Scribd Logo
Carica

Benvenuto in Scribd!

  • Legende Geografice Romanesti

    Caricato da

    corneliucretulescu
    30 visualizzazioni90 pagine
    legende

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formati disponibili

    PDF o leggi online da Scribd

    Hai trovato utile questo documento?

    Questo contenuto è inappropriato?

    Segnala questo documento
    legende

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    30 visualizzazioni90 pagine

    Legende Geografice Romanesti

    Caricato da

    corneliucretulescu
    legende

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Scarica in formato PDF o leggi online su Scribd
    Segnala contenuti inappropriati
    di 90
    pear i leyende EDITURA PENTRU TURISM Se Mi ae mari) CORO aa Ca RL eer ees Ce a ae es ee Ce CC eae POM Ca ee ee Rem Cae er te eer seit CO ee eed eC ee eee eee eo aera rr Poms Povestile de dragoste deapana incercérile supra- Cee eee ee CC) Ce ee aM ee Corea Coleczia locuri $i legende y legende Couralice manesti Edigie ingrijiti de Tony Brill Coperta Editura pentru turism Adrian Dumitrache Bucuresti — 1974 Introducere Legendele inciuse tm lncrorea de fap oplindese variate aspecte ale framusctilor farii noastre. Cu 0 netntrecutt mnieserie, se explica numele simbolic dat wnui ora, forme cindatd funui tinue, aparijia si maregia unora dintre muni nojtri, trancparenta lacuritor, cursal navalnic stu molcom al wnor ape fi meandrele lor, mmisterele pripastilor, luminisurle poienilor, piscurile inzapesite sci. pind in soare, cdriraile despletce pe povtraigeri. Eroii se inclesteazi cx monstri, cu fantasmele plduril, cw zinele, eu ameli care rapese framoasele Cosinzene, soa cw névilitorii barban cave pustiesc total tn cale, Pouegtile de dragone despand incercirile supreomenesti la care sint supusi vite pentru encerivea logodnicei mult inbite san intimplarile trapice care despart iabitit. Aceste fapte se tmpletesc ex actiunile fan- tastice ale mor personaie neobigruite, cx erotsmal xxor femei care lupta cu arma tn mind pentra 2 rizbuna moartea celor dvagi, ripusi de duj- mani, cu faptele reale sau imaginare le wnor domsiteri, cu cfortmrile cretrii unor muclee de viata organizatd, cu intregul si bogatal nostra trecut de viag. Alte legende ne povestese si despre uriagii imengi, naivi, care cil vreau ce fecare picior pe clee un munte, Ceaunul sie! panes pe virfat apa a nou mri si faceax focul cu copac: ai, C4 siti prepare mincarea, Ei igi anuncan wnub altvia, ca pe niste pietricele, sttncile, rideaw cetipi pint Ix cer, ale citor urme se mai vad i astizi, Retecau muntii in tuptele tor, scépau din poali stinci care rimi- rican suspendaie sau vitrsau nisipul pe careel civau, ficind 64 raiard Statem Inttmpinapi adesea de reprezentdri legate de strdvechi cre~ dine fi obiceiwri. Acestea stnt desigur depasite de mentaltasea satului modern, dup cum rezultl din mumeroase mirturt de teren, Considerim deosebit de sernificatiy japtul ci tn Legenda «Turiul lui Butu® se pre izeazd referitor la aparitia unor strigo; wc aja vine povestea™, dec impli Unele legende sine narstinni seurte, condensace, de exemplu Huda Feciorilor, tn care se povestejte despre peflerd care a luit acest mume din cauza feciorilor ce se ascundeau acoto, pentru a na fi luati la oaste cu forga, Altele inst sint relatan complese, lungi, care merg pe linia bavmelor, din punctul de vedere al epiroadelor ce aleatuiese navaginniea cum este deexemplu ,Cetituse Stincutel", In care 0 fecioard, eramew. ta in flacau, ia parte la luptele lai Stefan Voda 4 moare eroic. Uneori legends ric; desfagurarea. pina de poeaie antreneazt ascultacorul seu cititornl la panticiparea depli Astfel se Inftigears Argeyelul” tn care se povesteste despre un Ni frumos transformat in iu, din cauza geloziei soarelui. Se-ntlmplis task clteodaca < gilsim legende sub jorma wor relaidri seci, legende aia loxge wnor juriale orale, Imbogairea acestora, cizelarea lor, Jenomen cobisruit tn cizeulagia Jolcloricd, nu a avut loc, pentra cd cle aw rise punt numai une nevoi imediaie de a consemna un fapt, cum este de exeniplu Muncel™ care explicd origives wnei movile, 0 vecke intixiours din timpal lat Stcfan Vods. Discutarea autenticittii legendclor, ridied nwmeroase probleme, Ma. terialul cales de Institutul de Jolclor din Bucuresti si de Sectia de