ma! mica, ce a avut'o la inceputul cariereT sele.
Restabilind ordinea chronologica, ascendent& avem :
I'. X Vat STLITIBVS IVDICANDIS, adicA judecator sea asses-
sor (1), una din functiunile vigintiviratulu!, cu care cine-va isT incepea ca-
riera senatoriala.
II. QVAESTOR VRBANVS, magisirat anual a carul competenta la in-
ceput nu era specials, ca a censure! sea a edilitatiT, ci generala, ajutand si re-
presentand pe consul! in esercitiul autoritatii lor supreme. Questoril aveaa
!Ana in secolul al VII (2) a. Chr. jurisdictiunea critninalA (de unde si numele
lor de quaestor=quaesitor=quaerere), din care causa in legea celor 12 table
se numesc quaestores parricedii (3). El administraa tesaurul public (aerarium)
ce se pAstra in templul lu! Saturn, ingrijind de tot ce se alla in deposit acolo :
monede, buctiti metalice documente publice. intre earl si registrul general al
case!, decisiunile senatulul (senatus consulta), legile, contractele si alte acte
a caror insemnAtate reclama pAstrare, precum gi stegurile (Cigna) car! se de-
dea i se primiaa de questori la inceputul si la finitul resbolulul. ET incasal
contributiunile ce se strangea prin tribuni aerarii, arenclile ameniiile din pro-
cesele administrative sea civile si contributiunile de resboTa ale popOrelor in-
vinse, usand de bite mijlOcele de executiune atunci in practica. August prin or-
ganisatiunea general, ce intreprinse dupA bAtAlia de la Actium lua de la que-
storT administratiunea tesaurulu! public. Claudia la a. 44 d. Chr., le-o redede
in alte conditiunT de cat mai inainte, adicA in loc de a fi ales! prin sort, se
numiaa de imperat, si nu pentru un an, ci pentru trel, si in loc de litlu quae-
stores urbani, avea pe acel de quaestores aerarii Saturni. Acesta nu to pen-
tru mull timp, cad Nero in a. 56 incredinta tesaurul public Tarasi la dol fostl
pretori, praefecti aerarii Saturni, numici in de regulA de imp6rat pe treT ankh
si ast-fel de acum inainte quaestores urbani furs lipsitT pentru tot-d'a-una de
una din cele mai insemnate competinte ale lor. Totu5T cu acesta ei par a nu
fi perdu, din consideratiune cel putin mentiunea lor frequenta in inscrip-
tiunT (4) pens aprOpe la finele secolulul al Ill -lea, vorbesce pentru acesta. de
si nu cunascem la ce se reducea acum cercul activitatil lor, si de si se pare,
ca afara de pAstrarea hotaririlor Senatulul si de asistenta questorilor la u-
nele locatiunT, functiunea questure! devenise o curata sinecura si continua
ca atare.
Determinativul de urbanus pe de o parte areta ca competenta questorului
era esclusiv urban& (domi), in Roma, de uncle in timpul exercitiului functiu-
(1) Vet Rev. p. istor., arch., filol., 1,119.
(2) Mommsen, Rom. Staalsrecht, II, 522 seq.
(3) Pomponius Dig. 1, 2, 2, 23. Festus ep. p. 221, 258.
(4) De esemplu Orelli Henzen, Index p. 105 (nr 5954 do es. pore a fi d'n timpu
lul Aurelian).Willmanns Index p. 552.

www.dacoromanica.ro
 MONIJMEN PE EPIGRA FICE. 268

nej nu putea sri lipsesca. Tar pe de alta servit a deosebi acestil categorie de
queslorT, de cei-lalti questorl inslituitT mal in urmA : questoriT militarT, pro-
vincial!, consulati, quaestores principis sea Augu9ii, i in tine questoril italic!
sea de note (1).
III. AB ACTIS SENTATVS, adicA insitreinat cu privigherea redactiuneT
processelor verbale ale Senatului. Acesta functiune creatit deja de August
sub numele curator actorurn senatus (2) se fncredinta pare-se In primul se-
c& la unul seri douT liner! pe earl imperatul ii allegea, din eel destinail a im-
brAtisa cariera senatorial/I, der car! Inca nu intraserti in Senat, adica nu o-
copaserA magisiratura ce deschidea portile senatulul questura (3). ApoT,
eel putin de la Traian incece, pentru ma! mare consideratiune cittre Senat,
functiunea ab antis senates se obtinea dupA questurA, prin urmare de un se-
nator, i inainte de tribunalul poporuluT (4), Tar de la Antoninus Pius tot
dupft questurA, InsA, numal de eel destinati a fi aeddes curules (5), designatiu-

(1) Mommsen op. cit., II, 522 548.

(2) Asa figures& In inscriptiunea cea ma! vechitt ce cunOscem privitere la ace!tl ma-
gistrati, anume inscriptiunea lul L. Neratius Marcellus Henzen 5447 Willmanns 1154).
Titlul ordinar si p6te official era ab actis Senatus, fn grec. int Titri uaovn &twv r1 cur-
xX4-:..ot, (C. I. Gr. 1133, 1327). Intr'o singurA inscription (Orelli 2273 Willmanns 1163)
a lui Q. Julius Proculus, glsim titlu : ab actis imp. Traiani Aug. Hubner (op. cit. p. 34)
crede ck in fond acest title este identic cu ab actis senatus, sli cA apicidul voind sA sape
ab actis senatus candidatus imperatoris, a omis cuvintele eenatus candidatus. Mommsen
(op. cit. II 864 Si n. 2) neadmitend acestA omissiune crede crcl, s' a reunit In mod incorect
designatiunea ab actin senatus imperatori, Si cil ab actis senatus qi ab actis imperatoris
este una si acelasl functiune, pe cat Limp eel ce o occupa trebuia sA fie un om cu totul
de Incredere al Imperatulul.
D. Leon Renier, lectiunea sus mentionatA), din contra admite ci. in timpul lul Tralan
existail doul ab actis unul ab actis senatus pentru protocOlele senatuluY, cel-lalt ab actis
imperatoris pentru decretele imperiale, si find el an avem pen& acum de cilt o sin-
gurA inscOptiune eu ab actin imperator's, ac ea a lui Proculus, este probabil ca acest&
functiune a durat forte putin si ci. Foote InsusI Proculus n'a avut successor, sarcina redac-
tiunel decretelor imperiale trecend, cum se scie positiv, asupra questorilor imperial!
(quaestores August*
(3) In acest sens Mommsen op. cit. II, 864, aretand cH nurnal doul curatores actorum
senatus cun6scem /nainte de TraYan : unul, din a. 29 tTacitus ann. 5, 4 Iunius Rusti-
cus, cel-lalt Neratius Marcellus din inscriptia mentionata In nota precedentl, si In care
se citesce : III vir a. a. a. f. f., adlectus I.ter patric(ios) ab divo Vespasiano (In a. 74),
curat(or) actorum senatus, guaestor Aug(usti) probabil al luI Domitian, pentru cit nu
'I areta numele, memoria fiindu-I condemnatit). Din contra, Borghesi Oeuvr. compl.
5,360), Hubner (de senatus populigue R. actis p 34) si L. Reiner Cursul de la College
de France, lectiunea din 17 Febr. 1880 Bustin ca trebula tine va Mt fie mai inteiii senator
si apol ab actin senatus, prin urmare In inscriptinnea lu! Neratius este o transpositiune
detorit& sApatorulul petrel, care n'a pAstrat ordinea chronologica a magistraturelor,
si in loc de curat(or) actorum senatus, guaestor Aug(usti) trebula si. scrie : quaestor
ilug(usts), curat(or) actorum senatus.
(4) Mommsen 1. c.
(5) Cea mai mare parte din inscriptiunile funcponarilor ab avgn seno,tue area cit dupit.

www.dacoromanica.ro
264 TOCTLESCTI

nea la edilitatea curulica fiind legata cu ab actis senatus, una find cuprinsa
tntr'alta, una presupunend pe cea-lalta (1). In consecinta si Frontone o
data cu designatiunea edilitatiT curulice, si acesta designatame se facea cu
un an inainte, in Ianuarie al anulul care preceda ocuparea edilitatii,---11 ve-
dem ca obtine functiunea de ab actis senatus.
IV. AEDILIS CVRVLIS. In a. f. R. 388 pe lenga cel don! aedilT a! plebe!
(aediles plebis) se creara Inca doui a! comunitatiT sub numele de aediles cu-
rules(2) car! la inceput trebulat sat fie amendouT patricienT, de la a. 390 insa
sea mat sigur de la a. 450 alternau patricienil cu plebeieniT, intr'un an fiind
don! patricienT in eel-lag an douT plebe!. Acesta s'a urmat pona la a. 663 de
cand vedem in edilitatea curulica collegi patricieni ci plebeienT, Wend in tim-
pul lul August, care declarand obligatorie pentru cariera senatoriala una din
edilitati set tribunatul poporuluT, patriciT fur% scutitT de acesta trepta a hie-
rarchieT, prin urmare ali edilitatea curulica fu marginita la plebe (3). Alege-
rea edililor curuli se fitcea In adunarile patriciano-plebeice pe triburi, presi-
date in de regula de consul. El avet scaunul curul, de unde le venea si numele
spre deosebire de ceilalt1 edill, precutn $i banda de purpura cusuta la toga,
(toga praetexta) si apparitori (apparitores), cum erail : scrihae, praeca-
nes, viatores. ET primiat instructiun! de la consul! set censor!, si in atributiu-
nea for intra de a privighea comerciul public al capitalel, stradele ci pietele
publice, ei jocurile, pentru care le si cjicea ca sunt : curatores urbis, annonae
ludorwmque sollemnium (4).
Edilitatea o gasim pe monumente [Ana in timpul luT Alexandru Sever, cand,
decd nu era desfiintata, cel putin se pare ca fusese deja stersa din tabela ma-
gistraturelor.
V. PRAETOR, adica magistratul insarcinat cu jurisdictiunea *titre privatT.
La inceput era un singur praetor, p -actor urbanus, nurnii ast-fel pentru ca nu
putea lipsi din Roma in timpul esercitiului functiuneT sele. Mal in urma se
ere& un al douilea praetor (pe la a. 512 f. R.1, praetor inter peregrinos, care
imparti jurisdictiunea cu eel d'anteiu : anume praetor urbanus judeca proce-
sele intre cetatenil roman!; Mr praetor inter peregrinos, procesele parte in-
tre peregrinT, parte intre un cetaten qi un peregrin (5). Cuprinderea de noui
teritoril > i terT pi organisarea for in provinciT facura necesara inmultirea trep-
tata a praetorilor : asa in timpul lul Sulla numerul for se ridicase la sese ;
Sulla mal adaose Inca doui; Caesar urea successiv numerul for la qece, pa-

acestk functiune se obtinea edilitatea candid., nu cea pleheid. Cele maT vechl din ele
(Orelli 6485 si cele done inscriptiuni de maT sus ale lul Pronto , sunt de pe la finele dom-
niel lul Pius.
(1) Mommsen op. cit., II, 864 seq , 886.
(2) Vecil pentru acesta qi urmatorele Nommen, op. cit., II, 471 seq.
(3) Idem, 473.
(4) Cicero de leg. 3, 3, 7. Ve41 In detalid Mommset op. cit. II, 489 seq.
(5) Rev. p. iat., arch., filol. I, 302,

www.dacoromanica.ro
 MONEIMENTE EPIGRAFICE. 266

tru-spre-clece si 01-spre-dece; sub August numerul for varia de la opt !Anti

la qel-spre-deee; sub Claudia pare a se fi ales ca norms numerul opt-spre-
ciece care '1 gasim Inca sub Hadrian (1).
VI. LEGATVS DIVI ANTONINI AVGVSTI LEGIONIS XI CLAVDIAE, co-
mandant al legiuneY a XI Claudia, in timpul lul Antoninus Pius, sub care a-
cesta legiune 10 stabilise quartierul sea la Durostorum (Silistra)(2).
VII. LEGATVS AVGVSTORVM duorum LEGIONIS PRIMAE MINERVIAE
IN. EXSPEDITIONEM PARTHICAM DEDVCENDAE, comandant al legiunel I
Minervia in timpul resbolului Armeniaco-Parthic (163 166) , sub eel
dotal imperati M. Aurelius si L. Verus. Faptul participatiund acesteT legiunl
la resboiul parthic gin exspeditionem Parthicam deducenda nu se atesta
Vera acum de alt monument. Pe petra de la Sarmizegethusa, care confine
un cursus honorum may pe scurt al lul Frontone, se citesce numal : LEG.
LEG. I. MIN. CA acest general laza a luat parte in resboiul mentionat ne o
spune afara de cele dime monumente de may sus, $i Lucian care impute
unuT istoric al acelui re sbola di a stricat numele set, scriind (46vstv in loc
de cl3p6ncovat (3).
VIII. LEGATVS AVGVSTORVM duorum PRO PRAETORE EXERCITVS
LEGIONARII ET AVXILIORVM PER ORIENTEM IN A RMENIAM ET OSRHOE-
NAM ET ANTHEMVSIAM DVCTORVM, comandant in acelastaresbora ar-
meniaco-parthic al until corn extraordinar de armata compus din legionary
qi auxiliarY, in fruntea cArora el se luptA in Armenia, Osrhoena si Anthemu-
sia. Cum result& de aci Frontone a luat parte numai la resboiul armeniac
(a. 163) Si la inceputul celul parthic (a. 164), si fiind ca in 166 11 vedem
figurand in triumful luY Marcu Aurelia si L. Verus cu decorapnile ce se
obicIndfa a se acorda legatilor consularl, (ve4.1 may la vale), si cum in Asia
el fusese comandant de rang pretorian, trebue sd admitem ca fntre 164
si 166 el a obtinut consulatul.
IX. Inainte de consulat Insa inscriptiunea ne area cA Frontone a fost
1nsarcinat a presida operatiunile de recrutare in Italia : MISSO AD IV-
VENTVTEM PER ITALIAM LEGENDAM. Se scie cd dreptul recrutAril
in intreg imperiul roman era esclusiv un drept imperial , si di Italia In e-
poca imperatilor no era numal scutita de bir , der 'nett si de obligaiiunea de
a db, regulat recrutT pentru armata (4). CAnd imperatul gasea de trebuintA a
se face o asemenea recrutare in Italia, insArcina cu esecutiunea el comissarY
extraordinary , numitY dintre senatorY . CA acesta se intempla fOrte rar este
proba pucinatatea exemplelor ce cunescem (5). Asa in secolul I-ia avem un
(1) 3Ionnsen, op. cit., 2, 185-195.
(2) Gr. G. Tocilesca, Insehriften am. der Dobrudscha, pag. 3.
(3) Lucianus, Quornodo historia sit conscraenda , 21 : iEtwavo o3sos xal sa dv6p.a-cc
Rescosotifaect SCC '134N/eco d 1.1.eutypic4 ka Is so 'F1X7rotx6v, w4 lip6vtov 1,11, E cc.c oupvivov Ulm,
413 p 6 v tcv Se SOY (I) p 6 v s w v a, 'firicvt6 8E soy Ttstav o v xa.l Ala no)12 TEXouSsepa .

(4) Marquardt , Rom . Staatev . I , 67 .

(5) Mommseu , op . cit: , 2 p. 819 seq.

www.dacoromanica.ro
266 TOCILERMI.

singur exemplu: pe Agricola din a. 70 : ad ddectus agendos (de sigur in Ita-

lia) (1); in secolul al 2-lea i 3-lea pentra Transpadana i Aemilia, singurele
regiuni adica ale Italia ce eraa atunci bine populate , avem patru exemple :
1) leg(atus) .A.ug(usti) p(ro) p(raetore) region(is) Transpadanae(2) sub Traian ;
2) missus ad ddertum iuniorum a divo Hadriano in regionem Transpadanam (3)
sub Hadrian ; 3) [missus] ad iuniores legendos per Aemi [liaml din secolul al
treilea (4) ; 4) electus ab op film imp . Sever 1 Alexandro ad [dilectum haben-
dum] per reg'onem. Tra[nspadanam] (5). In fine, unicul esemplu pentru re-
crutare in Italia proprill gisa in secolul a12 -lea este cea facut6. de Frontone :
missus ad tuventutem per Italian legendam in timpul resboYulul armeniaco-
panic al luI L Verus (6). In provina recrutarea se facea prin guvernatorl
se0 prin comissarl numici dilectatores , earl erad to de rang equestru, i nu
trebuesc confundati cu comissaril extraordinari de rang senatorial insarcinati
cu recrutarea in Italia (7).
X.CONSVL , de sigur suffectus, de Ore-ce nu figureza in faste . Data
consulatuluT serf nu se We determina cu precisiune . Willmanns (8) presu-
pune anul 165 sett 166, inaintg de triurnful parlhic. Triurnful avend loc dupa
Marte ai inainte de 23 August 166 (9), i durata consulatulul in acel limp find
numal de done Inn!, Frontone n'ar fi pulut fi consul suffectus in 166 de cat
la I Marte seri I Iulie , cad la I lanuarie eras consulif eponym! . Noi lush,
cunescem deja(10) eine erart consul! la aceste date : la 1 i0 Martie : P. Far-
ling Verus 0 M. Vibius Liberalis ; Tar la 1 -its Iulie : Q Servilius Pudens i
L . Fufidius Pollio. Urmez6. der di Frontone trebue s fi obtinul consulaiul
in a . 165 , &Tit ce terininase recrutarea in Italia.
XI.OVRATOR OPERVM LOCORVMQVE PVBLICORVM August , land
asupr4.-0 conducerea tutulor luctlrilor de conslructiune in Roma , care mai
nainte cadea in competenta Censorilor, crew (dupa a . f . R . 743) don't eura-
tores operum(11) numiti dintre fo$tii pretorl sett consuli(12) cu missiunea de a
determina modul de folosinta at terenulul public , a adsigna local uncle avea
se '0 faett sclavul public casa sea(13), a initilura obiectele miFetere sea cele
(1) Agric. , 7 .
(2) Orelli 2273.
(3) Henzen Orelli 7420 a .
(4) C . I. L . VI , 3836 .
(5) Inscriptiones Regni Neapolitani, n . 3604.
(6) Willmanns ad nr . 636 .
(7) Veill Mommsen op. cit. , p. 820 . D. L. Healer, Melangez, d'Epigraphie, Paris 1854
pag . 73 96 , pare a nu fi observat indestul deosebirea esentialg. lntre unit qi altit , qi
de aceia , dire d. Mommsen (1. c.) a in studiul mentionat a ajuns la resultate false.
(8) Op cit . ad nr . 636.
(9) Rev . p. let. , arch. , filol. , I , 312.
(10) Idem p . 315 .
(11) Despre titulatura intregti ve41 31umliNen op. cit. II , 443 n 6; 1006 n. 2,
(12) Mommsen, op. cit. , II, 1004,
(13) Idem II , 435 n. 2.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTS EPIGRAMS. 267

ce se puts scete, care se glisen pe proprietatea publicti i impedicad comu-

nicatiunea, sea nu mai respunded la destinatA (1), in fine de a aye privighere
asupra templurilor si a administra res saerae mivittOre, edict( darurile si
ornamentele inchinate templurilor, putend dispune de ele cum vor voi, sit le
inchirieze see se. le vemp(2).
XII. DONATVS DONIS MILITARIBVS BELLO ARMENIACO ET
PARTHICO AB . IMPERATORE ANTONINO AVGVSTO ET A DIVO.
VERO AVGVSTO CORONA MVRALI ITEM VALLARI ITEM CLAS-
SICA ITEM AVREA ITEM HASTIS PVRIS dli ITEM VEXILLIS nu ,
daruit pentru faptele de arme cu care s'a dislins in resboiul armeniaco-par-
thic la darimarea $i escaladarea vre-unuf zid de cetate (corona murali) , la
luarea cu asalt a vre unul lager (corona vallari) , in vre o batalie navala
(corona classica) etc. (3), cu decorationile militare ce se decled numai unul
comandant (legatus) de rang consular .
XIII. COMES DIVI VERI AVGVSTI , qef al statului major al impera-
taint L. Verus de sigur in resbolul marcomanic (la finele a . 168 si inceputul
a. 169), Tar nu armeniaco parthic, cum s'ar pute presupune(4) in casul and
nu am admite ordinea strict chronologicA in cursus honorum al lid Fronto.
XIV.LEGATVS AVG . PR . PR . PROVINCIARVM DACIARVM iii prov.
daciae maluensis prov . daciae porolissensis prov DACIAE A PVLESIS . SI-
AM, LEG AVGg PR PR PROVINCIAE MOESIAE SVPER , gu-
vernator al DacieT qi in acelasid limp si al Moesiel Superiere. AVGG din copia
ligorianA este o erbre in loc de AVG , pentru ca probabil Fronto a guvernat
cele done provincif dupe. mertea luT L . Verus , dupe 15 Ianuarie 169 . In
sprijinul acestet pared vine inseriptiunea luT Fronto de la Sarmizegethusa
in care , dupa cum vecluram , se cite-ice : LEG AVG PR PR TRIVM
DAC ET MOES SVP Divisiunea DacieT in trel provincii ne apare pentru
prima Ora in aceste cloud clogia ale but Fronto , eel d'anleia guvernator care
se intituleza legatus aug . pr . pr . trium Daciarum. Este adeverat cit Henzen,
compar&nd trupele mentionate intr'o diploma militara a but Antoninus Pius
din a. 144 (5) cu cele cuprinse in diploma but Statius Priscus din a. 157 (6),
propune a se indeplini lacuna din diploma lot Pius :
r 12 ET vi THRAC ET SVNT
EN SVB MACRINIO
in chipul urmetor :
'et VI Thrac(um) et sunt in dacia apulEN(si). Bed in dacia ma/uEN(si)
sub Macrinio, ,
(1) Idem II, 437.
(2) Idem II , 433 .
(3) VedI despre aceste distinctiunT militare Rev. p. Let , arch., filol., I , 124.
(4) Napp , op. cit. , 70 ; Temporis ordo si servatus est in titulo , Frontonem probabile
est comitem L. Veri fuisse demum Bello Marcomanico.
(5) C . I . L . III D nr XLIV
(6) Idem D . nr . XL .

www.dacoromanica.ro
268 TOCILESCV.

ci prin urmare conchide ca divisiunea flacieT in trek provinciT esista deja sub
Antoninus Pius, in timpul caruTa s'a potolit o revolt& a Dacilor (Capitolin ,
Anton . P . 5 , 4) , de 6re ce aceste numt nu se gases de cat In epoca cand
Dacia era impartita In trek districte(1). Momrnsen(2) insii respinge correctiunea
lul Henzen , pe temela ca. abreviatiunea Apulen. pentru Apulensi sea lfa-
luen . pentru Maluense este neobicInuita . Afara de acesta cele trek provincii
find procuratoriale , congediarea trupelor nu se putea face dupa densele.
Bemane der probabil ca pans la mOrtea lul L . Verus , divisiunea Daciel
in superior (partea occidental& , cea care era mal aprOpe de Italia) i inferior
(partea orientate, cea care era mal departe) a continuat neintrerupta, i do-
vada la acesta este inscriptiunea gasite. la Turnu-Magurele (a4I in collecti-
unea Museulu! National) ci privitOre la Iulius Capiton conductor portorii pu-
blici Illyrici et ripae Thraciae, in care se citesce (3):
AB ORDIgB
COLONIAR VLPIAE POETOVIONENSIS
EX PANNONIA SVPERIORE VLP RA'D'AR
EX MOESIA SVPERIORE TRAIANAE SARMI
ZEGETHVSENSIVM EX DACIA . SVPERIORE
Data acestuT monument se recunOsce din urmaterea inscriptiune aflata la
Lejan, hinge. Nicopoli (4) i privitere la acelalia personagia Iulius Capiton ci
la dock fratI at set :
NVMIN I A,VGVST OR
ET GENIO PP HERMES
IVLIORVM IANV
ARI CAPITONIS
EPAPHRODITI
CONDI/ CT ORVM
P . P . ILLYRICI ET
RIPAE THRACIAE
SER . VIL . POSVIT
(1) Henzen-Orelli III nr . 6919.Henzen , Note ap . Borghesi . Oeuvr . compl . III 373,
480 . Borghesi, op . cit. , VIII 483, admite conclusiunea lu! Henzen , Idem Marquardt
op . cit . I , 153 .
(2) C . I . L . III pag . 160 ,
(3) C. I. L. III, 753.
(4) Idem, 751.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENT& EP1GRAFICE. 269

CeT dour Augusti (numini Augustorum) din acesta inseriptiune nu pot II de

cat M. Aurelia si L. Verus, decl inscriptiunea daieza din a. 161-169, si prin
urmare .i monumentul de la Turnu-Magurele, care spune eft Sarmizegethusa
se Oa in Dacia Superiora are aceasi data.
Alta meOune despre Dacia superior o gasim in urmAtOrea inseriptiune a-
flat& la Petronell (vechlul Carnunlum) si pasiratit acct In Vienna (1) :
DM
VALERIA
DIONYSIA
DOMO SAr
DA S - H 8
V -A - XX
C-VALERI
VS SARNV8
CONIVGI
DVLCISSI
MAE - F EC
D(is)m(anibus). Valeria Dionysia donio Sa[r(mizegethusa)/ Da(ciae) s(upe
rioris) h(ic) s(ita) [e(st)]. V(ixit) a(nnos) XX. G. Valerius coniugi dulcissi-
mae fecit..

Dacia inferior ne intimpina pentru prima Ora in diploma military a lul Ha-
drian din 22 Martie 129 gasita la Grojdibod in jud. Romanatl, langa Celel,
prin urmare la estremitatea Dade orientale, in care citim inire altele (2):
extrinsecus : tabella prior.
EQVITIB ET PEDITIB Q_VI MILITAVER IN ALA ET
VEXILLATION EQVIT ILLYRICOR ET COH IIII QVAE
APPELLANT I HISPANOR ET I HISPANOR VETERAN
ET II FLAV NVMIDAR ET II FLAV BESSOR ET III CAL
LOR ET SVNT IN DACIA IMFERIORE SVB PLAVTIO
CAESIANO
Equitib(us) et peditib(us), qui militaver(unt) in ala et vexdlation(e) equi-
t(uni) Illyricor(um) et coh(ortibus) MI, quae appellant(ur) 1 .11ispaitor(um) ;
1) C. I. L. III, 4501 Inter, inscrip(iune glsita. la Concordia (Bull. d. Instit. 1874, p.
34) avem 0 un proc(urator) Aug(usti) prov(inciac) Daciae impel lo(ie) , probabil
din timpul lul Antoninus Pius.
(2) C. I. L. III D. nr. XXXIII.

www.dacoromanica.ro
VO ToCIL MU.

et I Hispanor(um) veteran(a) et II Flav(ia) Numidar(um) et II Flav(ia)

Bessor(um) et III Gallor(um), et sunt in Dacia imferiore sub Plautio Cae-
siano

Cestiunea (WA acesta divisiune a DacieT in done provincit dateza Inca din
timpul lut Tralan, find introdusa o data cu organisatiunea provincial, 1'6-
mane nedecisa : Gooss (1) se pronunta pentru, pe temeTul ca Tralan intre
102-107 facuse o impartire identica provincielor vecine Pannonia ci Moesia,
si un scriitor posterior loan Malala (2) raportOza ca. Tralan a organisat la
stinga Dunarii doug provincif. Mai probabile Irma este opiniunea celor cart
atribue lut Hadrian o atare divisiune a Dacia (3), pentru ctt in diploma mili-
tara a Jul Tralan (4) din a. 110, care mentionOza doug escadrOne de cavale-
rie si clece cohorte de pedestri station And in Dacia sub D. Terentius Scau-
rianus :

ET SVNT IN DACIA SVB D TE

RENTIO SCAVRIANO

no se eonstata existenta unel Dacii superiOre seo inferiOre, cum acOsta o ga-
sim 19 anT mai tarclia sub Hadrian, la a. 129.
Divisiunea DacieT in trei provin eft, de la m6rtea Jul L. Verus incOce nu pOte
fi pus& la indoTaltt : formula tres Daciae ne apare frequent pe monumente.
Atla, pentru a da c &te -va esemple :
C. I. L III, 1454 din a. 241 :
r. 7 : CONCILIVM PROV
DACIARVM III
c Concilium prov(inciarunz) Dariarum trium.,
Idem nr. 1433 din 238-244 :
r. 9 : SACERDOS ARAE
AVG N
CORONATVS DAC
HI
Sacerdos arae Aug(usti) n(ostri), coronatus Dac(iarum) trium.,

(1) Untersuchungen fiber die Innerverhalenisse des Trajanischen Daciens, Hermannst.

1874) Archiv. f. sieb. Landesk.) pag. 136.
(2) Chronograph. ed. Venet. 1733 p. 116.
(3) Henzen-Orelli III, nr. 6919. Marquardt, op. cit., I, 153. T. lung, Roemer and
Romanen in den Donaulaendern, Innsbruck, 1877, pag. 27.Hirschfeld, Epigr. Nada. 10.
(4) C. I. L. III D. nr. XXV.

www.dacoromanica.ro
 MONUMEN1 It EPIGRA PIC E. 271

Idem nr. 1153 (cf. nr. 1415) :

SILVANO SANCTO
L AEMIL CARuS
Leg PR PR
AVg
III DACIARVM
Idem nr. 1174 din a. 198-211 :

r. 8 : L POMP LIBER ALE COS DAC III (1)

cL. Pomp... Liberale co(n)s(olari) Dac(iarum) III.,
Hem nr. 6575: T. Cl. T. f. Papiria Xenophonti proc uratori Illyrici per
Moesiam inf(eriorem) et Darias tres'.
Mal vedl Inca inscriptiunea luT L. Valerius Proculus (Renier, Melanges
d'Epigraphie, 88) proc(urator) provinc(iae) trium [Dacia]r[um].
Inscriptiunile ne dalI chiar numele relor trei provincil ale Daciel :
Asa, partea nordica se numea : Dacia Porolissensas (2), cea centrale Dacia
Apulensis(3) si cea sudicti Dacia Ilialuensis (4), numite dupA cetatile Porolis-
sum (aqi Mojgrad), Apulum (ac)i Alba-Iulia sea Carlsburg) si Malva (pOte
Celeiu In jud. Romanatl) (5). Acesta divisiune Instt exista numal sub

(1) Vecp Mommsen C. I. L. III, Indices p. 1128, 1160, 1172.

(2) C. I. L. HI, 1464 (a. 211 12) : Ulpio...., proc(uratori) Aug us ti [prov(inciae ?)
Dac(iae) Apul(ensis) a(genti) v(ices) p(raesidis), item proc uratori prov(inciae) Porol(is-
sensis).. Idem nr. 6054 : gP. Semp(ronio) Ael io) Lycino proc(uratorii Aug ustorum)
n(ostrorum) prov(inciae Syriae Palaestinae, proc(uratori) hidi logi lo(uu X6Too , proc(u-
ratori) Daciae Porolisensis etc.x Idem nr. 6055.
(3) C. I. L. III, 1500: Crasso Macrobio negotiatores provinciae Apul elms defensori
optirno.s Id. nr. 14b6 (an. 238) : Q. Axio Q. f. Pal. A eliano , .... proc uratori) prov(in-
ciae) Dac(iae) Apul(ensis), his vice praesidis., Id. 65Th : T. CL T. f. Papiria Xeno-
phonti proc(uratori) Daciae Apulensis.)
(4) Gruter 433,5=Borghesi, Oeuvres compl. 3,481 : M. Alacrinio M. f. Claud la) Cato-
nio Vindici, co(n)s(uli) proc uratori) prov(inciae) Dac(iae) Malu(ensis) etc.
(5) Acesta cetate o gasim o singura data mentionata In diploma militant a lid Ale-
xandru Sever din a. 230 (C. I. L. III D. nr. LI) :
r. 16: EX EQVITE DOMINI isi AVG
M AVRELIO DECIANI FIL DECIANO
COLONIA MALVESE EX DACIA
Geografil si epigrafistil nu sciu insa unde sa o asede : atat Mommsen C. I. L. III p. 160
si nr. 1464) cat si Gooss (1. cit.). Marquardt (1. c.) si Lung (op. cit. 27) o alma In sudul
sea sud-estul provinciel, Detlefsen (Buisian's Iahresbericht II p. 247 , In Dacia nordica.
D. Hirschfeld (Epigraphische Nachlese, p 14) judecand dup6. urmithrea in criptiune
gasita de repos. C. Bolliac in a. 1872 la Celeia langa soseatla romans a41 In Museul
national), o a$za maI probabil la Recica sea Celeia (Cf. opera nos ra : Dada fnaints

www.dacoromanica.ro
272 TOCILESC11.

raportul administrativ li financiar, tar nu si politic, fie-care provincie a-

venduill de ordinar procuratorul sett proprid. pe cand cate-i trele provin-
ciele se guvernad de un singur legatus Augusti propraetore, care se 'ntitula
indiferent and legatus trium Daciarum, and legatus provinciae. Daciae, cele
Tres Daciae alcdtuind politicete o singurd. qi aceiae provincie (1), cu o ca-
pitalit i dietti comund precum qi cu un cult al lut August comun (2), dupd
cum atarI combinatiunt a mat multor provincil esistad i aiurea (3).
Cu divisiunea Daciet in tree pArV nu se mai trimise in acesta provincie gu-
vernatort de rang pretorian (4), ci numal de rang consular, pentru care mat

de .Romani, Buc. 1880, pag. 94 si 591, si Inschriften aus Bumanien arch.-epigraph.

Mittheil. HI Heft 1] :

LJ.
COMMODO ANT
NINO AVG SVB C
RA CL XENOPHON
TIS PROC AVG
ZOTICVS ET SAI
ANVS SER/VI///
POS VE N/
[Imp. Caes. M. Aur.1 Comniodo Ant[oJnino sub c[u]ra Cl(audii) Ienophontis proc(u-
ratoris) Auq(usti) Zoticus et Sa[lvi]anus ser(vi) vi[l(ici)] poeue[rujn[t].
Despre procuratorele Cl. Xenophont si despre Salvianus cf. C. I. L. III, 6575.
(1) Pe monedele Wide de la Philipp si peal la Valerian se citesce tot-d'a-una : pro-
vincia Dacia, qi ce e mat mull, pe medaliile lul Traianus Decius onorat cu titlu RES-
TITVTOR - DACIARVM (C I. L. III. n. 1176), provincia acesta se vede personificata sub
aspectul unel femel cu inscriptia : DACIA sail DACIA FELIX (tot asa si pe cele-l'alte
monede hatute In Dacia), pe cand cele doue PANNONIAE de esemplu, sunt representate
prin dou6 figurl. Cf. Borgliesi Oeuvr. compl. 8,484.
(2) Borghesi, Oeuv. compl. 8,483; Mommsen, C. I. L. III, p. 160.Renier, ap. Borghesi
op. 6,264.Marquardt, op. cit. I 154, sustine din contra ca eprobabil fie-care din cele treT
provinciT ale Daciel era guvernata de cate un legatusv. Acosta este neadmisibil, pentru
a pons, acum nu cunescem nicT un legatus at vre uneTa din cele tret provincil,pe and
nu e tot ast-fel si cu procuratoril. Marquardt IsT Intemeiaza opiniunea sea de mal sus pe
faptul el unit d;n. procuratoril Dame! Apulense functioneza ca vice presides in casul unel
vacante de legatus. Asa e Q. Axius proc. prov. Dac. Apul. bis vice praesidis, C. I. L.
III. 1456; Ulpius proc. Aug. prov. Dac. Apul. agens vices praesidis, C. I. L. BI, 1464.
Acosta Insi nu dovedesce alt nimic de cat a In cas de vacanta a guvernatoruluT pro-
vincieT lntregl a Daciel, unul din procurator!, si anume cel mat apr6pe de residen(a le-
gatulu! (Sarmizegethusa), adica procuratorul prov. Apulense, care In rang era superior ce-
loraltldoul procurator! (0. Hirschfeld op. cit., 11 Intemeindu-se pe inscript. din C. I. L. III,
1464) IT tinea locul, pang. la trimiterea altuT guvernator. Acosta se 'ntImpla. regulat In pro-
vinciile imperiale. si forte adesea in cele senatoriale (Marquardt, op. cit. 415)
(3) Mommeen, C. I. L. III p. 160. Idem L Jung, op. cit., 27, citand de es. Creta
Cyrenaica. sea Cappadocia Pontus Polemoniacus Pontus Cappadocicus Armenia
minorLycaonia L. Renier, Mlanges d'epigraphie p. 93.
(4) Asa M. Statius Priscus in 157, P. Furius Saturninus in a 161 sunt guvernatorT de
rang pretorian, si ob(in consulatul imediat dupa esirea din legatiunea Dacia. Cf. C. I.
L. III 940; 1061. 1299. 1416 ; idem 943, 1171. 1177. 1412. 1460.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTS EPIGRAMS. 273

tarclia legatir Daciel se numiaa cu titlu seurt : consulares (1). Primul guver-
nator dar al celor Ira Dacir, Cl. Fronto, a fost in acelasiu timp i primul gu-
vernator de rang consular al acelel provincil (2), tmperatul M Aurelia find
&tutorul acester dispositiuni, dupa mertea fratelul sea L. Verus (3). Reunirea
ambelor legatiunr in mane. unela $i acelerar persona se espliel usor prin e-
venimentele ce se petreceaa atuncl la Daniire, aname prin resborul marco-
manic. Inca pena nu se finise bine resboTul cu Parthil (4), Marcomanil im-
preuna cu Quadir si alt1 barbarl de la resarit, ca Victofalil, bat si nimicesc pre
prefectul praetorio Macrinus Vindex (5) cu o parte a armateT sele 0116 la
20,000 emenT (6); tree Alpil si patrund vietoriosI in Italia penal la Aquileja (7)
pe care o asediaza si sunt aprepe s'o coprin4A (finele anulul 166, sail
mai sigur, prima jumetate a anulul 167) (8). La aceasta veste imparatil M.
Aurelia Si L. Verus merg in person., in contra inimiculuI, tree AlpiT, gonesc
invingetorT pe barbari inapoi peste Dunare (a. 168 (9), si cu venirea ernes (10)
se intorc to Roma. Pe drum insit Verus mere far& de veste la Altinum (nu
departe de Venetia) in lanuarie 169 (11).
Resborul incepe acum cu mar multa furie. Din tete partile navalesc bar-
baril; cate-va cetati intarite cad in manile lor. In asemeni imprejurarT se in-
telege ca linia Dunarer urma sit fie asiguratA ca un punct principal de ope-
ratiune : Dacia ca si Moesia treburaa der incredintate unul general vestit in
resbeTe si cunoscut prin energia si tactica sea; ast-fel se esplica trimiterea
but CI. Fronto ca guvernator in cele done provincil dunarene, pe la incepu-

(1) C. L L. III. 1174, 1178, 876, 1393, 823, 826, 827, 1092. Capitolin. Pertin, 2, 3 dice
ca Pertinax a gavernat quatuor provincias consulares, aflame: Moesia utraque, Syria si
Dacia. Cf. Marquardt, op. cit. I, 154.
(2) FAx . a mat cita and probit, acAsta result, si din faptul cif. Fronto Bind In ace-
lap timp guvernator al Moesiel Superiore si al Daciel, nu putea gaverna prima pro-
vinciA fArd de a fi fost mat IntAid consul, de ore-ce Moesia Superi6rd era consular
Inca din timpul ha Domitian (Cf. Borghesi, op. cit., 4, 290; 6, 250 ; Marquardt op.
cit. I. 149).
(3) Borghesi, oeuvr. compl. 8,480 seq., citand si corectand pe Capitolin. Marc. 22 : (Pro-
vincias ex nroconsularibus consulares, atque ex consularibus proconsulares aut prae-
torian pro belli necessitate fecitb.
(4) Capitolin. Marc. Aur., 13 : t Dum Parthicum helium geritur natum est Marcoman-
nicum, quod diu eorum, qui aderant, arte suspensum est,.
(5) Dion c. 3. Capitolinus, Marc. Aur., c. 14 11 numesce Furius Victorious.
(6) Lucian, Alexander Pseudomantes. Opera. XXXII. 48
(7) Dion c. 3. Capitolin c. 14.
(8) Ved1 despre resbolul maxcomannic Wietersheim, Geschichte der TrOlIcerwanderung,
zweite Ault, 1880, Leipzig. v. I, 118 seq.
(9) Dio c. 3.
(10) Dupd. Tillemont, Hist. des emper. com., In decembre 168; dupl Eekhel Doctr. Num.
vet., p. 57 st 94, In Ianuarid 169.
(11) Eckhel op. cit. p. 58, care combate opiniunea gresitit a tut Tillemont el Verus ar
fi mtuit In a. 171.
Rev. p. lag., Arch. 0 bib, Vol. A 18

www.dacoromanica.ro
274 tocEsseu.
tul anulul 169, t}i titlul de foriiisimus dux, eel da inscriptiunea de la Sarmi-
zegethusa.
Este acum cestiunea de a se set eat a ocupat densul acesta legaliune, *i
and mere. Dup A opiniunea 1u1 Borghesi (1) adoptata ci de Mommsen (2),
Fronto a guvernat Dacia qi Moesia pens la mertea sea, adica pens dupa a. 171,
cand este ucis lute() Wane contra Marcomanilor tli Iazygilor. Anul mor(it
sole se pete determina cu siguran(a. Inscriptiunea din forul Jul Trakm cu
curette honorum al lut Fronto ne spune ca dupa propositiunea imperatulul
M. Aurelio, Senatul a hotarit se. se Inalte in for cu banil publici statue armata
a hal Fronto, pentru elf acesta, dupa cate-va victoria repurtate asupra Germa-
nilor tii Iazygilor, a perit luptandu-se cu curagia pentru patrie : HVIC SE-
NATVS AVCTORe IMPERATORE ANTONINO
M AVRELIO
AVG ARMENIACO MEDICO PARTHICO MAXIMO QVOD
POST
ALIQVOT SECVNDA PROELIA ADVERSVM GERMANOS ET
IAZYGES AD POSTREMVM PRO R P FORTITER PVGNANS
CEUDERIT Acesta inscriptiune este anteriera anulul 172, pentru ca M. Au-
relia, cum vedem, nu perta Inca titlu de Germanicus (3). Prin urmare Fronto
nu mal era In viata in 172. Troia insa Inca in 170, pentru co la inceputul
acestul an, (4) fiul sea M. Claudius Fronto Neocydes este primit intre Salii
Palatinr, cad nu se putea admite decal numal daca avea i pe tate. 1 pe
mums in vial& (patrimi et matrimi (5). Remane dar 171 ca anal mo411 sole.
Datele chronologice ce avem asupra resboYuluI marcomanic confirma acesta.

(1) Oeuvres compl. 6, 266; 8, 474.

(2) C. L L. III ad n. 1457.
(3) Eckhel VII p. 73. Willmanns op. cit. ad nr. 636.
(4) Feed fragmental din fasti Saliorum Palatinorum care constati acesta allegere :
C. I. L. VI, 1978:

C erucio claro
M CORNELIO CETHEGO COS a . p . C . 170
Q TINEIVS RVFVS LOCO T HOED SEVERI COS
Q TINEIVS SACERDOS LOCO L ANNI LARGI FLAMIDIS
M CLAVDIVS FRONTO NEOCYDES LOCO
LSALVI KARI FLAMINE
Acfista are loc sub consulatul luT C. Erucius Clarus si M. Cornelius Cethego, deci In
a. 170, Tar nu, cum sustine Borghesi, In 171, and din acelasia fragment de faste se
vtd alte pers6ne admise In collegiul Saliilor Palatial :

1' STATILIO . SEVERO

L ALFIDIO HERENNIANO COS a . p . C . 171
Q HEDIVS . RVFVS L011ianus gentiaNVS
LOCO PONTI FALCOnia

(5) Dionys. 2,70: ip.eptikflalt. cf. 31arquardt op. cit. III, 411.Borghesi op. cit., 8,454,

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTE ENGRAFICE. 275

Asa, isvorele (1) ne areth trei bataliT si victorii insemnate contra barbarilor
in expeditiunea Iiii M. Aurelia de la 169 si penit la inchelerea paciT
din a. 175. Prima victorie in a. 170 (2), contra Maromanilor, pentru ea
Dio (cap. VIII) pe acestia ii mentionezit maT anteia, si apot pe Iazygi si
Qua4i; a doua victorie, in iarna a. 171 7 , contra Iazygilor locuitorT in plirOle
jcise ale Dullard si Tissei, a treia in fine, in Tarna a. " 78 contra Qua4ilor.
Dupa textul de mat sus at inscriptiunei Fronto repOrta victoril asupra Germa-
nilor (Marcomanilor) 4i Iazygilor, prin urmare la parte la prima si a doua
lupta. In a doua lupta, contra Iazygilor, cart atrasesera pe Romani pe gheta
pe Dun are (intre Pesta si Peterwardein), pentru ca aci sa le dea batalie (3)
Fronto more ca un herot (Tama 171 172\) El insa incetase cel putin clout and
mai nainte de a fi guvernator al DacieT si al Moesiet superiare : anume in-
scriptiunea de la Tgli(a area ca : veteranul nostru a facut espedi(iunea Ger-
mania sub comanda luT Pronto si Calpurnid Agricola, pe la finele Id 169
sae cel mull la inceputul a. 170, fiind-ca se libereza din armata pe and se
gasea in Dacia, in timpul consulatulul WI Cethegus si Clams adica in 170,
find guvernator al Dade! Cornelius Clemens: M(issus) H onesta) MISSIONE
IN DACIA CETHE ET CLARO COS SVB CORNEL CLE.
MENTE C V Prin urmare in 170 Fronto nu mai guverna Dacia si
Mcesia superiOra, fiind insarcinat cu comanda trupelor in r5sboTul contra
Marcomanilor si Jazygilor. Successorul sea imediat in legatiunea DacieT fu
Cornelius Clemens, despre care vom vorbi indata.
Fronto murind, Senatul, dupA propunerea chiar a imperatulul M. Aurelia,
a decis ca memoria sea sa. fie onorata printeo status in for (4), cea-ce se si
facu, cum ne spune inscriptiunea: HVIC SENATVS AVCTORE IMPE-
RATORE M AVRELIO ANTONINO AVG ARMATAM STATVAM
IN FORO DIVI TRAIANI PECVNIA PVBLICA ponendam CENsutt.
Avesta a fost cariera lungs si stralucita a lui M. Cl. Fronto, asa earn se
area in celle done inscripOuni mai sus esplicate.
Borghesi (5), unindu-se cu opiniunea lul Mai, sustine ca Fronto a fost si
asiarch sari sacerdote (6) al Ephesulul sea Pergamulul, in timpul lul Antonin
Pius, cum probeza cate-va medaliT alle acestor orase en capul lui Antonin.
Pius, set? M. Aurelia Inca Cesar, inainte adicit de a fi fost itnp6rat, ma! cu
sema medalia publicatA de Mionnet (7) cu inlcripOunea ACIAC IIPSZTQN

(1) Vecil Wietersheim, op. cit., 125.

(2) Eekhel VII, p. 58 seq.
(3) Dio, c. 7.
(4) Aceias1 on6re vedem ex 'n timpul lul Marcu Aureliti s'a f5cut st altor general! car!
s'a6. distins In r6sboTul marcomanic. VecIT Villmanns nr. 637, 638, 639. Burghesi.
op. V, 36-37.
(5) Oeuvr. comp. VI, 267 seq.
(6) Despre asiarchT vegl Marquardt, Eph. epigr. I, 210 seq.
(7) lificlailles antiques, tom. III, p. 62, n. 3.

www.dacoromanica.ro
g7G tacILEAce.
E<DECIQN flEPrAMIINSZN KOINON n 110AEQN ,nP0 l'A
KA 4)PONTUN in care se vede numele intreg al Jul Fronto. Acesta opi-
niune Borghesi o mat intemeiazA pe observatiunea ca pe Ring atatea demni-
tatT politice si militare ce a ocupat Fronto, nu a avut aid un sacerdotid in
Roma, cum de obicein aye toil nobilil cea-ce se esplica prin faptul ca
el era un provincial din Asia, si ea deei se simtia multumit cu functiunile
religiose din patria sea, fare a don pe cele din capitalA.
Ar resulta de aci ce in inscriptiunile de la Roma si Gradistea s'i omis a se
trece functiunea sacerdotalA de asiarch a lul Fronto, si ca. in on -ce cas el
nu Vote fi frate cu oratorul Fronto, cum crede Mai, pentru ca acest din urma
era african, si aye gentiliciul Cornelius, Tar nu Claudius. Borghesi tine mat
mull pe Fronto al nostru de un flu sab de o ruda a lul Claudius Frontinus,
consul suffect sub Antonin Piul (1). Fii prin urmare ca. el era frate cu eel dot
pretorT, car! se numesc astfel in doue inscriptiuni din acelasTa timp : TI
CLAIM QVIR FRONTINO NICERATO CL . FRONTINI COS
F - (2) si TI CLAVDIO SAETIADE . CAELIANO CL FRONTINI
COS F (3). Epoca monumentelor, identitatea tribului si a gentiliciulul, fac
probabila asertiunea ilustrulul epigrafist (4).

Necunoscutul veteran de la Iglita, dupa ce areta sub ce general! a luptat

contra Marcomanilor, adaoga ca. a fost liberat din serviciul armatel in Dacia
in a. 170, fiind guvernator al provinciei Cornelius Clemens : M H MISSI-
ONE IN DACIA CETHE ET CLARO COS SVB CORNEL CLE-
MENTE C V
POO la aflarea acestel inscriptiuni nu se scia positiv epoca legatiunel lul
Clemens in Dacia. Borghesi intr'o scrisOre catre Henzen (5), prin care stabile-
sce lista guvernatorilor acestel provincil;pune legatiunea sea cam pe la a.
173, imediat dupa legatiunea lul Fronto, pe temelul urmatorului pasagia din
Dion CassiA :
cAsdingiT venire sub conducerea luT Rhaus si a lu! Rhaptus in Dacia ca se
se stabilesca aci, sperand ca aA sa capete bani si pament ; pentru ce ins li
se refusd si una si alta, lasara zalog femeile si copiii for la Clemens, ca el sa
cuceresca tara Costubocilor (6), ii si invinsera in realitate; totusi pentru ace-
sta nu lasara Dacia mai putin in pace. Fiind-ca ins Dankrigii se temeA, ca
nu cum-va Clemens de terna pentru el (a.dica pentru Asdingi) sa nu-T lase sA
(1) Digest. lib. IV, tit. II, fr. 18.
(2) Orelli n. 3113.
(3) Borghesi Oeuvr. III, 499.
(4) Napp (op. cit. p. 70) pare a nu tine seinA, de opiniunea lul Borghesi c Fronto
a fost asiarch, fiind-cii. o trece sub ncere.
(6) Din 21 Febr. 1865 publican in .Annali dell' Inst. t. XXVII, 1856, p. 31-36, si
In Oeuvr. compl. t. VIII, 470 484.
(6) Probabil Cost ubocii locuiat. cimpiile T6rel-Rorn5.neset si Basarabiel, Tar Asdingil,
partea de sus a Moldovel (Widersheim, op. cit., I, 132).

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTS EPIGRAPICE. 277

intre Si in (am lor, ntivalira pe neasteptate asupra-le $i '1 bfiturti asa de tare,
inca.t. Asdingii de acum inainte nu'sf mat permiserti nici o ostilitate contra Ro-
manilor..(1)
Borghesi observd correct et& aceste evenimente sunt anteriOre plecltrit luT
M. Aurelid in resbolul syriac contra Int Avidius Cassius, anteri6re adicti a.
175, asa ca legaciunea luf Clemens trebue pug intre 173 si 175, imediat
dupd a luT Fronto. Inscriptiunea nOstrt confirma ac6stit opiniune, modifictind
nuinaT inceputul legatiunel luT Clemens, care, duptt cum vdzuram mat sus,
era guvernator al Daciei deja in 170, si a putut continua in acestil functi-
une pend in 175, durata ordinal% a legatilor provincial) fiind de tret sad
cinci ant. Ea inld.turd. insa. opiniunea d-lui L. Renier (2), care face din Cle-
mens mentionat de Dion Cassius, un guvernator al Daciel deosebit de Sex. Cor-
nelius Clemens consularis et dux trium Daciarum, din urmAtOrea inscripti-
une africand gAsita in Caesarea, aprOpe de Scherchel, si publicath astfel de
d. Renier (3) :
SEX CORNELIO SEX . F
FAL CLEMENTI COS
ET DVCI TRIVM DA
CIARVM
IIIVIDIVS VALENS
1111 VIIIGEM/ If 1
In rfindul final dupd6, copia d-luT Renier avem VIII GEM, ceTa-ce este impo-
sibil, de Ore-ce legiunea VIII aye titlu de Augusta ; d-sea propune a se citi :
VII gemina, Tar Willmanns (4), mat correct : XIII gemina, legiune care sta-
tiona in Dacia.
Inscriptiunea o citim decl ast -feliC :

Sex(to) Cornelio, Sex(ti) f(ilio), Fal(erina tribu), Clementi, co(n)s(ulari) et

duci trium Daciarum, [Cerividius Valens Icenturio (?) leg(ionis) XIII gem-
(inae),....

Singurul cuvent pentru care d. Renier crede cfi no se pOte confunda Cle-
mens din pasagiul Jul Dion Cassius cu Sextus Cornelius Clemens din inscrip-

(1) 71, 12 : vAcntrroc 51, wv `Peck SE xal Wazsoc f1yo5vso, Xtiov Riv ds rhv Ao:ztav otx4-
crae, AriSt sO& xal xpfp.x-ra xal vivav gla cruipazia )4.1Jeaeat. i1 Tux6vse; SI aZniu'v , napexa-
Tatvzo sac Tuvaixac =1 sobs ;talk; tell KX4i.t.ev-ct, wq xal Tip; sea KoaToupuixwv xtl)pav Tag 5-
nAot4 xsricr6p.avot. wmfaavzec al ixElvouc, xal TO bactriav oZSIv iSSOV rAel7EOUV, BECCIV/SF.6 & of Ur.
xptyot, 14 ma S KAipals epo(319.E16, apiic 4 Av ysiv iiv auto) ivcfmouv, iaaykni, iniatvro a6zok
p. apoaSExolLivotc, xal noXii ixplcrtiaccv ttarE
isViiv tit 2E0/41.1011 SOk 'Acrarrouc ?cps% sob; 'Pw-
Raiou; apaiat.
(2) Ap. Borghesi Oeuv. compl. 8, 480, not..
(3) L. Renier, Inacript. rom. de )'Algeria nr. 3897 G. I. L. VIII, nr. 9365
(4) C. I. L. VIII ad. n. 9365.

www.dacoromanica.ro
278 TOCILESC11.

tiunea de mai sus, este titlu acestuia de dux, care pare a fi pre timpuriti pen-
tru epoca lui Marcu Aurelio. Dux insa , dapa cum observa d. Mommsen (1),
nu Insemneza alt IAA in timpul Id Constantin, decal persdna care
are comanda suprema inteo expeditiune, en deosebire o comandA extraor-
dinara, cu alte cuvinte dux corespuend generalulta nostru reunesce idela
and comande militare active mai insemnate. Ast -felid titlul dux trium, Da-
ciarum, ce S. Cornelius Clemens parta in inscriptiunea africanA, convine pe
deplin epoceT lul M. Aurelia, cAnd pentru aperarea Daciei amenintata in
prima linie prin rasboTul Marcomanic, guvernatorul a trebuit sA se investesca
en o putere militarA extraordinary,. Acesta este exemplal eel maT vechiO de
intrebuintarea titluluT dux in inscriptiunt.

In fine veteranul dela Iglita liber&ndu -se din armata. se intOrse in patria
sa, la Troesmis : REVERS AT LARES SVOS, si se casAtori cu Marcia Ba-
silissa mama a colleg.ulul dendrophorilor (2) adieu a constructorilor lemnarT ,
cart avea in Troesmis un collegia al for proprid (3); far sora veteranulul, Va-
leria Longa, a ridicat acest monument pentru sanatatea sea $i a for sal : ET
MARCIA BASILISSA MATRE DENDENVPT SIBI VAL LONGA SORORE
PRO SAL SVA SVORO Intrebuintarea aci a ablativuluf in loc de a nomi-
nativulul, ca cum in loc de ET ar fi fost CVM, este de sigur o errOre.
E de observat Inca cl o Marcia Basilissa ne intempina. si in inscriptiunea
funerara de mai la vale (nr. 14), gasita in acelas castru de la Iglita, si datand
din aceTas1 epoca, adicA inainte de Septimid Sever, Si in care se citesce
ALEXANDER FRATER AN LXII MARCIA BASILLISSA VXOR EIVS
AN L. S'ar pule decT presupune ca. e vorba de una si aceiad persdnA,
si ca. veteranul care s'a luptat in contra Parthilor 4i Marcomanilor, se chema
Alexander. Simpla mentiune insA numal de ALEXANDER fara macar a se
4ice : veteranus, face imposibile acesta, hypotesa..

Nr. 13.
Monument funerariO de petit ordinara, nalt. 2.48, lat. 1m , gros. 0,18; in-

(1) Mommsen, ap. v. Sallet, Die Ffirsten von Palmyra unter Gallienme, Claudius and
Aurelian, Berlin, 1866, pag. 72 seq.
(2) Despre eollegiele meseriase ale dendrophorilor cart n'avel. Insemnatate sacraI6,
vezl I. R. N. 189. 1360. 5596. Despre collegium dendrophorum Matris magnae cf.
Marquardt, op. cit. 356.
(3) Alt exemplu de mater dendrophororum veil la Willmanns, nr. 2190 :
MAT
LEPIDIA. . 1VLIA. . TITIN1L . CRISPIN
NVMITOR1A . FELICITAS
FILIAE . 1VLIA . PROBIT . FL . ATHENA1S
HEFtENNIV$ DEMETRIVS BISSEL . DENDROPHOR . D

www.dacoromanica.ro
 MONIIMENTE EPIGRAFICE. 279

scriptiunea e incadrata cu ghirlande de struguri i fol de vita ; d'asupra, un

fronton triunghiular, de o parte i de alta ornat cu palmete, iar In mijloc cu o
corona iii alte elemente decorative, aa cum se vede pe tabela nr. 6.
Acesta petra, ca i cele de sub nr. 14 i 15, s'ad gasit zidite unele:peste al-
tele In sapaturile ce am intreprins in tuna Marte 1882, la pOrta principalA a
fortaretei despre Sud (1).

D M
T CL AV sic
TI FILIVS
Q1.721A PRIS sic
5 C V S HEMES
EX. C A. WWI'
ANNIS L NIL
ANN XXVI
POSMSSIO
10 VIXi ANN II
CONVETE
RANI QVIET .

HEREDES
B M P

Acesta inscriptiune se citesce ast-felid :

D(is) m(anibus) ; Titus) Clau(dius) Ti(berii) filius, Quirina (tribu), Pri-

scus, Hemesa, ex c(ustode) vixit annis L, mil(itavit) ann(is) XXVI,
pos(t) missio(nem) vixit ann(is) IL conveterani qui et heredes b(ene) m(erenti)
p(osuerunt).

Monumentul funerar este der inaltat lul Titus Claudius Priscus, originar
din Hemesa, oraid In Syria pheniciana (2), inscris in tribul Quirina, fost cu-
stos armorum (3), probabil in legiunea V macedonica, intrat in armatd la

(1) Ve41 planul cetatil, castru II, in Rev. p. 1st., arch., fit, I, tab. 10.
(2) Hemesa a devenit coloniA romanl sub Caracalla (Dig. 50, 15, 1 4. Eckhel,
3, 310. Mionnet, 5. 228 seq.). Exista si o cohort, 1ntregit de sitgetaci FIemesenT : I Mi-
liaria Hemesenorum Gordiana Sagittariorum equitata civium Romanorum (C. I. L. HI
3331. 3328). Alte exemple de domo Hemesa : C. I. L. III, 3301. 67. 3334.
(3) Exemple de custoe armorum , 570,00),4 sunt reunite de Caner In Ephem. epir,
IV , 437-441,

www.dacoromanica.ro
280 TOCILESCII.

versta de 22 ant, liberat dupa 26 ant de servici0,1i mort in versa de 50 anT.

Epitaful se pune de care conveteranit lul Priscus, cart erat in acelasiii timp
i motenitorr at sAT.

Nr. 14.
Monument funerariti de petit ordinal* nalt. 2.47, lat. 0,85, gros. 0,30,
frumos incadrat in ghirlande de strugurr, avend sus o corona cu alte orna-
mente, tar jos un vas, totul bine conservat, a4a cum se vede pe tabela nr. 7.

D M
T FL T F 'EREtN NA, A
NST VET LEG 17 . IliC AN
LXVVALERIA FORTVNAT
5
VXOR EIVS . AN LX ET .ALE
XANDER FRAVER ANLXII
IARCIA BASILISSA VXoR
EIVS AN. L IN LOCVM TITV
LVM POSVERVNTSIBI
Inscriptiunea se citesce astfelif :

D(is) nz(anibus); T(itus) Fl(avius) TWO f(ilius), Teretina (tribu), Val(ens)?

Amast(ri), vet(eranus) leg(ionis) V Mac(edonicae), an(nis) LXV ; Valeria
Fortunat(a) uxor eius an(nis) LX, et Alexander frater an(nis) LXII, Mar-
cia Basilissa uxor eius an(nis) L ; in locum titulum posuerunt sibi.

Acesta este der epitaful unut veteran at legiuner V macedonica, originar

din Amastris, ora in Pont (1), inscris In tribul Teretina, al societ sole, al
fratelut set i a socieracestula, cart isr pusera incA in vials find (posuerunt
sibi) petra cu inscriptiune (titulum) pe locul (locum) destinat pentru ingropa-
dune. Locul simpler IngropAri se numia locus sepulturae; Tar locus sepulcri
monuments set nzonumento,locul pentru monumentul until sepulcru, un loc
pentru inmormentare i pentru monumentul sepulcral (2).

Nr. 15.
Monument funerarifi de petra ordinara, nalt. 0,60, lat. 0.53, gros. 0,26,
(1) De la Tralan Incoce ea deveni capitali a 001 provinciel ora Pontica. Cf. Eckhel,
2, 386. Nionuet 2, 291.
(2) I. P. Rossignol, Des services que peut rendre l'archeologie aux etudes classiques,
Paris, 1878, p. 360.

www.dacoromanica.ro
 MONIIMENTE EPIGRAFICE. 281

cu un fronton triunghiular ornat cu o corOna si ghirlande, cum se vede pe

tab. Nr. 8.
D M
IVL PONTICVS VIXIT
ANN XXXII MIL IT
ANN . XIV IN LEG V
5 MAC NATVS AMAS
SIS . IVL PONTICVS
FRATER SENTIVS PON
TICVS VET SENTIVS PON
TICVS MIL LEG V MAC
10FRATRESCOHERED
B.M.D.S.P
Inseriptiunea se citesce :

.1)(is)m(anibus). Iul(ius) Ponticus vixit ann(is) XXXII, mdit(avit) ann(is)

XIV in leg(ione) V mac(edonica), natus Amassis. Iul(ius) Ponticus (rater,
Sentius Ponticus vet(eranus), Sentius Ponticus mikes) leg(ion,$) V mac(edo-
nicae), fratres cohered(es) b' ene) in(erent) d(e) s(uo) p(osuerunt).

Epitaful este pus de tree frati cohered : Iulius Ponticus, Sentius Ponticus
veteran si Sentius Ponticus soldat al legiuneT a V macedonica, pentru fratele
for Iulius Ponticus, originar din Amasia, capitala Pontulul (Pontus Galati-
cus) (1) mort in etate de 32 ani, dupit ce servise 14 anT in legiunea V mace-
donica, care stationa Inca in Troesmis,
De aci result, cit el intrase in armata la versta de 18 anT.

Acestea aunt inscriptiunile gasite pi DA acum la Iglita si intrase in colectiu-

nea StatuluT. Din pucinele objecte de arts, aflate aci, nu se cun6sce dec.t
un capitel descoperit de d. Engelhardt, un cap de Medusa si douT Mithras
descoperitl de d. Desjardins(2), si un cap de pament representand pe Hercule
gasit de d. Ambroise Baudry in 1865 si adus la Paris in museul Luvrulul.
Museul nostru national posedA douh fragmente sculpturale gasite In escur-
siunea ce am fAcut in luna Marie 1882 la Iglita: Inteiu, douh bucatI de petra
ordinarA lung lm. 14.0,57 $i gros. 0,71, formand front onul unghiular al unul
edificid (tab. 5, fig. 8); motivul ornamentatiunei este un cap de boil representat
in fats, urmat cand de un porc mistret, cand de uh aquila, cand de un cerb,
capetele de boA find reunite intre ele prin ghirlande ; in partea laterala des-
(1) Eckhel Doctr. Num. Vet., II, 344. Mionnet II,. 335,
(2) Revue Archeologirce 1868, I. 260,

www.dacoromanica.ro
282 TOCILESCU.

pre stinga se afld sculptat un cap de medusa, totul de o esecutiune mediocrA.

Al doilea, un monument mithriac de tot crust (tab. 9 fig. a), ndlt. 0,60, lat.
0,55, gros. 0,27, pe care se pOte distinge Inca cleul Mithras imoldnd taurul ;
un serpe v 'idled. capul ca sk sugl sdngele ce curge din rana victimeI ; la
drepta se vede un personagid cu facla, de sigur deus phosphorus, Tar sus,
bustul Luna
Din alte obtecte ce am mat adus de aci merits a se men(iona :
1) Doue hydril de lut cart serviat la pastrarea apeT, a granelor sad a oil-
cdror alte provisiunt: Una (tab. 10, fig. a), &RA de d. More si identical cu cea
trimisa la Luvru, are in diametru la mijloc 1.40, Tar la guilt 0,40; grosimea in
cercuit 4111.37; malt. 1.66, Tar grosimea buzeT, 0,11. Cea d'a doua (tab. 10, fig. b)
aflatd de not in satul GreciT in curtea until Oran, care o gdsise la Iglita, are
in diametru la mijloc 1,15 ; diametrul gurel 0,45 ; inAl(ime 1,20; grosimea in
cercuit 3m61, Tar grosimea buzet 0,03.
2) Un sigilid de marmurd in forma unui pore, cu literile Es R sapate in a-
&Inc (tab. 5. fig. 1-a si 1-b).
3) Un vas de plumb cu totul stricat (tab. 9. fig b) de forma lunguiata,
inaltimea 0,63; fundu 0,43, gura 0,30, care, judecdnd dug cele tree chef re-
presentate in relief, era destinat pentru pastrarea tesaurelor, buil si scale. S'a
gasit in campiile pe unde se intindea municipiul ; el fusese sfardmat in mat multe
buca(I de sigur de cAtre fericitul muritor,probabil de vre-un clobancare
aflandu-1 a trebuit sfi la tot depositul pre(ios dinteensul.
4) In fine alte obtecte gtisite in sdpaturile ce am facut in luna Marte 1882 :
a) La pOrta secundard a lagarului sudic printre'un strat negru de cenusA,
mat multe fragmente de sticla arsa, o sticluta topita (tab. 5. fig. 2), un &Tan
de lut (tab. 5 fig. 4.), citramiql cu liniT adancT trase cu degetul pe densele, si
un fragment sculptural (tab. 5 fig. 3) ; si
b) La poarta principald a aceluiaslu lag'. : Pe langd cele 3 petre cu in-
scriptiunI (nr. 13, 14 si 15),o a patra piatra care de sigur purta o inscrip-
tiune judecdnd dupd fragmentele sculpturale (tab. 5 fig. 7) ale cadrulul ; na-
tura schistOsa a petrel nu a putut pAstra nici o urmd dinte6nsa ; se desfacea
strat cu strat si cadea in bucatt; piatra fusese intrebuintala ca fundament at
portel, si fried cu fata serisa in sus ; langd dOnsa am dat peste mat multe pi-
rOne de fer, bucdt,I de plumb (tab. 5 fig. 5) si chiar peste o tdtAnd a portiT
(tab. 5 fig. 6).

Iglita pastrezd Inca in cele doud lagare ale sale documente pretiOse a-
supra istorieT until municipid, care a trebuit sA lase dupd sine o archiva in-
trega, a carer scOtere la lumina din mijlocul ruinelor care o acoperd cu a-
tatea metri de pdmant si de blocurT enorme de piatra este numai o cestiune
de Limp si de mijlOce limp si mijlOce mei nu lipsese acolo unde este
hotArire nestrdmutata si pasiune nobild de lucru.
Gr. G. Tocilescu.

www.dacoromanica.ro
 HUNFALVY W TEORIA LUI ROESLER.
283

DOMNUL PAUL HUNFALVY

vi
TEORIA LUI ROESLER
Yn anul curent d. Paul Hunfalvy, membru at academiet maghiare de stiinte
din Buda-Pesta, a publicat o carte inlitulata Rom Mit si prelensiunile lore (1),
In care se incercit a sustine cu argumente nou6 teoria reposatulut istoric sas
Robert Roesler, ca colonistit romans din Dacia tratana in anul 274 al erel
creOine au desertat cu desaversire aceasia provincie romans, trecend en mic
si mare, cu sArac Si bogat, cu catel qi purcel peste Dunetre In Moesia, de unde
apol abia dupA noun sate si mai bine de ant s'aa furisat Inapol In Wile cis-
danubiene, In care se glisesc locuind astadl Romanii descendentii acelor
colonis Cf.
Deosebirea, ce esista intre acesati dot Invetatt, nu consta decal numat in
gradul scrupulositAtii in admiterea probelor istorice. Pe cand odinioarti isto-
ricul sas, compatriotul Romani lor transilvanent, era Ina mat mult sate mat
putin silit sa adune in sudorea fetel sale argumentele necesare pentru stabi-
Ikea teoriei sale; pentru academicul maghiar, vecinul lor, aceste documente
curg astadi ca plOea, in cat pentru domnia-sa result:1 cu necesitate absolutit,
ca. nu Romemil, ci Unguril stint proprietttrit adeveratt al pitmentulut dacic de
la nordul Dunarit, fiind-ca el la sosirea for din Asia at getsit acest pament
lipsit de locuitort i prin urmare i de stapani. Rometnil dupe convingerea
istoricA a d-lui Hunfalvy nu stint decal numat niste venitict ta.r4it pe pa-
ment maghiar, o paturA nouti suprapusti pe un element vechia finic-tataric.
Ca sA vedem , cu ce seriositate si sinceritale stiintifica se scrie In Buda-
Pesta istorie, sand este vorba de Romani, vom esamina pasaglul eel mat im-
portant din cartea citata a d-lui Hunfalvy, privitor la teoria roeslerianti.
Tractand despre diferitele popOre barbare, cart in diferite timpurt afi ocu-
pat succesiv Orile cisdanubiene , autorul carp citate aerie urmatOrele
cuvinte :
cNict despre un duce al armatelor barbare din tag emigratiunea cea lung/
a poperelor n'avem tin report mat autentic decal despre Attila, un report,
care ni 1-a %sat mentionatul Prise, un membru al deputatiunit constantino-

(1) Vedl Paul Hunfalvy, Die .Rumanen und ihre 04neprilehe. Wien und Teschen 1883,

www.dacoromanica.ro
284 BURLA.

politane din anul 448. In acest report vedem cu totul alt om in Attila decal
acela, pre care it descrie istoria ordinara. Insa aid putem comunica din re-
portul luT Prise numaT aceia, ce respende0e o lumina asupra relatiunilor et-
nografice ale statulul hunic.
.Deputatiunea a trecut Dunarea pe la Marg, la gura MoraveT, i a venit in
regiunea Kubinulul de astacli pe malul stang al acestu! fluvid. Cam pe la Be-
serica alba (Weisskirchen) a intalnit pe Attila, care se gasia la venatOre cu
o suita numerOsti cu care ar fi putut face i o incursiune peste Dunare. Dec!
deputatiunea a trebuit sa merge in urma Jut Attila in adancul t6riT peste maT
multe riurT, intre cart se pomenqte Temeul (Tiviscus). De prin sate deputa-
tiunea grecesca primta In loc de grau malaig (meig) i in loc de vin o b6u-
tura, pe care indigenil o numiag mied (1thSoc). Servitoril for duceag cu sine
de asemene malaig si o 136utura preparata din ore., pe care barbaril o nu-
mesc camus, ast-fel povestete Prise. Sate le consta0 din colibe (x.caqlcu) i
locuitoriT fac foe cu stuh. Dug mat multe intargierl deputatiunea, venind in
urma Jut Attila, ajunge la recedinta acestuia, care era un castel frumos de
lemn. Locuinta lu! Onegesig, barbatul eel mat influent dupa Attila, se gaga
langa castelul domnitorului. El 10 cladise o bale (feredet) prin un constructor,
din Sirmiti, pentru care pietrele i lemnul le procurase din Panonia. Pe cand
Prise intr'o dimineta a0epta inaintea locuinteT lui Onegesiu spre a fi introdus,
s'a adresat catre densul in limba grecesca un What imbracat in hatne ele-
gante scitice. Prise s'a mirat de vorba sa grecesca, flind-ca toff barbariT vor-
biati cu preferinta numai hunice0e i goticecte. Numai aceia, car! aveg de-a
face din causa comertuluT cu Omenii de la sudul Dunaril, tiaA ceva latineste.
Grece0e nu vorbia nime afara de captivil de la termuril mild! tracice i
illirice, cart se cunqted indatit dup. esteriorul for sarac gi dupa parul for
sburlit.
Prisc a venit prin Banat, care fusese un sedin principal al culture! romane,
Irma el n'a mat gasit aiei nict o urma de viata romans, : Sate le, locuitoril Tor,
mijlOcele de trait's, tote erati neromane, adeca pentru Prise gbarbare, . El deo-
sebia pe Hun! de Gott; !Lisa 1111 cuno0ea o deosebire intre Hunt i SarmatT,
intre Got! qi Gepid!. De sigur ar fi trebuit sa observe ramaitile Romanilor,
pentru ca era cunoscator de limba latina, de Ore-ce la masa but Attila a vor-
bit latineste cu vecinul sit , barbar, care 'T a spus cause, de ce seriosul Attila
a desmerdat numal pe fiul BO eel ma! mic Ernach. Onegesig, care se lup-
tase cu AgatiriT, ce locuiag spre r6sarit, i chiar acuma se intorsese a case
cu fiul eel ma! mare al but Attila dintr'o espeditiune In contra Agatirilor, 0
care in acesta expeditiune a trebuit sit trees, in ma! multe randurT prin Dacia
cea vechle sat Transilvania, n'a. putut sa vada nici aid urme de Roman!,
flind-ca constructorul, care 'I a zidit baTa dupa modelul roman , nu era cumva
din Ulpia TraTana, ci din Sirmiii. De Ore-ce viata inure Hun!, dupa cum a des-
cris-o grecul Jul Prise . nu era tocmat neplacuta : s'ar fi putut gasi inteade-
vOr in societatea hunicit qi catl-va din remaitele romane din Dacia, dacit

www.dacoromanica.ro
 HtrNPALvY y4I TKORIA LU! ROKstsit. 285

aid ar fi esistat astfel de rAmasite. Attila avea In jurul sea mai mutt! scrii-
torT latini de la apus : el si-ar fi procurat acest! amploTatl neaperat trebuin-
ciosT pOte mai bine din Dacia sa. de cat s6 -T aduca de Ia Aetid (1).
Acestea mint, traduse rotaneste, argumentele cele mai principale aduse
de d-nul Hunfalvy pentru a arAta, c6 pe timpul lui Attila in Dacia tralanit
poti gasi orT -ce popOre poftestr, numal .rAmasite romane nu intempini ne-
cake, de unde ar urma, eit tot! colonistii lul Trean fard eseeptiune In a-
nul 274 ad trecut in Moesia la sudul Dun Aril.
Dacti aceste argumente ale academiculul maghiar sunt inteadever o rage
de cluminA resOndita din reportul lu! Prise asupra relatiunilor etnografice
ale statulul hunic , sat numal o combinatiune subTectivA esitA din pana d-lul
Hunfalvy WA stirea istoriculuT bizantin, nu este toemal grey de constatat.
Inainte de tOte trebue sA admitem, cd pe timpul tut Aurelian tot ce era
cult si bogat pe pAmentul Daciel vechi, a trecut la sudul DundriT impreuna cu
legiunile romane. Ca probe pentru acest adevAr ne servesie intre allele im-
prejurarea, eA inscriptiunile romane, cafe s'ad gasit in Dacia tralanA, si al
cdrora num6r se urea la 1009 (2), se datezA tOte din epoca de Ia TraTan WA
la Aurelian; pe cand in timpurile urmatOre de la Aurelian ?nuke nu se gA-
seste nici cea me mica urma de o inscriptiune latina pe tot pdmentul dacic
cisdanubian. Prin urmare dare la nord de Dunare a rAmas o parte 6re-care
din locuitoril Daciel vechi, acestA remasitA nu pOte fi in orl-ce cas , decal a-
cel conglomerat etnic necult si sArac, compus din Romani si Dad romanisati,
car!, neavend ce pierde, ad preferat sA ramaTe mai bine in Dacia pArilsitil de
scutul roman, sub dominatiunea goticA ca pastorT si agricultorT, decal se e-
migreze peste Dunare ca servitor! si robT a! celor bogati si cult! (3). Chlar
limba romana de astacIT ne aratA, cA slramosiT poporulul nostru ad trebuit
sd. formeze pAtura popolatiunii romane neculte si s6race de Ia tare, eAnd ob-
servAm bund OrA, cA cuvintele latine atria (oral intArit en ziduril, oppidurn
(ores simplu) si domus (cash), de earl se folosiad eel cult' si bogati, ad remas
ultate in limba roil-MIA, si in locul for s'a pAstrat nutria' cuventul latin casa
(horded, colibA, case sAracaciOsa Oranesed), romaneste cam/.
Ast-fetid, argumentul d-lui Hunfalvy, intemeTat pe scriitoril latinTo, nu
poale avea Pie.' o valoare, find -cA Attila nici nu putea, chiar dad. ar fi voit,
sail recruteze acesti amploTati neap6rat trebuinciosi dintre pastoriT si a-
gricultoriT daco-romans de pe plalurile si sesurile Dacie vechi; si data sta.-
pinitoriul Hunilor a fost silit sa-I aducA de la Aetidi aceasta nu probeazA
de fetid, ca in Dacia nu se gAsiau remAsite romane fait cunostintA de carte
latinA car! nu putead fi intrebuintate de cat cel mull pentru rAsboale. Argu-

(1) VecIT P. Hunfalvy, op. cit. pag. 19-20.

(2) Ved1 Th. Nommsen, Corpus Inscriptionum Latinarum. Tom. III, 1.
(3) Vectr Si Dr. Alex. Budinsky, Die Ausbreitung der lateinischen Sprache fiber Ita-
im and die Provinzen des rtimischen Belches. Berlin 1881. Pag. 221 Beg,

www.dacoromanica.ro
286 13rRt.i.

mentul adus de academicul maghiar ar avea un sens numat in casul invers.

and cineva ar sustine, cs dintre locuitoril daeo-romani numai eel saraeI
vi necult1 ad emigrat pe timpul ILA Aurelian la sudul Dunaril, lard cel bogatl
si cult! aii rfimas in Dacia traiand, espun6ndu-se invasiuniI GOlor precum i
a celor -1 -alte popoare barbare. Afard de aceasta reportul lul Prisc nu cu-
noaste decdt numal pe un 'Constantin, de origine italian, pe care II trimesese
Aetid, ducele Romanilor occidental!, lul Attila ca scriitorit, (1), si pe un alt
Constantin, care se trAgea din Gab! occidental! si care fusese de asemenea
trimes (de AetiiI) lu! Attila si lul Bleda . . . ca scriitorid, (2). Baca si ceTa-
l-alt1 scriitorl sad secretart latin!, car! se gasiad in jurul Jul Attila, erad tot
'de la apus trimes1 de Aetid, aceasta o stie numal d. Hunfalvy.
De oare-ce pastoril si agricultorii daco-romanT erat scutitl prin saracia
for de-a cultiva arta scrieri! i de-a se face la Hun! marl logofetl, cu atAta
ma! putin se poate presupune , ca el se gAsiat in positiune de-a studia arta
architecture! la strung si la coarnele pluguluT si de-a putea fi Intrebuintatl ca
architecti la elddirl de edificil hunice; si dacd. cconstructoriul, care i-a zidit,
lu! Onegesid (baea dups modelul roman, nu era cum-va din Ulpia Traiana,
ci din Sirmid), de aid nu resultd alta de cat aceia, ca niste pAstorl si agricul-
tort simpli nu puteai fi insAreinatT cu zidirl architectonice de cAtrA numitul
hun. A face alts conclusiune, ne opreste chiar reportul Jul Prisc !flans!. Acest
membru al deputatiuniT greeesti, dupa ce a descris casa lu! Onegesid, aerie
cuvintele urmatoare : "Nu departe de ogradd era o bae, care o zidise One-
gesiii, dupd Attila cel mai influent barbat la SeitT, din piatra, pe care o a-
duse din tam panonienilor ; cast la barbariT, cari locuesc acea parte (a Sci-
tiel), nu se &este nici piatra niel lemn; ci el (barbari!) se folosesc de acest
material, and se imports de alure. Arehitectul bait insA, fiind adus ca cap-
tiv din Sirmid, sperand ed va obtine libertatea ca premid al inventiunil sale,
s'a inselat, ad.end la ScitT tntr'o munes mai mare de robie; fiind-cA Ocege-
aid II taco Was, ca sA-1 serveasca, and se va salda, atilt pe densul cat si
pe familia sa(3). Din aceste cuvinte poate vedea orl-cine, ca acest architect
a fost (adus ca captiv din Sirmid, la castelul Jut Onegesit, nu ca architect,

(1) VezI G. B. Niebuhrius, Corpus scriptorum historiae Byzantinae. Pars I. Boa -

Lae MDCCCXXIX. Pag. 176: kowavivitov , 81,1 1-ca1tofrolv '6Nrsa incoipccpecc 'Avvfkic anscrcaLts1
'Airtos 6 'RSV ii37:Ep(OlV Twixattav crzpcarer6c.
(2) VezI G. B. Niebuhrins, op. cit. pag. 186 : Komrdarnos , Bs ix FaXare.6.1 Rev Te..)v dx
tl latipa t'optaco, laciatakco Si xca aim); (Inc"Aeziou) nap& 'Art).av Ti xca BX4Sav ... Claw
l'Pc4910; X.41v.
(3) Ved G. B. Nielmthrins, op. cit. pag. 187-188 : BaXavelov be iv a 7:60(Sco soft xept-
116Xou, &rep 'Ovimicrto; laza tiov 'ArafAccv IsceptIc Exti&cac tcrxdow piy t?)xoS6Icce , ),19.ou; gx -el;
Ilat6vwv ataxoiciaccs yrs. aak -14p Maoc, ov abspav nap& toffs ixelvo T. (pis Exualas) pipe); at-
xotat papplapotc firav, axic ?netaixazo,) to Zkti xixprivTat Tatir.q. '0 a apxydraov rou BaXavoloo
ans. Tor, Mtpviou a?xlceiloycoc axa.as, icar4sov Toi; E6pepczoc ilcuacpiccv XOECT&CCE xpoagoxru'v, Act&
icgovt 7:6vc1) 7ccpurcaaw r S nap& l'ad&cac SouXata.s. PccXvia y2cp alltiov 'Osomlaco; xa-ciarricre, xca
Xouilivy cercip to xal toil &Rep' aatiov Sacovalso.

www.dacoromanica.ro
 HURFA.LVT V TICORTA LUi ROP.,SLER. 287

di aid captivul insult s'a oferit stapinulut set, ca sa-t zideasca baia , cspe-
rand ca. ast-felid cva obtine libertatea ca premit al inventiunif sale si ea din
pricina lul Ulpia Tratana putea fi locuita in voea cea buns chtar numal de ar-
chitect) curat roman), dace pe timpul Hunilor in acest oral mat era Inca o ca-
ramida pe alta. Ca Onegesid nici nu s'a gandit mat nainte la construdiunea und
bat, probeaza mat departe si cuvantul Opep.cc clasic euprla (inventiune), carene
aratA, ca ideea de fereded s'a nascut mat Weld in capul captivulul sirmian,
care se gandia la mijlocul, cum sa-si Nina libertatea; alt-cum Prise ar fi in-
trebuintat cuventul gpiov sad 7rofv.a (opera). Tot din acest cuvent se poate
vede, cA baea lul Onegesid numat In cartea d-lul Hunfalvy a fost zidilA dupe
modelul roman si ca numat In Budapesta o inventiune poate fi posibila
dupe un .model'. De aid $i argumentul al doile al d-Int Hunfalvy, intemetat
pe .constructorul, feredeulul hunic, ar avea o valoare istorica numat in cas
cand in cremasitele romane din Dacia am cauta partea cea cults gi bogata
a colonistilor tut TraTan, sl cand Prisc ne-ar spune, ca Onegesid concepend
insust ideea constructiunit feredeuld, a scocTorit anume In daramaturile din
Ulpia Traiana, ca sail gaseasca un architect, $i ca, negasindu-I aid, a fost
silit sa-1 aduca din Sirmiti.
Dace Prisc cdeosebia pe Hunt de Goff de aid nu results de fetid, ca acest
,
istoric car fi trebuit sa observe ramkitele Romanilor,, and insult d. Hun-
falvy ne spune, ca. Prisc, nu cunostea o deosebire intre Hunt si Sarmati, In-
tre Gott $i Gepizi , de $i seminliile sarmatice $i gepidiee esistat in realitate pe
Mug& cele hunice gi gotice, si mat cu same (Ind vedem, cA atat Prisc cat si
cetalal0 scriitort bizantini very prea adese ort toate popoarele de la nordul
Dunarit, fie Gott sat Hunt, fie Gepizi sad Sarmaii, fie Dad sad orl-ce alta gintA,
sub aceiast caetula etnica de Sciti (1).
Cu Wale aceasta confusiune etnografica a tut Prise sa nu treads nime ca
istoricul bizantin n'a observat nici o urmA de esistenta unui element roman
la nordul Dunarit, dupe cum ne spune d. Hunfalvy.
Si iata. de ce :
D. Hunfalvy suscine, c6. nefiind (viata Intre Hunt Iocmat neplacutit Prige
ar fi putut gasi tin societatea hunica $i call -va din remasitele romane din
Dacia, dacA aid ar fi esistat astfelid de remasite . Ca dovada cA aceste cu-
vinle ale invelatuld maghiar nu sunt de cat numal o incercare, de a restal-
maci reportul hit Prisc st de a arunca ast-felid un vel asupra unut document
istoric, care cuprinde probe destul de evidente in contra teorid sale, II putem
cita chiar pe d Hunfalvy insult, care ne spune lamurit, ca Prise la masa
lul Attila a vorbit latinute cu vecinul sad barbar, care I-a spus causa, de ce
seriosul Attila a desmierdat numai pe fiul sad eel mat mic Ernach . Cuvintele
lui Prisc privitoare la aceastA intemplare sunt urmetoarele : Pe cand ed
(Prisc) me miram, ca. el (Attila) se arata nepAsatoriu Writ ceT-l'alti fit at set,

(1) VezI G. B. Niebahrlus op. cit. pag. 11, 47. 61, 77, 82, 140. 188, 199, 205 etc,

www.dacoromanica.ro
 288 13IIRLA.

