REv Di Literarura 2

EDITURA CARTEA AROMÃNÃ
FUNDATSIA CARTEA AROMÃNÃ
Rivista di LITIRATURÃ shi

STUDII ARMÃNI
Anlu 5, Num. 2, (Tom XI), 1-lu di Sumedru, 1998
Fundator shi Ridactor Shef: Tiberius CUNIA
RIDACTOR SHEF (1994-1996): Thiuhari MIHADASH
COMITET DI RIDACTSIE: Maria PARIZA, Dumitru GAROFIL,

Ilie A. CEARA, Vasile TODE, Sutiri GALANI, Dina VANGHELI
Rivista di Litiraturã shi Studii Armã ni easti publicatã di: (i) Editura
Cartea Aromã nã , 107 Britain Road, Fayetteville, NY 13066 USA shi
(ii) Fundaia Cartea Arom ãnã, Str. Ioan Borcea, Nr. 38 Constana,
Cod 8700, Romã nia, Tel. 619505 shi 669178. Scoasã di dauã ori pi
an, tu 1-lu di April shi 1-lu di Sumedru, rivista s-vindi tu librã rii. Tr-
atselj tsi vor s-u aproachi acasã , pot s-facã abonamenti la adresa-a
Fundatsiiljei. Abonamentul pi an (trã dauã numiri) custuseashti (i) tu
Rumã nie shi tsã rli balcanitsi: 50000 di lei, (ii) tu alanti tsã ri: 50 du-
lari. Costul a abonamentului s-dipuni la: Banca de Credit Cooperatist
“BANKCOOP-S. A.”, Constana, Strada Cristea Georgescu nr. 6,
Tilefun: 617890, Fax: 617600, Telex: 14484, Cod 8700, Romã nia,
cont: (i) ã n lei, 40240051.6428, (ii) ã n DM, 40240051.2809 shi (iii)
ã n dulari, 251 102 400 5184 00006. Comitetlu di redactsie invitã
autorlji tsi vor s-publicã tu rivistã , s-pitreacã manuscrisili la adresa-a
editurã ljei icã a fundatsiiljei.
Tehno-redactarea: D. Garofil shi T. Cunia

Sumar 3 4 Riv. di Litiraturã shi Studii Armã ni – Tom XI – Sumedru 1998
...Partea IV – Transpuniri......................................................39
......Adixits Puetlu...................................................................39
......Miserere... (I) ...................................................................39
......Easti Toamnã Daima.......................................................40
......Shi Easti Chirolu... ..........................................................40
......Zboarã li tsi nu Pot s-li Dzã c ...........................................40
SUMAR ......Shi Naparti di Andzari... .................................................41
......Aoa... ...............................................................................41
......Adutsirli Aminti duc cã trã Moarti... ...............................42
Zbor di la Editor...................................................... 7 ......Aestã ljei Tã tseari... ........................................................43
Theodor Zuca – Tindilini shi Alti Puizii.................. 9 ......S-Alasã Bruma.................................................................43
...Partea I – Adutseri Aminti..................................................11 ......Miserere (II).....................................................................44
......Galani – Todi Zuca: Bardul a Pindului ...........................11 ......Tu Calea-a Noastrã cã trã Betleem .................................44
......D. Bacu – Nã ndauã Zboarã ti Theodor Zuca (I) ............15 ......Mi Nvets cu Idyea-a Mea Moarti .....................................45
......D. Bacu – Nã ndauã Zboarã ti Theodor Zuca (II)...........16 ......Dorlu a Dzenurlor di Zã mã nj. ........................................46
...Partea II – Tindilini: Puizii.................................................20 ......Prohod (Miryiuloi)...........................................................46
......La Moartea-al Toni Ciumetti ...........................................20 ......Singur cu Pontul Euxin ....................................................47
......Zboarã sh-trã Mini sh-trã Voi.........................................20 ......Ashteptu pri Meal.............................................................47
......A Tatã -njui.......................................................................22 ......Pontul Euxin ....................................................................48
......Tiyiula Teguyeani cã trã Mã -sa.......................................23 ......Anabasi ............................................................................48
......A Lalã -njui dit Xeani .......................................................24 ......Singurã tã ts di Vulturi......................................................49
......Dit Xeani ..........................................................................25 Dina Cuvata – Pãnãyirlu di Nigotina .................. 50
......Cundiljaua .......................................................................26 S. Alexandrov – Astã vã rsearea cu Locurli
......Toamna n Pindu...............................................................26
......Videari din Casã ..............................................................27
Armãneshtsã ......... 65
......Primã veara-a Mea...........................................................27 Mihaela Shutsu – Puizii ........................................ 80
......Dor di Primã vearã ..........................................................28 .....Dispã rtsã ri ......................................................................80
......Tsi Vream tra s-Hiu... ......................................................28 ......Nã Carti ti Tini ................................................................81
......Anã ltsari ..........................................................................29 ......Camena ............................................................................82
......La Cunachea-al Hagibira ................................................30 ......Vreari Agã rshitã .............................................................83
......Moartea-a Celniclui.........................................................31 ......Amare, Cohi Avros di Tser! .............................................84
......Trã Vruta Nyisatã ............................................................33 ......Anghil di Vreari ...............................................................85
......Trã Atselj tsi s-Alumtarã .................................................34 ......Nã Paree di Oclji Lã i ......................................................86
...Partea III – Alti Puizii.........................................................35 ......Altu Soari... .....................................................................86
......Ia Spuni-nj Gione Picurar ...............................................35 ......Odiseea-a Armã njlor .......................................................87
......Prumuveara .....................................................................35 ......Cã njina dit Gean .............................................................88
......Picurarlu ..........................................................................36 A. Mushi-Ciolacu – Tsi Lã eatsã , tsi Uryie ........... 89
......Limba Dultsi Armã neascã ...............................................36 Pripuniri trã un Ãndriptar a Scriariljei
......Pindul sh-Plã ndzi Soartea!..............................................37
......Loarã Giuglu ...................................................................37
..............Armã neascã : Vocalili shi Semivocalili... 96
......Floarea dit Pindu.............................................................38 ......Prifatsã ............................................................................96
......Litira A...........................................................................100
Sumar 5 6 Riv. di Litiraturã shi Studii Armã ni – Tom XI – Sumedru 1998
......Litira Ã ...........................................................................108 ......Ioan Foti – Hã ngioanja.................................................191

......Litira E ...........................................................................116 ......George Murnu – Soe Armã neascã !...............................192
......Litira I ............................................................................119 ......Ioan Foti – Striaushlji....................................................193
......Litira O ..........................................................................130 ......Ioan Foti – Cã ntic di Vreari..........................................195
......Litira U ..........................................................................131 ......Ioan Foti – Araftul .........................................................196
George Perdichi – Il Ritorno dall’Estero ........... 139
Suplimentu: Cã rtsã Veclji Armãneshti

Ioan Foti – Cãntitsi shi Ndoauã Isturii Aleapti
......Ioan Foti – Cã trã Armã nj .............................................149

......Ioan Foti – Aprindu Crã ciun .........................................151
......C. Belemace – Dimã ndarea Pã rinteascã ......................152
......George Murnu – Vã rculaclu..........................................153
......Ioan Foti – Vitsinili........................................................155
......C. Belemace – Murgul ...................................................158
......Zicu Araia – Toamna n Pindu........................................158
......Ioan Foti – Aprindu Pashti ............................................159
......Nushi Tulliu – Cã ntic.....................................................160
......Petru Vulcan – La Shoput ..............................................161
......Ioan Foti – Cum mi-Adrai Arugucear............................161
......C. Belemace – Un Cã ntic ..............................................163
......George Murnu – Miha sh-Furlu ....................................164
......Ioan Foti – Picurarlu .....................................................166
......C. Belemace – Blã stemlu a Cucotlui .............................167
......Anonim (G.) – Giudicata al Ali-Pã shã ..........................167
......C. Belemace – Meslu-al Mai..........................................170
......Ioan Foti – Plã ngu di Cloput.........................................170
......George Murnu – Armã nlui ............................................171
......Ioan Foti – Cucutsã l ditu Livadi....................................172
......Lev Tolstoi – Cum Agiundzi la Giuneatsã .....................172
......Ioan Foti – Primã veara .................................................174
......C. Belemace – Arniulu ...................................................175
......Ioan Foti – Io u Chirdui.................................................176
......Ioan Foti – Mama ..........................................................176
......Ioan Foti – Garela .........................................................178
......Ioan Foti – Armã nlu ......................................................181
......Ioan Foti – Ardirea-a Muscopuliljei..............................183
......Ioan Foti – Amirã rilja-a Noastrã ..................................185
......Ioan Foti – Yislu-a Picurarlui........................................189
T. Cunia – Zbor di la Ridactsie 7 8 Riv. di Litiraturã shi Studii Armã ni – Tom XI – Sumedru 1998
Mushi-Ciolacu, tsi bã neadzã tora tu Australie.

Tu anlu 1997, s-tsã nu Bituli, un Simpozion trã Standardizari a Scri-
ariljei Armã neascã . La aestu simpozion s-avea loatã apofasea ca si sã
scrii un ã ndriptar a scriariljei armã neascã . Tu numirli tricuti a rivistã -
ljei, publicã m dauã articuli cu materialu ndreptu trã discutsiili di Bitu-
li, shi un articul cu normili di scriari ashi cum furã astã siti la simpo-
Tiberius Cunia zion. Prumuveara tsi tricu ã nchisim s-lucrã m la editurã trã un ndriptar
shi unã parti dit aestu ndriptar, partea tsi trateadzã scriarea-a vocalilor
ZBOR di la RIDACTSIE sh-a semivocalilor, easti aspusã , ca unã pripuniri, tu-aestu numir.
Cã nu-avum un stat shi sculii tu limba armã neascã , oaminjlji a
Putsã nj armã nj au avdzã tã di Theodor (Todi) Zuca. Amintat noshtri di litiraturã , scriarã ma multu tu limbi xeani. Cã ndu scriarã sh-
Samarina easti cunuscut ma multu trã scrierli tsi-ari faptã pri limba pri-armã neashti, u featsirã cã limba di dadã nu lj-alã sa isihi tu
gã rtseascã . Dusi la sculia rumã neascã di Grebini, tu Gã rtsie, featsi criatsia-a lor litirarã . Ãndoi di nã sh puturã s-publicã , di ma multili ori
universitatea Bucureti, tu Rumã nie iu-sh tricu ma marea parti dit cu paradzlji a lor, atsea tsi-au scriatã . Ma multã litiraturã armasi tu
bana-a lui di om adultu. Protili scrieri, ã ndauã puizii scriati pri- manuscrisi, nipublicatã tsi s-chiru.
armã neashti cã ndu eara ninga elev la liceu, li publicã tu “Lumina”, George Pirdichi easti un di scriitorlji di dupã anjlji 1930, cari fu arcat
rivista-a liceului rumã nescu di Grebini. Dupã shapti anj lundzã tu di bora-a chirolui tu xeani. Tricu ndoi anj sh-tu Italie, nã inti ca si s-
filichiili comunisti dit Rumã nie, scrie ma multu pri limba armã neascã ; ducã la un frati ma mari di-a lui, tu Amirichie, iu shi ncljisi sh-ocljilj
manuscrisi, probabil chiruti tora, treidzã ts di anj di la moartea-a lui. nu dupã multsã anj. El easti un di scriitorlji a noshtri tsi easti cunuscut
Cum nu putea s-publicã tsiva tu Rumã nie, s-turnã tu Gã rtsie sh-aclo ca un di-atselj tsi ari scriatã shi ari publicatã mash pri armã neashti. Ma
transpusi scrierli a lui tu trei cã rtsã di prozã tsi lu-aspusirã ca un mari putsã nj shtiu cã , tu chirolu tsi-l tricu tu Italie, nvitsã ghini limba
scriitor contemporan grec. Cunuscut ghini di oaspitslj-a lui di shcoalã italeanã shi cã transpusi, tu limba italeanã , frã mturi dit litiratura
di Grebini, oaspits ca Bacu shi Caciuperi, ndauã puizii shi nuveli di-a armã neascã . Avem la editurã , unã mushatã transpuniri a baladã ljei
lui furã transpusi dit limba gã rtseascã tu limba armã neascã . Ma aesti “Dit Xeani” al Nacu Scrima, baladã publicatã pri-armã neashti sh-tu
putsã ni transpuniri s-aflã tu publicatsii putsã n cunuscuti di armã nj. rivista-a noastrã , Tomlu VII, dit April 1997. Cu titlul “Il Ritorno
Un altu oaspi di-a lui, Sutiri Galani, ndreapsi tr-aestu numir a dall’Estero” dã m tu-aestu numir a rivistã ljei, tr-atselj tsi cunoscu limba
rivistã ljei a noastrã , unã editsie cu puizia-al Zuca. Tu-aestã editsie italeanã , aestã mult mushatã transpuniri di-al Pirdichi.
aflã m singura carti cu puizii scriati pri-armã neashti, Tindilini, Sh-tu soni, ashi cum nã easti adetea, publicã m dit litiratura veaclji
publicatã tu crehta ilichie di 21 di anj, deadun cu alti ndauã puizii armã neascã . Aestã oarã publicã m un carti njicã scoasã tu anlu 1912
armã neshti loati dit rivista “Lumina” di Grebini shi cu ndauã di Ioan Foti, un scriitor dit generatsia clasicã al Batzaria shi Murnu.
transpuniri di puizii scriati pri rumã neashti di Zuca shi transpusi pri- Aflã m publicati tu carti, prozã shi puizii di-al Foti, deadun cu ndauã
armã neashti di Galani. Tu un altu numir a rivistã ljei va s-publicã m puizii di scriitori contemporanj di-a lui, ca Belemace, Murnu, Araia shi
prozã di-al Zuca, transpusã dit limba gã rtseascã di Caciuperi shi Tulliu.
Galani. Sh-avem sh-umutea ca tu anjlji tsi yin s-publicã m la Editura
Cartea Aromã nã , transpunirli pri limba armã neascã , a cã rtsã lor al
Zuca scriati pri limba gã rtseascã .
Dina Cuvata, cunuscutlu scriitor dit Machidunie, urmeadzã cu unã
nuvelã originalã di-a lui shi unã transpuniri dit limba sã rbeascã a
notilor di cã liturie tu Machidunie, a unei armã nã di Belgrad, Smiljana
Alexandrov. Dã m deapoea ndauã puizii di tinira puetã armã nã
Mihaela Shutsu, cari ari publicatã sh-altã oarã tu rivista-a noastrã , shi
unã puizie, “tip popular” a unei armã nã , dit Machidunie, Anastasia
Theodor Zuca – Tindilini shi Alti Puizii 9 10 Riv. di Litiraturã shi Studii Armã ni – Tom XI – Sumedru 1998
Cu tuti cã scrie multu pri-armã neashti, tu sculie prota sh-deapoea

