PROIECT TADS - Dynamic Tower Dubai

DYNAMIC TOWER
DUBAI
Studiu de caz pentru materia

Tendinte Actuale in Domeniul Constructiilor
Studenti autori:
Badicu Diana-Maria
Buza Ioana Miruna
Bratu Theodora
Fratica-Dragomir Corina-Elena
Rusu Diana
CUPRINS
I. INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………….1
II. PROIECTE DE REFERINTA…………………………………………………………………………..….2
A. CLADIRI FOARTE INALTE……………………………………………………………………………..2
B. CLADIRI ROTATIVE……………………………………………………………………………………...4
C. CONCLUZII………………………………………………………………………………………………… 5
III. COMPORTAMENT LA FORTELE EXTERIOARE………………………………………...6
A. COMPORTAMENTUL LA ACTIUNILE VANTULUI…………………………………………….6
Conditiile locale din Dubai……………………………………………………………………………..6
Tipurile de vant prezente in Dubai……………………………………………………………..…….6
Viteza minima a vantului ………………………………………………………………………………6
Suprafata de frecare……………………………………………………………….……………………7
Presiunea vantului………………………………………………..……………………………………. 7
Sarcina vantului…………………………………………………………………….…………………….8
Concluzii……………………………………………………………………….…………………………...8
B. COMPORTAMENTUL LA ACTIUNILE CUTREMURULUI
Date generale…………………………………………………………………………………………..….8
Gradul de seismicitate………………………………………………………………………………..….8
Conditiile locale din Dubai…………………………………………………………………………..…..9
IV. SUSTENABILITATEA CLADIRII …………………………………………………………..…..….10
V. STRUCTURA……………………………………………………………………………………………....….10
A. FORMA STRUCTURALA A ETAJELOR ……………………………..………………………....….10
B. SISTEMUL DE ROTIRE A ETAJELOR ……….……………………..………………………....….11
C. PROCEDURA DE CONSTRUIRE ………………………………….…..………………………....….11
D. AVANTAJELE PREFABRICARII ………………………………….…..………………………....…..12
VI. OPTIMIZARI ALTERNATIVE ………………………………….…..………………………..…….12
A. ALTERNATIVA 1 - SCADEREA IN INALTIME A
VARIANTEI INITIALE, PROPUSE DE ARHITECT …………………………………….…………….13
Sistemul structural
Fundatia
Incarcari
Caracteristicile coloanelor
Rigiditatea la rotatie
Deformarile fundatiei
Acceleratia la varf
Eforturi
Concluzii A1
B. ALTERNATIVA 2 - FOLOSIREA BETONULUI CU O REZISTENTA LA INTINDERE
SUPERIOARA …………………………………….…………………………………………………….15
Sistemul structural
Fundatia
Incarcari
Acceleratia la varf
Eforturi
Concluzii A2
C. ALTERNATIVA 3 - MARIREA GROSIMII DE PERETE …………………………………….17
Sistemul structural
Fundatia
Incarcari
Acceleratia la varf
Eforturi
Concluzii A3
D. ALTERNATIVA 4 - SISTEMUL DE BALANSARE…………………………………………….18
Sistemul structural
Fundatia
Incarcari
(Re)distribuirea fortelor
Elementele structurale in consola
Deformarea
Acceleratia la varf
Eforturi
Concluzii A4
E. ALTERNATIVA 5 - COLOANE PERIMETRALE CU PLANSEE RIGIDIZATE…………21
Sistemul structural
Fundatia
Incarcari
Acceleratia la varf
Eforturi
Concluzii A5
F. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE CELOR 5 ALTERNATIVE ……………………………23
VII. CONCLUZII FINALE …………………………………………………………………………………….23
VIII. RECOMANDARI …………………………………………………………………………………………24
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………….………………………..… 25
Dynamic Tower
Locatie: Sheikh Zayed, Dubai Marina, Emiratele Arabe Unite
Arhitect: David Fisher
Inginerie: Dynamic Architecture
Inaltime: 420 m
Nr. de etaje: 80
Inaltime nivel: 5.4 m
Arie nivel: 1142-1826 mp
Status: programat 2021
INTRODUCERE
Arhitectura dinamica marcheaza o noua era in arhitectura, a carei abordare consta in miscari
dinamice ce revolutioneaza cu totul caracterul rigid al arhitecturii traditionale, precum si in
alte masuri aspecte ale domeniului sustenabilitatii.
Conceptul de arhitectura dinamica s-a nascut prin prisma dorintei de inovatie a domeniului
arhitectural, avand in prim plan ideea de cladire care se ajusteaza la viata utilizatorilor sai,
modificandu-si constant forma, asadar aspectul de ansamblu, prin miscarea rotativa a
fiecarui nivel in parte, suprapunand deasupra caracterului tridimensional al arhitecturii cea
de-a patra dimensiune, timpul.
Cladirile rotative bifeaza o serie de beneficii valoroase in ceea ce priveste design-ul eficient
energetic, mai exact prin prisma utilizarii energiei solare si eoliene. Aceste concepte
reprezinta probleme actuale ale lumii, alaturi de cresterea emisiilor de CO2, cresterea
costurilor de productie a energiei, motiv pentru care integrarea energiei alternative in
arhitectura reprezinta o abordare de viitor.
In cazul particular al Dynamic Tower, cunoscut si ca Da Vinci Tower, intentia arhitectului

David Fisher, de origine italiana, si fondatorul Dynamic Architecture Group, a fost aceea de a
construi un zgarie-nori de 80 de nivele rotative integral prefabricate, declansabile prin
comanda manuala pentru fiecare dintre acestea, obtinand astfel atat o imagine de
ansamblu unica de fiecare data la exterior, precum si privelisti interioare si aporturi de
lumina particulare pentru rezidentii turnului, a caror decizie va apartine in ceea ce priveste
directia si viteza de rotire a modulului, tinand cont ca la viteza maxima, o rotire completa s-
ar completa in 180 de minute.
Din punct de vedere functional, cladirea este multifunctionala, incorporand parcaje

subterane, la primele 20 de etaje spatii comerciale nerotative si birouri, fiind urmate de 15
etaje ce contin apartamente. Pe alocuri se mai regasesc birouri, unitati de cazare si etaje
tehnice, iar ultimele 10 etaje din varf sunt rezervate unor apartamente de tip loft, de lux
Parcare nivelul -3 -> -1

Birouri nivelul 0 -> 14
Hotel nivelul 15 -> 35
Restaurant nivelul 36 -> 35
Rezidential nivelul 38 -> 80
1
Structura turnului rotativ consta in cateva parti principale: un miez central din beton, o
structura din otel suspendata de miez si fundatia. Etajele trebuie sa fie capabile sa se
roteasca pana la 8 forte ale vantului Beaufort (viteza vântului de până la 20,7 m / s). Daca
viteza vantului depaseste aceste valori, atunci etajele inceteaza din miscarea de roatie.
Desi pana in prezent cladirea nu a fost realizata fizic, momentul inceperii constructiei a fost
estimat pentru anul 2021, dupa repetate amanari inca din 2008. Mai mult decat atat, nu
numai ca studii de caz privind fezabilitatea structurala si conceptuala ale proiectului au fost
realizate in repetate randuri, conceptul de cladire rotativa exista si inainte de realizarea
acestei propuneri, in lume existand si exemple construite valabile.
I. PROIECTE DE REFERINTA
A. CLADIRI FOARTE INALTE
Pentru a construi o cladire de talia acesteia este necesara o documentare consistenta in
prealabil cu privire la cladiri foarte inalte, mai mari de 400 m. Printre acestea se regasesc:
 Taipei 101
 Burj Khalifa
 Shanghai World Financial Centre
Aceste exemple au fost selectate pentru ca se identifica diferite similaritati in comparatie cu

