Studiul soluțiilor constructive de punți

Punte articulată

Automobilele moderne folosesc pentru puntea faţă o punte fracţionată cu suspensie independentă, în
general, de tip McPherson. Aceast tip de punte poate avea diferite caracteristici şi particularităţi
constructive, în funcţie de performanţele dorite de proiectant.
Puntea fracţionată cu suspensie independentă de tip McPherson prezintă mai multe avantaje, din care
se pot enumera următoarele:
- simplitate constructivă;
- masă nesuspendată redusă;
- ghidare bună a roţii (variaţie redusă a ecartamentului şi a căderii roţii);
- spaţiu transversal larg între roţi care permite amplasarea transversală a grupului motor-transmisie;
- permite dispunerea coaxială a arcului, amortizorului şi a tamponului elastic limitator de cursa care
poate fi conceput şi ca arc suplimentar.

Ca dezavantaje ale acestui tip de punte se pot menţiona:

- construcţie complicată şi solicitări suplimentare pentru amortizor;
- articulaţia grupului elastoamortizor al suspensiei cu masa suspendată are o construcţie complicată;

Fig. 1 Punte fracţionată cu suspensie independentă de tip McPherson

Componentele punții fracționate:

1- ansamblu amortizor-arc elicoidal;

2- fuzetă;
3- basculă.
Punte cu suspensie independentă multi link

Particularități constructive:

o fuzeta înaltă cu braț superior lung;

o bloc elasto-amortizor montat între brațul inferior și talerul suport de pe contraaripă printr-o
articulație axială oscilantă, cu piciorul amortizorului în formă de furcă și dispus înclinat în spațiu;

Fig. 2 Punte cu suspensie independentă multi link

1- ansamblu amortizor-arc elicoidal;

2- bare de reacție transversale;
3- bară stabilizatoare;
4- basculă;
5- fuzetă.
Punte rigidă

Sistemele de suspensie cu punte rigidă înseamnă ca roțile opuse sunt fixate între ele printr-o bară rigidă.
În acest fel, când, pe o parte a caroseriei distanța dintre roată și caroserie se modifică, pe partea opusă
aceeași distanță se modifică la fel de mult, însă în sens opus.

Prezența grinzii transversale face imposibilă dispunerea între roți , într-o poziție cât mai coborâtă , a
motorului sau a cadrului.Se poate obține însa , o marire a capacității de trecere a automobilului prin
creșterea gărzii la sol , prin micșorarea razei transversale de trecere și prin posibilitatea mare de rotire a
punții față de caroserie , fără a recurge la soluții constructive complicate și costisitoare.În plus puntea
rigidă are un număr redus de articulații care îi conferă siguranța în exploatare și fiabilitate foarte bune.

1. Avantaje

 Cost scăzut
 Durata de viață mare

2. Dezavantaje

 Direcție imprecisă
 Contact imperfect mai mare între roată și drum

Fig. 3 Punte rigidă

1- arc;

2- tijă;

3- braț purtător;
 4- grinda punții.

Punte semirigidă

Punțile semirigide permit deplasări relative de mică amplitudine ale roților prin deformarea la torsiune
a grinzii de legătură dintre roți.

Această soluție se folosește numai pentru puntea din spate nemotoare sau motoare. Are un cost mai
redus față de cea articulată.

Fig. 4 Punte semirigidă

1- amortizor;

2- arc;

4- grinda punții.
În urma analizei de mai sus am ales ca soluție constructivă puntea rigidă deoarece:

- are un cost scăzut;

- are o durată de viață mare;
- are un număr redus de articulații care îi conferă siguranță în exploatare;
- fiabilitate foarte bună;
- ușor de reparat.

Fig 5. Punte rigidă nemotoare