Tara pentru acela (cel maT mic) are atata Tubire, barbarul, care sedea langa
mine si care era cunoscetor de gralul Ausonilor (limbs latina), dupit ce 'mT-a
cerut mai inteid ca din cele ce-ml va comunica din partea sa, sa nu destai-
nuesc nemica, zise, cA prevestitori i-au prezis lul Attila, ca neamul sed va
cadea si se va redica din acest copil,(1). Imprejurarea, cA Prise numete pe ve-
cinul sett un barbar' (pipPapoc), nu probeaza Intru nimic, cit acest om al
luT .Attila era tntr'adever un Hun sad un Got sad un Sarmat si nu una din
remasitele romane, din Dacia vechie; awl acela Prisc, in demineata, in care
astepta Inaintea locuinteT luT Onegesid, spre a fi introdus, a crezut la Inceput
cit omul, care l'a salutat cu xaEpe (sa trawl), este un barbar' (pcippapov Elva c);
si tocmaT dupe. ce a slat cu densul maT mult Limp de vorba, a aflat in fine,
ca este grec de origine' (rpcdx.oc Biwa Tb livo0 (2). Dace. Prisc ar fi stat de
vorba gi cu vecinul sea barbar, de la masa luT Attila, dupe. cum a stat cu
sfatosul grec de la locuinta luT Onegesid, de unde ctie asa de sigur d. Hun-
falvy, ca i din acest barbar, nu resarea o altA fiinta omeneaseit mat potri-
vitA cu limbagiul sed Latin, dupa cum a resarit din barbarul, lul Onegesid un
grec dupe. chipul si asemanarea luT rzipe? Chiar dace. barbarnl, de la ospa-
tul regelul Hunilor s'ar fi declarat InsusT de Hun, o imprejurare, despre care
nu pomeneste necaire scriitoriul bizantin, de aicT Inca n'ar pule sustine Dime,
ca Prise a avut de a-face in realitate cu un Hun, pe cand se title, cA rasa re-
negatilor isY neaga tot-d'a-una originea sa adeverata. Ce.tI Ludasy ci Orley
din societatea maghiara de astAzi nu se lauda a fi stranepotiI direct' al luT
' Arpad, i cand eercetezT originea for mai de aproape, dal de Gants ,si Muller,
car' numaT maghiarT nu pot fi. Insasi cererea barbaruluT, adresata lul
Prisc de a nu divulga seeretul privitorid la familia luT Attila, arata, ca un
adeverat barbar n'ar fi cutezat sa destalnueasca o prorocire defavorabila
nearnului hunic unui Grec, care nurnal simpatie n'avea pentru barbaril de
la nordul Dunaril, si cPirula speranta de a vede perind familia regala a luT At-
tila i-ar fi implut de sigur inima de bucurie. Afars de aceasta, chlar daca am
admile, ca conmeseanul luT Prisc a Post un Hun din moT stramosT, cine
poate zice cu siguranta, ea in Ire eel-Pali/ HunT de la masa luT Attila, al carora
numer era destul de mare, nu se gasiad i catkva din remaitele romane
din Dacia , cand Prisc nu pomeneste necaire cA stapanitoriul Hunilor i-ar fi
presentat pe tot' oaspetil set, indicand la fie care Si nationalitatea sa?
Prisc ne povesteste mat departe, ce. pe la sfersitul meset lul Attila a intrat
in sala de ospet un oare-care Zercon Maurusid, care voind a procura socia-
l/4A o distractiune placuta prin un discurs glumet, a inveselit pre tote, a-

(1) Vezi G. B. Niebuhrins , op. cit., pag. 206 : 4ou (11plaxou) 19Teuts.ictovTo4 3ncoc ('AT-
riPac) Tiiiv lay iDatov 7Scciawv ZAtropoil, Isp06 Si ixelvov (iov veoSTarov) i'xot Tbv , o napct.
74(0.'4116v% p&pPpos, cruvtels 4 Aimovicov pow* Tcca Tr 6v nap' dam; vox havrop.ivtov RESiv,
ixXiyEtv Ispoeustliv, gcpaan Toi); p.lcvTe4 t 1 'Art4cc nponyopeuxivat, s'o (Liv drug; 7cEcrElcrato. Tivoc
67eo 8k Tor, 'scar% avaercriada0Tce Totisou.
(2). lied G. B. Niebuhrlus, op. cit. pag. 190.

www.dacoromanica.ro
 IIONFALVY sSl TEORIA LIM ROESLER. 289

mestecand in limba Ausonilor (Romani lor) limba Hunilor si a Gotilor, si a Mcut

de au isbucnit inteun ris fare sfarsit, earl de Attila. Cad acesta remise ne-
clintit si neschimbat in dispositrunea sa, si era evident, ca el nu vorbeste
qi nu face nemica, ce ar apartine glumel (1) Din aceste cuvinte foarte impor-
tante poate vede on -tine, ca nu numat vecinul tut Prise, ci si tot/ edit-
l'alt1 barbari at lot Attila stiat pe lengit limba hunicti i gotica si limba la-
tine,; cad altcum amestecarea acestel limbt in discursul int Zercon n'ar fi
avut nict un sens. Apol chTar dace, am admite, ca tot! barbaril de la masa
lul Attila all fost numaf Huni si Goti, totust ne retnane intrebarea : De unde
oare au putut inveta acesti barbarY, ale carora locuinte erau doara terile de
la nordul DunariT, limba latina, si ce necesiiate all avut de cunoqtinta a-
cestel limbl ?
D. Hunfalvy, eare a simtit adanc importanta acestel intrebart se incearca
a impiedeca din capul loculul orl ce conclusiune in favoarea continuitatit lo-
cuintet Romanilor pe pamentul cisdanubian prin observatiunea, ca 4to0 bar -
baril de pe larva Attila vorbiad cu preferinta numat huniceqte qi goticelte
qi ce numat aceia, cart aveau de-a face din causa corner Will cu oamenil
de la sudul Dunarit, stiad ceva latineste,, o observatiune, care sta in contra-
zicere total& cu cele ce ne reporteaza scriitoriul bizantin. rata ce ne spune
aeest scriitorit : $citil (Hunit, Goth etc.), fiind o adunatura din diferite po-
poare, vorbesc cu preferinte pe langa limba for barbarii sail limba Hunilor
sail a Gotilor sail chiar a Ausonilor (Romanilor), acel cart dintre densit sunt
In amestec cu RomaniT (2).
Deosebirea, ce esista intre cuvintele d-luT Hunfalvy si ale Int Prise, nu este
tocmal mica. Mat anthill inv6tgtulul maghiar nu -t vine la socoteala, ca aceia
dintre barbaril hit Attila, cart (stint in amestec cu Romanil , sa vorbeasca
cu preferinta ei limba Ausonilor (Romanilor), de aceea se incearcii a introduce
in cunostinta for filologica o reductiune simtitoare, traducend cuvintele grecestt
Cip,odatv %al Tip Aircoviroy (iArboacry) cu Oat ceva latineste , de qi verbul
Ci2Xodory fate cu obiectele t( Ttv 05yvtov Tip r6n5lav (TAtoacco) it traduce co-
rect cu vorbiail cu preferinta (sail huniceste sail goliceste Apol ingrijit,
ca se va gasi cine-va, care vezend, ca Scitit (Hunit, Gotit etc.) WI Prise sunt
o adunatura din diferite popoare , ca locuintele for sunt dupti toate cu-
nostintele istorice de pent acuma kerile de la nordul Dunarit si ea aceia dintre
densiT, cart sunt in amestec en Rornanit , vorbesc cu preferinta chiar
limba Ausonilor (Romanilor), ar putea face conclusiunea, ca la nordul Du-

(1) VezT G. B. Niebahrius , op. cit. pag. 206 : s Ticp tOcrovitov shv Ton lim/ xal
TtrW r6z8lov ItapctEttrU; yli;irsav ncivra; Stif.tev xxl is icip.nov Epp.nacce Taw= traptaxatiacre,

rahv 2,1x. autos Tap ?Rem itcr7ep.cph; XO). TO AO; IRE'CCCTIMITOc. XCa MAU OUTS liTwv, oils;
=man, yolono; ix6p.avov ipctivero.
(2) VezI G. B. Niebuluins , op. cit. pag. 190: $.+y-Auoas Tap own; npoc c crinTiP1
pxppipo? TXtrnao ttiXoticriv J Thy Oilvvtov d v POsatov, xal rAv Aemovhav, Sloe; ccaTtin itpo;
`Poipatou; ?7scp.tVa.

Rev. p. la., Arch. fi 1419 rot, n 19

www.dacoromanica.ro
290 Duni.
!Aril pe timpul Hunilor at trebuit sa esiste remasite din volonistil lul Traian
dela earl barbaril luT .Attila at invetat limba Latina, d. Hunfalvy se grabeste,
pentru a preintimpina aceasta conclusiune, de a face dinteun popor barbar, a
caruTa vieata era resboTul, niste negutitori whale qi -T pune sit invete g ceva la-
tinerge,, purtand ccomert cu ciamenil dela sudul Dunaril,, cuvinte, earl s'at
naseut din pana d -lul Hunfalvy Earl binecuventarea lul Prisc. F. Kanitz. unul
dintre eel mat eminentt etnografT aT peninsuleT balcanice, scrie urmatoarele :
cCivilisatiunea antics a atins Balcanul deja cu patru secule Inainte de era noa-
std., dupi cum arata descoperirea de monete si tumule. NegutitorT greceti
deschisera drum Intr'acolo cu marfurile for importate tot-o-dat si limbel si lei-
lor tor, si BomaniT, earl venira in urma tor, nu putura sa respingA nick una
din acestea. Chiar terile dela nordul BalcanuluT primira cultura greceasca
Inteo posesiune atat de esclusiva, ineAt et (Kanitz) am intimpinat acolo in-
Wades* numeroase inscriptiuni grecestl, insa numaT rar inscriptiunT la-
tine* (1). Dada barbaril lut Attila ar fl purtat In realitate comert eu popoa-
rele dela sudul Dunarii, dupa cum ne povatueste d. Hunfalvy, cum vine a-
tuneT, ca acesti barbarT all putut Inveta eceva latineste, si nemica greceste,
pe cand comertul In aceste part! ale Europe! vechi, arfost tot asa de esclusiv
In imam Grecilor, dupe. cum a lost respenditil si cultura for ? Ca Attila d'im-
preuna en popoarele sale nu vorbia de fella limba greceasca, constatA in u-
nire cu Prise insusi d. Hunfalvy, cand scrie, ca cgreeeste nu vorbia nime'
dintre barbaril dela nordul Dundril ,atara de captivil dela termuril marit tra-
cice si illirice, earl se cunqtead indata dupa esteriorul eel miser .i perul for
sburlit, (2). Mara de aceasta Prisc ne povesteste in reportul sell, ca la masa
but Attila, edupa ce inserase si se aprinsera facliile, dot barbarT. venind ina-
intea but Attila, recitara cAntece comprise de &DOT, glorificand victoriile si
vitejiile luT resboinice ; ears mesenil se uitafi la densii, si unit se desfetat de
acele viersurl, altit, aducenduli aminte de resboatele tor, isT insuflaul curagit,
i altiT, al carora corp era slabit de povoara anilor si a carora pulere de vi-
atli avea trebuinta de odihna, versat lacritni (3). Din aceste cuvinte, foarte
caracteristice pentru ocupatiunea oamenilor lut Attila, cine poale conchide
impreuna cu d. Hunfalvy, ell eel liner! dintre meseni, aducendu-i aminte
de resboalele tor, isl insuflat curagit, pentru ,comertul cu oamenil dela su-
dul Dunaril, $i -s1 oteleat memoria pentru a pule inveta cu aceasta ocasi-
une ci cceva latineste,, $i ea eel betrAnT, csimtintiy povoara anilor, storeet
claeriml,, fiind ca vrista nu le mat erta de a lua parte la intreprinderile co-
..
(1) Ve4I F. Kanitz, Donau-Bulgarien and der Balean. Zweite neubearbeitete Auflage.
Leipzig 1882. Tom. II. pag. 120-121.
(2) Yelp G. B. Niebahrins, op. cit. pag. 190.
(3) VezY G. B. Niebuhrius, op. cit. pag. 205 ___ : ; al icuripa4 SOK avvicpaii-
crav, to Si anexpi, zoti 'ArnIXa napixOtivra; Pa Oa pot iicrp.c. -cot nerconviva nET., vixa; aGto5
xal Tic; xasi; is6Xepov c,80VT.E6 apETC1c ds oG; of is ELI WX(Clc an43Xenov %al of viv 9ov To -col;
7C0I4ILC0:0V, 01 Si Toiv 7ro)4ov avavemoadlievot Sam ((Dom toil cppov4paatV, MO( St ly oipouv ds
Sic )(pa, ttv Lab SOU xp6vou 2i001.VEC to orilva xal shauxatEtv o a.uilso; 4vargezo.

www.dacoromanica.ro
 11UNFALVY I ?MOM LW ROESLER. 1391

merciale transdanubiane i de a continua cu studiul limbel latine pe teritorid

grecesc ? Si totT aceti barbarT titid latine4te, de oare-ce In aceTaT sera cu
cote -va oare mat tatlid isbuenira toll, afarA de seriosul Attila, Intr'un hohot
urie la discursul ausonic -hunic -gotic al luT Zercon Maurusid, care n'a putut
sa ilustreze mar bine relatiunile etnografice ale statuluT hunic, decal prin pa-
rodia sa alcatuita In limba latinA poporalA (1) i impestritata cu cuvinte oi
frase hunice i gotice.
D. Hunfalvy sustine in fine, ca. (Prise a venit prin Banat, care fusese un
sedid principal al culture romane, Insa el n'a mar gasit aid flier o urma de
viata romans : satele, locuitorit lor, mijloacele de triad, toate erati nero-
mane, adeca pentru Prise, barbare'.
Si oare sit fie Intocmal ast-felid, dupa cum ne Invatii, istoricul maghiar ?
Niel de cum. D. Hunfalvy se grabete a trage i aid conclusiunT din pre-
mise, cari n'at nicl macar o umbra de esistenta in reportul luT Prise.
Acest istoric ne spune, ca. membriT deputatiuneT grecetT, dintre care facea
i el parte, dupe. ce ad trecut Dunarea pe la Marg, ad intalnit pe Attila la ye-
natoare nu departe de.acest rid. Dupe. maT multe pertractdrb, ee avurA be
Intre GrecT i Attila, deputatiunea constantinopolitana a fort sett sa ma rga
In ado ncul Wei in urma regeluT hunic, condusa de cattle scitb (raw t uvarey-
TOW EztAlity). Dupa ce a trecut peste mar multe rlurT, Intre care se pome-
nete i Teme.gul, a ajuns intr'o sera la un loc, unde i-a Intins un tort spre
a petrece noaptea aid. Ceea ce li s'a tntamplat Grecilor in timpul noptiT In a-
cest loc, ne povestete Prise cu cuvintele urmatoare : 41 vent i o furtuna
care sa ivira pe neqteptate cu trasnete si fulgere neintrerupte i cu o ploale
torentiala, ne-ad resturnat cortul, i ne-ad rostogolit toate acareturile noa-
stre in apa laculuT. Spariact de tulburarea ce domnia In aer, i de ceea ce se
intemplase, parasiram acest loc tii ne despartiram unit de altii, apucand ast-
fel prin intunerec i prin ploale pe calea, care i-se paru fie-caruTa lesnicioasa.
Ajungend la colibele satulul (cad tot! ne indreptaram pe diferite cal Writ a-
cesta), ne intalniram aid i cautaram cu strigat ceea ce ne lipsia (un adapost).
ScitiT, sarind dad. din causa tipatuluT nostril. aprinserA trestiT, earl le In-
trebuinteaza pentru foe, i Wend lumina, ne intrebarA ce voim de racnim
ast-fel. Dupe ce barbaril, earl erad cu nor, le-ad respuns ca din causa tem-
pestatel suntem nelini;titT; ScitiT Invitandu-ne la deniT, ne primira cu ospita-
litate i ne feria caldura, arciend foarte multe trestil. Dupti, ce femea, care
era stapana satulul (ea era una din sotiile lul Bleda) ne-a trimes mancare i
femet alese pentru societate (aceasta este o onoare sciticA) not, multatnind

(1) Prise numelte pretutindine pe Romani Top.,:clot, si numa! In cele treT locurl ci-
tate, unde este vorba de limbo latinA, se gAseste aceastA numire Inlocuita cu AilacIviog,
de unde se vede, cd limbo latina din Dacia nu era cea culla a poporulul roman, ci
cea popora16. sari terineasca. Aceasta a observat-o cu 65 anT In urmA qi G. B. Niebuhr
care scrie In indicele istoric din op. cit. pag. 615 cuvintele : Ausonica lingua (Ro-
mans. rustics.)..

www.dacoromanica.ro
292 BURL'.
femeilor pentru aducerea bucatelor, refusaram societatea cu densele) (1).
Acesta este pasagiul din reportul luT Prisc, pe care se intemeTaza cuvintele
de mat sus ale d-lur Hunfalvy privitoare la, csatele, si docuitorit. din Banat.
Ce. aid avem de-a face tnteadever cu un sat locuit de HunT, result& destul
de clar nu atat din cuvintele ,ScitT 1i conoare scitica , fiind-ca aceste cu-
Ninte servesc la Prisc de ordinarid ca numire comuna pentru loate popoarele
de la nordul Dui:tell, fie de orl-ce origine, cat din imprejurarea, ca stapana
satulut era guna din sotiile lul Bleda,, prin urmare o cregina (BaatXEc) hu-
nice. dupe cum o numeste Prise in alt loc al reporiului set, precum si din
positiunea acestul sat, care trebule cautat afara din confinieTe Banatulul de
astA-4T. Ca probe. pentru aceasta positiune ne serveste insusi Prisc, care ne
spune hotarit, a deputatiunea greceasca, dupe ce a trecut Temesul precum
si ccele-1alte, riun (rclic 8e Xotirok [norap.o60, a m9T facut ince o ccalato-
rie lunge) (p.axpicv 680), pane ce a ajuns la lacul de lenga satul regineT lul
Bleda.
Dace. luam acum in considerare $i acea imprejurare, ca in tot reportul lul
Prisc nu se vorbeste nicaerT de alte sate, earl ar cconsta din eolibe , si ale
carora clocuitori, ar fi eScitl, 3i ar (face foe cu stuh , trebue sa merturi-
sim, c& ar remane o enigma logica ne mat pomenita, cum d. Hunfalvy a pu-
tut conchide din caracterul hunic al unul sat situat in pustietatile pustei din
Ungaria, ca satele, din Banat era eneromane adeca dupe Prise barbare,,
si ca elocuitorii lor, apartinead semintiel hunice $i nici de cum rasel roma-
nice, dace, acest invetat maghiar nu ne-ar da probe evidente pe fie-care pa-
gin& a opulul set, ce pentru sustinerea teoriet luT Roesler on -ce argument ii
este binevenit. Dace cine-va ar calatori de-alungul UngarieT de asta-chi, fare
ca sti se inlereseze de locuitorii O. si. ajungend in Ganserndorf din Austria,
ar peti aid, ceea ce a petit deputatiunea greceasca in satul hunic, Ore n'am
comite o adeveratii absurditate etnografica, cand am conchide din nationali-
tatea locuitorilor din Ganserndorf, care este ua sat curat german, asupra lo-
cuitorilor din Keczkemet din Ungaria, earl zuraese de dimineate pane in sara
in pintenil lul Attila ? Mare de acesta satul hunic pulea fi fOrte bine situat

(1) 'tree G. B. Niebuhrius , op. cit. pag. 183 184 : nveua BE Iva -.81EAXo iEcusivIc
Scovaimacra las& Sptovzcliv xca auxviro acrcpcoscro xca Op13pou noX).ori ou ft.f5vov fiEtrOv avizpain rile
coophy, a/Xac xca T7)l1 xazacrxsvip atip.goaccv i; so 58(op imams scs 14o, Coe oSE r7,; xpor.oticrric
tin &E'pa =pox* xca 'COG QUILAVT.0; Secp.ccrwaivu; so xtopiov arseXcercoRsv xal icXX)Pov exu)ptV-
Rate, (Sc iv axdry xca Sergi , r.pcsivsic Onv i)v drat) iScAlav &cams icraa0.1c imzo. 4 Si se.;
xoldiks Tip; xeSpic Isccpccycv61.1.evoc (-Ay coiAv Si 7Cicvrec acet?6pug ivinrif.av) ES Taireov ouvgEtp.av
xca tcrw anotietrcoviviov GJV POT) AV Zrisrlaty ircototiRea9.o. buc-r,S4crovr.cs Si of Laia.cce Stac -eov 6-
pupov, soli; xolcip.ou; otc r.pin tPp nopl xixplivrot avizotor pik ipi46p.svot , xol icvnpoir.cov at tt
130uX6Revot oxe4rop.sv. rail" Sc cri.no hiAlv Pcip(3 lyow anoxpcvap.ivtov , tf); Stic Till" /Name Stec:apt-
761.1.02, npoS Pas r.i ccirr.oL; zolouvse; iinsSixovzo , xca Acccv Iscipsixov xcaap.ouc nAeicnouc ivccd-
ovre;. rip; St iv T.11 xturt cipxodans TuvotExOs (iitz a eirr, Taro Bk4acc Tuvccooliv iry6vec) :papa;
hiiiv Scancp.+scIlins xca dnl auvoucricc Tuviivg cilnpEnci; (Ixo&och Si ausrf r.cp.h1 . Tag ply Tuvalu%
ix T65v xpozetp.ivcov iScoSuion Paocpponaciftsvoc 7.71 rcio; aura; 6110,4 amiToPEdascp.cv.

www.dacoromanica.ro
 BUNFALVY at TRORIA LDI RORSLICR. 293

chlar In centrul BanatuluT, fara ca acesta situatiune sit-Y dea drept d-lul Hun-
falvy de a conchide din acest sat, ca i eele 1-alte sate din Banat erad ne-
romane adeca dupa Prise barbare ; fiind-ca Imprejurarea constatata, ea sta-
tul hunic era Co adunatura din diferite popOre , dintre car! parte vorbia
chTar limba latinA, ne sileste din contra a admite, ea sate hunice ad trebuit
sa fie alaturea eu sate romane ; cite numaT ast fel barbariT luT Attila ad pu-
tut sa invete Ca vorbi cu preferinta ci limba Ausonilor.
SA trecem acuma la cestiunea mijlOcelor de traid ale populatiunil, prin
care a trecut Prisc, mijlOce, pe care d. Hunfalvy le declare de asemene cm-
romane sad cbarbare'.
MIA ce scrie istoricul bizantin eu privire la iiesta eestiune : 'De ale! (din-
tr'un sat, In care se oprise Attila cite -va zile) calatoriram pe un drum ne-
ted, acternut pe un ces, di trecuram peste Our! navigabile, dintre care cele
mal mart diva Dunare erad aca numitul Drecon, Tigas si Tiphisas. Peste a-
cestea am trecut cu barce dintr'un singur lemn (cTobace), carY erad in us la
acela, cart locuesc pe lenga riurl; peste celelalte riurt am plutit cu luntre, pe care
barbaril le cult pe trasurT pentru locurile acoperite cu belt!. De prin sate ni-se
aducea ca nutriment in loc de gran malaia (meift) i in loc de yin Wed, nu-
mit ast-felid in limba locuitorilor indigent. Asemene gi servitoril nostri, cart
ne conduced, purtat cu sine rnalaill i o bautura, pe care ci -o prepare din
orcl; pe aceasta barbariT o numese camos. Dupa ce facuram o calatorie lunga,
intr'o cli catrA sera (die ad noctem) ne intinseram corturile langa un lac,
care avea ape, buns de bout, ci la care locuitorii satului vecin veniad dupe
ape, (1).
Din coprinsul acestut pasagid results mat intaift intr'un mod foarte evi-
dent imprejurarea, el membril deputatiunii grecestl s'at facut eunoseutl cu
malaiut sad maul, mtedul i camosul in calatoria for de la Dunare pana unde
all trecut riurile mentionate, prin urmare in confiniele teritoriulul banatean,
crisian gi timesian. Tot asa de evidentA reese din cuvintele citate i deose-
birea, ee face Prise in acest pasagid Intre Hunil but Attila, pe cart IT numeste
ebarbarT, ((iipPapot.), Si intre populatiunea, pe care o numecte eindigena
(intxthptoc), si care locula in sate ()ma xcilac). Dada luam acuma in considerare
faptul, ea Grecilor li se eaducea de prin sate in loc de grad malahl si In loc
de yin Co 'Altura, numita In limba locuitorilor indigen! mied (p.eao;), pe
and eservitoriT)lor, pe cart Prisc IT numeste in alte locurl and cetilauzI
(1) VezT G. B. Niebohrios , op. cit. pag. 183 : ivaivos inopEu6p4a 68ov 6p.Aiv, dv
vaucros6potc si 7r pocrepAop.Ev 7rorap.olc, ,r,v of p.iytcr.ot Etna soy laspov, S,tt 41,-
=UGC ICZEELCGrIV,

mu,/XET6p.svoc xxl 6 'fir; =a 6 Tipiaac v, xal TOUTOU4 Fay inetpatcLaripv roil 1.1.0V41.110t; itXototc,
Ofc of apoaoccotivus tour notap.ol,; ximnat sot); Si Xomotic Talc azgiat; OtETCXESaccp.sv, S.; ial
sr ryap.a0v of 13ipPapot Std Lingovr.a.; pipouat T67tOtic. ixoplyouvso Si hplv xasa xoip.a.; spopal,
av-tl p.iv thou %Imo; av71 Si &Ivo:, 6 peons intyppitoc xaXodp.evoc spiv innipiTat. xiraov xal
TO IX XptaILV zomotip..evoi r:611.a x &pov of p6po pot xaAouatv ath6p.axpav Si aviSartvu; 66'ov nepl
8Ealiv 3.Votv zaT,Eaxvitriaap.ev 77,F;06 Ain Tivi, 1:6T1ILOV ZOtop ixoti3?1, 3nep of 71; 7C121;(0V 681)EL/019
X61115.

www.dacoromanica.ro
294 MLA.
sciti, cand .barbari , .purtad cu sine o bdutura, pe care i -o prepare din orz'
ci pe care barbaril o numesc camos,, observAm destul de clar, a mellatui
si mYedul erad mijloace de trait ale locuitorilor .indigent din Banat, Cri-
siana si Timeciana, earn camosul o beuturA a cbarbarilor, lui Attila.
Intrebarea dach acest camos este identic cu !Altura mongolica numitA
kumys, (1) sat cu alts beuturA barbara din Asia, nu ne intereseaza aid.
Tot interesul nostru in cestiunea de fa(A este acela de a cti, dad. ratilaYul si
mYedal, hrana locuitorilor cindigeni. din provinciele romane citate mai sus,
erail mijloace de trait. cu totul necunoscute stomacului roman.
SA Incepem dar cu alimentul cel de 'nteid, cu malatul sat maul.
Malaiul,, (lice d-nul Ioan [onescu, era hrana Romanilor mai Inainte de
aducerea porumbului in tart{ ; el serve si acuma la hrana Omenilor, mai a-
les in timpurl de lipsii, si in genere la posturi, fierbOndu -se sementa lui,(2)
D-nul HasdAu sustine de asemene inteun articul forte important despre
coriginile agriculture) la Romani., ca 1a Romani regimul meiului, conservat
astA4I dOra in regiunea lalomi(eT, a durat pOna la 1700, cand a incepat a se
introduce porumbul,. Apoi, pentru a proba acesta aser(iune, scrie inire altele
cuvintele urmatOre :
Un prelat catolic, calatorind prin tdrile n6stre la 1670, scrie : . totus ille
populus pane ex milio vescitur,(3).
Luand locul meiului, porumbul a usurpat de acolo si termenal de .ma-
laid), care se aplica mat inainte la meld,.
Nu mai puOn la Spanioll ci la Portugesi introducerea porumbulut a Molt
sA treca la el numele meiului : mijo sad milho'.
' (BAtendu-si jot de predilectiunea Romanilor din Muntenia pentru hrana de
meld, Sacit din Transilvania numiad pe Mihaiu cel VitOz Malaid-voda. (4).
Meiu ci ma.laiu, distinged in limba nOstra cele cloud varietati ale meiu-
lui : milium $ipanicum, (5).
Aceste cuvinte ale d-lui Hasdeu constatA intr'un mod Mee evident, ca me-
Till sad intilaiul a fost in timpurile trecute nutrimentul principal al poporului
roman. Pentru acest adever vorbecte si altA imprejurare. Ne asigura persdne
demne de tOtit increderea di intre and' 1860-1863 s'au descoperit doud ma-
gazine subterane secrete pline cu malaid din timpurl necunoscute, unul in
Brasov cu ocasiunea saparii unut canal, altul in Iinutul Sucevei prin prabu-
sirea pamentului. Intrebarea este numai, dacti strabunil Romanilor 1-at adus
din Italia sat 1-ad primit de la popOrele barbare din Dacia vechie.
(1) VezI P. I. Schafarik, Slavische Alterthdmer. Erster Band. Leipzig. 1843.. p. 251
(2) VedI Lectiuni de agriculturd. BucurestI 1870, pag. 167.
(3) Parcevich, ap. Kemeny, Urger daz Bisthum zu Bakov, In Kurz, Magazin, II, 76.
Nota d-lul Hasdeu.Cuvintele latine se traduc romaneste : tot ace) popor se nu-
treste cu pane de mela,.
(4) Transch, Cronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum. Coronae 1867, In 4. p. 170. Nota
d -luI Hascleu.
(6) Veci! Columna Jul Traian. Anul 1874. No. 3. pag. 52-63.

www.dacoromanica.ro
 HIINFALVY SI TEORIA LUI ROESLER. 295

Drept este, eit d. Hasdeu in articulul citat stabileste parerea, ca pe SermiT

DunariT de jos meTul a fost nutriment esential din cea maT deptirtat& antici-
late, si pentru intarirea acestel parer! citeaza Intre alSiT si pe Plinid, care a
trait de la 23-79 dupa Crist, prin urmare Inainte de colonisarea Dade! en
Roman!, i care ne spune lamurit, ca gpopOrele pontice nu preferA melulul
nicI o m&ncare, (1).
Cu toate acestea nu este mat putin adevarat, ea meTul In ambele sale varie-
taST se cultiva tot asa de bine si in Italia precum si In alte pail ale imperiulut
roman. Poetul Virgilid se bucura, cb.nd vede ca g vine si pentru meld grija din
fie-care an, (2). Asemene si Ovidid doreste, ca gsi colacilor de meta s& ur-
meze paneriul cu meTO, (3). Dintre scriitoril prosaic! este mat cu sama na-
turalistul Plinid, care se ocupit in istoria natural& de cultural melulul la Ro-
man!. Aid vom cita din scrierile sale numal cele mal importante locurT
privitoare la Indium i panicum, traducand dupit propunerea d-luT Hasdeu
varietatea cea d'inteid cu mall, a doua cu makda, de $i Moldovenil numesc,
data nu ma fusel, "Wilda, ceea ce MunteniT numesc mill, qi vice-versa, ceea
ce MoldoveniT numesc malaia, Muntenil numesc mein. Aceste locurT sunt :
(Frumenti genera) aestiva, quae aestate ante Vergiliarum exortum serun-
tur, et milium, panicum, sesama... Italiae dumtaxat ritu, (felurile cerealelor
de vara, cad se samena vara inainte de apariSiunea Pletadelor, precum este
maul, malaiul, sesamul..., se samenit intocmal dupti obicelul Italie*
gAliqui verna, milium, panicum, lentem... appellant, (unit numesc math,
maldul, lintea... cereale de primavara).
gMilium et panicum aquis minime (gaudent), quum in folia exeunt. Vitant
ea inter vites arboresve frugiferas seri, terram emacrari hoc satu existiman-
tes, (meth i maldul tubesc prea pusin apa, cAnd incolSese. Cultivaioril se
feresc de a-I samena intre vise de vie si arbor! roditort, crecland ea prin a-
ceasta semanatura se slabeste pittnantuli.
,Milii et panici et sesamae purgamenta apludem vocant, (maturaturele
menhur, maldulut i sesamulul se numesc plea*.
gMilium et panicum tantum pro indiviso et parvis avibus expositum est,
(melul gi malatul este de-opotriva foarte mult espus si paserilor mid).
Milium et panicum et sesama et oinnia aestiva XL diebus maturantur a
flore, (maul, malaful, sesamul si toate cerealele de vara se coc de la Info-
rire in 40 de chile).
gPanico et Galliae quidem, praecipue Aquitania, utitur. Sed et Circumpa-
dana Italia addita faba, sine qua nihil conficiunt (si In Gallia chTar, maT en
sama in Aquitania, se face us de maialu. Tilsit si Italia de pe len& Pad este

(1) Ve4T Historiae naturals lib. XVIII, 25 : (Ponticae gentes nullum panico prae-
ferunt cibum).
(2) Ved1 Georg. lib. I. 216: tet milio venit annua cura)
(3) Ved1 Fast. lib. IV, 743 : tlibaque de milio milli fiscella sequatur.,

www.dacoromanica.ro
296 BUELL

abundenta in specie de malaiti, fara care nu se pregateste nemica nict un

fel de bucate).
Milk) Campania praecipue gaudet, pultemque candidam ex eo facit. Fit et
panis praedulcis, (me Xul se cultiva mat cu mina in Campania si se face din-
teensul un balmos alb. Se face si pane de un gust foarte bun).
Quin (panicum) et colore distinquitur : candido, nigro, rufo etiam purpu-
reo. Panis multilane et e milio fit e panico rams, (insa malaTul se distinge
qi prin culoarea sa : albs, neagra, rosie ii purpurie. In multe locurT se face
pane si din mad, rar din malaId).
iMilii praecipuus ad fermenta usus, e musto subacli in annuum tempus,
(faina de meld, framentata cu vin nod, da un aluat [drojdie] escelent, care se
pastreaza un an) (1).
Afars de Plinit an mat scris dintre prosalorit latint despre mein sad ma-
laid Varrone (2), A. Cornelid Cels (3) , I. Moderat Columella (4) si altit.
De aid grija din fie-care any, ce avead Romanii pentru cultura melulut,
cultivarea luY dupa ,obiceTul ItalieT,, apol caluatul escelent,, cbalmosul alb),
,colaceiT,, (panea de un gust foarte bun, si tot, ce se pregatia din meld,
ProbeazA mat mull decal ne trebue, ca melul sad malaTul la Romanil cel ye-
chi' era un aliment tot asa de obielnuit, ea $i la poporul roman.
Ca In legatura directs a cultureT meTuluT de la Romani cu aceea de la Ro-
mani' nu se poate admite nicT o stirba.tura, ne arata. originea latina a cuven-
tulul roman mein, care s'a format din cuventul latin milium ca i teiii din 'ti-
/ius (clasic Wits) I. a. (5). In casul contrarid, dacA am admite, ca colonistil
lut Tratan, asegendu-se in Dacia, ar fi parasit un timp oare-care cultura me-
Tulul, nutrindu-se cu alte cereale, si ca numat mai tarclid, venind in contact
cu popoarele pontice,, cart Rnu preferad metulut nicl o mancare,, ar fi de-
prins din nod de la aceste popoare cultura aceslel cereale, atunci am frebui
in acelasl timp sa admitem $i parasirea cuventuluT latin milium, care n'ar fi
avut nict un rost de a esista in acel interval, cand nu esista nicT obiectul. Si
un caveat, odata parasit intr'o limba, nu mai renvie in acea limba. Asta-41
am avea in limba romans in loc de cuventul meiil o numire de o origine
tot aa de strains, dupa cum ar fi qi originea culturei metulul de la Romanil
de asta-41.
Dect incercarea d-luT Hunfalvy, de a declara un aliment principal al popo-

(1) Vecit Historiae naturdis, XVIII, 10, 23, 24, 25, 26.
(2) Vecil .De re rustica, I, 57, 2.
(3) Ve41 Medicina, II, 18.
(4) Vecp De re rustica, II, XVII. XIX.
(5) Comp $i cele ce scrie d. Hasdau, op. cit. pag. 53, despre originea etimologica it
cuventuluT roman meitl. lntru cat priveste originea cuventulul mdlaitz, De care d. Hasdau
11 reduce la o forma originala *malaniti, cradicalminte de aceeasi tulpinii cu
o tree aid cu vederea. observand numd prin treacat, ca dupii parerea noastra. din
*malaniu limba romans ar fi facut *marditi, ca gi parete din parietem, par din palu8,
cii/cartl din ealcanius (clasic caleaneue), q. c. 1.

www.dacoromanica.ro
 RIINFALVY ySI TRORIA LIIT ROESLER. 297

mild roman de un cmijloc de train neroman si de a estermina astfel ort-ce

remasita roman din Dacia tratanti, nu este dec&t o ghibAcie maghiara, de
a stoarce Ora si din probele contrare teoriet roesleriane dovecil pentru sus-
tinerea acestet teorit.
Si trecem in fine la esaminarea originet bAuturel mentionate de Prisc,
care cin limba locuitorilor indigent. din Banat, Crisiana si Timiiiiana (se nu-
mia paw.,
Dupa G. B. Niebuhr, editorul lul Prise, acest paoc ar fi co bduturA hn-
nicA, (1). Lorenz Diefenbach, citand cuvintele tut Prisc privitoare la aceasIA
beuturA, o declarl de .barbarii , stli insa la indotala, dacit !ASK este intria-
devAr o bAutura hunica sad o 'Altura de all/ origine (2). Victor Hehn pare
a o considera de o 4bAutura scitica , cand scrie : Mat deparle se nume$te
miedul direct o 'Altura scitica, pe care Scitit o preparA din mterea albinelor
selbatece, ce traesc in stand si stejart, Maxim. Tyr. 27, 6: TOEC 6 (intre ScitT)
at pAktTroa. xa0186votxx To n61.1.1, ixt itarpoly xal apocov &az Xartoo; at co! alp.-
f3Xooc. Hesychit : vekEscov n6p.% ,a Exuantav pAcroc itpophvoo ofw 682st xat 7c64
Tcvl. in fine Prisc, atasatul legatiunil bizantine, ne dA in locul citat numele
indigen iteSoc ca intrebuintat in Panonia (?), care se eonfunda at&t cu gre-
cescul p.600 in tinuturile de la nordul Greciet se pronunta consonanta as-
pirantit ca moale c&t si cu slavicul emedet)(3). Mat esplicit este P. J. Scha-
farik. Acest mare slavist scrie in privinta originei euventuluT ithaoc urmIlioa-
rele : Aln clilatoria sa, pe care Prisc, Insarcinat de impAratul bizantin, o
intreprinse in anul 448 la Attila, care se afla in taberl in apropiere de To-
calul de astaql la nordul Ungariel (?), a primit in fie-care sat malaid in loc de
secara pentru hrana. precum li mied, astfelid it numiat locuitoril de acolo,
In loc de vin. Servitorit sAl Tug (poate Hunt trimest inainte ?) ducead de a-
semene cu densit malaid, precum si o bAutura din or4, pe care acestt barbarY
o numiad cantos. Fara, ca sat cercetam mat deparle, (tacit acest eamos este
beutura mongolica kumys, intrebuintatA si astlic,1 in Orient, sail alts }Altura,
vom esamina numal euventul med, care ne vAdeste In aceastA forma si In a-
ceasta intrebuintare foarte evident originea sa slavica. Cine nu cunoaste pe
slay dupA malaise iii tilted ? Insa not observam, di Prise vorbeste de un popor
indigen, care trAeste in sate (xata xthilac), deosebit de Hunt, pe cart IT nu-
meste barbarY (ot pap(iopot), cand (lice : 6 p.68oc ataxwpfmc xaXo6iLevoc (medum
locorum incolae vocant). NoT slim foarte bine, di si in limba germana vechte
se gitseste meth, cu toate acestea suntem prea convin$1, ca at&t numele cat
si prepararea si intrebuintarea mtedulut n'a primit de fetid originea sa de la
Germanit resboinict, ci din contra miedul a trecut de la SlavY, un popor Tubi-

(1) Vedi op. cit. pag. 649.

(2) Vedi Vergleichendes Worterbuch der gothiechen Sprache. Zweiter Band Frankfurt
am Main 1851, pag. 72: barhar. (hunisch?) av71. Be otos 6 ptoo; inty.wpiwc zoloup.avoc.,
Prisc. Byz.
(3) Ve41 Sulturpflanxen and Hauathiere in Arens Uebergang cum Asien nach Griechen-

www.dacoromanica.ro
298 BIIRLA.

toriti de agricultura, la Germanii (1). D. Hasded pare a adera la originea

ce-T da Schafarik, cand traduce itgoc cu cbeutura mieroasti), find ca nn-
mai In limbile slavice med sad medic inseamna cu preferinia miere). Tata si
cuvintele filologulul nostru : (Bizantinul Prise calatorind la Attila carele se
afla atunci in Temesiana, dice ca 'n drum locuitoriT IT dadead de mancare
mein in loc de grad ci o 'Altura mleroasa in loc de vin* (2).
Care O. fie oare originea adeverata a cuventutuT ithSoc, sa fie hunica, sci-
tica, slavica sad sa-T atribuim acestuT cuvent aka, sorginte ?
Istoria acestuT cuvent din diferitele limbi europene t1i asiatice ne va ltimuri
cea mai mare parte din aceasta inirebare.
In Europa acest cuvent se gaseste respandit mg in toate limbile indoger-
manice sad arice, ci anume : 1) in limba greceasca vechie sub forma p.8
(beuturA dulce, yin): 2) in limbile cellice sub forma medu (mied); in dialectul
comic med, (mied); 3) in limbile lituanice este respandit sub forma
media -s(mTere) si midu-s (ailed) in dialectul lituanic, medu-s sad meddu-s
(mied) in dialectul letic, meddo (ailed) in dialectul borusic vechid ; 4) in lim-
bile germanice sub forma medo (mied) in dialectul sasonic vechia medu, medo,
i meodu (ailed) in dialectul anglosasonic, mead (mied) in dialectul engles mo-
dern, miedu-r sad mind -r (mied) in dialectul nordic vechid, mind (ailed) in

land und Italien, eowie in das ilbrige Europa. Zweite umgearbeitete Auflage. Berlin 1874,
pag. 135 : tWeiter wird der Meth direkt als skythisches Getriink bezeichnet, das die
Skythen aus dem Honig der wilden in Felsen und Eichen wohnenden Bienen berei-
ten, Maxim. Tyr. 27, 6 : -rolc St (unter den Skythen)... crip.f3Xouc. Hesychius : p.eXiztov... r.tvi.
Der byzantinische Gesandschaftsattache Priscus endlich giebt in der o. a. Stelle den
in Panonien einheimischen Namen Rao:, welcher sowohl mit dem griechischen p.681.,
in den Landstrichen n6rdlich von Griechenland wurde die Aspirata ale Media gespro-
chenals mit dem slay. medal zusammenf5.111,
(1) Ve41 op cit. pag, 2b1 : lAuf der Gesandtschaftsreise, die Priskos im Auftrage des
griechischen Kaisers zu Attila 448, der sich in seinem Lager in der Nahe des heutigen
Tokai in nordlichen Ungarn aufhielt, unternahm, erhielt er in jedem Dorfe Hirse an-
statt des Roggens zur Nahrung, sowie Meth, so nannten ihn die dortigen Bewohner,
statt des Weines ; seine Dienerschaft aber (vielleicht entgegengesandte Hunnen ?) fiihrte
gleichfalls Hirse mit sich. sowie sie auch einen Trank aus Gerste, den die Barbaren
Kamos nannten, hatten. Ohne weiter zu untersuchen, ob dieser Ramos das noch heut-
zutage im Oriente beliebte mongolische Getnink Xnmys oder irgend ein anderes sei,
betrachten wir blos das Wort med, das uns in dieser einen Form und in dieser Ver-
bindung sehr deutlich seinen slawischen Ursprung erkennen laest. Wer erkennt wohl auch
den Slawen nieht nach dem Hirse und dem Meth ? Nun bemerken wir aber, dass Priskos
von einem einheimischen in Dorfschaften (=rat xcbp.ccs) wohnenden, von den Hunnen, die
er Barbaren (ot pdp(impot) nennt, verschiedenen Yolke spricht, indent' er sagt : S p.iBos lrc-
Xuoptoc xcaodp.svoc (medum locorum incolae vocant). Wir wissen zwar recht wohl, dass
sich auch im Altdeutschen meth findet, nichtsdestoweniger aber sind wir Uberzeugt, dass
der Name ebensowenig wie die Bereitung und der Gebrauch des Meths den kriegerischen
Peutschen seine Entstehung verdankt, vielmehr dass er erst von den Slawen, einem
arkerbauliebenden Stamme, auf sie ilbergegangen ist.*
(2) Ve41 op. cit. pag. 53.

www.dacoromanica.ro
 RUNFALVY V TRORIA ill ROESLER. 299

dialectul danes vi svedes modern, mite, metu sad meto si metu sad meto (mTed)
in dialectul german vechid, meth (mTed) in dialectul german modern ; 5) in
limbile slavice sub forma medu (mTere, vin) In dialectul slovenic vechid medu
(mTere) in dialectul rusesc, mind (miere, died), In dialectul polonez, med
(mlere, mTed), in dialectul carintian, med (mlere) In dialectul slovenic mo-
dern, cehic croatic, iliric si serbesc ; 6) In limba roman& sub forma mYed cu
aceeasi insemnare ca si in limbile celtice vi germanice.
Or! -ce deosebire, ce esista in acelas1 cuvent din diferite limbi inrudite
intre densele prin o origine comuna, nu poate fi deaat un product fonetic
tArzid al istorieT acestor limb! ; si dacit Inl&turitm aceste deosebir!, obtinem
forma original& comun& a acelui cuvent. Ca sit putem reduce diferitele forme
citate mai sus ale cuventuluT din cestiune, trebule sit observam, eit un cu-
vent prin us indelungat de mil de anT pierde adese-orT unul sad multe din tre
sonurile sale originale sad le preface in Ole sonurT derivate, ceea ce se
poate constata prin comparatiunea diferitelor forme ale acelulavi cuvent.
Dad comparam intre densele formele citate mai sus ale cuvenlului !Liao; ob-
serdun mai Etntalt, a limbile vechl in majoritatea for ne presint& forme bi-
silabice terminate in una din vocalele u, u sad o, pe and majoritatea limbi-
lor moderne ne safer& forme monosilabice lipsite de acele vocale. De oare-ce
limbile moderne In flit:0 for nu sunt dealt o continuare organic& a limbilor
vechi, de acea formele monosilabice ale acestui cuvent nu pot fi decal mo-
dificatiunT fonetice produse de istoria limbeT din formele bisilabice veal prin
pierderea sad amutirea vocalel din silaba ultimit. Asemene si deosebirea, ce
esista intre vocalele o, u, si o nu poate fi originalit. Dad lukm in considerare
faptul deja constatat in filologia comparative, c& vocalismul intreg at tuturor
limbilor arice se reduce la trel vocale primitive : a,i vi u, si cit toate celelalte
vocale sunt derivate din acesta trilogie vocalic& (1), putem inlittura cu si-
guran0 si deosebirea intre vocalele o, u, vi o, mantinend pe u din forma
corn. medu, anglosas. medu, germ. vech. metu, slov. vech. medu a c. 1.
ca vocals. primitive si inlocuind pe u din forma greceasca tab, si pe o din
forma let. meddo, sason. vech. medo, germ. vech. meto q. c. 1. ca vocale deri-
vate cu u. Ca probit, ca aceasta inlocuire nu este gresitA, ne aratit si limba
greceasa In parte, In care o se consider& ca un representant direct al vocalei
originale u precum :
gr. 5; vi aii; (pore), lat. sus (id.). zEnd. hu format din *su (id.), ger. vechid
su (id.);
gr. Coi-6-v (jug), lat. jug-u-m (id.), got. juk-uzi (id.), lit Jung -a-s format
prin nasalisare din *jug-ar-s (id.), sanscr. jug-a-m (parechTe);
gr. cpoil kfug5.), lat. fug-a (id.), slov. vech. bug-ti (a se teme), got. biug-a

(1) Vezi intre altii Aug. Schleicher, Conpendium der rergleichenden Grammatik der
indogermaniachen Sprockets. Zweite Auflage Weimar. 1866, pag. 10 sq.

www.dacoromanica.ro
300 MLA.
format prin gradatiune vocalic. din *bug-a (ed plec), sanscr. bhug-a-mi (ed
plec); I. a. (1).
Despre formele lituanice si letice terminate in -s si cele nordice vechl ter-
minate in -r(2), se observe, ca aceste consonante, fiind ca lipsesc in toate
celelalte forme nu pot fi decat sufise casuale adause mai tarzid (comp. lit.
.Ryma-s cu lat. Roma . c.).
Cu privire la deosebirea ce esista intre consonantele dentale 0, d, dd, t i
th din silaba ultima, si la reducerea acestor consonante la o singura dentala
primitive, trebule as amintitn si aict, ca consonantismul dental al tuturor
limbilor arice s'a format de asemene dintr'o trilogie de consonante dentale
primitive : t, d, *i dh(3). Din aceste consonante as pastrat maT mult sad
mal putin limbile celtice, lituanice si slavice numaT pe cele doue d'entaifi in
forma for originals, earl pe cea din urma a prefacut-o in d, pIerryendu-1 as-
piratlunea (4). Forme le cu duplificatiunea lul d, adeca dd, nu sunt in orT-ce
cas decat orT un fenomen fonetic secundar, care se reduce la o forma mal
vechie cu un singur d, dupe cum 11 presinta majorilatea predominant) a ce-
lor-l-alte forme, orT numai o maniera ortografica gresita a limbilor respective
de a aerie o dupla consonants in loc de una simple. Ast-fel pentru dentala
moale d din limbile citate nu este sigur firs comparatiunea for cu able limb!
dace aceasta consonants s'a format dintr'un d sad an dh din limba arid.
primitive. Cu totul alt-felit sta cu tstoria consonant elor dentale in limbile ger-
manice si in limba greceasca vechie. Renumitul filolog german Iacob Grimm,
unul dintre intemeietorii filologieT comparative moderne, a descoperit in lim-
bile germanice legea fonetica, ca dentalele t, d i dh din limba arice pritni-
tiva all trecut in limba germane onginala din limpul unitatil el in th, t 4i d,
care consonante apot s'ad pastrat neschimbate $i dupl desfacerea el in dia-
lecte in tote limbile germaniee, afara numaT de limba germana proprid zisa,
numita hochdeutsh. Aceasta limba dupa despartirea el de surorile sale a
mers cu un pas mal departe, prefacend consonantele germane originale th, t
Si d in d, z (sae ss) .5i t (5). Pentru ilustrarea acestui fenomen fonetic, nu-
mit astaii legea MT Grimm . vom cita aid esemplele urmatoare, punend
limba sanscrita ca cea mal vechle dintre toate limbile arice si cea mal a-
proape de starea limbeT arice primitive in fruntea surorilor sale :
sanscr. trajas (trei), gr. Tpsfc, lat. ties, lit. trys, let. tris. slov. vech, tri,
(1) VezT G. Curtius, G-rundzage der griechinchen Ethimologie. Dritte Auflage. Leipzig
1869, pag. 124. 172 178. 356 sq.
(2) CA acest -r este format din -8, ne aratg, o multime de alte forme, precum :
nord. vech. blindr. got. blinds; nord. vech. (air, got. ails q. a.
(3) VezT Aug. Schleicher, op. cit. pag. 10 sq.
(4) VezT Aug. Schleicher, op. cit. pag. 280 sq. 280 sq. 310 sq.
(5) VezT Iacob Grimm, Geschichte der deutschen Sprache. Erster Band. Date Auf-
lage. Leipzig. 1868, pag 275 sq. Scrierea modernk cu th In loc de t este o anomalie
ortograficA germanA, care n'are nicl o valoare flsiologica deosebita de aceea a luT t
simplu.

www.dacoromanica.ro
 HUNFALVY $1 TEORIA I UI ROM ER. 301
got. threis nord. vech. thrir, anglosas. thri. sason. vech. thr a, Iris. vech.
thre, engl. three germ. vech. dri, germ. mod. drei;
sanscr. dantas (dinte), gr. 6-86; format din 1-8ovr-c (gen. 6-86vv-oc) si a-
cesta din novr-c prin protesa unuT o fonetic, lat. dens format din *deti-s,
cimbr. dant, lit. dantis got. tunthusgerm. vech. nand;
sanscr. iidhar (uger), gr. otaap, lit. udr-oju (ed dad OW anglosas. uder
(uger), fris. vech. uder germ. vech. utar, germ. mod. euter;
sanscr. rudh-iram (sange), gr. S-po0-p6c format prin protesa until s fonetic
din 4'.00-p6; (roc;), slov. vech. rud-e-ti (a inrosi), lit rind -a-s (rosielec) got.
rand-s format prin gradatiune vocalicA din *rud-s (ros), sason. vech. rod,
anglosas. rend, nord. vech. riod-r germ. vech. rot, germ. mod. roth;
sanscr. dhu-nzas (furn), dhu-no-mi (ed scutur. pun in miscare, aprind),
gr. 0o-p.k (curagit, pasiune), 05-co (ed vuesc, jerlfesc), slov. vech. dy-nza.
(fm), du-na-ti (a sufla), lit. du-mai pl. (Wm), du -nuts (gand) got. dau-ns
format prin gradatiune vocalic& din *du-ns (miros). anglosas. du-st (pulbere)
germ. vech. tu-nst (furtuna, navala), tuo-m format prin gradatiune voca-
lic. din *tu-m. (abur fumy; .. a. (1).
DupA aceasta lege, reducOndu-se un t din limba german& vechie si un d
din limba sasonicli vechie, anglosasonicA, nordicit vechie, goticA etc. la un dh
din limba aricA primitiva, se reduc de la sine i dentalele t ci d din formele
germanice citate ale cuventului din cestiune la aceeasT dental& aspirate. Tot la
acest resultat ne conduce si istoria limbei grecesii, care a pAstrat numat den-
talele t ci d in forma for primitivA, ear dentala aspirate dh a prefAcut-o pre-
tutindeni in 0 (=th); esemplele aduse pentru legea Jut Grimm pot servi ca
probe si pentru fenomenul grecesc.
Din toate acestea resulta, ell silaba ultima in forma qa originalli din epoca
unitatiT limbilor arice a trebuit ski. fie -dhu.
Deosebirile din silaba penultimA privesc numaT partea vocalicit. Aceste de-
osebiri se manifesteaza in varietatea vocalelor e, i, I', ea, eo, to i6 si ie. Re-
ducerea acestor vocale, cu toga varietatea for cea mare, la o singura vocal&
primitivl nu este tocmal grea in starca filologiel comparative de astA-c11. MaT
int&T limba grecescA vechie, cAnd o comparam cu surorile el din Asia, ne sta
bilesce legea, ca orT-ce e grevesc este o sl&bire dintr'un a scurt primitiv,
precum :
Gr. inui format din ce7CTali (=lat. septem, septe), sanscr. saptan, zend. hap-
tan format din saptan ;
Gr. stilt format din sop.f. (ed sunt), &,t1 (61 este), sanscr, asmi, asti, zend.
ahmi, acti formate din *asmi, *asti;
Gr. vgo-c format din *vino -c {nod) sanscr. nava-s, zend. nava; . c. 1. (2).
Cu privire la originea vocalelor e, a 0 16 din formele slavice ne aratli d.

(1) Vezi G. Curtiss, op. cit. pag. 212. 229. 236. 243. 245.
(2) Ve41 G. Curtins, op. cit. pag. 124 sq. 249. 294. 350.

www.dacoromanica.ro
A0.2 BURL'.

Fr. Miklosich, primal slavist al secululuT nostru, ca atat a (=io) din forma
rusasca mall, cat si (i6 (=iu) din forma polonesa 'WM se reduc la un ce ori-
ginal slavie din epoca unitatiT limbilor slavice, $i ca acest e este reflexul lul
a scurt din limba primitive); si intre exemplele cu e format din acest a nu-
!nere si forma slavica vechie medu (1). Alte exemple de felTul acesta sunt :
slov. vech. vetuchu (vechid), grec. to format din Fgroc (an) =lat. vetus
(vechid), sanscr. vatsas, vatsarus (an) ;
slov. vech. ste-na-ti (a geme), ceh. ste-na-ti, serb. sten-je gr. adv-acv, sanscr.
stan-a-ti ;
slov. vech. neb-o (cerid), croat. neb-o (cerTul glare, gr. vicpoc (Hour) sanscr.
nabhas (negura); . a.
Dace est-fetid e din gree.1).66.0 si e, E i i din slov. vech. mdu rus. medu,
pot. mind se reduc la o forma primitive a, urmeaza de la sine, ca titi e, i, 0, ea,
eo, io .i ie din formele corespunciatoare din celelalte limb! europene trebue
sa fie diferite schimbarl fonetice tart* din aceTaT vocala primitive. Intreba-
rea este numat dad aceste forme se reduc direct la vocala a sad presupun
forme intermediare. Mai intaid formele cu efii i din limbile germanice ne pro-
beazit, ea 6, ea, eo i io din aceste limbr nu pot fi decat gradatiunT vocalice
formate din e sad i, si ca forma originals germane a euventului din studiul
nostru a trebuit se fie orT *medu cu e orT *midu cu i. August Fick declare
forma cea dentaid ca forma comuns pentru toate limbile germanice din epo-
ca unilatil acestor limbT and scrie : (Niel inteun punct nu se deosebeste
mar tare vocalismul limbilor asiene si europene de origine arice decat in sla-
birea fellurita a luT a din limba primitivit Pe cand adeca in limbile arice din
Asia vechlul a scade direct .i fail nici o treapta intermediary cunoscuta la i
$i u, in limbile europene se frange in e i o ci numaT prin o slabire maT tarclie
se schimba in i Si u. Ast-felId din sans vechid din limba primitive a resultat
gn. lat sen-ex, lit. sena-s in limba german& sin- din bhabhru castor lit. bebru-s
lat. fibro- germ. bibra- ; din madhya din limba primitive i sanscrita itioclo-c,
lat. mediu-s, slov. vech. tneida insa germ. midja. Intru cat frangerea lul a in
o este comuna tuturor Europenilor, sad dace aceasta schimbare s'a efectuat
separat in toate limbile Europe!, nu se va cerceta aicl, din contra se poate
afirma cu Wala sigurant,a, ed desvoltarea luT e din vechTul a al limbei primi-
tive este comun tuturor Europenilor intro circumferinta mare, ce se poate
determina de-aproape, sad ceea ce este numaT o alts espresiune tot asa de
justificabila pentru acelasT lucru, cs slabirea luT a in e a ineeput si s'a esecu-
tat intro intindere insemnate deja in epoca unitatiT europene a limbilor a popoa-
relor arice din Europa. A cest a afirmatiune nu poate avea pretentiunea noutatiT;
deja Curtius (reporturile edintelor societatii r. s. de tiinte 1864 p. 9 sq.) a
atras atentiunea asupra concordariT atat de dese a tuturor limbilor eu-
ropene in privinta WI e, kii a inlaturat dificultatea principals, care a
(1) Vetp Trergleichemie Grammatik der slauischen Sprachen. Erster Band. Zweite Auf.
laze. Wien 1879, pag. 7, 9, 460. 519.

www.dacoromanica.ro
 13UNFAINY $1 PEORIA LIII ROESLER. 30A

stat atilt timp in tale impiedecand cunotinta intipArirel comune europene a

Int e. Ne aratit adecit dialectul cel mat vechid al limbilor germanice limba go-
tied, girul schimbarit vocalice i, a, u pe Iang& e, a, o din limba nordicit i ger-
mana. Filologil, cupringT de ideea vans de a avea inaintea for in limba goad{
forma cea mat vechte in ort-ce privinta, admitead prin urmare, crt primitivul
a s'a (rant in limba germanit originals, ca in limba gotica, in i si u (pr. bri-
kan brak brukan-s) gi cA e 0 din cele-lalte dialecte germane (germ. vech.
breehan brach brachan-er, germ. mod brechen brash ge-brochen) s'au format
mat tar4ilI din aceltI i si u desvoltatT direct din a. De acest fantom ne-a li-
berat Milllenhoff, i astazt se poate considera ca probat, cit beran bar borans,
nu biran bar burans, prin urmare sirul schimbarit vocalice, care se gaselte
Inca in germanicul modern ge-baren ge-bar ge-boren, este cel original ger-
man, (1). Cu totul alta este parerea germanistulut Ernst FOrstemann, care
a seris in urma Int Fick si a lilt Milllenhoff, si care sustine urmatoarele : LT-
surarea vocalica, acest semn evident al tendintet de a face limba o servitoare
a spiritulut sburAtorid, consta mat cu saml in radicarea vechiuluf a catre i;
data apare inteadevar i sat sonul intermediar e, este pentru not aid cu to-
tul indiferent, fiind-ca acesta deosebire apartine unul timp terzid si mat cu
same, ramurilor diferite ale limbeh. Ca esemplu pentru aceasta ugurare vo-
calic& pune intre altele si forma (germ. primitive; midu(2), o forma, care
result, si din comparatiunea limbilor germanice intre densele. In fragmentele
literare ale limbel gotice lipsete cu desavarire acest cuvent; cu bate acestea
Dr. Karl Schenkl compard, in dictionarul limbet grecestt forma greceasca p.i0o
cu got. mirdus.(3), care nu poate fi decat o forma ipoteticA, reconstruitA prin
comparatiunea limbel gotice cu cele-lalte limbi germanice si in vederea im-
prejurArit, ca ort-ce e scurt din cele-lalte dialecte germanice In limba goticA
se gasegte pretutindine in forma de i (4), precum :
got. stslan (a fura), germ. vech. stelan, sas. vech. stelan, anglosas. stelan,
engl. vech. stele engl. mod. steal, Eris. vech. stela, nord. vech. stela;
got vig-s (drum), germ. vech. veg, sas. vech. veg anglosas. veg, nord. vech.
veg-r, fries. vech. vet;
got. rign (ploae). germ. vech. regan, sas. vech. regan, anglosas. regn i
reng, nord. vech. regn ; . c.l.
Tot la forma *midu-s cu i se reduc qi formele scandinavice vechi gi mo-
derne. Not am *tut mat sus, at consonanta -r din formele nordice vecht
mind -r i miodu-r este format& din -s, care nu poate fi cleat sufisul casual
at nominativulul singular masculin. CA vocalele io sunt formate prin gradati-

(1) Vedt Die ehemalige Spracheinheit der Indogermanen .Europas. Gottingen 1873
pag. 176 177.
(2) Vedi Geschichte des deutechen Sprachstammes. Erster Band. Nordhausen 1874,
pag. 15, 17.
(3) Vedi Griechisch-deutsches Schulworterbuch. Vierter Abdruck. Wien 1879, pag. 494.
(4) Vecil Leo Mayer, Die gothische Sprache. Berlin 1869, pag. 392 sq.

www.dacoromanica.ro
304 Beni.
une vocalicA din i, nu din e, ne probeazA dativul singular, care apare in forma
mid-i (1) in Ioc de *midu-i (2), nu in forma *mid -i. Dach mai punem in
compara(iune cu forma gotich si nordicA vechie si forma germana vechie
mite, care ne presintA de asemene vocala i, nu putem sh nu ne unim pe de-
plin cu parerea lui Forsiemann, care stabileste pentru epoca unilAtil tuturor
limbilor germanice forma comunl *midu. Cestiunea su9tinutA de Fick de-
spre slAbirea luT a in e. poate area eel mull valoarea pentru o epoch anteri-
oara limbilor germanice, pentru peri6da unitAtil europene a tuturor limbilor
arice de pe continentul nostril, in care periOda am trebui sA admitem, &pa
cum face si Fick, forma comuna *mcdhu (3) cu e, o vocala, care s'a pastrat
in limba greceasch., in limbile slavice, celtice si cea mai mare parte in lint-
bile lituanice, ear& in limbile germanice din epoca unitatii for a trecut in i.
Cu privire la consonanta m dela inceputul silabel penultime, fiind in toate
limbile europene aceiasi, nu incape nicT o indolalA, ch si forma originalA a
aeestui element a trebuit sd fie tot m.
In vederea celor Oise penh aicT despre istoria limbilor arice din Europa nu
vom gresi intru nemica, daca vom susOne, ea in limba aricA primitivA, mama
comunA a tuturor limbilor arice din Asia si Europa, forma originalA a cuven-
tuluT din cestiune a fost madhu (beutura dulce, yin, mied, miere).
C aceastA formA reconstruita din limbile europene nu este gresitA, se
confirms pe deplin, de limbile arice din Asia. Dintre aceste limbI cele mai
vecht sunt limba sanscritA sa0 indica vechie si cea zendicA sau eranica ve-
chic. In cea de 'ntai0 gamin cuventul lig adech madhu (dulcea(A. beutura
..*
dulce, mied, miere), in cea din urmA cuventul madhu (miere) (4),
earl sunt in forma for esterioarA, dupe, cum se poate vedea, identice cu
forma reconstruita din limbile europene. In privinta forme! for interioare ea-
venial zendic ne presinta numai insemnarea de miere, care apare in cele
mai multe dialecte slavice pe and in cuventul sanscrit se concentreaza mai
bale insemnarile pasirate in diferilele forme europene ale acelul cuvent.
Dach ne intoarcem acuma la intrebarea privitoare la originea cuventuluI
p.i8o; din reportul lui Prise, trebuTe din capul loculul se. ne opunem prove-
nientei hunice a acestul cuvent ; cad un cuvent, care se gaseste in Europa
in limba greceasch, in limbile celtice, germanice, htuanice si slavice, earn In
Asia in limba sanscrita, representanta limbilor indite, si in limba zendica,

(1) VedI facob Grimm, Deutsche Grammatik. Erster Theil. Dritte Auflage. Giittin-
gen 1840, pag. 433.
(2) Vedi Ernst Forstemann, op. cit. pag. 522 sq.
(3) VedI Aug. Fick, op. cit. pag. 195.
(4) VedI Franz Bopp, Gloseariunt comparatiount linguae Sanecritae. Editio tertia
Berolini 1867. Aug. Friedr. Pott, Etimologieche Forechungen auf dem Gebiete der
Indo-Germaniechen Spraciten. Lengo 1833 1836. I, pag. 245. Theod. Benfey, Grie-
chiechee Wurzellexikon. Berlin 1839-1842. I, pag. 523. Fr. Niklosich, op. cit.
dag. 9-10. G. Curtins, op. cit. pag. 244.

www.dacoromanica.ro
 HUNFALVY $1 TEORIA LU1 ROESLER. 806

representanta limbilor eranice sad persice, prin urmare mai In toate limbile
arice vechl $i moderne, nu poate fi cleat un caveat aric din cea mai hide-
partatit anticitate, si nici cu un pret un cuvent de origine finica-tataria sail
mongolica, 1e care era si limba hunia, o limbit cu totul strAina prin origi-
nea si caracterul sea de limbile arice. Afara de aceasta chiar Prise ne spune
lamurit, a 'Altura numita p.i:Soc pe care o primia deputatiunea greceasa
prin satele banatene, se numia ast-fel <in limba indigenilor', nu In limba
Hunilor, pe cars scriitoriul bizantin II numeste pretutindine sad OUvvot (Hunt,
sad EX(.42C, (Seib) sad pippxpot nicaire illSii iretx6piot. (indigent). Tot asa sun-
tem siliti a nega $i originea germ 'nick a acestui cuvent din cause fonetice ;
ast-felid limba gotica ar fi dat forma p.E8o6 (=got. midus) cu i, nu 1.08oc cu e
earl dintre cele-lalte semintii germanice, earl ad putut vent in contact In-
delungat cu diferitele popoare din Dacia vechie nu pot fi dead Germania
proprid 441, si din limbs acestora ar fi resultat pentru Prise forma pAcoc
(=germ. vech. metu) sat *vicoc (=germ. vech. mito) cu c nu cu 8.
Asemene n'a putut da nastere acestui cuvent nicI limba scitica. <Despre
originea si limba Scitilor, dice Fick, es'a discutat mai inainte mutt timp, u-
nil vedeat inteensii strabuniT Cetoslavilor, alit se incercad a-I tracta drept
Mongol Deslegarea autenticl a intrebariI se poate cAstiga numal prin esa-
minarea remesitelor limbei scitice. Marele merit de a fi esaminat In mod
stiintific cuvintele pastrate pea In qiva de astA41 mat en soma nume pro-
prie ale limbel scito-sarmatice, si de a fi deslegat prin aceastit esaminare
pentru tot-de-auna intrebarea despre positiunea etnografia a seito-sarmati-
lor, apartine but Miillenhoff (ve41 reportul lunar at Academiel regale de
tiinte din Berlin, August, 1866, pag. 549 sq.). Dintre numele proprie si vo-
cabulele scitice in numb de vre-o sese-geci, pe care ne le-a pitstrat Herodot,
a constatat Mtillenhoff cam o patrime drept eranice $i a lamurit o alts pit-
trime eel putin intro elate, luta probeaza si aceasta pAtrime originea era-
nice a Scitilor (loc, cit. pag. 573), ci tot astfelid sta reportul cu cele-lalte cu-
vinte scitice (1). Tate, aid' un esemplu : cal In limba sciticI s'a numit lags
(in nominativ ticsza-c), un cuvent, In care consonantele mr se glsesc formate
din zu, din limbo aria primitive numai in limbele eranice : zend. agpa-s (2),
pers. vech. agpa-s, pers. mod. asp ci asb, curd. asp, afgan. aspa (1apit), ar-
men. Forma primitive a acestui cuvent a fost akva-s (3) cu kv, de unde s'att
format sanscr. acvas in loc de akva-s, lit. as.eva In loc de akva (Taph), lat.
equu-s (= ekvus). grec. ano-c si ixxo -c, in be de MFO-C, (4) got. aihva in
loc de ihva, germ. vech. ehu, sas. vech. ehu, anglosas. eoh (5), cimbr. echiwa
(1) Veil op. cit. pag. 405.
(2) Citeste g ca un sImplu 8 vertos (vec)l Aug. Schleicher, op. cit. pag. 192 sq.).
(3) Ve4I G. Curtiss, op. cit. pag. 24 si 416.
(4) Vecll G. Collins, op. cit. pag. 416.
(6)_Meritul de a fi stabilit pentru tot-de-auna reducerea until h din limbile germs. -
nice la un k primitiv, apartine tot luT Iacob Grimm (vezi op. cit. pag.260 sq.)
Rev. p. LA, Arch. fs Bil., Vol. II, 20

www.dacoromanica.ro
ocIA 13cRLI.

(a alai.* Forma sciticti &and s'a pastrat in numele proprie : 'Aptp.-aatot din
zend. airyaman (deprins) si agpa-s (deprins cu cat), vAanoupioc din itaza si
zend. Ora. (card) cu sufisul ka, foarte des Intrebuintat in limbile eranice pen-
tru formatinnt nominale) in limba zendica ar fi afpo-iira-ka, (dei1rins cu her -
ghelil de cal), Batop-aarac compus din zend. badvara, (Om mil) i arpa-s,
Eidva-acnroc (iazigic) din zend. variant (inving6toria) si acpa-s Bop-aanth-xa[30c
din zend. vara (eel mar bun), agpa-s si kavan (cunoscetorTa=cunoscatoriti de
eel mat bun"' cal), in fine Tpciontsc, numele unel semintil scitice, de sigur in
loc de try-acp-ya (eel cu trel cal) (1). Cu aceste compositiuni scitice se pot
compara pers. vech. Vist-tkpa-8 compus din vist-. cu Insemnare Inca necu-
noscuta, afpa-s (cal), grec. 'Tar dcarlq, pers. mod. Gust -asb; zend. afpo-ga-
ra-s (inghititoria de cal), kerec-cigpa-s (eel ce are cat slabi), Pourn-agpa-s (eel
ce are numerosi cal) s. a. (2). Dacii ast-fel limba scito-sarmatica este de
origine eranica, prin urmare sore cu limba zendica si persica vechle; si dace
luam in considerare pe de o parte imprejurarea, ca limba zendica nu cu-
noaste ally forma a cuventulul din cestiune decat numal madhu cu a, Tara
pe de alta parte observam chiar din comparatiunea cuventului scitic cern
(=zend. aga-s, pers. vech. acpa-s, afghan. aseci, curd. asp etc.) cu lat. equu-s,
grec. rniro-c said lioco-g, got. aihva- format din ihva-, germ. vech, ehu. sas.
vech. ehu (3) etc., di vocalismul Umbel' scitice a fost identic cu acel al lim-
bel zendice si persice, putem sustinea cu loata siguranta posibila, ca Scito-
Sarma(il i-ar fi oferit, lul Prise forma *p.aSoc sat *pith; cu a nu 1.1.68oc cu s.
Ne mat r6mane Inca limbile slavice si limba romana.
Intrebarea, dace pe timpul Hunilor SlaviT ocupasera deja acea parte a Da-
cieT vechi, pe unde a trecut Prise in calatoria sa la Attila, inca nu este des-
legata pe deplin. In orl-ce cas insa suntem silitl sa admitem, ca elementul
slavic, care va fi lost cand va pe teritoriul Daciet occidentale, a trecut mat tir-
cia pesle Dunare si s'a aseqat in Bulgaria, Serbia, Hertegovina, Bosnia, Croa-
tia, Iliria si Montenegru. In limba tuturor acestor SlavT de la sudul Dunaril
cuventul comun med inseamna numal diere, na insa si teed ; in(elesul din
urma pe tang acelea de miere 11 as numal doua sae treT limbi slavice de la
nordul DacieT, care via in contact imediat cu Germanil, si care limb"' n'aa pu-
tut fi nici o data a locuitorilor din calea depuialiuniT grecesil prin Banat,
Crisana i Temisana ba limba serbica (din Lausitz) a imprumulat chiar cu-
ventul german Intreg met. Insusi d. Miclosich n'a gasit pentru cuventul slove-
nic MEAA (medu) In toata literatura slovenica vechte alts insemnare, decat
numal aceea de mtere si via (4); pentru mied ne presinta acest mare sla-

(1) VezT Aug. Fick, op. cit. 406.

(2) Vet August Schleicher, Indogermanieche Chrestomathie. Weimar 1869. pag. 130,
132. 156.
(3) Ca u din forma german& qi sasonica vechTe este format din v, ne arat1 forma
gotica ; despre reducerea luT h din limbile germanice la un k primitiv, ve4l I. Grimm,
Gesch. d. deutsch Spr. pag. 275 sq.
(4) Vech Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum. Vindobonae 1862-1865, pag. 365.

www.dacoromanica.ro
 HUNFALVY SI PEORIA LUI ROESLER. 807

vist cuventul slovenic mEA0BHHA (=medovina) (1), un cuvent, pe care 11 In-

tAmpintim cu aceiarg Inte les mar in toate limbile slavice, qi anume : medovina
In limba slavonti. besericeaseA, in limba rusascA, cehica, croata, bosniaca, 1-
lirica, medovina in limba serbeasca, i miodovina in limba polonA.
Este un adever filologic cunoscut gi recunoscut In filologia comparativa
moderns, cA on -ce cuvent poporal, care se gAsete respttndit In diferite limbl
de aceeakii origine, nu poate fi dece.t un element vechid al limbel originale
comune, din care s'at desvoltat acele limbl, un adever care se aplica pe
deplin si la cuventul medovina (reed).
Asa dar suntem siliV a respinge i originea slavica a cuventuluT p.iSoc
sustinutA de marele Invelat slay Schafaric ; cad dace pe timpul Jul Attila lo-
cuitoriT cindigenT , pe earl IT mentioneaza Prise In reportul secs, ar fi fost
Slav!, In acest report n'am avea de-a face de felili cu numirea plaoc, care ar
Insemna miere, ci cu numirea IteSoptva, o numire care se gasete inteade-
Or Introdusti din limbile slavice de la sudul Duntiril in limba greceasca din
evul mediA cu insemnarea el originale. (2). $i a carea tnteles se potriveqte pe
deplin cu ebeutura,, ce (se aducea, deputatiunil grecesa (de prin sate In
loc de yin,. Pe leng1 aceasta Prise nici n'ar fi putut numi pe Slav! cindi-
gent. (i-recrlywc), fiind o semintie emigratA de curend in Dacia, nu un po-
por stabilit acolo de sate de ant
(Va urma) V. M. Bull.

(1) Ve4T op. cit. p. 365.

(2) VecIT Da Cange, Glosearium ad ecriptores mediae et infimae graecitatia. Lug-
duni 1688.

www.dacoromanica.ro
808 TOCILESCU.

DOCUMENTE INEDITE
PRIVIToRE

LA ISTORIA E.OMANA
FOLLECTIUNEA p5hINEI ftlIDANU, NASCUTA PIARGHILOMAN(I)

No. 6.
Buourelti, 1594 August 25.
Mihaiti voc1l confining. lul Piitru al doilea armas qi fiilor lul cump6rAtorea satulul VA-
laril de 16.41. apa Jiul, pe jumetate, a uml piirt1 din Dolcestl si a trel salase de
tiganl.

Chrisovul e scris pe pergament lung. 0,26. lat. 0, 33 cu cernela radacinie

In caractere forte merunte, renduri 10 pe o singurA fall, de catre Mule
scriitorul.
Pecetea intiparita pe hartie in cell si cusuta cu metase pe membrana si
reprodusa. mai jos, se citeste ast-fel : An(AiTito)g(Tio) 'a m(VIA DEDA HZ
AT ipli adica : iCu mila lui Dumnale Ion Mihail voevod in anul 17124,.
Titulatura final e scrisa in sOse monograme cu chinovar rosu ; tot cu chino-
var sunt scrise : crucea de la inceputul documentului, litera H initial si
punctele separative.
Cuvinlele scrise cu alts man i cu o cernela mai albiciOsa le am pus
in ( ), Tar cele me de tot terse i rupte in [ j.

Textul slavic.

t MHAETII0 EMIE6 i'ti MNXAHA BOEBOAA II' rjjaz HACH gEMAE wirrpposnaxTpi-
cKoh, 68 BEAtiKar a rip*A6spaar noKoilaarO, HiTpAWKO HOEBOAS. RABAT rCAHOMri..
CIE HOBEAtHiE reAsamA. uontputig hAselmu. 7s8nlui nzTpuB ETOpWM ApM11111
4 cic chomm EMS. EAHI(EM ElIZ flpHHSCTIITII. ta.K69; AiM8 EC CEA H61119111. E5
CST 110 BOAR MTIOAWH. 110/10SHH. WT nosktwm x6Tapwm. Ink AEAk 7K8114H AtTKOH

(1) Rev. pentru istar., arch., fil., I. pag. 186 192, 381 388.

www.dacoromanica.ro
 DOCUAIIINT, INEDITH. 309

KA179. N flAK AEA m8n4ti Atrricott KAI01. WT Adi4Etpi. Bacitx WT NOBlaWM XOTA.
pwm BAPS EAWA CEXT ETE H;Rpials, WT IIOCBSAT. 110HEMK3 EC HOKSIMA ROAPHNS
rEABAMA BMW EC "Am. WT NAA CNOBH AtTKOB KA104. WT MHKAZ8W H WT
KPATIE. EMS pilA8A. H AtTK Ct. II AARSA ;A /EX AC. TOTOBH. flAK HOKS-
FIHA EC 60A`kPli HS r4,3iimit. `II 8rutti nurpti ii.ropwm ApMAW. WT HAA
AtTKOE KM0I. Enc ct3'r BHW 111ICANK. r. NEAtAI ;It 1411rAHil. 1104ME K8PKil
NIVAH8A. N CSC NHrAFIKAM CH. flOHM (AMA.) H Cu P. ciien 0OHM (Unpiraii.
1'npt H HAPACK1113) H AtImitTp8 LiHrANSA, 9 CSC wirailicam ch noHm Hopa. 4
CSC P. CHBH no m ViAzi N ;aim. 9 Aptamnp.) A lAtm CECTA ASMI1TpWB. norm
(AKPtk) N iAlIM KNITS HM HOHM MARPi. 11'41` MHKAZSW. N WT PAASA. N WT
AtTKO N C2:c AABSA ;A /4. AcnpH r6ToH. N np6AaAow mumsw. N NpATTE.
EMS pamm. H A,tT1So. H /URSA. C5B4 303nitti AkTKOB KAMM. dram noun'
CST pEmu WiNe a atlitradi 3a HHXNEM Aospe BOAHX. H CSC 8;NAHIE HZ"
CZM mErIrmwm. W r WKpECT6 MtCTOB. WT rwp. N WT H; AOA. H WT
flpEA l'ACRAMN. Ero[PA Ai 41,A(1,0X HI rACBAMN. RontpHHil ricumh, nignan
FIZTP811 KTOpIII lipmaw dim 110 BHW CST 11HCANe. WiFIE H aNilrAHN. taKom
Atim8 EC WiHS BS UXAK EMS. g eNBHM. EMS. H NBNSKOM EMS. 4 nptBus-
METOM EMS. N NH WT KOWATKAO [NEHOKOAKHM 00 pgmU] riicsamri. GEM
Seo N CBEA,TEATE NOCTABAtEM r;iceomit MS11AH milTpt BEAHKA ABOPNHK. ri
MSHAH AHApElt BEAHK11 AWF(J)ET. H CTATAKK BEA BHCT. H ASMHTpAKfl BEA.
CHAT. H 11AH BEA KOM. H CZPRSA BEA. CTOA. a MANTA BEA [11EX]. H MSNAN
TSAOPAKA HANKA flOCTEANHK H HC. AHAPEIO BEANKil AWN/ET. a A; MSWAT
nucEn IEM1+3 HAWICAX. B7 CTOA rpaAH 8 R8K8DE 41. M644 A iircr. Hi ANN. fl
TEK/ii1J1IMZ ATWMZ. WT A'AAAAlt AO aro I1I1CAHIE. BS AtT 1;fiB.

t 'VG) MIXfill/1 11/114/1" GT1110 EIIg10

ROBEOAfi ITAllh.

TRADUCTIUNEA.
t Cu mila 1uT Dumnezeti Ion Michail voevod gi domn a WA tera Romftnescit
fiul mareluT i prea bunului reposatulul 136travu voevod. DA Domnia mea
acesta poruna a DomnieT mele boerulul DomnieT mele jupan Petru al doilea
Armau qi fiilor lu!, cfi.ti Dumnezeil TT va da, ca s-T fie lut satul V6laril care
est.e pe apa JiuluT jumalate de sat de preste tot hotarul, Tina partea jupa-
nuluT Delco clucerul; asemenea i partea jupanuluT Detco clucerul, din DoT-
ceetT, Vita de preste tot hotarul, verT at se va alege de pretutindenea; pen-

www.dacoromanica.ro
310 TOTLESCII.

tru-cli le a cumpArat boerul Domniei mele mai sus scris de la fecToril luT
Detco clucerul : de la Miclaus .i de la Iratii lui : Radu i Delco si Albul drept
5600 aspri gala. $i erttsi a cumparat boerul Domniei mele jupan Petru al
doilea Armal de la fecloril lul Detco clucerul, Carl sunt scrisa mai sus, trel
salace de TiganT anume : Kurki Tiganul cu Tiganca lul, Anca, i eu treT 61
anume : Oprilan, Oprea ei Paraschiv ; i Dumitru Tiganul i cu Tiganca luT
anume CTura ci cu trel fil anume Vladae si Zara si Dragomir ; si o sora a luT
Dumitru anume Dobra, et un frate al sea anume Mavra, de la Miclaus si de
la Radu si de la Mc impreuna cu Albul. drept 4700 aspri gala. Si at yen
dut Miclaul >ii fratil lul : Radul c1 Detco i Albu, fiiI Jul jupan Delco clucerul,
aceste maT sus zise ocine ei atiganl de a for bima-voe si cu stirea tuturor
megiasilor din locurile de prin prejur, din sus si din jos si dinaintea Domniei
mele. Drept acela am dat ei Domnia mea boerulul Domniei mele jupan Petru
al doilea Armacu tote acestea maT sus scrise ovine ci AtiganT, ca se. -T fie luT
movie ohabnica luT ci fiilor lui ci nepotilor luT ci stranepotilor lul si de nime-
nea neclintita dupa porunca domniel mele : late der si martorf am pus dom-
nia mea : jupan Mitrea, mare vornic, ei jupan Andreia mare logofet, ei Sla-
taki, mare vistier, ci Dumitraki, mare spatar, ci Pan, mare comic, ci Sarbul,
mare stolnic, si Manta, mare paharnic, i jupan Tudoraki mare postelnic.
Si ispravnic Andreit, mare logofet. Si et Mucat scriitorul scris-am in cetatea
de residents Bucurecti, in luna August in 23 zile, cursul anilor de la Adam
pina la acesta scrisOre in anul 7102.
f Ion Mihail Voevod (L. S.) Cu mila Ini Dnmnezeti Domn.