Dynamic Tower, avand in vedere inaltimea, dar si conditiile de mediu in care acestea au fost
construite, precum cele legate de VANT si MISCARI SEISMICE. Acestea vor fi analizate cu
privire la structura, incarcari, fundatie si design.
Taipei 101
Date generale
Locatie: Taipei, Taiwan
Anul finalizarii: 2004
Numar etaje: 101 + 5 niveluri subsol
Inaltime maxima: 508 m
Structura
Fortelor laterale ( din actiunea vantului si cele seismice) li se opun miezul central, in cadre
rezistente, stabile, alaturi de ‘super coloane’ si cadre perimetrale rezistente la moment. Atat
nucleul (22,5 x 22,5 m) cat si “super coloanele” (3 x 2,4 m) sunt alcatuite din stalpi compoziti
beton-otel (betonul urca doar pana la etajul 62 pentru a reduce din greutate). Pentru
rigiditate suplimentara, se plaseaza niste pereti intre stalpii centrali pana la etajul 8, care vor
prelua fortele taietoare. Deasupra etajului 8, nucleul este intarit cu bretele din otel pe fetele
exterioare si cadre de otel pe fetele interioare.
Incarcari
Taipei este o zonă în care vântul si cutremurele sunt un fenomen recurent. Prin urmare,
2
turnul este proiectat pentru a rezista ambelor cazuri de încărcare. Designul initial a fost
modificat prin tesirea colturilor, astfel inregistrande-se o scadere de pana la 25% a actiunii
fortelor din vant.
Fundatie
Turnul este ridicat pe o fundatie de 380 de piloti de beton, cu un diametru de 1,5 m si
lungime totala de 80 de m, care coboara aprox. 30 de m in pamant pana la nivelul stratului
de roca si o placa de beton de 3-5 m grosime.
Burj Khalifa
Date generale
Locatie: Dubai, Emiratele Arabe Unite
Numar etaje: 163
Functiuni: hotel, apartamente, birouri.
Structura
Structura este asemanatoare cu cea din cazul anterior (Taipei 101), fiind formata dintr-un
nucleu central (de data aceasta hexagonal), pereti de rezistenta, rigizi si stalpi dispusi
perimetral. Toate elementele structurale sunt realizate din beton cu rezistenta ridicata,
aproape fiecare dintre ele fiind folosite cu rol structural, datorita carora a fost posibila
ridicarea intregului turn cu inaltimea impresionanta de 828 m. Celelalte elemente care nu
intra in categoria elementelor de rezistenta sunt parte a fatadei.
Incarcari
Acestea au fost calculate diferit pentru partile distincte ale cladirii, astfel ca incarcarea din
vant este preluata de structura de beton, iar cea provenita din actiunea seismica este
guvernata de “turla” de otel din varful turnului.
Cel mai important factor care contribuie la reducerea actiunii vantului este forma de “Y” a
turnului in plan, cu numeroase calitati aerodinamice, astfel reducandu-se fortele de
forfecare. Dubai este o zona in care seismele isi pot face aparitia, astfel ca a fost necesara
realizarea unui design care sa asigure integritatea cladirii intacte in cazul unui cutremur.
Fundatie
Burj Khalifa este ridicat pe 194 de piloti cu un diametru de 1,5 m si o placa de beton cu o
grosime de 3,7 m. Pilotii ajung pana la 46 de m adancime, preluand o sarcina maxima de
pana la 35 de MN.
Shanghai world financial centre (SWFC)
Date generale
Locatie: Shanghai, China
Numar etaje: 101 + 3 niveluri de parcare
Functiuni: hotel, birouri.
3
Structura
Shanghai world financial Centre foloseste o combinatie de 2 sisteme structurale. Pe langa un
miez central de stabilizare, s-a folosit o structura perimetrala pentru realizarea fatadei.
Miezul central – este realizat din beton armat, rigiditatea miezului pentru rezistenta la vant
si cutremure fiin redusa, in timp ce rigiditatea sistemului perimetral a fost crescuta, ceea ce
a dus mai departe la scaderea dimensiunilor nodului central si la o greutate totala a cladirii
mai scazuta.
Grinzi/ferme de stabilizare – in 7 puncte ale cladirii miezul central este conectat la fermele
centurii prin aceste ferme de stabilizare.
Mega stalpi – 4 mega stalpi dau structurii mai multa rezistenta laterala, acestia fiind realizati
dinntr-un compozit beton-metal, avand dimensiuni de 5.4 m x 5,4 m
Grinzi si contravatuiri – grinzi ce alcatuiesc centura perimetrala si mega contravantuiri se

compun si alcatuiesc sistemul pentru fatada. Acestea sunt realizate din otel.
Datorita utilizarii ingenioase a structurii, greutatea cladirii a fost mult redusa.
Incarcari
Din nou, si acest proiect este guvernat tot de incarcarea transmisa de actiunea vantului, si
mai putin cea provenita din fortele seismice. Turnul se comporta elastic pe toata durata lui
de viata, cu un procent de plasticitate permis de 4%.
B. CLADIRI ROTATIVE
Exista si alte cladiri care s-ar putea compara cu Dynamic Tower, precum exista si constructii
care au doar planseele rotitoare, acestea functionand dupa principii diferite. Cateva dintre
acestea sunt:
Suite Vollard
Date generale
Locatie: Curitiba, Brazilia
Functiune: rezidential
Este referinta care a stat la baza construirii Dynamic Tower, Dubai. Fiecare etaj se poate roti
individual atat in sensul acelor de ceasornic, cat si in sens invers acelor de ceasornic. Rotatia
este controlata de proprietarul apartamentului prin simpla apasare a unui buton. Fiecare
rotatie dureaza o ora intreaga.
Inelele apartamentului se rotesc in jurul unui nucleu static folosit pentru servicii, utilitati si
toate zonele care necesită instalatii sanitare, cum ar fi bucataria si baile.
Fiecare apartament are 2885 de metri patrati de spatiu și este înconjurat de 323 de metri
patrati de balcoane de sticla care ofera acces la toate camerele.
4
Fatada cladirii este construita cu rame de vinil atasate la structura metalica rotativa a
podelei si a tavanului pentru a facilita funcționarea lina si faa zgomot. Ramele din vinil
asigura izolatia termica si reduce pana la 50% din consumul de energie, chiar si cu utilizarea
sistemelor de curent alternativ si de incalzire. Reducerea zgomotului variaza intre 35 si 50 dB.
Conceptul acestei propuneri este de a misca o platformă metalică care se roteste peste o
structură rigidă din beton. Sistemul mecanic este simplu, iar consumul de energie este redus,
fiecare apartament consumand pana la 0,370 kWh la viteză maximă si complet incarcat.
O platformă metalică de 958 ft² a fost amplasata in lateral cu suporturi metalice verticale
atașate la baza sa. Partea superioară este fixată telescopic de un ghidaj curbat care este fixat
pe placa de beton. Etansarea laterala se poate roti impreuna cu platforma.
Un sistem de roti dintate si lanturi cu role efectueaza rotatia. Fiecare apartament are
propriul sau sistem independent de motor, care poate fi manipulat cu o telecomanda.
Sistemul este echipat cu un temporizator de programare. Limita de sarcină pentru o
performanta buna a motorului este de 150 kgf / m², totalizând 13t.
Stratosphere Tower in Las Vegas

Date generale
Locatie: Las Vegas, SUA
Cea mai impresionanta parte a cladirii este planseul rotitor al restaurantului, care se poate
muta cu 360 de grade intr-o ora, astfel ca structura portanta principala si structura fatadei
raman nemiscate. Acest exemplu a fost ales pentru a se face diferenta intre cele doua
principii de rotire, in cazul acesta miscandu-se doar planseul, nu si intregul etaj, insa
mecanismul de rotatie reprezinta un bun exemplu pentru studiul efectelor pe care le are
acesta miscare asupra confortului uman.
Casă rotativă Everingham

Locatie: Everingham, Australia
Numar de etaje: un etaj
De asemenea, acest proiect nu este ales ca referinta pentru structura unei cladiri rotitoare
inalte pentru ca gabaritul acesteia difera considerabil, insa este de luat in calcul modul in
care a fost proiectat mecanismul de rotire a planseului ce isi transmite greutatea direct catre
fundatie.
C. CONCLUZII
Cele mai importante concluzii pe care le identificam sunt cele legate de:
Design structural – In cazul proiectelor cu o inaltime mai mare de 400 de m, sistemul

structural este alcatuit din mai mult decat un nucleu central. La acest se adauga structuri
5
suplimentare, rezistente si stabile, reprezentate fie de o structura de tip tub perimetral, fie
de elemente structurale stabilizatoare (stalpi, cadre, centuri).
Incarcari – incarcarile care guverneaza proiectele de cladiri inalte sunt cele care provin din
actiunea vantului, si nu din cutremur (desi sunt luate in calcul), acestea fiind mult mai
accentuate spre varful cladirii.
Fundatia – toate cladirile de referinta sunt construite pe piloti cu diametru de pana la 1,5 m
impreuna cu niste placi de beton de 3-5 m grosime.
Forma cladirii – sunt preferate formele aerodimanice cu colturi rotunjite, astfel ca, in acest
caz, exemplul formei de „Y” a turnului Burj Khalifa este satisfacatoare deoarece reduce
incarcarea din vant.
II. COMPORTAMENT LA FORTELE EXTERIOARE