nafoarã , dupã tsi bitisi sculia – sh-aoa avem mã rturilji di la oaspits
bunj di-a lui, cari bã narã cu el multu chiro tu Gã rtsie icã tu Rumã nie
–el nu putu s-publicã pri limba-a noastrã dicã t unã njicã carti cu 17
puizii, “Tindilini”, tu crehta ilichie di 21 di anj. Ãndauã di-aesti puizii
Theodor (Todi) Gher. Zuca furã scriati cã ndu eara ficior tinir ninga, 15-18 di anj, sh-furã publicati
tu rivista “Lumina” a liceului rumã n di Grebini. Cartea easti dedicatã
TINDILINI shi ALTI PUIZII “A Marilui Luptã tor di la Lupoanja1, Toni Ciumetti”, directurlu-a
Editsie ndreaptã di Sutiri Galani liceului di Grebini.
Tu Partea I di ma nghios, publicã m ã ndauã adutseri aminti di bana
Zbor di la Ridactsie – Putsã nj armã nj au avdzã tã di Theodor (Todi) sh-opera-al Todi Zuca, scriati di doi bunj oaspits di-a lui: Sutiri Galani,
Gher. Zuca. Avu unã banã multu greauã , plinã di tirã nj, sh-muri tsi ari ndreaptã aestã editsie cu tuti puziili a lui scriati pri armã neashti
relativ tinir, nincljish ninga 50-li di anj. Publicã mash unã carti njicã (la cari adã vgã m shi ndauã puizii transpusi dit limba rumã neascã ) shi
pri armã neashti, trei cã rtsã pri limba rumã neascã ma, atsea tsi-l featsi scriitorlu Dumitru Bacu. Elj va-sh deapinã , ma nghios, atseali tsi l-ar-
ma ghini cunuscut shi-l consacrã ca scriitor shi filuzof, suntu treili masirã tu minti dit oarili tsi bã narã deadun cu Zuca. Tu Partea II pu-
cã rtsã scriati pri gã rtseashti. blicã m puiziili dit cartea Tindilini. Tu Partea III publicã m tuti alanti
Dupã cã ti shtim noi la ridactsie, Todi s-amintã Samarina tu anlu puizii – atseali tsi putum s-li-aflã m, tuti publicati tu rivista Lumina a
1920. Yinea dit unã fumealji ghini cunuscutã Samarina, fumealji tsi- liceului di Grebini – scriati pri armã neashti tu chirolu tsi autorlu s-afla
avea datã mã ri alumtã tori trã fara armã neascã . Bunã oarã , preftul ninga la sculie. Sh-tu soni, publicã m shi Partea IV cu ndauã puizii
Zisi Zuca, tsi bã nã aoa sh-ma nsus di 100 di anj, eara ghini cunuscut scriati pri limba rumã neascã – tu volumlu “Miserere” publicat Anthina
ca un ã nfucat shi lunjinat patriot shi fu un di protslji armã nj dit seculu – shi transpusi pri armã neashti di Sutiri Galani.
tricut, tsi loarã parti la tuti alumtili tsi s-deadirã trã cauza armã neascã . Cartea Tindilini a autorlui, publicatã tu anlu 1941, eara scriatã cu
Iarã scriitorlu Gheorghe Zuca, ficiorlu-al Zisi Zuca shi profesor la sistemlu traditsiunal di scriari. Noi u-alã xim scriarea cu-atsea noaua,
Liceulu Rumã nescu di Bituli, eara sh-el cunuscut trã activitatea-a lui fã rã seamni diacrititsi, shi cu standardurli cu cari scriem la editurã .
di alumtã tor trã tsã nearea sh-promovarea-a limbã ljei armã neascã . El Unã alã xiri, poati, cã lipseashti dzã tseari, unã alã xiri cari easti ligatã
fu shi ridactor (dit anlu 1903 tu anlu 1908), a protã ljei rivistã a liceului di soea cu cari u zburã scu limba armã njlji di Samarina. Cã ndu li
di Bituli, “Lumina”. articuleadzã , zboarã ca: Pindu, Olimpu, Zmolcu, muntsã , pulj, calj,
Dupã tsi bitisi liceulu rumã nescu di Grebini – atsel di Bituli s-avea etc. Zuca li ari scriatã ca: Pindlu, Olimplu, Zmolclu, muntslji,
ncljisã di vã rã 30 di anj – dusi Bucureti, tu Rumã nie, iu featsi puilu/pulji, calji, etc. Aesti zboarã li-avem scriati dupã regulili a noatri
“Facultatea de Litere i Filozofie”. Ca multsã altsã tiniri armã nj di ca: Pindul, Olimpul, Zmolcul, muntsã lj, puljlu/puljlji, caljlji, etc.
ilichia-a lui, fu loat azvarna di bora comunistã shi shidzu ncljis shapti Cã tivã roarã featsim exceptsii. Bunã oarã , cã ndu lipsea sã scriem
anj, dit anlu 1948 sh-pã nã tu anlu 1955. Fã rã s-hibã giudicat, mizi zborlu “muntsã lj”, ca tu expresia “muntsã lj aeshti”, iu dauã li zboarã
ascã pã cu bana dit hã psã nadzlji, lagã rli di contsentrari sh-di lucrul lipsea ligari un cu-alantu, sh-iu ritmul a versului cã fta unã silabã ma
faptu cu zorea la sã parea-a canalui tsi leagã Duna di Amarea Lae. putsã n, avem scriatã “muntslj-aeshti”.
Inshit dit hã psani, tricu unã banã multu greauã , cã nu putea s-aflã
lucru shi nu putea s-publicã tsiva dit opera-a lui litirarã , multã di ea
scriatã pri-armã neashti. Fu anã ngã sit si s-toarnã nã poi tu Gã rtsie, tu
anlu 1964. Sh-aclo u dusi greu. Shi dupã tsi transpusi ma multa operã
a lui pri gã rtseashti shi rumã neashti, publicã patru cã rtsã , trei di
prozã , pri gã rtseashti shi unã di puizii pri rumã neashti. Dupã ndoi anj, 1
Trã atselj tsi nu u shtiu, Lupoanja-a Romã ljei eara unã sutsatã faptã
tu anlu 1969, muri di hã rchin la plumunj, plã mtu di mult-vruta-lj di studentsã shi profesori di la ghimnaziul di Ianina shi liceulu di
nicuchirã Oltea Maria, sh-di frats, surã ri shi oaspits. Grebini. Aestã sutsatã avea unã flamburã cu unã lupoanji tu mesi.
Astã mã tsim tu loclu cu numa Thermopile, iu gretslji s-avea alumtatã