NOTE
Satul Vdlaril exist& p&nit astA -zi In judetul Gorj.
Numl topice frAnapiii Ent CST no BoKa Mil0A0B; A011,1Elpf.
Num! personale : AtTKO, MHKAZSW, AIESS, NASA, qi de TiganT :
K8pKit, Gaup*, tIpACKHE, AsmeTp8, Aparomnp, M.413()Z, CAZAZE,
Baps, I1HKA, ImpA, Aospa.

No. 7.
1594 . . . .
Mihaid-vothl confirm& unor mopenT mogig. In Trestenic, partea mogulul for Manea.
Goniol, In urma judecati1 ce a& avut cu a1tI moenenl ce se &aged din Oancea Go-
moT, fratele lul Manea.
Originalul scris pe pergament lung. 0,36, lat. 0,26 cu cernela radecinie,
17 rendurT pe o fate, este rupt, minjit gi sters in maT mulle pall; pecetea, din
cele tiparite pe hartie, lipsecle, se vede numaT locul intepat cu aeul unde a
fost lipita i cusuat. Titulatura e in monograme cu chinovar.

Textnl Slavic.
NIniTho siho 1W NulanA ROEBOACI II limns sa(col ;E)AnA; tv8rrppwcAl-

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENT& INBDITR. 811

XIIHCKOE Chig BBNICAF. N 11 P*AORPLO 110K0131141' pOATTEA10 rAcsovin IW DETPAWKO

BOEROA ACIRAT rAcsomn CIIO nosEltNilsi FACHAMH GT 011KX8 N MIN4E8 WT
A[z(p)ALpEtp] N AparotoR H ROMAHOB. N 119KANOB WT p ?LIT'k. H REFER H 6paTH06
11 HANOB H AA4,Efi H AI TKOB WT KAKAAELi H Wkl'OER a KEPHAAB UT KOCTEWII, 4
BOUKO CAC ANIEp...114 . . . a W0A0MOHOB N KOCTEB WT pomianEst, 0 RAIIKOM
RAA0A119011 WT nErpaw, II An... II wr 60f OR*11K1 a CAC cH-HH HM EAHLHim 6F0

Aa(cT), m(or-) ARMS E U4118 8 TPECTENFIK AE% AEAOME rl MAHEB roma) BACAX
BAPH EAHKAX CEXTIIT H3EPAT8 WT HOMO F1 WT BOA II WT WSM 11 WT 110 BACON xo-
TApom. !ROHM HM EC CT(APA) 4 npaal wills ;A 4*-4118 uT 11 AEAOMCA MA-
Wks romoro ELJJrn UT 110K0111141' pAASA BOEBOA cis nosolina? BAAASAA BOEBOA.
1/1 HOTOM CIE 811W EMEHHTHM Al0AE 131111 C8T FIMAA nptnIE npEA rAesamn CSC pa-
AocAas WT 'rpECTENIIK 11 CAC ApAiwp WT TJA110130. BA pAAn CIE BIM pE'1N8
1,01118 H TAKO nptwa I pAAOCAAB H APAI'MHp npEA rACBAMN KAKO IIMAA H WHH.
AEAS EHi CE3OBE %VARNA romot'o' II slum C8T %Zsa speiTI1 HAA CIE 01111 PEtIEHOE
11 VORIS. 'fibTEM FOCITOACTHOMI1 CAM AEAAA H C8A11X n0 npas H DO 311011 H
C(AC BACEMH 1111C'rHTFIMII flPABHTEAIE) l'ACBA H AAAOX CAM FACBAM11 NM
;AKOH ICS11110. CAC 6 mErnannim CTAPH tAKOFK AA NC 11111CTBSIOT8 MANNA r0-
Moro spar wkc MAN Eli roma() . . . BFIWPEMEN W;1118. '118 rEm TEX $ mErumn
rrapri. . npEA rAssAAAn CS mix NA AWN KAKO HkC KIIA MANNA romo6
spaT CAC work romoio 1144 wins 1111KAKOM H H*CT 11 %AAA WAN'IA romo(O HE

0114 METEX CAC MAN* rom06 NAA CIF BNW pE4n8 01118 N8. CST WCTAA PA40.-
CAAB H ArAFAAtip WT 411BAH WT npEA rocnoAcTsomn. 'if 8 TEM TEX E5 MErIt4W
CTAPII WHIT CE CST WCTAHHA WT npEA rii,csAAAn TEpE CST H; 844114 AEA raBOAUB
MC II EPATHAA CH WT WiNA AIANEB rows) A TpETAT AEA UT DOBACAX WAN A 4
ADS; 410411 MET*X AA HE HMAT pa;stro,alo BMW DHCAN gA mix rAcsAmn
BH4*X0M H npowrrkAA H mmr nosonnAP p448AA sonsoA cii8 8444. BOEBOAA ;A
4*411118 KAKO ECT 1114 MAHEB rONIONS RI1W CHIC. T.kM pAAT AAAox H f ACBOMII
C'r011K AB 11 WARNER WT AZ(P)AWEW II m arms II ROTAFI H WpRAHOB WT
pt4T.k. H REpE8 H IRPATKOB 11 1141108 H 44418 H 4*TKO UT KAKAAEII H utroE
KEPHAAB WT KOCTEW 11 BOHKO CAC AElpEp . . . . H WOAO V1OHOB H KOCTEB WT
I Erpaw H . . . . WT 60p06*11KI. IAKORC
POMIJAHArl I 11 RAHKOM EAA0A111( OR 11T
MMS EC W11113 BA iiXAR HM H CHUM NM H 11110KOM NM H 11P*B1184ETOM
HIM H NH WT KOKA/KAO HEITOKOkHM ITO PIGMZ) II riissamn. GEM FI CBE A.

E ATE DOCTARA EM riiCKAMH. MS11411 . . . . KEAHICH ABOPHIIK H M811A11 11ii4pE10

BEAHKII AO (F ET 4 tic. 'firi4pEi6 BEAHKA AWF.
sa IVkT 1;4.
-1. 'VW MIXAll/1 soafiomi (L. S.) MITAGTI410 glillg10 rGA,1111.
T11 A DUCTIUNK A.
Cu mila lui Dumne0d Ion Mihail voevod i Domn a tOtti lerra Ungro-Ro-
mtinesd, fiul mareliff gi prea bunului repausatului drinteluT Domniel mele
Ion Petrascu voevod ; d domnia mea acestit porunc a domniei mele lul
Storm si lui Oancea din Darastell i lul DrAgoT si 1111 Bojan vi lul 6rban din

www.dacoromanica.ro
312 TOCILESCU.

Reltea, vi lul Berea si Jul Bratcu si.lal Nanu si lu! Daditt si lu! Detco din Ca-
calet, si lul Negoe si Jul Berila din Costesti, si Jul Voicu, cu flea..., si Jul So-
lomon si lui Costea din Romanatel, vi lul Balm al lu! Balomir din Negras, si
lui. . . . din Borobeica, sf cu fiii lor, cap Dumneclen ii va da, ea sa le fie lor
mosie in Trestenic, partea mosului lor Manea Gomoi tota, cat se va alege din
camp, si din apa, si din padure, si de peste tot hotarul, pentru ca le este
betrana si drepta mosie de mostenire de la mosul lor, de la Manea Gomoi
inch de la repausatul Radu voevod, fiul repausatului Vlad voevod. Iar duph
aceea, acesti de mai sus clisi Omen!, dinsii au avut prigonire inaintea Domniel
mele cu Radoslav din Trestenic, si cu Dragomir din Tirnova, pentru acesta
de mai sus Ilisa mosie ; si asa pira Radoslav si Dragomir inaintea Domniel
mele cum ca ate avut el un mosia ce se chiama Oancea Gomol, si aii lost a-
mendoi frac! peste acesta de mai sus disc mosie, Tar inteacesta Domnia mea
a cautat, si am judecat dupa dreptate .si dupa lege, si cu totT cinstitl dreg6-
tori a! Domniei mele, si am dat Domnia mea lor lege inpreunacu 6 megiasI
b6trani, ca sa adevereze daca Oancea Gornol nu a Post frate cu Manea Gomol
asupra celei de mai sus disc mosie. Intru acesta ace! 6 megiasi betrani mar-
turisira inaintea Domniei mele cu sufletele lor cum-ca n'a lost Oancea Gomoi
Irate cuManea Gomoi nici-o data, peste mosie, si n'a avut Oancea Gomoi nici
un amestec cu Manea Gomoi'peste acesta de mai sus asa. mosie, ci a r6tnas
Radoslav si cu Dragomir din divan din'aintea Domniei `mele, lar,intru acesta
ace! 6 megiasi Ntraniei au r6mas inaintea Domniei mele de ate scos partea
lu! Gavodh cu fratii s6I din mosia Jul Manea Gomol, Tar a treia parte de peste
tOts mosia alt! Omeni amestec sa nu alba., ci numal acesti sus scrisl Omen!.
Pentru care Domnia inea am vOut si am procitit si cartea repausatului Radu
voevod, fiul lul Vlad voevod de mostenire, cum-ca este mosia lul Manea Go-
moi eel mai sus scris. Drept aceea am dat si Domnia mea In! Stolca si lui
Oancea din Darastesti si lui Dragolu si Jul Bojan, si lu! Serban din Retta, si lul
Berea, si lul Bratco si luT Nan, si lui Dadea si lu! Detco din Cacalet, si In!
Negoe si Berila din Costescl, si lu! Volcu cu fetele . . . si lu! Solomon si
Costea din Romanatel, si Jul Balm al Jul Balomir din Negras si lui . . . . din
Borobeica. Ca sa le fie lor mosie ohabnica lor, si fiilor lor si stranepotilor lor
si de nimenea neclintita dupa porunca domniel mele. fats dar si martori am
pus domnia mea : jupan . . . . mare vornic, si jupan Andreid mare logof6t. .
Si ispravnic Andrelu mare logof6t in anul 7102.
t Ion Mihail Voevod (L. S.) Cu mila lui Dumnezeii domn.
N 0 T E.

Numi topice : AzpawEip, paws*, KUHN.% KOCTElpri, pomrzion, nErpaw, Ropo-

din car! flume pliTt ROpOEtliKA ci TrktIORO
E*ItEll, TpECTEHIIK, Tp*F10130 ,
nu mai esista ca localitat!.
Numi personale : HOMAN, HEpE, EpATKO, llEpHAZ, MAE, 11110A0MON, Bi.114K0 114-
aomiipos, romoco, rzEop.
(Va urma). Gr. G. Torilesour

www.dacoromanica.ro
 COLINDE 81 CANT= POPLLARE. 314

COLINDE, CANTECE POPULARE SI CANTECE DE STEA INEDITE

Pang acuma nu s'ad publical de cat numaT colinde culese din gura popo-
ruluT; iar cantece de stea, nict n'ad Post imam culese, ci toatit cunostinta noas-
tra se restrange la unica colectiune a tut Anton Pann.
Colindele si cantecele de stea pe cart le editam acuma, dupg doug manus-
cripte, sant mutt mat vechi de cat acele publicatiuni analoage.
Dar afarg de acest interes bibliografic, colectiunea aceasta de colinde mat
are si un interes particular literar, cad tontine si poezil artificiale 4i ne a-
rata mat mult sad mat putin, pe autort sad copistii si respanditoril colindelor
romane, si cantecelor de stea.
Manuscriptul A, precutn vom numi colectiunea de colinde si de cantece po-
pulare, spre deosebire de B. manuscript cu cantece de stea, se afla in pose-
siunea d-lul A. Densusianu, care-1 are de la mosu-sad si care a avut buna-
vointa, a ni-1 pune la dispositiune spre publicare. Data manuscriptulul se
precizeazg prin urmatoarea nota, de pe pag. 68, dar care este asa de stearsil
in cat cu gred am descrifrat-o Sum inscritus (?) II curator II horum II car-
minum II eg. B. Marsai II et scripsit ejus II afinis B. oltyan II Demstetsar 1821 II
die 6 jun II anius (?),.
Dad. intelegem bine aceasta notita scrisa intr'o limbli lating cTudalg, atunci
acest manuscript se afla in posesiunea unul B. Marsai, si era scris de B. 01-
tyeanu Demstetsar. Acest din urmg nume ni se pare idernic cu Densugian,
numele actualului posesor si ast-fel este scris chiar de mosu-sad.
Cercetand mat de aproape coprinsul manuscriptulul, ne votn putea con-
vinge usor, ca unele din cantece pe cart le tontine sant curat artificiale mo-
derne, iar allele sant mat vechi si In parte deja populace, lucrate mai mull
sad mai putin dupg originate prozaice, biblice sad apocrife in forma si in rit-
mul popular. De asemenea confine si prototipurt de doine si cantece popu-
lare. Cele d'antaid se recunosc imediat, prin coprinsul tor, prin formele si
metatorele intrebuintate, ba unele sant chiar fticute la ocaziuni anume. Unu
din aceste cantece, ne ajutg ast-fel la precizarea termenulut scrierel tor, cad
s'a facut : pe ctind all pornit vitidicul neunit Y. Moga in vizitape in varme-
ghia Hinediori. (pag. 69-72). Cunoscut este ca V. Moga a Post ales ca epis,

www.dacoromanica.ro
314 DR. N. GASTAR.

cop la 1810, iar la 21 Apri lie 1811 (slat sfintit de episcop in biserica cea
mare de la CarlovitI). (1) Acel vers este deci ulterior anului 1811, i anterior
anului 1821. Precum ne mai comunica act ualul posesor al m- sulu1, d. A. Den-
suaianu. ar fi acest vers, si alte artificiale, compuse de mosu-sau : preotul
Popa Nicolae, de la care ar mai fi existand Inca ai alte caete de versuri.
Cele religioase sunt mull mai vechi, avandu-s1 originea in cartile populare
canonice saa eretice, precum am dovedit-o pentru unele In cLiteratura po-
pulara romAnA p. 49, 275 etc.; de aceea posedam ai variante Inca din se-
colul treeut. Toate acestea, adicA atat cele originale, artificiale, cat ai cele pre -
lucrate dupA manuscripte ai texte mai vechr ad fost copiate aci la un loc, ci
adunate inteun fel de caet mixt, facut pentru petrecerea proprie. De aci se
esplica gi esistenta altor cant ece populare, tot in acest manuscript, care con-
tine chiar je Doftora.
Insual manuscriptul este un 8 mic, sad mai bine un 12 nepaginat, hArtie
galbena. groasa; cernealA alba, scrisoarea neregulata, adesea nedescrifrabilA
ai incalcita. Precum se vede a fost scris in diferite epoce. Cu cat se apropie de
sfarsit, cu at&t mai anevoie este de chit. DupA numararea noastrA are 96 de
pagini, continand 38 de cAntece, afarA de aceea p. 1, co alocutio geometrica,
latineasca ; p. 73, 77-84 doftori!, Gi pag. 85 90 formule latine de adresa
ciltre vlAdicA etc.
AceastA preocupatiune cu teme religioase, cu vladicd, died, pop!, cu formule
de adresA etc. toate ne dovedesc ca autorii si prelucratorii acestor cAntece,
sant dascalii ji diecif citati ci el Intr'o snoavA ritnata din acest manuscript
No. XXXV, Intocmai precum a ai fost un preot autorul acestu! manuscript.
Noi nu arare-ori am citat colinde din acest manuscript in cLiteratura po-
pularA romana. acuma 11 publicam in intreg afara de acele 2 3, a caror
caracter artificial este prea pronuntat, pentru a fi de vre no interes literar ;
totual am comunicat si dintr'acestea versurile de la inceput.
Al doilea manuscript B, care se afia in posesiunea noastrA, are data es-
presA 1821 ai este dee contimporan cu A. Este in 4. 34 pagini; textul incepe
pag. 5 eu _Trod, reprezintAndu -ne ast-fel eel mai vechit text de (Vicleim), ur
meaza apoi 21. de cAntece de stea, numarand intre acestea ai Irod cu cauratia
lu! hod,.
Manuscriptul e asemenea curent scris, adesea greu de chit. Versurile nu
sant despartite, ci scribe toate intr'un rand. Nol le am despartit, transcri-
indu-le esact.
Importanta acestei coleetiuni este cu at&t mai mare, cu cat contribueste
asemenea de a ne lumina asupra activitatii Jul Anton Pann. aci se con -
statA, ceea ce arn constatat deja pentru alte publicatiuni de ale IA cA s'a fo-
losit de manuscripte anterioare, schimbAndu -le adesea foarte putin.
Mai Insemnam apoi ca. aceste texte, fiind scrise mai mull sail mai putin

(1) aguna Istoria bisericel ortodocse vol. II; Sibiu 1860. pag. 196.

www.dacoromanica.ro
 COUNDIC 1 CANTECE POPULAR& 816

in gralul vulgar, mat presintil un interes deosebit filologie, privitor la for-

male si sunetele dialectice.
Reproducem deaceea textele in transcriptiune esactA on Mere moderne,
pAstrand intoetnal ortografia dialectica a originalelor. ObservAm numaT cli 6
inainte de a o si u=4 g .,--- v, ea = A ef=A, a =th, 1 =1, e = 'II $i e= e
moldovenesc i transilvan, care corespunde until ea literar; cursive stint for-
mele si sunetele pronuntat dialectice.
PAnA a face studiT speciale asupra acestor cAnteee, comparandu-le cu pa-
ralele din alte literaturT si studiind izvoarele for literare, nol acuma ne vom
multumi cu arAtarea paralelelor si variantelor din literature popularl romAnA,
atat manuscrise at si tipArite. Printr'aceste variante se deosibesc asetnenea
colindele si cAntecele de stea de poesiile artificiale isolate, la carT nu esistA
nicl o paralelA.
Mal pe larg despre originea colindelor, Trozilor si cantecelor de stea am tra-
tat in cartea mea: Literature popularit romAnA) peg. 460 474 .i 490 496

_A.
Colinde li canteee popalare.
I. Ti pazastl, .i 'n (') curse lor,
Care o voesc cu mull dor
Verf la prune! mkt (pag. 2-4). SA IntindA la sArac,
Care nimie nu be fac.
Si incA si incA sA etIntAm Ci eu be voesc for bine,
Si bine sA lAudAm, ET mil asupresc pe mine.
Pre-acest mare boeri Cu cuvinte mincinoasit
A luY Hs. vfstieri, Vru ca sA ma pustieascA.
CA frumos nett omenit, Ci Doamne, nu-T ma! rAbda,
Tot cu vorbe mangAioase SA se scoale asupra me.
Din infra. bucuroasA. Ci le intoarce Band spre mine(2)
Ne dusA in casA frumoasa A nu fi cu ran spre mine,
VAruitA cu scopoasA, PA-le Doamne rAstAgnire (8)
Cu icoane luminoasA. CA si eu-s a to zidire.
S'incA 1a Hs. sA cerem :
Ca Hs. al IntAreascA Un fel de retie pentru copil mid co-
Credinta sA s'o pazescA lindglod, pared cu No. XXV (Oratie la
(Ne)zmintitii, neclAtita, CrAciun, care este pentru cel marl. A doua
(De) totl sfinti intAritA, jumitate se pare a fi o reminiscent; ver-
Praznicele ImpArAtestl, sificatA din Psalmul 37. v. 7 16.
La mull anT sA le einstestl.
De acum ODA in vecie, II.
Mila Domnulul sA. fie. Vert la morjl (pag. 4-7.
DumnezAu eel pre slant
Care estT Domn pre pAmAnt! Un sol cu putere mare
Tu facl dreptate mare, Mi-au vestit mie mutare.
La tine pe nime n'are ; (1) Cit. din.
Din mAnile vrAjmasilor, (2) Cit. bine.
Si tuturor pizmasilor 0 Rdepleitire.

www.dacoromanica.ro
316
0 amar si Intristare I
CA &Ad am a ml duce,
La parintele eel dulce.
O aces bucurie mare I
Ca nacazul eel plimantesc,
De acum sti-1 pArasksc
0 ce mangAere mare!
SA ma due la eel ceresc;
Si lAcasul ingeresc
Ca In veci sa mostenesc.
Vr&sta de o parte zice,
SA nu ma due de aici
Ci sa mat vietuesc ;
$i oala (?) me mult itibita
Mutare-m face scarbita.
O misa si trista moarte 1
A parintklor iubire
Face-m trista despartire.
O nemilostiva moarte!
Jalnica porunca sunk,
Ca sa-m iau eu zioa bunA.
O iubit parintft mieil
$i mai tritti pre iubite,
Al mieu pre dulce pArinte.
Dorit parintele mien!
Ostanela parintasca,
D-zan sa Co platescl ;
Dorit parintele mieu!
Spune maichi intIngAere
In cumplita el durere ;
Dorit parintele mieu !
Pentru a tale ostaneale
Dureri $i necazuri grele,
O duioasA maica mea!
$i cununa eat cerescA
D-zau Co (dc ru) (') rtsplAtescA,
0 jalnica maica meal
La a voastrA adunare,
Cant c'o mirare mare.
O cinstit patront miell
CA vrenicit (!) la mine
Nevrednic sant et OA bine.
O einstiti patroni met !
Nefiind maica de fattt
MA petreceti din vieata,
O cinstit patronii mid!
MA rog acum de ertare,
Cu indemanu-sarutare.
O cinstit patroni miel!
(I) Scriitorul a inceput a aerie : dttru
adicit : dIrueascis &poi a Indreptat, qter-
gAnd a, ci din ru a Mut rttsp1,..
www.dacoromanica.ro
DR. M. OUTER.
CA ceva de v'am gresit
Puttinel cat am trait;
O cinstit patroni midi!
Cat in Blaj am petrecut
Pe voi nu v'am cunoscut
O cinstit patroni miei!
Jelnic imi aduc aminte,
De al men pre dulce parinte.
O cinstit patroni miel!
Acura sA-1. multAmesc,
CA eall ml despartasc.
Cinstit profesoru mien !
SA ma rog de ertilOune,
Cu fieascA pleca6une.
Iubit profesoru mien 1
Eu pArinte tem avut,
In Blaj cat am petrecut.
Iubit profesoru mien !
De am flicut suparare
Acum ma rog de ertare
Iubit profesorul mien!
$i voaea nu Cam plinit,
Precum s'ar fi cuvinit.
O cinstit patronu mien!
IartA slabaeuni mele,
$i minti eel tinerele.
0 iubit patronu mieu!
Cu a meli sArutare
Acum ma, rog de ertare.
O iubit patronu mien 1
Inima mi sa rAneste,
CAnd acum la vol priveste.
Iubiti conscolari miei!
Ffind-cit mt. despArtAsc,
De voi In veci mA lipsasc.
Iubiti conecolari miei!
Ca intr'a voastet Insotire,
Avem mare fericire.
0 iubit preteni mid!
Tara eel tiranti moarte,
.Aztazi de voi ma, desparte.
0 iubiti pretini mid 1
Cu voi nu voiu mai umbla
marea kti aca(') der Baca,
Vol pretinii miel ertatl
Tot ca niste al mei frat 1
$i ceresca Imparatte
Cu amit aprolire (?!)
0 pre lubiti preteni midi!
Prin purtare foarte bunk
(9 aPa.
 COUNDE 1, CARUS POPOLARE.
Si{ o dobunditl dinpreuna
0 Tubit pretini mid !
Manuscrisul me4 din 1800 are p. 13 16
o paraleli intitulatA : cErtaciunea morti-
tor*. cf. A Pann Nr. 22. ApoT in : ez6.-
toare, an VI (1880) p. 20 22 : cVers ce
se cilia la mortIp.
AceastA colindA se deosibeste de No.
XVIII si XIX, tot din aceastA colectiune;
cAci aci cel ce moare Igl cere ertAciune
de la prietini si rude, pe dad cele- l'alte
doud sunt refleiriunI triste asupra soartel
omenesti, si mortit naprasnice. Ast-fel
ertIciunea) cum putem nurni acest can-
ter, care std In strinsit legAturl cu (Po-
dobnicele pogrebaniel, sail cu asa numi-
tele : ivigiliae, mijloceste trecerea de la
acectia la eBocete, v. mat la vale B. No. II.
m.
Verful fetelor ce ramOin nemaritate
(pag 8-10)
Trece anul nou Indatd,
Ianuare sa aratA;
Dupe adasta vine Feurariu
Ca si on pacurariu ;
Vine ca on folforos,
Ca on pacurar flocos ;
Cu dinte. eel alb! rAnjind,
Vine asa trumurand ;
Fete te6orl asteptand.
Si pAnA eT sA destepth,
Vine sAptamAna albA;
Vine cu nespusa grabh
Acel lucru farA treba.
Lucrurile stau pa loc
Acuma nu maT vAz joc.
Ospatale sA sfarsesc,
Nuntele nu sA pol nest.
Stag de toate prat pornite
Si rumAn (') neispravite.
Acum postu vine lin,
Nu mal sa fie sanin ;
El sa aratO cu omilinta
SA 'I primeseA cu credintA,
bra fetele 6ndate
Ca rAman nemaritate
SA supArA tare foarte,
(1) rttindn.
www.dacoromanica.ro
317
SA nAcAjesc pAna la moarte.
Ace! ce be stAp&nesc,
El Inch sA nAcAjesc
VAzAnd a for supArare,
Si de a for jele mare;
Usile toate trAntind
Si toate cele impingand;
Si abutul it primesc,
Si prin toate gAlcevese
Pricine sA 's izandeascii.
Nu poate sA povesteascA
NumaT In sine o Ineacit
In lucru siari sa nu rack
Delucru a sA apucA
Lucru din mac/I (?) sh. 'I dud..
Popilor fac clevetire
Pentru ce nu fac vestire,
Mare for Impedecare
Ce sA face scum strigare.
Pe feeori incA-T vorbeso
Blast Amat vA socotesc.
CAci cA vol mull privit
Si la mine nu venit;
Vol feCorT dosAdit
Trabuiret opArit,
CA eu mult v'am asleptat
Zia In samA m'at bAgat.
MA sculAT eats din pat
MA apucAl de peptenat.
VezI ezAtoarea an VI. (1880) p 40: (Su-
pArarea fetelor bAtrAne). Alt# variantA ;
o satirA din Bucovina, a publicat Marian
ibid. an VIII (1882) p. 46 : cFata hA-
trinA.,
IV.
Verra plugarlulu4 fi a pacurariulta
(p. 10)
Fericit este plugarlul
Fericit gi pacurarlul.
Plugarlul merle cAntand
Si pe brezdA floerAnd
Plu:arTul sAtul de pane
La amiaz4 doarme bine,
Si se scoalA gi ma! aril
Fat% grije pAnA in sarA
IarA pAcurariu la jAntitA
Tot mancAnd di la oilit;
Si sa culcA In iarbA deed
Pe unde -! 'Ora ma! frumoasA
;318
Misalul de mine !
Amandot &most la fat/I
Ca si ceriul far de eata;
De as fi si. eu cu vol
Nu m'as da pe amandoi.
M'as lasa sara pe pat
Si m'as duce Ia Banat
S'as scoate turci din Cara
Si pe voi di la cult.
V.
Ferri rumcinului. (p. 11-13)
SaltA mat rumane, mita
Ca (?) (cu) jucare Cat innalta,
Jucare Cat romaneasca
Fie tine o hulesca,
Asa Romulus Mita
Cu pieoru in pamant da
Cu sots care aye
and cetate o zide
Romulus merje Innainte
etc.
(Nam copiat Intreg, de oare ce se vede
originea artificialli I).
VI.
Very de dragoste (p. 14).
Dulce-I gura sarutata
De musteta departata.
Cate-I zoa de lungs
Abea toata sa nejunga.
Cand iitt spilt ceva in fags
Primesti-le cu duldata.
Dupa cum minte pofteste
Pofta Inca mat doreste.
Dupa ce sara te culci
Gandesti Indata visuri duld;
Cand gandesti la cele duld,
Multe vezi daces te culci
Incepus de tinerica,
De dragoste a-( fi fries ;
Mie asa mi sa pare,
Dar nu striga asa tare.
Gandesti sa primestt
Cu mine(') saVate de mine?
Dad. nu mi-ar fi rusine,
(1) Cit. bine.
www.dacoromanica.ro
bk. M. GASPER.
SA vaza cum ar fi de bine.
Dar ce fagaduestt
De pururea s plinest1 I.
Fie voea dumitale
Toate le graesti cu cale
VII.
Very. (p. 15-16).
Candu-I despre prima -vary
Salute s(i) lume mirosala ;
Ramurile prind a creste,
Si frunza Ii sa lateste.
Cunosc timpul pasarile
Cumu-s cants glasurile.
Toate-s cants cumu-s cants.
Pre Dumnezeu bine-1 cuvanta.
Da pasare turtureoa
Acea pozna I face
Tocmat pa chilie me.
Asa cants si sturzul,
Sa auda calughrul,
Pe &supra pomilor
In butul diecilor.
Ca Greci cu luminile
El ne go]esc punjile,
Desfata-nem desfata
Ne temem de vladica ;
Mat tare de egumenul
CA acela ne stie gandul.
$i codru s'au inchieat
Si cucul s'au cantat
$i not Blajul l'am lasat
Deed frunz' a ingalbinat,
Not la Blaj iar om veni.
La manastire la Blaj
Not treim cu nacaz ;
Nime In lume nu ne crede ;
Da no crede tine ne vede !
Ce lucru minunat
De Ia not s'a Intamplat :
De cetsile nem lasat,
Si celediu l'am uitat
Si de paring.' nem dep6riat.
De acum si pans -n vecie
Popi la Blaj sa mai fie.
Compares Cantarea a 3-a: (Prima-vara}
din deosebitele cantarT. ce urmeazg. In
colectia luT Ant. Penn dui* cantecele de
stea). Aci s'a modificat cu totul, si s'a
indwidualizat. Autorul, se vede foarte
clar, este un dine de la manastire din Blaj.
 COUNDR I CA.NTECK. POPULAIII.
Inn.
Verful llorinci p. (16 17).
Horinca, draga me,
Pus-am gaud ca nu t'ot be
Cujet sA ma las de line,
Tu te tit tare de mine;
Eu gandesc sa te uresc,
Numai sa le parasesc.
Deca vedem pre altit band,
Al meu true tare arzand,
A$ pune t}i juramant ;
Da tu nu mat e$ din grind.
$i eu rnicq jura cat de rat],
Da nta. tem de Dumnezeu ;
Ca ma tern ca vol mint,i
Ca tu ma vet celui.
CA ace te puria5 asara
De m'al facut de ocara.
Daca eu m'am inbaiat,
Saiul in lung l'am luat ;
Catt pa mine ma vede
To de mine rade ;
Acela rade mat tare
Cut dam pita si sare.
Cat prin gur te vor lua
Tot prind a sA lauda :
Ca au cafe case bot,
$i cate o sutit de ot;
Da eel mat multi n'au nisi dot.
CA de an si avut
Tot de tine &au pilaff.
Da ramai horinca in pace
Ca eu n'am tie ce-ti face.
Daca ban! au eapatat
Fire for o au inaltat.
Dacil prinde omul a be
El is be ci chemese ;
0 zi de vara,
liamane panit in sara.
and fu de cAtre sarit
Ramasei de ocara.
Da rAmAi borinca In pace,
Ca eu n'am tie ce-t face.
Numai eu ce Vol be,
Mitt eu Vol' aye,
0 horinca draga me!
Cf. Cantecul vinulul In : Calendarul
lul Vonifatie setosul, un manuscript ald
nostru din 1827 fol. 5 b.
Alt cantec al, libetivuluI). v. ezatoare
an. VII. (1881) pag. 129 130. ca idea
comp. ci: Leonat qi Dorofata de V. Aaron.
www.dacoromanica.ro
319
Ix.
Verril preoplor (p. 17 191.
0 prinit (1) minunatit.
Auzita in lume loalA!
Auzila din vecie,
Precum si carte scrie,
Ce-t slanta ca invatatura,
Cinstita ca ci scriplura :
Ca le pune la tisiie
$i la sfanta preotite.
Intie m'am casatorit
At of m'am si pr otat.
$ezand cu ea mart la mava,
$i gAndind la preotesa.
Dulct 'm par acecti doao
$i Ireeurit ca o roao.
O amaratit ce(2) moarte !
Cum ma amaras ace forte ?
Mi-ai luat moarte, sotitea
$i am Minas cu preottlea.
Mum tu ma fact sa o lasu
Sau sA traese cu nacazu.
Iar de ma casittoresc
Tar de cinste ma lipsesc,
Cit'm pierdu darulti cu rucine
O amar ci vat de mine!
Numai atunct ma veselesc
Cand sfanta jertfit slujesc:
Cu gAnd apostolicesc
Evanghelia o citesc.
Esind afara la lame
Viid pre Rita cu glume
0 vat! an sA poate spune.
M'ast duce la pustiire
SA nu vAz lumesca fire.
CA aeastit calugarie,
Nu-t ca ea de la pustie;
Da am prune si nu-4 pot !Asa,
..CA lea niurit maica-sa.
Inima MIT aduce aminte:
Din frit alege-t. parinte.
$i de acum pana in vecie
Mila Domnulut sA fie.
Acest cAntec este lucrat dupl. ecantecul
de stea care Incepe cu aceleavI =mite :
O pricing minunata Di'nceput din
lumea toed etc. Ant. Pann No. 10.
(1) Cit. pricildl.
(2) Cit. de.
320
X.
Terri lui loaf (p. 19-20.)
Cand s'a vazut Iosif legat
Cu amar s'au supArat,
StrigAnd din gura grain
$i de frica tremuran :
Taie-al meu cel cu dor mult,
Nu to uit ca. eu mA due,
Tirani eel Mil milt;
MA legarA d'o camilA,
SA mA duel intea for tail
Sit le fiu eu de ocarl.,
Ace*te Iosif grAie,
Si cu malt amar planje
Si cAnd it dusa la morm An tul maicil
PlAnje cu amar ci jale : [sale
Deschide-t maicA ochii tal
De vezi ce fleuri frati mei
CA mA dederA rob legal
Ca de ei sl mA despart.,
Mal la vale No. XXV se aflA acest c&n-
tee mai complect v. acolo.
XI
Verr strainattilci (p. 20-21)
Jale-i D-ne, cui jale,
Jele-I inimal maici mele ;
Jele-i la tot namu mica
Din voinic, strein ca eu,
Care acum mA streinez
De Wink mA depArtez,
Macar nu s'ar euvini
Ca parinta, a-I parttsi.
Vezi cA vreme au venit
Voinic de calAtorit.
Unde voinic lacrAmi varsA,
Pentru maicit -sa decasa.
Voi cocoane tinerele,
Dragoste inimi mele,
Care in lume petrecem
Din inima. vA inborn;
CA de va fi pace in tarA
La vol m'oi intoarce eat
A,
lar de va fi Mutate
Eu Inca. voi trimite carte.
De n'oi scrie cu cernelA.
CA de aceea e mull in tart ;
Ci of scrie cu aurel
CA decela ii putanel.
www.dacoromanica.ro
DR. M. MASTER.
Oh Ardel tart frumoasA,
RAmai acum sanAtoasA !
Cu izvorA limpejoare
De mine pAritsitoare;
Cu codri eel pre infrunza.ta
De dAnsi ma. pArAsitl.
Si voi toate cele-l'alte
RAmaneta, cu sAnAtate.
XII.
Ver,u straindtald (p. 21-23)
SAraeA strAinAtate,
Mull ecti WA direptate.
Incunjural tArile toate,
Si de tine n'avui parte,
CA de mic am pribejit
Tot in streini am trait.
Nicairi cat am umblat
OdihnA n'am cApAtat.
Vine-m doru cAte data
SA ml sui la munt cu pieatra,
SA mA uit in lume toatA
Pe unde am (am!) umblat odatA
Find cu maict, cu taiea,
Nu strain ca asta data.
Vine-m doru uniori
SA nit sui la munt cu floe ;
SA ma jeluesc cu hoe,
SA-mi mai treeit din fiori,
De obida. *i de doe,
Imi vine easul sit moil,
5i intorsAI ochi mai,
$i vAzui i lume toatA;
Pe desupra negura
Jos sta multi ca tabAra;
Jelui-m'as mtintalor
De dorul parintalor;
Jelui-m'as brazilor,
Pentru dorul fratalor;
Jelui -m'ac florilor,
De dorul surorilor;
Jelui-m'as petrilor
Pentru dorul verilor
Aceste dou5. ante,' e all multe paralele
ai all devenit chiar ci doine populare. In-
Mid In ma din 1784 p. 290a : CAntecul
voiniculul strains Apol In eel de la 1800
p. 76-77: cStihurile omulul strains. Sezl-
toarea an V (1879) p. 124-125. (Dorul
plAngAtors Alexandri : Poesil populare
Nro XIV p. 240 :s StrAinul (Pe acest cAntec
II mal regAsim In : Calendar pe 1850 de
 tbLINI)E $1 CANNOT POPCLARK.
Ant. Pann p. 69-70, fncepand cu cuvin-
tele : *Tirana streinatates. Marian: Poesil
poporane Tom. H (Cernitut1 1875) No. 8
(p. 13) si No. 20 (p. 29).
X111..
Verpl veselif (p. 23
A. a. a. paea papa cand va sta,
e. e. e. pa6a tot sa riimae
Imparatul sa fie
Multi an! cu bucurie
e. e. e. pa6a tot sit ramae.
i. i. i. avem a ne veseli,
Am tacut cand va veni
Avem a ne veseli.
o. o. o. D-ne pa6a Lane -o
Dragosta inmulteste-o
Pa& intateste-o
o. o. o. D-ne pa6a tine-o.
u. u. u. binecuvante-u fi to !
lata earna maT trecu
Si vreme sA preflicu
u. u. u. binecuvante-u si to !
6. 8. e. soarele cand s'a ive
Turtureoa cat cole
Cum sa bucura, si e
6. A. 6. soarele cand se ive.
a. a. a, tara in bunit pace sta.,
Pasere pe tufa sta,
Cant& si se bucura
a. a. a. t,ara in buna pace sta.
a. a. a. molt an! fie tot asa.
Tot cu pace sa. traiti
Asa sit va veselitl.
XIV.
Ire/lupus/it (p 24 25)
0 pre frumoasa pustie !
primeste ma int ea to de:siea! of
Ca pre pruncul a sa maica
Cand la tat 11 apleca. of.
Si in legan 11 odineste
De tot rani it fereste. of.
Pazeste-ma fara hick
Sa nu ma tern de nimicii;
Pe la mez de Inez& noapte
Nu ma infricosa de moarte.
Nice cauta ingrozire,
SA ma facT fara de fire.
Tern Tubit pests polata,
Rev. p. Zak, Arch. its .F71., Ira II.
32i
Tot cu our fereeata.
Tem Tubit pre vistiere,
Ce sant plina de avere.
Inparataea am parasit,
Si la pustiire am venit;
Find salbatica fieara,
24) Parasind lumea ci amara.
Cat in lume am trail
Multe valurl am patat.
Dart( sant a to radacinit,
Vol sit scap RIM vine.
Si prin a tale verzt lamuri,(1)
VoT sit traesc far valurl.
Ramurile tale it pleca.
Ca ruga sit mi sa treat ;
$i le plea cat de jos,
Ca sit dobandesc folds.
Ca doresc de al meu parinte
Plangand cu lacram ferbinte,
De parintele Varlaam
Care povatuitorl era-m;
Carile m'au indemnat,
De eu lume am litsat.
Si in cale-am povatuit,
La pustie am venit,
Ca sa urmez luT Hs.
Care-I lumi de folds,
Care !eau varsat stantul sange
Pironindu-sa pe cruce;
Care m'au rascumparat
Din stramosescul mieu pacat.
Oh Hse ! impfrate!
Ma rog sti'm facT si mie parte ;
Cu Inger! sa ma odihnesc.
In veci sa ma veselesc.
O pre frumoasa pustie !
0 variant& se afla In manuscriptul melt
de la 1784 p. 141b 142a; la Anton Pann
avem dou& variante, una : cantecul de
stea No. 15, si a doua : cantarea 10 din
cdeosebitele cantarI * intitulata : Pust-
nicul. Mal pe larg v. Literatura popu-
lara maul* pag. 47-53, unde am aratat
atat izvorul acestor cantece cat ili para-
lelele slavone.
xv.
Vertu lug Adam (p. 26-29)
Venit tot ceT din Adam,
Si cu fii luT Avram,
(1) Cit. lanuri.
21
www.dacoromanica.ro
822
SA cantarn versurT cu jale
Pentru a luT Adam gresale.
Si pentru a lut izgonire
Jelnica din raiu gonire.
Ca indata cat an gresit,
Domnu din raiu l'au gonit,
Si in poarta raiului puss
0 pat% de foe nestansa.
Adam vazindu-sh pa sine
Lapadat de atata bine
Tare incepu a planje
Si catrA. Eva a ziee :
0 atnar Evo si tie!
CA tu imi facus ahasta mie:
Ca pre tine to ascultas
Sfania porunca cAlcas :
Care pentru o mancare
Sant pedepsit asa tare,
CA acum ma bucuram
Intru slava ce eram.
Pentru aceea, D-ne sfinte!
Fie-t de not aminte,
Nu ne de tot lepada,
Find not zidirea ta.
Si fie-(t) de mine mild
De am si gresit de sila.
D-ne, eu am gresit tie,
Jar pentru a mea sotie
Sa nu flu panA in sfArsit
Asa tare parAsit.
Raiule! gradina dulce
De aid nu m'as mai duce,
De duleata poamelor,
De tnirosul florilor,
Pantru dulOata din tine
0 amaratul de mine!
Ca unde imi aduc aminte
De a tale si multe sfinte,
LacrAmile ma coprind Tara
Aprinzandu-ma cu para.
D-nu eel pre slant vAzand
Pre Adam asa plangand,
Trimitand al sail cuvant
Pre un finger al sau slant,
Si cairn Adam zicand
(Tad Adame ! nu mai plange
Macar de at si gresit
Nu tern de tot parasat.
Dar decutn vet castiga,
Toate cu sudoare ta.
Lucrand tu pamant eta trucla
ySi cu ostitn615. cruda.
www.dacoromanica.ro
DR. M. RASTER.
Murind cu amarl moarte
Precum si fiearale toate.
Tu Evo intai at gresit
Pre Adam l'ai prilostit.
Si din toate (1) aT luat,
Si si(!) lul Adam i -at dat ;
Si tu and vet naste prunci
Atunci se/ at grele munci.
Dar vet fi barbatulul
Sapt toata ascultare lut. i
Evi inch 1-au dat aminte
Cum sal face/ inbracaminte.
Jar devolul cel viden
Prin al sAu prea viclen plan
Insus la Adam s'au dus
Si catra Adam au zis :
cTa6 Adame! nu mai planje
Ci fa precum eu voi zice ;
DA-mi tu mie ce voi cere
Ca Coate sit fie a mete.
Fie cat, vor fi din tine
DA-1 cu tote/ s fie la mine,
Si supt a me ascultare
Find eu imparat mare ;
Apo' te voi lasa in pace
SA lucrezi precum it place.
Si d. Adame neste lut moale
De can fae olari oale,
Si de/ Adame flama ta
Asa-t vorbWe SAtana.,
Cum Adam flama s'au pus
Nao pecete s'au scris.
La Mare negra s'au dus
In mare o au ascuns ;
Draci o suta o strajue.
Fieste-cine calatore
De pre acolo it deparla:
Nu pute merje in nevoea(2) sa.
D-nul s'au milostivit,
Si din Tad neu slobozit;
Dand pre fiTul sau spre moarte.
Au mantuit. Wine toata.
Petrile s'au despicat
Si pecete o an luat.
0 variants mat vechie se gasete in ma-
nuscriptul nostru de pe la 1800. Not am
publicat amAndoua variantele in : (Lite-
rat. pop. rorrana, pag. 275-284 tmde am
aratat qi izvoarele for literare. Alta; des-
(1) Cit. poame
(2) Cit. voea
 COLINDR st. CANTRCH POPULARR.
voltare a acestuT cantec este camtecul
urmator sub No. XVII, care are maT multe
paralele.
XVI
Ver la nunta. (p. 29-30)
Far de inceput far de sfa.it(')C G.(2)
Fost'au D-zau cuvant. C.G.
Cand vru nuta a sa, face, C. G.
Precum lui D-zau place. C. G.
Fost'au i Is. chemat. C. G.
La nuta ce s'au aflat, C. G.
Is. si cu maica-sa C. G.
Sa veselesca masa. C. G.
Nimenea nu cuteza C. G.
Pre Is. a-I intraba. C, G.
Iar maica-sa a cutezat C. G.
Pre Is. l'au intrabat : C. G.
0 fiul mieu eel dulce! C. G.
Bautura nu nejunge. C. G.
Iar Is. au poruncit : C. G.
Sasa vase au plinit C. G.
Vasa din pieatra Cop lite C. G.
Spre curatae Intogmite C. G.
Si au zis sa le umpla, rasa C. G.
Si sa pue yin in masa. C. G.
Au zis sa dee intal la nun C. G.
Sa guste vinul de (3) bun; C. G.
Iar daca nunul l'au gustat C. G.
Foarte tare s'au mirat. C. G.
Si cu glas mare au strigat: C. G.
0 ce lucru minunat! C. G,
Cand se face uspa() mare C. G.
Intal duc vinul eel tare C. G.
Iar daca se veselesc C. G.
Si eel mat slab it primesc. C. G.
Atunda incepu a spune, C. G.
Slugile de acea minune, C. G.
Car s'au facut la Simon in casa. C. G.
Find si Is. la masa. C. G.
Ca la a Int uspatare C G.
S'au fa."cut minune mare, C. G.
Ca prefacu apa 'n yin C. G.
Sa fie voea deplin. C. G.
Bet boeri si va uspatat C. G.
Pre D-zau laudat. C. G.
Ca de gasta minune C. G.
(I) Cit. sarsit.
(9) Cana Galileo..
(3) Cit. dee
www.dacoromanica.ro
828
Nimene nu poate spune, q. U.
Fara numat slujile, C. G.
Care an umplut vasale. C. G.
Ca et le umplura de apa C. G.
Si sa face vin In vedra. C, G.
v. mat la vale B No. XI.
XVII.
Versul Tut Adam (p., 31 33)
Pena n'au gresit Adam
In pacat nu cram
0 ticalosi de not !
Iar Adam daca au gresit o. t.
D-nul din rat l'au gonit o. t.
Sezand la poa(r)t si plangand o. t.
Si din gura asa graind i o. t.
Ca afara ma aflatu o. t.
Dintru tine dulce ralu. 0, t.
O vat copaci roditorl o. t.
Camp inpodobit cu fort ! o. t.
O vat curate izvora o. t,
Si munti cu vanturl usore. o. t.
O vat lucrurT de odihna o t.
Si zaDode cu lumina. o. t.
O vat raurt de mull bine o. t.
D-zau cu vol ramane. Q. t.
O gradina luminosh o. t.
Cu lumina mangtiosa. o, I.
Tara D-zau ase graind 0. t.
Glas tetra dansul ziand : o. t.
Adame nu te ase jelui o. t,
Ca eu te vol milui o. t.
Si ce to at fost pierdut o. t.
Iara-t va fi daruit o. t.
Acest be de odihna! o. t.
Din inima el suspina o. t.
[Din care D-zau nee scos o. t.
Fara de nid un folos] o. t.
Dansul zice forte tare
Cu planje/e(3) forte mare 0.t,
O ticalosul, D ne, de mine!
Cum sa nu plang eu tetra tine?
Ca eu porunca o am calcat
Care mi o at fost dat. o. t.
Ca sarpele au Invitat
Pre Eva u au insalat, o. t.
Din porn strain an mancat
Semandot Bolt nem aflat; o. t.
(1) Cit. pl &njere.
hgt ha. 4. GASTEh.
Pentru a Evi nescultare
Nem lipsit din desfatare. o. t.
Pentru o maneare amar&
Ne scoasa din rai afara. o. f.
Pentru o pre(1) sfatuire
Lipsit de atata mArire ! o. t.
Tara rain asa grAi :
Adamel nu te jelui. o. t.
Me bine to du de la mine
CA n'al slujit mie bine. o. t.
Adam din suflet jemand
Graind cu jale plangand : o. t.
0 ralule ! polata frumoasa!
Cu lumina mangabsa o. t.
Ralule ! gradina dulce
Eu nu ma indur a ma duce, o. t.
De glasul ingerilor,
De vorba pasarelor, o. t.
De mirosul florilor,
De zvonul albinelor, o. 1.
De gomotul sfintilor
De marire drepteflor ; o. t.
Dar incal de alt bine,
Ce am avut intru tine.
Vin' raIule sa ne impackm
Amandol mana sa dam; o. t.
Deeum pans in judeeata
Nu ne om talni nicI o data; o. t.
Noi ne ducem cu sfiela
Pe calO ce de zmintela. o. t.
Ramal raiule sanAtos
Din care D-zau neu scos. o. t.
D-zau neu blA4tamat
Si din rai neu lApadat, o. t.
SA maneam pane cu ostetnela
Pentru a nostra gresala. o t.
Dar D-zAu s'au inilostivit
Si Tara neu miluit. o. tic.
Acest cantec nu este decal o desvoltare
modificata a canteculul No. XV, si se a-
seaman& cu B No. XIX si XX. La Anton
Pann corespunde No. 18. compara apo1 :
Marienescu, Collude, Bucuresc1 1861 No.
32 p. 91 92. Alta variants : .ezatoare
an. VII (1881) p. 163-164.
XVIII.
Very meingdos. (p. 33---35).
Venit cu told dinpreuna
Sa ne facem voe bung.,
(1) Cit. rea.
www.dacoromanica.ro
SA ne bucurAm cu D-nul
$i sa-1 strigam cu tot omu(I) :
CA n-i D-nul mantuinta;
Si sa.-i strigam cu credinta.
SA intampinAm sfanta fats
Cu raga si cu dulciatA,
Si psalmisti de cantare
Si sa -1 strigain cu glas mare :
CA mare D-nu estd D-nul
Si imparat pest& tot omul.
Si de prin t &rile toate
I sa inchine nemuri. si glote.
CA-I Tasty lume spre mana
Cu pArnan(t) si cu ce-i plina.
Ca inpArata si cu crai
Fac cetatile cu ant(i)
Cu santuri si cu ziduri frumosa
Si polata. luminoasa,
Ca mortea sa nu-i gasasca
Si de pamant sa nu-1 trintesca.
Atunci morte ii gaseste
Si de pamant iT izbeste,
Nici un zid nu toloseste
Niel poarta o opreste.
Iara to sarace ome !
Macar ca nu mori de foame,
Nu te sane ca esti tare
CA t-a moartea in spinare,
Si de pamant te tranteste,
Si de fujI to opreste.
Si din casa luminosa
Mergi in cm& intunecosa.
Si din haine aurite
Mergi in coparsao cernita.
Vecul lumi se sfarseste,
Si jud(et,)ul se gAteste,
Tatal, filul va mana.
Cu duhul d'i-or judeea
Ingari vor trainbita,
To morta s vor scula;
Raul de foe va curge
Si pre pacAtos i-or duce,
Unde e focul nestins
Si gale si mare plans.
Iara to sarace ome !
Nu te Vane ca esti tare
CA t-i morte in spinare
Macar cat vii fi de tare,
(1) Cit. ai plural arhaic de la dn.
 COLINDE .1 OANTECE POPUI ARE
Si de pamant to tranteste,
Si pre D-zau itibecte.
Vezi mg la vale B No. II, Manuscriptul
din 1874 No. III. Ant. Pann, No. 25:
Proorocia.
XIX.
Volt la mop (p. 35 38).
Mult amajitoare lume,
Toate cate ai, sant glume,
Si visuri prisositoare
Ca negura trecatoare.
Toate sant desertaciune,
Toate pray si putrejune.
Tu a nostra zdmislire
Mijloceste la drepta fire.
Ne dai maicelor in braAA
SA ne cresca spre vieata,
Socotind sa tot traim
De morte puta(n) santim.
Nice nu ne nastem bine
Valuri de naeaz ne vine,
Ne trudim si asudam
Ca multe sa adunam,
SA avem lungs vieata
Dinteansale cu du101ata.
Jar tirana moarte vine
Avand cujet rau la sine,
Rade de a noastra. truda
Si de sudore ce crudd.
Togma atunci sand gandim
CA mai fericit traim
Saeere dea ascutata
Spre a noastra treba gatita,
Cu cumplire o suceste,
De vieata ne lipsaste ;
Si dupa multe nevot
Ne trimite inapoi
In parnantul ticalos
De unde e omul scos,
Si zidit de D-zan
Dupa insuq chipul sau.
Pe tot pe rand ne aduna
La al sau roc inpreund,
Pre uni la batraneta,
Pre alt,a, la finereta.
De batrani nu-i rusine,
La cel tinar Inca vine 3
www.dacoromanica.ro
MB
Nu sa teme de voinicT
Nici-i ma de pruncT mid.
Nu-i mita de inpArati
Cu taberi Inca (Inca!) Incunjurq
Morn tot-i stapttneste,
Si preste toate domneste.
Toate pier, sit mistuesc
Si nu sit mat pominesc ;
Pere ticillosul om
MAncand stritmosul din porn.
Raman cele adunate,
Prin ostenelA cri4ate;
PAntru el duce in pitmant
NumaT putit.nel vejrnant,
Cu care sit invAluaste
Si de tot sit despArtitste.
O email insalaclune!
0 vat re amAracTune 1
O vat earn ne insalitm
and trupurile ingrWm ;
Vermilor sentem mancare,
PamAntului Ingritsare.
Si cine n'a vre sa craze
Merga In mormant sit vazit,
Unde stau nenumArap
Dinceput Ingrupati.
Si aid pa lame sa vie
Ca el sa-ml spue r;ti mie :
Care au fost eel bogat ?
Si care e eel saran ?
Si care e eel frumps ?
Si care netialos ?
Sau nu intr'un chip putrAzAste ?
Si intr'un chip se mistuesc,
Crai eel mart si ImparatT,
PuternicT si bogail.
Putritzasc si ce avuti (?)
inpotriva cu eel avu(a..
O pieatrA, un foisor
Acopere van lor.
Fapta bung, cu not vine
Si ne povatueste bine.
SeLngurit fapta &a bunl
Merje cu not dinpreurli
Celelalte riiman toate,
Aici pe lume, gloti.
SA ne silim &Ira bine
S'ajunjem not insine
aft& locul fericit,
Din vec celor buni gatit,
Care in vieata traeste
Si an trait sufleteste ;
826 DR. M. GAsTEtt.

S'au purtat ca un crestin Togma in taxa rumanesca

Vitez a lul Hs. deplin. Ca dorul sa'l potoleseti.
Cum in Bucuresa sosi
Acest cantec stag. In Tnrudire foarte de Voda indata oblici
aproape cu poema lul Miron Costin:
4Viata lumiT,, scrig pe la 1670 si publi- Be frumusate minunata,
cad. de no! in Chrestomathie romang., Care Catalina porta,
vol. I pag. 202-206; maT vezT sus No. i la dansu o au chemat
II, No. XVIII, si mai la vale B No. II, car! $i tare s'au bucurat,
sunt desvoltdr1 deosebite tot ale male-
las1 teme i grai cu mangaere :
Catalina, 1111 muere,
XX.
Fara fried intra in castl,
Pasa de saz dupa masa,
Yelp! popi Ilia care 'au Idsat po- TAO haina ce deeasa
piea. (p. 38-42) Sal dau alta de mdtasa,
NumaI to sa porunceti
Frunza verde, verde in plop La ce voesti sa gandeqti;
La Sibii an patrupop, $i sa'rni fit tut (!) doanina mie
Frunza verde, tililie Alt sou ta.e sa nu fie.
Anume popa Ilie, Frunzd verde tililie.
Om frumos la cdulatura Suspina popa Ilie.
i la chip, si la fdptura, Acum popa suspina
In prumblare au esit; Nevazand pe Catalina.
Cu Catalina s'au intalnit, Alba (1) sa Vita pe o zabrea
Din vedere s'au Iubit La Catalina cum bea
i catra dansa au graft : $i din grai asa grd.O :
Catalina! fa(a alba Catalina draga me
FMa to gropa imi sal* Ramat en voda in pace !
N'am pe lume nice o stare, Petrecandul cum i(t) p(l)ace.
Pantru dorul tat eel mare, $i ma due la calugarie
Rau bolescu-ma de dor, Mie alta lotae (2) nu'm Irebue.
Pantru tine puisor.
Catalina Eta frumoasa, XXI.
$i cu vorbe inanglosa
Asculta-ma to pre mine IntrebarI si raspunsuri intra ti-
Ilitandu-te imi (1) fata bine
Eu m'oi face negustor neri p. 41-44.
Plin de para. si de dor, intre tanar si tanara. d. e. :

Tu te fa negustorita 1. Buza si supWale

Negustoriului draguta. Faca-ta s'o dor de ele.
Ea m'tif lasa de popie R. Tot n'as putea zice zau
Tu te lass de curvie CA vaz di nu-I lucru rau etc.
Bleu] sa Irecem paste munte,
La loeurI necunoscute, (Restul foarte greil de descifrat).
Presta munte in Bucuresti
XXI].
CA sant boeri cum gandesti.
Frunza verde tililie Alt ver la moarte tut Lazar.
Sarace popa Pie! (p. 44-46)
Lasasi a to preutesa.
Pribeji cu eurva, alesa. Vifiania frumos nume,
Frunza verde, verde fraji SA poate lauda in lume;
Presle munte tree dot draji (1) Cit. abea.
(1) Cit. in. (2) Cit. softie.

www.dacoromanica.ro
 COLINDE W CANTECE POPULARE.
Ca au dobandit omu bine
Cu tre raze dintru fine;
Tref razit di rozmaragd
Au primit D-nul on drag.
Rozmarad e numele
Si al ti ca luminile.
Zio, noapte neincetat
Lumineza neincetat.
Sant 3 frat (1) din 2 parintl
Cu bun nume inpodobiti :
Lazar, Martha, Mariea
Din satul Viftaniea.
Din cetate tot doria
In toata vreme purure
Cum .sa sa invreniessca
Si hit Hs. sa-t slujascit,
Rim D-nul o minune
Luu pre Lazar din lume,
Si-1 dusara la mormant
Si-1 ingrupara in mormant;
Lra dapa patru zile
D-nul facatori de bine,
Calatorind tale buns
Cu ucenici dinpreuna
Pans la Viftaniea,
La Martha si la Mariea;
Jar Yale data -1 vazura
Chiar la picioare cazura,
Plansara mare plansoare
Udand sf(int)ele, pieToare
Si atunci plangand tale
Au grait cu mangaeare :
Dac'oi fi fost de lath
Lazar ar fi in vieata.
Atunci D-nul o an intrebat :
Unda-I Lazar ingropat ?
far data l'au aratat
Catra mormant s'au plecat,
Jidovi s'au adunat
Sa vaza lucru minunat.
Pe cel ce l'au ingrupat
Cu un cuvant l'au invieat :
Vine pretine afara,
Si mai est la lume afara!
Atunci Lazar s'au sculat
Pre surori leu mangheat,
Find patru zile in ead
Tare s'au fost sparieat ;
Ce an vazut intru sine,
N'aA putut spune la niine,
Far en lacramiincurcat
Putantel au cuvantat,
www.dacoromanica.ro
327
Panii earits s'au mutat
In ralul eel desfittat.
In cetatea cea frumoasa,
0 caiu-1 de luminoasi !
0 milostive 1) -ne sfinte
Adu -t si de not aminte;
In rain ne invredniceste
Cu Lazar ne salitslueste 1
0 versificare a povestel evanghelice ;
Ioan cap. XI. Aceasta poveste a mal ser-
vit des ca text la propovedaniT, maT cu
seam, fAcand parte si din citaniele obi-
clnuite la iftndueala pogrebaniel. v. tex-
tele relative dine. 1660 si 1669 In (Glees-
tomathia manta.* vol. I. pag. 137-141
si p. 186-188. si In cMolitvelnic.s
XXXII[.
Veer (p. 47-48)
Auzi-ne D-ne sfinte,
Fie-kl si de not aminte.
De napaste ne fereste
Si in ralu ne salaslueste.
Si cu drepta ne inpreunit
S. ne facem voe bunk
Acolo sa salagluim
Si in vect sa to proslavim.
Acolo e falit domnesca
Si mils. calugaresca.
Dumnezau din cerl priveste,
Toata lume sit clateste,
De ale lul sfinte raza
Toata 'tame lumineza.
0, pre milostiva match!
Tu spre ruga me to plea.
Ort chnd ma vot ruga tie
Priimita sit fie ruga tie.
Cand m'ol ruga cu otnilinta
Cu cantare de credinta.
Oh, pre milostivit Match I
Ce dar t'ot da ca sit-0 placit ?
N'am lucrurl de curathe
Care sant placate tae,
Ci priimeste de la mine
Dragosta ce am spre tine ;
Si Intru toata a me vieaka
Tn im fit mie povata.
Si Mateo ma voile' duce
Tot to grija to cela duleg
828
Si in calatorie
Tu im flu mie sotae.
SA ma pazati de nevoI
De pizmm, de omeni rat
De vrajmmul ne ferete,
Si in ral ne sal4lumte.
XXIV.
Yerul Iosif. (p. 48-50)
Cand s'au vazut Iosif legal,
Cu amar s'au suparat ;
Strigand, din gura graind
Si de fried tramurand :
(Taie'al mieu, eel cu dor mult
Nu te uiti precum ma due!
Tiranil eel fara, tart,
Ma legara, pre o camila;
SA ma ducaintea for Cara
Ca sa le fiu de ocara,
Vin'acum taico, la mine
SA nu ma due de la tine.,
Cand pre Iosif it duce,
Si cu (Jamul ajunge
La mormantul maica-sa,
Cu amar mare plangea
Si din gut% aa graea
Catra dulce maica-sa :
gIntorce-t maica, ochii tai
De vezi ce-m fac fratA miei,
Cum dor sa. inpotrivira,
Tiranilor ma vandura,,
Iar cand Iacov au auzit
Ca Iosif ar fi petit,
Cu jale s'au inbrieat
Ca sa scape de pacat :
Oh! fiiul mieu eel pre dulce,
Pans cand eu te voi planje ?
Oh ! fiul mieu eel frumos
Care mi-al fost de folos!
Oh ! fiul mien eel dorit
Unde mti acum parasit ?
Oh ! flu] mien eel pre dulce
Cum te induri a te duce ?
Si pre mine rn'al lasat
Tot cu jale suparat.
Oh! amar viata meale
Cum voi sa o petrec cu jeale !
Find-ca n'ani nici o rnangaere
Mangftere inimil meale.
Ca tine m'au mangaeat
www.dacoromanica.ro
DR. M. GASTER.
Pre el Dumnezau l'au luat.
Oh ! Iosife, sufletul mieu
Eu mori pentru dorul tau.
Iosife ! tarie me !
Oh! vino. putere me I
Oh ! dechide-ti brgale
De-m primMte jalele.
Ca lume imalatore,
Si de omeni plerzatoare.,
Cand Iosif ar fi petit,
Atunci Inuit s'au jeluit,
Si din gull au grail
Domnului an multamit :
Slava. Domnului sa fie
CA ce au vrut sa-m de mie ;
Pre acel, ce l'am avut
Pre acela l'am pierdut.
Si pre Iosif l'am aratat
Sfednic unui inparat,
Foarte bine credincIos
Precum au vrut si Hs.
Si imparat l'au radicat
Forte tare inaltat,
Si pre aid va veni
Preste frati va stapani,
Filul nostru eel frumos
Care v'au fost de fobs.
Si decum pans in vecie
Mila Domnului sa fie.
Mal sus No. X Inca, se afla un cantec
despre Josif, dar fragmentar.
0 paralela avem la A. Pann: cantIrl de-
osebite No. 1 : tIosif qi fratil lute. Intr'un
manuscript mixt de pe la 1740, pe care'l
posedant, se afla, : (Poveste pentru a NT
Iosif Si a fratilor luT si Iacov tatAl lor)
(f. 53a-79 a) o poveste deosebitti, care
urmeazl insa Intocmal spunerea Bibliel.
XXV.
Oratde la craclun. (p. 50-51)
Feri irate in laturi
SA spui i eu a mele sfaturi,
Nu numal tai sa vorbmti
Pre acest om la (?) inveselmti.
CA ei eu am invatat carte
Ca i dumne-ta mineun Irate
La cola am umblat,
La un dascal am invatat.
Dar sa tit bine crmtini
Si d-nevostra vecini
 COLINDR BSI CANTOS POPULARE. 829

SA ascultat ce vol spune Ma facl da stunt chinuire,

Ca n'am mancat astaz prune ; Faci dorulut prilznuire,
Ci am mancat colac cu carnal Inimi mele perire.
CA Lane mat bine de sat. Pre intristAtoare soarte
Sai eocos din pod, Rau srt bate sa ma poarle.
Pe vatra la foe; Dorul ma ajunje forte.
SA te frijem in frigare Val nacazul pan' la morte!
SA te presaram en sare; Oh! leicutrt bobocita!
Cu hiren sa te unjem Ce despartare ne stria.
Cu fureulita sa te inpungem, Greu nour ni sa Wick
Pe masa sa te radichm tntr'o vrastA suptirica.
Si de tot sa. te nriancOm. ImI cautO a ma duce,
Ada o tar de vinars TOzaul sa nu m'apuee,
SA ne unjem pe supt nas. Face-mi-s'ar ea% (truce,
Ca asa de rece bate ventu Ca fata sa nu 'm usuce.
Cat s'a crepat pamantu. Te inbratusez cu intristare,
Ada si feriea de vin, LiterAmezi cu supitrare ;
SA fie cina deplin. Dulata-i amarti. tare,
Si bine net omenit Vat! miearO prAsturatoare.
Si Inca net cinstit. Vat ! murgul m'astepta afara.
Ca not va forte poftim, SA put piciorul In sutra,
Si ne racomAndaluim SA ma due la ceea tara.
Poftim sa ajunli multe Hamra suflet a me para.
SarbAtori de aceste sfinte ; Celu de la tine erlAciune,
Si ca sa pot sAvars1 Ce t-am facut, fatii-mi spune,
Si on sate [ate] (!) vet socoti; Cuvant in dos nu mat pune,
Si Me in gand fel pus Ca sa de lumil minune.
Cu ajutoriul celui de sus. CA din multe estl alesA,
Natiterea D -nulul Hs. Dragosta to rat] m'apasit ;
SA fie de folos. SA ma despart nu ma last&
MA due, earA, viu acasit.
XXVI. Macar tine ce grheaste,
Altul, alta indrajeste;
Despdryire a dot' tinert (p. 51-55). Sluguta to cat traeste,
La tufa de maracine Tot de tine vorbeste.
Cum grabeste ore tine, Fui en noroc IncArcata,
Roba durestlor (?) vine Cu dragoste inbrAcatA,
Ca sa planga si sa suspine. Si de mine neultatit.
Zbor' o trista turturica, RAmai sluguta plecata!
Suspinand inima 'a stria, Purta -vol tamest de jale
Si din ochl laerami pica Laerrimi hainele sA'm spele;
Nestiind ee sa mai zica. Am ajuniti) vaz, zile grele
Planje dup'a sa sotae NOcazuri si gandurl grele.
De veselie nu mat slie. Vai inima imi stricai
Oh! vat nu sa poate scrie and pre murg inctilecai,
Mai mult morta decal vie. Strigai : sat, murgule, sai
Oh! cA si eu plang de jele CA, cat pas, atate vat.
De plansul Iubiti mele, Ca leicuta !Mame*
Amar si necazurt grele Tare planji si ofteza.
Ca sa pot trai cu eale
Oh ! jelnica despartare ! (i) Cit. ajuns.

www.dacoromanica.ro
330
Cinstat-e (9 sa nu creza.
Si o lacrama sa nu-t eaza ?,
Eu sazand asa ealare
Leica striga cu glas mare:
Oh ! nu pasi asa tare!
Nu'm da pas de alergare,
Oh vai ! ca. nu'mi (dA?) duleeta
Si nu'mI intrista vieata,
Nu'mi mai vestezi verdeta
Ca soarele ruse fata!
Mai saruta-ma o data
SA ma las mai mangaeata,
CA ramane suparata,
Inima me ea stricata.
Mal pica'm din buza miere,
SO 'mi fie spre manga.ere,
Oh! miere fara putere !
Ca acum tei facu[t] fiere.
Mai pleca -% buzale tale
De 'm mai da doao magdale,
SA-t dau merinde pe cale :
Dor amar, nacaz si jele.
Asa-t poftese cale buns.
Vai ! mersul tau ma 'npreuna;
De plansul tau vale suns
Sealdand ochii in furtuna.
Intorce-te, vino earl,
La leicuta to ea amara. ;
nu ma lasa in ocara
Ca strains sant in tarA.
Inceputul se aseardan6., cu chlea tur-
.tureliI, asa de faspkditl. Cf. apol Ale-
xandri : poes. pop. No. XLVII p. 282.
XXVII
Dupti tubita scapata. (p. 55-56)
Langa apa Somesului
Cants vale Murasulul.
Jumatate sufletului
Mau dus leicuta 'n sanu lui.
Oh! cum era de ciudata
Oachisa si sprancenata.
La inima me bagata,
Acum din mama scapata.
Niel pre mare, nici pre mica
Malta si suptarica,
Nimene puts sa zica
(1) Cit cin.8tit e.
www.dacoromanica.ro
DR. M. ASTER.
CA ni (') destul de voinica.
Ave haine frumusele
Cu podobe de marjele,
Mftear si mai putanele
Tot ii sta bine cu eale.
Cand o vaz ducandu-sa
In inima petra'm puss;
Mangaere me 6 fuss
Vai la ce ram m'adusa!
Blastamat sa fie locul
Uncle mi s'au aprins focul,
Unde am inceput jocul,
DacA mi-au fuzit norocul:
SA nu fiu stiut mai bine
Daca m'au lasat pre mine.
CA acum inima im tane
Tot rane de maraeiune.
cf. Marian : Poesil poporane I, No. 25
p.123-127 rNevasta fugitg, si gImputa-
rea. Toni. II No. 48 : p. 66-67.,
XXVIII
Nevasta traind rau eu barbatul.
(p. 56-57)
De m'as vede odihnita,
De supararii nazuita,
Si de, bArbat mantuita
In raiu m'a.s tans sulfa.
Mai milli n'as fi far' fire,
SA mai umblu dupa mire,
M'as lasa si de lubire,
SA nu am de barbat stire.
Rau ma sfarsesc de plansoare,
MA use stand in piCoare,
Inima tot m-e racoare,
Nie' traeste, nie mare.
CA barbatului nu-i place,
Oh! de ce boala re zace ;
Tot suspina, uu mai tace,
Si tot n'are ce sa face.
Am un barbat de ocara,
Lenes ca el intr'o tarn ;
Nici o lama, nici o vara,
Nu easa din sat afara,
N'are chef nici de iubire,
Pare ea-i luat din fire ;
II uraeos la privire,
(1) Cit. nu-i.
 coriNnn yf CANTECE POPULAR
Nu face nici o ivire.
Sangurd-s cu voea bund,
Casale cu gray im sund ;
Cand it vAz pre el la luna,
Jumatate is nebund.
Dace l'am vazut eu bine,
M'am oparit de rusine;
MA ocardt-a( pre mine,
Cand mi-l'arata(1) ca. vine.
MA cult cu el tot salita
De scarba lul nacdjitd. ;
Pand. ma Wiz adurmita,
De greta zac marmorita,
Nu m-e cu el nici un bine,
Zdravan macar ca tane;
Pentru el n'am sanje in mine,
Stan cu el tot de rusine.
Eu ma cant cu multe jele,
Ca vrenica sant de eale,
Pentru pAcatele mele
Care-s forte mari Si grele.
Plind sant de suparare,
Satuld si de rabdare;
Amtept mild, dezlegare,
DinteaCasta boald mare.
cf. Marian Tom. II No. 76 pag. 96:
.Plangerea nevesteT).
XXIX
Gel ce se insoard pentru avutie.
(p. 58-59)
Orb am fost, far de vedere,
Cand mi-am fost luat muere.
M'am bucurat la avere,
0 am luat far' de plAcerc
Trag zile cu supArare,
Am pranz, cinti, far'de rabdare.
La culcat si la sculare,
Suparat sant forte tare.
II grabnica la manie
N'are nici o omenie
Adesa arunca mie
Ca dupd. 6 am domnie.
Adaosul eau fost bani
De care au si Tdgani
Aceea mi-au mancat ani ;
Auzit-au si dujmani.
As trai, cd mai am site
Nu mi-e cue nici un bine
Nu sA loveste cu mine,
www.dacoromanica.ro
881
Ca 6 mai mare sa Cane.
M'ar insala, nu ma poate;
M'ar invinge, 6 nu poate,
Ba si din minte m'ar scoate,
Arlitandu-mit la groate.(1)
As mud si mai am zile
Mi-as lApada patimile ;
Litsa-e-as Tosagurile
Land in cap Murk.
N'are in lucru sport nimica
Ce prinde, de Wald IT pica;
Vremea tot cu somnul stria
Si de mine nn-i fried.
Ar vre bine sit trdeased
Sa nu sa tnai ostaneascit,
De lucru sa sa fereased
Si pre al(a sa indrajesca.
Mai mull umblit nespalatA
Cu capul nepeptenata,
Ca o 1111114(2) intinatit
Cand o vaz din pat sculata.
SA jurti ca orbul tare,
SA laudd cu ce n'are.
.Punga-i goala, fala ii.1 mare ;
Cand va fi o autare,
Nu vre nimic sa. aritte.
Eu am grije de bucate,
Traind cu 6 fac pacate,
M-i rusine, ca o as bate.
Dad. IT zic ceva sa facit
E nu face, si sa taca
Ci bugneste 4i sa ineca,
Cui pacate va sa pima.
Tane-voi post ca sa moarit
Si voi scitpa de 6 doaril,
Vin-o moarte cu cosoara
De o pune in comoarii.
E-t una, care sa -t place
Nu to uita gra*
Care pre voe se.1 facit
Daca-i graesti, 6 sit taca.
cf. Marian II No. 68 : cMuerea reas
p. 77-80.
XXX.
Ccintecul celor ce le plat fetele de
ruman (p. 60-61).
Dragostile tinerele
Nu sa fac din mere, pere,
(1) Cit. gioate.
0) Cit. bah&
sng
Ci din dete cu inele
Si din grumaz cu rnarjele.
Cat e tare unguresca
Nu-i ca fata rumanesca,
Fie cine, nu-m graeasca
Macar cum le ocarasca.
De cand sant eu cu vieata
N'am avut alts dulceta,
Fara ca sa strang in brata
Humane, mandre la fata.
Ca and o vaz fnbracata
Cu eizme roii inaltata(')
La cap cu florI Incarcata
Inima mi sa *eta.
Cand cu brane se incinje.
La obraz plina de sange,
La inima ma atinje
Si im pare ca ma !info.
Nu-i veche Inbatranita,
Ci ca o flore Inflorita
Cu cercei Inpodobitti
In haine alcatuita.
Poa le albe si spalate
Cratinta stramaturat a,
In cloo laturi legate
Pre trupul ei a0zate.
Pena ruman(c)a traWe
Inima me patimWe
Pe toate le omete(2)
Pentru ca. le i iube0e.
Cf. Alexandri : poes. pop. No. LXIII
p. 301.
XXXI.
Cantee de dragoste (p. 61--62).
0 dragoste amajitoare
De mult tined stricatoare,
Cum faci at at a racoare
Inimilor de le doare?
Soarele cat fnctilz4te
Noorul cat i(I) salete,
Ca tine nu pagube0e
ITTimi ce patimete.
Cat m'am ferit eu de tine
Ca sa no ma striei pre mine ;
Cand nit aminte iml vine
laid lantul pries ma tane.
Nu m-e lantul din nuele,
(1) Cit. InedItata.
(9) Cit. ocheste.
www.dacoromanica.ro
DR. M. GASTER.
Nu din pan i din gradele,
Ci numai din gandurl grele
Dor lacrami Si multe jele.
Indraznil din varsta cruda
A rubi Cli multa truda,
Ce trup tinerel asuda
Lacramile fata-m uda.
N'am o clipela, Iubita
De suspinue odihnita,
Inima imi zace caznita
De boala nelecuita.
Ce boala nee. zata
Din inima sajetata,
Cu gandurl impresurata
Face fata suparata ?
Ce boala fare de cale
De-in curg lacramile mete,
Tot cu amar i cu jele
Sa bath sa ma inale ?
Insa aminie im -vine
Sa stau in loc ears bine.
Fuji dragoste de la mine
Nu mai am nimic cu tine.
Frunza verde, trii lalele
Mai badita, baetele,
Data -t trabue mere
Vin la maica de ma cere.
Dace maica nu m'a da
Vin cu sala de [ma] ea
Ca i mie m-i voea
Ca lucru sa fie aa.
Tu esti june i eu fata
Si n'avem nit o juclecata,
Si eu tata i to june
N'alrern nit o stricaOune.
La cantecele precedente de dragoste etc
usor s'ar putea gasi paralele si In alte
doine, de oare-ce obtectul for este identic
cu acel al doinelor : dragostea, jalea de-
sparliril etc. De aceea ne am multumit a
indica numai ate o paralela din Alexan-
dri sag Marian, care se potrivea mai
mull, War dad. nu e identica cu sante-
cul, fie in forma., sail in intindere. To-
tusl daca le-am in semnat, cauza principala
era de a dovedi printe aceasta coincide*,
cal avem inaintea noastra material din
literature popularet, cand maT mult, cand
mat putin modificat.
Cu totul altfel este d. e. : caracterul
canteculul ce vine imediat (Ng. XXXII)
care se recunoaste ufor a este cu totul
artificial. Aci avem a face cu Made,
Parnas etc.
 1OLINbE .51 ()INTROS POPULARE. A3.i

Cunu(n)I a te inpartAsi.
XXXII. Zi Inca nu s'au strsit (')
Vremea ce o ai rAnduit,
Very de cinste : gratulaiii De la eel ce teu zidit
(p. 62-64). $i sufletul ran dAruit,
Astazi tie de-dimineta Mai ai vreme sa trilesti
Lin vent bAttind cu dul6ata Ca tu sa te veselestr.
Eii la gradina afara; $i tend vreme va sosi
0 minune eat earn. ! Atunci veseli vom veni
Ca un snare luminos $i asa Inpodobit
Repede (!) ca un diamant frumos Ca o flere inflorit.
Vine mum luminata
$i cu totul desfatatA. XXXIII.
$i graind ma dojeneste
Cam pe lin mA probozAste; Very de veselie pe tic invieri.
MA ea in sus si mA radica (p. 65 67)
Nu stiu de mine nemicA.
Dup'aceste eu privese TaiA zi de veseliie
D-ne, unde ma gaese ? Iata mare bucurie,
Intr'un loc forte frumos Neamul eel crestinesc sake
Cu totul desfataeos. $i pe Hr[istos] 11 lAuda.
Verdetel(A) si 1nfrunzit Ingeri sa veselesc
Parnasul este numit, $i oamenii prAznuesc.
Unde cant& muzAle Astazi Tadul s'au prAdat
$i versuesc nifele (') $i eel mort au 1nvieat.
D-zaul Apollo Astazi Hs. au invins
Tats ca soseste acolo.
Rain] noo s'au deschis.
Diana D-zailA 0 bucurie mare I
Cerbilor mare D-zAita 0 ce dulce desfAtare !
Inca A. adung Indata Ceriul tot sA veseleste
Cu mai multe la o-l-alts. $i pe SH it mAreste.
Toate bine intogmite, $i not pe paman(t) graim
Ca aurul straluGite, $i pe SH it mArim.
Cu aceste de o data 0 d-ne bunelnparate!
Vaz a lui Iupitar preoata. 0 stapan si domn a toate !
Forte bine intogmite CA tu moarte al invins
$i vesala impodobitA, RaTul noo Del deschis.
Asa strigand si graind Nol to five ne lnchinam
Vers suptare slobozind : $i pe tine to lAudatn.
Vivi din felix vivi Cauta din cerlul eel sfant
Vivi Nicolae dive) Caula la not pre pinant,
Nicolae parinte sfinte Vezi ceste jerfe gatite
Priveste la not ferbinte, Pre a to cinsta daruite.
CA not acuma venim Vezi pe acest gazdA cinslit
Zioa sa t-o prAznuim, $1 de line daruit.
Conn& sa-t impletim Vezi cum s'au indemnat,
Cu top. sa te proslavim. Jertfa sf. an ra.dicat
Corona intr'aurita Mesta jert fa o priimeste
Ce de mull esta gAtitA. ,Si mull bine iI dame:0-e.
Not acuma am pofti Ca intro zile Indelungate
(1) Cit. efdrctit.
(1) Cit. ninfele.

www.dacoromanica.ro
334 OR M. (CASTER.

Cu at sat fit sa te laude. Trecand, omul sa destepta,

Cu at sat fit dinpreunt Amurtind de ada fapta.
St fat in Oct voae bunt. 0 foarte dudatA veste !
Si acesti meselnici cinstit Magarul mien unde este ?
Fie tot blagoslovit. Dieaeul zice cu jale:
Ca cu toti dinpreunt 0 vai pacatele mete !
Sa ne facem voe bunt. Minuneza-te stApane
SA mem si fa ceri bucurie Dupa ce toate-t voi spune ;
o nespusa veselie. Ca eu sant vandut tie
Din parinti de omenie,
0 variant5. la Bancila : (Colindele Cra;- Tar sand ma grijem mai tare
Sibilit 1875 pag. 55-56.
FAcui o gresala mare,
XXXIV
Pantru care cu cart
Si tare ma blastAmara
Very pe and au pornit vladicul ne- Si pre D-zau rugarii,
unit V. Moga in vizitatie in var- SA ma mute intr'o fieara.
meghia Rinedlori. (pag. 69-72) Dumnezau asculta ruggune
Si ftcand asa minune
rata zi de veselie ATM ca pele mi sa schimba
rata mare bucurie Si vazi(!) ca ma ingrosi la limbs;
Clerul neunit saltti

etc . . . . . .....
Si pe a for vladica lauds
Sant fere negraitoare
Magarit cu patru pidoare ;
Tar acum ma rog de tine
Tarts, last 5i fa. bine
pag. 73 ; 77 84 .DoftorU i Last-ma sa merg acasa,
p. 85-90 formule /dine 91 rometne Ca sa aibi in ceruri mast.
de adrese catre vladia etc. Asa omul data vede
Dieacului toate it crede,
XXXV Zice, ca au fost de trebt
De magaf nime nn intreaba.
Versul unor trii dieci (p. 91-92). Omul merle 'n targ o data.
vede magariu 'ndatt
Inteun orasi nu depart.e Si incepe cu mirare,
Trii dieci invata carte, Ca si tine minte n'are :
Can o daft sa samtira, Dart at gresit earn ?
Ca bani li sa sfarsira. Oh! far te blastamara?
Socolind ce sa mai fact Oh! vat de tine strace !
Au exit la camp o datt. Si be last. toate in pace.
Dau de un om bine dormind
Si un inagariu de frau tiind. Aceastg snoava rimatl, se reggseste
Stair tri ins, sa socotesca la Anton Pann : Fabule si istorioare Bu-
Cum magarrul sa-1 rapesca, curest1 1841 I, pag. 86-91. Sub titlul :
Si asa unul zicand Clobanul si malgarulz s'a reprodus apoI
de Arsenie, Basme ed. 2-a Bucurestl 1874
Si pre dansui (!) sfatuind : p. 151-52. A ajuns apoi o palavg, Bat -
Luati fraul care-1 Lane can, Palavre. Bucuresct 1882 p. 30. etc.
Si-1 puneti in cap la mine,
Apoi saoa in spinare. XXXVI.
Si-1 duceti vol la vanzare,
Sculandu-sa ii vol spune Veri de nangaere. (p. 93-94).
0 mincinoasa minune.
De grabs asa ftcurt. 0 I iubita sorioara !
Si mtgariul II vandura. Suflet-a me verisoara.

www.dacoromanica.ro
 COLINDR SI CANTKCI? POPM ARE. 836
Fata to ce albioara Tot voinici al(e)s!,
Malt ma cheama de la scoala. i pre locurT, vat
Vin 'a casa de te insoara Sta gull de miser.
Nu mai umbla tu la scoala : i pre (Nue mart
Asta noapte tern visat Vin tot ghenerari.
Mandro ! ca tern sttrutat, Ghenerari striga
Dar foarte tare am plans Raita catana
Ca o perina am straps, N'avem ce tam
Gandind ca esti dumeta. Turcil din barilA
Vai! bats -te pieatra! SA ruga cu m(i1A) :
CA de candu-s pre 'clamant Yana in prima -vary
Nici o mandra am avut, C'ar esi din ((ara).
Fara o mta si cinci-zaci Tara ei striga
i toate tern dus la Beet. i Inca. lacrama:
Numal una mi-am lase Saraci de not' !
Cam stricata de varsat Vreme ca depot.
i bunA de sttrutat, CA saraci Turci
Intocmittt si la stat. Et zac ca butuci.
CA-i cu sele cinayele, CA pA basa de la munte
$i cu buze suptirele, L'au lovit in frunte.
iin dos ca o catana, Basa de la Olt
i la fa(s ca o d(oa)mna; De fret zile-T mort,
Trupu et ca florile Cu ostas cu tot.
Ochi ca si murele ; Turci le jelea
()chi tat, strancenele, i din grai graea :
Buzele cu genele SAraci de not 1

Fticute spre sama me Vreme Oa depot.