A. COMPORTAMENTUL LA ACTIUNILE VANTULUI
Conditiile locale din Dubai
Dubai prezinta un climat cald de desert, aceasta fiind o locatie in care se produc vanturi
puternice. In general sezonul de vara este caracterizat de vremea extrem de calda, vanturi
fierbinti si umiditate ridicata, Dubai dezvoltand o zona de presiune scazuta. Astfel ca de cele
mai multe ori viteza mare a vantului in Dubai vine din directia V-NV, din Arabia Saudita, pe
tot parcursul anului vanturile cele mai puternice provenind in principal dintr-o directie.
Desi Dubai este situat intr-o zona tropicala, orasul si suburbiile sale nu au fost lovite de o
depresiune sau de o furtuna ciclonica in ultimii 1000 de ani datorita locatiei sale
geomorfologice; cu toate acestea, odata cu schimbarea modelelor climatice, turnul rotativ ar
putea deveni o solutie pentru adaptarea in mediul climatic, intrucat acesta se poate roi in
toate directiile, turnul poate fi plasat in pozitii favorabile pentru a rezista acestor vanturi.
Tipurile de vant prezente in Dubai
Structura vanturilor din acest oras este controlata de trei fenomene eoliene diferite:
vanturile sinoptice, vanturile Shamal ( cele provenite in principal din nord) si furnunile de
nisip. Profilul vertical al vitezei sinoptice a vantului poate sa fie modelat utilizand modelul
standard de profil logaritmic, unde viteza creste direct proportional cu inaltimea si atinge
maximum in partea de sus a cladirii. Vanturile Shamal, care sunt rezultatul mediului si
climatului desertic din regiune, ating o viteza maxima in jur de 200m/s, viteza devenind mai
mica pe masura ce altitudinea creste. Furtunile au de obicei o viteza maxima in jurul inaltimii
de 50 m. Sunt necesare cercetari pentru a cuantifica profilurile vanturilor si pentru a putea fi
incorporate in codurile de proiectare, limita admisa conform Eurocode 1 fiind cea de 200m.
Viteza minima a vantului
Viteza medie a vantului este masurata la 10 m inaltime intr-un camp deschis, cu un interval
mediu de siguranta de 50 de ani ( anual probabilitatea depasirii fiind de 0.02). Viteza de baza
a vantului pentru Dubai este estimate la Vb= 30 m/s (108 km/h), calculata pentru un timp
mediu de 10 min. Desi vanturile dominante sunt din nord si vest, directionalitatea vantului
nu este considerat un factor de calcul al sarcinilor eoliene.
6
Suprafata de frecare
Coeficientul de frecare al suprafetei denota efectele rugozitatii suprafetei la contactul cu o

viteza medie a vantului si variant acestuia fata de inaltime, fiind definit de urmatoarele
ecuatii:
�
Pentru z ≥ �� : �� = �� , cu �� = 0.23 ∙ (�0 )0.07
0
z < �� : �� = �� (��)

unde �0 = lungimea suprafetei de frecare in metrii
�� = inaltimea minima de frecare in metrii, unde frecarea la suprafata

este constanta
In functie de tipurile de teren, valorile �0 si �� sunt mentionate ca si In tabelul de mai jos:
Categorie Tipul terenului ��

de teren (m) (m)
0 Zonele de coasta expuse catre apa 0.003 1
I Malurile lacului si zonele deschise plate, fara obstacole 0.01 1
II Zonele cu vegeatie scazuta si obstacole izolate, unde separarea 0.05 2
medie fata de obstacole este mai mare de 20 de ori fata de
inaltimea medie a obstacolului
III Satele si suburbiile, unde obstacolul mediu de separare este la o 0.3 5
distanta de de 20 de ori mai mare fata de inaltimea medie a
obstacolului
IV Centrele urbane si zonele similar, unde mai mult de 15% din 1.0 10
teren este ocupat de structure mai inalte de 15m.
Presiunea vantului
Aceasta este exprimata in termeni de densitatea a aerului ( I, II sau III) si categoria terenului
( 0, II sau III). Deoarece Dubaiul este situate intr-o zona de coasta, se alege zona de vant I si
categoria de teren 0. Viteza maxima a vantului si presiunea maxima a vantului poate fi
calculata astfel :
Viteza vantului: �� = �� ∙ �0 � ∙ ��
Presiune maxima a vantului: �� = 1 + 7 ∙ �� ∙ 0.5 ∙ � ∙ �� 2
Unde: �� = viteza medie a vantului, dependent de inaltime
�� = coeficient de frecare de suprafata, dependent de inaltime
�0 � = coeficient de presiune a vantului, dependemt de inaltime
�� = viteza de baza a vantului
�� = presiunea vantului pentru unitatea de referinta a inaltimii z
�� = intensitatea turbulentei dependent de inaltime
7
Sarcina vantului
Sarcina maxima a vantului Q(z), la inaltimea z pe o suprafata perpendiculara pe debitul

principal al vantului se calculeaza prin inmultirea presiunii maxime a vantului cu o suprafata
A si coeficientul de presiune de suprafata Cp, conform Eurocode 1 astfel:
Q(z)= ��(�) ∙ �� ∙ � , unde ��(�) este presiunea vantului pentru unitatea de referinta a
inaltimii z
Coeficientii de presiune interna depind de dimensiunea si distributia deschiderii in

anvelopanta cladirii. Pentru o fata a cladirii se considera dominant atunci cand zona de
deschidere catre acea fata este de cel putin doua ori suprafata deschiderilor de pe fetele
ramase ale cladirii.
CONCLUZII
In ceea ce priveste conformarea turnului rotativ (comparabila in plan cu litera “Y”) va avea
un efect asupra sarcinii totale asupra vantului. Tinand cont de coeficientul de presiune, ��
va fi egal cu 1.0. Rezultatul reprezinta o scadere cu 33% in comparatie cu planul unui etaj de
forma patrata. Astfel, turnul poate fi rotit in orice pozitie, cand este necesar acesta va fi
pozitionat cu una dintre aripi in directia vantului. Reducerea de 33% arata ca o cladire in
forma de “Y” va fi mai aerodinamica decat una cu un plan patrat, chiar si atunci cand vantul
nu este suflat intr-o directie favorabila.
Este de mentionat faptul ca testarea coridorului de vant este necesara pentru o cladire de
peste 400 m, intrucat normativul Eurocode 1 accepta o inaltime maxima de 200m. Cand
acest test ofera rezultate mai mari decat sarcina vantului utilizata in raport, cladirea se poate
conforma astfel incat sarcina vantului sa fie redusa. Un exemplu este tesirea colturilor,
solutie realizata si pentru Turnul Taipei 101 (rezultatul fiind reducerea de 25% din forta de
forfecare de la baza).
B. COMPORTAMENTUL LA ACTIUNILE CUTREMURULUI

Date generale
Cutremurul are loc atunci cand doua placi tectonice aluneca una peste alta, limitele placilor
tectonice se vor intrepatrunde, in timp ce restul placilor sunt inca in miscare. Astfel ca
energia care provoaca aceasta alunecare a placilor este stocata, fortele care depasesc
coeficientul de frecare ducand astfel la undele seismice.
Pot aparea doua tipuri de unde seismice:
 valuri primare: valuri de deplasare rapide, care fac ca scoarta pamantului sa se

deplaseze orizontal, putand circula prin orice mediu
 valurile secundare: valuri de deplasare lente care provoaca un model de val in
scoarta pamantului; aceasta nu pot circula prin mediul lichid
Gradul de seismicitate
Conform codului seismic pentru Dubai nivelurile de cutremur sunt definite astfel:
8
 E1- nivel de cutremur relativ frecvent, dar scazut ca intensitate a miscarilor
pamantului.
Probabilitatea depasirii nivelului de cutremur (E1) in 50 de ani este de 50%,
ceea ce corespunde unei perioade de revenire de 72 de ani.
 E2- nivel de cutremur rar, dar ridicat ca intensitate. Probabilitatea depasirii nivelului
de cutremur (E2) in 50 de ani este 10%, ceea ce corespunde unei perioade de 475
de ani.
 E3 –nivel de cutremur cu cea mai mare intensitate. Probabilitatea depasirii nivelului
de cutremur (E3) in 50 de ani este de 2%, ceea ce corespunde unei perioade de 2
475 de ani.
Conditiile locale din Dubai
Rezultatele evaluarii pericolului seismic au indicat ca Emiratele Unite Arabe au un nivel de

pericol seismic moderat pana la mic, activitatile seismice cele mai ridicate avand loc
preponderant in partea de nord.
Dubai se afla la marginea unei placi tectonice, prin urmare este o zona sensibila la cutremure,
factorul de zona seismica fiind de 0.15, iar profilul solului este de roca moale.
Pentru turnul rotativ, forta de forfecare proiectata la baza este calculata ca procent din
sarcina statica a structurii. Acest procent depinde de trei constante (determinate de tipul
structurii si zona seismica si perioada de fundare elastica). Alegerea tipului de structura este
importanta in metoda de calcul, deoarece influenteaza factorul de ductilitate.
Formula utilizata pentru a calcula forta de forfecare la baza:

��∙�
�= �∙�
∙�
Unde �� = 2.25; coeficientul seismic
I= 1.00; factorul de importanta seismica
R= 5.5; coeficientul de ductilitate
� = �� (ℎ�)3/4 ; perioada de vibratie elastic
W= sarcina statica la cutremur a structurii
Distributia vertical a sarcinilor este calculate in functie de masele individuale ale fiecarui etaj:
�
� = �� + �
�=1 �
Unde V= forta totala la forfecare a bazei
�� = 0.07 ∙ � ∙ � = forta la suprafata

(�−��)∙�� ℎ�
�� = � ; unde ℎ� inaltimea etajului
�=1 �� ℎ�
�� greutatea etajului
n numarul de etaje
i numarul etajului
9
III. SUSTENABILITATEA CLADIRII
Principala atentie s-a acordat turnului pentru a se putea incadra in termenii unei cladiri verzi,
astfel ca prin rotirea fiecarui etaj in partea, cladirea a putut fi adusa la viata , sa fie o parte
din natura. Aceste implicatii care I s-au acordat cladirii vor adduce un impact pozitiv asupra
mediului si a economiei.
Arhitectura dinamica a cladirii, care va fi intr-o constanta miscare, va putea genera energie
electrica atat pentru sine cat si pentru cladirile din jur. Sunt 70 de turbine de vant pentru
fiecare etaj, precum si panouri solare pozitionate pe acoperisul cladirii, fara riscul de a polua.
Energia totala produsa de aceasta cladire va fi anual in valoare de 7 milioane de dolari.
Turbinle situate in spatial dintre etaje nu au legatura cu rotirea acestora. In timp ce etajele
se vor roti cu ajutorul energiei electrice, turbinele se vor roti cu ajutorul vantului si vor fi
conectate intr-un singur generator per fiecare etaj. Tinand cont de 2 300 de ore si 16mt/sec
de vant in Dubai, se propune a avea energia produsa de o turbina de 460 000 KwH intr-un
singur an. Cum o familie consuma aproximativ 24 000 KwH intr-un an, aceste turbine sunt
considerate ca ar trebui sa sustina energie cat pentru 12 apartamente.
Panourile solare vor fi de asemenea plasate pe acoperisul fiecarui etaj rotativ. Desi acestea
vor acoperi doar 20% din suprafata acoperisului, vor beneficia de lumina solara datorita
acestui system de rotire.
Sistemul de anvelopare al cladirii va fi din fibre de carbon, care alaturi de undele sonore
active, acestea vor ameliora problemele acustice.
IV. STRUCTURA
Structura turnului Dynamic Tower din Dubai se compune din trei parti majore importante:
un nod central din beton armat, o structura de metal si o fundatie.
Dimensiunea nodului va fi de 22 m si acesta va sustine toate incarcarile verticale. Structura

metalica isi va asuma un design care sa pastreze stabilitatea structurii, astfel ca, daca este
necesar, structura metalica va putea fi adaptata, din moment ce metalul este fabricat ca o
structura independenta ancorata la nodul central.
Fundatia va fi o combinatie intre un planseu de beton si pile. Planseul va avea o grosime de 6

m iar pilele vor fi din beton turnat in situ,fiind de 1500mm. Provocarea cea mai mare in
conceperea fundatiei a fost distribuirea fortelor de la nodul central la fundatie. Acest lucru a
fost realizat prin ingrosarea placii de beton pentru a crea suficienta rigiditate si pentru a se
distribui fortele dinspre centru catre extremitatea fundatiei. O alta metoda pentru a rezolva
provocarea a fost atasarea unor ziduri de forfecare din beton la parcarea subterana. Acestia
creaza o baza mult mai vasta pentru a se disipa momentele catre mai multe pile.
A. FORMA STRUCTURALA A ETAJELOR

Pentru acest demers, s-au folosit doua sisteme structurale: structura de tip cutie si cea de tip
ferma metalica.
10
STRUCTURA DE TIP CUTIE
Acest tip de structura inglobeaza intreaga greutate a etajului si este utilizata la ultimele 10
etaje ( unde se regasesc vilele), deoarece este de preferat sa nu existe elemente structurale
in interiorul suprafetei vilei. Toate componentele structurale sunt astfel situate pe marginile
si la baza etajelor. Dezavantajul acestui tip structural este inaltimea de etaj ( 5,15 m si 700
mm spatiu intre etaje). Greutatea de metal folosit este de 5200kN.
STRUCTURA DE TIP FERMA METALICA
Cea de-a doua structura utilizeaza fermele metalice, grinzi cu zabrele, care sustin toate
incarcarile dintr-un etaj. Aceasta este folosita pentru primele 70 de etaje pentru ca nu este
necesara eliberarea planului etajului. Datorita faptului ca structura metalica este conceputa
mult mai eficient, inaltimea de nivel poate fi redusa la 4,9 m si 700 mm. Iar greutatea
structurii metalice este de 4500 kN.
B. SISTEMUL DE ROTIRE A ETAJELOR

Cea mai importanta componenta a acestui concept de Turn Rotativ este desigur, miscarea
pe care o realizeaza etajele in mod separat, independent. Asadar un nou sistem a fost
dezvoltat in privinta acestui aspect format din sustineri de metal si o combinatie de perne de
aer, pentru ca rotirea sa fie neteda si fara vibratii.
O sina care este conectata de fiecare nivel al cladirii, se sprijina pe rotile care sunt prinse de
nodul central. Pentru a se misca etajele, cateva roti ce se rotesc pe orizontala sunt alipite
miezului central. Astfel rotile se invart in sens contrar etajelor pentru a pune in miscare
intregul nivel. Intreaga greutate a etajelor ( aproximativ 600-1000 de tone per etaj) se
sprijina pe aceste roti. Fiecare roata este conceputa sa suporte pana la 50 de tone ( 500kN)
care va transmite forte locale mari catre nodul central.
Pentru a putea roti etajele, puterea limita este de 4 KW. Acest sistem de rotire este situat la
baza fiecarui nivel astfel ca nu poate fi vazut, dar, in acelasi timp, ofera o mentenanta facila
cand este necesar.
C. PROCEDURA DE CONSTRUIRE
Turnul Dynamic va fi construit in doua faze. Realizarea nodului central va dura pana la 6 luni,
utilizand sinele de prindere a etajelor, ce vor fi atasate nodului la fiecare doua zile.
Realizarea nodului central din beton armat va ajuta cladirea sa reziste la seism in comparatie
cu traditionalul zgarie-nori.
Pe urma, dupa doua luni de la inceperea constructiei, primele unitati rezidentiale vor ajunge
pe santier, complete cu toate instalatiile sanitare si electrice, si chiar cu sistemul de aer
conditionat, fapt ce duce la un numar mult mai mic de muncitori pe santier, cladirea putand
fi terminata in doar 7 zile iar unitatile pot sa fie personalizate dupa cerintele, stilul si nevoile
clientului.
Unitatile vor fi agatate nodului central, cate un etaj pe saptamana, fapt ce va ajuta ca
construirea acestui turn sa salveze 30% din timpul de care avea nevoie o alta cladire de
acelasi gen sa fie construita. In plus, aceasta metoda de asamblare ajuta la reducerea
deseurilor, a zgomotolui si a poluarii de pe santier. Aceste unitati prefabricate care vor
rezulta intr-un etaj, vor fi realizate dintr-o combinatie de otel, aluminiu si fibra de carbon. De
11
asemenea, unitatile prefabricate vor fi usor de intretinut si de reparat, prin tipul de
materiale folosite, control calitatii acestora vor face sa devina mult mai durabile decat orice
alta structura traditionala. Acest tip de tehnologie, plus faptul ca se misca dupa vant ii
permite cladirii sa fie de 1,3 ori mai rezistenta unui cutremur.
D. AVANTAJELE PREFABRICARII
COSTURILE SI TIMPUL DE CONSTRUIRE
A fost calculat faptul ca, pe langa economiile de pana la 20% fata de metodele traditionale
de construire, timpul va fi redus cu 30%. Tehnologia de prefabricare ajuta la o implementare
revolutionara care este cel mai rapid timp de constructie a unui turn: de la 30 de luni la doar
18 luni.
In plus, asamblarea Turnului Rotativ va necesita prezenta a 90 de oameni (muncitori

