or.IRnrIl Hor,nnvrcl univ. Prof.

AMELIORAREA PERFORMANTELOR IND[VIDUALE PRINTEHNICI DE PSIHOTBRAPIE

EDITURALIDER EDITURA $TIINTELOR MEDICALE

a Romdniei I)cscrierea CIPa Bibliotecii Nationale I ror,r)ttvtct, IRtNA

Ameliorarea performantelor individuale prin tehnici de psihoterapie / lrina Holdevici; Bucurefti:Editura$tiinlelor Mcdicale2005 rsBN 978-973-629t8l -4 8 2 t.l l l- 3t : t 35. 1

Cu P r in s
(]APITOLUL 1 ()rientarea qi cognitiv-comportamentald comportamentald comportamentului...'... in psihoterapie $i autoreglarea CAPITOLUL 2 'lirlburirilede dispozilie
zo

Corecturd: EMILIA LEANCA 'l-ehnoredactare: ADRIANA FLEANCU llundetinar: IRINA HOLDEVICI

CAPITOLUL 3 qi autoreglare - metodi de psihoterapie llolaxarea I st[rilorpsihice............... CAPITOLUL4 Itcspiralieqi relaxare

5l

66

(:APITOLUL 5 87 cognitiv-oomportamentald..........." in terapia I llpnoza (:APITOLUL 6 eficient mentaldqi comportamentul Auklprogramarea

INDIVIDUALE AM ELIORAREAPERFORMANTELOR PRINTEHNICI DD PSIHOTERAPIE edilii apa4in lbate drepturile asupra acestei S(l StJl'llltEXlM SRL - Editrra STIINTELORMEDICALE Directorgeneralprof. Casandra Enescu
S( I SI II'IiITOXIMSRI, _ EDITTJRA LIDER _ CLUBUL CAR'I'II Inl R(lr|l| M, ||| nr ')li.hl,)rl lq. claj5.anr.l4. UP 5.CP I5.Scclor 4. tlucurctli lclcli'n :02 1.1 16 12 . 55; 074 4. 530.70: 9 0723. ' 335. 19' Ir l: ax :0 3 1 4 . 1 0 8 . 6 4 8 onrril:li(lor(r)c-xtromo.ro; siterwww.truslul-liderro

105

( IAPITOLUL 7 - metoddde terapie sistematicd Itononsibilizarea . 127 fobiilor.....'........... in tratamentul r,onrporlamentale

I t'APl'I'OLUL .'.... cognitive terapiei mentalS-nucleul lloxlrrrclurarea

t,4r

CAPITOLUL 9 de dispozilie tulburdrilor Psihoterapia CAPITOLUL IO de panicd ........... Psihoterapia atacurilor

189 240 Cuvdnt inainte

CAPITOLUL IT comportament-cognitivd comprehensiv deterapie Modelul 258 anxioase .................. a tulburlrilor

Lucrarea defald tSipropune sdprezinte cititorilor o serie rle tehnici psih'oterapiutice ,si autoformative, menile sd contribuie la tuatumentultulburdrilor de dispozilie (amietale, CAPITOLUL 12 271 fobii, atacuri de panicd' depresie), Ia imbundtdlirea Psihoterapia asertivi comunicdriiqi a eficien[eiin octivitate. O atenlii speiiald afost ocordatdproblemelor referitoare CAPITOLUL 13 la relaxaie, gimnasticd respiratorie, hipnozd, metoda Metodecognitiv-comportamentale 306 auloprogramdr ii mentole, rcstructuta,e a cogn-itivd, terapio de optimizarea comunicdrii aviivi, precum si la tehnicile combinatede autoreglare CAPITOLUL 14 Ptihicd. [Jnele dinhe tehnicile respeclive se utilizeazd in cadrul in psihoterapie Modelulcontextual-modular 3s2 oahinetelor specializate de consiliere psihologicd Si performanlelor gi optimizarea umane.......................... ti weme ce altele, ntai simple, pol fi oplicate lttlhoterapie 'ncmijlocit de cdlre persoanele care suferd de tulburdri 386 Bibliografie selectivi care hprisive ,sauanxioa'scnu prea grove sou de c.dlt'c,aceia cmolional echilibrul alenlio,memoria, amelioreze dorcscsd-Si in octivilole ;i caliloleavie!ii randamenlul ceila!ti, cu Itlaliile ' Lucrarea sc otlreseazddeopotrivd psihologilor, meclicilor ,tludenlilor in psihologie Si medicind, precum ;i tuturor celor lnlercsdli sd-Siinsuseascdmetode simple de contracarare a Hnor ;fecli;ni neuropsihice si psihosomalice, dar de Alllocontrol al comportamenluluL

Autoarea

Ca p i tol ul 2 TULBURARILE DE DISPOZITIE 1. Tirlburirile anxioase

la in fiecare noapte, Marinasetrezegte bruscaproape in senzalie de nod rre dup[ ce s-a culcat, cu tahicardie, lmeleli qi teami ci va muri. Defi tremurdtoat6,Marinanu cu ea. ie sepetrece Dupi ce s-achinuitmai multe nopti, eaa decissi nimic. nu i-a gisit absolut daracesta unmediccardiolog, cu acelea Corina prezentasimptome asemenAtoare Marinei atunci cdnd se afla in public. Ea se temeacd iqi din acest pierde controlulgi c[ ceilalli o vor desconsidera eaa incetatsi mai meargi singurdIa DecurAnd, preferAnd si iasi in oraqdoar impreuni cu prietenulei. ease mult,atuncic6ndseafla Ia teatrusaula restaurant, tendinlaimperioaslde a :uprinsi de panicdgi manifesta locul resoectiv. treptatgi s-auextinsqi s-auaccentuat Simptomele Astfel, la scurttimp de la situalieide la locul de munc5. la serviciu, tdnira era cuprinsl de teama de a-qi pi lutocontrolul9i simleanevoiasi iashdin birou. a aveamari probleme serviciu, Doru,inginer.qefde qedinJe. In momentul in la ;6nd trebuia si ia cuvintul ;eful lui i-a cerut sd prezintein faja salarialilorun raport a devenitextremde sdu.nacientul rctivitatea sectorului transpiralii manifestAnd urmitoarelesimptome:

gitahicardie. Odat[ ajuns de sufocare senzalie r nmeleale, Doru s-agdnditsi-qi deademisia. timp, simte htian estefoartejenatde faptul cd,de cAtva pdni 9i I ciudatdpe careii estegreu s-o impdrtlqeascd el setemecd a cilcat maqina, rrtfel, in timp ce conduce lucru ci acest dovad[ nicio nu are Deqi animil. un |au si compulsivd dorinla simte subiectul realitate, ln pentru a mers, a care traseulpe gi rcl inapoi s[ verifice gdndu luni, ultimele in pe nimeni. ol nu i aciidentat ldentat pe cineva a devenit atdt de obsedantincit refacedrumul cu maqinain sensinvers,de 4-5 ori, !e asiguracAnu s-aintdmplatnimic' tAndr patron al unei firme de succes,resimte qi se intreab ncvoia de a face verificdri permanente innebunit. a cumva nu patologic de anxietate o stare trdiesc subiecti acesti c oamenii toli pe care normal5. de anxietatea 'seblste

prindoi indicatori: situalii, n anumite qisentimen deiubionfiolul subiectului scapb area

qi mai mull anxietatea; llpseide iontrol sporeqte tnxietatea perturba ritmul normal de viafd a acliuni pe lubieotului, impiedicflnduJ sd desldgoare

fobi agorafobie, de panicd, atacuri I pdihopatologiie: obsesiv-compulsivd. tl tulburare dir prin faptulci aceasta de teamA sedistinge ilotatea gi concre situalii de obiceispreobiecte ?ndreptatd de a pierdeun exame teama reale: i ca amenint6ri ( aveasuficienti bani, de a nu puteatermina la timp Gtc. are un caractermult mai difuz, subiectulit sefocalizea motivul lricii' Teama si precizeze oputand Astfe conturat' vag fiind potenlial fu2, pericolul pierde autoconlro igi va ci I poatehei cu'spaima rc va lntdmplacevar5u, {Erdsd qtiece anume'

cu uqurint6. le indeplinea lnainte oare sussuferldeurmdtoare de mai exempleli din lontii

26

27

fi inlei umane:starcl toateaspectele afecteazd Anxietatea psihicd starea iziologici a organismului. 9i comporlamenlrrl produce in plan fiziologic, anxietatea $i simptom{ amelclil contracturlmuscular5, cumarfi: tahicardie, rsihosomatice etc. de sulocare nodin g6t senzalii abundente. nanspiralii ca o se manifestd anxietatea in plan psihologic, aunui pericoliminent,acompan lubiectivi de aprehensiune sepr subiectul general. In formeleextreme, Jeun disconfort gAndul ci de persoani sau speriat propria detaqat de simli innebuni. muri sauva in plan comportamental,anxietateapoate comprom subiectuluide a acliona,de a se exprima qi de capacitatea lacefafi unor situalii. a anxiet[lii trebuiesd impl Programulde psihoterapie interventiila trei niveluri: o reducerea reactivitiilii fiziologice; de evitare; o eliminareacomportamentului r modificarea interpretarilor subiective (vorbi interioarl) carb perpetueazi stareade disconfort ingrijorare. Anxietatea se poate manifesta sub diverse forme qi de la o starede disconfort diferiteniveluri de intensitate, la un atacde panicdimplic6ndpalpitalii, dezorientare temporald qi chiar groazi. estedefiniti ca anxietatea in tratatele de nsihialrie. precizat. bine ftr[ un obiect difuzd, Diferentadintre anxietate(difuzd) 9i ataculdepanici ci, in al doilea caz, subiectultrdiegtesimultan in aceea simptome: saumai multe din urmdtoarele o respiraJieacceleratd; o palpitalii (tahicardiesaupuls neregulat); . trgmor; o transpiralieabundenti; r senzatie de sufocare; e senzalie de greali saualte tulburdridigestive; r senzalie de ameteall;

cu (subiectulpierdecontactul ronzatiede detaqare propriapersoand); vnluride cildurd; c[ va muri; to&ma qi va innebuni. toamace iSi va pierdeautocontrolul la semanifestl doarca rdspuns rzul in careanxietatea situa{ionali anxietate denumiti este aceasta lpecific, I

de teamape careo se deosebeqte ,tateasituationalS ei prin intensitatea situalii orice om in anumite gi prin nerealist siu precumgi prin caracterul a situa{ieianxiogene. BtematicA r, anxietateapoate fi produs[ doar prin simpla de a unei situatii specifice,subiectultemAndu-se ln cazulin care se va confruntacu obiectulfobiei poartenumelede anxietat tip de anxietate anticipator anxietatea sale ugoare, in formele dar atunci ingrijorare' simpla prea mult de begte panicii forma imbrdca va de intens6, ini debsebit

(sau lnxietatea (sau panica)spontan[gi anxietatea ttlcipcforieexistdo diferenfdfoarte mare,in sensu foarterapid si ajungdla apogeu f,roemotionaletinde aproximativde vreme treptat descre$te minute)Si se amplifici progresiv anticipatorie oe anxietatea dar anxiogend, mai alesla imaginare ra cu situa{ia timp brusc.Astfel, subiectulpoatefi stresat de dispare stresul pericol, dar t loglturdcu un posibil lubiectul lqi ocupi minteacu altceva. Anxietatea gi tulburarea anxioasi

a viefii cotidiene o dimensiune atltoa reprezinte fiinla uman confruntd care se multe din situatiilecu

28

29

normali prii sedisting de anxietatea Tulburirile anxioase urmltoarelecaracteristici: . suntmult mai intense; o dureazd un timP mai indelungat; r interferi cu activitateagi viala de zi cu zi. gi Statistic al Tulburdrilor in ManualulDiagnostic tulbur[ri (D.S.M. IV) sedisting urmdtoarele (dup[ Boume,l995, P. 4): de tip panici); a de panici (tulburarea ataCul a agorafobia; a fobia social[: a fobiile specifice; a tulburarea cu anxietate generalizati;' a obsesiv-comPulsivS; tulburarea a tulburarea datorati stresuluiposttraumatic; a tulburarea aoutdde stres; iEri atacuride panic[ in istoriabolii; a agorafobia datoratiiunorproblemesomr anxioasd o tulburarea a ingeririi unor caurmare a tulburarea anxioash chimice. Atacul de panici (Tulburarea de tip panici) Se caracterizeazlprin aparifia unor episoade acute aparentd' lErdvreocauz6 din senin, 'nanici intensi, mai mult de,c6leva panicanu dureazd De regulS. iar in cazurirarb revinein ,,valuri", la intervalede doudore. in timpul ataculuide panici seinregistreazl srmptome: de nod in g6t; sausenzalie r respiralieacceleratii e palpitatii (puls accelerat); de leqin; . a*-e1eti, nesiguranliin picioare,senza{ie . tremor generalizat; . senzadede sufocare;

transpiratii; digestive; saualtetulburdri ronziliede greatd (depersonal izare); de irealitate rcnzatia 'tmorlelisaufurnicituriin braleqi picioare; Valuride clldurd saufrig; dureri saudisconfortin zonapieptului; iama de a nu pierdecontrolul saude a lnnebuni; de moarte.

de celpulinpatrudin simptomele irubiectul prezinth dacd iar panicl integral, iacecu un aiacde ivom de-a
sunt in numir de doul sautrei, ne referim la un limitat6. ic[ cu simptomatologie atuncicdnd: de panici seva diagnostica

depanicl; atacuri maimulte doul sau a suferit iubieotul fosturmat panici a de atacuri doul cele dintre tnloarunul

persistenE cAva surveniun alt atac' lnsriiorarea de panicl nu arelegdturd atacul r irbtiniut liptul cd panica brusc,fEr[ un motiv evident' instaldndu-se intareacu vreo situatiefobicd. r, ataculde panic6nu esteindusde consumul dar saude stareafiziologicl a organismului, de i cAndataculde panicl coexisti cu prolapsul ce produceo aritmie benignl. . . afeo{iune il determinlpe subiect psihosomaticd mai specialiSli, alescardiologilor. med-icilor I ooatesuferi dou5-trci atacuride panici unul dupi liniqtiti carepoatedura o perioadd oar; traverseaze luni. in unelesitualii,primulatacde panici tau cdteva de c6teva atacuri care apar de doui-trei ori pe In toate acestecazuri, pacientulacuzi anxietate aparilieiunui nou atacde legatdde posibilitatea numaidupl ceau fost sediagnoslicheazd denanicX cum saufiziologice arfi hipoglicemia. r.elimedicale de sevraj la, intoxicatiilecu cofein6saufenomenele ori sedative' tranchilizante

30

3l

a unot Cauzele tulburirii de tip panici includo combinalie factori ce tin de dezechilibrulbiochimic de la nivelttl metabolismuluicerebral,precum qi de stresul personnl, saumarileschimbiri din viala individului Pierderile brugte stala bazaapari{ieiatacurilorde panic5. tdrziesau Atacurilede panici debuteazlin adolescenia multe ori, qi cele mai insoJite, de prima tinerete sunt procent 1-2%o dintre de Astfel, doar un agorafobie. suferdde atacuride panicdin starepur[, in timp ce cu agorafobie. triiesc atacuride panicdasociate 5olo Cazurile ugoarede atacuri de panicl pot fr tatate cond prin reducerea stresuluigi ameliorarea medicamente, fizice. cuprinde: Programulde psihoterapie o exercilii fizice; o relaxare; o alimentaliecorespunzdtoare; . restructurarea atitudinalein sensulunei abordlri relaxatea existentei. Agorafobia estecea agorafobia Dintre toatetulburirile anxioase, in populalie suferind rdspdnditi, aproximativ 5% din tulburare. diferite de aceastii Deqi termenul de agorafobiesemnificdteama de deschise, esenlaagorafobieiconstituiespaimade a nu su un atacde panicd. Subiectulse teme si se afle in situafii care ar exc posibilitatea acorddriiajutoruluimedicalin cazulunui atac panici. Majoritatea agorafobicilor se tem gi de in care ei vor suferi un atac oamenilor.in eventualitatea oanicd. Frecvent,agomfobicii evitd o seriede situatii cumar fi:
JZ

s6li de (magazine,restaurante, loouri aglomerate etc.); clnematograf loouri de unde se poate ieqi cu dificultate: tuneluri, poduri,coaforetc.; fi[iloace de transpo( in comun: singuri acas5. I rdm6ne c[ cea mai frecvent intalnit6 particularitatea de casd o constituieteamade a se afla departe care inspirl incredere(partenerde via![, pcrsoand etc.). I poateevita si conducl maqinasingursausi se de cas6. departe persoana nu sepoatedeplrta decit le mai severe, locuin]a do casi saunu estein staresepdrdseasc[ anticipatorie o anxietate bicii trbiescpermanent tpaima cd vor puteafi surpringiintr-o situafiein sfere ouprinqide panici. Datoritdrestrdngerii i triiesc qi o staredepresivI. de atacuridepanicl (Boume, bbla paresdfie produsd estecuprinsde atacuride subiectul bl, la inoeput, apoiincepesdseteama determinat, bine motiv Vrcun produce tot mai frecven panic[ se vor de atacurile se In felul acesta de casd. departe ol cstesingursau respective. situaliile de a inlrunta incepe s[ evite anumite I ln care persoana unui atac de panici, avem de-a declanqdrii moderat carepoateimbrhcaformeugoare,

de disconfor subiectulare o senzatie 0lo ugoare, (De pildl, iqi face rltualii, dar lnci nu le evit6. singur,dar preferl sdnu sedepirtezede casi.) prin evitareaunor moderatese caracterizeazd lr fi c[l6toria cu mijloaceledefiansportin comun de condusulmaginii departe [ctacole, restaurant, restric{iilesuntparlialeqi persoan tootcacestea, ln unele condilii in afara locuinlei sau in porsoane de incredere.
JJ

prin incapacitl Agorafobia severese caracterizeazd plr[si locuin!a' neinsolit de a totall a subiectului c6tqi cauze ereditare, Agorafobiaareat6tcauze acestea din urmi fiind urmdtoarele: o plrinJi perfeclionigtisauhipercritici; o pirinli hiperprotectori; o plrinti excesiv de anxiosi care le comunicdin indirect copiilor faptul cd lumea reprezintl un periculos. din toatestraturile Agorafobiaafecteazipersoane procentul acc deqi lemeilor, in rAndul mairdspdndit?i si este agorafi intr-o priml etapd,lratamentul estein scddeie. sd laci l' subiectului presupune relaxaregi invS!area inilic seimpttne maisevere, depanici.in cazurile atacurilor psihotern a Etapa a doua tratamentuluimedicamentos. presupunerealizareaunor expuneri gradate la stim qi apoiin planreal. intiii in plan imaginativ anxiogeni, propriilor opinii afirmarea in au dificulteti agorafobicii qi asertiv. indicd tratamentul drepturi,psihoterapeulii

rr,) I l'rccventintalnita fobie socialdesteteamade a mr care persoanele

I ctc.

al dau seamade caracteruldisproporJionat nu-r1i

lc. aceastaafect6ndmai ales manageri, celorlalliprofesori, in prezenla ouvdntul qi altetipuri de fobii sociale: de a nu seinroqiin Public; c[ s-ar putea ineca sau scuipaatunci cdnd

in public; cdndlucretzd; atunci dea fi observat in prezenla documente semna sau de a redacta unW C' Public; doa utiliza in mullime; se afla n de
dc a sustineexameng. ori, fobia sociali estemai pulin specificdqi sociald de a seaflain oricesitualie |l toneralizard de a vorbi cu o persoana lnhhebao conversatie. participa la reuniunietc') Toate a de ruioritate, generalizate. sociale forme ale fobiei socialdeste un fenomen larg r[sp6ndit, fobia socialdnumai atuncicind fenomenele sociali, ctt cu activitateaprofesional5, un disconfort subiectului qi cAndproduc atacurilede panicdpot In cazul agorafobiei, 'fbbla social6,continutul lor fiind insl legat mai do a suferio umilin!5saude a fi pusin dificultate lral, fobia socialdaparemai timpuriu decdt in copilSria primele manifestiri fiind inregistrale easedezvoltl mai alesla copiii timizi, idolcscenla; de exercitate Huntsuputi presiuniipsihologice

Fobia sociali reorezintl unadintrecelemai cunoscute Aceasta de a fi teamasubiectului caresemanifestdprin anxioase, de cei saude a sesimli prostin situaliiin careesteobservat public. T performanll in o sau trebuie sb realizeze respectivi este mai puternicl dec6t cea pe care o ldcdndu-lsi circumstan{e, oameniinormaliin aceleaqi sociale. cu greusauchiarsi evitesitualiile cevasauca s0 De reguli, individul setemecd va spune comportaintr-un astfel de mod inc6t ceilalti il vor consi slab,,,nebun"sauprosl. excesivde anxios,cu un caracter de intenslpi,de deosebit subiectuluieste Anxietatea (Doar copiii ei exagerat. caractetul con$tientizeazd acesta

34

35

tratamentu in absenla De reguli, fobia socialdpersist5, qi in tinere}e, avAnd tendinla pe toati perioada adolescen{ei diminuela virsta adulti. Studiile recenteau eviden{iatfaptul cI fobia soc 1,8 Si3,2Vo din populaliaStatelorUnite gi afecteazdintre al femei in rindul bdrbatilordecAt de trei ori mai rdspAnditd gradat?l presupune expunere fobiei sociale Psihoterapia qi in plan real,terapieasertivl situaliileanxiogene autostimei.

de a searunca de laindllime(deregul[, nu h) tendinla o lbrfAuriaqdo impinge si faci acestlucru). in spafii subiectului de a r[mine singur teama mici. Un tip de claustrofobie de dimensiuni fogultl deqiin acestcaz pot estefobia de ascensor, de acrofobie. elemente Unolc 0etemede faptul cl sevor rupecablurileqi liftul EI poate manifesta o[ va rlmAneinchisin ascensor, astfelde atacuri ic[, desinu arein antecedente de zhor cu avionul cd va mai multe ori, implici teamasubiectului provocdndu-i asfixierea. depresuriza, seva sauc[ va I rp[rut lobiacd avionulva fi detumat subiectul unei bombe.In timpul zborului, cauza salen-a un ataode panic[, deqiin antecedentele tulburare. de medici si mai ales de stomatolog dcbuteazhcu teama de proceduri medicale pecare oricirui contact apoiasupra Pericolul saustomatologi. I cu mediciispecialiqti I c[ subiectulva evita chiar tratamentele necesare. in copilSrieqi este tulburare debuteazd persistdla virsta cdnd l"obiedoar atunci f l a maturitetii. le rdnge Si traamatisme de a leginadacl vedesdngesau arc tendinta ori proceduri de lraumatisme o durercprovocatd

Fobiile speci{ice unor Acestea implicdo teaml puternicIqi evitarea sau obiecteprecis delimitate.Expunereadirecti la anxietelii produceun atac de panic6,iar teamaqi reaclia evitaresunt suficientde putemicepentru a interferacu profesionald, rela{iile sociale, normalS, activitatea Deqi recunoagte subiectului. un seriosdisconfort nu-qi poatest6panianxietatea. iralionalal fricii sale,acesta fobii sunt: Cele mai rdspAndite 1. Fobia de animale Se poatereferi la teamade qerpi,qobolani,insecte, fobii De celemai multe ori, aceste saualteanimale. frici normale. considerate in conil6riecind sunt in cazurilein careacestefrici persist[ la vArstaadultii putemconsidera perturbd existenla obiqnuiti a subiectului, face cu fobii specifice. avemde-a

delunetesifulgere

2. Acrofobia (fobtude tndllime) la etaiele seteme si urce Subiectul cuacrofobie

dealuri,poduri inalte etc. In ale unor clddiri, pe stAnci, respectivd treieste:a) o senza}ie de situa{ii, persoana

37

Subiectii caremanifestiaceastii fobiesuntde altfel din punct de vedereclinic. 8, Fobia cleboold Implicbteamade a contracta saude a muri de o an boall, de regul5cancer, atacde cordsauSIDA. Subiecl nevoiede asiguriri permanente din partea medicilor;i toatesituatiilecareii amintesc de boalaincriminat5. de boal6 este diferitd de ipohondrie,in care persoa imagineazd diverse boli, lZrd si seconcentreze asupra sinsure. Fobi ile speci ficeafecteazd aproximativ I 0% din degidoarun egantion nesemnificativ solicit[ ajutorul Asemenea fobii reprezinti frici ale copiliriei care nu uu depdgite, rezultatulcondiliondrii (subiectula fost expus evenimentpsihotraumatizant) sau al model6rii (copil copiazd pe unul din pdrinli). Fobiile specificesunt mai uqorde tratat decAt saufobiile sociale,exceptdnd cazulin careestevorbadc multiple gi de intensitate foartemare. Persoanele cu fobii specificeinregistreazd, de succese notabilein toatecelelaltedomeniiale rareorise prezinti la medic numaipentruaceastii gi fobiilesocia Spredeosebire de acestea, agorafobia un grad mai mare de generalitate, putandfi considerate qi nu doarsimptome. boli psihice

sejustifici anxioasigeneralizati de tulburare Irr care teamaqi ingrijorareasubiectuluise dou[ sau mai multe problememajore de viaJi, performanle Ittloa,banii,relaliile interpersonale, gase luni' pulin cel de tubisctul se concentreazd zile' unei din cadrul disponibil tlmnutui manifest6 tulburare aceaste de o ctrresuferl la ele' gindindu-se timp mult '[iiri qi igi petrec de scape sub fiecnenlugindurilor anxioase fali de disproporlionat lui qi au un caracter anxioasl tulburarea permanentii' ic Ingr'rjorarea 'itpti"a cil pulin trei dinlre urmdloarele fnai a atenfiei; de concentrare

Tulburarea anxioasdgeneralizati Aceasta se caracterizeazd prin prezenla unei cronice care dureazdde cel pulin $aseluni IArd sI acompaniati de atacuri de panicS, fobii sauobsesii.

asociate pi simptomele lnqriioririlesubiectului qi interfereazd rc-undit"onlott.uficient de mare socialsau ra de a functionain plan ocupaJional, ale existenlei' ||fo importante diagnosticul,se exclud-cauzele pune t. ,oenO legatedetiroidI ar fi hiplrventilalia, problemele saudroguri' indusdde diversemedicamente esteinsolitd anxioasi genetalizatd ll, tufburarea Bstfelc[ un terapeutcompetontpoate disceme deqiin multe cazuri primarl gi ceasecundar[, anxioasd genenlizatl poate debutala orice corelatdmai ales cu oopii gi adolescenli'ea estesportive gcolare saucu competitiile

musculara; alesomnului. sepune generalizatl anxioasd I de tulburare

crtodificildestabilit'

38

39

Tulburarea estemai rlsp6nditi la femei in (5570-60% bnrbatii populaliefemininl). Deqi nu exist5 fobii specificeasociatecu tu anxioasi generalizati,, Beck gi Emery (cit. Bourne, I sugereaz6 faptul c6 afecliunea respectivb are la bazi o temeri legatede: o pierdereacontrolului; r incapacitatea de a face fald unei situafii; r eventualitatea unui egec; r respingere gi abandon; o boaldqi moarte. Tulburarea anxioasd generalizatd poatefi orice situaliestresantlcareactiveaz[temerileprimare; r solicitarea unor performanle preainalte; o conflicte maritalefoarte accentuate: o boaldsomaticd; o orice alti situaliecare implicl accentuarea uneiposibile amenin{dri. Cauzeletulburirii anxioasegeneralizate nu sunt incl deplin cunoscute. Se presupune ce acestea ar combina[iea unor factori de naturd ereditard cu an experiente din copilirie: expectalii prea inalte ale sauabandonarea gi rejectarea copilului.

nd,sur And,aranjind sauverificdnddiverselucruri, dttftrguratein exces$i care lo perturbdritmul vielii profesionalA. activitatea lo reprezinti idei, imagini, gAndurisau impulsuri mintea pacientului (scenede fcns ;are asalteazb ci a l6sat lfm[ 9i imagini indusede convingerea recunoaqte Subiectul etc'). deschis !lnr! sauaragazul qi notile Sige;durile salesuntiralionale9i cautl si psihicul ore, zile dar aceGa continudsl invadeze

multe potpierde obsesiv-compulsiviigi sutulburare

ln qir. deproblemele legate nusunt giimagini g6nduri

respectlve. p0rsoanel sauritualuri pe Blunilereprezintl comportamente de anxietatea elibera I le declinqeazipentrua se obsesii.De pildl, acestase poatespila de ori pe mai;i pentru a scipa de teama de gazul poateverifica di multe ori dacl nu a.l6sat ca sd retrovizoare in oglinda io pout",itu frecvent dcol nu a accidentat Pecineva' ritualurilorrespective de absurditatea e con$tient toostea,se simte obligat si le execute,pentru a Conflictul tictateaprodusdde o anumiti obsesie' compulsiv fi tendinla de a si eliberade ritualul sursd noud o de a-l duce la indeplinirereprezintii tn unele.cazuri, to, tulin. sau chiar disperare. compulsiuni propriile cu 9i si mai lupte incera ln voia acestora. hrd a fi acompaniate singure. oot sdsemanileste la aproximativ intAlnegte se situalie ii, gi aceasE obsesiv-compulsivd' cu tulburare compulsivevizeaz^ comportamente frai rdspAndite Astlel, unii subiecli qi numdratul. verificdrile t oxces,

Tulbu rarea obsesiv-compulsivi Unii oameni manifestl tendinta de a fi mai curati, ingrijili 9i mai ordonafidecdt ceilalli. Acestetrdsituri personalitate pot fi utile in multe situa{iiat6tin famitie cAt
servlclu. in cazul tulburirii obsesiv-comoulsive.

respective suntexacerbate, cdpltandun caracter psihopato

ori,evitl d" nenumErate fo mhini 4l

cual{ii' mdna sl dea

iqi pierd ore in pir fEcdndduquri, de teama unei posil persoane care verilicil contaminiri. Existi, de asemenea, inchis, repetate rAnduridaci ugaesteincuiatd qi aragazul numdrh in gAnd pentru a preint6mpinaproducereau catastrofe imaginare. esteadesea acomprr Tulburarea obsesiv-compulsivd (persoana de depresie saude comportamente de evitare s[ atingl clanleleuqilor, evitl sd utilizeze W.C.-urile etc.). compulsiveau Deqi obsesiilegi comportamentele subiectul sesimteextremde frustratqi caracter absurd, de faptul ci nu poate controla acestegdnduri qi acliuni, cirora e congtient. absurditatea Studiilerecente au evidentiatfaptul chtulburarea compulsivi afecteazd circa21%o din populafie,aceasta prezentd atdt la b[rba!i, cAt9i la femei.Aproximativj jumitato din cazuri debuteaziin copilirie, iar cealaltd adolescen![ sauprima tinere]e. Tulburareaobsesiv-compulsivd a fost pAn[in prezent, se datoritiifaptului ci multe persoane s5vorbeasc[despresuferintelelor. Cauzele tulburdriiobsesiv-comoulsive suntinci insufic in favoarea cunoscute. Cercetdrile mai recentenledeazd cdaceastiafectiune ar aveala bazdun defectal neurotransmitetorului numit serotonind.

Thlburarea posttraumatici de stres psihopatologice lzot[ prin apariliaunorsimptome traueveniment unui in urma oarodebuteaza prima oar6 pentru a fost identificati tulburare au unii combatanli Rlzboi Mondial, cdnd gi evenimentelor cronici rememorarea anxietate din timpul luptelor, la intervalede siptimini, rdzboiului. oni dupdincheierea a posttraumaticide strespoateapirea la orice experienfele a sulerit o traumace depiqeqte de maqinl sau accidente naturale, Itc (oatastrofe familiei asupra violenteexercitate lau agresiuni

tn cauzd). ale tulburlrii de stres simptome rbspandite

Bunt: negativecu caracterrepetitiv referitoarela

stresant;
lesatedg eveniment; ri gi flash-back-uri atdt de intense,incAt I se simte gi se comporti ca Si cum trauma oducein prezent; fa de reprimare a sentimentelor9i gdndurilor traumatic; de evenimentul sausituatiilorasociate a activiti{ilor de evitare (astfel, un individ carea I traumatizant dea conduce fobia dezvolta va rutier un accident
);

Psihoterapia acestei tulburdripresupune o

prin intermediul comportamentalE strategiilor de expunero oprirea rdspunsului. Aceasta inseamni ci subiectul este qi gradat in mod sistemalic Ia situaliilecare ii gdndurileobsesivepi, in acelaqitimp, este oprit sd punll actiunecomportamentul compulsiv. psihoterapiei Combinarea cu tratamentul medi pozitive in aproximativ80Vo dd rezultate din cazuri.

cu pierdecontactul emotionall (subiectul

lo saleafective);

fatd de ceilalli; sauinstrdinare de detagare pentru activitetileconsiderate interesului atunciagreabile; tulburdri de somn t&te crescut6gi persistenta, Itoteade a adormi sau de a rim6ne adormit), qi pusee irascibilitate a aten{iei, de concentrare

42

43
!

Stabilireadiagnosticuluide tulburareposttraumalifn persistenla strespresupune simptomelormentionate tinrl cel pulin o lunl. 1in cazulin caredurataeslemai mic;l, luni, avemde-afacecu tulburarea acut?i de stres.) De simptomele trebuiesdcreeze un disconfort seversubi perturblrii serioase in sensul a vielii sociale, profesi precumqi a altor aspecte importante ale existenlei. Persoana care suferi de tulburarede stres esteanxioasS, depresiv6, iritabil6 qi aclioneazladesea in
lmDulstv. In cazulin carecei dinjurul subiectuluigi-aupierdut

lirlll <letulburareaposttraumatice de stres dureazimai pulin de o apdrute oll simptomele iesitdin cazun eveniment tulbritdeste$i in acest fizici a inlegritatea sau pericol via{a in nunu asuprapersoanet. dc rizboi. agresiune rhrrrrlic unei saudiagnosticarea accidente uulamititi, subiectului' viata Itooz6 traumaevenimentului Inrru dupa producerea sentimente obnubilare, ca: simplome I nrczinti Mai tArziu'el qi dt depersonalizare. lioalitate poate reaminlide ii ce tot a evita de londinla de anxietale persislente prezcnta simplom,e I ;l va qi nelini;te). hatcexageratii

acesta sepoateculpabilizapentrufaptul cd a supravieluit, posttraumatic5 Tulburarea de strespoateapereala v6rstd.Copiii care suferi de aceastitulburarenu retri modconqtient evenimentul traumatic, daracesta imbraci li viselorqi semanifesti prin intermediuljocului. In cazulacestei tulburiri esteindicati psihoterapia pe insight(iluminare), terapiecareil ajut[ pe subiect exprime mai bine stdrile afective qi sd integreze negativi treitt. Acest gen de psihoterapie va contribul reducerea simptomelorgi la dezvoltarea sentimenlLrhtl autocontrol propriului destin. asupra Hipnoza estefoarteindicati, pentruc[ eail ajuti pesu shseintoarci in timp qi sdretrliascdevenimentul traumll Drincarea trecut. D.S.M.IV, apdrut in 1994, menlioneazlaltepatru de afecliuni:

dificultnlideconcentrare iritabilitate, rdmnJlui,

ftrrl ntacuri de panici in antecedente caqi agoralobia caracleristici accleaqi l! Ffozint6 situalii.dar in evile anumite Onrul cn subiectul lublcctului nu seinregistreaziatacuride panicd al cuvdntului.Subiectulin cauzl se va asupraunuia sau asupraa doui dintre Astfel.el se polte fice ataculuide panic6. preamultde casd sedepdrleazl if pllpitalii dacd I In locuriaglomerate. cu dintresubieclii imcent de 5 pind la l57o in antecedente' alaculide panicd I Drozinl6 i' terapiei l relaxdri prin inGrmediu roolizcaza ir' (in vivo) rcale I llpufrcrii Inrlousfl provocati de o afecliune medicali (atat l) t)ffacIarizezA prin anxietateaccentuatA generalizate) qi anxiet5lii cAt a panicS, Ior dc

Thlburarea acuti de stres Ca qi in cazullulburdrii posttraumatice de slres. tulhl presupune acutide stres gi a altorsinrptr aparilia anxietnlii invalidante in urmaexDunerii la un eveniment traumal

44

45

care reprezintdconsecinladirectii a unei afecfiuni nrcrl endocrine(hiper sau hipotiroidie, hipoglicemicrr cardiovasculare, respiratorii, (carente metabolice ale vitir B,r, porfirie) sauneurologice (tulburiri vestibulare, encc etc. ) Thlburarea anxioasi indusi medicamentos In acestcaz,anxietateageneralizatd sauatacurilede reprezint[efectul psihologicdirect al abuzuluide dros consumului de medicamente saual expunerii la efectslo substanle toxice. Anxietatea poatefi provocati fie de ingestia sau la substan{a respectiv[, fie de renunfarea la aceasta. aceastitulburare poatesi apari la persoane careintrdin atuncicdndabandoneazi prearepedemedicaliaprescrisll,

critic; ostilqi/sau nlrloncr apropiate; rclslii ltnei n

ttnuisuportsocial; pe termenlung. iltl()stimsi clasificdriale tulburlrii numeroase oxistl albctivI bipolar5/unipolar6; depresivi: (nevrotic[). tipuri de depresii: urm[toarele R dcsorie Dpisoduldepresivmajor activit[lile flto tfist $i lli pierdeinteresulpentru flooau pldcere.In plus, se mai inregistreazl: nle instinctuluialimentar(inapetenfisau )i sau,dimpotrivi,hiperdc somn (insomnie

2. Tirlburirile depresive
Depresia esteun fenomenatAtde rdspendit incet a Ii dreptcuvAnt numit,,guturaiul (Seligman. psihiatriei', I Un procent de 15_20%o din populalia adultd a suferit simptomatologie depresivdgi peste 12% au tr5;t o suficient de puternici pentru a necesitatratament(Ir

psihomotorie; nu lsntoare

de inutilitate, culpabilitate,autodeva-

a atentiei; de concentrare sausuicid. de moarte maioreestede dou[ ori mai ridicat[ la femei

lese).

p. 57). (Burns, I989,

'ftrlburareadistimici moderati poatedurain jur de I clcdepresie de ttdiescun sentiment Subieclii m0i nrult. nu este Depresia lor viafd' intreaga nl0[ nproape episodului a intrunicriteriile do puicrnicipentru

In tdrile vestice,rata depresiei estede 2/l in I'a femeilor(Brownqi I-Iaris, 1978). Cauzele depresiei suntmultiple(Weissman, 1982): o anomaliila nivelulneurotransmithtorilor; o tulbur[ri depresive saualcoolism in familie; o pierderea timpurie a unui plrinte; . neglijarea in copil6ria timpurie: o evenimenle negative de via!i:

47

Tulburarea distimici debuteazide resuld in ado qi, la rindul sdu,estemai rispanditein rAndulfemeilor. Unii autori au consideratce este vorba de (l pentrucA nefericiiea gi pesinri sonalitate depresivd. gi parte psihici fac din structura din concepliadesprc v a individului.

'ftrlbrrrarea ciclotirnici oscileazi subiectiia cdror personalitate dc cxuberanlh(hipomanie)9i perioadede Dac[ oscilatiiledureazicel pulin doi ani,avem iulburareaciclotimici. Aceastaeste de fapt o distimicl qi hipomante' tulburarea lofmenul de depresiese va referi la depresia psihoterapia pentrucareesteindicat.ii de simplareaclie sedeosebeqte nevroticd negativ' cu caracter lllpuns la evenimente l! caracterizeaze Prin:

Thlburarea bipolari Depresiarecurente este denumiteadesea,,dcp uniDolare". prin alternanfrr Tulburarea bipolardse caracterizeaz[ doi poli extremi ai afectivit5lii: depresieqi manie. prezintl episoade de depresie major[, urmatede expansivitate extremi (manie). Episoadele maniacaledebuteazi,de reguld, brusc caracterizeazl orin: a veselieqi exuberanliextreme,nejustificate; a crefterea patologicd a autostimei: a sentimentul de omnipoten!6; a convinserea subiectului cAestecel mai frumos.cel inteligent, cel mai creativ$i ci esle inzestrnt posibilitdli nelimitate; periculos; compoftament absurd,adesea idei delirantede grandoare; un nivel foarteridicat de energiefizici qi psihicil; fugl de idei; Iogoree; treceri, uneori bruqte,de la euforie extremdla extremi, cAndsubiecliipot devenifoarte Tulburareaeste egal rdspdnditi in rAndul femeilor blrba{ilor.

detristete; lontimentului
de culpabilitate;

fhovcnt;

lc normale; ceea cefacecaorice psihice, lclzut al energiei un efortsemnificativ; oAtde mici, si presupunl dc retragere; I pctrecmult timp in pat sauin fotoliu; lc obiqnuite qi agreabile,cum ar fi lectura dificile TV,devin programe unor !quvizionarea pentru cd subiectulnu se mai Poate saprecari de de starea exagerat sc preocupd $nu de dificultetile insolubilecu care se dc somn; alimentar; apetitului (libidou lui): sexuale ur ncvoilor

psihoticeaparsentimente In cazul depresiei precum;i inutilitate,culpabilitategi autodevalorizare, (suicid).15%dintredepresivi sesi tentative de autolizd

qi Winokur, (Coryell 1982). depresiv estelinr ln majoritatea cazurilor, episodul

reciderile timp gi seremitein 3-6 luni. Cu toateacastea, pacienlilorcronicizAndu-se in 15frecvente, depresia
cazutl.

C apitolul 3

- METODA DE PSIHOTERAPIE {RE A STARILOR PSIIIICE

semnificl o deconectare totmenultle relaxare

Acestproces sacotidiani' ilduluideactivitatea cu odihnaactiv'l gi . 6iJt nutiut",incepdnd

odolitlfi staticede deconectare' o tehnicdpsihoterapeuticl iAi* ,"ju*ut"u "tte qtiinlific' care urmireqte v6,'fundamentati

qi nervoase' lioo*u.tuti mus"uiu'" lYld.tu i,frzice isireaenergie econom i l-e'ir"i qi ""r, "ti. organismului a iezistenleila stres instalat' ulestresuluideja 6iiio, n"guriu" a autoreglare de o metodd timp ilio tn oJ"ruql a sportivilor psihologicb ,t'ifi""ii" piegatiiea de unor ii i"ntratamentul alecliuni ;;;il in foartemulte![ri ale fiffurd ;- laboralor fiind.determinat sislem-e iti.stut p"nttuaceste de domenii diferite in foi-pi".ii". imediate sau pilotilor antrenamentul Jicat, sportiu. o constituie de relaxare Jui-r"ura metodd
un Punct care poate fi considerat pFihosomatic' cea studiate.cu. de relaxare itl, tehnicite ^sunt

otc.

i; ;i;6;;;""

unor tehnici de relaxaremai 5l

Antrenamentul autogenesteo metod[ bine gi clinic, carese gtiinlific,verificatl experimental prin simplitateqi economicitate in sensulcd se inva15 pulin. de relaxare arela relativ Aceasti metodi dureazl globalS, personalit?ilii subiechrlui, abordare deansamblu, a o tehnici psihoterapeuticl in esen!6 Derivati din hionozamedicali. motodaa flost anilor 1920de citre mediculpsihiatruI.IJ. Cermania ca un exercifiu Acestadefineaantrenamentul autogen (autos). (genos) din interioruleului pornit Schultza fost hipnozafrac!io Sursa de la care-a a lui Escar Vogt. In cadrul acesteimetode,subiectul trezit, interogatcu privire la hipnotizatin mod repetat, qi la sa apoi rehipnotizat un nivel qi mai profund. inceput si investighezevaloareaterapeutici a h halucinaliileaperutela subieclii normali. El a observat stare hipnoticd, aceqtiaprezentauin mod frecvent cum ar fi senzaliide reacliifiziologiceqi psihologice, qi cSldurd in membre,modificiri ale ritmului cardinc ce respiralor. Autorula pornitde la premisa c5.de vreme reacliiapbreau in mod spontan in starede hipnozi. indusdqi invers o starehipnoidl prin concentrarea ziologice respective. reaclii lor psihofi Exerciliile standardinclusein antrenamentul autogcn ipoteze. fost elaborate specialpentruverificareaacestor Schultza observat, de asemenea, c[ o atitudine pasividin partea inducelii subiectului este maifavorabilS gi a denumit<r stiri prin intermediul erercitiilor standard (autogeneratl). Pomindde la studiulhalucinali autogend la subiectiinormali,el a dezvoltato seriede exercifii (cichrl autogen avansat careconstituie bazaantrenamgntului - aqacum a fostconcepLrl Scopul antrenamentului autogen autoruls[u. ca si cei doi carel-au oreluatsi dezvoltat mai - constd in obtinerea de cltre subiecli a unorreacliipsihico psihofiziologice adecvate, inl5turarea reacjiilorqi

pe aceast[ cale a unei ntdorito qi realizarea

lll! llolsonalcAi sociale.

ajutd autogen ce antrenamentul l9C7)nrata

'voluntar.

o scrie de avantaje,cum ar fi: odihn[ 9i funcliilor autonome, olirrt, autorelaxarea l, lntlrirea eului prin formele sugestive cu elecle in tehnicaintrospecliei. qi creqterii autocritic spiritului dozvoltirii

de pot fi observate Itui tip de antrenament plimele zile de practicl (relaxaremai bun5, de i, somn mai odihnitor, caPacitate antrenamentului Avantajele 'iemai bune). unor nevrozeqi in psihoterapia cunoscute El poatefi folosit in comPletarea al oricdrei afecliuni somatice, dureriisi intlrirea eului bolnavului. este respectiv lnsll faptul cd antrenamentul bolii respective' iln cadrulterapiei fie utilizati in medicina si a inceput mgtoda la frustrareqi la alli rezistenlei u crefterea psihologici a qi pregdtirea in I precum gi a cosmonautilor.

autogen bln cadrulantrenamentului

in inducereaprin motodei const6,aqadar, a generale tflzlologice a unei decontracturi cu tehnicile care,prin analogie dooontracturA Antrenamentul sugestii. unor comunicarea doui cicluri de exercilii: lnforior includeexerci{iiin caredecontractarea sistem vlz,oaz[urmitoareledirec]ii: musculard,

53

organeabdominllh1l sistemrespirator, cardiovascular,

caDulul. Exerciliile pe care le invala subiectul sunt tlrnllill

fl 0 pltoo 0fihlr"i

greutelii. l. Experienla cdldurii. 2. Experienla asupracordului,in vederca 3. Concentrarea ritmului cardiac. ill' acesttl pentrucalmarea respiraliei 4. Controlul ittn 5 . Reglareafunclionirii organelorabdom asupraplexului solar. concentrare in zonafrun(ii, unei 6. Perceperea vasocontraclii interval do 6 intr-un Acesteexercitii se insuqesc s[ oblind,in urma reuqind subiectul l0 sbptlmdni, lor, un calm interior gi o starehipnotici. ufi modelde antrenamenl in continuare Prezentlm dupi tehnicalui Schultr ciclul inferior (model adaptat a) Inducerea senzaliei de greutate la nivelul brul calm"; liniqtitqi cu desdvdrqire in intregime ,,sunt qi relaxati"; destinqi ,,to!i mugchiiimi sunt ,,o liniqteplScutdmd inconjoar6"; .,nimicnu-mitulburi linigtea"; ,,simto paceqi o linigte interioari profunde"; ,,suntfoartecalm gi linigtit"; ,,bratulmeu drepte greu,din ce in ce mai greu"; ,,bra!ulmeu devinetot mai greu"; bralrrl, umdrul, cadeplumbimi cuprinde ,,ogreutate pAnd qi ajunge la degete"; ,,bratulmeu dreptestefoartegreu"; ,,bra!ulmeu drept estegreu ca de plumb"; ,,simtliniqtegi greutate". Formule asemen[toarese folosesc Si pentru progresivda senzalieide greutatela nivelul bra{trlrri piciorului dreptgi apoicelui smng. b) Generalimrea senzaliei de greutate: ,,o liniqtepl6cuti m6 imPresoard"; tot mai mult"; md inundd ..calmul

0ofp cstc destinsqi relaxat"; rlc. rnfiinilc,picioarelesunt grele' foarte loorp cstefoartegreu"; foarte mare"; 00fpcstgcuprinsde o greutate grcu,greuca de Plumb";

r: ep ui dr ra( ur rb tu ;r,r dtaniue lnil ;:i;:tL;

lmi cuprindebraful drePt"; bralul drept,mdnadreaptd lmi cuprinde

dcgotc"; drepf'; in braful lrti gi simtcaldurd dreapt["; bratulgi mAna &ud tmi cuprinde drcptdcvinecald,ca 9i cum ar fi cufundat
csteinvlluit intr-o clldurd odihnitoare"; cIldu16";

inducerea ln bralul steng$i in Picioare' ut nenzaliei de cdldurd: lini$tit; perfect corpesterelaxat,

mAinile bralele, umerii, fifcuri rti cuprinde

tot corpul"; iut6 lmi cuPrinde intr-o cildurd pllcutl'; invtluit este oorp oorp ostecuprins de o c[ldurd plicutl, ca
I

rl ochilibrulmd imPresoari"l echilibru" nr dc tihnasenind 9i neconlenitul

liniqtit";
calm";

55

sistemrespirator,organeabdominale cardiovascular, 1t capului. sunturm.ll( pe carele invaldsubiectul Exerciliile greutdlii. l. Experienla cbldurii. 2. Experienla asupracordului,in vederea 3. Concentrarea ritmului cardiac. A pentru calmarea acestuilt. Controlul respiraJiei inl h functiondriiorganelorabdom 5 . Reglarea asupraplexului solar, concentrare in zona frun{ii, unei vasocontrac{ii 6. Perceperea intr-un interval dc (r Acesteexercilii se insugesc reuqind sd obtind,in urma subiectul l0 sdptlmdni, qi hipnoticS. lor, un calm interior o stare un modelde antrenamert Prezentem in continuare lui Schultz), dupl tehnica ciclul inferior(modeladaptat a) Inducerea senza(iei clegrcutate Ia nivelul calm"i liniqtitSicu desdvir$ire in intregime ,,sunt gi relaxati"; imi sunt destinqi mugchii ,,toli ,,o liniqte pllcutd ml inconjoar6"; ,,nimicnu-mitulburi Iinigtea"; ,,simto paceqi o linigte interioari profunde"; ,,suntfoartecalm qi linigtif'; ,,bra!ulmeu drept e greu,din ce in ce mai greu"; ,,bra!ulmeu devinetot mai greu"; umdrul, bratrrl, cade plumbimi cuprinde ,,ogreutate qi ajunge pdnl la degete"; ,,brafulmeu dreptestefoarte greu"; ,,bra!ulmeu drept estegreu ca de plumb"; ,,simtliniqteqi greutate". se folosescgi pentnr int Formuleasemindtoare progresivda senzatieide greutatela nivelul bratulrti picioruluidreptgi apoi celui stAng. b) Generalizarea senzaliei de greutate: ,,o linigte pldcuti mi impresoar6"; mI inundl tot mai mult"; ,,calmul

llttiglcai o paceinterioare"; lcl calm"; qi relaxat, mcucorp estedestins mainile, picioarele sunt grele,foarte hrnlolc, molroorp estefoartegreu"; cuprinsde o greutate foarte mare"; molrc()rpeste cste greu,greuca de plumb"; colmgi liniqtit". sanzalieide cdldurd la nivelul bratului drept:

pltrcuti imi cuprinde bratul drept";

pllk:ulI imi cuprinde brafuldrept,mAna dreaptl h dcgcte"; in bralul drept"; dllottr9i simt cSldurb

plloutnimi cuprinde bralulgi mdna dreapt5";

drept devinecald,ca qi cum ar fi cufundat drcpt esteinveluit inh-o clldurd odihnitoare"; $hilibrul md impresoard". qi pentruinducerea se folosesc in bra(ulstAngqi in picioare. senzoliei de cdldurd: perfect linigtit; corp esterelaxat,

pllcutdimi cuprinde umerii, bralele, mAinile, pllcuttr imi cuprinde totcorpul";

oorp esteinvlluit intr-o cllduri pllcut["; oorp estecuprinsde o cllduri pldcute,ca ;l cohilibrulmi impresoarl"; dc tihnaseninigi necontenitul echilibru"; liniqtit"; rqirocalm";

54

55

,,intregulmeu corp esterelaxat,destins,inert"; ,,intregulmeu corp estegreu"; ,,simtin tot corpul o greutatecopleqitoare"; ,,corpulestegreu gi destinsca un arc in repaus": tot corpul; ,,ocildurd agreabiliimi cuprinde ,,tot corpul meu esteinviluit intr-o cdlduri liniptitoare"; ,,simto cilduri plScuti care-micuprindetot e)Exercilii pentu linistirea bdtdilor inimi i: ,,inimameabatelini$tit,foarteliniqtit"; tot : meabatelinigtitgi egal,impr5gtiind ,,inima corp"; ,,inimameabateliniqtit9i egal"; ,,inimaparcl lucreazl de la sine"; ,,inimabateliniptit,calm qi egal"; perfect Iiniftit $i relaxat". ,,sunt I)Exercilii pentru cal marea respiraliei : meadevine liniqtitEpi rar6"; ,,respirajia de la sineaeruldin jrtrttl liber qi aproape ,,respir ,,respircalm gi liniqtit, frrI efort"; foartecalm gi linigtit". ,,respir g) Exercilii pentru trdirea senzaliei de cdldurlt ll plexului solar: ,,suntperfectcalm qi relaxat"; ,,suntperfectlinigtit"; meu estefoarterelaxat"; ..abdomenul oricc I sunt destinqi, abdomenului ,,mugchii dispare"; de o cilduri pldcuttl": solarestecuprins ,,plexul solare cald gi relaxat". ,,plexul h) Exercilii pentru inducerca vasoconstricliel lt frunlii: ,,imi simt capulliberqi uqor"; felei suntrelaxati"; ,,muqchii ,,birbia estedestinsi qi relaxatii";

ftvlno rcccsi totmai destins5"; fruntii"; In zontr

toflrl rccs imi impresoarl timplele"; ca un izvor de munte"; onlclimpede

UPul li)ortelimPede";

!l llniltit gi relaxaf'. dln ordrul ciclului inferior al antrenamentului mcnirea s6 determine o ,,decontracturi ci, prin I iubiectului,ceea ce inseamna o stare creeazd acesta iqi fonnulelesugestive, siu o rdndul provoactr la hipnoid care un stagiude 6 luni pinl la 2 Dfrlor presupune i olcluluiinferior.Exerciliilecorespunzitoare tot practicadupa stdpdnireaperfecti a celor completii i ruiorul fiind de pSrereci insugirea 3-6 ani' . drpa a douadureazdaproximativ psihanalitic clasic. fatament do ccaa unui pc culoareapreferatii; pc oulori impuse de teraPeut; pc obiecteconcrete; pc idei abstracte; esteinstruit propriu" (subiectul imentului pe care afectivd sIu starea in interiorul

superiorsunt,in linii generale, Clolului

ccl maimult); subcon$tient. rr propriului o bunl tcoitui tip de exercilii presupune

igi o indrumare adecvatidin partea

ci numai clinicl au demonstrat tl oxpcrienla de lipsite total sunt inferior ciclului cldrui put6nd genera perturbiri grave in sfera

fi oraulopliciriilor incorecte' 57

56

Condifiilein care serealizeazi antrenamenhrl

Autorul metodeisubliniazi faptul c6, mai alesin ll
unor condllll mcll invdlare, este necesararespectarea

qi dominareapropriului organism' dc concentrare ntul autogen(ciclul inferior) reprezint51n ttjlg:

faciliteze relaxarea.Drin reducereastimulilor extc si serealizc perturbatori. Astfel, esteindicatca relaxarea normaldqi dc condilii de liniqte,de temperatura obscuritate. se oblinc trei pozilii in carerelaxarea Se recomandd
ufof: t- Pozi{ia qezdndpe un fotoliu. Subiectularc

lui dupl efort,practicarea raiu""r. i otganismului dupi in special depregltire, etapele iI sportivilor'in

de combinirii exerciliilor n a subliniatimportanla formu.le a;a-numitele lu formule sugestive, ll'o" i-edescriaca pe niqte sugestii "u." si fie trebuie to,-'. le Dupi pirerealul, acesle .. ,

pe bralele a$ezate confortabil sprijinit,bralele pozitie qi picioareleintr-o stabilS. 2. Pozilia ,,birjarului".(Denumireaa apirut in observafiilorefectuatein perioadarespectivi careadopt[ acesteicategoriiprofesionale, pozitie relaxant6).Subiectul,a$ezatpe un sunt din talie.Picioarele apleaclu6orcoloana pe coapse. iar coatelesprijinite In dorsal(culcatpe spate). 3. Pozi{iadecubitus practicarea de invitare a tehnicii esteindicati (psiholog, unui specialist pozilii subindrumarea de doui-trei ori pe s[ptimdn6, subiectul fiind in cadrulunor sd continueexerciliile gi acas5, teme scurtede 5-7 minute. DupI insuqirea indi poate prelungi relaxlrii durata tehnicii, se pini la l5 minute. utilizarcfl recomandabil6 este in absenla lerapeutului, cu textul inrogistrat. benzide magnetofon seaplici individualsauin grup(7 Tehnica de relaxare persoane). poate fi autogen Ciclul inferioral anl.renamentului qi preventiv, in psihoterapie, c6t cu succesatat in psihologici a sportivilor,datoriti contribu{ieisalela I generali a organismului,amortizarearezonanlei afectivenegative,reglareacircula{ieiperiferice,

qi-ainsuqit dupdce subiectul oJ tu".".9i imediat timp acelaSi in reiomanddnd iJgr.u,u,"'qicilduri. a subiectului: i la stres

din standard Saseexercilii auiaintrgit.ucelor al antrenamentulul. inferior pot ci aceste.formule considerl 1973) (Jencks,

exemplificare' Spre derespiralie' exerciliile io?cu pentru autor acest de utilizate sugestive I formule dispus"; bine pemine' stipdn catm, iificuftalile
mulfumit, satisfiiicut"; de frustrare$i teaml"; curaios"; n. atent, mi invdluieo paceprofundS"; dispar;

ceea eudecid in minte; coi"ci"i-i vin imediat llnc si fac"; etc' pefluviulsuccesului" plindecuraj llz -ie in ucett tii'pot fi utilizatecu succes cao a sportivilor' psihologicd rtargiin pregitirea "tp"cifice pentrureducerea stresului l'i;;;i;i"t Rede DMR (Deep-Mu.sculor i-u'i",t.nrrnl."u Shaffer qi aeSank Carolyne u io.t "tatorata musculari progresivla relaxarea veche mai
(dun[ l{oldevici,1999). '.vl'cat .ui comod pe scaunul pe care stali' Simtili-vn respiralia si vd calmali gi incercati competilie. dL teiuta.e ce qi-a dovedit eficienfaeste

58

59

atenlia Vi concentra]i cat mai confortabilcu putin![' -st6ng,

[iup-tri non-ao.inant

dreptaci' sunteti daca

bralulc6t putelide mult' . . nu.nul li incordati ' -"-iirniiti in.otaarea pumnului'trafului' in zona exerciIiul. Repetali

sl serc bragul pumnul apoi 9ilasali ura.uiui.'o.tfu"e;i

po,ziliai: mentineti pe spate' ,i.tt :1p^:l incdt astfel "tprf apiecdnd fatl' in capul fi;i ,iJ."f;,
l[ pieptul.

din cadrul qi relaxare deincredere senzatiile musculare'

bralulqi ciutatisAn*c*ttt incordafi pumnul,

st dominant: fel cu bra!ul Fri."a^1iin acelaqi

stinga spre si^'p:d':tlti 1-"-:".1:':: iioil^pur de jilnoJgatur senzalia Treptat'

Eiceafa' de tottui tuli, totmaimult'O senzalie degetele' " plicutl vd cuprinde ;i;;il;'" ochii'gura' capului' fa;a.'cregtetul umerii,

RepetaJi in umdr' in bra1, anteLral, i""" *i"""f ri "1m ge.nunchi.ei pe patme ambele X;;;;r;ii 'i".liJandu-le

a"g"r"'i".

Llsali apoi brate' palme, ;#'titi'l;;;;J.;"; in degete. tot mai mult' R braleles[-se telaxeze ;;iffi;;i ixerciliul. aTb"lol brale'men in'lotduliacummusculatufl.
i""";;;;;;i relaxalibralele'Ridica[iapoi umerii'

totmaimult-l'^l1i apoi ulor,

din mult' lotmai llfiXl'u*ur" "ucuprinde

umerii 9i bratelei^"".a.,a qiin finalrelaxati ' on' decaleva qi bralele umrll ""riii" incordali 9irelaxali intreiSi clprind.e pllcuti care sdsimtifirelaiarea 1T":tol umeriiserelaxeazi Brafele qi umeriior. $i u Urut,iiiit
mult $i mai mult. '"-'Va frunlii' mugchilor lon""nttuli apoiasupra

;'ip"i-*pitfr eirelaxali.toracelt -YT:lt*f ioi'maimult,din ce in ce maimult'

spatelui,umerii, toracele,apoi relaxali-vd

il'Jrimtip'Jn;i,menlinelirespiraltlli.."-lii-l
muqchii relaxAnd ,"rpitutiuqiupoi "xpira1i,

relaxate'din ce i, capul,gdtul sunttot mai ' - itrunde in Pi de relaxare Placuta Senzalia

incrunta 9i at1ri ca qi cum v-a1i i".""a"fi fruntea ineli incordarea li ."p"i-t"J,T1li rpra;;.;" "sirtifi l;: menl tot maimult' dincein cc i*"aea serelaxeaz[ ""rn
stareade incordareqi octt Observafidiferen{adintre -' de inco starea studiind exerclllul. Repetali relaxare. .. odihnitoare' plf,cut6' cL ceade relaxare comna.ativ asuprasnzalrcl concentrali-vA pleoapele' incorda;i tol mai in"orJu." din jurul ochilor 9i apoi relaxali-l.e

nde cupri E care ii tf ''ii'. r"-ri." plicu ::1'l:,P]-"^1ip"b

in cemai^grelc din.ce ior maigrele. r"i"i.j"ta ii devin ' *i"."ri"fi incordarcr jurul menlineli qurii, din mugchii lncorda-ti,aryMi-:'u*t'l' g.urii musculatura . apoirelaxali gdtului qi cefei'
"i*u ori tut"rlatura maxilarelor,a

qi inapoi trigindabdomenul tili;i;;t;;" "'i, incorda[i 9irelaxali ffi"L. i"."ta.ti' reli*xa1i' mult' dincein cemai iiil.r"-.ii ,", i".i mult' lombt:a'"1:i'11 ti.*+ JJt"i .ulte orizona
derelaxare Simlili cumo stare spate. s-fre
spatele' dl cuPrinde

"'fi"i"*tf de incordare 9i-relaxale, ainttesen"uliit"

muqchii incordali abdomenului' apoiasupra ca 9i cum a1idori-sn-llipili de 'i'i""p.i. apoiabdo-"nul' Vi concentraii

liJl-"ii.pi't

qi gambele qi coapsele' fesele

ot

succesive' Realizaticatevaincordari 9i relaxlri mal rel tot devin care tot mai mult picioarele' relaxati relaxate. din -''' ce in ce mai gambele'labele coapsele, qi relaxa{i iicordali

carestauin caleapracticirii relaxirii 1995' {Boume' P'82)

cu tulburdrineuropsihice s[n[toqi.sau multi subiecti de relaxare,-cu exercitiile ,mati"" in".p s[ practice mai

incordlrii',apoi a"g"t"i., Ve ^vire gTlpo ""tcentra{i.asupra A;;rn ;$ vreasaielaxalicit mai mult f1?"^'" incordareo Ldsati la incordare' .rl.iti r" p":n".Renunlali
ias[ - din corP. fiecarezonaa pbrdsesc i"n.iun"u qi incordarea fiecare o ."nruti" pta"utade greutat;9i caldur[ cuprinde

sau devreme mai iiiii-".'l'il, *linoon"u'a

atuncic6ndnu $i-au oc anume lfl spunin gdnd

sI ( 1995)le recomandI acestorsubiecti

i" ."ilt'ir"

maigrele' devin.tot Bralele itE"le 9i umerii' grc Bralele calde' "","b,Jt.f., lot maigrele 9i mai maigrele' cein ce -g."f"6 ci 9i grele,calde'Greutatea relaxate, gi ""fOL. tensiune.' deincordare senzalia inlocuiesc """ R tot mairelaxata' tot mairelaxate' F;;";;;ti"e o.t ii.-ei"oup"r"devingrele,tot m:i gel:' .ct"l9li]-: tot mai relaxatc'

degetele qi p"ft"].".'l: parte.-Relaxali

sunturmetoarele: scuze rfspnndite relaxare"' r timp Pentru

ilil;:,;;i;"i;i

pelista relaxarea nu plaseaza

Gitul gtceafasunt gdtul9i ceafa. Relaxafi destinse tot 9i mai relaxate' mui "- .elox'ate, se relaxeaztr' -ai Coloana vertebrald n"i":t"fi spatele.

gdseascl sd-qi casubiectul ia", si "-t!"".""dabil copiilor seujte,la permite f" pu,em ertf"t, iio"."t in altdcameriqi solicitim *t "g.it ""i"" de o ium6tate "" timp de orl'
i" ..tu*uti sunt preaplictisitoare'" '"ur. trliesc eana.." astfel sunt preaagitate9i

lnice. t un loc potrivit pentrurelaxarc.''

abdomct tot mai mult' Relaxati se relaxeazb destinde,

tot mai mult' din ce in ce mai Abdot.nrt se relaxeazd este relaxat qi cald, relaxat 9i cald' Re l'[d.."i"f pici

reduci sd Eletrebuie tiii.u?a"i*ti*e psihice' mai

neplecute i"iltJ J'.iip;"! "ons"cinle

mai anxiosatuncicdndmi relaxez.''

;;;;:;;;;;i". -"-'6_t"i""iu."

picioatel"divin tot mai grele'din o-t"b;i;1d". ""h; greleqi calde'C,t"l"$i g*f.' Picioarele ." "1*1, "i;;;;i;il " rnif -. cemai dincein iotmairelaxat'

de la degetele lub.l" iicioa'elor' devinl care picioarele' ptofundIcuprinde

cite indicat

Jeuine cuprinde'I"tli', odihnitoare pllcutl, o r"iu*u?.

este corpul iai"ii", pirl,"*ie,iotcorpul. l:l"iit_:,'-ll

RamineiicAteva minutecalmi' relaxap'"liliYpasiv asuprastirii de calm' Repeta{i ""t"".tt'"fi cuvAntul ,,CALM''

intreruPi"l::11l se ie ffitl;; .i,iffi i tiebu ff 'i"ftii. nu.se rezolvddupi un

o""e problema un psihoterapeut .ii.-n""".ut sd se consulte
puteapractica suficientde disciplinatpentrua

AJT:T,1I1 acestora' ; ;;;;;G""..6 duiata

actualiza.unele ,ot"u J" ."fu*u.epoate anxietalii' aparilia la c. c'e-Ja "ontriUuii scurtede )rioade cu si se inceaPl Pt

pace decalm,destindere' pl5cuta Triiti o stare

OJ

,1il.

I I

62

De aici sedesprinde concluziacd subiectul nu a suficient in practicarearelax6rii astfel incdt aceastastr transforme intr-o deprindere cu efectebenefice.

Caracterizarea psihofiziologici a stirii de relaxn Analizdnd cu atenlie starea in caresegise$te subiectul

timpul relaxtrrii, putemdesprinde cdteva caracteristici ale acesteia, valabilein primul rind pentru autogen, dar gi pentrualte tehnici de relaxare. a) La subiectulin starede relaxareseconstat[o a motricitdlii, o lipsd a nevoii de a acfiona. b) In starede relaxare, subiectultriiieqlein mod o senzalie de greutategi cildurl in membre. c) Se remarc6,de asemenea, o modificare a aten{iei,in sensulunei orient[ri selectivea asupraformulelor comandategi, in acelaqi scidere a interesului manifestat de subiect fali stimulii exteriori. d) In timpul relaxtrrii, subiectul trdieqte o stare

pasivitate in raport cu ambianfa; pasivitatea gste accentueaze atunci cdnd relaxarea comandati exteriorde cdtreterapeut, gi scade pe mdsuri
subiectul invafi sd-giautocomande starea de e) Aproape toti subiecJii remarci instalarea in relaxlrii a unei stiiri afective aparte,de nuanJi ei trbiesco starede linigte,de calm, de destindere. Stareade relaxare este o modalitate de activare

constatatcI in timpul relaxirii se produceo ificare a ritmului alfar, pdni la aparilia 9i pe izarearitmului tetd, ceeace i-a determinat de mai apropiatd relaxarea igti s[ considere de celede somngipresomn, decdt deconcentrare au, de regul5,ritmuri mai lente o metodi de uqudur, iui"u poit. fi consideratd, de lare a stdrilor psihiceale subiectului, fiind nu numai o izare a eului acestuia, ici de psihoterapie,ci qi una cu caracter brmativ. seapropiein mare a stirii de relaxare de inducere a hipnozei(de altfel, foartemul{i de inducere este o tehnicl de relaxare cdantrenamentul prin urm6toarele caracteristici: a conduitei ie o anumiti standardizare qi autosugestive; sugestive i, cu electe sistematici$i regulate; exerciliu,practicare carepoatefi externd, uneneapiratpersuasiune, se face cu ajutorulterapeutului cAndrelaxarea 'n6, atunci c6nd subiectul ajunge sd practice tehnica,dupl ce a depdgitfazelede invdtare' trebuie de relaxare lcare practici exerciliile sunt altfel,efectele convinsde utilitateaacestora; diminuate: cursul practichriirelaxlrii, ca qi in cazul hipnozei' p absolutnecesarlo anumiti verbalizare a efectelor care trebuie si Ie obtini subiectul,aceasli un rol sugestivqi izareavdnd,de asemenea, de relaxare La subicctulsl trdiascl plenarstarea sddispund trebuie acesteia, efectele de sI beneficieze de in de a setranspune sistem, o anumiti capacitate Jucaun rol, de a se identillcacu situatia.
inregistraid cerebrale, electrice activitalii dtmuricaracteristice

disponibilitnfi lor latenteale fiinfei umane,

c)

demonstrat de efectelefavorabileale relaxdrii stdrii psihice9i fizice a subiecfilor. Relaxarea este,ca gi hipnoza,o stare modificati congtiente; astizi, majoritateaautorilor consideri hipnozanu estealtcevadecAt o relaxare mai

65

il,.

C api tol ul 4 RESPIRATIE $I RDLAXARE pi siniitate l. Respiratie

de importantd Func{iarespiratorie estedeosebit nu exist6 via!5, toate celelalte fiinJele vii. FIr[ respiralie fiind Iegate de cearespiratorie. I aleorganismului pentru stareade sinitate, pentru echilibrul respiraJiei longevitilii a fost b emofionalqi chiar pentru asigurarea stabilite. Infelepliiorientalispunc[ omul caretriieqtelini pi respirdliniqtit va trdi ani indelungali. Omul civilizat pierdutinsd capacitatea de a respira corect.Condiliile sedentare, urbanizate, activiti{ile predominant insuficientd a educalieifizice 5i sportuluimodifici psih respirator normal.La aceasta se adaugl stresurile anxietatea, controluldeficitaral emofiilorcarecontribuie, rAndul lor, la o respira[ie defectuoasS. Respiraliasuperficiali qi incorectdreducevital predispune la imbolniviri qi practicscurteazi vialaomului. in Animaleleqi copiii nou-nisculi sunt inzestrati De asemenea, natural cu un sistem corectde respirafie. primitiv, a cdrui existentd sederulain contactdirect cu nu aveanevoiesd inveJesi respire.V6nItoarea, muncilecdmpului, viatain aer liber,toateacestea ii o posibiliteli in multiple de miscare. ceeace contribuia spontan la formarea unui tip de respira{ie corect.Faptul adultulcivilizat gi-apierdutin maremisurd deprinderile

nltural5a produso seriede deregliriin buna s[tt. t u organismului modernare posibilitateade a exercitao influen$ lsupra aparatuluirespiratorprin intermediul rr sportive.Din picate insi, foarte pulini adulti exerciliilefizice.chiar dacSin ln morl sistematic ltu tinerefeau fost sPortivi' deficienleo acestei ldbil[ solulie pentru remedierea respiratorii. gimnasticii I practicarea acesteia' estostipdnirea corecti o respiralie spre lipas act dintr-un respiraliei transformarea ci conqtient, voluntar' intr-unact constient, ralia pe nasreprezintl o regull de bazi a respira]iei respirator faptul ci aparatul oficiente.Estecunoscut respiralia mlsuri in egali permiti sA incat constituit fiziologici insi pe este nas pc gurd.Respira[ia 9i filtrarea 5i ,la nivetul cdilor nazaleasigurdndu-se aerului care pitrunde in plimdni' Din acestmotiv, implic[ a exerciliilor de gimnastici respiratorie pe nas9i inspirafie cazuri gi in anumite pe nas doar !urA. in de carelrebuiesi tinemseama ient imporrant esteritmarea respiratorie unorexeriilii clegimnasticd ciclici Respira{ia ciclice' respira{ii unei Gxecujia multe qi In expiratia. inspiratia importante: doudetape de oprire faze a respiralieisunt introduse dc educare iei (apnee)care pot si urmezedeopotrivi dupi unei respiralii insuqirea Pentru saudupnexpirafie. cu coloana comodi, pozilie o necesard absolut pe spate, putdnd fi culcat dreapti, aceastl pozilie irc rv a t iile e mp iric e q i c er c e t d r i l eq t i i n l i f i c e a u faptul cl apneeavoluntard are un efect pozitiv contribuie.la Astfel, apneea funcliLi respiratorii. acesteia' incetarea dupi miqcirilor respiratorii,

drePt. cu sPatele nu stand

66

67

flk

secundar[compensatorle' o hiperventila{ie .l asigurdnd centrilor respiratori ur""."n"u, apneeamireqte rezistentacal la cre;terea gicontribuie din sAnge deoxigen consumul eliminat. de bioxidde carbon voluntarl Unii autori suntde pirere cd apneea plSmAni' in rlmas aerului qi la o mai buni purificare^a eficientia sdngelui' o oxiaenare datoritl efectelorsale beneficeasupraorganlsmu a resptralt deeducare un exerciIiu a devenil voluntara aDneea ramurl de utilain anumile estedeosebit acesteia Antrenarea cu realizeazi se exerciliile in cadrulcdrora probesportive prelungitS.

foartedes qi la lralia claviculardse intAlnegte anxietate' ic cu dereglaripsihice:irascibilitate' ia claviurlard nu este utild ca alare, ci tloor

2. Respirolfu miilocie sttu costold dec6tcea ceva mai pulin defectuoasi o respiralie respiraliei llind insi net inferioari ;;*;;t.'*

TiPuri de resPiratie
inteleptii indieni, creatoriisistemuluiHatha-Yoga' zona in funcfie.de. mai'multetipuri de respiralie, descris aerulin mod prlorllar' undepSlrunde cadrulplSmdnilor l. Respirolia inaltd sau claviculard prin ridicarea uqoarl a u.merilor Se realizeazd tip de respin in cadrulacestui abdomenului. contractarea

abdomenul seridicS' ,".pitutl.i tijto"ii' diafragma toracicl' cutia dilat6nd u9or. coatt"L s" Aipatreazl sportivi' la numeroEi sefntilnegte E respiratie qcz6nd cu coloana culcat, poziliile piu"ti.u in lot.

tipderespiralie" acestui in cadrul cornnt.te' sic"iei mijlociialepl5mdnilor' zonele spre atin speciai ,

qi' a plSmdnilor superioari partea numai ," init"Uuinl"u.a llmlla aerulpllrundeinlr-o canlitale consecinfa, ^loarte cea este considerati forma

in Picioare. u stand coastele' depirtAnd i e*pituti"it" intpiri lentpenas, nlinPozilia' iqi me ul si umerii abdominale 5i-ale iespiraliei auanra;"le pt"ri"u nu vezicii slomacului' splinei, iJio.tuiin zo* ncalului, 1958)' (Yesudian 9i Heich' intes-tinului
abdominald snudi afrogmaticd Respiraqia decitceledescrise mai eficient este I tip de respiralie diafragmei ie kuliz"ite prin cobordrea .li.ultlarea are o seriede electe acesttip dJ respiralie contribuindla irnbunitilirea organismului,

claviculard Respiralia solicitdun consumI deoarece in"fl"i"nia de respiralie. acest cu un profitminimal'Din nefericire' de energie, mare solir iqi care per^soane la des O"ierfirulie JeintdlnegLfoarte

Deaseme-n profesori)' ictori,avocali' *utt Jo""u("antare1i, a19aJ t3 f3me!. estemai frecventr claviculara respiralia situatiei adaptat femeiieste a"our"."organismul te.Luti, purta cen de a acesteia deprinderii sarcini darsi din cauza
zonaabdonrinal6. carenreseaza

inlerioare in zonele u.rulpdtrunde . in i.tutu."ttu,

Ir,

68

permiteabst abdominalI ale plemanilor. Degirespira{ia unei mai mari cantitd{ide aer, in raport cu tipurile der anterior. nici in cazulacesta olimAniinu seumDlu completS. Respi aer,afa cum se intAmpldin respiratia in pozi{iileculcatpe spate, abdominali se practicd coloanadreapti sauin ortostatism. Apoi sei uqorabdomenul. Seexpir[ lent,contractdnd gi lentpe nas,cobordnd diafragma impingindabdomenul afard.La expirafie,abdomenulse retragegi diafragma Toracele rdmanenemiScat. Acest tip de respiratie prezintl urmdtoareleef terapeutice: o esteo respiralierelaxanti; r esteodihnitoare pentruactivitatea inimii; r stimuleazd prin masajul realizatas digestia organelor abdominale; o contribuie tensiunii arteriale. la sc6derea Pentruca respira{ia abdominaldsd fie cdt mai re unii autori recomandica expiralia sl fie prelungiti ( dublulinspirafiei). 4. Respiralia completd Este cel mai eficient tip de respiratie,asig sporiti de oxigen.In timpul organismului o cantitate aerulpltrundein toatezoneleplimdnilor. Respira{ia imbindceletrei tipuri descrise mai sus,solicitAnd intregul respiratorqi musculaturarespiratoriein totalitate; seproduce un efectconsi cheltuiald miniml de energie, asupra organismului. prirr cobo Respira{iacompleti se realiz.eazd diafragmeiconcomitentcu impingereaabdomenului gi ridicareaumerilor. inainte,dep5rtarea coastelor practici Respiratia completi se cel mai bine in stAnd, cu coloanadreaptdgi corpul relaxat.Dupd o trei secvenle: ampl4urmeaziinspiralia carecuprinde

cu impingerea concomitent diafracmei abdomenului umflarea lui snri inainte; intentiade a lEr[ a se manifesta executath oarecum,de la c[ aerul pdtrunde Se constatd ln parteainferioari a plimdnilor; reatoraceluicu depirtareacoaslelor; claviculelor. mai uqordacl se le a doua9i a treiase execut5 de ridicarea umerilor,cu braleleugor miqcare sprespate. indreptate corpgi coatele a rrul a ajuns sI umple $i parleasuperloara nu completd rc contractdabdomenul.Respiratia din trei miqciri distincte,ci dintr-o sacadat, lenti pi continu[. in sale pdtrunderii aerulie elimini in ordinea coastele se apropie Si contracti usor abdomenul, organlsmulul: asupra complete respiraliei tipuri de afecliuni la alte la r'dceli r rezistenla 9i iespirator.O riceali in stadiuincipient aparatului citorva respiralii rti fi evitat[ prin efectuarea fici vitalitateagenerali a organismului; organismuluide a rezista la : capacitatea suntem caatuncicdnd suficient este scdzute; respirafii cdteva realizim sd lrig, de de senzalia sddispare; senzalie ca aceaste Dentru a in mod indirectla o mai bunl funclionare datoriti oxigenirii mai binea interne, orqanelor dediafragm catfimasajuluiexercitat le iriga, i care abdomina16; iflale in cavitatea rriraorqanelor maibuni (deoxigenare mecanism iirtutei aceluiali contribuie completd 9i la o mai rtngelui),respira{ia nervosqi' implicit' a lnlhnctionare a sistemului psihice.