SA le sarut cand voi vre. Not in Cara noastrA
Cand te vazi mergand pre cale Calcam pre mittase.
lnima -mi zdrobit sere. Tara not preicT
CA Ma tern ea tu t-i duce Slam cu(1) prunci mitt,
i n'ol ave gura dulce. Cu lacrami fierbinti
Mai bine sa fi muritA Umbland cu op(inci);
SA nu te fi cunoscuia, Cu lacrami pe fat&
Daca tu m'ai parasit Cu copil in brala.
Nici cuvant n'al mai grail. Tara moldovasca.
Cand decasa am pornit Focul o parleasca,
Fiind eu foarte mahnit. Numai sa rAmaie
i find cam supArat Spre aparare mile
De la inima 'ntristat. Vearde stegerel
SA ma sui in el,
cf. Marian II No. 24 p. 34 35. Mal Sa'm fac ochi roatA
mandra alta na-I,.
SA:m vaz oste toata.,
%XXVII.
Macar de si moarta.
Rogoz de pe vale.
Perri lut Hotin (p. 94-95). Turci fug Ware.
Merisor crapat,
Hotine, Hotine ! CA s'au sparieat.
Gateste-te bine, Fug la Tarigrad.
CA Muscanul vine
Cu oa(s)ta pre tine.
Predelei pre lesu (1) Cit. ca.

www.dacoromanica.ro
A3A i)R. M. GASTkR.
Rogoz di NI tau
CA ea bAlut Mu.
Aceasts balads istoricil care se rapoar-
tit la evenimentul din anul 1769 aratit a-
cuma, mai presus de on ce indoIallt ve-
chime& relativil a acestor cantece din ma-
nuscriptul de fa(ti, ca stint In orI ce caz
mai vechi, cleat data scriereI tor.
XXXV1II.
.Al(t) ver (p. 95-96.)
MAT fitrtate ! haida in rat
MAI fArtale! haida in ral
Haida in ral, haida in ral;
De t-aT urgit al tau trat.
CA curs vinul prin rai
Ca i eel de la Tocal.
Critsmariu sta tot de lap.
Cu ctipa plinA in brats;
CA purcelu frije-sa,
i cocou fierbe-sA,
CA gaina in tipsie
Friptit ti -sa pune tie.
PlacinIele gata-sa
5i pre mast& punu-sa.
Danbulele danbuleza,
Ceterile sit 'ncordeza
CAnd incep a cetara
Atund in loc en to sta.
CAnd sa sal sa te'nvartesti
In potcoave sa loveol;
CA.nd sa sai sit piuesti (1)
Cu mAnile sa pleznetT;
and sai, sa to mi01 din trup
$i din guilt sa zicl: zupp!
*'asa avand voe deplin
In veci cu D-nul sa fim.
Haida in rai; haida in rai de dal
(departe u)rat al tau tr at.
Descrierea aceasta a raTulur este a-
proape identicA cu : (Schlaraffenland, din
legendele germane. In literatura roman&
n'am mat gasit pang. acuma Ina o para-
lea la aceasta legend/I
(1) Cit. chiueftf.

(Va urma) Dr. M. Gaster.

www.dacoromanica.ro
 337
MONUMEN1A COMITIALIA.

MONUMENTA COMITIALIA
REGNI TRANSILVANIAE(1)
IL
1551-1556.

Pe eat de liniscita a decurs dieta de la Clus si pe eat de usor s'a operat

trecerea ArdealuluT, pe atat se putea astepta, ea POrta va lucra din resputerT
ca sa nimicesca actul consumat. D'aceea calugarul ca s calmeze mania sul-
tanulul tramise la Ferdinand un memoria, care sa-1 inainteze la Pert& spre
aprobare : .Prin logodirea lul IOne Sigismund cu flea lul Ferdinand, el n'a
incetat de a fi vasalul credinclos al SultanuluT, si in curend va trimite darurl
ji tributul in visteria SultanuluT.,(2)
Ferdinand Sue nu se multumi numal cu posesiunea Ardelului, ci vroia sail
arete in public el tera e a luT, si pretinse se. declare categoric calugarul,
banul timisan si staturile ca vor plati tributul Sultanulul numaT in casul
c&nd s'ar prelungi armistitiul (3).
Calugarul nu se putea impaea cu o astfel de idPe, i trimise tributul prin
ciausul, care era la el, si deputatiunea alese, de dieta dela Clus. InsusT calu-
garul se expritna catra Nadasdi, ca el face responsabil pentru cele intemplate
pe PetrovicT, ceea -ce si facu. cPuternicul imperatiT respunsera de la POrta
gasi facia to albs, der Petrovici, dusmanul tea, se ruling.; cacT pretulindenT
in eetatile sale dadura de Nemcf, Tar el fugise., Intre atarT imprejurarT Fer-
dinand cereal cu staruinta o dieta generale, parte ca tera sA depunA din noCt
juramentul, parte ca sa se Ta mesurT energise pentru fortificarea eetatilor si
castelelor ca astfel sA potA resista uneT eventuale invasiunt turcesti: la care
calugarul se opuse inse din tote puterile, eretiend de prisos orT-ce intArirt. In
dieta dela Sibia din 8 Octobre calugarul primi scirT, cA ostirile turcestl se
pregatesc deja de o expeditiune in Transilvania; d'aceea si el prin puternica-T
elocinta indui lec& staturile sA voteze insurectiunea dupA usul de pan'aci (4).
(I) A se vedea Rev., volumul I, 1883, pag. 193 223 f}i 221 249.
(2) Propunerile citlugarulul ultra Ferdinand din Turda 1551 Lula 21. In archiva se-
eretl. din Viena.
(3) Respunsul lul Ferdinand la propunerile eglugaruluT. Viena 1551 Julio 31. In at-
chiva statulul din Viena.
(4) Betlen Farkas I pag. 501.
Rev. 23. Ise, Arch. ft Fa, Poi, z% 22

www.dacoromanica.ro
3 0. MA wk.
Turcil deja In Septembre trecusera Duniirea si se Indreptara spre posesiunile
luT Petrovicl. In 9 Octobre calugarul vota insurectiunea generals, Tar Ferdi-
nand prin rescriptul sea din 21 Octobre indemna pe staturT la aperarea pro-
prat, exprimandu-$T dorinta, eft el vor recastiga timpul negles altit-date. In grabs.
se formara treT corpurl de armata : until In secuime, ca sit impedeee invasiu-
nea ostirei moldovene, altul In (era Barsei, si al treilea, compus din nobilil Si
SecuiT din apropiere sub comanda calugarului, a lu! Castaldo i Pallavicini se
indrepta spre Banat (1). Ostirea acesta lua calea spre Lipova, care cense in
mana Tureilor. Pe drum calugarul primi palaria rosie de cardinal, si Castaldo
ordona sit se traga in onOrea WI mai multe salve tie tunuri.
Duptt terminarea campanieT, In care lua Lipova Inapoi, si puse In libertate
pe Uleman beg, comandantul presediulu!, calugarul convoca staturile la dieta
ordinara pentru 21 Decembre In Tirgul Secuilor. Dar el nu putu lua parte la
aceea, cad dupa cum e cunoscut, el caqu in 17 Decembre victims asasinilor
pleat! de Castaldo in castelul sea din Vintul de jos. Castaldo amana dieta pen-
tru 31 Decembre. Nu incape indoTala, ce numal cati-va ItalienTasasinilaa
avut cunoscinte de planul sea, Tar dintre indigenT nime, nici chlar amicil eel
mai fidell al set. Tamp dupa:ce crima se seversise o comunica cator-va mag-
nati, insarcinandu-I, ca el sa o raporteze Inabitea camereT (2).
On si cat de mare fu spalma i detestarea, ce o produse scirea asasinareT,
In tate colturile Orel, ori si cat de mare pal de resbunare arataa Secuii, to-
tusi nu era oportun de a se revolta, mai ales intr'un timp, cand cetatile si ca-
stelele eras pline de mercenarT streini. Castaldo insercina cu liniscirea spiri-
telor aprinse pe Francisc Chendi, care o si facu cu bun succes in dieta dela
Tirgul Secuilor (3).
Domnul MoldoveT tramisese o deputatiune la Castaldo si la dieta, dar sta-
turile nu voica a o primi, ci o Indrumara la Castaldo conform legilor ante-
riOre, fiind cestiune de guvern. Der mai era si o alts afacere in legatura cu
aceea, o ceta de pribegi din Moldova se refugiase in Ardeal, si se incercara
de cate-va orT, ca cu ajutOre streine sa restOrne pe domn. Martinus nu le
permise acesta, der dupa mOrtea luT, el prinsera din not speranta si se adre-

(1) Ostermayer Cronica p. 46.

(2) Castaldo catra Ferdinand 1552 Jan. 9 (Pray Epist. II 320): In eo autem ubi
Maiestas Vestra scribit a me inf ormacionem exspectare, quo scilicetpactomortem quon-
dam Fratris Georgii Ordinibus Regni istius Transylvaniae publice aut privatim signifi-
caverim, sciat M. V. me nonnisi primatibus Regni de hoc negotio rationem reddidisse.*
(3) Pray Epist. Proc. II 321. Castaldo raportea. din Sighisora in 6 Ianuarie (in ar-
chiva secrets.) : gConventus autem conclusio fuit optima, scilicet quod omnes tam Si-
culi quam Saxones et Nobiles libentissime Majestatem Vestram in regem assumunt ,
sive recognoscunt, eique perpetuo et fidelissirne seruire contentantur, et ubi aliquid opus
esset , aut contra aliquot renitentes castellanos aut contra hostes Majestatis Vestrae,
quicunque sint, aut in quocunque alio casu, parati cunt arma capere et pro seruitio et fi-
delitate Majestatis Vestrae substanciam, liberos et sanguinem. ubicunque opportuerit ex-
ponere, sicut amplius ab eortun oratoribus Majestas Vestra intelliget.,

www.dacoromanica.ro
 tIONUMENTA CoM11110 IA. 849

sad( cu rugarT tetra dieta, care -I trimise la general ; acesta asildei ea tinu cu
vorbe Ole atat pe ambasadorT, cat Si pe refugiatT. Vedi docum. XXVII $i
XXVIII. Ad se rr aT alese o comisiune care sa duel decisiunile in Sighisora
la Castaldo spre aprobare. Intre decisiunile luate vedem :
Yana, ce Maiestatea sa va numi voivod, sg. conduct( afacerile Castaldo, care
la cas de pericol sa ingrijesett de a-I pone pe picior de aperare ; pe langa
el sa se alega cafe 3 consilierT din fit( -care natiune;
In functiunT sit fie numiti numaT fiiT patriel.
Generalul sa intervina pe langa doinnul Moldovel, ca acela sit elibereze pe
captivil ce sunt la el.
Sit se impiediee negutatoril grecT de a maT ultra in tern; der eel roman! atilt
din Moldova eat $i din Muntenia, pot intra ca $i pan'aci.
Mal decretara in fine ca fie -tine sa slea gala de hipta (1).
Diva inchiderea sesiuneT in 5 Ianuaria deputatiunea staturilor se pre-
senta cu decisiunile la Castaldo in Sighisora., care le aprob& printr'un res-
puns special in forma de epistola, enumerandu-le una elite una : El va ingriji
ca legea confesiunilor sa se observe, .i le multumesce ea staturile i -au inere-
dintat luT guvernul pant( la sosirea voivodului, $i -T asigura ea nu se vor insela
cu el: nimic nu-I e mat placut de cat ea s'aa ales consilierl aptl; in aface-
rile particularilor va decide $i apreba regulamentul insurectiunel; va ingriji
ca Alba-Julia si cele-alte ceta1,1 sa nu sufere daune din partea soldatilor, $i
captiviT din Moldova sail' capete libertatea (2). In fine le promite ea va face
pasiT necesari la Majestatea sa, pentru sanetionarea acestor legT.
El isT $i tinu promisiunea, cad in 9 lanuarie o $i tramise din Sighisera cu
cate-va notice suplimentare : ea se pete acorda amnestia ceruta, et fined pri-
vilegiile celor 3 natiuni, ca numitl indigenil sa se numesca in funetiI. In pri-
vint,a cestiunilor esentiale, Wu un alt raport. In acesta vedem pe boierif a-
lungatl de Mircea, pe carl propune a-I Linea cu sperante deserte panii la
ocasiuni fanorabil ; iar pe tramisii moldovent IT va tramite maine acasA, et
Mi pro verbis verba dabo, dice el, cad in moldoven nisi -odata nu to potT in-
crede, de Ore-ce el se alatura tot-d'auna pe langa eel ma! tare. VedI doe XXIX.
In 22 Mantic Ferdinand intitri privilegiile natiuneT sasescT, pain care ea se
emaneipa de jurisdietiunea voIvodului. Preste 9 (lite 1 Aprile numi vol-
vod pe Andrei' Batori. Deja se irnplinea anul, de tend Castaldo era in Ar-

(11 Szilagyi Sandor, Monum, comit. I, pag. 388 389 :

XIX. Item quod ipse dominus generalis etc. det litteras sues ad Moldawum, quo illos
quos anno superiore abduxerat et sepius se remissurum cum pace obtulit, Jam tan-
dem remittal, ob hoc missuri etiam regnicole fratres eorum erga ip um.et interce sun.
XXIII. Item conclusum est per regnicola vt Grew mercatoribu non liceat amplius
gracia questus hoc regnum ingredi, verum Walachis tam Transalp ms quam etiam
Moldauiensibus liberum sit, sicuti hactenus ingredi et egredi
(2) Szilagyi op. cit., pag. 399: Ad Moldauum pro re titucione cap iuorum dommus
vicegerens litteras libentissime daturus est.

www.dacoromanica.ro
840 G. MAIOR.

deal, qi presidase deja 2 diete, der cu tote aeestea tot atat de putin cunoscea
raporlurile qi sentimentele teret, ca qi in qiva in care pentru prima data puse
pictorul pe pamentul Ardealului. and a asasinat pe calugar, credea ca a a-
sigurat Ora lui Ferdinand, der tocmai in aceast chi arunca. Melia in minele de
pulbere, pe care 's1 edificase domnia. Organisatiunea cea puternica si te-
meinica, pe care o crease qi consolidase Martini's in Limp de 10 anT el o ni-
mici intr'o 4i. Purtarea comuna a sarcinilor militiei qi contributiunei de catrd.
cele 3 natiunT, care-t succese edlugaruluT numat dupa atata trade, el o a-
bandons., qi Ardealul ameninta in curond sa devina 3 provinciT de sine std-
More.
Deja prin Mat cireulall vestI despre preparativele Turcilor, si in Iuni5 se
scia, ca colOne imense inainteza spre Banat. Datoria hit era s ajute pe banul
Losonti, qi se vede, ca a qi avut intentiunea, fiind-ca incercase insurectiu-
nea. Ceru ajutOre dela Ferdinand si Maximilian, cavaleria uq6ra de italient,
qi cavaleria grea de germani, Tar pentru 15 Iunia convoea staturile la dietd in
Turda. Deceptiunea-i fu amara : mercenaril set neprimind de mat multe lunT
solda, se revoltara. Furat qi pradat mat tare de cat Turcil si 'Mall, dell-
man qi aprindeau casele, Imprdqtiau qi nimiciau alimentele qi alungab adesea
qi pe capitanii lor, cart nu-I mat puteat infrana. Este de mirat der ca tote
tera se IntOrse contra lor? Insusi Castaldo se plange, ca in tot Sibiul n'are de
cat un singur credincios, pe judele Petru Haller; der qi acolo soldatil nu mai
ave5 arme, cad acele eras amanetate la oraseni (I).
Nu mat putin it eras favorabili Ardelenit. ET nu-si inchipuisera domnia
but Ferdinand ast-fel. La depunerea juramentului el pretinsera categoric apara-
rea terei de Turet, qi Inca primavera eras gala de insurectiune, decd Ferdinand
saft Maximilian va merge in persOna in fruntea oslirei. Acura inse vequrd, din
tote contrarul: nici vorba nu mai era ca regele sea fiul sei1 sa. Ta comanda
supreme, tar artnata care le veni intru ajutor era mai rea, decal dace ar fi
venit pentru apasarea lor ; cad neprimind solda de 5 hint de clile se IntOrse
cu tote furia neinfrenata asupra lor. La aceste se mat adause neajunsurile
lor, din causa slabalor recolte. D'aceea, dispositiunea dietei numat favorabila
nu-1 era. t Nicsi chiar sub Turd, n'am scat atat de reu se plangeau repre-
senlantiT n'am plati atatea dart si n'am fi atat de apesati! E paguba ca
printul a exit din feral. Se vede ca nu mai traesce calugd.rul etc.. Atari tan-
guiri venira qi la urechile MI Castaldo, precum qi alte sOpte amenintalOre :
ca unit dintre magnati cocheteza cu Turcil. Ba 'i spusera ea Toma si Lazar
Mihalfi ail jurat, ea vor resbuna pre calugar, Tar Gavrila Betlen, Lupu Bor-
nemisa qi Francisc Chendi negociaza cu et, ca sa aduch inapot pe printul. In
aceste imprejurari staturile nu se grabiau a lua vr'o decisiune. In fine in 30
Iunie dupa o scurta deliberatiune in monastire acolo se 0165 qedintele
(1) Raporturile lid Castaldo din timpul acesta In archiva secrets. Generalul stria In
fie-care zi , si epistolele lul aunt una mar desperatl cleat alta. Cite-va din ele le a pu-
blicat Bucholtz VII 294.

www.dacoromanica.ro
 MOMENTA COM/TIA 1 IA. 341

deciserit se nu merge in castre, cad decisiunile dieter Ungariel, cart le-ad im-
pus si lor, le sunt defavorabile, apol Majestatea sa nu le-a interit Inca privi-
legiile, si pe de alt parte sunt si prea storsl din espeditiunea anulut trecut.
Comisiunea de ire care avea se. comunice decisiunile dieter voivoduluT si luT
Castaldo, aduse pe ambit in confusiune. Primul suferind deja de podagra se
bolnevi mat tare, Tar al dollea vedea cu ochit cum i se imputineza cetele, :gi
ca chiar cei earl reman sunt mar inclinati a se retrage decal a merge in con-
tra Turcilor; apor Turcul se apropie, Ora fierbe. Dupe cafe -va oile inse se
reenlese, si tramise pe Francisc Chendi si Ladislad Micola la staturT, ca sa be
spin* se nu credo, ea fortele Majestater sale sunt stet de sleite. Deca nu
vor se sail de vole bunk vor fi constrinsT cu forta se se stole in aperarea
patriel (1).
Slaturtle intoreAndu se Ware din not cestiunea insurectiunel in desbatere,
,ET stint gata la tote, oil-ee ar pretinde fidelitatea lor catre Majestatea sa, si
conservarea Wrier.. Der pretind ca violarea consfitutiund lor Mi. se repare,
sarcinele publice sit se imparts intr'o mesura egala intre nobill, sal si secul,
si -voivoiul cu generalul se ingrijesce de proviant si munitiune. Voivodttl
se se consulte cu generalul, Ore n'ar fi mat folositor, ca Majestatea sa se.
merge in persOna la Vire? ApoT votary impositul 99 denarl de pOrta.
In castrele de IMO SighiOra sosiail sniffle cele mar triste una dupe. alta.
Ferdinand tramise r e la inceputul verir o ostire in Ardeal sub comanda luT
Helfenstein, care degi primi la Clue solda si proviant, totusi se revolts si dete
foe ()rapid, care arse pe jumetate. Acesta seine mar mari iritattunea statu-
rilor adunate la Turda : onicr-odata stria Castaldo n'am vegut bestir
Wet de neinfrenate, ca soldatir aceglia, si nu cred ca staturile site multumi
cu aceea, ea sa-T decimeze.
i in adever, aceslea rate plecare contra lor, ci Ware vr'o 200 dintre et.
In fine se imblandire, der Castaldo mar tale, dinteensil vr'o 14, ca se, satisfacit
pe staturr. Dupe aceea et. retragendu-se de la Clue, in 27 Julie d6dure foe
Alber-Julia. Toemal in timpul acesta 4 fund lactase Mircea domnul
MunIenier o invasiune si dupe. ce devastase seeuimea, trecu in Ora Band.
Pena se. se concentreze garnizOnele casielelor din apropiere cu mercenaril
streini lenge Bragnv, Mircea lue. on asalt si arse Presmerul si Hermannl in
tata castrelor brasovene, de undo mercenaril si cetele ardelene priviad In el

(1) Epistola lul Castaldo cltrg, Maximilian din Monastire 1562 Iul. 4, In archive e-
creta. (post inhumanam illam responsionem mihi per Regn"colas factarn, de qua illico
Serenitati vestrae scripsi, eis per Franciscum Chendi vicarium Alb n em et Ladislaum
Mikola nunciavi in substantia quod non crederent vires Majestatis Suae et Serenitatis
vestrae adeo depressas esse , ut similia motiva facere deberent et quod cito in ca tra
descenderem, et qui voluntarie venire nollent, vi cogerentur. Tandem consilio inter ali-
quos ex eis principales habito has petitiones proposuerunt, quibus eum Domino Vay-
voda pene mortuus decumbat , id quod milu expeditus visum est responders fee], nee
cessabo eos ad insurrectionem instare.,

www.dacoromanica.ro
342 s. MAIM.
en chi de lup pane ce acesta preste cate-va AptgmenT incarcat de spoliT
se intdrse acastt (1).
Niel Aceste pericule nu tinbarbalara pe staturi, earl tot en incetul se adu-
nati In castrele de langa Sighisdra. Nu ye mirati d'acOsta 'T qicea4 lul
Castaldo cad decd ne-ati parasit, si nol suntem si1i i s ye parasim. (2).
Castaldo intr'atarT ImprejurarT se convinsese, ca numaT prin o minune se
pOte manful (era. Tinu in castrele de la Sighisdra un consilid de resbel cu
nobilil si seeuiT, ce se aflad presenti, si decisera, ca armata sa piece de a-
colo in contra Muntenilor; pe cand Insa voira sa piece, sosi stirea, ca Mircea
incarcat de spolii a parasit tera (3).
Acum trebuira sa piece de a dreptul in Banat in ajutorul luT Losonti, care
apara Timisdra cu un eroism demn de eterna memoria ; dar Castaldo nu se
clati din loc sl antegarda Ardelulul caclu in 30 Iulie. In curend IT urma si
Lipova prin lasa tradare a luT Aldana. Castaldo in desperare -T nu putu face
alta, de cat se recurga la cererT : numai atatT OmenT sa.-1 dea, ca sa-sT pdta
completa ostirea spre a merge contra Turcilor.. Atunci 'Huard. in ris.* Ahmed
are 100.000 amenT, eel 2 domnt romanT vin din cea-l-alta parte, trecerea
preste Tisa 'I este taiata, ajutdre dare de un despera, si ce voesee sa incepa
cand este Wash de toil PD Vecy doc. XXX.
Asa inmarrnuriti petrecura in amortiala dou4 septamani, cand se hotarara
in dieta dela Sas-Sebes sa merge contra Turcilor. Dar nicl acesta nu se rea-
lisa, cacl staturile sub comanda unuT atare duce, si cu o ast- fel de ostire se
terneau sa atace tie Turd, cad eratt sigurT, ca vor fi infrantl. Se multumira
decl a eta de a cam data gata pentru casul cand Turcul ar inainta din locu-
rile din nod cucerite pe valea Muresulur spre Ardeal. Tureil inse eras ocupatl
cu organisarea noilor cucerirl, cu restaurarea LipoveT, si nu maT inaintara
spre Ardeal. ET implura Insd tera cu firmanele sultanuluT, si aceste catitira
mare parte in mainile luT Castaldo (4) prin cari '1 provocati la tramiterea tri-
butuluT. Domnul MuntenieT si ciausul Ali d'asemene scrisera judetului Si-
biuluT si-i amenintad cu invasiune din partea Romanilor (5).

(1) Ostermayer Cronica 49, 50.

(2) Scrisorea lut Castaldo catra Maximilian. Turda Julia 12 : 'Nobiles et alii regni-
cole hic se uniunt quamvis lente admodum. Ego eos sollicitare modis omnibus non
desino. Cetatea de Bali& Iul. 19. Quod regnicole et Siculi particulariter nobiscum fu-
turi sint a,dhuc ignoro, quia lente admodum et inviti insurgunt . Turda Jul, 19 : cum
inimici tot partibus in regno fere penetraverint sg, nu v6 part r611 isi derelicti nos-
quoque derelinque-e cogentur. Holdilag In 20 Mid. 4Cum videam whiles hactenus
nullum nobis auxilium ferre, quod opera et auxilio Siculorum propter vicinos hostes
uti non possim, quod Saxones per se pauci aunt et inbelles.... tera acesta numai o mi-
nune o p6te mantui. T6te in archiva secrete.
(3). Scrisdrea luI Castaldo cfitrA Maximilian. SighiadrA Iuliu 26. In archiva secrets;..
(4) 10 atarI firmane din August 1552 se pAstreza Si a41 in archiva secret, din Viena-
(5) Scrisorea luT Castaldo din castrele dela Sas -Sebes 1552 Sept 8 Writ Ferdinand :
'Quid vaivuoda Transalpinus, AU chiaus et alij scripserint Petro Haller circa tracta

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALIA. 848

Intre atarl purtATI Castaldo convoctt staturile la Sibiu pentru 8 Septembre

pentru desbaterea cestiunel tributulul.
Nu scim deca acea s'a pertractat acolo, sea in dieta partiala convocata pe
la finele lul Septembre la Sas-Sebe9. Faptul fuse e, ca Castaldo In silit sit jOce
fats. de Turd tocmal acela9T rol, pentru care asasinase pe Martinu9: adera.
qi el ca statele sit trainita pe Petru Haller la ambasada turco-romana (1).
Haller pled+. In 1.6 Sept. din Sibia si se duse la Talmacia, unde sosisera
deja Chinan beg 9i Ion Pitar, tratnisul domnulul Muntenia Pitar avisa
pe Haller, cit doresce sa vorbesea mal ant& cu densul. Pentru Timisdra nu
ye mar bated gura in zadar, pentru Lipova ins West{ reu9itT, ca sit nu puna.
In densa un sangTac, sea bleglerbeg, ci numaT un jude, 'I vise Pitar. Mersera
apol Impreuna la Chinan, care d'asemene 'T sfatui sit tramita lute tributul
la POrta, i sa cera Lipova cu tinutul dintre Tisa qi Mures, ca pOte'l
vor capeta sub conditiune insa ca nemtil O. esti din tera, 9i tera apol se-11
alegit principe. Haller se provoca la juramOntul depus, care nu le permite sit
se lepede de Ferdinand, la care Chinan respunse : nu cred ca puternicul
imperat sit se multamesca cu tributul, pi sit permit& ca sit -1 scbta din dreptu-
rile sale.) Nu avuram alt folds, raporta Haller, decat audiram valuta Impera-
tuld. VedI doe. XXXI.
Pe basa acestul raport staturile pregatirit o adresa catra Pbrtit : (Niter-

tura motum soliti tributi ex ipsorum litteris hic alligatis maiestas vestra videre poterit,
judicio meo sunt verba inane in quibus nihil fundamenti fieri
potest, et sic ego e contra eis verba do, que nihil pro ficiunt.
Quod demum superest hodie a Petro Haller, a judice Coronae et alijs significatum
estVaivodam Moldauum et Tartar os denuo coniungi et in armis
e s s e, et c on finijs regni appropinquare, quoad propinquare, quoad me vanum
esse credo,. Cele scrise cu deschise sunt scrise cu semne secrete.
(1) E fOrte interesant& scrisOrea luT Castaldo car/ Ferdinand din 22 Septembre 1662
despre cestiunea de fall; :
Scit maiestas vestra tractatum de pace per Transalpinum uaiuodam medio Petri Hal-
ler motum, pro quo quamuis numquam dubitauerim omnia ista subuertendorum popu-
lorum cause, et ad animos ipsorum alliciendos moueri, tamen ne uiderer pacem regni
detrectare iuxta mandatum maiestatis vestrae assensi, quod ipse Haller ad colloquium
cum vayuoda et quibusdam Turcis perexerit, in quo quid tractatum sit maiestas vestra
ex alligatis litteris videre poterit, hic vero cum res discutienda proposita nobilibus fue-
rit, nolunt id quad Turcae non petunt, mtai enim aunt aliqui libere dicere numquam ipso
pact:time ease futuros donee ab Hungaro regantur; nee diffitiunt qui non solum amen-
tient sed et peiora suadere conentur, si non puhlice, saltem in abscondito, nee ego
possum nisi dissimulare, et diversis modis eve in officio continere red lea tumultue de-
struunt quicquid ego struere laboro et eos taliter irritant ut jam libere ad einietram in-
clinent, one autem dubito ad id compellent quod numquam hoetea potuiesent scilicet ad sa-
lutem meam cogitare. Quid utraque regina mihi scribant ex proprijs earum litteris male-
stas vestra videbit, quarum opinionem credo quoque maiestam vestram intellexisse
a nobili illo quem ad eam misserant, Polonie remain cognoui profecto in muftis la-
borare ut res a sinistro itinere auertat, sed maiestas vestra cogitare debet, quod emit
mulieres . Cuvintele substrase sunt scrise cu semne secrete.

www.dacoromanica.ro
844 G. 1[A10R.

nicul imp6rat le-a ordonat sa se supuna fratelul George, si acesta sevgrsi lo-
godirea printuld cu fiTea luT Ferdinand, trecerea teriT sub scutul luT Ferdi-
nand si aducerea de ostiri germane in Ardeal. Raga der pe puternicul Sultan
di se indure al primi Tar/0 in gratia sa, si sa le restitue locurile ocupate care
eraa proprietatea lui Petrovici. ET vor plati tributul, vor alege domn, Si cand
vor fi asiguratT de gratia pre puterniculuT Sultan, vor mijloci ca NemtiT sa pd.-
rasesca Ora. VecIT doc. XXXII.
Castaldo tramise 1000 galbinT luT Ali, ca acela A aduca epistola acea luT
Rustan, care apoT mijloci implinirea celor cerute; si prin asta imita pe calugar,
numal cat nu cu aceea-sT precautiune, ci intr'un mod neindemana tic dupe
cum era el de obiceTa. Apropiindu-se t6mna si frigul, staturile nu mat voTati
sa, remina sub arme, mercenaril se revoltat incontinun, cacti nu avea cu ce
sa-T platesca, nu scia uncle sa-T duce in quartire, de Ore-ce orasele nu-4
mai primiad ; tOte aceste facture pe Castaldo sa-sT dea dimisia, care nu-I fa
primita. Vecll doc. XXXII'.
Cate-va septtmani mat in urma Haller In numit tesaurar. Imprejurarile de-
veniaa din ce In ce maT critice : Castaldo era comandantul unor bande des-
franate, Batori, voivodul unel tarT ce nu mat vrota sa asculte, si Haller tesau-
rarul unet visteriT sleite.
Sub ochil luT Castaldo cutreerati agentii lit Petrovict Ardealul in lung si
lat, si imbarbataa pretutindenea pe Omani, sa nu despereze, cad printul in
curOnd se va intOrce In Ardeal, neintarqiand de a tramite si scrisorT cu atarT
promisiuni in tOte directiunile.
Pe la finea lui Februarie 1553 sosi un clau Sevariaga in Ardeal, cu
firmane dela Sultan si Rustan, earl lucru curios se contraqiceaa cu ce-
rerea facula de staturT la indemnul lui Ali in urma conferinteT dela
TalmacTO, confundand cererea cu plangerile lui Petrovict si catorva partisanT
mat cutezatorT aT reginel. Firmanul sultanuluT gicea, di a Inteles din cererea
for acesta Inse era a partisanilor Isabelet ca vroesc sa aduca la domnia
erasT pe print, acesta intentiune el o aproba ; ca nu vor pe Haller de tesau-
rar der vor pe Batori de voivod aceste le lase la placul tor, a vor sa scats
pe Nemcf afara din tern, la acesta nu le da numaT plenipotinta, ci le promite
si ajutOre.
Firmanul luT Rustan din contra accentua, ca ei pot alege de rege pe cine
vroTesc. Castaldo Taras/ insarcina. pe Haller ea sa negocieze cu Sevan. Acesta
se intalni cu el, la 1 Martie, in Vintul de jos In castelul Id Martinus. Aci aga
vorbi Tarasi in sans contrar firmanuluT imperial. Puternicul Sultan nu se opune
ca staturile sa alega de rege pe cine vor voi, numaT sa platesca tributul.
4NoT vroim pe Ferdinand, respunse Haller.
t Aa. am inteles dela Rustan, continua aga, ca deca. Ferdinand va plati
30,000 galbint pe an, numaT pentru Ora acesta, si va cere pace i-se va accorda.
Tributul se remank cat a lost sub calugar, darurile d'asemene se vor tramite
ca pe timpul calugarulul, si el insuT Sevan, va obtinea darurT, numal sa

www.dacoromanica.ro
 MONIIMENTA COMITIALIA. 345

re inapoTelle tera pane. la Tisa. (PAT, respunse Sevan, sunt de acord, ca fron-
tiera s remand acolo undo Muresul se versa in Tisa . Haller IT dete sit int&
legit ca. 0 nu se pot desface de &Etta for de dincolo de Tisa ApoT puce to ve-
dere ca. All se esprimase, cit Lipova, Caransebesul, Lugosul si Soimusul se
vor inapoia, si pot sa cell si Timis Ora.
Nu este nicT un dans, respunse Sevan, care sit cuteze a maT aminti vr'o
vorba. despre Lipova sea Timis Ora.(1)
In urma rescriptuluT luT Ferdinand, voivodul convoca o dieta partialit la
Clus pentru 19 Martie, in care se alese o deputatiune Ia POrtitIon Chemeni
si Lupu Harinal, ca sa sprijinesca rugarile date luT Sevan. E neindolos, ca. tot
in acesta Castaldo comunica voivodului si staturilor revocarea sa. Cel putin in
timpul acesteT-a 'sT incarca comorile de jaf pe carele de bagagia, si trecu in
liniste la Eperies din ordinul imperatuluT qicend ea d'alt-cum se va intOrce
in curdnd. Cu incetul Ora si cetele 10 de mercenarT, Wand multe dalo-
rii in urma for cum glee un cronicar -- der pucin folog. (2)
Cad Castaldo intrase plin de sperante in Ardeal, gi prin staruinta luT
Martinus '1 luase pentru doinnul sad Wit vdrsare de han ge, atunci batu
intru amintirea sa si monede cu inscriptiunea Transilvania Capta . Der ceea
ce luase, nu seta O. mantina, cad cu rusine si apr6pe ca fugar pitrasi tern,
litsandu-o In incurcatura generala pemainele podagristulub voivod REINA, care
asemenea 'si dete dimisia. Regele in adev6r recunoscu si el starea cea cri-
tica a terel, si cituta in on ce chip sa o amelioreze. DecT cand tramisiT tare!
'T imanuara lista numerOselor plangeri causate de Castaldo gi mercenaril set,
tramise ca comisar pe Ion Balasa, care sit sprijinesca pe voivod Ana la nu-
mirea titularilor. Asemene dete ordinul, ca pana la numirea voivocjilor, mer-
cenariT sa. esa din Ardeal, si In fine in 26 Mai numi de voivoqi pre Francisc
Chendi si Anton Dobo. Mai facu si unele concesiuni, ca voivoclii In intelegere
cu episcopul si consilierii statuluT in cestiuni grave ce nu sufere amanare, sit
pOta convoca dieta, sa pOta ordona insurectiunea, sa primescit pe tramigil
domnilor romans si 0 Turcilor, gi cu invoirea tkrii sit le dea respung si da-
runt Li se impuse datoria d'a Intretine bune relatiuni cu eel doT dornnt ro-
mani, si cu capitanii de la GhTula ; sa Oat judecata dupe. obicelurile Eunice,
si recursurile sa be inainteze Majestatii sale. In fine sa fact( si donatiunT In
marime pang. la 20 sesiuni(3). Tote aceste eraa menite sa conserve pane. la
Ere -care punct constitutiunea si libertatea Ord si sit lase voivocjilor mana li-
beral. Pre langit voivo41 maT numi si 2 vice voevall.
Fara indoTalit e o probit de mare incredere faptul ce. Ferdinand numi voi-
yogi dintre indigent, si revoca bandele de mercenari inteun Limp cand tell
tera era in ferbere. Cu revocarea mercenarilor nemultumitil respirand maT
liber, indatit se pusera pe lucru ca pane, Ia numirea noilor voivocji se. termine
Co Raportul luT Haller in archi'va statulul. Bucholtz VII 318.
(2) Ostermayer cronica 59.
(3) Pray Annales V 989.

www.dacoromanica.ro
346 G. )IAIOR.

inscaunarea printulur. Amenint,area lut Mircea, care se urcase din not la

domnie, cu invasiune in (era Barser, si pretentiunile 1111 de estradarea boie-
rilor pribegl, servi nemultiumitilor de motiv sa cell de la Batori convocarea
unet diete. Despre Timis Ora vin Tamil qicead el despre rtsarit si mega-
nOpte ne ameninta principil romanr, decd nu vom educe pe print, inapol, et
ne vor pustii prin sable si foc. cBa Mircea urmarind pe Radu, a intrat in
Ora si ridica castele, si Alexandru domnul Moldovet sta deja in eastre.
Batori cu OM insistenta lor nu voi sa amid. d'aceste, d'aceea malcon-
tentir se adunara la Iernut, far Secuit la Tergul Muresulur, si deciserk sit re-
curga la mijlocirea lur Mircea pe Tanga POrta, rugandu-1 a espedia cererile
lor acolo si a starui ca propunerile de tribut ale lur Ferdinand sa nu se pri-
mesca. Deck puternicul imperatcliceat elva primi de la Ferdinand tribu-
tul, atuncl acesta ne va ucide pe toti. V. doe. XXXIV. Batori speriat de
aceste miscall convoca staturile in dieta ordinary la Turda pentru 13 Tun.
Inainte de deschiderea dieter chiema la sine in Ghierla pe instigatoril aduna-
rilor, Anton Chendi si Patochr, si ce el flier nu spera, el si venira. El Mau a-
pel la simtul for de patriotism ; der it respunsera ca ei n'ad facut nimic alt-
ceva decal doriad sa-si apere interesele periclitate si-I promisera di vor lua
parte la dieta si nu se vor opune intereselor patrieT si regelut. Intr'aceste soli
si Dobo en o suits de 700 calareci si 800 pedestri, care mergead la Turda.
Acolo pleca si Batori cu 700 si Francisc Chendi eu 200 calaretl, Tar cei-Paltlf
magnate cu cete mat malt sad mat Win numerase, in cat adunarea avea a-
parinta unet diete de resbel.
Totusi dieta se deschihe Ears sgomot. fntre articulii adusi vedetn, ca exprima
regelur multumirea pentru ingrijirea parintesca ce le a probat-o prin tratni-
terea comisaruluT Balasa si ambasedel la POria. In inprejurarl grave cele fret
natiunT Fe vor ridica la ordinal voivodulul conform obiceturilor stravechl.
&Ha si Serbii, cart si-au perdut averile prin cuceririle Turcilor, se aseza
in comunele Cristur si Eor, care apartin domeniului Ciceiului. Jacob Focal se
tramite deputat la Majestatea sa. De asemene voivorlir sa tramita legatiuni la
domniT rotnanT. VetiT doe. XXXV. Supunerea capilor r6scOler in dieta de la
Turda era numaT aparenta, cacti in curend rescOla isbucni in Ungaria, unde
se intorsese Petrovier din Polonia, si tramisese scrisort la parta, ca sa dea
ordin domnilor romani sa intre in Ardeal in ajutorul but Patochi si Chendi,
Tar beglerbegil din lingerie si jur sa intre en el pe valea Murkului in Ar-
deal, unde castrele de la Iernut astepted cu nedumerire sosirea but (1). Der
Sultanul fiind ocupat cu resbelul cu Persil, nu'l putu tramite alte ajutOre, de-
cat numat vorbe si incurajarr, si prin urmare ori cat de favorabila 'I fu incer-
carea, totusr in cele din urma fu invins si constrans sa fuga Tarasi in Polonia.
In Ardeal insa voivogiT convocara o dieta inarmatb. la SighisOra si plecara de
aci cu ostirea intrega contra rebelilor din castrele de la Iernut. Voivoqil vo-

(1) Mihail Horvath, Magazin de documente din Bruxela II, p. 10.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALI A. 847

lad sg suprime r6scola frog vArsare de shnge, le acordarg un armistiti0 de

15 Bile. Inainte de a se termina negocialiunile de pare cu rebelil, irrup pe ne-
asteptate la 21 Septembre Moldovenil de 2 pArti in terg : o parte in scaunul
Mental% ai cea-l'altg sub comanda boerulul IOn Motoc in districtul Bistritel (1).
El pretindeti restaurarea printuluT in domnie, amenin thndcu sabie ci loc.
Prima colOnel inainta pang la Nitsaud, ai ape! ambele Ohl se Interserg acasli
:Ise de lute precum ai intraserg. VecIT doe. XXXVI. Ast-fel se nimicirg si ul-
timele sperante ale resculatilor, si castrele Secuilor si depuserg la Tergul Mu-
resuluT jurgmentul de fidelitate eittrA Ferdinand.
OrT ai cat de mare fu succesul voivodilor asupra resculatilor, el totusT nu cu-
tezad sg se folosescg de represalil ca sg nu a.princIA focal din no0 ; decl cu
consimtementul regal convocarg dieta ordinary pentru 25 Ianuaritt 1554 la Ter-
gul Muresulul. Dieta se deschise in cliva fixate; ast-fel aceeaaT localitate, care
nu cu mull Limp inainte era focarul rebeliunel, era acum chemat, sg pre-
pare sagetile contra acelul-a. Inainte de tote dill% mesagiul regal, care 'I
invite la o intelegere ai lucrare comung. ET primirg cu mare multumire acea
admonit,iune parintescA, ai cu deosebire in acel limp, cand erad de tote phr-
tile inconjurati de ducmanil numelul crestin, ai promiserg ci se vor liniati, si
vor implini tot-d'auna cu credinte si santenie acele-aT. Decg insi s'ar nasce
intre ei Ore-care disensiunT pe fatg, atuncl voivocliT au puterea de a infrana
ai pedepsi pe turburatorl. Se interzise de a ma! trAmite tine -va soli! in Odle
vecine, cu esceptiune numal acelor Seen!, diror-a Muntenii sa4 Moldovenil
le all tngnat vitele salt oile ; der ai aceatia pot tramite soliT numal cu permi-
siunea voivoclilor (2). Trgmiterea de solil la porta se ineredinta eselyiv mi-
me voivoclilor.
Se decise urmArirea si pedepsirea talharilor ; acei, earl au furat obTecte
de o valore mat mica ca 1 fl., sA. nu fie pedepsitT en inorte; de asemene copil maT
mid de 16 anT, earl ad comis furturi, ss nu fie omorhtl, ci WO cu nuele. De
asemene sg se procedg ai in districtul FAggrasuluT. In Iantiarig 1554 sosirg de
data. doua legatiuni la Porte. Ion Weg tramis de voivoqI in numele Ardea-
luluT, ai un polon cu 2 ungurI tramial de Isabela si Petrovid. Primal propu-
nea Targai, ai stgruTa pentru acceptarea tributulul din partea WI Ferdinand,
Tar eel din urmh cereil ajutOre pentru restaurarea printuluI in domnie. In
sprijinul for mai sosi la POrtg O. ambasadorul Franciel, care propusese prin-
cipelul de sotie o princess francesA in locul fileeT luT Ferdinand. Nellind Sul-
Ianul in Constantinopole trecurg cu totil in Asia la el.

(1) Cronica Secuilor 15.

(2) Szilagyi op. cit. I pag. 501 :
Ceterum constitutum est per eosdem status et ordines regni, quod nemmni it liberurn
ad vicina regna quemquam vel mittere vel litteras ad principes eorum dare, exceptis tamen
illis, qui per Walachos Moldauienses et Transalpinenses e medic. dominorum Siculorum in
ablacione ovium et pecudum dampna aliqua passi sunt, ita tamen quod tales con ensu
eorundem dominorum Wayvodarum immittere possint .

www.dacoromanica.ro
348 G. MAIOR.

Negociatiunile diplomalice aired atuncY o mare insemnittate putem dice,

a de la ele depindea domnia lul Ferdinand in Ardeal. Dela asasinarea calu-
garuluT, Perta nisi ()data n'a primit tributul dela Ferdinand nereeimoseendu-I
prin acesta dreptul de posesiune, ba on si eand aced tramisii lul propunerT
in privinta acesta, tot-d'auna le rdspunded : sa restitue Ardealul domnului
sett legitim.,
Intr'aceste pan' a sosi respunsurile de Ia Porta agilatiunile in Ardeal ince-
put% din nou. Mircea domnul MuntenieT. in al cdrul devotament Sultanul nu
maT avea incredere, fu detronat sl inlocuit cu Pdtraseu. Alexandra domnul
MoldoveT insa soma pe Chendi la inceputul luT Martie ea: deed vor sa tine ca-
stelele luI : Sant-Iona si Vecea, sa nu se punt& Ia aducerea din noQ pe tron
a printuluI, cad Romanji si Turcil nu vor odihni pan' atunci, pand ce cestiu-
nea nu va fi terminate, si principele rechemat. (l)
Chendi comunica scriserea colegulul sod, sIi Mai apol raport la Viena.
Tot data trarnise si depulati la domnul Moldovel pe Petra Gerendi Anton
Garda si Ambrosie Sabo, in numele tdril i celor 3 nItiuni. Depulatil sosird.
acolo in 19 Martie si cerend audientA li se determine qiva. urmatere. Intr'a-
ceste sosesce si agenlul nemultumitilor acolo, si face domnulul cunoscut, ca
acei-a nu sunt tramisT din partea tdriT, ci numaT din partea voivocilor. In
urma acestora domnul 'I primi in audienta numaT a treia qi. Delegatii comu-
nicara verbal si Wara >gi inscris misiunile lor. Credinta for crestinesed nu
le permite sa se lepede de Ferdinand, si el nu pot pritni pe principe. La au-
dul acestor cuvinte, domnul aprins de manic se interse intealia parte pe
tronul, pe care sedea, Tar delegatil continuard: regd, pe domn sa intervind
pe Tanga Perla, ca sit primesca de la Maiestatea sa tributul ArdealuluT, care
este acum gata sa.-1 tramita. SA caute, dem pew saversi acestea, cat de marl'
servicib face crestindtii,. Dotnnul in urma acestora concedia pe tramisi nu -
maT cu promisiuni generale. Audienta finalit fu in 11 Aprile, la care turd che-
matT numai Garda si Sabo, Tar Gerendi fu retinut la el (2). Cuvintarea lul A-
lexandra la inceput continea aspre imputari asupra menagerel regineT, apol
aminli despre ambasada Jul Ferdinand din Polonia, care ar fi vroit, ca regele
polon sa opreseit pre regina d'a cere ajutere dela Turd. Regele, ce e drept,
convocase ordinele polone. si in presenta for comunica IsabeleT dorin(ele Jul
Ferdinand, indemnandu-o sa ]e primesca. Dar eare din promisiunile sale si be
a inplinit Ferdinand, respunse acesta? Cu tole ca sunt o veduva sirmanit
bunul D-cled nu me va pardsi. Ordene Maiestatea vesIrd orI-si ce, si indatd
o void implini., Dupd ea vorbi printul : e Ve rog pentru Dumneled cel de vietd
ca Maiestatea vestrd sa nu constranga pe mama la asa-ceva , caul mai bine
cersind ne vom cdstiga palnea de tete qilele, de-cat sa ne lasAm pe acera. ,
La auclul acestor-a nicT un om nu era, carol -a sa nu -T fi dal laerdmile.
Si voTcontinua domnul eittrd delegatidicetT, ca ati venit in numele te-
(1) Pray Epist. Proc III pag. 4.
(2) Retinut In captivitate la Alexandra pang la 1555.

www.dacoromanica.ro
 MoNtImENTA COmITIAIAA. $49

ril? Dar cainii vostri de voevocli an tinut ei dieta, cand v'ad tramis nu min-
ciuni la mine? Ea seta tot ce se petrece Ia voi. Ca sa nn va in$elatT In eresli-
natatea mea, in privinta celor ce m'atl rugat, am scris puterniculul Sultan si
pasilor, si maine void $i tramite pe legat cu ele. Vedeti puternicul imperat a
tramis la vol scrisorile lut si ale mele. Cereti de la Bernard Lazar scrisOrea
care am adresat'o catr6 staturi, $i in acea yeti afla modul salvarei v6stre.
Despre tote insa cele ce v6-am is ei vOue, sa dati sema staturilor.
cSi in eine ye mai puteti inerede, cand chiar voivoqii vostri v6 tradeza ?
Apoi seiti voi eA si ei sunt gata sa o ia la sanatOsa? Ganditi-v6 numai la Mar-
lat si Turcudar ce ai Post aceta pe langa voivoqii vostri de acum ? Aduee-
ti-ve arninte in ce mod rusinos au parasit pe Losonti I San ye incredeti in in-
thriturile vOstre? Ei ye asigur, ca daca nu yeti aduce pe print inapol, nici
acele nu ye raman. Apoi gi ce valOre are puterea \rostra pe land a mea,
pe care ati incercat'o deja?,. Vecii doe. XXXVII.
Delegatii Garda si Sabocael Gerendi ramasese acolo in captivilatese In-
torsera acasa, sf amenintarile earl' le aduceau cu sine, ineepeu deja a se rea-
lise. POrta restitui pre Petroviel in posesiunea Lugosultif si Caransebesului, ca
el d'acolo intr'un moment favorabil sa atace Ardealul. Totusi. Sultanul fiend
ocupat cu resbelul persan, nu putu incerca alte tnijlOce mai eficace penlru
restiluirea printului in domnie , decat amenintari continue catre voivoO,
calre staturi si catr6 particulari; in fine tramise inapol pe legatul regind,
tramitend soli la Petrovici, la beclerbegi ci In. domnii roman( ca sa sin gata,
$i daed imprejui arile ar cere, sa restitue si cu armele pe regina pe tronul
tingariei $i al Transilvaniel.
Raporturile tramisilor sositi din tote partite Ia voivo4i, infatosati positia te-
al alai- de amenintatOre, 'neat acestia creclura necesara convocarea dietei
la Tergul Murelulul penlru 12 Mai. Scirile aduse de Sabo $i Garda de la
dotnnul Moldovet erail deopotriva displacule voivoOlor si dietel; der find eon-
['mate de firmanele aduse de Weg, Iratnisul din Constantinopole, decisera
sa espuna regelul pericolele ce ameninta patria, in Vita gravitatea lor.,De a-
ceea IramiserA pe Garda $i Sabo la Viena sa, cera ajutOre urgenle tie sa
ilustreze si oral resullatele misiunel for din Moldova. El mat luara cu sine si
firmanele sosite la Sas,I. Veqi doe. XXXVIII.
Cele-l'alie decisiuni emit mare parte le gislative $i disciplinare. Nirne t-a nu
mai culeze sa faca recurs la voivocji contra sentinti publieale de prelor.,
vice- comile eau comite. Pe teranul ungur sa-1 condamne numai pe basa
marturisirilor a 7 martori ocular(, Tar pe teranul roman, $i pe marlurisirea
a tree martori (I.) pe nobil lardsi numai pe basa marturisirilor a 7 martort;
nobilii insa sa fie citatt inaintea voevodulul. Voevodul a pus sit urmarescl pe
(1) Szilagyi, op. cit. I, pag. 520 : De caetero autem quod nenm rusticorum Hungarorum
per tree duntaxat homines pronunciari possit, nisi vera et cognita fassione septem pro-
horum hominum pronuntiari debeat, et sic puniatur de facto ; Valachus autein triun;
hominum proborum pronuntiatus, puniri debeat,

www.dacoromanica.ro
360 G. MAtoit.
Caspar Chende pentru adepostirea a 2 boleti pribee, dintre care Ina unul a
murit, Tar pe eel alt nu-1 pot presenta. 116ga dee! staturile pe voivogi se no
mai persecute pe Chende, care va depune juramentul, ca acestl boTerl nu mai
ati mimic la el(1).
Voivociii stransere armata desemnata de dietil., in tera Barsei, de unde
forte usor putee observa tote miscarile Moldovenilor. Armata concentrate
statu 3 lunT de clile in castre, der Turcii multumindu-se cu cucerirea unor
castele din Ungaria nu invadara si in Ardeal. Nu incetara insa prin ciausi,
soil si scrisorT de a nutri in Ardelent speranta d'a aduce pe print inapoi ; Pe-
trovici de asemene incuragia pe amiciT seT cu invasinni de Turd, Romani si Po-
lon! Aeeste vest! se innoiad necontenit, cand in regiunile sudice ale Unga-
rieT, cand in regiunile despre Moldova, ast-fel inc&t nu putea fi vorba despre
concediarea trupelor. Intre atarI imprejurari voivocliT intrara in negaciati-
unT cu domnul Muntenie!, sub conditiune ca el se silesca pe boTeriT pribegt
adepostitT in Ardeal, earl unelted de acolo In continut in contra In!, sa pere-
seqca tera, Tar domnul Moldovei d n contra se oblige se. mijlocesca. ca seri-
ind porter se, primesce tributul pentru Ardeal de la Ferdinand; vecIT doe.
XXXIX. Tote aceste n'avura Mc! un resultat practic. Dupe o sedere in cas-
Ire de o potriva superacTesa si costisitere pentru armati si tare de 3 Ion!
de ciile fare, nicT un folos, armata se dimise; der cu tote aste agitatiunile nu
e curmara.
Veracius afirma ca lul kin Sigismund i se oferi o thea de rege din Fran-
cia, Tar IsabeleT un principe frances, pe and Condignac ambasadorul. lul Hen-
ric II al Franciel pe lenge Perta, scrise domnului see, ca in casul de a deveni
tronul Poloniel vacant va fi designat luT Ion Sigismund. Anul 1556 trecu
intre temeri ci sperante, deli Tamil( ceree en o insistenta mar mare restau-
rarea printuldi in domnie.
Pe lenge aceea voivoclil mar adunare ostirea in castrele din tera Bersel,
der in fine o concediare taxa a fi vegut vr'un moldoven see munten. Der ora
fatale, nu era departe. Malvezzi, legatul WI Ferdinand la ports, se interse Inca
in anul 1553 cu nisce preliminaril de _armistitia. In 1554 cand era se se in-
terce cu tributul nu se lntOrse din causa purtarer cele! cu 2 fete a Sultanu-
la In 1555 ins muri si In intocuit de Busbec, care avu de a lupla cu mite
dificultatT din partea luT Condignac, care i paralisa ori-ce incercare. Ast-fel
misiunea sa se inplini numaT pe jumatate. Desi IT succese se induplece pe

(I) Caeterum Dominus Caspar Kende proponit, quod proximis diebus praeteritis, co-
actus erat, pro quibusdam duobus Bojeronibus Transalpinensibus eisdem Dominis Way-
vodis fidejussionem praestare, quorum alterum, quem praesentauerat post discessum clan-
destinum mortem obiisse asserit , alterum adhuc superstitem dicit, verum praesentare
nunt minim posse se affirmat. Supplicant itaque Regnicolae eisdem Dominis Wayvo-
dis, ne, absque ordine Juris, hic Caspar Kende infestetur, imo absoluatur a requisitione
Dominorum Waywodarum, maxime cum hint justum esse agnoscant. Qui, si secus ab-
solvi non possit, paratum se offert Sacramentum in eo praestare, quod nihil rerum om-
pium eorum Begianorum Bojeronum habuerit, nec in praesentiarum habeat,

www.dacoromanica.ro
 1110NtJ ENiA c,omiTIALiA. 351

Sultan a primi tributulprimul tribut primit de la Ferdinand totu1 a'l mat

indupleca la alte concesiunt,'T fu cu neputinta. Pe Tanga aceea timpul armisti-
Vulul espirasi resboTul Sultanulut cu Persil de asetnene se tenni* prin urmare
sultanul putea sA dea acum mat multa atenOune cestiunilor din Ungaria si
Ardeal.
La scirea ca domnit mutant si Petroviet intra. in Ardeal, voivocla adunara
din not castrele In Ora Barter. In curend sosira epistole de la clausal Chivan,
de la domnil roman' si dela Potrovici, earl cu top anuntaa ca inainte de im-
plinirea unet jumatatt de an Ferdinand va inapota Ardealul printulur. Mind-
ca in Novembre espira terminul artnistitiului, domnit roman!, begil sf agit pri-
mirA ordin de a sta Bata, ca pe la finea. luT Novembre sa insole ca in Ardeal
pe principe, care se afla in Zanoc. i i in realitate in Novembre sosi si momen-
tul decisiv, In care Perta incepu sali cell( cu mat mare staruinta, ci cu mat
mull& hotarare Inscaunarea printului. Acdsta forma, obiectul dieter de la
Clus, Onuta la 23 Novembre, la care Wadi pane numal Nobilil si Secuit.
Pe and Ferdinand trimetea In 14 Novembre pe Busbec la Porta ca sA
cera un armistitia nog pe 1 an, spre a se consulta cu regentiT Europe!, Perla
dete ordin pasilor din Rumelia, Buda, Timisera ii celor 2 domni roman! sA
stea gala, ca cu puteri unite sA atace Ardealul si Ungaria; Tar staturilor Ar-
dealulut sl partilor le ordona ca sA nu mat amane readucerea principelui.
Prin firmanul din urma 7 Octombre Sultanul it Terta ea all tnt&rliat a-
tata cu aducerea printuluT, decd vor asculta acum. Si apol ;Ana la sosirea
priniulul sa-sT Mega dintre et un eapitan, care sti asculte; la din contra nu va
remanea din orasele for nici petra pe petit. Indata ce framantarile aceste
luara un caracter serios, Ferdinand tramise pe Ion Pete In Ardel. ca all tins
pe stature in ascultare. VoivogiT convocara spre acest stop pe staturt la adu-
narea ordinary din Targul Muresulut pentru 23 Decembre.
Scrisorile amenintalere ce sosiaa in conlinuu de la party, de la domnit ro-
manT si de la ambasadorul frances, cart tete de o potrivii cerell aducerea
print,ulut, larnurira situa(iunea astfel, ineat representanta Ora nu se mar In
doTaa, de cele ce an de a face, ba voivorlit nici nu venira la diets, ci furl
representati prin an vice-voevod.
Pete citi mesagml regal, care descria lAmurit situati mea : Porta pretinde
Casovia, Oradea GhTula si Ardelul pentru principe, si in cas de refuz, ame-
nintA cu resboia. Espunerea tat Pete fact] mare impresiune asupra staturilor,
dOr cererea tut si a vice-voivodulul ea ca. respingA pretentiunile SultanuluT,
nu afla resunete. Dicta puma) atunci era dispusa la acesta, tend Ferdinand
ar fi in stare sA le dea o deplina garanlie despre aperarea iiSrit Tot ce pu-
4ura el obtine de la staturt , fu promisiunea de a nu chetna inderet pe Petro -
vict pang ce nu se va Interce deputatiunea cu respunsul de la Ferdinand, si
alegerea unel delegatiunt de 4, care sA mere+. la rege cu adresa In cuprin-
sul urmator : Cele doua lucrurt qiceaa in adresa ce stint mat scampe
in viqa : bucuria cea mat mare si frica cea mat mare, le am simOt destul

www.dacoromanica.ro
852 n. MAJOR.

sub guvernul MaiestAtiT Sale. A Post ceva placut pentru not, ca s fim sub un
domn crestin, i sit stain in legaturti, cu imperiul roman. Dar a tot puternicul
Dumnegeti nu vroi ea acesta se fie de durata, cad apropierea, multimea si
puterea dusmanilor, precum si Erica de acela, care s'a liberat de orl-ce grijt
din As a, ne ameninta cu to'A puterea sa. Ne a avisat ca ne va pustii tera
prin sable si foc, vi ne va perde pe noT, pe sotiele, copil i familiele nestre.
Si di el va face acesta, ne incredinteza. acela care a vOut caderea Lipovel
si Timigore1. NoT din cele dou6 lucrurT numaT de unul singur ne rugam : Ma-
iestatea vestrl sl binevoTascl a ne da intr'ajutor atata putere, cata e de
lipsa ca BA ne ap5ram contra luT Soliman, sea sit ne eliberatl de juramentul
depus. Deca primul lucru e cu neputinta, Maiestatea vOstra nu ne va refusa
pe al doIlea, i asteptam respunsul, prin care seu vom castiga, seu necesita-
tea ne va forte.) (1).
Amesurate adresel furl vi decisiunile : pana la reintercerea deputatiuneT
votary radicarea uneT ostirT de 3000 Omeni : alesera pe Melchior Balasa de
capitan al Ora si comandant peste aceste trupe. Capitanil Sasilor si Secuilor
furl pull sub ordinele lul Balasa. Tramisera deputatiuni la Petrovici si la dom-
nil romani sub pretest de a cere eliberarea lui Petra Gerendi, care era retinut
in Moldova, in realitate insa de a deschide calea principelul and va veni.
Ve41 doe. XL. si XL!.
In desert se opuse voivodul Dobo acestor decisiunT, in zadar mai tramise
Ferdinand un al dollea comisar in Ardeal, lucrurile nu le maT putu aduce in
alvia de mai 'nainte.
In 22 Februarie PetrovicT era deja in Ardeal, si de odata cu el intrara si tru-
pele moldovene sub comanda luT Motoc pe la Bistrita, Tar Muntenii sub
Socol prin tera BarseT contra Sasilor. Insa cetatile Deva, Ghierla, Beclean
qi Hust erau in mainile Ferdinandinilor carT nu vroittu BA se supuna la solidi-
tarile lul Balasa. Niel voivodul Dobo nici episcopul Bornemisa nu vroira sl
predea cetatile fall a incerca norocul armelor. P.osi un prim-chtu la Pe-
trovici la indemnul canal -a el impresura Alba Julia si convoca pentru 1 Martie
dicta la Turda, care apoi in 8 Marcie o permuta la Sas-Sebes. SaiT strimtoratl
de dou5 pail de ostirile romane, si amenintati si de Petrovici, se decisera ca
stt se alie4e Tar cu cele-1 alte 2 natiunt Deci tramisera, si ei delegati la dieta
dela Sas-Sebes, ca s espunl conditiunile ader5reT lor : intarirea privilegie-
lor lor, stt nu sl puna garnisone in cetatile lor, si tunurile luT Ferdinand sl
reintina pan5. la alte imprejurarl in manile lor, si sl se accorde amnestia ge-
nerala conditiuni pe earl Petrovici be si accepta. In 12 Martie staturile
jurara credinta tineruluT principe, qi panA, la sosirea aceluT-a incredintara gu-
vernul luT Petrovici. Trimisera deputatiunT la Dobo si la episcop s-i rage,
ca sea sl depuna juramentul de lidelitate catr5 print, sett s. parasescti tera
cu tot ce vor avea.
Dupti. inchiderea dieteT Petrovici incepu cu putere indoitC impresurarea ce-
(1). Forgaci Comentare p. 139.

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMI1IALIA. d53

tailor, der ne avend tunurl, nu putea opera cu succes contra lor ; de acea
tramise pe George MacTucae la Sibiu, ea sa adult cate-va time de ale luT
Ferdinand. Cu aceste asediul mergea maT bine ; deja la inceputul lul Aprile
aqua Alba-Iulia si Gilaul, ei episcopul adunandull tots averea parasi Ar-
dealul. Der intiaceste oetirile romane in num& de 20,000 chinuira mull. pe
Sael, ei sthrsera. jurul GhierleT, pe care o Inpresurah, ei PetrovicI credea, ea
de acum va isbuti si WA. ajutorul Bomanilor. Ca sit afle modul de al scale In
pace din tera, ei tot data de al inloeui prin fiiT patrieT, Petrovict chiema dieta
la Clue pentru 24 Aprilie. Primal obiect al desbaierilor fu concedierea trupelor
romane, earl' deei at intrat in tera din ordinul sultannlui, tofu I causeqa pa-
gube enorme ; staturile reg. der pe loctiitor ca sa tins pentru serviciile sale
numal 500 moldovenT ei 500 munteni, earl sunt mai bine inarmati, Tar pe
eel-halt:I sa-T tramita pe eaten cea mai scurta acasa In local for fie-care
natiune sa in cate 2000 emeni sub acme; vecp dot %LH.
Dupa inchiderea dietei 28 Aprile, oetirile romane ei parasira tera, remit-
nend numal Socol Cu 1000 la Petroviel.
Drapelele Jul Ferdinand maT %Mad numai pe cate-va cettitT din Ardeal
ei Pail ei el nici pe aceste nu le me putea ajutora. Ba nicl nu vroia,
cad 'I interesa mat mull cestiunea imperiuluT roman, dela domnia canal-a
fratele s60 Carol V vroia sa abgica. De acea nicT nu tramise lut Dobo ajut6-
rele, pe care el le implora cu insistenta. Acesta reinnoi si in Ghierla eroismul
desfasurat in Agria, resistand cu energia atacurilor oetirilor romano-arde-
lene, earl eraU impartile in 3 castre : Romanil deosebitt de nobili ei deose-
bitT de Seca La finea luT Mai continua Inca asediul, cand sosi firmanul dela
Sultan, prin care grabi revocarea reginel si fiulul eT. DecT Petrovici ca locti-
ator convoca staturile din castre la sedinta.
Ceea ce de mull doriah ei el, hotarira revocarea regineT ei a fiuluT eT, ei
de aceea ordonara sa se tramita din partea fie -carer natinnT cate 100 calarl,
Tar loctinetorul sit denumesca din fie-care natiune cate 5 barbatI de frunte,
earl sa merga cu calaretil dupa ea.
Deputatiunea pleca in 6 Mu din Clu, si ajunse in 8 August in Leopole (1).
Cucerirea cetatilor Parti ei Ardeal mergea incet : acolo GhTula, Oradea ei
Casovia, iel Ghierla Becleanul ei Deva resistad energic. Alecsandru domnul
MoldoveT Meuse staturilor imputarT, ea nu ei-ah implinit promisiunile date,
ba chiar II banui ea adera Inca la Ferdinand. PetrovicT mat convoca pentru
10 August o dieta partials, la Clue.
.Ne a sup6rat fOrte mull decisera staturile scrisOrea luT Alecsandru
domnul Moldovel, prin care ne imputa ca nu ne am implinit promisiunile
date Sultanuld, ei ne acusa ea aderam si ne plecam la amagirile Nemtilor.
Not de atunel de cand ne am refugiat TarAsT la credinta Maiestatil sale, ne am
supus ei. am Post credincioei, ei nici acum nu este nime Intre noT, care sa fie
'Arta la atari uneltiri, precum scie acesta insuel loctinetorul. Pentru cuce-
(1). Ziegler pag. 77.
Bev. p. I t., Arch, p FA Vol. H. 23

www.dacoromanica.ro
A51 0 MAJOR.

rirea teril sa se chieme la arme pentru 2 lunT de 4ile cate 2000 OmenT din de-
care natiune.
(Cu kite ca. Sultanul a dat ordin ca domnii roman sa treca prin Ardeal
eat ra Ora unguresca, ss se dea for comisarl, earl sal treca fora pagube marl
prin -tera. V41 doe. XLIII.
Caere finea Jul August trecu domnul Moldovel peste Bistrita Tar al Munte-
niel peste Bra lov catra Satu-Mare, unde sa aqtepte sosirea reginel, i sa a-
copere venirea ei in Ardeal. Regina i printul plecara insotitI de 500 calareti
i tot atata clitire polona spre patria, dug un esilia de 6 ant'. Trecend preste
Maramure Stefan Batori, posteriorul rege al Poloniel, 'I primi la frontiers
in fruntea unel delegatiunf aiese. Inpreuna cu regina eras crauif imperialf,
deputatiunea illustra tramisa de paa dela Buda, boieril domnilor romans cu
o suita stralucita. La Deid ii primi Petrovici cu cuvinte caldurose i in
22 Septembre sosira in Clu.
(Va ur ma)
G. Maior.

www.dacoromanica.ro
 MONINZNI'A COMITIALIA. 366

El 0 0 0 Att El i 30 (*).

XXVII.

1551. dee. 31.

(Domnul Moldovel trelmite pe loqofitul mofier sale de la Ciceil la Castaldo).
Stephanus dei gracia vaiuoda, dominus et Heres verus t errg
Moldauiae etc.
Illustris domine et amice nobis syncere grate; officia nostra promptissima cum
summa benemerendi voluntate.
Mittimus ad vos ministrant ac fidum seruitorem nostrum Joannem Wranczany pre-
fectum pertinentiarum nostrarinn Czyczo, ut cum vestra jliastrissima dominacione su-
per quibusdam negotijs nostro nomine commumcare debeat, quemadmodum jilustris-
sima vestra dominacio ex eo intelliget; postulamus itaque amice que nomine nostro
coram protulerit indubitatam fidem illi, eadem ; prebere velit quam in reliquo bene et
filiciter valere desideramus ; datum Soczauiae die Siluestris pape, anno domini 1551.
Adresa : Illustri domino Joanni Baptiste regie maiestati locumtenenti regni Transsyl-
uanie etc. domino et amico nobis sincero grato.
Pe dos : Litterae vaiuodae Moldauiensis.
(Originalul In archive ces. reg. a statulul).

XXVIII.

1552. Jan. 8.
Staturile ardelene trelmit pe solif Moldovenr la Castaldo epre ascultare.
Illustrissime domine, domino nobis obseruandissime; post salutem et obsequiorum
nostrorum commendacionem; reuerendissimus quondam dominus Episcopus Waradien-
sis, ex castris ad Lippam positis expedierat hunc Egregium Franciscum Dobokay erga
Wayuodam Moldauiensem, qui hue vespere appullit. Noluimus nunciata illius jnterim
audire, quoad jllustrissimg dominationis vestrg prius refferret, quem ad ipsam vt
mitteremus opereprecium fore censuimus : rogamus jilustrissimam dommacionem ve-
stram diligenter, ne grauetur eius relate audire, et cito in medium nostri mittere, vt
jntellectis illis rebus, quibus cum jngressus erat, et Tarsus egresses est, mature rebus
illis prouidere possimus. Reliquum est, vt jilustrissimain dominacionem vestram, deus
optimus inaximus, hoc anno nouo, et futures quoque conseruet, prosperet, of secundet
ad vote. Cui nostra obsequia iterum Offerimus; datum ex Zekelwasarhel i die Januaro
anno domini 1552. Vniuersitas dominorum
trium naciouum regm Tran syluaniensis.
Adresa : Illustrissimo domino domino Joanm Baptistg Castaldo Marchiont Cassani,
ac serenissimj principis regis Boheinig locumtenenti generate etc. domino nobis obset-
uandissimo.
Pe contrapaginti : Litere Regnicolarum cum quibus misserunt nuntium ad me qui a
waiuoda Moldauo redijt. Originalul In archive imperials;).
(0 NI vol. I. pag. 204 ci 498.

www.dacoromanica.ro
856 G. MAIOR.

XXIX.

1552. Jan. 9.
Raportul lux Castaldo anti' Ferdinand despre dieta din Tergul Murefului.

Sacratissima catholica regia maiestas domine domine clementissime.

Postridie regnicole ex conuentu reuersi sunt, et articulos inter eos conclusos mihi
presentauerunt, de quibus maiestati vestre exemplum transmitto, in his enim que illis
respondenda erant, eis respondi, prout ex adiuncta copia maiestas vestra cognoscet et
quia mihi opere preeium uidebatur, ut in his que regnicole per ipsos articulos maie-
stati vestrg supplicant, sentenciam meam eidem indicarem, habito in hoc aliquorum
principalium regnicolarum consilio, illis visum est, ut maiestas vestra id concedere et
respondere dignetur, quod in margine ipsonun articulorum annotare fecimus, maiestas
tamen vestra pro sua prudencia et voluntate omnia commutare et disponere potefit,
sed in officijs arcium et ciuitatum prouidendis succurrat maiestati vestre, quod tem-
pore regis Joannis, cum omnes officiales et castellani regnicole essent, omnes etiam
vno tempore a rege defecerunt, et per duodecim annos inobedientes fuerunt, et preter-
ea quod castellani Deue, Wyuar et Varadini pro arcibus restituendis condiciones pe-
tunt et nisi remedium inueniatur, quandocumque mars wayuode successerit, jterum
arces emende erupt.
In hoc regno aliqui sunt principales Bayarones, quorum nomina maiestati vestre
presentibus inclusa transmitto, qui ex Transalpine a Wayuoda, qui plus quam mille
et sexingentos ex ipsis trucidauit, ignobilesque in loco nobilium ponit, expulsi sunt,
isti enim manu armata prouinciam illam aliquando ingredi uoluerunt, sed viuente re-
uerendissimo fratre Georgio, id nunquam permittere uoluit, nunc et id facere cupiunt
et aliquibus ex regnicolis uidetur quod illis auxilium ferre deheremus, aliqui uero con-
trarium senciunt; mihi enim videtur quod donee meliorem nanciscamur occasionem,
nihil innouare debeamus, sed istis bona spe continere.
Oratores Wayuode Moldauiensis eras expediam, et illi pro verbis verba dabo, ac se-
cundum consuetudinem oratores aliquibus muneribus contentos remittam, de ipso ta-
men Moldauo nullo modo est confidendum, nam semper fortiori adherebit, cum nihi-
lominus vxorem manu maiestatis vestre habere cupere ostendat, si de filia aut sorore
alicuius seruitoris sui maiestati vestre succurreret, bene esset eidem satisfacere, ut eo
magis ipsum maiestas vestra ad deuocionem suam obligaret.
Cras hint discedam et Zibinium me recipiam, ut motihus Germanorum comitis Feli-
cis de Arch prouideam, et modum inueniam quomodo in futurum illos ibi pacifice te-
neam, licet maiorem semper conquerendi se causam habuerint ij qui sub Brandaiss
aduenerunt, nam continue diu noctuque in itinere fuerunt, in castrisque seruierunt, et
etiam cum necessitas postulauit peroptime pugnauerunt, nihilominus etiam si illis sti-
pendium per aliquos dies distulerimus huiusmorli sediciones non stint minati; ne mire-
tur igitur maiestas vestra si aliquando alios laudo, alios apud maiestatem vestram
acuso, nam de meritis quorumcumque maiestatem vestram semper cerciorare decreui.
Maiestati vestre in t ommendacionem Bethlemfalehas antea scripsi, hactenus ipsum
ad seruicia maiestatis vestre promptissimum inueni, et quia aliqui ex regnicolis infime
satis condicionis ad maiestatem vestram venient impetraturi aliqua bona, que dicta
Bethlem per regem Joannem data, et istis ablate fuerant, sub pretextu ut isti dicunt,
quod maiestati vestre inseruissent, etiam si res ita se haberet, cum ipse Bethlen sit
homo principalissimus et qui maiestati vestre bene seruire potest, poterit se maiestati
vestra habita racione temporis in hoc negocio resoluere, prout seruicio suo regio con-

www.dacoromanica.ro
 MONIIMENTA COMETIALIA. 357

uenire dnudicauerit; quam dens optimus maximus fehossimam ad vota conseruare ch-
gnetur. Ex Segeswardae nono January 1552.
Diadem maiestatis vestre sacratissime
Hells seruitor
Joannes Baptiste Castaldus.
Adresa Sacratissimg catholicg (sic !) regig Romanorum Hungarig Bohemigque maie-
stati etc. domino domino meo clementissimo.
Pe dos I Castaldus de 9 Januarij ; Responsum 24 Januarij 1552. cum transmissions
articulorum in conuentu Vasarhelensi conclusorum.
La acestea aclusa :
Pe dos : Nomina Valacorum :
Nonima Boyarorum redeuntium ex Transalpina.
Radul-vodtt Badea(??) comis
DrIghicid-spdtar CrAciun pi harnic
Radul logofdt Radul postelnic
Stancid postelnicul Ivan vistier
Stanislad clucernic Neagu postelnic
Tudor vistierul Miana vistier
Socol Stolnicu Badea spittar
Dragomir spdtar Staicu stolnic
(Originalul In archiva imperialit)

XXX.

1552. Rug. 1.
Castaldo cIttre' Maximilian raportextl despre negociafiunile avute cu staturile Arddlului
in privinta insurecfiuner oftirilor.

Serenissime rex, domine domine graciosissime.

Posteaquam per bins nuntios serenitati vestrae scripsi Temesuarij deditionem cum
Losonzy et aliorum omnium morte ac Lippae iacturam ab Aldana tam uiliter et pro-
ditorie factam, tractatum est inter nos quid agendum sit, sed nulla penitus conclusio
reperitur, nisi quod omnes ad solam fugam cogitant, et uniuersum regnum iam in illa
est, nec sciunt quo fugiant, aut quis terminus fugae sit futurus, ipsumque vuiuodam
audio iam premisisse quadringentos equites ad quamdam eius munitissimam arcem,
quo se tutius recipere possit, asserens cum maiestate sua conuentionem babere se non
claudendi in ciuitates nec in alia loca munita, sed solummodo in campo manendi au-
preliandi si conuenientes uires habebit; sic quoque omnes alij facere-cogitant, quaerent
tes se destitutos, quia uident gentes istas iam fame perire, et per vias miserabiliter
cadere absque inditio nec spe alicuius subsidij, medij enim mensis solutio quam po-
stremo habuerunt consumpta est, et paruulum fuit remedium tante eorum necessitati.
Cataphracti autem cum adhuc per decem milliaria a nobis distent eorum capitaneum
ad me pro solutione misserunt, a quo uix impetrare potui, ut duos mille floreno more
solito emendicatos pro subsidio acciperet, quibus habitis nuntiauit illos uix pro vnius noc-
tis impensa sufficere et dubitare quod gentes ulterius progredi nolent, ni prius integre
persoluantur, ex alia parte iam auditur Turcas arcem Lippae festinanter reaptare, in
qua tot bombardas et alia multa reperierunt ut facillime possint eam in pristino tatu
reducere, et nescio cogitare quo diabolic spiritu inductus Aldana tantum et tanti mo-
menti errorem patrare potuerit ; super haec audio in Solimos nisi decem mdites

www.dacoromanica.ro
358 G. MAWR.
spanos et totidem aydones reliquisse, vnde ualde dubito ne illa quoque ammissa sit,
quod si est potius sperari posset celum corpore nostro mortali ascendere quam illam
recuperare, taliter est enim et in tali loco sita, ut alas habere opporteat si expugnari
debeat, tamen posteaquam Lippa dirnissa tam uituperose fuit, possumus et peiora ere-
dere, missi ad explorandum ueritatem, ordinauique quod si duhium meurn falsum est
omnia tententur ut alij quindecim aut uiginti milites intromittantur, donee si Deus nobis
auxiliari uoluerit, maiori subsidio reffici possint.
Nobiles isti omnes quamuis pauci que nobiscum erant, et sic alij, sub diversis excu-
sationibus modum abeundi quaerunt, et libere concludunt, quod ni adueniat quam ci-
tissimum et non exiguum subsidium, non solum de Regno isto actum erit, sed gentes
iste omnes maiestatis vestrae trucidabuntur aut prius fame peribunt, quid hoc sit, se-
renitas vestra consideret, quia quo ad me nescio quid amplius dicam nec faciam, et si
presens malum me vrget, peius futurum terret, ad quod nullum quasi uideo remedium,
nisi quod deus miraculose afferre potest, hostibus mentem adimendo, ne sciant tanta
occasione vti.
Permulta in consilio tentaui et proposui, sed denique nullam bonam conclusionem
reportare potui, vndique enim insurgunt infinite difficultates, quae omnia consilia obru-
unt, et concludunt regnicole quod posteaquam duo tante importantia loca, quae erant
propugnacula et scuta siue porte utriusque regni Hungariae scilicet et Transiluaniae,
taliter amissa siue derelicta sunt, non est ulterius sperandum in defensione, quia re-
liqua eorum comparatione nihil sunt, et omnia penitus in manibus hostium remanent,
sperare autem in subsidio maiestatis vestrae vanum esse dicunt, posteaquam in tot
mensibus et tantis periculis nihil aliud quam uerba dedit; nec quicquid ad hec et alia
eis respondere scio prodest, quia in desperatione iam sunt, rogaui instantissime ut
tantum auxilij et fauoris mihi_ prebere uelint, ut cum gentibus maiestatis vestre con-
fligere possint, sed ad hoc rident, proponentes exemplum conflictus Carzianer, qui cum
multo maiores copias istis haheret, profligatus tamen fuit a 5angiaco, qui ne sextam quidem
partem habebat exercitus Hamet Passe, qui centum hominum millia habet, ultra Tran-
salpini et Moldaui gentes que omnes a tribus partibus contra nos ueniunt, taliter quod
breui modum neque locum nos saluandi non habebimus, pro firmo tenentes quod trans-
itus Tisse prohihebitur et forsan adhuc prohibitus sit ita, quod subsidium aduenire non
poterit; rogaui saltem uictualia quihus gentes iste in aliquo loco substineri, et expectare
auxilium queant, siue ueniat uel non. offerens cautione illa satisfaciendi, respondent
quod possent promittere, et etiam incipere, sed quamprimum hostes aduentarent neque
uictualia, neque rustici neque currus reperirentur, et sic in manus ipsorum redigeremur
multo peioribus conditionihus quam Losanzio contigerit, si peius esse potest; denique
uideo quod aliquo die a vaiuoda. regnicolis et omnibus derelictus remanebo, solum
istis difficultatibus quae in dies augentur assotiatus, nec modum habeho standi neque
recedendi, et ut omnia uno modo rnelius in perditionem ruant potuit fortuna petunias
Cassouienses impedire ad quas aecipiendas missus fuerat frater wayuodae, sed mani-
bus uacuis redijt, quia requirebantur meliores cautiones, potuissent cum illis saltem
per aliquot dies gentes intertenere, quae sicut in isto puncto nuntiatur, denuo incipiunt
tumultuarj, quod deus auertat, nam si hoc sequitur duhito quod (pin) in paucis diebus
nemo illorum neque nostri uitius remanehit. In ciuitates se claudere recusant ex de-
fectu uictus et quia adhuc non sunt munini finitae.
Quomodocunque sit supplico serenitatem vestram, ut sincere me monere dignetur
quidnam nobis sperandum sit de subsidio tam gentium quam pecuniarum et quam re-
solutionem mandat, ut capiamus in extremis angustijs istis, quamuis duhito quod (quilt)
neque responsum tempestiue adesse poterit tamen dens mirabilia facere potest, in quo
vno spes nostra remanet, posteaquam cum iactura Lippe, non solum mihi sed vaiuode,
regnicolis et omnibus alijs penitus decidit.

www.dacoromanica.ro
 MONUMFNTA COMITIALIA 369

Nescio quid ulterius (beam, nisi quod uideo deum forsan propter peccata nostra re-
bus Turcarum adeo fauere ut sint in tanta prosperitate quantum no tre in ru na, quod
maius esse non potest. ipsum autem omnipotentem rogo ut serenitati vestrae quicquid
cupit concedat, mihi uero saltem hoc ut preliando mori possim; ex Vallendorf die prima
Augusti 1552.
Serenitatis vestrae fidelis seruitor
Joannes Baptista Castaldus.
(Oliginalul in archiva imperiall din Viena).

XXX.

1552. sept. 17.

Rapartul luT Petru Haller elltyll Costa ldo despre negoeiatittnile avute cu saline
ronulno-turce.