specializati, tehnicieni si ingineri) pe santier, fata de peste 2000 de oameni de pe un santier
traditional. Este mult mai rapid, mai ieftin decat sutele de stalpi, grinzi si prinderi, si chiar ca
este o structura omogena fara prinderi structurale slabe.
CUSTOMIZAREA
Mai mult decat atat, exista posibilitatea de personalizare a apartamentelor dupa nevoile si
stilul fiecarui individ. Datorita procesului industrial, apartamentele vor oferi un design
excelent si o varietate nesfarsita de personalizari. Prin acest mod de construire, se doreste
sa se inteleaga ca modularea, o structura noua industriala, poate foarte usor sa se ridice la
standarde de viata de lux si o calitata excelenta.
CONTROLUL CALITATII
Standardele calitatii acestei cladiri, pornind de la partile structurale pana la prinderi si

inchideri, pot fi garantate usor din moment ce modulele sunt prefabricate in mod industrial
si nu sunt construite pe un santier unde monitorizarea poate sa fie dificila si nesatisfacatoare
ca produs final.
SIGURANTA LA LOCUL DE MUNCA
Un alt avantaj in aceasta metoda Fisher este siguranta in munca. Muncitorii de pe santier vor
putea sa lucreze in conditii de mediu comfortabile si functionale deoarece fazele diferite de
asamblare vor urma secvente bine organizate si vor salva timp.
V.OPTIMIZARI ALTERNATIVE
Pentru a testa limitele structurale ale acestui concept arhitectural, inginerii au realizat
diverse variante alternative de design, optimizate, pentru a raspunde cat mai bine
incarcarilor laterale, pe care le detaliem in cele ce urmeaza.
Alternativa 1: varianta initiala propusa de arhitect
Alternativa 2: folosirea unei clase mai performante de beton
Alternativa 3: marirea grosimii de perete
Alternativa 4: balansarea miezului de beton prin console zabrelite
12
Alternativa 5: coloane perimetrale cu plansee rigide
In ceea ce priveste variantele de design alternativ, principalul obiectiv a fost crearea unei
structuri mai rigide. Acest lucru este, in mare parte, atins prin rigidizarea a insusi miezului de
beton (prin utilizarea unui beton cu grad mai mare de performanta si cu o grosime a
peretelui portant mai mare) si prin crearea unei baze mai extinse pentru a suporta fortele
laterale (balansarea miezului de beton prin console zabrelite sau prin introducerea de
coloane perimetrale cu plansee rigide).
ALTERNATIVA 1
SCADEREA IN INALTIME A VARIANTEI INITIALE, PROPUSE DE ARHITECT
Prima varianta are aceleasi dimensiuni si contine aceleasi materiale ca cele utilizate in
designul initial, fiind modificata insa inaltimea turnului, tocmai pentru a arata posibilitatile
designului propus de arhitect.
Alternativa 1 pastreaza conceptul de etaje rotative nemodificat fata de cel original, planseele
avand exact acelasi sistem de actionare, aceeasi marime si aceeasi structura metalica.
Inaltimea turnului se micsoreaza in aceasta alternativa fiind de 243m. Cu o inaltime medie a
nivelului de 5.4m, turnul poate cuprinde un maxim de 45 etaje. Functiunile principale ale
cladirii (hotel, birouri si rezidential) necesita o noua distributie pe etaje, pentru a oferi
proiectului o organizare economica din punct de vedere functional.
Sistemul structural
Dimensiunile miezului de beton sunt identice cu cele din designul initial, acesta avand un
diametru de 30.5m pana la inaltimea de 200m, urmand ca restul de pana la 243m sa
masoare 27m in diametru (gradul de rezistenta la intindere al betonului fiind acelasi la toate
inaltimile). Grosimea peretelui miezului este de 1m si, de asemenea, se pastreaza pe
intreaga inaltime a turnului. Rezistenta la intindere a betonului folosit in aceasta alternativa
este C50/60, cea mai mare dintre rezistentele normale ale betonului. De-a lungul inaltimii,
miezul de beton are cateva perforari, necesare pentru accesibilizarea pentru utilizatori a
scarilor si lifturilor plasate la interior. Aceste deschideri au consecinte asupra intregului
sistem structural, micsorand rigiditatea miezului cu 10 procente fata de cea a unui miez
continuu.
Fundatia
Un turn cu o inaltime redusa rezulta intr-o fundatie mai usoara si de dimensiuni mai mici.
Este folosit un planseu de fundatie executat din beton C40/50, cu o grosime de 5m, ce
urmeaza forma circulara a miezului (pentru o mai buna distributie a fortelor ce vin de la
miez). Acest planseu este sustinut de 120 de coloane circulare de beton turnat, cu o lungime
de 25m. Capacitatea portanta a coloanelor alese este cu 16% mai mare decat strictul
necesar corespunzator maximului de incarcare per coloana, facand astfel posibila cresterea
rigiditatii la rotatie a fundatiei.
Incarcari
Fundatia este proiectata sa suporte incarcari din vant si de la cutremur (moment de

rasturnare), sarcina proprie a miezului (la nivelul parterului si al parcarii), incarcarile atat
13
permanente, cat si temporare ale planseelor mobile si incarcarea proprie a planseului de
fundatie.
Incarcarea maxima a coloanei
Sarcina maxima a coloanei, generata de actiunea vantului (moment de rasturnare) a fost

calculata cu ajutorul unui model computerizat. Astfel, o coloana poate sustine urmatoarele
incarcari:
Incarcari permanente: 12.3 MN/ coloana
Incarcari temporare 0.75MN/coloana
Caracteristicile coloanelor:
-sectiune circulara, diametru 1.5 m, inaltime 25 m, turnate in situ, capacitate portanta 30.7
MN
Pentru a calcula rigiditatea la rotatie a fundatiei, este necesara calcularea rigiditatii

coloanelor rezultata din incarcarile generate de vant. Sunt luate in considerare incarcarea
maxima a coloanelor (calculata anterior) si deplasarea maxima a fundatiei sub miezul de
beton (egala, in cazul de fata, cu 4.6mm).
Deformarile fundatiei: Deformarea totala este 469mm (486mm fiind maximul acceptat).
Marirea inaltimii turnului creaza o situatie in care efectele secundare provenite din
compresiune depasesc procentul de 10%, luarea lor in considerare fiind necesara. In aceasta
situatie, deformarea totala a turnului depaseste valoarea maxima admisa.
Acceleratia la varf: Valoarea maxima calculata a acceleratiei este de 0.101 m/s2, mult sub
maximul admis.
Structura nu este foarte receptiva la acceleratii mari la varf, din cauza incarcarii permanente
relativ ridicate a turnului.
Eforturi
Incarcarea maxima a vantului: 1830MN
Incarcarea minima a vantului: 1165MN
Incarcarea maxima din cutremur: 1591MN
Incarcarea minima din cutremur: 1165MN
Forta majora care apasa asupra structurii la aceasta inaltime este actiunea vantului.
Momentul de rasturnare maxim cauzat de incarcarile vantului depaseste momentul maxim
generat de actiunea cutremurului. Deoarece in interiorul miezului nu are loc tensiune,
betonul se pastreaza necrapat, armarea fiind nenecesara.
14
CONCLUZII A1:
Designul alternativei 1 indeplineste toate cerintele (incarcare, deformare si acceleratie),
tinand conceptul de baza al turnului intact, doar cu inaltimea putin redusa. Deci, cu putine
adaptari (de exemplu, o redistribuire spatiala a functiunilor la nivelul diferitelor etaje), The
Dynamic Tower poate fi construit in forma in care a fost el conceput.
ALTERNATIVA 2
FOLOSIREA BETONULUI CU O REZISTENTA LA INTINDERE SUPERIOARA
Alternativa 2 de design este comparabila cu alternativa 1, folosind insa betonul cu cel mai
mare grad de rezistenta la intindere disponibil pe piata – C90/105, in dorinta de a mari
rigiditatea miezului.
Modulul E al acestui grad de rezistenta este de 1.4 ori mai mare decat cel al betonului folosit
anterior. In afara de schimbarea betonului, toate dimensiunile sistemului structural raman
aceleasi, mai putin inaltimea turnului care creste pana la 270m, echivalentrul a 50 de etaje
cu o inaltime medie de 5.4m. La fel ca in alternativa 1, din motive de economie a organizarii
functionale, functiunile principale (hotel, birouri si rezidential) necesita o redistribuire pe
etaje.
Aceasta alternativa arata cea mai mare inaltime posibila a turnului in care toate dimensiunile
elementelor ce alcatuiesc sistemul structural sunt identice cu cele din varianta initiala,
propusa de arhitect.
Sistemul structural
Alternativa 2 propune un turn inalt de 270m in care structura destinata suportarii