fol lor din Clui, datoritz mifloacelor telmice moderne de imprimare a pierelor, dint culegeri nensjlocite de teren, care reproduc fidel naraqiu- hile sub toate aspectele, redindu-le in toatit autenticitates lor. Materia Ile culese de folclorittit inaintagi, din cauza absengei tebnicit moderne. hin pot fi considerste totdeanna transcrieri fidele ale modulni cursiy de relatare a wati povesti, direct de la porestitor. Aceste legende se situear3 le niveluri variate de autenticitate. Astjel, anele legende au fost adit scnlese si arunjatc", dupa cums dealtfel ingigi culegatorid mirturisesc. De iemenea, semnalin c& anele legende provenite din sursi ult au strat un caracter livresc'. Q parte tai din legendele de ovigind lite sau presupuse a fi ca tare, au fost integrate ta repertorinl § uailul popular, In aiemenea miicuri tachi eu gren soar mai recanoatte provenien;a lor, Totaii, pate afirma 2 majaritatea legendelor cule caracteral fantastic al unor asemenea reprezentiri fe win carscter predominant 1 Existenja unorz dintre legendele cu caracter livrese in volumul osteu, ne permite o mai adinca comparacie cu cele autentic populare Asfel ies in. evident teisivurile determinante ale prozei populare cu toate caracteriwicile de ford i de form’, In acest scop deschidem vo- mul cu Legenda riului Buziu™ 6 stuorllor naintgt mu an suert schimbtoi esenplale tn coon ce prvese schema naratiol, fondel de We! {1 menaliaice. popster® Moditcarite faeute de ealegitoi, infivene aap st Fe fee i ag on ag el gl tule, neloginme, terment pretiet ca de exemple tn legendas origin! sain- ui Volovdt, inttulacd Valea tei". Desi caleasd din satal Voloott aceastt Legenda Intebuingezzd tm acclagi timp Jorma dilectala. placa” 1i termenad pretentios si nepopular ibid". In vorbires obignaltd,popu- lar asim constructs elipice gi uncle Incilezri Nagrante ale canoanelor literare (articlarea.substanivelo, acordurile dintre smbicce i predicat. timpal greit al wnora dintre verbe) care ra sint coniiderste de auto- ral oral dept rej. De ceca le-am respecst intra total Thulin. de atemenes, sacori, contrasiceri, reptfis nesemviicatve, confusit (pot fi uneori gi greteli de tiper). Pe acestea din urmi le-am ‘mbliniat,alaturindacle sera tntrbitintre pananteze drepte. Desigur na am epuizat toate problemele pe care le ridick legendele cuprince in volumal de farz, Cea ce trebui.reinat este faptul cima ta colgir de perd cere 12 magi spund posesten. Un izvor ti mar ‘nara taina parte, un mume de creata deapand o inimplere, 0 vale toprene econ! anni snspin de dor sau aminirea wnt chip indnitor, ier 0 pidere, tm fopnetal franzelor, li spune trecatal. Aceste imag ar nat 2 le votive ex maid cra TB Not& asupra edifiei Antologis de fat cuprnde un nu- imiir restrins de legende care ilustreazi doar o categorie a geaului’ Matcrialul provine din volume, brosuri xi periodice, publicate i fo amul 1940, precum i manuserse, aflaue in colecyia Bibliowecii Aca mist Republi Sociale Rordni, si in colecile Init de follr, Aceastébibliografie este publicaté Ia sfirgital volumului. Diverstaes lependelor ne-cu impus prezeatarea lor into anumita cording. De aceea au fost organizate pe patru grupuri? mari, pe teme Tarpl, euprinaitoare, precum urmeari: “A — Legends despre apele Romiaisi —B— Primele ayeein rominet, oplindite io legende, —C— Povestinle privind configuratia solului ari noaswe (ti oponimia acestora). 1D — Alte sepecte ale natu fn diferite legends, iri noastre i ctitorl, refleceate 1 Pentru o anal comple canosstere, vesi «Tipologi legendelor popu lure romney de acelasi autor, volum tadus ta Timba francech, afl in acent moment sub tipar, eee ae dl wa mae gp cx: grupal Ay are V sobgropuri st amumer 1 Fancat = 11 frvoare 1 Lacad 1V Pheaie Ug Hoda i fica’ sabprap ne tpi te eaptoes Scbgripal 1 2 Aadul Tul, fieare subgrup ene tmplngie tn capitate; Sabgrupal Fiogod are_II1 epitole iat " 1, Polana Dosmne: 2 Chet Tora 53. Belt Desi citorle nu fac parte din legendele geografice i toponimice snai_ sus pomenite, ele sink parte atit de integrants din frumuseyes pei- ssjului romnese, Zncie par a se identifiea cu natura Pieiele inchise fo luc lipss acestors, tau dst ctluri corespunaitoare subieculi fiecare dati prin paranceze drepte incerveniia noastrl, de exemplu: [Lacal Simina.