Spectabiles et magnifiej dominj dominj graciosissimi, post seruicij mei commenda-

Conem ; ego, cum hesterna die ad uesperam, una cum Egregio Gabriele Tholmach, ad
possessionem Talmacz accessissem, statim aduenit et Kynan Begh, una cum vayvodg
Transalpinensis aulico, Joanne Pythar. Vbi cum intellexissem per internuncium, Joan-
nem Pythar, ex domino suo habere in commissione, ut me conueniat prius, quam ego
cum Thurca conuenirem, ordine dato collocutus sum cum Joanne Pythar, qui retulit,
dorninum suum monere, ne Themesuarum repetatur, nunquam emm Thurcas hoc con-
cessuros, sed si postuletur, ut sub judice teneatur, sicut oppidum Barylla, id forsitan
concessuros, regnoque commoclius fore, quam ut sub Zanghyaco, uel Beglerbegio sit.
Lyppa tamen, si bonis precibus postuletur, pos et forsitan impetrarj. His uerbis cum
Joanne Pythar habitis, ad hospicium Kynan begh. ambo accessimus, salute data et ac-
cepta, cur Haly Chauz, non aduenisset, quesiuj, cum eum ad hteras saluj conductus
venturum credidissemus, eo quod ad ipsorum nunciata, nos ex uoluntate regnicolarum
quedam conferre haberemus, ipse, Kynan, respondit, Haly Chauzum, ad Kynien usque
uenisse, et ad uadum uenturum, ac monehat, ut illuc una venirem, cum me 'Hue prop-
ter aduersam ualetudinem ire non posse excusarem, hortabar, ut uideret, cogitaret u -
que ad auroram, gi Haly Chauz hue adducj posset Atque ita ex ho pic o, mecum ac
cepto Joanne Pythar, ut aliqua clarius ex eo intelligerem, in plateam prodij, interea
Kynan ad meum uenit hospicium, mecum loqui incipiens, rogabat, ut ipsi manifesta-
rem, quid cum eo tractare haberem, uereretur mini Haly Chauzum non acce surum;
huic ego respondj : ipsum hene nouisse,..quod ipsi primj mencionem feeerint pacifica-
tionis et tributi Imperatorj pendendi, vayuodam quoque nuncias e, regno plcem fore,
si, tributum Imperatorj pendatur, siue regnum pro domino haheret, quern uellet. Ideo,
regnicole, per me intelligere uolunt, quae sit uoluntas Imperatori , et si ipsi haberent
potestatem de pace et trib Ito tractandj atque determinandj. Se, inquit ille de hac re
cum Haly contulisse, ac ipse retulisset, se nullam habere pote tatem de hac re aul a
liqua tractanda uel concludenda, sed hoc suadere, ut tributum ad portam Imperator s
mittatur, et per oratores, regni necessitates coram jinperatore offerantur; Lyppa, et
partes inter Maros et Tyssam iacentes, per humiles prece pos ent impetrarj, ut rosti-
tuantur, Scd Themesuarum ex manibus Thurcas nunquam emi suros; Sed us cond -
cionibus, ut a Germanis absistatur, et vaijuoda ex Hungaris electus pro domino ha-
heatur. Ad hec respondj, vajiuodam Transalpinensem nunciasse, regnum haheret pro
domino. quern uellet, clummodo tributum jmperatori pendatur, Imperatorem peramu
postulaturum, que equa sunt et fidei nostre non contraria. Rex Ferdinandu cum
intelligeret ilium Joannis regis non posse regnum defendere ob ctatem, ipsum cum

www.dacoromanica.ro
360 G. MAJOR.

regnum in suam accepit tutelam, ei suam desponsando filiam, tanquam filium ample-
xus est. Nos per Thesaurarium, quem jmperator nobis prefixerat, ut ei obedijemus
persuasos, in fidelitatem regis Fernandj descendisse. Eius exercitus nunc castra et ci-
uitates in sua potentate tenere. Ideo et fidem nostram non patj ut nunc a fidelitate
regis defidamus. Quod autem filius regis Joannis in regnum introduceretur, id fieri
non posse, quia in manibus regis Ferdinandj esset. Credinnus autem cum adoleuerit,
regnum hoc, regem, ipsi resignaturum, atque coheredem penes ceteros suos liberos, in
alijs suis prouincijs facturum. Ille respondit, jmperatorem nunquam hoc passurum, ut
in fidelitate regis Ferdinandi simus, ipsumque tributo solo pendendo, jure suo. quod
ad regnum haberet, privaremus. Delude addidit, se intellexisse nouiter literas a porta
Imperatoria allatas que ad Halij Chauzum forsitan peruenerunt, se ad eum iturum,
ut uoluntatem jmperatoris dare intelligat, conaturum quoque ut halij una ascendat.
Ego hortabar ut persuaderet Halij Chauzum, hue ut ueniret, quo ex ipsis uoluntate
jmperatoris intellecta, regnicolis omnia dare possim indicare. Sic hoc mane, ille de7
scenclit ad uadum, secum assumpto Gabriele Tholmacz, et in locum suum Joanne Pp-
thar hic relicto.
Fundamentum eorum hoc est, ut Germani ex regno amoueantur et oratores cum
tributo ad portam mittantur, egoque de mea sentencia desistere uoluj, uereor, nos non
multa cum istis determinaturos, preterquam, quod Cesar quid uelit, intelligemus. Quid
deinceps tractahitur, magnificentiis vestris statim scribam, Easdem felicissimas ualere
precor. Ex Tholmacz die 17. Septembris 1552.
Petrus Haller Magister ciuium.
Adresa : Spectabilibus et mngnificis dominis dominis Joanni Buptiste Castaldo, mar-
chioni Cassanij. sacrg regie Maiestatis etc.bellico locumtenentj no Andree de Bathor comitj
comitatuum Zathmar et Zabolcz etc. vaijvodg Transsyluanensi et Siculorum comitj
dominis graciosissimis.
Cito cito cito citissime.
(Originalul In archiva Statulul din Viena).

XXXII.

1552. Sept. 21.

Raportul conyregatiunif ca,strense de la Sas -sebeq clitrIl Pdrtd, in care espune causele, din
care s'a intors aura Ferdinand, 0 prolate tributul.
Excellentissime princeps ac potentissime et inuictissime imperator et domine domine no-
bis clementissime, fidelium seruitiorum nostrorum in gratiam potentissime maiestatis ve-
strae humilem commendationem. Superioribus diebus Mirche vaiuoda Transalpinus
sepe et seas et maiestatis vestre potentissime literas ad nos misit, quibus assecurauit
nos maiestatem vestram potentissimam in suam gratiam recipere paratam esse si nos
solitum censum maiestati vestre solueremus, nos igitur intellecta dementia maiestatis
vestre potentissime deo maximo gratias egimus rogauimusque deum omnipotentem ut
maiestatem vestram potentissimam pro hac sua in nos benignitate non solum longa
uita donet, uerum etiam omnem suum conatum prosperet et gloriam nominis sui au-
geat, et supra alios omnes clariorem insignioremque efficiat; jtaque postquarn ab ipso
vaiuoda Mirche clementem voluntatem maiestatis vestre potentissimae erga nos cog-
nouissemus, misseramus hominem nostrum ad seruitorem maiestatis vestrae potentis-
simae All Chiauz uti cum eo loqueretur nostramque in gratis maiestatis vestre poten-
tissime fidutiam declararet; cum igitur homo noster cum ipso All Chiauz fuisset, que-
rebat ab eo quidnam maiestas vestra potentissima a nobis fieri cuperet, responderat
Ali Chiauz uoluntatem maiestatis vestre potentissime bane esse, ut solitum censum ei

www.dacoromanica.ro
 MO N UMENTA COMITt A LIA. 361

solueremus et Hungarum inter nos vaiuodam eligeremus ac Alemanos ex hoc regna

dimitteremus, maiestas autem vestra potentissima recordari potest in omnibus sues
litteris et per nuntios quoque suos firmiter semper mandasse ut Fratrem Georgium
monacum post maiestatem uestram potentissimam in hoc regno audiremus, eaque fa-
ceremus quae nobis ille diceret, additis etiam minus si secus faceremus; Hague. cum
Frater Georgius effecisset ut filia Ferdinandi regis filio Joannis regis desponsaretur
et per hanc desponsationem rex ipse Ferdmandus filium regis ioannis tamquam fi-
hum in tutelam suam recepisset idem Frater Georgius nos quoque unacum film regis,
cui obligati eramus, in tutelam regis Ferdinandi dederat, et idem Frater Georgius exer-
citum quoque regis in hoc regnum induxerat, propterea nec fides nostra Christiana,
nec honor noster admittit ut nos a Christianis penitus seiungamus tamen cum tanta
sit dementia maiestatis vestrae potentissime ut Mani non solum regna et prouincie
eiusdem, sed etiam totus mundus admiretur, suplicamus maiestati vestre potentissime
domino nostro clementissimo dignetur nos in suam priorem graham recipere ac ea
omnia quae regina cum filio suo, ac Frater Georgius et Petrus Petrouich possederunt
nobis clementer remittere, ut deinceps quoque in maiestatis vestrae potentissime con -
quiescere possemus, nos uero solitum nostrum censum, quemadmodum antes sic etiam
deinceps annuatim maiestati vestre potentissime fideliter soluere parati sumus, vaiuo-
dam quoque Hungarum inter nos eligere et tenere parati, postea uero quam do gratis
maiestatis vestrae potentissimae certiores facti fuerimus, curaturi sumus ut alemani
quoque de hoc regno exeant, et quamuis ex toto corde cupiamus ut deus optimus maxi-
mus in longs secula maiestatem vestram potentissimam conseruet sanam. tamen cum
deus ita omnes homines ab initio creauerit, ut omnibus sit semel moriendum, supli-
camus maiestati vestre potentissime ut ita clementer nunc nohiscum agere, et ita ne-
gotium nostrum confirmare dignetur ut etiam si more maiestatem ye tram potentissi-
mam, quod deus ipse auertat, contigerit, etiam post ohidum suum in no tra libertate
nos uiuere et eius erga nos clementiam laudare possimus, deus optimus maximus
maiestatem vestram potentissimam sanam et incolumem conseruet; ex eastris ad Zas-
sebes positis 21. die Septembris anno domini 1552.
Eiusdem maiestatis vestre inuictissime
fideles
vniuersitas trium nationum
regni Transiluanie.
Pe dos : Copia literarum per Transiluanos Turcarum imperatori scriptarum.
(0 copie contimporang. In archiva StatuluT din Viena).

xxxra.
1552. oct. 2.
Castaldo raportezit la Ferdinand despre disposifiunea staturilor fri disolvarea castrelor.
Sacratissima catholica Regia maiestas, domine dementissime.
Si maiestati vestre omnes mee litterae peruenerunt, nuntijque quibus oretenus ea quo
contigerunt eidem indicaham appulerunt, quicquic hic successit et succedit male las
vestra satis intellexerit et uiderit, imo et id quod in futurum succedere posset con i_
derauerit, inter cetera autem cum (gentes regni istius ex propria con litione et natura
mutahilissimae sint et rerum nouarum auidae, tempore pads nedum bell' nune quod
se infestatos undique vident a Turcis, Transalpinis et Moldauis et in proprij domihus
a defensoribus offensi) qui ex pura necessitate aliud facere nequeunt, considerate po-
test (quo animo se reperiant et si hucusque in officio retenti stint, resque integre per-

www.dacoromanica.ro
362 G. MAJOR

manserunt, fuit potius ex uoluntate diuina et quodammodo miraculose Train aliter,

sed sicut omnia ad finem deuenire solent, sic et ista ad extremum properant, ne vi-
derer regnicolarum quietem detrectare, qui si se Turcae dant earn hahere sperant, dixi
contentari dummodo eorum pax neutram de duobus causaret : primo totalem eorum
occasum et ruinam et regni deinde damnum ac dedecus maiestatis vestre cum inter-
nicione gentium istarum quae cum uenerint, et tamdiu, tantisque cum incomodis et
periculis pro eorum defensione ac beneficio manserint ingratum et iniustum esset et
nunc ab ipsis derelinqui; responderunt eos pro posse numquam maiestati vestrae si-
biquemenc ipsis defecturos, sed eorum imposibilitatem) esse in causa, et sic res trac-
tari incepta et (missi mille ducati aurei ex pecunijs maiestatis vestrae et non regni-
colarum ad Ha ly Chiauss pro Rustano Passa ut daret operam quod imperator Turca-
rum tributo solito pro regno isto contentaretur, nec illud amplius inquietaret Lippamque,
at alia loca occupata restitueret, quod hic teneretur vaiuoda Hungarus et maiestas ve-
stra pro principe) de quo ipse se impedire non haheret dummodo (trihutum haheat,
cogitabam autem interea ipsos quietos tractatus talis resolutionein aut conclusionem
expectaturos fore sed nuper deliherauerunt nolle amplius in camps manere, quod ut
dissuaderem omnia possibilia tentaui anteponendo manifestam eorum nostri et regni
ruinam, disseruiciurn dei et maiestatis vestrae et denique omnia alia quae adduci po-
tuerunt, subiungendo pro eorum beneficio et defensione iam continuis mensihus tanto
cum maiestatis vestre dispendio et militun incommoditate hic mansi mansurusque adhuc
eram si vellent et e conuerso si ipsi in campo amplius contra hostes durare nollent,
net ego amplius hic remansurus sum et si eos piget onus istud ukerius tollerare; mihi
multo magis molestum est, id eis dare conclusio, fuit eos omnia ista perpendisse sed
eorum vires unacum meis tales non esse ut jmperatori Turcarum resistere valeant et
quod ex disturhijs et damnis anni preteriti et presentis adeo exhausti et fatigati sunt
ut impossibile sit amplius resistere posse ; a qua opinione nulls demum rationihus
ne minimum quidem amouere potui; hij autem fuere nohiles et Siculj quihus uelint
nolintne Saxones adherere cogentur, quamuis omnium constantissimi ad quod tanto
facilius et ipsi condescendent cum uideant nos modum milites ulterius intertenendj
non hahere ahsque maxima regionis ruina, summa autem est nolle amplius has gen-
tes in regno) quod quamuis aliter esset, uideo uoluntatem (imo deliberationem mili-
tum omnium ab hoc esse alienissimam omnesque eorum capitanei modum recedendj)
querunt, qui sub una et qui sub alia causa, et quamuis (cum ipsis iam omni arte ac
industria ut detineam utar et usus sim) precipue ostendendo id qod forsan uerissimum
est (nullum tutum habere possum et alia multa quae longum esset enarrare, tamen
nihil proficit quin propriae saluti omnes intenti ad discessum tantummodo continue
cogitent, quamuis autem et ipsi remanere et quieti esse contentarentur ego quod peius
est ignoro quomodo eos ulterius alere posse in aliquo loco munito me cum illis pono
sicuti maiestas vestra precipit, unde victum habehimus ahsque pecunijs in hieme et
sub dio quis prohihehit hostibus ne ilium nobis impediant nos circundent ac fame
conficiant ubicunque erimus siue in campo siue in aliqr a aree nullus est locus ad nos
capiendum aptus nisi Zibinium, sed deficiente pecunia eadem victus) difficultas e-
mergit, ciues autem illi (sicut video nos non admissuri Bunt) supradictis et alijs de causis
quas prius toties maiestati vestre reiteraui, video ex alia parte (hostes obstinatos circa
Agriam ut et passum ilium nobis praecidant et penitus includant, deliberaui igitur istis
regnicolis proponere quod si passum Deuae et propriam patriam at domos custodire
volunt ego eis duos mine homines relinquam si tamen remanere volent de quo ualde
dubito, et cum reliqua gentiurn parte quamuis manifesto periculo ibo ad aliquod sub-
sidium Agriae ferendum cum intelligentia ducis Mauritij) quia si ab utraque parte
hostes urgebimus (forsan non expectahunt et si expectahunt confligere possemus, in
peiorem enim statum quam nunc simus cadere vix possumus, quia gentes istae omnes

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIAI IA. 363
absque praetio ammittentur, hic remanebunt aliquae ciuitates et arces quas ipsi in uo-
lent defendere poterunt quamuis singulis horis et momentis et obijciant quod cum nos
ea quae munitissima erant deseruerimus et amiserimis nesciunt quomodQ ipsi tenere
possint ea quae longe sunt infirmiora, quibus replico quod Agrienses quia VOJTA III tam
debilj loco se tenuerunt ac tenent) cum multis alijs rationibus que utinam adinittantur
et prosint, denique res in eo constitute sunt termino ut (velim nolimue coactus ero
a meis, a regnicolis et a Turcis fingere velle uersus aliquam partem mouere et fortu-
nam tali modo tentare cui det deus exitiim iustae maiestatis vestrae causal pro Chri-
stianorum salute conuenientem), ex Castris apud Zassebes constitutis die secunda oc-
tobris 1552. (Opinio communis nostra esset quod si non potest alia uia dux Mauritius
Agriam pergere, fingat tantummodo velle Strigonium ire) quia in sua faoultate est
quandocunque uoluerit (in Insulam se recipere et iam Turcae credunt eius exercitum
talem esse at ad ammissa recuparanda sufficiat ; nobiles isti iam equitaturi aunt ut
campum deserant et cortsequenter illi qui Nue stint passum ilium relinquent, ad quam
Cassum Passa cum quatuormille equitibus et aliquibus peditibus appropinquat ego
pro posse laboro omnes possibiles prouisiones facere sed amicos et inimicos aequali-
ter contrarios habeo.
Fidelis seruitor
Joannes Baptista Castaldus.
Adresa : Sacratissimae Catolicae regiae maiestati Romanorum Hungariae Bohemi-
aeque etc. domino domino meo clementissimo.
Pe dos : Castaldus 2 Octobris. Responsum 18 octohr. 1552.
Notk : Cele fntre parentese ( ) sunt scrise cu semne secrete.
(Originalul in archiva imperial& din Viena).

XXXIV.

1553. Jul. 3.
Rapdrtele eosite la Ferdinand din eastrele de la Radnoth fi dieta de la
Tergul Marginal.

Comunitas nohilium Siculorum regni Transsiluanie scripsit literas ad Mirchiem uaiuo-

dam Ualachie, que satis difuse erant, sed hec paucha infrascripta excepi, quia totam
copiam habere non potuerim. Quas literas Mirchul misit ce ari Turcorum uidelicet.
Casa uero quod maiestas sua caesarea tam ingens trihutum a rege Ferdinando uellet
posse capere, contendat magnificentia vestra in rationem rerum nostrarum. upde in
toto mundo maiestatis sue nomini gloria in aeuum extollatur, imo potius mittat homi-
nem suum et iuheat uniuersas res nostras et fidelium suorum mancipiorum diferre.
condonet modo maiestas sua caesarea nobis uitam nostram ut posimus eius maiestalj
semper fideliter seruire, 'lain si recipiet tributum a rege Ferdinando nos omnes tru-
cidabimur per eum etc. datum in opido Cecheluasar ultima iunij 1653,
Fuerunt et alie litere diuerse simul cum literis regine Yzahelle eiusque nuncio quas
non potui comode habere seu Legere omnes ad cesarem Turcorum et ad Rustanum
Bassam.
Ex quibus uix potui istam infrascriptam clausulam et nomina suhscriptorum tran-
scribere uidelicet : maiestas uestra sciat a dolo Germanicho ac helemanica (adecii ale-

www.dacoromanica.ro
364 G. MAIGG.
manica) fraude, superbissimaque nequitia permanere nullo modo poterimus etc. datum
in castro Radnolt feria secunda proxima post festum uisitationis Marie 1553.
Antonius de Kend
Francisus Pathochy-
Wolffang Bornomizza
Christoff Dagmassy- (adeca. Hagymdsi)
Pe dos : quedem extracta ex literis Transiluaniensium.
(0 copie contimporanl gresitl, In archive imperiall din Viena).

XXXV.

1553. jai. 13.

.Atticulir dieter dela Turda.
Articuli regnicolarum trium nationum regni Transsilvanien-
sis in Comiciis profesto beatae Margarethae virginis Thorde
celebratis anno domini 1553 aediti.
In primis : Quod Maiestas regia dominus noster clementissimus fratres et nuncios
nostros, quos proximis istis diebus ad maiestatem suam miseramus, henigna et clemente
relacione remiserit, nostrasque supplicationes in omnibus clementer exaudire dignata
fuerit, perpetuis seruiciis nostris inseruire curabimus. Quanta autem cura, solicitudine,
vigiliis, laborihus, tanquam pius at clementissimus princeps saluti et conseruacioni
nostre consulat, licet ex dictis et relationibus nostrorum fratrum abundesatis intelle-
xerimus : verum cum postea magnificus dominus Joannes Balassa de Gyarmath cum
litteris credencie nomine maiestatis suae ad nos venisset, propensam voluntatem et
paternum animum maiestatis suae erga nos vberius cognouimus. Declarauit enim idem
dominus Joannes Balassa quo pacto maiestas sua dies noctesque omnibus modis, viis
et rationibus incumbat, non sumptibus nee laboribus aut fatigijs vIlis parcens, mit-
tendo eciam nunc oratores suos praecipuos ad portam imperatoris Turcarum, vt nihil
ad conseruacionem nostram que pertinere videntur intentatum relinquat : pro qua
pietate et curls paternis, voluntatemque erga nos pientissimam, licet nos ad respon-
dendum simus insufficientes, Deum tamen optimum, maximum precamur, vt pro istis
diuinis et sanctissimis maiestatis sue curis et laborihus pro voto satis facere dignetur.
Quod ad nos attinet, hanc majestatis sue erga nos henignitatem et propensam volun-
tatem rani fidelitatis ohsequio perpetuo inseruire studebimus, majestatique sue, do-
mino nostro clementissimo supplicamus, vt susceptos lahores pro nostra conseruacione,
imo salute tocius reipublicae christianae eciam deinceps summa cure et vigiliis, prout
hactenus maiestatem suam fecisse non dubitamus, prosequi et continuare ad optatum-
que finem perducere dignetur
Constat autem majestati sue annis superioribus quantis calamitatibus et periculis hec
misera nostra patria affects et quantis fortunae procellis jactata vndique fuerit, Te-
meswarinum, Solymos, Lyppa alieque qtiam plurime arces in confinibus vno momento
omnes periere : in hoc regno Transilvanie bona pars Siculie per Thurcos abducts et
depopulate est. Sub eodem vero tempore grauissime et continue cominaciones tam de
partihus Lyppe et Temeswar, quam de partibus Moldauie es Transalpinensibus venie-
bent, terroribusque diuersis animos multoriurt sollicitabant, vt nisi quam primum de
reducendo filio regia Joannis cogitaremus, igne et ferro consummeremur. Interim et
Myrche Wayvoda cum copijs Thurcicis in Transsalpinam intrauit, expulsoque Raduly
Wayvoda areas in illo regno at confinibus denuo extruere cepit; Moldauiensis quoque
Alexander Wayvoda in castris consedit at suos omnes arma capere jussit, ex quorum

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALIA. 866

motibus et sepissimis imo continuis terriculamentis eciam tempore Blustrissimi domini

Joannis Baptiste Castaldi, dum adhuc inter nos ageret, compulsi sumus vt domina-
tioni suae illustrissime et domino Wayvodae nostro de indicendo generali conuentu
supplicaremus, vt simul conuenire et de necessitatibus nostris et auertendis hostibus
agere maiestatisque sue supplicare possemus Verum in ejusmodi nostris optatibus et
supplicationibus a domino illustrissimo et Wayvoda nequaquam sumus exauditi, die-
tam enim nullam praeter parcialem nobis fecerunt, vbi de nostris necessitabus et pe-
riculis regni satis abunde agere non potuimus. His itaque supra dictis causes fratres
nostri pro aliqua parte ad oppidum Wassarhely conuenerant. Quod cum magnifico do-
mino Andree de Bathor Wayvode nostro innotuisset et ejusmodi parcialis congregatto
displicuisset, curauit dominatio sua magnifica, vt subito litter's suis mediantibus, ge-
neralis dieta pro festo beate Margarethe virg nis Thordam indiceretur. Quod nostri
fratres vbi intellexissent, in illi privatis conuencionibus fail po tea agere vel conten-
dere voluerunt, sed omnes vna voluntate huic generate congregacioni assentire at se
ipsos accomodare voluerunt. Si igitur maiestas ye tra grauem aliquein animum vel
propter conuencionem istam parcialem vel ob alia aliqua eorum facts aut actions,
quas oh praecedentes causas aut metu futurorum periculorum eg ssent, ergs nostros
fratres haheret : maiestati vestre omnes ordines et status regni hujus Tran duanie
supplicamus, dignetur ipsis clementer condonare. Quam maze tati ve tre ergo ipsos
henignitatem, vnacum nostris fratribus, perpetua fidelitate et efusione sangumis, vita-
que periculo sedulo inseruire studebimus.
Item statum est, vt quemadmodum antea muftis transact's comicijs conclusum fue-
rat, vna quevis nacio hujus regni, Nobiles videlicet Siculi et Saxones parati et instructi
esse debeant : domini vero Wayvode haheant bonos at idoneos exploratores, imminen-
teque hoste et ingruentibus necessitatibus vel capitatim vel per partes juxta tenorem
litterarum Wayvodarum statim insurgere et quo necesse fuerit sine morn ire debeant.
Item visis et intellectis diuersis neces itatibus regni, ut praecipue censum Cae aria
tempestiue ordinare et intromittere possimus, dicam vnius florem de =gulls portis
minus vno denario dare constituimus. Supplicant tamen maie tati sue domini regnicole,
vt cognita miserorum colonorum calamitate et dampnis incredibilibu , que estate su-
periori per continua hella et milites maiestatis regie passi s nt, quinquagesime prae-
sentis solucionem ex singulari pietate clementer ip is condonare dignetur. Non enim
vident quo pacto tantam solucionem vno tempore nisi vltima iactura suorum colonorum
facere possint. Dicam autem praesentem quilibet nobilium de Boni sui ad manu ho-
minis domini Thesaurarii ad festum assumpcionis Marie huc Thordam importare teneatur
Item vt fures, malefactores, incendiarii, venefici et alii pablice pacts et tranquillita-
tis perturbatores, juxta modum tempore reverendissimi fratris Georgij con titutum,
tam inter Nobiles quam in terra Sirulorum et Saxonum, vno et eodem tempore per-
sequantur et vbique legitimo modo puniantur : hoc vero addito, vt si qui ex inuidia
vel odio alium sine culpa reum esse pronunciaverit posteaquam to tzmonio proborum
justus fuisse comprobatui, tales sicuti fures puniantur. Si qui autem furti vmus flo-
real vel reruin tanti valoris conuictus fuerit, verberibus cedatur. Alit vero qui amplius
furantur suspendantur.
In negocio celebracionis judiciorum conclusum est : vt domini Wayvode ambo si-
mul et non diuisim judicia celebrare debeant. Si autem ejusmodi negocia incumbunt
vt personaliter interesse non possint : Vice Wayvode eorum et Magi ter Protonotarius
administracionem legis et judicij continuare debebit.
Termini judiciorum intra annum constituti sunt tre : Primu erit ad octauum diem
post festum sancti Michaelis archa,ngeli. Secundus vero ad festum circumci ions do-
mini. Tercius dies sacri pentecostes. In quibus sangulis termini judicia ip a ad mum
mensem continuare debebunt. ..
Locus vero judiciorum comodus esse videtur Thorde et Wasarhely, ita tamen, vt

www.dacoromanica.ro
366 G. MAWR.
alternatim judicia. fiant et imprimis hic Thorde ad octaum festi beati Michaelis judicia
inchoentur.
Item si qui Nobilium tempore judiciorum in sede Wayuodarum assidere debebunt
prius debent per manna Wayvodarum fidem praestare. Illi vero qui prius in sede co-
mitatus ad faciendam justitiam juramentum praestiterint eadem fide et juramento judi-
care possunt.
Item domini Woyvode in negociis et necessitatihus regni ad utrumque Wayvodarn
Moldauensem videlicet et Transalpinensem nuncios suos mittere debeant.
Item Nobiles et Rassiani, qui per tyranidem turcicam sedihus eorum expulsi sunt
et nunc miseram vitam vna cum conjugihus et liberis ducunt, Majestati regie vnacum
dominis fegnicolis supplicant : ut Majestas sua ex innata sua pietate et erga omnes
oppressos singulari misericordia dignetur miseris istis duos possessionum cultus Kere-
sthur et Ear, prope Zent Margitha ad arcem Chyco pertinentes, et in comitatu Zolnok
interiori habitam, ad inhahitandum eisdem benigne concedere, vt interim donee Deus
optimus misertus nostri fuerit et aliquam liberacionis dederit graciam cum suis con-
jugibus et liberis vtcunque vitam sustentare possint et suo tempore Majestati sue, reg-
noque huic et toti Christianitati inseruire debeant.
Item per nuncios regnicolarum Majestati regie supplicatum est : vt nulls causa, que
in sede Wayodarum vertitur, per modum appellacionis ad Majestatem ejusdem possit
transmitti, nisi in facto honoris et capittis hac in causa, que de jactura ducentorum
florenorum vel amplius vertitur. Ea enim fuit antiqua consuetudo et mos regni patrius.
Item supplicant Majestati regie domini regnicole, vt camerarijs salium demandare
dignetur, vt pro antiquo more regni ad usum domus Nobilium sales quantum necesse
est, sine difficultate dare teneantur.
Nuncius regnicolarum ad Maiestatem regiam per Nobiles delectus est dominus Ja-
cobus Pokay, cui pro expensis dominus Thesaurarius de praesente contribucione cen-
tury.' quinquaginta florenos dare dehehit.
Item in precium aliquarum cuparum Stephano Gerendy de diva, praesente floreni
septuaginta nouetn deputati sunt.
iJn esemplar contimporan in archiva Brasovulul, puhlicat in colectiunea lul losif
Trausch : (Artieuli diaetales plerumque originates a statibus et ordinihus Transsilvaniae
conditii. pag. 20, :15).

XXXVI.

1553. sept. 26.

Mate:ill Sas, ju-ble Bi 4triteI raportezti despre invasiunea Moldovenilor.
Egregie domine, domine honorande. Salutem post officiorum nostrorum commenda-
cionem. Literas egregie domina.cionis vestre accepi et intellexi. Idque iuxta petita Eius-
dem scribere possum veracissime. Quod Wayuoda Moldauis nonnullos boyerones et
precipue Johannem Moczok Capitane um, aliosque circiter mille hoinines in partes no-
stras transmiserat, qui feria sexta proxima elapsa (sept. 22.) in alpibus exploratores
nostros partial captivarunt partial vulnerarunt, qui et a manibus eorundem euaserunt
Itberi, nobis referentes nuncium, et in oppidum Radna eodem die attigerunt, ab hint
sabbatho post (sept. 23) duo milliaria progressi dominico die (sept. 24) descenderunt in
planiciem campi ad possessionem quandain Nazod vocatam. Vnde nobis scripserunt, nisi
nosmet filio regis Joannis subjiceremus, vellent sevire ferro et flamma. Ad vesperum
eius diei, nescimus yactura assequi, celeriter retrogressi sunt et feria secunda (sept. 25.)
recta Moldavian sunt ingressi. Hodie Vniuersum populum nostrum in unum coegimus
atque vna cum Egregio Matheo Pesthessi Wayuodarum homine ad nos cum certis mi-

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA E031ITIAT IA. 86;
litibus misso, misimus Radnam versus, ad occludendas vies flloldaviam versus, de il-
lorum certa intencione certi nichil scribere possum, nec quid subsequetur, scio. Interim
me et officia mea vnice commendo, cupioque Eandem Dominationem Vestram bene va-
lere. Datum Bistricie feria tercia antediem Beati Michaelis 1553.
Mathias Zaaz
Judex Cuutatis Bistriciensis mp.
Adresa : Egregio domino Sigismundo Thorda a Gyalt Commissario Regte Maiestatis
in Riuulo dominorum etc, domino obseruando.
(Originalul In Museul national Intre manuscriptele lul Stefan Nagy .

XXXVII.

1554. martin 19stprilie 11.

Raportul solilor trlbnifi in numele (aril la doninul Moldova.

a)
Acta legatorum Regnicolarum TranssYluanie, nempe Egre-
giorum Petri Gerendy ac Anthonij Garda, nec non cir cum-
specti Ambrosy Zabo Segesuariensis, ad Wayuodam Molda-
uiensem missorum Anno 1534.
Cum legati dominorum Regnicolarum Transsiluaniensium die 19. mensis Marcij ad
Moldauiam ad oppidum Hwzt peruenissent, ihique waywodam moldauiensem repe-
rissent, de eorum aduentu atque animo fecerunt waywodam statim cerciorem, qui
renunciauit legatis sequenti die se audientiam daturum, venit autem eodem 'die ad
waywodam ex Transsyluania quidam cum litteris, qui retuht dictos legatos non a regni-
colis, sed a waywodis solummodo Transsyluaniensihus illuc missos esse, quo audit()
waywoda legatos die constituto non audiuit, sed audienciam ad tercium diem distulit
eoque tandem die legaciones eorum exaudiuit.
Primum autem legati dictum waywodam nomine dominorum regnicolarum saluta-
runt, atque eorundem ohsequia illj commendarunt.
Deinde mines legationes ijdem legati, per dominos regnicolas ipsis in cnptis da-
tas, waywode eodetn tenore et ordine narrarunt, cum autem ijdem legati inter nar-
randum ad hec deuenissent, quod nec fides Cristiana regnicolarum, nec juramentum
per eos prestitum a fidelitate maiestatis regte eos discedere paciatur, nec in eorum
potestate sit reductio filij Joannis regis : Wayuoda talihus verb's audit's visus e t con -
turhato esse ammo, et se in suo solio, in quo sedebat, ad attain pattern vend; legates
tamen sermonem continuantihus, actum est tandem apud Wayuodam nomtne regni-
colarum Transsiluaniensium, vt de trihuto ab ei accipiende tam apud passes, quam
in porta Imperatoris Turcarum intercederet, nam et a maiestate tegia concessum es et
eis Imperatori dare tributum, quod quidem quantocius ordinare possent, illico ad por-
tam sue jmperatorie maiestatis mittere paratj essent, non solum autem, hoc i faceret,
Regno Transsiluanie, sed simul et Moldauie seruiret, ac st regno Transsiluanie pax et
tranquillitas esset, tune ipsi quoque waywodg et regno suo Moldauie es et f et quod
mains est, hoc facto, nomen suum inter omnes Christianos glortosum perdicaretur.
Quamuis autem wayuoda, audita excusattone regnicolarum de reducendo film regis
Joannis perturhato fuerit animo, tamen cum postea per legatos nomine regnicolarum
supplicatum illj esset, vt de trihuto apud portam Imperatoris Turcarum intercederet,
respondit ad legatos se nunciata dominorum regnicolarum in omnibus eorum a Hulls

www.dacoromanica.ro
368 G. MAIOR.

intellexisse velleque de hijs omnibus cum suis boeronibus tractare ac sic tandem re-
sponsum dare. Interim autem iussit dittos legatos ad hospicium ire.
b)

Responsio Alexandri Way-uode Moldauiensis Egregio et A-

gilj Antonio Garda ac circumspecto Ambrosio Zabo Segesua-
riensi, ad legacio n es regnicolarum Transsyluaniae facta 1554.
Vndecirna. die mensis Aprilis, wayu-oda moldauiensis volens ad nunciata dominorum
regnicolarum Transsiluaniensium responsum dare, duos legatorum nempe Anthonium
Garda ac circumspectum Ambrosium Zabo ad se venire iussit, Petrum autem Gerendy
in hospicio suo retinuit, prout et Dune expeditis hijs duobus legatis cum responso,
apud se tenet, contra omnia gencium iura, et literas fidej sue reuersales.
Waywoda itaque moldauiensis sermonem suum ad legatos sic est exorsus, vos le-
gatj, qui ad me nomine regnicolarum Transiluaniensium vos venisse dicitis, jntellectis
vestris legacionibus, meminimus vos inter cetera dixisse, quod serenissimus condam
Joannes rex in vita sua, cum rege Ferdinando quosdam mouisset tractatus, sed morte
preuentus id ad finem deducere minime potuisset, quod scilicet ipse Joannes rex du-
rante vita sua tam Hungarie quam Transsiluanie in paciffico dominio esset, eo autem
decedente e vita, postea tam Hugarie quam Transsiluanie regnum ad dictum regem
Ferdinandum jure deuoluj deberent, jta tamen vt sua regia maiestas post obitum dicti
Joannis regis reging Isabel lg dotem suam persolueret, filio autem Regis Joannis aut
ducatum aliquem aut alium locum idoneum daret, atque eius in omnibus curam bo-
nam gereret : sed quis vnquam vestrum vidit hominem, qui habeat vxorem et filios, vt
panent e manihas suorum filiorum extrahat, atque alienis filijs porrigat : vt sui inter-
eant? qui fieri enim potest, Joannem regem absque scitu vestro talia potuisse con-
cludere, nisi id et vobis consencientihus fecisset, quod quidem minime fecit.
Proximis enim hijs temporibus miserat sua maiestas legatos isuos nempe episcopum
Wesprimiensem cum alio nonnullo capitaneo suo ad regem Polonorum rogans vt
apud reginam Isabellam ageret, quo ipsa dotem suam leuaret, atque filium regium in
ducatum ipsi datum introduci permitteret, deinde autem vt ipsa Regina a tantis cursi-
tacionibus, quas vitro citroque ad Passas, Petrum Petrowyth, et portam jmperatoris
Turcarum Moldauiam item Transalpiniam facere solet incessanter, abstineret, nam nisi
tales difficultates et differencie hactenus obstitissent, sperasset sua regia maiestas di-
uina clemencia, hactenus jmperatorem Turcarum eciam Constantinopoli eijcere po-
tuisse; cuius nunciatis rex Polonorum auditis, edicta statim publica congregacione, con-
uocauit omnes Polonie regnicolas, conuocauit eciam reginam viduam matrem scilicet
suam, ac reginam lsabellam vnacum filio regio, atque ipsi Isabelle animum et postu-
lacionem dicti regis Ferdinandj eodem tenore et ordine proposuit, rogauitque vt eas
condiciones acceptaret, ad que Isabella respondit, sene que ad passas, neque ad por-
tam jmperatoris Turcarum aut alio quoquam quenquam missuram, neque tamen dotem
leuare vette, quoniam sua maiestas multa quidem promisit, sed hactenus pauca admo-
dum prestitit. Et si autem (inquit Isabella) misera vidua sim, tamen non diffido, quill
donee vixero deus curam mei sit habiturus; itaque licet vt sua maiestas quicquid ve-
lit, propositum suum libere exequatur. Quo audito statim filius regius coram rege Po-
lonorum astitisset, rogassetque ilium per jmmortalem deum, ne reginam ad talia corn-
pelleret, nam consulcius (inquit) faciendum michi videtur, vt nos ostiatim mendicando
sustentemus, quam talibus postulacionibus consentiremus ; auditis talibus verbis filij
regis, plurimj ex dominis atque regnicolis Polonie super eum plorarunt.
Et quia dicitis vos legatj nomine omnium regnicolarum Transsyluaniensium ad me
missos venisse, peso, illi canes vestri viaywode quocies ad ista nugamenta, que michi

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITIALIA. 389

refertis, publicam fecerunt congregacionem? nonne sciunt me in omnibus regnis homi-

nes, weos habere michique multos oculos et aures esse, quibus omma video et in-
telfigo.
Sed tamen, quemadmodum nomine regnicolarum me rogastis, vt de tributo accipiendo
tam apud passes quam in porta jmperatoris Turcarum itgerem, hoe nomine iam ad
omnes partes quo necessitas postulat, literas scripsi, eras autem deo volente hominem
meum expediarn ad portam jmperatoris; juro enim ad fidem meam, jure mea et sancta
Euangelia. me vestram ac tocius Christianitatis salutem et conseruacionem perinde ac
me ipsius exoptare, ita tamen si mandate potentissimi jmperatoris Turcarum atque meam
commonicionem acceperitis, jd quod iam ex aliquot literis jmperatoris, quas adiunctis
eciam meis literis ad vos misi, facile cognoscere, cognitaque voluntate eiusdem jmpe-
ratoris, salutis et conseruacionis vestre bonam viam inuenire potuissetis, sed scimus
literas illas regnicolis non ease redditas. Dicatis igitur Bernaldo Lazar, Francisco Ber-
nald et Ladislao Keomen, vt has literas quorsum fecerint, perquirant, jam jam enim
cum omni mea expedicione in Transsiluaniam monebo, strictam ab eis superinde
exacturus racionem : vos autem legatos commonere, vt hec omnia regnicolis ordine
referatis, alioqui enim sciatis vos manum meam non euasuros.
Quiz enim est vobis adiutorium et refugium, in quo confidere possitis, sed moderni
waywode vestri vos omnes seduxerunt, nonne vidistis aliquocies iam expedicionem et
auxilium regis Ferdinandj, an nescitis waywodis vestris sufferatos esse currus, diducto-
que temone ad fines Transsiluanie stare, vt si que hostilitates ad regnum jrruerint,
relicto Regno discedant. Scitis me tempore obsidionis Arcis Themesuar, inter vos fu-
isse, tune videre potuistis vires Turcarum, et jnconstanciam Christianorum, cum enim
Ahmat Passe arcem Themesuar obsideret, illi strenuo, et inter omnes excellentissimo
militj Stephano Lossonchy jure jurando omnes dominj, proceres et status Christiani-
tatis fidem dederant, illi sese in auxilium Rums, insurexeratis quidem magna vi et
cram ego quoque inter vos, sed nihil ad effectum duxistis, quomodo autem Lossonchy
cum alijs jnnumeris militum millibus perierit, bene vidistis; itaque si vos both essetis
Christiani, flectis genibus Deum incessanter oraretis, vt vos e menu paganorum libe-
raret, sed non tam both estis, vt ista faceretis, jmo ne cogitaretis quidem sed istis
meris figmentis et nugamentis fidem adhibuistis. Meministis enim ipsi reginam Isabel-
lam, postquam e Transsyluania discessit, ad menus regis Ferdinandj tam regnum
Transsyluanie quam Hungarie integrum dedisse, qui tamen tueri atque defendere non
potuit, nam jmperator Turcarum sub hoc tempore, circiter centum et quinquaginta
arces et castella in suam redegit dicionem.
Vos quidem confiditis in munitissimis arcibus atque fortalicijs vestns, sed dico vobis,
quod nisi filium Joannis regis reduxeritis, atque ilium pro vestro domino habueritis
neque arces, neque fortalicia aut possessiones vel domos villas habebitis. Nam impe-
rator jure jurando jurauit, quod eciam si totum regnum Transsyluanie in cinerem con-
uertj oporteat, tarrien non desinit, donee filium Joannis regis introducat ; itaque vos
ipsi communj ratione considerate potestis, mqius esse nunc vobis cum integri estis,
filium regium introclucere, cum eoque saki manere quam vnacum vxonbus filijsque ve-
stris charissimis perire, et in captiuitatem redigi.
Nunquid animaduertitis reges Francie, Anglie, Polonie potentissimos esse, jtem ter-
ram Moldauiensem et Transalpinensem, omnes tamen tnbutum dant jmperaton atque
ad illius natum omnia facere aunt paratj, de quibus quidem hberum est cuique in di-
cionem jmperatoris absque vllo impedimento ire et redire.
Quem autem vos esse existimatis, quod mandatum jmperatoris accipere nolitis, scio
ettenim quod contra me solum whil sibs; nam si in memoriam vestram duxentis,
bone meminisse p3testis, quomodo Stephano Maylath, et Valentino Tortik supenonbus
minis, cum Moldauis, qui ad Transsyluaniam jrruerant, et penes Feoldwar menus con-
Bev. p. Al, Arch, ft .81/., Vol. a 24

www.dacoromanica.ro
M G. MAWR,
seruissent, quo pacto res cesserit, ipsi adfuistis, per moldauos enim erant fusi, et in
hoc regnum cum amplis spolijs erant Moldaui reuersi. .. ..
Aut quem putatis vos esse Stephanum Doho et Franciscum Kendy contra May lath
et Valentinum Torok ; scripserant isti nuper ad regem, vt in Transsyluaniam in auxi-
lium quatuor milia militum grauis armature mitteret, quos licet rex ordinauerat, cum
tamen illis solucionem dare 'non posset, illj omnes iterum sunt dispersi ; vos autem
huic hahetis fidem, et ab eo aliquorl expectatis auxilium, qui ne tam exiguis quidem
gentibus vllam solucionem facere potuerit.
Nunciauit michi Franciscus Kendy, meum animum intellexisse, quod regnum Trans-
syluanie jnvadere velim, se meam expedicionem in campo laciori ex.pectare velle, di-
catis itaque, et ipsi Kendy et regnicolis, quod iam iam me apparaho cum omnibus
meis gentibus atque breui mouebo, non quidem nocte more furis jrruam, sed die cum
timpanis, bombardis, et alijs bellicis instrumentis ; scio autem laciorem campum in
Transiluania nusquam esse, quam circa Brassouiam, vbi breui videho an sit me ex-
pectaturus, imo si illic non offendero, volo illius personam tam in campis vhique quam
eciam in municionibus perquirere.
Si autem vos verbis et municionibus meis obtemperaueritis, juro ad animam meam,
ad Deum uerum, jura mea, et sancta Euangelia, vobis nullum fore jmpedimentum, sed
eligant regnicole, ex seipsis sex personas, jdoneas, mittantque ad me, ego filium Joan-
nis Regis perquiram et ad illorum manus dabo, vt illj in regnum introducant, sicque
ilium pro vestro domino habete et tributum Cesari reddite, ipse autem filius Joannis
regis, et regina Isabella, ac Petrowiih vobis juramentum prestahunt, sese de hoc nun-
quam recordaturos, quod vos ilium e regno ablegassetis, non vos enim sed Frater Ge-
orgius in causa fait.
Quod si vos mandatum jmperatoris Turcarum atque meam hanc commonicionem
non curaueritis, sencietis absque dubio breuj hostes jnnumerabiles ab omnibus parti-
bus, nimirum, expedicionem regis Polonie, me vnacum omnibus awls gentibus et reg-
nicolis, viritim ita quod nolim vnum qui arma capere potest, in regno relinquere, me-
cum erunt duo Zanchyakij Turce ac Tartari capitatim, Waywodam Transalpinensem
(sic) viritim et cum eo tres Zanchiakos Turcas; Mehmet Passam Boznensem cum maximo
exercitu Boznensi, Kazzon Passam cum suis omnibus copijs, bombardis et alijs bel-
licis apparatibus; Petrum Petrowith cum Lwgassiensihus et Kararisebessiensibus, qui
decem tantum aut duodecim milia hominum faciant.
Item Passa Budensis expedicionem ad Hungarian mouehit, Agriamque obsidebit.
Videte igitur et considerate bene, an l os tantos hostes innumerabiles, ab omnibus
partibus jn vos jnruentes expectaturi sitis, hos enim hostes omnes breuj sencietis. Scia-
tis autem certo Turcarum jinperatorem firmissime jurasse, se de re no Transsiluanie
a rege Ferdinando numquam tributum accipere velle, eciam si possihile esset eum in-
gens Auri Thesaurum daturum.
Pe do.3 : a 19 Martij sequentibus diebus gesta apud Moldauum Anno 155k.
(0 copie contimporanit in archiva statulul din Viena)i

XXXVIII.

1354, mai. 14.

Propunerile Safilor cdtrg Ferdinand in privinia dieter de la Torgut MurXfulur fi a seri-
eorilor sosite de la Portd.
`Serenissime princeps et domine domine uobis clementissime, post nostra fidelia ser-
uicia commendacionem; significamus vestrae serenissimae maiestatj quod jam jn pro-
ximjs comicijs Vassarhelijensibus per magnificos dominos waijuodas fideles eiusdem

www.dacoromanica.ro
 MONUMENTA COMITt ALIA . 371
vestrae serenissimae maiestatis ex voluntate eiusdem vestrae serenissimae maiestatis
indictas (sic) contigit jnterim quod nunctius quidam (quern dudum regnicoh fideles
eiusdem vestrae serenissimae maiestatis ad jmperatorem Turcarum tanquam oratorem)
missus fuerat, venisset ad nos, qui nobis adduxerat literas binas, erant vne Mere
translate ex alijs videlicet Turcicis jn latinam, quare nos quamprimum illas accepissemus
literas, mox fidelibus et magnificis waijwodis jllas porreximus, qui a nobis hoc grato
acceperunt, quas quidem literas nunc per postam tue serenissime maiestatj ducendas
decreuerunt, nos quoque penes eas mittere ad eandem vestram serenissimam maiesta-
tern curauimus, quas quidem ducturus est ad vestram serenissimam maiestatem qui et
adduxerat e Turcia literas jmperatoris. Si igitur et jn posterum plures nobis adducte
fuerint litere per aliquos siue vnde locorum, nos tanquam fideles vestrae seremssimae
maiestatis ad menus vestrae serenissimae maiestatis peruenire curabimus, datum ex
oppido vestrae serenissimae maiestatis Zekelwassarhel secunda die Pentecostes Anno
domini 1554. (majus 14. 1664),
Ejusdem vestrae serenissimae maiestatis
Cristofferus Ly-szth
ac vniuersitas Saxonum regni
Transsiluaniensis
Pe dos : Christophorus Lysth ac vniuersitas Saxonum regni Transsyluanig de die
14 maij anno 1554.
Adresa : Serenissimo principi et domino domino Ferdinando dei gracia Romanorum
Hungarie, Bohemie regi domino nobis clementissimo as naturali graciosissimo.
(Originalul In archive statului din Viena ,

XXXIX.
1554. Aug. 25.
Ferdinand cittrtt voivolit ArdelutuI aprob ca staturile Ardaulur eel fnchee pace
cu Muntenia.
Waiuodis Transsyluaniensibus.
Ferdinandus etc.
Magnifice fideles nobis dilectj; redditg sunt nobis literae ves rae ad diem dectmam
presentis datae et cognouimus inde quid vobis vaiuoda Transalpinensis nuper rescrip-
serit ac per hominem vestrum nunciauerit, nempe quod firmam et candidam amicitiam
vobiscum constituere cupiat, atque si vinculum fidej vestrae habeat perfectum, se ef-
fecturum vt princeps Turcarum censum pro Transsyluania nostro nomine acceptet,
effecturumque praeterea vt intra vaiuodam Moldauiensem et regnicola isto fideles no-
stros pax firma fiat ac Petrus Gerendj , dimittatur quae nobis sane admodum grata
acciderunt ad eaque vobis benign respondemus, quod si dictus vaiuoda Transalpinen-
sis etiamnum eius fuerit animi , vt vobiscum firmam pacem et amicitiam con tituat
et voluerit sere ad obseruandam earn firmiter per literas ac iureiurando obligare, pla-
cere nobis quod ea de re cum ipso concludatis, jn qua conclusione vobis ilia maxima
cura esse debet, ut literis obligatorijs super huiusmodi pacis et amicitiae tractatu ex-
pediendis duae illae conditiones principem Turcarum ac vaiuodam Moldauiensem con-
cernentes omnino inserantur; veruin si concordia ac amicitia sub praetactis conditioni-
bus obtineri non posset, nisi vicissim et vos sponderitis, quod nec Radulum nec alms
Boyerones Transalpinenses in partibus regni nostri Transsyluanie ferre tenere et fouere
velitis, nobis equidem non displicet, imo volumus, nisi vobis propter causes nobis non
coritas alias videretur, quod ad hoc quoque vos obstringatis ipsiusque aduersarms et

www.dacoromanica.ro
$72 G. MA/Olt.
inimicos Boiarones primo quoque tempore ad spectabilem ac magnificum Andream de
Bather in Hungariam expediatis et nohis opinionem ac consilium vestrum exponatis,
quomodo in partibus illis Hungariae interteneri possint , ut et illi necessaria alimenta
habere queant et nos nimijs sumptibus non grauemur.
Caeterum si vaiuodae Transalpinensis ac Moldauiensis nec non Kazzon Passa et
Petrus Petrowyth coniunctis copijs (sicutj vobis a primate regni Transalpinensis secreto
significatum esse scribitis) regnum nostrum Transsyluaniae inuadere conarentur, non
dubitamus quin vos una cum illis copijs quas sub ductu vestro habetis, et quas a
praefato Bathory transmissas iam ad vos pervenisse, vel iam in via existere arbitra-
mur et cum gentihus regni ingruente vi hostilj leuandis, Deo bene iuuante impetum et
conatus illorum fortiter repressuri sitis.
Quod si autem nec Transsyluaniam nec alios fideles nostros subditos in alijs regni
partibus existentes inuasuri essent, sed expeditionem ad occupanda tantummodo oppida
Lwgos et Karansebes instituerent, nos sane considerato horum temporum statu non
videmus, quomodo illis sub inducijs, aliquid opis et auxilij praestare possimus, maxime
cum etiamnum oratores nostros Constantinop olj habemus et per eos cum principe
Turcarum de ineunda firma pace atque amicitia tractemus, vbi et illud nos mouet quod
praenominati Lugasienses et Karansebenses se adhuc ante firmatas inducias in quibus
nunc stamus, principi Turcarum subiecerint ac tributarios fecerint, et quod princeps
Turcarum illos una cum tributo ad Petrum Petrowyth remiserit; quare si nunc ilios in
nostram tutelam ac protectionem suscipereZ us, jnducias profecto iam violasse videre-
mus, quum tamen easdem firmiter ac san cte obseruare studeamus datum in
arce nostra regia Pragae die 25. Augustj 1654.
Pe margine : fait expedita per secretarium Hungaricum.
(Conceptul In archiva imperial& din Vienal.

XL.

1555. dee. 28.

Decieiuttile dieter dela Tergul Secuilor.
Articuli
Dominorum Regnicolarum Trium Nationum Regni Transsilua-
niensis in Generali eorum Congregatione 23 die Decembris
Ann o Domini 1656 in oppido Szekely-Visarhely ex mandato Sa-
crae Regiae Maiestatis Romanorum, Hungariae Bohemiae etc.
Domini ipsorum Clementissimi celebrata, publice editi.
Primo conclusum est per Dominos Regnicolas, ut, ex qualibet natione singulae per-
sonae cum plena informatione ad Maiestatem Regiam, juxta mandatum Maiestatis suae
Sacrae, mittantur.
Item. Ex literis Maiestatis Suae Regiae per magnificum Dominum Joannem Peteo,
ad ipsos Regnicolas datis, voluntatem Imperatoris Turcarum manifeste intelligere, velle
eundem Imperatorem, ut sua Maiestas Sacra Regnum hoc una nobiscum omnibus, ad
manus filii Joannis Regis assignaret ; et. ubi idem in Regnum intrare nollet, nihilo-
minus Maiestas Sua manus sues ex hoc Regno exciperet. Ex quibus causis Regnicolae
nuncios ipsorum ad praefatam Maiestatem Regiam miserunt, qui ipsis a Sua Maje-
state Sacra relationem inferant, quid cum Principibus Christianis de salute et perman-
sione hujus Regni statuerit. Verum, ut no sub hoc tractatu, ab hostibus, quibus un-
dique hoc Regnum circumdatum est, aliquod periculum contingat, sicuti in Hungaria
8 liquoties jam id contigisse manifeste constat, ob hoc Domini Regnicolae unanimi voto

www.dacoromanica.ro
 MONIIMENTA COM1TI ALIA . 373

con stituerunt, pro defensione hujus Regm tna milli& hommum conseruare. Ad quo-
rum solutionem Domini Nobiles de singulis portis, juxta eorum nationem, portatim
obtulerunt contributionem denar. 99. Domini Siculi quintam partem gentium suarum,
Domini vero Saxones uniuersa onere, juxta veterem eorum consuetudinem, cum eisdem
duabus nationibus sufferunt.
Causis igitur praedeclaratis, et pro eliberatione etiam Egregii Petri Gerendi, qui in
servitiis Regiae Maiestatis et Regni apud Waywodam Moldaviencem captivus detinetur,
de cuius seruitiis ne videantur Domini Regnicolae immemores et ingrati ease, coacti
aunt nuncios suos de medio ipsorum ad praefatum Moldauum, nee non et Waywo-
dam Transalpinensem et Petrum Petrovith , cujus consilio et opera idem Petrus
Gerendi tam diuturna in captivitate detentus esse cognoscitur, mittere, et medio nun-
ciorum suorum illos in eo rogare : quod quia sperant Domini Regnicolae, praefatam
Maiestatem Regiam nuncios ipsorum cum clementi et optata relatione ad eosdem re-
missuram, ut, interea quoad iidem nuncii a sua sacra Maiestate reuertantur, res hu-
jus Regni apud Imperatorem Turcarum sedare velint.

(Dupi o copil facutil de George Haner din archiva bisericel evangelice ardelene).

XLI.

1556, Incepatul lul Ianuarie.

Raportul Jul' Francisc Kendy Mgr?' Ferdinand deeps diets din Decembre 1555.
Sacratissima Maiestas et domine domine mihi nipper Clementissime atque gratiosis-
sime

Interim domine Clementissime, cuiusmodi res hic subsecute sint, nempe vicinorum
hostium conatus, Thurcarumque parcium vicinarum depredaciones et rapine, Way* -
darumque Moldauiensis et Transalpinensis permociones et cominaciones atque eciam
incursiones, oratorisque Regis Francie atque ipsius Petri Petrowyth tum admoniciones
cum eciam comminaciones, Regnicolarum inter sese disseciones commocionesque et
diuerse factiones, que quidem Maiestati Vestre Sacratissime pro nostri officii exigentia
et fidelitate habunde, vberrime ac profuse rescripsimus, atque omnet omnium tumul-
tuarios motus tam scilicet maiorum, quam minorum repressimus, aliorum eciam Bellicis
armorumque minis prohibuimus, atque auxilio S. Maiestatis Vestre accedente conde-
scendere pacareque fecimus, pro quibus domine Clementissime non solum ab his fra-
trihus meis regnicolis atque huius nationis mee hominibus, verum eciam vicmorum
Regnorum prefectis et presidibus ac eorum subditis nomen meum male audit atque
tractatur, diris prosequendo conuiciis et execrationibus, qui quidem omnes uno ore in
hoc Regno ac eciam prememoratorum vicinorum Regnorum, futurum Regni extcium,
ruinamque ac des6lationem mihi imputare non cessant, atque occasionem tantorum
futurorum periculorum tam huius quam prememoratorum Regnorum prestare affirmant,
quorumquidem aliquot literas superinde confectas Sacratissime Maiestati Vestre trans-
misi. Nam at in preteritis Comiciis in Wassarhel celebratis hisce (sic) literas magni-
fico &rhino 7oanni Pethew in specie ostendi, easque metro ejusdem Maiestati Vestre
Sacratissime mittendas curaui. Pro quibus domine Clementissime ab orribus his fra-
tribus meis Regnicolis, quos futurum huius Regni exicittm territat, Verbis affieior con-
tumeliosis, a vicinis similiter presidibus Mille minarum generibus sum affectus,

www.dacoromanica.ro
374 G. 1AIOR.

Sed his omnibus refutatis, in hoc totis meis viribus incumbC, quo modo regnum 1-
stud in sacratissime Maiestatis Vestre tamquam principis Christiani Manibus possit
conservari, id vero tam solerti diligentia egi, ut revera quantum in me fuisset, totum
quoque Hungariae Regnum cum ceteris omnibus Regnis Sacre Corone subiectis ac pro-
uinciis manibus Sacratissime Maiestatis Vestre fidelissime assignassem.
Demum tandem cum imperator ipse Thurcarum rebus suis omnibus in Persia con-
fectis rediisset, Waywode 11.1oldauiensis et Transalpinensis una cum ipso Petrowyth et
circumiacentibus vicinis Thurcis bellum moliri ceperant, contra quos nos quoque in
tanta rerum hominumque penuria, interque tot hostium territamenta, una cum domi-
nis Reverendissimo et Collega obstare statueramus, atque his de rebus tractaturi ad
-Zazsebes conueneramus.
Interim accessit rumor, ut helium hostium vicinorum contra hoc regnum collectum
nova Imperatoris Thurcarum suasione ac mandato et conatu esset vetitum et ab in-
cepto prohibitum. Tali siquidem occasione, quod scilicet Maiestas Vestra Sacratissima
cum ipso Imperatore sub certis conditionibus temporalem aliquem haheat induciarum
conclusionem, hocque medio oratorum Sacratissime Maiestatis Vestre.
Huic accessere litere Kywan Chausii oratoris scilicet ipsius Imperatoris, qui cupie-
bat nobiscum personaliter conferre, qui manifeste insinuabat, qualiter oratores Sacra-
tissime Maiestatis Vestre principi suo ad id reuera correspondissent, ut infra sex men -
sium temporis spacium regnum istud unacum ceteris ad id pertinentibus Sacratissima
Maiestas Vestra filio Joannis Regis per omnem occasionem remitteret, atque resigna-
ret .possidendum, ac mantis exinde sues exciperet, idem ex literis quoque vicinorum
Waywodarum utrorumque Regnorum Walachorum ac Petri Petrowyth nobis dabatur
intelligi, que omnia premissa literarum quoque Imperatoris Thurcarum testimonio sic
fore affirmabatur, huic etiasn tristissimarum minarum onera accedehant, quod nisi in-
fra illos sex menses iuxta responsionem oratorum Maiestatis Vestre sacratissime res
pro voto Imperatoris succederet, Regnum extremo periculo atque excidio futurum esset
obnoxium.
Quibus perspectis, atque his rumoribus intellectis Regnicole citra voluntatem meam,
fama tam tristis ubique inter regnicolas sparsim circumferebatur, que nos Eidem Sa-
cratissime Maiestati Vestre profuse ac copiosissime rescripsimus, ac literas tam ipsius
Kywan Chausii, quam aliorum Maiestati Vestre Sacratissime miserimus, prout ad nos
fuere delate, atque cum his exiguam nostri Ingenioli sententiam Maiestati Vestre Sa-
cratissime ex Zazsebes quarto die Augusti Anni superioris rescripseramus.
postea rursus dum magnificus dominus Stephanus Dobo Waywoda me absente cum
domino Reuerendissimo in Gyalw fuisset constitutus, de huius regni condicione et
confidentia in regnicolis hahita, die septimo Septembris satis Clare et habundc, Sacra-
tissime Maiestati Vestre scripserant et quia ad premissa omnia , turn prenimia Maie-
statis Vestre Sacratissime solicitudine et absentia responsum non hahuimus, cumque
omnes oinnium oculos et intenciones ad illorum sex mensium condicionem intentos esse
vidissemus, pari voluntate vnacum dominis Reuerendissimo et Stephan Dobo Collega ac
Administratore Ladislao Was ad Civitatem Coloswar conuenimus tractaturi de his, quo
commodius in conseruacione Regni Sacratissime Maiestati Vestre seruire possemus; multi
turn temporis Regnicolarum Nobilium celebrandorum judiciorum causa eo conuenerant,
qui illica speciales plerosque Nobilium nuncios ad nos eligentes, solicite inquirebant
a nobis, quenam conseruandi Regni via atque modus esset futurus. Interim ibidem et
Siculorum nuncii aduenerunt eadem legatione , cum quibus cuiusmodi tractatum ha-
buerimus, quemue responsum dederimus et qualis in fibs ingenii nostri sentencia fuerit,
simul cum predictis dominis Reuerendissimo et domino Collega ac Administratore ex
Coloswar medio Egregii Nicolai Horwath vigesimo octauo Novembris SacratissimeMa-
iestati Vestre rescripsimus.
Intern, et magnificus dominus Joannes Pethew cum instructione Sacratissime Maie-

www.dacoromanica.ro
 AIONUMOITA COMITIALIA. 175

statis Vestre aduenit, quomodo scilicet pro films temporis et condicione R gin debere-
mus nos accomodare, et quia juxta instructionem Sacratissime Maiestat s Vestre ipsum
magnificum dominum Joannem Pethew ad termrnum futurorum comiciorum ad mandata
Sacratissime Maiestatis Vestre hic Transsiluanie tunc immediate celebrandorum pausare
oportuit, ad earn ipsam instructionem medio literarum nostrarum, jux a no tri inge-
nuoli sentenciam, ex eadem Coloswar unde&ma die Decembris Maiestati Vestre Sacra -
tissime responderamus; dum autem juxta instructionem Sacratissime Maiestatis vestre
Regnicolas ad oppidum Zekelwassarhel ad Comicias (Ric) conuocaremus interim, ac-
cesserunt litere Waywodarum Moldauiensis et Transalpinensis ac psius Petrowyth, pre-
terea et Oratoris Regis Francie plene territamentis ac tristibus minis, quod scilicet junta
responsum oratorum Sacratissime Xaiestatis Vestre Turcarum Imperatori datarum in-
ter ipsum Imperatorem ac Maiestatem Vestram Sacratiss mam pacis Condicio ad effec-
turn non fuisset perductum, ex eoque jam helium undinque apromtuaret (pate : ap-
propinquaret) ad occupandum et deuastandum hoc regnum, et hoc extremum jam Regni
fieret exicium ; qui quidem rumores tametsi videbantur peliculosi, non tamen ab om-
nibus credebantur, sed tantum ad clementem Maiestatis Vestre Sacrati mine curam pro
conseruacione Regni assumptam atque solicitudinem intuebantur.
Sed CILIUM literas Sacratissime Maiestatis Vestre Regnicolis ipsis presentassemus, ill s-
que perlectis et intellectis, atque perfectum exinde sumpsissent documentum, quippe
quod pacis condicio inter Imperatorem Thurcarum ac Maiestatem Vestram Sacratissi-
main secus nullatenus ad effectum posset deuenire, quam restitutione Regni huius ac
aliorum locorum principalum ut Cassowiae, Waradini, Gyule filio Joann s Regis fiende
(sic) immo si eciam ipse filius Joannis Regis Regnum ac alia loca principal a predicts
recipere nollet, nichilominus tam en Maiestas Vestra Sacratissima menus sues ex illis
exciperet, ex quarum quidem literarum Sacratissime Maiestatis Vestre sentenciis omnes
Regnicole adeo fuerant perterriti, atque stupefacti, ut aliud nihil quam in quibus Maie-
stati Vestrae Sacratissimae medio nunciorum suorum supplicauerunt, concludere ci-
uerunt.
Quamquam ego personaliter nunc in medio Regnicolarum in tractatu eorum non in-
terfuerim, dominus tamen Reuerendissimus et Magnificus Dominicus Dobo pre entes
fuerunt, dominus vero Stephanus Dobo College propter aduersam valetudinem suam
eo venire non potuerat, que tamen ibi concluca et acta aunt, medio magnifici domini
Joannis Pethew ex oppido Wassarhel 28. die Decembris omn a habunde profuseque
Maiestati Vestre Sacratissime nunciauimus, pro quibus Maiestas Vestra sacratissima ut
tam ea, que tune per me Maiestati Vestre Sacratissime nunciata sunt, quam moderna
scripta clementissime acceptare dignetur, Maiestatem Vestram Sacratissimam humilime
supplico, quoniam consciencie meae puritas tam dignitati Vestre &crabs me Maie ta-
tis laudabiliorem, quam huic Regno, v'cinorumque premernoratorum ac tocius Reipu-
blice Christiane utiliorem atque conducihiliorem futurum suadet, prout magnificu do-
minus Joannes Pethew Maiestati Vestre Sacratissime habunde retulit, cuius medico Ma-
iestati Vestre Sacratissime omnia nunciauimus, quo ne nunc quoque aliud quam turn
sentire vel possum vel scio, pieterquam quod tune Maie tali Ve tre Sacratissime nun-
ciaui, concepto de.iderio nec noue mutacionis affectu sed future Maie tabs Ve tre Sa-
cratissime atque tocius Reipublice Christiane commodi sen u et intelligenc a factum cen-
sere dignetur.
Igitur Sacratissimam Maiestatem Ve tram tamquam dominum clementissimum hum-
lime suplico , - ut Maiestas Vestra Sacr. pro singulari olita sue Maie tab clemencia
dignetur pro sua singulari prudencia , rerum premissarum periculo as tristi 'masque
raciones et causes clementissime considerare, neque hanc meam sentenciunculam
contra dignitatem Sacratissime Maiestatis Ve tre prolata (sic) ease sed huius nice
deplorate patrie futurae calamitatis euitatione (8k) imputare atque interpretare, in
quibus nullum (sic) resistendi vim nec modum hahui, nec habere po urn , ut con-

www.dacoromanica.ro
376 G. MAIM.
tra tam imrnirtencia et regnum istud gravissime minancia pericula bona consci-
encia potuissem ressistere, immo iterum atque iterum Sacratissimam Maiestatem Ve-
strarn tamquam dominum clementissimum humillime suplico, dignetur me Sacratissima
Maiestas Vestra clementissime expedire, ut in conseruacione miserrimi huius Regni u-
nacum ceteris fratribus meis Regnicolis equalem possim intelligenciam , a quibus do-
mine clementissime nunc quoque sub poena amissionis capitis et bonorum meorum
sum haecersitus , qui optant ut in consilio conseruacionis huius regni unacum ipsis
interesse deberem.
Video namque domine clementissime imminentis periculi magnitudinem, ex quibus
cogor non solum personarum rerumque temporalium qualitatem quantitatemque consi-
derare, verum cum videam in corpore et anima taut= multitudinem periclitari et quod
egregia at omnium nostrum prosapia ac posteritate1 futureque in gentem Dei ac hono-
ris diuini propagandi sunt creati eciam deinceps ad sacrum Dei cultum destinandi, hi
in ethnicam sint conuertendi barbariem, hoc me magnopere movet, quod tanta multi-
tudo contra verum Deum in perpetuam deficiendi sint idolomaniam.
Quia autem domine clementissime arena ad pugnandum defecerunt ac inermes (sic)
sunt reddita, terra vero ad fugiendum et alio nos latitandi gracia conuertendum peni-
tus defecit, quoniam vicina (sic) omnes in Thurcicam defecerunt ditionem.
lgitur domine clementissime Sacratissime Maiestatem Vestram humilime supplico, quam
eciam amore Dei summopere observo, ne in hisce nostris actibus hostra contra Maie-
statem Vestram Sacratissimam intueatur commissa, immo ex sua Maiestatis solita de-
mentia, si quis adhuc modus vel spes sub dicione Christiana huius Regni conservandi
superest, Maiestas Vestra Sacratissima pro sua singulari prudencia clementissime con-
seruare dignetur, in quo conservando nomen Maiestatis Vestre sacratissime non solum
erit permansurum, verum eciam excelsum, gloriosum, meritoque omni laude dignum.
Quoniam Maiestati Vestre Sacratissime, ac omnibus Sacratissime Maiestatis Vestre po-
steris successoribus tam ingentem Sacratissime Maiestatis Vestre erga eos clemenciam
perpetuis serviciis studebunt jugiter promereri, ac eciam in futurum omnem spem fu-
turamque eorum fiduciam in Sacratissima Majestate Vestra, felicissimisque Sacr. Maie-
statis Vestre posteris successoribus fixam semper habebunt; que omnia premissa tam
moderna quam preterita mea scripta, in quantum scilicet tedio Sect. Maiestatis Vestre
cesserunt, mihi clementissime parcere dignetur, nam omnia premissa ex bona sincera-
que sciencia atque intentione Sacr. Maiestati Vestre scripsi, de quibus brevi rursus ad
Sacr. Maiestatem Vestram hominem meum expedire statui.
Rurnores vero domine clementissime in his Regni partibus ad presens hec aunt,
quod Petrowyth cum finitimarum parcium Thurcis hello se parat, similiter et utriusque
Regni Walachi Waywode fere jam sunt in armis, ex quibus plerosque eciam in castra
descendisse intelligimus, quenam sit eorum intencio, volunt intrare Regnum nee ne,
mihi nondum constat, quanto specio a regno distent, si alters die se mouerint, altero
rursus in Regnum pertingere possent; cetera vero, qua in hoc Regno sunt, sequuntur
ex erebris literis dominorum Reverendissimi et Stephani Dobo Waywode College Maie-
stas Vestra Sacratissima clarius, fusiusque cognoscet.
(0 copie contimporanit tramia de Toma Nadasdi in archiva camerel maghiare. Acta
Publ. Fasc. 12 Nr. 12.)

www.dacoromanica.ro
 MONLIMENT COMITIALIA. 377

VII.
11566. apr. 26 -27.
Decisiunile distil de la Clui.
Congregacione par ciali Colosuarini feria tercia post festurn
S. Georgii anno domini 1666 celebrate domini regnjcolae sub-
se quentes articulos concluserunt et ediderunt.
Nos Petrus Petrowyth de Swraklyn- comes, ac infra reditum reginalis Majestatis et
Serenissimi filii sui, tam in hoc regno Transilvanie quam eciam Hungarie Locumte-
nens, memorie commendamus tenore praesencium significantes quibus expedit vniuer-
sis : Quod cum ab initio ingressus nostri in ha regnum Transsilvanie potentissimus
imperator Thurcarum dominos regnicolas Transsilvanienses ad fidelitatem et reductio-
nem dictarum Maiestatuum tam per nuncios, quam eciam litteras sues adhortatus fee-
rit, multa eciam alia necessaria regni incumberent negocia, inter alia Mud quoque non
praetereundum esse videbatur, quod de gentibus Moldauiensibus et Transalpinensibus
ex mandato dicti imperatoris Thurcarum in hoc regno existentibus statuendum esset :
eisdem dominis regnicolis ad festum beati Georgii Martyris huc Colosuarinum parcia-
lem indixeramus congregacionem, ubi propositis per nos eisdem negociis, tandem iidem
domini regnicole exhibuerunt nobis quosdam articulos de nouo formatos, petentes nos
debita cum instancia, ut eosdem ratos, gratos et acceptos habere vellemus, quorum
series sequitur in hunc modum :
Primo : Quod multa et incomparabilia damna a Moldauiensibus et Transalpinensibus
nunc ex mandato potentissimi imperatoris Turcarum in hoc regno existentibus supe-
rioribus temporibus et quottidie inferantur manifestum est omnibus, vnc10 opere pre-
cium esse duximus tot incomoda et damnorum illaciones ex aliquo oportuno remedio
anteuertere, ut possemus in futuro eciam suis Majestatibus inseruire. Ob hoc pettmus
spectabilem et magnificum dominum Locumtenentem Reginalis Maiestatis et serenissimi
filii sui, vt ex Moldauiensibus quingentos, itidem ex Transalpinensibus quingentos, in
toto mile equites bono apparatu et instrumentis bellicis instructos modo eligat, qui
ad seruicia suarum Majestatum in hoc regno sint. Ceteros vero idem dominus I ocum-
tenens remittal ad propria, unde minori dampno regnicolarum proficiscantur, penes
quos mittat dominus Locumtenens homines proprios, qui easdem gentes deducat et
comitentur usque ad confinia regni.
Item ; quia multe reB necessarie regni sent, qui requirunt vt gentes paratos habett-
mus, ob hoc statuimus vt quelibet nacio duo millia hominum bellicis instrumentis ex-
pedita habeat, Nobiles ex parte eorum hujusmodi gentes pro sedecima parte colono-
rum suorum juxta connumeracionem portarum ordinent, cum quibus idem Nobiles per
singula capita adsint. Tales autem Nobiles, qui Magnatibus et quibusuis inseruiunt pro
eorum personis alios substituant. Itidem et domini Siculi pociores et primipuli adsint
absque defectu prescripti bis millenani numeri gencium armis instructi, qui non in
medio dominorum Nobilium aut Saxonum, vti alias facers soliti erant, sed in ipsorum
medio conueniant. Capitanei autem talem curam ad easdem gentes sub ductu suo exi-
stentes gerant, ut citra dampnum aliorum vbique proficiscantur. Si quibus aliqua dampna
intulerint et coram capitaneis injurie fuerint requisiti, tales ad restitucionem datnpnorum
cogent et aliqua animaduersione castigent. Quod si orniserint et dominus Locumtenens
superinde requisitus fuerit, ut velit capitaneos ob eorum injuriam et socordiam juxta
eorum detnerita punire.
Item : domini quoque Saxones duo millia hominum pro eorum parte teneat iustru-

www.dacoromanica.ro
378 G. If ATOR.

men tis bellicis instructa et de ciuitatibus ingenia cum globulis, pulueribus et aliis at-
tinentiis, nec non bombardiis juxta veterem consuetudinem expedient. Et hujusmodi
gentes habeant currus victualibus onustos, quo possint cifra jactarum aliorum vhique
proficisci.
Item : domini Saxones et plurimi eciam ex Nobilibus in proxime superiorihus comi-
ciis Zazsebiensibus conquesti fuerant, quod egregii Paulus et Georgius Razz, nec non
Ladislaus Ewz, qui tempore egressionis dictarum gencium praesentes fuerunt, multa-
rum possessionum colonos pecuniaria solucione pactauerunt. Proinde rogant domini
regnicole, dominus Locumtenens velit speciales homines ordinare, qui resciant supe-
rinde meram veritatem, vbi quis eorum et quantum exegerit, ac tandem cogat illos ad
restitucionem hujusmodi pecuniarum. Preterea animaduertat in eos tali punicione vt
eciam aliis exemplo sint. Item si Transalpinenses siue Moldauienses pecuniam per pac-
tationem exegisse compererint, dominus Locumtenens velit a magnificiis Zokol et Jo-
hanne Mochok racionem exigere de gentihus sub ductu eorum existentibus.
Item : quia multi ex Siculis ad conservacionem gencium in generali congregacione
dominorum regnicolarum pro festo natiuitatis domini nouissime transacto, pro defen-
sione hujus regni ordinatarum ab aliis pecuniam leuasse et eandem non ad solucionem
conuertisse, verum apud se relinquise asseruntur. Ob 'al. id) rogant domini regnicole do-
minion Locumtenentem, mittat in medium Siculorum speciales homines, qui inuestigent
quantum, quis, ubi et a quo exegerit, cogantque eosdem ad dandam superinde racionem
et si quos siniare egisse comperierint, puniat tales juxta demerita ipsorum et cogat
insuper ad restitutionem per ipsos exacte pecunie.
Item : in comiciis parcialihus Thorde pro festo purificacionis beatissime Marie virginis
celebratis constitutum erat, ut exactores d. 8 quos pro expensis nunciorum, qui ad re-
giam Majestatem Rom. ex dicta generali congregacione Wassarheliensi missi fuerant,
ordinaueramus egregiis Nicolao Ombozy et alteri Nicolao Forro racionem dare, a quibus
intelligimus hactenus sibi racionem minime esse datam. Proinde conclusimus vt prae-
fati exactores decimo quinto die a die dataruin praesencium constitucionum nostrarum
computando, eisdem Nicolao Ombozy et alteri Nicolao Forro plenariam atque omni-
modam racionem recidere debeant. Si qui eorum in dauda racione dehitores remanse-
rint, cogantur tales ad satisfactionem per occupacionem bonorum et jurium possessio-
narium siue rerum mobilium ablacionem. Illis autem non existentibus eciam in eorum
personis captiuentur et captiui ad manus domini Locumtenentis assignentur.
Item : exactores eciam d. 99 in eadem congregacione Wassarheliensi ad solucionem
gencium oblatorum referunt multas restancias in aliquorum bonis esse. Propterea sta-
tuimus vt dominus Locumtenens velit literas eisdem exactoribus dare, penes quas va-
leant homines eorum exactionem earundem restanciarum mittere, qui ipsos restancias
per omnia oportuna et consueta remedia exigere possint et valeant.
Item : deliberatum est, vt uniuersi coloni, qui post festum natiuitatis Domini de
terris dominorum suorum ad ciuitates, possessiones, siue ad loca camerarum, siue in
medium dominorum Siculorum gracia commorandi profecti sunt, viggore litterarum do-
mini Locumtenentis sub onere ducentorum florenorum repetantur ab illis, in quorum
dicione recepti fuerint. Qui si remittere noluerint, cum eisdem litteris citentur in prae-
senciam domini Locumtenentis pro reddenda racione, Vbi autem sufficientem racionem
non restitucionis et remissions eorundem colonorum dare non potuerint, conuincantur
in onere solucionis eorundem ducentorum florenorum equaliter domino Locumtenenti
et actori persoluendorum.
Item : quia plurima bona et jura possessionaria, hereditatesque alie sunt in hoc
regno, que alias ad monasteria et ecclesiarum vsum per majores nostros collate fue-
runt, quum autem mandatum extet, vt res semel Deo dicate in prophanos vsus con
verti non debeant, oh hod rogant regnicole dominum Loctuntenentem velit talia bona
et jura possessionaria hereditatesque ad manus fidelium dispensatorum assignare, in-

www.dacoromanica.ro
 MONCIMENTA COM1TIALIA. 879

terim quoad praefate Majestates diuina ope hoc regnum intrauerit et prouentue talium
bonorum reseruent. Super quibus tandem sue Maiestates deltherent, quo in sacros vsus
scholartimque instructionenr conuertantur.
Item : quia multi ex regnicolis ad hanc praesentem parcialem congregacionem non
eo modo et ordine venerunt, quo per dommum Locumtenentem mandatum fuerat,
immo plurimi neque venerunt : quare conclusum est, ut dominus Locumtenens contu-
maciam talium inobediencium digna animaduersione puniat.
Item : in comiciis Zazsebessiensibus constitutum erat, vt alienigem boues et aim pe-
cora ex hoc regno educere ne possint, verum cum hoc in manifestum dampnuin mi-
serorum colonorum vergere palam cognoscatur, statutum est, vt qiuuis boues et alia
pecora, exceptis equis et aliis rebus in articulis Zazsebesiensibus conscriptis, libere pro
se emere et educere possit atque valeat,
Item : plurimi lanii in ciuitatibus esse referuntur, qui non contenti sua arte emp-
cionem bourn negociantur. Oh hoc statutum est, vt uniuersi lanii sua arte contenti
sint, neque negociantibus hujusmodi se immisceant sub poena amissionis talium bourn
ac artis siue opificii sui.
Item : quum dominus Locumtenens postulat a regnicolis vt super juramento ipsorum
in ciuitate Zazsebes ad fidelitatem et obedienciam dictarum Majestatum praescripto litte-
ras testimoniales dare deberent, ob hoc constitutum est, ut Domini Nobiles et Siculi
sub nomine ipsorum hujusmodi litteras conscribere faciant. Domini vero Saxones sub
magistrorum ciuium , judicum regiorum et centum virorum ac totius commumtatis ,
qui coram testimonio venerabilis capituli Albensis jurare debent, exceptis ills, qui jam
ad fidelitatem suarum Majestatum jurauerunt, ac singule ciuitates sub sigillis eorum
autenticis hujusmodi litteras emanari curent.
Item : quia dominus Locumtenens inicio praesentis congregacionis significauit regni-
colis voluntatem potentissimi imperatoris Thurcarum esse, ut quamprimum praefate
Maiestates per nos ad hoc regnum introducentur, preterea quod essent eciam in Hun-
garia nonnulli fratres nostri qui auxilium nostrum poscerent, ne sub nomine et imperio
regis Rom. a nobis rescinderentur et ultimo discrimini obijcerentur, quare rogant reg-
nicole dominum Locumtenentem, vt velit superinde cum iisdem, qui sibi videbuntur,
tractare et concludere, quid de reductione suarum Majestatum ac de fratrum Hungaro-
rum peticione statuendum sit.
Item : omnis necessitas regni postulat, vt sub arcihus Wywar et Bethlen ca.stella
edificentur, unde conclusum est, vt Nobiles in comitatibus Kolos, Dovoka et Zolnok
interiors (sk) juxta connumeracionem dicatarum portarum vniuersos colonos ipsorum
ad constructionem eorundem castellorum leuent, quorum decem habeant, singulum
currum ac ligones, capisteria, terebra et secures aliaque instruments au constructionern
necessaria. Vniuersi insuper Nobiles sint cum gentibus ipsorum in obsidione earundem
areium, quo coloni ipsorum propter praesenciam dominorum suorum moti, minori ne-
gocia ad illud opus perficiendum leuari possint. In primo processu dictorum comi-
tatum edificent castellum sub Wywar. Secundus vero processus sub Bethlen, pro quorum
vsu velit dominus Locumtenens per litteras mandare ciuitatibus, vt de medio eorum
victualia omnis generis ferantur, quorum precium justum persoluetur.
Item multi regnicolarum conqueruntur, artifices in ciuitatibus oppidis, po essioni-
busque degentes omnes res ipsorum dupplo precio diuendere. Cum autem referent do-
mini magistri ciuium, judices et jurati ciuitatum, se justam normam vendicionis qua-
rumlibet return artificibus in scriptis dedisse, illos tamen secundum norm= illam tee
MUM veridere nolle, ob hoc conclusum est, vt idem magistri ciuium, judices et jurati
cives quarumlihet civitatum cogent artifices in medio eorum. residentes res suns juxta
contenta praescripte norme infra id tempus, quo aim comicia, slue generates siue par-
ciales, celebrabuntur, per omnia oportuna remedies et consueta onera diuendere. Ad que
comicia debent idem paria litterarum suarum superinde confectarum exhihere. Que si

www.dacoromanica.ro
380 0. MAIOH.
juxta norma visa fuerit in viribus suis retineantur, alias per public= constitucionem
emendetur.
Vnde nos peticioni annotatorum dominorum regnicolarum Transsiluaniensium favo-
rabiliter inclinati. eosdem articulos praesentibus inseri facientes de verbo ad verbum,
sine diminucione et augmento aliquali, in omnibus punctis, clausulis et continentiis
-acceptandos, approbandos et ratificandos esse duximus, immo acceptamus, approbamus
et ratificamus harum nostrarum vigore et testimonio mediante. Datum in ciuitate Co-
losuar feria secunda post dictum festum beati Georgii Martyris anno domini 1556.
(Un esemplar contimporan In archiva BrasovuluT publicat In colectiunea lul Iosif
Trausch I pag. 91-99).

XLIII.

1556. ang. 10.