cu pershilj cu njilj di anj nã inti. Pluina caldã avea astã mã tsitã , luna
PARTEA I – ADUTSERI AMINTI… nyilicea ca dzua sh-unã anjurizmã di lilici tsi ti mbita. Unã noapti di
mã yie.
Sutiri Galani Tode nã adunã sh-nã zburã multu trã mira-a omlui, cã bana-a
TODI ZUCA: BARDUL A PINDULUI catiunui om s-aflã ngrã psitã tu unã tifteri. Ama a lui mirã lu-avea
agã rshitã . Cum deadi peanili shi s-alinã nsus, peanili-lj di tsearã s-
Ãndauã Adutseri Aminti…
tuchirã sh-ca Icarlu, cã dzu, cumã ts s-adrã . El s-avea aflatã tu unã
oarã lae, tu unã oarã slabã . S-avea aflatã chirut.
Toamna dit anlu 1936 s-aspunea multu mushatã . Armã njlji, cu
A gium sim Bucureti, trapsim la Cã minlu a Studentsã lor di pi Str.
cupiili di oi, dipunea dit muntsã tu cã mpul dit Tisã lie, tu arniu, iara
Iorceanu, iu nã vidzum cu altsã frats armã nj adush dit tut Balcanlu.
noi ficiorlji sh-featili ahiurseam sculjolu. Intram tu clasa a tsintsea la
Elevi avea vinjitã sh-di la Liceulu Rumã nescu di Sofia. Apoi intrã m la
Liceulu Rumã nescu di Grebini, tu Gã rtsie.
concursu. Cu autocarlu nã dusim tu tutã Rumã nia. Astã mã tsim
Multu agonja featsim sutsatã di la internat, tu avlia-a liceului, cã ti
Sinaea, apoi Bushteni. Di-aclo, Braov, iu fum filipsits la liceulu
doi-doi i ma multsã , sh-fã tseam muabeti; cã ftam s-n-adrã m sots,
Andrei ƒaguna, sh-iu si shtia cã him di idyea mileti cu Mitrupulitlu
fã rtats, s-nã cunushtem ma ghini.
ƒaguna, cunuscutlu alumtã tor trã cauza rumã neascã , dit Transilvã nie.
Ahoryea di noi tuts, videam un tinir di a mea vrã stã , analtu, minut,
Deapoea nã turnã m nã poi tu Iladã .
cu fatsa ca galbinã , sufrã ntseali sh-mustacã cundiljatã . S-priimna
Tu-atsel chiro eara mari alumtã cu chivernisea dit Iladã . Cu gricu-
singur, fã tsea volti shi zbura singur, tu mã ri minduiri. Bea nã tsigarã
manjlji, mari mintiturã . Polimlu bã tea la ushi. Lucrurli s-avea streasã .
Papastratos sh-cã tivã rnã oarã mutrea aroatili di fum cari s-chirea nsus.
Italia avea intratã tu Arbinshie.
Atselj vecljilj dzã tsea cã bana-a omlui va hibã isihã , icã tã xidea pri
Unã dzuã , sculjolu rumã nescu di Samarina, lo foc. Tode s-afla
amari va hibã fã rã chindin, cã ndu fumlu va s-ducã nandreptu nsus.
ningã sculjo; draclu lu-avea pimtã aclo. Mutrea pira-a foclui shi
Tinirlu bã na tu altã lumi, mash a lui. Tihilailu, nu shtia atumtsea tsi
ngrã psea… Alantã dzuã , tu dzuarlu di Grebini ashi ngrã psea:
lj-avea ursitã mira. Fu bun la nvitsã turã shi dit peana-a lui insha protili
“Theodor Zuca di la Liceulu Rumã nescu, dupã tsi deadi foc a sculjolui
puizii “Tindilini”. Eara Todi Zuca.
tra s-facã zizani, ngrã psea puizii, ca Nero altã oarã . Lu-adusirã la
Tu-anlu 1938, ti Pashti, niscã ntsã di noi elevilji, nchiseam trã
giudicatã , ma lu-alã sarã , cã nu avea vã rnu stepsu.
Anthina, tu un autubus SEK, iu Gioi, tu oara 12 loam pamporea
V inji Bucureti, dupã tsi bitisi liceulu shi si scrie la Universitati, la
rumã neascã “Romã nia” tsi s-turna di Eghiptu s-nã ducã Custantsa, tu
“Facultatea de Litere i Filozofie”, pri cari u absolvi “cum laude”.
Rum ãnie. N jirdzeam Bucureti, s-lom parti la “Concursul Tinerimea
Eara anjlji grei di polim, apoea, anjlji tihilã i di dupã polim. Rumã nia
Romã nã ”. Earam: Apostul Caciuperi, Nida Galica, Todi Zuca,
fu ndzinucljatã shi tuts atselj cu simtsã minti patriotitsi agiumsirã tu-
Limona, Cristea Ruva, pedagoglu Garelja, L. Badralexi, Caraiani shi
ahapsi. Todi-a nostru, daima tu prota aradã , fu acã tsat sh-bã gat tu-
altsã .
ahapsi shapti anj di dzã li, fu dus shi tu ncljisoarea di Jilava. Nicuchira-
Tu aripidinã , nã inti di unã punti ningã Cojani, frenili s-asparsirã ,
a lui, Oltea curbishana, eara nafoarã , ama sh-ea s-afla ca ncljisã . Mari
shuferlu li chiru, lo mã njli di pi timoni shi ninga putsã n lipsea s-nã
taxirati.
arucutim, tu unã vali ahã ndoasã , tu grem. Ljirtatlu di Toni Ciumetti,
directurlu-a liceului di Grebini shi Marioara, nveastã -sa, tsi shidea pri
Avea tricutã multsã anj di-atumtsea…
scamnul di dinã poi di shufer, apucã timonea, u turnã nastã nga shi
Nã vidzum diznou cã ndu inshi dit budrumi, lã ndzit, nu-l tsã nea ci-
agudi cimentul di mardzinea-a puntiljei sh-aclo armasi.
cioarli. Shidzu niheam chiro tu Spitalu Azuga, aclo iu, eu sh-altsã doi
Sum punti, tu aviro, niscã nti turcali tu shilvã ri, lã htã rsirã . La
armã nj, earam yeatsrã .
stranjili, sh-niheamã lipsi s-li pitreacã tu lumea alantã . Altu autubuz
Aclo nã dipinã tuti trã dzerli a lui di cã ndu vinji tu Rumã nie. Dit un
nu s-afla.
sac scoasi unã tifteri iu avea scriatã unã parti di-atseali pã tsã ti di el…
Di-aclo lom tsintsi taxiuri sh-tutã noaptea earam pri cali.
Unã searã , cu multu suflit, nã citea dit un roman di-a lui, “Vlahus-
trata” unã isturie pri armã neashti dit bana picurã reascã a armã njlor dit tsã ts tu tuti craturli comunisti; atselj ma multsã lj adush trã chireari
Pindu, cã ndu urdina cu tutiputa di la munti tu arniu toamna, sh-nã poi Tashkentu, tu Uzbekistan, ningã China. Noi nã dusim la chivernisea
prumuveara nsus tu pã shunjli verdzã cu apili di crustal a Pindului. Is- comunistã dit Rumã nie, sh-cã ftã m s-lj-alasã armã njlji tu Rumã nie,
turiili al Todi nã mã yipsea…2 macar fumeljli a noastri; nã agru-mutrirã s-nu adutsem zbor altã oarã .
Nã dyivã sea: “… Avea adratã cidã ri ningã unã vali, discã rcarã Dupã ndoi anj, unã sã rachi ã lj mã tsinã truplu sh-tiniramea. Niheam
furtiili sh-fumeljli, cã njlji ca dã rgats, pistimenj, di-avã rliga… O! lai cã ti niheamã , tu anlu 1969, Todi Zuca ncljisi ocljilj trã totna.
Cole, ia bagã niheam pã rnã ri tu foc… crã nts-crã nts, pã rnarea
plã scã nea… Mã carã chibapi, iarã cofa di yin tritsea di la un la- Al Todi ã lj si frã ndzea inima cã nu putea s-publicã tsiva, puizii icã
alantu. Sh-ahiursirã cã nticlu… Ti halivis Ismail-Smail-Aga, Furca, prozã , pri limba-a lui di-acasã . Ashi cã , tut tsi-avea scriatã pri-armã -
Furca che Samarina3… Ma nã poi, dupã tsi li si ncã ldza mã dularli, neashti, li turnã multu agonja, pri limba rumã neascã shi gã rtseascã .
ascuchea tsã ruhili s-nu-arudicã , loa un ceamcu i singatisto.” Cã t shidzu tu Rumã nie tipusi: (i) Tindilini (puizii pri armã neashti,
Nã vidzum tu 1964, putsã n nã inti ca elj sh-noi s-nã turnã m tu ã ndauã publicati prota tu rivista “Lumina” a liceului di Grebini), (ii)
Machidunie, tu locurli iu prota vidzum lunjina… Veara nã dusim Vã zduh î n Vitralii (puizii pri limba rumã neascã ) shi (iii) Prichindel
Samarina shi-lj vidzum aclo. Nã mata vidzum diznou Anthina iu earam (pã rmit, pri limba rumã neascã ). Ma nã poi, dupã tsi s-turnã tu
vitsinj. Bã na tu un singur udã , rifudziat, shi cu putsã nj paradz tu gepi Gã rtsie, publicã , trei volumi di prozã sh-un volum di puizii: (iv)
ca si-sh tsã nã dzã lili. Aclo, serli fã tseam muabeti shi, cu multã Pories Pera Apo ti Stahti (Cali Naparti di Cinushi), (v) Anisiha
dureari, nã dipinam adutserli aminti dit anjlji chiruts tu Rumã nie, anjlji Monopatia (Cã rã ri fã rã Arihati) shi (vi) Exomologhisi Enos Nekru
atselj ma bunjlji dit bana-a unui om. Polimlu mari dit 1939-1945 n- (Xumuluyisirea-a Unui Mortu) pri limba gã rtseascã shi, pri limba
avea adusã ahã ti ghideri! Iarã polimlu tsivil shi contra-a rumã neascã , volumlu di puizii (vii) Miserere (tsi va s-dzã cã : eleison,
comunismului tu Iladã dit anjlji 1945-1950, avea irmusitã horli. njilã ea-nã ). Si spuni cã treili cã rtsã gã rtseshti di prozã di ma nsus,
Polimlu s-purta tu muntsã lj a noshtri. Pirivoli eara spitalu al Markos, furã scriati prota pri limba armã neascã .
a comunishtilor. Oaminjlji avea fudzitã , avea chirutã avearea, avea di- Tora tu soni, la bã ginaclu-a lui dit Amirichie, John Halmaghi, s-
pusã tu pulitie shi nu s-mata avea turnatã . Ashi chiru atsea tsi-avea ar- aflarã ndauã manuscrisi inediti, scriati cu mã na icã bã tuti la machina
masã di-armã nami dupã adutsearea-a atsilor 1.000.000 di grets tsi di scriari. Ashi avem, pri limba rumã neascã : (viii) Cãptuala
furã adush dit Asia Minorã cu alã xirea-a populatsiiljei ã ntrã Ilada shi Samarului (Samaró scutlu, icã Astarea-a Sã marlui, unã colectsie di
Turchia, dupã Protlu Polim Mundial. Alumtili di la muntili Gramos nuveli, turnat pri armã neashti aoa shi ndoi mesh di Ionel Zeana), (ix)
suntu cunuscuti. Ca sh-tu Protlu Polim Mundial, alumtili di la Skra tu Locul lui Allah (un roman, cari nu pari s-hibã ghini bitisit, cã ari multi
mesea di armã nami, canda s-adra maxus. alã xiri sh-pitritseri la padzinj scriati, cu numiri di padzinã icã volanti,
Multsã armã nj shi grets, comunishtilj lj-adusirã tu lagã rili di Bureli, fã rã numir, roman cari easti transpus tora pri limba-a noastrã di Dina
tu Arbinshie, shi di-aclo tu Rumã nie, tu 1949; sh-dit Rumã nie mpã r- Cuvata) shi, pri limba armã neascã , unã editsie priliminatã ali: (x)
Dumnidzã easca Lituryie a Sã mtului Ioan Gurã di-Amalamã. Si spuni
cã ari transpusã , pri limba armã neascã shi gã rtseascã , puizii di
2
Romanlu pri armã neashti pari si s-aibã chirutã . Pistipsim cã , ma nã - puetslji rumã nj Eminescu, Bacovia, Blaga sh-altsã , di cari aflã m mash
poi, aestu roman fu turnat shi publicat ca unã variantã gã rtseascã ã ndauã fragmenti la Halmaghi, shi pistipsim ca ma multili si s-aibã
sum numa “Pories Pera Apo ti Stahti”, va dzã cã , “Cali Naparti di chirutã .
Cinushi”. Iara tora tu soni, aflã m la bã ginaclu-a lui ditu-Amirichie, Cãptuala Samarului shi Anisiha Monopatia (Cã rã ri fã rã Arihati)
John Halmaghi, atsea tsi pistipsim cã easti unã versiuni ineditã suntu dauã versiuni a idyiljei carti, unã pi rumã neashti alantã pi gã r-
rumã neascã , “Locul lui Allah”, unã copie a curi s-aflã tora sh-la tseashti. Mash cã versiunea rumã neascã ari mash shapti di
Editura Cartea Aromã nã . Versiunea publicatã pi gã rtseashti nu u- dauã sprã dzatsili nuveli dit versiunea gã rtseascã . Iarã Locul lui Allah,
avem la editurã . pistipsim cã easti unã versiuni rumã neascã a cartiljei gã rtseascã
3
Pri armã neashti: Tsi cã ftai Ismail-Ismail-Aga, Furca, Furca sh- Pories Pera Apo ti Stahti (Cali Naparti di Cinushi). Dzã tsem pistipsim
Samarina… cã nu-avem la editurã nitsiun exemplar dit versiunea gã rtseascã tra s-
putem s-li comparã m. Shi dauã li aesti versiuni, pistipsim cã suntu Dumitru Bacu
idyili cu versiunea armã neascã , tora chirutã , Vlahustrata. NÃNDAUÃ ZBOARÃ TI THEODOR ZUCA (I)
Opera-a lui di puizii shi prozã zugrã fseashti (i) bana-a lui di Samari- (ashtiptã ndalui ca altsã sã spunã ma multi)4
na, bana-a armã njlor, ma multu atsea picurã reascã sh-apoea (ii)
pã tsã rli a lui dit filichiili comuniste dit Rumã nie. Ti Todurlu suntu multi ti dzã tseari, ma cã ti s-dzã ts, nu pots
vã rã oarã si ncljidz tu trei-patru frã ndzã , bana-a unui om. Atselj tsi-l
cunuscurã nu au ananghi, cã zboarã li suntu di primansus. Alantsã nu
va s-aflã mari lucru, sh-atselj tsi va citeascã atseali scriati di el, va lã
spunã ma multi dicã t pot sã scrii ti el, unlu shi altul.
Vlã star amintat Samarina, ã l pimsi tihea la sculie shi agiumsi pã nã
tu Rumã nie, iu putu s-bitiseascã universitatea. Cã ndu, pristi Rumã nie
s-alã sarã niorlji arosh, lu ncljisirã sh-Todurlu a nostru cu tuti cã nu
avea vã rã stepsu – bun cum eara, cã nu putea s-facã arã u nicã la unã
furnicã .
Trapsi multi mã ratlu! Cum sã spunj tu zboarã tirã nsearea-a unui om
cã ndu zboarã li suntu arã ts, diparti di aver shi catiun aducheashti tsi
va… Ninvitsat cu greulu, poati cã Zuca trapsi ma multi di noi tuts
