Sei sulla pagina 1di 13

L’ nit iv rsit v me

C lassific ’animal ?

L’animali sò classi cati sicondu carattari (attributi) ch’iddi ani


in cumunu. Ùn sò classi cati sicondu ciò ch’iddi ùn ani micca o ciò
ch’iddi facini, è nemmenu sicondu u locu duv’iddi campani. In u
listessu gruppu si mettini l’animali chì ani carattari cumuni. I gruppi
incastrati ci insegnanu chì l’animali anu caratteri in cumunu (attributi).
L’arburu di parentia ci insegna chì l’animali anu acquistatu sti caratteri à
l di tempu è ch’elli sò tutti imparentati. Tutti l’animali anu u caratteru
« bocca », si face ch’elli sò parenti è ch’elli anu un antenatu cumunu.
fi

o
u
m
u
c
à
fi
è
fi
a
à
l
d
e
i
à

d
i


v
i
a

L’ nit iv rsit v me

E uzi pezi

A biudiversità sò tutti l’urganisimi vivi ch’omu trova ind’un ambiente : e piante, l’animali... Ind’un
ambiente riccu in biudiversità ci campanu assai urganisimi vivi di parechje spezie, invece chì ind’un
ambiente poveru ùn ci campanu chè poche spezie.
v
u
o
l
o
à
n
i
è
d
i
a
s
d
e
e

à
d
i
v
i
a

L’ nit iv rsit v me

M nghj : I s n ’urganism

L’alimenti sò classificati pà a quantità dà manghjà in una ghjurnata sana pà avè un’


alimentazioni bilanciata è bona pà a saluta.Ci sò 7 famiglie.
L’acqua hè indispensevule à l’omu, riprisenta 60 % di u nostru corpu ! Si perde in ogni
mumenti di a ghjurnata, ci voli à rimpiazzà la.

a
u
à
b
à
è
è
b
a
i
o
g
d
i
d
i
e
l

à
d
u

i
v
i

a

L’ nit iv rsit v me

L’aliment hì s nan ’

L’Omu cultiva i vegetali da prucaccià si l’alimenti chì currispondenu à i so bisogni. A cultura di u


castagnu permette di pruduce a farina chì vene da a trasfurmazione di e castagne in i mulini. A
farina hè aduprata da fà uni belli pochi d’alimenti, è hè carca à glucidi (zuccheri) chì arrecanu
l’energia à l’urganisimu. L’Omu alleva animali da prucaccià si l’alimenti chì rispondenu à i so
bisogni. L’allevu di e capre li parmette di buscà si latte è carre. Uni pochi d’alimenti ci venenu
da a trasfurmazione. Pà u brocciu, si tratta di a trasfurmazione di u latte.

AoC et AoP : appellazione chì guarantiscenu l’origine di


l’alimenti, a qualità di a fabricazione è dunque u rispettu di
u gustu di a sosula.

u
i
à
c
è
l
i
a
a
b
b
i
d
o
g
e
u
l
o
m
à
u

d
i
v
i
a

L’ nit iv rsit v me

C man ran ?

I grani si formani quand’eddi mutani i ori. U pistiddu ingrossa è diventa un fruttu chì teni i grani. E grane si formanu in u
ore. I granelli di l’àmacu di i stami (parte maschile di a pianta) anu da cundà l’òvuli di u pistillu (parte minile di a
pianta) : hè a ripruduzzione. Dopu a cundazione, u pistillu si trasforma in fruttu è l’òvuli tornanu grane.

fi
o
m
u
u
s
i
f
à
o
r
è
i
a
i
g
d
fi
fi
i
e

à
d
i
fi
v
i
a

fi
L’ nit iv rsit v me

C ascen ’animal ?

I chjuchi di l’animali nascenu di 2 manere :


- ind’è l’animali vivìpari, escenu da u corpu di a mamma
- ind’è l’animali uvìpari, escenu da un ovu.

Subbitu nati, pà uni pochi di spezii animali i


chjuchi s’assumiddani à l’adulti. In cor di sviluppu,
ingrandani, cresci u so pesu (hè a criscenza) è
diventani atti à ripruducia si. Pà uni pochi d’altri
spezii, i chjuchi ùn s’assumiddani à l’adulti è ani
modi di vita diffarenti : sò larvi. A metamòrfusi,
trasfurmazioni impurtanti di u corpu è di u modu
di vita, insegna u passà da u statu di larva à u statu
adultu.
o
m
u
u

n
à
u
è
l
a
d
i


e


à
d
i
v
i
a

L’ nit iv rsit v me

L’ : ascit ’it dult

Da inghjennà individui chjuchi, ci vole un maschju è una femina : hè a ripruduzzione sessuata.


Maschji è femine portanu òrgani ripruduttori chì pruducenu spermatuzoi è òvuli. A fecundazione,
vene à dì l’unione di un òvulu è un spermatuzou, permette a furmazione di un « ovu » chì si hà da
sviluppà è hà da turnà un individuu chjucu.
o
u
m
u
d
a
à
a
è
n
a
a
d
à
l
e
à

a
u
à

d
i
v
i
a

L’ nit iv rsit v me

I getal lurufilliani

I vigitali sviluppani modi di


campà particulari chì li
parmettini di dà pettu à i
cundizioni climatichi di u so
ambienti di vita. Si dici
ch’eddi sò adatti. In Corsica, li
tocca à adattà si à un ambienti
seccu.
ve
u

i
c
à
è
a
d

e
à
d
i
v
i
a

Potrebbero piacerti anche