incarcarilor laterale este reprezentata de un miez de beton cu diametrul 30.5m pana la
intaltimea de 200m, si cu diametrul de 27m intre 200-270m inaltime. Peretele acestui miez
inregistreaza o grosime de 1m, prezentand la fiecare etaj goluri de scari si ascensoare. Din
cauza acestor goluri, momentul de inertie al miezului este cu 10% mai mic.
Fundatia
Fundatia este identica cu cea de la Alternativa 1: 120 coloane rotunde de beton turnat, cu
diametrul 1500mm si un planseu de 5m grosime (cu un beton C40/50). Fortele ce actioneaza
asupra acestei fundatii sunt mai mari in comparatie cu cele din prima varianta, insa prima
fundatie a fost conceputa sa suporte incarcari mai mari decat cele maxime rezultate,
raspunzand astfel corespunzator si Alternativei 2.
Incarcari
Fundatia este proiectata sa suporte incarcari din vant si de la cutremur (moment de

incovoiere), sarcina proprie a miezului (la nivelul parterului si al parcarii), incarcarile atat
fundatie.
15
Sarcina maxima a coloanei, generata de actiunea vantului (moment de incovoiere) a fost
incarcari:
Incarcari permanente: 13.5 MN/coloana
Incarcari temporare: 0.8MN/coloana
MN

beton, egala, in alternativa 2, cu 5.4mm.
Deformarea fundatiei: Deformarea totala acceptata este 527mm (540mm fiind maximul
acceptat).
Marirea inaltimii turnului creaza o situatie in care toate cele 3 parti ale deformatiei (rotatia,
incovoierea si compresiunea) adunate rezulta intr-o valoare mult prea mare.
maximul admis.
La fel ca in alternativa 1, structura nu este foarte receptiva la acceleratii mari la varf.
Eforturi
Incarcarea maxima a vantului: 2027MN
Deoarece in interiorul miezului nu are loc tensiune, betonul se pastreaza necrapat, armarea
fiind nenecesara. Eforturile se pastreaza sub limitele admise de betonul C90/105: efortul
maxim la compresiune este de 39.2 N/mm2, iar la tensiune -1.6 N/mm2.
CONCLUZII A2
Folosind varianta cea mai rezistenta de beton existenta pe piata, poate fi proiectat un turn
ce se incadreaza in conceptul initial, cu 50 de etaje, in limitele cerintelor impuse de coduri.
Inaltimea exemplificata (270m) este inaltimea maxima ce poate fi obtinuta prin pastratrea
dimensiunilor arhitectului, pastrand astfel designul initial si conceptul intact.
16
ALTERNATIVA 3
MARIREA GROSIMII DE PERETE
Alternativa 3 este aproape aceeasi cu Alternativa 2 (folosint tot beton cu grad superior de
rezistenta), avand insa un miez cu grosimea peretelui marita. Acest fapt a constituit una
dintre solutiile posibile in analiza de optimizare, avand efect major asupra cresterii rigiditatii
structurii si, de asemenea, asupra distributiei de eforturi in cadrul sistemului structural.
De aceasta data, turnul are o inaltime de 286m, corespondentul a 53 etaje. Miezul isi
mareste grosimea spre interior, lasand neafectate dimensiunile etajelor rotative. Totodata,
marindu-si grosimea doar cu 0.5m, functiunile originale din interiorul miezului raman
necompromise. Facand peretele miezului mai gros, creste aportul incarcarilor permanente.
Din cauza situarii acestora la inaltimi mai mari, care sunt mai afectate in plan intern de
actiunile exterioare, fundatia trebuie sa fie mai solida. Acestea sunt motivele pentru care
grosimea nu depaseste 1.5m.
Sistem structural
Miezul central isi schimba diametrul de-a lungul inaltimii: 30.5m in diametru intre 0-200m si
27m intre 200-286m. Acesta prezinta, de asemenea, deschideri la fiecare etaj, ce afecteaza
semnificativ rigiditatea structurii.
Fundatia
Din cauza inaltimii marite, incarcarile totale se maresc considerabil, necesitand o fundatie
mai solida. Configuratia generala este asemanatoare: 120 de coloane circulare de beton
turnat, cu lungimea de 40m, ce sustin un planseu de 6m grosime din beton clasa C70/85
(pentru a crea un planseu mai rigid, pentru o distributie mai buna a fortelor catre coloanele
de dedesubt).
Incarcari
Fundatia este proiectata sa suporte incarcari din vant si de la cutremur, sarcina proprie a
miezului (la nivelul parterului si al parcarii) cu grosimea peretelui de 1.5m, incarcarile atat
fundatie.
Sarcina maxima a coloanei, generata de actiunea vantului (moment de rasturnare) a fost

incarcari:
Incarcari permanente 16.6 MN/coloana
Incarcari temporare: 0.9MN/coloana
MN
17

beton, egala, in alternativa 3, cu 5.9mm.
Deformarea fundatiei: Deformarea totala este 498mm (572mm fiind maximul acceptat).
Valoarea deformarii este asa departe de valoarea maxima deoarece efectul de grad II al
incarcarilor este pastrat sub 10%.
maximul admis.
Incarcarile permanente mai mari reprezinta un avantaj in ceea ce priveste acceleratiile la

varf.
Eforturi
Incarcarea maxima a vantului: 2482 MN
maxim la compresiune este de 31.9 N/mm2, iar la tensiune 31.9 N/mm2.
CONCLUZII A3
Marirea peretelui miezului cu 0.5m mai determina o structura a carei rigiditate crescuta
sustine incarcarile laterale corespunzatoare unei inaltimi de pana la 286m. Din cauza
incarcarilor permanente marite, efectul incarcarilor de gradul II este un factor major in
determinarea inaltimii turnului, capatand valori cu peste 10% mai mari.
ALTERNATIVA 4
SISTEMUL DE BALANSARE
Pentru a crea o structura ce suporta incarcarile laterale ale planseelor, rezistand la actiunea
vantului si a cutremurului, la inaltimi mai mari decat cele exemplificate pana acum, este
nevoie de considerarea unei structuri cu o baza mai larga.
Solutia utilizata in Alternativa 4 propune introducerea in jurul miezului a unui sistem de

coloane ancorate cu rol de balansare a structurii. Aceasta structura zabrelita de balansare
este, intr-o anumita masura, prezenta in partea rotativa a cladirii – la interiorul structurii
metalice a planseelor, vor fi introduse coloane perimetrale si grizi de balansare. Coloanele
introduse nu vor fi conectate intre ele atunci cand cladirea se va afla in miscarea de rotatie
(atunci cand viteza vantului este sub 20.7m/s).
18
Planseele mobile se vor opri din miscare atunci cand vantul atinge 20.7m/s, la o inaltime de
referinta de 10m deasupra parterului. Atunci, coloanele se vor conecta intre ele cu grizile de
balansare, formand o structura cu o rigiditate substantial marita.
Sistem structural
Grosimea peretelui miezului de beton este de 1.5m, avand aceleasi diametre ca in