alantsã sots di ngljets ali Dobrugi, dit budrunjli ntunicati di la Zarca di
Aiud – fã rã soari, fã rã lunjinã , fã rã cã ldurã , fã rã mã cari, cu
geandarlji cama arã i ca luchilji, bã tut shi ngiurat ma lai ca furlji di
cali…
Cã ndu, dupã anj, putu s-easã dit hã psani, nafoarã lu-ashtiptarã alti
lã ets, alti griutã ts! Ninvitsat s-lucreadzã cu mã njli – sapa sh-lupata
eara singurlu lucru tsi nã dã dea s-fã tsem – dzã lili al Zuca s-dipina
unã ma lae di-alantã . Deadi sh-el mã ratlu s-tipuseascã tsiva ca sã
scoatã vã r lai mitilic, ma atselj tsi lã eara fricã sh-di aumbra-a lor nu-
lj vrurã lucrã rli cã atseali tsi scria Zuca, nu para sã ndridzea cu
propaganda a lor.
Tsi putea sã shtii chirutslji di la propagandã di picurarlji a noshtri dit
Pindu, di gaileili a lor, di ghiderli-a atsilor tsi chirea cã shladzlji di
pã shunj cã yinea muagirlji sh-fã tsea agri aclo iu elj avea pã scutã di
4
Nota-a Editorlui – Aesti Adutseri Aminti furã publicati, sum numa
pseftã di Papu Miciu, tu rivista “Cuvã ntul Romã nesc” (Avgustu,
1978) di Hamilton, Ontario, Canada. Singurli alã xiri tsi featsim suntu
(i) la sistemlu di scriari: traducã torlu scrie cu sistemlu traditsiunal;
noi, cu sistemlu fã rã seamni diacrititsi shi cu standardurli aleapti
Bituli la “Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armã neascã ” dit
24-31 Avgustu 1997 shi (ii) la ndauã zboarã shi expresii
fã rshiruteshtsã di-a traducã torlui tu loclu-a curi bã gã m zboarã shi
expresii dit grailu pindean a scriitorlui Zuca.
njilj di anj cupiili di oi… cã horli a noastri s-astindzea unã dupã - ljari, tricutã di etã , cai s-da cu dealaga dupã un “leoforiu” tsi fudzea ca
alantã , cã fumeljli s-mã tsina namisa di limba veaclji di la pã pã nj sh- zurlu. Muljarea tsã nea tu mã nã unã bucceauã njicã . Fatsi semnu cu
limba a cratlui iu bã na, anã ngã sits sã nveatsã ca s-poatã s-intrã tu mã na, ma aftuchinata nu chindrueashti. Sh-cum s-cheari machina,
vã rã lae pã ni! Di aesti shi di foamea al Todur, elj nu avea tri tsi sã -sh muljarea armã ni ca di cheatrã , ncã rfusitã tu pulbirea di pi cali.
batã caplu… Bratsã li ã lj cad, aftuchinata s-cheari tu unã mardzini sh-Todi armã ni
Cã ndu-l vidzui tri soni, eara-njsiparitiV aiu,D um ãnica… tu Piaa cu fatsa alichitã di geamea lã voasã .
M ari, Bucureti, dinintea-a unã ljei tsi vindea lilici! Cu putsã njlji Tricurã di-atumtsea ma nsus di tsindzã ts di anj, earam tiniri ficiori la
paradz tsi lj-avea, vrea s-acumpã rã dauã lilici ti muljari-sa (vahi eara shcoalã , cu caplu mplin di yisi… ma videarea ninga nu s-astindzi…
dzua a ljei!) sh-tugearlu ã lj cã fta ma multu dicã t avea el! Ashi fu el Muljarea eara dada-al Todi. Tritseam prit Elasona tu cali cã tã Bu-
tutã bana! Naparti di averi, puet, tricut pit banã la njilj di anj diparti di cureti, iu nã dutseam acljimats la “Tinerimea Romã nã ”, cum eara
lã etsli sh-giudicã tsli a oaminjlor… adetea, an di an, la sã rbã torli di Pashti. Yinea tiniri dit tuti sculiili dit
Soartea nu-lj fu ma bunã nicã dupã tsi-agiumsi tu Gã rtsie… Avu ni- Rumã nie ma sh-di la sculiili rumã neshti di nafoarã , cã ti unã ceatã ,
heamã tihi sh-putu s-tipuseascã dauã -trei cã rtsã , ma cã ndu ahiursi shi aleptsã di-atselj cama bunjlji trã unã soe di “antreatsiri”.
el s-veadã mardzina, Dumnidzã lu-l lo di ningã noi, sh-Todurlu tricu tu Noi aveam ã nchisitã di Grebini, di la liceu, sh-lipsea s-agiundzem
lumea alantã cu tuti atseali tsi avea s-nã dzã cã , dupã treidzã ts di anj Pireu alantã dimneatsã fã rã di altã , ca s-lom pamporea ti Custantsa,
di ghideri, atumtsea cã ndu avea agiumtã matur cã ndu, dit peana-a lui, ma isapea di-acasã nu s-uidiseashti cu atsea din pã zari. Cu aftuchinata
va insha poati lucrã ri tsi vã r di noi nu va poatã s-li dzã cã . cu cari fudzim di Cojani nu featsim ma multu di dzatsi chilometri cã , la
Zuca eara unlu di cama bunjlji cunuscã tori a limbã ljei a noastrã , unã aripidinã s-asparsirã frenili, shuferlu li chiru di-aspã reari sh-
poati cama bun di tuts cã ts avem armasã . Tsi s-featsi cu manuscrisili a mashina u pã rnji la vali ndreptu cã tã unã rã pã pristi cari eara arcatã
lui, atseali scriati pi armã neashti, vã r nu poati s-nã spunã ninga. Vahi unã punti, di vã rã dzatsi metri analtã . Dumnidzã s-lu ljartã Anton
doamna-lj… Pã nã atumtsea, ti adutsirea-a lui aminti, ã nj loai inima tu Ciumetti, directurlu di la liceu, cari tu oara tsi va nã arã sturnam pristi
dintsã , sh-tricui pri grailu a nostru unã schitsã njicã , tsi fu scriatã pi punti, trapsi di timoni sh-nã ascã pã di-unã moarti sigurã .
gã rtseashti tu 1968, sum titlul “Mã rturia-a Unui Mortu”5. S-mi ljartã Pã nã s-putem s-lom ligã tura cu stashonea di Cojani, tricu ca multã
atselj tsi cunoscu ma ghini limba, ma mini l-aruc cheatra tu grã dina-a oarã . Di aoa sh-pã tsã rea cu dada al Todi. Aftuchinata nu chindrui cã
lor s-facã elj alti ma mushati, cã easti ananghi, mari ananghi, tu xerea lipsea s-agiungã trenlu tsi tritsea Larisa… Amisticatã isapi di cari
tsi trã dzem azã … mã rata muljari nu avea hã bari… Pit gremurli di la Sarandapur va li
spilam di ma multi ori… Cu tutã agunjisearea, trenlu nu lu-apruftusim,
Dumitru Bacu altã dizligari aflã directurlu, ma aestã altã isturie…
NÃNDAUÃ ZBOARÃ TI THEODOR ZUCA (II)6 Todi s-trã dzea dit unã fumealji fã rã aveari. U dutsea greu acasã , ma
Dumnidzã lu-avea ahã rzitã cu mã ri dhoari, lu-avea ncã rcatã cu multi
Di cã ti ori nj-aduc aminti di Todi, nj-easi dininti icoana-a unei mu- hã ri. Bun la carti, bun la suflit, niheam ca chirut tu lumea tu cari bã na
sh-cu cari nu putea sã s-uidiseascã . Bitisi ghini shcoala di Grebini shi
s-dusi tu Rumã nie, la alti sculii cama analti. Tu chirolu atsel, cusurinjlji
5
Titlul pri limba gã rtseascã easti: “Exomologhisi Enos Nekru”. a noshtri dit Rumã nie, nã mutrea cu altsã oclji… Ma di-atumtsea
6
Nota-a Editorlui – Aesti Adutseri Aminti furã publicati (Flivar 1992) tricurã anj shi multã apã tu Sã lã mbrie…
tu rivista “Cuvã ntul Romã nesc” di Hamilton, Ontario, Canada. Pi Todi ã l vidzui diznou multsã anj dupã tsi nã dispã rtsã m di la
Singurli alã xiri tsi featsim suntu (i) la sistemlu di scriari: traducã torlu sculie, tu Rumã nie. Polimlu avea tricutã shi sh-avea alã satã seamnili.
scrie cu sistemlu traditsiunal; noi, cu sistemlu fã rã seamni diacrititsi Noi li purtam tu suflit, ma sh-tu carni.
shi cu standardurli aleapti Bituli la “Simpozionlu di Standardizari a N-adunã m diznou, nu tu un loc di hã iri, ma tu heari, la… canalu tsi-l
Scriariljei Armã neascã ” dit 24-31 Avgustu 1997 shi (ii) la ndauã sã pa tu irnjia di Dobrugea tuts atselj tsi nu eara di partea-a puteariljei…
zboarã shi expresii fã rshiruteshtsã di-a traducã torlui tu loclu-a curi Mã ratlu Todi! El, cari tutã bana nu avea tsã nutã tu mã nã altutsiva
bã gã m zboarã shi expresii dit grailu pindean a scriitorlui Zuca. dicã t cundiljlju shi tsigarea, eara furtsat sã sapã cu mã njli goali
cheatra seacã , tu unã arcoari tsi ngljitsa ascucheatlu ninti s-cadã mpadi Alantã vreari al Todi fu cundiljlju. Todi ahurhi sã scrii puizii, ninga
pi loc. S-nu zburã scu di foamea tsi nã mã tsina matsã li… Cã ftã lailu di la liceulu di Grebini. Tu Rumã nie stã mbusi, ma ninti un volum di
di Todi s-u ndreagã , featsi taha sh-nã njicã puizie (di cari sh-arã sirã puizii pi armã neashti, acljimat “Tindilini”, dupã cari vinjirã “Vã zduh
sotslji, ma el el nu putu s-lj-arã dã pi comunishti…). Trapsi vã rã trei î n Vitralii”, deapoea “Prichindel”. Dupã tsi-l sã lghirã dit hã psani, nu
anj sh-ishi di la Poarta Albã , fã rã s-hibã giudicat. ma putu sã scoatã altutsiva, cã atseali tsi scria Todi nu eara pi chefea-a
– Cum ti acljamã ? comunishtilor. S-pari cã manuscrisili armasirã la editura la cari li-avea
– Dzã sh di unã njilji di ori numa. datã , nu putu s-li scoatã . Sh-cã ndu, pã nã tu soni, cu mã ri griutã ts, sh-
– Iu ti amintash? nu mash di la rumã nj, putu s-ascapã sh-el dit hã psanea mari cari eara
– Dzã sh di unã njilji di ori iu mi amintai. tu chirolu atsel Rumã nia, aflã apanghiu Anthina. Tuti tsi avea scriatã
– Sh-cã tse ti amintash? tu limba rumã nã , fu anã nghisit s-li traducã pi gã rtseashti ca s-poatã s-
– Aestã easti ntribarea! Cã tse s-amintã omlu?7 li stã mbuseascã . Limba greacã u cunushtea ghini, ca tuts tinirlji
La aestã ntribari Todi nu apã ndisi. Di iu putea el sã shtii cã tse s- armã nj tsi nvitsarã carti la sculiili rumã neshti dit Gã rtsie ninti di
amintã ? Eshti stipsit cã ti amintash! polim. Mash tomlu di puizii “Miserere” lu scoasi pi limba rumã nã , cu
Dupã altsã anj grei, dupã tsi inshii sh-mini dit hã psani, n-adunã m putsã ni dzã li ninti ca si s-astingã .
cu Todi, Bucureti. Todi s-avea nsuratã . Trã dzea doilji “matsa di Nu ma shtiu di alã sã altutsiva, tsi avea ninga scriatã . Shtiu mash cã ,
coadã ”, cã doilji eara tricuts tu tifterea-a “dushmanjlor a popului dupã cã ti nj-avea dzã sã cã ndu zburã i cu el ninti s-fug dit Gã rtsie,
lucrã tor”, ma Todi tut puet avea armasã . Todi avea multi scrieri armã neshti. Iu s-aflã azã , cari li ari, nu shtiu.
Unã dzuã , n-adunã m dinapandiha tu pã zari. Eara Dumã nica di Vaiu Ma pi Todi nu lipseashti s-lu-agã rshim. Treili pezografii scoasi
sh-mi dutseam la un sots tu vizitã . Todi tsã nea tu mã nã , stã ngaci, Anthina: Pories Pera Apo Tin Stahti” (Imnari Naparti di Cinushi),
dauã lilici aroshi, garoafi nj-si pari. “Anisiha Monopatia” (Cã rã ri turburati) shi “Exomologhisi Enos
– La cari hii acljimat, ore furate, di ti duts cu lilici? S-veadi cã acã - Necru” (Mã rturisirea-a Unui Mortu) suntu poati lucrã rli atseali cama
tsash dzatsea icã lozlu atsel marli… buni shi furã scriati pi limba-a noastrã di un armã n. Poati cã va s-aflã
Ca s-pots s-ancupã ri lilici tu chirolu atsel, lipsea s-ai zgrã madz, sh- cariva cu inimã s-li traducã shi s-li stã mbuseascã , easti yishteari
nu para videam di iu putea s-lji aibã Todi, cã lucru cu mari griutati scumpã , sh-noi nu avem ahã t di multi ca s-li alã sã m si s-hã riseascã
putea s-acatsã . altã mileti cu eali.
– Lj-adun di ma nsus di un mes, dzã si Todi cu gura amarã . Azã easti Yisili sh-minduerli al Todi, putem s-li-aduchim ma s-arucã m unã
dzua-ali Oltea-Maria, cum sã -lj dzã c tri multsã anj, fã rã unã lilici? njicã mutreari mash pi nã ndauã puizii, aleapti dit volumlu “Miserere”
Tsi altutsiva ma curat dicã t unã lilici poati s-aspunã tsi sã mtsi tu sh-adusi pi armã neashti9. Poati cã altsã , cu ma multã hari s-poatã s-li
suflit, cã t di mari easti vrearea tsi lj-u portsã ali aleapti a inimã ljei? scoatã cama ghini. Lipseashti s-ai mash, niheamã vreari sh-putsã n
Oltea-Maria eara numa a muljariljei al Todi. Ca s-poatã s-ancupã rã curaj!
lilicili, Todi avea strimtã curaua, avea agiunatã poati multi dzã li…
Dauã vreri avu Todi tu bana-a lui! Ninti di tuti, vrearea ti Oltea. Scrie
tu “Prefatsa” dit“M iserere”:“O ltea m ea,una i pentru totdeauna, cum
sã -i dedic aceste stihuri cî nd dintr-ale tale sunt i ale mele trã iri? E
însãi viaa noastrã comuniune de dragoste i mister…”.8
sh-a meali bã nã ri? Easti isish bana-a noastrã , cumnicari di vreari shi
mistiryiu…
7 9
Dit Xumuluyisirea-a Unui Mortu. Puiziili, Miserere (ii) shi Prohod (Miryiuloi) tu transpunirea-al Sutiri
8
Transpuniri faptã la editurã : Oltea-a mea, unã sh-ti totã na, cum s- Galani (nu tu-atsea al Bacu), s-aflã publicati tu aestu numir a
tsã spun cã trã tini li am scriatã aesti versuri, cã ndu dit a tali azvom rivistã ljei, tu Partea (IV) dit soni.
Prit firidi schitsi, schitsi