Decisiunile dietel de la Clu.
Articuli Dominorum Regnicolarum Trium Nationum Transsil-
vaniae in partiali eorum Congregatione Circa festum Beati
Laurentii Martyris Anno Domini 1556 Colosvari celebrate editi-
Cum Domini Regnicolae intellexerunt voluntatem Domini Locumtenentis et multipli-
ces necessitates Regni, ad hoc singulae Nationes duo Millie hominum, in toto sex Millia,
se ordinaturas obtulerunt. Supplicant tamen Domino Locumtenenti, ut velit sua Spec-
tabilis Magnificentia Curam conscribendorum Militum in se assummere, Ad quorum
solutionem, ad duos menses, Domini Nobiles de medio ipsorum, juxta priorem Connu-
merationem dicatarum Portarum obtulerunt d. 99, quos ad decimum quintum diem
praesentis Festi Laurentii martyris Thordam, ad manus Exactoris administrabunt. In
eo etiam supplicant Domino Locumtenenti, ut non solum infra fios menses, verur
etiam post elapsum eorum, ad expugnationem Arcium Ujwar, Bethlen et Deva, si es-
dem interea non dederentur, aut ad aliquam forensem Expeditionem Regnicolas ne cogat.
Item : conclusum est per eosdem Regnicolas, ut ipsi per singula Capita, una cum
plebe, armis bellicis instructissime esse debeant, prout hoc et praeteritis temporibus,
per eosdem Regnicola, constitutum fuerat, ut, si aliqua vis Hostium (quod Deus auer-
tat) Regno incubuerit, quilibet eorum, citra dilationem, sub ammissione Capitum ac
omnium bonorum, insurgere. et eo, quo Dominus Locumtenens per literas suas man-
daverit, ire possit.
Item. Literas Spectabilis ac magnifici Domini .Alexandri Waywodae Moldaviensis ad
Dominos Regnicolas datas, idem intellexerunt, molesto sane fuerunt (sic) anima. quod
Dominus Waywoda scribat, eosdem Regnicolas promissioni ipsorums per Egregium
Dormys Chawz Potentissimi Imperatoris Turcarum factae non satis fecisse, et Germa-
nicae factioni adhaesisse, quia lidem Domini Regnicolae, ab eo tempore, quo ad fideli-
tatem Suarum Maiestatum recurrerunt, semper fideles et obedientes Suis Maiestatibus
extiterunt, prout et motto cunt, .omniaque servitia promptissimo animo exhiberunt :
quorum omnium, et Dominus Locumtenens manifestus testis esse potest; nec ullum de
medio ipsoruin esse cognoscunt, qui factionem Germanicam foueret; ubi autem Dominus
Locumtenens tales esse comperiret, puniat eos juxta eorum demerita. Ideo supplicant
domini Regnicolae Domino Locumtenenti ut velit ad praefatum Dominum Alexandrum
Waywodam literas suas in earn sententiam dare. ut ne in posterum ipsos, huiusmodi
contumeliosis literis afficiat. Quicunque enlm ex parte Dominorum Regnicolarum ista
Domino Waywodae narauit, non debuisset narrare; id quod Domini etiam quoque reg-
nico]ae superinde literas sups ex consensu Domini Locumtenentis dare voluet,

www.dacoromanica.ro
 PIONUMENTA COMITIALIA. 881

Item : in eo quoque supplicant Domini Regnicolae Domino Locumtenenti, ut captiuos

Fratres eorum liberos dimmittere velit.
Item. Cum Domini Regnicolae intelligunt, Dominos Alexandrtun Moldauiensem et Pe-
trasco Transalpinensem Waywodas, ad servitia praefatarum Maiestatum, juxta manda-
turn Potentissimi Imperatoris Turcarum, gentes eorum per hoc Regnurn educturos vel
emissuros in Hungariam, ob hoc supplicant Domino Locumtenenti, velit eisdem Genti-
bus, fidos Comites itineris ex potioribus Personis dare, qui easdem gentes, per eas
Regni partes educant, ubi minori damno miserorum Colonortun fieri poterit. Caveant
tamen ut ne miseri Coloni pecuniaria, aut alia solutione taxentur, ut in priori egressu
Earundem Gentium, per nonullos factum erat.
Item. Quum multi Siculorum, contra Circatores per Dominum Locumtenentem in me-
dium ipsorum missos. conquerantur, quasi sinistre in officio ipsorum processerint : ob
hoc supplicant Regnicolae Domino Locumtenenti, ut querulanttbus ex parte Circatorum
Judicium impendere velit, et si quos male egisse comperierit, dicta poena, a Jure statu-
enda, puniat.
Item. Domini Saxones, pro se ipsis, et ceterae quoque duae Nationes, pro Eisdem
Dominis Saxonibus supplicant, ne Dominus Locumtenens, Eos majori onere, quam ce-
teras duas Nationes, gravare velit. Et si ad Machines. sub Ujvitr exeuntes, pulueres et
globuli necessarii erunt tam propria, illorum, quam etiam alias expenses, circa ipsas
Machines fienda, ex ista solutione duorum millium hominum defalcare velit.
Item : multi ex Dominis Regnicolis conqueruntur, quod nonulli ex Nuntiis Domini
Locumtenentis, inter Eosdem Regnicolas, huc atque illuc proficiscentes, in Ciuitatibus,
Oppidis et Possessionibus, Magistros ciuium, Judices, et Juratos ad Equum et Curri-
culum, ne non victualia danda cogerent. Ob hoc supplicant Domino Locumtenenti, ut
a modo in posterum hanc consuetudinem cessare facial.
Item : Quum diuersae Querelae deferantur ad Dominos Regnicolas, contra Magistros
Artifices in Ciuitatibus, Oppidis et Possessionibus degentes, quod omnia genera rerun)
venalium, duplo pretio per eos venderentur. Pro eo supplicat Domino Locumtenenti,
velit per Literas sues, magistris Ciuium, Judicibus et Juratis Ciuibus Ciuitatum, Oppi-
dorum et Possessionum, serio committere quo Eosdem Artifices cohortari, ac in ipso-
rum officio conseruare debeant, ut ne illi, res eorum pro lubitu suo, sed justo et con-
digno limitato pretio vendant, et si quis contrarium egisse comperierit, tales, veluti
publici statuti violatores, puniat. Ubi vero Idem punitionem ommitterent, Dominus Lo-
cumtenens in ipsos magistros Ciuium, Judices et Juratos ob contemtum et non execu-
tionem sui mandati digna poena animadvertat.
Item. Statutum est per Dominos Regnicolas, ut equi, calcei, et quaevis res merci-
moniales ex cutibus factae, strata equina, vulgo Nemez, ne Regno educantur, si qui
contrarium facere attentauerint, ubicunque et quicunque talium. res etfequos offendere
poterit, pro se aufferendi liberam habeat potestatis facultatem.
Item. Domini Nobiles Comitatus Hunyadiensis supplicant Domino Locumteneti, ne eos
majori onere, quam reliquos Nobiles, aggravare velit.
Item. Nobiles, qui in Confinibus Arcis Bethlen, Bona et Jura Possessionaria habent,
conqueruntur, quod Gentes. sub eadem Arce existentes, victualia citra pretii solutionem
a miseris Colonis ipsorum aufferrent. Igitur ob hoc supplicant Domino Locumtenenti
Regnicolae, committat per literas suas, Egregio Domino Francisco Pathochy ut cohortet
ipsas Gentes, ne quid Victualium, aut aliarum rerum, a misera Plebe, citra solutionem
auferant.
(Dupa o copie din Archit a unix ersitittff sitsescl .

www.dacoromanica.ro
382 GR. G. TOCILESCU.

DOVE MEMORII INEDITE

ASUPRA

1/IICA.1:111 FiOMINE DE LA 1821

CU

ISTORIA HAIDUCULUI JIANU.

Primul memoria ce publicam mat la vale ni s'a comunicat de d. V. k Ure-

chid. Autorul sea, care remane One, acum necunoscut, neavend pOte la Inde-
mana hartie de scris, a profitat de foile albe si locurile Ole de la inceputul $i
finitpl unui manuscript grecesc in-8 nepag., ce cuprinde o opera filosoficti a luT
Theofil Coridaleil, spre a scrie acest memorit, pe care '1 intituleza : cIstoria
jitfuitorilor TeriT-RomanescI, etc. cin anul 1821.* Scrierea, care numera
7 fol .i 1 pagina de la inceputul manuscriptulul grecesc si 6 foT si 1 pa-
gina la finele aceluTas1 manuscript , este o compositiune originals, judecand
dupa numerosele taierT, stergerT si adaogirT ce se lied pe tOte paginile. Ea
nu se termina aci, ci continua de sigur in alt manuscript, TaritsT cu pagine
nescrise, dupe. cum se intelege din cuvintele de la finele foil de la urma :
cTreci la Scrivelion.* Textul cu cyrillica cursiva, asa cum se stria pe la in-
ceputul seeolului, s'a copiat si adnotat de d. Dolcescu, Tar eonfruntarea cu
originalul s'a Facut de sub-semnatul.
Al doilea memorid Isloria ha Tudor, scrisa de reposatul Dinca Izvoranu,
ni s'a comunicat de d. C. D. Aricescu, impreuna cu istoria haidisculur Jianu
de acelaslu autor.
Acesie memoriT ea interesul for particular, completand si indreptand in
parte pe CToranu, Chiriac Popescu, Dirzenu, Fotino, etc., carT aa scris asupra
evenimentelor de la 1821.
Gr. G. Tocilescu.

www.dacoromanica.ro
 383

MEMORIUL UNUI ANONYM.

Istoria jafultorilor ferei runianelti, eAnd feoloril InI Ipsilant s'adi pornit
din piirlile Basarablei, oa stilt fuel' oaste din greame, i de arnauchne,
de on -ce adunare rea, cacti voia a inTi uni voin$11 for, la anal 1821.
PARTEA iNTAIIr1
CAP I.
Orasul Bucurectil, fund unul din cele marl si vestite rase ale Europe!, cuprindea
in resatatele sale sinurl omen! de multe 'lemur!, eel mat multi greet, car altil Arnautl.
Armen!, Eyre!, BulgarT, Serb!, Nemti, Ungurl si altd, caril sit si Inclinaserd cu *nen-
tend lacuitorT, rudindu-se, si Incuscrindu-se unit cu affil, In Ott nu era boerit, nicT
huzmeturl de afard, nicT arendlisil de mosil, nicl negutittoril marl sad mid, la care sit
nu Incapd acesti streinT si veneticl nemilostivi.
Call din boerl sd feriserd a nu O. Melina prin rudenie cu unit ca acestia, lards! sit
Intrecea a',1 da mosiile for cu arend . la dencil, si a avea din el plizitorl cu nume de
arnautl, 4icend cd sit folosesc cu aceia mal mull de cat cu Ruminil eel de un nem,
si MIA a socoti, cI acestia In scurtd vreme vor se aducA. pre moctenirea nostril la cea
desdversit ticAlosie, si lard ale lua sema cd gandurile for cauta ca dobAndind prilejurT
sit se fad, stdpani cdminurilor romanect!, IT litsa In frinele for a'sl alerge. tail, adica
vointele sale, cum poftia.
Dec! dintriacestd neblgare de seml si neferire mal nainte am pus Incine preste
grumazul nostru jugul veneticilor celor yoitorl de red noao, si am remas batjocurd
for, precum netleduit sd va cunoste In urmarea acesti! istoril.
Cu tine ad Instreinat eparhiile teril noastre, si mlndatirile, de cinstea si evlavia, si
dietile ctitoricestI2 fd.rd numal veneticil acectia. De vreme ce prin mijlocirile unora
ca acestora, pre scaune adicd ale staulilor turmel ceil cuventtit6re s'ad suit din streiml
caluggrI, lupl rapitorl si jAcasI yi lacornI. $i p1MI de rdotate si de urdciune card ne-
mul rumanesc.
Cine au precupit daniile cu care fericitil ctitorl InzAstraserd pre MAndstirl spre brans
si ajutoriul lipsitilor pdmenteenl? Veneticil si halmanalele. Cd el ad Invetat pre dreg-
torl mitarnicl. ET atf fost povdtuitorl desfrandrilor, si multelor si zadarnicelor cheltuell
Din pricina for s'ad departat cel mal multi din plmenteni de la buna credintd, 0 ad
defdimat Evangelia, si ca sd zic cu David, si s'ad facut rob! pantecelul.
De la tine sd nascociserd rdpirile politicestI si jafurile dregtorestl, i nedreptAtile
si silniciile, si cu un cuvent toate siretlicurile ? Ad nu de la acestia ? Ba cu adeverat
de la densil. Apol nu maI era pastoril aceia de odiniOrd earl! 40 punea sufletele pen-
tru oile sale, nu mat era boeril aceia, card cu jAlbl de obste az= Insisl la Innaltul
Devlet. si dobandia dreptatile ter!!.
Nemilostivirea si strImbatatea cumperatorilor de huzmeturI covardise hotarele mu-
surilor. Vinericiul carele sd platea pend. la Constandin Vodd Ipsilant elite cand banT la
vadra., boeril vienericer1 it suiserd la o sutit doao -zecl banT pe vadrd.. $i nu putea tic/11001
Omni a sit pldti de vinericI, nicl cu tot vinul ce avea, ci sd bilge, prin puscdril, pend
IsT vindea din ce mai avea si sd ARM. Iar card nu avea alt ceva ts! vindea viisbrele,
si d'abia sit izblvea de tiyrania bolerilor vinericerl.
8i pentru ca sd nu lungim povestirea trebuintd. Taste a ardta, cd cu acest mijloc at
slujia la tote precupitele huzmeturl, acela ce le cumpera.
Despre altd parte jailsi vdtasil de plaiurl i zapciii c1 tot! birarii, pentru ca at scetil__

www.dacoromanica.ro
384 if EMORIt ANONYM.

dajdile de la sAracif lAcuitorl, mat vartos to patine dupreste Olt, i chinuia ca Mimi(
pre acel dajnicl, pre unit batandu-I, pre altil tiindu-1 descultl pe ghiattt In vreme de
lama tar eel filet mat omenie cataonl Ivt rldea de densil, suindu-I In ate un del !nett
$i bigindu-1 In butt g61e, si siobozindu-1 gle vale.
De avea rumAnul o vacA cu lapte, el 11 mAnca untul si laptele. De avea o gAina
doao, el le mance. oaole si puff; Tar copilavil bietilor Rumani sA uita cu jale la chinu-
rile pArintilor tor.
Episcopit venetici, si mat vArtos moraitits nu cu ma1 putina jAcmAnire si batjocura
era pornitI cAtrA eparhiotil tor, cA nu aA Indestula cu cele grele avaeturt ce lua de In
protopopt, ci le poruncia de punea vi birurt pe pop! si pe diacont, silindu-I fad zA-
bavA, si cu instalciune moraiticesca de a rAdica hanil cu Imprumutare de In unit alti1(1),
iat cAnd vrea. protopopil a sc6te banil de la cinul preotesc, dupl. amAgitOrele porunct
ale jacasilor Episcopi, nevezend cel mat desteptl pop! pecete domnesca, fAcea afire dre-
gAtorilor politicestt, vi ava 11 apuca pe protopopT de Inplinia popilor si InprumutAtorilor
p5na la un ban, In cat unit din transit M vindea mosiile si vitele, si d'abia scApA ; tar
de banil ce It didesera pAstorilor tor, lupilor moraitl, remanea ticAlosil pagubast, si unit
din 0 trenturosT si !ma si cersitort de mill, ca vat de capul tor.
Nepovestit5. taste neomenia ce arke. acestI veneticl la cinul preotesc. CA de venia
niscarl pop!, ca sA li s5. jAluiascA de pAsurile tor, In loc s1-1 Indrepteze vi s5.-1 man-
gle, II punea de curAtia esitorile, si sApA In grading nemancatt, i penA gAsia prilejid
de scapa. tar pre altit 11 da In risul Tiganilor bugled, si-1 punea de toca cu cutite la
Sink ea la came, zicind c5, taste trebuinci6s5. pentru peris6re pArintelut Episcop.
Las acuma pre cetitorid a socoti, la ce fetid de pAstorI arhiere! era Incredintat ndmul ru-
manesc, caril nu numat arhieret sA cAdea a nu fi, ci nit! numele de omen! cinstiti ail
avea nu ar fi fost slobod. Si aga afiandu-se nATmitil si flecarif acestia, nu pAstorta, ci
jupuia p5n5. la sange pe prOstele oI. CA nid odat5. nu lipsia angaralele de la eka
preotescit : lemnele, grid, orzul, untul, gAinele, oaole, legumile, s5. cerea ca dintr'o
movie stramosesca a tor.
Domne, Derrine, cautA din ceriu, si vest, si cerceteztt pre sAracul nostru nom, si-1 izb5.-
veste din robia viclenilor vi uratorilor de Omen! veneticl(2).
Asa dar aflandu-se !Ara nOstrA, s'ad dat de o data semn de mine ceresca. PAmen-
tul s'ad cutremurat In vreme neobictnuitA, !alma la Ianuar 29, spre sa.mbata, la 9 ce-
sue din nOpte. Cerul ad ar5tat o stea cu c6d1 prea suptire, si cdtarea stela acestia
era despre Olt cAtrA Bucurestl. Vod5. Alexandra Sutul murise IncA de la 19 ale numi-
tel hug.
Si Inteacesta vreme, fArt nAdejde, ad venit vestire, cA In judetul Gorjul , un Tudor
Slugeriul , ce fusdse si vAtaf de plaid, most& de acolo, ad adunat pandurime si 6-
meat duprin sate, catl era necijitI vi asupritt de slujbasit domnestt, si cum cA cu mare
grAbire trage la sine satele si intrarmeza foment de resboid, invitand pre tott ca sA se
scele cu mic cu mare asupra boerilor terit, st-T ptarza ai sA le iea averile, pricinuind
cA din triansil li sA trage saricia si ticAlosia
Mesta vestire all pus In mare fric.5. si grOzA pre boerit din BucurestI, cariI si adu-
nand pre arnAutil curtil Domnestl, 11 all Induplecat cu grea lefa pe dou5 luni Inainte
ca sA mArgA Improtriva acelul resvretitorid Tudor, se -1 beta; si de s'ar putea se-1 Mud
si vitt sad se-1 mere si se-I is capul.
(1) PladicIT sited pre protopopt a& ee ttaprunnte si sit Is dea for bang, lagaduindu-le drat vor Beate acal
banl de la preotl prin ajutorul tor. Ceea ce ins& nu so Mesa, si protopopil remanea pagubasi a Ogled
Imprumutarile.
(11) Antornl, patrons in adencul suflettilx11 de graze ce-! inspire Weta stare a Orel, jahitit cu Mate cru-
sima de strain!, vede ie rescdla lut Tudor o rasbunare a cernlia, nrgia In! Damnozeil asupre rantap amo-
ngst!, urgie prevestita chiar prin some mireculase, product In nature.

www.dacoromanica.ro
 MEMORIO ANONYM. 385
AceatT ostaal, pre caril boeriT II trimitea Inprotiva aceluia, nu me putin de cat acela
cugeta rale Inprotiva lor, ai pOte ca de mai 'namte era ai ajunal cu dansul, ca und ce
fuseseri haTmanale, streinT ai hotomanT, vault! din alte part!, unde sit slujiserg cu ng-
ravur1 talligreat1; ca uni1 era din Sarbil 10 Caragheorghie, precum Iordache, Ghencea,
Deli MihaT ai tip ; unit de la Ioanina, de la Ali-paaa, ai din alte locurT, unde nu me
putuse a sta pentru r6otatile lor.
Al mars Ins ai all fled ordie (1) In Craiova, Tar Slugerbul Tudor sit %aria, ai'al fit-
cea arme, puad, sulite ai land lung!, ai In putine dile all radicat In picu5re mal pre tot
judetul Mehedintul, qi pre judetul Gorjul strInghendu-0 prin mangstirT zahireale 2 ai
ale trebuinciose de resboid.
In Bucureatf s'ad argtat si nista copil dupit o jalba ce trimisese el la Innaltul Devlet (3)
In Tarigrad, ca din partea seracimel noroduluT Rumitnesc, care cuprindea acest felid de
jalcuirI (4) : cum di BoeriT eel marl aT tariT unindu-se cu Domnil pentru interesur le lor,
Ingreoneza pre Cara cu dajd1 preste difjc11, ai cu cererT preste cererT, ai cu asupr r1
preste asupriri, In dt all ramas ticaloaiT birnicl me goll de cat mortil din gropl ;
Cum-cg miff dinteacesti Domnl dupa ce sa umplu de bogatii dinteacesta ticalbsa taxa,
o lasa pill:IA(1Ra ai fug in ter! streine, precum Caragea la Italia, ai al(iI In alte partT;
Cum-cg dreggtoriile atat ale besericeatT cat ai Me mireneatT, nu sti, dad clupg cmstea
ai numele cel bun, ci numal la aceia cariT respund banT mat multi. Si aceia dupl ce
lute( in slujbe, frig ai prIpadesc pre eel Incredintati lor.
Act stea ai altele ca acestea, cuprinzandu-se In jalba oltenilor cea facuta de Sluge-
rul Tudor din partea sgracilor birnicT, se hotaria (5) In cea dupg urmg, ca sit trimitg
Inpgratia cercetatorl streinl, ai de nu sa vor dovedi adeverate aceste arittild, sa fie 0
supt pedepsg.
Mild dar Boeril all cetit copiile jelbil , Gaud ca hate oglinda. ai-ad cunoscut tote
greaalele , sand ma! In scurt punea In minte doao primejdil marl ce le veniserg asu-
prg, adecg : scularea In piciore a norodulul, ai urgia Inparittesca ce era sa se pornescit,
all remas InmgrmuritT, ai nu atia ce A mal fad, ca de la ordia din Craiova lua In-
atiintArT, a adunarea luT Tudor se Inmulteate, Tar a lor se Inputinezt , ai ca sit li sa,
mal trimitg indatit ai left, ai aaa sa se bats cu el.
All cunoscut boeril ai pre catarea (6) acestor arnitutl ce se trimiseserg, ai se maT
trimitea din partea DivanuluT, ai unde privla acea attire. Dec! ad hotgrat a acne la
Paail de la SerhaturT 7), ca sa. se trimita turd spre Infrinarea acestel r6scOle.
Ziced dar unit din Omen! : a a venit turd! fail porunca Inpartitascl; nu se pedal
fiind-cg. Taste Inprotiva tractaturilor pacii, ai nu lasg pe Pali! de la cetati poruncile
straaniculuT Inpgrat Mahmut, ca sa dea el voe turcilor sa Intre In pgmentul tare! ru-
maneatl. Si s'ad cunoscut cu lucrul ca aaa alt ci fost ; pentru aceia Slugearlul Tudor all
avut vreame a strInge multime de Omani Intearmati, si a sg. apropia In partite Craio-
veT ; tar din poteraail taril un Boierld Vieaorean ai un Sardarld Iamandi i un capitan So-
lomon, all apucat meterez (8) mangstirea Motrul, ai de acolo mud sate data funal
lovia pre adunarea lul Tudor, dar In zadar cg aceia se strejuia Nine, si cu huna lor
Indraznela cilia pre poteraai, de sa Inchidea iargal In mitnitstire. Si tot aaa slag cioc-
/Muff, ping ce n'ad mai Indraznit poteraail a esi afarg, ci petrecea ca Intel) Inchisore
In mangstirea Motrul. Unde /Ana ce avea hranit ai apg., nu le pasa atlta, Tar data all

(i) Tabling, lager.

(2 Provisiunl de ale band.
(8) Inaltel =CHI la care de ordi ar prank utarele- vizir, Inalta PortA
(4) Plangeri dnrerose, pAsurl tare ohntite.
(5) Conchidea.
(6) Tinta, acopul, intentia.
(7) Panatela strategies IntArite, pe linia de demare4ene dultze Tune! ei Romani
(8) Loa de tntarire de undo se putea apitra In wand de atac.
Rev. p. Jet., Arch. fi Pao Vol. H. 26

www.dacoromanica.ro
386 MEMOBIt ANONYM.

oprit Tudor si apa ce merges In mangstire, atuncea IsT potolea poterasil setea cu vinu-
rile ce era In pivnita manistiril, ping and le-ad ispritvit. Decl ne mat avend alts
nadejde de mintuire, s'ad slobozit n6ptea cu funil preste zidurl, si scipand ad nazuit la
Craiova unde era ordia arnautilor de la, Bucurestf. Apol deaciia Inainte, s'ad Inmu Itit
Erica Intre boeril si negulgtoril de amlo. Insa Tudor nu 11-ad Mut atuncea, ci de o cam
data s'ad tras la PriscovenT, si acolo 'gl-ad asezat ordia.
Din capeteniile arnautdor BucurestenestI, ce era tabarItT la Craiova, s& fatarnicla
uniT c& merg O. se bat& cu dinsul, si facindu-se a se ciocmgni cu al luT, lgsa cite un
hgramuc (1) de ostasT vi! In ordia aceluTa. Alte orl si prinzia cu el unit din Buluba-
cil (2) boeresti, ca le zicea InsusT : Ed, fra(ilor, cu cel de neamul ruled, nu m'am sculat
41Inprotiva Inpgratiel, ci vezend necazul saracilor lacuitorT, si obidindu-mu (3) de su-
cspinurile tor, si privind trania In care IT tinea nemilostivirea boerilor, n'am ma! putut
suferi, ci despre o parte am jaluit la Inaltul Devlet, ass., si asa (4) , dupe cum vetI fi
esi auzit din copiile ce am trimis la Bucuresti ; iar despre all& parte pentru ca sa pu-
cnem mina pre BoerT, ne-am sculat cu arme. Tat . dar ca, ed am dat pricing de a ye sa
erandui left, and multi din voT, neavgnd nici un capatlid, umbla lecina(I pi trenturosl
pre podurile Bucurestilor. Drept aceea fit't intr'o unire cu not, Ins& pe taIng, ca si voao
.sa ye crescg lefile, si noT sa avem prilej de a ne ma! lnputernici. Apo! cand void
4pricepe ea a santem gata, iargsl ye void sfgtui die spre mal mare folds al vostru.
Privescg acum cu mintea sa un Intelept, cand halmanalele, venetici!, hotiT de la sir-
lime, de la arnautime i din Bulgaria, si t6tit calicimea care la Bucuresti cu ironic (5)
se numesc oral, ad auzit aceste Meduell de nadejdT, ce ad exit din gura aceluT ame-
gitor Tudor, cum vor fi saltat si cu ce inimg jinduitg vor fi asteptat sorocul acela.
i cu tote acistea Divanul Bucurestilor vezend Intirzilarea veniril turcilor, si temen-
du- se de navglirea luT Tudor, nu inceta trimitend ajutOre de ostasT la Craiova Intre
coil era si un Hagi Prodan bulgariul, om vertos si ho(os ii viclean. Acesta se Inda-
torase forte mull de boerT, ca sa piarzg pre Tudor ; Ins& el ca un Lida In be sa saver-
sascg faggduiala, dup5, ce ad mers la densul s'ad lipit de el si 'T-ad descoperit tdta talna
pi cuventul ce legase cu boeriT, si i s'ad Mut ca un tata.
Calmacamul (6) ce Inca remasese de la Sutul-Vodg In Craiova, pricepend ca arngutirnea
IsT-ad dat cOstele cu Tudor, s'ad temut, ci fugind de acolo ad venit la Bucurectl. Dec! boTaril
cu sfat de obste ad orgaduit In local lul pe Vornicul Constandin Samurcasid, boerId iscusit
la asa vreml, si destolnic a Indupleca ci a potoli pre rizvratitorl cu mestesugul cuventuluT.
'I -ad dat Insg ci Indata, haznea de banT ca sg. maT Inpartg left celor de acolo. Boergnasil
oltenT c&tl mal remaseserg, unit du prin rase, altil dup& la targ, vezend primejdia ce IT
astepta, sa inchisiserg In culele (7) ce avea la mosiile tor, cu sotiile sale, si cu copiil, pi
cu slugile, Intrarma(1 ca sa se apere de eel ce vor veni asuprale.
Hagi Prodan eel si mal sus numit, cerend dela Tudor ca la 500 de Omen! pandurl, serbl ci
bulgarI, ad izhit culele, si dindu-le resboid 'T-ad razbit, 0 pre slugile for cu gurg de sabie
T-ad omorit, si Inca si pre uniT dinteinsil ; Tar pre fetele for verstnice si neverstnice. le-au
desfecTorat si le-ad ocarit, si pre av boeranasi remaseserg. viI, 'T-ad despulat si prin po-
runca Id Tudor, 'I-ad inchis in manastirea Tismana.
Vornicul Samurais, merghend Kairnakam la Craiova, ci dand left arnautilor lnainte,
s'ad silit cu tot& iscusinta lu!, ca sa induplece pre acel Slugerid Tudor, de a se stimpgra

(1) Ceti56ra, egallt cu citprirille de azi.

(2) Oficeril infbriorl plea la radul de iuzba51 carele echivalezi cu cel de capitan ; cum am zice pa de
plutone.
(8) Mahnindu-m5 forte, Indnio5indu-m5.
(4 Stares cea mai sus descried,
(5) Sub alt nume, ironic.
(6) Loc(iitorn1 MareluI Ban al Cratovel.
7) Ascunzetorl anteroom

www.dacoromanica.ro
 MENIORIII ANONYM. 387
din pornirea sa; dar ele nu mime ca n'ad folos t nimic. ci Inca veilend ca ac la cu mil(
mea luT a0 Inceput a Intra In Craiova, qi ca arnautil nu stag sa bath resbo il, ci sa resipesc,
ad fugit si cu mutt& Mel dabIa s'afl vezut scipat dincece de Olt. Dec! dinteaceste Intam-
plarI speriindu-se orasanil Bucurestent a Inceput a Incarca prin care, gi a se bajeni (1) spre
munte, unit la Ploe01, altil la Campina, altil la Campu-lung, gi atilt In alte 041, ci mat
In scurt care In cotro putea; boerit cet marl al CraioveT pr negutetoril eel bogatl de acolo
deabia stricurandu-se ail tras drept la Sibild Inpreune. cu Episcopul lor. Drumurile spre
munte era bacsite (2) de mete bajenarilor, In vremea lapasitil 3 lunil luT Fevruarie,
tend 4) de greutatea noroiuluT unele care sa In(epenea In vitgase 5 adincl, iar la allele
sa frIngea osiile, gi allele sa resturna. Putea a vedea cineva atuncea boerT oi negutetorl
mar!, puind umerile la osiile caralor, ci opintindu-se a le radica din noroe ; putea a privi
cu ochl umilosT cocene de bun neam si ginga.ge 6 cum mergea desculte prin zapactif pi prin
noroig, tremurand de frig ca vaT de capul lor.
Tudor n'ag uitat f5gaduiala ce dedese hotilor arnautl, cum di dupe ce se va gati bine,
IT va sfatui cele spre maT mare folos al tor; ci Indatif a oranduit pre capitanul Iordache
Serbul of pre Farmale arnautut cu totl ceta4i1 lor, de ag cuprins Stele muntelul of Acuta
de rend pre ticalosif bajanarl, (7) despuindu-1 si luitodu-le tot ce be pliicea de prin cart.
Asiderea ad flea si Ghencea (8) tend s'ad Tutors de la Craiova la BucureqtI.
Dec! aceste urrnarT asa fiind, all venit si la Moldova veste, ca un zurhagill, Caravia ar-
naut, all stricat la Galati pre niste turd, si cum-ca strhighend hotomant de seama luT, ja-
luta pre omen! In partite acelea.
N all trecut treT zile la mijloc si all venit anti veste : cum cif In last ail Intrat fecToril lul
Costantin Voda Ipsilant si radicand pre Mihal von. (9 de acolo, ail Inceput a face ostaci
qi a jafui Cara.
Grecil din Bucurestl cats avea Inchipuirea planulul ce se lucra, n'ad mat putut ascunde
ci spunea fare sfilala, ca pornirea feclorilor tut Ipsilante Taste, p ntru a sorocul sotie-
tatil Grecilor eel tainuite de atatea ant, slag tuplinit, qi Ellada lor va scuturajugul 0 tomara-
cesc. CeT mat cu minte din Rumant radea de laudele lor, stiind c. Dumnezed mindrilor
le sta. Inprotiva, Qi pre facatoril de rale, cu red IT pierde. Cu tote acestea all so it de la
Tarigrad Caimacam al Domnulul Calimah, DumnealuT Costantin Negrea, carele putine zile
all obladuit qi vacjend ca facatoril de red se lamiltesc, qi estea Inparatesca zabovesle de
a veni, ail trecut Dunarea la Rusciuc.

CAP AL 2-lea
Pentru venirea lul' Tudor in Bueurecti
Tudor s'at pornit de la Craiova se vie la Bucureqtl, ci pan& a nu so i el, ail plecat oi
Dumnealul Vel(10 Spathariul Grigoraco Brincoveanu la Brasov, ci altil din Bolarl cum tsi
Insusl Vornicul Samurcac. OrosaniT cAtl era maT cu putere nu canna 11 a sit blijeni, cu
tote ca se auzla jafurile ce facea hotomanil pe afar& ; Tar eel mal de mijloc i eel mal
ucor! se Inchidea prin manastirl si prin hanurl cu avuturile lor. Bolan! eel ma! ramp(

(1) pribegi, a'ai cilia scaparca, a se refugia.

(2) !Monte, indosite, adica veiled id cdlea In apropiere uncle do allele
(8) degelulul, desgheculnl, topirel zipedil.
(4) In lot de cat.
5 loc mocirlos adincat in p5ment prin frAmtntarea trAsurilor 1ngr unate, a 1 ca clnl capita rdta 11110i
tritsurl Inearcate, cn anevoo o aventa din loc.
(8) pltipande, delica.e, pe cart Maier/ to sorbed, attmel 31 era mill de ale.
(7) refugiail.
(8) anal din capil arnitulimel Domne#1.
(9) Mul.
(10) mare.
(ti) biota,

www.dacoromanica.ro
388 MEMORIL ANONYM.

emendu-se nu numal de nApkdirea hotomanilor, ci si de urgie InpArktesck, and se va

face stiut ek orasul s'att spart de tot, Inhuna pre Ittcuitori, ca sA, stea pre lot, c& venirea
lul Tudor cu olteanil luI, nu Taste Inpotriva InpIrktieT ci numal ca sA pazesa orasul de
grecil ipsilantilor, pAnA vor veni si murahazil(1) de la Inparatia Otomaniceasci pentru pu-
nerea In orAnduiall a dreptitilor teril.
i Inc& spre mai bunk apkrare si strejuire de aidamacl 2), all ales dumnilor pre CArnina-
gal Savva, Bimbasa (3) al curtil domnestl, si '1-ad indatorat cu bunk leafA., ca sk strIngl
6menl vreadnicl spre paza orasulul ; care lucru 1-ad primit si el bucuros stiindu-se cia-
rac (4) al Lai Kalimah Vodk, si vrend ca la venirea Mail sale aid In scaun, sk se a-
rate placut prin pAstrarea orasului Bucuresti, si sell adaoge Boeria.
Tudor s'ad apropitat de Bucurestl cu vre-o (5000) cincl mil de adunkturl, si la drumul ce
O. abate spre OgrAzenI, vezend urmit prOspata de carat& brasovenesce., ad intrebat pre
piste rumAnl drumasI : tine ad trecut pre acel drum, iar el '1 ad spas cA un Ispravnic(5)
nod al V1 Ascii, si acesta era bietul Bo !arid Tufenul om bun si sckpAtat, pre carele 11 aju-
torase atuncl Divanul cu acea Isprkvnicie, fiind-ca In vremea cea pacinicl, nu putea intra
la slujbe de obrAznicia celor mai ciocolasT. Asa auclind Tudor ad amerintat(6) la vre-o
c541-va serbl si arnAutl ca s& se is dupe, el sk.'1 jlfulasck. Atkta ad asteptat aldamacil si
pornindu-se ca niste turbatl, ad ajuns pre nenorocitul ispravnic, si nu numaT telegaril si cl-
rata si armele si banit ce all gAsit 'lad luat ci 1-ad desbrAcat pkne. la cAmask, pistosindu-1(7)
si cu paturile puscilor, cum sk pistosesc merele and nu sint copte bine ; si asa dupk ce
1-ad lasat mai mort pre el si pre slugile 1uI, s'ad Intors Inapol aces prAdAtorl ; si ad tablet
Tudor cu acel chid mil la CioroghArla; lar niste milostivnicl rumAnT, gasind pre Tufenul
In drum numal In camas& si deabia sufland 1-ad InbrAcat Intr'o suba(8) veche ce h s'ad
IntImplat, si puindu-1 Intr'un car cu bol 1' -ad adus In Mitropolie, unde sk afla adunati
Boeril eu Mitropolitul. Vellendu-se darde densil starea bietulul Tufeanu sl-ad pus fieste
carele mkna la gurk, si nu se domirla a priceape cum vor mat croi sfatul.
Bimbasa Savva gasia cu cale ca s& nu lase pre Tudor a antra cu 6stea luI In Bucurestl, ci
sl 'I stea inpotrivA, atata cu omenil set cat! avea atuncea strinql, cat gi cu oropmil ; InsA
orl pentru frica vArskril de sAnge, on pentru rescolirea orasului sad pentru amAgiterele
momell(9) ale acelul SlugerId Tudor nu s'ad 'gksit a fi cu cale pArerea Bimbasel Savvel,
en tote ca din povetuirea lui se ridicaserk multe scAnduri de la IntrArile in oral ale podu-
rilor celor marl, si se lasase slobod numal podul Calicilor(10), prin carele all si Intrat In
Bucurestl Tudor cu glOta lui ; si macar ca poftia a veni In Mitropolie, bas& veclend el
au se primeste bucuros, ad tras la casele Bancoveancil si s'ad umplut curtea si tote,
mahalaoa aceaia de Omenil lul. Iar In Mitropolie, era orAnduit de paz5. un cApitan M-
amie ArnAutul om al Savvel cu vre-o patru-zecT de ()meal alest
Acest ntunit CApitan era fOrte dirz(11) si nebkgator In seams de morte, ins& Intr'acea zi
ad petrecut linistit, Tar deca ad Inoptat ad pus din Omenil luI pre cats -va In clopotnitk,
Tar pre altil deasupra chiliilor despre reskrit, si p6te fiind InflerbIntati si de vin, au In-
ceput fArk veste a arunca din puscl focurl necurmate asupra lui Tudor si a ordieT lul,
Tar el socotind a fi aceastA pornire a for mai mull din hetie, de cat din vitejie nu s'ad po-

(1) eel Insircinatl cu restabilirea ordineT, ostirea neregulatl dar comandatit de un chehaia, de an trArnis
Intr'adins.
(2 Sinonim cu halmanale, golanT, 6menT netrebnicT, MA, de *KUM
(3) Numire de grad turcesc ce Insemnezi seful paste o mie, ecuivalent cu maiorttl de sal.
(4) Omul devenit aceea ce era. . . patronatul, procopsitul de cutaro.
(5 CSrmuitor, prefect.
(6) Alcoa se intelege ati flout somn.
(7) bitAndu'l cnmplit.
(8) bland.
(9 figitduell atrigittore pentru un scop Ore-care1o,
(10) CaliteT, astSzl Rahova.
(11) semet, Increzbtor in sinesT, indraznet.

www.dacoromanica.ro
 MFMORIU ANONYM. 889

trivit mintea cu a lor, ci ad poruncit la at set ca sit se as era. totl la pAment si se. sting
focurile si luminArile, si cu acest mijloc ad trecut furia prunejd'eT ce putea sit urmeze din
porneala acelor arnitutl, care ad tinut nebuneste cu neIncetare pint{ la miezul noptil ; si
altit stricAciune n'atl putut face, de cAt ad spar' giamurile caselor si ad Inpuscat dot cal.
Iar facandu-se zioit si adunAndu -se Tudor cu Boeril si cu Bimbasa Savva, ail arAtat cu
umilin(A pitrerea sa de red pentru acea nebunesel pornire a arnautflor din Mitropolie,
In vreme cAnd el, n'ad venit cu nicl o reotate asupra Bucurestilor, ci mat virtos spre paza
orasulul acestuia, cit nu le sint nestiute reotatile ce fAcea Ipsilantestil In Moldova, si pate
nestfind aceaia cit se afla pitzitorl in Bucurestl, se. vor Intinde 'Ana aicea.
Dui6sele(1) lut cuvinte ad Induplecat pre Boer! si pre Bimbasa Savva a crude, el el, la acea
vreme, cAnd nici Domn nu mat venYa sit se asaze In scaun, nicY vre-o Este otomaniceascit sA
simtia, putea sit fie de folos Inpotriva nApAdiri! Ipsilantestilon Dec! tot! atL Inputat cApi-
tanulul TAnasie mat mareluT arnautilor din Mitropolie pentru pornirea ce Meuse ; gt din -
teacea zi ad dat Tudor strasnice porunci tuturor 6menilor sal, a nu face nict cea mat
mica supArare orosanilor, ca, on care dintr'Insil se. va afla Inprotivit fAcAnd, cu cum-
plita pedeapsit se. va pedepsi. Si asa ostoindu-se(2) de o-cam-date. frica Boerilor si a
lAcuitorilor peteecea In pace de cAtre. Tudor si de cAtre. 6menil lug. Mule de la jaluitorI
pentru orl-ce, se. da la Tudor, si el le orAndula, or! la Divan, or! la Mitropolie, or! la
Bimbasa Sawa, si cu anaforale(3) de la densil el hotArea si Indrepta. ReotAtt de emend
set nu se fAcea nicl de at Bimbasil Savvel, fArit numal de 6merul celor-l-alte cApetenit
streinT, pre caril cu sfat de obste it si InfrIna.
Totl cel mat socotitort atat din BoierI cat si din orosanl umbla turlacl,(4) mirAndu -se
de aceasta reforme., si multi era in parere, ce. Tudor va fi atlrnAnd de IpsilantY, si cg.
ecirea Ipsilaatilor va fi cu stirea Rusilor, Ina iarASt socotia cit nu se p6te o InpAretie
mare ca aceea regulatit si pravoslavnicit sa se slujasca cu Incepere de rezboiii atAta de
ponosluit(5) si farit de arittare de IndreptArile stricAril de pace, carea de curAnd se Meuse.
Maya Ipsilantilor In Moldova si repitorele for urmarl nu mat putin adeverta acesta
socotealit ; si cea mat mare mirare era cum Inaltul Devlet 6) suferla a sea &toga acestit
mare rescoalit si nu o Intimpina mat curAnd cu ostirI Inparittestl, Unit zicea ce. pricina
va fi rezboiul ce avea Inparatia cu Ali -Pala de la Ioanina. Al(11 zicea ce. zAbava Taste
ping va lua Sultanul curate. Instiintare de la Rusia si de la Inpitrittifle Evropil , pentru
acesta obrAznicie a Ipsilantilor ; si c8t1 era In pArerea acesta ad nemerito mat bine.
Inse. grecil ad clocit(7) altele : cum -ce. Critul, Morea si Kiprul, s'ad rAdicat tot! asupra
otomanicestil Port! si as scuturat jugul supuneril, si pentru aceaia Este zAbava. Acestea
se vorbia, cAnd fird veste ad tnceput a se suna si de omorlrea Patriarchulul Grigone al
Tarigraduld,(8) carele de fetid era Morait ; dar si la acesta punea unit capac.(9) cum di
i s'ad gAsit pricina cA afurisaniile ce ad trimis la Ioanina de a nu Linea crestinil cu
Ali -Pala, nu s'ad arAtat lucralore, find -ce. Crestinil s'atl dovedit, din protiva vittamit-
tort ostirilor inparatest1 de acolo. Cu tote acestea s'ad vestit ce. Ipsilantit yin cu Este
jAfuitOre, dar nu vin pe drumul cel drept ci pre sub munt!, si vor se. trage. la Tergoviste.
Atuncea as cunoscut totI zioa build. de diminetit, ad priceput tot! slAbiciunea for si fri-
cos& miscare. Tudor at! Intrat in metnastirea Cotrocenil, si aii Inceput a face santurl
si meters ze,(10) si a aseza si sapte opt tunulete ce avea.

(1) Blajinele, duicile, atregetdrele.

(2) Potolindu-se, 1neetAnd.
(8) Mager!, giairi ca cale, pared, decisiunT.
(4) Nedomirin, ulmin, nectiind ce se craze.
(6 Neintemeiatg, fere pricing binecuventatA, reit conceputg, ea nume rAn, WO.
(9) halts Porta.
(7) Inventat, nescocit, plitamnit. Ce nu cloceec green qi astit-z1 I
(8) Constantinopolel, Noe! Rom!.
(9) Motivatt, dadeatt un demwdernent.
(10) TAbil de gard urnplute Cu pAmAnt.

www.dacoromanica.ro
390 ME110R10 ANONYM.

LAcuitoril ci Boeril nu ctia ce 01 mal fad ci 1ncotro 01 mal apuce, ea aima avea
numal frics de jafuire, iar catl se trAged spre muntl sad vrea O. Intre In tars nemtescl,
gAsia jAfuirea In faptA, el sad In mAinile arnautilor cAdea, sad In mAlnile Ipsilantectilor;
0 orl aceia, or! acectia 11 prAda ci IT despuTa de IT 'Asa nap! (1) Dec! numal gasia
altA ferire de cat prin mAnastifl ci prin hanurT, iar multi umplusesera mAnastirile du-
pi afar/1 : CaldArocanil, Zneagovul ci Cernica ci alte schiturT.
Nulml ajunge vertutea (2) de a spune cu amAruntul amAraciunea ci picla (3) aceleT
vrem!, cal despre o parte ne Ingrozia punerea asuprAne de cAtrA atatea lupl, ci despre
alts parte ne topia frica ce avem gandind la venirea turcilor ci la taiarea ci robia ce
se putea face thet nestre, prillnindu-ne turcil cA ne am hainit(4) totl. AmArtitA Cara Mol-
dove!, amAratA tara Rum /nest/,, amArAt oracul Bucurecti! 0 cele-l-alte orate tote I CA ad
peril linictea vostrA, ca s'ad lnchis mAngheerile 0 hucuriile vestre ! Nu mal puteatl zice
atuncea ca mal avetl ceva, nu maT tragea nimenea nadejde de vietA.
i cu tote acestea Ipsilantil s'au aclzat In Tergovicte, ad Inceput a strange ci de aicea
Este, ci pre tine : greet', arnAutT ci sirbi, ci IT 1mbrAca cu streine halm ostacectl; iar arme
le da din cele jAfuite.
Cel ma! mare din tre! frat1 Ipsilantl, era Alecsandru, car le In rezboTul Frantozesc 10
pierduse mans dreptA de o ghiulea dinti'un tun. Acesta era ocfirmuitorlul ci strIngatorTul
de Este. Dec! cum Indata ce s'au actizat, all Inceput a face canturl inprejurul numitulul
orac, ci tabiT unde acaza tunurT ci alte maestri! 5) de rezboiti. OrAnduia Ispravnicl prin ju-
detele despre munte, arunca preste bietil tAranT dajdI dupa dajdI ci zahirele dupa
zahireale, cu luArl de vite, de vacT, de of ci de Ninurl i rachiurl; mAcar el resipise ma-
nifesturl arAtitore cum ca. el .sInt tiecetorT la Ellada, .0 cum ca patria '1 cinema, ca A o
scuture de jugul Otomanicesc. i incl cu mare trufie Eh lAuda intr'aceale manifesturT, cum
a% tot! Evropenil stall ci privesc cu ochi deschicl ca a vazA pre ceale marl isprIvl ci iz-
bande ale Ellinilor.
Nu ma/ putin c1 Tudor din Bucurectl orAndula IspravnicT ci dAjd1 In judetele despre
camp ci de cea parte de Olt; iar de la negutetorl cerea neprestan(6) salahorl pentru facere
de canturT 0 de alte metereaze. $i era vat de Omen!, cA nicl venzarl de mArfurf aye, nicl
ckutare de mectecugurl, pentru aceea multi din sAracil norodulul pAtimla 0 de lipsa
hranel.

CAP AL 3-lea
Pentru multa omorire ce ail facut Turcif de la .Rulciuo in Rulif de Trede.(7)
Am aratat inapoT c5. Dumneltd Constandin Caimacamul Negru dupl putinA obladuire,(8)
ad trecut DunArea la Rucciuc, ci de acolo ca un vechil(9) de Domn ce era, ad orAnduit Is-
pravnic la Ruci! de Vede. Acest Ispravnicat 10 era lAcuit mat malt de negutetorl bulgan de
Cara turcescA, Omen! ce obidnula a purta arme ci a avea IndrAznire. Dar Tudor IntunecAn-
du-se de Yubirea de stApInire ci de 16.comia hanilor, all oranduit 0 acolo Ispravnicl din par-
tea sa cu vre-o trel-zed de pandurl de al lul 0 all gonit pre eel pus de Caimacamul. LA-

(1) GolT, In pIele ca napul carelo are o subtiricit piele ce IlInveleste.

(2) Puterea cuventului.
(8) In sens figumt, aci se intelege, suferin(ele paste masurl, care fac de se Intuned mintea omuluT, de
nu wed vede nicI stie incotro s'o ia, s'o apuce; alt-fel vorba piclit se Intrebuintezi numal la timp, si care
Insemnez6 negura, at& &SA care de ordinar e tOmna si prirnavam.
4) Inreit, a se Impotrivi din r6sputerl contra staril lucrurilor.
(6 Lucrarl de artit strategic& pentru ap6rare In caz de atac.
8) Necontenit.
7) Vechia capital& a judetulul Teleorman.
(8) Administrare.
(9 Imputernicit, plenipotent a administra provisoriti ca Domn, Locotiitor.
(10) Tinut, coprinsul de pament paste care administra un ispravnic.

www.dacoromanica.ro
 MI MOIIIC ANONYM. 391

cuitoril mitcar et pricepea bine versareade singe ce era sit se fact din pricuule aces*
macar a vi inclacasert furies ca sa fugt, dar fund aprope de pavtl vi amAginduse de vor-
bele ce A auzla atilt de preste Dunare at vi de dincice, cum et turcil nu IndrAznesc a
trece in plmtntul Orel rumAnevtl, fiind porunciti cu stravnice poruncT InpitrAtegt1 a pAzi
tractaturile paciT, avtepta pant vor face cu toil pavtele, vi apol sa se depArteze spre
muntl.
Dec! In n6ptea pavtilor cAnd crestinil mAnecaserit la slujba sfintei beserica, eel mal virtovl
intrarmatT, ad trimis Pava de la Ruvciuc o mie vase sute de turd furies, vi izbind
fArt veste besearicile, unde crevtinil toil cu lumaniirt aprinse, asculta dumnezeesca
slujba a Sfintel InvierT, ad inceput a'I ttia, vi el sArmanil vezend nevoia venal asupra-le,
ad stins de odatit lumAntrile, vi citl avea arme ad ntvitht la uvile besericilor de le-ad
1nchis, iar altil ad scApat prin ferestrl, vi intunerec mult fiind, ad intrat in crangurT unde
Sql avea male Bata, vi ava s'ad depArtat de acolo. Iar eel remavl citt ad avut fivicurl 1)
s'ad apArat. Apol nApAdindu-1 turcil 'T-ad taiat pint la o suta vapte-zecT de negu(ittod. Iar
dintr'acel trel-zed de pandurl cAti all mat statut Inpotrivit s'atl omorAt de turd, iar altil
all dat dosul.
Acesta incepere de ispravI all flcut slugerul Tudor, vrend sit se amestece la stapanirea
Inparttescit preste pravile vi inprotiva Whit lul.

CAP AL 4-lea

Pentru amirea 2) greener.

La altravi in 't ad eit turd, vi ficendult vanturT vi metereaze, st gat% de trecerea
dincoace a ovtirilor Otomanicevtl. Kapikehaiaoa 3) de la Silistra, intrio scrisere ce fAcea
dirt Mitropolitul, scriea cit cu multa umilinta rugAnd pre Maria-Sa pava, de a mat opri
trecerea ovtirilor Inperatevtl in Cara RumAnesca d'abia 'I-a induplecat cu soroc, ci boeril
de aicea, vor face or! -ce mijloc de a sa. trage 1napol Ipsilan(iT vi Tudor, vi cum -cif Maria-
Sa mare inputaciune face, cit de vreame ce Tudor as dat jalba la Inaltul llevlet, cerend
din partea raelil dreptatile teriT, pentru ce all redicat arme.
Acestt scrisore aratandu -se boerilor vi lul Tudor, s'atl adunat toil In Mitropolie, vi cu
sfat de obvte, ad tramis do! boertnavl 4) la Silistra, pre un Stolnicul Constandin Boritne-
scul vi pre un Pitar Ionitt, cu scrisore umil6sit de inblinzire catre Pava.
Ipsilantil de la Tergovivte nu curma a trage din Bucurevtl cu momeal : grecT, arnAutT,
serb1 vi alte adunaturT, de IT imbraca in mondire ostAvevti. Grecil ametitl de nitlucirT de-
varte vi cu uvurare de minte, umblad turlacT, strigand Zito elevtheria (5); In loc de bunt
dimineta, vi de bunt zioa vi de bunt vremea, nu sit auzla alit (ursiltd) Inchmiciune 6 de
at Zito elevtheria . La inease, la redicarea ptharelor as a olelor cu vin, sad a plovcelor,
nu era alte ursitud vi oratil ftra numa! Zito Elevtheria . Inct la Duntre nu sit apropia-
sell, Inct p5.para (7) turcilor nu o gustasert, vi se ghficevia intre denvil pentru alegerea
de Inperat TarigraduluT, unit voia pe Alecsandru Ipsilant, iar al(ii nu '1 voia zicend
ca era ci mg. 0 minte grecesct piing de pleavt vi de vent ! 0 capete Bed, vi ma! uvore

(1 Petrone, cartuee.
(2 Zapacirea, porderea cumpatulul.
(8 Cel ce represinta drepturile raielelor, dm omanul, imputernwitn1 guvernulul Viral.
(4 De a dona trepta, no boar! de inteia trepta, or! precum o zicea dupa greceste din cif din prof!
pendate.
(5) Traiesca libertatea I
(8) Inchinacinne cu ursita sad precum e aicea : ur la inchinfic'une, a intstege Inchinacline cu urare
semnificativa.
(7 Vorba Msemnind un fel de mincers de piine uscata, brim& faremata ei inalmeita d'asupre prin
turnare de apa dartd, ins& aci se lea in emus figarat si in emneza : batae, barbaric', nu care tnrcii avett sit
trateze,

www.dacoromanica.ro
392 MEMOB le ANONYM.

de cat ale copiilor ce se jocl in arsice ! Dar p6te va zice tine -va, ca acestea se urma
numal de grccil eel necarturarT, ha. Mirare nu puting ne -au cuprins card am auzit c& si
&milli! (1) eel marl de la scola domnescg cea grecescg, ad redicat steag de slohozenie, la
care all inarmat pre ucenicil for si pre sine. Inca, si Bimbasa Savva, carele pang atuncea se
socotia om al lu! Callmah-Vodg, si apgratorid orasuluT, n'ad mal putut rebda a re-
mitnea mat jos de cat grecT, ci adunindu sI pre toll omenil cat! avea, le-ad
spus cg si el este ipsilantesc (2), si cum-ca vor sa se pornescil to(! spre Dungre. Dar
nu '1-ad ajuns numaI atata, ci pentru ca sa se faca, mai falnicg argtarea luT, al asgzat mass
si deasupra el all pus evanghelia si truce si apg, si chTemand pre un Arhiered titularie
de la Colta '1-ail indatorat de '1-ad jurat totl ca vor tinea credinta Slohozenieb (3), si vor
bate rezboid pentru izbavirea terel grecestl; de aciea seversind Arhiereul o sfestania
si botezand steagul si pre Savva si pre toti omenil lab, all plecat inpreung to(T in li-
tanie (4) cu evanghelia, cu crucea, cu icone, si cu steagul cg.ntg.nd o cantare de slobo-
zenie alcatuitit de dascalil scold domnestl, si asa au incunjurat uli(ele mahalaleT for
pang ce s'ad tutors TarasT la conacul SavveT, unde all ospatat acest Savva pre juratiT set
cu mancarT si beuturT si strigarT Zito elevtheria,
Acestg prilignita (5) pomp/ au adus pre bietil orasanl la cea deseversita spalmg, ca
socotea totl zmreduirea (6) ce s'ad facut orasuluT, cu scularea in pici6re a insist pazi-
torilor. si cum-c/ cu acesta, avea turciT cuvent a prihani pre tot orasul, si a face
ceale mat marl reutatl dud vor veni.

CAP AL 5-lea
Yealrea Tureilor la Bueureftr.
Intfaceasta vreame era spatarid Grigorie Baleanul, si nu lase pre nimenea sg mat
fuga afarg, Ins& prin mijlocul Bimbarl SavveT, esla catl pate da banl, ca despre o
parte acest Savvit scociora (7) spalme ca vin turci!, si despre ans parte lua banl de la
arabagil (8) si de la fugarT.
Iar preste putine zile, intr'o Sambata sera la ma! 14 al acestul an, sosi veste adeve-
rata cg aprope de Cernica, all Mara treT-zed de mil de turd cu tunurT marl si cu g&-
tire mare de rezboid. All inmarmurit totl OmeniT si s'ad incrincinat (9) si nu stia ce sit
face. Tar consolul Prusienesc si vechilul Consulatulul Chesaricesc (10), all sfatuit pre
Tudor si pre Sawa, ca nicT sa se ispitescg a se bate cu atata glOta de turd, caril vin cu
gatirI Inperatestl, nicl sa dea pricing de prapIdenie unul oral mare cum sant Bucu-
restil, si la atata norod, ci sa se &age. departe.
Savva n'ad perdut vreame ci cu to(! 6menil lur inteaceas1 nopte s'ad carat cu tot ca-
labalicul for spre Tergoviste Wt/ noptea, Tar pre Tudor de abia 1 -all pornit a doao zi
Duminecit dimineta, carele nicl all apucat drumul Tergovistel, ci all tras la Arges, cu
gaud ca sa tree& Oltul. Si asa s'ad slobozit orasul de primejdia ce era sa i se Intern-
pie, de se vrea inprotivi turcilor, Savva si Tudor.
Duminecg de dimineta adunandu-se consuliT si armasul Manul, si Enache Baltaretul
negu(atorid vestit, carele era prieten al lu! Kehaia-Beitt SarascherTuluI (11), all plecat cu
1 Profesoril.
2) Adjectivmente insemnezi : do ideile lu! Ipsilante, partizan al la
8) LibertA(il.
4) In procesiunl.
5 De critica vrednici.
6 Pradlizile, jafarile.
(7) Respindes. veste.
8 Transportatorl; kervangil.
(9 Ulmire de cove. neaqteptat.
10 Austriac, nemie.sc.
(11) Generalisimul, comandantul de clipetenie.

www.dacoromanica.ro
 MEMORIO ANONYM. 393

totil la ordia turcilor, si dAnd cuviinci6sa 1nchinAciune vechiluluT Pace! de la Silistra,

ad arAtat cit protivnicil ad fugit, si raiaoa (1 Teste supusl. Dec! de acestit vestire Wad
bucurat Kehaia-Beid, si mIngitindu-1, le-ad zis si arate meld, ea sit nu alb& nicl o
temere, si asa s'ad tutors consulil si ceTalalt1 vesell.
Dar spune 6meniT lor, di la acel loc ce se numeste CAteluI unde era ordia, zitced
omen! titiatT fail cap, multime multa, ca znopit In vreamea secensulul, si altil erad
pus! In tape.
A doao zi LunT la Mal In 16, ad sosit si turciT la BucurestI si ad titbAritt la Colintina,
de unde pentru cercare ad si Intrat o sum& In oral. Spittarul Grigorie BAleanul Inca
maT nainte de esirea SavveT fugise la Ipsilant, 0-1 spusese de venires turcilor, iar el
s'ad Ingrijurat forte, si ad remas ulmit. ApoT ultAndu-se cat-va ceas cAtrit BAleanul si
rlvnind la binisul (2) cu carele era InbrAcat, i 1-ad cerut sA ditruescA, 0 el neputAnd
a cArmi s'ad desbrIcat de binis si i 1-a datd, dar numal putin all rIvnit Ipsilant 0 la
scurteIca BeleanuluT, pre carea baits! cerdndui -o '1-ad dat'o, si el ad remas In antered
sad bine a zice supipaT.
Atuncea Ipsilant In loc ca a& se lngrijureze de ale rezboiuluT, ad strigat odatit , bal
sit se facA, si ad rAnduit pre Bitlenul purtAtorid de grijit. Iar el indatA ce ad exit earl
s'ad fAcut a cAuta de gdtirea baluluT si cu mijloc su btire Wad stricurat de ad 1ntrat In
Brasov temAndu-se, c& va remitnea si fArit cal, si pate si far/ antered.
Tamil n'ad plecat curdnd de la Bucurestl la Tergoviste, ci ad zitbovit maT mult de
doao septaminT, si Intr'acest maTdan (3) de vreme, s'ad dus acolo vechilul consulatulul
nemtesc, si ad sfatuit pre Ipsilant ca sit se tragit dinaintea turcilor, si sit nu se batit cu
eT, ca BA nu se prApidesce. Cara.
Bimbasa Savva mersese mat nainte la TArg vista 0 pgrAse f6rte pe Slugerul Tudor
la Ipsilant, cA 'T-ad fost inpotrivitoritt si viclen, si ca dAndu0 c6stele cu turcil de a-
ceea are gind sd treed Oltul si Taste titbAritt la Argis. Acesta Or& viclenit si pismasit
a Savvel, ad desteptat pre Ipsilant a '0 aduce aminte de o scrisOre, ce '1 scrisese Tudor.
Incl de and se afla In BucurestI, carea cuprindea asa : MAria Ta aY dat prin
gmanifesturT, cA te chiamit patria, si cum cA trecAterea 1 I Taste la Ellada ca sit o iz-
bAvest1 de sub jugul Otomanicesc. Apol acuma cum te-al Insclunat, In Tergoviste, si
ecu ce cuvent te ameastecT In stApAnirea terd, si scot! birurT preste birurl asupra IA-
(cuitorilor, si le ial vitele gi bucatele ?)
Niste cuvinte ea. acestea ale scrisoriT lu! Tudor muscase inima lul Ipsilant pitnit
IntfadAnc, dar pentru ed atuncea se afla acela In Bucurest1 si In metereze cu tunurT,
nu avea ce sA -I fact
Iar atItAndu-se 0 din realete pAritciunT ale SavveT, all Indatorat pre acest Savvit, ca
cu orT-ce mijloc, sA se mestesugescit si rAznindu-1 din 6meniT lul, sit-1 aducit la dansul.
Ad luat Savva asuprA-s1 cA. '1 va aduce, decl plecdnd cu cittl-va arnitutt, cAnd s'ad a-
propiat de Argis, ad lasat pre eel mat multi In pAdure, iar el cu putintel ad mere la
Tudor, si fAcendu-se c& all venit se. se Impreune amdndo!, si sit se apere de turd,
'1 ad amAgit de '1 ad scos dare. din tabAra Iul, ca sit privesce stares, loculuT, si sA
gAsescl metereze de gAtirea rdzboiului, si ass cu amAgire 'lau apropiat de 6menil sel
si acea navalind ad pus meinile pre Tudor, si '1-ad adus la Ipsilant, carele dupit se
1-ad judecat destul, ad poruncit de '1-ad purtat citlare legat prin ulitile Tergovictii, cu
strigare de pristav asa : Acesta este Domnisorul Tudor 1
Apo:A '1-ad pus la InchisOre in mitropolie, cle.nclu'l In sema lul Vasilie Caravia, carele
10 avea conacul acolo, si dupe, doao zile, n6ptea la cincT cesurT, 1 -ad adus iarits1
(1) Numire turcescli as se dg. generic pentru popArele tributare port% In care infra burgesimea qi poporul
birnic.
8 Habit ca un fel de mantle ce purtatt boeril cel marl, giubaoa.
8) Interval de timp, aicea sea se is ; altmintrelea maiden Insemnezli un loc fntins plan, Rid suteurl).
4) Vestitor In public prin glue.

www.dacoromanica.ro
394
MEMPRIO ANONYM.

1psilant la curtea lul, qi ad poruncit de 1 -ad pierdut. Si aca Bimbaca Savva cu pierderea
lul Tudor 'di a facut resbunarea inimil.
Ordia turcescg, duped ce s'ail odihnit mai mull de doao saptamenl, ad plecat la Ter-
govicte ca se gonesce pre Ipsi lant. DecT acuma fiind -ce, pang. a ajunge turcil acolo
se face catg-va zabave, is sa ne intorcem Index& la drumul Cernichil pre unde
ad trecut de veniscrit aicea, ci se. vedem ce urme ad lasat.

CAP AL 6-lea.

aspdful Consulatilor 0 al celor ce ce numea Po lie, 0 ,Erica din Cernica.

Inc. pane a nu se auzi de venirea turcilor la Bucurectl, s'ad ora.nduit cu sfat de
obcte un tacam de cercetatorT (1) ce se numla Po litie, caril fiind obraze alese, ad
poftit pe cosulati de a hm ostenelg, la ospetul ce le-ad gait in frurnosa dumbravg. a
CernicaT dinc6ce de baltg. Acolo dar unde supt umbra dose sta mask intinse ci a-
Iternuturi ci scaune ci muzicg, numal cat ad sosit chematil Indata ad auzit de venirea
multimei turcilor, ci zgbava le-ad Post numal cat s'ag pogorgt din ggle#c1, Aar cum
s'ad suit iarecl, ci cum s'ad Tutors olctile ggleccilor WA. Bucurectl, ci cum Mira.% ratele
i fulgera schinteile din potc6vele tailor, vi praful se prefecea in nor!, Wind lucru cu
anevoe de spus, le las taceril, si scurtez cuventul dupe masura ospatulut
Din ordia cea mare de la Catel se rupea ciopo are (2) de turd, de umbla dupe, 6-
men! ca copoil dupe, epurT, ci pre tine din boeranaci sad negutetorl gesia cu arme, orl
it Mitt in loc, ci 'I lua capul. or! '1 ducea la ordie ci '1 punea In tope, ; nu maT era alt.
vre-o Intrebare, nicl cercetare. nici catucT-de-cat milostivire.
Call Omen! ci mueri s'ad aflat inprejurul baltiT, de nu Intrasere In ostrovul Cernica,
or! -ca s'ad prins eel -ad s'ad ascuns in stufurile ape!.
0 nevasta tenere ca un copil mic In brate, vezend nevoia ad intrat In stuf pang
la bred, ci ad petrecut zioa aceea ci tote nOptea acolo. lar a doua zi de diminete, ga-
sindu-o luntracul mangstiril in stuf, o ad dus-o In ostrov, ci acolo ad begat de some
ca pruncul murise, orI de stransore tare In brate sad de muccarea lipitorilor, ce 11
ciuguliserg buzele ci nasul.
Un arneut ce se brodise in termurea Cernichil i actepta luntrea ca sa trece Intl-
untru se 'cl vaza nicte rude, cunoscend priniejdia ad lepgdat armele, ci all Intrat In
adencul paduril, unde fere nadejde all vezut o fate fOrte frumOse la chip, ci ofilita(3),
carea Intrebatg fiind ce cauta acolo 'i-ad spus ce ad gasit'o un turc lInge ape, ci all
luat'o ; ci zicendu-1 el arnautul ca se fuga cu densul, n'atl vrut aretandu-1 ca pOte
se 'I gestsscl turcul ci se, 'I tae pre amendol ; dar dumneata, all zis ea catra arngut,
nu sta de vorba molts, ci fug mal curend ca se scapl.
Ca vre-o case sute de japorojanI sta bulug (4) In marginea biatil, ci striga ales ru-
meneacte ca se se aduce podul se trace In launtru la Cernica, zicend ce el sent de al
lu! Tudor; Ins& negutatoril bajanarT de acolo le-ad respuns : No1 pentru al lu! Tudor am
fugit ci ne-am Inchis aicea. Iar ad strigat japorojanil, intorcend cuventul, ca nu sant
al lul Tudor, ci sant al Bimbacil Savvel All mai respuns c1 eT, a ci de al Bimbacil
SavveT ad fugit, ca ci de a! lu! Tudor. Ca cum ar fi zis, ca nu e maT bun dracu
de cat Satana.
In cea dupg urine an strigat japorojanil, ca el sent din partea turcilor, a carora

(1) Tachltm se numesce obiectele stiute eu care se Beryl'. la mast( pentru a manta; tacam se numeete
el lautarl en instruments diferite, i In alte multe sensuri, met( act so !Moog spionil poliVeL
(2) Cardnrl.
(8) Pada.
(4) Gramada nnul langa altul.

www.dacoromanica.ro
 MIIMORIII AN( NYM. 896

ordie Este aprope la Catel, ci cum a vor si intre In manastirea Cernica, ca al vazi
de sant arnautl Intrensa sad nu ; ci cum ca de nu le va da podul sail luntrea, vor
trimite la ordie de vor aduce tunurT, ci vor shiea alit pre el cat si n(tinistirea. Acestea
auzind bajanaril s'ad umplut de frica cj alegind din alugirl pre unul ce stia, tur-
ceaste 1-ad trimis pre de all& parte la orche earl SarascherTul Cu scrisoare de umi-
linta, ca eT stint ralale, ci cg. s'ad Inchis Intracel ostrov de frica jitfuitorilor, si ea
spre Incredintare , sa li sa dea un ostas musulman ca sA cerceteaze. Ad mere
calugarul la ordie, all statut lnaintea luT Kehaia-Beid, i dandu1 scrisorea ad arittat
ci din gura cu cuvinte umiloase, ell ticalogil bajanarl de frica pritclatorilor s'ad Inchis
acolo, ci astepti. ajutorlul Inparatiel, ca sa.-1 isbavesca de talharil ce s'ad scociorit 1).
S'ad Induplecat SarascherTul, ci 'I-ad dat nu numal turc de Incredintare si de paza,
ci ci porunca scrisa ci Intarita cu peceatea lul, ca Intru nimic set nu nil supere bi-
janariT din Cernica ; dar Inca ci el atat boerif cat ci negutatoril catl se afla acolo,
'cl-ad ascuns armele tote In MUT ci In icitorl, cum ci podul ci luntrile. Iar japorajanil
In at& vreame all zebovit calugarul la ordie, vezind ca nu li sa di nid podul aid lun-
tre, ad ales pre unul dinteensiT, ci ad trecut In not, unde deac.a ad ecit la uscat an
cerut Indata haTne cj rachid, '1-ad InbrAcat ParintiT calugad, ci 'T ad dat rachid Indestul
ci de rna.ncare de ajuns, Tar cu vinul nu putea si '1 mat sature pana ce se Meuse
lule 2), ci 's1 uitase de luntre. Tocma nupa ce all venit turcul cu calugarul, ci '1-ad
dat cite -va sope(8) pe spinare, ci Pad scuturat de par, cum se scutura prunil t6rnna,
atuncea 'st-ad anus aminte la ce venise, ci cerea luntrea ca si treat. InapoT, dar tur-
cul n'ad vrut si i se dea, ci 'T -ad zis ca dupit cum au venit aciea, aca sit ci tree&
dincolo la al sill, ci 'i-ad aratat porunca lul Kehaia-Beid. Apot balmAgind (4) el multe,
s'ad maniat turcul forte, ci ad poruncit grOznic celor ce sta aciea de 1-ad desbrAcat ci
'1-ad aruncat in balti, tocma cum 0, aruncl, o plasca 6) duptt peaste unde s'ad ci cu-
fundat In fundul MOT, ca Faraon in marea rove, si sit Ingrijuraseri. bietiT bajtinarl
ca sa nu le vie asupra vre-o primejdie pentru pierderea lut Dar 'T -ad cuprins mirarea
cAnd '1-au vezut ma! Incolo plutind pe deasupra ape!, ea delfinil dupe mares alba, ci
nnotand cu grabire spre al sill, ca brostele de lac and fug de Erica vre-unul carpe;
ci cu tote aceastea s'ad izbavit bajanaril de zaporojanl, ci de primejdia tunurilor. Turd!
Insa caril umbla reznitT 6 de ordie nu curma a omorl Omenil; dar ci dupa ce venise ar-
mia la BucurestI ci tabarase la Colintina, spun unit altil cAt cunpluseasera un put de
capatanl de Omen!, usebit de catI pe tot& zioa sa Ulla la ivealit prin ulitile Bucures-
tilor ; usebit de catI era pusT In tipl , ci unit dintr'acectia murla ma! curand, iar
altiT se chinuia cAte doao Ire! zile, tipand ci strigand sad /npusce, dar iel nu 'I Im-
pusca, ci le sdrobia capetele cu sopele, pang. IT morals. de tot. CA unde mat era atuncea
cercetare ? unde mat era milostivire ? unde mat era urine de lubire de Omen!? ajungea nil
zica un vrajmas, ett ci cutare ad Post scris la Ipsilant, ci Indatti pre acel cutare or! II taut
turci!, or! II punea in taps .Cine avea atuncea inimit de piatra, a face mijlocire pentru er-
ticiunea vre-unuia din cal aritatl ca ail fost serial, satt ett ad purtat arme ? Nimenea.
NumaT o maid a unul tinerel din cal ping In tapY, all Indraznit de ad Intrat la ordie
and era la Colintina, ci cazind In genuche la pici6rele lul Kehaia-Beitt ea o ulmiti
IsT smulgea pArul capuluT. 1c1 rupea pieptul ci tatele, ci striga tipand : La pici6rele MA-

(1) Iscat, alit la iveala.

(2) Se ametise, nu mat stia ce face nestine se obielnueste a se z'es pentru an om In stare de betel
et a furat Means nit mtnlul).
8) Ciomegele scurte si gross portative, garnite pe la capurl en fer Batt alt metal. Ciausil turd purtan
la coburul selel ate o sopil
4) Vorbind, indrugand, Reties se tutelage vorbe fara sir.
6 SA an se confunde plasel en plAsett; pupa InsemnazIt , plasA, retea pentru prim paste, pleselL In.
semnezi jaf, pradl.
6 ImprilstiatI.

www.dacoromanica.ro
396 MEMORIO ANONYM.

riel -Tale m'am aruncat, orn6a-me mat curend qi pre mine, deaca pre unul nescut fiul
met! '1 -a! pus In tape, nu'ml mat trebueate viata, redice-o. Ah I amereta'ml de mine.
Dar cum 'ml-at stins lumina ochilor miel I Ci fiul med nici hot ad fost, nici scris la
Ipsilant ! La aceste jale a mueriT n'ad putut Kehaia-Beid a nu se umili. S'ad umilit,
dar In zadar.
Aga ad fost petreacerea turcilor la BucuregtT, Tar deca ad ajuns la Tergovi0e, ad
Meet la camp', qi t6ti noaptea ad sepat la qaniurT Inprejurul ordieT, gi ad fecut me-
tereze.

CAP AL 7-lea
Pentru fnchinarea la turd a BimbafeI Saner. ,Si pentru fuga luf Ipsilant.
Savva dupe. pierderea lul Tudor, s'ad tras de la Ipsilant, i s'ad inchis In menastirea
ginaia cu toil 6menit set, gi de acolo ad scris la turd ca el Este In partea lor. Ad
primit Kehaia-Beid bucuros, si 'I-au trimis gi darur!, fare. a '1 Indatora atuncea ca se,
vie de fail.
Iar Ipsilant vezend ateta multime de turd apropiail s'ad de0eptat din ameteala ha-
lulu! ce '1 Incepuse Beleanul, ci s'ad apucat sa '0 WA plan cum noptea se izbesce pre
turd fari veste. 4a era vorba luT, dar scoposul cauta la fug, Ins& vrend si'l trage tu-
nurile cu 6stea sa, tocma atuncea ad begat de seine, ca nu era nici cal nici haturi;
decY deabia dupa la unit alti! ad Incungulat (1) niqte globe gi gulurl (2) de cenepi qi
(unit de teT, gi pentru rqinea 6menilor fecendu-se a porni care, ordia turcesca, ad
carmit de la un loc spre Olt, i ap ad lesat multime de zahirea, qi pre lecuitorit ceY
farad In matnile turcilor.
Un Alecsie ce era In Tergovi0e chip (3) de vechil al consulatuluT nemtesc, ad aretat
turcilor fuga luT Ipsilant, qi aga turcil ad begat Intaid pre zaporojanil In or4, apol ad
Intrat qi dinteinpil, si de nu ar fi fost acel Alecsie, zegre0t ardea ormul.
Cend ad vezut turcil meterOzele gi tabiile ce Meuse Ipsilant, s'ad mirat de fuga luT,
gi cu tote acestea ad poruncit Kehaia-Beid, ca zahereoa se se redice gi se se dea spre
trebuinta octilor, iar pentru vitele de vacT, de boT qi de cal, care erad multime, ad
trimis poruncT prin sate, ca se vie pagubaqit se. gi be cunosca, i sa gi le ia, jai% o4e
ad remas pe soma capon
Multi Ipsilante01 ail nu apucasera, s# fug cu Ipsilant, ci era resipiit prin sate, u-
nit dupe trebT. aliit dupe, jafurl, lepadandull armele, gi Inbricendu-se In haTne albe
ierinectt, orY ci se amesteca cu bajenarit, or! ca se retacia prin iidurt, le0nail de
f6me. Ins& 6menil Savvel le mi0Ta (4) urmele, cum me.Oesc copoil urmele iepurilor,
pine, ce 11 gesia, gi pentru ca se.-0 face. mine hula la Kehaia-Beid, IT aducea In ordie
gi or! II taia turci!, or! 11 punea In tepT.
Multi striceciune s'ad fecut qi acolo la Tergovi0e, ce, dupe, cum, pre lenge leamnele
Idle uscate and gi die verzT, aga ei pre ling Ipsilentegti, perea gi Omen! dreptl, unit
cu prepusurl ce, ad fost scric!, iar aliil qi de giaba, qi fere nici un cuvent.
Ipsilant cu 6stea lul ad trecut Oltul In dreptul Dregapnilor, tend de odata ad ye-
zut o sums de turd acolo, carit era preste o mie cincl sute, gi unit apucasere metered
curtea besOrici!, iar altil se Adze In vale. Ipsilant ad oranduit pedestrimea ce se che-
ma Erolohiti ca sa 'T lovesca ca tunurile, fAcandu-le mat nainte o muqtre, iar el Cu
callerimea, de arneuil, 0 alit greet, s'ad fecut ci vor sa ocolesca, lase arneuiil ca nite
talhad vechi ad apucat delul Dregepnilor In sus spre scapare; Erolohitil, ca eel ce era

(i) A8 putut eg capeta de chid de vat', dupd cum all putut.

(8) Fringhil, streangurl.
(8) Ca un fel de... ceva putin serios.
(4 II ulmatt, le da In urnti, fI mirosett In retragerile lor.

www.dacoromanica.ro
 ISTnR1A LUT TUDOR. 897
juratl sg more. In reqboid, all Inceput intitid a slobozi tunurile, apoY pulcile. Ins& ye-
and turcil cA nu slobozia tunurile cu iscusintg, flind-ca ghiulealele trecea pe deasupra
besericil, Tar glontele puacilor lovea In pament unde era el ascunal, all priceput cg
n'ad nici o iscusintit de resboid. Si adeverat, di ce isprAvT putea se. Tacit la arme, O-
men! ce ping atuncea fuseserit or! ascitlecT (1 cu cArtia6rele In main!, orT croitor!, orl
cojocgraa1 de la tejghea, sad rachierT ai plAcintarT. Si pre Rugg tete acestea vrend sit
tread un smart 2) cu tunurile ca sg le aaaze mai bine. li s'ad Intepemt ai un tun In
noroid, care nu putine. piedecg le-ad flcut. DecT la un prilej ca acesta turcil cal ascuncI In
vale, all inceput cu puacile a arunca In ticAloail ErolohitT, ai cgdea cum cad pearele
and suflg o vijelie mare. Nag aciea Is maT da coraje Ipsilant de departe, iar deca all
vezut, ea hotil de arngutl ad dat dosul, ai un tun s'ad Intepenit In noroid, f}i glOntele
puacilor curgea ca plelia din meterezul turcilor In ErolohitT, all dat ai Maria Sa rucinea de
o parte ai ai-ad Indreptat poteca spre RAmnic, cu grecif ce 'I maT remasese. %end dar
ai turcil din curtea besericil cgderea Erolohitilor, s'ad unit cu eel din meterez, ai Inca-
lecAnd pre cal all nepedit cu sabiile sc6se asupra acelora, pre card IT gAsia IntepenitY
ca niate mom!!, ce. nu maT remesese inimA IntrignaiT, ai 'I tgia Milt nicl o Inproti-
vire, In cAt din 800 de ErolohitT, deabia all scApat until pedestru, de all fugit pre calea
arngutilor; dar ai pre acesta zerindu-1 tin turc, s'ad slobozit cu calul dupe. densul pi
and II maI aj ungea all aruncat cu on pistol dupe. el dar nu 11-ad nemerit, iar acia In
loc intorcendull fata pedestra!ul stela spre ture 'I -ad tras un pistol, Ili resturnAndu-1
dupA as all IncAlecat el pre cal, Mr& a bap semg cA remAsese piciorul turculu! In
scare., ai ma cit cu amendol ad ajuns calul pre arngutt, unde tai turcul 'al-ad Bestir:lit
viata.
La 8 ale lul lunie strAngendu-se totT Ia RAmnic, fiind-eit turd! all Intorseserg Ia
Craiova, ad fAcut Ipsilant tuturor acestg dojanit :
cOstaailor, nu, no manzglesc mal mult pre sfintitul qi cinstitul acesta nume, In
cobrazele v6stre, cirezl de norode 1 Venzerile v6stre ai yicleniile v6stre, me silese ea
cse. me despgrtesc de vol. De acum Inainte se tae dintre mine ai dintre vol or! -ce lege.-
(dull. Numal dintru adAncul sufletuluT mien, void sA suferid ruainea, pentru et v'am o-
gccgrmuit. AtT cAlcat jurgmenturile v6stre. atT vendut pre Dumnezett ci Patria, m'atl
vendut ai pre mine, tocma dud nadAjduiam ca orT se, biruesc, orT se. nnorid %pre-
cung cu vol slAvit. De aceea me despertesc de vol.*
Tree! la Scrivelion.

II.

ISTORIA LUI TUDOR

Alemoriii eerie de C. ISVORANI.T.

La 1818 veni Dorm In Aomlnia Sutu. ai trage In casele ltd Grigore Ghica Von.
din podul MogoaoaeT ; el a domnit ping la Inceputul anulul 1821.
AtuncT grecil revolutionarI ad venit de 'T-ad propus ca sit intre ci el In eteria gre-
cescit, find grec ai el; el le-a respuns ca si maT prelungesce. revolutia mg= 2 and
(plug adicit se va ilmboggti ai el); grecil nu all primit, qicend ce. tate aunt preggtite.
Sutu a scris atunci la Tarigrad viziruluT, descoperindu-I tot eomplotul, fe.dindu-I cuno-
scut ai. armele unde slot depose In Tarigrad; did dupe. planul ce flcusera grecil, In-
tr'o nopte era sg fie totT turcil mgcelgritl, ai grecil stApAnT pe Tarigrad.
Vizirul pe data a trimis ai lutnd armele a ai Inceput mgcelul, omorand pe gred, tn.

(1) Diminutival MT Dascal, In sons ironic zis.

(9) Loo eu ape. mocirlos,

www.dacoromanica.ro
898 O. ISVORANU.