70

7l

l
l

eficient qi comportamentul 2. Respiralia

esteun respirafiei Influenta stirilor psihiceasupra produce o1 Seqtiecd un qocemofionalpoate incontestabil. chiarinainteca ininlt pentrucetevamomente, respiraliei lntr-o starede teami sauanxicll sI batl mai repede. inc-eap[ dupi cum la accelerati, mai si devinl tinde respiialia in mod s devine respirafia de admiralie, sentiment unui s-e depresive in stlrile qi profundi. mai lentl ce in stirile in timp respiraliei, riimului a diminuare a acestuia. o accelerare seproduce de bucurie, aceaslll respiratia, psihice influenteazi Daci stdrile poate regla voluntar, este dirijatd ei, atuncicAnd rdnclul lenti gi profundi poatecal psihice. Astfel, o respiraJie qi regularizarea respi ritmarea dupdcum itaredeagitalie, a concentrare de capacititii la creqterea contribuie in activititii intelectuale la mirirearandamentului psihice proceselor ritmiceasupra respiraliei Influenla confirmati de urmitoareleconstatlri: ritmicl, circu a) in timpul exerciliilorde respiralie estemai abundente. la nivelulcreierului in condiliileprac b) Singelecareajungela creier, cstemai de respirafie, unoi exerciliisistematice acti asupra in oxigen,fapt ce areefecteimediate superloare. nervoase respiratoric c) De regul6,exerciliilede gimnasticd musculard. electueaziin starede destindere excitr la diminuarea conduce musculare contracliilor cu punct de plecarela mugchi,excitalii nervoase Odati atenlieisubiectului' contribuiela distrugerea o excitatii,se produce acestor diminuarea a atenliei. de concentrare capacit?i1ii de o ser-ie d) RespiraliaritmicA este responsabild nervoase la nivelulstructurilor sincronizdri gi la o mai bunareglare ceea ce contribuie eficienleiqi a sterilor psihice,la creqterea activititii psihice. damentului

care pot 1r rtrnt proceselesi func(iile psihice "ir'ri-"iriiti"i,ii de exetcilii a unor sistemariie rcsDiralorie?

p'l1l contri!"i: respiratorie in,j'll"eirn"""i"e il Acest

actvoluntar' 'sunt intr-un u"i uutomat i-l dintt-un a capacitilii qi antrenare iirp irl-.*lriiae educare a atenllel. ile.d-e exerciti i""i' Ju t"gulu.itate .eimna;ti1i
evidentd ult ol."rn" ii t.urt timpo imbunlt6{ire asupra eficient concentra ,iln. noa.t."de a ne
desfE$urate. electe are5i unele tti"ili.l git".ttica respiratorie aspectelor ; i"terveni direct asupra ;d"t.;;;; exerciliile.de mnezice' c"a.re-il; bazafuncliei

a alenliei' de concentrare iea Japaciralii acreierului' oxigeniri bune rnai aui"iita in cadrul "*i "?t respiratorie .."i"liiii" a" gimnastici actuluirespirator' "a ri".i" iita-pti'tl asupra

a it.li.r."-.io..riirridefixare meclnisletlL111 pe baza t."i.r..t",iptitizati 9i structurilor la nivelul il#;; J;"1 ;;nu o*igtnu'" general randamentului lacrJqtcrea l'.'i."".J."iitruuie
D S l nl ce.

mernoriei' tuameliorarea ;#il;il#inJit""r a iiieiir"" *p""i,etiideconcentrare i':"li".i: flll:^" mnezic' materialului

emolionale' autoreglnrii,srrilor ;[pil;;";;Fa ci faPttrl capitol lu in."pu,uiacestui "t:llli: respiralia siu' rindul La "oi respiralia' lHttu;;iffi

f.""

t"i

insemnatio au insf,exerciliilcde

il;t;tj;i;'

contribuie.la^reduccrea conqtientizatd
negative lo di-inuuttu efectelor a"f'".iue,

i[barii"iltl*"i"' ;;i;-;;";;

;t"tiii" i;;; ;'upra.comportamentlll insuficienti de lTl-?lii ie apatie'

;,ffinj";;pt"t.

indicat ,'p."it"- iri e,este :u, "j:"iT:-:i:T Ei ".ri" tut" au rolul de a energiza

72

activa.Dacl, dimpotrivd,suntememolionali,incorda[i, seintrinl ne pregdtim important, unuieveniment afteptarea cu nt sportivd la o competifie participdm sau s[ un examen la^detensic vor contribui mare,catevaexpiralii ample In acelagi emolional. qi la restabilirea echilibrului psihicd a exercitiilorde gimnasticirespi sistematicd rrracticarea voluntar de autocontrol capacitdlii la creqterea contribuie numairolttl are nu respiratorie Gimnastica organismului. unei mai br a de asigurare a niveluluienergetic cre$tere Ai qi sisteme aleorganismultli, aparate a diverselor func{iondri a stSril in acelaqitimp un mod de autoreglare reprezintd si in diverse gi de organizare a comportamentului psihice de viatd. al gimnasticii Rolul reglatorqi autoreglator qi mai mult dacr combinim exerciliilede creqte psihici. gi destindere cu exerciliide relaxare respiratorie

unei in insugirea esteimporlanta . fazatle inspiralie i d^e slirj 'dJ;; il;;; pentruanularea fi i nd uriIizara.

derelaxare' dinstarea ieqiiea pentru derelaxare' unexercitiu .a incheiem respiralie de "atiai"i;rn "ii exercilii cateva ,ioiG "r"."tam profunde li agtlv-e' inspiralii r' -'''' T,'li::l:li: " ' - 3a1e,v.ol ' "'JHr'e'" -stebine cainspiraliile i;;;i;;iht.t.
E'l pslnl.ca' vigilen16 9itensiunea de flexie9i extensie I tzrce exercllll cu combinate s[ fie cu celepecare . a.ettemil"ati llind asemdn6toare ';;;li; din atuncic6ndselrez'e$te ;;J spontan,

l'Jttr" a organismului' "*.i"i'r"ze' generals linigtire il-6;i;jil.t",

q,reutate corporalS.

esteo faz[ relaxantiin cadrulciclului respirator' ne.cgnce!1a1 lenti, profundd rl. 1i de repede ".pltEi" destul voi aparea

gi destindere 3. Respiralie
existho foarteslransi intre respiralieqi relaxare respi muscular6, de destindere in stirile Astfel, 9i relaxare incetin gi profundd. Calmarea, mai devinetot mai lenti la rdndulsiu, la contribuie, voluntaria respira{iei a stdriide relaxare. mai rapidd unei tehnici de relaxarese poate Pentruinsuqirea la reglarea voluntaria ritmurilorrespiratorii' cupri obignuit faptulc[ un ciclu respirator Reamintim intre - inspiraliaqi expira{ia, doui faze importante sau respiratorii in unelecazuri,pauzele putdnd fi incluse, qi apneea (apneea pozitivl dup6inspiralie de apnee dup[ expiralie). lnspirajiaesteo fazi de activare,inviorare,de creqterc tensiuniipsihice.Atunci cdnd dorim sl ne relaxdm,sI psihici. Cu tensiunea trebuiesd reducem destindem,

t'hn''"a uiili'end ili;; ;;;"-;';h*r" in mod respirator ciclul observali ilhJ';;-;J singur' respire sl corpul Hi'C,i';il;;;inte' Iasali
calm resplralll hc la sine,autoobservdndu-va .. .,

iir s8i)dtia,*a indicalii.metodl::.p:iilllt:::: respiratotie:

"i;'i'iiil# R': ilil,rr f ll"T iTf $#llH:'f;

dsi ili-v nd i, sa ralie expi aasupra 3ti#Hl"lt?l"J "renli exPiralia. vizualizali
Exercifii tle relaxare cu cxpiratie

ce:ipi'i!"-i,::l:t" specifi ii.riiiii'"eit senzatjile derelaxare'" iini$l'",a" sreutate' il'fifili,i,;;

cu dorsal ' sauSezdnd comodl(culc.at o pozilie 'ptali o men[ineli in timpulexerciliului ['r'ot"t"'*prliinlr")'
chilenazale.

tlry,1: ii qi'. och p"i"a.i"i'r'ia"r1 :l"l*i intrn -:ul:X $iapoi u"'ultu'"

&#;'i;5i, "i'"*'uil
75

74

cicluri altorcdtorva pe parcursul in continuare, perce; expiratie: fazeide numai asupra atenfia concentrati-vd qi in ti relaxati-vi nazale pdrdsegte clile cildura aeruluicare l5sa1i expira1iei... relaxajiintregulcorpin timpul ce expirati, purtat de senzaliade relaxare,continu6ndsl vI asupra ' expiratiei. in timp ce expirali,simlili cum corpulsedestindc, secontopeftecu mediul inconjuritor. se scufundd, se sedestinde, cumcorpulsescufundd, Observa{i cum organisl sim!i1i expiratie fiecare Cu expiralie. cu fiecare devine Respiralia mai mult... tot se liniqteqte se liniqteqte, o senza!ic triili mai lini;tite,bitlile inimii se domolesc... linigte, de paceinterioard. mai descrise Ori de cdteori triiti unadintre senza{iile tot mai mult, din ce irr ce llsafi-vd purtatde ea,relaxa{i-vd i-vi! relaxaf mult,destindeli-v[, Atunci c6nd de relaxare. un timp in starea Rdmdne{i face{i ad6nc, inspirafi relaxare, s6 ieqili din stareade deschideli qi a membrelor' miqciride extensie flexie 9i Relaxareain etaPe pe utilizareatehn $i acestexercifiu se bazeazS precis a expira{iei. mai respiratorii, Indicatii metodice(Curtis, 1987) a) Concentrati-viaten{iaasupraunei anumitepir{i corpului.(Estebine s[ pomifi de jos in sus: qolduri, glezne, gambe, coapse, picioarelor brate, mAini.) torace, in b) Atunci cdndexpirali,ceutafisAsim{ifirelaxarea parte a corpului asupraclreia va concentraliat( liniqtire, corecte suntde destindere, Senzafiile relaxare. de relaxarein senza{iei c) Imediat dupd instalarea parte a corpului asupraclreia v-ali concentrat, cAteva cicluri respiratorii ce a{i realizat

regiuni'comutali-viatenlia respectivei Itcnlia asupra p6r1ii prcior)sauasupra 1ora1' Itunra zoneislmetrlce imediaturmdtoart; corporale -.-r majoritatea " , cdnd --:^.i+-,a4 pAn[

cary dup; relaxare, i"iii.p i" .t"* ae '.t5l11! flexie de miecrri cnreva li#il;'#;il;ile fiofundi, ochii'
5i apoideschideti ;;;;;;;.'ireior astfel: reaiizeazl se [iui-n-nriu-rit

"o.pului, suntrelaxats.

ioui"ron"l"

Timpd9c.11eva ochii' inchideli .orn"05. .l'ooi.itil, respira[ie' propria pasiv ;;iiiil;;',il; mod lazei9..."11':1i"^.:] I"e ,i""rir asupra. desexzalia purtali "p"i

i?,ri"pl" i-p*ii... ulati-ua

dispare u. tot nrairelaxat'

piciorului ;i;n!iu u'up'ulabe.i A;;l';i:; o!'.t'u.1Ji expiralr, ce ,ii'ilr"pt"'it, in timp greu' -t-17 devine drePt ul prctor drept' din piciorul
;i;i;;fu;"i si in podea' si sescufunde moale.

totmaimultodaticufiecare r...liulur", t"tu*a1i-vl drepl

1;'il;;.

greu,greu,tot mai relaxat' f ria"g ,a devinA

i; podea"'Apoi,concentrafi-vi ilt;;ft"dl l6sa1i stdLngi: Eia gieznei ili"i"i"i"t"tri itang expiralia' cu odatl .i.. t[f^-"". ri tase-destinde cu

ceexfirali':-b::i?il:u.T P.mrsure

76

77

picioare ambelor Concentrafi-vI acumasupra Siobsr senza{ia agreabill de greutate ce se instaleazlodatdcu lier expirafie. Lisat;acumca rqlaxarea si seinstaleze in zonasoldLrri In timpceexpirali, lisali muqchii sdserelaxeze, si sedcsti Apoi lSsa{i ca relaxarea si cuprindd trunchiul. carr' destinde in timp ceexpirali. Simlili cumtrunchiulsedest pl5cuti cuprinde se lasi, simlili cum o greutate trunchiul dati cu fiecareexpirafie. Concentrali-vd atenJia asuprabralului qi palmeidreplc in timp ce expirati, ldsali ca stareade relaxaresi pitrundil bralulqi in mdnadreaptd. SimJiticum mugchiise lasd, plicutil brafulqi mdnadevintot mai grele,cum o greutate cuprinde, cum devintot mai relaxate odatdcu fiecareexpi Apoi concentrali-ve atenlia asupra bra{ului stang. Simlifi pl6cuti,cumdevino bratulstdng estecuprins de o greutate mai relaxat,odati cu fiecareexpiratie. In continuare,permiteti ca stareade relaxare si rdspindeasci in tot organismul, sA-lcuprinddodatecu fi pldcuth, expiralie. Simlili qi trdili o stare de-greutate de lin de destindere a intregului corp. Intregulcorp este lin destins, in pace... el serelaxeazi tot mai multodati cu pdni cfrndsunteligatasd incheialiexerci expira1ie... Inspiratiprofundde c6tevaori, indoili gi intindefibrafelc picioarele, deschideli ochii". prin respiralie poatc Acesttip de exerciliude relaxare utilizat zilnic, pentru refacerea organismuluidupd {izicesauintelectuale. Estebine ca el si fie practicat amiaza, cu pulin timp inaintede a m6nca.Nu esteindical astfel de exercifii sdsepractice cu stomacul incircatsau ingerarea unor substanle excitante(alcool, cafea,tutun Condiliilede practicare suntcelespecifice oricirei lehnici relaxare cunoscute. Astfel,estebinesi selucreze intr-o (nici lini$tite, in condiliicorespunzltoare de temperaturi cald,nici preafrig),evitandu-se revenirea bruscidin starea

tulburdri , pontru a nu le provoca subieclilor

dureaziin total 5-7 cu respiralic ;;lii;;i ;" relaxare care-dis^pun persoanelo-r in cazul iii,,tandu-t" utocia,
"nergetic6 cu respira!ie' de relaxare exeiciliului incheierea

respiratorie' degimnasticd iiiinip,ii ort" "xercitii ", Acestease a organismului' rco in"ei"at"

4, Respira!ie ti autosugestie

ale omului' osihice si psihosomatice

tot atatdereal iri'"*.ii-unt "onailionat, qi apar la alteanimale' care condilionali nostru comportamentului asupra innu"nt" "uuint.tor Ji t".irutin

inci din.1924.iiuf - tiun"u Pavlov :.ll*1iil: catoli ceilalti

ir"u.situaliile :bls"'it3-:i 1:l]:.' de ctizd,c6ndun singurcuv6nl' ti'tituutiit"-f itit Ft, deciziile poateinfluenlain mod hot5rAtor ; hd;"

o lucrare ( I950)a elaborat Platonov ri psihorerapeutic. Civdnnl cn.faclorfziologic ti lcrapcul'c. . . in sprijinulinfluenfei mai 6locvente manilestat . Acestareprezintl un efectsugestiv. caredoar despre neutru' medicamentos un nr"purut chiar.leqi anumitcefecleterapcutice.'. ;;;r;i;"" Acest cu gradsporitde sugestibilitate' in unli suUi"cli

existenf[' intreaga cu urmiri pentru in cadrul al cuvintelor decisiv u riiftinlu'rotrt

la efectul ,'i" ir"r!- rnrrtipl"i""",""ie'i cu privireprin

funcliilor asupra ""1"i.."r.j qi chiar .,tufiup-".t"for psihice

defarmacolosii li.'i p"' i" ."ii"n1i' 1:.'1i::ll" "?'" ultimullimp'

.. "t*t, in in circulalie' tr iie puse

78

79

careau studii de laborator, s-auintreprinsnumeroase de indicatori inregistrdnd o serie efectul,,placebo", fiziologicicomplecgi. Comparind efecteleunor tabletede nicotini cu celc Netter(1987)a ajunt neutre(,,placebo"), unor preparate nu atatla preparatul concluzia cdsubiecliireaclioneazd conform zis, cAt la ceeace se spunedespreacesta, anticipative. lor modele pe La rdndul sdu, Evans (1987) a demonstrat propo(ie in de di, experimentale cd preparatul ,,placebo" cu celealeunoranalgezice 50%o, rezultate similare de o serie cuvintelorestedependenti Desigur, acfiunea persoanei factori.dintrecare menliondm prestigiul qi cel care pri comunici, rela{iiledintre comunicator comun mesajul,contextulsocial in care se deslEgoari etc. particularitalile moduluide comunicare pot contribui,deci,la optimizarea functional Cuvintele psihice, pot modifica modelele unorprocese pot influenfa funcliilefiziologiceale defectuoase, Acesteproprietiti alesistemului verbalde comunicare psihotarepeutic. in mare m5r la bazaoriiarui demers arc capacitatea cuvinlelorde a influenlacomportamentul unui mesaisugestiv. bazd vehicularea (1982)ca o incitafie Definiti de Cheorghiu nemediate de instanfele sl declanqeze reacliispontane, poate practic influen{a ale gdndiriidiscursive, sugestia procesele psihice,incepflndcu senzatiileqi percepliilc opiniile,deciziilc sfdrqind cu rationamentele, atitudinile, pot individuluiuman. Actiunilesugestive comportamentele functionalitllii atat pozitive,ducAndla optimizarea qi qi func[ii psihice,la ameliorarea procese snnntd]ii ( latente ale organismului actualizarea disponibilit6lilor cAt gi negative, sugestii extremreprezentdndu-l sugestia), putAnd provoca ori psihosomatice disfuncliineuropsihice chiaraqravarea unorboli.

gi funcliilorpsihice saleinfluenteasupra Dtltl uria$ei autosugestia liri"f"gil,i organismului,sugestiafi.

in cadrul acestea' toate llrpt" mai "*stri-cu sunl verbale sugestiile fuii. gi t..up"tator' ^cel

unadin modalit6lile reprezinii i. iniiuio"r"i"t.tqi) u iti"ni. a" ."gfut"9ioutor"glate "omportamentului' la ceiverbali' reduqi nutrebuie rti,ttit"fii s"ugestivi qi, exercit6nd, ele o--mare neverbale fi' simbolurile dcmersului ritmici a uneiformule iiilri r'i .un"u*t' Repeiarea forleiei, aceasta.deve.nind ta."iti.ifr"i la creqterea qi psihicului asupra u.iiun"directa ,f"ti"t"ie, "u explicheqecurile iiiaieate.op"ulilorpracticieni prin lipsade sugestive i" an*J"iui terapiei 't" cu carese Practicisugestiile'
sunl prac,ticate c..Stefo;fie mult dacA r1a '."iui"t. "ug"rtiiio. rnr."ulur6,9i mai alesatuncicdndsunt

fapt ce le respiratorie, exerciliide gimnastici muhi fo4i gi ritmicitate. de exercilii modele prezintlcdteva it'giit "i cu lormule secombini ciiora respiralia in "oatrt reglator. cu caracter

rcltaare: relaxat- exPiralie; activi - insPiralie. concentrore: ptoblemeide rezolvat- inspiralie: ntr", usupru nlnt relaxatgi tinigtit - expira{ie' inviorare: treazqi in starede alertd- inspiralie; - exPiratie; in toati oboseala rvioi $i activ- insPiralie; corpulestelinigtit- exPirafie' cre$terea rezistenlei organismulu i :

- insPiratie; caunmunte 81

80

De rezistenti- expiratie; e lird margini- expiralie; Rezistenta Simto forfl putemiciin mine- inspira]ie. anxieldlii: e. Pentru reducerea - expiralie; me p5rase$le Teama Curajulpitrundein mine- inspirafie. unor compelilii: f . Pentrua.fhce.faldcu succe,t cu toateforfele- inspiralie; Concurez al corpului- expiralie; relaxat Dar am controlul calm- expiralie; Concurez Rece - inspiralie; Adunat- expiralie; - inspiralie. Combativ cu maximi efici de subiect a fi recepfionate Pentru cAteva si respecte verbale trebuie sugestive formulele 1988): Vasilescu, (Jencks, cit. Holdevici, 1977, o si fie acceptate de subiect; o si concordecu sistemul de valori al persoa respecnve; o ce presupune propus(ceea r si serveascd scopului fie ci individ, problemelor fiecirui a cunoa$tere vorba de un pacientcare doreqtes[ elimine n simptome, fie cl este vorba de un sportiv performantlsaude un individ careinten!ioneazi comportamentul); optimizeze in ciclurile de acti o sI seintesreze in mod adecvat (munci sauantrenament); t sdnu fie prealungi; a si fie pozitive; psihi (si aibi forfa de a impresiona a sd fie plastice subiectului); a si fie realiste; a s5 fie simple; a si fie convingltoare; in care a sl fie individualizate in funcliede situatia fiecirui subiect; aplicdqi de problematica si fie ritmice,urmirind- daci esteposibil- c resoiratorii.

pentru cxcrcilii de respira{ie ca arttosugestic stlrilor Psihicc: auloreglarea rle incdrcare energelicdatoryanismaltti

cl aerulse imaginAndu-gi iri.u'in ."giun.u dureroasi, probleme' creeazl care p6n[lazona lunguibmplui dc-a

la nivelulplexuluisolar'. N'.ut. o inmagazinali erergia se finchipuili apo-ica' odat6 cu inspiralia' organ fiecirui ajungindla nivelul in tot oiganismul, ri: in artire, in vene, in nervi, in mugchi,in toate organism' intregul invio16nd 9i vitalizdnd lesuturile, trciliu penlru calmarea durerii drept' cu spatele sauqezAnd ! lnir-opozilie relaxa&i in ritmic; vE imaginali ci, odatdcu aerul,pdtrunde cu odati ci va inchipui(i cnergie.in continuare, in zonadureroasl'pentru aer de curent un eetrimite respectivi' lnspirati' in regiunea circulaliasAngelui seamelioreazi' organismului u-vddin nou cl starea dispare' de durere ve inchipui{ic[ senza!ia old expiratie dureroasl' v[ imaginalicevitalizatiregiunea o expiralie cd eliminalidurerea' expiralie iqi poate subiec.tul autosugestiei. efectelor r sporirea

82
.t[

83

d) Exerci1iu pentru reglnrca circuloliei periferice persoanele cu circLt pentru indicat este Acestexercifiu cu celit sau qi picioare reci (m6ini perifericddeficitari de vasoconstriclie). daloratiunorfenomene cu coloanavertebralldrei Culcatpe spatesauqezdnd in diverse: vasodilatatia imagin6ndu-vi ritmic, respird se alecorpului. e) Exerciliu pentru dezvolt reu unor c itdli Jizice psihice O serie de calit6!i fizice sau psihice doritc pot atenliei asupralor, in-lin prin concentrarea perfeclionate Totodati,putemdimi respirator' Lxecutiriiunui exercifiu comutind atenliaasupraopusuluiacestora. defectele, intr-o pozitie comodi, cu col Culcat sau $ezAnd dejacalitatea vertebralidreaptl,vI imaginalic5posedali timp o resp qi cd aceasta sedezvoltd.Executaliin acelagi cet mai mult menlinind ritmicd(4-2 - 4-2; 8-4 8-4), creatlmenta16 posibilimaginea Nu trebuiesi vd propune{iinsl lucruri absurde. este mare,ea putdndcontribui puterea autosugestiei sau la psihosomatice afectiuni unei uindecat"u organismului, al sistem functionirii unui aparatsau ochilor sau culoarea nu veti puteaschimba autosugestie in inilfime a unui adult. vefi puteadeterminacreqterea pot fi influenfate qi autosugestie concentrare Prin ale organismul psihofiziologice funclionale, aspecte unele negolive emoliilor J) Exerci1iu pentru diminuarea Dac[ nu sunt supusgcontroluluivoluntar,emoli dez cum ar fi iritarea,teama,furia, depresia, negative, pe individ si determin6ndu-l gaiizeazacomportamentul, sepot Cu ajutorulrespiratiei, deciziigreqite. adesea emoliife negative,dezorganizatoare, cu coloanadreapti, intr-o pozil Culcat sau gezdnd, refaxati,se respirl ritmic (4-2 - 4'2 sau 8-4 - 8-4)' atentiaasupraplexului solar' ln t concentrandu-qi

(Jenkson,1977) e i atengiei

la plSmdni 'Jir"ni" "orpipti" pdnd 9ide respiratorii "aileExpirali unu,$l lentnumarend iona abdominali'
la nivelul .e.ifra t se aqaziodatl cu expresia asupra din nou. lent'concentrdndu-v5 i. Inspirali 2 expiralii plasalicifra lingi iimpul umraroarei

ru

tSaelnifili lentpenas' inspirati relaxat,

atentia concentrdndu-vd dinnou, ;il#.;. Respira!i pini cdnd exerciliul Repetali oi" iiiiiz ^6a"men. lo cifra10. exerciliul treptat$i progresiv' ftf.i i*U"i. proccdat
sddevin[ obositor. ria respiraliei pentru optimizarca activitd(ii de

eficientun uatiain caredorim sI memorimrapid9i teKtul' citim cu atenlie oriJi"" ta procedlmastfel:

iu"L*

ritmicl ,si derespiralie "at"ua"x"rci1ii

84

85

pi, deci, o functionare mai eficientda proceselor nerv, cofiicale, le putem utilizaqi pentru a readuce mai uqor la rri conqtiintei o informalie uitati,carerefuzd si apar6 atunr;i avemnevoie de ea.Ne relaxim,facem c6teva respiraIiir.il qi incercdnr cu calm si regisimin memorie informa{ia ui Subliniem incdo dati faptulci influenfa exerciliilor respi asupra funcfiei mnezicenu estedirecli, ea exerci de-oparteprin asigurarea unei mai buneconcentrdri a carene ajutesi fixdm mai bine materialulde invifat, iar prin asigurarea alti parte, uneimai bunefunctiondri a neryoase corticale.

Ca p it olu l 5 OZA iN TERAPIA COGNITIVCOMPORTAMDNTALA

ca autorilor de majoritatea esteconsideratl psihanalizi' de al6turi psihoterapie, speciallde etc. comportamentalA i pe client,terapia erautilizatidoar al XIX-leahipnoterapia In secolul tehnici acestei sfera in prezent r simptomelor, utilizeazl se mai Deqi mult. foarte extins s-a ca de pilddin pc simptom' centrate iugestiidirecte, o excepfie' reprezinti abordare ttrrii negilor,aceastd hipnoterapie vorbe*etot mai mult de hipnoanalizS, de orientare sau de hipnoteraPia de a faceun tendinfa avind autorilor majoritatea o reprszintA. ast5zi,hipnoterapia cum estepracticatd tcceptatede tratamentmedical 9i/saupsihologic, calificati. de cdtrespecialiqti trebuie in ra inlelegemai bine ceconsti hipnoterapia' hipnozei. fenomenul bine de un secol,hipnozaa fost definiti ca o stare Asocialiei 1990;Secfiunea tl de conqtiin![(James,

1985)' Clinicn' Hipnozi pentru lorAmericani de autori serie o estecontroversatl, sti definitie

focalizati prin hipnozddoar o starede atenJie . 1 9 8 6 ). in ceeace prive$tc fericire,existi un consens

86

87

modifi carepresupun deosebite unorfenomene Droducerea sub inn i;;;;;;;;;;; ;i funcJii psihiceqi psihomotorii'

n'o"l1li"n, ci hipnoza considerl (1993) ,rn,, qiRhue

hipnotr/ un ,"t d" pto""arii pe careo persoanidenumita

; ;il

i"lt""i, *""!i" atn u,.i tteindo serie saumotorie(Kihlst cognitiva perceptiva, ;;;;;;; t ot?rro.t, potfi hipnozei catehnicile deparere sunt clinice' situalii multe in foarte in modcreativ

ltup* utt"lp"t'ounl'ut":st",-dT:.T:::.:li":: in de modificari

deo corecti sdfie p-recedati trebuie ra hipnoterapiei ce urmeazasl fie .suPus u *ii""rutri -ac.est;1 la privire'

d;;;;

nevrotic' ii'ta".a "* p'thoiic' ".n1]:!::,:t1,1 vielii laistoria p""um9i i',''r"i"ttuut' il iltdi;;

;-.L1inem informalii.cu

hipnoterapiei Indicaliile9i contraindicaliile

poatefi aplicatdcu succesin foarte Hipnoterapia tulbr anxietiiii' depresiei' ao-Liii .u- ut n: iratamentul

de stres' produse iorJ"rtin", tulburirilor posttraumatice aiimentare, iu-iuuatiilt "onauitei al obezitilii sauin uneleafr greqite, *"t-J.pii"O"ti

uririIor p'-,'.1"^'-?,1:tl::: ;; ;;;;i iiil ti;. multipli, al tuIb in durerii' in controlul

in in oricesitualic ""t't3':?;:, hipnoza poate fi aplicatd

ceamai psihoterapeulicl 'J!"#'h nto"o.otehnica

.t.. O""a*ie" daclutilizlm lit"::{^ t'atamcntului?" ;iffi#il;;i"t","

careil determinlpe clients[ solicite suntmotivele

tn acestcaz?"

indicl intervenliade naturtrpsihologica' se -- " fi ExistI multe motive pentrucarehipnozap-oate Astfel' pentru psihoterapeutice' in caditrlunor demersuri

"r"ttt" intcrmedirrl prin oblinute ffi ;'ffi#ji;ate efectele

sutie;t;111i1 relalia ameliora poate r"Ui"lfi, hipnoza pacie cazul in il;;i"iui ei ;;;;;;#; "ont'ut'un'rerul' le hipnotic contextul dehipnoza, fala p"rltive mod in acelaqi "tii"Ji* ",t psihoterapiei' in eficienla iil;i"i;;t"i"t"" .
rupnt De asemenea' efectul,,placebo"' careacJioneazi
de referinli' acestlttt perceptive, rnoain"auneorisistemele averslv unui putdndfi utilizat pentrucrearea .comPortament L"rroun"l" caredbrescsi se lasede fumat' la contribuie '-'- i-u J"tontttat ti faptulcdhipnoza

88

89

[,xistl pacienficareconsiderlci hipnozale va reztr llrl ca ei sd intreprindI niciun efort' Asll'e'l problemele la sI contribuie nu vor facedecAt ncrealiste Lxpectalii psihoteraPiei. demersului privitoarc miraculoase carea avutgxpectafii Subiectul al'll o metoda hipnozl seva simli foarteprostatuncicind 9i va fi discreditat' Mai mult,terapeutul eficientia dat gre$. utilizim hi cdnd atunci Estede dorit sl fim atenfi9i

rchnici "*n'i,|;,iii*:::illlillii:",,,,,,
la inducliahipnoticl propriu-zisd' : de a nroceda sa cu paclentul' in disculia va trebuish amendeze.

;;;i;"1;

."6i."ii

t:.t" cdhipnoza "^p:::-:gli iirl proprta "."'ii"rd atins de imposibil stare o to. rin,

demass-media' hip"ozl'vehiculate

caei tulburali' no' fi serios ;;;;;;;;i"';*;i.u "a de temdndu-se subiecli ,'i a'"e' mulli ru;;';;;
difi ctr va intimpina serioasc putemice, afective) (descdrciri sd nu se utilizezehip de asemenea, Se recomandl, la subiecfi sau si se amAneutilizareaacesteia mai alescind (marginali) saucu tulburiri disociative, psihiatric' in urmatratamentului nu suntstabilizati s[ trebuie care de probleme tin6 seama Alte intrebdri: la urmitoarele reprezinti rdspunsuri magicl' Ca pe o terapie hipnoza? clientul vede ,,Cum dcscl' saucape o fereastr[ peo iale <regall>spreincongtient

controlul iqi.pierd hipnotizate ip6r"r"u lor. p"r.oanele hipnoterapeutul' cere le ce ceea al""uta o.U.st"aoar respectivl' nu uot tui puteaiegidin starea nu-gtva hipnotizat iriia"te lt""u"nt 9i cd subiectul hipnoz6' de starea s-apetrecutin ;it"i. ;i;;;";"

: le aspecte urmetoare Dtecizeze cu lucru somnuli esteacelaqi J".ru n" 't""i"ti",a o starerealizathintr-o mai mare al psiholap de acela L".rt."f subieclului ",' aDeutului;

hipnotizate' "" ".i^f^ voinleipersoane.i iu'rfaUit"u terapeutul gtiinlifice' iercetlrii i]seoLrezultatele

.iii

cdhipnoza sau .t"t apotfi hipnotizati

spre trecut?" hipnoza dea solicita clientului tendinla cumva ,.Nu

i *."':T i ii iq ecl ii*r" l, subi p"r'r,r li'-' -tlp3?llT Rhue (Lvnn' 5i

;:;ffii;i;;;;i;-"ompo'tam"ntul

trecutereprezintl o a elucidaanumiteevenimente prezente?" problemele cu de a evita confruntarea Chiar gi atunci cdnd terapeutulse decides[ util rezisten{i unii clienli vor fi ambivalenti, hipnoterapia, hipnotic6' de experien[a sbbeneficieze incapabili hipnoticnu va ll incun in caredemersul in condiliile clienlul sitt va afla totugicevadespre terapeutul de succes, si direcfioneze ajuta il vor informafii respectivele viitor. psihoterapeutic

f::^"1:,: reprezintd spontana -s"r'u"g' ' ii."iril' iiip^",lca T iar Ie85)' efectele

si Milano,| 989); "Weeks

1990); Weeks, ce deceea conqtienli sunt liiiitnui rtip"tr"i'subiec[ii eistimulii ;: ;;;ielf il jr'rl ioreipoireceplionachiar (Lynn' hipnotic conteitului ll[-."rr."lite in afara

;:]ffi ;;;'isiloi' sl

pot fi. prwenitesugerAndu-i-se i't"J"ii"" ale acesteia sa ce dore$te amintitot ceea c6i5i poate oaEientutui dehipnozl' [i"rnot"r" din timpulqedinfei

90

91

utili tehnicide inducliehipnotic5 Existdnumeroase sll Astfel, ise poateceresubiectului de cdtrespecialiqti. s[ fixezeun obiectstrilucitorslrl cu ochiiinchigi, relaxeze administreazisugestii punct fix, in timp ce terapeutul imaginimentale, asupra unei relaxare, si seconcentreze respiralici; unei zonea corpului,asupra unei idei, asupra unormigciri efectuarea i sepoatesugera asemenea, asupraunor scenarlllmaglnaro' sauconcentrarea automate de relaxareeste unor sugestii Administrarea induc{ie hipnotici,deqiexistil tehnicilor de tuturor aproape unele tehnici in cadrul cerora se sugereaziactivismul qi I{ilgard,1976; I (Banyai Gibbson, musculari incordarea Councilgi Kenny,1992). 1976; Kirsch,Mobayed, Prezentimin cele ce urmeazi, o tehnicdde (adaptatd pe relaxare dupi Rhue;Lynn; hipnotici bazatii 1993,pp. l2-t4). is-a explicat cd subiectului Autorii presupun de acordsI fie hipnotizatqi ci qed hipnozei, ci s-adeclarat de acestgen. prima saexperienld respectivireprezintii ,,Aqezati-viconfortabil pe fotoliu, inchidefi ochii cdodatl relaxali-v[. lnspiraliqi expiralilinistit$i observa]i fiecareexpiralie vi relaxati tot mai mult, din ce in ce I si vi relaxaliin timp cevi vorbesc. mult.Veli continua vd relaxafitot qi expiraliqi, odali c^u fiecareexpirafie, in hipnoziqi vi veli intra mult,tot maimult...In curdnd VA va fi aceasta. intreba,probabil,ce fel de experienlS vi veli a hipnozei, de gradulde profunzime c[, indiferent dardepi unelesugestii, Euo si vi administrez autocontrolul. nu. daci dorili si le urmati sau de dumneavoastrd suntetili Dacdnu suntelide acordcu vreo sugestie, o si vi v vi convine, s-o ignorali,iar dacdvreo sugestie foarte uqor sd trlili experientarespectivd.Alegerea apa4ine...V[ sim]ifi in deplini siguran{ipe misurl ce relaxa{itot mai mult, inaintede a intra in hipnozd. vi relaxafitot mai m in timp ceeu continuuisi vorbesc,

mult, dar,indiferentc6t de profundrelaxatsunteti'veli pe careo sd oonmea6i veli putearlspundela sugestiile fizic, putelisAvi schimbati I simfitivreundisconfort si vd determines[ ieqili din hipnoz5' ftrrdca aceasta rlmtiti nevoiasAvorbili o ve{i puteafacede asemenea' qedinla. vefi simti iot mai mult, qi mai mult.'. Curdnd in vdrful degetelorde la mdini qi de Ia lnfepnturi sim{i1i pl6cuti'CAnd foarte plScuti, o senzalie ,.. este mai cdt Relaxali in hipnoz5. lpdturi veli Sticd intrali d: o-sta:: i de corpul.Vi simlili tot mai muh cuprinf N imic nu v[ tulburi pace interioard... gte, destindere. calmi"' tot mai mai lot relaxali, mai , va simtititot tElaxafi... tccatiiot mai mult in hipnoza$i veli fi capabilsi trditi erienlepe care dorifi si le tr[i]i..' doar acele atentia si le trdifi.Acum concentrali-vi pecaied-ori1i degetului apoiasupra drept' de la piciorul rctuluimare mareal.piciorului degetul Lasa[i ia piciorul sting. al piciorului mare degetul tot maimult... $i relaxeze piciorului tot mai mult. Relaxafidegetele telaxeaza apoi labele cuprinde Relaxarea ale piciorului stAng. mult"' mai tot relaxeazi se ... iabelerricioarelor genunchii' apoigambele, Relaxa{i i calmqi relaxat... maimult" ' qimaimult'" tot se relaxeazd ,. Picioarele '. Bazinulserelaxeazd bazinul,apoizonaabdominald. mult, tot mai mult... zona abdominalIestetot mal ,. gi mai relaxatd.. ' se sl vI cuprinddzonatoracelui'Toracele ti ielaxarea lini;te de o senzalie $i tot maimult.'. . . serelaxeazA in destins"' linigtit, simtiti Vi mult' mai tot ouprinde " riguran1i... Trupul 9i minteasunt tot mai relaxate' mai tot qi sunt umerii qi umerii. Spatele aium spatele

92

93

relaxati,tot mai relaxali...Llsa!i relaxarea si cupli brafele...Bratelesunttot mai relaxate... tot mai relaxtrk', gicoboarS Relaxarea cuprinde bralele p6ndla v6rful degetckrr, Concentrali-ve atentiaasuprasenzafiilor din brafe,pa degete. Simlili ci degetele sunt mult mai greledec6t grele? saumai mult ugoare decdt Concentrali-v[ atenfia asupra bra{uluidrept,asupra pa drepte, asupra qi mdna degetelor m6inii drepte. . . BraJul sunttot mai relaxate... tot mai relaxate... comolet relaxalc Acum vi concentraJi asupra bralului stdng,asuprami stdngi,asupra degetelor. .. Bralul gi manastangi sunttot relaxate... gi mai mult,tot Mi intrebdaci vd putetirelaxa mult.. . alunecand intr-o starede relaxaretot mai adancii. mai profundi, atdt de profundi cdt doriti sI fie starca relaxare...Cobordtiin stareade relaxareatat de mult dorifi... atingeti profunzime acea a relaxlrii pe carevreli sil atingeli. Relaxati gi cefei...gdtulqi acummusculatura gAtului serelaxeazitot mai mult, tot mai mult... Relaxafimaxilarelc relaxalimusculatura fefei,frunlii... relaxa[iochii.,. ochii relaxeazl tot mai mult... tot mai mult... Pleoapele devin mai grele...tot mai grele...greleca de plumb... ochii completrelaxati. .. Sunte{itot mai relaxat,mai liniqtit, calm...tot mai relaxat... tot mai relaxat... Vi imaginali cI afla1iintr-un loc plScut,liniqtit... cum ar fi o plajd lini$titd. Este o zi senind devard... sta{i intinspe plajl qi qi albicarealunec[lin pe cer.Simlifibrizam6rii noriipufoqi pldcut mirosul al apeis6rate. .. Putelisdvi imaginafi insd altceva... Poate fi un loc undea{i mai fostsauun loc unde dori si vi aflaJi. Important estesd vi simtiti lini$tit,calm, siguran{6, mulfumit.VI imagina}i ci vi aflaJi in locul pe I-ali ales,vdz6ndcu ochii mintii acelelucruripe care distinge dacl afi fi cu adeviratacolo...triind acele auzindacelesunete, mirosindacelearomepe carele-ati dacda1ifi cu adeverat acolo... Suntetiperfectlini$tit$i adevirat acolo...Sunteli perfect gi,in timp liniqtitqi relaxat

numdr 9i,cu fiecare lali,cu voi numirade la unula zece capabil fitotmai .. veii lripnozd in rJ0ncitotmai mult lacelestiri pe caredorili sd le triiJi. Unu' relaxali-vl doi,tot mairelaxat, mult.. , $imaimult.. . tot maiadanc, cinci, $asc, profundS, trei, patnr.'. relaxare dcstins, profundd" relaxare adanci, tot mai ' olaxareaddnci, pe st6ri acele trii puteti incat relaxat ItAt de profund trhi sd le trdi{i..' opt, noui, zece...profundrelaxat' " persoan5 cu propria in armonie . destins, felaxat..

Tehnicafixirii Privirii
tehnicide tA una dintrecele mai rdspdndite fi int6lnite putdnd de specialitate hipnotici,in literatura tehnici. acestei ale variante in cele ce utmeaz , inducliahipnoticl din de Shor elaborati Harvard, de hionotizabititate fi utilizate darpoate in grup, $i individual' .seaplice in hipnoterapeutul introduce pe le modific6ri care subiectul. dc modul in carereacfioneazA in sau pe genunchi lti acumcomodcu mdinilerelaxate pe dreapti un cartonaf care Veli line in mSna bineaga. privireaasupra Concentrati-vd lucios. rt un obiect lucios' obiectului asupra toatl atenJia si carevi vor ajuta vd relaxati 1[ vddauuneleinstruc{iuni profundi. de relaxare treplatin starea Uitali-vaacum-atenl comod. qi mai cdt stali ,i-vi Fixaticu privirea vi comunic. ce qi urmnrili ceea obiect lucios. de a intraintr-o bine s[ qtili dinaintecd posibilitatea lc relaxareprofundi depinde atit de dorin{a dumdumneavoastrd cAtqi de capacitatea clea colabora,

94

95

dat 9i obiectului asupra de a vd concentra mele. cI r rr'11 Presupun numaidacdvre1i. PutelisavArelaxali obiectrrltti asupra cI veli facetot ce puteticoncentrendu-vI tot cceil se intample si Lisali mele. cuvintele ascultind atcrrli fi foarte ve]i Dacd intAmple. simtiti c[ trebuiesi se pr gdndili' s[ ce vi cer gi gdndi la ceea mele vd vefi spusele trii relativ usoro starede relaxareprofund5. Nu fi1i incordali.Menlineliprivireaa1i Relaxati-vi! lucios.Priviti acestobiectcdt putcli obiectului asupra insistent. seabatde la el, nu vI neciri Dac[ ochii dumneavoastrd obiect.Dtlpt'l datdla acest si revenilide fiecare Continuali cA obiectulluciosdevinemai neclar timp, vefi constata Acestlucru poate ce se miqci sauiqi schimb[culoarea. normal. bine.Oricc Dacdvi se face somn,estede asemenea qi continuali sI privifi obiec sdseintAmple ldsafi intample, vot totufi, candochii dumneavoastrd Va veni un moment, li mai grei nu veli incdt atat de simli ii veli atdtde obosili, probabil gi-i inchide veii si privili cu ochii deschigi stare nu vb opuneti' aceasta, seva intdmpla si vreli.CAnd cil veli constata sI vorbcsc, in timo ce eu voi continua din cein cemaipl6cuti.Bineinleles, o toropealS cuprinde misurl la spusele rispundin aceeaqi c[ nu to]i oamenii inaintede a seinchideochiialt sevor inchide Ochiiunora Dac[ a sosit momentulin care trebttiesE inchidefi inchideti-i. la inchi privitoare insi s[ dau strgestii Voi continua sI vl n-or pe le adresez care vi sugestii Aceste ochilor. desch au ochii celorlalti,careinci mai Ele se adreseazd nu vd vor celorlalli pe carele adresez sugcstii Aceste si vl relaxalimai mult. ele vd vor permite Dimpotrivd, si vi relaxali c[ puteli sd vl destindeJi, Veti constata pe scattnrtl comod vefi sta timp, dar,in acelagi intregime

al muqchi fiecare complct.Retaxali iii""l"-t"i",<"ir mdinilor' ai braJelor' ai i[ ff.in*1i mulchiiiicioarelor,

pieptului' cefei,muqchii muqchii [lor. Relaxali Relaxati-vl corpulmoale' L5sati ftotdafi ni"iun muqchi. de tot mai mult,o senzalie imn ." ue relaxafi

sdvd modilicalipozilia'si vi instalati tll nosihilitatea intr-un fel' Acrtm sdvI deranieze hrn caaceasta c'omod

complet' destindeli-vI Relaxali-v1, iiiJi ii'."1 mult. greutate

o senza[ie 9iin picioare iiltt.gri;"i. simliliin bralc plScuti 9io destindere Simlilio moleqcali ii pia-"urr. picioarele greli' tot mai grele' ,,ii.-ii.riti bialele din cein ce mai devine grlle' a. i" l"'t"i
pleoapele rnai ereu,ca [lumbul. Simlili indeosebi toropeali -orp,l toropealS' i.ii EUutit".incepelisl sim{i[i ,tiaestefoartelent[ qi egali, lentl 9i egald' qi toropeala qi relaxarea, toropeala ioi tr-rol qi "uiO"nt ,.'pi"o.p"r" devintoi mai grele'tot mai obosile sunt iicina privirii fixe ochii v-auobosil'Pleoapele {ineochii des'^higi' I*i".' iit'.utana nu vcli mai prrtea

obiectul' privili casA totmaimari l['lt.tri i.i"fi "r"rlrtri 9'.7

de la sine,de la sine. devingrele,foartegrele'Srlnteli Jumneavoastri plicula o cildrrrd9i o gretrtate l|tri" ,"fr-"fi. Sim!i1i foarle qi relaxali' Obosili pui.Sunt.fioLn.ili5i toropili' decdt atenfie i;;"lt"tj numaivoceamla' Nu acordali sd chiar Ave{idificu.ltili ie. O.ftii inceps[ vI usture'

96

Pleoapele suntgrele,greleca plumbul.Ele devintot r grele, qi mai grele, mai grele. pardeplumb,suntmai grele Pleoapele caplumbul. Cli clipili din ochi,inchideliochii. Ochii dumneavoastre s-auinchisacumsi dacdnu. ci vor inchide indatdde la sine. Nu aresens s5vd incordali denarte. Chiardacfi ochii nu s-au inchisoe denlin.v-ati suficientasupraobiectului9i prin aceasta ati ajuns sri qi putefi, moleqiJi toropili.Acum deci,inchideochii. Inchidefi completochii,inchidetiochii. Acum sunte(i relaxafi, dartrebuiesdaddncili din cein mai mult aceaste relaxare. Acum ochii suntinchiqi. V[ si toropili pi relaxa{i. AscultaJi cu atenfiece vd voi spunc gAndurile continuare. Orientafi-vd asupra ceea ce vi spun. Sunteti tot mai relaxati, mai destingi, tot mai relaxali. In curind vefi fi cuprinqide o relaxarefoarteaddnci, veli continua semi auziti.Nu vi veli revenipAn[cdndnu o vi spuneu. Voi incepese numer.La fiecarenumir, starcn relaxare seva ad6ncitot mai mult. Veti trdi o starede re profundi,plicuti, odihnitoare. O relaxare in careveEi fi sbrealizafi diferitelucruripe carele voi comunica eu.U pe punctul sunteti de a vi ldsacupringi de o toropeali Doi - sunteficuprinqide o toropeal5 plIcut6,de o re profundl.Trei-patru - sunteli tot mai relaxa!i, - v5 cufirndali intr-o relaxare addnci.Nimic nu vi Urmdrilidoarvoceameaqi numaiacelelucruriasupra vi atragatentia. Doresc sdfifi atenfinumaila vocea meaqi ceea vi c comunic: opt - vI relaxati tot mai addnc,tot mai profund; paisprezece-cincisprezece - degisunte{icuprinsde mi auzitifoarteclar. O si md auzifitot timpul, indiferent cdt de profundi qaisprezece-paptesprezece-optsprozece relaxarea; - re qi linigtitoare. adAncd

trii diferitesitualii pe care vi le voi indicae u ; tzcce-douizcci - relaxarefoarte adincd' N-o sd va pdntr cdndn-o s6vi spunsi revenili."

transei AdAncirea
simte nevoia sd unele situatii, hipnoterapeutul seintAmpli in cazul pacientului siu. Aceasta transa hipnoza la sugestii, insuficient ientulreac{ioneazb incearci se sau cand anestezia pentru a obtine ca in cazul psihiceinconqtiente, unor aspecte izei. qi celede induclie hipnoticl a transei deaddncire dinlreeleconstand deosebire singura asemdnitoare, in carese aplicl. latd un model de instructajde I transei. tot maiprofundqi maiprofund, aqdori sdvi relaxa{i tot mai intr-o stare de relaxaretot mai proftrndS, stiri pe putea trii acele profundi incAt veli alit de la la douizeci sd le trliti. Acum voi numlra de ;i vl veti imaginacum coboralitreapt[ cu treapti spre dc relaxaretot mai ad6nci, tot mai profundI, tot mai tot mai mult : douizeci,douizeci 9i unu, v[ relaxali coboralio treapti $i inci o treaptdspreo starede tot nrai profundi, 1ot mai adinci, doulzeci qi doi' Si trei, douizeci qi patru, mai coborifi o treapt5$i treapte,spre o stare de relaxareadinc6, pldcutS' douizeci gi cinci, douizeci qi qase'douizeci qi douiizeciqi opt' relaxalitot mai mult, tot mai addnc, gi nou5,treizeci,pe m6suri cemai coboratio treapti profund[, o treapteatingeli stareade relaxareadanca, pe dorili care stiiri acele putea se trAili in carevefi

98

Procesarea psihoterapeutici se lrece la Odati transaindusl qi adAncitd, psihoterapeuticd. implici: Aceasta I ) Administrarca de sugestii directe Printresusestiile directese numdrl acelea de intilirc eului(,,2idupi zi devii tot mai puternic, tot mai echilibrat, pe sine,cu tot mai multeincredere in fortele mai stdpdn (,,teanrl pe inldturarea etc.),sugestii centrate simptomului pe stradi dispare a merge singurd completqi pentrn qi sugestii post-hipnotice al ciror efectseva vedea atunci qi estein stare subiectul a iegitdin hipnozd de veghe(,,a1 cdndvei intrain cabinetul stomatologului, te vei simficalnt relaxat"). Special iqtii in psihoterapie cognitiv-comportamentali qi faptulci afirmaJiile pozitive eviden{iat menite sdinlocui pot negative dislunclionale fi transfomrate in 96ndurile hipnoticeqi post-hipnotice, fapt ce le sporegte eficienll scurteaz;duratapsihoterapiei. 2) Tehnica imaginaliei dirijatein stare de hipnozd Subiectul aflatin trans[hipnoticliqi poateimagina cl (ca confruntecu o situafieanxiogenl in cazul agorafobiei, pildi), cn sepregite$te pentruinterviul de ocupare a unui sau cl inregistreazlo performanlS deosebitl,ca in antrenamentului mentalrealizat de unii sportivide Tehnica desensibilizirii sistematice, aplicatide obicci stare de relaxare, este$i mai eficientd atunci cdndsubiectul afli in transi hinnotici.

lnceoesI num[r de la zecela unu li cu fiecarenumlr voi rl tot mai mult la stareaobignuitd'Atunci c^6nd sd Incep complet. la unu,ili vei reveni numdrdtoarea picioarel.e grele, mai sunt bralele opt, : zecc,noul revii, revii revii toi mai mult,gapte,Sase, Brele, ie vei simti mult mai binedecdtla inceput' cnersie. ochii ;i revinocomplet"' Rcvino!Deschide casubiectul estenecesar de hipnozd, itul gedintei ale negative hipnozei at cum se simte.Efectele dec6ts-ar crede,dar pot si mai pulin frecvente dureridecapsausenza!ii i. subformaunorameJeli, 'Degi efectesunt c[ aceste dovadi nicio nu existd in atentia se afle sd dc iipnozd, ele trebuie cea mai frecventutilizate pentruinl5turarea unor subiectului in hipnotizarea 9iadministrarea respective' simptomelor a de disparilie incepltori se tem foarte mult ci nu vor trezeascisubiectuldin stareade transA'Aceastd esteimpertS$itiin ziua de azi de citre terapeutii sau literaturade senzalie i, deqi mass-media modificatl de conqtiinlh ideeacd starea vehicuieze

obiqnuiti' rltiinci, patru, trei, revii,revii la starea la unu,te veisimlivioi cu numdrbtoarea voiajunge

Terminareatransei
In cazulin caresubiectul nu se afli intr-ostare hipnol preaprofundl, i se poatespunedirect: ,,revino,treze$te-1c", Cel mai adesea insi se utilizeazdtehnica n terapeutul adopt6nd, de aceastd dat5,un ton cevamai fenl:

de snaibndificultd}i ca unii subiec{i tdmpletotu$i cind,relatia mai ales intalnit[, i rituatiefoarte -rar dificultiti
aceste iste bune.in cazulin careapar, sesimtebinein hipnozl ne indici faptulci subiectul

100

101

astlelincdtpacie anxietelii pentrureducerea ale terapiei, de desensibilizare. in demersul sI seangajeze 3. Capacitateade o .facefald simptomelor iniliult panicii un atacde panici reprczi Teamaci s-arputeadeclan$a poate ceamai marepiedici in caleaapliclrii desensibili in nlan -in real. un repertoritt iqi insuqeqte cazulin caresubiectul precoce de panicl,cl simptomele a-9iregla abilitili pentru realizezeexerciliile specifice cipita increderes6,
exDunenl. 4. Di.sponibititatea de a se retrage din siluslie atunci este necesar DacI subiectul se striduieqte prea mult si se ex

pe carele abordeaziprearepede 9i ttu situa(iiloranxiogene, cresteexcesiv'el riscl piresesteatunci cdnd anxietatea simptomele. accentueze 5. Ahilitatea de a face fald recddetilor programelo Existi persoanecare abandoneazd deoareco psihoterapie dupi unul sau mai multe eqecuri, reprezintdun fenomennormll cI eqecurile conptientizeazi de psihoterapie. fac partedin cadrul procesului de a lucra in moclregulal 6. TenacitateaSi dorinla sistematicide 3-5 ori pe siptdmdni const Exersarea al succesului. cel mai bun predictor lird indoiald, (1995)subliniazifaptulcl nu existi Astfel,Bourne care si nu poati fi invinsl, daci pacientuleste suficienl perseverent. Factorii care frAneazi succesul psihoterapi0i mai menIionate condi{iilor in alarade neindeplinirea qi mai esteingreuiat de urnrit procesulpsihoterapeutic aspecte:

, Depre,sia asociate cu caresuferl de tulburlri depresive saufobie socialdsuntmai pufinmotivates[ practice lizareain plan real. Acesteaau qi tendin{ade a terapeutice. din timpul practicii iza succesele principale sunt: ale depresiei gi lipsaenergiei vitale; litatea gi sentimentele de inutilitateqi autoreproqurile tutodevalorizare: pierdereainteresului9i plicerii pentru activitdtile curente: a atenliei; dificultltile de concentrare apetitului; scdderea tulburirilede somn; ideilecu continutsuicidar. ci are trei saumai multe dintre subiectulconsiderd mai sus, este bine sd consulteun le mentionate majorl, iar dacdnu e vorbade o depresie in psihiatrie, cognitiv[. tehnici de psihoterapie iza predominant Si medicamentele de alcool sau dozelemari de tranchilizante si cu procesulexpunerii.Pentruca psihoterapia grad un anumit sI trliasci necesar ca subiectul este fobici, in vederea in timp ce seconfrunticu situafia la de a reac}iona modalit5{i adaptative i unor noi mari de tranchilizante pacienfiicareiau doze De aceea, psihoterapieiau adesearecideri imediat dupl tratamentului.

pentru facilitarea rea formulelor sugestive expunerlt

de ateniiei subiectului I urmirit estedistragerea unui cu conlinut anxiogengi crearea rea interioard rnticipativ pozitiv, prin intermediulciruia sd fie fobic6. situalia

138

139

cu conlinutlini$titor; autosugestiile a cu o persoaniin care subieclrrl o conversatie incredere; atenliei(ctl unor tehnicide distragerea utilizarea de pildi numlrareatuturorautoturismelor culoalc etc.); caretrec pe gosea de ostilitatein raporl o exprimarea unor sentimente anxietatea; anxietitii lZri ca o observarea simptomelor incerces6 lupteimpotriva lor. 9. Repetareaunor sugestii de autoimbdrbdtnra cu situuliilefobice confruntarea in limbaj interior i Acestesugestiitrebuierepetate de a distrage rolul ele av0nd qi in timpul expunerii, ale anxietS{ii somatice de la simptomele ;i subiectului preveniaparilia vorbirii interioarecu conlinut negativ, de panic[. amplific[ reactia lO. Praclicareo cu regularilate a exerciliilor de estemult mai eficienti dec6t Aceasti abordare au grab5,in salturi qi sub presiune.Majoritatea pe gedinle de expunere a trei realizarea recomandi ll- Acceptatea si autocontrolulrecdderilor seintAmpli uneorica Dupl cumam mai subliniat, si nu poatl tolera la fel de bine ca alti dati expuncrc[ normalitl insdacestlucrue considerat anumiti situa{ie, carenu reprezinti un demersli procesului terapeutic, recideri si nu demohi Esteimportantca asemenea fiind instruitsi le noteze acesta subiectul, 9i si invelc experienla. pentru a-qiimbogS!i 12.Acceptarea unor trdiri afective mai puternice se confrunticu o seriedc Atunci cind pacientul pc fobicepe carele-aevitatmult timp se declanqeazi, crtrtt reprimate, qi o seriede stdriemo{ionale anxietate,
a

llu disperarea, Aparilia acestora reprezintiiun fenomen pacientultrebuie ln cadrul demersului terapeutic. sd-giexprime liber stirile emotionale respective, fiind de citre terapeutcd acest lucru constituieun pozitiv,chiar dachstarea prin caretrecenu esteprea lspect importantal demersului terapeutic il reprezintii subiectului sAaccepte, sdexprime qi sd-qi comunice stlri afective. Demersulterapeuticse considerl Itunci candsubiectul nu semai temede faDtul ce va Itoc de panicd in vreuna dintresitualiile careinainte Desigur, nu se iau in considerare situatiile carear puteainsplim6ntape oricine. terapeuticdureazdintre gaseluni gi doi ani qi incheiatdoaratuncic6ndpersoana sepoate cu orice situatieneanxiogenidin punctulde vedere lllor obifnuili $i atuncicdndajungela concluzia cd suntlipsitede pericolgi posibilde linut sub do panicd

cBrecontribuie la succesul psihotrapiei

(Boume,1995,p.16l, dup6Barlow,1988) cu partenerul de viald lura in carepartenerul de via15 estede acordsi aiute In demersul siu terapeutic, rezultatele suntadJsea bune.?n cazul in care subiectul sesizeazd, faptul ctr itru se opune in mod congtientsau incon$tient lerapiei, se indicdterapia de cuplu. clea tolera un anumit disconfort In vedere caracterul stresant al terapiei de expunere, c-a subiectulsd semotivezeacorddndu-gi diverse ln unele cazuri se pot recomanda doze mici de cum ar fi, de pildi, Xanax,in fazele incipiente

136

t37

pacientul trebuie s6invelesi tlirl In timpulexpunerii, fobicecareii producct'rt aspectele specifice ale situafiei poatcli De pildi, in cazulfobieisociale mareanxietate. prezente in sali saude statutttl de numirul de persoane senti detalii carevor conducela creqterea al acestora, demclsttl de autocontrolal subiectului,accelerdnd desensibilizare. (1995,p. l5f de urm[toarele instrucfiuni Bourne procesului de desensibilizare: optimizarea riscului l. Asumarea Expunerea la o situatiefobic6,pe carepacientula cr spremoderat. unuirisc redus multtimp, implici asumarea i risc poatefi diminuatdacSdemersulterapeutic redusd. obiective limitate, de amploare 2. Reducerearezistentelor poate expuneriila situatiianxiogene Necesitatea dacl Acestatrebuiesd observe rezisten{ele subiectului. invocdndtot felul dc tendinlade a amdnaexpunerea, gdnduricareexprimerezistenlele sunli Celemai frecvente voi fi niciodatiin starssdfacasta"sau..totulestefiri pacientul In loc sdselaseprinsin capcana rezisten{elor, ghidat astfel incdt si realizezefaptul cd demersul reprezinti o bundocazie de a seelibera de dificultiilile in limbaj interioq a trebuieinvdlat sd-qiadreseze, continutsugestiv, din caresi rezultecAtde mult sevor gi relafiilesalecu ceilal{idupi disparilia fi existen{a 3. Accep Ioreo disconfor tulu i Esteevident faotul cd o confruntaredirectii cu si anxiogene ii va producesubiectuluiun disconfortsufic putemicpentrua-l facesi sesimt5mai riu la inceputul Terapeutul trebuies5-iexplicefaptulcd,,mairiu" nu iqi un semncd psihoterapia un regres, ci, dimpotrivS, efectul 9i cEin viitor el seva simli mai bine. 4. Evitoreaexpuneriiexce,sive $edinfelede expuneresunt net diferite de expu subiectul in via[areal5, spontane la careestesupus

pacientul detine procesului de desensibilizare retrage lntensitAtiiqi duratei expunerii,putandu-se nu devine intolerabild.Retragerea Slnd anxietatea a laqiti{ii,ci modulcel maieficientdea o expresie pentruci expunerea exageratipoatesensibiliza prelungind tratamentului. durata subiectul, planuri pentru evenlualele surprize unor n, spreexemplu,ci un pacientcu fobiede a de desensibilizare, exerciliile iqi practicd 9i intre etaje.Pentrua minimalizac6t mai seopre$te uneisituatiineplicute,ar fi mai indicatiutilizatea de alarml. dotatcu telefonsausonerie alitudini calme unei Si relaxante desensibilizarea si nu abordeze caoacientul obiectivulnefiind ca pe o cursdcontracronometru, rezolvdproblemafobiei sale.O cAtde repede vedea sub il determinlpe subiectsA acfioneze atitudine Dacesetrece cceace produce un stressuplimentar. completi a celei inainte de stdp6nirea superioard motiv, pacientul Din acest riscul rec[derii. existd cd fiecaremic progres cu calm, considerdnd lucreze

unsucces.
pentru succesele d unor recompense au desensibilizirii subieclii carepracticitehnica progrese pentru n-au lZcut ci a se autoblama dc suntde p[rere comportamentaliqti rapid.Terapeufii de mici autoacordirii irea pacienlilor in sensul realizalein cadrul demersului pentru progresele rcptezintd o intdrire pozitivi pentru acestea, terapiel. motivationalcontinuarea unor ,strotegii de controcarare a atacurilor sunt: principalele strategii cum am mai subliniat, tlspiratiaabdominald;
lJ)

134

doreqtesi le atingi pentru a se consideraliber de fohit Acesteobiectivetrebuieexprimatefoarte precis.Aslli'|, de dorit ca subiectuls5-9ifixeze ca obiectiv ,,sI meilrltil patruori pe siptdmAni la pia[[" 9i nu,,si sesimtdbinc cAndseafli Ia cumpirdturi". In cazulin carepacientuldoreqte s[ se elibereze dr", restriclie, esteindicatca un obiectivmajor si fie fragmcntd {elurimai mici, pentrucaresefixeazi limitede timp. Se procedeazd apoi Ia construirea ierarhieide sit anxiogene, careva cuprinde intre8 gi 20 de paqide dili progresiv crescltoare. Pentrudesensibilizarea in plan rcal nevoiede un numdr mai mare de treptedecAtin c desensibilizdrii imasinative. In cazulin care una din treoteleierarhieise do difici15, serecomandi casubiectul si revinl la treapta qi si seconfrunte pdndcdndapare cu aceasta qi saturalia de a trecela pasulurmitor. De obicei,tehnicaexpuneriiesteiniliati dupi doui sdptim6nide practici in plan imaginativ. Prezentdm,in cele ce urmeaze,o ierarhie de pentru un subiectcu fobia de a utiliza anxiogene (Bourne, | 995,p. 152). | . Privifi un lift careurcd5i coboarS. 2. Rimine{i intr-un lift care stii pe loc, insotit fiind persoanide incredere. 3. RdmAneli singur,timp de cdtevaminute,intr-un lil't std pe loc. 4. Urcali pi cobor6{i cu liftul un etaj,impreuni cu de incredere. 5. Urcali qi coboriJisingurcu liftul un etaj,in timp persoana de incredere vd a$teaptii la ieqirea din lift. 6. Urcafi qi cobondi2-3 etaje,impreuni cu persoana vE ajuti. 7. Urcali qi cobor6{isingur cu liftul 2-3 etaje,in timp persoana vd a$teapte la ieqirea din ascensor.

numirul de etajepe carele parcurgeli, la inceput aleasi, apoi singur. cu persoana gi coborAfi singurcu liftul mai multeetaje. concretd de aplicarea metodei esteurmdtoarea: qi r[mineji acolopAnd in situalia anxioasd cdnd ietatea ajungela limita tolerabilitifii. ,lofifi din situa{ieatuncicAndanxietatea cregte atdtde incAtriscafisdpierdelicontrolul,9i reveni[iatunci vd simtifimai bine. Acordafi-visuficient timp de pentrua obline scidereaanxietbtii. Puteli nigteexerciliide respirafie abdominalisau facecd{ivaapagipejos. intrafi in situa{ieqi rdmdneti in ea p6nd cind lietatea cregte din nou. DacevI puteli menlinemai It decAt it prima nrima oard, oard.estecu atdt atAtmai bine, bine-dacl nu, nuin situa{ieatat cat puteli. vd descuraja{i dacdperformanfa actuald a fostchiar slabi decdtprima. i de mai multe ori secventa: expunere for{elor - repetarea - refacerea expunerii, putdndaveao duratdintre 30 de de expunere lnutegi doubore. pacienlilor,este insuficienti o majoritatea pe zi. de expunere $edinfe relinut ci terapia de expunerenu reprezinti un liniar, ci unul sinuos,cu succese, revenirila inifiall qi chiaraccentuiri ale anxietltii,ceea nu trebuiesi vi descuraieze. ul psihoterapiei deexpunerc depinde in maremisurl persoane unei suportive, doritoare s[ ajute fa gi in acelagi problema str-qi rezolve timp dispusisd progresivicu situa{iile de confruntare c[ in demersul Aceasti persoanltrebuiesi insuflesubiectului lncurajare, si-i distragi atenfiade la situatiacareil pozitiv succesele, i evalueze liri insi a-l presa,a-l aJ obligasdrlmdni in situafie mai multtimp dec6t

r32

IJ J

Dac[ nu resim{iti deloc anxietatesau daci acctrrtn nesemnificativi,trecefi la vizualizarea sceneiurmitoar.c. 4. Daci simlili o anxietate uSoarispre moderatd, rijl in acea situafie timpde30 de secunde pdni la un minut, si vi relaxaJi in timp ce vizualizali scena. Acestlucrusc rcaliza prin intermediulunor expiralii liniqtitoareinsolilo autosugestii detipul: ,,expirteam6, agitalie, incordare.. sau prin repetarea mentald a unorformulesugestive: ,,mi siml gi in largulmeu".Vizualizati-vi apoi stipanind situalirl manierbcalmi qi controlat5. 5. Dupdun minutde expunere, vi retrageli in planmcl din situa{ia qi vd imaginafi anxiogenb o sceni liniqtikraro care v-o reprezentali timp de un minutsaumaimult,panil sc instaleaz5 relaxarea. Repetatiapoi expunerea la : anxiogend timp de 30 de secunde pAnbla un minut.A de citevaori celedou[ scene, vizualizdndu-le pe fiecarc de un minut,pdni cdndsitua{ia fobicdinceteazd si mai nrr anxietate. Treceliapoi la scena urmitoare din cadruli 6. Daci vizualizarea unei scenevd provoac[ o anx puternici, menfineli-ope ecranulmental nu mai mult do qi revenili la scenalinigtitoarep6ni cdndvd secunde complet. Expunefi-vi gradatla scene tot mai anxiogene, perioadescurte de expunerecu vizualizareaunor scl relaxante. In cazul in care o anumiti situaliecontinull provoacgo anxietateputernici, se impune introducerea scene de dificultate intermediarl. 7. Continualiantrenamentul mentalincluzindfiecare anxiogend din cadrul ierarhieielaborate. in general,e de minimumdouerepet[ri mentale pentrureducerea anx provocate de o anumitAsituatie. Nu trecetila scena pini ce nu vi simlili pe deplinrelaxa{i. Practicali antrenamentul de desensibilizare timn dc I 20 minutepe zi gi nu incepeti exerciliul cu o noui etapi,ci ceaanterioard pe careo stdp6nili integral.

in plan real 2. Desensibilizarea

izareain plan real reprezintd ceamai eficienti psihoterapie a fobiilor.Deqidesensibilizarea in plan ea estesuficientl in unelesituatii,cel mai adesea reall doaro etapi pregititoarepentruconfruntarea

llc anxiogene.
de specialilatese mai utilizeazi termeni ca de expunere. ,,in vivo" saupsihoterapie studiilorau evidentiat faptulcd expunerea la comportamentul fobic estemai care declanfeaz5 dccit terapiile bazatepe insight (iluminare,gdsirea psihiatric;pentru rclufiei problemeisautratamentul mai mult teamadecdtconfruntarea directd 'nu reduce
rnxiogeni, mai ales atunci c6nd aceastase realizeazi, ici. In plus, in cazul utilizlrii metodei expunerii,

oblinute suntdeduratd.
ibilizareain plan real se utilizeazdin terapia qi a celorsimple. a fobiilor sociale practicarea prealabilt cazurileinsi estenecesarh Atunci c6ndsubiectul se izirii in plan imaginativ. drumului in cadrul demersului desensibiliznrii 'ncntal, se poateproduceconfruntarea cu situatiile qi procedandu-se in realitate, de aceasE dat[ in 9i Setrecela o noui etape numaidupdce subiectul foartebine situafiaanterioard. stipaneascA tehnica expunerii reprezinta unproces dificil cficienti, pentrusubiect. tip de psihoterapie s[ fie pusin practicd, ca acest s6-qi asume risculde a seconfrunta cu situatii trebuie poate evitat mulli ani la rind; in acelaqi timp, el le-a inilial produs de sdtolereze disconfortul r[ fie capabil gi si practice metoda cu multatenacitate. propriu-zis[, pacientul de a trece la psihoterapia precizeze pe care foarteclar obiectivele sd-Si

130

l3l

pacientulrrirh dezvblarea In ambele cazuriseurmdregte oamenikrt' resimliteaml in situafiicarepentrumajoritatea qi reasocierea senzafiei de relaxare cu sittrll suntanxiogene gi re de la premisacd anxietatea respective. Seporneqte obiectivultr doud stiri total incompatibile, reprezintd fiind menlinerea stlrii de relaxarein situaliacare i Drovoca o anumitl reactiefobici. in plan imaginativ a fostpusl Tehnica desensibilizirii punct in urml cu peste30 de ani, de cltre psihologul Wolpe,qi este orientare comportamentalist5, Joseph sistematicd". denumirea de astlzi sub ..desensibilizare imagineze scena ccrr i serecomandd sd-qi Pdcientului qi si o plaseze la o de anxietate intgnsgeneratoare se teme.spreexemplu, Astfel, daci subiectul a ierarhiei. iqi poatei la cumpirituri in locuri aglomerate, meargd pentru pldti produsele a cdstdla o coadi foartelunge Ulterior,subiectuluii seceresd identificealtecdtevasccn0 in caresi le ierarhizeze intre celedoubsitua{iiextreme, pe careo declangeazi. de gradulanxietelii Prezentim,spre exemplificare,ierarhia situali dominat de teama de a anxiogene in cazulunui subiect p. I40): 1995, in public(Bourne, pe caresubiectul nu-l va | . Pregtrtirea unuidiscurs in oublic. in unui discurspe care il va prezenta Pregdtirea unui prieten. 3 . Pregltirea unui discurscare va fi {inut in fafa a pnetenl. 4. Prezentarea unui discursscurtin fala a 3-4 colegi subiectul ii cunoagte bine. care 5 . Prez.entarea unui discursmai lung in aceleaqi unui discursscurtin fataa | 0-l 5 6. Prezentarea de la locul de muncl. cunoscute mai ampli in aceleaqi condilii. 7. O prezentare stril 8. Prezentare orald scurti in fala a 34 persoane

striine. orali scurti in fafaa l0-15 persoane Prczentare condilii. orali mai lungi in aceleaqi , Plozentare acesteimetodeo reprezinti elaborarea succesului i cu treptesuficient de mici pentrua permiteun rclativ uqorde la o etapi la alta. sunt suficienfi8-12 paqiin cadrulierarhiei, cazurisepoatemergepdni la 20. Mai pufin de 8 unui rezultat' pentruoblinerea insuficienJi considerali situatiiin caresubiectuluii separedificil sbtreacl ctape la alta a ierarhiei;in acestcaz, se recomandi spre menitl sdfacelrecerea intermediare uneiscene

preamulteanxietate. produce dela chiar relaxat si sesimtd nureu$e$te subiectul I

qi mai putin unei scene se impuneelaborarea

in plan imaginativreprezinti un desensibilizarea Intr-opriml in doud etapeprincipale. serealizeazi igi va insugitehnicilede relaxareqi abia in a propriu-zisl,in cadrul seva trecela desensibilizarea pendula lnei aniihite viZ0-aliZaiea intre va
->:: sl relaxare.p

pe imaginea Menfineli in deplinisiguranfi. v! simtiti unminut. timpdeaproximativ mental

rualizatiprima scenl din cadrul ierarhiei.Menlinefi p6ni la un minut, incercdnds6 timp de 30 secunde

primele l0-15 minute,utilizAnd sau Schultz al lui autogen antrenamentului din cadrul potrive$te. tehnici de relaxarecarevi se izafi-vdintr-o ambian!5linigtitii: intins in iarb6' s[ fie unul Loculalestrebuie pe mu un fotoliucomod.