PARTEA II – TINDILINI Arusi di lunjinã arunicarã .
Puizii Dzua nji arã si. Yisili cu dzã ni,
Tu apili a somnului s-nicarã ...
Un pulj, pi almachea di prun,

LA MOARTEA-AL TONI CIUMETTI S-leagã nã lishor di vimt.
Cã nticlu-lj, nã diili mi dishteaptã ,
Cã nd puljlji cã ntã prit almã chi, cã nd yini primã veara, S-mi scol cu tinireatsea-nj tsimt.
Cã nd loclu nyeadzã shi-i pri loc arã slu sh-dultsi bana,
O, vrute Toni, durute Toni, cum s-ts-aprindem noi tseara, Pri mur, ascã lnati, vrã ndauã cadri
Sh-cã tse jilos, cu bots di pljumb, si s-deapirã cã mbana? Aspun aushanj tu albi sã rtsi...
Nipotslji lunjinosh, cu dzeaditli n gurã ,
Cã nd Pindul, sã ndzinatlu Pind, ashteaptã dzua mari, S-njirã ... Banã dit cã rtsi...
Cã nd Pindu-a tã u, tsi ti-acriscu sh-ti-avea cã marã -aleaptã ,
Cum s-avdã Pindul moartea-a ta, iu s-veadã -a ta ngrupari Mi-alipidai ca tinir tsirboplu
Cã nd el pri tini, cã pitan, tu bratsã li-lj ti-ashteaptã ? Dit yis, dit bana di-aeri cu-aush.
Nyisai cã taha arhanghilj
Plã ndzets fã ntã nj tsi-l diznjirdat cu boatsea-vã di-asimi! Nj-dishcljisirã -a cã nticlui ush.
Plã ndzets-u sh-voi, o muntsã -analts fidanea-a voastrã frã mtã !...
Iar Veryea n lã i anveashti-ti, tu cã si, lae chilimi... Casã -armã neascã , hii tini timeljlu
Au s-plã ngã -armã njlji tuts dit Pind ashitsi cum nu-au plã mtã !... A banã ljei a noastri-armã neshti,
Pri muntsã lj tsi readzimã tserlu
Pã rinte Toni, durute Toni, tsi vrei s-nã dzã ts, zbura-nã ! Casã tsi-acreshti dimã ndã ri asã neshti.
O, moarte! ninjiloasã hii, cã nd surchi, talj sh-usuts
A primã vearã ljei nã die sh-dishcljidz nã greauã -aranã !... Tu leagã n, dultsi-nj chicurã ,
Cã nd earba creashti pristi loc, giuneale, tine iu ti duts? Armã nescul grai, mumea;
Ma di c-njic geanlu-nj suschirã ,
Aclotsi nsus, la tser, vai dai di mults di-a noshtri, frate, Cã eara-armã n sh-lu-avinã lumea.
Tsi-ashteaptã -aclo tu paradis pri tini, o giuneale,
Aoa cã nd s-vearsã -arã u di lã crã nj shi jalea nã strã bati Unã searã , cã nd stealili scã ntilja
Tin’, du-ti, oarã bunã shi, mutrea-nã di la steali... Prin tser, di la fucurinj,
Flueara sh-virsa jalea sh-mi pitrumsi!
Lj-am frats picurarlji sh-armã njlji cusurinj.
ZBOARÃ SH-TRÃ MINI SH-TRÃ VOI
Cã nd somnul, seara, yinea s-mi-afurã ,
“Nastur di-asimi, scoalã -nj-ti Totna nã cã rvani tritsea tu cali,
S-ti diznjardã soarili.” Sh-cu boatsi astimtã cã rvã narlu
Nji dishcljish ocljilj sh-chicurã dultsi, Cã nta un cã ntic ca di jali.
Tu grailu armã nescu, zboarã li.
Nu puteam ocljilj noaptea sã ncljid Multi-arã nj am tu suflit

Geanlu-nj pitrumt di cã njinã Sh-mi-aspar (tsi greu i tu xeani!)
S-bã tea ca pescul pri mal S-nu mor sh-eu diparti di hoarã ...
Shi zghilii: Voi banã , lunjinã ! Trec anjlji, un dupã -alantu
Sh-anjlj-aduc ficiori sh-arã suri cu moarti.
Samarina, hoarã -nj aleaptã , Mã chiljo s-featsi, tatã , pri loc
Dzã nã teasã pri plai, nji hii mumã . Sh-di la dada, di mult, nu loai vã rnã carti...
O Zmolcu, aush cu percea di neauã ,
L-armã nj i sã ntã -a ta numã . Tsi ghini fum, tatã , n hoarã la noi!
Ti nyisedz cati searã
Apirii unã oarã pri-a tã u cã rciliu Sh-tu suflit, dorurli-a meali
Sh-vidzui aclo n dipã rtari Aprind a vreariljei tsearã ...
Turmi, plaiuri, hori armã neshti,
Sh-cã nj cu jiloasã -alã trari!... Nu-ts lunjineadzã cã ndilã murmintul, tatã ,
Sh-nu-i vã rnu, grã n si mpartã
Eara dimineatsã ! Soarli pri Olimp, Trã “Dumnidzã s-ti ljartã ”.
Ca nã fucurinã pi sã ntã -ayishteari!... Tã tsearea-ts,
Ndzinucljai, sh-budzã li-nj trimurarã : Anvã rligheadzã mash nã crutsi mã rnatã .
Pã rinteasca dimã ndari. Aduchish, tatã , cã di mult i casa-a noastrã aspartã ?
Bã shai loclu sh-di lã crinj criscurã

Njilj di tindilini sh-tindilini... TIYIULA TEGUYEANI CÃTRÃ MÃ-SA
S-li-arã spã ndzã sc, armã nilji,
Ca balsam trã tini sh-bana nauã tsi yini! Nu voi s-plã ndz, s-ti deapiri, mumã ,
Cã nd vai ljai aestã carti.
Nã lã ngoari fã rã numã
A TATÃ-NJUI Greu mi-aroadi-aoa diparti...
Nu-ts lunjineadzã cã ndilã murmintul, tatã , “Nu-i tsiva”, nj-au dzã sã , mumã ,
Sh-nu-i vã rnu, grã n si mpartã Yeatsrã mults; ma eu am fricã .
Trã “Dumnidzã s-ti ljartã ”. Tsi-i lã ngoarea fã rã numã ?
Tã tsearea-ts, Tusea, cheptul nji disicã .
Anvã rligheadzã mash nã crutsi mã rnatã .
Aduchish, tatã , cã di mult i casa-a noastrã aspartã ? Galbin hiu tu fatsã , mumã ,
Ca fluria sh-ca limonja.
Eu fudzii, tatã , Mumã , tusea tut mi zgrumã .
S-dishcljid ocljilj diparti tu xeani; Mumã , vai ascap agonja?
S-pot s-agiut, pri dada sh-pri frats,
Cã nd vai ascap vã rnã oarã . Nu voi s-plã ndz, s-ti deapiri, mumã .
Ashi-nj grã ish tini nã oarã !... Nu-i tsiva? Tuti va s-neacã ?
Ma nj-u dor trã turnari. Sh-atsea heavrã fã rã numã
S-avearim eu peani! Ca un vimt lishor vai treacã ?
Vream s-earam la voi aproapi... Cã n-agã rshish, cã nu vai yinj...

Nj-easti fricã . Sh-tsi-am tu cheptu? Nã mal shidzush tu xeani.
Ah, s-earam un pulj sh-pri api S-ai dor trã noi sh-trã cusurinj,
S-pot s-azbor la voi andreptu! Andreadzi-ti sh-fã peani!
Shi s-acljenj pi tsal Mitrulja DIT XEANI

S-facã ea yitriili-aleapti
S-him ca picurarlu Tulja. Bana-a mea di tinir, banã nfã rmã catã ,
Cã t mi-aspar cã nd s-fatsi noapti... Hii aveari tu irnjii, chirdutã banã !
Mash nã diili-a meali-azboairã diparti
Nu voi s-plã ndz... ma ghini bagã Sh-canda nj-avd a moartiljei cã mbanã !...
Pri frã ticlu-nj si-nj pitreacã
Carti lungã , carti ntreagã ... Frã ndzã galbini prit cã ljuri s-ashtirnurã ...
Sh-heavra, tsi dzã ts, nu vai treacã ? Sh-puljlji alghi, tu amã ri, nacã s-nicarã ?
Sh-cari s-nj-aducã -a njia-arã s di-arusã primuvearã ?
Xinitie! lasã -mi s-ved hoara nica-noarã !...
A LALÃ-NJUI DIT XEANI
***
Tricurã anjlji sh-ninga trec Disfã ts-li peanili, pulj njic,
Iar tini, hii diparti! Sh-azboairã nclo, tu Vlahuhori,
Sh-di lã crinj ocljilj nã si nec Cã iar mi-aroadi dorlu greu;
Cã nd nu pitrets nã carti. Pulj njic, andreadzi-ti s-azbori!
Tricurã anjlji, sh-anjlj-aduc Eu nu ma-aravd, nu pot s-bã nedz,

Ficiori, arã suri sh-moarti... Va s-mi tuchesc tu xeani
Sh-lã i cucuvã i cã ntã la noi Sh-di lã crinj bana-nj sã ndzinedz,
Trã maica-ts di diparti... Pulj njic, lja-mi pri-a tali peani!
Ashi sunt tuts di cã nd fudzish Voi muntslj-a mei, s-lji ved voi mash,
Shi nu-s ashitsi tuti. Cã nd lja tra s-apirã , dimneatsa...
Vedz, cã sli-a noastri, ermu-cã si!... Sh-dorlu trã fratslji n Pind armash,
Ti-ashteaptã ashtirnuti. Nj-u neacã di lã crinj fatsa...
Azboarã anjlji!... Nu ti vedz. Va-nj ljau agalea calea n vali