Tarigrad; ad sptnzurat pe Patriarch Impreunit cu a1tT episcopT ; pe Patriarch Pad dat

pa mAInile jidanilor p, care jidanil it Head mort pe ulitele TarigraduluT ; si duelndu-1
Pad aruncat mart In Mare ; care trup at patriarhulul, plutind a venit lIngo o corabie
grecescl, pe care cunoscindu'l corAbieril l'ad Mtge to corabie mort. si s'ad dus si l'ad
Ingropat la Odeaa ; scum 2 ant desgropindu'l greed, l'ad gesit Intreg, cu tote cite 11
Ingropaserli neputrezite ; cdruia ittcindu'l un siebrid, Pad luat si Pad dus In Grecia,
macar cd Rusil vread sill preset( la el.
In Bucurestl pe Sutu l'a otravit doctorul Hristari (grec de natie) la fintinea. Doamna
a ascuns mOrtea lut pinit s'a pregAtit de plecare ; fl punea mort la ferestra despre pod ;
ed singur, de mirare, am mere de m'am ultat, pe care l'am si vezut la ferestre, pus ;
In urma, stet dat pe fatA si s'ad ingropat ; Tara 'Minna a plecat In Cara nemtescA; hoeril
ad luat Ciimactimia (guvernarea teri1), all chemat pe Bimbasa Savva, pe Deli-Basa-Mi-
hale si pe Ghencea, cArora le-ad dat voe sA string& arnAutl pentru paza tar% plAtin-
du-le si left. Cumnatul med, Dina Pantazi. a cumpArat de la Vornicul de sus plaiul
SlAniculuI, din judetul BuzauluT ; mums. -mea, temindu -se de mine se. nu me scrid intre
arnAutl, a rugat pe camnatul med se. me is si pe mine la plaid, carele m'ad si luat,
sub cuvint ca se. facem vInatere de cdpriore ; mergind dar In plaid, am sezut city -va
vreme ; dar am auzit cs. peste Olt s'ad ridicat Slugerul Tudor Vladimirescu, si cA 'Ate
sA intre Turcil eurind in Bucurestl ; m'am sculat din plaid. si am venit la Bucurestl ;
dar nu am gAsit pe mums -mea acasl, find fugal in CalderusanT cu alte multe farnilil ;
am odihnit 2 zile acasA ; si pregatindu-me, am Incalicat pe cal, si am plecat la Cal-
clargant sit vez pe mums -mea ; am exit in podul Tirgulul de afarg, uncle am vezut la
o cafenea vre-o 25 de arnAutT cezind pe scaune la up cafenelel In sir ; trecend dar
pe dinaintea lor, auz ca me strige, :.Nene Dincl Nene Dine& la Me Intorc la cafenea ;
vez pe un prieten Costache Tremu. ce sedea in rind cu arnAutil ; me intrebd unde me
due? si 11 spit( ce, me due la Calclarusan1 se. vez pe mums -mea. Cite zile o sA
sez1 ? IT spuid ca trel zile. Bag sem& ca art:161101 Incep a'M da cote unul altuia ; acestl
arnAutl erad din pasnicil teril, at luT Deli -Bass Mihale.
Calul med se odihnise, si fficea multe nebunil ; ed avem un costum arnAutesc, forte
bun ; o dulaml alma de jur imprejur cu fir ; o pereche de poturl scodrall, cusutt cu
fir ; o fermenea asemenea cu fir ; pe de asupra purtam o ghebe.; la brad o pereche pi-
stele cu argint, si o sahie tunes* atirnatA ; o pereche de pistble la cuburul caluluT,
tot cu argint ; o puscA, arnAutesca cu belezicurile de argint ; Si la cap legat cu un taclit.
Plecaid de acolea inainte pe pod; ahia putuid domoli calul ; gild din Bucurestl, tre-
cuTti Colintina, ajunseid la satul Tunaril, scoboriid In vale, uncle era o podisca peste
un belested, care podisca de multele trasurT ce trecusere. peste ea, se cam sfArlmase ;
lasaid calul facet; si din podia., In podina, trecuid ; la capul podiscel era un put ; de-
seelecaid si dedeid apit calulul, care ben o galetd si jumatate ; beuld si ed nitica ape, ;
puseid frlul In capul calulul, i stam gata se. Incalec, cind aruncIndulml chit spre
TunarT vez 6 arnautT calarI ; tail cArora erad plinT de naclusala ; me aruncaid pe cal.
si WO la drum; arnAutil scoborisera la podisce., i trecead cite unul cite unul po-
disca ; auzild strigInd :.Star, bre, cafadar I (prietene) s'a mergem cu totil !) Ed be res-
punseid ca n'am venit ca totil ; fiind-cit IT cunoscuid el sint eel de la cafenea ; el
Incepurit se. me ameninte : cDur bre ti si slobozire, un pistol asupaml; ed sloboziid
calul la, fug ; si el me luare. In gone, aruncind mat multe pistole dupe. mine ; me
gOnire, prin pAdure cite 6; dar deodata vezuid ce. patru dinteinsit remasera In urmit ;
2 1E101 me Linea de aprOpe; bagaid sem& ca calul med nu fugea pre cat it stiam ed
ca fuge; eel care me gonea pe stinga, se apropiase ca de zece stinjenT de mine ; &A-
seid pistolul de la eubur, /I bAgaid pe sub Edina sting cu care tinem frtul calulul, si
iT dedeid foe; mat venirl putin dupe. mine 91 stetere.; gild din pAclure la clny ; de-
scaliceid dupe. cal ; si calul resu111, si Ineepu stt i se bate. burta ; pricina era el, &tidal
spit In dad acela, si ltandull la NI sit inseam ; si p6te, dad mat fugea, plesnea

www.dacoromanica.ro
 1sTORI1 LUI ?MR. 399

calul; 11 trIseid de urechI, 11 frecaid la ochi, gi calul ma! resufli; IneAleca d pe datit,
gi luaid drumul cam pe treped; ulttndu-me Inapol, II vezuid pe ate 6 gonindu-me de
isnovd; et( eram maY departe, nu me prea temeam ; treculd In fuga calulul prin satul
Vdragt1, gi el se tinead dupd mine; scoboeid la podul dupa helegted, gitreculd dmcolo ;
el yenta pint( la capul podulul, gi se Interseri Inapol ; ea Intraid In Cilditrugad
gi venid la mumA -mea; nu spuseid nimuld de gotta ce 'ml-a dat arnAutt1; eld nie
temeam de munitt-mea cd nu me maY last(, sti via In BueuregtI; gezind trey zile In CA1-
daruganT; gi plecaiu a veni la Buctiread; trecuid prin satul Viirdati; de la elreIuma
drumulul me strigA un (Aran : Cocoane, cocoanel dupd cum se ticea p'atunc! Me dusettl
la umbrarul clrdumd. unde era ma! multi tdranY ; gi me IntrebarA : D-ta eral care
te gonea arnduti1 alaltaerl? Ed le respunseid cA ed. $t unde te duel acum ? MA
due la Bucuregt1. Pentru Dumneqedl Intorcete Inapd, imI ziserd; cid arnnutil ad ge-
zut 3 zile de te ad a5teptat; astdd all plee.at de aid; gi se jurad cA, and te-or
prinde o sd te omore. II tntrebaitt : pentru ce md ? $i 'ml spuseet : ca al tras cu pi-
stolul gi al frint maim unula dinteengil. Ed le respunseid : ed. 'ml pare red cA 1-am
frint numal main, ci nu l'am omorit; gi vend acasit la BucuregtI.
Tudor, de la o vreme !need, and venea la Bucuregt1 cu unchiu men Iancu, nu ma!
trdgea la Brincovenu, ca mai 'nainte ; ci trdgea la Samurcag, casele arum era sub
Mitropolie, care case In urmA era ale hAtrinulu! Obedeanu ; Samurcag fusese In zilele
Jul Caragea Calmacam la Craiova, gi eunogtea pe Tudor fade bine ; Museald elicited
rnijlece se ridice o revolutie; consulul Muscdlesc ce lea pe podul Tirgulul de afard, In
casele Vasilesculul; Samureag era In Intelegere cu consulul, gi 11 spunea cA timid
nu pole stl. ridice revolutie dincole peste Olt de eft numal Slugerul Tudor, pe care
11 gi (lase la consulul. Ce '1-o 9 vorbit, nu Old ; did Intr'o nepte, pe la miezul
nopliI, 11 dd. lid Tudor 25 de ardtutY, sub comanda lul Hagi Prodan gi a lul Ma-
chedonschi, gi pledi. ; a doua zi de prmnz mitnincd in Paean ; gi dupA mlneare, all
plecat sd. treed Oltul; Ispravnieii pe datA Ingtiinteei guvernul dm Bucuregt1, at Slu-
gerul Tudor cu 25 arndutT all plecat spre Olt; Tudor, trednd Oltul, ad mers la
Gorj, uncle prinend pe Ispravniel '1-ad Incbis; gi all Inceput sit string la pandud, pe
care 11 cunogtea el; gi de acolea all plecat, dupd ce s'ail mal intArit, cu pandurd; gi
all venit la Cernet. Acolo ad ma! strins gi altY multi pandue; an trimis de ad chemat
gi pe vetaful Iancu Enescu, care 9 gtia ce influentd avea asupra pandurilor; Iancu
Ina. all refuzat zicind cA nu maI vrea sd. pue mane pe arme. Tudor an trimis eatr-va
pandue de at luT, gi ad jefuit casa vdtafulu! Iancu; Iancu vezIndu-se nevoit, Watt dus
gi all intrat gi el In ogtirea luT Tudor ; gi atuncl Tudor '1-ad poruncit de 'I -ad Intors
tote cite-d jefuise; gi Intorcindu -se acasit la mogia Vuloica line( Strehaia, all Inceput
sd string. la pandue, ehemind pe capita/3d ce 'I eunogtea la d1nsul : pe Oared, gi pe
nepotul sea Dinu Pestritul gi altT cdpitan!; gi alcatuind 10 cdpitad cu cite 100 6menl,
s'ad format 1000 orned, o pocovnicie ; atuncl Tudor viind, gi unindu-..e cu Iancu
all mers ci s'ad Inchis In Mandstirea Motrulul.
Guvernul ctin Bucuregtl, auzind de ridicarea lid Tudor, all Inceput ad string arnduti
cu platd; ci orinduindu-le cdpetenil dintre dIngiI 11 pornea endue, endue ad mergl
sd bat& pe Tudor la Motru; dar vezind el arnautil nu fac mimic, orindui pe un Boer
Vacarescu, carele era gi bun cAlAret gi bun endtor; 11 pornird la Craiova cu o
Mit de arndutY; ajungInd dar In Craiova, gi ear .etand lucrurile mid de aprOpe, nu
prea 'I pldcu; gi peste cite -va zile se Interse la Bucuregt1, de unde gi trecu In
Bragov.
Arnitutil, stengIndu-se cu tot1 sub cdpeteniile lor, pornira la MIndshrea Motru In-
contra lul Tudor. Ajungind dar gi ocolind Mdndstirea, Incepura sit hag& cu foetal in
cel inch* In Mandstire ; Tudor Idea zi se urea to: clopotnita Mtintistiril Impreund
Cu alp cApitanl, Intre care era gi vdtaful Iancu Enescu; un arnAut din vale ye
and pe Tudor la ferAstra clopotnitel, 11 lua ou pupa la cAtare ; Ehescu find as

www.dacoromanica.ro
400 0. ISVOttan.
litturea, vgzu pe acel arnaut ; Enescu trase cu mare grabg pe Tudor de la ferestrg.,
clnd atuncl trecu ei glontul prin ferestra ei isbi zidul de In spate.
Tudor zise : ImI scapael viata vataee Ianculel, Incepurg, dar ei panduril sit tragg
In arnautl cu puscile, In tit arnautil fur silitl a se trage de zidurile Mangstirel pre
cit bate pueca..
Peste cite -va zile Ins lucrurile luarg all& fall; arngutil, dupg Intelegerile ce avu-
send. Cu Tudor, trecurg top sub comanda lul; atuncl Tudor plecit la Craiova alit
cu arugutil care era aprope peste 400, cat ei cu al lul ; intrand dar In Craiova, orin-
dui ispravnicl de al Jul, trimitind ei prin celel-alte 4 judete ispravnicl tot de al ha
Bupg, o eedere de maI multe zile in Craiova, llsa pe frate-sgd cu o sum de pandurl
qi el porni spre Slatina. Arnautil abgtindu-se la satul Oteteleed, unde era Inchiel In-
tr'o emit mare trel tamilil de boerenael, Inconjurara casa, ei incepurg sg, se bat& cu
cel din cask sparserA ueele, navalirg mnAuntru; arngutil jefuirg tot ce gasirg acolo ;
omorkg ei vre-o doI din hoer!, desonorar'd doue fete ale und vaduve cocoane, nevirst-
nice una ca de 13 anl, ei alta ca, de 11 anl; ei plecarA In urma pandurilor la Slatina.
Ajunglnd dar arnautil In Slatina, Buluc-Baca Iova ei cu MAruntelu, cel ce desonorase
pe acele copile merserg ei sparserA uea unel biserice din Slatina, luarg candelele de
argint, despuiarA icdnele, ba ei chlar ei Sf. Potir; vgrsari sfinta grijanie dintr'insul ei
luarA potirul; adoua zi sosi ei Tudor la Slatina. ei se aeezg Yntrio citsciorg. mica cu
eederea, unde cuckna cu fetele venirA ei se plInserg, la dinsul, aratIndu-I cif. copila cea
mica de 11. anl pole o fi ei murit; Tudor 'I zise : aeteptg, cocang, cg. void face dreptatea.
Dupg, acesta venire, preotil de la biserica, ei ii aratarg jaful ce all facut Buluc-Baea.
Iova ei cu algruntelu, spuindu-I ea ei chlar grijania din potir varsInd'o all luat potirul.
Tudor auzind acesta infamg, faptg, se cutremurg. ei zise preotilor sit tacg ; chemg 2 din
panduril lul, pe care II cunoetea mai dibacI, ei le porunci : ccer de la vol ca la nOpte
prin orl-ce mijloc vet! eti, sa merget1 se, 'ml furatl dasagil lul Buluc-Baca lova; ei sg,
mi -I aducetl la mine., Panduril ruiptea se tirirg, ca gerpiT, ei luarg desagil luI Iova
de la capul lul unde dormea; ei In revarsatul zorilor, II aduserA la Tudor; dupg ce se
lieu ziog mal bine, trimisse de chemit, pe Buluc-Baca lova; Tudor In case, la dinsul
preggti 6 pandurl de a! lul cu frInghil; veni lova; el era un om Malt, trupee; se a-
pled. cu capul sg intre In cask find ilea mica; panduril pregatitT II aruncl, latul de
git, ei 11 sugrumarg; ei dupe ce '1 omori, II bggarn sub pat; trimise de chemg, ei pe
Maruntelul ; ei intrind ei el In case. IT aruncarg ei lid latul de git , ei su-
grumandul, 11 omorirg ei 11 bagara sub pat, algturl cu cel-lalt ; se sculg Tudor ei se.
gati ; lel lug sabia cu dinsul, ei cu vre-o zece pandurl cu el, veni unde era tabarttr
panduril ei arng.util; arngutil eras tabaritl In stanga ei panduril In drepta ; intrit Intre
deneiI ; panduril totI se scularg In piciore, ei se puserg rind ; asemenea facurg ei ar-
nautil ; Tudor intrebg. Inteid pe pandurl : tPentru ce ne-am sculat nol ?* Panduril res-
punserg. : A pentru lege ci dreptate I intrebg ei pe arngutl, ei respunserg ei el tot ma ;
Tudor le zise : (eel ce cola legea ei dreptatea, ce trebue sit i se face. ?) tot! respun-
berg, : cm morte si se pedepsescg. I p Atunci Tudor trimise 4 din cel de ling dinsul
la el acasg, scbserg pe omoritl de subt pat, le taiarg, capetele ei le puserA In 2 par!, ei
le aduse ei le Infipse Intre arriguti ei pandurl ; atuncl spuse ei pandurilor ei arngutilor
faptcle acestor 2 Omen!, desonorarea acellor 2 copile, din care una a ei murit ; aduse
desagil lul lova, theme, pe preotT ; ei, fat& cu totl arnAutil, scose argintgria bisericel,
rata potirul, ei le spuse cum all vgrsat grijania ; ei dete argintgria preotilor de o duse
la biserica ; mal eezurg vre-o doue zile, ei pornirg. spre Bucureetl; viind dar cu totil
ping unde se face un drum spre Piteetl ei altul la Bucureetl, arngutil, despgrtindu-se
de Tudor, luarg drumul Piteetilor ; Tudor cu al lul lug. drumul Bucureetilor ; arngutil,
uncle gasea In treaclitul for pe cineva, 11 preda; pe multi pate 'i ei omora ; Tudor
peste cite -va zile ajunge In Bucureetl, ei trage In gazdg. In casele BrancovenescI de sub,
Mitropolie, unde ma! In urmg, all fost domnia lul Bibescu ; In Mitropolie era! Inchiel o

www.dacoromanica.ro
 IsTQRIA LUI TIJD )R. 401.

sum& de arnkut1 ai lul Sava ; le trill-use vorbt s& task din M tropohe; arnkuttl nu
voirl; si In noptea aceea tot& noaptea se slobozirk pustl sr de panduri si de Ur/114411
din Mitropolie ; a doua zi de dimineat& tusk arnIutil desertarit Mitropolia, si Tudor
Met un clpitan col 100 panda.' In Mitropolie; VItaful Iancu Enescu se aseza In gazda
In casele Falcolanulul, de sub Mitropolie ; Tudor Il InsArcinit cu prinnirea de la Isprav-
nicil de Ilfov a Indestularil pandurilor, precum orz, fin vacs grase si carre de lunl ;
Tudor publica o poruncit a luI In BucurestI, prin care da voe 16cuitorilor bucuresten1
di on unde se va ivi vre-un pandur sad vre-un arngut c& jefueste casa vre-unuia, de
nu'I vor putea prinde vii, slobozi slut WI Impuste, si mort WI aducit la dinsul ; totl
mahalagil duprin mahalale se formarit In pull nationall ; seara se stengead top In
usa Bisericii; jumAtate reininea acolo, si jumAtate se preumbla pe ulitlle mahalalel, de
Linea buna orIndulall. Intfo searit, sedeam de mincam la mask ca sit n due de garda ;
tumid. o Mae in poarta noastrit; grid cu pupa In mina, si esid In pridvor, unde era
aproape de poartti; Intrebaid : tine este ? si Imi spuserA wtmele, pe care IT cunosteam ;
Imi zisera :SAT a/ scOtem pe arnAutil cad ad intrat In curte la CAmmarul Stefttnice, gi
ad spart pivnita. intrebaid : c111 shut? Si 1ml spuserl el. shit 4. Le 41seid : duceti-vg
la bisericl; sl vie jtungtate streaja, s& mergem cu totil ; care si plecarit ; ed intraid In
cask., si sezuitt de mincaid; se Intoarsera ; dar si ed Ii asteptant la poartk. ; Imi spu-
serl el logofltul Stanclu si Polcovnicul Nicolae Cutarida n'ad, lasat pe nimenT sA
vie; elcY trebuia si Clminarul s& skit sa's1 plzesek. casa ; atuneY plecaid cu aces 4
guarzl; si lulnd ulita la drepta, spre C/minarul, mergeam prin mijlocul podulul ;
cAci ploase , si ed purtam o pereche de imind liochi nuoT ; 'fez Inaintea mea o
suml. de 6menT ; Intreb : tine slut ? Imi respunserl : Streja dela Mahalaoa Vergulul,
si streja dela Sf. Stefan, Cam vent de am scos pe arnlutil dela Ctiminarul.b II
Intreb : unde slut arnAutil ? Imi spune : Ultel, inaintea noastrl. Unul mergea pa
drepta podulul si altul pe stinga; eel din drepta era cm 2 pistole In mllnl; cel
din stinga cu un pistol lute() mink. si In cea-l-altl cu un Tatagan ; II strigal sli
stea ; (Stal, dine, c& te Tnpusc! $i trAseid eocosul puscil , care flea clanf ; el se
Intorse spre mine ; un tigan cu un par de hardld Il isbi in cap, care Il si trinti
jos ; si lumea a nlvalit pe el; cel din drepta o lul d'a fuga pe ling& ulucile
postelniculul Ionitl Arid ; me luaid dupil el, si m6 apropiasem ca 2 stinjeni de-
parte ; IT strigaid sit stea; se IntOrse si trase Cu amIndoul pistOlele In mine ; sail
a era sect, sad c.5. D-zed n'a vrut sit and more pa mine ; c& aid unul n'a luat
foe ; tiganul 11 isbi si pe acella iar&sT In cap, si clzu lungit ; and repezild, IY luald
pistolele arnIndoul ; si lumea nfv&li pe el ; unit din garzl aruncartt cite -va pistole
In vint; si o multime de norod curgea din tote pArtile care cu pustI , care cu
ciomege; llsaid pe cel din drepta, si venild la cel din stinga, strigInd la Omen!
sk le strIngl armele ; dar tine te ma! asculta ; clel pOte era peste 1500 Omen! a-
dunatl ; fiind-c& asta era semn dud se va auzi pist6le on puscl la vre-o mahala,
tote strejile de prin prejur s& alerge acolo In ajutor.
Un bitrIn cu Barba alba se apropie de mine, si Imi zice : clasti-m6 sl dad si ed 2
sad 3 ciomege. el el 'ml a mincat g/inusele ;D mf strecuraltt bintsor cu amhadouil
pistoalele ce le Iuasem, si vend acasl. Poporul II legl pe arnautl ; si legatT IY duse la
Sava, al clruIa era ; ast-fel se petrecea luerurile in Bacuresti dupe venirea luY Tudor.
Tudor rIndui IspravnicY pe la tote judetele ; dete porunel de se lua de pe la sate Cu
analoghie vacl grase, si came de luntt ; dar tote astea se Inplinea In ban! ; 50 lel vacs,
si 50 lel carrul de lunti; cu care ban! se Linea cheltuelele pandurilor ; tot1 boeril de
I-Tul C18,9 fugiserl la Brasov ; rlmlsese numaT de al nostril ; unchlu meal Iancu Imm
zise : c& de ce sez f &r& slujbit ? gi Imi Mai un bilet catre Ispravnicul de Ilfov care
u 6 si orIndui Zapcid In plasa Dimbovita de jos ; 1ml dete tovartts pe un nepot al pol-
covniculut Costin ce era polcovnic de Vlitsia, si care avea casele In mijlocul unel pl-
durl de lung& satul Vgritstl, de langl, ClIdArusanT ; Imi clutam de slujbk ; dar clod nu
Rev. p. Ist., Arch. f Fe To . II. 26

www.dacoromanica.ro
 lett C. ISITORANd.

aveam treabl, me duceam gi cedeam In Caldarusanl. Dupe trecere de cAte-va septa-

mAnl, prilmIg 0 pommel de la Ispravnic, ca sg merg la satul Valls% unde era o case
boereascg, si se. gatesc de conac pentru venirea Generalulul Ipsilanti ; me duseiii, amid
tote preggfirile, aducind duprin sate mieT, fging ai alte lucrurI trebuincIoase puseld de
deschiser usele de la cast, care era mobilatg ; gi asteptam venirea Generalulul ; nu
treat vre-o 2 zile la mijloc, si eatill cg, gi soli cu 2 briscl ale luT ; Intr'una sedea el,
si Intr'una era 8 slug alle luT, gi Inpreung, cu dinsul avea si 25 de calgretl ce se. zicead
MavioforI, cu moartea zugrgvitt pe cgcTulT, din care ceT mal multi erad lloldovenl ;
piner . de ggtirg. bucate ; mancarg, si dormidC In noaptea aceea acolo ; si adoa zi de
dimineatg. pornirg, spre Bucurestl ; sezuTd ed in zioa aceea prin plasa, si adoa zi venld
la Bucurest1 ca sg, vez ce are di. Se feel.
Ipsilanti trase la Colintina, In casele lul Vodg Ghica ; Sava se scult, impreung cu
Ghencea si Deli -Baca Mihale, si cu ma! multi arnguti, si venirg de se Inchinarg. lu!
Ipsilanti, dupe care ridicg. si Sava steagul libertgtil ; steagul cerula 11 purta D. Aristia ;
si preumblindu-se pe tote drumurile Bucurestilor, strigad : S. trgeasca libertatea! A-
doua zI dupe Sava, Tudor, luand pe vgtaful Iancu Enescu, gi pe alt! 4 polcovnicT, gi cu
vre-o 50 'pandurl c515.11, venire. la Colintina la Ipsilanti ; descglicarg in curte, si se ur-
carg sus, Tudor cu ace! 5 polcovnicT, pe care IT priimi Ipsilanti in picloare ; dupe ce
schimbg cate-va vorbe -intre dinsil , Ipsilanti intrebg, pe Tudor : Arhon Stager, cats
ostire al ?) Tudor II respunse": cAm cu mine aid 12,000 ; am si la Cralova cu frate-
med Inca 12,000.) Ipsilanti Il bltu cu mane pe umere, si IT zise : ;Bravo, Arbon Slu-
ger ! Mg bucur I) Atunci Tudor intrebg. .pe Ipsilanti : Ecselentia Vostrg, cu citg, ostire
at! venit? Cad pe mine, dna m'ad ridicat, ml se. zis cg, o-s1 vii cu 60,000 ostire re-
gulatg, muscalescg. El II respunse : gNa am venit cu ostire ; ci am venit cu poruncl).
Tudor II zise : St vez gi et acele porunci. Ipsilanti fI respunse : Nu eel to vrednic sg,
yea poruncile mele. Tudor se supgrg forte tare, si iI zisse :.Data eli, In tera mea, In
fruntea a 24 mil de ostire, nu sint et vrednic se. vez poruncile M-le, remit sangtos !)
i Intorcindull spatele, esirg, si incglicand tail, se Intoarserg In Bucurestl. Pe datg ce
veni la laggrul unde sedea, porunci de se ridica cu tot laggrul si merse de se Inchise
In M-rea Cotrocenil; uncle Incep a se intgri cu santurI ; dupe vre-o doue zile, chemg
la dinsul pe. Stolnicul Borgnescu Cirnu, de sub Radu-Vocla, pe care it cunostea de la
Mehedintl, fiind In mal multe rindur! Sallies de judet ; sezu cu dinsu gi scrisse Pagel
de la Silistra : ca Ruminil nu s'ad sculat In contra Sultanulul, ci In contra Domnilor
grecI, ce vin de la ConStantinopol, gi jefuese terra,* Cerea printr'acestg scrisore trel
puncturI adicg, domn RomIn, dupe cum ad fost mal 'nainte ; 12 mil ostire rumineascg,
si cats -va ostire turcesca ca se. dea pe Ipsilanti prins Turcilor. Porni pe Boranescu cu
acesta scrisoare la Silistra, cu care Linea corespondentg. din care corespondentg se
prime de Grecl vreo cite-va, O. se dete pe fata ca este cu Turcil, lara nu cu Ipsilanti.
Tudor, viind In Bucurescl, trimise de lug, de la puscgria Bucurestilor 3 tunurl ce
remasese din vechea glorie a Rumanilor ; si care se pgstra la Puscgrie. cu tunaril tor.
Ipsilanti, sezInd Inca vre-o done, trel zile la Colintina si veztnd ca Tudor s'a rupt de
dinsul, plecg cu al se la Tirgoviste, uncle Incepu si el A, se Intgreascg. acolo ; Ince-
pure. a vnii. din Rusia MavroforI adieg, feciorl de negustorl grec!, totI cu parale pe
lftngg ainsiT, si cu arme bune ; arnautil Insi nu se supunead luY Ipsilanti, gi jefuTa
necontenit pe boerI ; toll boeril fugisere. In Brasov ; aragutil le jefula casele, vite gi or!
ce ggsea ; gi Ipsilanti nu putea se. le fad. nimic. Mavroforil se strInserg peste 500 din
Rusia si Moldova, tot! feciorI de grecl gi sfrbl; Ipsilanti a fe.cut o mare gresealg.; cad
viind In Moldova, domnul MoldoveT se unisse cu el ; gi trebuea rig seazg acolo ping
dud venea eel din Rusia, si regulindu'l precum se cuvine, atuncl sa fi venit in Ro-
mania; ce. cu 7-8 sute de regulatT, putea se. tie In respect si pe arngutT ; dar totl
fiind neregulati, fe.cea fieste care de capul lul ce vrea ; si anarhia era grozave. In pe.r-
tile pe uncle se afla arndutl, si chlar pe Ipsilanti nu'I mal asculta nimenl.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA L1.1i TUDOR. 408
Tudor in Cotroceni se Intarisse cu santurl ; adusese din mica Rominie cu dinsul un
tun forte mare, rernas de la Muscalil de la 1806, dar era apart la asca tunuld
pe unde II cla foc ; adusese mat multi mesterl de aid din Bucurestl ca a '1 dreaga;
dregindu'l, 11 umplu cu Tuba, puse o ghlulea Intr'insul si 11 slobozi, si lovi casa din
gradina Belvedere la un colt, pe care 11 sfartma ; dar sari si dresul la asca ; si ne mat
put!ndu'I Intrebuinta. ad pus de l'aa ingropat nOptea pe dealul Cotrocenilor, uncle p6te
sa se afle si astitif. In casele de la Belvedere eraa arestuit! de Tudor vreo 7 hoer!, si
pazitl de un capitan de aI lul Tudor cu 100 de pandurl ; chid lovi ghluleaoa In coltul
easel, boeril sa spaImIntara, si zicea ca Tudor o sal omoare cu tunul ; atuncl Tudor,
aflind de spalma lor, trimise de le zisse sa nu se sperie, ca o gresealtt s'a.a. facut ; si
peste vreo 2 zile le dete voe sd piece la Brasov, dindu -le spre paza pe acel cApitan cu
panduril lul, care II si duse pint la hotarul taril; si panduril, Inpreunti cu capitanul lor,
se Intorsera Inapol. Tunurile luate de la puscruie, fiind bune, pregati umpluturl de
larbit de pusca, si In loc de cartusun, tAea bucittele de fer si thndu-le Cu masurit in
pungulite de plaza, le avea drept ghlulele.
Trecu citit-va vreme la mijloc; Tudor in CotrocenY, si Ipsilanti la Tfrgoviste. Ed
eram In CalclarusanI; pe dupe WA, me duseia la o cocoana pe care o cunosteam de
mica mea copilarie, matusa `1)-lor BoerestI de astazi ; casa unde cedea acesta cocoana
era pe marginea helesteuluT din dosul bisericel; cam pe la sfintitul soarelul, auzirarn
detunaturI de tunurI ; le numararam, 7 i alergaia In tirg, uncle era lumea stens& ; II
Intrebala dad, ad auzit tunurile ; unit zicea ca parcA as auzit, Tara altiI zicea cA nu ;
calugari1 ce era In vinare de peste pe helectet, Intorcindu-se, adeverira cA 7 tunurY s'ail
aruncat spre satul Catelul ; si mersera de spusera. staretulu1; staretul, ca sti se lucre-
dinteze, porni 2 calugarl Wan, noaptea ; care calugArT, IntoreIndu-se la zioa, spusera
ca ordia turceasel. este la Catel ; si c'ad vezut cu ochil lor focurile ce ardea In ordie ;
staretul pe data puse bite() arida cu cal 2 putini de unt, 2 putinl de miere si mai
multe caseavale ; facia o scrisoare dire Pap, In care stria cA In M-re zavergii nu
slit; ci numal familif sarace si vecluve, care ad fugit din Bucurestl de frica arnttutilor,
si care din pricina saraciel nu ad putut A tread, In Brasov ; cu scrisoarea aceea tri-
mise un calugar, Inpreunt cu peschesurile ce i se trimetea Paget ; caluglrul se intOrse
In urma de la ordia turceascA, si aduse staretului o poruncA deschisa, in care poruncea
tutulor Turcilor ca 0, nu se aline, de M-re cu nicl un chip ; trecu vre-o saptamtna de
zile la mijloc ; veni In CaldttrusanI Alecu Caragea Ispravnic de Ilfov, orinduit de Papa,
avind cu dinsul si vre-o 30 de Turd ; se priimi in M re, li se dete case de cezut ; avea
cu dinsul si slujitorl de al IspravnicatuluI, Imbracatl in uniforma lor ; trimise Isprav-
nicul de chema multi tined care era in Caldarusanl, dintre care eram si ea unul, si ne
orindui zapcii prin plasi, dind de fieste care zapcia cite 2 turd ; si plecaram in plasI; ea
nu prea vream stt priimesc, dar In cele din urma me vezuia silit ca sa pnimesc ; and
orIndui In plasa Sabarulul de jos ; trill dete poruncl de ce am sit fac, adicA carre de
Lana, vacs grase, fin, orz si alte multe ; Imi dete si de tovaral pe un tInar ; ea nu'mT
schimbaid costumul, de tit numal legatura de la cap ; In cap puseTti o palarie cu mar-
ginile late, pe cum se purta pe atund ; o Inconjuraia cu trey felud de panglice, care
'ml atirna pe spate ; armele mele be lasala la mums mea In Caldarusant ; vend la
Ispravnic s5.1mY dea si mie Turd; dar din neno!ocire Turcil se Impartment, remaind
n Imo"( citi trebuTa Ispravniculul, si ImI dete 2 slujitorl cu uniformele lor ; bagasem soma
Insit ca de vreo 3 zile, venise In Calclarusanl batnnul Polcovnic de Vlasia, Costin, cu
al elm% nepot fusesem ea to arts; ea me pregatha si pleciia tntr'o dimineta ; ajun-
sent la satul Varast1; trecula pe drum Inainte spre Bucurestl ; din dosul uneI padurT,
vanda o larba frum6sit ; zisela tovarasultfl mea stt descelicam, si sit Ilisim call A
pasta; cad la Bucurestl pOte gasim fin, pate nu gamin ; sloboziram call la larbit ; ea
me culcala la umbra unul maracine, si puseid pe ochi palaria ea A nu and mitnInce
muctele ; si parcA me furs somnul ; chid auzia pe tovarasul mea zicind : 'fund I Tut

www.dacoromanica.ro
404 C. isvoRAN1J.
611 tti socotArn ce. urea sa me sperie ; me ridicatd In sus, si vezuifi ca. la. 40 de Turd
Wert, care eaea din pgdure, unit cu puccele Intinse, altil cu Tataganele In mina, al
altil cu pistolele In mind, veneati pe trepadul tailor la not; cum II vezuid, puseid pa-
'Aria In cap ; Turcil ne deterti ocol, ne prinserg caii ; Al mat mare veni drept la mine,
avind de dragoman pe un Strb ; me Intrebarg : ce sintem not ? Le respunseia cd sin-
tern zapci!; ai scot/nd din buzunarul fermenel poruncile, is aretaia, ai le ziseid ce
Alecu Caragea, Ispravnicul de Ilfov, viind In CifidgraaanT cu citi va Neferi, ne-a orin-
duit zapcii, ca sd facem celle trebuinctOse pentru ordie ; pe tovargaul med, descitlicarg
dot Turd, ai vread 0.1 lege, ziclnd cA este arnitut ; ed me duseid ai puseid mina pe
Turd, zicind cg. este tovargaul mett ; Turcil ne litsara ; tovargaul tiY spuse cA 'I ad je-
fuit desagil de mal multe lucrurt ce avea ; spuseid Sirbulul, ai el spuse celul mat mare ;
acella porunci sd i se dea tot inapol, precum s'a ai fled ; II Intrebaid unde merg ? Si
Imt spuserA ex la Bucureatt ; le ziseid : sA mergem impreund cc totit ; Incelicarem, ai
plecardm; ajungind la vfile de la Colintina, auzid tipand un copil ; me duseid cdlare
acolo ; vezuid un copil Infeaat ai tipa ; ziseid unul slujitor s& descalice si sA. la copirul
ca sal dem la vre-o femee de acolea din Colintina ; Turcil Imi zise clasin, be, boeru;
cA mumit sa trebue sit fie ascuns& aci, prin aantul vie; tact vezindu-ne pe not viind, adilesat
eopilul ai s'ati ascuns). Plecargm dar ai venirdm la Colentina, unde era tras Chehaia-Bel,
adicd Paaa, in casele lul Grigore Ghica. DescAlicardm in curtea ColintineI ; Turcul eel
mare se sui sus, ai spuse Paael cA a adus 4 inal ; Chehaia-Bet me chemd Ineuntru; aedea
In pat greceate, cu o pereche poturt rogit, 1i cu o dulamg cam proaste.; me IntrebA
ce sintem? YY spusei el sintem orinduit! de Alecu Caragea zapcit; fT argtaid ai lul
poruncile ; dragoman avea pe Serdarul Vasilescu, care me cunoatea ; Iml zise cA. de
ce nu ne-a dat Turd? II respunseid cA nu mat avea ; cad IT Impertise pe la eel -l-alit
zapcil; Iml zise sit me duc la Tahir -Aga In Bucureatt, ce era Baa-Bealeagg, ai sA -mI
dea 2 Neferl , ca se nu umblgm singurt , cad slut multi capIstd ; ed YT ziseid awl
dea o poruncit dire Tahlr-Aga , ca se.'mt dea Turd ; pe data porunci ai'mt few un
bururdiii, cu o tura forte mare ; o priimitA, si fdcindu'T 3 temenele, eairem afarg. ; In-
cglicaram gi plecardm; trecurAm prin mijlocul ordiel turceatt. Ce s& vezY ? Turcil eel
pe jos erad Intocmal ca spoitoril, descultt ca vat de el ; dace avea cite un pistol la
kid, era bine armat ; Zaporojanit erad Imbracati cu cite o 'carnage alb& ai cu ismene
de pInze largI ; hatnele lor, negre ca tadunele ; unit avead cite un pistol la bed, Tar
altil avead cite o prajinit drept sulite, In virful prejinel cu cite un piron de fier; De-
bt, calgrimea turcescg, erad ceva trial Imbracatt si mat Inarmat Vezindul dar Intea-
cesta stare, me gindea.m in mine ca. numal Sava cu at lid arnduti n'ar fi avut ce teia
de el. Ajunseitt la aosioa podulul firgulut de afarg. Ce sA vez ? Si pe o parte ai pe
alta, erad punt In tepa. omens ; In fruntea unul air era pus in tepe. feclorul Polcovni-
culul Costin, de care am vorbit mat sus.
Polcovnicul Costin locuia In casa sa, ce era In mijlocul unel padurl de Bugg satul
Vergatt, apr6pe de Celderaaant ; de vre-o tret septemint intrase ai el In oatirea lut
Tudor ; dar viind Turcii, el venise acase. ; jidovii, ce tat flcuserd o meserfe, merse de
II &Ira la Turd, jai luand vre-o 70 de Turd cu et, venire ci clime pe Costin ; Co-
stin, prin ce minune nu OM, scIpase In Celdaraaant ; Turcil ocolirg casa; nevasta
tut Costin, impreund cc fiul sea, jai cu nepotul sed, cu care fusesem ed tovarea la
zapclallc, puserd mina pe arme, ai Inchizindu -se In card, Incepurd se. se bate. cc Tur-
cil dupe ferestre ; dar vezIndu-se slabl, sgrirg pe ferestre in grading ; Turcil fI sim-
tira, ai se luara dupe. cl; et fugea ai se apdra cc armele In contra Turcilor ; re,
ctorul lul Costin Impedecindu-se de o radecine de copacid, cezu pe spate; Turcil neva-
lire ai /I piinserit ; muma lul nevali cu sabia In mine asupra Turcilor ; Inse
Turd! Il luarA si fugire cu el ; Tar altil se Impotrivead mumel ; mesa vezIndu-se fere
nicI un ajutor, fugi in pgdurea cea des& ; si impreund cu nepotul sed, sceparii. de Turd.
Turcil jefuird casa; ai luand pe bald cu dfuail, Il aduserd la Chehaia-Bet, carele po-

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUf TIIDnR. 405
runci ci 11 pusere In tepit. Jidovil pe multi crestint vinovatl si nevinovatl, YY plrad la
Turd, pe care pe uniI 11 punea In tepe, pe altil fl teia.
Ajunseid acase; tovaresul met!, cu un slujitor, se duse la el acase ; 'ml era fdme;
ziseid betrInultil nostru ce sedea la not . anume Gherghe , Y1 ziseiti : basa-Gherghe ,
ce slt mancitm ?) El Yid zise : slt teem o gAinA, ci se face. bucate; dar pllne nu avem ;
cad pine In tlrg nu se geseste., Yn sfircit, ziseid de fecu memAligA, si rnamcaitt; trecu
zioa acPea, ci a doua zi de diminete veni tovaresul melt ci plecarem la TahlrAga ,
carele era conecit In carele lul Dumitrache Dedu, dupe podul Beiliculul ; ne urcaram
ci nol sus , unde era mat multe lume shins& din Burnam!, bitrebaiti de odaea unde
cedea Tahlr-Aga ; intraiti Ineuntru; Ii aretaid Bulurdiu lul Chehaia-Bel, ci citindu'l ,
vezu cad poruncea seimI dea dot Turd; lid respunse cA n'are ci slt Wept pinit a doa
zi, cA pete SIT pice ; cAd unde a trimis Turcil nu s'ad mat tutors nimenl; ne Intor-
serem acase , ci a doa zi iares1 venirem la Tahlr-Aga ; ci ne zise cA Ince nu 'lad ve-
st Turd, ci se mal asteptem; 11 spuseid cA sintem grabnicl si avem sA facem carre
ci zacherele pentru ostire ; dar tete fu in zadar; acasA dedesem parale lul Baca Gher-
ghe al nostru se se duck se cumpere pitne; dar a fost de geba, paine nu era; a treia
zi se duse de diminete In Urg, si veni cut 2 plinl marl, ocaua drepti, alba. ca zapada ;
11 Intrebal ce pain este aia? 8i Iml respunse di este coltuc de la Babic; ci Intl
spuse cA tirgul s'a umplut de pline ; pentru ck Pain a poruncit de att spfnzurat
de subtiod pe 3 brutarl , pe uniY In LipscanY, pe altil pe podul tirgulu! de &fare, pe
altil pe podul Calitd. Ah cAd nu de Dumnezed alt mal vie un Chehaia -BeI ci acum
In Bucurestl, se vaze miseria pflneI si camel, cu ce pret mare se vinde; cAd atuncl
ocaoa de One drepti era 4 parale si ocaoa de came 8 parale, and treia seracul ci
bogatul.
A treia zi venilil lares1 la Tahir -Aga, Wed, getitl de plecare si cedndu'l lares
Turd, ne Intimpine cA nu are. Vezindu-ne dar silitY, plecarem fere Turd, ci luarem
drumul plesd. De la Bela putin mal 'nainte, venea o tripe. de Turd despre Glurgia;
ziseid Ia al met se nu se abate din drum; Turdl vezIndu-ne, se desperttra In dolt, ci
ne deschise drumul ; auzilti pe unul dintr'incil zicInd : cmagaletl mafcactl au bizindel I*
adice, bravo bravo 1 acestia slid de al nostril! Ajunseitt la satul Wilde, de 1Inge. Ji-
lava, pe marginea Sabarulul ; satul era pustid ; nicI ale nu erati In sat; descelica-
rem Inse. la o case; slujitoril ceutare prim cast si gesire strAchini ci die dupe o be;
gainI era destule prin sat; pusere de prinsere 2 gain! ; tAindu -le, ne fitcu fripture;
slujitoril gesire si o tralstit de melaid la o case, ci ne fecurit si mAmltligA Intel) 61;
sezurem alt mincem; In vremea. acesta, unul din slujitorl seri capul until Oran, care
se ridica din burueni, ci se uIta la nol ; se duse ci 11 prinse, ci 11 aduse la not; 11
intrebaiti pentru ce nu venea ? 8i Iml respunse cA YI era frice se nu fie ceva Turd;
11 Intrebaid de locuitoril din sate unde shit ? 8i Iml spuse cA aunt In pedurea
de Ia Podna-Lunge ; Iml aretare si drumul pe unde trecuse ci mil de carre cu
bajenie: drumul era blttut ca In palme, ci nq puteam face nid o gresale; ple-
carem dar, ci sera ajunserem la Bolintinul din Del, unde gesirem un seten fere
familie, ci acolo dormirem; a doua zi plecaram ci ajunserltm la pedure; intrarAm In-
tr'insa; ci prin poenile peduril gesiram multe sate taberlte din plasa mea; Intrebaiti
de Odaea Pitaruld, adice odaea tatalul met, fiind-ce mume-mea Ince Linea mosia Do-
brenil In arenda; ci odelagil erad argatil nostril, triiniseitt pe slujitorl ci aduse mal
mult1 locuitorl la mine, care cel mar multi ma cunoctea; le vorbiti se. se Intorca pe la
satele lor; cAd Turcil nu le fac nimic; all vent alt gonesca, pe arneutl ; eY me rugare
se mal zebovim tre-patru zile ; dar ed le ziseid di nu se pole; vezYnd dar ett ce alt -
tenil nu se supun, porniti pe tovaresul mei la Bucuresti, dIndu-I ci Bulurdiul mett ca
sit sere de la Tahir -Aga, sA -I dea Turd, carele a doua zi pe la prinz, veni cc 2 Turd;
sitenil auzind, nOptea, se respindire .prin padure cu carrele lor; dar not IncalecInd pe
cal, ne luaram dupe dincil, ci 11 scoteam in camp 11 strInseram pe tot!, care era

www.dacoromanica.ro
406 C. ISVORANU.
peste 300 carre, nu numaT din plasa Sabarulul de jos, dar ci de prin alte plecT; si IT
trimiserlm pe la satele Tor, de uncle puserem In lucrare poruncile ce avern se. facem.
Acum mis Intorc Tar la istoria lul Tudor.
Tudor, auzind tunurile la satul Cetelul, plea din CotrocenT pe drumul BolintinuluT;
mergind dar pe drum, al vezu un praf ridiclndu -se In urma luT ; panduriT strigare.
eTurcil ne gonesc 1) Tudor atuncl porunci se se pule In regule de resboitt ; acezare. ci
3 tunurT, care le luase din BucurectI, pe la locurile trebuincTose; panduril zlse lul Tu-
dor : gficicurl dA -ne d-le Tudor; did no!, chid ne hAteam cu Turcil ficicurile eraa versate
pe dinaintea nostril; Tudor le zise : nu ve temeti, copiT ; carrele acole ce le am sint
incArcate cu ficicurT. Inteacestit vreme, se vezu ci cel ce feceaa praf; era un cepitan
d'al Id Tudor, alexet cu panduril lul, ce remesese In urine., i venea pe fuga tailor
sit ajungii pe Tudor; noptea remase Tudor de dormi la Bolintin. Un nenorocit pandur,
noptea aceea merse de jefui o case. a unul Oran; teranul la ziuf veni de se plinse la
Tudor, care porunci se. se gesesci pandurul, negrecit; pe care 11 ci &irk pe care. a-
ducindu-1 cu tote cele luate de la teran, lucrurile le dete pagubaculuT; Tare, pe pandur
porunci de 11 spinzure la minut ; ast-fel stApinea Tudor pe panduril luT, care nu a je-
fuit pe nimenT ; pi relit unit din scriitorY zic ce, panduril au jefuit ; toil nu ctia nimic.
Tudor piece pe drum, ci peste cite-va zile de caletorie, ajunse la GolectI , 'Inge Pi-
tectl, 4i se statornici In Curtea boeresce. Peste vre-o 3 zile, se vezu preurablindu-se
Cepitan Iordache ci cu Farmache cu vre-o 300 de arneutT; top se miraa ce o se, fie;
Tudor se pomeni ca-1 trimite pe unul de al lul ci iT zice : ca Cepitan Iordache vrea
se -1 Intllnesce; Tudor II respunse ce, vrea; fuse se vie singur si Mai arme ci Tudor
asemenea; a doua zi dar Cepitan Iordache veni cu vre-o 30 arneutl, pe care II lese In
depertare; Tudor eci asemenea cu guarda luT, si lesInd-o asemenea In depertare, veni
singur; cu Cepitan Iordache ce se vorbi intre &nail, nu se atie, de ell se zicea ca. Ca-
pitan Iordache era trimis de Ipsilanti, ca of Induplece pe Tudor ca se se unescit cu
dinsul, la care Tudor ar fi respuns : a el nu e In contra lul Ipsilant ci alte
mal multe vorbe; ci se despertirk piste cite-va zile Tare -cT mal avurf ase-
menea intIlnire; Intr'o sere Tudor eci cu guarda lul afar& la ordie ; la vetaful
Iancu Enescu eraa strincY mal multl polcovnicl ci *Raul; vre-o dot pandurl c1nta0
cu fluerile, si alp! jucaa, /ntre care era ci Cepitanu Urderenul, si eel 1 -alt! IT pri-
vea. In vremea acesta vine un trimis de la Tudor, ci zice Cepitanulul Urderenu ce-1
chTanni slugerul Tudor; Cepitanul Ict lee armele si piece cu trimisul; ceT care era
la Iancu 11 acteptad se. se Intone; Tudor se IntOrse cu aT lul, se lnchise portile si totT
se mira unde e to varttcul Tor, Citpitanul; a doua zi ducindu-se afarK din Menestire 11
&kit spinzurat de o sack; totT cApitanil ci panduriI se /ntristare, ced 11 Tubeaa tot!.
find un tines voinic ci bun ; avea un per lung pine din jos de spete ; trecurl vre-o
3-4 zile la mijloc, ci Tudor Taracl eci afarit la ordie, ci trimise de chem1 pe vetafu
Iancu Enescu; Iancu f f lee armele ci plea; nepotul sea Dinu Pestritul. unul din Ca-
pitanil lul, se luft dupe. dinsul ; ci viind pine la porta CurtiT, pasnicil por(il slobozi pe
Iancu ci pe trimis de ecire afarit, Tar pe Dina fl oprirknu vru se 1 lase ; Dinu spit-
mIntat de acesta, alerge. la Hagi Prodan, ce era tebarit Inauntru In biserice.; Dinu I!
zise : (Gospodare, Tudor trimisse de cheme, pe vetaful Iancu acum; si me tern sit nu-1
spinzure ca pe ce-l-alt Cepitan). Hagi Prodan pose mama pe sabie; ci fere. se mal a-
dtepte, numaT cu medi! In piciore WA cisme, alergit la OAK; Dinul merse cu dinsul;
la port& portaril nu vred sd-T deschizI ; dar Hagi-Prodan dete o palm& unuTa ci o
palm& altula, ci deschise porta, ci eci Impreune cu Dinu afarit ci alergare pe fuge acolo
unde se vedea Tudor cu pasnicil WI; and ajunse Hagi-Prodan, ge.si pe -Maki Iancu
spInzurat intr'acel minut; trase sabia din tece ci title strengul; Iancu cezu jos; ci Hagi-
Prodan iT slebi strengul de la git, c1 Iancu resufle; ce.cI ll'apucase piarze. ra-
,suflarea; atuncl se deschise o dispute. intre Hagi Prodan ci Tudor : Hagi-Prodan vrea
att ea pe Iancu la el; Tudor se Impotrivea; Hagi-Prodan fT zise : tee gind al de omorT

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ID! TUDOR. 407
pe capitanil cd mai bunt 7 Ala Ita-Ied omorfal pe tinArul acela pe care it piing toff pandu-
rit; acorn vruse-aI se omorl ai pe Iancu., Si mat multe a emen a vorbe se azure Intre d.
Tudor fag juramtnt lul Hagi Prodan a nu va mai face mmica lul Iancu ; atuncl Hagi-
Prodan it lag, ei se Interse Cu totil In minestire ; al Tudor porunci de beg pe Iancu
In flare, dug piclorul unut pat. In M-re se lue de Mire de toff polcovnicil el de toll
panduril fapta lul Tudor, Ili toll se Ingrozire ; se stensere polcovnicil ai capitanil la
Hagi-Prodan, ai II spusere a nu mat primesc pe Tudor de comandir al for ; Hagi-
Prodan le zisse : gDatl inscris. Sezure si Ware Inscris, ai it iscalira toll polcovnicil ai
capitaniT, ai it deters In mina lot Hagi-Prodan. D'aceste lucrArt Tudor nu simti nimic ;
Hagi Prodan pe data porni un om de at lul cu acel Inscris la capitanu Iordache carele
a doua zi veni la Tudor ; pasnicil luI Tudor vezInd a vine capitan Iordache IT zisera :
vine ciplan Iordache ; Tudor le zise : lesati'l se. intre, gel a mat venit si alt.& data ;
capitan Iordache intra In curte cu vre o 60 de arnitutl ai descalicare ; capitan Iordache
se urea, sus la Tudor, care cedea In fuiaorul de la porta cu vre-o trel de at lul ; mtg.
la Tudor, cu care Inchizindu-se amIndol bite odae, dug ce schimbara cate-va vorbe
atunci II zise : a pandurit, Impreunit cu toll polcovnicil, nu'l mat primesc de comandir
al tor, aratindu'I ai inscrisul ; Tudor eai in balcon, ei uTtand Ise peste pandurt, le zise :
sIngele melt asupra vestre. ei asupra copiilor voatril ; pandurit nu respunsere nimic :
ai numal se uTtara la el ; se tram In odae ai se scoborl cu capitan Iordache pe scarf
jos, cu ipingeua pug pe umerI ; unit zicea ca era legal, fnsa nu e to adeverat; done
gruclere de poatie sosirit ; Intr'una pusere pe Tudor, dinaintea 10 un arneut ci la spate
altul ; ai In cealalte. caruclere intrare all 2 arnautI ; rii Intuit drumul TIrgoviateI ; a-
junsere sera la Tirgoviate, ei deters de etire WI Ipsilanti, ca ad adus pe Tudor ; Ipsi-
lanti, fare se vrea sall veg. sad se vorbeasca cu el, porunci de Il Inert. 3 arneuti de
at lul ai'l duserA la marginea until ain't de vie, unde it ai omorirA, ci it aruncare In
cant, si trasere pAmint peste dInsul ; unit zic cf. l'ar fi aruncat In DImbovita, dar este
minduna ; Ipsilanti mat facti Inca o mare greaell ; dete comanda pandurilor tut Ma-
cedonschi, cu care fapte. mlhni pe toff panduril ai polcovnicil, ca sal comande un
strein ; de da comanda unul polcovnic de pandurt, putea se fie tott cu el.
Acum me Intorc la celle din BucurestI.
Turcit intrare In Bucureatl ; Chehata -Bet se aaezase In conac la case Belulut, de lIngt
Sf. Dimitrie ; Bimbaaa Sava cu arnautil lul, trecu la Turd, fiind cA se zicea ca Pam It
fagaduise sal fact Domn In Bomb:lie ; se mat adunue si alt.' mull Turd dupre la ale
cetat" din Gturgtu, din Braila ai de la Turnu-Megurele ; atuncl Chehata -Bel porni vre-o
3000 de Turd spre Tirgoviate, care ajungInd la satul Nucetul, Madre acolo ; Ip ilanti
auzi de venirea Turcilor, porni ei el o sums de arnauff in contra Turcilor, ai be zise :
mergetT Inainte et vid ci el cu cealaltt ()afire a mea; arntutit pornira ; tai a ungind In
dreptul Turcilor, incepurt areal-care docmtinele. intre Turd ai Arnautl ; arnautil aatepta
venirea luT Ipsilanti, preen= be zissese ; era vremea primtverit, ploile nu Inceta, apele
ai rlurile venisert. marl ; Ipsilanti, In ]oc se merge lnaintea Turcilor, se ridica cu toll
Mavroforit tut, ai porni spre Cimpu-lung ; bietit MavroforT trecead rfurile ci apele Im-
bracatT ; pastrad armele se fie uscate ; dart ploile be udasere ; trecurt prin Campu-lung,
ci trecurt pe la GoleatI ; plecart ai at Jul Tudor din Goleatl ; trecurt Oltul la Dregacanl ,
ai se aaezare tott in Dragemnl. Vataful Iancu Enescu, vezindu-se trecut Oltul, but dot
poncho.' de at but ai strecurindu-se biniaor trecu In Sibid ; dupe plecarea lul Iancu, Dinu
Pestritul ai cm capitan Hoard, luttndu'al pandurit tor, plecart spre casele tor, In Me-
hedintt, umblind tot prin pedurI; anemenea Meng al cd-lall polcovnicI, In-cat, dupe
2-3 zile nu mat remasere de cit putinl pandurt In legend but Ipsilanti ; plods tot
nu Incetad ; bietil Mavroforl erad print de apt ; fericit era ala care gesea cite o atreaina
de cast ca sa'al pots adaposti capul de plee ; pe Mavrofort It comanda Caravta ; gi
Scufu era Impartitorul Indestularil Mavroforilor.

www.dacoromanica.ro
408 C. ISVORANU.

In Dragesani, inter) cask boeresce la o vie, era teberiti ca la 500 Turd, venitl de la
Vidin ; Pasa de la Vidin trimisese mai multi Turd, gi intrassere In Craiova; panduia
din Craiova, cu fratele lul Tudor, se intorsesera in casele for ; Tar fratele lui Tudor,
cu basil ce strinsese dupe la birnicil satelor, trecuse In Sibiu ; de la Turcil din Craiova
venise si acel Duel la DregasanI ; Caravia, comandirul Mavroforilor, T1 veni poffit si'l
atace pe Turd, ffind beat ; cdpitan Iordache fT zisse : nu Nee. D-le, ca Mavroforil slut
plinl pine la pieie de ploe ci de ape ; si armele for pline de ape ? Dar un om beat ce
Intelege de asemenea sfetuiri ; porni en Mavroforil asupra Turcilor, ataca, pe Turd ;
Turcil uscatT, si cu armele for bane , esire si deschissera resboill cu Mavroforil ;
pustele Mavroforilor abia de la 10 una lua foc ; comandirul Mavroforilor tinen, In-
tr'o mine sabia, ci Intrialta o butilce ca rom, ci comanda pe Mavrofori; Turcil,
vezInd starea Mavroforilor, lima mare indraznelit, si nevelea fn Mavrofori cu se-
biile ; cepitan Iordache ci cu Farmache statead pe un deal died cu arneutil tor, ci
sn ifflad cum Turcil meceleresc pe bietil Mavrofori, si nu le dad nisi un ajutor, pen-
tru el nu '1 ascultase comandirul Mavroforilor. Un nepot al apitanulul Iordache,
vezInd prapedenia bietilor Mavrofori, ce le Ikea Turci!, ci mai virtu un arap
turc. nu maI asculte pe clpitan Iordache; saved cu vre-o 10 arnttuti, omorl pe a-
rap, omort si cat! -va Turd; In vremea acesta, bietil Mavrofori, &irk vreme de se tra-
sere Inapol, cu destule pagulA, ci intrara intro pedure ; Turci! se trasertt Inapol, .tar
Mavroforil, gesind vreme, Incepure se se risipesce, si se, Inge spre Sibiu ; Ipsilanti fugi
si el, si trecu in Sibid si de acolo se duse in Viena ; Nemtif 11 arestuira. la. Moncac!,
unde a stat Inchis pin& la sfirsitul vietil ; cad Muscalit ad zis a este un desertor
de la dinsil. Mavroforil azure, In malnile Turcilor vre-o 80 rob!, pe care IT trimisese
la Vidin legatl ; Turcil se Ware dupe, Mavrofori si 'I gonire pine la M-stirea Cozia. In
Cozia era Inchis cu vre-o 200 de arneut1 Serdarul Iamandi, ce fusese orinduit de Ca_
ragea Chic_ Serdar peste acele S judete ale OltuluT. Acest om era forte crud, pentru
care void vorbi and voce scri istoria luT Jianu. La Cozia este un sant adinc, prin
care curge apele ce yin din munte In Olt ; Iamandi stricase podisca dupe acest cant,
si se bltea cu Turcil ce venise pine acolo ; Mavroforil si eel -1 alt1 zavergil avusera
vreme de trecut In Sibid prin alnenT ; lecuitoril satelor, pe unde era Turd, sufereail
multe rele de in Turd ; si ca se, scape, cerure de la Comandirul Turcilor o sum5, de
Turd, si trecindul peste muntT, Ware drumul luI Iamandi, ce putea fugi In Sibid, si h pu-
serf Intre 2 foetid; arneutil adusesere 2-3 podue din cele dupe Olt, ce le avea legate din
dosul Manactiril ; arneutil intrara In podurl, si trecurl Oltul dincoce, In Valachia-mare,
si fugirtt in Sibiu ; Iamandi` cu nevasta si doT beetT al lu!, in vIrste de 12 anT, si altu
de 14 , azure rob! In melnele Turcilor , pe care 11 aduser& la ChehaTa-Bel In Bucu-
resd, ci din Bucurestl 11 trimissere la Pasa de la Silistra ; Tarn Paca pe Iamandi it tri-
mise la Tarigrad, uncle it spInzurare si IcT lue plata faptelor Jul.
Turcil de la Cozia strebeture pin& la hotar, in germ ramAsitiT zavergiilor.
Un pope grec de la Sf. Ionia, de Huge, Zlatad, avea si el sub comanda tut vre-o
80 de arneutl ; si trecind Oltul Inapol, veni la Cempu-Lung, trecu pe la Ruck., vru
sa trece, in Brasov, dar gesi niste pozitil bune dincolo de Rucltr, se Intari si In-
cepu se se bate cu Turcil ce 11 luasere In gone ; dupe cite-va zile Ins& taranil din
Rimer, suferind sl el greutetile Turcilor, War& o sum& de Turd si IT trecure pests
munt1 ca se apuce de la spate pe popa ; popa Ins& simti , ci trecu granita In
Nemtl , si intrar& In carantine dupe ce Isl deter& armele si call ; Turcil venire.
pine la hotar, si se oprire ; inteaceste. vreme sosi si Bimbasa Sava cu arneutil
luT, si trimise In comandantul Neintilor, zielndu'i ea en dea pe popa ; ced de
nu II vor da, se vede silit se, intre in Brasov ; Nemtil se speriare, si ziserit po-
pe! sit las& de la dinsil; popa IsT ceru armele si calul; si din gresele, In loc se
la sabia luT , lue all& sable, si zise cetre al but arnautT : MeV , tine vrea a
more cu mine ? Se alesere vre-o 5-6 ; si luendu'sT armele ci tail, Incelicar& Im-

www.dacoromanica.ro
 MORI k LI I TI DOR. 409

venue. cu popa ; venire pin& la hotar ; acolo era o clrelumit ; popa ceru o litre
de rachitt-spirt, o be.0 si dete si la arnitutt se bea si aprintindu's1 clubucul din
doug treseturT isprevi tutunul din lulea ; si ma! bind Inc& o litre de spirt, neveli
en al In! in Turd cu sabia see* omort ctt%T -va Turd; dar din nenorocire, i se
frinse sabia, si 11 prinsere Turcil vid ; arneutil, unit azure. morti , si altil se In-
terser& Inapol la Carantine ; pe popa 11 aduse la Chehaia -BeT in Bucuresti ; Chehala
Be! it Intrebe : dulce era sangele de Turc. bre, popo, ? Popa IT respunse : pe and
eram se me satur, ca se-I inteleg gustul, mi se frinse pale , Il trimise si pe dinsul
la Silistra, de unde nu se stie ce s'ad mat fitcut,
Cepitan Iordache si cu Farmache cu arnitutil lor apucar& virful muntilor; Sava
se lue in gem lor, si lovindu-se cu Cepitan Iordache, se birui Sava, si se tram
Inapol; In retragerea luT Sava, Cepitan Iordache II Wit In genii, dar nu putu sit-1
ajunge; gi Cdpitan Iordache IsT lu& drumul pe virf ul muntilor; trecu In Moldova, si
se scobori la Prut; si trimise de cern voe de in comandantul Basarabiel ca sit intro
In Rusia; Tare comandantul R spuse cd nu este prima; vezIndu-se dar strImtorat,
veni si se Inchisse in Menestirea NemtuluT (1) din Moldova ; seese pe tots calu-
geril din Menestire si remasere. eT stepinT in Manestire ; hrana lor o avea din Ma-
nestire, atat pentru omens, cat si pentru cal; Turcil din Moldova, Impreunit Cu Pasa
lor, ce era toil NeferT, veni si Inconjure Mitnestirea, o bates cu tunurile; dar zidurile
habar nu avea; betelia se prelungea; un Wager grec vine la Pasa, si iI zice; fame pe
mine Egumen al acesteT manestiri, gi ed It! void da pe arneutT robl tie . Pala pe
date porni curier in Tars -Grad; si peste cite-va zile aduse poruncile de Egumeme
acellul cdluger; I le dete, si el lug de la Pain vre-o 30 de Turd cu sape si cu lo-
petT, si se sui In muntele din dreptul Mene.stiriT, und. era un isvor de ape, din care
prin olane venea apa In Menastire; Apar& si sceserit coke -va olane; si pe tole -l-alts
le astupe la gure, ca se nu mat merge apa In Menitstire; de data se pomenirit eel
din Menestire fare. ape, se speriare toil arneutil, ce aid el nits tail lor numal avea apii;
atunci veni Farmache la Capitan Iordache, ce igl luase sederea In clopotnita MitnitstiriT,
si fT zise : cce trebue sit facem ? fare ape. nu putem tali; si sit ne hachintim Turcilor.
Capitan Iordache IT respunse : gsteplin esti, fe cum vrel. Farmache lue catT-1 a din
arneutil ce vru se vie cu el, si merse de se Inching Turcilor; Pap. cum IT desarmit,
porunci de IT puse in taut de git; pe Farmache II pose In capul lantulul, si ii porni
la Tarigrad; arneutil din Menestire be vezu tete acestea; mean o ved a cu 0,14; &-
pilau Iordache aduse la dinsul in clopotnita, uncle sedea, tete Taria de pus* si o puse
ling& dinsul ; arneutil asteptara pine. !mere; deschisera portile si cu sebiile in 'Mina
nevelire In Turd, ce erad despre munte; Mare teal putura, eitzure si dintrInsil morti,
si apucare muntil, fugind spre (era nemOscit, elll puturit scitpa; Capitan Iordache re-
mise In clopotnite; Turcil incepura se se urce la dinsul cu gremacia; Capitan Iordache
fuma din clubuc; si Inteo mem& Linea un pistol; dupe ce se umplu clopotnita de Turd;
trase cu pistolul In Tarba de pupa si zise ca Samson (merit sufletul med cu eel de
alt nom). i perire, si multi Turd impreunit cu el.
Dupe curatitul terilor de zavergil, Bimbasa-Sava se Inter e la Bucuresti; si dormi
neptea in Bolentin; un Turc, prietin al luT, piece din Bucuresti n6ptea si veni la Sava si
zise : *nu veni in Bucurestl, ce. tete aunt pregatite ca se to tae, crede-me nu intra, ca to estl
prietinul med . Sava nu it crezu; si a doua zi intrit In Bucuresti, si veni la casa lul din
Mahalaua PoppesculuT, care acum o are Xenocratil; a doua zi de di ninety se gati Sava,
impreunA cu Ghencea si Deli -Baca Mihale, si Ware cu &midi vre-o 10 arneutl alesT, dintre
case unul se numea. Acillu. carele mi -a spus tote istotia Intimplitril for ; bacalicarit pe cal;
calul tut Sava apropiindu-se de porta, puse zopor si nu vrea sit lase din curte; Sava
trase sabia sit tale calul; dar ce1-1-alt! it oprire, desellice dupe acel cal ci-I aduse al-

(11 Manibtirea Seen.

www.dacoromanica.ro
410 C. ISYORANU.

tul, ci plecare. si venire, la Chechala -Bel, ce era contcit In -casele lui_Belu4 fiescalicar&
ci suindu-se in sus pe scark ps la mijlocul scerit aflindu-se, Turcil ce erad in sale., ha-
s erg. mai multi nu pistelele Inteincit ; Sava apuca de zise : (Ozeste-me de la spate,
Ghenceo*; dar Ghencea era cazut, lovit de glente; Sava apucg de puse maim pe sahie,
-dar cazu ci el mort; IT Mira Turd' sus, In salg, le Mara capetele, Tar& trupurile le
arunc?rg pe ferestre In pod; arnautil ce era cu tail In curte, se omortre, ci el de Tur-
ci! ce erad acezati In curte; la porta caselor era un rind de Mgt vechT, una era bu-
clitgrie, si una era brutarie, unde cocea pilnea boerescg. Aciliu, cum facu, fugi si intr.&
in brutarie; vrea sg se ascunzg; dar loc de ascuns nu era; se socoti sit intre In cup-
tor ; dar Is! zise : lesne me pot omori Turcil, fere sg me pot apara; se puse dupe use,
si prin crepaturile ucei vedea ce se urma In carte ; Turcil omorfr& pe cel laltl ar-
ne.uti, ci Incepure se, piece spre casa lul Sava ; pe and se mai imputinaser& Limit din
curte, un hoge turc intrg In brutgrie se 'st face. udul ; Aciliu ce era din dosul use, se
trase Indgrept ; ci Turcul intrg in nguntru si uca inchizinduse, vede pe Aciliu cu. sa-
bia In mine, ; Aciliu ii facu semn s& tack ci'l zise se se tragg mai nauntru ; ci Ii puse
se. stea cu spatele spre el ; Aciliu se Ota pe crapaturele up! In curte, si vezu ca
ad remas prea putint Turd, respinditT id-cocea cate unu ; deschise uca, si o lug la fug
spre girl& ; se &twee in gide, si Incepu sg se lase spre podul de la Brincovenu ; Tur-
cil aruncarg cite va pistole dupe el, dar el se da afund In ape. ; ajunse la pod, ci eci
afar& In mahalaoa DudesculuT ; ci pe fuga apace drumul spre Delul Spirit ; ulitele era
p us til, nicT un suflet de om nu $e vedea ; ajunse la yifle din Delul Spirit, unde intilni
un cloban cu brinzg la spinare ; zise clobanuluT : eda'ml hainele tale, si na pe ale
melle dobanul priimi, IT dete dorecil si sucirtanul ; se imbraca Aciliu cu ele, Iue. si-
dilele cu brInzg la spinare, gi se Intorse la Bucurect!; Tar& ciobanul se duse cu hainele
la this. lug. Aciliu veni cu sidilele la spinare ci intrg la Consolul nemtesc, unde mar
-era fici alti arne.utl fugitt ; Tura cu grgmada ajunseserg pe la Herasca; arne.utii lilt
Sava hisser& de stire; un nepot de al lul Sava, cu vre-o 200 de arnauti alert ,
se Infilnira cu Turcit ; nepotul luT Sava navgli in Turd cu citt-va arngutt ; Mare. din
Turd; dar churl din el cel mai multi mortl; nepotul lui Sava, pe cand vrea ea se
!Mora Inapol dintre Turd, un zaporojan, it isbecte de la spate cu patul puctil In cap,
ci cade jos; arne.utii cet-1-altt se respandirg prin mahalale , fugire. care Incotro vedea;
vre-o 36 de arngutT, luand Terbaria de puscg ci de glente , ci ajungend In Mahalaoa
Oltenilor, &ire biserica deschise., fiind-ce. nu ecise Inc& dela biserice.; pe pop!, Ii de-
ter& arnautil afarg ; ci citl-va dintr'insii navglire prin chiliile bisericil ci luarg orl cite
donite en ape. &irk ci le aduserg in hissericg unde se Inchisere. ci el ; Turcil ajun-
sera si dInsil la biserice., si incepurg se. se bat& cu arne.utii ; arne.util se urcare., unit
in clopotnitg, altil se puserg pe la ferestre, ci se apgrad de Turci; turcil aduserg tu-
nurT ci incepurg se. &age In biserice.; dar nu fe.cea nict un folos; aruncarg focurl d/a-
supra Invelitord, o aprinse, ci arse Invglitorea tote. ; dar In biserica nu intl.& foe, fiind
ce. biserica era cu bola de zid; tinure. Wale- pin& sera; Turcil se traserg mai departe,
ci facura focurl, pe.zind pe arneuti mai mult la use; arne.utii din clopotnita omorlra
mal multi din Turd, ce cedea la focurT; a doao zi de diminete., un arne.ut, lug Ba-
hia In dintl si pist6lele In mane.; si deschizInd usa, ne.ve.li In Turd, pe ulita ce ecia
la casele vameculul Marcu; Turcil cu gramada fugea dinaintea lut; IT gonea pe Turd
ping la casa vamecului Marcu; Turcil se facurg In doue., unit in drepta si alp in stinga;
atunct arne.utul se intorse inapot ci intre in biserice.; asemenea navalirl Mewl mai
multi din arne.utl; unit se Intorced In biserice., altil se ornorad de Turci; in Erma, ar-
ne.u(ii ispre.vire. glontele; Tarb& avca, turtea cu muchea Tataganelor mahmudele, ci le
baga In pusce.; dar nu slujea ca glontele; sparserg lgzile ce erad In bisericg ale Ma-
halagiilor, ci luind cate o malotea, sad cite un cal, le arunca de sus din clopotnit& jos;
Turd! ci zaporojanit neviled se. le Ta; arneutil cu glontele de our find cu aprOpiere
pe unit iI omora, pe altil IT Arm; dar tote era in zadar; apa ce o aye& in bisericg 0

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA LUY IANCU JIANUL. 411

isprIvirk t6tA turcimea se strinsese la bisericA; arnAutiI remaseserA numaT ca la vre-

o 25; isbutirl si scoserit ferele de la o ferestrit din altar; si noptea quit. cite unul
cite unul pe ferestrA, fArA sA -I simtit Turcii; si esirit pe portita cea mica din dosul
biserice!, gi ajunserl la o ulicT6rit, si d'aci intrarA in padure, s'apol trecurit In Bra
sov. Ast-fel se curAti Ora de arnAuti si zavergii.

III

MURIA LUI IANCU JIANUL

La 1819 un prieten din mahalaoa nostra LucacT, a cumperat huzmetul (1) dijmAri-
tulul din judetul Oltu ; cu el am mers si ed la Slatina ca slujbas. Ajungend In Sla-
tina, am gAsit un prieten al metl, Alecu Bratasianu, ce era grAmAtic al ispravni-
culuT Chitescu; de cAtA -va vreme murise tata lul Alecu Isvoranu din Sigma , p,7 rA-
mAsese o stare destul de bung.; era In virstit ca de 23 de an!, si tmea masli. de ch'sit
avSnd tot-d'a-una lautarl. BrAtitseanul mergea de manta la dinsul, m'a lust sli pe mine,
si m'a fAcut cunoscut lul Isvoranu ; si mergeam de mane= tot-d'a-una la el. Alecu
Isvoranu !lite zi ne zise : gastA-zi mincAm mai titrzid, del astept pe veru-med It ncu
Jianu sA vie sA, mAnance la min,. Nu trecu mult gi ne ultam pe ferSstrA, pe drumul Ice
venea dela Olt ; vezurlm pe Jianu viind Ware cu doT fec'orl dupA &mut ; cAte trey o-
rau Inarmati. Jianu purta o pereche pistOle ImbrAcate cu argint 4i suflate cu aur, alt
un Yatagan assemenea imbrAcat In argint. AjunserA in curte i descAlicarA la fc,arti;
Jianu se urcA sus la no!, scose pist6lele qi lataganul dela brill qi le puse pe o mad..
ecIend dar de vorbA, panA sA mergem la masA, vezuid buzele J anulul si a de Sus si
a de jos, negre; trAseid la o parte pe Alecu Isvoranu set Intrebaid : de ce'! aunt bu-
zele negre ?) Isvoranu 'ml zise :.tact ! sA mil intreb!, cA se super& In sfirsit trecu-
vim In altA odae si sezurAm la masA; noT mane= gi llutariT ne cants.; del atuncT
In Slatina eras eel mai bun! lAutarT. Pe la sfirsitul messel , auzirAm pe Jianu mend
lAutarilor : cantat!, mA, cAntecul Jianulul > Lautarit incepurit A ante; Incepu gi Jianu
sa, ante din gurA. Se isprAvi masa, se dined. si lAutaril sA milnitnce gi eY ; atunc! A-
lecu intrebi pe Jianu : mA, vere, pentru ce itT aunt buzele negre ? El oftA ili zise :
.rand mA bAteam cu poterile, rupeam fisicurile cu gura si fiindu'mI buzele plesnite de
.frig Si de vent, 'n11-a intrat Tarba de pupil In buze si am rAmas cu ele negre. Is-
voranu 'I zise : gnici-odata , vere nu 'ml-al spus ce te-a silo sii es1 In balducie ?e
Jianu zise : SA vA spuid intimplArile mete : muri tata-med, gi ne rAmase o stare de-
stul de hunA, la trel fratT ; eel cram cel mat mic; fratil mei nu'mI data de cheltulalA
pe cAt vream ed ; trecu cata-va vreme gi mA fitcuid zapcid intro plasA, pe uncle era
mosiile nOstre; dar dela un zapcilic ce puteal sA. cAstigI atunc!? Wit era 16 tel pe
lunA, ci aceia lua ispravnicul. Zapciul nu se folosea cu alt nimic cleat eu globele
ce le lua de pe la lAcuitoril ce se certad Intre densil ; atuncT iml fitcuid o ceta de hal-
duel din tiganil nostril, ed ca zapcitt aflam care din arendacl avea banT ; mA duceam
noptea si'l cAlcam, !el luam banil ; a doua zi imi venia respuns cA la cutare sat s'a
clIcat cutare negustor de cAtre hot!; ed, ca zapcitl, me duceam st cercetam si It Beim-
tam pe ispravnic; cu chipul acesta am halducit apr6pe un an ; din band. ce luam ,
dam jumAtate cetacilor meT si jumAtate 'I opream ed. Aflu Intel) zt cA la un sat un
pop& are o suma, de ban!; string ceta si le spurt cA diserti. sA fie adunati in cut are
loc ; si ed am rAmas noptea la un sat alAturea cu popa. CulcAndu -mA in gradinit.
am asteptat pant cand a adormit totl al gazdel , m'am sculat In urmA, m'am imbrA-
cat, si lultndu'mY armele am mers ci am cAlcat pe acel popa si 'T am lust ban!; dar

(i) Hnzmetul era thimiritul de pad ;d de anal.

www.dacoromanica.ro
412 C ISVOR k NU.

pe ling& banl, 'I-am luat ei un ghiozdan de piele roeie cu mal mule Mild Inteensul
am venit la gazd& ci m'am culcat ; ci ghiosdanul l'am pus sub perina capulul med.
La clod m'am sculat ei 'ml -a venit etire de dlcarea pope!, ei ducendu-me acolo , am
ulat ghiozdanul sub perinit. Gazda, viind s& ridice calabalicul, a gesit ghiozdanul, pi
l'a luat la ea. Popa zicea c& nu'l pare atata red de ba.nil ce i s'a luat, cat II pare red
de ghiozdan ; clef avea Inteensul zapise de banT, cad zapise nu le ajute. hotilor Mtn,.
nimic. Vorba ghiozdanulul ajunse ei In said vecin, cum c& se gesise sub perina zap -
ciulul; femeea 11 aratd berbatului, zicend c& ea gesise un assemenea ghiozdan men sub
perina zapciulul. Bitrbatul merse la pardlab ei'l spuse unde l'a gesit ; parcelabul, lu-
and ghiozdanul, se duse la popa ci '1 Intrebe, dad este acel ghiozdan al lul, spunen-
du'I unde l'a gesit. popa sc6se zapisele ; ei spre dovadA le arat& parcalabuluI. *Urea
ajunse ei la ispravnicl, ei se dete pe fat& c& halducul este Iancu Jianu. Ispravnicil n'a-
vead pe tine sit trimeta prindl; c&cI nu Indreznia; ci scrise prin stafetit la Bucu-
rescl luT Vod& Caragea. Caragea porni pe Serdarul lamandi cu 40 Arnent1 ca si'l
prinzl; un prieten al melt din cancelaria isprIvnicatuluI me Insciinte, de tote acestea ;
ci'mY zicea cit de vor fi adeverate, se. me pitzesc.Trecu cate-va zile la mijloc c1 ple-
caid de la un sat ca sd and due la alt sat numal cu un slujitor dupe. mine ; yezuitt
cal yen% despre Bucurescl acea cetit de Arnautl care 'ml strigare. s& stall, ed ziseid
slujitoruluI sit se Intorce. Inapol ei puind seed calultd , apucaid ci intraid in 'Mare;
Arnluti1 as Inez& dupe, mine ; dar ed, cunoscend potecele, ml fe.cuid nevezut din ochil
lor; atuncI strinseid ceta mea de 12 inel, tot1 bine armatI ei Incepuid haTducia pe fate.;
me bateam cu poterile tot-d'a-una ci nu putea sit'ml fad, nimic. Carcu Sardar Iamandi
se Linea necontenit en Arngutd luI dupa mine ; m'am haat cu &fled In eate-va rIndurl.
Iamandi, "vezend ca. cu arma in maned nu me pole prinde, ImI scrisse o scrisdre, prin
care Iml zicea c& se. me Inchin luT, ei el va merge cu mine la Bucuresd ei va ruga
pe Maria Sa Vod& se. me Yerte; ei s' jure pe copiii luI ce. se va tine de vorbit In sfir-
eit se apropia Yarna. Iamandi nu Inceta de a'ml scrie ; ei cu jurament me Incredinta
cd me va scApa ; sea dar me hotaraid ca se. me inchin lu! Iamandi ; me ei inchinaid.
Iamandi me Intrebl de doI halducl vechT, dad scid unde stint ? Ed II spuseid ca aunt
In satul tureesc de. la Turnu-Magurele; Ind zise : nu 'Y -om putea prinde Jiene , cad
all ban! mull ; ed IT respunseid ca, pocid ; ci 'ml dete vr'o 10 arnautI , ei plecaid la
Turnu-Mitgurele; ei merseid nOptea la case unde era ace! dol halducT ci prinzendul le
legald gurile s& nu strige ; ei cu grab& fugirem canal din Megurele ; 'I aduseItt 0.11 de-
deid in mama luT Iamandi. Iamandi passe sal dznesce, ca sd mitrturisescl band ce
ad; haIducil zicead : c& nu ma! ad, 'I-ad cheltuit tot!. Am vezut atuncl o cruzime a lu!
Iamandi, de care and cutrernur a o spune : aduse doI bolovan1 de sane, puse pe unu
cu pici6rele pe bolovan gi cu cel-l-alt bolovan II sdrobi pici6rele, de i le flcu praf,
cand lei dete ei sfireitul. Tot aseminea sfireit avu ei cel-l-alt. M'am cut forte ei me
citese ei ast5.-z1 de fapta care am filcut-o. Plecaid cu Iamandi impreune, ei venirem la
Bucuresd ; in loc dar sd me lerte Caragea, and trimisse la Ocna Telega cu porund sd
me tie In ocne.; me dusser& ci me begara In ocne.; fratil mel eel dol alergar& pe la
mal multi boerl ca s& me scape ; dar tote fuser& In zadar.Venire, dar la ocial, c1 prin
ban! Induplecare pe Cameraeil ocnel ca s& me sc6te. din ocn& , ci sit'ml oranduescit
dol arneutI de paz& cu cheltuela lor. CImaraeil Iml oranduirl pe arneutI, cad eedead
cu mine , ci'ml deter& o dal& cu aeternut, unde me culcam ; ei an arnlut dormea la
drepta mea ei altul la stinga, de me pezia ; Incepur& apol cameraeil s& me theme la
Mas& la el; petreceam ci ziva ei sera pan& la o vreme, ei chip& aceea veneam de me
culcam in (ABA& Intre arneut1. Veni Cdclunul, ei petrecuid carnavalul cu Cemeraei1
gi cu boernaeil d'acolo pe la mesele lor, pin& la litsata seculul; toil Ind luasserl cre-
dinta. In sera de lasata seculul, petrecurem band ei me.ncand, pin& noptea ; ed me
fitceam ea bead, dar me pezeam ;me sculam dela masa, luam bucate gi vin ei me du-
ceam de dedeam Arnitutilor, in cat Arnautil as Imbitasserl; plecare.m dar sd ne cul-

www.dacoromanica.ro
 ISTO .IA LOt 1ANCU =NUL 413
cAm ; venild la odaiA, facendu-me cA stint beat; me trintild In pat Imbracat, ci cu tA-
tarca pe mine, ci ma Man cA am adormit. Arnitutd se culcarA si eT, ci pe data ador-
mira ; tot! In curtea ocnel dormead ; me sculaid ci 'mY aleseid o pereche de piddle de
ale Arnautilor, ce erad In cuid puse ; Incinselti un sileaf sliml puseid pistelele In brad
ci lataganul ; YmT luaid ci o pupa.; Maid ci cite -va testele de ficicurl st le pusent prin
buzunare ; esiTd din casA in curte; ci esild din carte afara ; ci apuctud drumul pe jos
spre tera mea. Se fAcusse ziuA bine; me depArtassem de ocnA destul; In drum IntAlnese un
popa Ware pe un cal carg ,un cal forte bun ; popa se apropia de mine ci -ml dete bung.
dimineta; eit fI multumild ; me intreba popa .de ce me due pe jos ? iT respunseid : cA
dormind asta-nopte la cutare han, im1-ail murit calul ci me due pang unde old gAsi la
vre-un sat sA -mI camper un cal. Popa 'ml zise : sit-t1 Ariz ed, boerule p'al wed .
Prea bine, parinte I dar dute sA vez cum umblA . Popa se duse cat-va, ci se Interse
Inapol; fY ziseid : pArinte descalicA, ca sit Incalic ci ea ci sa Irk cum umblA calul .
Popa descAlicA, Incalicaid ed, *cant ci me departaid de popa cam _mull, popa
striga : boerule. Intercete;e Ed II respungeld : mergT sAnAtos, parinte 1-ml Wald
drumus. Mergem ziva, ci neptea remanem la cite un sat, pana ce ajunseul ci treculd
Oltul ci venni la mocia nostra, ci ma ascunseid la unul clinteaT met. StrInsetd 2 cete
de 24 ales' cetacl de aT mel ; toti bine inarmatT. ,ci trecuid Oltul ci venni de Weald orna
Telega; legaid pe tot! din ma, sloboziid burduful ci scosseill pe toti haiducil din ocnA,
ci plecaid cu doncil pen& la un loc. Un halduc vestit ce-I zicea Iabraf, strange Ili el
o cetit d'aT lul, pleend ImpreunA ci trecend 01 ul; Tar cel- 1 -altl, scosl din ocnA, se 1m-
pritstiarit care Incotro vazura cu ochil. labrac gi cu mine ne fAcurAm 2 cete de halducl
ci Impreuna ne batem cu poterile, In cat nu avea ce sA ne facA; In multe rendurl am
Mut pe Carc-Serdar Iamandi. Iamandi Incepu se scrie lul Iabra.g ca sA se Inchine; ci
iara-sT cu jurament ca s6,-I scape, yi sA -I dea slobozenia ; labrac ImY aratA scrisorea ;
ed fI ziseid : gnu to Increde lul Carc-Serdar, cA este un talhar; dar tote povetile male
fuserit zadarnice. Dupe cat-va, labrac se InchinA cu ceta, lul Iamandi; atuncY ed me In-
pipit ferte tare; caci labrac iml cunostea t6te cotiturile ce be avem prin pAdure; fu-
seid silit a -mi desface ceta ci me ascunselti la o gazdA a mea. Iamandi, vezend cA
nu mil me simt nicairT, pled. cu labrac ci se miser& la Calafat; traserA In gazdA la Ca-
marasiT de sare, ce erati acolo. Curtea Camarasiel era InchisA cu gard Ci acoperitA cu
maracinT Intr'o zi, zise lul labrac :.am auzit Iabrasule, ca. Oil sA kid giret bine .
El 11 respunse cA stie ; ecirA dos& sA pee giret In curtea cgmgrACieT. Arnautil lul Ia-
mandi erad poruncitY de densul cA, In jocul cu giretul, s& -I omere pa tot!; precum se
ci fAcu, zicend ca Iabras cu ceta lul a avut s& fuga, ci d'aceia '1-a omorlt ; dar maT
mull `I-a morn fiind cA aved ban'. Capul luT labrac ci mama dreptil, unde era far&
un deget, le trimise la BucurestT; ci la puccarie be Infipsese afara In curte la vederea
tuturor, pe care le am vezut ci ed. Ed, precum am zis, me ascunsessem; auzind dar de
mertea lul labrac, de care me temem, fml stringent ceta ci esiId larall In halducie.
In sfarsit, se apropia lama; ci desfiintaid ceta, ci merseid de me ascunseId la o via a
nostril, unde avem un tigan vier forte credincTos. In fundul vie!, Intr'un cant, a dus
vierul un lin de cAlcat strugurl, ci l'a pus ca fate In jos. ci dedesupt rinT-a acternut
fin ci un covor, unde me asezam acolo de dormiam ; ci vierul 'ml aducea cele tre-
buinciese ale mancaril. Am petrecut Wit larna sub acel lin; Iamandi tot-d'auna cu Ar-
nautiT lul veal ci cercet& de mine ; ma data pe la vie prin pod ; dar acolo In cant
nu me gAsia, find c& cantul era acoperit cu maracml, ct haul nu se vedea Se lasase
sec de postul PasteluT. Iamandi vine In sat cu Arnautil luT; do! din ArnautT e urea
la vie, cerceteza pe vier, me caul/ prin tote partite ci nu me &este; muse e in sera
de lAsatul seculuI ; vierul Imi taiase In septemana mare o gAinA, ml-o gall e ci m1-0
adusese sa mananc; ArnauliT, ce me clutg.e. Tied sangele prespet pe zapada; Intrebti.
pe vier : ca ce singe este Ala? El le respunde cA o &flub., vend sit merit, a title.
Arnautil 11 apucara, ca se spuie ca unde este Vilna aca Mita? Vierul le zise : ca.

www.dacoromanica.ro
411, 0. ISVORANU..

clue tie ce s'a Mut. Atunc! 11 legare ci incepure se-1 eiznesce de morte; vierul rabdit
pe cit putu to-turele deaf fleed; dar In cele din urme ne mal putend, me spusera tor.
In vremeg acesta mat venissere vre-o 3-4 Arneutt la vie; si cu toll venire de me sees-
sere de wide sedem; li legendu-me, ca milnile din cleat, tint pusere Marea pe d'asu-
pra gi me scolierire Yfi vale, aducandu -me la Carc-Serdar. Care- Serdar porunci de me
deslegit, si mis MO In herre la piciare, si-mt puse de main! eet IT ; adusere 2 ceru-
c ore de postie ; /We cerute se puse un arrant la spate, si pe mine me puse din-
nainte cu fata spre cal; si In ce-l-alts, intrare 2 ArneutT, ci m'adusere la Bucurest1
In Curte la Vode Caragea, ce sedea in casele lul Grigorie Ghica Vode, dupe podul Mo-
goceit; ced palatul din delul Spirit, In zilele lut Caragea, arsese. La porta Curtit era
un sir de MAT uncle ceded Arneutil luT Vode; aeolo me Mere jos, si me hare Ar-
neutil domite?t1 sub paw Fratil meT, auzind de prinderea mea, venire la Bucurestf,
ii prin banl umblad se-mi scape viata ; dar nu era cu putinte. AtuncT Incepure se mi-
jlocesce la o fate, ^e era la Domne, ca se me cerit de berbat(1). Fata priimi, veni si se
Intelesse en mine II fegeduil a luandu-me de berbat, 11 jur ea:nu voiu mai pune mama pe
arme; fata merse ci. Ingenunchie. Inaintea DomneI si se rug ce vrea se me lea de bar-
bat, numal se me Terte. Douala se incluplece; si pane cand se se face tote astea, Caragea
me osandi la spAnzuretore ; me si dete pe mAna ArmasuluT al II ea se. me due& se
me spanzure. Domna si cu fata alergare la Vode, ce era pe tron, de judeca prieinT,
Ingenunehiare pe treptele tronuluT si-1 rugare pe Doinnu se me Terte ; Vode le zise :
!
cee este prea tfirzitt ! pote a Po fi si spanzurat D6mna ceru un bilet de la Meria
Sa, pe noro^ul feteT; Vode, scrisse lertarea fpm pe hArtie, si o dete Minna Minna theme
un Arneut celare si-I porunci ca In gone calulu!, cat va putea, sit vie cu porunca;
Arneutul porn; si din norocirea mea, pe eand me si urcase pe scare cu strengul
de get, se ivi arneuta strigend : StatT l, Lumea ce venisse se me vane, se dete la
o parte; si Arneutul ajunse si dete porunca Yn mama Armasuld ; atuneT me dete jos
dupe, scare, 'm1 114 strengul de la glt si me dussere lares1 In Curtea Domnesee, unde
preste done. zile dupe ce me spelaitd, me curetid si me reseid, Imbrecaid haTne curate,
ce-ml adusesere fratit, si me Infetisaid Inaintea lul Caragea. Caragea ImT zisse : class -te
de haiducie, Ilene . Juraid Inaintea Meriel-Sale ce. mana pe arme nu vold mat pune
cat void trei; eand atunet me Imbreel si ceftani; si me logodi cu fata, si me si cunune
en densa, fecendu-mT si nunte boieresce; si venid ttease la mine cu fata, cu care treiesc
si pens aste-zi.