Alternativa 3, folosind beton clasa C90/105. Inaltimea turnului este de 376m.
6 coloane perimetrale, din otel 2.5m x 2.5m sunt distribuite uniform in jurul miezului
(formand un unghi de 60 grade intre ele). Acestea sunt conectate cu miezul de beton la 2
dintre nivele, prin grinzi iesite in consola, cu inaltimea desfasurata de-a lungul a 5 niveluri,
pentru a capata suficienta rigiditate. Conectarea doar la 2 niveluri cu grinzi in cosola s-a
dovesit a fi cea mai eficienta, intrucat rotatia planseelor respective este imposibila.
Coloanele sunt deconectate intre ele (intre nivelurile corespunzatoare) in timpul rotatiei
planseelor, restabilind conectarea in momentul incare acestea se opresc si formeaza 6
coloane intregi, de-a lungul inaltimii turnului.
Fundatia
Configuratia generala circulara descrisa in alternativele anterioare este completata

perimetral cu 12 plansee patrate, corespunzatoare fundatiei coloanelor (care, desi sunt doar
6, se rotesc cu nivelurile, fiind necesare 12 patrate la fundatie). Cand turnul isi opreste
rotatia (cand fortele vantului sunt prea mari), coloanele vor fi conectate la fundatie. Pentru a
asigura faptul ca tunul poate capata (aproape) orice pozitie, coloanele perimetrale ar trebui
sa se poata conecta la fundatie in mai mult de un punct. Totodata, cele 6 patrate in plus
creaza o fundatie mai rigida.
Fundatia e alcatuita din 192 de coloane din beton turnat cu un diametru de 1500mm, ce
sustin un planseu de grosime 6m, din beton C70/85.
MN
Rigiditatea la rotatie a fundatiei
Deformarea este lineara in interiorul planseului fundatiei. Rigiditatea la rotatie poate fi

calculata luand deformarea maxima si calculand unghiul de rotatie corespunzator deformarii
respective.
Deformari ale fundatiei
Este necesara o legatura care sa poata conecta si deconecta coloanele in ambele directii.
Exista un conector la capatul fiecarei coloane care asigura pozitionarea acesteia in directia
corecta si care, totodata, contine o mica panta ce impinge partea superioara a coloanei in
sus (pentru a asigura preluarea de catre coloane a unei parti din greutatea proprie a
planseelor, creand astfel compresiune in coloane, pe lanfa tensiunea cauzata de actiunea
vantului).
19
(Re)distribuirea fortelor
Fiecare coloana va impinge planseul in sus, pentru a crea o situatie in care aceasta suporta si
incarcari permanente. Schema de mai jos prezinta situatia in care coloanele nu sunt
conectate: planseele sunt incarcate cu o incarcare uniforma q (permanenta si temporara).
Planseele au o deplasare verticala u din cauza incarcarii q (36mm). Cand coloanele sunt
conectate intre ele, o forta F se adauga structurii, avand si ea deplasare verticala.
Conexiunea este proiectata in asa fel incat forta F va crea o deplasare u egala cu deplasarea
u creata de incarcarea q (in alte cuvinte, planseele vor fi impinse pana vor ajunge in pozitie
orizontala).
conectarea dintre miez si coloane
distribuirea fortelor dintre coloane si miez
Partea hasurata din imagine este partea de greutate a

planseului care este suportata de miezul central,
restul fiind distribuita coloanelor.
Elementele structurale in consola
Structura contine 2 niveluri cu grinzi in consola, ce impiedica rotatia planseelor care le contin.
Acestea sunt prinse de partea circulara, fixa, a nivelului. Fiecare dintre cele 2 niveluri contine
cate 12 grinzi de balansare. Cand structura in consola este folosita (la valori ridicate a vitezei
vantului), doar 6 grinzi functioneaza pe fiecare nivel (deoarece sunt doar 6 coloane
perimetrale). Pentru ca turnul sa capete cat de multe pozitii diferite, grinzile trebuie sa se
lege de stalpii perimetrali in mai mult de un loc.
20
DEFORMAREA
Deformarea la varful turnului este calculata pentru cele 2 moduri diferite in care acesta se
gaseste: in rotatie (doar miezul rezista la deformarile laterale – viteza vantului pana la
20.7m/s) si static ( si miezul, si sistemul de coloane cu grinzi in consola suporta incarcarile
laterale – viteza maxima a vantului).
Deformarea in timpul rotatiei: Prin combinarea acestora, deformarea totala este de 464mm
(maximul admis de 752mm).
Deformarea in pozitie statica (Cand sistemul grinzi – coloane perimetrale e activat,

rigidizand substantial structura): Prin combinarea acestora, deformarea totala este de
700mm (maximul admis de 752mm).
Acceleratia la varf: Valoarea maxima calculata a acceleratiei este de 0.092m/s2, sub

maximul admis.
Incarcarile permanente mai mari reprezinta un avantaj in ceea ce priveste acceleratiile la

varf.
Eforturi
A. Pentru structura dinamica
Incarcarea maxima a vantului 3502MN
Incarcarea minima a vantului 2265MN
Incarcarea maxima din cutremur 3080MN
Incarcarea minima din cutremur 2265MN
B. Pentru structura statica
Incarcarea minima a vantului 1598N
Incarcarea minima din cutremur 1598N
CONCLUZII A4
Un sistem de balansare prin coloane perimetrale si grinzi in consola poate rezista incarcarilor
laterale pana la o inaltime maxima a turnului de 376m (70 etaje). Atat deformarea, cat si
eforturile maxime au rol major in aceasta alternativa care prezinta, de asemenea, mult risc
(cauzat de un eventual esec mecanic). Cand planseele nu se vor putea roti, sistemul de
console nu va putea fi activat si turnul nu va putea rezista fortelor maxime ale vantului.
ALTERNATIVA 5
COLOANE PERIMETRALE CU PLANSEE RIGIDIZATE
Alternativa 5 prezinta o modificare a conceptului: primele 37 de etaje (ce adapostesc birouri
si hotel) sunt intr-o proportie nerotative. Partea circulara a structurii de otel (un inel de 9m
21
in jurul miezului central) ramane static. „Aripile” planseelor se pot roti deci in jurul acestul
centru static extins.
Sistem structural
Miezul de beton are aceleasi dimensiuni ca in alternativa 3 si 4, avand diametru variabil:

30.5m diametru intre 0-200m, 27m diametru intre 200-376m si 20m diametru intre 375-
405m. Grosimea peretelui este de 1.5m si betonul folosir C90/105.
De la 0 pana la 200m miezul central este inconjurat de 12 coloane din beton armat, 2m x 2m,
pentru a mari rigiditatea laterala. Miezul si coloane sunt conectate intre ele prin diafragme
rigide (plansee de beton), structura putand astfel fi considerata continua. Coloanele propuse
sunt folosite pentru inelul exterior al structurii si nu pentru un al doilea miez, caci altfel
spatiul ramas inauntrul structurii 2 nefolositor.
Fundatia
Fundatia Alternativei 5 este similara cu cea a Alternativei 4, prezentand 192 coloane de

beton turnat cu diametru 1.5m si o lungime de 45m, sustinand un planseu de 6m grosime cu
beton C70/85. Diferenta fata de Alternativa 4 consta in conexiunea dintre coloane. In
Alternativa 5, cele 12 coloane perimetrale sunt permanent conectate cu fundatia. Datorita
suprafetei largi a fundatiei, aceasta capata o rigiditate superioara, ce rezista cu succes la
deformarile cauzate de rotatie.
MN
Rigiditatea la rotatie a fundatiei
Deformarea este lineara in interiorulu planseului fundatiei. Rigiditatea la rotatie poate fi

calculata luand deformarea maxima si calculand unghiul de rotatie corespunzator deformarii
respective.
Deformarea fundatiei: Deformarea totala este 779mm (810mm fiind maximul acceptat).
Acceleratia la varf: Valoarea maxima calculata a acceleratiei este de 0.097m/s2, sub

maximul admis.
Datorita incarcarilor permanente marite, structura nu prezinta acceleratii prea mari la varf.
Eforturi
Incarcarea minima a vantului 1908MN
Incarcarea minima din cutremur 1908MN
maxim la compresiune este de 31.8 N/mm2, fara eforturi provocate de tensiune.
22
CONCLUZII A5
Alternativa 5 propune o solutie pentru incarcarile laterale ce partreaza designul arhitectural
exterior initial, necesitand interventii minore la interior pentru a crea o structura suficient de
rigida pentru a rezista tuturor fortelor. Structura poate suporta incarcarile laterale
corespunzatoare unei inaltimi de 405m.
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE CELOR 5 ALTERNATIVE
VI. CONCLUZII FINALE