Au fratslji perlu neauã . Sh-vai trag la noi acasã
Sh-cari shtii, hoara, u nyisedz? Sh-vai cã nt un cã ntic ca di jali
U shtii atsea dunjauã ? Cum cã ntã dada cã nd lja s-tsasã .
....................
Di cã nd fudzish, tu-a tã u udã
Sunt cadri nicã rtiti, Fudzii ficior cu bana-nj dinã inti
Cu plã nguri, maica-ts, li udã Sh-mi pitricurã tuts pã nã la Crutsi.
Shi stau amu jiliti, Ma cã nd ascã pitai di la Murminti
Pã durli uhtarã shi-nj grã irã : Niorli bubneadzã

“Tu xeanã sh-alt giuneali s-dutsi!” Agiunj luchi-aurlã !...
Sh-di neguri muntsã lj sã nvã lirã ... Nu s-ma bã neadzã !
Apã rneashti,
*** Zghileashti,
Ca pulj di primã veara Nã ploae ca zurlã !...
Yin minduiri di-acasã ...
Shi-nj pari cã hiu seara Iar vimtul, turbatlu,
La noi! Ma nu mi-alasã Stihiu niacã tsat,
Iar dorlu; ca sã rachi, Lj-ul avdz alã tratlu.
Dit somnu mi dishteaptã Prit cã ljuri,
Sh-armã n, mash cu mirachi. Prit vã ljuri,
Sh-a melj tuts cã rtsi-ashteaptã ... Cu ploaea-i fã rtat...
CUNDILJAUA Pindul, Olimpul, Zmolcul

S-dirinã cu vreavã ,
Iutsido s-ts-aruts mutrita, S-cutreamburã loclu;
Vai vedz muntsã , cu pã duri. Stihiili s-dinjicã ,
Na, ia Ciuca na sh-Palita! Sh-tsã -i fricã ,
Gortsã mults sh-ma nclo ljanuri... Tu noaptea tsi-i gavã .
Di la Crutsi, vedz diunoarã , VIDEARI DIN CASÃ

Nã drã shtealji sh-nã bã talji.
Nã drã shcljauã sh-hii la moarã ! Di neguri chilinj
Prit ciiri pasc numalji... Muntsã lj acoapirã !
Un sfulg ascapirã ,
Ia un shoput sh-va mi-aducã Shi-i vreavã prit chinj!
Calea-acasã ! Ia grã dina!
– O! xinite, Todi-al Zucã , Ploaea cadi subtsã ri,
Ghini vinjish Samarina! Ntsirnutã ca n tsiri,
Tu oarba noapti!
TOAMNA N PINDU Pri murlu alb, lapti.
Publicatã prota tu Lumina, rivista-a liceului rumã nescu di Grebini,
Gã rtsie, Anlu 2, Numirlu 4 (1938) padz. 22. Sherchi di lunjinã sã ncaci
S-aprind, s-tind, s-asting!...
Uhteadzã pã durli, La firidã -nj, di ploae, lundz atsi,
Almã chili sh-li frã ngu!… Sh-canda gioacã daratslji pri tsing...
Suschirã ljanurli,
Sh-tu vali, PRIMÃVEARA-A MEA
Cu jali,
Fã ntã njli plã ngu. Primã vearã , Primã vearã , Primã vearã ,
Cã ntic dultsi, chicurat cu trimurari di fluearã .
Primã vearã , cu-armã namea Vream s-him un gioni picurar,

Tsi u-alinj pri munts sh-u-aduts, Cum furã tuts pã pã njlji,
Cu-a ljei flumini di turmi, Ca elj s-bã nedz, ã nsus tu munts,
Sh-cu cã ntari di la cuts, Shi s-am sutsatã cã njlji.
Tu-unã altã nauã banã .
Vream s-him un gioni picurar,
Primã vearã , S-am bratsã li ca herlu.
Va-nj ljau sh-eu nã cã rlibanã S-beau apã -aratsi, vimt curat,
Sh-turma-a yisilor a meali Tã mbarea-nj s-hibã tserlu!
Va u-analts tu munts cu vreari
Sh-fucurinj v-aprind di steali Vream s-him un gioni picurar,
Pristi dzenuri, la cã shari. Cu readzim, cã rlibana,
Sh-cã nd vai aurlu prit pã duri
Chipri njilji va-arã sunã pristi plaiuri Si s-trundueascã bana!
Sh-njeljlji njilji mushitets vai sugã !...
Bana-nj s-hibã mash un cã ntic Vream s-him un gioni picurar,
Sh-a s-him totna picurar fã rã di-arugã . S-bã nedz la fã ntã njali
S-am muntsã lj, chinjlji sh-bradzlji frats
Shi s-am surã ri pri steali!
DOR DI PRIMÃVEARÃ
Pri plai Shi s-cã nt cu vreari seara!
Tu meslu Mai Sh-trã Pirushana-a mea dit yis
Vedz turmi di-oi S-anoadã mã yi flueara!...
Cu picurari
Sh-cu cã nj nã poi! Vream s-him un gioni picurar,
Sh-un dor trã munti nj-ardi!
Avdz cum flueri Ma-ashi cum hiu, hiu astã ljat
Vearsã plã ndzeri Iar bana-nj s-dutsi, s-cheardi...
Di-aclo pri plai
Tu meslu Mai?...
ANÃLTSARI
TSI VREAM TRA S-HIU… Ntsearni pulbirea-lj di-asimi,

Publicatã prota tu Lumina, rivista-a liceului rumã nescu di Grebini, Luna n muntsã lj Pindu!
Gã rtsie, Anlu 2, Numirlu 2-3 (1937) padz. 38 Sh-albã di lunjinj, chilimi,
Stealili pri api s-tindu...
Un picurar cu-anami; Prit almã chili gulishani
Cupia-a mea tu munts s-u pasc, Vimtul shuirã subtsã ri,
Avdzã t s-him tu-armã nami! Sh-niorlji alghi, ca nã cã rvani
Ncarcã alba-nj minduiri!...
Sh-tu sirina noapti-agali, Armã nilja sh-u-ari vrutã

Eu mi-analts lishor la tser Sh-ca di frats lj-ari pri sotslji.
Pri-unã lunjinoasã cali... Dupã el, da cap cupiili,
S-dislã chi sh-chiru nã steauã n hã u sh-eu cher... Tã sh ca neguri albi sh-lã i.
Picurarlji yin, nã poi-lã
LA CUNACHEA-AL HAGIBIRA Yin tuts cã njlji mã ri sh-arã i...
Chipurli-arã sunã dultsi,
Soarli-ascapitã diparti sh-tserlu tut easti sirin Valea sh-dzenurli-arã sun,
Vã zesc chinjlji sh-la cunachi Ma n cutar cupiili s-pun.
Ialea-agiung, fumeljli yin! Tsi-i aestã mushuteatsã ,
Cã lã uza, deadi cap, ea dinã inti, Tsi harauã -i la muldzeari!
Sh-arujeashti hã rios. Tuts agiutã sh-aspumeadzã
Na cã rvã njli, cum s-discarcã Laptili ditu cã ldari!
Sh-feati tri-apã s-duc ã n vali nghios!... S-bitisi sh-aestu lucru,
Cã rvã narlji ndreg amu cã rvã njli Sh-arã esc oili n pã duri
Sh-li sã rghesc trã la pã shteari. S-bagã measa nveasti-aleapti
Muljeri sh-featili purava-lã sh-u-adarã cu-arã deari, Tsi ts-au ocljilj ca di muri.
Sh-troarã vedz cum ia, s-adarã , Iar la-a celnicului measã ,
Alã vdatili cidiri! Njelj sugari sh-avea elj friptã .
Ficiuritslji, cu harauã , lja sh-ansar pri furtutiri. Yinlu-arosh nu lã lipseashti
Leamni-apoartã tuts giunarlji Sulili tu loc sh-au hiptã .
Sh-loclu nyeadzã -aushlj-aclo. “S-nã ‘tsem ghini! S-nã ‘tsem ghini!”, celniclu cu cofa n mã nã
Pri la gurli di cidiri bã rbã rutã sh-pirã lo... “S-nã ‘tsem ghini sh-tu ghineatsã !”, tuts ureadzã dipriunã ...
Hã r, hã r! mã carea hearbi tu cã ldurã ... Scoalã measa sh-na-lea-aroshlu, tsã dishcljidi gã rgã ljanlu.
Njits tu bratsã mã ili-amu disfashã sh-cã ntã : Anvã rtesc featili coruri. Totna-ashi s-lã hibã anlu!
“S-acreshti mari, moi fidane, cã voi s-trag un cor la numtã !” I tricutã oara tora sh-la cidiri dorm tuts sh-tuti
Ma truoarã tuts tã curã Sh-luna-arã di pristi dzenuri cã vidzu adets duruti.
Yini celniclu pri cal. Sh-di-la purava-a picurarlui la-a purava-al Hagibira
Easti-avdzã tlu Hagibira Un yis mash pri tuts diznjardã : Totna-ashi s-lã hibã mira!
Tsi-ari mult di mari-anami,
Tsi-i avdzã t prit dzatsi hoari
Shi tu ntreaga armã nami! MOARTEA-A CELNICLUI
Drept, ca bradlu ditu munti, Versiuni noauã -a puiziiljei publicatã prota sum numa “Noaptea-a
Sh-truplu-lj agalmã tsã s-pari! Chirdeariljei”, tu Lumina, rivista-a liceului rumã nescu di Grebini,
Fustanelã -apoartã -aleaptã , Gã rtsie, Anlu 3, Numirlu 1-4 (1938-1939), padz. 33,
Sh-tsi zinghii durilu ari!
Gura-lj, nu-ari dzã sã zboarã Ncã lar pri psar
Tsi s-nu-acatsã loc tu lumi. Un cã vã lar
Sh-cã ti buni nu-ari-adratã Da cap t-ampaturlea
Sh-mintimen, tsi nu s-aspuni! Di tru pã duri...
Tuts ficiorlji ma lu-ascultã Azboarã psarlu
Sh-bana sh-dau trã el nipotslji!
Sh-nã poi-lji harlu Sh-muri di pljumbilj

Canda lu-avinã . Di pã ngã n...
Tu cior lu-au furi!
Aumbri lã i,
Ljanuri vã jescu Ca lã ili gã i,
Furlji zghilescu Yin ningã trup!
Tufechili cad Jiloasã -i seara!...
Sh-asdorli s-vearsã . Psarlu-arujeashti,
I foc shi-i vreavã Pri domn jileashti,
Sh-tu noaptea gavã Sh-pri plai cu dor
Celniclu cheari Plã ndzi flueara!
Sh-budza lj-u arsã .10
TRÃ VRUTA NYISATÃ
Strã ndzi-ti! Hai! Dedicatsie ali ELLY NIC...
Di oi vai dai
Sh-pri plai, na s-veadi, Muntsã lj urdzã scu, mash trã noi,
Duruta-ts hoarã ... Umbrili-a searã ljei...
Azboairã psarlu Sh-budzã li-nj treamburã
Sh-na cã vã larlu Di dorlu-a bã shariljei...
Ca puljlu tru oarã Di-arusi lunjinj
Sh-ca vimtu azboarã ! A luniljei, njilj,
Mpã ltii mushati chilinj,
Ma-andartul arã u, Sh-di verdzã li almã chi li-ascã lnai.
Fã r Dumnidzã u, Noapti bunã , pã duri di chinj,
Lj-astalji calea Pã dinj,
La Fã ntã njali. Hrisusiti steali,
Sh-un pljumb cu moarti Sh-voi fã ntã njali!
Di psar disparti Durnjits!...
Pri cã vã lar Cã ntic mushat vai asunã .
Sh-lu surpã n vali. Turmã -nj, amu noapti bunã !
Pã ndzã nj sh-pã ndzã nj di tealji
– Ah! cã nj, mi mã cat Apili – anoadã sh-par ca yilii...
Sh-tru trap mi-arcat! Avdzã ?
Ma voi s-u shtits: Urdinã n hã u nisumnati bã talji,
C-armã njlj-armã nj armã n! Tats cã s-aproachi cã nticlu-a Vreariljei.
Sh-trã fapta-adratã Avdzã preagalea nividzuti-avyiulii?
Am hiljlu trã platã !... Yinu s-dai banã -a tã tseariljei!
... Asimea-lã stealili sh-vearsã .
Tsi sã mtã sh-tsi mushatã i seara!
10
Aestã strofã nu s-aflã tu cartea Tindilini, ma s-aflã tu versiunea dit Iu hii, cã nd budza nj-easti arsã ,
rivista Lumina. Pistipsim cã tu carti s-ari faptã alatusi; tr-atsea u Nu nj-avdzã cum plã ndzi flueara?
adã vgã m aoatsi.
TRÃ ATSELJ TSI S-ALUMTARÃ