RESPLATA CE A LUAT CARC-SERDAR.

La 1821, calla en Zavera luT Ipsilant, intrasse si Iamandi cu vre-o 200 de artalutt la
IpsPant. Dupe sferlmarea Zaverel de care Turd Iamandi se inchissese In Menestirea
Cozia, In drumul Calnenilor; dinaintea Manestiril este un sant adIne, prin care curg
apele din munte In Olt; d'assupra carul cant este un pod de lemn pe uncle tree tresurile.
Iamandi stricasse podul ci se baricadase dincoa de sant si se beim cu Tura Ar-
neutil adussesera done podurl umbletOre dupe Olt, ci le legassere din dosul Menestiril;
si Tuna nu putead seI face. nimie, dar fiind-ee se strInsesere. Turd multi, setenil
ne mat patand suferi greutatea Turcilor, , blare o slime ne Turd si-I &mire peste
muntt pe potecele ce le cunosted el, si apucare pe Arneutt pe de tote pertile ; a-
tune! arnlutil, o some dinteinsit, intrare In acele 2 podurl ci treeure Oltul de cea-
l-alle parte. Unul din podurT fiind Ineereat cu mat multi arneutt, se confunde In
ape, din c re multi s'ad Inecat; Tar altil ad scapat; si luAnd drumu ad trecut In Sibiu.
Iamandi s'a tinut Inchis In 111enestire cate-va zile, dar In cele din urtne a trebuit

a In vremea aceea era o lege col clad o fats cerea de barbat vr'un [Mtn care sa fi fost cat de vino-
vat. 11 arta si-1 1 tnsura on derma.

www.dacoromanica.ro
 BiSERICA TRat IBRARCHI. 415
si se supule pentru-c& isprivise cele trebuincIese de hrana. Iamandi era cu nevasta
oi cm 2' Well, unul de 12 ant gi altul ca de 14; gi puindu-1 Tare! Wei) car itti. bra-
govenesca, 1-ad. trim's In Bucureotl la Kehaia -b I; oi din Bucureotl Keh la-bet, '1-a tri-
mes la Mehem t-Paoa de la Silistra. Pass pe Iamandi fail po nit la Tarigrad, uncle
acolo rait gi spanzumt; pe nevasta luT, Paga de la Silistra a trecut o pq la Ca laraor
oi 'I-a dat drumul In tea; pe balect 'I-a oprit la Paga cu gand ca A 1 turce ca. Cand
mergea Pap de e Inchina, i lett tang densul de lama gi et assemen a. Paga mat
avea tang densul un balat de Serb. tot de versta Tor. B& etil lid Taman& se Miura
se om6re pe Paga. cAnd se Inchina ; se pregati era de trebutne16 ele acme gt vred sit
&eel In partita for gi pa balatul de Serb; Ind. Serbul merse de-1 spuse la Paga. Paga
cautandu-le In odail, descoperi armele cu care se prega meta, 'I-a dat pe mina Turci-
lor, of in piata Silistrel le all Mat capetele la amandoT. A t fel de s aro t a lust familia
lul Carc-Serdar Iamandi

DESCRIEREA BISERTCEI TREI- IERARHI DIN IASI

DE

Paul din Aleppo

Archidiaconul Paul din Aleppo Insotise pe Macarie patriarchal din Antiolua In dila-
toria sa In Moscva, prin Romania oi Moldova ; oi apol a descris In bmba araba aceasta
calatorie, care s'a flea Intre 1650 1660.
Textul arab a fost tradus In englezegte gi publicat de Belfour sub btlul : The tra-
vels of Macariu8, Patriarch of Antioch. London, 1836.
Din aceasta traducere a reprodus d nu Hasded parte din cele privitoare la Moldova
0 Tara Bomdneasa (Archiva istorica I, 2. pag. 59 111).
Belfour, traducAtorul englez a lasat Ins& netradustt descrierea maul tire! Trel-Ie-
rarhl din hot, pe care o comunica In limha arab& Terminoloaia tehnica mal cu semi
acea a obiectelor ai ritualuluT bisericesc. care este greco-arabit, face o stare traducere
foarte dificila. Intr'o nota. (Arch. ist. I. c. p 68) ne -o fagadueote d. Hitsded, zicAnd
(Not o vom reproduce aparte cu o traductiune direct& din limba arabti. Acea tradu-
cere /m& n'a aparut ; de aceea am tncercat-o not, ajutat1 fiind de iunicul nostru Dr. S.
Frankel docent la Universitatea din Breslad. Nu pretindem a fi desluoit cu total textul
arab, dar descrierea frumusetel Bisericel Trel-Ierarhl reese destul de b ne, cigar pang.
In detaliele el.
Descrierea aceasta mat are gi un interes particular de actualitate , de oare-ce acca
bisericA se restaureaza acuma dupe. forma el anticA.
Traduesrea dept texttil original arab
clay ceea ce priNesce biserica cea sfantit, ea se Oa In mijlocul maul tire!, p te
tot facia& de petra cloplita gi pe din afar& este cu total Impodobitti cu deo Out&
meestrie, care Intrece Obi IntelepeTunea; nu sant lucrurl plane ei numa! cioplite.
Dedesubtul coronamentulul este biserica Incins& cu dime brine negre de platra,
droplite asemenea. Bi erica are doue tune Inane; intrarea la den a e te prin cloud
port!, una spre su 1, alta spre nord , dap& obicelul bisericelor Tor. De asupra fie-
caret portI wate ate o ferestra !nail& cu zabrele oi In zidul de pre apus tint alte
doue ferestre cu zabrele, gi Intoemal ea cele d'intaitt. Acesta este o arcadit) boltit
Incrucigata, gi in virful el se atilt chipul Trinitatil. Peste p6rta hisericeT, care e te In spre
op is, este imagines celel din urinti. judecAtl , mal frames& decal precum o am vd-
zat'o la Fasiludi (VasluT) gi Turd zugravitl dna chipul for cu turbanele qt cu mat-

www.dacoromanica.ro
416 DR. St. ASTER.
malele for ; apoT pe cele-l-alte zidurT aunt imagint de omen! ci de tote creaturile
lumeT , Incepend dela om pang la animal ci ferlt selbatics ci pasere ci point ci
plante ; tot lucrur! car! Ip luaa vederile. Apo! multumesc lu! D-zed In sfintenia luT,
cu tobe 5i psaltire, ci tinerT ci fete ci -mult1 omen!; ci inusicantil stall dups o-
rindulala lor; alio! abisilart (2) ci domni (boierl) ci cazi! (judecatorT) dupg. rangul
Tor, totul Mut de aur ci lazur. Dupe aceea intri In biserica prin porta despre
apus ci deasupra se afil imaginea celor TreT-patriarhl ; porta este jur imprejur cloplita
cu mare rnaestrie, prin porta acesta intri In enartix. ; In zidurile acestula se aflu
firide (nice), unde aunt mormintele copiilor beTulul ci a femeel sale Domnat. ce-
lel d'antai. Pe aceste morminte stint multe covoare de matase ci de serasir, ci de
asupra for ataxia candele de argint ce and zioa ci noaptea i sfecnicl cu luminarl
de cearli. Aci sant patru ferestre cu gratil, cafe doue intr'un perete ; ci imaginea
belulul ci a nevestel sale gDomna celel moarte, de care am pomenit mal sus, cad
ea murise Inca cat trate. el ; apol cel trel copiil mortl unu dupe altu, In halite fru-
moase ci pe calpacurile for era cate-o dung de samur.
Spre spas de acela ce ese din poarts se afla pe zidul bisericeT, efigia bisericeT In
mama beiulul, ci pe dansa sant zugravitl ce1 trel patriarbl ; el o presentit Mantuito-
rulul , care '1 bine-cuvinteaza ci In jurul luT stall apostoliT ci IngeriT. De bolta
acestul (nartix) ataxia un tarianhas? (trianhas?) asemenea daruit (1). Aci sant multe
imagine minunat lucrate.
De acolo ajungT la chor, Intre dour stalpT tar!, cloplit! In forms de arbor!
verzT de fistichl, doplitl din platra verde, prin care stint vine de aur de jos pane
sus. Tronul beTuluT se afia. In dosul stalpulul celul d'antaiu Tutors catre resarit ,
dupe obiceTa, cu scarl la tron, ci cu o cupola. Tronul e acoperit cu placl de aur mi-
nunat attpate. Interiorul lul este captucit peste tot cu rociu ci scara ci podeala
este acoperita cu postav roclu. In Inaltimea cupola! se aft& o truce, paste care
este un trandafir cu totul de aur, minunat lucrat.
Si In drepta tronulul pomenit, In zidul despre sud, este o cupola mare, a! carer
stalpT de marmura alba sant minunat cloplitT ; to sift pe earl asemenea de mar-
mura. alba; ci In mijlocul el sta un cocciug pe dinafara ci pe dinauntru (captu-
cit) cu roclu ci batut cu cure de argint, eyelid asemenea un kcal minunat, pe care
ncl deschisera , ci no! ne-am Inchinat ci am primit bine-cuvautarea dela moctele
Sf. Paraschive bulgare celel not; pe care pusese el (adica belul) de o adusera din
Constantinopole dela biserica patriarchala, de la cgmara Sfintilor Inaintea carora ne
Inchinaseram precum am povestit (pag. 19). Si ea este ca parcs ar fi in viata, In-
velitii In covoare ci matase ci alte de felul acesta; peste dansa atarna candele de
argint ci de aur ci and ziva. ci noaptea. Pe zidul boltel e zugravita munca el ci
cum s'a pristavit al cum an adus'o Turcil pan'acolo, un lucru minunat ; cad and an
adus'o episcopil a fost cu dancil ci un capigibaci pentru ca ss mareasca fala ci sa de-
vie mat stralucita printr'aceasta.
Chorul este Intocma! ca Chord din biserica cDoamna (2). Intrarea are asemenea doug
arcade, una catre sud, alta cAtre nord, ci jeturile sant facute de lemn de chiparos ci
de abanos, un lucru tarigradean, strungarite ci sapate; ci jeturile episcopilor stall In
frunte. In fie-care chor se afla cafe o strana? (Kirait. zuptturhs ?) impodobite cu fil-
dec gi abanos 1i alte de felul acesta ; o desfatare pentru acel ce-I privesc ; sant aco-
perite cu postav rocTu. Ear ceea ce privesce cupola chorulul, ea este foarte inalta, pe
tavan a imaginea Mintuitoruld bine-cuvantat ss fie I
Cupolele acesteT bisericl sant foarte Inane, ci atarna Inteansele un tpolielea) mare
lung de case-spre-zece coil, poleit paste tot cu argint un lucru care Itl la mintea ; ci

(1) Textul arab este aci obscur.

(4) MindAtirea Matcil Domantul ziditti de eine ,D3amna4 e pomenita in cap. 8 p. 55.

www.dacoromanica.ro
 Rbl. ISTOR. ARCII. F111. 1SS3. v. II. Tab, 11.

SsL211 0.,A t, j4 ._,Liz, 1.6..vt.;) 1.+7-!A uo,,si_e , 6a 7:.-01 .1.,,, i (543 s...all 241 I.15
1.241 bth, 5,..,1 _? chby JAI ,Lii s 79169 jiiiiio jo) 9 Eu41 11 44 L..1) J},11 IA e.L.,
M
ii.,.... 13,5 jtc -,6[4J ,A jLi:}; il6 JJ 1a4-41 ;PLC t"""1 (2)1L S Leil J>ii ;;. cOts 01".
Let ,}) af}1 WI ;y1 if`.151 Lp ,,i4.4 ,i3 00 1 1.,1,, rslio. .1.ii! ,5P (AA ab6,3jzit -140 i)

i4,0b t4, iictil 0).,) r4,39! 51:)), ,..5)113 A 6,13 ii, s 0..N1 akIltl ii,..., jiil 4.,41

vim' ) 2,.11',Juf_b rtio i ilji ,e tay.u. r'ul 1124 E!'J (JP LI ;b>4 644 2;Y1') j r'
rsJ.1,._+, u,.!, ,_.5)U1, .:.I.1,\J 2,0 _1,41) ,..,e,i4...i i ..A111 j51,0 3.)1,J1 3,,.,\,t, 1..6...,;... ,,U(.4), ic,i'

Lr, LI 4, ice, /- ).,h .tea, 0 4.,..31, A,;g:ii. ,Salt) ,v1:Ns.11, s) ri

,.,14,.,.571 ill, ,,[:b
ug,,i, 5.(iyui j ,a.., aslz,eil 4i l, ji.:a4 )..s. ,,,L,)..bj .,912 ,:,1A1 )).,a.4 49, jidl 1.41

.11)'3 (".":)-4,;!X. c_36) tl24 , z.(-4,1II ),;'"'ll ,55 ri:!-15) 4i1 Lri2 Al.) ='(,t-1 "9 2)45 }b
g-..e:ll /i,) AL i ou Y.3_,Lii. zcoL.,t a091 14,.t. ii, ,5,..>sU e -4)) Li .;J. ,o.,,

rif Pi' 'iii ii,--41 LL. Y-,e cz,40z ,Y1 is (5&.1-ti )9 `1:'1 r' 1,5i '"-;; La Y 1-6;Y ;.-11 4-'i1.-11

14))L :924 i .2J1 1-1,4c2,-42-6 s(41t -4j. 'iu-CJ W j- 41 a vigi --1.3_31 .-tA*4-yo.

1 )-Od,-2,1 &i s _e)}1 J 3.;--0 c;', rie---_;--1 ' L.53-6'..,:--1-s ,_:,.4y c} "L6_ ../m ,...} cy 01111
ri 4) ,,6 (3:7d ,..2 ,.:,,,s ,_;:, r+Lt, -__01,fi j Lid,. hi j,,:ii,5 :47,J 5461,, J;.,,D.), .LLiit

..t.F4,. all>, ia:,111 L ....,_65 4) ?.} ,;4_5 is. z).),. )3,W(< 0"),_etl (1.,:io ii1,9 iy.9( PLL;

"ji liele Os JP. Y '''fr. ,1541Al 4b4 4!)-"' 4I-3. 1-51-. i?) -bd-1--' 4):3/. 7\)) L.), -7'?1P
..u. LI ik. acu,2i\ * j0_,L:), j24 (1.42 i.,_1.0 i_...ls ifki (1.!_iii ).?.L.411.,J.J ,,p c5!,.
\2.3 9us- ,....,,5 J.16) 6,.,i 5,1,0. jzi A:0 t).;_, t1.1) Ly):.,, t:),:,_f_. .,sj ,_2) L:21,,i ?,+,1 (,1:.

.1,ih.y.c. d4 421j1 2, LD?,1 j,y) o&d.ii ...12a.,1 ,91A,J1 sd jl.G..) L.,q..al _.),. s L:643
al zUlcl.,5.1,.<( ,i,.),.)1 05 _).1, Up V. LY)L; L:4 ,.:_,L,J.alil )1..A.1 1.0 III -,:it):A j,

t.) si ,i,,3 Li; 7,.,,,,z5 j zp 1.,),,,1._;26 Liti) ,i,) I.,13,5,.. iiiiii1 _t5-,_b .1.6,) iJ --\3_,J

f) Z.41(idf jiaj.,&; .xiA 1., :,r..J. j5t.e:J. 41 iA,) tiA [i iwco oS ;-L4,-01 Lii 6.'4?

Descrierea Bisericei Tri-Sfetite de Paul de Aleppo.

www.dacoromanica.ro
(Tex I ul Arab)
 d;4.444,4111 ,z.,..4c(.1_5 j>I tzt
.)4/ 9s.
"-144(..fi.)12 Lfij US rg. LA, Jc,b ,fr79i .440/ Lf,2,

wr(4.1-'1994-c_ty QLz4 4.; z<.01 15-4z 0254

(
it,1 4 giti

cb Sz..):1 ..)74J1.):4 4z,lz,f, 4-,t; cuzkris

(5,t.ZA (aS" p1P-A p446- d-6 i-44 Zejil jKsii Lp40(c4,z;Je-2,.s:J 4,
20/ z_316 I
Av0 Ai le 14, wi c5.1.4.;j1 .113.4sj,"Ls .s.}
IA; ;iitkuj., cy,21 4/i j.4; jcztirn 11,, ad,; fro. 1"56_,). 4&ii
-).!0=2, _4-k-0_ .744. LY:e4 1-jaizj
P4j.Pjil
j..1f .44:11 L.19 41*./ 1 1/4);,t,5 in I Li, L.,j1 .11
4.)
01 JiLail .iLti I As J.;',1c6j1 ,7,(? eiA!", LA3-1
. cjc. .V
z6I
, 41,Z11.
.
,,.A tidLY, ()11 42.
0 I L6a) IJJ/ _54-) still 10_,Ic 114 j4J4.11 Lfip

www.dacoromanica.ro
 NtiNtA LA ROMANII DIN MACEDONIA. 411

in interiorul lul este legat tin fel de pavilion. In zidul fie-card chor sant ferestre cu
zAbrele.
Inaintea tamplei bisericeT sant patru sfesnice de aroma., diferite prim aspectul si prim
forma lor ; apol alte doue marl de argint. Astfel (de argint ?) este si (Simbolul
compus din patru pAturl, lucru minunat , fArA seaman Si icoana DomnuluT si a
Make! Domnulul si icoana celor trel patriarch! si icoana Sf. Nicolae, Inmate de aur
si de argint.
Sanctuarul (altarul?) este de o frumusete si de o elegant& extraordinari, at ar-
cadele cupolel sant diferite unele de altele si acoperite cu piaci de aur si de ar-
gint ; In fat& are trel ferestre cu grafi! si sting acoperitT asemenea cu aur. Pe
tavanul cupolel este imaginea Make! Preciste. Icoanele , care se OA In interiorul
Sanctuarulul si pe zidurile luT sant lucrate cu aur si cu lazur si nu se pot numara.
Inaintea portil Sanctuaruld este o candela mare de argint.
In genere se pike zice, cA nicT In Moldova nic! In Valachia nicT In Tara Cazaci-
lor nu mai existA o biserica ce i s'ar putea potrivi atat In ceea ce priveste zugrA-
virile (pictura) cat si In ceea ce priveste frumusetea el arbitectonica), ass. !neat apucA
mintea de mirare. SA o tie D-zed In vecil vecilor. Amin. (1)
Tradus din limbs arabA de Dr. NI. Glister.

MISCELK

DATINILE LA NUNTI ALE POPORLTLUI ROMAN DIN MACEDONIA.

In cAlAtoria ce am fAcut In Macedonia In vara anulul 1882, m'am interesat Intre

altele si de a cerceta obicelurile pe care Romanil din Rasta taxi le pun In practicA la
deosebitele IntemplarT marl ale vietel, din care espunem de o cam data pe acele pri-
vitare la nunti.
Cele mai multe din obicelurile ce le void descrie le-am vezut la o nuntA din comuna
Crusova (2) la care am fost invitat, si am petrecut tot timpul, altele le-am aflat din
convorbirile avute cu femeT bAtrine, cunoscute ca cele mai credinclOse pastrAtOre ale
obiceTurilor strAbune.
Se Intelege cA obicelurile, arAtate In acesta scriere, formeza numal o mica parte din
numerosele datinT ce se observe, la nuntile din acele locurl.
La Romani! din Macedonia nu e hotArlt la ce virstA. trebue ca parintil sit-'4I logo-
desca Rif lor ; s'a vezut multe familil logodindull copiil Inca din fast!.
De la versta de 12 anT fetele se pot mArita, Tar Mail de la 18 anT.
In Pind este obicelul ca fetele di. nu se mArite pang ce nu lmplinesc 20 an!.
Parintil atat a1 fete! cat si al flaritulul hotArAsc logodna, cu tine vroesc el, fArA a
Intreba vre o -datA pe di! sad filcele for dacti. consimt si el ; de multe orl eel logoditl
nu se ved decdt in zioa cununiel, fiind-ca. nu cuteza a se opune vointel parintilor.
Logodna se face In modul urmAtor : parintiT flax/lulu! trimet la *intl.' fete! until

(1) Ve41 textul arab reprodus pe tab. 11.

(2) In area comma am fest In gazda la d. Cionesen, profesor la Bala romitni de seek, care Ma pl .
mit en multi dragoste.
Rev. p. leg., Arch. fi Pilot. V. If. 27

www.dacoromanica.ro
418 13URAIU.

sad mal multi petitorl care flail semnul, adice, duc un inel legat ea o cordea (pan-
glice) vinete sad slice (roqie), ci mat multe monezi de aur.
Dupe ce perintil flecitulul qi al fete! s'ad lute les Intre el a se face logodna, urmezit
schimbarea inelelor, care se face ntunal Intre perintl, fere ca viitoril sot! s& Ta parte
la aceste ceremonie.
In timpul and se face schimbarea inelelor, se di cu pu.gca la casa logodniculul, Tar
de la casa logodniceT se Imptiqce asemenea ca semn de respuns.
In genere logodnele se fac sera, qi cel invitatT se due ci se Intorc eu torte aprinse,
Rind Insotiti de multe orT ci de ghiftl (1) (leutarT) urea& fie-care unul dupe altul : set
baniztl, ed incherdisaacll fi nd Ora fret eta sit tralasee, se se folosasci, si acesti lo-
godna se. fie o-date pentru tete viata.
Cite o-datii, Ins& forte rar, 6spetil rog pe perintil fete! en se le-o arite, and atuncT
if fac mistere, adice IT daft fie-care cite un ban de aur, sad alte darurl femeegtl, inele,
cerceT, Tar ea spre multamita. saruti mina la tot!, fie herbal!, fie feme!.
In Pind pe ling& acestea mat este obiceTul se se aduce la casa logodnicil o pede
(lipie) mare, Infrumusetata cu deosebite desemnurl Incrustate fecute in aluat cu verful
cutitulul ma! Inainte de a se pune la copt, precum gi un pagUr (2) cu rachill, avend
legat de el ma! multe mahmudele (2); pedeoa se Invelete Intr'un cervet gi se pune pe
capul unel fete care jute( In ogradi cu ea, dupe acela se aduce ci din partea logod-
nice! asemenea un pager cu rachid, ci amestecandu-se apol rachiul adus de la logod-
nicii cu acel adus de logodnic, se cinstesc espelil gi se pun la mase, gi dupe. ospatare
ureze cu toti! : alt bands&
Dupe un timp ore-care se fac schimburT de darur! reciproc, !titre familia logodni-
culul ci a logodnice!; stele darurl constad din cemagl, coltunT, batiste gi alte lucrurT,
mai cu semi relative la Imbracaminte.
In genere nicl o-date nu se cereeteze ce zestre are fata; mai mull ince, In multe
comune, precum In comuna C.ruvova ci altele, este oprit prin o dispositiune comunale
a se cere vre-o zestre de la perintil fete!.
Fata o-date logodita trebue sit face tete chipurile ea se nu vade nicT se se Intel-
nesce cu logodnicul el, qi dace din InIemplare f1 zerete, atunc! plea ochi! In gement
ci nu se ulte. la dinsul.
Nunta se face tot-d'auna Duminica; pregetirile Incep cu treT zile Inainte; tip Jol
de diminete se string fetele si nevestele i curet& grIul c orezul, ci re trimete mai
multi beeti cu cilderuqe se care apa de la fret cicmele cu care are a se plemedi pinea.
Vinerl se trimete din partea logodniculul cal la padure ca se aduce lemne ci doue
crengi mart, din care una se pune pe ogegul caseT logodniceT, qi alta pe ogegul case!
logodniculul, ci celor ce le-ad adus li se de. bac,ici ; lemnele aduse servesc pentru
a se cam pftnea, ci a se face bucatele pentru nude. Tot VinerT spre sere se &entente
aluatul, and femeile cu tote in cor si in unison anti cantecul urmitor :
Nu va dada s'mi manta, Nu vrea mama se me merit,
Ma-iii(4) zice ca escu itica, Ci Imi zice ea stint mice.,
Rica, Rica ca perdice. Mice, mice ca potirnichea
Smile dado sirni marl* Scale. mama ci me meritii,
Nu escu feta de noue. ani, Nu stint fate. de none. an!,
Di nou& an! calcai to (lace, De nouii ani calm! pe zece,
Ma Rica, nil 6re dad& nu mi face. Dar mice, Inca o-data mama nu me nacte

(t) Egiptienl, adiolt liganl.

(2) Ulcior de metal.
3) Mooed de am turceetl.
(4) h se citecte ca gn trancez pi p. ca f.

www.dacoromanica.ro
 NUNTA LA ROMIbIT DIN MACRDONIA 419

SAmbata se coce panea tote. zioa, vi se pregelesc si cArnurile spre ospitare, Tar sera
se string nemurile atilt la casa logodnicil, cat si la a logodniculul, dupe. ce ma! %Mid
ilk fost poftitl cu tescherele (ravave), vi se veselesc, bend, mincand vi cAntand din guru,
apol %cep si IgutariT, vi In sunetul musicel danteze. tete neptea.
In unele comune din Pind este obicelul, ca Incependu-se petrecerea, fetele sk se re-
tragi Intr. earned, vi sit ping ucnaoa mireseT, adeck, se. 'I vapsesck pind cu un fel
de praf numit ucna, care 'I de o colOre galbenk ; unele I T mal vapsese tot atuncl un-
ghiile, facendu-le rosii, vi sprincenile cu mezi (1) facendu-le negre.
Tot Stimbell sera mal este obiceYul ca se. se trimitk din partea miresel do! bketl cu
un bilbil (uldor) cu vin la lautarT, InvitAndu-I ca sk insotesce. pe mires& cu. cAntece
and se va duce la fantAnk se. la apk. Apol miresa cu acea ape., YET spalk parul, fata
vi manile.
Dumineck dimineta se duce la casa mirelul paea (zestrea miresel care se compune
din cite-va perine, chilimur!, velintY vi o lade. mare plink ea albiturl ci alte oblecte
casnice, care tote aceste se %card pe unul sad ma! multi cal, apol d'asupra for se
pune doul bleti mid care merg pink la casa mirelul; acolo iI scobork dandu-li-se
ate un baccic!.
Inainte de a se duce mirele la cununie vine bkrbierul de-1 16., and atuncl se adunk
mal multe fete vi neveste, si &rill In unison cantecul ce urmezit :
Lkfli mi si spelAni mi, Li-me si spaik-me
La viopotlu di tru cheare, La vopotu de la apus,
Lafii mi pi doaule bra* Spalk-ml vi cele douti brake,
luai s fii arucal tru fate, i luel ci-ml aruncal pe fate.,
Si-fii vezui un gione mavromat i-mi vezul un volnic cu ochil negri,
Cu nel de aslme curat. u inel de argint carat.
Gione, a bre gione Volnice bre volnice,
Multu-fii to alavdark. Mult mi to lludarit,
Prot hriscu evil In hark Cel inteid argintar evil In sat,
Va se. 'ti dad un We. de aslme Am sit-t1 dad un ban de argmt
SI pert/1 investa di guise. Sk porte nevasta la gIt.

Dttp1 ce barbierul a Mut pe mire, Incepe se. -1 barbieresck, cAnd atuncl fetele vi ne-
vestele iT ante. Imprejurul lul cdntecul de eureire, adeck de ras, care este asa
Ghine ne viiiie birberlu
Tra s& ni sursasca grambelu.
Tine birber, asi ni banezI
S'iiil a dari muvat, mucat,
Ti la nun si ti la fartat,
i trk la investa ma mucat.
la -iii mutritilu pe sufrundele
S-pare ca cerlu cu stele.
Ia-fii mutriti'lu de pe frunte,
Calothie de-a lul parinte.
Ia-fii mutriti'M de pe Dare,
Calothie de care'l are.
la -hi mutritilu de pe dint!,
Calothie de acell parint1.
Ia-di mutrIti'lu de pe gaga
S-pare habil i2 cu manuva.
la-di mutritilu de pe chept,
S-pare ca un bilbil alept
La-Dimutritilu de pe brin
S-pare ca callu cu My,
Bine ne vine bkrbierul
Ca sk ne rade. puerile (mirele).
Tu barbier ava se. 'ml tritevtl
Sit mi-1 fact frumos, frumos,
Pentru nun vi pentru fartat,
i pentru neva tit, (muesli ma! frumos
Ia privitimi-1 la sprmcene,
Se pare ca ceriu cu stele.
Ia privitimi-1 la frunte,
Fence de-al lul pitrinte.
Ia privitimi-1 la nas,
Fence de tine '1 are.
Ia priVItiMi-1 la dint!,
Fence de ace! 064.
Ia privitimi-1 la git,
Se pare ulcior cu torts.
Ia privitimi-1 la pept
Se pare privighetere ales&
In privitini-1 la briti,
Se pare ca un cal cu frill.

(1) Mminia unul arbore ce face [Mete marl ca alunele.

(8) Se mai numeete qi privighet6re.

www.dacoromanica.ro
i2O 1313RADA

Dupe. ace% cant& si lautaril acest cantec, a card melodie am pus'o pe hole; Ise :

..iIIIMMINEPIIIIMINIMMIFIrarl Sr 1
1.111,27111MWIMAMIIINIEF 4.1 MI IMUNIN IIJEMPINUM=1
ANEVIIIIINIMIIMIIIIIMIWIIIIIMMEMIMMINNINAMM
111:117 F1 ANNIMIr
mariir-M5411MINNOPIMIINinampow

.0"M INNEWIPMPlf I= WA'

IMINIPMEr JPINPINV AIIIIP'11111r JIIMEAMI 111111111 MN MIMEW /NNW
111 AMMO .111011111 ISM MOINIIIIMINMINNIIINNIMIN/MIIIMINEMIIBiallIN
IIVANIMMMgMNMIMIIMCMIMNFMMIMUIINa:nMUIIIIIMINMIIIMI
MINotr.

Dupe ce barbierul a sfarsit de ras pe mire se fntorce cittre el li-1 anti{ acest cantec :

Tie muma ti-e musatil 'Pe muma IV este frum6sit

Ca luceferlu dimineta, Ca luceferul dimineta,
Si asi lumbriseste fats., Si asa straluceste fata
Tistimele chindisite Ca naframa Impodobita.
La tine Si -avem In chisiti, La tine pornisem
Doile In cale ne-adune.m. Amendol In cale ne-am fntAlnit.
Fad stre tale s'nu crapem. Te abate din cale sit nu murim.
Scote punga di -iii Vu mesce ScOte punga si fa un dar.
Un caragros cu mamma, Un caragros cu verigute
Si'! porta 'nvesta di gusa p6rte miresa la git.
Nic1 '1 voiu, nici '1 ilea. Nicl 11 vred nici D despretuesc,
Si bag vula si'l vulusescu, IT pun pecetea si'l pecetluesc.

Dupe ce mirele s'a getit frumos Imbrecandu-se cu halnele cele maT alese (1), tri-
mete la casa mireseT tre! sehediarT (soli) cu o plosce cu vin, ca se dee de Vire ca
vine mirele, si ajungend acolo, bed din plosce si ureza zicend : aa banezli, Clincher-
disc:4dt si turnotli la casele vostre si la feciorli si fetele, se hlirsiscli de inimd si la schun-
chile a tel feciorli si fete, se vti hdrsitl dupd inimd vostra,, adice: sa treesce, sit se folosesce.
a vie rindul si la casele vdstre si la fecioril si fetele vostre, se se bucure din irrime,
si la scumpil tel feciorT si fete se ve bucura(I dupe inima vostre. Dupe aceea li se de
elite o mandilli (naframe) si se Intorc de grabs la casa mirelul; acolo se trots secret
mireseT cantecul urmator :
Esi Boer& s'astepta nora, EV socre. $i astepta nora,
Nortt ta cu hiliulu al ten. Nora ta cu fiul tell.
Chine vifiie ghirachina Bine vine lebada,
Si casa impline de farina, $i casa ne umple de Mina,
De farina si de lufiine. De feine. V de lumina.
ApoT socra cant& :
Depune 'nvesta, depune, Scobere mire* scobore,
Nu depun, null depun, Nu me dad jos, nu me dad,
Ca fii caftu ce iii tacsisi. Cad cer ce mi-al promis.

Dupe. aceTa nuntasil impreunit cu mirele, merg died la casa miresel ca s'o la, a-
vend cu el pustl si pistOle precum si o flambura (steg), In virful care% se pune o

(1) Costuroul national al Romanilor din Macedonia so compune din : gemadane sail ilea, de postav alb
sat AMU, cilnduea cu gititane albs, duium4 cn &tan albs, *aria negra onT alba de Mal cu mite pe
piniuntm ; Wage's, on fella de manta de Ma negra cu m&nicl lung necusute, si cu ging; gambarea de
lava caprinti, on soiti de manta cenusie oil nerit ms Merl (siret) alb imprejur.

www.dacoromanica.ro
 NUNTA LA ROMANI! DIN MACRDONIA. 421

cruce de lemn, In ale cdrel estrernitatY se lnfipge trey mere ; apropiindu se de case mi-
reseT, Incep a da din puete ei pistele, apol vine miresa In fata nuntaeilor gatiti fru-
mos, Imbracatit cu trel fustane, una mal scurta decat alta cate cu trel degete, pentru
ca se. se pet e. vedea marginile for de jos, pe spete cu o scurteTca de postav cusute cu fir
satt mate* dupl. puterea el, pe cap cu telie fpeteltt) alba. ei mal rare orI galbena. dar
tot-deuna fata miresel e acoperita cu un sovon (via) alb transparent ; dupe ace% se
face ceremonia Neer, adecit cloud femel tin d'asupra capulul miresel cltniacui, adicA o
turta mare de aluat, si o alta femee din darapt, tine o garafit cu vin, ei scoborindu-se
miresa In grade., la sari i se astern un de/let alb, pe care ea cal* In semn de
nevinovatia, ei ce nu va fi patata In WA viata el casnici.
Cu venirea mirelul la, case miresel, se cant& maI multe cantece, din care Um aci ur-
materele :

Dado, le, ce stai naraita, Ce stal mama supAratA,

Pena. tora nu ti-am graita, Pane scum nu ti-am grait,
ci ti ai mintea Bid., Ce 11-al mintea mice,
Inima ne haresita? Inima ne bucurate
Dute, dado, s'mi isuseeti, Dute mama se., me logodeetT
Catu s'eafte si le tecsestl. Cat se caute se le promiti.
Cat mai mult s'pelacersestl, Cat mal mult sa te rogI,
Sade lucru s'bitisesti. Numal lucru se sfireeetl.
Nu til arsine a le riffle, Nu til rueine, to rizilic,
Ca-fii cafta patru fiilie, Ca.'ml cere patru mil,
Patru Mlle ma si ti stranie, Patru mil numal pe strae,
Alte patru ti gherdane. Alte patru pentru Balla.
Tora, dado, ti a mea casmete, Acuma mama pentru norocul met!,
Ri esi noun, a dete, A eeit un nod obicela
S-perta 'nvestele duvalete. Se Ode miresa toalete,
Tora, dado, nit dufieaie Acuma mama este o lume,
S-perta chiurchiurl cu elmaie Se Ode chiurchiurl cu roe
Si-ailait gionele tru sevdaie. Se alba volnicul pentru amnr.

Mat este o variants, a acestu! cantec; Tate. -o :

Fence. Rica, Fanca mare, Fend mica, Fanca mare.

Fanca Rica si gramittica, Fence mice ei invAtatA,
Gramatica di sculie; Invetate din seal.;
So611, lea dado, s'mi isusesti, Scale mama se me logodestl,
Cat sell cafte s'nu mutrestl, Orl at ti-a cere se nu te ultl,
Si -cams se E palacersest1; Si Inca char sal roe( ;
Nu am hilie, Ri am orfanie, Nu am fiica, am copit Wad,
Patru fiili ei va ti strailie, Patru mil vroeste pentru strae,
Slane patru ti gherdane, Si alte patru pentru salba,
Fustane, dado, di giamfese, Rochie de matasa,
Polca, dado, pan di mese. Poles, mama pane. la mijloc.
Lea dado ce cb.ftai Mama ce cautal
Ce caftai di me Wei. Ce elute! de me. facet

Dupl. ce mirele intrA In case miresel, parintil ha dad darurl la fratil ei la rudele
miresel, deosebite lucrurl, precum coltuni, cameel, batiste, ei mai cu sf ma. mai multe
parechl de clubote, Tar mirele cu fertatil, care aunt trel la numer, scot papucil cu care
e Incaltata miresa, ei o Incal(e. cu altiT pe care i-a adus mirele ; ea se preface cli
nu'l primeete, aruncandu-I cu picTorul de trel off, dupe. care apol, se Iasi a fi Inc/Elate.
In Pind mai este obicelul ca tot atuncl nemurile se IncingA pe mire cu un brie. rocu.
Dupe. acela mirele Impreuna cu ma! multi WAY, se duce la case nunuluT, ei acolo
It invita sit merga cu el acasit la densul; nunul Incalecti. pe un cal, care i s'a adus a.
nume, pi acesta este o mare chaste ce i se face, a nu'l last sti, merga. pe jos,

www.dacoromanica.ro
422 BURADA.

Dup& sosirea nunuluY la casa mireluY, pornesc cu top la casa mireseT, si acolo se
cant/ nunulu! asa :
Bunk sell none mare, Buni sera nune mare,
Aest sera, bunk. sera. Asa sera, bunk sera,
AestA Este di invitrligA, Acesta Este d'imprejur
Este tutA ostea a ta, Este tetk. Ostea ta
Una fiilie si cinci sute. Una mie si cincl sute.

Tot atuncl se cant/ si firtatilor cintecul urmAtor :

Bunt sera tine fkrtate,
Aesta serf si bunt sea,
Fkrtate mutreiti multu ghine,
Mutrea. s'nu. ne-arusinezl,
Cu aestk. Este de 'nvarligi.
Bunk sera to firtate,
Acesta serk si bunt sera,
Firtate ultAte f6rte bine,
UltA-te sa nu ne rusinezl.
Cu acesta Este d'Imprejur.

Inainte de a se porni miresa la bisericA rudele el cele mal de aprope o slrutA pe

rend qi'l cant/ cintecul ce urmezk. :

Tremura sorele ascapetk. Tremurk sOrele si apune,

Tremurk inima feteliei,
Se 'mparte feta de dadk-sa
De dada-sa, feta., si de tat&
Pranza-mi, dado, pranzk. mi
Aest pranz, pranza-mi.
Ca 's fii fug, lea dado, xenele,
3 enele, ne sciutele.
TrernurA inima fete! (miresel),
Se desparte miresa de mums,
De mums, miresa, si de tats.
DA-ml un pranz mama, dA-mT un pranz,
La acest prinz, ma! tine-me la pranz.
Ca sa scap mamA de streinAtate,
De streinatate, de necunoscuti.

Afark de acest cantec obicinuit, femeile ma! improvizezA si alte cantece, care atilt
mirk pe mires/ si pe celelalte rude In cat cu tOtele Incep a plange, Wind ducerea
miresel din casa pkrintesek.
ScoborIndu-se apol miresa In ograda, mirele si nemurile hit tree pe dinaintea eT, el
In treat se tilt/ lung la ea, m.snrAndu -o cu ochil din cap pink In piclOre, apol fratil
el, veril si alte nemurI de aprOpe, merg pe lingA ea, tinendu-o de brat unul de o parte
si altul de cealaltt parte, pink and intrA In biserick, pentru ca nu cumva sa o atingA
tine -va In cale. Tot atunci Incep si ghifti! (lAutaril) a cants. De obiceld el sunt In nu-
mar de treT, dintre care unul cants cu kemanul (violina), unul cu Mita. (un felitt de
cob* si until cu dairaoa ; cite odatk, acesta bandk se mal completezft cu un al pa-
trulea lAutar, care cant/ din zurna (surlA).
La cel mal avuti, pe ling/ aceste instrumente mai aduc Inca. diferite instrumente,
precum clarinete, trImbit1 pi tumbelechi(1), and atuncl neapArat trebue sk, fie si o
timpanK (tobA mare).
Tot timpul cat merge miresa la biserick, are chi' pe jumAtate InchisT, nu se uTtA
nici In drepta nicl In stanga, ci drept In pkment, are trupul tapan, calci cu past mid
si rad, %cat able se mica
In cele maT multe locurl miresa se duce cAlare la bisericA, si se Interce tot ass..
In bisericl and cant/ preotul clsaia dAntueste), nasa aruncA orez sad orz asupra
norodulul dintr'un clur ce'l are cu ea; si and lumea ese din bisericA se dA cu pustile
si lautaril %cep a cants.
Ajungend miresa la casa mirelu!, este intimpinatA la pOrtA de s6cra sa si de nun-
tas1; acolo i se educe un copil mic de'l tine In brate 0'1 sArutA, apoT un al doile si
al treile, pe care-I sgrutit pe rend; and este sk, treca pragul se intre In ogradk, i se

(1) Un fel de WW1 mica.

www.dacoromanica.ro
 NUM A LA ROMANI1 DIN MACEDONIA
423

di o farfurie cu unt, ai ea luAnd din el cu degetele unge pragul uaorulul sus ai jos,
apol In drepta ai In stings, Eli drept atergar spre all aterge degetele, i se dii un cider
de lend, apol un mAr In care se ail virile mai multe monete, ail arund drept in
sus, ai care Il prinde acela se considerd cl are si fie cu noroc; tot atunci In wade lo-
curl, sacra pane pe capul miresel o turn,, ai o tine putin, apol o fringe In done bucAll.
Cam intrd miresa In casA, nemurile el Incep a cinta :
Sun nit salce dick)* Sub o salce salciorit
S5-ai o lia ginerile subsuOrit, Sd -sI o la ginerele subsu6rA,
S nit bdnezi lungind; SA tritlascii lung! ant;
Ne-adusea1 ud ghirachina, Ne-al adus o lebAdA,
Si umplu casa de Mid; i umplu casa de lumina;
S nit bdnezl sor, margeott, SI ne WWI soro mdrgea,
Si Ili umpli casa di haraod. SA ne umpli casa de bucurie.
In Pind and este sit intre miresa In cad, sclera II aaterne adimpt (attiac) alb, pe care
ea caled, apoT nuntaciI o urez5. zicandu-I : sti btinizti, fi incherdu bun, Dumnezet1 Iraqi
da lilicele di tru Mai, si strafiile vtirnti bra ell nu ti lipsascae : gait trietY, ci noroc
bun, Dumnezed sA-t1 dea florile din Maid, ai straele sit null lipsascd nic! odatil
In locurile unde este obiceTul ca miresa sit se IntOrcA cdlare de la bisericA la casa
mireluY, socrul el, sad un alt batran, o scobOrit de pe cal, ai Mind chinga de la sa-
mar (un fel de aea) II restOrnA, In semn cA nu mai este de trebuintd, fiind cl miresa
nu va maY Inealeca, ci va Amine In casa bdrbatulul pentru tot-deuna; apol mi-
resa cu femeile care o Insotesc, se duc Intel) comer/ a parte, unde vine un bdetel
care are tatd ai mamA, ai apucAnd cu dintil sovonul (velul) 11 sc6te de pe obrazul miresel.
Dupl acela ghiftil Incep a canta ai nuntaail se pornesc la joc. Danturile for ma! o-
hicinuite sunt : ArmInesca, Tesco, Elbasana, Ticves, Scopiansko, Cetvorna, Sirbska,
Ovrescu, Ciamcea. Sirto, Beracia ci altele.(I)
0-dat5. jocul pornit se bagil miresa in cor, adecd se pune In fruntea diintuitorilor ci
conduce dantul.
Mal tote danturile Romdnilor din Macedonia aunt un fel de hod, care se j6c/t Ind
intr'un mod particular; se prind mai multe pers6ne de man/ sad prin basmale, fArit
insit a forma un cerc Inchelat, ci airul este Incolotdcit ca un culbec. Conducetorul dan-
tulul face tote figurele joculul ddntuind Inteun mod espresiv ci cu mult foc, dol trel
de dupli densul 11 imitezI ma! mult sad mal putin, tot restul dantuitorilor se miacit
liniatit In cadentd, Intorcend In diverse pitrtl invertiturile cirulu!.
ranted' ce se cdntd cAnd se bagel miresa In cor, este urmittorul :

Alba si ni ti ved lea sor, Albl sit mi to ved fit soro,

Cti fii ti alichial In cor. Cit to -al prins In hod,
Ta s'nd facT nod. feciorl, Ca sit ne facT nou5 feciorl,
Do! s'li bAgAm pritmAtarl, Do! sit -I facem negustorl.
Ta s'n -adard fustalli ai bedenl; Ca sit ne facA rochil ai blitnI;
DoT s'li bAgAm hrisicl, Dol sit-I facem giuvaergil,
Ta s'ne facd nele a-minghival; Ca sit ne facA inele ai cereal,
DoT s'li bAgitm picurari, Dol si-I facem pecurarl.
Ta s'n'aducd unt ai caa Ca sa ne-aduca unt ci cal,
Dol s'li Helm gumisari, Do! sit-I facem spoitorl,
Ca s'alagd di uca uca Ca s'alerge din ualt In ucd
Ti nit lae citlditruaa. Pentru-o negrit citlditrualt.

Melodia acestul cAntec am pus-o pe note ci o dad aci :

(1) Tote aceete danturfi si alte multe diatoms, CO SG dint& in Macedonia, le-am pne pe note pentra plan
qi in mend le void publica.

www.dacoromanica.ro
424 BURADA.

raNNOINIMEr.AMING.M.M11.10MUNII111111.11111CMINWINIINO.ENWIWIIII
A WieffMg41.WalitAi IMMO MOW al 112111111M11111111111 11111',111111111NLANKJIMINIRAINIIIJIMMI
a, lorwww WM mica= =min odaimmomminaMmallimma sr roma ~an
INT No gorzawara ammo= mai tmtisaamo ma Immo ...as

a
ampnginommmenwommisrizoili
...Am msr. wrams/ff moo miatrAndorw. now mowa
ta MOP ICIM4111Mal MIIMININIMII Nan
gm ,..K.ar NIP WAIN MOM ',/
a nommr..7
INIII.Olomism
-....iiii.MrTitinin
-..Ig ---.11

.......
%MEI 4 11111,1W,JIMI
far/ V WPM= MIIII alIMMIN IMO MEI marmmor mar AMIN=
IL ill1W101111111111111111=111111IN IIIMIIIIMIIIIIM MINIIMMUM
la unamirM NMI Mel MIN am Wm% MI NM Alliwimini ma.
- z Toll
ae,

tomrs, Ai crwwwwwil IN ,A/h/NM INUIre

&MI=AI Wail C141111411111 1111111111Mm swim
Wall=
1111111Ww MAI
arrarastrawems..
ram =Nita
1111121111111111111.11111111r NAN um

Dupl. dant se pun la mass, si atund se cants mai multe cantece, din care dam aci
urmAtOrele maY obidnuite :
Iu fii erai bre gion-le a fled ? Uncle eraI volnicul met ?
Iu te primnai gion-le a fseto Unde te primblaI volnicul med.?
Pit gardina mi primnam, Prin grading. me primblam,
i de mer mer Ai aligarn, Si din mei. In mei. alergam
i mere rosie di adunam, Si mere rosil fI adunam,
u basmaoa li bggam, In basma he punem,
Si la vruta li ducem, Si la Iubita he ducem,
i zb6re ascunse nol na. zburam. $i vorbe ascunse nol ne spunem.

Es1 lea Chic (1) /Ana tu obor, Eft fa Mk pang, 'n ograda
Ca sit 'j zic un zbor Ca se. -4l spun o vorbA,
Iii-u scuseff mintea din cap, Mi-al scos mintea din cap,
Ca tu loclu di sor Ca In loc de sore.
Mine, tine va-s-ti Had. Ed pe tine am sit te Yeti
Tad bre, gione, tad bre frate Tad bre volnice. tad bre frate
Tine mine nu mi lia1, Tu pe mine nu me lei,
9 al afendi di nu ti alasg. Ti-al tata si nu te lase..
ci are 's face. tata lieu Ce are sa face tats] mad
Cand mine lii ti void ? Cand ea pe tine te vred?

Luai-ti mi somnul si mi chinarli, MA lua somnul si amijem

Si nu putul si dorm. Si nu putul se. dorm.
di-am musata di vicing., Am vecina frumosg,
Si are mama di s-ua'ngace; Si are mums si o ocgraste
Are tats. si nu si-o alasa, Are Wit si nu o lase,
Ma di Dumnezed fo aft Numal de la D-zeil sg.-sT gasescl resplatA.
Ea taxitili brin de asime, la fageduiti-1 un brill de argint
136te va se-s nine. Pete ca vrea se., vie,
Ben di asime li-am taxita, Brill d'argint i-am fagaduit,
Si nAsa nu vrea s -flina Si ea nu vrea se. vie.
Are mama, nu si-u BUM, Are mama si nu sl-o lass,
Ma di Dumnezed fo aflA. Numal de la P-zett s'o gasesca resplata.

(l.) Hume de femee.

www.dacoromanica.ro
 NUNTA LA ROMANIA DIN MACEDONIA.
Ea taxitili fluril (1) multe,
Pete va se-c tine.
i fluff multe li- am taxita,
i Tara nu va s'ilina,
i are tat nu ai-o alma,
Ma di Dumnezed reo afla..
Ea taxitili gione mucat
P6te va se c flina.
Gione mucat li-am taxitit,
Ea-o gione iu Ici nine,
i-alasit mama, ci iline
426
Ia fagitduiti-I mull fluril,
P6te ca va veni.
i fluril multi i-am fagliduit,
i tot nu vrea sit vie.
i are tats ci nu o last,
Numal de la D-zed s'o gasesct resplata,
Ea frigliduiti-1 volnic frumos,
Pete et va veni.
Volnic frumos I-am promis
Ultit-te volnice ex vine,
i last pe malcit-sa, ci vine.

A doua zi Luni dimineta, nouii casatorig se due de cercetezt pe nun, pe fartat ci pe

secrit, In fine pe rudele cele mat de aprepe, avend ci IAutaril cu el ci invitt la mast.
Invitarea socreT la mast se zice : ne discern cu aocrul ; ceT poftitT due la casa noilor
casttoritI placinte ci bucuvald (pane pritjitii cu unt) ci tigant (un fel de aluat cu unt),
apoT se punla mast, qi lautaril Incep a canta.
Dupit acela fartatul deschide lade miresel ci aratit zestrea le ceT invitatt
A treia zi Marc( se Invita la masa din partea mirelul t6te rudele lul cele mat de
aprope, ci. acesta se zice : ne discern cu sofa.
A patra zi, MercurT dimineta, noua casatorita Impreunit cu mat matte femeT ci Mu-
ter! se duce la ciopot st la apt cu un vas, ci dupl. ce ra umplut, unge ciopotul cu
unt pe care '1 la Inadins cu ea, digit aceia Intoreendu-se aces/I,. Emma langt ciopot
mat multe monezT ci o pereche papucT pe earl le Tad baetil, care se duc ci el la ciopot
strigand : est banezt 'nvesta*, sit tratesca nevasta.
Ducdndu -se la ciopot se cant& cantecul urmittor :
A lea feta s'mergem tu apt.; Hal fets st mergem la apt ;
Duceti-va vol, et nu-di Gin, Duceti-ve vol, ed nu merg,
Dada mine m'isusi Mama pe mine me logodi
Duminica catra sera Dumineca spre sera,
i dede chid miT fluril 1 a dat cincl mil fluril
S'un net de asime curat. un inel de argint curet.
Invectete tu caftane ImbrAcate cu caftan
Stivalete de aruzame ySi cu botine de lac
Dimandate pe un bichiar, Comisionate prin un holtel,
Pi un bichiar ne Insurat, Pe un holte! ne Insurat,
Ne'nsurat ci ne curunat. Ne insurat ci ne cununat.
La ciopot se cants ace :
Umple soro. versa (rate, . Umple soro, terns frate
Si li dam apt a le mucate SI 'I dam apt celel frumese.
Ni ii sete a le mutate. Nu-I sete celel frumese
Ca li forne a le cripate. Ca I Mune celel mincitclese.
Intorcendu-se nevasta de la ciopot i se pune In tale crengi uscate Qi holovanl de
platra, pe care ea e silita st le dea la o parte ; a cast apoT ea Incepe a lucre cu furca
qi face placinte pentru ca sit o vazit barbatul cit e gospodinit.
Din cele espuse se vede td. obicelurile Macedonenilor la nun(l stint cu totul deosebite
de acele ale Daco-Romanilor, de ci uncle din ele trebue sit se asemene, ca uncle ce au
0 origint conaunit romant sad erecting..
Teodor T. Burada.
1) Monede de aur.

www.dacoromanica.ro
246 XENOPOL.

BIBLIOGRAFIE GRECEASCA DE LA SFIRSITUL EPOCET FANARIOTE

Domnul George Sion Gherel pe cand era la k tudil in Paris se ocupa en adunarea de
scrierl si alte antichitAl ce interese4tt istoria Rominilor. R6scolind atilt bibliotecele a-
eelul oras cat si pe negutetoril antiquarl, a isbutit a da pe6te maT multe lucrurI inte-
resante, dintre earl publicAm de o cam data o bibliografie greceasci a scrierilor tiparite
la sfirsitul epocel fanariote, si care stall In legaturl cu istoria terilor nOstre.
1) 'Ope'crrri; Tpar.pata cruripatpelaa nap& -mi.; Btx7wpo; AXixipou, xal 6: As Iva lex* lizzaTpa-
a0vIcra gh thy Ica firoptIoullinv llpaiv Scilex7ov Ilapecrzi87; sic T.O iv Bouxoupecrriu? Biatpov npuiz7;
qmplc, =a& Av 21. Neep.Pptou T.oii 1819. 'Ev 705 60 Bouxoupccriu) VE075at &coy Turcoypacpdou 1820.
in-8 de 94 pag.

Orest, tragedie de Victor Alfieri tradusA din Italieneste In limbo, grecescli mo-
dernA si represintata pe teatrul din Bucurest1 pentru prima or5. In 21 Noembre 1819.
Din tipografia cea Ilona din BucurestI 1820.

2) (Puotxh xetpap.auxh xeptextoth silty veurripun iplaswv camp- apziaa xal Ex8oBsloa FAI7lvtarl
xleptv Teo clocapiuw 6;eo 705 ?1, Bouxoupsavioq apxt8c81axiXou fitavoTavtivou Bap8aXixou 1.011
AlTuzziou. Ev Btivvri xar.a to TuiroypapElou Azorcolaou 7.oi; rposiv8, 1812. in-8 de 773 pag.
Fisica experimentall coprinzend cele maT none aplicatiunT compusl si publicatb.
In limba greceasea, pentru incep6torT, de mitre profesorul din BucurestI Constantin
Vardalahul egiptianul Viena tipografia luI Leopold Grund 1812.
3) 'Wpm); Aavvivo; o luTportacrithoc Ali oyos xmicpaia El; rcpee; Tpel; , crurpacpsicra nap&
rou nepuplip.ou Falou Molcip, lissa?paa8slaa St Eic 7,71V xa84op.aoup.inv 3lpiuv ylGiaaav rap -cot
RovaTavrivou Aperrdou. Ex TO iv BouxoupaaT.4 Tunoypecidou xaTal To% 1827.

George i Dandin, borbatul confus, comedie In trel acte a vestitulul autor frances
Moliere , tradusil In greceste modern de Constantin Aristia. Tipografia din Bu-
curesti 1827.

4) Arim-cplou flavayturraou tor, roulieloil /16-1.7.copos xat xaB-griTori tea eksuBipuiv TexviLv xal
trs itaoao0c; ; ZZoixiict 'Apc81.017.-exik, 586; vccalliazixijc, ME'poc xpazov. To rapt -01; gv 'holy
nalvtzilg TunoyeaVac 1818.

Dimitrie Panaghiotadul de Govdalas doctor si profesor artelor liberate si al

filosofiel. Elemente de aritmeticA, cAlAuzul matematicilor. Partea Intl!, In Epo-
grafia din Iasi 1818.
5) I'voixElec 170 Ispovrazca faropicc ccanao?in auTyparpivam ply dup.E,46Stug 67:0 Ito. Fora.
`Akevex3cfou tor, r.Epnasecrivou voluxoti, xal iv " AXXII axaapxylaaysoc. rder.appaaeir:cc Sl pixondwo;
ix si4 lccavexiic el; rip Alvix7jv ?unn\v Uleo Tor, iuyEvEcrti7ou iepxovtoc p.sylaou Bopvixou
xuplou l'plyoptou BpayxoBivou Baaa piPa o5 xal cptiosipLy Ex8o8ivza Banicvn vitiovrat Swag;
ram 'cols epaoliaBiat. Ev Beivvl rtic Aotiazpeic iv 7,?1 Taroypme?fic ratopytou Elev867ou, 1808.
in 8 de 328 pg.

www.dacoromanica.ro
 BIBLIOORAFIE GI( tCA. 427

Elemente, precedate de istoria filosofieY, compusit dupl.{ o bung metoda de Gottl.

Heinecke, ilustru jurisconsult, comentatti de cAtre Halli (?). Traduse cu greutate
din latineete In limbs elena de cAtre nobilul boer el mare vornic Grigorie Bran-
covanu Basarab, tipAriti cu cheltueala sa ci ImpArtitit gratis tuturor acelor cart
ad. plAcerea Invetaturel. La Viena In Austria In tipografia luY George Bindotul 1808.

6) Ailodcrcuu Acupovratvou EXeopilnic iincuppacra.A6 EX tics rapp.avtx/c Etc shy vuv xa&ot),ouvE-
vrty 'EXXvivtxhv lIcSaaccv Sn'o Kuptaxo5 luAvvou 'EXXlvcr. Ev 13civvn sn; Adunpict; =Tic v v Tuxo-
rmiccv 'leocivvou Zviipsp 1817 In-8 de 215 pag. dedicati principelul Ioan George Ceragea.

Lafontaine August ; Cleomene tradus din germana In greceete modern de el-

tre Chiriac Ioan Ellinul. La Viena In Austria tipografia lul loan Snirer, 1817.
7) Dapievicrac 1.1.170; /To; Ovyatipec , iletappacrOslaca ix wirw ixXercotiptuv crurpoplacav Tiu
xupiac AAapitip sic Thy ktvripav TX6craav =plc 1-11; baccparposcirric Aop.viroac 'Nam% loth-croc ,
xal 7rpooTtuvriallacu 7.6 irAXOTATIp xal OeconPurTivr.tp narfl au s xal ccoaivT./1 xuptcp AXEticv8pu,a
Mothcry Bospacc. 'Ancor:104:mi Si xactic X &pev Til iv Kurocraccv-avomast &(iatope] ipopicf. Ev Bs-
verla =pa NexoXicui l'Auxet. 1819, In-16 de 96 pag.

SfAtuirile unel mums dire fi ee. et, unul din opurile cele mal Insemnate ale
d-nel de Lambert, tradus In greceete de cAtre prea strAlucita clomniti Ralu Sutu
si dedicati InAltimil sale respectabilulul eT pi rinte Alexandru Sutu voevod. Ad
harAzit un exemplar i bibliotecil Eforiel din Constantinopol. Venetia la Nicolao
Glichi 1819.

8) Ttkeze TiXewixou uloto Tor, 'Oaucrolo; ouvTax911aat lay yaUto71 7Capic SOU Zoinoricsou xupiou
dopayxfcrxou , latappacrelloca Sl nAtiozotc ow.eithliccatv in-sivFivaloav nap& kprcpiou Ilupayulnou
so rot38Eaaa, 817E&V71 CpcXeVaiwov. 'Ev Bodaz TU7SOK TOG nee 011yxfficev Baaatxo5 Hay& cartipiaou
1801. 2 vol. In-8 de 357 si 466 pg. dedicatit lul loan Constantin Alexandru Ipsilanti.

ItntIroplgrile luI Telemac, fiul lul Ulise, compusd pe frantuzecte de cAtre hive-
tatul domn Francisc c tradusi cu addogirea mat multor note de cAtre Dimitrie
Panaiote Govdala, tipAritA cu cheltulala filelenilor. Buda, tipografia universittiti1
regale ungureetT, 1801.

9) Etalor); atapOptov Tpayy6te6v kat napEaslaolaav sic TO 84ccrpov TOU Bouxoupeatiou sic ion-
paoyeviav xal paop.odatov. Ex TOU dv
ripacv )1pAliv yX6Scraxv , xal ixao8.elacct acac auvapop.ii; Ttliv
Bouxoupardy veocrucrzisou Tuxoymeiou 1820. Dedicata lul George Leventi interpretul con-
sululul rusesc din BucuretI ci coprinclend un prolog ei trel pArtI : Brutus de Voltaire
Filippo ei Orest de Alfieri (comp. ci No. 1).
Culegere de diverse tragedil care au fost repre entate pe teatrul din Bucure1tl
In limba greceascl ei tit:Arad prin concursul a catorva bunt patriot! ci ami I
a! Muselor. In noua tipografie din Bucureltt, 1820.

10) Aouxiivou Eccp.ocmaiw; itiXoyac ijzot of vExpexoi xal 6 Xiptov, ii irricrxolccuvwc, ma 6 Tilicov,
ii Altaivapwnoc p.er.cappcca&ivsE6 sic Tilv dilaoupiv/v fpcconviv y)Skroa-v , Sno Kuivervxvtivou Bap-
accVcxou , ixao&ivz% St Un'o Anparcp!ou BtXXIou tou Xfou, Ev BouxoupiaTrav ix too TunoTpa,efou
'I. 'HAtaaou. 1834. in-8 de 162 pag.

Dialogurile lul Lucian Samosat, sad mortil i Charon, sad. Ina ci pAzitoril ci
Timon sad. Misantropul. Tradusit In greceete modern de cAtre Constantin Vardala
ei editatA de care Dimitriu Viliu din Chio, BucursetI In tipografia lid I. Hehad 1834.

www.dacoromanica.ro
428 BURADA.

11) Bpoirco; Tpayydia nap& BoATatpou, prappaaalicra Asu8ipun eta aT.ixeov tapfltxtUv. Ilapa-
asa11 Lk TO iv Bouxoupacray 0Eitvpov npfirrtiv papaw xazic Tip 17 Alartiou rot 1820. Ex Tot Ev
Bouxoupeato(y veoaucraTou Tunoypapetou xa,:a Ty 1820. in-8 de 90 pg.

Brutus tragedie de Voltaire, traductiune libel . In versurY iambice, represintata

pentru prima 6r1. pe teatrul din Bucurest1 17 Marte 1820. In tipografia cea none
din BucurestY In 1820.

12) wrftvog as TOV Vre.,1.,,STOCCOV, 0077(61:CCGOV, aTOOE1310"COMOV %Ca FLETccXonpuriaza-cov 1.0iVVIV Ktav-
crtanivov AleElcvapov 7+4,ivrip BoE136Sav xal iiTEI.L6va 7amis 06yypol3Aaxtac Zuv8ilx66; xctl art-
xouppialli sv Bouxoupardy zap& rot lEpEratv 'EXXoyivou litSaccrxcaou lloktitem Kovsoil rot iE
Itoccvvion. 'Ev Btzvvci 1820. in 8 de 10 file.

Imn catre Inaltimea sa prea Invetatul, prea minunatul si de Dumneqed lubi-

torul loan Constantin Alexandru 1psilante voevod qi stapanitor a toata Ungro Vala-
chia, compus si versificat In Bucurestl prin Invdtatul profesor Polizoi Contu din
Ianina. Viena 1805.
A. D. Xenopol.

PODUL DE PETRA INS AL LUI STEFAN VODA DIN JUDETUL VASLUI.

Din sus de orasul Vaslul, la o departare de una ord. si jumatate cu trasura, se afla
In plasa Stemnicu, Comuna Berzestl, mosia CantalarestT, un pod de peatra pe care lo-
cuitoril II numesc . podul de petra a lul Stefan Von. ; el are o lungime de 18 metre
si mal bine, o latime ca de 4 metre, si o Inaltime de peste 6 metre de la suprafata
until plrld, ce curge pe dedesuptul lul, format din scursurl si care se versa. In apa
Barladulul la o departare ca la 100 metre. Acest pirIa nu are un nume special, ci se
numeste gpfrlul de la podul de Writ..
Podul e /ntarit de ambele partI cdte cu cloud pidore de petra. Eolta lul e lucrata
forte solid si cu multd maestrie, tart din petra cioplita; d'asupra acestel bolt1 din par-
tea despre apa Bdrladulul se afla petra cu inscriptia slavonit.
Acest pod n'a fost reparat de cat ce-va mimel in partea lul superiora, sunt acuma
vre o 18 aril, din causa caderel petrelor ce formad parapeturile, cld In colo e lute
stare ace de bunk. ca nu va avea nevoe de reparatie Inca cute. de ani. Asa zidead
batrinil.
De si acest pod s'a numit din vechime dupa cum ne spun batranii (podul de pe
try, a lul Stefan cel mare si se numeste $i pan& astazl tot asa, cu tote aceste, in-
scriptia slavond, despre care am vorbit, ne arati c# el a fost Malt In anul 7144 (1636)
In dilele lul Vasile voda, de atre fratele acestul domn Hatmanul Gavril $i socia sa
Liliana (1).

(1) Rita un name care de qi forte frames, nu se mat gileeqte astilz1 la not !

www.dacoromanica.ro
 PHU GU! glIFAN-701a. 429
Data dAm aci figura acestal pod r
o ...
Ix
3EZEIMIWinfrifMrr..1Erfial2

xD 0

a
s4
er ro .41
ea '5 "17 o

Vasile voc16. a avut del fra I, pe

5 co a) at P.
-.s
= -5 0 ),..1.
.- r1;,?;4-7,-; illita 1 w
g Cd
1
O Z S4
44
: a) P4
-

,,,,,,,,,, = .r 3..
0
,, , =1 CI
r0
1:,,,_ 4 .-/.7--Z5),
o r0.
.. 0
.fe*7 , re(2-1- - us
0
c0
els
r-t
.)
ea
?

www.dacoromanica.ro
, 4, ,i; 4,3 aS
.. 0
ecx., ,, 0 = 0 e.)
/ ,
0,, ,wEry , e,
,0 ,/, ,.I 11
/,..i_z

/
,i77,-

API
.0K(Si
,,,, ,

4P
Ed
=
= :

...2
._.
.._.
.4
0
'a
E
5
..-.

g0
ob
a)
'Ca
0 4r*
,,,,,,,_
geolii/ / 'c,
.1

=
.4t
=5
=.
.cel
c
U )e'
o
121
IN 0

xd
ta
-.a .
....
)03

ca
d
0
7 //:: C/1.'-' ..i.....
4,a
,,....0. ....,-, / # ..".. .:rne al
AC
4.0 IkU E- g i
0
E 4 ...
h.
....
.e -0 - .., .
Q
.,-.
M. FM, Q `/ .1.. .
,=
rd
/7/24 U2

4,
Cr`.
,
g
0
.-, '6,A,il

p
a)
Mete ) ins riptjunea e mAncat6 de plot, 6i uncle Mere sant a au desAvAn. .c: C.0 .,... C..3
--' 0a

maneati.
0
"ego/ni.,
L, t41
"4 ..-.. 0
sire 0 cu gra, se Teal pot cell; ea are o luogUne de 48 centimetre .S.P.- o latime de = ce) 'c, 3 e.)L. 0
I-,
et
26 O
C.)
Co Z-7e //1 = ^tt
0
C.5 .,-4
C, U2. .- A
on pi
Eatif facsimile aces inscriptions h.( limbo. slavong : CI .4 S'
Co
QS
I-4 c.? $ a
0..
LIJ
040 ',...
00 cd
F-1
ed
0 IX7 tn, -.' Cd
ca ua 0
ad .,. I> e..)
.,-.
Cd CC E. .
..-
U az
"-. a). 0
o
U 4-,
CD
a) :4 = c10
a)
0 A-.
t-c
eq
c-a
.cl:
O .1 0 Pr a)
). o
=0 0
CO 1.
co
,..) 1.
Cd C) eJ
cd P. P-
U
C/2..
A = 0 to
F a) 0. '
)es
tc7
ca ..
4
0
CL) CA
..:4 y w0 0.,..0 .e,
1.1.1 CU N..,
4c
e7) c-c C/2 cd
.0.)
)03
.41) CC )08
.tt
c.) -F CD
eed
..,:4 .4 oCD 4
Cn
-
cd C..3
L,4 C.-.
%:e4 og
ul
430 MEMO.
manul Gheorghe i hatmanul Gavril, i ca : 'Stefan voda Gheorghe In al doilea rend
la domnie pe Stefitnite paharnicul fecTorul luT Gheorghe hatmanul i'a Mat capul la
Suceva, Tar pe Alexandra paharnicul i pe Enache comisul, feciori! lul Gavril hatma-
nul, nepotil lu! Vasile vocle, cu marl mune! i-a omorit in Buclulestl., (1)
Pentru ce acest pod se numeste si pane. astazT . podul de 'ALM a lu! Stefan vodif.,, nu
stim nimica positiv. P6te ca potful inalt din sus de irciatui, idsupra Racovatulul la
apa Bdrladulul, Insemnat prin vestita betalie a Id Stefan cel mare, cu Turcil si cu
Muntenil, In anul 6983 (1476 Intamplata in acel pod, si despre care ne vorbeste cro-
nicarul Grigore Ureche (2), sail fi zidit de petal Insusl Stefan cel mare, si apol risi-
pindu-se, hatmanul Gavril sal fi facut din nod pe acelasT loc, si poporul deprins cu
numele de podul Jul Stefan eel mare) IT lase, acesta denumire si dupd ce el fu re-
zidit de Hatmanul Gavril.
Cronicarul Miron Costin, (3) vorbind despre pornirea lul Vasile von. din Iasi spre
Cara Munteneasca, Impreuna cu ginerele sett Timus, cu 6stea cezacesca, ne spune ca
acesta cm al doilea conac a stdtut in podul malt pe Berle&
Acest pod nu pole fi altul decit tot acel despre care ne vorbestP Grigore Ureche,
fiind-cit drumul vechid din Iasi In jos spre Vaslul, dupe. cum este cunoscut, nu era
altul dee& pe la Bordea, Scantela si Cantalurestl, uncle se afla podul despre care
am vorbit.
Archidiaconul Paul de Alepo In calatoria sa facuta prin Moldova si Tara-romanescit
Intre mail 1650-60 Intovarasind pe Macarie patriarchul de Antiochia, ne spune ce., ve-
nind din VasluT la MO, a trecut prin o politie mica numita Scantela, trecend cu tra-
sum paste un rlii Inghetat, care In alte timpurl se trece pe un mare pod de petra (4),
care de asemine credem, ce. este acelas pod, despre care am vorbit. aflat pe drumul
vechid al kph,' la VasluT.
Eat& tot ceea ce am putut culege despre acest pod din gura betremilor, din scrip-
tele vechl si din inscriptiunea ce se aft& pe densul.
Ar fi de neaparata nevoe, ca acesta inscriptiune, care pe fie care zi ce merge se de-
terioreze, se. fie scosit din locul uncle se aflk, si pus& la adapost, sub bolta podulul, pentru
ca ast-fel sit se feresce de nimicire acest martur al timpurilor trecute, fare. a se Indaparta
totusT de pe zidirea pe care a fost pus'o acel ce a facut'o.
Guvernul ar trebui se. Ta acestit masurti, cast mal curend.
Teodor T. Mirada.

Die insbreitung der lateinischen Sprache fiber Italian and die Provinzen
des riimischen Belches, von Dr. Alexander Budinszky, Professor an der *Erni-
versitat zn Czernowitz. Berlin 1881.
Sciinta are nevole nu numal de acel carT dad la lumina adeverurT none, necunos-
cute pine la el, call fac cercetarl i descoperirt originate, de capete productive Intr'un
cuvent ; ci si de eel car!, cunoscend lntr'o ramure. ore -care tote cele descoperite, scid
a aduna materialul respandit, a sistematisa resultatele sciintifice dobe.ndite de alp.
Asemenea sistematisexT sunt de cea mat mare Insemnetate, de Ore-ce contribuese in
limpedirea ideilor, adese orl arunce. chTar o lumina nixie. asupra cercetarilor deja fa-

(1) AstizI acest sat ce era pe Bistrita nu mat esistk a rdmas numal ruinele Bisericil (veil Ep. Metchi-
sedee Oronica Bornanutel. p. 881. Cf. Letop. Kogal. I. 823.
(2) Letopisitile loc. cit. pag. 126 si 127.
(8) Letopisitele I, 809.
(4) Veal Archive istoricit a Romanian, Hajde6. Bucureetl 1865. tom. II part. II, pag. 61.

www.dacoromanica.ro
 13IBT IOGRAFIE. 43i
cute. Meritul d -lu! Budinszky este de acest din urmit fel : autorul nu ne clit adev6rurl
nouT, ci a aduuat at sistematisat numal un material bogat, relativ la o cestiune f6rte
insemnata pentru romaniatl, anume la Intinderea limbeT latine in Italia ci in provin-
ciile imperiulul roman.
Lucrarea d-lul Budinszky nu are de scop, dupit cum declare d-sa !usual in prefatit,
de a cerceta schimbarile ce a suferit limbs. latind. In diversele provincil, de a studia
caracterele prin care se deosebesc latina africanA, spaniolA sail gallica, ci de a urmAri
respandirea externit, geograficA a limbel vorbite de Roman!, de a stabili, cdacA, tend
ai In ce in6sura se Introducea In diversele provincil limba latina in detrimental limbi-
lor indigene..
Conform scopulul urmArit, lucrarea, de care ne ocupAm, este ImpArtita In urmitt6-
rele capitole : 1. Italia ai insulele italiene. II. Spania. III. Gallia. IV. Britania, V. Hel-
vetia. VI. Germania. VII. Vindelicia, Rhetia ai Noricul. VIII. Pannonia. IX. Illyria ci
Dalmatia. X. Macedonia ai Thracia. XI Moesia ai Dacia. XII. Grecia at Oriental. XIII.
Africa. In fie-care din aceste capitole. prin urmare relativ la fie-care provincie, autorul
Incepe prin a espune etnografia el Inaintea veniril Romanilor, arittand nature locuito-
rilor indigent, culture ai limba tor; apot face pe scurt istoricul anexiunet provincial
de cAtre Romani; descrie In urmA starea el culturisticA sub :loll stapanl, ineurirea in-
stitutiunilor :ii obicelurilor romane asupra celor vechl, ai In deosebT introducerea ai in-
tinderea limbo! latine in local celel indigene, cAutand a lAmuri care anume mesurl con -
tribuirA la romanisarea mal mult sad mal putin completA a fie-citrel provincil. Din tale
wise reese, ca. planul autorulul este escelent ; cat pentru modul espuneril, acesta e atat de
clar ai plAcut, In cat recomandAm cu tot din adinsul acesta carte acelora cart se interesezi
pentru studil limbistice ai istorice.
Cu interes deosebit am citit capitolul privitor la Moesia ai Dacia. Aceeaal espunere lirn-
pede ca pretutindenea, aceeaal judecatA oblectivA, lipsitA cu total de elemental pasional,
ce din nenorocire se gAsesce atat de des In tuella de asemenea naturA, o constatam cu
plAcere ai ad. In ceea ce privesce In deosehl chestiunea continuitAti! Romanilor in Dacia,
autorul se unesce cu lung, ai e In contra teoriel Sulzer-Rosleriane. Ce e drept, d. Budinszky
primesce teoria Jul lung, WA a educe noul dove4! In fav6rea et. Teoria necontinuitA
it ins& a fost sustinutA In timpul din urma. de ace de mitt autorT, ci cu atata gli-
bacie (Sulzer, Rosier, Hunfalvy, Tomaschek, chlar Gaston Paris), ince ne bucurAm
ve4end omen! nepasionatl, nepArtinitorl, cart pun adeverul mai presus de tendinte po
litice ai aspiratiunT nationale. NoY credem cA In urma eminentulul studio al d-lul Xe-
nopol publicat In acesta RevistA, multi vor parlsi teoria, lip itA de orl-ce probabilitate,
a necontinuitAtil Romanilor In Dacia Tralana ; o vor pArAsi, verlend cu catit ugurintil.
ai rea credinta argumenteza ai interpretezit isv6rele numitil autorl, ai cu deosehire
d-nil Roster ai Hunfalvy.
Beset la fie-care pas pe isvbre sigure, domnul Budinszky cautA a reconstrui al de-
scrie starea culturisticA a Daciel sub Roman!, arittand modul cum era guvernatA, enu-
merand Municipiile ai Coloniile fundate de biruitorl ai caracterisand fusemnittatea ad-
ministrativA sad militarA a celor mal importante din ele, vorbind de legiunile ce sta-
tioned in Dacia, descriind starea religiosit ai social& a acestel provincil. Inscriptiile git-
site ne dad o idee ci despre corporatiunile existente In Dacia : ast-fel era collegium
fabrorum, adecA a meseriaailor, In capitals Sarmizegetuza, in Tibiscum ai Apulum ;
collegium nautarum ; colegiul teslarilor, colegiul negutatorilor a. a.; t6te aceste corpo-
ratiunl aveati de scop asigurarea intereselor for comune In afarit, ajutorul mutual la
cas de boll ai nevol, ci fnmormentarea membrilor corporatiunil pe chieltulall comunA.
Esploatarea minelor de our din muntil Transilvaniel luase un event deosebit; funclio-
Dar! numerocl erait insarcinatl cu privegherea lucrarilor, In capul for se afla un pro-
curator aurariorum. Se mai scotea fer c1 sare din muntil acestel provincil. Cat pentru

www.dacoromanica.ro
432 %alma.
o cultua intelectual& mal superioa, e probabil c& edge lipsia jn hada; scolt, ptA-
cum esistad to provinciile apusene, nu sunt mentionate niairl; de Ere -care miscare
Ifierarit decl nu pith fi vorba, aid nu vedem Dad ocup&nd posturl mai Insemnate
politice sad militare, dad numat de unul singur, Regalianus, pretins descendent al
lul Decebal, care In Moesia fu proclamat de Imp &rat In contra lul Gal lien. Cu
tot& acest& lips& de culturit intelectual &, romanisarea limbistia a populatiel indi-
gene nu permite nicT o IndoIall. De si Romani! n'ad stat de cat un secol si ju-
matate. In east& tea, cu tote acestea colonisarea se Ma In mod atat de intensiv,
si, duptt cum dovedesc inscriptiile si remasitele g &site, institutiunile roman prin-
serif, aqs de ad &nc& rAdIcinit pe pAmentul dac, limit In momentul and Aurelian
rechlam& legiunile sale, tare era romanisatit. Mu plecarl In adever cu legiunile,
poporul de jos Ina /*mese pe loc, remase cu noua sa limbg, limba latinit I
Carol Meisner.

ERATA
Vol. L
peg. rdnd. in loe de citegte
248 1 zidirt zidiurl
252 24 Sigilid Singiliti
252 40 pop6be podobe
256 13 acesta acestea
260 36 AlpEp AIPEP
280 10 Ingrg.ditit zugrKvit5.
281 5 are tesute are Iciute
283 5 imerb inberb
283 P8 xaparns xotmai;
285 40 aotocratorul autocratorul
286 41 Triosul Triodul
287 10 pe scurt pe scut
289 17 tatnice talnite
290 6 CEMO ECMO

290 8 WT BAIT ti 3111:IT

293 36 se confirm& ne confirm&
293 41 a e capul a capul
295 21 ficit flea
296 2 Ternoviet!ki TarnovietTki
296 31 Century Centnare
301 8 Reusen1 Reusen1
301 41 Kpt110T44 KptIlOCT4A
303 5 inforibre interi6re
309 33 am adus am dus
309 41 Bllilescl BAlinesd

Vol. IL
pag. rdnd. in Zoe de citemte
180 12 grijii de et& grijK de at
180 26 387 378
180 13 Acolo numal se mat putea Acolo nu se mat putea
214 28 pl. I. p1. IV
255 39 statere talent
La pag. 234 r. 43 trebue a se sterg cuvintele : voir Tableau T.
Finele volumulni II-lea.

www.dacoromanica.ro
REASTA 1ST. ARCH. FILOL.1883 Tab 5
2
1.a.

,C.
ArZeti,

3
4

.
o

.rte '0 "a 0

E. _ \
7. 5.

7:4251APPAro
1-- .0-
."

r2
.:V4 `-e"

g4 nT
issg=c4..
8.
6
-oirtr7M(s.-7--trpe

14 3 4.

7 el

1
.-11325 :

antice gasite la Troesmis (Jg

Sculpturi si obiecte www.dacoromanica.ro
UT. 1ST. ARCS, TILL 1SS3 v. II. P1:11, 6.

It" ThiTiF

11111
iilif4, nu;

Gi 11 e c LA 1.
FILI I,
VANT
VAS-1ElvE ":"iri.
CA-V_ ,IX,
N 1 Stivi. :11
NNXXY,
rO SM s
IX11.A.
1p N1
AN
RED
4'

Monument funeraril de la Iglita.

www.dacoromanica.ro
(Unseal national do antielitit1).
 11T. 187. MICH. 11111. BM 01. Tab. 7.

.,,i
TF1TFER iiAllf
KTVETLECVMCAN
DCIRMIRIAFORITINI1 I.

VOREINISANLXFEAL
XANERIRKERANIX11
INARCINBASILISOANXOR
EIVSMINLOOVNITITV
\\ DThliPOSVERVNTSIBI. i

-a 7
i.gage

Monument funerarin de la Ig14

(Maseul national de antiohiat1).
www.dacoromanica.ro
a
UV. IST. HOE IlLOL 1883 v. II. TA S.

.V.1 I

N t1 -XX X fl
NN -XIN NIEPP
ACC NA 1/ S AMA
IS -1VL.PONTICri
RATER Sal T IV SP0
I CV S. vETSENTIVS
IGVSMILLEGVIC!
RATRE S. COHERE
B M SP

Monument Itinerant de la Iglita.

Would national de antichitit1).
www.dacoromanica.ro
REV. 1ST. ARCH. NILE 1SS3 V. II. Tab. 9.

a.

b.

:1

1111
III!
..1.1M41111"11"r41111u'
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! k! Olt

Un monument mithriac si ua vas de plumb de la Iglita,

www.dacoromanica.ro
(Massa nap nal de anhelutly).
IR IS?. MICH. IlLOL18.13 v. II.
I a b. 10.

sz

:-1,-r
-. .

Vase romane de Jut de la Iglita.

(Mused national de antichitiP).

www.dacoromanica.ro
 Doi an zi cart ,..ea -it a board att. pliait Inca abortrt-
712e..72.Li// , sl171.1 racier a yl'abi PI ll'ulatePef 1 br172.1107') Za
_ ad sa I4 ed(Iel, r_z 7/ / C 17 7,e.,;01. Strada A`:-.4e1rtri. _tiro. .11.
.

'e le (.1 011 r7. aine rrl aaalat 1 -T rt coppin qend. a-

ppripo LOON pa rtt ) stun? pe ,;;1 prl Mitt Trcalle
a OW 0.1/ I In le7l. SP a.:110. (10 T711d rify, 1,0 1(1 (1(17i LI:771StPa-

tine a Wevitel,ca ppel, cle, lel 3o, . .

Peri.17q1 11011 i1 (11)07La1i ppeliz1 pc% t/ine rl e .1-15

www.dacoromanica.ro
. -f