} Pe ling glodtile unor cuvinte date de amoral culegerilor (nic) sav aiogar qi ale glosie) necesue (na). Tenele au fost teanscrse in orcogeafia curentl, pisirind particule. riitite cegionale Legenda riului Buzau A\ fost odati ca niciodati... A ost o femeie siraed, siraci de wor, De siraci ce era, nici haine pe ea n-avea, Umbla desculti, in zdrenie, eu capul gol, vara pe aryita, casi iarna pe gerul eel napraznic. Traia singura, intr-un bordei sapat in pimint, la marginea samuh Isi ducea din greu viata ji nu cunostea alti mingiiere it pe-a lacrimilor, care-i brizdau mere faa... Intr-una din zile insi, femeia aceasta niscu un copil minunat. Avea pirul tot de aur, desficur in suvite Iungi si strilucicoare, cate-i acopereau fntreg trupusorul, Bordeiul se umplu si el de lumina auric si chipul femeli se invalui in- truun cere de raze tremuratoare... Oamenii din sat, cum au auzit, au alergar si-l vadi. Unii_ au intrat chiar in bordei si au cerut femeit si le dea lor copilul, si-l crease’, _ Femeia nu I-a dat insi. Copilul, ‘parci ingelegea si el, cf numai cum sta la sinul mame, last sfircul qipei din gues si zise tare: — Nu mi da, mami! Si s-au minunat oamenii tare auzindu-l vorbind si au plecat, mirindu-se. “Vestea despre copil se lai insi ca fulgerul si_ajunse, pind la imparauul farii aceleia, Zizin-Craiul, Si-a trimis impiratul crainici si-1 vadi si de-o fi adevarat, si-1 aduci la curte. Crainicii au venit, s-au ineredinyat, dar nevoind femeia sa le dea copilul, sau intors fari cl si au spus impiratulai toate cele vizute _ Nu sa miniat impiratul, nici nu sa_pornit cu minie 3i sithunare impotriva femei, into imines, isi sin- gur si nevazut din palatul stu si se indrepri in taind focul unde se afla bordel... " oe 10 Ajungind, intra yi rimase uimit de cele ce vizu; copilul, numai auf, se juca in pat, rizind si gingurind, Femeia sa nga el, scl privea. Imparacul, privi lung spre femeie, ap apropiindu-se de copil, incepu si-l mingtie pe parul lucios si Seinteletor. Intr-un tirziu, dupa adinci chibzuingi, aise plin de blindete: — Femeii Femeia care nu stia cu eine vorbeste, rispunse: "Nil dau! Impiratul si ving si awl dau! Dar copilul tntinse minugele albe spre ea 31 aninind de git, zi © Da-ma mama! — Apoi, intorcindu-se spre impirat — la-ma, maria ta! imparatul I-a luat, si l-a dus, impreuni cu mama lui in palarul du... Palatal impiritese se afla inte-un adine de codru, incon jurat din toate pargile de mungi inal. In jurul palatului bra o gridind intins’, cu fel de fel de pomi si de flori. Pomii crau cu trunchiul de sticla verde, aya, de te vedeai in ei, jar florile de catifea colorata. Din grading, dintr-un anumit loc ridicat, se vedea in fund, pe deasupra crestelor, > api care sticlea in lumina razelor de soare. Aici crestea copilul, risfijat de toyi, pink si de pasirile cari se stringeau pe ling’ el, fi coborau pe umeri, i se Hisau in palme si-l vrajeau cu cintecele lor, Din zi in zi se ficea mai frumos, mai voinie, mai chipes. Impiratul si impirateasa fl priveau, din balconul inflorit, cum alcargd pe cirri, cum se pierde prinire jerburi si pomi, cu pirul ondulat si filfaind in vine Pe masura ce crestea copilul, inimile lor se intristau ins’, cici zi cu zi firea lui se schimba, Devenea ginditor, inchis la suflet, rurburat parck de nelinisti ascunse, cari frematau in adincurile fiintei Ini, Nu mai ridea, nu se mai juca, invaluia tot mai adinc fn taine chinuitoare. De aceea i-au zis Buziu, adici cel inchis la suflet, tur- bure, nefngeles. Era acum vinir in toad puterea, cind la porgile_ impé- ritiei se vestira soli strini. Veneau de departe, chipuri poso- morite, ineruntate, pline de prevestiri rele. Adusi in faya imparatului, solii se inchinar’ pind la pimint, Trupurile lor se incovoira greu de armaturi... ul — Sinem solii imparatului Negru — ziserX ei — girth aducem sanatate si urare de bine, maria ta. — Fiji binevenigi la noi, luminayi oaspevi — rispunse implianul — qi malyupese crefulat Megru'de Gautea coat fe, “Apoi, dupa ce se odihnird, fur poftii si ia loc tn fruntea mesei impariteyti, Vinul incepu si curgi in. pahare. Veselia cobori in suflete si limbile se deslegara. Numai iat& cd in toiul vesclici, unul din soli, cel mai bitrin, se ridic& si tinindu-si paharul in mina, zise: —'Tertayiema ca turbur imparivescul ospit, Dar noi i slujitori ai craiuluj Negru si avem poruncd

    Potrebbero piacerti anche