Vã sã ndzinarã ,
PARTEA III – ALTI PUIZII
Dushmanjlji, suflitli armã neshti! (loati dit Lumina, rivista-a liceului rumã nescu di Grebini)
Ma cu-arã vdari
Ca di sturnari, IA SPUNI-NJ GIONE PICURAR
Ma sh-cu nã diili-vã livendi sh-vã rtoasi,
Tu locuri pondi sh-dipã rtoasi, – Ia spuni-nj, gione picurar,
Nã u anã ltsat pri cã rciliuri di giuneatsã Trã tse ahã tã jali,
Tirã njipsita-a noastrã farã , Trã tse-i irnjie tu cutar
Tsi-ashteaptã s-yinã alba-lj dimineatsã ! Shi plã nguti tu vali?
Voi hits anamea, Iu sunt fã lcã rili di oi

Cã voi hits atselj tsi s-alumtarã ! Cu lã nã -arudã tuti,
Mã chilipsits Iu suntu sh-tsachilji di la noi
Di mã nj fureshti, Cu chipurli duruti?
Voi tuts cu geanlu-vã di-aceali
Nu v-aspã reat di tumnã reshti Iu suntu cã njlji alã vdats
Pluinj, Sh-pri dzenj, analt, cã sherli,
Di schinj Iu suntu sh-picurarlji mshats
Sh-cum voi earats di ngiurã turi muceali, Cã ntã nd pri plai fluerli?
Shtiats cã soarili va s-yinã ,
Sh-cã tserlu iar va si nsirinã . Iu-s giocuri, ceamcuri, sã rbã tori,
Iu suntu-adetsli-a noastri
Arã njli-a voastri scriu cu sã ndzi, Shi flamburli dit Vlahuhori
Tu isturia-a noastrã , lunjinoasi-arã dz, Sh-mulã rli ca niveasti?
Trã populu tsi-alumtã shi nu s-plã ndzi,
Sh-aprindi, Iu-i portlu-a nostru alã vdat,
Cum prindi,-a Cã marea-ali-armã nami,
Iroilor, a vreariljei lã mbã dz!... Tsi-arã u pã tsã t, di lu-alã sat,
Shi s-dusi-a noastrã -anami?
Noi n-anã ltsã m pristi dureari,
Pristi murminti, pristi-arã nj, – S-tsã dzã c, lai frate, nvirinat:
Sh-prit cã rciliurli dit Pindu Adetsli si chirurã
Bat njilji sh-njilji di cã mbã nj, Di cã nd a nostru loc mushat
Trã dishtiptarea Mash xenjlji nã l-umplurã .
Sh-trã Sã rbã toarea-a noastrã mari! Anlu 1, Numirlu 2 (1936), padzina 33
Anyeadzã sh-mortsã lj sh-tuts armã njlji
S-cumã nicã trã totna PRUMUVEARA
Cu Pã rinteasca Dimã ndari!
S-tuchirã neurli dit munts
Shi erghili-acriscurã
Shi puljlji di-unã iarnã -ascumts, Frats armã nj, di tuti pã rtsli
Pri tut s-arã spã ndzã rã . S-u vigljats ca nã icoanã !
Cã him noi aclo nã untru
Tu plai lilicili-arushesc Cã -i ã ntreaga-a noastrã banã !
Shi-i banã pri tut loclu;
Armã njlji cã trã munts chinsesc, “Pã rinteasca Dimã ndari”
Cu dor lj-ashteaptã Zmolclu. Shtits cum blastimã -atsilui
Cari sh-alasã limba-lj dultsi?
Ãncarcã casa pri mulã ri “S-lu-ardã pira-a focului!”
Shi sh-fug, ti lja haraua,
Cunachi fac, cu gioc sh-cã ntã ri, Nu-agã rshits limba mushatã ,
Shi-lj zilipsesc dunjaua. Hilja-a vecljilor romanj!
Ca cã ndilã s-hibã -apreasã
Pri dzenj alghesc sh-lã esc cupii, Shi s-bã neadzã njilj di anj.
Asunã iar flueara, Anlu 3, Numirlu 1-4 (1938-1939), padzina 32
Anyeadzã muntslj-analts sh-irnjii,
Dit somn s-dishteaptã hoara. PINDUL SH-PLÃNDZI SOARTEA!
Anlu 2, Numirlu 1 (1937), padzina 37
Ljanurli s-trihirarã sh-pã durli lung vã jirã ...
PICURARLU Arã urli tu vali cu plã nguti suschirã ...
Iar umbrili a muntslor tsã s-par cã sunt stihii...
Lu-am vidzutã prumuveara, “Ma ghini-i ca s-nu hii, cã nd hii ashi cum hii!”
Lu-am vidzutã , S-avdzã nã boatsi greauã tsi vã ljurli u loarã
Cã nd di dor sh-frã ndzea flueara, Pri peanili a vimtlui s-u-aducã pã nã n hoarã ...
Nsus tu munti, noaptea tutã , I Pindul cari-sh plã ndzi, tu negurã sh-tu noapti.
Mash cu luna sh-a lui vrutã ,
Prumuveara. “Ma dultsi easti moartea! Nã dia-nj canda-i moarti,
Lu-am vidzutã iar sh-tu iarnã , Earam avdzã t nã oarã , nj-eara avdzã ts sh-armã njlji”,
Lu-am vidzutã , Sh-tra s-plã ngã apã rnjirã pri plai cu dor fã ntã njli...
Cã ndu neaua stoguri sh-tsearnã , “Ved cum armã njlji-nj limba sh-u agã rshesc agalea
Cum sh-da bana-lj, gionli, tutã Sh-pri mini mi ngã rlimã pã ngã njlji... Na, ia-nj jalea”.
Trã cupia-lj mult durutã , Ljanurli s-trihirarã sh-pã durli lung vã jirã ...
Njadzã -iarnã . Arã urli tu vali cu plã nguti suschirã ...
Anlu 2, Numirlu 4 (1937-1938), padzina 50 Anlu 3, Numirlu 1-4 (1938-1939), padzina 32
LIMBA DULTSI ARMÃNEASCÃ LOARÃ GIUGLU

Limba dultsi armã neascã , Loarã giuglu-giuglu oili
Tsi-i ca njarea dit cushori Sh-picurarlu-i tes tu fearits...
Scumpa-a noastrã ayishteari Vedz mash cã nili tsi-aveaglji
Tsi-i ascumtã n vlahuhori. Sh-avdz cum toacã la bisearits...
Tsi mushat chiprili-asunã ,

Sh-tsi virdeatsã -i pristi loc!...
Florli-aroauã lã crã meadzã
PARTEA IV-a – TRANSPUNIRI
Sh-doi njilush pri plai s-agioc... (di Sutiri Galani dit Volumlu di Puizii Miserere)
Dimineatsã -i... Soarli easi

Sh-tu pã duri puljlu bati...
Picurarlu si nyiseadzã ADIXITS PUETLU
Sh-bana-lj treatsi tu-arihati.
Nji stã vrusirã mã njli, nji ncljisirã ocljilj
Cum vream s-hiu ca picurarlu: Tu a chirolui litã nie. Irnjii voi,
Dimineatsa s-es tu-aroauã , Frats schinj, cu irmuxiri di monolog.
S-hiu cu muntsã lj totna frate S-dishcljisirã portsã li-a noptsã lor di dupã moarti.
Sh-turma s-hibã -a mea harauã ...
Anlu 4, Numirlu 1-2 (1938-1939), padzina 61 Shi nu him singuri. Dit savani di humi
Es schileti geti, romani, cu pindã ri tu mã nã ,
FLOAREA DIT PINDU Sunt shi shasi vã siljadz… xumuluyisiri dit alantã lumi…
Somnul nã acoapirã , ljirtã tor, tu idyea groapã deadun.
– Trã tse plã ndz, o, floari,
Tsi-ai di jileshti? Avdu vã zura-a amariljei pri aproapea sh-pristi tut,
Ti-aroadi lã ngoari Sh-treatsirea-a lunã ljei di nsus, atsel di ma nã poi yis.
Shi nu pots s-ma creshti? Va ma hibã cã ntitsi, cã ljuri, frats schinj, aliluea…
Voi blistimati irnjii, adixits puetlu nsã ndzinat shi avinat.
Cu tuti c-ai soari (padzina 11)
Trã tse ti pã lish,
Ia dzã -nj, tsi-nj ti doari MISERERE… (I)
Sh-ahã t ti tuchish?
Prit irnjii cu yernji shi oasi,
Trã tse plã ndz, o, floari Tã tsearea – anjurizmã di urvali
Pri veardili plai, – Bidrunj di tã tseari –
Cã nd dultsili soari Mash schinjlji, tu un amã nat bã bã lescu
Arã di, cã -i Mai? Miserere…
– Alargu di mamã Tserlu surpat la sinur

Hiu singurã eu... Nu mata da, a noptsã lor, a stealilor, hari.
Gã rdina-i dushmanã ... Sh-vã rnu nu s-mata dutsi
S-bã nedz nj-easti greu! Sh-vã rnu nu mata yini…
Anlu 4, Numirlu 1-2 (1938-1939), padzina 61 Chirolu s-alã xeashti tu urvali.
Trã tse ti-ascundzã ? Nu-ai tsi s-ascundzã

Easti idyea frã ndzeari, iutsido, iutsido…
(padzina 13)
EASTI TOAMNÃ DAIMA Lucrarea, mistiryios

U ncljid trã totna,
Toamna, tu itsi cã rari, Idyea-a mea moarti –
Cad aumbri mã ri di singurã tati… Shi nvets tra s-tac…
Nafoarã , pã durli par stranji prifteshti cu platanj
Galaxia ardi diparti –
Shi aspun aurioli aroshi – vã nã tati…
Foc a nimã rdziniriljei,
Easti cariva, cari tora ndzinucljadzã
Albã vã nã tati…
Sh-vã rnu nu lu-avdi tsi dzã tsi.
Suflite-a meu, trã tse ti cuturburi?
Cariva sã ndreadzi trã moarti,
Armã n zboarã li
Easti ahã ntu-aproapea, ahã ntu diparti…
Tsi nu pot s-li dzã c…
Ninga putsã n sh-va hibã anamisa di voi.
(padzina 17)
Sh-vã r nu yini sã spunã un zbor,
Nitsi unã vrutã tu oara dit soni.
Di njilj di anj, pristi tut, totna,
SHI NAPARTI DI ANDZARI…
Easti toamnã pristi loc…………
Dzua tatsi cu-almã chi uscati
(padzina 15).
Sh-easti isihie, amã natã , di primansus;
Stri loclu ermu lunjina
SHI EASTI CHIROLU…
Cadi ca unã cinushi…
Mutrea tora
Schileti ncljisi tu budrumi
Zboarã li tsi grã escu –
S-disfac dit clidusi, os cu os –
Ca stealili,
Putridi, blã stimati heari.
Cã ndu arsar, cã ndu dipun…
Shi naparti di andzari
S-dizvileashti unã nibitsitã singurã tati…
Cum bati inima,
Cu nustalyii
Shi nu ma s-aflã chirolu s-treacã ,
Da apandisi, agã rshiti galaxii…
S-yinã . Ãncot.
Dzua tatsi cu-almã chi uscati
… Shi easti chirolu!
Sh-easti isihie, amã natã , di primansus.
Cariva va s-fugã
Dit sinur, tu sinur…
Asã ndzã – mã ni.
(padzina 18)
– Mini, tini, cari altu?
(padzina 16)
AOA…
ZBOARÃLI TSI NU POT S-LI DZÃC
Aoa nu vã zescu pã durli, frate,
Budzã li arsi di heavrã nu pot, un zbor
Galaxia ardi diparti –
S-ma scoatã ,
Foc a nimã rdziniriljei,
Fã ntã njli au sicatã , tã tsearea s-alasã
Albã vã nã tati…
Shi noi anjurdzim ca tsara…
Pristi mini cadi pulbiri,
Cad aumbri,
Mi ngrop tu tsarã .
Soarli nu ma easi cu mã rilji, Cã ndu mi-agudescu lunjinj galbini