'ie

caqicumv-aliafla detalii, cuochiimintiicatmaimulte

respectiva. in situalia ca fiind cuprinsl de propria persoand v6 reprezentali calmqi linigtit. actiondnd eci, dimpotrivi,imagina(i-vd

128

129

,,ptiv utilizapentrua ne simli bine,in finalul exerciliului li in sus" la un evenimentsituat deasupra totdeauna orizontaleqi revenindapoi in zonacentrall. ne-aldcutsi ne simtimrdu,nu trebuic Cdndcineva si incercim mentalsi privim in sus,pentrua ne dispozi!ia. nepl6cut[,nu avem Dac6qefulnepuneintr-o situaJie esteo persoanidemndde si ne imaginim c5 aceasta pe careo situim sus,lucru carene face sd ne simlim binc, evenimentcl(ll Exerciliul consti de fapt in inversarea situate Evenimentele acestora. emotiilorasociate qi ci mai luminoasc, nu suntdoarmai sus, linieiorizontale sub Iinia in timp ce aceleaamplasate strblucitoare, De pildi, dac6ne-amdespir{itdec neaparmaiintunecate. gi ni se parecd tot il mai iubim, este bine si recurgcm exercitiulmentalde a-l privi de susin jos; astfel,dragostctt existenfain va trece qi ne vom putea deslEqura indenendent. Daci dorim sdne impiclm cu cineva,trebuiesi ca fiind respectivS si privim persoana in moddeliberat, nutri liniei orizontale.Astfel, vom sus, deasupra mai bunein privintaei. Daci detestimsi facemun lucru, ne va fi qi mai greu Pentruca activitatotl ducemla bun sfrrqit treabarespectiv6. ci prob ne imagindm indicat si ni separi agreabill, este resoectiviestesituati undevasus.

Capitolul 7

IIBTLIZAREASISTEMATICA-UEIODA TERAPIE COMPORTAMENTALA

lN rumprnNTur, FoBIILoR

etodadesensibilizirii in plan imaginativ

moi simpldnretodide a controlao fobie consti in evitarea irea cu situatiacare o produce'deoarece fobic' tip de reactia nu face decdts[ menlind a evitat-otimp cu o situafiepe caresubiectul fluntarea de aceea.se prima vedere' zile nareimnosibili la fiind acesta paqi mici. in obiectivului t fragmentaria plan imaginativ' in planrealcdt qi in moigradat, atAt de poartl.denum.irea respectiv rsul p"sihoterapeutit legdturiicondilionate lizarcgi implich destructurarea stimul particularqi un sau o situatie intre de subiect anxietate.Pentru a realiza acestdemers,subiectul fobici, careii provoaclreac{ia cu situatia seconfrunte destlns. sau m6car in starede relaxare aflat subiectul, in planimaginativ, rl desensibilizirii cu confrunti cd se iqi inchipuie muscular6, dc relaxare devind }oti.a, Rina calm gi liniqtit.Dac[ incepe,.sd ci tt.tui" sd se reiragi in plan mentaldin situalia liniqtitoare' pe sineintr-o ambianJi r[ gi sdseimagineze presupune (,,in vivo") real plan in bilizarci teamI qi de generatoare situalia l directl cu in momentulaccentudrii efectivl. fizici din aceasta,

t26

127

ttll Comut6!) Dupi ce a re foarterapidi. (l se dd comanda: se rcptll ochii.Exercifiul i seceresddeschidb comutarea, 5-6 ori. Tehnicase aplici in cazul unor ticuri (onicol deprinderiproaste(fumat, consumabuziv de alcool) srlt de fapt obiesive.De exemplu,in cazuluneisolii obsedate o scrisoarc so{ului, hainei in buzunarul descoperise, imaginc sd scapede respectiva amanti gi carenu reu$ea (i extraconjugale, rela{iei pusese cap[t solul ce timp dupd

c[ reprezenl5rile dacdsunteliatenli,veli observa ol. -iid*u orizontal' d"u.uptuplanului r special --^^:^l " mod in nuuapto"e

ffff;il;il"uu

emotional[ ci incircltura i'"-st""iiia,.n9"1ru

!ultateaexerctltutut'

"ut" delainceput io'ni-u iatuiuua.it1i!i prostNualegeli poate

ag-reabili o";"! i".i"' ri pe.iea iJJiJ'?:$iu int:".lo1l!l

siFY: aproap-e Y:fl IrJ"ii"i""t qisincer, Y]1ili? orizontald' linia sub respectiva ii:U; il;;a p,'1",1t1 i i' "ei rteq li'"ieii i""i depa 1f,?j.os ^"!i:1 de

o linieorizontals. catrageli Ji'uru"ifi-va urmbrilicum HJaui; ii " *tti dezagreabile la alta'Acest una dela iu"."."n"utua seschimbi

Pozifiacentrali
celordoudant cu atentieasupra Dacene concentrem qi unapozitivA altanegativi,putemobservl emotiiopuse: pozitivi vine de undl amintirea oamenilor, la majoritatea liniei orizontalc. situatdeasupra punctdin spa{iul dintr-un pozilie dintr-o par s6 vini negative amintirile schimb, lucru este undevasub linia orizontall.Acest situatd Nu e de mi pentrutoateemoliile pozitive9i negative. ne tr negative evenimentele cI cd spunemadesea agadar, jos aproapc qi in jos. Depresivii tin capul plecat privesc negatlv. qi stiri cu caracter timpul cdndtrdiescevenimente sus. in spontan in mod uitl se fericite Persoanele Exerciliul pe careil propuneautorulesteurmdtorul: ,,Aqezati-vicomod, inchidefi ochii 9i gAndiJi-vih careputeti spunelird rezervc persoanlagreabil[,despre iubiti. Cnutatisi observaticu atenliein ce loc sau s1 respectivi. gAndurilelegatede persoana viz,ualizali

centralS' pozilia sl vd regdsili tl;;'ti" una opuse: aminliri doui alte iu fi a""f.ii exerciliu v-alisimlitr6u' ri.tit'Uin" qi altac6nd qi invers' la ceaneplScutd. placutd i O"'ir orizontali iinia ei "t"ititi*t peste in sus, ;;;iliil;;i.;i1i
'jos, -:-.:-^^ ^^-irir,; pozitivs' cuamintirea exerci{iul HffiJti;ffi dispuqi''-^^.. prost in continua.re .iii"i"i faceti demaisus' 'i:"'l;,'o"iiililcu "ei.r-1i exerciliile sub linia orizontall',

modihcaliJ negru' este mental Ji#uj aurnn"uuoastre ce-ntral6 pozitia plasali-vi in mental ir Uotafr.iar. prin inergetici' "f ;i;;;fi il"i" d''"fu".'" fi

t24

t25

-1.Tbhnico diapozitivului Exercilii le pregdtitoare a) Seceresubiectului si recreeze imaginea uneiarl (ln cazul in care acestaproceseazi negative. predorl vizual.)El estcintrebat apoi: - Cumvedeliimaginea respeclivd? Este mare? [ cok E ap-ropiati? Incercafi s-opercepefi mai bineqi urmdrilidacd nu sentimentele negative care o insolesc autendin{a si di Colorati imaginea, ap-oiestompafi-o, plasati-oin n obiectivului atentiei etc.Incercali toate variantele demotlill a imaginiiin planvizualgi observafi caredin ele areun mai mareasupra respectivei amintiri.careschimbiri sentimente extremde neplicute gi caremai pulin b) Daci subiectul areo amintiredezagreabili in plan auditiv,i se ceresd identifice voceainterioaril 1l incerce sd-imodificecaracteristicile: s-ofacl sdsune mail sau,dimpotriv5, mai incet,mai repede saumai rar gi chiur opreascd in mod voluntar. Tbhnica propriu-zisd o diapozitivului I se ceresubiectului sd-qiimagineze ci are un apartl proiectie pentru diapozitive saupentru film. Aparatul rcspcr esteprev[zut cu un dispozitivcarepoateindepirta sau imaginile.Primul dispozitivreprezintio imaginealeasil subiect, caree privitddin exterior(subiectul nu faceDartc film. fiind disociat de imaginea respectivd). lrnaginea jenanti pentrusubicct, reproduce o situafie careacesta ar dori s-o schimbe. lmaginea estein alb-negnt nu e preaclar6.Nu trebuielucratdecdtcu un sinqur (nu cu tot stilul negativ negativ de vialdal subiectul-ui.1. Se cereapoi subiectului s5 manevreze obiectivul incAtimaginea si seindepdrteze tot mai mult qi sddevinll mai neclard, ca in ceali.Apoi, el trebuie sd readucd ima

impiedicand de ceati semenline, lfn)0pe,darecranul clar6, mare, o nou[ imagine l)in ceafisedesprinde in doregte si ea reprezinte modul care distinct6, $i fl producerea umple schimbirii. Nouaimagine dup6 iar subiectul totalpe ceaveche, lcrnn $i o inlocuiege (este este in ea). Fotografia cu noua imagine se vedepe astfelincdtsubiectul do o alt[ persoani. parte din ea. Dupe ce a realizatacest lucru, i se cere s[ deschidl ochii pentrua incheia Exerciliul se va repetacu rapiditatede 5 ori, ochii, de fiecaredatd cdnd imaginea deschizAnd

|.s fixat.
va in careexerciliulgi-aatinsscopul,subiectul inilial6,pentru ci negativA si evoceimaginea peste ea. in mod automat se va suprapune

inlocuirii diapozitivelor Tehnica

(Richard Bandler) un aparat de proiectie i seceres6-qiimagineze prevezut cu un spafiupentrua plasadouddiapozitive gicel6laltin a privi diapozitivul stAnga). Pentru partea s#inge a aparatului siimpingem stesuficient trebuie si fie sigur Terapeutul lentileiproiectorului. a in(eles cum funclioneazi un astfel de aparat, 0i-l puteaimagina. aleasE diapozitiv reprezinti o imaginealb-negru, care o priveqtedin afar6.A doua imagineeste sepoate decitre o alti persoani,astfelincatsubiectul sine ca licdnd parte din ea. Aceastae coloratdqi de clari. Prima imagine ilustreazi comportamentul ce subiectul o identificl,i sdceres-oschimbe lmediat dezirabil. nou6,carereflectdnoul comportament de la o imaginela altatrebuielicuti printr-ocomutare

122

123

indoiali aclionind asupraacelei submodalitifipe cruu o i descoperit-o inainte.(De pildd, transformali intr-una staticd.) Danoramici 7. Modificareaconlinutului: utilizdndalte submo(hl inlocuili conrinutulconvingeriinedoritecu con{inulul convrngfl. 8. Indoiala devine convingere:in condiliile mcnl noului continut, transformali indoiala in convin (t, modific6nd in sens inverssubmodificdrile de la nunchrl

in faza urmitoare, se plaseazi comportamentul pe celilalt ecran,care se mentinein apropierea qi serepetl de dureazide la l0 la 20 de secunde ori pe zi, la fiecaredou5-treiore. celor doud oglinzl cu ochii inchigi,aflat in starede relaxare, igi pe un scaungi arein spategi in fa{5 ce estea$ezat Privindoglindadin spate, el iqi vedepropria comportamentul nedorit.Ise ceresd-gi manilest6nd cd respectiva imagine devinetot mai ptears6, mai mai lipsiti de culoare, mai mici qi seindepdrteazi t. Apoi, persoana trebuies6-qi imagineze ci priveqte din faJa,unde apareimagineadoriti (aqacum ar tot mai ). lmagineadevinetot mai strilucitoare, sdseidentifice cu maimare.Secereaooisubiectului subiectul zdmbeqte in timpul exercifiului, aceasta c[ s-aoblinutrezultattrl sconlat. a utilizat aceastA tehnicein psihoterapia unui qi elementul qi seauzea pe auditiv(sevedea qi foarte fhri dificultate sigurde sine). Pacientului sd practice exerciJiul de 5 ori pe zi, timp de 20 de sesesolicite subiectului sddeschidlochii lmportant ce a pdqitin oglindadin fa{a lui, pentrua incheia Altfel, existl risculca subiectul si revini in plan qi s[ penduleze la oglinda din spate la neslirgit intre mentale.

C. Testarea
9. Existd mai multe modalitdli de teslare. Puteti, dc nouaconvin intreba: .,Cumgdndifigi vi reprezentali PuneJi intrebiri in legdturi cu diferitele submodal pentrua confirmu folosili comportamentulnonverbal subiectului. infirmaspusele 10.Cdnd noua convingereesteintdritd, vechea va cdndta carscterislicile indoielii. Un bun programN.L.P.are la bazd95"/o informatii qi 5o/ointervenlie pentru modificarea comDonament. Cum nrocedim.in mod concret.atunci cAnddori Specialiqtii in schimbdm un comportament nedorit? programdrii neurolingvistice ne propunurmitoarele l. Metoda ecronului lui Spiegel Pentru caaceastimetodl sI dearezultate, subiectul qi ce si schimbe sI gtiecu exactitate ce anume doreqte va punein loculcomportamentului nedorit. Se cere apoi subiectului,aflat in starede relaxarc, i m asin e zedoui ecrane.P e unul din t re e le v a comportamentul nedorit ecranul 5i apoiva vizualiza pAnI c6ndajungein coltul cel mai careseretrage

lui Richard Bandler gi fost utilizati cu succesgi de

120

121

convingerii in dimensir imaginea T .- Readuceti astfelir inifiatdqi incercalisl-i eliminafiincadrarea, qi ei. fondul decorul mai mult din vizualizali devine irt P. - Cdnd procedezastfel, reprezentarea mai mic[ qi mai putin impresionantd. automat T. - Facefi-omai estompate! P.-Asta n-o schimbipreamult. T. - Faceli-omai intunecatd! ea incepesi fluctucze,ca qi i P.- In cazulacesta legatide problema de caremb indoiesc. T. - Schimbali acumpoziliaimaginii-convingere! qi automat P.- Cdnd ii modificpoziliaseschimbd di mai micl, mai estompati, ea devine elemenle: qi incepes6 fluctueze. incadrarea cea mai T. - Deci, pozifia estesubmodalitatea unei convin in acestcaz, duc6nd la transformarea si indoial6. Trebuieinsdcain locul convingeriidistruse o alti convinsere. Incercalis-o g6ndiliin termenipozitivi, lird negalic, pe ca un elementfinit, ci ca pe un procescarevi va spreun scop.Acum imaginali-vi cum v-ati comporta(in diferit) av6nddeja noua convingere;gdndi{i-vdin ce o problemi pentrudumneavoastrd, devenischimbarea pentrucolegiide muncd. cei apropiati. Acum incerca{isAtransformali imagineacu convi pe mai sus.Readuce{i nedoritii dupi modelulmentionat careaparela inceputsubforma mentalnouaconvingere, mici, estompate, aflateintr-un col{. imagini fluctuante, in centrulpropriuluicdmp vizual qi, pe imaginea devinemai cum imaginea realizatiacestlucru, observati mai vie,cu mai multedetaliiqi cu un maistrdlucitoare, binedelimitat.

dc progrnmare mentali pentru modificarea convingerilor qi pregitirea informa{iilor A. Colectarea

ra: gdndili-vi la o convingerelegatl de pentru cd va la care ati dori s[ renun{a1i, Cum neplicute' consecinfe ln vreun fel sau are dumneavoastrd in experien[a aceastlconvingere in privin]a gdnditi-vl la o problemd iala: acurn sau nul nu sunte(i aveao bazdrealS dubii. Poate aceasti indoiali in experienfa reprezentaii interioari? pentru enlierea:efectualio analizdde tip contrast prin convingerea care senzoriale su6modalitalile lndoialS. de pe list6,cate reo: testalifiecaresubmodalitate pe aceeacare are rolul pentrua o descoperi in indoiald. convingerii In schimbarea dorili s6aveli in convingere noui ce convingere: nta este convingere noua c[ Asigurafi-vl vechi? ii qi procespe un qi gdndili ca o ci pozitivi ln termeni voi fi capabil (De pildd: ci ,,cred obieclivioncret. ci voi ideali" qi nu: ,,cred gi s6-mimenlingreutatea in leglturr cu modul subiectului ,l{J;,u r' pdrerea moduluisocial asupra nouaconvingere va repercuta convingere noua Modificati lindnd locdernuncietc.). in toti acetti factori. Subiectulnu e obligat si spund aceasta. B. Proccsrrlde modificare a convingerii se lransfornrd in indoiald: menlinind in convingerea conlinutulimaginii,transformafi

118

il9

Ar fi complet eronat sd ne gAndimci pentru a ne fericifila un moment persolrrll dat,este nevoie cao anumitd secomporte inlr-un anumefel. (,,Trebuie sdfaci agacunr eu, altfel eu o sAme simt nefericitqi o sd-{istric fi {ic dispozilie.") Cdnd partenerulnostru nu este de fa{6 qi nu-poatcsll comporte aqacunr dorinrnoi, ne simleamrlu. li reprrry! ai fost aici si mi sustiimoral,aqa ci acumeu o si tc lno ,,nu te simfi r[u; vreausefii aici tot timpul;nu te maiducela refuzl-i pe prietenii carete inviti la restaurant, stai cu Daci md iube$ti,vei facece vreaueu, pentruc6 in caz eu o si me simt r[u, fiindci te iubesc!" Dacd vi se pare c[, la un moment dat partc dumneavoasFe nu vd rezervl suficienttimn. vI deliberat starea de spirit $i, daci vi amplificafimental psihicdnegativl qi asocia]isentimentele negative cu fi partenerului, o st ajungetisi vi simlili prostchiargi candacesta esteDrezent. Dac5-iintrebdmpe oamenice-qidoresc, de celemai ori aspiratiile lor vor viza aspecte legate de ceeace nu nu momentul respectiv. Ei tind sd ignoreceea ce merge bincll observe numailalurilenegative. Majoritatea cuplurilormaritalenu se mai simt la I'cl fericite cala inceput, din cauza acestui fel de a gAndi. ar lua o intorsdturi mult mai favorabilddacI, de fiecarc cdndnerevinein mintefigurapartenerului nostru, ne-am de qansa de a-l fi cunoscut.

clarmodul rezultd dintreterapout dlalogul Sipacient nedorit[. poate convingerea schimba puternice in leglturi cu Alcgeli-vi o convingere Nu estenevoiesh-mispuneliin cc consli. lFrsoane. cireia in privin[a problema domeniu' din acelagi o ictafi planul in prin diferi ce anume bll. Acum spuneti-mi ferml de problemaaflate sub lor convingerea subforma unei imagini lmi reprezintconvingerea asupra Problema qi detalii. multe cu clare i mari, mai mici, mai imagine intr-o dubiiseconcretizeazh o prezinti ca se care fluctueazl. Convingerea incadrati, cu pulin loc pentrufundal' Imaginea are mult loc pentrufundal rre problemeineclare incadrati. nu este urmdtorconsti in alcituireaunei listecu aceste cares[ ne permitl celeimai puternice ;l identificarea in indoialS. ingerea conv paremai pulin real5,dar nu seschimbi felul acesta dintreimaginea-convingere 9i imagineaDiferentele urmltoarele: mentald) indoiala (Re prezentare mentaId) r mici qi lipsitdde o estompat5 strdlucire a confuzl a fluctuante a mai susqi la dreapta
a

sl vle

Autoprogramareapsihici gi modificarea gindurilor nedorite

Bandlersusfinec[ putem si modificlm cu ugu pe carele avemin legdturicu convingerile negative persoani practicAnd saucu o anumiti situatie, un exercilirr programar neurolingvistice.

fafa ochilor pe mental

fundal.

neincadrati mult fundal.

rt6

117

in g6ndirc;i suple{e dar oricum3lajutesAcapete abstract, dacdcinc pildl, De in argumentare' mai muiti experienla acesta solar' sistemului de la scara micul necaz priveqte in intensitate. scade in poporcl' dupl c6livaani'givi se spune Adesea Toli rAzi de proprianenorocire'. .6 urm6,iti nu u.ni hazlii' devenit au timpul carecu anriniirineplecute o astfelde amintiredezagrcal: in"e."u1isAcomparati s-a transfoimatintr-una hazlie cu o alta pe care o s in ce ca neplicuti qi incerca{isd vedeli. realmente faceli in aqa diferen{a.Dup[ ie a{i stabilit deosebirea, crr identifice se sd incl nepldcuti amintireiemasd acca

control5mimaginafia9i si gflndim pozitiv

imaginalia folosesc oameniloriqi aratici maioritatea ii lac si care qi evenimente lucruri ,iiliaori"*r" o aventura are solul cind pdnl ije ce saaltepgm cu qi il vedem dinainte t Mui bin" n"'-oimigindm

latr un ii'.ittinar-t" bineinlompaniaaltcuiva' viala qi face ne a geloqi a deveni il;; ;i;;"i pentru pl6ngqi' prosdispusdjncepelise t, il ce v-a;t 'lrniiitTfu "a cicdlili. ti ceea indepertali,^slJ se-i ip.t"ti, solului' vasimtitibinein compania rispund-e: f" p.i"itit" timiditiitiiiale, un td-n6r penlru nouS' o persoani intdlnesc ri"Uuie'ta canJ fost T6nirula n-os6mi placi ii'ti'ga"J"." 'iiiilir"it pe "a persoana ci invers6, situatia 9i anume 1ui'.,. de.prezenta iiiar"i * n plicut impresionatl ^ infurie' dezordine geseqte 9i-se. r" t"ht'"g"rie, ilii.i' 'irit".""ti" altceva sdfaci nuincerci '"-"J.u.tli ";^.t..'..b"." se miri' pacie^ntul obicei, De futio.r" ce-t ar fi si facdexact ol"titut" corectlde a acfiona demodificare Tehnica respectiv' ;;;iui ;;ffi tH"::l#: reinloarcerea eite. tl!-de De pild6'o "ornportument tabaza' de acestuia ;Tj-.;;;;"*;;a
in celedin urmS' Ja intimpla cu ad'evlrat th construili imagini pozitive' in care ;Jii

siu ;; ;iaG Je";"ficientul 'idi'lL'-.it::':"-'31:; e tentatlsr deaun cand iu mom"ntut ;i5;;;A;;

comportamentu llititi" ti ii .""tienleaze e maibine "^'*-tT,:: te-a ilffi;i"";#*ri;i care iervitprost'
analizindefectele' si invers, "'V"t"J" '' tehnicil utilein insugirea Ai*cierii eslefoarre cdnd afard din ne observim a durerii: dac6 reducere

Aceasaamplirrci cedoreeti ilra;; ;;Ji t'imi ceea amaDrr

ctotivi. N-ar fi mai simplus6-ispuipe un ton vrei sI faci astapentrumine?" .,-nu

cu bunivoinll"' lizi tu prima urile lnit in cupl int6 frecvent ;J.'".;;il;;nial ii ."'"' il"iri u"ie la dezbinare: :l'ltlYlll"::j: acordi nu-iti tiiu' darel lO-"tA *"" a" fa partenerul $m! te ca inleles Apoi ii dai de a.Te simli prost.

tt4

115

ca pc n agreabile experienlele igi reamintesc negativ: sens in I intunecate' estompate, dep[rtate,celoase, reprezentdri negativesunt retriite sub forma unor i ce experientele mecanisntttl este persistente. Acesta str5lucitoare, colorate, provoca stare depresivh. o mai eficient de a ei i;i adesea De pild5,cdnddoi soti se despart, nefericireaignorAndtoate clipele plicute trlite impreLtnil cl ce a fost r6u.Intrebcl cu lux de am5nunte reamintindu-qi cil pacient rdspuns a reu$e$te si fie atat de deprimat,un mirat, ii Terapeutul, imagineazlcL i s-a stricatmagina. de atdt de serios chiar un motiv nu este ce acesta imprej ci el iqi imagineazitoate ii rdspunde Pacientul situaliilot majoritatea ignorAnd s-adefectat, in caremaqina perfect. mers aceasta a care cd majoritateapersoa Autorul face constatarea fericilo experiente au avut tot atatea inclinatespredepresie perceput ca all ei nu le-au cd cu deosebirea altele, oricare In lo0 negative. o aten{ieexageratiexperien{elor acorddnd poarteochelaricu lentile roz, ei iqi pun ochelaricu cenu$ii. i Bandler deprimat, afirmi cdeste C6ndun pacient s5 afle cum face el acest lucru, pas cu pas. Odatd pe subiect cumseprocedeze el il instruieste mccanismul, inversi. a oblineo stare pe un care, interioard" au un fel de..voce Unii oameni trist qi deprimat,Ie prezintl o listl lungl a eqecurilor proccdtl sepoate proprii.In asemenea cazuri, nenorocirilor felul urmitor: r CeremintAi subiectului s[ facI in aqafel inc6t voce interioardsd fie mai puternic5,pentrua inlltura apoimodificdmtonul,de la unultrist la unul autohipnozi; chiar dacl vocea interioari continui se prezintelisto in cele din urme se poatemodificaqi nenorociri. mesaiului.

unorimaginivizuale devindeprimalidatoritd oameni sau datoriti unor trecut aspectenegativedin viitoare. nenorociri aleunorposibile qi afectiveprovocate stlrile chiar modificim I ugorsi la un eveniment Gendili-v5 trecute. Itc experiente din tricut gi incercali s[-l vizualizali pinl cind vi in timp apoi mental, adeviratneferici{i.Reproducefi muzicl o negativi, imaginea uati s[ vi reprezentati seva tragedia oamenilor, ritmatii.Pentrumajoritatea in comedie. Derulalifilmul celor o alti amintirenepldcuti. pentrua constata daci vd mai deranjeazisattnu' in modcorect' filmul invers. mental Lri si derulati inversl a tot atit de deprimatgi dupl derularea

lnterior? qiveliface negative amintiri cumaimulte Iti-vdastfel

ne slituiegteBandler' de tranchilizante",

situaliaseschinrblfoartemult' Mai dumneavoastrd, at"itde sigur ci ati avut drePtate? disculieqi din punctulde o anumitd strexamina{i !l unui observatorneutru, privindu-vb atit pe de de discufie yoastre in$ivacat qi pe celilalt partener egara. o plobleml din de a examina eiistl posibilitatea poate fi priviti de sus,,,dintavan"'sau t din spaliu: al punctul de vedere poateadopta dejos. SuUiectul mal ceva este lucru Acest mic saual unui v6rstnic.

tt2

113

de a reaclir propriulsistem s5-qi cunoasci individtrebuie stimuliiexteriori. dacAin de context; sunt legate Uneori,exceptiile stril plScuti e corelati cu un apusde soare,cre$terea iace sd-qi piardi farmecul 9i stareaafectivl iqi rc Pe de alt[ parte,dacd ne reamintimun mo intensitatea. cdndne-afost fricl de intunericpentrucI nu puteamvedcn se intamplA,qi mirim voluntar strdlucireaimaginii' scade. ci anxietatea constata lndiferentinsd care e relatia dintre tr[irea afectivll in exploratigi utilizaticonqtient, eatrebuie imagine, subiectului. a siste acum o altl submodalitate Si examindnr vizual: dimensittt plicutdgi mirili voluntar o Alegelio amintire din co mare, apoi tot mai mare, mai Facefi-o tot imaginii. afcc triirile modifici qi se cum ce mai mici, observafi mare. inlersi mai o imagine in mod obignuit, dreptrdspuns. in timp ce unamicaoratlle reduce' seniimentele $i aici ex CAndo imaginc mai alesin situaliileextreme. exceptii, sau ridi de mare, ea poate pdreanerealistd exagerat afectivpoatesuferio modificarede ordin calir Rdspunsul dimensiunilor Reducerea de li plicerela ris, de exemplu. dimir consecinld drept va avea imagini dezagreabile limitl o peste o anumitl ei Mlrirea trdirilorafective. starul de asemenea, faceridicold,ceeace ne imbunAtele$tr:, ambele tehnici. spirit.incercafi De indatSce veti descopericum funcfioneazl siJ controlali. psihic, veliinvSla sistem dumneavoastrd in culori sumbre, vede viitorul spune cI vi dacdcineva imaginrr. slrSlucirea ce si intensifi psihic,invd{ali mai bine autocontrolul Pentrua stdpdni qi A minte, ca cu un televizor. vi ,jucali" pu[incu propria s[ modificativoluntar: plicutdgi incercali o imagine culorilor, de la c Culoarea:schimbatiintensitatea alb-negru. pini la o imagine strilucitoare

sdvedelicu ochii minlii imaginea l)l,tlun1a:incercali loplrtatl sau'dimpotrivl.loarteapropiati' --,^ ,!^ o Ttlt?n"i^nn, inceriali si modil-rcali 1"pt"3:n11t:.:: la una

bidimensionall' lj'""1 pl"ia, fotografica, trldimensional[. 'iiiratn: la rapida mentala la o reprezentare trecelide untimppeecranul rimdne care ii*"git" p"i'.ittcntl

,li#il3*t'

la tip fotosrafie delao reprezentarc

ji l$i'o*,, qimicaorafi, cu viteza dupivointa'

i;i;;;;;;; fi

sedeilisoarl filmul mental' de pild6' intensitatea creqteli, lr,rrit" iirtr" "ut"ri: celor de int"niituteu scaaeii

sauinvers' ilbastrugi verde incat astlel rransparentl' imaginea Iaceli iiiiipii,t".

ei' ce e in sPatele it nuielivedea

i:;egta1'lll1?::?i:t*' un nsi me frii,i), iii i;,i i" tti apoiscurti;i lati'

inuta 9i ingustl, locuri(in fal6' ''Ja"uina in diverse ,it *'' il^""i i-agin-ea

ll0

lll

trt psihic-uhri de ce modificarea agadar. Esteqreude inteles'

fericit5i lli.lL", l': face.mai il;;r?";. in ,"ntrl de.a-l hinc foarte noi ne pricepem
Mulli dintre 5;;;;lza-;. (soli' par]nt': t!l]l'^.ltl', jurul nostru din pe cei fiacem

ffiffi;;

sdmodir"nea incerca[i mental' pe ecranul rcsDectivA

Altnr doarfiind noi "inqine"' .uluft"inif ta ." tiirtl neferic(i, devcninl s[ in5ine",in'loc sd incercdm il;;'ffi ;i valoroase? adevarat cu Dersonalitale " rl0 cu adeviraluimitoarr" "'' fii^t" umana areo capacitate irtr putem lucruestcci noi ne Urnda aceslui i"rai".'pft neFili:L-:::i:'1 "" lucruri'.Parlea de serie o ,"piiii .ii.i.",

^ slrslucitoarc'" nou itililH;"'iii;'i"' '1"r"'"ri 'ii^ upra1l''ill"::l:::1"": ttcas ;iliiii;; ; prod ;{",: -" H$'il;i s;;' :X*:;,i:' puter vor trii sentimente mal ,,p --^^ e^*^i

ii"",ll:; jl":':;1;:'"Tl; iiili'',a,ii. :'::::t:l po.n?.t intunccall-o Apoi re. .^,-xr,,^ir^qro,.

observali-cu-m^:: qisa. imaginii L11'11:

;;"";;;;;;G;

a*" dlryll-,:11t"^"i*:fl,1 fobii,'este piroii" ."rritunei cdlrebuio

cu promplitudine' dat6. lr" r.lti",ri" a" fiecare
un Sarpe' ori de c6teori vedent ne soeriem - -. 'Ceea estemodalltatea.de gtim insl sd ce secuvine corecti 9i efic inlr-o manierd de invalare. u - oroa"*iui prin.apl Randler' lui ''-;;;-;t opinia iealiza"dupe ohservit poafe Se principiului' condiliondrii' a "a"*"ie t'19"*n"'1i.1;1liflil a9 oorientare J""rui de str a apro[undat cdnd "i'i"fi1a Bandler cd.atunci aratd "lift"iit*i". s;'irnumeroase

caei lucrurirelc' urald" ,qo. l'""ri bune

"ffi:i':X1l :ffi:liljei;:l?.""::ii:?,?T:"J:" lffi i (luminozitllii)reprezenra-,-^ :^.,^.. cari irii t::lii;;';';,' i C-i1

qi invers .'#' o i n'o.t"'' ^: . H po.sibilitatel.*:,T:1i:i; la i]r""ri"ili "'*aatd triiri ine aob1 ntru. t pe #'?:;iil'l|'*

iif "r Ia "ti'l si nilo me a o" r''l i.it 1,.. ryIi': ..1 ::X: inrunclie bine' sau ": -i "tea il'i;i#"il'",;;iinJ'-" 'eu imagine Produsl'* . "': tii:-1i neplicuti' :""i -;;;."; la o amfitire im-aginea ca rel a5a opoiin lllll';:i'il;;;;;'ia' t'u'"1i nu
cael veticonstata ii'a"iiia a, ..i cstompa-ti'^Si f: ra'.r- i I i masu tulburain aceea ":t | 11 invalat a"-"1 -'::J:':^i o"*+ [#;,:.ti;;;i;

;;ii;;i;;;i: " l;;;;iir;;d;"ctureazl

structuratA. "-"'-OU."*a"a

i"fi''lt'1i {;'1', T.:,g:i :l d patologic' si multmaiptrIine autorcal integrata' personalitale sdfii o ccinseamnd ceea

modulcum funcJioneazi.oamcnii cu atenfie oant .ul.uluttutel.. autorul ajunge la concluziaci lc nu lucru acest chiardacd de faptperfect. funciioneazd progtl s-a ce greE ceea tor saualtorape plac' Ei executifiir5

f#:l;;;ffiffi""ia acest t":'"'-:l-i 11131*;'';'?:: l* p""i*" luminozitatca in n'inr"'sting fi'ffiii";;ia.;ui" "*tiza luminozit"t" fitr"i^r"":'bi'alucirea' :.sl:^1']11:,:1i
asupra ioauii,atii uiruulede a acliona
b8 unel rcprszsrrtdrr! l's"q --"-

":""?'lt-'*1:: empiric' inmod t-tliLlffl'llll r". ."r." p*.,i'5 curn intrebatd ui""fuisPuss'

saucomportamentale psihice i, lbttrdrile i;;;il'D;"i, 'thrptd mentald' opiniu sa,defcienledeprogranrare Tchnici de autoprogramarepsihicd
un mic experiment' ne propune llrntllcr ( 1977) , ,. dln trecut' plecuta o experienld ll r,(ltltrllli.vtl -lncnl

d:]alille; cand r'1.n1 *p'lr"",u'i. :',::Tt".'11 sta va produce efectul acea albf,' "".i lneodevineaProaPe al-ecti:::,::::#l'."'ffi; trairilor lltp*ir"'"a.j""ea c relalia care oenrru
l"rp"",l""t"s,.iea fiecare motiv' Dinacest ;"iiii':i,t;iil;iil'""i"ro'' r09

nririm ie subliniatfaptulca' <lacd !:^T:-t:

lTilffiJnii;;ii"ii" ""a'i iliP::,lJ"i;1;;; luminozit6lii

A sil v[ reaminiiliaceaexperienll' lehli fi llrsurtinti 108

inforrnatiile.Esenfanrc clrora creierul uman Drecizeazd voluntarasl in a-l invafape subiectsA aclioneze constb psihic6. sisteme de procesare acestor ci este un si programdrii neurolingvistice S-areproqat pentru unor depri potrivit modificarea preatehnicist, simple sau pentruinllturarea unor fobii, llri a fi capatril cum ilt psihologice mai complicate, rezolveprobleme qiconflictele interioarl alepersonali de naturd complexele s-adovedita fi util in rezolv sistemul Cu toateacastea, de comportamc multor cazuri de tulburiri nevrotice, (la sport a comportamentului deoptimizare indezirabile sau invAtlrii etc.), cosmonaufi, arti$tisaupentruperfecfionarea sunt in cadrul programdriineurolingvistice qi a creierultti autoconducere de autoreglare tehnici simple volunlarl stirilor psihice,avdndca obiectiv modificarea mulfumili. psihice de carenu suntem acelor experienJe de ele pot fi aplicate fiind foartesimple, Principiile orice persoani qi, mai mult decit atat, fiecare poate la aceste tehnici, cdteo mici inovaJie autorilorconsideriN.L.P.+rlun l'cl Deqimajoritatea psihoterapie scurt6,Bandlersustineci estevorbamai sh-i pedagogic, careigi propune educalional, de un sistem propriulcreier. pe oameni foloseascl cum s6-pi ionatconsidericI majoritatea Autorul sus-menf creierul in mod activgi deliberat nu-qiutilizeazd li, cu o maqini psihic.Psihiculpoatefi comparat sistemul din stareade funcfionare.Daci nu-i buton de scoatere parci i sd func{ioneze ceva de lucru, ea cc.rntinud gol. qi Astfel, daci in noastre, ca cumar mdcina voinfei senzoriall (undenu cx pe cineva in condiliide deprivare senzorialiexternl),creierulsduva incepesi stimulare (halucinalii, etc.). idei delirante interne experienfe el in mod srrecial, nostru nu estesolicitat Daci creierul uneoriin detrimentul lucraoricum,dar la intdmplare, psihicul (creierul)d Dac[ ali avut o zi proaste,

mereu tendinfaspontanlde a readuce va manifesta zilei' in cursul triite negative experienlele tl conqtiinlei putell strlca v[ proasti, zi $l decisuficientci ali avut o mai merg lt"ntrtul qi zilele urmitoare.Multi oameni de a-9ireamintila nesfirqitlucruri tenclin{a l. manifest'6nd cu mulJiani in urmi' Cum au intimplat careIi s-au gdndesc imediat la ceva trist 5i se de orl liber6, dispoziliaretrlind o experienti E uqorsi ne stricSm tlll de acumtrei ani' lerintenlioneazisdneinvetecum ne putemmodifica ce se ceea qi cum putemcontrola trlirile interioare ?npsihiculnostru. oamenilorsunt prizonierii rbliniazi cd majoritatea unui ri psihic,ca qi ctrmei ar fi pironili pe scaunul altcineva. pe careil conduce sd ne invefe s6 conducem propune imul N.L.P. i;i autobuzcare,in caz contrar,mergecum $l pe unoe si ne rdic6 la intdmplare.Se pot gisi qi alte persoane avantajul in ace$;a olac realmente idar nu totdeauna , oameniiiqi petrecmult timp pentrua -se negatlvc qievenimente nenorociri imaginindu-qi eveniment de un uqordeceplionali sau'sunt-foarte eronale' anticipative mentale itnagini niSte creat si-au uqor este viitor fi concediul va 5i cum ne imasinhm va dezamdgt' realdne c[ vacania ea lucruri se petrecdaci llsim creierulnostrusd la intimplare. N'L.P. ne ajutd si ne programim lateapsiiricl pentrua obline sindtate$i eficien15' a aobrrrt nrima dat6sistemulN.L'P'.s-a crezutc' psihici ii va facePe.gamenj .o ii uutoprogrurnarea cI ideea avansatl Fusese un'felde automate' umani, va ii aleunui individ a trlirilor psihice eadeli6eratl mullidintrenoi accslea' toate Cu personalilate xadin sattcosmetice' medicamenle trtiliz6nd nI se schimbe,

106

107

mai vechi iti vor apdrea in minte tot mai pulin, tot mai tot maipulin...tot mairarvei fi convins in strifundul g6nduri tiu cd acele nu au nicio bazbreali." Trebuiesubliniatfaptul cI astfel de sugestiise qi convingerile nistreazi numaidupdce gAndurile negat fost evaluate,s-a lucrat asupralor, iar clientul este gAnduri intelectual, subaspect cAaceste n-auniciun de adevdr. pe Hipnoza nu reprezintd o metodlde a-l convinge de faptulcd gAndurile negative n-aunicio bazdreali, ci sporiincrederea in sistemele alternative de g6ndire, care, gdnduri intdrite, vor submina fo4a vechilor disfunctionalc, gdndurile datoritehipnozei, alternative se vor declangr ugor,in mod automat. In concluzie, sepoateafirma faptul ci hipnoza o metodl deosebitde utili, pentru ci potenleaz[in semnificativefecteleterapieicognitiv-comportamentale.

Capitolul 6

PROGRAMAREAMENTALA $I COMPORTAMENTUL EFICIENT

o tehnici Unites-adezvoltat in Statele anilor 1977, numiti,,programare psiho-somatic6, bctionare sauN.L.P. neurolingvisticlare bazatpe programarea amentul sindtoqi' a-i invila pe sjbiecli, pacienjisauo-ameni afective triirile ;i s6-9i deliberat fice in'mod comDortamentul. qi Bandler Richard de cAtre a fostelaborat rl N.L.P. mult' foarte s-aextins ( 1977). Ulteriocmetoda contribulia 9i alli autori'printre ei aducandu-ri Robert tudith Dehozie, Bandler, LeslieCameron id Gordon9i Ceoff Graham. este o tehnicl psihoneurolingvisticd gi autoinformativdde modificare a comporpe cuno;tinfe din ale cdrei principii se bazeazd qi teoriei comuinformaliei teoriei oroq.ramdrii, clinici 9i psihologie de ctrnoftinlelor I n""gtijut"u ica N.L.P. are la baz6 ceeace autorll numesc care nu sunt altceva senzoriale' i sau strbmotlalitdti rebazatePereprezenteri. vizua16' principale: trei modaliteiisenzoriale

maimulle functionand acestora in cadrul ii kin"rtetice. prinintermediul fornre dec6t liiieti.ut" n, *untaltceva

to4

105

rspectivs' sd iasi din starea si nu doreqte :llt^:i,1: capactratt'a verifice se-i cautand terapeut, ;;;;;J;" controla. '-"'ii'iur"t saintrebe trebuie a" titualii,terapeutul si de ce nu doreqte l",tj"-'lill";, aflatin hipnozd

:H.ll*Tiiri:"l111;iif *:"',::::l&ffi S3
st Ace ins6"' ,T1[:i.i:':H:'i"i"i ;;;; ;"i "'onv hipnottce'
*:ilii';;;

::"#iil',::HLffi fl]iff "'.Ti"lil.i"T;i.

ffi#;i#t *5;';i;;aste

vafi p cdnd atunci o*i;;d"i'"; ";i"ii Jinnip"o"a otaxi vapercepe se c6.i atenlia insa I* i'"lel"itegatou-i
psihoterapie' de. p.i*J", in cabinetul ir.p"r ""''Hipnoru esteutilizatdl" "3dT],:::ipl:i-:.:i a spori eficienJainterv
pentru comportamentale teraoeutului.

ce t"'upeutului Ja-i'ul"'"'" I: "': .9". t:'"t"1':1;':; d6greq' m-etoda

gt;ilir'i'' ilii.ffii:.iffi
ia' in u''nu.inducliei

r'f* :1T.T derabi si n o c qte Lli'l,ll'lli"i"' ";c :l

#'i.Tii';#l*ru:l;ru:x [],,r;Tf
*"lo:i:'^:"flR l**il';;:'l?i":" [o*1:

"'"til;;

nti nc ""nnili"-""tp"rtamentale neide su ;;. ;;;;' p'e Pu

subliniar: mai am reprezinth il "L'111111"T:1:] .restruc

T'. tulburirile : :J:llr' :::: ernoli ";;;j; * genereazd ilHrJ;;;i"'^;i ;:-ffi .tiJ"ii I "" veridicitatea negative' ganduiile 'a."iincate intrebdril"' i"t"rmediul ,""uii .i:'ffiprin i-" lil,^'lll?j'3; I
;;;;;G"'"

mai i"il."ji" ?" "nttiatii alternative' hiPnoza'Astfel' uiilizatd rr in acestmoment poate

r1 l;H: p"'ji"i'i i,;i :: ilil "5 "i':" ""1' v( ":""e" acestea nicio byi n-are
n"gutiue i:*' iste' real

*1;'ltUi#li tilr,,., ;*q1;rg.;l;${l*r [irtr"',ffi

J.' ll.lt":llilll'l;x"+:;';; :*til #"fr 1x

ipno:i::,: i po.st-h i" -a"i"tr'G""r"geri e.'iii hip"",i.e e lipl,"",-"i:i::l in sistemul facila qimai
il.1"##;;;;i'*piaa

subformil prezentate sunt aiternative

;p ;':x.rT' ffi i*" f$l i}'$tr

orit" veisimfi.anx'ros' ,t'.at" Yt*H::i#Ht;

potsim!'-11".1':'l se subiecti unii '' o1l?tlr'"tlri ntpnozei, srgestivc'.c

formule nigte ri.il*iit"p"i["a,1-ii peimanent conlinutul o"i.'., a" O'".a 1c^estoT' ltlry:T:1: ciruiapac ""oidcu in cadrrrl de ;;niext tipspecial' #;#;;;;;
cognilii' noile. siu repetind ;;;il;;i;;srl sttli "" "'ii;;';;i:;ii dintrecei care' ales mai subiecli, "un*iouse ci saudepresive'.afirmi tuft,niii :i .:tlt]lil deli gative' ne

t"', fi 1;{*: rid;i!J':'"':# *ri ir;*i ^ g*1i:*il] n! e:[::n ilTr ix:i

':;:ffil ;rjll;ginlwli'*?1i:'ilxilffi
103

lpi':$ii '*"'i#t$i*l-.u-';lf :lxrfrft i,:l"l:'.l,'J,:i.'.'Jl'l,iiiif :n";n::lll'*J;

un iili .a '..pi'r:"r* ?iT:::: ;; ii ci .st"doa,

;1fiffi

d;;;;"

ganduri ";'iarqitl
102

4. Estefoarteimportant cainsofitorulsi nu selasecr pacientului de simptomele fobic, caretrebuieinsl tralirlt. seriozitate. In cazuldeclanqiriiunui atacde panic6, inso{ilorr ise pretinde si manifeste o atitudinecalmd,si-l sco tfl pacientdin situa{iaanxiogenl gi apoi sl-l conduci ire Insolitorulva rimdne l6ngi pacientpdnl cAndacesta va atacul de panicS. prea 5. Subiectul fobic nu trebuiefo4at si progreseze de la o situaJie la altadarin acelaqi sll timp se recomandi pentru incurajat. a profitac6t mai mult de pc urmaexercil de expunere. Astfel. estemai bineca Dacientul sAincerce si abordeze situafiainainte de a se retrage,dec6tsd nu niciotentativd in acest sens. qi, din 6. PacienJii fobici suntdeosebit de sensibili qi chiarrecompensali motiv,este binecaei sdfie ldudati fiecaremic succes. 7. Se recomandica persoana care acordi asisl pacientului sdaccepte poate gizile plr ideea ceacesta avea qi chiarrecdderi, astfelincdtnici pacientul, nici cel careii sprijinnu trebuie si sedemoralizeze.

Ca p it o l u l 8 UCTURAREA MENTALA _ NUCLEUL TERAPIEI COGNITIVE

cognitivi porne$te de la ideeacd gdndurile Vc distorsionate conduc la tulburiri emotionale sauanxietatea. in celece urmeazb ;lce,cumar fi depresia cdtevametodepsihoterapeutice de combatere a negative.

l. Identificarca distorsionirilor cognitive

intdi: Identificarea perturbator evenimentului o descriere sumard a problemei carevd macind; un prielenv-a spusceva nepldcut. saus-a defectat qi avelide plbtito sumi de banisaupoate apartament o scrisoare carev-a supirat. mai importantlucruesteca descrierea dumneavoastri (De mai precise, nicidecum pildd, vagd. nu esteutil cd viafaesteimposibilS.) Pentru ca problema sd fie rslA,ea trebuie sd se petreace intr-un anumit loc gi perioadd a zilei. vi simtili tot mai prostldri si gtili de ce, descrieti llmplu ce anumelEcealiatuncicdndv-afi sim{it aqa: gi mi sim{eam vasele ingrozitor", o carteqi ,,citeam tlmfit descurajati"

142

143

Etapa a doua: Nota{i stbrileafectivenegativepe ctro trn(i. Notafisentimentele qi emoliilenegative qi evaluali stareafectivenegativl pe o scali de I la 100. Utilizati termenica: trist, frustrat,descurajat, anxios,enervat, deprimat,vinovat etc. ltapa a treia: Adresali-vi intrebdride tipul: ,,Carc gdndurile negative asociate cu st5rileafective sau,,Ce imi spunin gAnd in situatia carem[ suplri?,, Astfel,dupl o disput?i cu geful,vAputetisune: ,,nu promovatniciodat5"sau,,totdeauna voi fi nedreptdfit... Notaji gdndurilenegativeautomate in coloana punzitoaredin tabelulde maijos qi aprecialiprintr-o cilil la 0 la 100cdt de mult credeliin ele.La o analizi mai s-ar puteasd descoperilicAtde nerealiste sunt aceste gi atunci, probabil, vi veli simfi mai bine. ldentificatiapoi tipul de distorsionare cognitivi qi in coloanacorespunzitoare. Prezentlmin continuarecdtevacazuriin care oac invaJi sb identificedistorsionirilecognitive(Burns, I pp. l7-18). Marian se simleaingrijorat fiindci trebuiasi partic un interviu pentruocuparea unui post careil interesa. lati Iista gAndurilor sale negativegi a distorsi cognitivecorespunzetoare acestora:

mi primeite Acesta este un exemplu de ,,citire a gdndurilof' pentru ct Marian iti inchidin compleznlA, pe puiecattie cegandefte viitorul al ll cunoage stru Sel

L Probabil ci voi c6deaAcestareprezintd un exemplude la test. Mintea mea se ,,prezicere a viitorului", pe ru ce va goli gi nu voi fi in prevede faptulci seva intdmpla ceva rlhr, staresi gendesc sausA Prezicerea viitorului este una spunceva. distorsiondrile cognitive care condrrc

exemplu de a pozitivului", pentru ctr ,descalificare Marianlgi ignordcalitilile. De asemenea, sunt mai buni trage concluzii pripite afirmand ceilalli candidati sunt mai valorogi el, fara a avea de fapt informatii in legituracu acegia. md voi face de Acesta este un exemplude etichetare. apArea ca un Marian lgi atribuieetichetade,,prost". Toli oameniifac uneoriprostii,dar lucrunu inseamni cA i suntpro$ti. Si aici putem obserya un exemplu de a viitorului",pentrucAsubiectul ,,ghicire in cauzi prevede un final negativ. lucru ar fi de-aAcesta este un exemplu de exagerare (amplificare) deoareceMarian acordtr interviuluirespectiv o importanlI po4ionati. Poatefi ingrozitorrIzboiul din Kosovo, nu instrti faptulca cineva a rlspunsprost gi nu a oblinutun serviciu. la un interviu Acestlucruestedoarnpl[cut. Mai mult, faptul cd nu a oblinut postul poatefi o lec{iepentntsubiectul ln cauzr, carear trebuisadeamai multeinterviuri de a gtsi un loc de munctr potrivit. Viitorul lui Marian nu at6rn6de serviciu. . Probabil cl

ell nlcr nu am Acesta reprezinta un

mai frecvente distorsioniricognitivecare produc p. l9): sunt(Burns,1989,

144

145

Prevederea viitorului: ,,Ce se va intAmpladaert deveniatdtde nervosincit voi claca?" joc rlc Citireagdndurilor: iqi vor bate ,,Oamenii qi nesigur dacl vor observa cdt de nervos mi sinrt", Afirmaliile categorice: ,,Nu ar trebuisi md silrl de speriati". Judecata afectivd: ..Mi simt teribil de soeriali. inseamnA ce estefoartenericulossi zbori cu av (exagerarea): Amplificarea ingrozitor, va li ,,Este dacl imi voi pierdecontrolul!" Notali distorsionirile cognitivepe care le-afi in sdndurile dumneavoastrS.

acest exemplu se evidenfiazS din nou voi izbuti sd saunimic". Danielse lol ce am d modul de gdndire,,tolul

clar ctr un avocatbun gi ocupatnu se va niciodatiin situaliade a termina tot ce arede fbcut,pentru cd ii vor veni noi clienli! llcc o gre$ealiAici avem de-a face cu un exemplude uita ceva,,ghicire a viitorului", pentru cA subieclul prevede faptulcd va greti. Aceslas-arsimfi $i ar lucramai bine daci qi-arspune cf, va avea o zi productiv6. dislor|| va lntampla$i aici remarclmmodelulde gdndire lt pierd un sionata numit,,ghicirea viitoruhri". Fiectrrui avocati se intamplasA castige9i sA
procese,iar Daniel a ca$tigatun numar mare de procese.Deoarece gi-a pregtrtitfoarte bine pledoaria, ar fi mai realist din partea lui sA-ii spunAca are toate lansel sd cagtige procesul in cauzA. Aici observim modelele de .,citire a ginqi ,,ghicirea viitorului". Daniel durilol' prevedfaplul c6 va pierde procesulgi crede cA respctivul clienl il va disprelui. Majoritateaclien{ilorlui Daniel s-audeclarat mullumili de activilatea sa. Chiar atunci c6nd i s-a intamplat sA piardi un proces, Daniel a afirmat ci clienfii l-au apreciat pentru faptul ci a depus o munci eficientd, intr-o situalie dificild. nu vot mal Aici apare un exemplu extrm de,,ghicire pfocese. viitonrlui". De fapt, Danielare atetde mnlte

afltr il situa!ia de a-ii pregdti procesele fi este

Danielesteun avocatde succes, careinshsesimtei in fiecare dimineati,c6ndintrdin biroul s5u. Iatii ce gdndurinegativeii trec prin minte atuncicdntl la birou.
Distorsiondri l.Este ingrozitor! Md Acesta este un exemplu de ampli gAndescmereu la cat (exagerare), dar gi de gdndirede lip.,lolul de mult am de lucru. nimic", pentru' cA Daniel se concenl Am intr-advir pra asupratuturor lucrurilor pe care le arc mult de lucrul Iicut $i nu doar asupra unei activ

spcifice nu mai faceninri(J, $i,drepturmare, 2. Mi-au mai rimas Observdm cum intr6 in actiune atdtea lucruri de ter- ,,fiIlru mental",pentruca Danielse minat la sfArgitul zi- doar Ia lucrurilepe carenu a avuttimp sn
lei!

procese, incatabiapoatefacefa{f,. un exemplude,,ghicile a viito$i aici apare lui Daniel au crescut in mod lucru,voi fi rului".Veniturile sim{itor,a$actrel va aveao viattrimbel$ugat5

146

t47

Poalc-v' in carev-ali simtitstrsat' GAndili-vila o situaJie familinlc' obligaliile sau gefexigent unui presat soliciterile DescrietisituafiaresPectivi:

de tipul ,,totul sau nimic": ,,Trebuiesi fac doar do calitate". ,Nu trebuiesi comit i de tip imperativ-categoric: sdterminnlmlc pozitivului: ,,Nuam reugit

Acum v-ag ruga si notafi ce gdnduri negativevd vin mine atuncicAndvi simliti stresat. Bifa{i in dreptul lui da saunu' pe lista urm5toare:

gindurilor: ,,$efulmeuva credecd sunto proastA"' icarea(exagerarea): ,,Am enormde mult de lucru"' Prezentare de caz (duPdBurns' 1989'P.23) la New York 9i seocupl cu are28 de ani, locuiegte comerciale.Activitatea ei comercialdeste foarte deoarece poate cdgtigamulli bani, dar in acelaqi cu un blrbat carea a intrat intr-o afacere Joanna de 100000 de dolari,cei doi cizind de acord a decis si apliceo strategie orofitul.Joanna un in ultimeleluni ea a realizat scizul. e cu risc p6ni ob{inuse cdt l2 000 de fafl 4000de dolari, de scidereaprofitului, ea a dezvoltato stare ri chiaridei cu continutsuicidar' care s[ notezegindurile negalive iatd de terapeut crede o ratatl se simte cd spus a Si In minte,clienta saleslabe, [tenerul ei va afla despreperforman{ele afacere' dezamigit 9i seva retragedin distorsioniri dintre principalele ficlm c-6teva ei' gindirea in oaresemanifest6 credecI, Lire de tipul ,,totulsaunimic"' Joanna este lune, fiecare in nu oblineceftiguri fabuloase profit de ci un pentru A;est lucru pareciudat, ratate. de dolaripe lun6nu e de neglijat. ralionament: ataafectivd.ClientafaceurmAtorul

I
z

3 4 5 6
.| 8 9 l0 ll

tr tr n
tl E

Da

Nu

n
E tl E

Trist qi deprimat Nervos,ingrijorat, sPeriat Agasat,iritat, suparat Frustrat incordat,stresat Mnovat, ruginat liPsit de sPerantd Descurajat, Inferior, neadecvat Obosit,epuizat,deP[git lbrd motivalio Plictisit, dezinteresat, Singur,Iipsit de afecfiune Descrielialte tipuri de stdri afectivc

n n n n tr tr n tr n n n n
tr
l

risculsi-i piardl Peto]i'

t2

ce vi trec Acum notaticatevadin gindurile negative pe minteqi identifica{idistorsionirilecognitive carele co Tipurile de distorsioniri cognitive care stau la produceriianxietllii sunt: (ghicirea)viitorului: ,Niciodatii nu voi Prevederea sAtermin tot ce am de frcuf'.

148

149

ci a$asunl (hr ..daci mi simt o ratatd,inseamnd (eaconsiderlcd stdrileei afectivereflecti ctr realitatea). prevede vt ci profittrl viitorului:Clienta 3 . Ghicirea datein scizut,lirl a aveasuficiente continuare qi tendinfa sprc predicliei Aici seobservd sale. pentru cd Joannaeste de generalizare, la unorprofiturimici va continua ob{inerea n O alt[ distorsionare cognitivdse referi la ulil afirmafiilor de tip imperativ-categoric Clienta afirml ci ea trebuie totdeaunasil profituri foarte mari, fapt ce reprezintl o nerealist[, datfiind faptulctrin uneleluni ea profit un de 12 000 de dolari, iar in alteledc poate da o mediede 8000de dolari,un ceea ce nu a luat in calcul flucl bun. Joanna considerat piefei,cu repercusiuni asupracregteriisaudim din comer{,qi cd nu existil veniturilor realizate investitorcaresAobtinl numai profituri mari. flril 5. Citirea sindurilor. Clientaconcluzioneazi, ei va fi supirat 5i bazAreal5,cd partenerul pi cd seva retragedin afacere. Terapeutuli-a trasat ca temi pentru acasi sAd si ei deafaceriqi a fostsurprins problema cu partenerul ei gi chiar ci acesta era foarte mullumit de prestatia respectivi. investeascd mai mult in afacerea pe aceeaqi scaldde la I la 100, qi apreciafi, rationale gAnd ra{ionalalternativ. fiecirui mult credit acorda[i

perturbator' l: Descrietievenimentul pe carele trhifi negative sentimentele Nolli ti-u' pe o scalide la 0 " lor intensitatea iu ncesta 9i evatuali qfectivd Evaluare

I cincea: Tehnicacelor trei coloane

cit de mult credefi acum in r gasea:Reevalua{i a declrui g6ndnegativautomat(0-100)' . .

cu rdspunsurl irafionale automate inlocuiligAndurile

in .atup

"u't"

vi sim{i{iacum: in care indici modul

Nu m[ simt mai bine. Mi simt cevamai bine' M[ simt mult mai bine. mai bine' Md simt incomParabil in carevd simtiti tot atat de suplrat ca qi inainte' intrebdri: urmatoarele

evaludrii. Etapa a patra: Concluziile DupI ce ati dat o replicl ralionall fiecirui g6nd automat,reevaluaticAt de mult mai crede{iin renl gdndurilor negativegi vefi constatacl acestea $l-au din for{i qi cd vd simti{imai bine. in final, evaluati in ce mdsur[ s-a ameliorat dumneavoastrd afectivd.

150

151

caru l. Oare am identificatcorect evenimentul deranjeazd? Uneorinu reuqi{is[ descoperilice vI supdri cu desprece e vorba dacdrea S-arputeasI vi dati seama trecerein revistl a activititilor pe care le-ali deslil zile. ultimele Undevi inci o dati ceanumes-apetrecut. Descrieti C6nd s-a petrecutevenimentul?Era implicati 5i o persoani? Cine anume? 2. Doresceu cu adevdratsd-mi revizuiesc legatede aceast[situalie? cederivd din Notali avantajelegi dezavantajele trlirii afective. 3. Oaremi-am identificatin mod corectgdndurile automate? 4. Gindurile rationalealternativesunt valide gi gindurile de conving[toarepentru a contracara automate? GAndurilerationalealternativenu trebuie numai in mod eficientPo qi realiste, ci qi si le anuleze credibile negative. Doar atuncicind ne vom convingecu adevirat dc nu sunt reale,ne vom simfi mai ci g6ndurileautomate Nicu esteun tAnir caresuferdde teamadeI De exemplu, ori de c6teori sc rela{iiintime cu sexulopusqi, de aceea, gi anxios, vizioneazifilme pomo saustabileqte nervos cu prostituate.Din acest motiv, tan[ru] are o pirere proasti despresine qi chiar g6nduri suicidare(,,S nenorocit",,,suntun gunoi uman"). Caresuntdistorsionlrilecareaparaici? Estevorba,pe de o parte,de suprageneralizare, siu la a comportamentului o caracteristicd Nicuextinde (iqi atageazd o shu,iar pe de alti parte de etichetare negativd). un nenorocit, Atunci cdnd subiectulse considerd de faptul cd nu estevrednic de dragostc autoconvinge

filme pomo gi Itu fsce decatsi vizionezein continuare prostituate, pentru cu cd in felul acestase poartA gi imaginea . Mai mult,ruginea de sinescdzutd subiectului nostrutentativa de a incepeo relalie respectabil6, care ii place. El sevatemesd-;iasume a fi respins,pentru ce i se pare de neconceput ca

.l iubeasci.

va incercasi se autoaccepte, el va simfi subiectul gi va descoperi maimarecdeste demnde dragoste curajul de a risca,,si se apropiede alfi oameni". nu este cind identificimo distorsionare cosnitiv6 pentru s[ fim hiperexac{i ci lista distornecesar cognitiveelaboratd de Burns(l989) are un caracter poatesAnu se potriveasca in totalitateunei situalii micar una sau doui Esenlialestesi descoperim gdnd in fiecare negativ automat. Acest ndri cognitive va ajutasi dezvoltim un mod mai rationalde g6ndire. vI critici, iar dumneavoastri vd c6 cineva gi gdndili:,,nimicdin ceea ce fac eu nu estebine.Nu de nimic." caz,distorsionirilecognitivesunt:

detip ,,totulsau nimic";

mentald; pozitivului; afectiv6;

2. Ciutarea gi verificareadovezilor
ce subiectul noteazdgAndulnegativ qi identificl el trebuiesI seintrebe caresti la bazaacestuia,

t52

153

pe ce se bazeazb atunci cAndconsiderdadeveratrespcct sAnd. iqi inchipuie cd,dacl ei sesimt riu, si Mulli oameni fhri a verifica daci acestlucrtt chiar se inrlutdfeqte, La o examinaremai atentda faptelor,subicclttl adevdrat. incepesd priveasci lucrurile din alti perspectivS. S[ examinlm,de pild5,g6ndul: ..Eunu fac niciodat[nimic bine.Suntun ratat." intrebllrl in acestcaz, subiectultrebuiesd-qiadreseze nici eu nu fac nimic bine, genul: este adevlrat cd ,,Oare Caresunt cele pe caro Carear fi lucrurile in careexcelez? le fac suficientde bine?" ln caz cd existl un dram de adevir in crilica pe carc subiectulin cauzd,acestapoatesd invete cevll adreseazl dc in sensul adincirii respectului eaqi s5seperfecJioneze Tehnicaunui caz similar eslc Atunci cdndavemgdnduriexcesivde autocritice, si ne adresimurmitoareaintrebare: ,,Oarece sfat i-aq da unui prietenapropiatcare aseminitoare?" mult cu mineqi areo problemd faptulci multi cliniceau evidenliat Observatiile manifestitendinfa de a fi mult mai exigenticu propria decAt cu altcineva.Astfel, dacdfacemo gregeali,Snclin?hn in schimb, daci un prieten comite ne autoblamdm, eroare, vom reac{iona mult mai suportiv. Intrebatfiind de ce procedeaziaqa,subiectular ridicatefati de propriapersoanl rispundeci are standarde cI aceste standarde il ajutd sd se autoperfecJioneze. in continuare: Terapeutul ar puteaargumenta ,,Tui[i gtacheta gi te streduie$ti sd laci lucrurilc din toateputerile mai bine.Dar,oarenu doreqtica gi prietenultdu s[ fie perli (E$ti un prostfi Atuncide cenu ite adresezi cu cuvintele: de nimic!>?' incanabil! Niciodatl nu vei fi in stare

acesta: va fi, de regulS, ,.Asemenea I subiectului prieten sl se comporte pe nu-l vor ajuta nerealiste lunt $i sl qi determina il vor il vor deprima ci, dimpotrivd, ceeace a inceput." s[ con$tientizeze pe pacient il va determina terapeutul s6-i pentru el, incurajinduJ valabil este acestlucru $i aceeaqi pe insuqi, cu sine pc toli oamenii,inclusiv

Tehnica experimentalii in careapareun gdnd negativ,subiectulpoatefi in cemdsurl verifice,subformaunui mic experiment, rcspectivarc o bazdreald. era convinsl ci de depresie ln[rd femeiecare suferea eaa consecinf5, ei nu o mai agreeazd.In ldin prietenii t[ nu mai iasddin casi qi si nu mai rispunddla telefon. qi ea s-a timp, prietenii au incetatsd mai telefoneze tot mai mult ch nu e demnl de dragoste. fcl de situatii apar frecvent atunci cand cineva es^te pe o altd persoani,prietensaumembrual familiei' In nu il evit[, 9i problema subiectul conflictul, dar seamPlifica. 0[ nu dispare, in plan real triirile pacienteisale, a experimenta i-a cerut acesteiasi precizezece crede cI s-ar daci ar telefonala 2-3 prietenigi i-ar invita la masd. ci sunt a preziscd prietenii se vor scuza,pretextend sI le pe pacientd ocupati.Terapeutula solicitat-o reale. respectivilorprieteni,penhu a obtinedate pacienta;i-a urmitoarea gedintl de psihoterapie, prietenii au acceptat cd faptul fali de surprinderea contravenea sd o vad5,fapt ce gi s-auarltat bucuroEi ce nimeninu o negativ ^greeazA-

154

1 55

Stilul de gAndirein nuanfe de cenugiu Pacientul esteinstruitsi seinbebedacdnu cumva de maniera,,alb-negru", ,,totul sau nimic", stil de gfi generator panic6, gi pesimism. manie Apoi r de anxietate, esteinvitat sd evalueze situalia,conform unei scaledc hr(l 100. Astfel,dacesuntem convingi cd nimeninu ne qi daci notdmpe scalarespectivitoatecunoglintele qi o seconstatAm ci acegtia vor ocupaaproape tot spatiul! majoritatea maJontatea situ6ndu-se srluanou-se undevape la muloc unoeva mijloc - unii ne i mult,allii aqaqi aqa, iar alJiipufinsaudeloc. De asemenea, aceastl metoda ii ajutd pe su perfeclioniqti serenunlestrseaprecieze fie ca fiind inliri fie ca nefiind buni de nimic. Convingindu-se de fapl performanfele sale sunt inalte, dar nu exceptionale, subir qi va invlla din ele,fdril iqi va admitemai ugorgreqelile pierdeautostima. Metoda interviului Putem gdndurilor evalua veridicitatea negative dacl qi alji oameni ar fi de pirere cd respectivulgAnd adevirat. Un pacient suferea foartemult atuncicdndsecertacu sa, pentruci, dupi pdrerealui, cei ce iubescnu trebuicsl certeniciodati. Terapeutuli-a sugeratsi intrebe mai mulfi cunosculipentru mariajelelor fericite, dac6 sc ceartil partenerele de via[[. Pacientula fost surprinssi constalo aproape in toatesituafiile, certurile erauceyaobignuit. Definirea termenilor (Mctoda reducerii la absurd) Persoana careseconfrunticu un gdndnegativ estei s5-pi adreseze intrebiri de tipul:

lnleleg eu oareprin aceasta?" recurgcumva la etichetdrivagi, lipsitede sens?" esteutil5 mai alesin cazurilein caresubiectulse nimic", ,,o fiinfi carenu facedoi ca,,rataf',,,un examinaremai atent6,se constatec[ etichetele in sunt lipsitede sensqi nu i sepotrivescpersoanei igi poatespune: pild6,cinevacarea lbcut o greqea16

Prost".

si definim nojiuneade ,,prost",ajungemla c[ este,,un om carefaceo prostie". definifie ca aceastii rationamentul, constatem pentruceoriceom a ficut micar tuturoroamenilor,

o prostie. viat6,
cd toti oameniisunt ajungela concluzia subiectul pe care$i-apus-onu mai aresemnificalie, eticheta sdt. cu nimic de semenii el nu sedeosebepte persevereze in pe pacient si ghideazi lil de logicl. prin noJiunea o penoani pacientul de,,prost" infelege prostiimai frecventdecAt altele,sepuneurmAtoarea mai frecventdecdtcine, mai frecventin raport cu din populatie? poateargumenta cd un prostesteacelacareface

jumtrtate din omenrre. maidesdecdt

I ajunsaici, pacientulintri intr-o alti capcanllogici adici doui miliarde el afirmdcijumitate din omenire, o impirf ire el a realizat sunt proqti. Mai mult, a oamenilor,in ,,proqti" 9i ,deqtepfi". Subiectulin qi incearcl cI seplimbl prin mulJime imagina oamenii,,progti"9i pe cei ,deqtep{i". Oricdt s-ar defineascinotiuneade ,,prost",subiectulva ajunge iabsurde, pentruc[ nofiuneade,,prost" esteo obiectivdse pot intdlni in sensulci in realitatea

156

157

rR capersoanil mult mai productiv Din acest motiv,este pclrltrt asupraa ceeace face gi ce are de l}cut concentreze evolua,dec6tasupraunui lucru ipotetic. in cazul in care situalialasl de dorit, ar fi binc stt intrebdmcum am puteasd actionlm diferit dataviitoarr.r,

Rcatribuirea cognitive este distorsioniri celemai rdspindite dintre pentrudiverseproblemede " gi autoblamarea nu poatefi lxcuti responsabil5. uneori prin se contracareazl distorsionare cauzelorcare au produssitua{iarespectivialtor esteinstruit gi nu propriilordeficiente. Subiectul la situatia respective mai contribuit cealli factoriau gregeli. nul constituie Obiectivul metodei de propriile individului de a-qi ignora posibileleerori, ci situatiei create. a cauzelor mai obiectivd in carea in momentul pacient depresiv a devenit tAndr pentru gi-a pierdut via{a sexual[. interesul cd so{iasa Nu mai suntbun de nimic!" erau nu md mai iubegte! depresiv6. dispozilia careii declangau mai atent I f-a invilat pe pacient sd analizeze putut produce fi care ar ;i si identifice $i alto cauze pentru sotiei actul sexual,cum ar fi o interesului sauabsenJa uneicomuniclri depresivi, o stare local6,

Metoda semantici a afirmaliilor o tehnicd decombatere Reprezintii de tipul ,,trebuie". Pacientulesteinstruit si substituieafirmatiile (,,trebuieneaperat")cu afirmatii mai pulin incircate de genul,,arfi binesd";,,arfi preferabil";,,arfi de dorit". sd jin o cur5de s neaparat in loc sd-qispunS,,trebuie daci tq pacientul ar puteagdndi:,,aqobline uneleavantaje reeimde sllbire". Acesteafirmafii contribuie la modificareacol a problemei,caredevinemai pufin catastroll emolionale cerin]eabso s[-qi mai adreseze Subiectulinceteazd gi se concentreazi mai ales asupraobiectivelot qi absurde viate.Aceasti metod[ il determini s[ renunfela remarcilo caracter autocritic. afirmintl in cazulin care subiectulse autopedepse$te, pildi cI nu ar trebuis[ seteamd in public, sdia cuvdntul qi mai mult,deoarece seva simti lui seva deteriora din cauza lriirii saleanxioase. neliniqtit Existi qi afirmalii de tipul ,,trebuie"carc vit. Astfel, dacl ne externesaualte persoane. evenimente ne simlim furirtll soseasci la timp, cI trenul ,,trebuie"si frustrati,iar trenul tot va aveaintArziere. in cauzl s5-gispun6:,,Ar Ii E preferabilca persoana dar el are intdrziere,ceeacc ar sosi la timp, dacl trenul neplScut, dar nu credc[-i un cap de {ar6!"

in supdrarea exprimandu-gi soria dintreparteneri,

nranier[ indirectl. identificati cauzareal6,pacientulva puteagisi qi a problemei. Analiza costurilor qi bencficiilor tehnicl abordeazl gAndurilenegativedin qi nu a veridicit[tii respectivelor motiva{iei, va fi invitat si seintrebece va aveade cAgtigat pierde dacd va mentineg6ndul negativ.Analiza gi beneficiilor avantajelor faceposibili evaluarea 9i a gdndurilor sthrilorafectivepatologice, Ljelor

158

159

in I precum$i a convingerilordisfunclionale negative, pacient' pe il demobilizeazi care cu propriapersoand,

sa trsbuie doritorisi seautoperfeclioneze Subieciii g6n a de combatere gi tehnicile in modflexibil creativ

da reztt fiind faptulcl o tehnicl poate cunoscut neqative, in alta' pu[in bune gi mai foirte buneintr-ositua{ie pot fi utilizatc. Tehnicilecognitiv-comportamentale de.special de citre psihoterlpeuli califica{i, in cabinete. qi psihos nevrotice tulburdri unor tritamentul nentru perfi a sportivilorde psihologicl pregitirea qi pentru lAt precum speciale, cu misiuni militarilor a manageril,or, -l condilll in activitatea tuturor fersoanelorce-gidesliqoard Acelagiautorafirmd ci existl mai multe formede interioari, care reflectl diverse tipuri de instanle el acestora, in descrierea denumite,,subpersonalititi". panicd: in intrali Nu Wilson: lui lucrarea de fa 9i ile aruioa,se;,,ingrijoratul",,,Hipercriticul" atacur de speranli". lipsitii ' de Boume(1995'p. 175) descrise Subpeisonalitilite urmdtoarele:

va fi dac6...?" safavoriti este..ce (genereazd scdzutd) autostimd ,,llipercriticul" personalitilii noastre partea l" reprezintlacea gi nejudeci in modconstant comportamentul cvalueazd neajunsurile permanent in evidenld pundnd tele, gi anxietate, pentruci poateproduce I-lipercriticul sA simptomele capabili permanent cenu suntem {inem locuri,nu obtinem anumite nu putems[ frecventdm de alte persoane. te inalte gi suntemdependenli are gi tendin{ade a-l comparape subpersonalitate superiori,qi de cu ceilalli, pe careii glse$tetotdeauna in eviden{5slibiciunile gi calitllile, scofAndu-i safavoriti este:,,nuegtibun de nimic"; ,,egtiun Victima" (inducedepresie) care partea personalit6lii noastre " reprezintii acea neajutorati $i lipsitA de speranf[. Ea genereazd subiectului ci nu progreseazd fiindc6 ii ,,spune" cl drumul spre ci suferi de o boalI incurabilS, qi pentru vreo$ansd a avea mult prealung dificil este produce o denumit6,,victimd" Subpersonalitatea pentru ci il informeazi pe subieclci ceva estein cu el, oi are o deficienli major6,ci nu meriti si se insurmontabile, doarobstacole ,,Victima"intrezireqte gi ,,regret?i" faptul ci lucrurile sunta$acum sunt. sunt:,,eu subpersonalititi ile favoriteale acestei areniciun s5...";,,nu nu voi fi capabil ..",,niciodatd mai incerc" etc. (provoaci strescronic Aiepuizare) ,,Perfeclionistul" cu istul" se aseamindca subpersonalitate sd impulsioneze , dar primul e mai preocupat cdtmaibine,qi nu si-l demobilizeze s6facl lucrurile genereazi ul criticii. Aceastisubpersonalitate persoanei ci nu permanen!i in pentruc6-i ,,spune" l6 l

qi str performantele si-gi optimizeze stresgi caredoresc psihici' fizic[ maibundde sdnitate 9i bucurideo stare

anxieltl Ei creeazd la subiec{iiinclinali spre anxietate. saudezasl carereprezintiicatastrofe imaginindu-qiscene cu confinutanxiogen: ,,ceva fi daol adre-sindu-gi'intrebdri despremit ceilal{i crede vor de cord?"; face un atic ,,ce etc. ,,ingrijoratul" anticipeazdtot ce este mai rdu, r gi consecinfele evenimentelor dimensiunile estimeazl gi creeaziimagini cu conlinutterifiant. aceastlsubpersonalitatc Subiectulla carepredomintr mereuvigilent,atenfiasafiind in mod continuuindreptattr cevu cel mai mic simptomsausemncI s-arputeaproduce

(produce anxietate) | . ,,ingrijoratul" esteceamai putemicl instanE Aceasta

160

eforturi,c[ ar trebui si lucrezemai nrrrlt{ facesuficiente tinl lucrurile sub control. si fie mereu competctrl "l! noastre fafl de greqelile esteintolerant Perfeclionistul 5it personale noastre de faptul cI valoarea si ne convingd cum ar fi realizirile profesionalc, de factoriexteriori, de citre ceilalli, saude abili social,acceptarea statutul de a ne face iubi{i qi de a fi pe plac celorlalli,indifcrerrt situatie. poalc nu intelegefaptul ce persoana ,,Perfec{ionistul" valoareprin ea inslgi qi o impinge in directia strestrlul de alarmi aleorgani ignorindsemnalele suprasolicitirii, sunl: subpersonalitati favoriteale acestei Exoresiile trebuiesI fac totul perfecl", ,,eu trebuie si am bani, celorlal{i" etc. social[, sI obfin aprobarea Bourne( | 995) ii invali pe subieclii anxiogisi generate gdndurile de fiecaresubpersonalitate negative li altemative. ra{ionale cu gAnduri si le inlocuiasci Iati un exemplu care ilustreazi modul in carc personalitilileproduc g6ndurinegativereferitoarela di (Boume, pp. | 77-| 1995, subiectului domenii aleexisten{ei

l(.rltlcul"

profesiondd: bolii mele". din cauza incomnetentl

o povari pentrusotul meu".

tme legtte de at*ielate: atit de slabi. Md simt dirdmatd atunci cAnd mi-e

Md simt o ratati." e in staresi conduc[ maqina.

profesionald: meala serviciuestesuboricecritic[. Mai devreme ttrziu voi fi concediatl." lhri prietenulmeu"' m6 pot descurca Jitbice: pentru ocuparea la interviuri inutils[ mI maiprezint o si vadi cat cdnd Nimeni n-o si mi angajeze

rperiat6."
n profesionold: indiferent acestea, sdv6ndprodusele s6fiu in stare mi simt". inlerpersonale: desofulmeuqide nicioalti persoani si depind trebuie locuri". in diverse m[ insoteasci
legate de anxietole: cu orice prel, si fiu capabili sI oprescgindurile

,,ingrijornul" a profesionaId: AcIivi tate

dacdqefulo s[ aflecI suntagorafi ,,CesevaintAmpla fi Daci voi concediat6?" Relalii interpersonale: peste tot.(:c meu s-aplictisits6 mi insofeasca ,,So{ul va intdmpladacdel va refuzas-omai faci gi daci mi va Simptomelegale de anxietate: iqi vor da seama de daci ceilalJi ,,Ceseva intAmpla mea?Dac6mi vor credenebuni?" Sihnlii fobice: ,,Ce va fi daci voi fi implicatl intr-un accidcttl autostrad6?"

careimi trec prin minte". la lel caorice maqina s[ inv6{sI conduc obligatoriu

162

163

Pacientultrebuie si identifice modul in care lit'urtl modul de a gdndi,sintlr1l ii influenJeazi subrrersonalitate acliona,pundndin evidenf6caredintre ele estemai tulburirilor in producerea gijoacdrolul dominant ceamai eficienti de a luptacontra Modalitatea consti in inlocuirea acestorll disfuncJionale negative suportiv. cu caracter afirmaliipozitive. Subiectuluiise cere sd notezeafirmatiile pozill inlocuitoare9i apoi si le repetede mai multe ori' In cazttl caregdndurilenegativesunt foarte puternicfixate, pentrtl ca qi le-arepetat ani de-ardndul,estenecesar subiectul sd fie combltute prin intermediulcontraargumentlriidc intrebtrrl socratic.Astfel, pacientultrebuie s1-9iadreseze tipul: ,,Cedovadl am ci acestg6ndare o bazdteali?" adevdrat?" ..Esteacestlucru totdeauna ..A fost acestlucru adevlrat 9i in trecut?" cd acestlucru se va int6m ,,Caresuntargumentele estecel mai riu lucru carese poateintdmpla'l" ..Care problemei?" eu toateaspectele ,,Oaresesizez obiectiv?" pe deplin ,,Sunteu oare p. I 80); (Boume,1995, lataun alt exemplu ,,ingrijoratul" ..Ceva fi daci o sl fac un atacde cordatuncicdndo sll cuprindidin nou panica?" intrebare: ..Careeste dovada cb atacurile dl genercazd atacuri de cord?" Rispuns: ,,Niciuna!" oricdtde Afirmatiealternativl:,,Ataculde panic5, pentruinima mea'Pot si lasatacttl ar fi, nu estepericulos qi panicdsi seamplifice apoi sd dispari, lir[ ca inima mcn sufere."