Fezabilitatea
Din punct de vedere structural, conceptul de “turn rotativ” este fezabil, dar nu si fara cateva
compromisuri. Pentru a crea un turn de 400 m inaltime (80 de etaje), doar un nod central
structural nu este suficient. De aceea, sistemul structural trebuie extins ori la o structura cu
balansarea miezului in console zabrelite ori cu stalpi pe perimetru.
Problematica incarcarilor
Precum era si de asteptat, Dynamic Tower va avea parte de o provocare legata de incarcarea
provenita de la vant, iar frecventa cu care apar cutremurele este una ridicata, asa ca aceasta
constructie inalta va experimenta forte mari.
23
Design-ul
Chiar daca s-au realizat mai multe optimizari care ar reuseau sa reduca din anumite riscuri,
trebuie ca decizia pentru propunerea finala sa nu strice din ideea originala a arhitectului, si
anume aceea de etaje rotative, deoarece adaptarile variau de la reducerea inaltimii turnului
pana la mentinerea unor parti fixe ale turnului.
VII. RECOMANDARI
Testul tunelului de vant
Din cauza faptului ca vantul reprezinta un mare risc asupra intregului design al proiectului,
un test de tunel de vant ar fi obligatoriu de realizat in locatia unde se va construi turnul.
Dupa realizarea acestui test, solutia de design de turn poate fi optimizata si este recomandat
sa se faca asta.
Forma constructiei
Schimbarea formei intr-o forma mai aerodinamica, poate avea un mare efect asupra
incarcari produse de vant. Deoarece vantul este incarcarea care guverneaza acest proiect,
dupa realizarea testului de tunel de vant, se poate regandi forma turnului, dar sa se pastreze
caracteristicile design-ului arhitectural.
Mega structura denumita si DaVinci Tower sau Dynamic Tower care urmeaza sa se
construiasca in Dubai, este una din putinele cladiri verzi eficienta economic si comercial de
una singura. Prin structura sa glorioasa care se roteste continuu si constant modificandu-si
astfel forma, genereaza o cantitate de energie electrica pentru ea si inca 5 turnuri similare.
Daca acest gen de cladiri ar fi construite in mai multe locuri din lume, s-ar putea reduce
problema zilelor noastre legata de indisponibilitatea locurilor goale pentru constructii,
electricitate, resurse etc. Desi acest tip de cladire este destul de costisitor pe parcursul
construirii sale din cauza metodelor inovatoare folosite pentru design-ul lor, de-a lungul
vietii se dovedeste a aduce multe beneficii prin prelungirea duratei de viata a mijloacelor de
creare a energiei electrice.
24
BIBLIOGRAFIE
D.Fisher, Dynamic Architecture, “Rotating Tower Dubai”, CTBUH Research Papers
Master thesis report P. den Besten “Structural feasibility of the Rotating Tower Dubai”
Sahil S. Kasawar1 , Pooja P. Shelavante, Monish Jambulkar , Abhijeet R. Giri, “Dynamic

Rotating Skyscraper”, International Advanced Research Journal in Science, Engineering and
Technology AGNI-PANKH Jawaharlal Darda Institute of Engineering and Technology,
Yavatma
https://www.archinomy.com/tag/suite-vollard-brazil/
https://www.thestructuralengineer.info/news/the-world-s-first-rotating-skyscraper-to-be-
built-in-dubai
https://www.slideshare.net/swapnika15/dynamic-da-vincirotating-tower
https://verdeprofilo.com/en/news-and-blog/david-fisher-dynamic-tower
https://techblog.kozminski.edu.pl/2017/12/13/in-dubai-the-first-rotating-skyscraper-reality-
or-fantasy/
https://interestingengineering.com/dubai-add-worlds-first-rotating-skyscraper-skyline-2020
https://www.archdaily.com/806491/dubai-reaches-dizzying-heights-with-possible-rotating-
building?ad_source=search&ad_medium=search_result_all
https://www.youtube.com/watch?v=Bq-QUkE1DGM&ab_channel=AssociatedPress
https://www.youtube.com/watch?v=P9_R4fi3un4&ab_channel=DiscoveryTvEntertainment
25

PROIECT TADS - Dynamic Tower Dubai

Caricato da

Informazioni sul documento

Titolo originale

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

PROIECT TADS - Dynamic Tower Dubai

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

DYNAMIC TOWER

Studiu de caz pentru materia

In cazul particular al Dynamic Tower, cunoscut si ca Da Vinci Tower, intentia arhitectului

Din punct de vedere functional, cladirea este multifunctionala, incorporand parcaje

Parcare nivelul -3 -> -1

Aceste exemple au fost selectate pentru ca se identifica diferite similaritati in comparatie cu

Shanghai world financial centre (SWFC)

Grinzi si contravatuiri – grinzi ce alcatuiesc centura perimetrala si mega contravantuiri se

Stratosphere Tower in Las Vegas

Casă rotativă Everingham

Design structural – In cazul proiectelor cu o inaltime mai mare de 400 de m, sistemul

II. COMPORTAMENT LA FORTELE EXTERIOARE

Tipurile de vant prezente in Dubai

Viteza minima a vantului

Coeficientul de frecare al suprafetei denota efectele rugozitatii suprafetei la contactul cu o

z < ���� : �� � = �� (����)

���� = inaltimea minima de frecare in metrii, unde frecarea la suprafata

Categorie Tipul terenului �� ����

Presiune maxima a vantului: �� � = 1 + 7 ∙ �� � ∙ 0.5 ∙ � ∙ �� 2

Unde: �� � = viteza medie a vantului, dependent de inaltime

�� � = coeficient de frecare de suprafata, dependent de inaltime

�0 � = coeficient de presiune a vantului, dependemt de inaltime

�� = viteza de baza a vantului

�� � = presiunea vantului pentru unitatea de referinta a inaltimii z

�� � = intensitatea turbulentei dependent de inaltime

Sarcina maxima a vantului Q(z), la inaltimea z pe o suprafata perpendiculara pe debitul

Coeficientii de presiune interna depind de dimensiunea si distributia deschiderii in

B. COMPORTAMENTUL LA ACTIUNILE CUTREMURULUI

Pot aparea doua tipuri de unde seismice:

 valuri primare: valuri de deplasare rapide, care fac ca scoarta pamantului sa se

Conditiile locale din Dubai

Rezultatele evaluarii pericolului seismic au indicat ca Emiratele Unite Arabe au un nivel de

Formula utilizata pentru a calcula forta de forfecare la baza:

Unde �� = 2.25; coeficientul seismic

I= 1.00; factorul de importanta seismica

R= 5.5; coeficientul de ductilitate

� = �� (ℎ�)3/4 ; perioada de vibratie elastic

W= sarcina statica la cutremur a structurii

Unde V= forta totala la forfecare a bazei

�� = 0.07 ∙ � ∙ � = forta la suprafata

Dimensiunea nodului va fi de 22 m si acesta va sustine toate incarcarile verticale. Structura

Fundatia va fi o combinatie intre un planseu de beton si pile. Planseul va avea o grosime de 6

A. FORMA STRUCTURALA A ETAJELOR

STRUCTURA DE TIP FERMA METALICA

B. SISTEMUL DE ROTIRE A ETAJELOR

COSTURILE SI TIMPUL DE CONSTRUIRE

In plus, asamblarea Turnului Rotativ va necesita prezenta a 90 de oameni (muncitori

Standardele calitatii acestei cladiri, pornind de la partile structurale pana la prinderi si

SIGURANTA LA LOCUL DE MUNCA

Alternativa 1: varianta initiala propusa de arhitect

Alternativa 2: folosirea unei clase mai performante de beton

Alternativa 3: marirea grosimii de perete

Alternativa 4: balansarea miezului de beton prin console zabrelite

Fundatia este proiectata sa suporte incarcari din vant si de la cutremur (moment de

Incarcarea maxima a coloanei

Sarcina maxima a coloanei, generata de actiunea vantului (moment de rasturnare) a fost

Incarcari permanente: 12.3 MN/ coloana

Incarcari temporare 0.75MN/coloana

Pentru a calcula rigiditatea la rotatie a fundatiei, este necesara calcularea rigiditatii

Incarcarea maxima a vantului: 1830MN

Incarcarea minima a vantului: 1165MN

Incarcarea maxima din cutremur: 1591MN

Incarcarea minima din cutremur: 1165MN

z < �� : �� = �� (��)

�� = inaltimea minima de frecare in metrii, unde frecarea la suprafata

Categorie Tipul terenului ��

Presiune maxima a vantului: �� = 1 + 7 ∙ �� ∙ 0.5 ∙ � ∙ �� 2

Unde: �� = viteza medie a vantului, dependent de inaltime

�� = coeficient de frecare de suprafata, dependent de inaltime

�� = presiunea vantului pentru unitatea de referinta a inaltimii z

�� = intensitatea turbulentei dependent de inaltime