(Boume, p. 199) 1995, interioari cu conlinut negativ nu reprezintl greqite' psihologice de deprinderi decdto acumulare pot fi destructurate dacdserespectiurmdtorii dcprinderi

ificorea
qi sd sesurprindl i se ceresd se autoobserve negativ.El trebuiesI lnsu;i atunci cAndgAndeqte factorii precipitanlisau pe cei care agraveazA interioarl cu conlinut negativ.De pildi, ori de cdte unui atacde se simteanxios.inclusivla debutul denumite trebuies[ acordeatentiesubpersonalitilii cumar qi stridentifice cognitive, distorsionlrile zarea. pericolului qi catastrofi faptul ci anticipeazd atunci c6ndpersoana o situa]ie sau cu sarcinl dificil[ cu o sf,seconfrunte itatea,,ingrijoratul" se manifestl prin de distorsionlri cognitive. qi are tendinta in care subiectulface o grepeald si fie atentla subpersonalitatea critici,eltrebuie qi Ia distorsionirile cognitive aferente:suprafiltrarea mentali qi afirmafiile de tipul ,,trebuie este pacientulse simte deprimatsau descurajat, g[ observesubpersonalitatea numiti ,,Victima"qi zarea, negativului, catastrofi : supraestimarea 16qi suprageneralizarea. estefurios pe sine insugisaupe in careacesta spre subpersonalit[1ile orienteze sd se trebuie cl gi spre toate distorsionirile , ,,Perfeclionistul" mai sus, iar atunci cdnd simte rugine9i descrise ca atenlia sa s[ se indreptein special e necesar

t64

1 65

detipul"ttr qiasupra afirmaliilor asupra ,,Perfectionistului" neapirat".

2. Formularea unor intrebdri cu caracler provodtlttl

Inceput,i se poatecere s[ notezest6rile afbctive'5i carestaula bazalor,dupi modelul: ndurile Gdnd putea facefafl acestei ,,nu voi situalii".

otlresa gcinduri lor negdtive disfunclionale: ,,Ceimi spunin gdndcAndmi simt astfel?" lucrumie insumi?" s[-mi fac acest doresc ,,Chiar stresat?" md simt s6 ..Chiardoresc sc intreblri estenegativ, la ultimele Daci rispunsul trecemai departe. Un rlspuns afirmativ s-ar puteaexplicaprin litplul nu e in mdsuris[-9i exprimesentimentele. subiectul este prea supiratd pentru a duce In Dac6 persoana a sfhr$itdemersulde identificareqi contracarare pctt si-gi acordeun anumit^rdgaz e necesar negative, qi a-9i exprimapropriiletrdiri. In cazrtlin conqtienliza eslt' nu are cui si-gi impdrtigeascisentimentele, aceasta jumal. qi si le notezeintr-un Cinevapoate,dori" sdrimdni anxios9i datoriti respectivil salede a mentinetotul subcontrol. Persoana anticipa producereaunor catastrofe9i, din acest sporitde ii conferhun sentiment hipervigilenta face decdts[ ant nu insi, supraincordarea Din nefericire pierdere a pdni la senzaliade anxielatea, cercvicioseste dea ieqidin acest modalitate Singura 3. Reloxareo iei abdominale practicarea respiraf Serecomandd pi destinderea dupi metodalui Schultz, musculard combinate. saudupl metode 4. Notorea gdndurilor negative disfunclionole i suficient, sdserelaxeze a reuqit Dupdce subiectul prin gdnduri ii trec ce pe hdrtie foaie de ceresAnoteze o vinovatetc. deprimat, atuncicdndse simtesperiat, presupune un anumit sarcini acestei indeplinirea distincliad pentruca subiectuls[ invete sd realizeze gdnduri afective. stdri 9i

speriat"

Iclentifcareatipului de vorhire inlerioard cu conlinut litatea lcctul va incerca si identifice subpersona qi sunt care cognitive de distorsioniri seneratoare din urmi. Inlocuirea gdntlurilor negalive auto'nate cu aJirmalii alternntive pozitive un gdnd negativnotdnd rtul va rispundefiecdruigAnd ralional.Acestegdndurialternativese vor formula llrl sl conlindnega(ii;de a fntdi, in timpul prezent, importantl pentru foarte lor este credibilitatea in cauz6. ca subiectulsi combati te situatii, se recomandd negativeprin intermediulintrebbrilorspecifice socratic. un 96nd poatedeclanqa insi qi cazuricdndpersoana tlternativ in mod sPontan. qi in ndurilealternativera{ionalepot fi transformate carese administreazlsubiectuluiin starede relaxare eficienla9i contribuiela ceeace le sporeqte hipnozS, terapiei. duratei Convin gerile disfunclionale care suferdde rtii li in generaltoate persoanele emotionalese intreabi adeseade unde provin negative.

166

167

Estefoartebine si fiu eu insumi' 6. Dacd imi foc su/icientegriii, silualia se va imbrndrlll sau se va rezolvo, problentci, nu are nicio influenti asupra ingrijorarea inrAurire' o asemenea meleexercitl doaracfiunile 7.Nu polfocefa(d unor situasii clificile sau dificilil Pot invela si m[ confruntcu orice situa{ie paqi mici' in treptat, abordez o dacl ameninfdtoare, Doar sil 8. Lumeaexterioardesteameninldtoare. familiare Si cunoscutesunt stgure Potinvlta seml simt mai bine atuncicind intru in cu lumeaexterioarl. de a invl{a ceva9i de a Md bucurde posibilitdfile exterioard. lumea oferl mi le ne care qi autoinfi terapeutic Prima etapd a demersului de convingeri modelului constlin identificarea specificesubiectului,cea de-a doua implicl procestll a afirmalieipozitive,menilo construire $i implementare Afi rmaliapozitivi negativd. inlocuiasciconvingerea pen[ reprogramarea va realiza cAndse seva exersa in direclia gindirii pozitive. Duni ce a identificat acele convingeri negativo mai marein existentll care au o importanfd functionale intrebdricu caracter trebuiesi-qi adreseze subiectul oentru a constatacit de mult,,crede" el in adev resPective. convingerilor Bourne (1995, p. 214) ne prezintdcdtevamodclc veridiciti{ii convingerilor intrebiri nentruverificarea este cI aceastlconvingere dovada este L Care dc experien{ele obiectivitate Dacdimi analizezcu melc'/ convingerilor cum pot dovediveridicitatea adev convingereeste totdsauna 2. Oareaceaste uneori? mine saunumai nentru

Oare convingerea mea line seamade toate aspectele probfemeiatat pozitivecdt qi negative? Contribuie oareconvingerea respectivi la liniqtea mea sufleteascd? Mi-am format convingerea respectivisingursauea mi-a fost indusi de pirinfi? autor ne oferl cAtevaexemple de combatere a lor negative disfunc[ionale. Convingere negativri.' ,,Suntslab gi neajutorat." intrebdri lor cu coracler Drovocotiv . Careestedovadacl lucrurile stauasa? Acest lucru estetotdeauna adevlrat pentrumine? Oare aceasti convinserecontribuie la confortul meu

psihic?
. Careestedovadaci lucrurile staucu adeverat asa? i rrl simt adesea slab sau neaiutorat. aceasta nu ,i caisunltotdeauna aga.In definitiv.pot cereajutorul a-mi insuqi strategiilespecificepentrudepiqireaunor le. Mai mult, beneficiez de sprijinul familiei qi caremi susfinin multe situalii.Daci stau sl mi bine,nu existi o dovadi foarte evidentia faptului c[ neajutorat." $i Esteacestlucru totdeauna valabil pentrumine? unelezile in care md simt intr-adevdr slab gi daram qi zile mai bune,c6ndml simt mai capabil cI md simt intotdeauna optimist,deci nu esteadevdrat convinserela confortul meu Oare contribuie aceastb psihic? vingereaci sunt slab gi neajutoratimi distruge in mine gi speranta cd mi voi vindeca.O astfelde nu md ajules5 fiu mai sinbtosgi mai liniqtit."

170

171

Artrmalii pozitive care inlocuiesc convingerile negttnt in mineinsumi." ..Am incredere rx,ll de a depdgiproblemelc capacitatea ,,Credci am emolionale." II. Convingere negativd: meleprofesionalc qcolare saurealizdrile ,,Rezultatele pentru mine." de o importanllmajori nimic nu conteazl." ..in afari de acestea. Intrebdri: adeviralir'/ totdeauna l. Esteoareaceasticonvingere la toate convingere aceastd 2. Se referi oare problemei? convingerela confortul 3. Contribuieoare aceastd qi psihic? fizic singursau convingere 4. Mi-am format oareaceast?i in coPilSrie? fost inoculatd Conlraargumentsre: adevlrata totdeauna convingere l. Esteoareaceastd mine? ,Nu, pentruci mai exist6 qi alte aspecteimportanlc oblinute la qcoall saula existenteimele. Rezultatele dar nu 24 de ore din 24 sau7 suntcu sigurantl importante, pe siptimini. convingere la toate 2. Se referl oare aceastd problemei? de la qcoalIsaude la servicitt ci rezultatele ,,Desigur (trebuiesbinv6l bine pntrua obfineo diplomtr importante si lucrezbinepentrua-mi pistra serviciul9i chiar trebuie nu at0mI insi mai greuin^b Acesterealiz5;ri a promova). saufamilia. In linigteasufleteasci in raportcu sdnatatea, in carele acordo importantimajor5,acestlucruva un stil de viaJi unilateralgi nesdndtos." la ameliorarea convingere oareaceastii 3. Contribuie de sinetatefizicl 9i psihici?

ci trebuiesdrecunosc 6Din motivelemai sus-men(ionate, pe profesie invitdturi sau este neexclusivl convingeresingursaumi-a fost Mi-am format aceasttr din copildrie? ii mei au avut succes in profesieqi s-auafteptatca notemari Trebuiasd iau totdeauna lc urmezexemplul. criticat daci lor gi eram permanent a obfineaprobarea mealegati de faptul notemai mici de 8. Atitudinea trebuiesd steape primul loc mi-a fost impusi de

sinsur." ales-o nu mi-am

le mele sunt importante, dar tot atet de suntgi alteaspecte ale vielii mele". lnvi{a si imbin in mod eficientmuncacu distraclia." este ca afirmatiile pozitive si fie cdt mai eficiente, urmitoarele caracteristici: ca ele si indeplineascd fie scurte, simpleqi directe. in mine" esteo afirmatiemai eficienti am incredere am o seriede calit5li pe caremAbazez." ile trebuie sd fie exprirrate la timpul prezent procscarea inceput ecteun procesin deslhqurare, de azi, foarte bine" sau ,,lncepAnd mi concentrez tot mai bund." meadevine pe cdt posibil, evitareaexprimirilor cu 8e recomandd Astfel, in loc si spunem,,eu nu mai fac negativ. , putem spune,,estebine pentrumine si fac din c6nd gi gregeli". Afirmaliile pozitive trebuie si se refere la o realitate utopic.De pildi, este de atinsgi sdnu aibl un caracter s6 spunemcb nu ne vom mai superacAnd vom fi Mult mai indicatl ar fi afirmatia:,,Acceptcritica

pi incercs5invetdin ea".

ca afirmaJiilepozitive si fie administrate Estenecesar

t72

173

de marede orr(rl de un num6rsuficient sauautoadministrate repetitiv). aibdun caracter 6. Afirmaliilepozitivesuntmult mai ugorde inocrrlrtt sauhiptt, de relaxare in stare cazul in careseadministreazd

va lnsemnaca sunl

Alte tehnici de lupti impotriva convingerilor negative Tehnica sigetii verticale p. I (Burns, 1989,
Aceasti tehnici const6in aceeacI subiectul qiurmlregte ducele, unde disfuncJionale convingerile in calea autostimei,intimililil creeazd ce obstacole productivit6lii. gAndurile negativo va identifica subiectul La inceput, legituri cu o anumit[situatie. aflat in sesiune cd un student Si presupunem o sdcadla examen". inv[! mai mult, n-o sd astfel: ,,dac[ gAnduri si devini supraincorthl il determini Astfel de atenliei. a si aibddificultiti de concentrare in esteinveFt sdanalizezedin aproape Subiectul gAndului negativ, astfel: consecin!ele Gdnd negativautomat mai mult, I . Dacdnu inv51 o si cadla examen.

l0tot",iar ceilaltivor avea proastldespre mine. ratat",iar $i dacl sunt,,un ceilalli au o p5rereproasti despre mine,de ce md suplrl acestlucru? mi voi simti ingrozitor, am nevoiede aprobarea lor pentrua ml simji valoros negative, a notatcetmai multegdnduri ce subiectul sd seintrebe: instruit sistemul lor g6ndurinegative despre ri spunaceste pi valori?" sunt convingerilemele de bazd in legitur.l cu gi autostima?" tacitecare stauin convingerilor identificarea gOndurilor negative: sunt: de mai sus,acestea cxemplul pentrua fi o persoanl succes si am totdeauna ,,Trebuie de ceilalli." iubiti gi respectatl valoroasi, tuturor pentru a ma ,,Trebuiesi obfin aprobarea o persoanI valoroas5." considera in vreo acliune,va fi o catastrold." ,,Daci eguez in cauzdsuferdde autostiml scizut6, avind o precumqi o mare disperatl de egec,de a fi abandonat, de aprobare. tacite, disfunctionale convinserile identificate intrebiri: urmdtoarele I trebuiesi-qi adreseze Estein avantajulnreus[ nutrescastfelde convingeri? gi negative pozitive aleacestor Caresuntconsecinlele convingeri?" Esteadevlrat6 mod de gAndire? oarerealistacest ,,lJste meadisfuncf ionald?" convingerea
I /)

lucruar fi adcv Daci acest astaDentru cearinsemna acest ll De ce m-arsuD5ra 2. Dac6voicldea la examen, anulde studiu. nu voi promova anul,tk Dac[ nu promovez atdtdc va fi lucrul acesta pentrumine? neplScut

174

3. ,,Cese va intdmpladaci voi fi confruntat cu sit careimi produceceamai mareteamd?",,Seva oarelumeadacl imi voi schimba atitudinea?" gi benelici Seva aplica in continuare analiza costurilor pentruevaluarea fiecdreiconvingeritacite,not6nrlrr qi dezavantajele avantajele caredecurg din menfinerea Si analizdm in continuare convingerea disfunc{ir si am totdeauna in viafl pentrua fi o pcl succes ,,trebuie valoroasi". 'll Carevor fi avantaiele unei astfelde convineeri? remarcat faptul ci intrebarea pc nu sereferi la avantajele le arecineva daci oblinesuccese, ci la misurain care seautostimeazA pe bazasucceselor obtinute. Subiectul va notarespectivele peo foaiedc h0r avantaje l. ,,Voilucracdt mai bine,pentrua oblinesuccesc." 2. ,,Sistemul meupropriude valori va fi asemdnllof (De altfel,mulli oameni al altorpersoane." credcl cat vor avea mai mult succes,cu atdt vor li valoroqi). 3. ,,Vialaimi va pirea simpll 9i clardpentrucd vol exact ce am de f?icutpentru a deveni o valoroasS." 4. ,,Atunci c6ndvoireuqi,mlvoi simtibinedeoarccc gdndi: pentru <Suntvaloros cd am obfinutnotal0 pentruc[ am fost promovat>." Prezgntimin continuaredezavantaiele convin disfunctionale: L ,,Voifi totdeauna in alert5,pentruci trebuiesi sd-mi cafug sa-mr cAqtigautosuma-. autostima".suDlectut Subiectulnu se vd vi xll niciodativaloros pentru in planinterior, cdel nu vl cu certitudine niciodatidaci va continua sdaibi 2. ,,Voi fi foarteanxiosgi voi evita sd fac oricc creativ, de teamaunuieqec." 3. ,,Dacd voi egua in intreprinderea vreunei acfiuni, voi simti foarte deprimatdeoarece voi consitlcrrr qi demnde dragoste." nu suntvaloros 4. ,,Chiar atuncicdndreugesc ceva,m6voi sim{iin altor persoane care sunt mai inteligentegi au qi

mult succes;totdeaunase va gdsi cineva carc si rcslizeze un lucru mai bine decAt mine." md putea preocupa voi in mod real de ceeace ,,Nu dorescin viaf[, pentru cA voi fi obsedat de ideea{e succes$i de aprobaredin partea celorlalli. In voi deveni totmai nefericit$i voi avea consecinle, tot mai pulin succss comparativ cu situatiain careaSavea in mine qi mi-a$urmeri obiectivelecaremi Incredere 3epar cu adevhrat importante." gozulin caresubiectul decide ci mentinerea atitudinii estedezavantajoasd, el va trebui s-o modifice. mai constructive, atitudine, arputeafi descrisiastfel:
Elicienla activitdlii (Notag cAt de bine a1i realizat lucn

Chiaramreugit)

(Mi-a luat li am fecut

(Ca de obicei,am

fila

aplaudat.) (Am pierdut mai multe ori.

eoll o

p. 132. 1989, 177

t76

,,Esteimportantpentrumine sd fiu productiv|i 'rtl I lucrurile cAtmai bine.Uneori,lucrurilesevor desliqLtrl doriti. Pot si md bttr'ttt ele nu vor lua intorsdtura alteori, r mele.daracestea nu md vor facesdfi mai hrrrr succesele persoand. mele mI vor dezanritlit, Eqecurile oricarealti ceeace nu mi va liur' voi trageinvellminlelenecesare, qi demnde a fi iubit." pulinvaloros Dupi analizacosturilorgi beneficiilorunei conv legatede propriapersoanl,subiectulpoatetrece lil intrebandu-se daci atil verificlrii convingeriirespective, Astfel, dacl lll respective esterealistd. sauconvingerea pe o scal6de la 0 la 100,dupdc evaluaacfiunile el vn previzibili gi satisfaclie oblinutd, eficienfl, satisfacJie faptul c[ poate se obfinl o satisli surprizasi descopere u mult mai marein urmaunei activiteti minore,decAt poatefi mai (de pildn,pentruun profesor deosebite ceva,decdtsl find o conferinp strdluciti in me$tereasce unuiauditoriu elevat). faptul cl o activitatc va conqtientiza Subiectul presupune performanleinalte nu este nici necesaril, suficienti pentrua procurasatisfaclii. trdiesco staredepresivi dupl divorl Multe persoane motivelc Unul dirrtre dupdruperea uneilegdturi amoroase. c[, dacl sunt singure,nu respective esteconvingerea la nefericire. dragosteagi sunt condamnate in astfel de cazuri se poateutiliza analizasatislf gi a celeireale. presupuse
Impreund cu cine se Satisfqclia Activitdli Notali toateactivitdtilerealizeezd (Daci supentru place-biectul este singur se Presupusd realizate 0 0- 100 rea saupentruevolutianoteazi,,Eu") Dersonaltr

Tehnicaimaginirii situa{iiloranxiogcne intr-un teamd careii produc urmaconfruntiriicu situaliile constatici.,balaurul" nu era decAt subiectul o sintezl intre Aceasti metoddreprezintd de sdpun". gi ceacognitivi. oomportamentale practicla metodei, ( t989)a realizat o demonstralie Daniel,s-a psihologi. dintre cursanti, grup Unul de un a reieqit pentru dar foarte cur6nd experiment, voluntar probleme reale. ci gi-amlrturisit,cu lacrimiin ochi,convingerea celor din jur. d fio perfectpentrua ca$tigadragostea in fata I s-a simlit jenat fiindcd vddisesldbiciune cu il vor trata aceqtia de faptul ci el fiind convins I (Burns) i-a propus sd utilizeze tehnica dirijate, subformaunuijoc de rol. cI esteun coleg numit Jack,iar iqi va imagina iel juca (Daniel).Jackva trebui pacientului rolul va (Daniel)celemai dure lucruricareii terapeutului prin minte. iel (in rolul lui Jack):- Daniel,am urmdritdccu dr.BurnsshptimAna lia pecareai licut-o impreund cu psihoterapeulii. noastrianual6 la int6lnirea - Da,eu mhaflamin centrul (in rolul lui Daniel): Burns Ce pdrereai despredemonstralie? ca un adult, (Jack): - Ei bine,mi separenepotrivit pldngd in fala asistenfei. psiholog, si un mai mult exprim (Daniel): nepotrivit sd-mi - Crezici este Burns le? Ori nu se cuvinesi trdiescemolii putcrnice?

nu{i-aplicut?

(Jack): si fiu, Daniel,si pldngiin public - Sincer pareo conduitl potrivitl pentruo persoanlcontrolatd,

| 989.p. | 3l dupi Burns,

unpsiholog. maipulinpentnr nu controlati (Daniel): O persoanl - lnfeleg! Burns 179

178

pendla lacrimi. Md dispre{uielti arevoies[ fie mi$catd emotivitatea mea? Daniel(Jack):- Credc[ da.N-agvreasdfiu crud,tlrr ci merili si afli adevlrul. Dupd pirerea meae$tiun,,pr( c6 nu eqtidc Dr. Bums(Daniel):- Mi-am dat seama qedinfe de psihoterapiu, ca cinevasi plAngl in timpul unei ca doi nu mi se pareinadmisibil acestlucru.Putem, temd. civilizafi, si avemo disputi pe aceastii

Experienta ctr a fost foarteutili pentrumine,pentru invitat si amincredere in forfelepropriigi si nu mi nrni

de critici. Tu pofi susfinecd estemai indicat si ne emojiile,in timp ce eu cred cd estemai eficient qi mai sd le exprimlm. Ce nu infelegesteins6 de ce mi consi ,,prosf'. Sunt oareun prostpentruch am pl6nssaufiindcl suntde acordcu tine? Daniel (Jack):- Md dau bitut! Urmitoarea secvenli implicl inversarea rol terapeutul devine criticul nemilos,iar subiectuleste si rispundi. Exerciliulde imaginare a situaliiloranxiogene reluat$i subformauneilemescrise. Elena, o tdnirl atrlgetoare in planprofi fi cu succes avea problemesI flirteze cu birbatii qi s[ accepteo gi ci va fi intim6,temindu-se ci va devenivulnerabild psiholog ca 11 ProblemaElenei a fost definitl de profesional". Ea considera cd nu trebu ,,perfecfionism manifestesentimente neeativecum ar fi furia. tristelcu gi cd nu puteafi iubitdatdtatimp c6t nu erao ll anxietatea maturi, echilibratd,cu un autocontrolperfect. Mai mull, de indati ce va credea cd orice bdrbato va respinge adevirataei fire qi, pentrua nu risca acestlucru, fata sinsuratatea. Terapeutuli-a cerut sI redacteze un dialog cu un imaginar,care o respinge dupdcAteva intilniri pentrucI preaemolionalS.

i s-a sugeratsl-qi imagineze tot ce era mai riu cu ctr ise spuncele mai dure lucruri,carenu i-au fost niciodatiin realitate. careo respinge: am decisci am nevoie - Elena, putin, aqacd n-o sd ne mai vedemun timp. r:- Mi intristeazi mult hotirdreata, Ai puteasi-nri e problema? ul: - Da. Egtiimaturlsubaspectemotional. Te gi te superipentrutot felul de lucruri.Nu eqtio puternica. Acum cd te cunosc mai bine,suntchiar a$acI am sAte periisesc. : - Daci infeleg eu bine. te nemullumegte in principal eu mi supir din cAndin cdnd,ci nu sunt destulde gi ci suntpreaemotiv6. : - intr-adevir,astaesteproblema. Tu reactionezi exagerat.Eqti o nevroticd.Atunci cdnd te-am pe sine,dar ulterior am crezutci eqti un om st6pen ci de fapt egtiun invalidemotional. - Este adevirat ci mi neciiesc din tot felul de ci oamenii caredepind de mineigi cl pialanu merge, Suntdestulde suplratiiqi acum.Mai triiesc emolii gi in legiturl cu alte lucruri.Crezicd aceste emolii nte puternicemb transformi intr-un invalid saugre$esc? Oaretu caujio femeiefrri sentimente, privinfd? fapt pirerea ta in aceas0i acestdialog, Elenainfelegeci, dacdcinevaar pentru situafia ceestepreasensibilS, ar fi in avantajul niciofemeie nu gi-ar dori un sotcdruia sd-idisplacl putemrce. sentimente solianutre$te (iluminare bruscd) o va ajutape pacienta ,,insight" qi emolional5. ca o femeiespontani cognitivd ne ajutdsi cvidentfaptulci psihoterapia gi un sistem maibine,,aiciti acum",dar sI dezvoltiim qi mai realist, igi valori mai rafional caresi nu fie

180

181

qi la corrllir de dispozilie la modificdrile de vulnerabil atAt cu ceilalti. cu situaliileanxir imaginative confruntdrii Tehnica mai realislu atitudinile transforme sd-qi pe subiecli ii ajuti adccv emotionald o coloraturd in convingericu ela-boraie Identificarea gi exprimarea sentimentelor Majoritateaoamenilorcare sunt inclinali spre senti saufobii au dificultiti nu numaiin exprimarea acestora. ci chiarin recunoatterea Odati cu progresulpsihoterapiei,anumite emol tendinfadc I devin mai putemice9i manifest?i sentimente subi cAnd mai ales petrece se Acest lucru la suprafat5. confrunti tot mai frecventcu situaliile anxiogene' sau reprimdsentimentele in cazulincareacestaiqi se agraveazd. sale tulburirile respective, Vom trece in revisti cAtevadin motivele pentrtl cu tulburiri anxiogenetind si-qi rc persoanele sentimentele. in au fost crescute De cele mai multe ori, acestea cxil avut au perfeclionigti plrinJii hipercritici in care 9i uu copiii medii, de in astfel lor. fali de copiii "*agetuie impulstt liber de a-qi exprima lipsili de Iibertatea de teamadezaprobirii patemale' tendintele, Acegtisubiecliau o nevoiefoarteputemici de cI pot innebu gi setem foartetare sdqi-l piardi, crezAnd trlirilor lor. liber frAu dau dacl comiteun act necugetat inseqiatacurilede panicl nu reprezinti altceva reprimateincearci si ci stdrileemo{ionale semnat suprafap. Bourne(1995,p.256) ne prezinti o seriede de identificare9i expri cognitiv-comportamentale gi emotiilor' sentimentelor

Identifi carea stirilor afectivc esenlialifiind presupune mai multeetape, proces reprimate. careexprimi sentimente reasimptomelor saurezultatul fricii de necunoscut fi expresia a poate care anxietatea in ln cazul unorposibilepericole. eamanifest6ndu-se selegede vreo situaliespecific6, de ingrijorarenedefiniti, esteposibil ca sursaei s-o stdrile afective reprimate.Se qtie cd fiecarestare implici o anumiti cantitatede energiecare,daci nu difuzd. de tensiune o stare oroduce acestmotiv, subiectul care recurge la psihoterapie agresivit5fiiqi observedacl nu cumva reprimarea provoac5 o starede nu persoanl anume de o fafi iqi reprimi cAnd atunci sesimtdeprimati oamenii de doliu. Pldnsul saude o reactie deo pierdere legate si sedescarce. de lsemenea,depresiapoate ascundegi sentimente

persoand' fatedeallii saufali depropria

se simte deprimati IErd vreun in care persoana r, se recomandi ca aceastas6-qipunl intrebiri carei-a produsenervarea. ca;uza psihosomatice sauastmulsunt de cap, ulcerul,hipertensiunea reprimate,specificestresului cauzatede sentimente tdentificareaqi exprimarealor liberb amelioreaziqi, chiar vindecl afec!iunilepsihomatice. musculard incordati qi rigidn reprezintlun simptom Astfel' stresuluiqi stirilor emolionalereprimate. prin supraincordarea frecvent gi mdnia se exprimd In general' rii gAtului,cefei, umerilor9i spatelui.

t82

183

provoacdincordarein zona piept tristeleagi deprimarea precumqi a musculaturii din jurul ochilor,in timp cc mai rrlsl abdominale, musculaturii la incordarea conduce diafragmului. se de sexualitate legate sentimentelor Reprimarea gi eaprin supraincordarea musculari,la nivelul zoneipclv Desigur,acestecorela{ii dintre stirile emoti musculari nu se bazetzhpe cercetiri qtiinli incordarea pe numai observatiiempiricegi au doar o valoarerelativi' trebuiesi invelc Subiectii cu tulburlri emotionale cu atenlie qi sd identifice acelestiri autoobserve pe careau tendinlasi le reprime. neexprimalo a stirilor afective Procesul de identificare spre spre interior, atenfiei facilitatde focalizarea organrsm. acestdemersfocal Gendlin (1978) denumeqte experentiali,ceeace presupune: o relaxarefizicd qi psihic6; r adresarea unor intrebiri cu caracterintrospscliv simt eu oareacum?"sau,,careesteproblema framantdacumcel mai mult?" etc.); . dirijarea atentiei spre aceazond a corpului produsi de subiectulsimte supraincordarea . a$teptarea pasivi a mesajelor carenl Siascultarea de la propriul organism; subiectul nu trebu analizezesau sh apreciezecritic nimic, ci dolf ceva. rbmdniliniqtitpdn[ c6nd va sesiza anumito sd identifice De indatdce subiectula izbutit din nou o emotionale difuze,el trebuiesi-$i adreseze intreb6ricu caracterintrospectiv: ,,ln ce zond a corpului se situeazl o anumittr emotional[?" ..Careesteforma acesteistiri afective?" .,Dacdaceasti stare afectivi are o culoare,carc acaasta?"

estedimensiunea stirii meleemotionale?" limitate, Bourne subiecliicu calit?i1i introspective propune 259) o listi de termeni care denumesc stdrile t. gi care are menireade a-i ajuta pe subieclisd-;i

propriile maiuqor trdiri. prezentim c6tivadintretermenii exemplificare,

pozitive Stdri le afeclive negotive anxios plictisit ruqinat deprimat disperat dezamdgit suplrat nesigur vulnerabil etc.

Exprimarea sentimentelor sldrilor afective il ci cea mai buni metodd de exprimarea consti in implrtrgirea acestora unei persoane gi suportive(prieten,rudl saupsihoterapeut). Gstede ajuns ca subiectul si vorbeascl despre pe carele nutrefte,ci se impunechiarsddeafr6u sale. Persoana care ascultdtrebuie sd rdmdni si dea sfaturi sausd-qiexprimepropriile se ablind ri stdrilor afective sd fini un fel dejurnal,in care subiectului ci qi stirile nu numaigAndurile careil frdm6nt5, ce le insotesc.

184

185

emoliilor carc exprimdtristele.l 3. Descdrcarea tlirrrr persoana estepe punctulde a pldnge. Atuncic6nd rttttlll exercitat educaliei datoritd infrdneazi 9i autocontrolului plans n de reaclia faciliteze ani la rdnd,esteindicats6-qi lri muzicale uneipiese prinascultarea realiza lucrusepoate crr li cir{i unei prin lecturarea sau film unui prin vizionarea

trist. ostilitdlii 4. Descdrcarea

liberi a ostilitilii ar periclita relafialor cu cei de care sesimt dependenfi; r subiecliianxiogi, caremanifestio nevoiesporiti de autocontrol, considerd agresivitatea dreptunul din cele ' pi necontrolabile mai iralionale sentimente, exprimarea acestora fiind deosebit pentruei. de amenintitoare Bourne(1995,p.263) prezintA cAteva indicafiimenitesd-i pe subiecliianxioqistr-qiexprimemai ugorsentimentele . Subiectul trebuiesI fie dispussI renunle, micar parfial, inea sa de persoaniamabildin toate situatiile, si exprimesentimente de iritare $i ostilitatein in careacestea suntfiregti. Pacientului i seceresddepiqeascE ruminaliile interioare referitoarela consecinlele exprimirii ostilitiiJi(,,ce dacdvoi innebuni?", Int6mpla ,.ceva fi daci voi comite ingrozitoare?'etc.) gi temerile Estenecesar, de asemenea, si fie depdqite faptul pe cd subiectul ii va rdni de cei dragi.Comunicarea de ostilitate,desigur, intr-o manierl rezonabili, un semncd subiectul line la cei dinjur, ii preluieqte adeviratele salesimt6minte. Comunicarea sentimentelor de ostilitateintr-o manierd gi nu intr-una agresivd. rccomandlutilizarea unorafirmalii careincepcu ,,eu". cstemult mai potrivit ca subiectul in cauzl si spuni simt frustratatuncicdndtu nu te tii de cuvdnt",dec6t: scotidin minfi atuncicind i1iincalcipromisiunile". ile careincepcu,,eu" implici respectul fatl de in timp ce aceleacareincep cu,,tu" trezesc reactiide conflictul. , caronu fac decdtsd escaladeze Trebuie subliniat incl o datii faptul ci ostilitatea,ca nu estedeterminatlin mod directde altt stareafectivS, spunsaufac ceilalli, ci de modul in carenoi percepem situatiile, interpretericare au frecvent la bazi

s6-qiex1 sesimtefrustratfi se-teme Uneori,subiectul de sil ln astfel pe cei dinjur. rdni pentru nu-i a ostilitatea, manieri intr-o ostilitdlii descircarea este indiciti Astfel, se recomandi: destructivd. a lovirea unei pernesaua unei pipuqi de plastic; o pldnsulcu faja in PemS; a lovireaunui sacde box; a unor obiectelipsite de valoare; spargerea a emitereaunor strigetein locuri in care persoantt poatefi auzitl de allii; rt spartullemnelor; o jocul de tenis; a activitatea fizici intensi $i solicitantd' activitdlinu ci asemenea Travis(1982)consideri zilnic, pentruci existi riscul ca un numir desllgurate sI devind un fel de toxicomaniai exp persoane de

agresivit5lii. de tulburiri persoanele caresuferd Frecvent,

din fobii au tendinla de a-qi nega ostilitatea,9i aceasta multemotive: r subiec{iirespectivifac partedin categoria ,,drdgute",care nu vor s6-i superepe ceilalli, ca qi ceilaliis6 le - qi doresc consideri ccci bldnde plrerea- ci suntpersoane 9i amabile, deschisostilitatea; ii impiedici s1-9imanifeste suntc o pacientii tip, mai alesagorafobicii, deacest jur, expri incAt, astfel de cei din de dependenli

186

187

global[ (rlrtt'l distorsiondri cognitive,cum ar fi: etichetarea persoania ficut ceva riu, avem tendinfade a-l consirh'tl gdndireade tip persoaninegativi sub toate aspectele), negru" (tendinlade a aprecialucrurile in termeni negativof (tendinlade a exageraaspectele amplificarea cuvine. ci totul ni se convingerea

Ca p it ol u l 9 PSIHOTERAPIA TULBURARILOR DE DISPOZITIE de inferioritatc $i insecuritate in situatiile sociale

(1989,p. 137)atratatun pacient, pe numeChuck. ptezenta o malformafiecongenitall a toracelui,care ci pieptul ii estecurbatspre interior.Altfel, atregatoare. era inalt, bine clddit qi cu o inftiligare ori igi propuneasd meargl la plajd, el igi trcea

incdtpAnila urmi renunla. Chuck nusesimfea

cdmaqa in fala celorlalli pentruca i$i s6-9idezbrace inferior birbatilor inzestraticu un fizic tuturor #unt daci lmi scot ctrmata,tofi se vor uita la mine gi vor suntanormal". pas al terapiei il reprezinti descoperirea distordin cadrulmoduluideagdndiallui Chuck: cognitive inferior tuturor birbatilor careau un fizic mult mai eralizare", pentru ci este vorba de o ,,supragen generalizeuzi defectuls5ufizic, extinzindu-l asupra Astfel, s-ar puteaca toracelelui sale personalit[1i. fie relativ ingus! dar acestlucru nu inseamnich el i6 inferioari. 188

18 9

Se constati gi prezenlaaltor tipuri de gdndiretli sionati, qi anume,,filtrul mental" gi ,,desconsidcr doarilslll seconcentreaz5 pozitivului",pentructrsubiectul (inalt' atlcl calitdtile ignorAndu-gi slab, punctului sdu o situalie cu prietenos, cald, atrlgetor,inteligent, bun[). pentrtt afectiv5, punein acliune9i judecata Pacientul qi cil inseamni qi asta anormal, simt inferior iqi spune: ,,mi staulucrurile". al lui Chuckeste: ,daci inri Al doileasAndautomat toli sevor uita la mineqi vor gdndici sunt cbmaga, Aici intdlnim: uniioameniilvorprivi,darnu o Suprageneralizarea: o Concluzii pripite, citirea gdndurilor$i prevcst viitorului: subiectulin cauzi nu arede undesdgtio gAndesc ceilalli.Mulli oameniau probabilcevn de aspectttl decAtsi se preocupe llcut bun de exterior. negativl o etichetii pacientul i;i atageazi Etichetarea: o profundlinclrcituri emotionali- ceade afectivd:ChucksimtecI arputeafi in Judecata qi atentiei trageconcluziacAa;a se va intimpla. r Amplificarea: aici estevorbade exagerarea pe care ar puteas-o aibi forma toracelui aflate pe plaji. Subiectulnostru pentrupersoanele nici n[ sdaflec[ celormai multi oameni fi sumrins pasl de felul in carearati el. Cum va putea combatepacientulgindurile automate? unor dovezi. l. Prima metodi ar fi strAngerea toli oamenii pe plaji pentrua verificadacd poate merge acolo au un fizic mai atregitor decAtal sitr. El va prezenla cdtorvatrupuri atletice,alituri de multi alJi prea gragi,preaslabi,cu pieleazb6rciti saucu caresunt anomaliifizice.

Cea de-a doua ar fi metoda experimentali,pentru a . validitateagAndurilornegativeautomate clma$a scoatd pe plaj6, s5-qi ar trebui s[ meargl cdfi oameniil vor privi cu insistenti qi cdt de in primul llmp. Aceastdmetoddprezintl doar avanta.ie: iar cd ideilesalesuntexagerate, va descoperi rdnd,el va trebui si se confruntedirect cu fricile le. pi alte metode pe care le-ar putea utiliza subiectul negative: !-qi modificagdndurile qi costurilor Analizabeneficiilor qi iectul ar outea elaborao listl a avantajelor se sd pe continua care le-ar avea daci va lor o persoaniinferioari din cauzamalformatieisaleqi qi pe viitor asupradefectuluisbu,astfel va concentra de disconfortpe plaj6' Esteposibil ca aibd o senzatie pi simtl fericit dacl nu va mergeniciodatdla plaji' iar stauastfel,inseamni cb nu are nicio problem[. sdinoate,este mai bine si se parte,dacdiqi doregte direct cu temerilesale. unui cazsimilar cu un defect i-ar spunesubiectulnostruunei persoane tiu arati cao farfurie ln modsigurnu-i va zice:,,pieptul qi i;i vor stricabuna tine la vor uita se Oamenii
t(

Definireatermenilor no{iuneade persoani va trebui s[ defineascd de cenuqiu. in nuanle stiluluide gAndire Cultivarea pe o scall gradatl de la 0 va trebui si aprecieze c6t de valoros este,in pofida toraceluipe care il are interviului , Tehnica

190

1 91

:.--

rlnr I mai multe persoanc Subiectultrebuiesi interogheze fizic. un defect prieten cu ar dori si aibi un el ar puteaintrebamai mulli oameniclil tll De asemenea,

Metodede combaterea gAndurilor negativeautomato p. 142) (Burns,1989,

cittltl atunci fizicealecelorlalti, la defectele dessegAndesc aflepeplajd. 8. Tehnica ,,sigetiiverticale"

3. Metodacazului similar 4. Metoda experimentald

Pacientultrebuie se se intrebe de ce ar fi atill inferior'El ar ptt supirdtorfaptulci cineval-ar considera ci oamenii nu-l plac ai nu-l respectl' Apol presupune irebui si seintrebe ce esteatit de ingrozitor in lucrul astfelci suferi de o putcrn ar puteadescoperi Pacientul teamd de dezaprobare,el baz6ndu-;i prea mult pe opiniile celorlalfi' Dacdaqastaulucrurile,ester o noui analizda beneficiilorqi costurilor'de data asupraopiniei ci subiectul trebuie si obtini to tuturor oamenilor(c0t il ajutd 9i cdt il ir uprobur"u astfelde oPinie). cu situaliile confruntirii imaginative 9. Tehnica un dialog sd redacteze Pacientul va fi solicitat ostild", carel va inrul cu un grup de striini denumit,,gloata desprefelul in carearolt' qi-i va spunelucruri dezagreabile

5. Gindirein de cenugiu nuan{e

Gdnduri automate: ,,Md simt inferior tuturorcelorcareau un fizic maiplicut toti imi scotc6ma$a, decital meu.DacA ce sunt sp[ne vor sevor uitala mine$i normal".
6. Tehnica confruntErii imaginativecn situaliileanxiogene

7. Metodasigeii verticale beneficiilor 8.Analiza qi costurilor

192

193

Iritabilitatea pi sciderea imaginii de sinc

senl Ir'lllt ci nutre$te psihoterapeutului i-a spus Mariana de iritare fali de solul ei, Barbu, 9i ci reac{iortr'rt acestuia. la afirmaJiile disproportionat ,.Daci Barbu face vreo afirmalie care nu-mi convtttr',

l)c ce mi supdri acestlucru?De ce mAtem oare?

I
de viatdpe carel-amavut t, Nu vom mai aveastandardul lucru? lcum. De ce md sunirl acest

in vil simt qocatide parcdm-arfi lovit fizic; daci suntenl plec; sI tlrrctl vine 9i-mi Eicevam-a supirat,mi enervez mi iriti programul uitim la televizor, ;i sunttentatishsc postu 1." sc pacientei c5,atuncicdndcineva i-a spus Terapeutul carc sauo situa]ie iritat,trebuies[ existeun eveniment trebuieidentificate. convinqi acestea pensionar, a fostsfttuit sAvendd Barbu,economist perioada respectivi pentru in ci pe careil cumperase deciziasolieisale, Cdndi-a comunicat erauavantajoase. qi panic6, iritareamanifestir de tristele a fost cuprinsa mult mai tirziu. gdndurile sdnoteze i-a cerutpacientei Terapeutul chiogcului' pe carele avea in legiturl cu vinderea Aceasta a notat urmdtoarele: l. Cum vor evolualucrurile? 2. Oarece ni seva intAmPla? la sapl de lemn! 3. Vom ajunge 4. Dup[ ce solulmeua muncit35 de ani ca si striingl ban,nu suportsd-lvdd invins.Ar trebuis[ i scr munciisttlo, de roadele posibilitatea de a sebucura si a indrumat-o terapeutul in continuare, Pepacienl6 tehnica,,r si-i aplice negative unul din g6ndurile 9i verticale". ceni seva Clientaa alesafirmaliaa doua:,,Oare astfel: decurge tehnica in continuare, c5 esteadevirat. Sdpresupunem

I
la stilulde viali modest din trecut. Vatrebuisi revenim lucru? m6 supiri acest

I
pe caremi le , Nu voi mai puteasi-mi cumpir lucrurile De ce reprezintd acest lucru haine, cristaluri. : bijuterii, pentrumine?

gi va trebuisd Sunto toxicomania cumpdrdturilor De ce mi supiri acestlucru?

I
de singuritate. Daci mi salveazl Mersulla cumpdrituri qi va trebui si rimdn acasii, legiin oragla cumpdrdturi, fi deprimatl daci n-o si mI deprimd. de ce voi $i la cumpirlturi?

I
bani,altfelmd atuncicdndcheltuiesc Mi simt fericit?i

gdndurilor negative a reieqit clarde automate onaliza de lichidarea afacerii: Mariana atat de amenintatA llmlea hani pentrua cumpdralucruri pllcea sa cheltuiascd caresd-i facd viata interesantd. i-a cerutpacientei sd identificc terapclrtul continuare.

194

19 5

carear legatdepropriapersoand, un gandautoperturbator mai sus' atitudiniimen[ionate stala baza GAndulidentificata fost urmitorul: tr banipentnt leneqiqi am nevoies[ cheltuiesc ,,Sunt simti bine". Analiza costurilor qi beneficiilor
D ezovantaj eI e menl in er i i

apoimetoda experimentali, va recomanda trebuiasd verifica ipotezaconform cireia pacienta multi bani ca sI oblinl satisfactiiin viat6. Pentru Marianaa intocmit ipoteze, veridicit6liirespectivei pe o scaldgradati, notat, activititi in dreptulcbroraa oatisfacliei. ' ,,Simtnevoiasi cumpero mul{imede lucruri, mulli bani, pentrua mi bucurade via[["

(l) Nu mi se cereniciun(l) Nu voi evolua ti nu mll schimba; efort; nimic in (2) Nu mn voi expune(2) Nu se va imbunatati riscului de a avea un mea; (3) Nu m6 voi conlluntacu e9ec. realeori de c6teori am nepliceri.
scdpade ele mergdndla cumpiritttri;

(4) Pot rlmAne f6rd bani dactr iescprostelte; (5) Nu voi aveaniciodati incredcro min; (6) Voi rimdnesclava banului; (7) Nu voi aYeaun scop adevirll

respectiv[prezint[mni Seconstatlfaptulcesupozilia decit avantaje. dezavantaje negativl supozifia esteghidatl si inlocuiasc6 Pacienta serie do lbc6nd o bine voi simli unamai rationali:,,Mi in viat5". in mod creativ gi implicdndu-mi Aceast[ supozilie prezintl, la rdndul siu, avantn dezavantaje:
AvanlaJ e

singura 40 000lei singuri vitrinele. 0 lei singura o bijuterie. 7 000000lei singurd 0lei cu solul o casettr 9i 30 000 lei film la TV. jurnalul singurA completez psiho0 lei de Fdints
inghefali la o duc la o con-

75 25 90 50 60 20 50

75 25 l0 80 90 90

la

Universitatea

singurb 15000lei

75

cu volei lmpreuntr

Dezavantaje

cu prietenele 0 lei singurA ordinein hdrtiile 0lei

(l) Va trebui sA am mai ( t) Sotulmeuva fi mai fericit. (2) In casnicia vor exis- iniJiativ6. noastra (2) Va trebui sA mA coll ta mai putineconflicte. mele. (3) Autostima mea nu va de- directcu temerile pinde de banii pe care ii am.

care reiese cI multedin activitetile rnalizatabelului in timp nimic ii producpacienteio maresatisfacfie, o determinisi uneibijuteriidestulde scumpe

t96

197

dc lrt satisfactia reducAnd de culpabilitate, aibesentimente actuali). (anticipatl) la l0% (satisfaclie conducela infirmareaipotezeipr Acest experiment cdreiacheltuireaunor sume mari de bani reprezinlti cea mai agreabili. clientl activitatea

de cele s[ sesimtdenervatl cd nu trebuie iqi spune ea igi indreapti situatii frustrante, acestei In conditiile ilatea impotriva ei inse5i,devenindexcesivde : pacientase acuzi pe ea insi$i pentruo ea. pe carenu a generat-o ar fi de cdtre psihoterapeut sugerate le rafionale le: ce consti in inlocuireaafirmaliilor semanticd, cu afirmaliimai bl6nde: ,,arfi mai binedaci", . etc. dacd",. Sandaar trebui sd Analizacosturilorgi beneficiilor: de a fi ea personajul avantajelegi dezavantajele Nightingale,carese sim{eafericitii ori de cdteori se cu o situafiedezagreabild. rationalmenit sd-l inlocuiasci pe cel negativeste ,normalsi te simfi supdratl atunci cind ceilalii nu-gi cum trebuieqi egti pusdin situafiasd rimdi peste nu va mai voie" si se simti suplratd,pacienta se simt6 vinovatl gi sh se autoblameze. o modificare a situatieiva produce modde abordare perfeclionistd o careeste Sandei, 9i credeci ea sesesimti supdratlniciodatl,cltrebuie sdfie mereu qi emofiile. gi si-qi controleze sentimentele a fost: lea sdndautomatal Sandei ce trebuiesi fac eu aceasta?" imediat o alti afirmatiede tip a recunoscut (imperativcategoric). emotionalin egalI misurl de la $tepta perfeclionism de la ceilalfi.

Frustrafie,culpabilitateqi stresla locul de m

medicaldin vArsti de 32 tlc Sandaeste o asistentd care lucreazi la un spital de pediatrie.Ea se ocupi pacienfi, dar areo rlspundereadministrativi,in calitatcn

qeli. asistenttr
pentrudepresie la tratament Ea s-aprezentat aperutein la serviciu, iritabilitatecu crize de nervi ciliva ani. trebuiasi lucrezepdni la orl intr-o duminicd,Sanda in jurul orei 14, ea gi-a terminat treaba,gi-a pus cdndmediculdc ordineqi tocmaisepreglteade plecare, pentru unul dintre o perfuzie i-a spussi pregdteasci pentruci perfuziadura s-asimlit frustratd, ei. Sanda permanenti,motiv pentru gi necesita supraveghere puteaplecaacasdla timp. Mai mult, o secundaritAnird se invdrteaprin medicalenu-gi fac datoriacum c[ asistentele spunea lat[ cum qi-a descrisSandastdrile emolionalcI 807o, frustrare90olo supdrare fi culpabilitate95%' Primul gdndnegativautomatcarei-a venit in minlcI legatde culpabilitate: Eu ar trebuisdfiu bucuroasl ,,Un copil estepe moarte. globulealbe." administrez cognitivecareaparaici sunt Distorsiondrile l. Afirmaliede tipul ,Jrebuie".

Solutiaterapeutici: l. Metoda semantici: ttf' In loc si gAndeasci ,,nuar fi trebuitsAfac acestlrrr urmdtoarea variantl: ..arfi fost mult mai birrt' s-a suserat a$ fi putut merge acasi la timp 9i nu mi s-ar fi cetlll perfuzia. Ag puteasI le spuncelor de la lalrr supraveghez preatiilzltt, sdngele neplicerifurnizdndu-mi ci mi-aucreat sdnsele dimi trebuisd-iros ca altl dati sI-mi elibereze La propunerea rlspunsului ra(ional, Sandaa defensivi, spunAnd ci n-ar fi avut niciun rost sa cei de Ia laborator. Terapeutul a fost surprinsde reactiaei qi i-a poveslit unui spital9i cd, imprcunl studenlie lucra la laboratorul colegiisli, se strdduiau si rbspundidorinfelormed directde bolnavi. asistentelor careseocupau El s-a intrebatdaci nu cumva Sandaipi influentain calitatede asistentlgeli qi a afimratci eslc intr-un mod clar, dar cu util si{i exprimi sentimentele produce schimblri prea mrrrl' daci acest lucru nu chiar daci n-ar continuare, terapeutul a intrebat-ope Sanda intr-un mod eficient. inve{esd-qiexprimesentimentele Pacienta a perut $i mai agasati qi a spusci nu acel cI discute despre ceestevorbaqi ci nu mai doreqte pentru ci nu ;i-tt Terapeutul fost oarecum incurcat, a seama daci i-a scipat cevasaudacea atinsun punct La gedinta viitoare, Sanda a adusurmitoarele ,,Am ajuns la concluziaci imi reprim furia pentruci nril de ceeace se va intdmpladaci imi manifestsentimcntclo pdni acumsi-mi exprim ostilitate. Nu am invdtat de ostilitatein mod constructiv.in trecut, ori de cdteorl in trei modttlil simleamsupiratSsaufrustrata,reaclionam I - liceam o crizi de nervi:tipam,pldngeam saule celorlallicuvintegrele.Dup6izbucnirile respective mi

rusinati $i vinovatd.Aveam chiar o stareproasti, $i totul seterminacu o durerede caP; qi m[ pldngeam. $i de aceastidati mi t - bombdneam cI am fost la$i; hm vinovati,pentrucd aveamimpresia Atunci c6nd metodi a <martirilonr' -aplicam ata-numita imi menfineam de ceva, fl fipau la mine sause pldngeau scuzeqi blamul, cerAndu-mi aparent,acceptdnd cu o Totul se sfhrqea c[ situa]ianu se va mai repeta. din dinti' pentrucI scriqneam de maxilare, daci imi pierde controlul pot ci imi tl tarziu,am intuit rdu fizic rtn putea face g[ resimt furie. Md tem cA a$ mi sperie impulsuri nervii'Aceste dac[nu-mistipdnesc si fiu trebui parci ar de leterminl si mi simt ruqinatd, pentru ele. si mi cd lasca lucrurile de acordcu dumneavoastri fatalisti iiri sAintervinin vreunfel.Am o atitudine lucru prost'acest mi trateazi vietii.Atuncic6ndcineva mult." mai cd nu merit convingerea regte incdntat de aceastl analizl, fost a hoterapeutul de a realizao autoanalizA aveacapacitatea ci Sanda o premisdbunl pentruschimbare-' ceeace reprezenta faptulcI Sanda a reieqit autoanalizei t discu{iilcasupra de ..fobie de conflicte". Ea se temeafoarte mult de qi leceatot posibilul agresive rse qi de interacfiuni I le evita. nu-;i putea mereuci totul va fi bine,Sanda i lqi repeta s[ sc iritarea,qi atuncinu qtiace sdfaci: si explodeze, de vinovi!ie in martiri. Nici sentimentele sausi pozeze de o stare confort. a fostdeacordcdtrebuie alterapiei,Sanda lcest moment ce ceea intr-unmod mai directcu ceilallioameni, poarte qi pozitiveasupravietii ei profesionale or consecinle

200

201

latd un alt gdnd negativautomatcare-i vine in rr pacientei. ,,Probabilcd sunt incompetentlqi cd ar fi trebuit s0 laboratorul mai devreme". Distorsionlrilecosnitive sunt urm5toarele: (trebuic); o afirmaliilede tip,,imperativ categoric" r afirmaliede tipul ,,ghicirea viitorului" pentrucirSt presupune ci ar fi trebuit s[ ghiceasclfaptul ctrcol vor gregi; la laborator o personalizare, fiindcd Sandase invinovdfeglc pe eroarea careau comis-ocei de la laborator. direc{ioneazd afirmatiilede tip ,,Separecd Sanda Atunci fie spre ea inslgi, fie spre lumea exterioarE. qi n simte vinovatd se detestS, se autoblameaz6, punzdtoare, in careii condamnipe ccilulll iar in situatiile simtefrustrati qi furioasi. In ambelecazuri,existenlaise pare extrem satisllcitoare. Rispunsul rational sugerateste:,,Nu aveam anticipezproblemacares-a ivit''. Iat[ un al patruleagind negatival Sandei: dr. Ionescu credecd sunt incompetentS. ..Doamna perfuzin de parc[ copilului nu i s-aradministra comportd n-ar fi ea acolo,pentrua salvasituatia." DoctoritaIonescui-a stimit furie Sandei. aici Distorsion[rilecognitivecare se pot observa urmdtoarele: r ,,citireag6ndurilor",pentru c[ Sandatrage in legtrturlcu ceeace crededr. Ionescu; r afirmatie mascatii detipul ,,trebuie".,,Doctori1a nu ar fi trebuit sd se poarte ca o gel? lipsill delicatete"; o culpabilizarea: o Sanda credeci doctorifalonescu se se simtd incompetentiqi vinovatd.

seopreqte asupra unuigAnd rational care insi nu Pacienta p deplinsatislicdtor, anume: 9i

nu qtiu ce e in minteadoctorifeilonescu. dar ea e

s[ gandeasce cedoregte",
st gAnd continein sineostilitateqi defensivitate, Sanda ln continuare ce doctorifanu o respecte suficient. utilizeazh. in continuare. metodele..reatribuirii" dovezilor". pacienta esteintrebati dacdexisti vreo dovaddci lonescuo considerd incompetenti. a replicat cd ea qi doctorila lonescuau fost bune aceastadin urml exprimdndu-giadesea admiratia gi profesionalismul Sandei, ceea cevenea devotamentul

contradictie cu gAndul negativ automat exprimat

a intrebatin continuare daci a mai existatsi alt doctoriJei orre explicd iritabilitateaqi agresivitatea a rdmas de curind vdduvl, Sanda a rispunscd aceasta subit de un atacde cord, in urmd cu cdteva decedAnd situalie,impreuni cu stresulcotidiancarerezulta unui copil grav bolnav, constituiau o explicalie pentrucomportamentul doctorilei. aici, Sanda a lormulatun g6ndrational mult ajungi pentruea: c[ doctori(alonescuse simte tensionatiqi cd la fel ca qi mine qi sedescarclin acestmod. Poate una cu alta qi sI lSmurim bine sd discutim deschis lucrurile." in s-a lucratasupra maniereide a comunica continuare is cu ceilalli. celorde la laborator: ce ar fi trebuit s[ le spundSanda pldcere ficut cdnd am aflat abia la ora 14 cd mi-a mai alescI era qi duminicd. Aceasta a[ fac perfuzia. c[ cineva din tura de diminea{5trebuie si rlnrini

202

203

rrrll perfuzia.Situaliae r'r programpentrua supraveghea peste rrr plecL l{ sd aqteapti abia cu cAtpersonalul mai nepl6cut[, prcsttlr de diminealidaci s-a Nu ar fi binesi fim anunlafi perfuziecu globulealbe?" prezinti urmitoareleavantair;: O astfelde adresare i negativc sentimentele iqi exprimd l. Pacienta plinl tact. de dar sincerl, direct6, manierd dc Inol ceagteapti celorde la laborator 2. Eale spune ati revizui i;i vor c5 aceqtia deqinu estesigur punctul de va simli c[ qi-a prezentat pacienta gi demn,in loc sdse intr-unmod profesionist ca o victiml rdnitd$i plin6de resentimente. Sandadot:lr Iat[ cum ar trebuie si i se adreseze lonescu: .,Md simt foartefrustratl pentruc5 mi s-acomunicnl detiirziuci trebuiesi administrimperfuzia9iimpirtigcst Simt un oit pacient. pentru micul nostru dumneavoastrl si viinchipuiti cI nui la gdndulcds-arputea disconfort fonrlc destulde bine pacientii.Esteadevlrat?VA respect gi aq dori s[-mi semnalatiorice problemdcare aparc' M-am cu cei de la laborator? vreoideecum sdprocedez demasi qi sble spun cl avemnevoie si letelefonez dimineaJa." Aceste afirmalii conlin o aprecierein legi^tuti prezentatlcu tact. ln kr doctoritei,apreciere sentimentele I medicului, nervozitatea si ignore satt dsvinddefensivd pacir timp, in acelaqi ii ceresI spunl exactce gande$te. cA accil$ll probabil compliment un doctorilei adreseazi 9i pe va mai abordadiscutiaca o ceaftA' se va calma 1l Mai mult ca sigurci doctorilalonescu prletenos. mal incepes[ secomporto ca doctorila si fie Existi totugi posibilitatea putea spune: caz ar iritati, Siin acest

pdnl acum dc ,,Ntt-mivine s[ cred cd nu te-ai ocupat o importanld are timpul Nu qtii oareci aici ntl porfuzie! la leucocitari ? Daci pacientulnr'rprimegtemasa seinvecheste $i trebuies[ comand ul oportun,aceasta ar trebui sl rispunddastfel: astfelde situalie,Sanda i perfecti dreptate; Fieu m5 simt tot atetde iritat[ ca Trebuie sd rimdn pesteprogrampentrua perluzla. hea situalieqi aqavea ficuid rispunzitoarepentruaceasta une.isolutii' gisirea in de sprijinul dumneavoastri il c['aveli rnai multi influenli asupracelor de la o explicAnduJe^inci Nu ati puteasd mi susfineli, ln felul dimineala? leucocitare tantairimiterii masei vom mai fi atit de slresalila slbrgitulprogramului'"

Depresia Thlburiri de dispozifie.

(Burns, 1989, P' 163)

in verstede 36 de ani, suferl a doua oarl de un Primul episod,carc a durat gaseluni' s-a de,-presiv. ft cu zeceani in uimd, atunci cind s-a casetorit'In n-aavut George depresive, I dintreceledoui episoade Se bine' care mergea un restaurant :. El a cleschis 7 perfectcu sofia qi cei doi biieii, de 5 9i respectiv de a se prezentaIa cabinet,Ceorgea fost tratat, cu medicamente. tratamentulambulatornu a dat rezultate,el a izat timp de trei siptimAni, dupd care s-a adresat ide nsihoterarrie. Georgea de psihoterapie. ra din primeleqedinle o listi de gdndurinegativeperturbatoare: nimic' Nu imi reufeste l, Suntun ratat. 205

204

t:rrplll pentruce nu-mi iubcsc Suntun tat6denaturat mine. mei se tem de Bdielii in legituri cuinsdnl-r! oricesperanti 3 . Mi-am pierdut mea.Starea meapsihici negativi va durala neslarllll ci nu-miir inseamn6 +- Faptul cd sulErde depresie nu m-aq simlintrl, Dac[ ag iubi-ocu adevirat, soJia. 5 . Toati lumea,inclusivdr. Bums estedezamigiln mine. . a. , pe roll. b. ll oezamagesc 7. Nu ar fi trebuit sI mI simt aga. Acesteginduri l-au ficut pe pacientsi se simti qi vinovat. lipsitde valoare primul gAndnegativ Terapeutul i-a cerutsl analizeze ;l cognitive. identi fice distorsionirile nimic." Nu-mi reuEegte este: un ratat. Gdndul ,,Sunt Distorsionlrile sunt urmltoarele: George igi inchipuieci, daci cl afectivd: Judecatl lucrurilestauchiar cAesteun ratat. in realitate, pozitivului:pacientulignori toate Ignorarea in carea reuqitfoartebine. o Cdndire de tipul ,,totulsaunimic": el seconsitlcrl se simte deoarece ratatsubtoateasDectele. pentru r Personalizare: cii seculpabilizeazi subiectul a ii-o deqinu a lbcutnimic pentru de depresie, a aplicat apoi metodastrdngeriidovcrl Terapeutul pe o listii toatereal s[ noteze Astfel,el i-a cerutlui George gi se impacl acestea cu idect ol sale apoi l-a intrebatcum esteun ratat. A fost aplicatdgi metodacazuluisimilar,clientul cd un prieten,caresuferddc intrebatdaci ar considera qi lupt5din rlsputeriimpotrivaei, oslo nivel de depresie ratat. sd devin5 Aceastd tehnicdl-a ajutatpe pacient judeci preaaspru. de faptul ci se

qi al doileagAndnegativ:,,Suntun tlti A l'ostanalizat teaml pentru copiii.Fiilormei le este cdnu-miiubesc din doui motive.in concluzie a aiunsla aceasti cdndel s-a simlit rAnd,pentruci au existat-momente siptimdni, gi iritatin prezenta copiilor.In urmi cu c6teva l-a bitut pe unul dintre biieti pentruci nu a fost in al doilea rAnd,din cauzastirii sale depresive, pentru puternice de dragoste nu mai nutreasentimente iubegte c[ nu mai a tras concluzia copiii sbi,de unde plangea insi faptulci George a remarcat . Terapeutul in flcea afirmaliarespectivi,ceeace veneaoarecum sa. cu concluzia sunturmdtoarele: ile cosnitiveidentificate pentru pozitivului, ci existaunumeroase Distorsionarea copiii 9i faptulcl el iqi iubea careconfirmau le-arfi fost teamdde el. Astfel, dovedic6 acestora cei doi copii s-aurepezitin cf,nda iepit din cabinet, genunchi de cu ochiiimpiienjeniti lui, iar el i-a luatpe Judecati afectivd: ,,Dacl nu simt dragostein fiecare cI nu-i mai iubesc."Esteinsd foartegreu inseamn5 pozitive te simtideprimat. atuncicAnd stiri afective pozitiverevin odatecu disparilia ire, sentimentele Georgeiqi spunein mod indirect Afirmalie categoric5: copiilorsii compania intotdeauna s6-gi doreascE prezen1a lor. se simti niciodati iritat sauplictisitin astfel,niciun ar trebuisAse comporte tatd imaginar nu estea$a. cazs-auaplicatmetodele In acest ,,examiniriidovezilor" similar". a ..cazului automate, negative listag6ndurilor in continuare cognitive qi gdndurilerafionalealternative

pp.167-168). 1989.

206

Gdnd ralional dlt( Dislorsionare Gdn.l negaliv cosnitivd automa, viitorului. Eu pot sa md sinrt lil l. Sunt lipsit de spe- Ghicirea dar accaslil afcctiv6, sprantd, ranlA gi nu mA voi Judecatd de rip ,,to- seamni ci in rcalilirtr facc bine niciodat6. Gdndire sunt ala. f)epresiil t){. l)r I Starea mea psihica tul saunimic". icc ltlll negativd va continua l)esconsiderarea am avut-o acum zcc!: bubll lrccut, a$a ce Probnl pozitivului. la nesf6ryit.

Tcrapiacognitivi in cazultendinfelorde tergiversare$i amenare

oamenicareamani lucrurileqi seblocheaze atunci

sauanxiogi. rc simtdeprimati
pentru mdsurarea tendinlelor de amdnare 1 9 8 9p , . l7 l) Deloc (niciodati) Uneori (cAteodati) Moderat(agagi aga)

lrecc li aceasta. m-a aiulrl Psihoterapia nu u l acum, ala ca n Ix l l spcIiull, completlipsit de spcltl iub(.rt, 2. Faptulca sunt de- Judecatiafectiv6. Bdrbafii care iqi iubt' presiv insamnaca liile pot sd se simtit mafi. FaptulaAnu sc rl nu-mi iubesc sotia; prea multd dragoslc dacda$ fi iubit-o cu probabil un simpltt adevdral, nu m-ag depresiei.Daci apar mai fi simfitaqa. probleme, ar trebLri discutdn.Nu simt nir' rinti penlruvreoaltirli Eu cred cA toatA lum( 3. Toatd lumca, in- Suprageneralizare. gdndurilor. dezgustatide minc este Citirea dr. Burns, clusiv cA eu insumi mi de mine. Amplificarc. dezgustate Existi vreo dovadil Burns cste dezgusttl putea si-l intrb $i l conving. Daci el sc frustratdin cauzamoit, cd o sd-micxplicedc e dezanll8r Nu pot sd-i dezanrilgut{ 4. I i dezamigesc pe Suprageneralizarg. cun nu-i cunotl Citireagandurilor toli pentrucd nu-r toti. to l i . M ai mul t, ntl dt n i c i o dovadd ci um li l v a. 1,,l mi g i t pe ci ncva. rl spl |l o tl sl.dduiescdin rlspl|l dar I md insenito$esc, nu mi preseazi.Dt. spunecd mi slriduic$c slriduicr r ll ll m i mu l t ii ca ar sd-mi acord un rigirz a-mi reveni. 5. Nu ar lrebuisd m6 Afirma[ie ilel lcnlru I Eu md simt astfel categoricA simtastfel. lcl Probahil r,l Prob.rh suntdeprimat. sa-mi treaca.

mesuri) - Mult (in mare

ceeace am de licut, pentru ci nu me AmAn adesea simt in slaresaucd nu am dispozi{ianecesard. diferitesarcini,fiindcl Renunfsd duc la indeplinire a fi mai dificile saumai frushante decet cle sedovedesc am anticipat. AmAn lucrurile pentruc5 mi-e teamhde eqec. Nu-mi place sa incep ceva daci simt ce nu voi putea faceperfectacestlucru. Cred ci nu am intreprinsnimic de valoarepentruca Suntpreacritic cu privire la muncamea. Atunci cind amenlucrurile,m6 simt vinovatSi imi Spunce ar fi trebuit sd md apucde treabS. amin lucrurile dacesuntsuperat sauplictisit Adesea, de semenii mei. De multe ori sunt de acordsi fac lucruri la caren-ag vreasAm[ inham,dar imi estefoartegreusAspunnu. amdnlucrurilefiindci simt cd ceilal{ifac pe Adesea, fali de mine. Eefiiqi exprimhcerinleneralionale De multe ori simt ci am foartemulte lucruri de f[cut, deqinu preaam chef si le duc la bun sfhrqit. item al testuluidescrieo starede spirit specifici carenu reusesc s[ fie nroductive.

208

209

qiatitutlittth de aminare tendinta finede gdndurile Uneori, jur' de relaliilecu cei din iar alteori, Dersoanei, ' atitudinalese intrepitrund uncle t1 seturi Diveisele celelalte. cailor'" l. ,,A punecarul inainlea l" irJuri" s[ existemai intAi - motivaliasauacli oroductiv6? Dac[ veli spune,,motivatia"'veti da un rdspuns modul de gAndirea multor persoane care ilustreazd sdamine ceeace au de ldcut' inima sd lbo Aceqtiaigi spunin gdnd:,,nu ryq9 cslo -1 Voi agteitap6nl-cdndo si-mi vind cheful"' Problema ig ipune ugaceva s-ar puteasA a;tepte la neslilr cel caresuntdezagreabile' sarcinilor ci maioritatea nentru si se ' qtiuci trebuie viati in ou.enii"ur" au succes ce indatl De indiferentdaci au saunu chef' de treabd, o actiune,simlim dorinla de a o continua,conforms Ac{iune

velor personale reprezinti un processtresant Si de obstacole. Persoanele careau succes adooti mai curAnd un modclde fald" (coping model), asumdndu-qiriscurile unei frustrante,cu numeroase eqecurigi respingeri pe drumul citre reu$ita. Atunci cAndseconfrunti cu ei consideri normal acestlucru qi persevereazi. TbamaeleeSec sunteminclinali s[-i considerim pe cei careamdni le cafiind persoane gi iresponsabile, lenege de multeori exactinvers,succesul av6ndo importanli majorepentru si riqteun egec, preferi si nu intreprindi nimic. cu teami de eqecigi bazeazd autostimape le lor.Astfel, daci se confruntdcu un egecla locul de se considerdratati pe toate planurile. Ei igi fixeazi prea sus, aga cd devine periculos si incerce sd qi-adeschis o mici afacere pentrucomercializarea zaharoase. Deqi firma nu mergeaca pe roate, erau de pirere cd, daci s-ar depunemai multe ea ar puteasi prospere. Cu toate acestea, Teodoriqi qi,in loc si meargila firmd,seocupa afacerile detreburi de importanli. ajuns in cabinetulde psihoterapie, pacientula ci simteo teamdteribil5 de egec. El avea o firmi proprie prima date,pdn6atunci lucrAndpentrualfii. logul desftqurat intre pacient qi terapeut a fost (terapeutul): - S[ presupunem c[ incerci qi nu reuqegti. astapentrutine? (pacientul): - Firma Ia care am lucrat inainte avea problemefinanciare,dar acestlucru nu md ingrijora, c[ lucrampentrualtcineva. Sim]eamcd pot fi de folos

I
Motivalie

I
Mai multi actiune 1989, (Burns, P' I
2. Modelul mdiestriei Perfecte cu tendinli spre amanareau adescl Fersoanele a subi in legituri cu modul de funclionare nerealiste c[.aceltia sesimt totd-eaurut productivi,coniiderAnd lirA sAtrnlr' oe sine qi i9i ating cu uqurinl6obiectivele' mdiestriei periecte este eronat, pentru ce atinI

motlol Acest saueqecuri' o1'rt,l"t.ri!'indoieti 5,ari

210

211

intr-unfel saualtul. Dar dac6propriameafirmd ar da [ll astaca pe un egecpersonal. aqconsidera T: - $i de ce te-ar supira atAtde mult acestlucrrt'/ P: - Asta ar insemnacI suntun ratat! ci ai fi un ratat.Ce ar reprezcnlr T: - SI presupunem pentrutine? ci suntun ratat! P: - Oameniiigi vor da seama T: - $i atuncice se va intdmpla? P: - Ei nu m[ vor mai iubi! T: - Cine nu te va mai iubi? cu copiii... fiul meu.Fiul meu lucreazd P: - So1ia, pentrumine. Probabilci iqi va pierderespectul Acest fragmentde dialog evidentiazlnevoia celor din jur. Teodorde a cigtiga dragostea Terapeutuli-a sugerattehnica imagindrii sit subformajocului de rol. anxiogene cdfirma ta a datfaliment.Eu ( ,,S[ presupunem voi juca rolul fiului tiu, dar voi cdutasd fiu mult mll decAt orice fiu real.Tu (Teodor)vei juca propriul tiu rtrl, formtri imbracdurmdtoarea Dialogul psihoterapeutic Fiul (terapeutul): - Tatii,cum ili mergeafacerea? TatSl(pacientul): - Nu preabine,fiule. Mi tem cd faliment.Nu am nicio posibilitatesI achit toatefacturilo' No a esuat? Vrei sdspui ci afacerea Fiul: - Faliment? pierdeqi casa? Cum ai putut si ne faci agaceva? in pragulfalimentuluiqi s-arputol Tatll: - Suntem nevoili sI ne mutim. Acum,cAnd rm si ducifirmade rdpd! Fiul:-Ai reugit mare nevoiede ajutorul tiiu financiar ca se mA pot mi lagi,,balt6"! colegiu, -Va trebui sddai qi tu o mAnI de ajutor,vonl TatSl: liman,doar e nevoies[ punemto{i umirul, doar familie! Fiul: - Vai, tat[, e ingrozitor!

- inleleg ce sim{i, dar de ce {i se pare atAtdc probleme.Tofi se - Niciun alt tat[ nu are asemenea Ce vor credeoamenii bine.Tu de ce nu eqtiin stare? de ceeace crezi tu despre : - Eu a$ fi mai interesat tare suplrat! cind ai un tati falit? - Ei bine,sunt! La ce te aqtepfi gi o mul(ime pare sb am succes Se rc ci u4 ar a fi trebuit x. : P arE

mI iube$ti. castr
in plan imaginarcu teamasa Teodors-aconfruntat gi de egec incl de El s-atemutde respingere in niciodatlcu aceasta coDil,dar nu s-a confruntat pacientula inceputsdrid[. pentru tn'loc strfic Aocat, ra ceacumplitii i s-apdrut ridicoli. aveala i-a explicatfaptul cd teamarespectivS cognitive: multedistorsiuni infelor consec lificarea sau catastrofizarea mai putin faste ale traversdriiunei perioade derularea afacerii. pacientul ci sotiaqi fiul gdndurilor: considerd dac[ va equain afaceri. vor respinge pentruci a : daci cinevail va respinge in afaceri, aceastava fi problema persoanei qi nu a pacientului in cauzd. si facdperfect cI trebuie nutresc convingerea oameni gi ci vor primi un fel de premiuspecialdacl vor fi perfeclioniqtii iqi fixeazi standarde Din nefericire, incdtadesea ajungsi nu mai faci nimic. In schimb, devin mai relaxali gi in consecinllvor $tacheta, gi mai creativi. (1989, p. 176)subliniazn faptulci perfeclionismul unor (patologic)nu poatefi identificatcu urmdrirea inalte de activitate.

212

213

celedoui tipuri de atitl autorul latdcum diferentiazi

Tendinld sdndtoasi lt estePlin dc cnl de teamal. Subiectul motivat este l. Subiectul gi considerd procesul c[(llllv dade egecsau de sntimntul satisfdc6tor fiind Prin el insrrtl toriei. ii Eforturile fie 2. sa Producstth se straduie$te 2. Persoana de satisfaclic sentimente li degi dar realizirile, numirul unu, ocuPll nu daca chiar nire, niciodati. o satisfac mari,nu ierarhicd. loc pe scara sentimentul3. Subiectulse bucurb(lo nutregte 3. Subiectul mentul autostimi autostima. caqtige ctrtrebuiesd-Si El nu credecA hebuie sll El credecb trebuiesa fie sPecial, pe ceilalticll impresionandu-i plin succes de sau foarteinteligent sale. sau succesele ligenF de pentru a fi iubit Si accePtat ceilalli. (ld estingrozitde esec.4. Subiectulnu se temc 4. Subiectul cf, DacAnu atinge un obiectiv im- pentruca isi dd seama portant,s simte ratat ca fiinld nu poate avea numai succtlso. cl lt! egecurileil dezamtrgesc, umand. ca pe o ocazie d a invilll evolua.

pcntru in activitate, sebucufl acliunile lor,suntimplicafi pozitiv. gdndesc mod se la ea intr-un ;l lucrurile procedeaziinvors, i care tergiverseazi gi spunAndu-qi perrnanent in gdndcd muncaloI de importanJd. de buni sau cl e lipsiti destul hst ne vin din afard: seconsideri cI recompensele regul5, premii,promovdri, care desigursunt agreabile fi ne recompensele cele in maremisurd.Cu toateacestea, noastre nevin din interior.Dentru cAnumaicdndurile sau riu. Daci nu ne acordim credit, sd ne simti bine face ci facemcevasuficient de bine convinqi fi niciodatd astfelincatnici nu mai meriti sdincerclm. nesatisface, ' Alirmal ii le calegorice iqi spunadesea: cu tendinta de amAnare ,,trebuie si fac acestlucru". afirmatii categorice nu sunt mobilizatoare, c[ ne fac sd ne simJimculpabiliqi inclinalis[ evitim mai mult cd ,,trebuie"sI rezolvim ceva, cet ne spunem mai greu ne estesi ne apucim de lucru. ( 1989) propune categorice inlocuirea imperativelor mai bldnde:,,ar fi mai bine pentru ) cu autocomenzi

nu setemesi PIrl credec6trebuies6fie 5. Subiectul 5. Subiectul celorlalli sntt in fata perfect nerabil puternic controleze sa-9i $i sentimntelo impAfii$eascA jeneazi sA manF El se emo{iile. nelor la care line. Accst festevulnerabilitate $i sntimente sau furie, face sd se simta mai ca fiistete,insecuritate ll acestea. ci ceilalJi pentru cdi9i inchipuie vor desconsidera.

lucru". acest lntreprind

tstfel de afirmatienu suni atet de moralizatorqi nu ne ne simtimvinovalisaus6ne rizvritim. ndi n1 ele pa siv -agresive Te persoanele existi gi indivizi cu tendinta deamdnare qi sentimentele in moddirect deschis tcm si-qi exprime Astfel,a;a cum subliniazipsihanali$tii, ,,uitdm" persoane ne-a supbrat sausi unei care lnapoi o carte str Putem un serviciusolicitatde un individ antipatic.

5. Absen\asatisfaclieiin urma rcalizdrii unei aclinnl careau senzaliace sunt recompensalc Persoanele qi mai mull' sAlucreze ce fac sevor simfi motivate ceea de bntl, destul nu este ceintreprindem insl nimicdin ceea Iipsitl de bucurie' o corvoadd va deveni Subieclii foarte productivi 9i creativi iqi acordi lor

214

215

pentrucb qefulneeltcr la gedinte, cu regularitate intArziem sausi uitim sdducemgunoiulfiindcl nesupiri cicSleal 'rr (leI constient nu este De celemaimulteori, subiectul tlitt pentru cci frustrantl este cA tendinla sa de amdnare qi lrt conducAntl de ostilitatefiind reprimate sentimentele cunoscutele ..acteratate". subieclilor care se afl6 in ncr4 recomande Terapeutul lor imctllll si seintrebecine anumedin anturajul situatie lor amdniri 9i, daci simtefrustratde permanentele ei trebuiesi seintrebein ce mesurA fost identificatd, nu i-a supirat sauenervatcandva' respectivd 8. Lipsa de asertivilste sc c de amAnare Existi gi indivizi a ciror tendinJd motiv,acceplil prin faptulcl nu suntasertiviSi,din acest si le fac6. Decarenu doresccu adeverat excesivde mult isi bazeazd Subiecliirespectivi pe spusele celorlalti,gi de aceease striduiescsd acestora din urm6,ei fiind ingrozilidc tuturoragteptiirilor saude dezaprobare. nu $i s6-qi le esteteamesAspunA De asemenea, pe cineva. riscul de a supdra Pentrusubiectii care se integreazl in aceasti dsvineun fel de grev6. amdnarea la consftAngere 9. Hipersensibilitatea Putemsi amdnim ceeace trebuie sd facem qi ci ceilalti tc[ioneazf preaautoritar avem sentimentul impunsolicitiirineralionale. tot o reprezint?i in acestcaz,tendinfade amAnare careii a iritdrii fali de persoana indirectl de exprimare un anumelucru. subiectului intr-o dimineafi, o pacienti obezi, Silvia, s-a inceapd o curi de sldbire.Ea a rezistatfoartebine toalll Si cu decizia a venitsotulei, carenu erala curent Seara I i-a spusci ar fi bine s-o lasemai moalecu dulciurilc.

pe un ton rdstit:,,min6nc ce vreaueu" qi a inghilitirr un borcan de dulceatd pentrua-qidovcdi cu o p6ine, Lipsa dorinlei clea intrcprinde cetta Itimaqi ceamai banali cauzl a tendin{ei de aminare bsenfadorinlei de a duce la bun sf6rqitacliunea loc stradmitbin mod onestfaptul ci nu doregte si anumit lucru qi sb ia o deciziecongtientlde a nu-l locolegteproblema qi faceafirmalii de genul: inla de a tergiversa lucrurile,probabilci sunt un

de psihoterapie pentru tendinlele de amAnare

in cinci trepte; Burns,1989, p. 183) o activitatepe careaveti tendinlade a o amAna la Activitateatrebuies[ fie cdt se poatode concreti. I de ce trebuiesd nu mai tergiversalilucrurile. o list?ia avantajelorrenun{5riila tendintade a am6na Nu uitafi c5 tendinlade aminareprezinti |l respctivd. de avanlaje: constituieo caleugoar5, putefifacealtceva in cut timpul respectiv, aveli posibilitatea si evitali o dificili, nu trebuie si vi confruntalicu e$ecul,puteli pe cei carevi preseazisauvi cicilesc ori ii puteli pe allii si vi preseze qi sd vd impovdreze cu prea
gtc.

in revisti toateaceste avantaje, poatec[ nu mai vd schimbali, renunldnd Ia tendinta de amdnare. apoidezavantajele tendintei de atergiversa lucrurile o analizd gi beneficiilor. a costurilor amenate: ,,Si fac ordinepe birou".

216

217

o Iist[ a obstacolelor citrc i-a cerutsAredacteze Tcrapeutul

in timPul l. MA simt vinovatori de cdlcrrll l. Pot sa fac altceva uit pe biroul in dezordine. respectiv. 2. Ma simt dezordonat9i ntr llrn minl din scot imi Daca 2.
asta,nu va mai trebui respectpe mine insumi.

la ea. magandesc meade lucruareun 3. Camera aerboem.

tendin{ei de aminute Avantajelegi dezavantajele evrlueaz|pe o scali de la 0 la 100. rcalizali o listd a avantajelorpi in "ontinuut., pe care le aveli dacdincepelitreabaimedial' vantajelor
va fi greu st ma lull ma voi simti mai l. Probabit dezordinea. odati. binedacdvoi incePe 2. Voi fi mai organizat ti voi 2. Sunt multe alte lucruri Pc s6le fac. puteagtrsilucrurilePe carele trebuie caut. mai bine. 3. Mi-ar putealua mult timp $l va artrta 3. Camera fi va 4. Mama Pltrcut sur- treabaasta.

cdndsefaceora 15. fi distrasl de alte activitdli. Poatecd ar trebui Puteam s6-mifac mai int6i ordinepe birou. Un student imi poatecereo consultalie. Dupd ce voi scrie primelerAnduri,mi voi simli gi voi ajungeIa concluzia ci nu am nimic incapabi16 spus. importantde solutiipentru terapeutul i-a cerutsi ghseasci continuare, fiecareobstacolin parte: i voi spunecd am luat deciziasi lucrezla cursintre dacdam saunu chef. orelel5 qi 16,indiferent nu neaplrat in biroul Potsi lucrezla cursqiin bibliotecd, din birou. meu.Astfel. nu voi fi distraside dezordinea pot s5-i spun DacAun studentimi cere o consultalie, ci suntocupatiintre | 5 qi 16. Pot si notez cdtevaidei timp de o ori, chiar dacl-nu Imi in ce misurl am saunu cevade spus. suntsigurd voi acordacredit pentruasta. a III-a: Facelica sarcinasi devindmai uqoarS. sarcini dificitd poatefi simplificati daci ne fixdm realistegi nu perfeclioniste.Lucrurile ne ies mult atuncicdndnu ne striduimexcesiv. esteimpirlirea ei de a simplifica sarcina ilt[ modalitate mici, astfelinc6t si nu ne mai sim{im copleqitide constii in a neconcentra ,,aiciqi acum"gi nu asupra ce avemde licut in viitor. a IV-a: Cdndili pozitivl i cdndvi gAndili la o sarcini pe careaveli tendinla , vi simlili iritali qi chiarnu o ducelila indeplinire. cu mesa.ie lucru se intdmpld pentru ci vi bombarda{i depigifi dc simlili vinovati vc care vA fac s[ vd 9i

planului de acliune Etapa a II-a: Elaborarea de a incepcI in cazul in careati decisci avantajele precizati dezavantajelor, imediatprevaleaziasupra respectiv' lucrul in carevd veli apucade carcvl obstacole Alcituili apoi o listi cu posibilele impiedicasi treceJila acliune. Mariana, profesor universitar,amdnamereu si-tii cursul,pentrucAnu era sigurl cd estebun' analizeicosturilor9i beneficiiltrr, Dupi completarea sAscrieintre orele I 5 9i 16. acceptat

sa.

218

219

I recomandica atuncicAndidentificinr tclrr Terapeutul gttltt (Ce g6nd' in ne spunem ce ne intrebdm si de am6nire identilir negative NotaligAndurile nevin in minte? nesative indeplinili'). s-o de acliuneape carenu dorili leg-ate - ^ " irrll' respectiva ie ua gandili la sarcina Veti constata liPsitde logic5. modnerealist, tlc( i steginduriprin termenul ace AronBecka denumit At:t'l care inseamnl ginduri ce interfereazl cu sarcina'' GOS - gdnduriorientatespresarcittll' trJuie inlocuite"cu Se aplici tehnica ,,GIS-COS*(TIC-TOC)' carsirnfl cu sarcilltl ce interfereaz[ negative gdndurilor inlocuirea sarcin6. spre orientate ginduri pozitive, ' spresarcinisuntpozitive $i rcrtliltl orientate GAniurile motivll' si sesimtdmai productiv 9i mai il fac pe subiect (Bums,1989, Iatdun exemPlu P. I 96): ci o persoaniare de scris nt Si presupunem redactarea la nesErgit mullumirc be scrisori 5iamAnd sl scritt gind: in spune cauzligi Subiectulin ',trebuie scrisori". aceste logicl ce linc de q6ndilcn Afirmalia implicdcroarea ci trt'bttll ca el i5i incltipuie tiDul,,lotulsaunimic". pentru inlr-o singurizi. Acestlucruil va lhcl scrietoatescrisorile den nu seva maiapuca sesimti depiqit gi,in consecinJs, Gdndul negativ care interfereazi cu sarcinalrt substituitcu un gind orientat spre sarcini, care ar formulatastfel: ..Nu e nevoie s[ le scriu pe toate astl-seari, dar nrll cu siguranlimult mai binedacl voi scrie mlcar ttt sim{i 'gums ( deanalizil un model p. 197) ne prezintii (t qS9, cu sarcina-Gdnduri careinterfereazi GOS(Gdnduri spresarcind): in Descrieti-o o Ce acliune tinde{is[ amdnati? mulfumire'" de scrisori ..Sdscriunumeroase
I in limba englezS:TIC - Tasklnlerfering Cognitions' TqskOriented Cognitions 'in limba englezi: TOC -

negative avetiatuncicdndvI gendilila Ce sentimente respectiva actiune? 'Utilizati copleqit ctc. vinovat, frustrat, termeni ca:anxios, peo scaltr respectiv, este sentimentul cAtdeputernic r

0 la 100.

- 90 Plictisit - 90 Lipsitde motivalie

GAnduri orientqte spre sqrcind

de tipul l. Nu estenevoie sI le scriu st scriu l. GAndire saunimic". astdzipe toate,dar probabil tceste scri- ,,totul mtr voi simli mult mai bine una. dacl voi scriem6car si le aman2. Judecataafec- 2. Nu ste neaptrratnevoie sa voi fi ln tivd (Subiectula- am dispoziIia potriviti pentru gazi cAruF inain- a le scrie. Probabil cd e de tea cailor, pentruajuns si incep, ca s6-mi vintr prece-cheful. ctr actiunea de motivalia.) de 3. Ar fi in avantajul meu daci trebuies5 3. Rationament a$ incepeacum. acum, dar tip categoric. afectivl. tlmt in stare.Judecata
. Ghicirea viito- 4. De unde ptiu c6 va fi in-

lcriu. Mai uit pu{inla

grozitor?Poateca nu-i aga. Ar fi bine sd scriu o ca sA md conving. scrisoare Str ma uit la televimr poate sa nu fie o actiunechiaratel de plicutd, pentruci apoi mtr voi simti vinovatcA nu atn scris scrisorile.

220

221

Etapa a V-a: Acorda{i-vi credit! De indat[ ce incepeli s[ desligura]i o activitatepe lttl acorda{i-vicredit,in loc:;flll aveajitendinlas-o amdnali, autosabotali. cd lucra toatd zlllll O pacientl casnicda afirmatmulgumilidc lttt in loc sdsedeclare iar seara, sosoodirie r sdle facii' pecarenu apucase de lucrurile ii, eraobsedara timpul. ci iqi irosise ce ii didea senza{ia 1'll' c^2,am puteaspunc acest interpretdm sd incercdnd lllt', ce, plicea ceea nu-i fapt, persoaneirespective

pacient se plimbacu soliaprintr-un l)upI o luni, acelaqi qia sim(it ameleall qidintr-odatd a fostcuprinsde agazin un In timp ce a$tepta imperioasd de a pirlsi cl6direa.

modulci th reprezentau negative i"'"ii"i""t"r" qi gAndurile sefie cilslll0 decat facultate o sdurmeze ctrarfi preferat spune
Poatefi adevlratdqi variantaconforrn cbreiaducct'cn dalrul din sentimentul bun sfirqit a unui lucrudezagreabil, fi inlrc o protejade riscul unui eqecin cazul in care ar cevanou, ii va transli de a abordaexistenia Aceasti modalitate de sens' lipsiti corvoadi intr-o viale inlreas,a de a ne necesitalea ( i sa9,p. 201) subliniazl s-ums pe cttrt acJiuni acelor prioritate motivafiile qi de i acorda qi realizdmcu pldcere entuziasm. unor obiectivesoliciti c Urmdrireaqi atingerea intense,dar dacl ceeace facem are un senspentrll gi mai agreabill' va deveniuSoard activitatea

au dispirut. i, simptomele un prosperom de afaceri,cisitorit in cauzi era iectul qi femeiefrumoasl bogatl, avea un copil reuqitqi o excelente. nu eraaltcevadecdtun atacde de caresuferea Tulburarea lde panici esteprovocat,de reguli, de gdnduri g6ndurile, Odati declanqat, cu con{inutanxiogen. reciproc, le qi simptomelefizice se potenleazd un cercviciosca in figurade maijos. (Burns,1989, Teamade a nu face un atac de cord
Emo!ii anxiogene: subiectulse simte speriat, panicat, disperat
e fizice

impotrivatemerilornoastr(' Cum si luptim 9i si ieqimvictorioqi

th Un bdrbatde 35 de ani a fost cuprinsdinir-odatll c nutemic[ durerede stomac.El qi-a implorat solia sA lui setlt in mintea in timp ceseaflain suferinld, salvarea. l reanimaro operalii, perfuzii, de legate imaginiterifiante cit a dispirut iar durerea salvarea, sosit a 20 dleminute medicaldnu a evidenliatnicio c farmec.Examinarea a bolii. orsanicd

1t
Gdndurianxiogene: subiectulpercepe toracicA constriclia gii;i spune: arfi ,,Ce dacds-ar declanqa un atacde cord?"
zz)

de Comportament a simptointretinere melor: subiectul merge frecvent la medici,degi e asiguratcl nuarenimic

222

rlf c[ ataculde panicdesteprovocrrl Se poateconstata repctlc. l{ ma-i batA sI incepe Inima gdnduri negative. de adrcnrtll nu fac dec6tsI stimulezesecrefia gandurile de alttt reac{iilevegetative'Senzaliile iare accentueazd in neregtrlll este ceva gdndul: declangeazl ,,Desigur, mi ne !", gd n d care provoacl qi mai mu lt i t e a n t ll accentueazlsimptomelefi zice anxiogene. Subiectulse simte tot mai anxios9i i9i spuneci' Acesta nu ar fi in pericol,nu ar fi atAtde speriat. cons persoana de logicdafectivl, deoarece un exemplu o dovadece pcri propriile stdri afectiveca reprezentend e real. Ac{iunile intreprinsede subiectconducgi ele ll simptomelor:el std in pat, cufundatin cerbarea eviti eforturilefizice qi mergede la un medicla n negre, nu sunt ex Acestetemeri,deqi foarte puternice,

la cardiologic, qi-a licut numeroase controale Pacienta comportamentul nu i s-agisit nimic. Cu toateacestea, tic persista:ori de cite ori incercasd alerge,i;i voi faceun atacde cd de dataaceasta in gAnd,,Poate Cum pot fi siguri ci n-o si-l fac?" i-a cerut terapeutul timpul gedinleide psihoterapie, (si de hiperventilalie respire si faci un experiment cd se gi profundde mai multe ori) qi sd-qiinragineze urgenfl la cardiologie. seclie de Intr-o pacienta a simlit o a devenilpalid5. ln 30 de secunde. toracici qi a afirmat cl in acel moment icl presiune va face infarct. I i-a cerut si apreciezecAt de nervoasi 6i qi-anotat Clienta pe o scal5 de la 0 la 100. sesimte, cu 99 de puncte. de anxietate psihoterapie a cuprinsurmitoarelemetode: ul de Metoda experimentalii I i-a cerut pacienteisi faci un experiment, a afla daci estesaunu in pragulunui infarct. : ,,Daci infarctul s-ar producechiar acum,ar fi ceva ce nu ai puteaface?" :,,Aq fi slibit[ 9i aq simli o durerefoarteputernici." dacl :,,Exact!$i atuncice ai facepentrua-ji da seama saunu vorba de un infarct?" daci pot merge ,,Aqverificadacepot stain picioare, inseamnl Daci suntin staresdfac toateacestea, !" suntvictimaunui infarct efectivtoateactiunile I i-a cerut sA rcalizeze i-audisplrut. qi,in timp ce le executa, simptomele qi ca temi ica experimentalIa fost recomandatd face infarct. teama de a 6casI,atuncicind se instala foarte cazulde fat6, metodautilizati a dat rezultate qi simptomatologia s-a remis dupl cdtevaqedinfe.

pe un lol easeaqeza inima.Dupdce alerga, suprasoliciti c lbcusc c[ Pentru inimii. b5tlile qi iqi urmdrea cu atenfie presiune in o gi pacienta simfea mai repede inimabdtea sd creadl ci se afla irt Acestesenzaliiau determinat-o incipienti a unui atac de cord. Tdnira a inceputll im a g in e zeintr-o sec{ie de urgenll a u n e i c lin ic l o panici din ce in cc lmaginileii provocau cardiologie. atat de putcnl panica devenea dat, mare.La un moment posta in fata policli din casd9i se repede incAtea ieqea eraci, daci va faceun atacde cord, devizavi,ldeea qi o vor salva'Dupl ce qi asistentele o vor observa di I 5-20 de minutein fata policlinicii, simptomele jenatl dc qi Marcelareveneaacasdlinigtit6, dar ei absurd. Dortamentul

224

225

nu sunt totde metodeiexperimentale Rezultatele

dar tehnica s-a dovedit in generitlttl at6t de spectaculoase,

faptul cI temerile pacien!ilor' pentrua demonstra nefondate. (ll in cazul unui pacientcu simptomeaseminetoarc. fizice, terap0llllll privinfa exerciliilor in aveainsl re!ineri in trepte: propusun plan careviza experimentarea l. Voi vedeadacl pot face cinci respiratiiprol ce pot respira Acestlucru imi va demonstra 2 . Voi ridica bralul drept de cinci ori. 3 . Daci mi simt bine,voi ridica ambelebrafedc ori. 4. MI voi ridica gi mI voi aqeza. 5. DacI merge,me voi plimba inainte $i inapo came16. 6. imi voi atingegenunchii,vArfuriledegetelor picioareqi podeaua. de cinci ori. 7. Mi voi ridica gi m[ voi ageza jurul blocului. plimba in 8. Mi voi 9. Voi alergain jurul blocului. Pacientuls-a convinsc[, dacl va realizatoate inseamnlci nu a suferitun atacdc exercitii,aceasta 2) Mefoda paradoxali cll $i aceastlmetodi il poateconvingepe subiect sa de a clacasaude a innebuniesteirafionalS. Dacd pacientuldevine anxiosin timpul gedinlol psihoterapieqi afirmd ci se teme s5 nu-gi piardtr i se va terapeutul controlulsausi nu innebuneascl, astfel(Burns, 1989,p.229): ,,$tiu ci te temi de mai multd vreme s[ nu-{i Acum estemomentulcel mai potrivit sdtreci controlul. impreunlcu un psi asta. De altfel,eptiin cabinet, din risputeri sd-{i IJaide,li-o acum! Strlduieqte-te

I qi si innebunegti!" pacicn[ikrr Uluiti,majoritatea ci nu au in{elesce li se cere. Pcntru subieclii inhibali, terapeutulpoate demonstrir gesturi unele iegite din comun. de regul5,pacienfiirid qi igi lnvitali sAinnebuneasci, neama cd nu iqi pot pierde controlulchiar dacl se iesc foarte tare. Exercitii de provocare a unor situafii jenante le caresuferl de atacuride panici setem adesea vor pierdecontrolulqi sevor comporta ridicol in fala bl. una dintle pacientelenoastrea afirmat cd se s[ se afle in locuri de unde nu putea iegi: intr-un la biserici sau la o , intr-o sali de cinematograf, nfi. Ea se simteaprinsdintr-o capcani gi declanqa de panici. Pacienta se imaginafiind cuprinsi de o isterie,lu6nd-o la fugd qi lbcAndu-se de rdsintr-un lic. fel ca majoritateasubiecJilor anxiogi,pacienta cI esteobligatoriu sI aibl mereuun controlperfect tuturoremo{iilorsalegi cd toli oameniisevor uita la qi nesigurl. Acesteatitudini o se simte nervoasd s[ se simti incordati qi sd-;i piardi spontaneitatea is o c ia le . modalitate de a contracara aceastS teami estemetoda Elis de conlruntare cu situafia in cadrul anxiogeni, subiectuluii se cere sd se dea in spectacol in mod Sepornegte de la ideea c5,dach acesta va intreprinde plmantul! de caresetemecel mai mult, nu seva sfdrgi exemplede astfelde exercilii (Burns, 1989, cdteva ): ,,lntrafi intr-un magazinaglomeratqi anunlafi cu voce tare ora exacti. Aqteptatip6n[ c6nd lumeasc intoarce sevd priveasciqi repetali oraexactlcu vocc tare qi clar[."

226

227

fiecarestalieaflAndu-vi intr-un artlolttll b) ,,AnunJali aglometat." cu un prlc senoase c.1 ,.in timpul unei conversa{ii ae, lisali-l nas in un creion introducefi-vd $i 'lr timp." 4) Dxercitii de expunercla situa{iile anxiogenc rlu Pacienliicaresuferi de frici sau fobii au tendinlrt mai le ocolesc cu cdt de carese tem fi, evita situaJiilc lor seaccentueaza. cu at6tproblema cu situafiileanxiogcttt' Dimpotrivi, confruntarea pentru cA ne permite si afl5m lit;t sd le depigim, ajutd ne speriem nu se prodtttrt' ci acea catastrofhde care realitate. suhi anxietatea, in loc si incercesI-5i controleze cursttl, urmeze si-gi lase simptomele sI esteslltuit luptaimpotriva lor. expuneriiin plan real (in vivo) se mai ntt Tehnica (,,fl ooding"). imersiunii si tehnica eiconstiin esenla mai sus, Agacumam subliniat anxiogene situa{iei seexpune ci pacientul 9i selas[,'i din urmi atingun Acestea deranjante. de simptomele culminantqi apoi dispar.De pildn, un subiectcu fobio poatemergecu liftul in sus 9i in jos pdntl ascensor dispare.OricAt de speriats-ar simli, pac anxietatea trebuiesd rimini in lift. gi-arputea insl inchipuicd existi Unii pacienli estecu adevirat perictrkrrl cind obiectulfobiei noastre sauun calnerau. venrnos $arpe Trebuie si subliniem insd faptul cI fobiile sttnt nolnlll carese interpunin cale unei existenfe irafionale justificat5, tlcc Teamade un qarpeveninoseste fobie. o nereorezentdnd selclll cu fobii de qerpi,c6ini sauinsecte Persoanele nu estepericulos. chiar daci acesta orice exemplar,

urns(1989,p. 223) indicirpacientilorcaredorescsI tehnicaexpuneriisd imparti o foaie de hartiein loane: in prima coloani se noteazi timpul expunerii(din dou[ in doui minute); ln coloana a douasenoteazinivelul anxietifii, pe o scali de la 0 la 100: in coloanaa treia se noteaze toate gdndurileqi reprezent6rile anxiogene. gendejurnalil ajutape pacient sacon$tientizeze sa nu va dura la nesfArsit. ci anxietatea inginerin v6rsti de 28 de ani,suferea de anxietate ati, atacuri de panici 9i dispozilie depresivi. le au apirut dupi ce pacientul a terminat facultatea c6nd se afla la serviciu,departe de casd.,si atuncicdndcililorea cu avionul. de bazl a lui Sorinera outernica sateami de igur, un psihiatruar fi recomandat o curAde lungl p e n t ru a e v id e n { iao r i g i n i l e t i m p u r i i a l e f r i c i i lui. Cu toateacestea, terapia analiticinu qi-adovedit in acestcaz. en{iaaplicati de Burns(1989,p. 234) a avut insi

ientului i s-arecomandat sardmane singur timpde

in apartamentul unui prieten care se afla in La inceput, Sorin a fost ingrozit, temandu-se ce i qi nu va fi in staresi-gi poartesingurde grijd. re c e s -a s c u rs t imp u l , e l a c o n s t a t a t c i a in fortele proprii a inceputsi se lctuit, 9i increderea

insi o expunere ii pacienlinu suporte atat de

qi directd,ei preferAnd una gradatS.

228

229

ll (cit. Burns,1989) a pusla puncto tchrrtr Rachman aitllrll pacientuleste cdreia gradat6, in cadrul expunere persoanicu carese simtein siguranti. Metodase lttt caresc l('lllf De pild6, unei paciente ,,aparteneriatului". sitrllrttl si agtepte sau cu autobuzul cilitoreasclsingurd impreundcu ptir slafie,dar carese simtein siguranld sarcini: ei, i se pot da urmdtoarele o S[ meargl pini la sta]ia de autobuzimprcrrttl

Rdspunsuriralioru e (Gdnduri ra{ionalealternativc) 0, 100 ce voi muri Filtrumental ml mai pot

cdndnu l. Suntmultsitualii tenis sau nu lucrez,qi

acest lucru nu este atat de ingrozitor. Dupa moarte nu voi fi congtientde faptul cA nu lucrezsauc6 nu joc tenis.

prietenul. qi va coborilrr va luaautobuzul Apoi, acesta

dc multe lunu voi mai mrnci, nu voi juca tenis. st renuntla

I nu va avea Ghicirea 6otia $i copiii viitorului

stalie. o Pacienta va lua autobuzulurmltor qi va de prieten. staliaundeestea$teptatd Avantajulacesteitehnici constein faptul cd pac seindreaptispreo zoni de siguranfl,in loc s[ segC singurcu tenrcrilc la faptulcI va trebuisl seconfrunte permite realizarea unei metoda De asemenea, saucu un prieten, active cu unuldin membriifamiliei unui subiect persoanele din anturajul cI adeseori ar dori si-l ajute,dar nu qtiu cum s[ procedeze' 5) Metoda jurnalului zilnic i secerestr sesimteanxios, subiectul Atunci cAnd gd n d u r ilenegativecare ii vin in min t e , s d id c lt ll qi s[ le inlocuiascl cu gAntlrrrl cognitive distorsiondrile realiste. ( Burns, I un exemplu in celece urmeazd Prezentim p.263). EtapaI: Descrietisitualiacarevi sperie ..Cdndul ci voi muri." (0-l(lll) negative Notati sentimentele a 2-a: Etapa Teami - 99 Elaoa a 3-a: Tehnicacelor trei coloane

nu vor avea ttrr6 indruma-

2. Adeseaam lipsit mult timp de acasa li totuli nu s-a int6mplat nimic. Majoritatea oamenilor se descurctratunci cdnd pierd pe cineva drag. Nu vdd de ce nu s-ar descurcaqi membrii familiei mele. Cei apropia{i vor suferi o vreme,

qi acestlucruestenormal,
igi vor regisi fericirea a;a cum fac Ai alli oameni. 3. Moartea poate sA insemne cevasau,,nimic".Daci zint a, , ceva" com plet

de ne- Chicirea teamtr gi nu $tiu viitorului fl dupdmoar

saunimic, nu vdd de noscut Chiarceea ce mi-ar fi teama. pest ceteva ce seva intdmpla minutesau catevaore repreM-am zinta ceva necunoscut. de confruntat cu necunoscutul cdnd m-am nascut$i nu vild niciun motiv sa nu mA descurc si in continuare.

in gAndurile cit demultmaicredefi a 4-a. Reevaluati (0-l 00). automate s[ meargi in v6rst[de4 | deani,setemea o femeie ci va leqinain tren. Primul gdnd inchipuindu-qi

230

231

automatpe care l-a notat Valeria a fost: ',ce se va illl dacdvoi deveniatat de incordat[ incdt voi leqina?" cognitivi: 11lr a identificatdistorsionarea Pacienta pu!inprl a fost:,,este altemativ rational Gdndul viitorului. niciotl:rlil in tren,mai alescd nu am leqinat ci voi leqina acum". a fost:,,$i dacl lrrtrtrll automat Urmitorulgdndnegativ poate garantacii n'll qi imi Ar fi ingrozitor, cine leqina? lepin?" ct cazne confruntimcu distorsionarea $i in acest pr prevedc pentru ci pacienta viitorului, numiti ghicirea dezastre. qi prezenta amplificirrii. de asemenea, Seconstati, cdtde ingrozitorva fi daci i sevor igi spune ci pacienta previziunile. esteurmdtorul: ,,Decc CAndulra{ionalalternativ pt: Voi c5dea pareatatdeingrozitorgdndulc[ voi leqina? problhil observa minute'Voi qi ma uoi trezidupdcdteva mulli oamenicare ml inconjoari gi care se vor olbri $ griin mullumiripentru Md voi ridica,le voi adresa a.iute. in regull.Apoi mi voi ageza cdtotuleste ;xt le voi spune qi la destinalie." meu voi ajunge re poate fi: ,,'lb[r al pacientei g6ndautomat Al treilea ce suntnebunipcrll la mine.Ei vor crede uitacu dispre{ am lesinat!" g6ndurilor",,,prc cognitive:,,citirea Distorsiondri pentru ci Valeriaiqi qi viitorului" ,,etichetarea", de .,nebun6". eticheta alternativ: Gdndulrational ,Nu existi nicio dovadll pc Oareeu aqdisprelui sevor uita la minecu disprej. li doarpentruci a leqinat?Ar nebun, saul-aqconsidera dacit c a fost: g6nd automat negativ ,,Dar Al patrulea ar fi ingrozilr totuii?N-ai puteasuporta, md va disprelui

viitorului"9i,,amplicognitive:,,ghicirea Distorsioniri OAndulrationalalternativpropus:,,Dece ar fi atdt de S-arincrunta? face?Ar Cemi-arputea zitor? tipala mine? Ar scriela ziarcLam qi ar rddede mine? prietenii chema pentruci am leqinat, Daci cinevam[ dispretuieqte niciun avea nu poale care imatura. atitudine o reprezinte mea!" I asupra de genul Unii pacienliiqi aplri temerilecu argumente mai sigur s6-ti faci griji! Acest lucru te protejeazd cl teamameava facecaavionul Poate nenorocirilor. Poate cd voi invdlamai binede frici pribugeasci!!! se pierdexamenulll ma relaxezqi gindesc pozitiv, se va intdmplaceva D'acn nepoate al anxietdlii sduitdmcd un nivelredus trebuie prearidicati ne va facesd ne in timp ce o anxietate ingrozitor. Analizacosturilor$i beneficiilor caresuferede o teamdsauareo lobie lrebuiesi de ea. saunu sdseelibereze daci doreqte si dorcascisi se posibilca o parlea psihicului schimbirii'pentru be teami,in timp ce alta rezistd r ci fobia o ajuti sauo protejeazide ceva' ale menlinerii existi beneficiisecundare unii pacien!i qi atenlia griia de inconjurati sunt agorafobicii Astfel, de renunlat. uqor jur, nu este gi lucru la acest din de a rezolvaaceast[problemi esteaplicarea ) modalitate gi beneficiilor. costurilor intrebarea: I trebuies6-siadreseze in ce qi prevddcatastrofe-;i si mi ingrijorez sI ce bun ,,La normal5?" o via!5 si am lucru acest me impiedicn [rI unelein qi evalua{i-le gi dezavantajele ,ilotati avantajele cu celelalte.
zs)

232

qi tlez;trrtttl apoio noudlistd,cu avantajele Elaborafi gdndiriipozitiveqi ale imageriei cu conlinutoplinrisl ci dczitrttttl Daci subiectul va ajungela concluzia avantajele, cl v;rli rrrr menlinerii fobieisuntmaimaridecAt pentruschimbare. 7) Imageriacu confinut pozitiv de atacuri de oanici saulirhil Oameniicaresuferd tot felul de lucruriingrozilotttt,, mult timp imagindndu-qi c[ iqi pienlceot igi poateimagina Astfel,subiectul in public sauci suferi de o boali gravi, ctl ci leqind nu suttl snitalundesuferi teribil.Acestemanifesteri fenomene de reveriediurn5.Dac[ conlinutulru decAt pozitiv,persoana estenegaliv. este sesimtebine;dace sesperie saudevinedeprimata. constdin identificarca Metodade psihoterapie qi inlocuirealor in mod creativ,cu imagininegative pozitive. lt loc agreabil, Vi puteliimagina cAvAaflaliintr-un qi expirati qi calmin timpee addnc saula mare.Inspirafi respectivS. ' imaginea mentald este di rezultate Tehnica $i mai buneatuncicAnd (Burns,| 989,p, pozitive detipul urmdtor cu autosugestii ,,Suntlipsit de griji, calm, linigtit.Totul in jurul nrott protejeazi. Soliaqi copiii se simt bine.Datoriilesunl apropiaf i qi multe lucruriplicutc tk' Am mulli prieteni Simto liniqteqi o paceaddncd." exerciliu:,,A|t Bums( I 989)recomandi urmdtorul Respirali ctt Relaxali toli mupchii. comodqi relaxafi-vd. de obicci. Acum imaginali-vi scena care vI sperie I liniqtit. qi giirrrll in rapid spun6ndu-vi intensifica efectulrespirAnd ingrozitor!Nu pot suportaasta!>Observalicum incortlnrr'l seamplificl. teama respectivigi proicc llll Acum <qtergeli> imaginea gi profund, linigtitoare. Respirafi calm alegiintl imagine

(,ftrc de vacanti,zile fericitectc. vi fac DlAcere: scene pozitive gi observa!icum lnlrlfi-vi autosugestii ln vi se amelioreaz5." Mctodadistragcrii qi imaginile de la gdndurile atenJiei in comutarea pouterecurge la activitelinu preadificile,cum ar fi sau alte tipuri de jocuri care cer concenlrarea aritmetice. calcule inclusiv practicarea exerciliilor il constituie llt tip dedistragere sausperiat, stresat in caresubiectul devine momentul gimnasticd sausi faci s5inoate,sd sdalerge, ln pasvioi. lungi s-adoveditutil pentrusubiectii rul pe distanje dar de i, in timp ce exerciliilede scurtl durat6, qi anxietdfii in cazulterapiei maimaresuntindicate la produc modificlri fizice dac[ exerciliile Intrebarea si opreascl decdt saunu t'ac altceva cerebrale biochimiei gAndurilor negative nu a fost deplinelucidat6. consti in angajarea de distragere oltd modalitate productivi Llelip hobby. sau activitate intr-o Pnradoxulacccptirii tehniciconstl in spatele acestei lcare se ascunde sI trebuie ci, inaintede a ne deplqistirile negative, astfelde stiri, maiales general, este dificil sl acceptlm tipuri de atitudini: urmltoarelor ci Subiectulconsiderd emoJional. Perfectionismul gi un control sI aibd fericit s[ fie tot timpul trebuie perfectal stdrilor sale afective. Dupd p5rerealui, aqa sdse simti anxioqi, nu trebuie oamenii ,,normali" atuncicAndse drept,,nevrotic" c[ se autoeticheteazi tristsattnesigur. simtenervos. speriat,

234

235

consitk'ti Persoana b) Tendinta spre catastrofizare. periculoase rii rrl stirile de anxietatesunt foarte la nebuniedacdscapl de sub control. Subiectuleste cottvitll c) Teamade dezaprobare. dacdvor aflacdtde nervrts, ceilalli il vor dispretui Accstn situa{ii. se simtein anumite saunesigur pe ceilalli,arboriilrl si-i impresioneze cd trebuie de ,,invingitot''. credecd oamenii d) Fobiade conflicte.Subiectul careau rela{iibunecu cei din juq nu trebttic de ceilalli. Din acest suplra{i sau agasati de nu-qi permit s5-qiexprime sentimentele etc. iritare,gelozie insecuritale, n fobiade stdriafective Reprezinti e) Emotofobia. Subiectul crede ci nu trebuie sd triiasctr panica, frustratia, negative, caanxietatea, deemoIie, ol fieie$te o astfel Atunci cend tristelea. amplificAndu-9i cI s-ainLimplatcevaingrozitor, (sesupiri pentruci sesimte negative afective Prezentare de caz (Burns,1989, p, Efena.o femeie de 32 de ani, a fost tratati de dr. ei s-aamelioratfoartc pentruatacuride panici. Starea dar setemeaci atacurilede panici ar puteareveni. i-a spuscd acestlucru esteposibil gi i-o Terapeutul s[ notezegdndurilenegativecare ii vor apdreala atacde panici. Acesteaau fost: un caz lipsitde speranfl!" ,,Sunt de panicd suntun semnde slibiciune." ,,Atacurile ,,Sunto fiin{l inferioar5.Trebuies6 fie cevain cu mine." Oameniimd vor disprelrtl," lucruesteruginos. ,,Acest Elena consideraci atacurileei de panici sunt un oribil qi ruginos, caretrebuieascuns.

rcutula aplicat in cazul acesteipacientetehnica subformajocului de i situatieiielei mai anxiogene, careo a fost solicitatiisi joace rolul unei persoane pacientei. substituia se rte,in timp ce terapeutul ci lumea i-a explicatpacientei are,terapeutul Odatl daci eaie simteanxioaslsaudeprimatd. ca alare,emotiile negativevor aveatendin{as[ se igi va negast[rile, respectivd mpotrivI,daci persoana mult. mai tot vor intensifica pacientacontinuesd creadi cd nu trebuie sI simtd ii recomandlsI facdo analizl terapeutul ve negative, rr Eibineficiilor iitua{iei in cares-arsimli totdeauna trebuiesI noteze perfect.Aceasta cu un autocontrol tip de atitudine. unui asemenea gi dezavantajele nu consti in succes de incununate terapii unei ul

cu-un intr-un individ perfect, rrea pacientului insuqi ca sine citre sa de I totai,ci in acceptarea
lErI a fi celorlalfi. darcaremiritd dragostea negative' impotrivaemofiilor luptecu disperare

8[ infruntiim situafiile care ne tulburi lcc{ii anxiogi au tendintade a evita conflictele9i Estebine ca ei si intre in contact careii afecteazd. acestoa. oamenilors-audeprinssd educatiei,majoritatea qi din acestmotiv ei nu sentimentele, e deschis caresele permitd si cu modelede comportament sentimentele. conflictele qi sd-qiexteriorizeze fapt o constituie acestui consecinfele dintre de tot felul de obsedati lor in indivizianxiogi 9i De pildl, un realI. problema cu caro nu au legiturl liri suport organice sI aibltot felul de tulburXri Incepe problema fapt de cAnd mersede la un medicla altul, prietenii cu sau de relaliacu lamilia viafi pacientului, tctivitatea profesionald,

236

problema reali, o rrlrrrtgl in cauzi respinge Persoana minte pentru ci nu qtie cum s5-i facd fald sarrliirrrh,l tk'pt s[ sesimtdsupirati saLr inchipuie c[ nu aredreptul Anxietateareprezinti o modalitatesimbolici dc tt problema reali. pacientului dea-9i o constituie deprinderea Solutia mai direct sentimentele. Radu,s-anecdjitpentruol1 Un student la medicinh, nalul, in oragul e1 saAndras-adecissdplecein weekend mult;l inlilneascicu colegiide liceu.Cei doi au discutat punctulde vedereal Andrci. la urmi Radua acceptat cE gi el aveade pregitit un examen. cl tl imediatdupi plecareaAndrei, Cu toateacestea, ci i-rt si sesimt6incordatsi iritat. Curdnd,a observat o tuse ugoari. erupfiepe un brat qi a contractat Firi niciun motiv, el s-a speriatla gindul cd estc relalii mai alesci nu avusese deSIDA, fapt improbabil, cu alte femei.Anxietateasa a crescutatAtde mult inoill s-a dus la spitalul undeigi efectuastagiul qi qi-a fdcul laptulci eraabsolut ci a demonstrat carebineinleles in realitate,Radu s-a simtit stresatfiindci a trebrtll petreacisingurweekendul. El insi qi-aspuscd nu e temdndu-se c6 daci ii va mlrturisi fetei c[ se simtertrnill De va considera un om slab,lipsitde masculinitate. el credea ci nu are dreptuls5-i impunl prieteneisalc de vedere. RaduAndrei? lil Cum ar fi trebuit si i se adreseze

ceidoi aufostinstruili depsihoterapie, llmpulfedinlelor unulcu celdlalt $i,in finalulterapici' mai deschis unice ci Radu s-a inseamn5 nu Aceasta e au disp5rut. reprima a-gi de in mod miraculos.Tendinla ca in putea in el 9i s-ar esteaddncinrddbcinatd cl e bolnav rd cevail va supira, s[ redevini obsedat Atunci catastrofe' alte souci se vor piodtrcediverse adreseze s6-qi va intdmpla acestlucru, el va trebui go: ,,Oaresunt superatpe cineva?" 5i si incercesI reali. problema

giun voi simfisingur trebuit saspunA ceva degenul:,,Md

gelosin absenla ta, pentruc6 te iubesccu adevdrat. $tiu cll binesi te duci,dar o partedin minear dori sdrimdi." O astfel de afirmatie i-ar fi dezvdluit fetei simftrnr si renuntela intilnirol lui, ftri insi a-i cerein mod deschis colesii.

238

239

C api tol ul l 0 PSIHOTERAPIAATACURILOR DE PANI( IA

Aq a cu m a m mai subliniat, un atac d e p a rric l printr-oactivarefiziologici brusci ce apuu caraclerizeazl cu o situatiefobictr. seninsauca reactiela confruntarea Dintresimptomele fiziceamintimpalpitatiile, senzatia de leqin, toracici, senzaliade sufocare, abundente, tremorul extremitetiloretc. psihologice aceste mani Simptomele careinsolesc de irealitate,dorinla sunt reprezentate de senzalia teama civa dea fugi din loculin careseaflI subiectul, va muri sauva comiteun act necontrolat. subiectul. carcsc Primulactde panicdtraumatizeazd ingrozit, neajutoratqi cu o putemicd anxietate reapariliei simptomelor. legati de posibi litatea majoritatea atacurilorde panici au Din nefericire, de a se reDeta. il ajuti pe subicct Psihoterapia atacurilor de panicd intensitrl0l controlezestlrile resoective. reducdndu-le presupune: frecven[a. Aceasta r practicarea cu regularitate a relaxdrii; o practicarea fizice; unorexerciJii r regimalimentar stinru cu eliminarea substanlelor (mai alesalcool,cafea, qi zahir nicotini); r deprinderea deschis subiectului de a-qiexprima (mai alesostililate gi trisl('lF negative steriafective

gindurilor $i atitudinilor modificarea disfunclionalc negative. si i seexplicefaptulcI atacul de panicir, Pacientuluitrebuie pnre o experienlaterifianti, este total nepericulos, psihofiziologic6, o reaclie desprins[ din context. tcntand de reacliainstinctivi de fugd sau luptd,pe careo mamifereleatunci cAndsunt amenintate. aceasti pentru avind rolul de a mobiliza organismul a facelali lui. presupunem ci unei persoane i s-aoprit autoturismul qi trenulsevededejain deplrtare. cu o caleferat5, moment se produce o descircare puternici de qi subiectul simte.nevoia imperioasd de a o lua la qiritmului pulsului fiziologice sunt: accelerarea Senza{iile musculari, cre$terea afluxului de ; supraincordarea la nivelul muqchilor,rdcireaextremitdtilordatoritA iei periferice, creqterea cantitelii dezahdrin s6nge ile abundente. Acestereac{iivor contribui la energiei subiectului, salveze ajut6nduJ sd-9i viata. panic5, cazulatacului reacliile sunt identice, deqi -de reacliile respective apar tarealipseqte.In agorafobie,

cu unelesituatiicarenu suntamenintatoare

(de pild5,atuncicind persoana oamenilor majoritalea o coadi pentrua cumpdraun produs). rptul cI subiectulnu-qi explicl aparitiareacliilor ia le face gi mai amenin!5toare, teama acestu simlitor. pe deplinmecanismul s-aelucidat declanqlrii atacului Unii autori il pun pe seamaunui dezechilibru la nivelulorganismului, allii il atribuie efectelor unui careau Cu toateacestea, doar unelepersoane stresuluidezvolt[ aceast[tulburare. subiectulnu reu$e$te sI identificeo situafie exterioari,el va aveatendintade a atribui pe carele interpreteaztr chiarsenza{iilor fiziologice, la adresa vietii sale. o ameninfare

240

241

in gdnd: igi sPune Astfel,pacientul 1i r .,Dacdmi simt r[u, trebuies[ existeo amenintarc de buni seami se afl6 in inlcrtr nu esteexterioard, aceasta organismului". i9i v;r subiectul fiziologice, Ca rispunsla senzaliile in gdndurmitoarele: palpitatii: . Pentru ,,Voifaceun atacdecordsauvoi tt meascvrt . Pentrusenzatii de sufocare: ,,Respiralia qi m[ voi asfixia voi muri". qi voi cidea". legina r Senzatii de ame{eal6:,,Voi de dezorientare: r Senzatiide irealitate, ,,Voi o Senzafia de slibiciunein picioare: ,,Nu voi mai merg,voi cddea". corporale: o Ca reacl]eIa toate simptomele ,,iml pierdecompletcontrolul de sine". in minte ce seva igi spune Pemlsurd ce subiectul la de mai sus,el i$i va amplifica, din situaJiile vreuna produttl se va gi acesta in felul siu, reac{iilefiziologice, cerc vicios careva contribui la sporireapanicii. Cercul vicios nu poatefi ,,spa(" decdtdaci trebuicsl pericolului.Astfel, acesta absenla conqtientiza urmitoarele: o imbolndvirc l. Atacul de panici nu va produce
oprlre a lnrmlr. Palpitaliile care apar in timpul unui atac de panicl

toraciclnu sttttl de sufocare Nici senzaliile 9i constriclie a musculaturii timpul ataculuiseproduceo contractare capacitilii 9i toracelui,fapt ce contribuiela diminuarea Existd insl un reflex care va fo(a subiectulsi daci aportul de oxigen este insuficient.Pentrua i se poatecere subiectuluisi-qi opreascd ra aceasta, a timp de un minut, pe parcursulcdruia va constata Acelaqilucru tendinleireflexede a inhalamai mult aer. inspir6nd de panici, subiectul mplaqiin cazulatacului cu mult inainte de a se afla in deficit de oxigen

ie).

insplimdntasubiectul,dar nu sunt periculoase. faptulcAo inimi sdndtoasil Cercetirileaudemonstrat pe minut, timp de mai multo bdtni panl la 200 de suporta Din acestmotiv, pacientultrebuieinstruit sd stealini$tit str-gi revin[ atuncicdndinimaincepes6batiimai agtepte estebine ca subiectulsI gtie c5, in De asemenea, se produc modificlri ale tra inim6, unei boli de electrocardiografic. 2. Atacul de panici nu va provocaoprirea respirlllcl pacientului. sufocarea
141

Atacul de panicdnu va provocaleqinulsubiectului. fiind faptul ci inima bate mai repedegi circulatia in este accelerati,subiectulnu va leqina,deoarece o (o regulI la exceptie contrariul exact se int6mpl6 tegin la pot leqina persoaneie care sdnge, de cu fobie uie a acestuia). echilibrului' Atacul de panicdnu va provocapierderea ataculuide panici, subiectulare o la instalarea respectivl El trebuieinformatc[ senzatia de ameleald. curdnd; qi cI va dispirea periculos :ste$te un fenomen secunde, mai mult de cdteva dureazE in iare senzatia medicului orelist pentru a verifica esarl consultarea e vorbade vreo afectiunela nivelul urechii inteme. Atacul de panicdnu va aveadrept consecinticiderea chiar daci lului gi nu-l va impiedica sd se deplaseze, moi. lgi simtegenunchii care are loc in timpul ataculuide cretia de adrenalind crednd produce vasodilatatie 9i la nivelul picioarelor, la care (,,picioare moi") i de slibiciune muscularl

la anxietiitiireferitoareprin declangarea tul rtrspunde agorafobic Pacientul sAmeargl. c[ nu va maifi capabil

trecdtoare, asiquratci este vorba doar de o senzatie inainte' fel ca la suslinl str-l ,les'ale fiind capabile

243

6. Atacul de panici nu conducela nebunie. din timpul ataculuide panici prrrrlrnl acceleratii Respiratia ll cerebral5care conduce, la rdndul snrr, o vasoconstrictrie clzrrl in irealitate' 9i upaiilia un"i senzaliide dezorientare reamintlni trebuiesd-gi lucru,subiectul acest careseint6mpld dc vaselor a vasoconstrictie de o faptulci estevorbadoar cu creierul9i nu arenimic de-aface nc carealimenteazd din cattzn fiind faptulci nimeninu a innebunit cunoscut atacde panice. De retinutcbo boali psihic6majorl nu seinstaleazil ci reprezinti rezultatulunor acumullri careseproducin I p s5-qi pepacient 7.Ataculde panici nu-l vadetermina controlul. Datoriti intensitiilii simptomelordin timpul ataculttl poateaveaimpresiacl-qi va pierdc panicl, pacientul c Observaliile in mod absurd. controlulqi seva comporta faptul ci nu existddecfltriscul ca subiectd au demonstrat a controluluilll fugi din locul in careseafl6,totalapierdere

Aparifia gi dezvoltareaunui atac de panici (dupi Bourne,1995, p. 109)

declanSatoriexterni: disputecu cineva, o veste proast5,un stimul care

brusc etc.
in sdnge, niveluluiglucozei sciderea endocrine, etc. musculare II amplificarea unor senzafiicorporaleneobignuite

(palpitatii, acceleratii, transpiralii, respiralie

de legin). senzafie III i s mu l u i lizarea atenliei s p re i n t e r i o r u l o r g a n simptomelorle face mai uqorde decelatqi le
l.

Iv
catastrofici (subiectuliqi spunein gdnd ci sunt periculoase: ,,imi voi pierdetotal controlul"

o puri inchipuire.

a atacurilorde panlcl Tehnicide contracarare

leglturii dintre senzaliile l Destr6marea catastrofizante. negative gAndurile Indivizii caresuferi de atacuride panici au tendinltt interpretasimptomelecorporaleneobignuitesau De pildi, palpitatiilesunt intr-un mod catastrofic. o unui posibilatacde cord,amelelile semnalele un scmtl unui lepin sau a morfii, iar respira{iaaccelerate drept au persoana seva asfixia.Acesteinterpret?iri atentieisubiectuluiasuprasenzatiilor concentrarea ceeace nu face decdtsi le amplifice. )rvenliaterapeuticipoates6aibdloc la nivelul fiecbrei ataculuide panici. primele faze este posibil ca senzatiilecorporale situaliein sb fie consecinlaunui stres generalizat, relaxdrii, a exerciliilor fizice, indicatd practicarea precumgi aplicarea echilibrat, unui regimalimentar contribuind ici de control al stresului,toate acestea ea probabilititii apariliei unor simptomedatorate simpatic. In acelaqitimp, nervos vegetativ sistemului care provoacd trebuie sd identifice circumstantele

244

245

accslrlrrr ''iI declanqarea ataculde panice9i careau premers irestructurezeatilrrrltttlf oreinainte,9is5uuu"lionui "at*a ", de via!6. stilul si ' atcnlicl in fazaa treia, caracletizatiprin focalizarea irl srll interveni poate se corporale. senzaliile spre inlerior, 1l de a utilizatehnicide distragcte pacienrului deprinderii
comutarea atenllel. lntervenlia cea mai importantl are loc.in faza tt.l

catastrttll interpretlrile seopriascd fiinb instruit nacientul sirlol somatice lle unor simptome 9i si se obignuiasci ionsideratenepericuloase' simptomele Ini{ial, acestaeste inv6lat-se identifice,simptt drept fiziologicepe carearetendin[as[ le interpreteze unui oericoliminent' simptome: dintreaceste cateva Men{iondm o tahicardie; o senzatie de gol in stomac; o valuride cdlduri saufrig; o transpiralii; . tremor al extremitdtilor; o slibiciunein Picioare; . tremor genelalizat; saudureriin zonatoracelui; . presiune o respiralieacceleratii; r senzalie de vomd; r ame[eli; r senzalie de irealitate; r senzalie de leqin; de a gdndiclar, o incapacitate gAndurilor.catastrtr apoi identificarea lJrmeazd

Ltnor' l'asul urmltor al terapieiconstdin idenlilicarcit pentrusimptomele fiziologicecarc il lcalii alternative pe subiect.De pildn, f se poate explica faptul cri unui infarct.Accelerarea ile nu renrezintisemnalul fui cardiac este cnuzatdde creqtereasecrefiei de care activeazi sistemulnervossimpaticin fazele ale instal6rii anxietitii. Aceste reaclii nu sunt un anumittimp. chiardacdseprelungesc de panicl a atacurilor de abordare O altl modalitate specifice. fiziologice a reacIiilor voluntar[ in producerea qedin{ei psihoterapie, de in cursul lucru se realizeazl este De pildi, pacientul a terapeutului. indrumare in care situa{ie doui minute, timp de hiperventileze sI qi apardificultili respiratorii. Degisubiectul ameleli proccdura estetotal neperespective, simptomele senza{iile s[ trliascA ii ofer[ posibilitatea deoarece In felul deplind. desecuritate in condifii incriminate, c5nu seintdmpld experien!6 invalddin proprie clientul pe careinainte fenomene, apar asemenea cdnd atunci rlu nta sd Ie catastrofizeze. de atacului pacientului sdnu lupteimpotriva Instruirea de a rezistasaua luptaimpotriva unui atacde acestuia. nu producedecAtamplificarea aire Wekes (1978) prezintd patru modaliteli de de panicl: a atacului llri s[ incercalisd le evitali. Acceptafisimptomele temporare de a reprimasaude a evitasimptomele dea ne indirect[ o modalitate depanici reprezintd atac,$i acestfapt va c[ nu putemfacefa![ respectivului mai o atitudine ar adopta Subiectul starea de nanic5. atacul urmltori: in termenii daci ar s6ndi ,,lat5, declanqczc meus6-qi din nou.Voi l6saorganismul la fel Eialti datn." Am mai procedat le gi voi supravielui.

('.voimuri;;'.voiinnebuni"; r"t titoui"futitiiptome "vol

un infarcf'; ,,imi voi pierdecontrolul";,,amo tumordc gi gindurile dintresenzafii conexiunii etc.)qistabiiirea pildi: ca de - .,Voifaceun infarct". eatpitalli .'O sdmor."

246

241

Acceptalitot ceeace face organismul,lbII\ 'rn impotriva simptomelor. si faci fali llllrrltd incearcd Atunci cdnd subiectul qi mai mult, ceeace ii panici, el se incordeaz6 rl determinil Adoptarea uneiatitudinipasive anxietatea. trebuicsll mai rapidl a ataculuide panici. Pacientul sd-gipoati observareactiilede activarefiziologicri,r la clc neplScute ar fi acestea, ftri s[ reacjioneze qi anxietate mai mare. o Ldsa{i-viduqide ,,valul"atacului de panictr. distincfia dintro Cfaire Weeks(1978) realizeazA primardEiceasecundari. fiziologice carcslrttl Ceadintii sereferl la reacliile atuncicAnd depanic6, in timp cea douaapare reacliei in gdnd tot felul dc se speriesingur spunAndu-qi pot fafi";,,ce sevaint6mpla dactr ingrozitoare:,,nu si fac vor observace mi se intAmpl[?"; ,,trebuiesi ies aici". Se poateface relativ putin in ceeace priveglo primari, in schimbexisti posibilitateade a o dominn invdtind pacientulsi se lasein voia secundar[, u loc si lupte impotriva lor qi si-qi administreze si recurgi la In locul acestora, el ar trebui anxiogene. de autoincurajare de tipul: ,,totul va trece"; ,,am nul pecarclo fa1lqiinainteunorastfelde situalii"; senzaliile nu sunt plScute,dar le pot accepta";,,totul o si ..anxietatea nu mi va dobori chiar dacl nu m[ sintt estepericulosceeace mi seint6mpld". r Ldsalitimpul si treac5. Atacul de panicbeste produsde o senzafie adrenalin6. Dac[ pacientulsti linigtit, adrenalinn lui metaboliza in trei pdni la cinci minute,qi starea va ameliora. nr Reactiile de panicbau o duratdscurti, de cAteva dispardacdsubiectulnu le agraveazS, luptdndimpolrlvt anxiclnlc{, sauspunindu-qi in gdndlucruri careii sporesc

condiliilorin careapar atacurile de panicii

igi poate spori autocontrolulasupraatacurilor congtientiaind condifiilein caresemanifestd acestea. seafl6 ataculsepoateproduceatuncicAndsubiectul in timp ce conduce dc cas[,intr-o sal5de cinematograf, situatiile ctc., acestaevit6ndin mod sistematic cazul in care atacurilede panici apar,,din senin", li poate fi de folos sd monitorizezedeclanqarea timp de doul strptimini ce se petrece cu observdnd orc gi imediatinainteaataculuide panici. Acestlucruil Ia urmitoarele intrebdri (Bourne, Faliza riispunzAnd

l I8) : stresului? V[ aflatisubinfluenta (in caz sau impreund cucineva? afirmativ, Eralisingur
respectivd?) cineerapersoana ce dispozilie v-ati aflat cu c6tevaore inaintede ln , declanqarea atacului? ! Anxios? ! Deprimat? D lritat? )>Trist? F Furios?etc. Afi avut gAnduri negative inainte de producerea ataculuide panic6? Ali fost mai obositsau,dimpotrivi,odihnit? Afi suferit vreo pierdere? V-a fost frig saucald? saucalm? V-ali simlit neliniqtit Ati consumat cafeasaumai mult zahir? careau legiturl cu Existl alte situalii sauevenimente ataculde panicS?

248

249

qi monitorizare a alirr'rrtl{ F[c6ndefortulde observare de panic[,pacientul devineconqtient de faptulci nu rrrlir,rlf salestiri, lEcindun pasinrpor o victimi pasivia propriilor in direc{iaconholSriipropriilor salestlri emolionalc,plr'r qi a imprejurlrilor in careseproducacestea. devine capabil si o Dupi un anumit timp,pacientul preliminare ale aparilieiatacului de panici. semnele pot fi: accelerarea in zonapi bitdilor inimii, o presiune si o senzalie de amefeal5 etc. Odatesesizate aceste subiectulva invi{a si opreasciataculde panicdinaintcr[ agraveze. Prezentdm in continuare o scal5de misurarea ataculuide panicl, adaptatlde Boume (1995)dupi I

Strategiide contractarea atacului de panici in stadiu incipient

iniJiale trebuiesi invefe si identificesemnalele Pacientul aleunui posibilatacde panici, inaintecasimptomele de subcontrol! Ulterior, se pot utiliza urmitoarelestrategii: I. Relrogerea Dac[ subiectule pe punctulde a se confruntasause afli In situaliafa{5 de care are o fobie, estebine sE iasddin descrege. imprejurare,pin6 c6ndanxietatea importan{l deosebit[ o prezinti rcalizareadistincliei retragersgi fugl din situalia anxiogend.Retragerea pdrisirea dea reveni cu intentia temporaria situa(iei, cdndse va simJimai bine, in timp ce comportamentul nu facedecit sdintireasci fobia.Atuncic6ndpacientul intolerabili, revinein situa{ie,el ajunges-o considere doar si fusd din aceasta. Organizarea unei disculii ca o oltd persoand strategie contribuie la distragereaatenfiei de la simptomegi g6nduricu continutanxiogen. Angajarea tntr-o activitate Jizicd energieisuplimentare contribuiela desclrcarea sporitiide adrenalind. de secrelia seafl6 la locul de munc6,pacientulpoatesdmeargi si sau intr-un alt birou, iar acasdare posibilitatea caresoliciti efort fizic. activititi gospodiregti

09 8 r) .
7-l0Atac de panicl maJor

Toate simptomele nivelului 6 sunt temare;teama de a nu tnnebuni, tendinl[ compulsiv6 de a ftrgi. ie,scnznllo Atacmoderat de Palpitaf ii; dificult6tiin respimf panicl dezorientare anxietate $i irealitate; $. dreptconsecinF a pierderiicontrolului. neregulate aleinimii; inceputul atacului Tahicardie; bdtai snu de panica dificultatide respiralie; dezorientare amefeli; teamaevidenta de pierdere a controlului; tendinJa compulsivide a lirgl Inimaincenc rl Anxietate Subiectulnu sesimte bine. accentuata mai repede; acesta ajunge sAseinlrebc nu cumva i$i Yapierdecontrolul. Anxietate Subiectul nu sesimtebine,darare palnclofl inima incepesd batdmai repede; moderatd
transDi16.

Anxietate u$oarA Fumicaturi in stomac; incordare neryozuate. I Anxietate foarte Anxietate in valuri gi stare denervozilnlo uloara Relaxare Calm;subiectul sesimte netulburat $i lin

Ancorareatn prezent
obiectelordin concentrarea atenlieiasupra Serecomandd intr-o poate expuse s[ observe obiectele Astfel, subiectul

250

251

vitrini sau mobilierul dintr-o incipere, acord6ndlrrtrr; r psihofiziologice sau gAnduriLrr atenliesimptomelor trofizante.Se poatesugerapacientuluichiar si atirrlin pentrurt li ;l obiectecareseafli in imediatasaapropiere, puternicancoratin prezentulimediat. 5. Angajarea tn octivitdli simple' cu caracler menireadc n Acesteactivit[ti au, de asemenea, atentiade la senzaliilegi g0ndurilenegative. Astfel, subiectuluii se poaterecomanda: o si numere de la 100la l: care stau la o coadl, si numerepersoanele de o anumitl culon sa,maqinile care-iareasupra o melodieetc. si fredoneze 6, Desfdgurarea unei activildli care pr concenlrarea alen(iei activititi sunt mai dificil de realizol Asemenea subiectuleste anxios sau panicat, Cu toate accsloll reprezinti modalititi de distragerefoarte eficiento in ele. si seangreneze subiectulreuqeqte poate recomanda: Se o citirea unui romansaua unei reviste; o dezlegarea unui rebus; . tricotat saucusut; r monitorizarea nivelului anxietitii; r jocuri de cd(i saujocuri pe calculator; r efectuareaunor calcule sau rezolvarea probleme; muzical: r cdntatulla un instrument r planificarea activitelilorzilnice; r desen,picturd,modelaj.

o ostilitdlii ?, Exprimareadeschisd
itateaqi anxietater reprezint reaclii incompatibile, cliniceau evidenfiat potfi trlite simultan. Observafiile reprimate gi panica bazi sentimente au la o[ anxietatea

qi frustrare. ostilitate
ostilitelii (1995,p. 123)recomandi manifestarea poate pacientul pe Astfel, obiecte. prin descircarea fizic lTrI obiect poate sparge un pem6, un manechinsau :Tlllirea unei experienle pldcule directe tot sunt incompatibile, fel cum ostilitateaSianxietatea de pldcerenu poatemergemAni in sentimentului anxietatea. recomanda: i sepoate sd minAnce ceva ce ii place (nu zahdr sau alimente iritante); sd faci dragoste; intr-o baiecaldl. sI faci un du; sausi se relaxeze Wzualizarea unei petsoane sau o unei scene care pacientul aleanxietiilii, incipiente semnele sesizeazl subiectul o persoanicareil face sI se simti in s6-$ireprezinte sauo sceni liniqtitoare. Oprireo gdndurilor este instruit s6 inspire profund gi sd-qispuni senzafiilorneplicutesau i cAndsesizeaziprezenta rilor negative.El poateface acestlucru cu voce tare, c6nd e singur; sau in gdnd,dacl mai existi qi alte in jur. sepoatevizualizasemnulSTOP! asemenea, exerciliului de citeva ori, se va trece la repetarea

252

253

cu gdndurilini;lilolr,' inlocuireagdnduriloranxiogene ' calmqi putcrrlrt suportiv: caracter ,,totulva trece";,,sunt Practic,pacientulpoate utiliza orice tehnici ntcttilll ( gdndurilor negativc ajutesi nu mai fie prizonierul fi zice etc.). conlrolate, exercitii Toate strategiiledescrisemai sus pot fi utilizatc unui atac de panicdaflat inlr-o oprireasau reducerea Cclc aten{iei. in distragerea bazalor const6nd incipient6, pr in continuare pe le vom descrie care strategii profunzime, dar mergcevamai mult in distragere, fiziologlol cauzele atacurilorde panic6;supraactivarea Astfel, stratcglllf vorbireainterioari cu continutanxiogen. qi l2 au ca scopcontracararea reacfieifiziologicede timp ce strategial3 urmireqte reprimareavorbirii spaimasubiectului. careaccentueazd II. Exercilii de respirayieabdominald Respira{ia abdominaldlentd 9i calml poate simptomelefiziologice ale atacului de panicS,rcs constrictiatoracic[ gi ritmului respirator, accelerarea disparilia simptomelorde hiperventila!iedatorate (ameleli, dezorientare, senzrtllc claviculareaccelerate irealitate). subiectuluicare a detectatsim Se recomandtr limp abdominal de panici s[ respire timpuriiale atacului 3-4 minute. 12. Exerciliile de relaxare Se pot utiliza exercilii din programulde autogenal lui Schultzsau din cadrul relaxirii pro Jacobson. mui va da rezultate Exist[ subiectila carerelaxarea in timp ce pentrual{ii parcsl respiratorie, decdtgimnastica pi cclc indicatl o combinafiedintre exerciJiilede respiratie relaxare.

Yorbire interioard ctl conlinut negativ

A nxietule secundqrA

,,Ataculse declangeazf, dinnou!" imi voi pierdeautocontrolul." asta." ,,Nupot suporla ,,Cevor spuneceilalli daci imi voi pierdeautoconfiolul?" Vorbireinteriourd cu conlinutpoziliY (autosugestii calmante) ,,Pot face fatd acestor simptome." vorbadoarde an,,Este xietate." ,,Vatrecetotul." ,,Voidepdgiaceast6 situatie."

emolionale Ractii la simPtomele fiziologice PanicA

Detqfare

se lasi Subiectul in voia simPtomelor 9i Ie obsrvd. facefala Subictul de panicd atacului in modpasiv.

Repetoreamenldd a unor sugestii cu conlinut,pozitiv 'birba interioari cu continut negativ nu face decAtsd fiziologice de panici. in timp ce reacfiile atacurile parci din senin brusc panici apar ataculuide Ai simptome la aceste primard),reac{iileemofionale prin se datoreazlvorbirii interioare, secundard) iqi spunein gAndcAtde groaznice clreia subiectul sale,careii vor provoca simptomele sunt de periculoase saumoartea' nebunia autocontrolului, Daci va fi invdtat s6-qi acceptesimptomele9i sd-qi el va cu conlinutlini$titor, sugestive formele aceslora. sauchiar opri escaladarea reduce

254

255

Bourne(f 995, p. 127)prezintdo schemi din caret, rtthl rrllrttl$l la producerea subiectul ci modulin careva reac{iona in ltllrtrll de panici va depindede ceeace iqi va spuneacesta 14. Praclicarea exerciliilor de relaxare (sau de cu aulosugestii Iinistiloarc La apariliaprimelor simptomeale ataculuido prltl subiectulse relaxeazi qi igi repetdin gAndautosugcslilll caractercalmant, menite sd-l ajute sd faci fafi atacrrlttl panici. in timpul unui exercilll Acelagilucrusepoaterealiza dupl modelul: abdominali, respirafie destindere." calm,linigte, ,,lnspir ,,Expirteam6,agitalie,incordare"sau stiri" - inspirafie. ,,Potface fa{6acestei ,,Totulva treceqi mi voi relaxa"- expiralie. Aceastdtehnicdeste uneori atet de eficientAinc0l in plan real,ce devineadcsol suplinitotal desensibilizarea greude realizat, cum ar fi, de pild6.in cazulfobieidc avionul.in alte imprejuriri. metodacontribuiela rct anxietifii in suficient6mesurl pentru a face por in planreal. desensibilizarea unorspalil legaGi de traversarea anxietatea in general, dec e1c. este avionul,dea utilizaascensorul deaconduce qi fanteziilesubiectului in leglturI cu de gAndurile lhll subiectului situalii.Din acestmotiv,desensibilizarea g6nduriqi imagini anxiogenepoatefavoriza confruntlltu de reaclii fobicein plan real.Praol situaliilegeneratoare qi la contribuie in plan imaginativ desensibilizirii trdite de subiectla gandulctr rl anxieteliianticipatorii confruntacu obiectulfobiei sale. laptulcdsuccesul p. 138) subliniazd ( 1995. Boume depindede urmdtoriifactori: de a intraintr-o starede l. Capacitatea subiectului nrofund6.

unei ierarhiiadecvate de stimuli anxiogeni, 2. l:laborarea a unor sceneimaginare referitoare la situafiafobicl, de la unelecareproduco caretrebuiesd fie gradate ugoardp6ni la cele care genereazb o anxietate qi claritatea reprezentdrilor Vivacitatea vizuale ale
ul.

R6bdareagi perseverenta acestuiain practicarea

256

257

C aP i tol ul l l MODELUL COMPREHENSIV DD TERAI'I II COMPORTAMENTAL-COGNITTVA A TULBURARILOR ANXIOASE

apa(ine lui lltt prezentat Modelul psihoterapeutic pr (1995) li porne;te de la premisa cl in abordarcit de seama se sI a anxietiitiitrebuie terapeuticl lini tulburare. factorilorcareproducaceastb aceastl abordare Bourne (1995) denumegte unor realizarea presupune comprehensiv",care mai multeniveluri: r fiziologic; o emotional; . comportamental; o mental; o interpersonal; r al autostimei; (spiritual). o existenfial

de intervenfie la acestnivel implicl utilizarcl Metodele gimnasticd respiratorie, lchnicide relaxare, exerci{iillzicc precumgi eliminarea nastici aerobicd), din cadrul lui alimentar a unorsubstanle excitante.

Nivelul emofional (mai alesostilitatea) ile emolionale reprimate

o cauz6importantd a tulburirilor anxioase. stlrile de panici sunt generate de sentimente de pe caresubiectul ostilitatesaudisperare, sentimente reprimat. ile utilizate pentru a contracara acest tip de factori de anxietate sunt urmitoarele: invitarea subiectuluisd recunoascisimptomele datorateunor stiri emotionale reprimate; identificarea stirilor afectiveca al^re; pacientuluide a-qi manifestadeschis deprinderea emoliile; invlfareasubiectului si comunice celorlalti ceeace simte.

Nivelul comportamental
ile persistl din cauzacomportamentului de evitare. subiectul va evita mai mult sI cilitoreasci cu metroul. in publicsausi steasingurin casi, cu atAt temerile vor persista maimult.Fobiilesuntmen[inute deoarece de evitaregsterecompensat: subiectulnu se cu situatiacareil sperie, presupune nivelde intervenfie utilizarea unortehnici bifizare sistematic6, realizatein plan real sau

Nivelul fiziologic
fiziologiec printrecauzele Agacum am mai subliniat, unor posibiledezechilihn anxietilii se numlrd existenla seadaugd respiraliain nivelul creierului.La acestea organiceale stresului efectele musculari, tensiunea alimentar' regimul precumgi factori ce {in de

258

259

fiind invilat sI sceotrll in ultimulcazsubiectul imaginar, cu obiectultemerilorsalein plan mental,prin inlt ttttr dirijate. tehniciiimaginatiei anxiollr'tlf cu situaliile confruntarea cazuri, in ambele mici. cu Pagi loc treptat, care lttttl Existe anumitetipuri de comportamente sitrczitrlr' Astfel,incercdnd de panicd. atacurile accentueze l11t decdts6-5i nu facealtceva astfelde atac,subiectul simptomele. trebuie s5-l inve[e pc Din acestmotiv, terapeutul ttet' dupi instalarca de panici imediat atactrl si-pi reducd si observeceeace se intdmpli 1i sll deorinzdndu-se de la sine,in loc si seoprtniprt lucrurilesi sedes{bqoare lor. la amplificarea ce duce fapt simptomelor dc p:tttlt'll atacului face fajl Existi 9i altetehnicide a rl la altcevrt, (subiectulse gAndegte r distragerea mobilieruldin inctipcrc descrie cu o altdpersoand, o desliqurarea unei activitdti fizice; saudorinle; r exprimarea unor sentimente abdominali; o exercifiide respirafie o autosugestii pozitive repetate' Nivelul mental (cognitiv) negativ areun elbcl interioaricu continut Vorbirea qi menfinerea anxietiJii. in declanqarea nu fac dec6t si se spericsi anxioase Persoanele ccla intrebdndu-se ,,ce-arfi daci?" sau irnaginindu-qi ingrozitoarelucruri. gdndirea de autocritice excesiv De asemenea, ;i neapirat")cont de tip perfeclionist(,,Trebuie interioard anxietl1ii. la rdndullor, Ia aparitia Tehnicileutilizatein acestcaz vizeazl identificnrot de gdndire. modurilor disfunctionale contracararea

Nivelul interpersonal din are la bazl animozit5lile anxietatea multi oameni, intimpini Atunci cind cineva rclatiilorinterpersonale. qi dorinJele sale, sentimentele celorlal{i sdcomunice respectivlseva sim{i frustratl qi va devenianxioasl lncordati.Acelaqilucru se petrece gi cu subiecfii se se sustragd care nu reu$esc li si spun6,,nu", celorlalli. din partea lor nedorite prin intermediul probleme serealizeazl acestor deosebit de utilemai psihoterapie tehnici asertivS, de qi cu agorafobie. subiec{ii cu fobiesociald

autostimei(Ego-ul ca un tot unitar)

poa1r' ceamaiprofundi cauza rstimascizuti reprezintd la bazatulburdriloranxioase. probabilintr-uncontextfamilial anxiosa crescut prin diversetipuri de depriv[ri, caractedzat la un nivel scizutal autostimci' neglijdricareaucondus va dezvoltala v6rstaadultdun profund tEzultat,acesta jenl qi neadecvare caro se poate de insecuritate, sub forma unor atacuridc in plan comportamental teama de a se confrunta cu lumea exterioarl ), team[ de a nu fi umilit (fobie sociall)sauprin generalizate. cu lipsa secoreleazi nivelulsclzutal autostimei perfeclionist cu con{inut interioari i, cu vorbirea 9i propriilesentimente. de a exprima a sentimentului sti mai multe metodede ameliorare unei imagini corporalebune; a rcalizarea concrete; unor obiectivepersonale atingerea cu conlinutdeinterioare vorbirii contracararea mobilizator;

260

261

comunicareacu,,copilul interior", instllllll I dar careinglobeaz[qi sctrlttl creativ[ $i spontana, qi durere ce s-att l,ttltll ruqine insecuritate, de

copilirie. vrrll pacientttl sauhipnozd, derelaxare Aflatin stare ca un pirinte puterni( sdacfioneze de cetreterapeut ' liirrlr'l pentru qi adecvat copilulcareseafli in interiorul

tot mai inspiimintdtil devenea , dat nereu$ind, fice un infarct. s-a prezentatla cardiolog care, in urma invesprobleme c[ n-avea a ajunsla concluzia despecialitate, psihoterapeut. la motiv pentrucarea trimis-o a abordatproblema utilizAnd demersulcompentru intemist la medicul a trimis-o terapeutul Inceput, ce afectiuneasa nu are la bazl cauzeorganlcc, prolaps de valvbnritralS hipoglicemie, hipertiroidie, fi gi magneziu' deficitde calciu ficat asuprafaptuluicI nu estevorha de simptome de psihoterapie' programul a pusin aplicare terapeutul abdominald respirafie de exerci[ii unor cu invSfarea atacurile reac{iilece acompaniau aiutat-osd Llenueze a invept apoi relaxareamuscularl progresiv5, la fazala care izbuteasi intre singurS,lird efort, intr-o relaxare. are zilnic, intrucetaceasta l.a cerut sl practicerelaxarea cumulativ. a citeva siptdmAnide practicl regulatl, Smaranda relaxatl. mai in se simte cd Dermanent[ unor exercilii fizice, de qi practicarea recomandat de 't-5 ori pe s[ptlmAnl,timp gimnasticlaerobic5,

Nivelurile existen{ialgi spiritttal

la toatcrti starea potse-li amelioreze Unii pacienli anxioqi qi sI rimdnd totuqi sus amintitemai 9i ncll de neimplinire,insatin urmiri{i de un vag sentiment qi ,,senzafie de vid interior",st6rice potcrtttr plictisealI la anxietate panicl mai frecvent, sau, de atacuri ori la depresie. c a potentialulrri punerea in valoare Solufia o constituie unor activitiili ce il fac pe subiectslt so prin intermediul personali ctc.), gtiintifice, de evolulie implinit(artistice, gi plrrlrt; anxietatea cazuri, depresia, in aceste la factoridenaturi fizicd,intc reac{iinegative reprezintd sau emotionall, ci un fel de imbold interior sprc personnl poten{ialului drumuluicareducela actualizarea divinitlll ciutarea spreo evoluliespiritualIce presupune

Prezentare de caz Smsrnnda Diagnostic:atacuride panic6. se trezea in fiecare noapte cu palpil Smaranda a m e le li q i teama cI va muri. E a inc e rc a s I irrln l

qi zahir, qi fructecrude, cu minimumde sare pe legume din grupulB, C qi cu aport cu un plande vitamine qi de calciu magneziu. Btapaa douaa terapieia constatin invdlareaunor tehnici observa c6ndpacienta atunci depanice fa[6atacurilor face prietcnc, si unei telefoneze se simptome: prinrelor gAndurile intr-un saus[-ginoteze treburigospoddreqti diverse

deor1. Jumitate cu o dietdechilibratd, presupunea icgimul alirnentar

262

263

jurnal.S-apusun accent pe vorbirea interiorrr ll r'{ deosebit a fost inv0lttll Astfel, Smaranda continutanxiogen. inlocuiascd afirmafiileqi intrebirilecu continutanxxrl{trll tipul ,,Ce se va intdmpla daci o sd fac un infarct'l"r ,,Nl puteasuporta asta!";,,Trebuie si ies de aici!", cLro pozitiv: interioari cu conlinut ,,Potsi fac fald stdrilol pinl cind simptomele vor dispirc:r"; ,,Voiaqtepta qi tot$l a$acum doregte organismul meu si funclioneze trece." de autr Dupi ce a practicat un timp autosugestiile si-;i o Smaranda a constatat cd a devenitcapabilS organismulfErI si se mai sperie,evitAndastfel dcc atacurilor de oanici. Terapeutul a invifat-o si identificeatitudinilecu lul disfunclionalcare stbteaula baza comportamentu in tot ceeace fac!"; ,,Vialn si obtin succese ,,Trebuie lupti!"; ,,Totul trebuie sI fie previzibilqi tinut sub gi ap-oi s[ le modifice. pacienta sdpriveascd vialrr In consecin16, a inceput otl sernni multi uqurinlS, ceea cea contribuit la o reducere a anxietitii. Terapeutul a observat la pacientd tlo Ei o tendinllr sentimentele de frustraliegi ostilitatc.I reprimaexcesiv pdreamai inclinatii si declangeze un atac de panicirirr fusese cresculil cind sesim{eamai frustrati. (Smaranda familie in care fiecaretrebuia sl-si facd datoria.si sc c6t mai frumos,lZri si aibi dreptul sI se plAngi, directl a dorin{elor fiind amendatd.) 9i sentimentelor ei dc Terapeutul i-a explicatgi faptulcd atacurile nu erauaftcevadecdto modalitatedeghizatlde a-gi cx ostilitateaqi frustrarea. tensiunon Exercifiile fiziceau ajutat-o si-qi descarce aceasta s-a adiugat gi indicafiade a-qi nota intr-urri qi triirile, atuncicdndsesimleairitatd. g6ndurile

Camelia Iic: Agorafobie Dlugnos

sufereade atacuride panici. dar aiunsese sl nu la magazine, restaurant, teatru, deteaml cI in acele anqacriza.Mai mult, Cameliaera speriatl la oeva decf cl in cur5ndnu va mai puteamergela serviciu. Aga evitarea anumitor situatii, de teama de lm mai subliniat, ce un atacde panici, poarti numelede agorafobie. In acest cazau fostutilizate exerciliile de respirafie, de t, diet5, exercijii fizice, tehnicilede autoreglare a lor de panici, modificarea vorbirii interioare cu continut qi a atitudinilor precum cu caracter disfunclional: ,,Eu sd le fac pe plac tuturor."; voie si fac greqeli.";,,Trebuie I reprezinti totul in via[d." qi pacienta terapeutul au elaboratun set de i menites[ contracareze atitudinile neqative. punctimportant al terapiei l-a constituit contracararea lui de evitare,prin intermediulimaginaliei pi a desensibilizlrii in planreal. pacienta inceput, a imp5rfit obiectivul dea seconfrunta situalie anxiogenl in 8 trepte, cain exemplul de mai universal. . 56 stauun minutin fataintririi unuimagazin Sdpetrec un minutin magazin. SI mergpdni in mijlocul magazinului, si rlmdn un minut sdplec. SdajungpAniin capltul magaz inului,si rlmdn un minut sii ies. llr[ s[ cumpdr nimic. J. SI stautrei minutein magazin pentru la coadi la cash 6, S[ cumpir un obiectqi sdm[ aqez trei obiecte din trei raioane diferiteqi si stau 7. S[ cumpdr cozi la casd. L S[ cump[r mai multe obiecte qi sA stau la tot atatea

264

265

in plalri pacienta seva confrunta a doua, in etapa mcnlal.ttt dintrecele 8 situalii,repetAndu-le cu fiecare nu-i va tttitipt' aceslora pdndc6ndevocarea de relaxare. anxietate. rcrl cu situaIiilc Etapa a treiaconstlin confruntarea ltl prietene ilpoi unei in compania in planreal,la inceput $i plr cendanxietatcl opriteatunci trebuiau Exercitiile de subcontlrl preamaregi tindeas6-iscape devenea din acestcaz a implit:nl;l Demersulterapeutic t pentruc[ o marepartea strestlllli asertiv, antrenament prr panici fosl a primuluiatacde la declangarea condus pacientci thr impuse profesionale nerealiste deobligaliile qefulsdu.De asemenea, Camelianu qtia sd luplc cll detearnir cevaprietenului, ei sausd-ireluze dreoturile
o va parasl. Conil fiind. Cameliaa crescutintr-o familie

pirintii sdi,a devenitea insdqi un plrinte grijuliu ou Acest obiectiv a fost indeplinit prin B Dersoani. vocii qi prin inlocrrirea imaginii ei corporale administra cu o alti voce,care autocritic cu conlinut personal6' de sineqi valoarea deacceptarea tii legate partea acea cu in legAturl intre se invilat-o a Tcrapeutul plan imaginar, in reconstruind interior", lci numiti ,,copilul sauhipnozi, rela{iilede grijn, sprijin 9i de relaxare fati de propriapersoana. a fost urmitorul: nul de psihoterapie frzic:
emofional:

a reacliilor decontracarare Metode $itehnici

a plecdriitatiiluisiu, atuncicandeaavea6 ilni. caurmare foartemult 9i o crilicrt ii cerea ei eratot tinrpulnervoasd, qtia sigurdaci cslt' pacienta niciodati nu motiv, Din acest de inscct profund sentiment cu adevirat, av6nd un personall. in copil[rie,ea se temeaci daci iqi va a mamcisnl$, condilionatl va pierdedragostea drepturile, Cameliaa mentinutacestmodel de relatiehlznl
dependen{dexcesivi 9i pe teama de a fi abandonltil ;l

mental ):

;onal: spiritual: to un tot

la irrt ei, fapt ce contribuia cu prietenul raporturile lrt Astfel, ea considern lui agorafobic. comportamentu ei ;i de prietenul c6,daci va fi dependentl incongtient griji de ea,n-o va pirisi niciodati. Pemisuri cc va avea qi-adatseama si-qimodilicc ci trebuie progresa, Camelia lll mai puterniciqi mai independcnttl de viat[, devenind poate sptrrtc ceredrepturile, faptulci-qi poate conqtientizat qi sprijinul pri dragostea gi,in acelaqi obline timp,poate ei gi ale altorpersoane. lucrLll l-a constituit al psihoterapiei Un alt aspect in carr' modulinadecvat a depdgi imaginiide sine.Pentru

in stadiullor incipient. de panic6 giin plan in planimaginativ Deiensibilizare real. Pacientainvati sd-gi identifice 9i s6-9i stirile emolionale. exprime cuconllnut vorbiriiinlerioare Conlracararea negativ care provoacAnu numai atacurile se vor de panicS,dar qi teama ce acestea Droouce. inlocuireaatitudinilor 5i cerin(elorcu cu autosugestii caracter disfunctional pozitive, de autointirire. bezvoltareaunui stil de relatii intermal personale bazatepe un comportamenl asertiv. Dezvoltareaautostimeiprin: uneimai buneimaginide sine - realizarea in planfizic; asa-numitului ,,criticinteriof'; - blocarea interior"' relafiilorcu ,,copilul - cultivarea

Paul : Fobie social6 Diognostic Problemalui Paul o constituia dificultateape care o sdia cuvintulin fedinle'Teama inaatuncicdndtrebuia

266

267

in l'alact'hrt lui ceamai mareeraci va fi pus si vorbeascd pacientul a lo:rl lllll s-a intdmplat, chiar lucru iar c6ndacest la serviciu. gdndit renunte si incdt s-a stresat faptul c[ specificulfobiei socialccorrrll Reamintim cd se va lacede rds9i cd va fi unrilrt subieclului teama interpersonal[. situafie tinrprrlrrr, pacientul eraanxiosmajoritatea Deoarece ;l de relaxare, exercitiile acestcaz au fost utilizate controlati,exerci{iilefizice (alergare) li controlulali Pentru a ataca frontal fobia sociali, s-a rccllll qi in plttl in plan imaginativ sistematicb desensibilizarea in gcdiltlt putea si ia cuvAntul a terapiei Obiectivul astfel: fost fragmentat | . Si mI aflu timp de | 5 minuteintr-ungrup mic ( rrersoaner. intr-ungrupmic timp de 45-60 minttlc, 2. Si rdmdn 3. Si rimdn intr-ungrupmai maretimp de l5 nrirrttll' 4. S[ rdm6nintr-un grup mai mareintre 45 de minulc

qedinfa, dacdera cazul.Treptat,el a inceputsit qi la qedinle qi apoisi ia cuvdntul cevamai ample. de intlrire a eului (,,Voi Au fost utilizateqi autosugestii team[ $i totul va fi bine";,,Cevoi spune depigiaceastd util $i toti mI vor ascultacu interes"etc.),precum9i asertiv. de anlrenament Fiind copilul cel mai mic din familie,Paula fost foarte de teama de a in umbrafrafilorsii, dominat cresc6nd pc propriilepicioaregi de a-pi asumaresponsabilit6lile asupra motiv,el a trebuitsi lucreze Itvin caadult.Din acest sprea seconvingede faptul ci erala fel de valoros lmportantca gi alte persoane. cu ,.copilul tehnica dialogului deasemenea, A fostutilizatii. or", pentru a-l ajuta pe pacientsi-;i depiqeasci dejeni gi inadecvare.

ora. in 5. Sdrepetpaqiil-4 gi sdfac o scurtl remarcd grupului.

itt 6. Si repetpaqii l-4 9i si fac mdcardoudremaroi grtrp de I minut in fala unui 7. Si fac o prezentare de 5-10 minutein fa{aunrti 8. Si fac o prezentare
m lc .

Murian obsesiv-compulsivi ic: Tulburare Diagnost

, un prosperom de afaceri,sufercade teama Spaima ci va cdlcaun om sauun animalcu maqina. atAtde puternicdincit el seintorceadin drum pentrua dacl pe traseunu seafla o fiin16lovitl de maginl.Cu atAtde mult incdt pacicntul l, tulburareas-a accentuat sesimleajenat de 3-4 ori. Deoarece drumulcu magina patologice, a devenit Marian sale in fafatendinfei qi depresiv. a fost urmitorul: de psihoterapie Programul
Exerci[ii de respirafie Exercilii de relaxareprofundi Exercitiide gimnastica aportsporit de Alimentatierafional6.cu vitamine Expunere cu oprireareaclieicompulsivc de verificare

10.Sdrepetpaqii7-9 in fala unui grupmai marc. Paul trebuia si intre intr-o starede relaxareli ll piinll cu fiecaresituafiein plan imaginativ, confrunte aveasl dispari. anxietatea satindeasi creasclcxct:llv in cazulin careanxietatea urma si-pi situalii, subiectul anumite unei evocarea o scendfoarterelaxantd' atentiagi sd-qiimagineze in plan real a fost realizatl in urntlt Desensibilizarea ca la inccpttl carei-a permis cu gefulsiu direct, inlelegeri in colectiv restrinsrll participedoar la qedinlelerealizate

268

269

Mariana lirstr 'rlrttl directl a terapeutului, Subindrumarea de la pallrrlrt traseului ale s[ reduclnumlrulde verific[ri s-a Odatl ajunsin acestpunct,terapeutul urcatitl r in curtr pi i-a cerutcain momentul cu pacientul impreund qi si1 sdtragdpedreapta nevoiacompulsivlde verificare, aveasI disparl' int minute pini cAndanxietatea cAteva practicat oprirca ce a si-qi continuedrumul. Dupi compulsivetimp de doud sdptimdni impreuni cu acelagilucru singur. pacientula reuqitsd realizeze
Nivelul emolional: Pacientula fost invitat s6-giidentificc pl de ostilitate gi exprime sentimentele l-a instruit ca,in m( Astfel, terapeutul care se simfeafurios cd aapAruttendinlt pulsivf,de averifica traseul,sastrigetnro metodd ii cd aceasta a constatat Pacientul Din cl anxietalii. fotospentrureducerea frtlsl care a ajuns se-li conStientizeze domeniiale existentei. Nivelulmental: lolil Vorbire interioari pentru contracararea Astfel, irr Inl c[ a lovit pe cinevacu magina. se intrebein gind ,,Ce se va int6mPla ,,ll lovit pe cineva?",el trebuias6-9ispunA: 0l voi lovi pe cinevasaueeva,cu siguranlil auziqi voi simli acestlucru.Dar nu s-ai nimic, a;a cA totul estein regulal" acestorafirmalii de mai multe ori l-a ai Marian si reducd numirul de verificltrl traseuluide la trei-patrula doul Si apoi una. Psihiahul i-a recomandattratamentcu timp de un an de zile.

Capit ol ul l 2 PSIHOTERAPIAASERTIVA
tivitatea reprczint| o atitudine gi o modalitatede in acele situatii in care trebuie sI ne exprimim si ne revendicim drepturile9i si spunem,,nu" sI facemun anumitlucru. dispupi cdndnu suntem asertiv trebuie si stea baza comportamentului ce doreqte, c[ aredreptulsdceardceeaereapersoanei cum eainsiqi facein cazul propriiledrepturi,aqa

stresul Mariana reugitsi diminueze 9i In

r dinjur. calea de mijloc intre reprezinti asertiv Comportamentul

qi supunerea. I extreme:agresivitatea desConduitanon-asertivi sau submisivl presupune

qi dorinlele- de careceilalfi nu au cum sentimentele cind incearci atunci altfel- qi seculpabilizeazl cunoslinli un mesaj celorlali ar[ civa. in cazulin careel le transmite sa in legiturl cu dreptul de a.cere reflectd nesiguranfa aveatendinlas[-i desconsidere vor urml din ace$tia ,

fap de exagerate supunerea drepturiSi propriilor rea nu-qi subiectul in consecinll, qi nevoile celorlalli.

Medicalie:

Nivelul spiritual: Indrumat s[ desfrgoareo activitate crclllol pacientula optat pentru cantatul la Pin compozilie.

270

271

ttt,s comttltit conduita agresivipresupune in schimb, I'u rr nevoi. propriilor dorinfe ostil a unton autoritar 9i li qi dtt'1 fatb de sentimentele sunt insensibile agresive prin rrti ce doresc celorlalliqi incearcishob{inl ceeea la fortd,acc$ti qi intimidlrii. Recurgdnd constrdngerii conflicte 9i anilrroll sd creezepretutindeni reuqesc (10 pe ceilalfi sdadopte un comportamenl determinindu-i sausi treaci la luotii deschisd. Existd gi indivizi care nu-gi manifesti in mod intr-o manierl pasiv-lrp ei comportdndu-se agresivitatea, Ia solicitirile celorlnlll, gi opunAnd o rezistenfiindirectd de ostilitato sentimente pildi, o persoanicarenutre$te qefintArziefrecventla serviciusau,,uiti" s5-qi sarcini. anumite este ineficient,pc Acest gen de comportament gi genereazlostilitate resentimentein rdndul datorit5acesteiatitudini din parteacelor din jur, oblin rareoriceeace vor. respective non-asertivo O altl variantl a comportamentelor caracterizll0 Persoanele de stilul manipulativ. reprezentate acestmod de comportamentobtin ceea ce vor determini pe ceilalli sI simtii vinovdtie sau compasiuno in victime sauin martiri. Metodaman de ei, pozAnd v functioneaz[ numai in situafiile in care persoana petrece. se ceeace realizeazA Spre deosebirede modelele de comportament asertivimplici solicitarea comportamentul anterior, intr-o manieri simpl6,d unor sarcini sau refuzul drepturi deschis6,care nu urmlre$te sd nege, sd atace sntl pe ceilalli. manipuleze respectgi consideraliu Acea$e atitudine presupune de propriapersoan[9i fa]n de cei din jur. Boume(l995, p. 277)ne prezinllun modelde asertivin patrutrepte.

Acust comportamentului asertivnon-verbal. l, Formarea

)rumentpresupune: interlocutorul drcpt sipriveasci Pcnoanaasertivitrebuie

priviriiinjos sau candi seadreseazS. Orientarea atunci ce solicitim. in legdturd cu ceea cral indic[ nesiguran{a fixareainterlocutorului diametral opusi,gi anume pentruci il poate arede asemenea efectenegative, din urmi intr-o pozilie defensivtr. acesta .Adoptareaunei posturi care si exprime deschiderea. esteapezat, el nu trebuiesi-qi incrucigeze daci subiectul In cazulin aplecat. cle9i bralele 9i nici str{ini trunchiul in picioare,esteindioats[ menlinao pozifie dreaptl, pe ambele picioare. dreptin Subiectulcare comunicbtrebuiesi se plaseze brlocutorului (nu lateral)9i sd nu facb migclri caresi relragerea. rlnterlocutorul trebuie tratat cu calm. In cazul in care in altl lin cauzi estenervos,e de dorit sdsedescarce

propriilor drepturi gi efectuarea unor Recunoagterea acestora. de lupt5 pentruobfinerea

(1995,p.277) unui neprezinttr o listi a drepturilor

pe caremulli se pareci le-amuitat din cauzaeducafiei de via}i triite ulterior. cxperien{elor dreplurilor personale ce doresc. . Am dreptulsi solicitceea Am dreptul si refuz solicitlrile cirora nu le pot face fa{6. pozitivesau Am dreptulsI-mi exprim sentimentele, negauve. l. Am dreptulsi-mi schimbopiniile.

272

273

5. Am dreptulsi comit gregeliqi sd nu fiLt ltrlrl oerfect. propriilormclert 6. Am dreptul3i md conformez de valori. ce mi sc 1tttlo 7. Am dreptuls[ spun,,nu"la tot ceea periculos sauinti ittt'l pregdtit fac, este se nu sunt qi de norme valori. sistemele propriile sislt'rrtu 8. Am dreptul sd-mi stabilesc prioritdti. pr' 9. Am dreptul si nu mi simt responsabil qi sentimentele acjiunile, comportamentele, celorlalti. cck din partea 10.Am dreptuls[ solicitonestitate la carc pe persoanl o I l. Am dreptulsi mi suplr lltt, 12.Am dreptuls[ fiu eu insumi. qi sI spunaccsl 13.Am dreptulsI md simt speriat celorlal{i. | 4. Am dreptuls[ spun,,nugtiu". 15.Am dreptulsi nu prezintscuzeqi si nu-mi tltt comportamentul. 16.Am dreptulsi iau decizii bazatepe propriilc sentimente. in I propriile trebuinle s6-misatisfac | 7. Am dreptul potrivite. gi in locurilepe carele consider 18.Am dreptuls[ mi distrez 9i sdfiu frivol. decit cei din.iLrntl sdfiu mai s6n5tos I 9. Am dreptul intr-o ambian{i in carcllll si mi aflu 20. Am dreptul mea. de persoana tbuzeazL 21. Am dreptulsi-mi fac prieteniqi sd md simt hinl preajma celorlalli. 22. Am dreptulsdm6 schimbqi sdevoluez. 23. Am dreptul la respectdin parteacelorlalli litll propriilenevoipi dorin{e. 24. Am dreptul si fiu tratat ca o persoanidemni ;i de respect. s[ fiu fericit. 25.Am dreotul

qi persoanelor pacienlilor recomandd Aulorul menlionat listarespectivi sd se autoperfeclioneze si cileascd multeori. propriilorsentimente, dorintegi lll. Conqtientizarea si devini asertivldaci nu-qidi dificil ca o persoani Este qi ce nu doreqte. Comportamentul ce simte,se doregte presupune subiectul spuni deschis ce simteqi ce ca si ca in exemplul de maijos. dore$te sAse schimbe, giaqdoricatu sdmdascul1i". suntsupirat moment ,,lnacesi nu-i esteclar ce simlegi ce In cazulin caresubiectului el trebuiesd-giclarificeg6ndurileqi sentimenlele. cu o oersoand de le oe hArtie sau discutAndu-le ci ceilalliqtiuceea e greiiti presupunerea De asemenea, pentru clardorinlele, el, fiind necesar si-qi exprime gdndurile. posibilitatea si citeasci i oameni n-au rispunsurilorasertive. lV. Exersarea . Descrierea problemei. Subiectufuii se cere si realizezeo descriereexacti a trebuiesi cuprinddatAtreferiri i careil supird.Aceasta problema(cine),perioada cAndare careii creeazd disfunclional5(cAnd),ce anumeil supiri, nteractiunea legate de situalia, temerile cd ar putearezolva considerd asertiv, c6t$i obiectivele in acliune a comportamentului in situafiarespectivi. o Declan$area rdspunsului asertiv. rispunsurilor elaborarea Odati definiti situalia,urmeazd carese realizeaziin mai multe etape: in cadrulsitua{iei date; drepturilorpersonale - evaluarea perioadei de timp in caresubiectuldoreqte - precizarea si se producl o anumiti modificare; careestc trebuieinformatcu exactitate interlocutorul -

274

275

acostclll problema$i care sunt consecintele in cauz6; Dersoanei iubiectul trebuiesi-;i exprimeclar gi sctrlirr rcli'r'it'rtrle solicitArile i.ort. d" situaliacreat6. pn'hbl rezolvdrii aotiiaqi consecinlele ."-hirnba..a ambelePerti; Dentru sil ir' subieclttl subnicio formi ^ca accepti se nu nu soliciti ceva.Astfel,acesta llclrttl' utunli tlc lln{ "ani rog si mA iertali ci abrlte.z .ou"e,,"a dar aq dori s5""'. ct doxr "lll 0 dumneavoas(rl, reacl'( in care interlocutorul cazul in s6...". rt trebuic solicitarea sarcastic, sau critic alresiv, cu calm 9i fermitate. st dorit,este-necesar-ca pentrua oblinerezultatul ccvn impunl si sau sd comande s[ solicite,.nu lmpunereagi comandat"pt"3inlil l:: persoano, pc sllll
aeresivede comportament.care se bazeazl

m dreptulsl m[ preocupde propriapersoanl$i si nrn dorintele". m dreptulca soful meu si-mi respecte timpului cdndva avealoc discutia: Precizarea ii voi c6ndAlexandruseva intoarcede la serviciu, Dacdn-arechefdevorbi respective. problema discutdm sl aibl loc zilele disculia ca stabili vom a aceasta, acesteia: in termeniiconsecin{elor problemei , Prezentarea de o nevoie ci am fi-am expliiat de mai multe ori. mi deranjezi, se dartu ai continuat de ordde relaxare, t6u imi tot felul de intrebdri. Comportamentul concentrarea Ei, din acestmotiv' nu pot s[-mi duc la programulantistres." sentimentelor: Exnrimarea Mi superi l[ iimt frustratl atunci cdnd sunt deranjat?i. relaxa'" a mI de cAteori nu-mi respectidreptul soliciErii: Exprimarea cind ugacamerei meleesteinchisd,aqdori sl nu ca tu Mi-ar pldcea decatin situaliide urgen16. rcruDte jumdtate de de ori o de beneficia de a dreptul respecli cooperdriipacientului: consecinfelor Prezentarea voi fi o companie nevoiade relaxare, tu imi respecti mai plecutl pentrutine dupl aceea". SI inv5fim si sPuDem ,,nu" asertivconsta aspectimportantal comportamentului pe nu dorim s-o care :itateade a refuzao solicitare dorinlefi noastre propriilor contravine inim deoarece energia' in mod inutil timpul 5i consumdndu-ne strline' cu cazul in care avem de-a face cu persoane si spunem: o relalieestesuficient nu dorimsi mentinem nu mA sau ,,nu,oferta dumneavoastrA 'multumesc"

dreptate $iei cearetotdeauna irt"a u subi""ruiui

consccll esteindicatsei sedescrie refractarila cooperare,

;A;it;

Solrtl programul casd-;iincheie otadeliniqre .;utiiui"'a. -Alexandru, mUloac(' printot lelulde mereu o intrerupe '-cu el, Matia qi-acl;rhr it"i"t" de a se confrunia

9:llll vom'fi gatala timp, voi fi obligatsi plcc ::D;; "" tine". un exemplu' in celece urme^ze. Prezenldm, de relaxare 5i arenev(ll('ll' exerciliile Mariaefectueazd

conlucrdt'll:" dinabsenla deturg care

urmitorulplan(duPl Boume,| 995): personale: drepturilor l. Evaluarea de timp in caresi fiu sirtllrttli perioade o la ai"ptrf "n.

276

277

Daci interlocutorulpersisti in solicitareas ' lllhnll refuzulcu calm gi fermitate,privind persoittlrt reoetdm uqortonul vocii. oihi qi ridicand unorpersoanc Atunci cind refuzulseadreseaz[ putemsimli nevoiade a le oferi o explicafie' ca in accstcll' Bourne(1995,p. 289) sugereazi etape: urmetoarele Darcurgi " ' solicitirii, pentruca interloculttrttl . reDerarea incredintatcAam in{elesdesprece estevorhni . prezentareamotivelorrefuzului; . Lxprimarearefuzului; pentnt convenabile uneialternative r propune."a consideri c[ acelt$ll Autbrul mai sus-menlionat nu esteobligatorie. etapA exemplc: cAteva Prezentim,in cele ce urmeazd, as6-sc0 impreuna ,,$tiu ci ti-ar pl[cea si ieqim aqa picate,am avut o zi grea9i suntfoarteobosit, ctr,41

cdreiaii adreseaz-l persoanei pe culpabilizarea adesea continutuluirefuzulul' Precizarea biectultrebuiesi expliceexactce anumeva face9i ce facepentruceldlalt,ca in exemPlu darnumaidaci cobori lunt de acordsdte duc cu magina, jumitate". bloculuila ora 7 $i privirea de tip asertiv: non-verbal limbajului Utilizarea

lui dreptin ochi,poziliefalein fal[, ton calm9i

flrtr reacliiemofionale. culpabilitifiiinutile. Evitarea tii oamenipot ti.1i dorinta spontanide a face altceva provine dintr-un sentimentsincer qi nu este doar I culpabilit[[ii.

pe4i.

cazuri o.ir.un"rJ pe carl le-aurefuzat'in asemenea noua ci siguri pentru a fi ie ca ei si mai reflecteze.

ai"g" o altl seariin cursul Am puieu re odihn".c.

Tehnicide evitarea manipul5rii

asertivducela cazurilor,comportamentul majoritatea insi Existi scontate. Pi situalii cdnd rezultatelor in ac]iune pundnd solicitdrilor, evitl s[ raspundd cum ar fi: de mecanisme subiectului; schimbarea (inclusivmdnie); deincarcatiemolional excesiv reactie solicitlrii; clumeDeseama pe solicitant; in."r.*.u de a-l culpabiliza unor intrebariin formularea iau solicitirii criticarea acesteia: cu legitimitatea legature .oli"itat"u de motivecaresi justificecererea' persoand cu adevlrat asertivi nu va da inapoi in fata itentutiu" de manipulare'ci va persevera' rne (1995, p.292) prezintdcdteva tehnici de a manipulirii.

ca si iesimin ora5." ci ai dori si ne mai int6lnim'(j .-Mi-amdat seama dar mi se pareca nu avclll deosebitd. esti o Dersoane incattro astfel o relatie. stabili pentru a punctecomune

te refuz." pentru indrumdri Mc Kay (1983)prezinticAteva ,,nu": care audificultlti in a spune soanele
I . Acorda{i-vl un rlgaz. Daci vi vine greu sdspuneti,,nu", acordali-vi utl timp pentru a clar-ificacum anumedoriti si rispundall solicii5ri (ca dq exemplu,,O si vd comunicrispunsultt

siptimdnii"). sfargitul in modexagerat. 2. Nu vi scuzati in ctrpersoana dau impresia excesive Scuzele

este DreasigurSdaci nevoile sale sunt cu adevtrrll Ca alare'itccr ale solicitantului' dicdt acelea importante ceea ce dt pentru a obline gi mari mai face presiuni

278

279

1. Tehnica discului stricat de mai mttllrr Aceastl metodi implicl repetarea solicitirii, pe un ton calm gi direct.Ea seutilizeazl atllll0l nu dorim sd facemceeace ne cere o alti persoanil. de reprezentatd simtinr cumvapringi in capcana acesteia. o doreftesdfeturnezc o cumpdrbtoare De exemplu, banii cumpiratii dintr-un magazingi si primeascd Vinzitoarea: Cu ce vii Pot fi de folos? Vreau si renunt la aceastl rochlo Cumperitoarea: primescbanii inapoi. Noi nu obiqnuim si primim ml Vdnzdtoarea: cumpirate qi nu returnim banii. Dar de ce vreli sil rochia? CumpAritoarea:Doresc sd dau inapoi rochia gi primesc banii. Venzitoarea: Dar nu ati incercat rochia inaintc da cumpdra? rochia9i sd-miiutt Vreausi retumez Cumpdritoarea: inapoi. Vdnzitoarea:Poatedoriti sI schimbalirochia aha.O s6 vtr ardt catevamodelecarev-ar veni bine. Dorescsereturncz Nu, mullumesc. Cumplrdtoarea: inaPoi. primesc banii gi si-mi Vinzitoarea: Nu am mai fiicut niciodatda;a cevtl tem cl voi aveanecazuri. o reprezintii inteleg cd aceasta Cumpiretoarea: vreau sA Cu toate acestea, pentru dumneavoastra. baniiinapoi. rochia Eisd-miprimesc qefului. Va trobui s6 cer aprobarea V6nzitoarea: Foartebinel Cumplrdtoarea: Cu ce vd pot fi de folos? magazinului: $eful rochiegi sdprimcsc aceastii si retumez Vreau Clienta: inaooi.

rochie? "feful: Estecevaln nereguli cu aceastd banii 'blienta:Nu! Vreaudoari-o returnez qi s[-mi primesc

banii9i Pofti1i rochia. reucenu vb place ul: imi pare nostru' in magazinul placd sI vi glsi care ceva ve{i : Vd multumesc. dezamorstrrii 2. Tehnica
care ne critici frecventqi consti in cu o persoane oartiali a criticii. ilrl tiebuiesafie de acordcu anumitelaturialecriticii sausa se ton calm pi st?ipinit,lird si devini sarcastic ' oe o oozitiedefensivd. consetinp, int"rlocutorul,cu caream fost micar.pa4ial nu uurnuiuu"ot"ndinlade a discutaincontradictoriu,

cdnd avem mai alesatunci se utilizeazd metodd

conflictului. escatadarea opregte i.oe mamai;i critici fiica (Boume' care in ixemplu un iatl 293\: Nu crezis[ ar de scurtd. ta esteingrozitor ra: Fusta
s6porfi fustemai lungi?Acum suntla mod6fustelemai Acum se poarti fusteceva : Probabilci ai dreptate.

Nu m-am gindit la asta' : S-ar putease ai dreptate. facemai feminini' lhiaiulm-arputea Ma'-at tu ai trebui si reprezin[iun model pentrupropria fc[. $ti i doar c[ ea te coPiazi. Fiica: Da, esteadevirat c[ mi copiaz5' Mama: Si mergemla mase. Fiica:Hai si mergem. La fel ca qi tehniia discului stricat,tehnicadezamorsirii

280

28r

este uti16 in situaliile in care dorim sA mininrlll/l|rtl i r tlttd Metoda nu este la fel de eficienti atune comunicarea. rll cflrc partgner cu prieten cu un sau cu un avemde-aface cx posibilitatea si-qi ddndu-i comunicarea, si menfinem in astfel de situalii e preferabil s5-l asc sentimentele. qi abiadup6aceea si facempropriilenoastre liniqtiJi 3. Metoda modilicirii focalizirii discu(iei de la la Proces uneidiscufii,focal subiectului in schimbarea Const.ii pstrece intre partencri, se ceea ce cetre conlinut dinspre noastresolicitarea la Daci cineva rdspunde intr-o manieriasertivi-in oricealt mod in afari de a nc noastrl saude a ne rispunde(seinfurie, ride de solicitarea spunecevacare nu are legituri cu problema)este indioll discufieidinspre mai intAi str modificlm focalizatea parteneri) dintre spreproces(interacliunea 9i apoi si ca in exemplulde rnttl pe caream adresat-o, li soiicitarea Sanda:Te-aqruga si-mi telefoneziatunci cdnd si intdrzii acas6. Sotul: Da, impirate! nu are Am sesizatumorul t5u, dar acesta Sanda: cu problema. So{ul:Careproblem[? dacdmi-ai foarteindatoratd Sanda: !i-ag rdmdne ori de cAteori intdrzii acasd. Solul: $tii ce m-am gindit? in serilein careintdrzii nu cevl pentrucivoi m6nca mai obosisAmi asteplicu masa, drum. Nici acumnu ai puspunctulpe i. M[ simt fi Sanda: frustratepentrucd tu nu mi asculti. Sotul: Cu alte cuvinte, vrei s6-Jitelefonezatunoi intdrzii?Nu-i aqa? Sanda:Despreastaeravorba.

4. Tehnicaaminirii Se utilizeazlatuncicflndcinevariposleazila solicitarea incdrciturb cu o puternicb o reacfie declangdnd asertivd (furie, pl6ns etc.). In cazul relafiilor cu persoane emoliile.Evident, descarce estebine sl le llsim str-pi puteafi atentla nu va interlocutorul situalie, asemenea adresatd, aqach e bine si spunem: asta cd egtifoartesupirat acum.Vom discutadespre 'Vdd 5. intrebirile cu confinut asertiv Atunci cdndo persoanine ataci pentruci am exprimato putemcontracara ataculintreband cu confinutasertiv, I de ce solicitarearespectivi l-a supirat atdt de de maijos. ca in exemplul Solia:Poli si m[ duci cu maginala cumpdrdturi? : Ia mai lasi-ml in pace!

De ce ti separeatatde greusd m[ duci acumla

: Am obosit sdte tot car in toateplrtile! asertiva scos mai sus,comportamentul ln cazulprezentat o problemi mai profundd a cuplului, 9i anume solului nevoit s6-giinsofeasci permanentsotia situatiein carc ar fi indicat ca cei doi si aibl o in problematulburdrii sojiei. deschisd asertivimplici faptulcAun comportament subliniat Trebuie cum ar fi, de de comunicare, multor abilitdti mai abilitateade a-l ascultape celilalt 9i de a negociao ambelepdrfi. de compromiscarepoatesatisface

cevom nugaranteaze asertiv comportamentului Adoptarea

qansele in ceeace dorim, ci doarne sporeqte totdeauna respectiv6.

282

283

Terapia cognitiv-comportamentalii 9i autosllntr de a gdndi'sirtlll o modalitate reprezintii Autostima

proprieipersoanc, careimplic[ autoacceptarea acfiona in forteleproprii. fatd de sineqi increderea care se acceptl pe sine poate trii conll Persoana puncteletari qi slibiciunile lEri si sc cralltrl acceptdndu-qi permanenli. persoantt estescdzut, Atunci cdndnivelul autostimei de vid interior,pe careincearcislJ umple senzafie cdndaceastil in mod compulsivde suporturiexterioare;

sdluptedin rdsputeri Ca adult,un astfeldecopil va continua lru perfectiunegi peniru deplgireaunui sentimentde addncinrlddcinat. subiectva avea9i o foarteputemic[ tendint[ Un asemenea autocritic[. 2. Pierderi semnificative suferite in copildrie saudivo4 va prin deces un pdrinte Copilulcarea pierdut interior.gi vid de abandon' lolta un puternicsentiment de pierderile sentimentece vor fi accontuate va la virsta maturit.iifii.Ca adult, individul respectiv devenind abandon, de sentimentul sd depigeasci iv de dipendent de o alti persoani, de activitatea alimente,alcool saudroguri.

repetitivtr automatii, vidul interiordevine 9i pl dea umple adicllv, avemde-afacecu un comportament dedisperare,

in cazultoxicomaniei. Adic{ia reprezinti un atatamsntfa{d de un obiectiv aremenireasi-i trezeascd persoanla cirei posesie gi ugurare. de satisfacfie un sentiment

3. Abuzulparental
Abuzul fizic 9i sexual exercitat de pdrinli reprezintl o otraumdmajori care poate conducela apariJiaunor in ceilal[i, neincredere insecuritate, imentede ina-decvare, in abuzuri suferit au care Adultii qi itate ostilitate. sau' permanente de victime l[rie pot deveni un fel ntrivi. dezvoltii o atitudineostild faf6 de lume gi viatl' acegti varianle, peceilalfi in ambele in victime. ndndu-i unorrelaliiintime diiicultiiliinstabilirea vorint6mpina putin evidente, mai consecinte 9i abuzul Degiare oameni. emoJionale' poateconduceulterior la tulburdri 4. Alcoolismul Si toxicomania pdrinlilor Consumulcronic de alcool saudroguri creeazi un mediu ilial haotic gi nesigur,in carecopilul nu-;i poatedezvolta :nte proi'undede increderegi securitate'Permanenta in cauzl il invaJi pecopil de citre pdrintele a problemei

adictiv la comportamentul slnetoastr O alternative qi a fortei incredcril maiexact, sau, autostimei cultivarea
din interior.Autostimanu seconstruie$te izvordsc ci reprezintlun procescomplexgi de durati, in careelcmoi subiectulul il constituiedorin{aqi capacitatea fundamental inseamn[cl Aceasta a aveagrijl de propriapersoani. qi sl nevoile salefundamentale trebuiesI congtientizeze lor. satisfacerii in vederea necesare demersurile dintre Boume(1995,p. 301) ne prezinti cdteva sclzute: autostimei 1. Pdrinli hiperctitici Aceqtia criticau tot timpul copilul qi ii fixau excesiv de inalte, care nu ftceau dcclll comportamentale de culpabilitate,copilul fiind sentimente declangeze ci niciodatl nu va fi destulde bun.

284

28s

sale legatede situatia din Inrrrrllrt s6 nege sentimentele copiilor crescufiin astfel de medii dezvolll tl Majoritatea imagine de sine scizutd gi nu au sentimentulidcntit[lll personale. 5. Neglijarea parentald Exist5 unii pirinli care, degi nu comit abuzurili copiilor lor, le daude inlelesol sauverbaleasupra sexuale atitudineva dezvoltala copil nesig suntdorili. Aceast6 in ceeace priveqtedreptul siu la existen{5. 6. Hiperproteclia Un copil hiperprotejat nu va invlta niciodatl sl incredere in lumeadin afaracerculuifamilial qi nu-qiva La vdrstaadult6,o astfel de persoanlv0 independen{a. de insecurite{ii sentimentul $i seva temesI sedepirteze pe cafe se poatebaza. siguresaude persoanele 7. Indulgenla exageratd a pdrinlilor nu va aveaexperienlaunor Copilul ,,r6slEfat" qi dup[ merit nici pe aceeaa propriilor sale I acordate

Metode cognitiv-comportamentale de ameliorare a autostimei (Bourne, 1995)

sapiramidl a trebuinlelor (l96S),in bine-cunoscuta acestea: se structureazi la care niveluri cinci distinge izare Trebuintede autoactual (realizarea deplinl a potentialuluiuman'implinire personald)

I
de autostimi Trebuinte realizlrii gi mdiestriei fap de sine,sentimentul
personale)
I

Tendintede dragoste $i apartenenld de afecliuneqi suportdin parteacelorlalfi, intimitate' de aPartenenttr) sentiment

de securitate Trebuinle (adiPost, mediusigur)

lipsitede Adultii de mai t6rziuvor fi persoane

vor dezarmaugor gi vor intdmpina dificultlti cdnd vol saualta.Ei vor eforturiintr-odirec{ie solicitalisi depund lor,in loc s[-qicreeze caceilaltis[ vinlin int0mpinarea destin. Pentru ci viafa ii priveazdde ceea ce le-a ofcrit respective sevor simfi foartenesiguru copilirie, persoanele vArsta adulti, trecutuluinu trebuies[ aib[ drept Rememorarea

I
Trebuintefiziologice (hran6,aP6,aer,somn,sex) trebuintelor Maslow subliniazdfaptul ci satisfacerea celor m[car parlial,deindeplinirea estedependenti, Boume (1995) estede pdrereci un prim pas pe calea qi satisfacerea congtientizarea il reprezintii rtruiriiautostimei

caro unui prezent pdrintilor, ci reconstruirea invinovdtirea I qi personale. sinltilii fizice psihice fie propice 286

287

rllrl llll con$tientiz[rii' Pentrufacilitarea propriilortrebuinle. (intrc cll$ lU prezintilo listi a principalelortrebuinleumane iunt inclusetrebuinlelefiziologice de bazd). psihologicl' fizici qi securitate I . Siguran{d financiard. 2. Seouritate 3. Prietenie. celorlalli. 4. Atenliedin parlea 5. Nevoia de a fi ascultatde allii. 6. Nevoia de indrumare. 7. Nevoia de resPect. 8. Nevoia de confirmare. 9. Nevoia de a exprima9i impnfiigi sentimente' | 0. Nevoia de aPartenentd' sll (nevoiaca alte persoane I l. Nevoia de nurturantd grijd de subiectulin cauzd). 12.Nevoia de contactfizic. t 3. Nevoia de intimitate. sexuali. 14.Nevoia de exPrimare gi incredere. loialitate | 5. Nevoia de 16.Nevoiade autoimPlinire. 17.Nevoia de progres9i de atingerea obiectivelor' '18. intr-un an Nevoia de a se simfi competent domeniu. 19.Nevoia de a aduceo contributie. gijoc. 20.Nevoiade distrac{ie 2l . Nevoia de libertate9i independen!5. 22. Nevoia de creativitale. 23. Nevoia de implinire spirituald' necondifionate. 24. Nevoia de dragoste subiec{ilor care au problemo Autorul le sugereazd imagineade sine si studiezelista respectivl qi sd se int cattdin trebuinfelede mai sus sunt satisficutein cazul apoi si elaborezeo sttategie concretdde indepliniro trebuintelordeficitare.

Stabilireaunei legituri cu copilul interior

care se ,,Copilul interior" reprezinti o subpersonalitate ca un copil, adic[: port6ti reaclioneazd copillriei; gi emolii caracteristice r are sentimente I o reprezinte care exprimdcele noastre partea fiinfei acea ' grijn din incredere, mii profundenevoi de securitate, parteacelorlalli, afectiuneqi mAngdiere; r iste o instanl6psihicdplini de energie'vioiciune, gi tendinteludice; creativitate traumeloremolionale timp, purtltoarea . o este, in acelaqi in copil5rie;aici iqi au qi a tuturordureriloracumulate i teame, singuretate, de insecuritate, sediulsentimentele ce pot fi sentimente ostilitate,ruginesauculpabilitate, actualizatela vdrsta adultd. ne va fi ln cazulin care negdmaceastisubpersonalitate' umorulli bucuria s[ fim relaxa{i,si nepistrdm nealterate 116; dimpotrivi, vom fi conformiqti, inhibali 9i rigizi 9i intdmpina dificult6li in incercareanoastri de a fi gi primi afecliune' de a acorda legiturilecu ,,copilulinterior",Bourne a restabili Pentru urmltoareloretape: propuneparcurgerea l. Depipirea atitudinii negativefati de copilul din noi autendinlade a tratacopilul interior oamenilor Maioritatea I cum s-aupurtatcu ei pirinlii in copilirie, interiorizdnd parental. portamentul va deveni, de critici, subiectul baci p6rinlii au fost excesiv impulsurile fat[ de ndul siu, excesivde autocritic,mai ales qi iralionale.Dacdpirintii l-au neglijat,acesta i copildreqti iardacl copiluluiinterior, nevoile de a neglija tendinJa avea individulnu-qiva gdsinici el timp pentru preaocupaJi, siu. din interiorul a suferit abuzuri,ea va deveni in cazul in care persoana

288

289

iirr rlrli sau abuzivl in relaliile cu-ceilal!i.' autodistructivi exprinr;ttr''t 1l ;;;i;iit ;, formulat interdiclii legatede lrrr'llrrll dezvohu va subieclul sentimentelor. i""rii'"*ir"*" trdirile-afective' nega. de a-9i ignora9i tlecr"'llll de sine'c.ste Penlrua construlo ounatmagine tuluroraliludlnllorl)ilr'('lllllll qi contracararea conqtientizarea neg'liint9l critici excesivi'abuzuri' presupun care inteiiorizate noi' din copilului .'* n"gut"usentimentelor 2. Stabilirea contactului cu ,,copilul interiof' relaxntu Aceastase tealizeazicel mai bine in starede tehniciivizraliz6ll^, prin intermediu-1. tripnozn, "''"s-;il -..^ imagitt de,-,,,.,,., unmodel neprezintd (199i,p. 308)

ligo-ul copiluluiinterior' in numele l in scenl9i vorbegte pirinlilor Adresali-le ce doreqtetot spund poate si It :le oe care le avetiin minte chiar dac6vi vine greu' i-le dac[ existi vreun lucrupe careaJifi dorit ca ei s[-l gi nu l-auiicut. Ascultalicu atenliedacl nu cumvaplrin!ii . l : -l ^ ^ . ^ -- afirmativ' ^t:*^+:., puteti -, , + -+ i dialoga in caz vI dauvreunr6spuns. 'c-ontinuare. in caz contrar,continuaJis[ le spunelitot ce i de spus. CereliJeapoipdrintilorimaginarisi v[ pirlseascl untimp' aqa cind veti fi gatasi Ie vorbili din nou qi sd-iacceptati din nou adultulde astlzi sunt.Imaginili-vdacumci sunteJi qi cu dragoste il inconjuraii interior, copilul imbrntifili ce sunteti simte ce ceea inleles $i . Spuneti-ic6 ali a-l aiuta5i a-l iubi. aoede el Dentru qi invilui{i-lin luminl din noucopilulinterior imbretiraii cd il iubiti 9i ci vi placetotul la el: cum c dur[. Spuneti-i cum merge,cum sejoacd.Asigurali-l cI vi pasi de Nte$te, 1ic6 esteo fiinfl foartePre]ioasl. de lConsueloCasula(1997)ne prezinti un alt scenariu copilul cu tie diriiati, care implici atat contactul se Tehnica viitorului. a proiectare metaforici cat li o camere"' ,,Cele$apte Prima cameri Acum ai intrat in prima camerl; este putin intuneric la cuintunericul, ie ochii tiii seobignuiesc rut,dar,pe mhsurd Te apropii Esteun copil. 9i simfic[ miScdnd. u.d"u "iuu s5-linconjuri cu toatl afec]iunea ilori s[ iei copilui in bra1e, arenevoieqi pe care gi si-i dai toatelucrurile de careacesta Lai tu i le poli oferi. Tu te-aiintorsdin viitorul lui 9i qtii de ce are el nevoie o mullime de adult. EI (ea) ili adreseazi a cteveni il ajuli pe astfel, 'i la caretu ai aflattoaterlspunsurile;

airii"ta

uneirrt qi stabilirea contactul si facilitezp

-""ita cu copilul interior' sim"oatetice ""' '.,rt"gi""ii*6 confortabil ci vI relaxalist6ndfoarle 9i inapoi Pem6suril.cc un.oui Va f.ganaliu$orinainte Uuf tot mal mull ll in timp' Vi legenall vd intoarceli lesdnati. i"i""rJ.fi in timp' vI intoarcelitot m.aimult ln li"tli.. qi deveni{t ca timpul seintoarce imaginali l:l-i1T,':li'" mic' tot mai 5i deveniti ;; ;;;;rni.. ritpur seintoarce ('un.9lt:tel1sal. Va inchipuili acumcd vedelilc:
cirsut' Vi imagina!i a1ifostcAndva' inr."hipanJiopilul care

cu il vedeli (iUprrur uv i" ."pir"i ":hll q:t::i^T^i,'l[: li "ai"i"arr. Ceface'? Caliania;? Undeseafl5?
t.Ura"",z co simtamintele ""i,.1" impdfta$iti il;;-f"@ &r"sia ochilor.

vi puteli.reamintl Piivindu-I, voastre. airi"*ilJiirnf"i Ilenrttr fiefericit' sd iu iip.itin uiuti'totcel-aimpiedicat obr pe copil ". indurerat l-au care siiualiile ;;;;;;"d.;"
in fatacopilu'lt:,9,":lTlj i" *... tf petataiare stau fale de o altdpersoanil'l i""r.t ?"'t"i. p6rinti,saupo^ate

J.ri

si'spunicevaiin."azifi tt"'iYl l:,t:lill.:l sperialpcttlnl ""pirirr .*ori.J.nirt acum' DacScopilul esteprea

.o.Iti'ur*n

vtrrtrl cum adultuldin fiin1a imaginali-v6 "uuant,

talc adultulcareestiiu. ii dai din bralele sa Aeuina 291

290

l lt vie{ii saleqi 1x' ii spuiistoria pentru a-l consola, afecliune I de lucrurilecill(' lll con$tient Numai tu e$ti cu adeverat (ei). qi lui pofi gi spune i le acum intimplat incet fotogrtlic tlttll risfoili Iei un albumde fotografii 9i ill ! cares-aupetrecul toatelucrurile ardlindu-i fotosrafie, primit in cdnda momentul lui 9'ia ta. ii poli vorbi despre prima sa biciileta, cum a cbzutincercind sd-;i lini echillh qi de.prefelul cum a fost prima date insultatde cinovl, cum a inv6tat sd se aperede ceeace rencflot reaminteqti acearandpe carea suferit-ocu mult timp in urmilfl despre datl c6ndii ca.i u"urnnu o.ii simte. $i a;a,de fiecare din trecutultlu gi una din viitorul sdu,il lirrll fotografie pe curo0 PentrucI il aju{i sn vadddin perspectiva creasc6. consccinll dezvdluindu-i acum vorbindu-idespreviitor, din trecutpe carenu puteasI le anticipctC fiecirui fenomen acel moment. impreuni albumul,ili dai sol $i, in timp ce parcurgeli devine matur' mai con$ticnl tine ci acel conil careestecu in posibilitd[ilc mai increzdtor propriile sale resurse, de a rezolvaproblemelepc ireptat,ii creqtecapacitatea cu bucuriacreativit6lii. trebuiesi le solutioneze, ai ajunsla celemai recente in care momentul in (carete reprezinti)attI persoane ci celedoui iti dai seama v6rsti gi, impreunl, cele doui - caresuntde fnpl aceeapi singuri - au reuqitsi inveJedin lucrurile cares-auint0mf in trecut.De indati ce ai terminatde rhsfoit albumul' pttll spuiafectuos ,,tra revedere"aceleipi4i din tine li sepirll sd afli ce vei gisi in prima cameri, plin de curiozitate de-a doua. A douacameri Acum esti cu adevirat curios s[ gtii ce ai puteagilsiIn Acum te copleqegte. curiozitate douacameri,qi aceaste ocaziilepe carecrezici le-ai ugapentrua redescoperi

se afli in aceasticamer6,le pofi examinain voie gi, po ce le priveqtimai atent, ilidai seama ci ocaziilepierdr.rte de fapt oportunitifi careau deschis alte cdi. presupunea ugI inchish deschiderea alteia. fiecare terminati constituindu-seintr-un alt inceput. Vei cu plicere ocaziile pe caretu le-ai crezutpierdute, tc-au condusla glsirea unui lucru mai importantgi plin pentrutine, a$acum egti acum. sensuri felul acesta, te simti satisf[cutde ceeace s-aintdmplat. gtii ci pofi si renunfila privitulinapoi,nu simli niciun regrete, badimpotrivi, egtimulfumitcdocaziilepierdute la tine. pedeplinaceste ceai apreciat oportunitifi,po{iplrnsi cameri qi intri in a treia, pentrua vedeace te ageapta treia cameri uqaincet gi descoperi induntrutofi oameniicare cu viafata.Teui{i maiatentgi vezici unii dintreei de via{ata prin fire foartescurte, care-i1inaproape,

suntpringicu benzi colorate, al[ii cu fringhii in culori gi reci,ceilallicu impletituri in carefiecare fir dezviluie Chiardacl unuldintrefire carevd leasi unulde cel5lalt. frdnghiacontinubsi vi {ini impreuni. delicate de aur te lin legatde unii oameni, in ce alfii sunt ancorafi de tine prin lanfuri grelede fier. E str fii atent la fiecare pas, pentru ci fiecare legituri cevacarevd fine impreuni qi, daci seproduce vreo atunci tot lanful se desfaceqi te poti separa. De ai sdvezi ci unii oamenisunt legaJi de viatata prin le de nailon.Nu le-ai remarcat mai inainte.dar uit6ndu+ede aproape. observi firul lung de nailon dar foarte trainic mersind de la tine la o alti

ceallii sunt legati cu fire lungice-itin la distanfd.

292

293

tiu, ai si vezicllr' ,llttlfl imprejurul Dac[ ai s5priveqtijur ta, $i cilrel(' de via{a mai indeaproape oameni estelegat carecsh'lrpltl intr-odirectie saualta.Acum li-ai dat seama poli carc k'1!lllt{ qi decide alli oameni, legituri dintretine sau mai slab[. mai intinsi estemai strdns[, o leglturdsausil Depinde numaide tine s[ strAngi la latitu(lirrrtt ll noduriqi legIturi ale vietii tale. Rdmdne decizi dacl pistrezi toli acegtioameni legali de vialn lt, posibilitatea sd alegi acumdacl ii dezlegipe ei satrpo Poti opta si-i laqi sd pleceliberi qi s6-qiurmezecalcnpru in via1i,saupo[i sd-iierli cd nu sunlpe drumulpe earo ll calitdli pe otto fi dorit tu. Inceteazisi le mai descoperi asupracelor cu care sunt i au gi concentreazi-te realitate. sI dczlegi lucru,nu-firimAnedec6t CAnd faci acest carevd leagi, daci legitura estepreastr6nsiori te lragr' undenu vrei si ajungi;acum gtii ce ai de licut; poli potrivitl la careaceapersoanltrebuiesI sc nll0 distan{a de tine. Modul in carehotire$ti sd-Ji{ii legatdpropriav dupi I gi la oameniipe caretu ii doreqti, va conduce legdturilela careai voinld. De indati ce ai desfEcut renunfi,lasi oameniis6-qiurmezepropriul drum in al cuivacarepleacl i realizAnd cI fiecare,,r[mas-bun" Dup[ ce ai dus In un,,bun venit" al cuiva caresosegte. camerapi sll sarcinl, eqtigatasAp5r5se$ti smr$itaceaste in ceade-aoatra. A patra cameri lurll Arati straniula inceput.Esteplinl de sertare, dcscltlrl ce se afli irr[untru, Curios sl vezi ceea scundd. po{i rccrrt gisegti La sfArqit, un vis careiesedin fiecare. gi,ajungAnd constaJi ci elesuntfi sl le privegti, visurile atractiveqi colorate. atAtde multc v I-e priveqtiinmirmurit. Redescoperi pe carele credeai uitate,chiarqi pe celemai timide,cclo

Acutlr cuiva. nu ai avutcurajulcd le povesteqti nici mdcar qi pe celc priveqti pe mlrefe cele le icu aten{ie, pe cd celemai mari visuri le confin cele unte $i descoperi pentru cI eledoresc mai marisuntputemice nici. Visurile puterea, cI iqi cunosc Elepot pentru lndeplinite. $i nu te planuri in transformi si le pace pind nu te decizi cAnd llsa in s[ devin[ realitate. Acum examinezicu atenlievisurile care vor si fie inite pdnd la sfArgit,pentru a decide pe care-l vei mai intdi in realitate. ele gtiu Unelevisuriincepsd se lupteintreele,deoarece pe in rAnd treace tru a fi indeplinite, trebuie sA camera. tot timpul ca si alegivisul pe are Acurn ai la dispozilie ceacarelransformi camerd, in urmltoarea iei cu tine sll planuri. in tuturor Cdnd egti gata pentru acestlucru, multumeste-le dea le asigura darnu inainte taleqi ia-ti,,larevedere", vei intoarcein aceasti cameri ori de cdte ori un vis a intr-unplan. a fi transformat de marepentru suficient iei in urmbtoarsa seva int6mplaasta,te vei intoarcesd-l gatasa deschizi u$a iti iei rimas-bun, in felul acesta dd in ceade-acinceacamer6. A cinceacamerii camer[undegiseqti la u9i gi intriin a cincea Bati politicos (pot fi femei sau blrbafi, conform persoane inJelepte ei tale) carepoarti cateo p5l6riediferitl 9i stauin jurul inteleplicarete pot ajuta Suntcei gapte meserotunde. v iselein realitate. transformi ALBA cu peldrie inteleaptd C6ndi1iexpuivisul,persoana prezintdo perspectivdinocentd,purl, ingenioasi, astfelincet poti privi faptelein ontaminatlde prejudecdti, neutruqi obiectiv.

294

295

carePoartl pilArieNEAGRA vorlrl inteleapte Persoana apoi, 9i voceaei adinci te avertizeaziasupradifrcrrltllrhrt ca sl-!i lrarrllr sd le depigeqti pe caretrebuie o'bstaiolelor de toatc rcslll vei aveanevoie. planul in realitate;aqadar, la astfelincdtvei ajungesi renunli propria de energie, pentru a treceprin toateincerc[rile stabilite' Ap o i asculli sfatul persoaneiintele p t e c u lln sctttit giincredere' GALBENA,aclrei vocei1idi speranlS persoanei cu pilirie VERDE.carclc I decuvintele intSrite dc Illlc si fii creativqi sd concepi noi idei, generaloare idei. cc I rtvlll cu pilirie verdea terminat Dupdce persoana cu pilnrie R{)lilll pasionate a persoanei o'izbucnire spus, capuhlh active. cum sd alegiemoliilepotrivite. limuregte qi orientatespreviitor' rezolveproblemele inteleaptl cu La momentulpotrivit, persoana fermi pentrua cu o vocesigurfl, ALBASTRA intervine qi organizaprocesulcare face apel la gindirea logiol respectivi te ajuti sd inlelegi cb onll ialionale. Peisoana urmeaza lucrurilor din ordinea derivd ideilor 9i aceasta ideilor. in{elepte,fiecare specializatl Acestepersoane inso{itede o altl persoanicarc sunt anumit domeniu, pdllriaCURCUBEU. ' Ce bucuriesd privegtiacestpod de lumind 9i inleleaptecu pdlirie curcubeute ajutd sll Persoana sdtrecide la un tip dc gl leglturiledintregdnduridiferite.gi dc cnru la altul.Ea poates[-]i indicetipul de inlelepciune planul incltll tdu' la lucrul nevoiein sttdiul in carete afli cu rclli la adecvat persoana care te poateajuta in mod cll inlelepciune De indall ce ai folositaceaste acesluia. pas pentnl primul pui planul in aplicare,eqti gata sd faci realitate. visulsi devind pcrslt celor qapte Acum, e timpul s[ le mulfumegti camerl, untlo pentruajutoruldat qi sd treci in urmdtoarea pcnlnl corecle id vei gasicevace te va ajutasl iei deciziile scopurile. 1iatinge

intr-unlucrureal. planulin fapttr, transformi

cameri A gasea

inainteata seafld cameraacliunii.Acum, cdndplanultiu te-auajutatcreativ, persoane infelepte celegapte gata,cAnd la vorbela acliune9i de si treci timpul isie inteligent, 6pt,

constatici esteplinl camerA, Cdndintri in ceade-agasea ta si alegiperechea penlru la latitudinea tine.Rdmine Dantofi pe terenul itinitAplnt* pagiipe carevrei si-i faci 9i pentru gi aspru urmlazd si-l traversezi.Daci drumul estedur, de,cizme ai nevoiede o pereche ;fos, preslratcu capcane, care cizmele sunt Acestea pompieri' de , ca iele purtate la coordonarea conduc qi te si simli urgenla prioritatea 9i intreagaenergie ei acJiuniiigur gi ferm, canaliz6ndu-ti a combateorice fel de pericol. Dacl vei purta aceste protejat' reoranj,te vei simli calm gi sigurpe tine,expertg.i care densd o ceall de invdluit vezi Pede ilt-ii parte,c6ndte lor formei datoritl sesizat, dificil de lucrurile importante gri antrenamenl de depanlof finite, ili poli puneo percche sausi iegi in afarazonei de confuzie' irile de deasupra jurul tlu-par s6-9ifi pierdut $i daci toate lucrurile din e deghetemaro, fdcute actuf cu reafitatea,existii 9i o perech ala cum poartaalpinigtii.incillirile in care piele asprE, stmlul se simt bine infipte pe pdmantsugereaza oarete confortabile durabile, Sunt valorilesolide. rctic,evocdndu-ti principiile de bazd,bunul-sim1, te ajuti si redescoperi iiateanaturii qi valorile pdm6ntuluipe caretrlieqti 9i pe calci. Cdnda sosit momentulpotrivit pentrua te relaxapulin ;i marindresti intrain rutin6,ili poti punenigteinc6ll6rioJiciale . faptul de amintesc iJi qi formalismul' rutina sugereazi,cestea $i pierzimulttimp gi energic, respect;a regulilortescute$e

te potajulasbcautiqi str qi investigarea, g6ndirea sugereazi sd-vezi permif6ndu-li psii mai u-gor necesard, informalia

296

297

permitandu-ti canalizareaeforturilor citre prohlt ltl' lt orioritare. ' clci in jrrrrrl un rdgaz, $i dacdsim{ici ili pofi acorda ta suntdettlttl iar oameniidin preajma armonia, domnelte nu ai nicio presimlire incredere, ,,neagr[" pentruci1llll mutuall a creato rela{ieviabil[, atunciclirrrl increderea 1 puneo pereche depapuci confortabili,calzi Si moi. in inlrcgtrl cdldurase rispdndeqte De la picioare, pentru tot c('01 iubire gi cu umplind-o inima inviluindu-{i pllcuti confortabild' face viala 9i Daci ai nevoiesi-ti faci auziti voceaseveri 9i arrtorll tlc lil in rolul pe careil ai de jucat, iti poti pune o pereche charisnll sugereazl_ aspect al cdror purpurii de cblirie, itriitelea autoritiilii. Elegantaunei uniforme oficialc rr pozilici de felul in carete compo4idatorite aminteasci recunoscuta. ta esteunanim candautoritatea po}i purta/,.rri $i cind doreqtis[-{i celebrezisuccesul, cecll0c merifi cI tu eleganli caresI-!i aminteasclfaptul actlnl in viap rll a reuqi fii;dca ai muncitdin greupentru 9i jurul t?iu. cend qi fericirea din tine9i din toa15 bucuria llll $i nu ai nevoie de niciun fel de incdl{iri Pentrua-!i pc qi ci a venit momentuls6{i laqiamprentele picioarele goalc picioarelejos lerm,mergicu picioarele pune-{i 9i urmelepe drumul vietii. LasI{i amprentapicioarclor pe caremergi singur,ferm, drept inainte, suprafala trecerii tale drumul tlu prin viati cu semnele qi inconfundabil6' picioarelor lale. unicd ' pc clnl mai multetipuri de panto-fi Dupi ce ai analizat menites[-Jitransfornrc poli purtapentrua realizaacJiuni il intr-o activitatepracticd,e timpul si pdrlse;ti aceastd undesperisi aitrngl cameriqi se intii in ceade-agaptea, deschis. spatiu A gapteacamerd camerete duce alhril, $i, intr-adevir, cea de-a$aptea spatiul deschis.

profundi respiralia aerulproaspitqi inspiriadAnc; Remarci de asemenca. ExislS. umpleplaminii cu oxigenrcvigorant. parcd te indeamnd ce pur5. cristalin5. clard. I lEntdnicu apd p u rificarea s i m l i 9i t e s p e li. P e mis u ri c e t e s p e l i , pe pajiglea intinde rgt"i.o... Te uiti injur. inaintede a te li, in timp ce totul in jur estesclldatin lumin[, descoperi in tine in timpul cdlitoriei de multeiucruri s-auschimbat camere. cele gapte c6ai devenitmai deschis, ili dai seama Surpriniqi inc6ntat, modulin care Acum potiobserva rec;ptivSimai sensibil. luirurile in realitategi Stii ceeace ai de ftcut' Acum frunzulili, fir de iarbiin parte'fiecare fiecare ti cu precizie gi De asemenea, emolie' i defini exact fiecaresenzalie orice senza{ie' perfectd cu o claritate caoabils[ percepi ce nu ce vrei 9i ceea ceea tie saugind pe carele trdie$ti' si devii. Acum e$tiin mdsurdsd observiinainteata un pod, podul sl rc duci de parteacealah5. $tiicd podul.este te atteapta qi motivatiilor dorintelor cu soliditatea ic, fiind construit Incepisi apoipaqiin actiune' au fostmaiinainteplanuri, :rsezicalm gi increzdtoracestpod carete susfineferm' cealalti,vezi un baloncu aer .,. Cdndajungipe partea Te urci in el $i balonulte ridici, pornind carete aqieap-t6. se cdlitorieprin spaliuqi timp. De la indllimeala care. balonulpoli sdte vezi intr-o sdptlminb, o luni, un an,doi, de cinciani din viatata..' qi sI fii uimitde numdrul patru, ce ai tot obtinut cI ai seama iti dai ,-uu schimbat. "ui" poli iti astnzi c5rora gi cd ai suferit schimblri datoritd tlu a luatceamai Astizi, inconqtientul ima vointaliber5. privindu-ti deciziepentrutine' Te bucuri cu adeverat pentru c[ numat poti vedea' tu numai ci torul, pcntruce $ii resurselor.de tttturor poli controlaacel viitor prin folosirea ce vrei qi ce gtii cd eqti,de ceea de ceea conqtient dispui, vrei, ce poli face.Acum gtii ci poli s[ oblii ceea^ce foloseqti po]i sn{i posibil, cI este lucru acest

298

299

rl in deplini libcrlrrtr" 9i intenfiile deprinderile cuno$tintele, r tur'll pcnl 9i inlelepciune ;.#tele de creativitate ;;iliii; obiectivele' atinge

3. Acordareaatenfiei"copilutui

interior"

cle Ceilalli nu ne pot sldi sentimente subiectului. t6.l:g:::l:lj,-:: darfaptul J'r'v Yr adecvaie, .li"'ir s l" ---"r laint.iirirea contribui te Poat qi neinconjoarlcu afecliune i pozitive fati de propriap,"ttouL1;r^ a dereconstruire --^^hcrn,ire ,, demersul ill#iffi;;"'ii"ii "e sl implice$i alteetape' stimei trebuie corporali l. Starea de bine lizic ai imaginea

tlcr cu imagin': persoanelor recomandl ( 1996) Bourne tU]-:3:^"'lt::.:jl"' mtct acpuni care scizutl si desftgoare lacrcl'

ffiiil;;;]i;"'prop'iu.l'"'

sisi contribuie

personate'.El'pt:/"1U valorii sentimentului : lt*:.f-:l: pentru Prt)q

l"ii""i t"^rr" ser#ecte grijasubiectului inclu;l itemi p'iirr' Iati cdtiva ;:l'#6;;;'rrys,
list[: aceaste l. Facetio baie fierbinte' 2. Luati micul dejunin Pat' un masal' 3. Face{i-vd 4. CumPlrati-vi o floare' un Puide animal' 5. Jucaii-ua'cu 6. Mergeti la coafor' soarelui' i. ut ?titi risaritulsauapusul 8, Cititi o cartebun6' vd place' S.A*i ltuti o piesi muzicalicare 10.Vizionatio comedie' I l. Culcali-videvreme' o zi liberd' 12.Luati-vd o 13.Faceli Plimbare' masa qi

derob"tqF'YiS:1i"'L'fllP:: fizici9isenzaliile Sinitatea dificil Este

i'[fff"al,#;;;'oril" ;'il;;il;ffi;.'p"

ur"autostimei' .si obosili' suntem cand noiatunci

tulburdri unor -in aparilia

iti saubolnavi.

'3i"iir[''"["r"" au demonstrat dezechilibrelgl -rolul

:#;;;;.,*resutui unuiprogram motiv,estenecesare.resDectarea iln fizice exercilii de exercilii ta i", "aau 'ilu*ut"' "upiinda ".* rationale' alimenta{ie
2. Exprimarea stdritor emotionale

tt:li la propriile nu areacces care Subiectul "il:Jl"-l"|: qi cand tdentifi

ffi;;;"?;"""i"

dwine ind deschis stdrile emollonale' Persoanadevine

ri i"*L*te'

1"";;;;i;";il;.inl"le

sul"'cuaitecuvinte

demancareluati bun i+. i'..giiiifte "eva

cu unPrreten' 15.int6lniti-vtr la PIaj[' 16.MergeJi cevanoudeimbricat' iz. Cunipirali-va o jucirie' 18.CumPlrati-vI incruciqate' cuvinte I 9. Dezligati
exerciliifizice' 20. Faceti

lnsigi. care exprimi 3. Vorbirea interioari 9i afirma{iile salecu in gdndqi convingerile i;i spune ce subiectul Ceea nivelul decisiv

;#;;t"ffi;;oinr

in mod influenl-eazr

cultivirii i; ;'p".i;;dant al. "ry'l'-T:'-il tlltl semnificativc i.iiiliii"ilr;;u persoane ,,"biYilJ",ffi;

300

suflrcr. tutostimn redusl, subDe re g u ll, la s u b ie c t i i c u z

301

personalitilile,,Hipercriticul" 9i,,Victima" sunt l rllll dezvoltate. dialoguriintcrilr{l desiiqurAnd Atunci cind nesurprindem (,,Hipercriticttl" subpersonalit6li doul celor ;l specifice etapc: urmdtoarelor ,J/ictima";, se impuneparcurgerea prin utilizarcrr negative a) Opriti fluxul gAndurilor a atenliei: metodede distragere o desliquratio activitatefizic5; e faceli o plimbare; I practicalirespiraliaabdominali; r efectuatiun exerciliu de relaxarescurt(5-7 o spunefi-vlin gdnd,,stoPl" b) Adresaji intrebiri cu caracterprovocator nesative: ..Cedovadi am c[ lucrurile staualtfel?" adevirat?" ..Esteacestlucru totdeauna problen toateaspectele considerare luat in am ,,Oare negativ con{inut cu interior dialogul c) Contracarali pildi: pozitive, ca de intermediulunor afirmatii ,,Mi acceptqi credin mine aqacum sunt." ,,Sunto persoani de valoare' Nu am nevoie sil mereu." dovedesc celorlalli"' ,,Meritrespectul ,,Credin posibilitiilile mele de a reuqi." ,Nu e nevoiesdfiu perfectpentrua meritadragostctl dinjur." qi dorintelemele sunt importante." ,,sentimentele 4. Cultivarea sentimentului autoimplinirii contribuie la obiectivelorpersonale Realizarea nu vor putea exterioare realizirile Deqi autostimei. autostima, pe se construieqte care niciodati bazaunici opiniol cristalizarea la in modevident vor contribui acestea propriapersoana' careo avemdespre

subiectul precizirii obiectivelorpersonale, in vederea intrebAri: urmhtoarele rie si-gi adreseze iunt cele mai importantelucruri pe care le doresc ..Care la viaJi acumqi in viitor?" respective?" ,,Cetrebuiesi fac pentrua atingeobiectivele poateavea cineva in care domenii Cele mai importante sunt: ive personale o sinltatea fizici r bundstareaPsihologicl financiare r aspectele r relaliileintime r familia (locuinfa) r mediulde viaJd r prietenii o cariera o educatria o evolutiapersonald r timpul liber o viataspirituald. trebuies[ evalueze subiectul Odati ;tabiliteobiectivele, pentrurealizarea gi cenu intreprinde ceintreprinde onestitate in cazul in care iqi gisefte scuze sau tergiverseazl ritltife menite sl ducl la tealizatea propriilor obiective, cele au apdrutdiverseobstacole, i ci in caleaacestuia dintre ele avdndla bazdteama: importante o de a pierdesecuritatea Prezenta; o de egec; qi dezaProbare; e de respingere de carevor decurge (gi responsabilitiJile de r de succes aici); . legatdde faptul cd atingereaobiectivului va solicita preamult timP gi energie; al obiectivului; nerealist o in legdturicu caracterul r de schimbare;

302

303

prin analogit't'll acestortemeri se realizeazd Depdgirea fiind nevoitse se corrlrrrllll de pildn fobiile,subiectul altele, ellrt' pagi mici, Alte obstacole qi in cu teamasa s-o abordeze pot ridica in caleaindepliniriiobiectivelor tin de donrcnl{ culpabilitefii,subiectulspunindu-;i in gdnd: ,,Eunu suntdestulde bun pentrua avea..." ,,Eunu merit sI am..." terapiei situatii sunt indicatemetodele in aceste gAndurilor gi anumeidentificarea comportamentale acastoraqi inlocuirea lor cu afirmalii combaterea alternative. untti setrecela elaborarea dep6$ite, Odatiiobstacolele segmcnl0l este major obiectivul cdruia in cadrul de actiune obiective mai mici. Terapeulii de orientarecognil comportamentallrecomandi ca subiectuls6-qi acortlo cu succesa anumitd recompensidupd parcurgerea etape. Planulde actiunese referdla: in termenicAl l. Obiectivuldezirabil(trebuiedescris concrefi). incepind Ce paqimici sauetapetrebuieparcurse obiectivului? acel momentpentruatingerea pentru realizarea Ce alte etapesunt necesare

Lista reolizdril or penonole Nota{i realizdrilepe carele-ati obtinut pani in prezentin domeniide activitate: gcoali (Facultate) l. (Carierd) 2. Serviciu 3. Familie 4. Sport 5. Artn qi hobby-uri 6. Conducere qi premii 7. Recompense personali 8. EvoluJie caritabil 9. Activitdti cu caracter l0. Ce leclii v-a inviFt viala I l. Alte aspecte. Nu trebuiesi uitim insi faptulci, degiesteplicut sdavem sociali, cele mai importanterealiziri de recunoagtere cele de naturd interioard, care presupunoblinerea

interior, a intelepciunii;i liniqtiilIuntrice.

pentru timpul neoesar tivului?(Se estimeaze fi ecireietape). curgerea

obiectivelorde viitor, subiectultrebuio in planificarea sesprijine,pentrua semobiliza,pe realizlrile trecute, oameniloruiti de succesele fiind faptul cd majoritatea de ei inqigi. se simt nemullumili atuncicAnd Bourne (1995, p. 327) propuneo listi a realizilrl personale menit?isiJ determinepe subiectulcu imaginc mai mult asuprasuccescllt;l si se concentreze sine scdzutd mai puJinasupraegecurilor.

304

305

siu, un indicalol la rdndul activi constituie, $i agresivitatea deficitare. uneicomunicdri Burns(1989,p. 365) prezint[o listl in carc descric ineficiente' comunicdrii cteristicile

C aP i tol ul 13 COGNITrV-COMPORTAMINI'A|'l|l METODT, DE OPTIMIZARE A COMUNICARII ineficienltl buni gi comunicare Comunicare

caractcrirtlt'll eficientiare tlrmitoarele O comunicare qi dircelllll in moddeschis igi exprimi sentimentele subiectul lucru Mai pLct'11 p";rflenerulsiu sdfaci acelagi l"*;;j;; sa inlclrllll ce gdndeqte primui spune 9i ce simte9i incearca ie si ce simtecel din urmi' -- cdndeste -a;;i"; gdndurile 9i sentimerrloll acesleidescrieri. carecomunicisunl foarteimportanlcparteneri anumitor - , dcschirll implic6deciexprimare S eficienti Comunicarea presupln!'rclll'lll ineficientd in limp cecomunicarea ascullare. sentimentele 9ilelitr{l moddeschis penilorde a-li impirtaEiin ce arede spusceldlalt' de a asculta careincep s[ se certe sau devin dclcrlsivl Persoanele ii conlrtllll Ior'Acestea cu semenii in modineficient comunicd klt asuprll proiect6nd pe ceilallilirl a incercasi-i inieleagi, implicitede genul: mesaje -'-doarslllnl cevrei s[ spui'Vreau ,pe fapt,nu ma i-ntereseazi propriile opinii qi insistca 1:A li 9" u"::d "'t.,1: :expr.im 'ulr'indi.uto,al comuniciriiineficienle il conslilllll Un tl indirectil' lor exprimarea propriilor starialective 5i neearea ' atsre\ivillllt o |careeviden!iazd de pilddin cazulsarcasmululnasivl.

incercimsi rezolvimun conflict atuncicAnd si lacem ctneva. cd afirmAnd persoana insist6, l. Adevlrul imi aparline: inqald. se celilalt ci dreptul ea are numai 9i 2. Blamul: subiectulafirmi cd problemacreatdsc i gregelii celorlalf datoreazi c[ esteo victimi susline subiectul 3. Martirizaila: inocentd. sau afirmdcecelllalt gr$-e$te persoana 4. Descalificarea: sau face acesta pentru ci ,,totdeauna" un este ,,ratat", lucruri' anumite nu face ..niciodati" disputa' abandoneazi subiectul 5. Lipsade speranlS: ca nu meritasd mai incerce' suitin6nd ce aredreptul individulsusline 6. Soii'itulrevendicativ: ceari ceeace se refuzd dar mai bun, tratament la un direct. intr-unmod deschis doreqte 9i lovilii supdratii. insistici nu sesimte 7. Neearea: oersoana lucrtrrilc' stau lapt a;a de cdnd atunci sau-deprimatd lird sasptrni pasivi:subiectul serctrage 8. Acresivitate din camcri.trAnlind o fur1un6" iese eventual ..ca ni'mic; subiectul in loc sd rezolveproblema, 9. Autoblamarea: dispre!' de demnl persoan6 qi fi o ar ca cum comporti se autoacuzindtt-se. ajutorului cu orice pre!: in loc s[ ascultim | 0. Acordarea cu incercAm cdt de trist, lovit sausuplrat estecelSlalt, acorddm si-i sau problema prel sd rezolvim orice ajutorulnostru. 9i ll. Sircasmul:cuvintelesau tonul reflecti tensiune deschis' ostilitate.pe caresubiectulnu le recunoaqte pretindecI 12.Tactica,,iapuluiisp5gitor": subiectu-l are o problemI,in timp ce el este perioand cealalt6 in conflict' fericit,echilibrat 1i neimplicat

aceslorane va edifica in legltur[ cu ceeace lltl Studierea

usa.

306

307

refuzulde a admitec[ facemceva1u';ll 13.Defensivitatea: sauci avemvreo imPerfecfiune. ceeacc sitlll'' in loc si conqtientizim 14.Contraatacul: moncrll' la criticl cu aceeaqi celilalt,ii rdspundem irl ttfl modul preocupe de se in loc sd 15.Diversiunea: dirrln'ol gi unul acum", sesimt,,aici cei doi parteneri suu urnbii prezintl liste ale neinielegcrilor1l conflictelortrecute. cxcrrt;tll in cele ce urmeazivom trecein revisti cdteva din practicapsihoterapeutici' extrase in ultimul an la Faorrllrtlcl di 23 de ani,estestudent6 Ioana, de Drept,iar soful ei, Tudor,e medic chirurg' luni,daratlnvlll0 Cei doi s-audespi4itin urmdcu cateva tentativi de implcare. pclll Solii urmausI decididaci eracazulsi sedesparld rlmlirrllnd si-;i rezolveproblemele, sausI incerce tordeauna imoreun6. di de faptul cd Tudor intAmpina Ioanase pldngea Atunci cdndera sttpilrt[ propriilor sentimente. in exprimarea in loc s6-icxplltll deloc9i o tratacu rdceald, nu vorbeaaproape
ce anume slmte.

Rispunsulsofiei a fost: ,,Nu e nicio problemd!Am pi s[ fac asta!" Avem in acestcaz un exemplu tipic de comunicare subforma fenomenuluide nesare. darincearcd si-qiascundd Tudorsesimtesuplratqirespins, gi o bruscheazlpe loana. Ie gi de aceea o respinge de Tudor corespunde cu imaginea in carea reacfionat gi-a {Ecut-oso}iadespre el. recepe care ar fi fost indicat ca el str i se Pentruo bund comunicare sotieiastfel: ,,Mi simt dezamlgitqi rlnit. fin la tine din tot sufletulca tu si mI insoJegti." loanei, timp, Tudor nu inlelegesentimentele in acelaqi a decissi nu motivul pentrucareaceasta c[ nu intuie$te el i;i motiveazi lipsa i in cil5torie. In felul acesta, fafh de so{iasa. Rispunsulloanei i qi interesului gi el o modalitateineficienti de comunicare, bazati gi pentru a luat in considerare ce ea nu sarcasrn negare, Aceasti lui Tudorqi nu qi le-aexprimatpeale sale. de de a comunicao face si partrrecegi neinteresati foarte un fenomen propriilorsentimente reprezint6 Negarea ci mulli oamenitriind o teamecumplittr se va cevaingrozitordaci iqi vor exprimasentimentele mod directqi deschis. dacl loana de mai sus.ar fi mai indicat Reludnd exemolul fi adresat astfel: ,,Mi simt rinitl pentruc[ mi-ai spuss6-mi vId de via{a Inci mai Jin la tine qi nu aqdori ca . Suntfoartesuparatii. noastre sdsotermine.Mi-ai spussi nu-mi mai punnicio rela{ie.Voceata mi s-a pirut glaciali. Mi Fant6in aceaste pentruc6 m-am hotirt sdnu mergin oaree$ti superat il va determinape sot si devini Acest mod de adresare qi,in acelaqi timp,il vaincuraja sotiei desentimentele

la rdndul sdu,cd loanaesteprealog Tudor se pl6ngea, El afirnltt de familia ei, prea dominatoare 9i egocentricd. so{iapuneapropriafamilie qi carierape primul plan' de rangulal doilea"' s[ sesimti un fel de,,ceti{ean in Grccitt, plinuit o excursie Tudor a La un momentdat, cei doi nu au cdzutde acorddacderacazulsi meargi 9i lttnnl sau nu. La inceput,Tudor ar fi dorit sdplecesingur' iar lotlnl s-asimlit lezati. Mai tAniu, el9i-a invitat sofia,dar intrc lilllp ea hot[rAseci ar fi mai bine si rdmdni singurdpcnlrtt0 oerioad6. in momentulin care loana i-a comunicatce nu va mcrll Tudors-asupArat in excursie, fi a spus: de viala ta 9i si nu mai spo?l sili vezi ,,Ar fi mai bine relatie!" nimicde la aceasti

propriile simleminte. exprime 309

308

(Burns,1989, P. 369). ' nretl ate25 de ani 9i studiazir Fiul lui Vtildrea,Jerry, de mamasafl e(l El estefoarteapropiat la SanFrancisco. la telefon. frecvent vorbesc Jerry are note bune,este atrAg[torqi are foarlc ttt lttt el ii spunemameic6.via(u Cu toateacestea, prieteni. prt mamasanu ar exista, pentru el qi cl, dacd niciunsens
s-ar slnucloe. in momentul in care Jerry ii face asemenea

cii Mildredesteamtde speriatiinc6tnici nu-gid[ seama fiul cu disperarc iubeqte Ea iqi in contradictoriu. ;i si sesimtl bine. ca acesta qi de a-l contrazice in contradictoriu de a discuta Tendinla practic universald, este supArali atuncicind suntem celSlalt bazatepe relaliile afecteazl distanla ea addnceqte 9i mamei s6oblindinlelegerea Jerryincearcd in cazulde fa1d, ii deoarece si comunice, gi esteevidentci el doregte frecvent. ca Milfred fiului ei, pentru Iat?i ce ar fi trebuits[-i spund mai bine: doi si comunice . ,,Jerry, nici nu gtii ce prostmi simt acum.M-am speriat qi cI nu meritl cl vialata estelipsiti de sens mi-ai spus qtiucuprins de si te inima se frAnge mi Te iubesc trlieqti. ai simli apa? de ce te explici qi putea s[-mi Ai r disperare. cevafoarteimportantin viali. Poateci ai ci ili lipseqte problemi pe carete temi sd mi-o implrtiqeqti?N-ai vrea ce simli?" -mi spuimai mult in legiturl cu ceea pentru cdmama mai deschis, este reacJiona mod de a Acest ascundi in loc sl-gi gi s[ se aratesperiatl ingrijoratl care nu i-a fost cerut. In un aJlllul ajutor ui s[ acoruc acordeun rlele $l lenlele li sa qi acesta va fi itimp, ea il va incurajas[ comunice, realde carearenevoiefiul ei.

la rdndulei, ci utc ltl Mildredintri in panicl. Ea ii spune, faptul c[ este intcli!i$nl' motivele si trIiascd, accentudnd il plac' ci arati bine9i ci femeile aremulli prieteni, aceste includ pe le care Erorilede comunicare a qi suntde tipul ,,adevirulimi apa(ine" ',acordarea cu orice pret". pe Jerry s5-qiexterio Mildred nu-l incurajeazd pe aleei' Auzindccttp le exprimi nuqi nici sentimentele Fi ingrijorat6 pcata, speriat[, fi frustrllttr, biiatul, easesimte ea simtiminte, incearo0 acestor in loc sd dea expresie cAcxiill Astfel,dac6Jerryspune contrazichndu-l' incuraieze ci' dimpotrivi,arc o v mamasustine lui esiemizerabild, pe Jerrysi sesimti va determina il Acestlucru bund. prin ce staretreceel' lltpl pentrucd mamasa nu inlelege El si seplAngi qi mai mult. va gisi cinci nt va determina pentrucare viata sa nu merite triite, iar mama cinci buni, qi ambiisevorsimli careviatafiului este bentru qi frustrali exasperati. d implicl foartefrecvent defectuoasi O comunicare cealaltd Noi nu ascultim ce spune in contradictoriu. pentruci ne supiri si auzim ce simte aceasta.

Cele cinci secreteale comunicirii eliciente p. 377) (Burns, 1989, sunt: deascultare Abilitdtile
l Tehnica dezarmirii: Identifica{i ceva adevirat in de convinqi persoane, chiardacdsunteti le celeilalte estegreqit,iralionalsaunedrept. I ci tot ce spuneaceasta qi 2. Empatia:Punefi-vi in pielea celeilaltepersoane prisma acesteia. si vedelilumeaprin 3ll

310

cu gandurileceluilalt: panrlitl/ill Empatizarca celeilalte cuvintele Porsoane. o Empatizarea cu stirile afective:conftientizalicertl|| simtecelilalt,pe bazaafirmaliiloracestuia. .. pe un ton blAndqi clhl 3. Tehnicainterogirii: adresati mai multeintreblri la obiectpentrua aflace simteqi cc interlocutoruldumneavoastra. . in locul aceloracare incep cu,,tu" (,,'lit tttt supdrat"), dreptate"; ,,Tu md enervezi"). 2. intdririlepozitive:Cisili ceva pozitiv s6-i Acestlucru indicdll chiarin toiul uneidispute. celuilalt. suptratiunul pc cclll sunteli dacl chiar purtali respect, ii cd

astlbl: ar trebuisi rdspundi In aceasta situatis, terapeutul Nici eu nu suntpe deplin sl te indoieqti. ,,Ai dreptate cI aceste metode ili vor fi de folos.Existdoameni convins
Aq dori sdaflu motivele le vine foartegreusl seschimbe. pentrucareaceste metodeti se par inutile." Se constate faptul ci atunci cdnd il aprobdmpe celilalt, tcestanu mai paredispusse secerte. aceastitehnic[ pentruci suntem S-arputeaserespingem qi, ca e de parteanoastrd tupirali gi considerim ci dreptatea acestei ne apdrim. Daci cedbm avem tot dreptul s6 , i, bdtnliaeste pierdutii, pentru ci a te certa cu cineva ineficient,pe cdnda fi de acord carete critici estetotdeauna unui raport. el permiteconstruirea Si presupunem ci sotia spune superatd:,,tu intdrzii ; m-am sdturatsd te tot a$tept!" potrivitar fi: ,,ai dreptate,am in acest caz,un rdspuns

sunt: Abilitntiledeautoexprimare l. Afirmafiide tipul ,,eusimt" (de pild6:"Eu ntil

Abilitnfi de ascultare
1. Tehnicadezarmirii Estecea mai eficienti tehnicl de ascultare. unui anumitadevlr in afirmatiile descoperirea el este8n cI tot ceeace spune in pofidaconvingeriinoastre c0nd atunci eficientl armd o reprezintii Aceasti metodi calmant efect un gi av6nd sim{im criticaji atacati, tendinleiiml in carevom rezista in mdsura adversarului. de a ne certa gi vom da dreptateceluilalt, vom dc seva simtiinvi invingitori.La rdnduls[u, qi adversarul de punctulnt fali receptivitate mai multii gi va manifesta de vedere. aceastiafirmalic Burns (1989,p. 378) ilustreazA urmitorul exemplu: terapeutului: ii spune cd un pacient Si presupunem d e o p t imiz t ro tehnici privinla acestor i nd o ie li in comunicirii."

qi ai tot dreptul si fii supirat[."

pe un ton iritat: Si luim un alt exemplu. $eful vi spune ai fostcu capulin raportnu estebunde nimic.Probabil atuncicdndl-ai intocmit". Vi simlifi profundlezatpentruci ali lucratmult la raportul v qi sunteticonvinscI nu estechiaratdtde prostpe c6t potrivit ar fi: qeful.intr-o astfelde situalierdspunsul ,,Separecb am omis cevaimportant,chiar dacdam lucrat la acestraport.Ati puteasd-mi spunefice vd placegi nu nu vb placein lucrarea respectivi?" il va calma pe qef, care va da Reac{ia dumneavoastri comunicdrii. de mai mult tact pe parcursul Astfel, inci din antichitate. Acestadevir a fost eviden{iat acum2000 de ani, Epictetspunea: ,,Dac[ cinevate critic6,fii imediatde acordcu el. Spune-i mai bine,nu te-arfi criticat c6,in cazulin carete-arfi cunoscut pentru lucru!" acel doar areefectnumaidaci cel Tehnica dezarmiriiadversarului
JIJ

312

qi ntt ittlollll adversarul i$i respecti paresincer, o practic6 care un ton ironic. vol l)rrlr' defensivit[1ii Simful umorului qi absenla tsrtpt tl productivi-t intr-odiscu!ie o lupti potenlial6 transforma adversarului' ostilitatea spulberand uneiprobleme, 2. EmPatizarea de a ne situapc Pr'/lll[ tentativa presupune Empatizarea ce gdndeqtc ceea 1i :'itttl$ inlelege Je a in incercarea celuilali. acesta. Empatizurea cognitivd carcsPcelivtl pentru celuilalt' cu vocetarespusele Repetali sil tl$ dorca. ce ceca nersoanisi se convingbca am inlcles l'llllllll vi a o inlrebare Penlru Pute!isa-i adresali comunice. mod corect' in mesajul dacl a1ireceplionat uneitinerei seadreseil/' l) ci logodnicul Sdpresupunem viitrtrl niciun are mai nu noastri ci rela.tia unton elu"iui',,cred preamare"' este noi dintre vdrstd de diferenla astfel: rispundi sd ar trebui Tdnira esle Prdl ,,Niciun viitor? Tu crezi c[ diferenfade v6rsti simfi'?" ce ceea bine mai .u."i Ai putease-miexplici ltttl celuilaltpc^tltt spuselor implicl parafrazatea Tehnica gan(lcil9 ce ceea descoperi pentrua putea necritic $i deschis, el cu adevlrat. Empatizarea afectivd o intrchule adresa!i celuilalt, cuvintelor Dupbparafrazarea in mod corectqi stirilo pentrua verificadaci afi identificat saleafective. soliei pe llll l(lll cd solul ise adreseazd S[ presupunem a{:resiv:

Attrncicdndincercsirtliscttt nu mi asculli. ,,Tunici mdcar zid!" de un parci mI lovesc cu 1ine, pare cit ,,Se din urmi ar trebuisi rispundi astfel: Aceasta agasat qi rigidn.imi inchipuici te simli ;i suntincApSlanat5 asta sim!i?" Chiar mine. cu vorbeqti c6nd aiunci frustrat Pe mlsurd ce solul incepes6-9idezviluiesentimentele, intr-o manieri qi si nu reaclioneze sofiatrebuiesd le accepte criticesauostild. eaartrebui mdsimtagasat!", vadeclara: acesta Dacd ,,chiar sAresDundd: lucru,deqimi intristeazi' acest ,,imi parebinec[ mi-ai spus nu mAasculti,a$a cdnd ceilalli $i eu mi simt frustratlatunci ce simfi." c[ in]elegceea tehnicinu acestei faptulci in timpulpracticdrii Subliniem trebuiesI fim de acordsaunu cu celilalt, ci doar si parafrazdm lui $i sd-i detectimstlrile afective'Este indicatsI spusele in timp ce utilizdmexpresiide adoptimun ton calmqi liniqtit, tipul urmStor: ,,Mi separeci tu vrei s[ sPuic5..'" parecd..." ,,Se ,,Mi separeci tu crezici. . '" corect. ..S[ vedemdacl am inleles '." cevreisi spui" '" ceea inteles ce am asigur s[ mi dori ,,Aq 3. Tehnica interogirii pe un mai multorintrebdri, Metoda constiin formularea qi partenerul ce simte ton blAnd,pentrua afla ce gdndeqte persoanS. cealaltd de disputi s[ ne vorbeasci PutemsI cerempartenerului ce ceea saudespre salenegative sentimentele maimult despre ranit' cd i-amlEcutsaui-am spusatuncic6nds-asimlit crede oamenilorint6mpini mari dificultAliin Majoritatea ci ei nu vor si admitl de ostilitate sentimentelor exprimarea ci sl simt frustrati.

31.4

315

interogiriiil invitd pe celilalt in mod dirccl 1i Tehnica este' cAtde superat explicitsevd critice5i sdvl spund p. 390) afirmdfaptul cd, daci il llsirtt 1x' Bums ('1989, cirfile pe masi"' avem mal Intlll(' celilalt,,si-qi etaleze stttt ceeace se intdmplaqi finemproblemrt informa[iidespre control. -interoglrii'tonulvocil $i in cazulin careutilizlm tehnica I pe un ton agrcslv ne spune De pild[, daci cineva esenfial. este clt sarcastic: qi noi ii rlspundem egoist6!" o persoand "O' ,,egti mesairrl mascatS' ripostd o va ascunde replici aceasl[ ecoist5?", sdinsulliun om atil (l(' ,.-"f nina utmaroruti ,,cumindriznegti ca mine?" bun gi de nevinovat astfelnu trebuiesi fie surprinl a iubiectul care reaclionat mult a$teptat' agreabil ci nu va primi rispunsul in cauz[ar trchttl persoana maimult succes, a avea Pentru astfel: interlocutorului sd i seadreseze I sauce am ficut penlrll spus s6-mispuice am ,,Ai putea egoist?" fi -' considerat numai Ia obtincrcarlo Tehnicaiiteroglrii nu serve$te rrrrol 9i simtdmintele. informafiiin legiturn cu gdndurile inlr-rt vagi negative reaclii unei ci Eila iransformarea persoane, fi rezolvati intr-un tltrttl poate care concrete, problemI constructlv. iar Sclitl solicitl o avansare' cd un angajat Sdpresupunem t'll afirnldrrrl fatade cererea^lui' shudirecti;i exprimi rezerva In loc sI se.sltrlln experienlS' in cauziarepreapulinA angajatul ar trebrrirll acesta luni, gi deprimaturmltoarelecdteva inv"iris ci imi lipseqte?" credeJi fel de experien!5 intrebe:,,ce' cltt sauexperien{a calitifile qefui descrie va AtuncicAnd tchrricl la recurgd sd va trebui acesta angajatului, ii lipsesc gefuluiqi asiguriltlrt'l dAnddreptate qi Jeiarmarii, empatiei poate chiarsidiscrtlr' Angajatul devedcre. punctul ci ii inletegc pentru a dohrirtrll plan auloperfeclionare de un iu qeful impreuna necesarA. experien!a
tl o

caaccstil s-arputec utilizatlcu abilitate, este Dac[ tchnica solicilalS. avansarea sl primeascd la un momcnl Un tdnir ii spune exemplu. Sd ludmun alt !" libertate multl sale:,,Am nevoiede mai datprietenei fi urmdtorul: feteiar putea Rispunsul mai multl libertate(empatic de nevoie ai cd ,,Spui Asta suni de parcdte-aisim{i prinsin capcani9i cognitivd). emofionall)' I'oate de relatianoastrl (empatie neiatisfhcut (empatie persoane alte doreqtisi te mai intdlneqti 9i cu qi cenuli place s5-mispuice anumeili Ai putea emotional6). interoglrii)." relalie(meloda in aceasta Dlace intr-o disputl lhri sfir;it impliclm sI ne vrem Daci nu a aceca susqi in special mai de estebines5utilizdmtehnicile afirma{iile in adevlr un dram de dezarmirii, identificAnd acestuia puteminfirmacriticile in felulacesta, interlocutorului. Acest noastre' in apbrarea argument niciun a invoca ftrri persuasivi p. ( 394) 1989' de Burns tlenumit este oaradox '.legea $i veli fili de acordcu criticuldumneavoaslrd i contrariilor": privegte! ce vd in ceea acestuia afirmaliile dezaproba critica,nu veli facedecit bimpotrivi, daci veli respinge ch acuzaliilelui sunt reale' s6-i intdrili convingerea un de mai sus,vom prezenta a ilustraafirma{iile Pentru (Burns,1989, exemplu P. 396). vd atacl suslindnd: Pirlenerul dumneavoastrl in afari de tine!" pasl de nimeni, ie nu-ji ,,f ce spuim[ neclje,ste . Raspun.rl de tip persuasiv: ,,Ceea c[ Cred (afirmatie de tipul ,,eusimt..."). [i-am llsat imprcsia Tu cognitivb). merilisAfii tratal detine(empatie i5 nu-mipasd Nici mie nu-mi placesit dezarmdrii)' ln felul aiesta(tehnica pe mine (empltic fiu ignorat,agacd inlelegcd eqti supdrat (tehnica interogirii)?" lucrurile aqa stau Chiar emot-ionali). pcrsoanii de cealaltd grijd faJI a[i manifestat in felul acesta vi api'lritlt sA AJi evitat acesteia. sentinrentele pentru Sirespect ll cir 1inc1i ceeace dovedeqtc intr-o maniereegocentricS, lui esteinfirmati. Astfel,acuzalia celhlalt.

317

. Rispunsul defensiv: ,,Astae o minciunl. Mie inri prr',n lr' mi ce4i 9i md acuzicil rtrt de tine,daratuncicdndnu cedez cel egoist!" de fapt iubesc. Tu eqti Mesrt;ttl implichostilitate Acesttip de rdspuns 9i blamare. qi grija pecarepersoana afirmdcd le sirlrh' nu reflectl dragostea ca 1x'tt vi percepe qi din acest motiv el suni fals. Partenerul fiind ci nu vripltrll convins criticdgi defensivd, persoani rece, dec6t de propriapersoand. critica.nu a1ililtttt in loc si contraziceti in feiul acesia, dec6tsddovedili ce estepe deplin intemeiati.

Abilitifile de autoexPrimare
l. Afirmafiile de tipul ,,eusimt'.." putemsilttu defensivi, in loc s[ ne certlm sausddevenim tipul afirmaliide utiliz6nd sentimentele exteriorizdm ,,ctrtltl simt nervos,supirat, deprimatetc." unor afirmatii de acestgen, pol ll Prin intermediul tipuri de stiri afective(Burns,l()119, urmitoarele exprimate p. 395): negative: a) Sentimente '; ,,Mi simtsupdrat"; ,,MAsimtneinlclcr"i ,,Mi simtcriticaf etc. ..Mdsimtconstrdns" careexprimI vulnerabilitatea: b) Sentimente ,,MA simt ignorrtt"i ,,Mi simt trist"; ,,Mi simt respins"; ,,M[ simt intimidat";,,Mi simt atacat". c) Dorinleqi aspiraJii: ,,Aqdori sbpleclm impreunlo perioadimai lungl"; ,.A1 problemi qi si ne simtimmai aprottpo vreasi rezolvdmaceast[ unul de celSlalt"; ,,A9 dori ca tu sd inlelegipunctulmctttltt vedere". celorcareinccp Afirmafiilede tipul ,,eusimt" suntopuse lucrtl', s6 spui acest nu ai dreptul enervezi", cu ,,tu...",,,mb ,,tu

pentruce acestea cuprindin sine criticir;i ,,tu gre$e$ti...", pi in contradickrriu celuilalt,conducindla discuJii blamarea AbilitdJile de ascultare vi vor ajutasi in{elegcli chiarla ceartd. vi celorlalli, in timp ce abilitIlile de exprimare sentimentele propriilorsimflminte. vor fi de folos in dezviluirea Mulli oameniintdmpinl dificult6li in exteriorizarea de ostilitate, ei reuqind s[ le exprimeagresiv sentimentelor plltind preful unor simptomepsihiceqi sau si le ascundd, somatice. vorbegrele Se pareci estemult mai simplusi adresdm si-i spunem: carene-asuplratdecAt uneipersoane ,,Mi simt cemi-aispus. Hai mai binesi discutlmproblema rdnitdeceea impreuni." atuncic6nd Afirmatiilede tipul ,,eusimt" suntesentiale avemtendinfasd devenimdefensivisausi ne angajim intr-o disputi. iqi imagineazici Persoana carediscut[ in contradictoriu incercdnds5-l ce ea consideri un adevdr, de apirat ceea are qi pe greqeqte nelindnd seama de faptulci ci convingi celSlalt gi adversarul la ci arede apdrat un adevdr sduiqi imagineazi fel de absolut. De fapt, aga-zisuladevir nu reprezintddecdt o formi de ostilitate. mascati inleli vi spune supdrat:,,Te S[ presupunem cAun prieten Eqtiun prost!" ln privinlaaceasta. lrr loc sd-i replicim pe un ton dur: ,,Batu n-ai dreptate, prostulegtitu!", ar fi mult mai potrivit un astfelde rispuns: ,,Md simtjignit, atacat $i rAnit.Mai bine mi-ai explicade ce crczicd nu am dreptate." 2. Autointirirca oamenii doresc caceilalJi sI leacorde Mai multdec6t orice, de respingere, destemdndu-se atenlie $i s6-i aprecieze, motiv,Burns( | 989) considerare saude a fi judecali.Din acest pozitivecdtreoponcnl, unor mesaje transmiterea recomandi

318

319

chiar qi in toiul unei dispute aprinse.In felul ler",trt, qi apreciat. sesimterespectat interlocutorul rt rt r ll convinge nutresc mulle persoane De asemenea. lollll sentimcnlc reprezintd qi grija de celilalt faln ostilitatea sc t elttll furioqi care cddoi oameni opuse. Astfel,sepresupune Accrttli reciproc. nu Jin unul la cel alt qi nu se respect[ disproporliollrtl, ii facepe oamenisi reactioneze convingere Subicclrrl lll un conflict minor intr-o tragedie. transformdnd dc pe inainte n celdlalt ll respingi cauzdsimte nevoias6-l I'ttlt'lll de sinc. pentru imaginea a-fi salva s5u, respins la rdndul conflictelor dacl ii d e mo n s lrilli p r even i e sca ladarea totrrll supdrali, ll foarte ce,desisuntem nostru interlocutorului sdsedeschidisullclcllol preluimmult,faptceil va determina el seva simtimaipufin amcnirtlnl, in felulacesta, si neasculte; Unelemesajede acestgen ar puteasunaastfel: pilrt'tl foartesupirat,darlin mult la tine!" sau:,,Avern ,,Sunt completdiferite referitoarela aceastlproblemi, insi crcrlul Deginu suntdc ltcottl impreund. artrebuisi discutim problema cu punctul dumitalede vedere,te asigur cd te respectl'rrrtr'll si colaborimin continuare." mult qi doresc teorieca qi in cnztll tehnici seafli aceeagi La bazaacestei poate si nu ncplltuI alte cuvinte, Cu necondilionate. autostimei persoanrl, rlll gdndegte o anumit[ sau ce ce face,ce simte ei in totalitate. nu inseamn[condamnarea aceasta intrebarca: si-gi pund Este insi posibilcaunii subiecli ',('c un ticilos $i ntrrrrttl intr-adevir vomfacedaci individulX este el?" face cu si avem de-a dorim atenlia ci denlrlie atrage situafie, Burns( 1989) in aceastb ori in via,ti ni se va intdmpla sI simlim pornireade a rtlpo sttttl noqtri,pentruc6 ei ne exploateazi, rela{iile cu semenii avantrlittl Cu loaleacestea. preaegoipti saupreasensibili. pierderea. l)tt unorbunerela[iiestemai maredecdt mentinerii ctt cttt0 pozitiv uneipersoane un lucru daci-i vom spune aceea, si dcvittA aparentele, o vom ajutasI salveze avemo disputd, punctulnoslttt mai pufindefensiviqi mai inclinatiisdasculte

va pe careil vom transmite mesajul in felul acesta, de vedere. gi mai mare. precum impact un mai realist, aveaun caracter

Modificarea stilului de comunicare Burns (1989) stilului de comunicare, in modificarea partidapierzdnd"$. al2). porne$te de Ia deviza:,,cAqtigd conflictului gi apoi Primaetapdconsti in identificarea ca in tabelul de mai tn revizuireastilului de comunicare, jos (p. 4l 3).
El spune de obicei Eu ii spun de obicei Vershneoreviztrild dati cu inlocuilireplica (Nolati ce spune de (Notali ce r6spunde{i gi mai eficientd. de ce una partenerul de obicei obicei dumneavoastri care afirmatia est autodefensivii.) vd supir6.) critici tot Sotul: ,,Maria, nu e Sotul: ,,Mi vtrd nevoit Maria:,,Tu Vorbegti str{i dau drptate(tehadevirat! ce f.1c eu." Sunt nica dezarmarii). prostii." (Replica esle criticd suparat Si ran pentru li lipsitii de respct. cd m6 alungidin viata Eu neg ceeace spune ta (afirmalie de tipul: ea ;i o contrazic in ,,eu simt!"). Te critic totalitate.Ea se simle pentnra ajungedin nou lnjosita, rtrnith qi la sufletul tdu (dezarmare), dar acesl lucru frustratd.)

inriutdlite gi mai mult lucrurile.

de a elaboranoua Burns (1989) subliniazi necesitatea precum de ascultare, abilitllile replici utilizdnd $i pe celede propriilorsentimente, Esteutil6 qi exprimarea autoexprimare. unui dranrdc cuvintelorceluilalt pi descoperirea parafrazarea partenerului de disputi. adevirin spusele
tz I

320

dificile Cum abordim Persoanele carc'itt l rt' cu subiec{iipasiv-agresivi l) Comunicarea l)e pilrlll, cd suntsupirali,refuzi si ne vorbeascS s[ ne spund I lllll nu s-a comporlill l9 ani, vArstl de Teo,in fiul lui Vasile. el, bilitlrtl r cu si discute a incercat Vasile AtuncicAnd trebuie. uqa. trdntind ie$itdin camerd prrrlvo persoanl incercdm sddelerminlm care in cazulin qi trlrr' mai h seva incepalena aceasta si vorbeasci. agresivd urnliil(nltol Burns(l989, p. 42| ) recomandi situa(ii, asemenea tacticd: a) TreaptaintAi: empatizarea. mli hitn este s[ vorbeascd, in loc s[ insistimca persoana l Accnnll de ce refuzedialogu s-ointreb5mpe un ton prietenos de comunicare. de obiceicanalul metodideschide ReluAnd exemplulde mai sus,Vasilear fi putut spunsl greusApor,ti o discttllt u$a: inaintecafiul siu sAtranteasce ,,Este nu-i aqa?" Asta simli, c6ndeqticriticat. atunci se rcalizeaz|corect.intr-un mtxl cntt Dacdempatizarea judecarea 0l celuilalt,exist6multe $ansc nu presupune qi lilll comunicarea. sd accepte sI se calmeze interlocutorul interoglriipentrua obline,pe un ton calm.ntll utill tehnica ce simtecelilalt.In clzrtl in leg[turl cu ceea multeinformafii ce estcli)ll l critice,ceea o sd vi partenerul de disputd in care serecontatlrll pentru probabil. cdel sesimtelrustral $i supdrat. prin incercarea de a identillclrttl tehniciidezarmdrii utilizarea ce ni se aduce. in critica de adevlr s6mbure utilein abotrlrtrol sunt, deasemenea, deascultare Tehnicile le lipscrt' pentruce acestora pasiv-agresivi, subiecfilor qi rttt Ei sunt supd-rali de autoexprimare. abilitelileasertive In cazttl itl lor sentimente. qtiucum s5-9i adevlratele exprime care ii dezarmlm,empatizim cu ei qi utilizdm nrctrxln le va veni mult mai u;or si respectivi interogirii,subieclilor snunl ce au in minte.

pasivl. b) Etapa a doua:tehnica antiagresivitate totufi, fi cd cel mai r[u lucru se petrecc Sl presupunem persoana in cauzhrefuzlin continuares[ vorbeascl.ln accsl ideeacI nu esteo persoani caz, vom fi nevoili si acceptdm potrivite pentru insi asupra faptului ci un dialog. Vom insista gi vom sugera estenecesarl ca aceasta o anumitlcomunicare ed aibd foc mai tdrziu, cdnd partenerulde disputi se va afla gi mai buni. Si reluim dialoguldintreVasile Intr-odispozilie mai ziso datd fiul siu, Teo.In cazulin careTeospune:,,!i-am Lasl-m[ in pacel", sddiscutdm despre asta. cd nu suntdispus ar trebuis[ rispundi astfel: Vasile ,,Vddcd nu eqtiin dispozilia astapi nici nu trebuie. acumdespre potrivitdpentrua discuta hotdrdrea. Oriceom simtenevoiasi fie singurdin I1irespect existl un lucru desprecarear cdndin cdnd.Cu toateacestea, trebuisi vorbim. Putemse amanim disculiapesteo zi sau doui, pdnl in momentulin care vei fi intr-o dispozilie mai buni." pasiv-agresivd la aceasti De reguli, persoana va reacfiona disperatlde a prelungilipsade manevr[cu o noui incercare spune: si discut cu Astfel,Teoar putea comunicare. ,Nu vreau fir-ar sdfie!" tine nici acum,nici altl datd.Lasi-mi in pace, In acestcaz,manevra de contracarare va trebui reluati crt jos: ca in exemplul de mai bl6ndele qi acumchiarai nevoie de si fii singur, Vasile: ,,Ai dreptul n-o sl insistpe moment. Dar maitdrziu lucru.De aceea, acest nu doreqti si disculi acum, sdstim de vorbd. Chiardacd trebuie gisi potrivit poimdine. poatevom mainesau Te voi timpul necesarS. Intretimp, dac.isirnli lntreba daci egtiin dispozi{ia anunli-ma." nevoia sd vorbe5ti. necesard. Nici acum. Teo: dispozilia ,Niciodatinu voiavea nici altddate!" lucnr Vasile: ce simtiin clipade fa!6,daracesl ,,$tiuexact o zi saudoui. Atunciciind nu va duramult timp. Voi agtepta problema impreunl.Exislirunclc vei fi pregitit,vom discuta si le punemla punct." lucruripe caretrebuie
J ZJ

322

pasive ii va pcrnritr' a agresivitii{ii decontracarare Strategia de putctr', lupte unei lui Vasileii nu se laseprinsin capcana din urrrrll Acesta lisdnd,,mingea"in terenulfiului slu. ltlcrll' acest de con$tient este co[ilireqtegi probabil aclioneazi tiirzitl mai faptul ci mai devremesau Tai6l seuii reaminteqte accarlll In va trebui si seconfruntecu problemacarea apdrut. pentruca el nu inccittcll taldl estecel careva cagtiga disDutd. denlill[, o libenate fiul, ci ii conleri acestuia se-si conrroleze timp, gi fiul va ieqi cu,,faja curate"din disprrtn in acelaqi respectivi. de adult reacliol Tat6l a rispuns cu un comportament de a sesimfi frustnll, provocarea infantilea fiului siu, refuzAnd de a aclionaagresiv9i de a seangajaintr-o luptdneproductivll de tipul ,,carepe care". Cum trehuie $i cum nu trebuie sd proceddm ca suhieclll pas iv-agresivi care refuzd dialogu (Burns, I989,p. 421) in acelmomcnl, si vorbeascl ca persoana Nu insistati qi drept trebrtio acest fi singurd de a Ea are dreptuls-o controlali, incerca veti pierde daci Veli respectat. pasiv-agresivi, dumneavoastrd, la rdndul Nu devenifi, cu linc!" nicieu nu maivorbesc dundmodelul: ,,eibine. (lo comportanlenl pune un in acliune c"t. veli in """rt resprngere. prinprisnrtt propriile reaciii 3. Nu vl6lamali qinujudecali Daci intcr' celuilalt' infantil al comoortamentului problema lui, este locuiorul refuz6s[ vorbeasci,asta nu a dumneavoastrA. 4. Ab[inefi-vdsbJjudecafipe celilalt; degiel secomportil inlr-un mod ostil Si imatur,urmlriti-vl propriilc qi amAnarea discufici. - realizarea empatizarii obiective ca persoantt 5. Nu vd lisa{i cuprinqide frustrareinsist6nd sd vorbeasci in momentul respectiv;dacdproceda[i astfel,nu veti face altcevadecdt sl-i dati satisfaclic, qi sI subliniczc si v[ enerveze doregte pentruceaceasta
I

de moment.Pdstrali-v[calmul stareadumneavoastrl gi nu vi llsafi pringiin capcan5. pe subiectsi 6. Empatizaficu motivelecareil determind nu doreascl sh vorbeasciin clipa respectivi.Acesta poateconsidera ci suntefipreacritic, ci iljudecafi prea aspru sau cI nu sunte{iun ascultltor empatic.De s[ sesimtl ruqinat e posibilca interlocutorul asemenea, cd este saujenat de ceeace a licut sau sd considere qi ostilitatea. nepotrivit sd-qi manifestesuptrrarea pe un ton bl6ndqi necriticcu privire la lnterogali-l motivelesale.De cele mai multe ori, acestlucruva facilitacomunicarea. 7. Amdnati discufia dacl interlocutorulrefuzi in importanta acestei si vorbeascl. Accentuafi continuare si se retragl in mod discutii gi dali-i posibilitatea elegant.Daci interlocutorulpersistl in refuzul siu, aminafidin nou discutia. cu subiecfiiagresivi(ostili) J) Comunicarea refuze comunicarea, interlocutorulnostrupoate In loc sd saupe un ton ridicat. rispunzAnd sarcastic lni agresiv, o subieclilor adopte situalie, maloritatea lnlr-o asemenea s se simt lovifi tudine defensivd,se retrag sau 9i e qi reacfii sunt nepotrivite Ambele tipuri de lameaz6. unei comuniclri ineficiente. :zintl expresia Atitudinea adecvati, in situalia respectivi, constl in a celuilalt, ce anumeestereal in spusele Ita qi a disceme gi in identificarea acestuia din urm6.De sentimenlelor ce sim{imin leglturl estenecesar sdexprimim ceea asemenea, modul in care suntemtratati. Aceastetehnici poarti (Bums, 1989,p. 424) focaliz5;rii" de ,,modificarea denumirea pentrucI prin intermediulei atragematenfiaasupramodului celuilalt. sentimentele ostilin caresuntexprimate Modificareafocalizdrii reprezinti o abilitatede ascultare in descrierea supirdrii celuilalt-qi in recunoaqterea careconstd timp, esteexprimatl. In acelaqi modului ostil in care aceasta qi dc o deprindere focalizdrii constituie modificarea

324

325

pentru c[ subiectulii di de intelcs irrllt autoexprimare, A( ('lltll modulin caroestetratat. deranieazl cd il locutorului de increrlt'lg crednd o atmosferd poate aplana conflictul tehnici vcr'lrrrl, ll De pildn,daci cinevane intre parteneri. ^greseazl trrl1" vorhclc de simt rAnit pe apdsat: .,mA un lon putem replica focatizirriil ltt de tipul ,.eusimt. Ei modificarea iafirmalie ll(nlrlle stdrii asupra celuilalt aten!ia in care atragem momentul interlocrllol'llll ostili,atac6nd de spirit,nu trebuiesl devenim Esterttilll;l ce simtim. ceea si-i comunicim ci e de-ajuns multe in lcglllttrl pentru mai a afla tehniciiinterogdrii, folosirea al lirrtllllll daci un membru Astfel, celuilalt. cu simtdmintele ar fi: ul adecvat ca ,,idiot",rdspunsul ,,Sepnrc vd eticheteazA sprrl (empatizare). dori sd-mi ttt Aq te-amsupIrat foartetare (inlerogare). PrcsltllllR am fbcut ca sd te enervezatat de mult si fii suplratpe mine(dezarmare)." c[ ai toatemotivele Prezentare de caz (Burns, | 989,p.42ll Debbiea suferitfoartetare atuncicind a aflat cd soltlldl rlf Iao banci. trdiade mai mult timp cu o colcgil Tom.angajat cei doi au divorlnl'llul luni de scandal, c6teva serviciuitiupa in virsti de l2 ani riminind cu mama. Debbies-asim{it 9i mai nedrepti{itiicdnda auzit ci1notn sotie ' a lui Tom esteinsdrcinatd. qi i-a comunicat fiulrriritl Tom a telefonat intr-o seard, trrlillttl Bob, ci va aveaun frate.Bob s-aenervatqi i-a reproqat de el qi mantn llt de noulcopildecAt ci este mult mai interesat telefonul. aooii-a trAntit a rispunsI)chhld, din noude dataaceasta Toma lelefonat lui in camera ci Bob este i-a explicat care 9i pl6nge,relitzllnd pe l)chhh Tom a acuzat-o de furie, Cuprins sI vini la telefon. in.iutlct gi ci o va da ttlll a ameninlat-o bine copilul cI nu educi pentru fiului sdu. cuslodia a obline penlnra conttrtlir'l Debbie Cumar fi trebuitsl reaclioneze eficient?

cit cu suptrrat s[ empatizeze in primul rind, ar fi fostnecesar utilizind abilitililc dc lui Tom.Apoi, ar fi trebuitsil calmeze in locul acestuia. Itaregi incercindsdseplaseze Iat[ cum s-arfi cuvenitsi riposteze: ,,Tom,qtiucAtde mult lii la Bob qi cat de tarete supiral Amdndoiar trebui Iui de a veni la telefon(empatizare). sens in acest qi gata si te sprijin sunt eu deschis discutali gocat de de tot atAt Sunt siguri cd Bob se simte dezarmare). de tip ,,eusimt..."). nouluicopil ca qi mine(afirma{ie ca s5ajungeli si te sune il voi convinge ce seva calma, o infelegere." o solufie in felul acestaDebbieva incercasd gdseascl copilul ca pion in cu fostul sot firI sd foloseasci dintreei. 3) Comunicarea cu o persoani inclpifAnati qi

pacien{ilorse pldng de faptul c[ partenerul Ma.joritatea dreptate s[ aibl totdeauna $i nu ascultl ) lor doregte spune. ceea ce I se pe careo putemfaceintr-un astfel Ceamai maregregeald de caz estes5 incercim s6-l convingempe celdlaltci trebuie nu dI niciodati rezultate. abordare O asemenea s[ ne asculteca' cuiva,estenecesar inlelegerea Dac[ dorimsdobqinem noastrl. in{elegerea s[-i acorddm ln prealabil, intrebim de ce partenerul si ne primul este necesar rdnd in cd o partea Poate nostruesteatet de inc6p5tanat $i certdret. cd noi nu-i ascultim. problemei consti in aceea Separcc[ fiecarepersoaniincdpdldnatlqi cicllitoare arc tot atatde incip5tenat,careestedefensivqi rcl'uzit un partener str problemeiestenecesar Pentrusolu{ionarea s[-l asculte. dezarmlrii, tehnica ascultare: abilititi de cele trei utilizdm gi interogarea. empatizarea dc Tehnicadezarmlrii este cea mai puternici tchnic?l

t^

326

327

pentruc6, afa cum am mai sul)lillllll' a conflictelor, aplanare $t' vl in opinia celuilalt,acestir un adevdr dicd descoperim pttll( l tll ' calma $i va deveni mai receptiv la propriul nostru vedere. Pentrua realizaacestlucru, trebuiesl renunldmla irh'ot cd numai noi avem dreptate,iar ceeace afirmi cel5laltlrll in sprrnl'lt cevaadevdrat totdeauna exist?i fals,deoarece complet ol1 il respingcrn noi pe care un adevir persoane, celeilalte nostrtl' partenerul obitinalie, fapt ce il infurie pe aceeagi pentru o lulbllrH psihoterapia ausolicitat Mariana 5i Radu dc rt rtttl erau Ambii de cuplu. probleme cu asociati depresivi. tilllp' mull ds cu faptulc[ relalialor erarece9i nesatislacitoare lui lttttlu a o legdturi extraconjugal6 Marianaa descoperit de ani qi de atuncinu l-a mai pututiorll' in urml cu doudzeci pe solulsauqi nrrntnl un mincinos Eail considera $i un egoist era dispusi si se deschidiafectivqi si devinl vulncrlhil[, riscAni si fie din nou rlnitd. Mai mult, cei doi nu ntnl incl din acel moment. intretinuserirelafii sexuale pentru cAnu semaiapltrpll pecare il pliteaMariana Prelul de Radu qi refuza sd mai aibd increderein el era deprclll deneimpliniro' sentiment gi un pronunlat cronic[,iritabilitatea Mariana alrrtttl in timpul qedintelorde psihoterapie' adesea: ,,Nu pot aveaincrederein tine pentru c[ tu nu snul fati atunci cfinrl adevlrul. M-ai tredat,ar[tindu-ti adevArata te-aiincurcatcu femeiaaceea." eraadevirul qi cil ol cd nu acesta Raduseapira afirmAnd s5-iexplicesolieicd a invi{at-rlln El incerca sepurtanedrept. ci nu va mai intreline niciodatdrclttlll gregeala sAver$iti, din acelmoment' qi ci i-a fostcredincios extraconjugale 'tttutiana cd el este structrtrnl faptul repeta in r"pti"e, in el. Conlliclttl necinstitqi cd nu se poateaveaincredere continuala nesllrqit in aceastlforml. ccrcttl Iatl ce ar fi trebuit se spuneRadupentrua sparge vicios:

Am avut intr-adovitt'o ,,$tiu cd ai dreptate(dezarmare). rlnit (dezarmare)' 1b-anr gite-amtrhdat leglturdextraconjugald (empatizare)'" lnerozitor " in careel i9i recunoaStc in momentul in toi paradoxal, de a-l ierta. vina, Marianaintrevedeposibilitatea igi va exprima qi mai rapid dacdsoJul Cei doi vor progresa loc si invocc in pedepsit respins") (,,me simt 9i sentimentele salc. in spriiinulnevinovifiei ars.umenle sentimentclc care Radu a constientizat in .ot"niriin si plengi inceput a Mariana pe sale, ale qi sofiei le-aexteriorizat qi cddorea singurl simtit zile s-a gi a admis faptulcd de ani de recunoscut eaa sdseapropiedin nou de sofulei. De asemenea, din nou' Mai fie trldati nu si de frici pe Radu pedepsea cAil pentru cI iertarea rlbdare aib[ s[ mai mult, ea i-a cerutacestuia de durati' un proces increderiireprezintd gi redobdndirea 4) Comunicarea cu o pcrsoanii hipercritici oamenilorau mari problemeatuncicind sunt Majoritatea de a deveni criticali pentruci se simt r6nifi 9i au tendinJa noastre tendinfei din cauza se intdmpli Acestlucru defensivi. despre celorlalli pe opinia de a ne bazapreamult autostima noi. eficientl atuncicdndcinevane adreseazi Comunicarea abilitililor de pe de o parte,utilizarea critici presupune, unormodificlri in iar pe de alt[ parte,producerea comunicare, nostrude atitudini5i valori. cadrulsistemului si proceda{i v6 criticl, trebuie in carecineva in momentul in felul urmdtor: carevi criticS' gisind cevaadevlrat Dezarmalipersoana In clipaurmbtoarc' defensivi. ei,in loc sl deveni!i in obiecliile va aveatendinlas[ secalmeze' respectivA persoana precum empatizlrii, 9i peceaa interoglrii' Utilizatiiehnica critice 5i slt-;i opiniile exprime pe celilalt si-9i incurajafi-l negative. dezvlluiesentimentele

328

329

rtrtot prin intermeditrI propriile sentimente Manifestati-vd pc afirmafiide tipul ,,eusimtci..." in loc sdJ contrazice{i t r'l carevi critic[. Persoana criticatisesimteumiliti, frustratiEiaretcndirrllt lllclll, acest Mai mult,eanu reounoa$te defensivi. de a deveni t'str' asll'cl. in loc si proceddm gidefensiv iratea seaccentueazi. modulin carene sintlittt, in mod deschis indicatsi admitem taleqi inclin si mi apdr." ,,MI simt rinit de spusele Virgil, erafoarteiritabil5i rir' nogtri, Unul dintrepacien{ii magina.l,a ttn comportaagresivmai ales cind conducea gi a intratbruscitl nepermisl o manevrd momentdat,el a licut fala altui gofer,carea inceputsl-l insulte. conruniclr'll tehnicile s6utilizeze Deoarece Virgil inv5fase pentru a dezarmirii: optat aceea el a eficiente, mea. Nu lr ll A fost gre$eala ,,Ai dreptate(dezarmare). trebuit sd intru in fata ta (dezarmare)." furioss-acalmatimediat. Surprins de replicl, goferul cu cerinfe nerczonuhlle cu persoanele 5) Comunicarea Unul dintre motivelepentrucare ne simlim epuizaligl culpabiliesteacelacd nu putemrefuzasolicitirilecelorlnlli' pe carene-oadrcscrtrA solicitarea realI n-o constituie Problema ci laptulca noi nu Stimcum sll lo persoanele din jurul nostru, refuzdm. estc aocen { cele mai eficiente Una dintre metodele ae L'lsltt, p. cu 4341. in conformilate 1989, am6ndrii 1Bums, persoanei respective cd ii vom comuttictl urmeazisl-i spunem ne gintlittt In timpulpe carel-amc6gtigat am decis. ce anume I)lcll saunu solicitirii respective. dacl dorim sI rispundem nu csltl sau ci solicitarea suntem depigifi considerdm cI sa spunem.,nu". trebuie sdinvefSm rezonabild. de a tine lecliiIn Burns(l989) solicitarea Iati cum refuzd atuncicdndtimpul nu-i permite. o alti universitate ,,Mi simt flatat ce v-afi g6ndit la mine pentru a lirrt'

qi sh respective. Lisa{i-m[ sd-miverific progranrul cursurile posibil sdrispundla solicitarea dumncavoastrtr. v5ddaci va fi O sAvi anunttelefonicintr-o zi saudou5." in cazul in care terapeutulconstate ce estepreaocupat, refuzulva suna astfel: foarte mult faptul cI m-a1isolicitatdar, din ,,Apreciez pecate, programulmeuestefoarteincircat. Vi rog s5mi avcli in vedereqi pe viitor." 6) Comunicarea cu o persoani carc seplinge permanent Exist5persoane carese lamenteazitot timpul, indiferent ce am facepentruele.In momentulin careincercim si le ddm un sfatbun,acestea vor replicaimediat ci nu-l pot urmaqi vor pl5ng5, pentru frustrAndu-ne ci nu gtim ce sI continuasI se mai facem. vreunsfat,ci in realitate, aceqti subieclinici nu doresc In astfelde situafii, trebuieutilizati vor doarsI fie ascultali. cireia vom incercasd-i tehnica,,dezarmirii",prin intermediul in loc si-i ,,ajutlm",qi imediat aceqtia sevor linigtiqi aprobdm sevor simli mai bine. Sl presupunem cI un p[rinte in vdrstdafirmi pe un ton plAnglre[: nu-gimai petrece timpul cu mine". ^,Nimeni potrivitar fi: In acest caz,rdspunsul petrec apropiali nu-qi mai multtimpcutineqi probabil ,,Cei (empatizare). (tehnica interogirii)?" Nu-i aqa ci te sim!i neglijat pldngerilor Metoda de abordareconst6in acceptarea sau se le dbm sfaturi. subiectilor in loc si-i contrazicem astfel: Persoanei in cauzd ar trebuis6-irdspundem (dezarmare). foarte mult dreptate Munceqti ,,Ai $i nu obtii (dezarmare). ci1 Toati lumeaconsider:I recunoa$terea necesarl ncdrcptrltc se face o acestlucruestenormal(dezarmare). fi (dezarmare)."
-)-t t

330

7) Cum si acordim ajutor unei persoanenecljilc lr care {inem cu problcttto inaintede a ne oferi sI ajut5mo persoand intrebiri: trebuiesi ne adresim urm5toarele ne solicitdcu adeviratsprijinrrl'/ respectivi l. Persoana 2. Esteindicat s[-i oferim ajutorul? ltttl unor problemc rezolvarea arein vedere 3. Solicitarea qi rtn si oferirn fim buni ascultitori ni se ceredoar si suportemotional? Rlspunsul la prima intrebarene poate determinnll congtientizlmfaptul ci uneori incercim s[ ajutim persollnc carenu ne cer acestlucru, datoriti unei tendinfecompulsivo noi simlim ceestededatorh sprijin.Cu altecuvinte, dea acorda noastresA acord[m sprijin prietenilor gi membrilor familiol, Aceastd atitudinc nc solicitafi. chiarqi atuncicdndnu suntem abuzivcc0 face si apdremin ochii celorlalli ca persoane vietile. de a le controla tendinta manifestl Prezentare de caz p.437) (Burns, 1989, Mildred erafoartesupdratlcl fiul ei Jack,in virstd dc 2t a trdicrro sotia9i celedou[ feti{epentru de ani,gi-aabandonat mai qi lirmn la bar,care,pe deasupra, fatdde l8 ani,dansatoare in casi pe priclcnl s-oprimeascd Mildreda refuzat marijuana. caricr0, cl iqi distruge in modrepetat fiului siu, ciruia ii spunea ce este(lo mama.Ea considera copiii pi cd iqi imbolnlvegte datoriaei s6-l ajute pe fiu si se schimbe. ei n-a licut decdts5l indepirtezcmnl Comportamentul ri pentru ci votbele mameisaleil fhceart mult pe Jackde ea, sesimtl criticatqi culpabilizat. qi cd ii vrea binolo, Deti Mildred insistaci il iubegte mesajulnescrispe careil primeafiul era: eu.Sttttl pdni c6ndvei faceceeacedoresc ,,Tevoi pedepsi
J) Z

p6ni cind n<r hotnrati sn-!i controlezviala.Nu te voi accepta sl te poti agacum trebuie." daci ar fi utiliz.at Mildredar fi avutmult mai mult succes in loc si incercc afirmalii menite s5-i reflectesentimentele, str-gi,,ajute"fiul. ,,Mbsimt foartetristi pentrucI fi-ai pirlsit sotia9i fetilelc Suntteribil de dezamigitl, ruqinat.l pentrua trdi cu fataaceea. qi r6nit6." maieficient Mai mult,grija ei fafi deJacks-arfi manifestat cu legiturd in intrebiri unele fi adresat dacd mama i-ar (,,De qi-a sotia? abandonat ce critice sale,frri siJ sentimentele au avutcei doi?" etc'). Ce orobleme comunicare o bunX in felul acesta, Sinu ajutorulcu orice optimi de rezolvarea problemei. strategia pret ar reprezenta Un alt motiv care ne determindsi sirim in ajutorul de noi leglm autostima celorlaltiil constituiefaptul c5 adesea atuncicind cei apropiati deprimati devenind celorlatfi, fericirea au dificultdli pe carele considerim un eqecpersonal. Cea de-adoua intrebarepe caretrebuiesi ne-o adresim ajutorului noslru: oare e bine ci este legat6de oportunitatea persoanis1-9i ajutim pe cinevasauesteindicatca respectiva rezolvesinguri problemele. facultateaqi l-a convins pe tatiil Alexandrua abandonat Tatilui pentru a incepeo afacere. sdus5-i dea 1000de dolari qi-a spuscA un bun tate nu i-a convenit,dar a cedatdeoarece Alexandrua pierdut trebuiesi-qi ajutefiul. Cum erade afteptat, o a mai solicitat Alexandru dupi aceea, timp La scurt banii. la banc[. scoatd de s-o pe a trebuit $i suml de bani caretatll fiul a irosit banii. de dataaceasta, ar fi fostmult mai indicat Esteevidentci in aceastisituafie singur.Mesajul implicit pe care l-a ca fiul sI se descurce siu a [osl: comportamentului prin intermediul transmistatel singur"' poli descurca nu te ,,Ai nevoiede mine pentruci singurd,elbctttl sg poatedescurca Daci o persoane
JJJ

ajutorului oferit va fi negativ,pentru ce ii vom dislrugo motivatia de a stape propriilepicioare. rrrrr,l la ceade-atreiaintrebare implici luarea Rdspunsul deciziiin legdturd cu modulin carevom oferi ajutontl: nc vottt gi in{elegere limitas[ ascultdmcu atenfie sauvom inccrcu nl sntl rezolvdmproblema,ldcdndu-iindividului un serviciLt oferindu-iun sfat intelept. pe,,aceeaqi lungimede uncltr" In cazulin caresuntem ctt celilalt, vom intui exactcum trebuiesd procedlm. Neinlelegeriaparinsd atuncicAndnoi dorim si rezolvllttt problema, in timp ce perso-ana caresolicitdajutorulvreadonl Intr-oastfelde situafie, sfatulnoslru sdfie ascultatigiinfeleas6. qi intruziv. poate suna ca un mesajlipsitde sensibilitate 8) Cum si transformlm o conversa{ieplictisitorrc intr-una interesanti in cazul in care intrim in contactcu o persoanicarc w plictisegte, prima intrebarepe caretrebuiesi ne-opunemcxlo persounll, cu respectiva dacl dorimcu adeviratsi interactiondm pentru ce oric6nd ne putem scuza,adresAndu-ne altul interlocutorcarene atragemai mult. Dacl am decisstrcontinulm discu{ia, ar trebuisi afirmllm gi plin de tact ci suntem plictisili qi s[.1 pe un ton prietenos intreblm pe partenerul de dialog dacl nu simte acelagilucrtt, in timpul unei petreccrl, Astfel, daci purtdmo disculiebanalS putemsi-i adresim interlocutoruluiurmdtoarele cuvinte: ,,Ali remarcatce uSorne llslm atraqiin discu]ii banrlo, plictisitoarela petrecerica aceasta?" Interlocutorulva rispunde,de reguli, afirmativ qi atuncl vom putea continua: de tip ,,eusunt..."), ,,Agamd simt gi eu acum(afirmatia Nu simlili 9i dumneavoastrl acelaqi lucru?(tehnica interogilrii), nimic Ainu gtiudeceseint6mplll Noi nu discutimpracticdespre una ca aceasta. Pariezcd suntefio persoand foarteinteresanlll gi mi-ar face mare pllcere sl vd cunoscmai bine (metodrr intiririi)."

p. 44l) subliniazl faptulcI nu existlpcrsouttc Bums(1989, plictisitoare, plictisitoare, iar ceea cc litcc ci doarconversafii ca o conversalies[ fie astfel este lipsa de asertivitatca persoanefor in cauzd,carenfl ce poate fi remediatl prin intermediul unortehnicipsihoterapeutice.

Motivele care ii impiedici pe oameni si comunice

unii cu allii in mod adecvat

10 atitudini care ne impiedici si ne exprimim sentimentele (Burns,1989, p. 443) l. Fobiade conflicte de Subiectulse teme de conflicte sau de sentimentele El credeci oameniicare de alte persoane. ostililateexprimate au relatii bune unii cu ceilalli nu se cearteniciodatd.De sevor apropiate trliegte cu impresiaci persoanele asemenea, ce simlim sau simli lezategi nu vor puteasuportas6audi ceea gdndim. strululrri", acest fenomen Burns(1989)denumege ,,politica rezolve persoana in nisip in loc si pentruci iqi ascunde capul problemele cu ceilalli. careaparin relafiile in mod deschis 2. Perfectionismul enT olional Persoana considerlci nu trebuiesi trdiasciemotiinegativc si fio gelozia, sauanxietatea. Eaigi impune depresia cam6nia, rationaldgi cu un control perfectasupraemoliilor totdeauna sale,temdndu-se ca nu cumva s[ fie perceputica slabi qi vulnerabild. il vor privi dc esteconvins de faptulci oamenii Subiectul susdacdvor afla ce simte cu adevirat.

JJ+

335

qi respingere de dezaprobare 3.Teama ci va fi respirrs trl atit de ingrozitla gdndul Individuleste incAtiqi inhibdtotal sentimcntch', in singurltate cd va sfdrqi chiar ca ceilalti si abuzezede el, in loc sil'1| acceptdnd pe cl lil riscind ca cinevasl se supere ostilitatea manifeste qi de a vcttl plac pe celorlalli de a face exagerall simtenevoia ( ll tcnrc Subiectulse dorinlelor acestora. in intdmpinarea itlci 1l oameniinu il vor agreadaci iqi va exprimapropriile sentimente. pasivi 4. Agresivitatea qi ostilitttr de frustrare Subiictul igi repiimdsentimentele in relaliilecu ceilallilrr in loc si le expiimein mod deschis. si sesimtl vinovali,in facd s6-i incercdnd refugiazi in tiiere, loc si-qi impdrtiqeascIsentimentele. 5. Lipsa de speranti este convinsi de faptul ci relatiile snlo Persoana nu se pot imbundtiti, indiferentce ar face,utrl interpersonale subicctrtl cd renunti si mai fac-ivreo tentative.De asemenea, credeci a incercattotul gi ci nimic nu a dat rezultatesauc! qi preainsensibilpentru.n partenerul sduestepreainc5p5{6nat ca o.prol'clio aclioneazd convingeri Aceste schimba. se putea rirn0n lucrurile renunJi, subiectul auioimplinitii.De indatece cslc ce situalia gi acesta ajungela concluzia neschimbate intr-adevir lipsitd de speranfe' 6. Nivelul scizutal autostimei considericA nu are dreptulsl-gi cxprittto Subiectul sausi le ceari celorlaltianumitelucruri.Ill ill sentimentele pe ceilalli1l si-i mullumeasci totdeauna c[ trebuie inchipuie lor. dorinlelor intdmpinarea in sI vini 7. Spontaneitatea tot ce gandcllo sAspune ci aredreptul conside16 Persoana
JJO

sauce simteatuncicdndestesuptrate.Ea e de plrerc ci oricc ridicolIpiparclhlsir. decomunicare este in stilulsdu modificare gdndurilor" 8.,,Citirea crcdecd ceilalli trebuiesi gtiece simteqi ce Subiectul si-qi exprimein mod deschis el, iEri a fi necesar doreqte qi dorin{ele. ii oferi o scuzd Aceasti atitudine sentimentele pentru faptul ci iqi ascundesentimentele Si nutreste intrucat celorlalli pare si nu le pesede ceeace resentimente simteel. 9. Tendinfaspremartirizare faptul cd estesuperat Individul so teme se recunoasci nu vrea sI dea niminui satisfactiade a afla ci l-a deoarece sa de a-;i controla rinit. El e foarte mindru de capacitatea qi de a suferiin tdcere. sentimentele problemele 10.Nevoiade a rezolva tot felulde facem Atuncicdndavemun conflictcu cineva, incerciri de a rezolva problema,in loc si ne impdrtl$im in pi si ascultdm ce simtecealaltd ceea moddeschis sentimentele persoanA.

Atitudini care ne impiedicii si-i ascultiim pe ceilal{i (Burns, I989, pp. 444445) estede parteanoastrd cAdreptatea I . Convingerea el aredreptate cdnumai Subiectul igiinchipuie $ici cealaltit justeloa persoanise inqali. El este preocupatsd dovedeascl propriului punct de vederein loc sd-qiexprime propriilc gi si incercesI inlclcagrl de ostilitatein moddeschis sentimente interlocutoruls6u. ce simte saugdndegte
)J I

2. Blamarea rh' inJiuiAut esteconvinsci problemaa fost gencritlri tutrtl il facesi se simtit persoane. Aceasta celeilalte ureseala pe celilalt' blama a-l de dreptul i.rinouut fi ii conierd 3. Nevoiade victimizare de mild" 9i considerici cc.illllill inai"iauf i;i ..pl6nge egoismulul din cauza $t.llpscl l(rr{lt' in mod nedrept trateazd nimicpcntnttl de a nu intreprinde inclpdldnarea sensibilitate. in cttttr'll ci subiectul iasl celorlalliimpresia situalia ameliora de martir' in Postura secomplace din cauzd 4. Scoaterea in vrcunlal cd a contribuit nu-qipoateimagina Persoana impuetttl sesizeazi ci nu tu.r"ur"uproUt".ei survenitelpentru pildS' solitt'ro ului s6u asupracelorlalfi' De comDortamenl nu inc6pil6nat dogmatic, 9i asctlllll defantulcdsoluleste nldnue ci eainslqiil conlril/ie( i".a"""-i tpun. eu,liri sd-;ideaseama parere' vreo emita ori de cile ori incearcisA 5. Defensivitatea ii esteatatde teamI de criticdincAtnu suporti SuLiectului in loc si ascultc 9i nl saudezagreabil' .e uuaaniti. negativ Inv(lcl celullalt'el in spusele ce esteadevdrat ceea identifice se apara. a argumente Pentru la contrangere 6. H ioersensibilitatea Intrttcill saus[ fie condusS' se temesa cedeze Persoana ci trcl)tlit! considerd dedominatori, ii parexcesiv ceilallioameni ht o influenln de a re t"lirt" cu orice pre{tendinleloracestora vreunfel. fa1Ide ceilalfi 7. Solicitiri exagerate dc rttt sd beneficieze indreptdfitl Persoana." "tide atunel frustratd simte se celorlalli$i din partea special tratament sll incercc si loc ln c6ndnu esietratati a$acum s-a a$teptat'

itstlt'1. injeleagi ce-i determinlpe cei din jur si proccdczc cit nu suntrezonabili,si ntr :rrr considerlci acestia subiectul dreptulsi se poarteca atare. 8. Egoismul un anumitlucru,intr-unmomentanumc, doreqte Subiectul dc gi facecrizede nervidacl nu-l obline.El nu esteinteresat ce credsausimt altii. ceea 9. Neincrederea lndividulse inconjoaride un zid, de teami ci, daci va ceilalti,aceqtia qi va ciuta s[ in]eleaglce simt 9i gdndesc asculta vor profita de el. 10.Nevoiacompulsivide a oferi ajutor simtenevoiasI-i ajutepe ceilalli, deqiaceqtia Subiectul Atunci cind prieteniisau nu dorescdecdts[ fie ascultali. di tot membriifamiliei se pldngce se simt rlu. subiectul^le In loc si faci. si trebuie cu ce legiturd in indicalii soiul de se simtagasali primit sfaturile au acestlucru,cei care aprecieze simlindu-se pirfi implicate sl se plAngl,ambele gi continud frustrate. Mortul in care convingerea cd ovem dreplote ne impiedicd sd comunicdm eficient adevlrului reprezinti c[ ne afl6m in posesia Convingerea comunicirii.Astfel, in calea puternici barierd rnlai poatecea (so{ia) sau cu un prieten, cu solul in timpul unei dispute in legituri ctl fermd atAtde subiectulpoatenutri o convingere dc incAtnu mai esteinteresat siu de vedere iustefea ouncrului simtc si aflecegAndegte in loc sdincerce 5i c.c tpiniu "ilrilult. impunil si-i caut[ in cauzl subiectul de discuiie, partenerul pozitivc' rezultate cenu di niciodatd ceea punctulsiu devedere, fie dc acortl sd pe cineva Astfel, cu cAtincercim si convingem

338

339

maitarcill seva inclp5lana persoanI cu noi,cu atatrespectiva ( il pentrll int6mpll proprieiplreri. Acestlucru se mentinerea il cc fapt interlocutorul' ce spune cu idevlrat ceea nu ascultlm mal mull:'il determinls6 se simtl ignorat5i sa argumel]teze mai tarepentrua se face auzit. de accilsln nici nu suntcon$tienti oamenilor Majoritatea dal: pild5,solulElvireii-a spusla un moment situalieiDe tlt' seama sd lir5 vrei ce ceea tii faci totdeauna ,,Elvira,'tu nrea.!" inaintea qi dorinfele mele.Tu i{i pui cariera dorinlele Mircea'eSti1x' Tu' adevlrat' este Solia a replicat:,,Nu pcnlttt irnportante mai devin mele studiile daruneori loculiniAi, ci am un examengreu." Se observi lesnecl in momentulin careincearci sil-l faptul cl Mirccrt contrazic[,Elvira nu facedecit sl dovedeasci de.vedcle' punctul nu incearclsd-iin{eleagi So{ia aredreptaie. exclusiv asuprapropriilor dorinle 9i astlprtr ea fiini centrat.6 situafia. mod de a vedea propriului ea pentrucaintre cci doi Iatdcum ar fi trebuit sdrdspundb eficientd: o comunicare s[ sestabileascl de tipul "t:tt tale (afirmafie vorbele ,,M[ simt r6niti de ce sptti ceea in de adevdr simt..."), darcredcd existi un dram pltttt primul pe (dezarmare). Jie {i separec[ eu am puscariera l:l'l Astaestesenzalia (empatizare)' gi te simli cumvarespins c;lt de cc seama dau imi lucrurile, (interogare;. Dac[ aqastau (emPatizare)." mine suDArat ne absrtlttt adevdrul cedelinetn la ideea renuntdm Atuncicdnd v"ttt celuilalt' al vedere de punctul se inlelegem si incercdm ne ascullc sd iii \n devinmull maidispugi oamenii "onrtutu.a seint6ntpllt intrebarea,,Ce si ne punem Am putea neinteleagd. dacatotu$iavemdrePtale?" sAne suslltlclll si nu incercSm Burns(l989) ne sl}tuie$te cel pulin din doul motive' ,,adevlrul" ctr are o disputa in primul iand, atuncicdndo persoand l dc incercarc orice sunt supira{i9i cineva,ambii parteneri

sc dovedicd unul dintre ei are dreptate 9i cl interlocutorul situatia. ingali nu va face decit seinreut5leasce cclcilallc constiin aceeaclsentimentele A douaproblemI pe pentru cat sunt ea persoane sunttot atatde adevlrate $i alc noastrepentru noi. A apdra,,adevdrul"este un denrersIirI c[ nu existl niciun fel de adevlr in rela{iilc finalitate. Dentru interpersonale. care trebuie Parteneriide disputl nutrescsentimente nu suntnici adeviratc, qi acceptate, iar sentimentele in{elese nici false. Tbndinlu de a-i hlama pe ceilalli - obstacol in calea comunicdrii eficienle buneicomuniclri asupra careimpieteazd O altetendintd dea-i facepeceilaltirispunzlto-ri in incercarea seconcretizeazl In la aceasta. contribulie problemei, negindpropria de crearea nu vede decdl ceeace ii face timpul disputei,subiectul defensiv ostil,egocentric, pe care?l considerd interlocutorul, saurigid. asupra privind impactulacliunilornoastre Cecitatea celorlal{ipoatefi foartemare. O femeie depresivi, Mirela, se pldngeamereu de sentimentele. de a-9iexprima ei, Costel, so{ului incapacitalea lu i ci s-a cesetoritcu o Aceastai-a spus psihoterapeutu qi cd solulei erala fel ca mulli al{i persoani receca un $arpe unor de impdrtlqirea cdroranu le pasi de intimitate, bdrbafi a terapeutul cum staulucrurile, a in{elege Pentru sentimente. qcdin{c, la Mirela qi cu soqul impreunl solicitatsl vinl ajutapeCostcl l-arputea c[ psihoterapia acesteia explicdndu-i ln timpul sl-qi exprime mai bine sentimentele. s[ invetre a licut o trcccrc gedinfei comunecu cei doi sofi, terapeutul de singuritatepe care le inccrcit in revisti a sentimentelor sc Mirelagi l-a intrebatpe Costeldacl nu vreasi inccrccsi't

340

341

',rl ctl solrrr unelesimtiminte dcschidigi sl imp[rtlgeasci cittlirtrrl '; r' ci pierdemult timp la serviciu, a obiectat Costel cd ntt itretrirttttt in conlinuare evilcpe Mirela.El a afirmat dar ci ntt r"'lt' sentimentele, motiv si nu-qi impdrtigeasci ca el s5 comttnictt tt lrt delocsigurcd Mirela chiar doreqte intr-unmod mai deschis. ci solul ei nu sprrllrrl Mirela s-a enervat 5i a declarat din nott pt' a intrebat-o adevlrul. Terapeutuls-a mirat 9i cu ea.Accrtrll ca solulsdfie mai deschis Mireladaci dore$te pe si vorhcitst'll Costel qi l-a invitat terapeutul a confirmat singlll?l qi stu, se simte la rAndul el, Acestaa spusci rlntn de fiecarc ci ea e hipercriticlqi il umilegte renit,pentru $nll Ori de cdte ori el incearci si-qi exprimesentimentclr lil lirt r' qi-l punct, ceea ce-l pune la la el ea serepede opiniile, r qi respins ca gi soliasa.In titnp l sesimtl tot atatde supArat ('ll Mirela a devenitagitata Costelvorbea, $i i-a atrasalcnlil| nu are dreptulsi spundastfelde lucruri,ci afirmaliilcrirrlu qi nedrePte. erauneadev[rale qi a iciiilrllrt si plingi in hohote in final,Mirelaa inceput uga. trdntind terapeutului cabinetul cal se noille(h' pacientei a demonstrat Comportamentul era atAtde vulnerabiliincAtnu aveallrin rll clar ca aceasta a inccrcnl Atunci c6ndaceasta spunea so{ul. ceea ce ii asculte prrrrh pedepsit lis6ndu-sc imediat eal-a deschis. s5-ivorbeasci fbri sr'llir' de furie, depresie unor sentimente 9i respingere, punea pe Costel. in il situalia care de con$tienti de faptulci erain buni mirsrlrll Mirelanu iqi dideaseama din cadrulcuplrrlrri pentrulipsade comunicare responsabile Neincrederea si modul in care aceastahlochetzfi comunicareaeficientd O pacientipe numeLauraa afirmatc6 sotulei Dorincs[' scxrrrll qici nu o satisface in timpulactului lipsitdesensibilitate

Mai mult,ea sus{inea ci nu a avut niciodatiorgasnr irr 20 tlc anide cisnicie. Terapeutul a cerut mainrulte detaliiin legituricu rcllliilc intimeale celol doi qi a aflatc[ so(ulobiqnuia s-o str6ngidc sAni in tinrpulactuluisexual, ceea ce ii provoacd o senza{ic dc disconfort. Terapeutul ainlrebat-o pepaciente dac[ nu a discutat acest qi a spus aspect cu so{ulei. Lauraa plrut $ocat5 ci dupir douizeci deanisolular fi trebuit sI qtie lucruqia continuat atAta shpozeze in victim5. Terapeutul l-a invitat$i pe so!la gedinlele de psihoterapie. Jenat6, Laura a acceptat, dara afirmatci situalia este lipsiti de speranlA. qedinle Dupi cdteva comune, Dorina recunoscut cd,intr-adevir; cevanu merge in cdsnicia lor.De anidezile sesimlea deprimat insatisfac!iei din cauza sexuale a soliei,considerAnd cI vinaii apar{ine exclusivlui. Sotula recunoscut chiarcd licea mult spon pentrua fi in forml fizicI bun[, in speran{a ci Laurava aorecia acest lucru"dar firl niciunrezultat. C6ndau ajunsin acelmoment, terapeutul i-a cerutLaurei s5-ispun[deschis soJului ce ii placeqi ce nu ii place?ntimpul actuluisexual. Dup[ un lung momentde tdcere, Lauras-a intorscitre qi a spus:,,Doctore, terapeut sunteliexactca qi solulmeu,nu inlelegejinimic.N-o si mai participla conversalii lipsitcde sens!", apoia pArlsitsupirati cabinetul. Sepuneproblema pacienta de ce a plecat in loc sddiscutc problema despre care o frimAnta.Unul din motive tinc dc sentimentele ei de teami gi de neincredere. Probabil cb ea nu gi nu a invil{ilt s-asimli niciodatiiubiti saudemnide dragoste cl pofi fi deschis cu persoanele la care!ii. Pacienta n-ain{clcs poate faptulcI discutarea unorprobleme fi penibilila inccpul. primiti dupi rezolvarea darrecompensa acestora mcriti olorlul, Ea s-a comportat ca o persoanA cu fobie de a discuta tlirccl
J4}J

342

ch daci i;i vtt desoreo situalieconflictuali' temAndu-se. ingrozitor' i".iiia" *n""r, seva intimpla ceva - datorrl trt """"iitrr* si se-fi putea s-ar L"rt.i din "ut"ta ci Dorin ntt tt er. extremde lrustratl de faptul l"o,"i,]i'.i "" qi-arfi dorit sa lie iubite' uqu irl.u '-"-l;i"i' sotul sabotAntl "u. Laura prefera s6-qi pedepseascd teraPeutic' orocesul i-auajutatin "'""ir"tl"r"'Jiritatea qi ribdareaterapeutului critic' momentul ;;;';; ; ."i J'i'a depleeascr ""b in comunicare Fohia de conflicre -foctor blocant de ostilitatc ti relalii de soeriati suntextrem Mulli oameni timpul safie.tot cl trebuie convlngerea Ei nutresc conflictuale.

ii'a;tlil;

aceasti atitudine "fobie (1989, p. 454) denumeqre conflicte". '""'i:"'ir. pe subiecti s6-qi de conflicte ii impiedicd ascultepe cel care ll rc e*t"rio.ir"z" triirile afective 9i s[-i estesupirat6pe ei' aceqtia apropiatd expriml. Daci o persoana respectivipentrucAsunt nu dorescsi audi "t 'pun" p"'iouna in relaliainterpersonali' ce au e$uat * tiirt"tiiss% ;;;;;;;; dintr-o

Burns negativ-e' sentimente ;; ;iasca niciodata de

un fragment p' 454)ne prezinti esteun Andv' dir.;;;' ;.i;";tapeuti"a'Pacientul' :.T--1' qiu" p:l::l1: depresie cronic6' anxietate ae ;;;;;*f.,4 nlcr pacientul nusesimteaproptat singuretelii. ,"",i."r, incearci ori "r ori decAte nl"i deRi"'t" sale' i'e'sotii";;'-;il, frri rimflne aceasta in familie' .i i"""i"iu vieooisculie cum povesteite Andy tera'peutic' t.rrii"i. i" *o-l dialogului il Betsy' mic6' cea fiica Maiy'9i solia' cdnd ,l-Jrnt"etatunci
ignorl in timp ce staula mase' cu fiica noastri Andy: ,'M-am certatcu Mary in legituri staula Mary 9i Betsy mi ignori in timp ce *".i"i,'ri",tv.

c[ Betsym[ exclude din conversafie ntil mas[.Am impresia "si Am incercatsI discrrl doarefoartetarefaptulcdm6 simt singur. cu Betsy,dar fdri niciun rezultat.Ea a pl6ns qi a spuscil sc qi ci nu gi vinovat?i, cii a incercat tot posibilul simtenefericitd mai estenimic de fdcut." s[ fie suplratl Terapeutul: ,,Dac[Betsyte ignori, s-arputea pe tine. Ar trebui si afli ce simte ea qi sd vi implrtiqili pentru cI altfel nu pute{i stabili o rela}ie sentimentele, apropiat6." si fac acest Andy:,,Nu m-am gdnditci ar fi important pot si mi confrunt cu atatea lucru. $i nici nu sunt sigur ci AS puteas-o intreb, dar cred ci nu voi face emofii negative. lucrurile." un conflict,zgAndirind decit s[ declangez un Terapeutul: ,,Cumadicdsi declangezi conflict?" negativenu s-ar Andy: ,,Cred cd toate sentimentele manifesta daci nu le-aqprovocaeu." este Se constatd ci tendinla lui Andy de a se autoblama atatdetarede conflicte.El consided ceacareil facesi seteame numaiel poartdvina. ci, dacl Betsyestesupdrate, intelegmai bine ce se petrece. Terapeutul: dori si ,,Aq vreo discufie,Betsysepoartdfrumoscu inaintede a deschide tine?" Andy: ,,Da.Atunci cdnd me supir ins5, eu produc negativecare nu erau tuturor acelor sentimente declangarea pentru prezente. atuncic6ndBetsysesupdre Md invinovdtesc provocat eram acea stare. C6nd convins ci eu i-am ci sunt (dacl vrei si-mi spui ceva adesea: copil, mamaimi spunea riu, n-amde g6ndsI te asculb. cd convingerea PoatecA intreagamea familie nutregte despre triirile lor afectivo oameniinu trebuiesi vorbeascd negalivc sentimente Daci cinevaexprimi deschis negative. Detestat6t ci am e;uat, ci estecevain neregulS. am senzalia de mult conflictul incAt n-ar fi exclus sAfi transnrisaccastil qi copiilormei." atitudine

344

345

ayr crttttlrt, ;l Terapeutul: ,,$i atunciei evitdconflictolc pdrintiilor, nu-i aqa? ('rrrrr situalic'l aceastl Andy:..Cumpot schimba lxrl r{ i tllrtrl sulletul'.'Attrrre if{ pe Betsysa-qi deschidi determin exprimdorinlade a stade vorbl cu ea,Betsyincrrviirrlt'nrl f!
un ton glacial,ca gi cum ar vrea si spuni de fapt: <irtt lttll

tatala cap)." Terapeutul: ,,latdcum ar fi mai indicatsi i tr: cdnd ai rispuns afirmativ,pireai loarlc Betsy,atunci Mi se pareci eqtisupdrati9i tonul vocii tale mir irrlri dosinltt foarte lucrurisepetrec M[ simtumilit.Asemenea qi din acest motiv aq dori si discutlm.DacAe$tisupilnlll ce estevorbt." despre mine,agvreasi-mi spuideschis spre martirizare - ohstacol in calea unci hun| Tbndin1a comunicdri Prezentarede caz (Burns, p.4l7f 1989, Marge esteo femeie de 52 de ani, care s-a hotdriits[ rl cu un blrbat dupi mulli ani de la divorl li 0 intalneascb cu mare succesin afaceri,tllf persoand micule, atrdgetoare, ql I pe ceilalfi din cauzaformalismrrlui adesea careii inhibi saleexcesive. amabilitnlii Ea a discutatcu terapeutulcum sd se imbraceqi cum ll Rezultatele s-auvizut imediat reinvele sdflirteze. 9i tclclirrrrrl nu mai incetasi sune. cil t' Nate sesimleafoarteatrasde Marge,dar ei i sepdrea p0 s-o enervezc Bdrbatul reufea iresponsabil. relativinstabilqi ccvll tdrziu,dupi cebeuse noaptea pacientideoarece ii telefona cu altefenrci. sauimaginare qiii relata sexuale reale experienfe Margesesimfeaatrasl de birbatul respccliv, Cu toateacestga, carei se pdreaagresivqi interesant.

lui MIrlgc intr-ovineri,la miezulnop!ii,Natei-a telel'onat al sitLt. cu un asociat pe impreunA un iaht sd ia masa invile l.o pe chei simbirtrl urmitoare.Ei urmausI seintAlneasci ln seara ora 18. Deqi invitaliaa fost licuti in ultimul momcnt, dup6 ea a ajunspe cheila traficului, Din cauza Margea acceptat-o. niciieri' Dupdce l8 gi un sfert,dar iahtullui Natenu sevedea pe chei,carei-a marinar de intrebat un ea a un timp, a a$teptat plecaserd in largcu cu un alt birbat lpus ce Nato impreund dou6ore mai inainte.Marges-ainfuriat 9i nu l-a mai sunatpe Nate. dupi-amiazi. Beatfiind' zile, Natea telefonat Dupi cdteva la intAlnire.La telefon nu a venit ce Marge a intrebatde acesta care i-a spus ci mama ei, care era a rlspuns fiica acesteia, plecati din localitate,nu ar fi in starede aqaceva. pacienta de psihoterapie, in timpulceleide-adouaqedinte datii.Ea a fost intrebati cum ar dori si secomportein situaJia spuni ci s-a si-i lui Nate a rispunsci ar dori si-i telefoneze 9i dacl intr-adevdr intrebdnd a insistat, purlat caunticilos.Terapeutul pacienta s-ainroqit, care procedeze astfel, momentin ar dori sd clipe qi a afirmatc[ eanu ar puteafaceagaceva' a ezitatcAteva motive: din urmdtoarele binecrescuti." o persoani ,,Mdconsider meac[ mi-am alesun birbat nepotrivit." ,,Estegreqeala mi s-a spus c6 nu trebuie sd par copilirie ,,incd din cd m-asupirat deaseama permil6ndu-i cuivas5-qi vulnerabild saum-a rinit." Marge a mai adiugat c[ mama sa, o femeie,,acr5"qi ii repetaintrunac6 nu trebuies6-9iexteriorieze nefericitd, sentimentele. Burns (1989) subliniazdfaptul c[, deqi mascarea rolului asumarea uneleavantaje, poateprezenta sentimentelor tulburtrri la conduc6nd destructiv, de martir are un caracter qi psihosomatice. nevrotice

346

347

de mai multc,'tt s-arepetat Acestmodelde interactiune lui Marge, care se comportilcil rl in cursul psihoterapiei ostil al celorl:rl1r comportamentul ignordnd persoani bldndd, ei, un avocatcu carcs-ll La un momentdat, spreincdntarea problctnI in cisdtorie'Singura intdlnitdemai multeori a cerut-o ltr a displrut ldr[ explica[ii. a fost insi faptul cd logodnicul ei nu d[ rezull;rtr' celedin urmi, Margea inlelesci bldndefea qi cccn mai asediv5, qi qi-aasumat risculde a fi mai deschisl relaliicrr modulei de a intre{ine ce a imbunitltit considerabil ceilalfi. in vdrsti de 35 de ani,s-rt Barbu,economist Un alt pacient, pentru nevrotici depresivil o tulburare prezentat la psihoterapie divorfuluide soliasa. dupepronunfarea cares-ainstalat cu o colegl de carc extraconjugali Barbua avuto legdturd la divorl. In conducAnd s-a indrigostit, relalia respectivd dar pasagerd consumase, se sa dragostea momentulrespectiv, gi interesulfa15 de fosta sotie. se stinsese psihoterapeutul, Barbua recunoscrrt cu in urmadisculiilor ci nu era lipsapasiunii, sa problemlin cdsnicie ci adevlrata Barhu agresive. fa{[ unor sentimente de a face incapacitatea c[ nu secuvine se searatesupdratqi chiar se m6ndrcrr credea cu faptul ci nu lisa niciodati sd se vadi cd estecuprirrsdc de ostilitate. vreunsentiment piardi Pi l-a fhcutsd-qi Mai mult, stilul slu interpersonal pentru cl gefulsiu, un individextrovertit serviciul, 9i agresiv' nu qi cl nimeni prea calculat, astfel rece ce este i-a reproqat poateghici ce gindeqteqi simte cu adevdrat. stilul pe pacientsi-;i revizuiascd Pentrua-l determina utilizareaanalizei terapeutula recomandat interpersonal, de a-qiascundc tendinJei menfinerii costurilor beneficiilor $i p.461). (dupd 1989, Burns, sentimentele

fl"r*urro4t",rr*li^rii""'r"'
i' -ostirnare" ua ie5ilfl supraltrlil mi" ll lr alte moduri care Pol ctrceilal!i' ictele confl destructive. din minecareInn o Parte 2. Voi nega 2. Atunci c6nd voi conqtiuman vol rl facesdfiu mai entizaca m6 enervez, si s6 mAcritic Si ma ln stare controlez. r. i:T;a--"uitu"onftuntaril"$i
negaliv contt-mi vor 3. Voi da un exemPlu 3. in fetul acesta piilor mei. pierde niciodatd autocon-

imPosibil imi voi fixa standarde 4. Lumeaextrioari'ceilalli 4. fi. voi P:ttun:ll qi toli stimuliiexte-de mentinut9i oameni ca ma voi blama trurtru, fr"ntu nlclo aYea riori nu vor mele' imPert'ecliunii cauza mea' asuPra influen16 mcuin 5. Nu ma voi simli in largul 5. Md voi considera o Per. mai buni propriaPiele
soand deosebitl, decAtmajoritateaoamenllor' 6. ViaP mea va ii mat

inti Mi voi Priva de o Posibili

cd voi tti tot- mitate. simpldPentru sd cum ma comPon' deauna

Furia 9i enervarea 7. ii voi Putea tlne Pe ?. mull in rezolvareaanumttor mai la distanF. ceilalti probleme. mA Pot ajula

!i din bogatre 8. viaF meaYaPierd

sl o modific: pe caredoresc Atitudinea niciodatl"' ..e'unu t."Uuie s[ m[ supdr *"ol",It J" ""le

dczitunele avea. poate )1iii,ri" *"''"rtri: osiilitatea mllrc pcntrtr

mai multeori e mai profitabil

348

349

$i pentrurelaliie mele cu cei din jur sd-mi cxlcriorizc/ adevlratele sentimente.

Modul in care tendinla de a rezolva problemclc blocheazi comunicarea eficienti referikrnrc in cazulin careun cupluaredisculiipermanente la nesfirgitat6ta la o anumiti problemi,acestea vor continua Relatiile unul pe celdlalt. timp c6t solii suntsupdrati legativc dintre parteneriimpiedicd rezolvareaproblemei.In mod paradoxal, sentimentele in mod daci cei doi igi impdrtdqesc qi sincer, deschis ei vor glsi mai repede solulia in problema (Bums,989,p. 460). lor. Si lulm un exemplu Sotia,Marilyn, doregtesI meargdin fiecarejoi searastr o conferinfi.Lui Ron,so{ulei, nu-i convine sdcinezo asculte in singurimpreunlcu fetifa.Cei doi au purtatmultediscu{ii gi gAseasci pe o nu au reuqit sd contradictoriu aceastl temi pentruambelepirfi. Marilyn sustinea ctr soluliesatislZcltoare este dreptul ei si iasd searao datl pe siptim6ni qi cd Ron fetilei, agactr trebuiesi-gi petreacimai mult timp in compania intelegerea in mod nu era nicio problemi. Ron a acceptat pulin formal, dar era nemullumit pentrucA cei doi petreceau timp impreund. Iatd de ce nu se rezolvdproblema. Marilyn se simteexcesiv de legati de casdqi controlatl, datoria ei fiind sdaibdgrij[ de copii.Ron,soful,areo carierl str[fuciti. In momentulde fa{l, so{iadoregtes5-9ifacd viala mai interesantl, educa{ia. DacI Ronva intelege completindu-qi acestlucru,ea seva simJirespectatigi sprijinitd efectiv,darin joi seara, cazulin careo criticl qi se pldngec5-l lasdsingur sofulseva manifesta cao persoani egoistiqi nesiguri de sine. pe Marilyn sd devind tot mai Acest lucru o va determina revendicativi.Dentru ci ea nu mai suoortl si fie controlati.

r|| In acelaqi timp,Rona muncitdin greupentru l-i;i o()rstr o carierl solidi, iar acumar dori sI petreace mai nrtrlttirup qi arco rrrrl' impreun[cu soliaqi copilul,cdci sesimtesingur qi ar manili'slrr nevoie de intimitate. Daci Marilyn l-arasculta in{elegere pentrusentimentele lui, atunci Ron se va sirrli respectat iubit. Dacd, insi, eadoariqi proclamidrcptul tlc :r $i faceceeace doreqte, va pdreaegoistd,fapt ceJ va facepc sol sbse^ simtS insingurat. rdnitqi respins. In cazulin carecei doi vor nersevera in incercarea lor de a problema programului rezolva seva solda dejoi seara, demersul cu un eiec, pentrucd nici o acliuneexterioar5 nu va veni in intdmpinarea dorinlei lor dea fi iubi!i9i respectafi departenerul de viaJd. Singura solutie si rezolve ar fi cacei doi si nu maiincerce problema, ci s5-qi acordereciproc ascultAndu-se unul aten{ie, qi infelegere. pe celdlaltcu afectiune ln cazulin careacest lucruva deveniposibil,problema va dispireade la sine. poate Daci Ronseva simli iubit gi respectat, cd nu ise va mai pirea atdtde greusi-qi piarddcAteva ore pregdtind cina qi lu6nd masa impreunl cu fiica sa, acest comportament pe careo poarti solieisale.De asemenea, exprimdnd dragostea dacdMarilynseva sim{iiubiti qi respectatd, eava acorda nrai multi atenlienevoilorsoluluiei qi va tine seama de acestea inaintede a-qifaceun program independent. Mai mult,ea va qi considera cisniciaca pe o implinire nu ca pe o modalitatc de restrdngere a libertelii ei de mi$care. Astfel,pentru Marilyn va fi foarteimportant s[-qi petreacitimpul impreuni cu so{ul ei qi sdJ inconjoare cu griji qi afecfiune.

350

351

C aP i tol ul l 4 MODELUL CONTEXTUAL-MODULAR PERFOR]VIAI\TELORUMANE

iN psrnornRlPlE $I oPTIMIZAREA
I

aparfine contextual-modulari Conceptulde psihoterapie Francis MacNab(t991) gi semnificb psihologului australian modificareadirectiei de focalizare a demersuluiterapeutic realizatasuprapacientuluicu tulburiri nevroticesau asupra cu probleme de viafd. Astfel, subiectul este unor persoane pasivi de persoanlsimptomatice la postura sI renunte incurajat realizarea qi si adopteo atitudineactive, ceeace presupune unor planuri pentru o noud etapdde viafl caracterizatiprin sinitate gi eficienli. simptomelor nu arecaobiectiv doarreducerea Psihoterapia unor ci dezvoltarea sau modificarea unor comportamente, autostimei vieJii,cultivarea strategiide a facefa!6problemelor activi in qi a unei imagini de sine pozitive gi reorganizarea psihologice mai sus, a msnfionate lumina achizitiilor contextuluisocialin carese miqc6persoana. iqi are originile in Psihoterapia contextual-modulari terapeutice tradilionale,integrind metodelespecifice sisteme acestoraintr-un demers sistematic care poate fi aplicat in diversecazuri particulare.in cadrul acestuidemersse pune accentpe caracterulactiv al colabordriidintre psihoterapeut qi pacient,acesta de pe pozitia reactivi, de din urml trecAnd purtitor de simptome,pe o pozilie pro-activd,de participanl proprieisaleslniti1i. Astfel, persoana conqtient la construirea

estesituati in mod realistin contextulin careaceasta semiqcd, context ce vizeazi temerile, resursele de curaj, fanteziile qi qi aspirafiile. visele,dorintele Terapeutul elaboreazi diverse planuri de psihoterapie, careconJinindicalii de urmat gi care monitorizeazdcu precizie qi in mod sistematicprogresele realizale de pacient.Verificarease realizeazd in egall mlsurd de cdtreterapeutqi subiect. Atunci cdndpacientulintrl pentruprima oardin cabinetul de psihoterapie, terapeutul igi puneurmdtoarele intrebiri: o Careestenaturarealda problemeisubiectului sau,mai exact,ce problemdare? r Ce demerspsihoterapeutic ar fi mai potrivit? r Carear fi direcliile gi procedeele pe carear trebuisI le urmezepsihoterapia? Unii psihoterapeu{i au pus un accent deosebitpe psihodiagnosticulrealizat inainte de incepereademersului psihoterapeutic, alfii, dimpotrivtr,au minimalizat importanta qi au acordat psihodiagnozei o atenfie multmai maredemersului terapeutic, Indiferentde importanta atribuitepsihodiagnosticului, mareamajoritatea demersurilor psihoterapeutice nu sunt gi nu au la bazi un plan bine elaborat.Din acest sistematice motiv, psihoterapia estedifuzl, haotici, 9i rezultatele depind foarte muft de talentul psihoterapeutului, care aclioneazica un fel de ,,guru" oriental. Cu cdt psihoterapeutul respectemai indeaproape acest qi mai greu model,cu atAtpsihoterapia estemai dezorganizati de tinut subcontrol. Mai eficiente s-au dovedit psihoterapiile explicite in privinlastrategiilor qi pagilorde urmat. O importanfd deosebit?i o arr gi concepliapsihopatologiciaflatii la bazapsihoterapiei. De pildd, daci furtul la un copil esteconsiderat dreptsimptom personalitate, al unei tulburdri de atunci demersulpsihoterapeutic va fi centrat pe restructurarea personalitilii.controlul

352

353

pe Psihoterapiamodular-contextual6se des{bqoarh se parcursul deqiin unelesituajii numlrul acestora a 6 gedinte, ooate mdri. de psihoterapie ca dupl cele6 gedinle Existi posibilitatea intr-o altii forml de recomande integrarea sl i se subiectului terapie. de reprezintd un proces modular-contextuale Psihoterapia de qi abilitAli a unor deprinderi autodescoperire de invdfare $i a face fa{i existenfei. modular-contextuala Putemspune,deci, ci abordarea prezintl o seriede avantaje. o Dezvolti la subiect o atitudine favorabil[ sAnAtitii, func{iondrii eficiente a persoanei,formdrii unor lor qi actualizirii disponibilitS{i strategiiadaptative umanelatente. gre$it o Corecteaztrobiectivelepsihoterapeutice qi inlIturi confuziagi lipsadecoerenlllogicl formulate psihoterapeutic. a demersului qi costurile gansa o Reduce al psihoterapiei de abandon ridicateale acesteia. o Este o psihoterapielimitate in timp, incurajdnd problemaca pe o prioritategi sd persoana sl abordeze carederivi gratificafiilorsecundare nu intrein capcana terapeutic de lungddurati. din demersul Reprezinti un procesde colaborareintre terapeutSi solidd, client careimplici o relaliepsihoterapeutich i, a ce maximizeazi dezvoltarea autoobservatie precumgi a capacitililor de autoreglare, autoanalizei, in situatia,,aici qi acum". Demersulestefocalizatpe problemei, apoi se trece rapid la prezentarea psihoterapeutice care au proceselor examinarea gi acesteia. menlinerea aparilia determinat pe care o realizeazl descrierea Se ia in considerare cu persoana in legdturi cu modul siu de funcfionare, plasate gi ce sunt sale, elemente sentimentele fanteziile cu lumea in contextulexistentialal relatiei subiectului (rela{ia eu- ceilalli; eu- mediuinconjuritor; eu- sine-

comportaconsecinfelor gi congtientizarea comportamentului psihoPatologic. mentului in cadrul in caiul in'carefurtulesteprivit ca un simptom va avea psihoterapia unor interac{iunifamiliale defectuoase, simptomul pulin mai familiei 9i ca obiectivproblemele copilului. ' Tulburarea de dinamicdsexuald de naturi psihogentla ca un simptom un birbat de 48 de ani poate fi consideratd din copilirie sauca un efect.al al unorpsihotraume rezidual qi a statusului masculinitSlii menlinerea de legate anxietilii s-o urmeze pe trebuie care linia mijlocie, sexualia viista la caz, caz de la fiind diferite osihoterania ' direclii ambele esteaborda6contextual, Dac[ persoana benefice. putea fi ar terapeutic ale demersului Psihoterapiamodular-contextuali nu se bazeazdpe o teoriticd saualta,ci plaseaziindividul in situafiade conceplie viatd. problema qi i9i descrie seprezintiila psihoterapie Persoana stiirile fantezia, psihicd, firntlionarea vizeuA: in termeni ce de qi direcJii glsirea unor conexiuni unor afective,realizarca de situatiei fa[d poate face nu ci urmat.Aceastava declara va descrie Ea insuqi. cu sine sauci nu se impacdbine via16 agitat,inadecvat, gi stiiriafeitive: anxios,deprimat, sentimente cI problema cu autostimlsclzufiietc.,afirmAnd furios,nesigur, ar constaii gisirea unei direcfii satisfrcltoaresaua unui alt stil de via{i. Alli subieclivor afirmacI sesimt alienali,lipsi{i desprijin' nu au Dece sI sebazeze. ci cd procesul cu discemimint va observa Un psihoterapeut eliberarea implici de adaptare niveluri de atinglre a unoi noi trecut, din psihotraumatizante qi de une6 leglturi condilionlri qi valorilor qi atitudinilor, imaginii de sine a reconstruiria lume la la ceilalli 9i cu privire la propriapersoand, credintelor o construlre9l o in ansamblu.Este necesari,de asemenea, mediului planificareactive a viitorului, reorganizarea de viap' gi stilului modificarea inconjurdtor

355

354

sunt exprimatein categorii insuqi).Acesteaspecte spatiale(unde?), (c6t dureaz62); mult de temporale qi semnificalie. de cauzale realititile 9i fantasmele, o Aduce li nivelul congtiintei specifice, qi existenfiale opliunile confuziile anxietdlile, gi dezirabile precum modelele dezadaptativ, contextul de viat5. r Pune accent pe forfa personalitifii 9i pe exersarea autocontroluluianxietS{ii9i descurajlrii' Se bazeazd dintre a conexiunilor analiticde examinare pe demersul pe procesul qi emoiionale, psihotraume stiri vechile capacitiilii cognitivdqi pe reconstnrirea de restruiturare uneimai pentru ob{inerea de a lua decizii subiectului qi stlrii de bine psihice a bune functioniri fizice existenfeiin sens psihologic$i pentruredirecfionarea pozitiv. este prezentatEi explicat clar Planul de psihoterapie deschisi. pacientului, ciruia i se soliciti colaborarea ' il reprezinli psihoterapeutic Obiectivulinilial al demersului stabilireaunui contactde lucru satisflcdtorcu subiectul. Pomind de la contactulinifial, terapeutulva construirelafia dintreel qi Pacient. empatica primul gedintidepsihoterapie esteimportant fiecare Pentru terapeuticd. in relaJia contact,empatiagi ,,intrarea" Numerogisubiectiiqi fac problemein leg[turi cu terapeutului.Degi s-au dezvlluirilor gi persoana amploarea gi pentru de simptomele pre2entat a se elibera la psihoterapie ei au problemele ior qi pentrui-$i modificacomportanrentul. mecanismul iendinla de a se inchide in sine, declangdnd rezistenlelor. De reguli, pacienlii respectivise vor simfi nesiguri, saucu gi anxioqi in leglturdcu propriadispozifie vulnerabili pe lipsit terapeut uneori ei considerAndu-l celorlalti, atitudinea critic. de de simpatiesauexcesiv s[ seapropiede Din acestmotiv,esteindicatcaterapeutul gi cu grij6, responsabilitate sdobserve cu sensibilitate, subiect atentiemodul in carereactioneaziacestt.

$edin(a I Primul contactcu pacientul:,,int6lnirea"terapeuticd, Stabilirea empatiei. Cdgtigarea increderii. Descrierea problemei; - naturaproblemei; - durata,intensitatea, frecvenJa acesteia: - efectele acesteia asupra lumii fizicea subieclului, a relaliilorinterpersonale, a euluigi imaginiide sine qi asupra sistemului de normeqi valori; - modul in caresunt porcepute problemaqi efectele acesteia;in ce misurb problema respectiv6 afecteazd: r functionareafizici, psihologicd qi sociall a subiectului: o stiirile afective; o con{inutul fanteziilor; - semnificafiape careo acordi subiectulproblemei salegi efecteloracesteia; - legdturile pe carele stabileqte subiectul cu altetipuri de experienle, persoane, lucruri, situatii,caresunt de domeniul lrecutului, prezentului sauviitorului. Terapeutultrebuie si ascultecu atenfierelatarea subiectului gi,la momentul potrivit.s6-ispunicea inleles sauce anumea intuit; - evidentiereaanxietdtilor, temerilor, fantasmelor, credin{elorgi prejudecililor legatede propria persoanigi de lume in ansamblu; eviden{ierea resurselorcurente de a face fati exislenlei, autostima, influenlele exteme suportive; - expectaliile subiectuluigi ale celorlalli in legiturb cu psihoterapia; temerile,imaginile,fantasmele referitoarela psihoterapie. l. Detalii cu privire la intervenliile qi psihomedicale terapeutice (evaluarea anterioare acestora). 6. Alte probleme(in afari de problemaprincipalnJ) K,L,M;
JJI

1. 2. 3. 4.

356

natura acestora;modul in care ele afecteaza triirea afectivdqi fantezia(nrodulde funcfionarea, gAndire); - legdturalor cu problemaJ; in legituri cu problemele - interpretirilesubiectului K,L,M; posibilititilor de a face fa{i problemelor - evaluarea J,K,L,M. demersului prioritdlilor gi focalizarea 7. Stabilirea terapeutic; actionirii asupra cu necesitatea - deciziain leghturd problemei J; - terapeutulexplici pe scurt de ce esteindicat acest lucru: a$tepta sepoate - terapeutul explic[ pe scurtceanume de la psihoterapie; - terapeutulnu trebuiesd faci promisiuniexcesive, llri acoperire. Esenlial terapeuticiin cazulprimei qedinle. 8. Interventia si explicein cuvinte etapd ostecaterapeutul in aceastii El simple modul in care actioneazi psihoterapia. alertgi exactpentrua demonstra trebuiesdfie empatic, de a facefa{6va fi influenlatl modulin careabilitatea gi comportamentale' atitudinale mici modificlri de ci daci poate spune:,,observi Astfel, terapeutul gdndeqtialtfel despreacest lucru, problemase in mod modificd?";,,Pemdsuri ce percepisitua{ia aceasta se schimbl?" ta fali de diferit, atitudinea Terapeutul va identificao problemdconcret[ discutati cu gi va spune: pacientul problema in termeniiW X, Y. ImagineaziJi ,,Ai descris L 9i M. Nu-i pentrumoment, in contextul acumcd o plasezi, seprezintiidiferit? Uneori, situind o problemi agaci situaJia particular6 in alt context,reactiala seva modifica." 9. Stabilireacontractuluiterapeutic: explicarea explicdmodul in carea perceput a) Terapeutul problemeide cStreclient. -

Estenecesar un acordintre client gi terapeutcu privire la naturaproblemei. Existdposibilitatea ca pacientulsd prezintemai multe probfeme:J,K qi L, probleme carte afecteazl nu numai func[ionarea individului,ci qi modulin careacesta vedelumea. Terapeutul va explicain cuvinte simple pe ce se va focaliza intervenlia terapeuticl inilial[ (sdpresupunem cdpeproblema Y) qi din ce motiv,asigurdnduJ pe pacient ci nu vor fi uitate nici problemele K gi L. b) Terapeutul explici modul in careurmltoarele5 qedinfe de psihoterapie ii vor pune pacientului la dispozifie moduri diferite de percepere qi de gestionare aproblemelorlegatede propriapersoanigi de lumein general. In fiecaregedintb seva continua investigarea problemei, gi a legiturilor contextului subiectului cu persoane, lucrurigi situafiidin trecut,prezent qedinfiva includeun element sauviitor. Fiecare nou, astfel inc6tpacientul va deveniconqtient de faptulc[ areloc un proces evolutivde invitare. Esenfialpentrupsihoterapie esteca subiectulsdrecdgtige autocontrolul asupra gi destinului deciziilor deacfiune propriu. Estenecesar sI seprecizeze cdtsepoate de clar carevor fi benefi ci ilor psihoterapiei. Terapeutul va face,de pildi, urmdtoarea precizare: cil devii anxios in legiturdcu evenimentele D, E ,rAi spus gi F. In timpul psihoterapiei vom examina cu atenfie modulin careanxietatea ili afecteazistilul de viat6 qi starea psihicl. De asemenea, vom gbsigi noi posibilititi dea te raportala situafiile D, E gi F gi vom fixa deprinderi de a facefafi anxietiilii.Aceasta reprezintio componente a vie(ii, dar o anxietate excesivd semnificd faptulcb cevane scapl de subcontrol.Obiectivul nostruva fi si vedemce anumepoatefi modificat gi ce e de ficut pentruca tu sd-ti recapefiautocontrolul." c) Terapeutul va precizacI urmitoarele5 qedinle urmeazi si aibl loc siptimAnal. In qedinfa a 6-aseva examina ceanume a fostutil in cadrulacestui modul,precizdndu-se felul in care cunoqtinjele dob6ndite in timpulpsihoterapieitrebuie si devind un mod de via{i al pacientului(si facd parte din,,managemenlul" vieJiicotidiene).

358

359

Daci se mai menlin unele probleme,pacientulva fi spreo altii formi de terapie,de durati mai lungi. direc{ionat d) Se precizeazicosturilepsihoterapiei. gi participarea la programe mai ample e) Sepoatepropune a deprinderilor de viat6, a deprinderilorsociale, de dezvoltare de prevenirea apari{iei unor tulburlri nevrotice sau de uman. dezvoltare a potentialului al modului esteinvitat sEdiscuteorice aspect f) Pacientul saual conlractuluiterapeutic. pacientuluio temi de meditafie g) I se poaterecomanda sau un exerciliu pentru acasi. Tema trebuie si fie simpli gi precisi qi sI aibd la bazi discufiile purtatein gedintaI. De pild5, terapeutul poatespune: afirmat cd teamacarete cuprindeaparecumva de la ,,Ai sine,iEri si-1i dea de gtire.Inaintede a ne intAlni din nou, te carese petrecatuncicind rog si notezicu griji evenimentele pe o foaie de hArtie,ziua, te cuprindeteama.Consemneazi, ta ora,naturafricii gi modul in carete simti. Evalueazistarea carenu au avut pe o scali de la I la 5 gi noteazievenimentele loc cu o ord inainte." 10. Despdrfirea de pacient. arogantd caremanifestio comportare Existi psihoterapeuli lor plrdnd sdspuni: ,,oranoastris-a fa16 de pacienJi, atitudinea incheiat,nu mai e nimic de adbugatl" intregiiterapii depinde cd succesul McNab(l991) sustine Aceasta trebuiestr de modul in careserealizeazldespdrtirea. intr-o note de optimism care contribuie la se deslligoare siu. increderiipacientuluiin psihoterapeutul cregterea

$edinfaa II-a
psihoterapeutic. | . intiilnire- empatie in procesul - intrarea 2. Recapitulare: pacientuluici in cursulprimei ii aminteqte a) Terapeutul

qedinleau fost definite problemeleM, K, L qi y, aceasta din urm6 fi ind considerat?i prioritari. In ultimelezile a intervenitvreomodificarea priorititilor? A devenitcumvaprioritari vreo altl problemi? Seadreseazd intrebarea : b) Doreqte in continuare pacientulsI participela modulul de psihoterapie in 6 trepte? c) Terapeutul ii reamintegte subiectului c6 la slhr5itul primeigedinfe i s-atrasal o sarcini:,,infinalulprimeiqedinle ti-am cerut si-ti autoevaluezitemerile. Uneori oamenii indeplinesc cu ugurinti astfelde sarcini,alteorinu. Cum a fost in cazultiu?" 3. Tranzaclia, Setrecede la recapitulare la obiectivulqedinjei, careeste controlul anxietdtii. Terapeutul oferi explicaJii in leg[turi cu naturaanxietdtii. a) Exist?i o anxietate carereprezintlo laturi a existenfei qi care line de limitdrile, vulnerabilitatea,caracterulfinit, singuritatea, ineficienfa,lipsa de sprijin qi alte particularitili asemdnitoare ale fiintei umane. Degi fiecare individ se strlduie$tedin rdsputerisi lupte impotrivaanxietilii ca elemental vulnerabilititiisale,mai devremesau mai tArziu el constatdcd derulareaexistenfei presupune resurse, decizii gi acfiuni.Aceasta esteoriginea anxiet[tii umanenormale. Psihotorapia nu-gi propunesi lupte impotriva acestei anxietifi, ci doar sd-l ajute pe pacientsi devind con$tient de ea, s5 geseasce in sine resursele de a trii gi de a-gi atinge obiectivelede dezvoltareplenari a disponibilitiJilor latente, in ciuda durerii qi ambiguitilii in caresezbatefiinta umand. b) Existdgi o anxietate provocati de triirea unor situalii psihotraumatizante, perceperea qi experienla legate de propria persoani, propriile de posibilitd(i, de conditionbri gi legdturi mai vechi saucaretin de context. Aceasti anxietatepoate imbrdca aspectediverse,

360

361

inregistrdnd intensititi diferite, care ating uneori niveluri patologice. Anxietatearespectivi se poatemanifestasub forma unui sentiment de insatisfactie, nelinigte,ingrijorare,pierderea bucurieide viati, scidereaperformanfelor prin simptome psihomaticesau poate imbrdca forme acute,ca in cazul agorafobiei saual atacurilorde panice. Psihoterapia trebuie sIJ ajutepe clientsi-fi autocontroleze anxietatea. 4. Focalizarea asupra anxietilii. ,,Astizi ne vom referi la anxietatea,ingrijorarea gi supraincordarea ta. Pe mesurece vei invlfa sd-ti controlezi anxietatea, vei fi capabil si extinzi cunostintele dobdnditela problemeqi situa{iiconcrete." Terapeutuliiceresubiectului si realizeze o listii cu trlirile anxioase, care sunt grupatein funclie de mai multe domenii ale existenfei: I aspecte fiziologice; r conflicteintre idealuri,valori gi realitate; . aspecte legatede securitatea personald; . aspecte referitoarela autostiml. Se noteazi qi resursele personale ale subiectului. Se va analizafiecare domeniu gi se va nota cum crede pacientul cdar trebui sdse comporteqi si funcfioneze in sfera de activitaterespectivd, de ce resurse dispunegi ce abilitdli ar trebui dezvoltate. De pildd, dac5subiectulse pldngede trhiri anxioase legatede deficitul unor abiliteli de a face fati viefii, se noteazi deficienfolerespective,cum ar fi nervozitatein relaliile interpersonale, comportament ezitantetc. Se exploreazlapoi consecin{ele comportamente lor deficitare. Aparent, actiunea stresorului qefului) initial (atihrdinea este acceptatica fiind cauzaanxietitii. Pacientul nu recunoagte insd faptul cd abilitd{ilesalede a facefafi situa]iei(e ingrijorat,seenerveazi,seautoblameazl)

sunt inadecvate, gi acestlucru producemai muttii anxietate decetstresorul initial. Apar probleme de sdnitate, persteri psihicenegative. t urbarea reIa1i i lor i nterpersona Ie, dezorganizar6 a "ornportamentuluiin alte domeniide activitate,carenu au leglturi cu stresorul inilial. 5. Tabelul(harta)anxietiitilor. a) Sectoarele undeaufostidentificate aspecte aleanxietdfii: . funclionarea organismului; o stresinterpersonal; o conflictul dintre idealuri , dorinfe gi realitatea ,,crudd"; . autocontrolul, autostima, valoarea personali. _ b) Cauzele (originile) anxietetii: o funclionarea psihofiziologici; r relafii interpersonale. O e-xplorare mai profundi il poatedetermina pe pacientsb ^ referiri faci la: r triirea timpurie a anxietilii; r formarea unormodele inadecvate de lupt?i impotriva respectivei anxietlfi; o modeleleparentale inadecvate de lupti impotriva anxietitii. c) Modul in careesteprivitd anxietatea: o pacientulparemai ingrijorat de aspectele fizice ale anxietii[ii; . terapeutulse va apleca mai ales asuprastresului interpersonal; o se pune problemacare dintre acesteaspecte este dominant qi produce o anxietatesecundari (antecedente, factori declangatori, supozilii etc. Aceste aspectevor fi clarificate cu prilejul unor interviuriviitoare.). qi abilit5lile d) Resursele de a facefati situaliilor e) Deficite in ceeace privegtecapacitatea de a face fafi unorsitua{ii: o incapacitatea de relaxare;

362

363

. nervozitate in situafiileinterpersonale; o confuzie intre idealuriqi valori 9i lucrurilecareau o importan{i real6; . centrare excesivi pe sineinsugi(in sensnegativ). anxietitii: f) Consecinlele o ingrijorare,incordare,autocritici excesivS; sinltifii 9i sttrriide bine; r ameninfiri la adresa o dezorganizare a capacitifilor adaptative; o perturbarea altor relafii interpersonale; o viati nesatisfbcitoare; o demoralizare. cu privire va realizainvestigatiisuplimentare Terapeutul surse urmdtoarele utilizAnd alepacientului, la triirile subiective de informare: o descrierilerealizate de pacient; r intrebirile adresate de terapeut; . comportamentul subiectului; o chestionare aplicatesuplimentar; membriai familiei, r intervievarea altor persoane: profesori. medicetc. 6. lnterventiapsihoterapeutic6: (atitudinea r reducerea fo4ei de acfiunea stresorului (depildi, i sepoate qefului) rezonabile la dimensiuni gefuluicdincalcl legea, comiteabuzurietc.); spune r modificareaatitudinii pacientuluifafi de situafia stresanti:subiectuligi va revizui modul in careil pe gef; percepe o ieqirea(evitarea)situaliei stresante; r modificareacontextului(de pildn, subiectulpoate la sprijinulcolegilor); si apeleze o intiirirea eului: - imaginede sinepozitivd; psihologice; - gisirea unor resurse - formareaqi exersarea unor deprinderide a face fa[6 cerinfelorvietii;

A) Tehnica imaginatieidirijate: pacientuliqi imagineazl anxietateaca pe un torent care meturl totul in cale.Treptat,subiectulinvafi si dirijeze fluxul torentului. B) Strategiicognitive:pacientulva invdta sd evalueze pecarele poate consecinlele negative aveapierderea autocontro lului. Se subliniazl importanfa gi imaginatieiin menlinerea accentuarea anxietbtii, precum gi posibilitatea de a utiliza proce-sul imaginativpentrua o reduce: de gedinta viitoare,agdori ca timp dedoui minute ,,lnainte pe zi s6-{iimaginezitorentuldistrugdtor pe careil inlerceptezi ii apoi controlezi cursul." 9i $edinfa a III-a in cadrul acesteigedinlese investigheazi opinia qi atitudinea subiectului cu privire la origineagi evolutia gi a vielii afective. deficienfelor saledin sferacomportamentului Pacientul iEi dezviluie astfelpunctulde vederecu privire la geneza simptomelor sale,la sineinsugigi la modulcum se plaseazipe sinein trecut,prezent$i viitor. | . Int6lnire terapiei. - empatie - inceperea 2. Recapitulare. Terapeutul asculti in timp ce pacientulpoveste$te ce pAni anumes-aintAmplatde la ultima gedin{i de psihoterapie in momentul respectiv.El poarte adresaintrebiri de genul urmitor: a) Ultima oari am vorbit despre anxietate. Ce poti se-mi spui astSzi despreanxietatea ta? b) Probabilce in minteata mai suntunelelucruri carete ingrijoreazd. Ai puteasl spui ce anumeiqi provoacb ceamai mare team6? c) A rdmas Y problema ta principall? Sauacumprioritard esteproblema K?

364

365

3. Tranzaclia. Terapeutul va spune: ,,Observi faptul cd problemata vizeazdtrei aspecte: problemaca atare,reactiata la problemi qi reaclia la reactia pe careo ai. latd un exemplu: a) te frimAnti ceva9i nu egli siguri ce anume; i1icontrolezimereugreutatea b) nu mdn6nci, 9i ifi verifici permanent siluetain oglind[; carete avertizeazi acestcomportament c) te ingrijoreaze c[ ceva e in nereguldcu tine: eqti anorexicdsau bulimici sauai o altiitulburare. Te preocupi faptul cI iti pierzi autocontrolul gi ci de a face fati problemei(a) produc incercirile tale aparente tale, ale existenJei tulburlri gi in alte sectoare ?mpotriva ta insufigi vom cumactionezi Astizi vom vedea problema ta. in ce consti descoperi qi ceconexiuni As vreasAstiucum vezitu lucrurileacestea faci. qi modeleleanterioare de comportament. 4. Autoperceptia qi gen probleme acest inainte?De unde mai avut de ,,Ai crezi c[ provine dificultateata? Cum ai ajuns si fii aqacum eqti acum?Cum ai contribuit tu la aparilia gi menlinerea problemei?" Terapeutul trebuie si notezemodelelgde comportament parentale, supozifiile inveFte,influenfele Eiatitudinilecarestau qi posibile de conflict la baza acestora,precum zonele inconqtient. Acestorexploriri nu li seva acordapreamult timp. altemativelor. 5. Explorarea Pacientul esteincurajatsi-gi comuteatentiade la originea tulburirilor salela modul in carese vedepe sinein prezent$i in viitor. gi incearc[ sI descoperi in tine noi zone ,,Concentreaz6-te (<camere> pentru noi resurse in caresdterefugiezi), de libertate putea fafi situaliilor de via{i. a face

gi te determini sd fii agacum eqti? Ce te constrenge qi Caresunt visele dorinfeletale pentruviitor? de solutii care ti-ar da mai multi Care ar fi variantele libertate?" 6. Terapeutul observtr modelelede g6ndireutilizatede pacient. 7. Conqtientizarea. noastre Terapeutul ii va explica pacientului cAmodalit5tile dezadaptivede a face fa1[ situaliilor stresanteau la bazd condi{ionlri din copilirie, legituri pe care le-am stabilit noi inqinesaupe carele-aufixat allii in numelenostrugi cirora le o importanli qi o pondere mai maredecdtar fi cazul. acordbm Descoperind originile problemelornoastre,devenim mai conqtien{i de noi ingine,de modulin caream ajunss[ fim ceea ce suntemastdzi. in acelagitimp, conqtientizarea aceasta ne oferi posibilitateade a verifica validitateaconditionirilor anterioare, generatoare de simptome. zonelorde libertate. 8. Explorarea gedinfa la viitoarete rog si{i rezervi5 minutepe zi ,,P6ni pe care1ile-ai pentru ce s-arintZimpla dacdlanturile aJi imagina deputemice. fixat singursaupecareti le-auprinsalfii nu ar fi atAt Noteazipe o foaiede hArtie Ce fel de persoani ai deveniatunci? pe careai dori sI Ie atingiin acest caz." trei obiective

$edinfa a IV-a Pacientul are o viziunedeformaticu privire la lume,la gi la problema propriapersoand Ype careincearci s-orezolve. atitudini (,de ce Terapeutul trebuiesl-i explicenaturaacestei are suntlucrurilea$acum sunt" sau,de ce acesteveniment asemenea consecin[e"). Terapeutul nu va etichelaconvingerilenegativeca fiind

366

367

dec6tatunci cdnd pacientulsiu s-a convins de distorsionate lucrul acesta, dintre proterapeutulva punctadiferenJa in continuare, blemd, stare afectivi qi evaludrile care au fost asociate problemei. Y vor depinde de modul pacientului la problema Reac{iile qi in care este perceputi problemarespectivd,de evaluarea percepe iqi in care subiectul de modul acesteia, interpretarea proprii qi de modul in care acestapercepelumea' resursele ostild gi incdrcati de Daci a dezvoltato atitudine negativS, probabilitetile va aborda lume, dupd toate fali de suspiciune in aceiagi termenigi problema. gi evaluarea Conqtientizindmodul in care perceperea reacliile,pacientulva dobAnditreptat$i situafieiinfluenteazd de a-qi modifica modul de a vedealucrurile. capacitatea momentulin caresubiectul Un pasimportantil reprezintii de faptulctreljoacl un rol activin modificarea devineconqtient contextuluisitualionalpe careil poateschimbaqi ci el poate s[ decidi ce tip de reactiisdaibdla mediu. l. intAlnire- empatie- intrarein terapie 2. Recapitulare. trecuti ne-amocupatde va spune:,,ln Sedinta Terapeutul tale gi pe care Ie-ai stabilit intre problemele legXturile gi modelelede comtimpurii, alte persoane experien{ele pe caresingurti le-aielaborat. Ne-ampusintrebarea: portament Ce poti spune legituri ar sldbiin intensitate? cear fi dacl aceste in ultima despretine astlzi, in lumina celor petrecute septlmane?" 3. Tranzaclia. in aceasti $edinte,terapeutulva deplasaaccentulde la gi legdturiletimpurii la activitatea cognitivi de psihotraumele adaptative ale a lumii gi a resurselor a evenimentelor, evaluare pacientului. Vor fi examinatedistorsionirile cognitive, deficitele de

evaluare, conceptualizare a evenimentelor $i interpretare (patem-uride gAndire negativ[). Pacientulva fi a.jutat sI-qi congtientizeze sistemulde credinle $i convingeri cu privire la propria persoani, lume, prezent, trecutqi viitor. il invitd pe subiectsi seconcentreze asupra .4. Terapeutul problemei Y (sauK). Modul in careacesta y percepe gi controleaziproblema y, estecomplicatde stirile afectiveasociative cu de ruminatiile interioare cu privire la J gi la persoanele sauevenimeniele percepute a fi cauzedeclangatoare ale situalieiy. Pacientul esteincurajatsdextragi problema J, detaqdnd-o de conexiunigi stiri afectivegi sI examineze in ce constdde fapt dificultateacu carese confrunti. Un important pas inainte se realizeazd atunci c6nd terapeutul il ajutii pe client si dacddistincliaintre abordarea centratipe problemi qi ceaaxati pe starea afectivi. Cdndcele doui seintrepltrund,subiectului ii vine greusi infruntesituafia. De pildn,Ana a avut cdteva episoade de migrend severi explicabileprin eforturile depusepentru a pregEtivizita pdrinfilorsii pe carenu-i mai vizuse de l0 ani (ealocuieqte in stra inAtate). in mod concret, problema ei erasdcumpere mobili pentru j6 faci sufragerie. Ana a aminat cumpdrarea mobilei, urmAnd acestlucru c6nd avea si fie liberi (ea era foarte ocupati cu serviciul $i cu cre$terea celor trei copii, astfel incAt nu avea timp niciodatil).Pe misuri ce vizita seapropia,ea a intrattot mai mult in panici. Pacienta nu recuno$tea cd in spatele ingrijor6rii se afla o puternicdostilitateimpotriva solului ei, cdruia nici nu-i p6sa de vizila socrilor. ce mi-ag probleme face pentruaceastii ,,De viziti?-spunea sotul. Ea qi-a urAtdintotdeauna plrinfii qi s-atemut de ei, iar acumse simte vinovati de sentimentele pe care le-a nutrit!., SimtiminteleAnei erauat6tde amestecate cu problema (carede fapt implica doud aspecte: a) sd cumperemobill;

368

369

b) si facl fa]6 vizitei) incdt a inceput sd se confrunte cu qi, pe acestfundal,s-auinstalatpanica, dificultnli existenliale, gi migrenele. anxietatea gedinle, o ajuti sdfaci distinctia terapeutul in cursulacestei intre probleml, stareasa afectivS,evaludrile pe care le realizetzd9i reac{iilesalesecundare. estedeterminat[s[ recunoascifaptul cd pentrua Pacienta rezolvaproblemaare nevoie de unele tipuri de abilitdli, iar pentrua-qi controlaemofiile,evaluirile gi reactiilesecundare trebuiesd recurgdla alte tipuri de abilit5li. esteincurajatds[ identifice problemaY qi sd 5. Pacienta faptul Apoi i se demonstreazi notezereactiilesale la aceasta. Y nu sunt datoratesitua{ieica cI reacliilesalela evenimentul esteevaluati Si interprotate. atare,ci modului in careaceasta legate de situafiaY sau de situa{ii antepioare Experientele legate qi precum evalulrileprecedente cu aceasta, asemdndtoare pe pacientl si faci aprecieri de propriapersoanlo determind cu privire la cs anumese va intAmpla. va dezvdluicredintelesale interioarecu privire Pacienta in general. la t la sineinsbqi,la trecut,la viitor gi la existen{d vor exercitao Ruminafiilegi voceainterioari a pacientei modului in putemici influenti asuprareacliilor sale9i asupra careva facefa[5 stresului. acestor ruminafii Pacienta esteincurajati s[ deaascultare faptul cd a le modifica, gi credinteinterioareqi sI recunoasc[ fie qi intr-o mici misurl, poateproduceschimbdriin modul gi de a face fa{6stresului. de a reac{iona Se nrezinti clientului urmltoareaschem[:
Pcrccpcrea situaliciI a Y (situslia) eului propriu lialumii

Caracteristicile obiectului, persoanei, evenimentului, ideii saumodului de gdndiretrebuieriguros definite, concomitent cu particularitiilileindividului 9i cu tipul de interacfiunicare se produc. Astfel, factorul stresantcare actioneazdasupra individului va provocarispunsuridiferite: emo[ionale, comportamentale, verbale,fizice (somatice), dup6cum reiese din schema alituratd (fig. A).

Rdspunsuri anolionale Stres---l Persoantr --l Rtrspunsuri comportamentale RAspunsuri verbale Mspunsurifi zice(somatice)
Figura A Interacliunea subiectuluicu situatiastresantiestefiltrati de dispozilia, atitudinile, expectaliile, experientele anterioare, prejudecifile, modelelehabituale de a face fali diferitelor situalii,congtiinla de sine,autostima, motivatiile, con$tientizarearesurselor adaptative, precum qi a capacitilii'de a mobiliza acesteresurse. Stresulsecundar este rezultatulreacliilor emolionale, comportamentale, verbalegi fizice primare(vezi fig. B). Rcactii mofionalc comportamentale I I tir*, ,*"dr;l

leg!turlcuY, cusilumc

R*"IFlm

P
Expcctalii; Expencnlc sntcrioare; Prcjudccili etc. P l)

verbate

ttzt@ (somaticc)

l+lCutpuuili-r" I
| lDeoresie | ll"'r;.urc I |

Adesea.stresul ests triit ca un rezultat al interacliunii eveniment,ideesaucu un subiectuluicu un obiect,persoand, mod de s6ndire.

Figura B

370

371

sedeclangeazd stresului secundar Deqireacf iile caracteristice a de evaluare de fapt,ele au loc dupdprocesul aparent automat, acestora, a efectelor a semnifica{iei subiectului, reactriilor (vezi fig. C). adaptive posibile,precumpi a resurselor
lntelpretarea

Stresulinifial se prezintbca o situalie izolath,acesta apirind in contextulaltor evenimente care iqi pun amprenta asupra lui. Stresulinilial (situaliestresanti)prezintiio seriede caracteristici, cum ar fi: durati, intensitate, specific,precumgi modul in care interacfioneazi cu alti factori (alte situafii stresante, altepersoane etc.)(vezi fig. E).

$
Evaluarea rcacliilot Conltic izareo Prczenla Contextul careapare situalia caresubiectul Bnticipcazil ce ve 8p[rcr. Pcrccperca, Evaluarcq Intcrprctarea, Prcdicgia. Expectalii in lcg[turdcu st"sul, eul, contcxtulgi resurselc

a
Perceperea rcacliilor Reactiiprimare

Figura C faptulci a avutloc gi unproces Subiectul trcbuies5rccunoascl gi strcsante ini{iale,precumqi a resurselor de evaluare a situatiei (vezifig. D). particularitiifilor salein contextul rspectiv

Prrccpcrc, Evaluare, Intcrprclsc, Padiclii. in Expccra$i l.gtrturl cu sbrEul, Egoul

Percc?erea lnterpretarca fi Evaluarea rcacliilor; Congtientizarca Prczrnlaqi Perccperca rcsurselor

Figuratr
6. Pacientul este incurajatsd reduci problemay la o dimensiune rezonabilS, de care tindnd seamade iesursele dispunepentrua-i puteaface fa16. Eslenecesar gi util si i seatragi atentiapacientului asupra respectivelor resurse, pentruci uneoridimensiunea problemei, emoJiileqi distorsionirile care sunt asociate Cu aceasta
) t)

Figura D

propriilor posibilitnti 9i blocheaziqi altereazi autoevaluarea resurse. viitoare: va trasao sarcinepentrugedinta 7. Terapeutul cAteori ori de noteazd viitoare siptimdnii ,,in cursul Cdnd interioare. cu steriafective9i ruminlri compliciproblema inspird pentru30 de secunde, lucru,opre$te-te seintimpli acest tensiune' de pentru a te elibera addncqi acordi-li un rlgaz pozitiv- voi un mesaj apoiin gdnd:<imi voi adresa Spune-[i g6ndioptimistqi pozitiv!> Noteazdmodificdrilein reactiilepe carele ai."

$edin{a a V-a Pacientulrecunoa;tefaptul cd deline un anumit control de viald 9i asuprareacliilor sale.El evenimentelor asupra de autocontrol, deprinderile c[, pe misuri ceexerseazi constatI ale contextuluiin care si modifice gi uneleaspecte izbutegte qi careii producbucurie, lucruri unele sesitueazi,introducdnd qi sentimentul implinirii personale' bunl dispoziJie devineun modelde urmat pentrupacient. Terapeutul al eului dinamic aspectul din urmdva conqtientiza Acesta siu gi nuJ va mai percepeca pe o entitatefixi, care nu se (multi oameni careau fostodatl traumatizali schimbiniciodat?i de-alungulintregii vieii' teama$i dursrea continui s[-qi poarte precumqi un nivel redus de vial6, fali scizute expectatii Ei au al spontaneitii{iifi reactivitelii Ia situalii). Aceastl qedinti iqi propunese atrageatentiapacientului problemelorlegatede autostimi Pi asupramodului in asupra care aceasta variaz| in diverse contexte relationale qi dezvoltiiriimai multor Seevidentiaziposibilitatea situalionale. multe Deoarece personalitiifi. egouripozitivein cadrulaceleiagi ale pacientuluisuntgeneratoare dintrerelafiile interpersonale

de anxietate, in aceastii gedinli se pune accentulpe relalia sa cu terapeutul, incuraj6ndu-se aspectele transferenJiale. Aga cum am mai subliniat,terapeutul nu numai c6 acfioneazd ca un model,daril gi ajutdpe pacientsd-pi clarifice frustr6rileqi expectatiile, realegi imaginare, careaparin cadrul altor re-laJii interpersonale. I. Intdlnire- empatie- intrarein terapie. 2. Recapitulare. Terapeutul ii va adresa pacientuluiurmdtoarele intrebiri: ultimelor zile ai obseryat ,,lndecursul vreuneveniment pe carel-ai apreciat pozitivgi pecareinainteil considerai negativ?. sau ,,Ai remarcatvreun avantajin urma distincliei pe careai ficut-o intre abordarea centra$ipe problemi gi cea axati pe emofie?" Daci pacientulrlspundenegativ,terapeutul ii va solicita un exempluconcretqi-l va indrumain realizarea unorevalu6ri pozitivesau a unor distincfii intre problemi Ei inc6rc6tura emofionali careo complici, Rispunsurilenegativeale pacienlilorreflecti, de regul[, rezistenle congtiente sau inconqtiente fatd de psihoterapie gi fafh de terapeut. Acestava trebui si devind un model pentru pacientul siu, demonstrAndu-i faptul ci existl posibilitatea exercitlrii unui anumit control asuprasitualiei qi ci pAni qi cele mai complicate probleme pot fi analizate qi pot primi rispunsuri pozitivegi constructive. 3. Tranzac{ia. Terapeutul il va ajuta pe pacient si recunoasciqi sI explorezelimiterile qi restrictiile pe care qi le-a fixat singur sau care i-au fost impusein urma experienfelor timpurii de ctrtrealli oameni.Apoi, terapeutul il va familiarizape pacient cu diverselesale ego-uri care implici pattern-uriimpusede comportament conformist, Atenfia se va concentraasupraconflictelor deschise qi implicite care se manifestl sub forma simptomelorqi
5t )

374

disfuncfionale. Terapeutulnu-i va spune comportamentelor conflicte,ci il va ghida paciintului in ce constaurespectivele singur. in agafel incit si le recunoascd $edinlava fi centratiipe urmltoareleaspecte: de exprimareale ego-ului; a) modalitntileanterioare posibile; ego-uri mai multor b) existenta perceputeca exercit6nd c) structurile 9i persoanele limitdri 9i expectaliipentruclienli; consftangeri, qi carepot fi explorate. deciziile d) conflictele de pacienlilor vor descriesentimentul 4. Majoritatea pe careil incearci, precumqi modul in careau demoralizare in sine. gi li s-a subminatincrederea fost traumatizati forfa eului. reevalueze si-gi Pacientulva fi incurajat unorsitualiidiferite, ldcutiiin contextul trebuie Aceastioperalie de motivaliile seama diferite, interrela{ii al unor tinandu-se autocritici. gi de tendin{aspre personale Frecvent,pacientulva spune:,,suntun om terminat!" O explorare mai atenti va evidentia faptul cd existd situafii afirma{ienu se aplictr. in careaceastii concrete trebuie s[-i atragi atentiapacientuluicd are Terapeutul ceva de autostimd un nivel scdzut $i ci ar trebui s[ intreprindd directie. in aceastd 5. Relatia psihoterapeuticl9i echilibrareaacesteiasunt qedinte de psihoterapie. in cadrulacestei foarteimportante s-aintimplat in anume povestegte ce pacientul in timp ce va terapeutul fi in continuare cursulaltor relalii interpersonale, vigilent, pentru a detectatoate nuanlelepe care le imbracl relalia psihoterapeutictr. nivelul Pentrua-l ajuta pe pacientsi-gi restabileascd terapeutul qi sd sereactiveze subaspectemotional, autostimei ii va atragein mod delicatatenliaasupraimplicatiilor rela{iei Aceastaeste importantl pentru a confirma psihoterapeutice. pozitivd a ego-ului pacientului,pentru a intbri funcfionarea funcfionareaunor reac]ii adaptative ulterioare gi pentru a

explora altestructurimai constructive aleego-ului, in contsxtul altor relajii interpersonale, precum qi al unor situalii realegi imaginare. 6. Terapeutulva acorda aten{ie nivelului pozitiv al autostimei,iar pacientulva fi ajutat sd identifice situaliile qi experientele carei-o submineaz[. Terapeutulil va ghida pe acestasi explorezegi str con$tientizeze rela[ii, experienfe, atitudini Si comportamente carevin in sprijinul reconstruiriiautostimei. 7. Pacientul va fi incurajat se constateci intlrirea contextuale a lncrederiiin sinegi a autostimei esteesenfiallin elaborarea unor abilitn i de a facefa|6 existenlei, precum$i in dobAndirea senzatiei de confort psihic. 8. La sfirgitul qedintei depsihoterapie, terapeutul va solicita pacientuluisi monitorizeze in decursde o slptimane fluctualiileautostimei in cadruldiverselor rela{iiinterpersonale qi situaliideviat6.Terapeutul ii va atrage atenliaasupra faptului ci abordarea contextuald a problemelor autostimei produce un nivel ridicat al anxietdfii care, la rAnduls6u,poatedeclanga pacientuluirezistenle gi tendinlade a evita monitorizarea indicati. 9. I se reamintegte pacientuluicd va urma ultima gedinfi de psihoterapie.

$edinfaa VI-a gedinte, in cadrul ultimei sevastabili qedinlele incemtrsuri

anterioare au fost suficiente pentrua-l ajutape pacient shoblind autocontrolul dorit saudacdacesta are nevoiede continuarea terapieisubalt?iform[. Inaintede evaluarea respectivi,pacientulva fi indrumat si-gi revizuiascd perceplialocului s[u in lume, se constate modulin carea fost limitat de aceasta. El va trebui sd luntein pentrua seeliberade simptome,pentrua facl fag continuare

376

problemolorvielii li pentru a so simli bine. Pacientulva fi cdtmai profundqi s5-qiadreseze incurajatsi se autoanalizeze intrebiri de tipul: ..Cemerit cu adevirat in viali?" trecute$i de la de la experien{ele Accentulse va deplasa unor elaborarea spre extema realitatea de limitiirile impuse planuride viitor. Setrecin revistiiimaginile,fanteziile,visurile9i resursele, gi fifo zofiade vialAcarevor contribui la orientarea suporturile spreviitor. Dacientului ' - intrare. l. intdlnire - empalie 2. Recapitulare. gedinte am va spune: Terapeutul ,,in cursulultimei noastre situaliile capacititii de a recunoaqte dobAndirea despre discutat sale' autostimei gi evenimenlele careau contribuitla reducerea acelor a identificare de modalit6li irebuie sb dezvoltim carete conducla intiirirea autostimei'Ai reuqitsi experiente in timpul siptiim6nii trecute?" pui - in aplicarecele discutate rispunsului,terapeutulva gi aprecierea Dupi discutarea gedinlei actuale. la obiectivele trece 3. Tftnzaclia. ,,Astizi esteultima gedinli din cadrul terapieimodulare' la Va trebui sd evaludmcu atentiemodul in careai reacfionat gi si ne decidemce ar trebui ficut acestgen de psihoterapie de a realizaacestlucru,mai avemde inainte Dar, mai departe. programului nostru." parcurs o treaptiiin cadrul egode importanla gedinlS ne-am ocupat 4. ,,in penultima autostimei posibile,de importanta altemative ului, de ego-urile qi susfinutd. qi de modul in careea Poatefi recdqtigatd Existd tendinta de a ne l5sa dominali de lumea inconjudtoare sau de a ne percepe ca fiinfe dominate,strivite sau de aceasta. distruse in ceea ce s-apetrecut de a accepta Noudne revinesarcina gi necazurile transforma de a frustrafia a depiqi de trecut, trecutuluiin provociri ale destinului,caretrebuiesI conducd

la evolulie gi la o abordare constructivi a evenimentelor viitoare.Aceasta inseamni ci trebuies[ luafi anumitedecizii in leg[turl cu propria persoanA, cu propriul stil de viafi, cu situaliilede viaf[ in carevd afla1iqi cu ceeace considerali cd prezintd importanld pentrudumneavoastri. Cobori(i in ad6ncul propriei persoane qi cdutafi ce anumevi se parecu adevirat important, cum vd vedeligi cumapreciati lumeainconjuretoare. Lucrati asuprapropriei persoanegi asupraaltora pentru a descoperi ce are o importantd realdpentrudumneavoastrd." 5. ,,fin6nd seama de celepetrecute in gedinlele anterioare de psihoterapie, in ce misuri credefici v-a[i schimbat qi in ce mdsuri vi s-a modificat ierarhiavalorilor?" 6, Pacientulva fi incurajatsi recunoascifaptul cd viafa presupune anxietate,ambiguitategi paradoxuri,dar esenfial esteca individul si dezvolteabilitnli de a face fati situafiilor problematice qi de a se bucurade viat6. lmportante este$i identificarea precumgi zonelorde egec, depigireaacestora. 7. Pacientul trebuiesi-gi insugeasc5 Simodalitefieficiente gi de a se pregdtipentrua le face de a anticipaevenimentele fa!6. 8. Terapeutulrealizeazd o scurtd recapitularea tuturor qedinlelor de psihoterapie: l. identificarea problemeigi focalizarea terapiei; Il. controlulanxietilii; Ill. identificareaconexiunilordintre evenimentele trecute (cauzele tulburIrilor pacientului); $i tulbur[rile actuale lV. identificarea unormodalitiilidiferitedea privi qi evalua problema; V. intirirea ego-ului,a autostimei, precumgi identificarea ego-uriloralternative; VI. identificareavalorilor gi obiectivelor importantede viat[. 9. Se pune in disculie problemadaci psihoterapia a fost eficienti sau dactrestenecesare continuarga acesteia in alti formd.

378

379

10.in cazulin careseajungela concluziaci estenecesard in psihoterapiei, va explicapacientului terapeutul continuarea ce va constaaceasta. ll. in unele cazuri trebuie sd se discutecu pacientul psihoterapiei : diagrama
+ Evnimente+ Factori Tulburiri Stres fiziologici trecuted dezadaptive prezent vial6 Riscuri pntru slarea de strndtate Stralegii + Autodo a face stimi fal[ stresului

gedinfaI
in prima qedinfi de psihoterapie, terapeutulstabile$te o relaJieempatic5gi caldi cu pacientul9i investigheazi urmdtoarele aspecte: l. Descrierea evenimentului: o participarea persoanei la eveniment; r realitatea a$acum a fost ea perceput?t; .,,realitiilile"asociate. 2. Reacliile la eveniment: o cdnda avut loc evenimentul? r reacfiain momentulrespectiv; r reacJiile careau urmat; r gradul de extensieal dezorganizirii gi tulburirilor psihopatologice; r ariile existenleicaresuntafectate; r alte persoane careau fost afectate. 3. Incercdrile de a line sub control simptomele, reactiile gi tulburirile, capacitatea de autocontrolemotional; activitateacognitivi; comportamentul. 4. Problemelesecundare: efecteleacestora, capacitatea de autocontrol. 5. lstoriamedicali9i psihologicd a clientului. 6. Investigarea capacitdlilor subiectului de a face fati stresului, traumelorgi dificultii{ilor: . testarea fo4ei ego-ului; o testarea personalitaliigi potentialuluiadaptativ. Urmeazi apoi focalizarea terapiei,careinseamni: a) reoaftigarea capacitiifiide autocontrol; b) dezvoltarea abilitiilii de a identifica gi controlanoua realitate; c) vindecarea ,,rinilor" emofionalegi reabilitarea subiectului; d) colaborarea pacientuluila procesulde psihoterapie; e) analizarea expectafiilor pacientului fa{A depsihoterapie.

+ Filozofie + Stil de + lmagerie viatn pozitivtr de sinitos viafi

din partea dejos a liniei, Pemisur5ce seintiirescaspectele probabilitatea si acfionezecele care se afle va descregte liniei. deasupra de avantajele Uneori, oamenii trebuie s[ beneficieze pentrua-$idezvolta psihoterapiei pentrua reechilibrabalanta, abititiilile de a face fatn dificultiifilor gi de a corectadeficite din sferacomportamentului. 12. Se discuti detalii ale relaliei psihoterapeutice:,,1n am fost foarte aproapede tine, am aflat ultimele s6pt6mAni a fost o cum gandetti,ce doreqtiSicum ai vreasd fii. Aceasta experienl5interesantipentru amAndoi,ori de cete ori simfi poli si te ?ntorci bine gi voi Ia mine,Acum te cunosc nevoia, puteasI fac fati noilor tale probleme." pentruexemplificare, un plan de psihoterapie Prezentiim, (McNab, l99l). pentrusindromulde stresposttraumatic Se utilizeazl in cazul victimelor unor dezastresau catastrofe, al celorcareau suferito experientice seputeasolda pierderea de circulatie, viefii, al victimelor unor accidente cu persoanelor martorilor unui eveniment luateca ostatici,al al apropiali sauau traumatic, al celorcareau pierduto persoand etc. scdoat dintr-unmasacru

380

381

explici modulin careaclioneazi terapeutul in continuare, qi traseazlurmitoarelesarcinipentruacas[: psihoterapia r practicarea unei tehnici simple de relaxare,careeste terapeutului; invliatl subindrumarea in stare dirijate(subiectul o utilizarea tehniciiimaginatiei gi situa{ii) scene diverse imagineazd igi de relaxare 9i a pozitive; sugestiilor a naturii qi r utilizareaunor scale de autoevaluare diferitelor reactii. intensitAtii

$edinfaa III-a
in revisti a istoriei persoanei: Se realizeazitrecerea . cum sepercepe subiectulpe sineinsugigi ce influenje influenlaasupra qi-auexercitat qi modele semnificative acestuia; . pe ce s-a bazat fo4a qi capacitateade adaptarea subiectuluiin trecut; qi conexiunilor a influenlelor o aprecierea de citre subiect din trecut qi a originilor acestora; r rotul conexiunilor 9i a condilionirilortrecutein sensuluiexistenlei9i a conceptuluide eu construirea propriu,precumgi a sentimentului ,,dea fi in lume". modul cum percepe esteincurajati s[ exploreze Persoana cum a izbutit aceashse-i zdruncinecapacitatea psihotrauma, de autocontrolgi s[ meditezela misurile care s-ar impune eului propriuin a sensului autocontrolului, pentrurecdgtigarea contextulsituatieitraumaticesuferite' psihologica fi ,,pentru"sau Sediscut5,,procesul" ',contra" in care apare autoculpabilizarea' modul persoane, propriei autodevalorizarea autonegarea, il ajutii pe pacientsi-gi dezvoltenoi capacitiili Teiapeutul de a analizavechileconexiuni,apoi se trece in revistl cauzelorqi originilor problemelorcu care se semnificatia faptul ci are la Pacientulcongtientizeazi subiectul. confrunti de a face fa{d reacjiona, de a dispozilie gi alte alternative existentei.

$edinfaa II-a
anterioar6 Serecapituleazd 9i seanalizeazijumalul Sedinfa pacientuluigi modul de indeplinire a sarcinilorpentruacase. in lsgiturecu aparilia discuti impreuni cu pacientul Terapeutul unorreactiiqi simptome. al Se trece apoi la autocontrolulreactiilor acutela stres,. explic6 anxietl{ii, panicii qi al altor simptome.Terapeufl'l intre evenimentultrecut gi tulburirile actuale' diferentierea precum5i relalia dintre modul de funcfionarepsihologicdqi reactiileorganismuluila amintirile gi imageriareferitoarela osihotraum6, Sunt analizate problemeleanxietif ii : manifestlrile asociate vietii psihiceqi sentimentele dezorganizarea acesteia, disperare), (neajutorare, depresie, ' Terapeutulfixeazdobiectiveleautocontroluluianxieti{ii utilizatede qi efectelorsale,examineazimetodeleanterioare in informalii culege anxietllii pentru controlul iubiect 9i a gi in care acesta modul cu starea subiectului legituri cu respectiv. p6ni momentul in licut fafi stresului Se realizeazhapoi trecerea in revistd a unor metode a afective5i de optimizare al st?irilor de autocontrol afternative practicd indrumarea sub funclionlrii psihice.Apoi, pacientul desensibilizarea relaxarea, terapeutului Si tehnicaimaginatiei dirijate.

$edinfaa IV-a
Pacientuleste invitat sh observemodul in care ii funclioneazipsihicul; r asculti modul in carelucreazl ,,mintea"; o asculti..voceainterioari";

382

383

. identificd g6ndirii; distorsiondrile o identifici modul iraJional gi negativde a gdndi; . con$tientizoazd perceptii, legiturile dintreevenimente, evalu[ri, interpretiri, voce interioari, precum qi pe acelea dintre afectivitate, simptomatologieqi componament. Terapeutulelaboreazd impreuni cu pacientulmodelede gindire pozitivS,prin intermediulclrora acesta incepe s[ partea sesizeze buni a lucrurilor.

ii conferiforg psihic6, precum gi posibilele influen{e suportive din mediulinconjuritor. In acelaqi timp continul exersarea relaxirii, imagina{iei dirijate gi a tehnicilor meditativepentru actualizarea disponibilititilor psihicelatente de luptdimpotrivastresului, qi pentru bolii a adoptaun nou stil sindtosde viati.

gedin-ta a VI-a
Seanalizeazd impreunicu terapeutul: a) triirea unor stiri afectivepozitive puternice; b) triirea satisfacliei de viafi qi a sttrriide bine psihic; c) trdirea unuisentiment puternic al eului,auneiimagini pozitive, de sine a sentinrentului valorii qi eficientei personale. Seexerseazi atitudinilepozitivefafi de propriapersoand, reconstruirea autostimeigi sublinierea importanfei acesteia in obfinereaunei mai bune sdnitili, capacitlti de adaptare qi a senzaliei de confortpsihic. Se trec in revisti cele cinci gedinfeanterioare de psihoterapie qi sesubliniazi importanta abilitetilor$i resurselor pe carele-a achizilionat subiectul in timpul fieclrei Sedinte, apoi^se stabilesc noi direcliiqiplanuride acjiune pentru viitor. In cazulin caresubiectulmai prezintiiunelesimptome, se poateindica practicarea unui alt tip de terapie. Menlionim, in incheiere, ci abordareamodularcontextuali este utild atat pentru persoanele cu tulburlri nevroticegi psihosomatice, cAtqi pentrucele caretraverseazd o crizi existen{iald.

$edintaa V-a
Terapeutul il ghideazi pe pacients6-giadreseze intrebiri aspectele filozofice cu caracter existentialgi si conqtientizsze ale existenfei: ,,Cecereviata de la mine acum?" ceilalti de la mine?' ,,Ceaqteapte ,,Privind?nstrlfundurile fiin{ei mele, md intreb: <rcefac eu gi ce ar trebui s[ fac?>" meu o filozofie de viald ,,Cum reflecti comportamentul gi caresi duci la vindecare confort fizic gi psihic?" de a face fa{i Subiectuliqi va congtientiza apoi resursele persoane existentei: interesate sd-l asculte,grupuri suportive, qivia{a ritualurigi simboluri,modalitetide a promovastrnitatea eficienti. Urmeazi invifarea modului in care se poate rcaliza refacerea sensuluibundstdriipsihicein contextulsituatiei posttraumatice. Subiectulesteghidat sI conqtientizeze modul de reconplanuriposibilede struirea unei noi etape de viaf6,si schileze actiuneqi modeleimaginare ale existentei in viitor. Terapeutul ii va solicitasubiectului elaborarea uneipovestiri, in careacesta trebuiesi-gi imagineze viitorul, identific6nd aceleaspecte care

384

385