Stealili sh-luna dzac tu-unã agã rshari di eti, fã rã hari. Nj-aduc aminti di Haraburu.
Noaptea-i moartã , ca un castru surpat, ermu, Lã htã rsescu shi-nj yini s-bag botsli,
Sh-tu cati minutã lã htã rsim digeaba… Sum tserlu a singurã tatiljei,
S-mi-aruc tu hã uri
Aoa nu crescu lilici, nu mata easti nitsiun pirazmo, Shi vã rnu s-nu shtibã di numa-a mea…
Aoa ti-alasã itsi vrutã .
Mash tserlu s-tradzi azvarna cu putridi savani Atselj tsi va cã rteascã lipsanili a meali,
Pristi teasili irnjii fã rã nitsiun murmur Lipsanili va tacã , lunjinati di trã dzeri…
Sh-tuti tirã nsescu deavã rliga sh-ashteaptã . Cavai di-atselj tsi va sã ntreabã :
Ndoi schinj uscats shi noi S-hibã tsiva Eulalus, s-hibã tsiva
Ãn tã tseari ashtiptã m oara dit soni… Lipsanili-a puetlui atsel di ma nã poi?
Cavai, cã tuti adutserli aminti duc cã trã moarti…
Dit curbanea-a noastrã pristi eti, (padzina 24)
Prit arinã , frate,
Tsi va s-armã nã ?
Seamni di romantismu shi vã nã tati – AESTÃLJEI TÃTSEARI…
Lipsanili a noastri agã rshiti
Shi – poati – hearili di la mã nã … Aoa, anamisa di chiparish shi agã lnji, seara…
(padzina 22) Pristi ploci di marmurã curã fã ntã nj,
Pri tser un pulj tsi da dit peani, chirut…
Stihurli tsi nu tsã li-am grã itã
ADUTSIRLI AMINTI DUC CÃTRÃ MOARTI… Poati, a aestã ljei tã tseari, s-li ncljin.
( padzina 30)
Vrea vream sã shtiu numa-a lui, a nicunuscutlui
Mastur di Altamira. Am un semnu di la el.
Tu somnu s-aproachi, nj-pushpureadzã tsiva S-ALASÃ BRUMA
Shi dipriunã s-alã xeashti la fatsã
Shi aveaglji, tu neguri… Un agrucucot zghileashti di diparti, singur,
Nu shtiu tsi-nj dzã tsi, tsi va. Muntsã shi transhumantsi. Amurgishuri agunjisiti
Poati va si s-toarnã acasã Di toamnã . Tã cut, ploili sh-pispilescu chicutli. Adu-ts aminti…
Shi nu sh-ma cunoashti pishtireaua… Hior ahã ndos cu multu agunjisiti neuri.
Cu mã na tserlu nj-aspuni, Bagã -ti…

Ãnj pari, sã -l cljem Haraburu. Sindonjli albi ascundu unã ficiureascã harauã .
Haraburu, tsi-arã di zã rcã dzli… Turnats cã trã nustalyii, arburlji tac tora,
Cã sã badzlji aprindu lunjinj tu negurã ; sh-easti Brumarlu;
Nu shtiu ma s-aibã bã natã vã roarã , Haraburu, Vruta-a mea, avdzã cum s-alasã bruma?
Nu shtiu cu cari-ari cã dzutã tu vreari… (padzina 31)
Ama am un semnu di la el, tu sã ndzi, tu inimã ,
Noaptea, cã ndu mi-acatsã stealili nafoarã .
MISERERE (II) Cu sã ndziroasili a lui ascheri…
Mini ts-am datã sfungul cu puscã ? Noaptea nyilicea lunjinã ndalui cu anghilj,
Earam ningã tini ncã rfusit, Cu steali shi nibitsiri,
Earam tu ceatã , Ca unã dumnidzã eascã primuvearã .
I cã rturar pirifan? Cã njlji tã tsea,
Iuva earam, nu s-poati… Tã tsea oili, tã tsea muntsã lj,
Mini tsã ncã rfusii penurli? Shi apili sh-pã durli.
Mi-arã d cã tivã roarã , Dumnidzale,
Cu un stepsu minut. Canda, trã prota oarã , tora aduchindalui
Poati cã fui zugraflu Un scupo a lor, di mistiryiu,
Cari scrie pi ploaci I. N. R. I.11 Ma nsus di fisi.
Mash amã rtia mi discoapirã
N tã tseari. Iarã mini, un ficiuric ninga,
Iisuse, miserere… Alã gam prit cã ljuri, cã ntã ndalui dit fluearã
(padzina 35) Un alt niho –
Sh-nu eara ca atsel a njeljlor
TU CALEA-A NOATRÃ CÃTRÃ BETLEEM Nitsi ca atsel a chiprilor,
Nitsi boatsi di om.
– Transeamus12… Cã nta un anghil
Gri un dit ceata-a picurarlor Tu calea-a noastrã cã trã Betleem…
Fricã nda-sh ocljilj; (padzina 36)
Shi noaptea s-lunjina cu anghilj
Shi nibitsiri. MI NVETS CU IDYEA-A MEA MOARTI
– Transeamus… Ponj tã pinusits, almã chi goali, uscati,
Turnai zborlu, nchisindalui calea Seamni curati –
Fã rã tã lã gani, fã rã sarits, discupirits, Ca ali cã lugrilor tu irnjie.
Sh-fã rã cã rlibã nj. Lunjinã , putsã nã , pari curunã di lunjinã
Mash tu cã mesh albi, Shi strã veclji tã pii.
Ca tu unã niavdzã tã alã xiri
A ntreagã ljei a noastrã hiintsã . I toamnã –
Chiro di dizligari.
Nitsiun om nu putea s-nã tsã nã pri loc, Stepsul nj-ul shtiu, Dumnidzale,
Nitsiun munti, Nu ti ndipã rteadzã
Nitsi amirã lu, el idyiul, Ti aduchescu aproapi
Cã ndu hiu ahã t di singur
Sh-ascultu n tã tseari
11
INRI easti inscriptsia (pri latinicheashti) di pi crutsea-a Hristolui tsi, Cum s-fatsi vrearea-a ta,
pri-armã neashti, va s-dzã cã : “Iisus di Nazareth, Vã siljelu-a Cu cati amurgu
Uvreilor”. Cu cati dureari.
12
Dit limba latinicheascã : transeamus = tritsem tu alantã lumi.
Tora, tsi va si s-facã , SINGUR CU PONTUL EUXIN

Vã rnu nu shtii.
Catiun shadi singur Tu crutsi cã ljurli-a aishtei oarã ,
Shi amã nã … Tã tsearea toarnã zborlu.
Cã rtsã li suntu greali di amã rtie, Tã tsearea armasi.
Seamni chiruti n vã nã tati. Niscã nti erghi cu ftohã aumbrã
Dumnidzale, alasã -mi ninga niheamã Tu arinã tã pinusiti treamburã
S-mi nvets cu idyea-a mea moarti… Shi s-apleacã …
(padzina 38) I searã .
DORLU A DZENURLOR DI ZÃMÃNJ Puljlji di-amari, di pri azbuirari,
Cad prit creacuri, ã nj cad pri-anumiri –
Cã t cã dzu Cartagina Cad tu singurã tatea-a lor.
Sh-io, nu mi-analtsu pi Capitolju, Di njilj di anj argonautslji
Hiu aoa, ningã -unã furnicã , S-turnarã diznou tu njadzã dzuã .
Un mushuronj… Mash plã ngu-al Ovidiu13
L-avdu prit undi.
Istoria-a noastrã Tu crutsi cã ljurli-a aishtei oarã
Easti unã cã rari di tsarã tricã toari, Singur, cu Pontul Euxin, armash.
Easti lutlu tã pinusit Inima-nj bati, ninga-nj bati
Cu erburi fã rã numã . Tã tsearea-nj toarnã grailu, trã eta-a etilor.
Diparti di mururi di castru (padzina 72)
Cu vulturi di burdzu shi catapulti. ASHTEPTU PRI MEAL
Aoa, vã rnu nu easti roman Ashteptu pri meal sh-astrisar.
Vã rnu nu easti elin Deaneavra, avdzã i Tomis,
Icã uvreu. Hã barea cã yini dit Iladã
Aoa easti mash dorlu-a dzenurlor di zã mã nj. Unã triremã 14.
(padzina 47) Cã yini un om cu-anami.
PROHOD (MIRYIULOI) Dzã c unjlji cã -i Herodot
Sh-alantsã lj cã -i un Dumnidzã …
Ts-alag urmili tu tuti cã rã rli, ã nsã ndzirati,
Urmili a tirã njlor, fuga tu surghiuni, singurã tatea-a Ta, Dipusirã milets pi Istros: Carpi, Dats, Agatirsh
Tu greali budrunj … Nu Ts-avdu boatsea, nitsiunã shushurari Sunt shi Schits…
Dit cã ntarea di ma nã inti… Mi pidipsescu cu zboarã li a meali I dzuã mari ã n tsitati…
S-Tsã grescu numa-a Ta, mistiryios shi sã mtu – Ashteptu pri meal sh-astrisar,
Unã soe cu stealili, lunjinã ndalui nimã rdzinirea. Ãn vã nã tati…
Pi tuti cã rã rli Tsã ved urmili nsã ndzirati, (padzina 81)
Urmili a tirã njlor. Ti caftu. Ti caftu sh-aurlu:
– Mushuteatsa, iu ts-u-alã sash,
13
Primã vearã dultsi? Ovidiu easti un puet roman tsi fu avinat di Roma si-sh treacã bana pi
(padzina 55) mealu-a Pontului Euxin (Amarea Lae di azã ).
14
Trirema easti unã cã ravi dit chirolu veclju cu trei arã dz di lupã ts.
PONTUL EUXIN Cã tivã rã oarã canda n-adutsem aminti di un pã rmit.

Plã yiili nu va li vindicã zã manea
Gramati sã pati tu marmurã , cu seamni elini, Sh-nitsi unã Anabasi…
Albi-albastri. Li trapsirã nitrapti nã vaiuri Earam tiniri, unã oarã sh-un chiro, sh-n-avem alumtatã ,
Njilj di anj; sh-curundu, va mata treacã sh-alti njilj di anj… Avem ã ngrã psitã , avem agã pisitã …
Cari Cronos u-alã xeashti lumea tu urvali? Ore, Xenofon, prit njilj di anj s-analtsã munti di oasi…
(padzina 87)
Aryesilaos, dit monumentul a tã u funirar
Sh-asã ndzã dã nã seashti unã ploaci cu gramati elini SINGURÃTÃTS DI VULTURI
Tsã nuti n bratsã di erghi tsi crescu trã eti shi s-cher.
Strã aushlu a meu ma marli
S-toarnã diznou veclji nustalyii… Nu nj-alã sã diadohie,
Aryesilaos, embur di Milet, Alexandrie
Di multu ti tuchish tu lutlu schit. Shi nicã un coifu di zeu
Di multu triremili s-featsirã pulj di-amari Perikefaleu…
Di mult, ali Histrie, ã lj dizgrupai lipsanjli albi –
Mã rata vrutã … … Mash shcã mbili
Cu singurã tã ts di vulturi,
Aryesilaos, cu drahmadzlj-a tã i Arujirea-a bineclui Ducipal
S-acumpã ri, nu ma pots, sclayi traco-dats Tu-arsã rirea-a soarilui,
Avdzã ts tu puteari! Giuneapinjlji, cu-astrisã rearea dit somnu a zulapiljei
Ni Chealea cu Lã na Hrisusitã , ni grã ni… La protlu-a ljei yis…
Mash paradzlji arudzinits, dizgrupats,
Shi asã ndzã ts-aspun fatsa la soari. … Mash arã urli tsi-azvom diznou
Ama zã mã njli, fã rtate, nu s-ma toarnã vã rnã oarã , Cã nticlu di dimultu
Pã nã sh-cã ntã rli a lor suntu aplã nisitoari… Cu alti bots, di eta-a etilor…
(padzina 82) (padzina 101)
ANABASI
Tiniramea-a noastrã , ore, Xenofon,
Cã nticlu dit atsea protã Anabasi15,
Coifurli16, alghilj calj,
Asiili hã ndoasi
Prit njilj di anj, s-analtsã munts di oasi
Sh-nu aflã ninga pã trida
Tsi pristi tut, ã ncot u cã ftam.
15
Aná basi easti expeditsia tsi u-avu tu Ivropi, tu chirolu veclju,
vã siljelu Cirus din Persia (carti scriatã di Xenofon).
16
Coiful easti unã cã ciulã di her cu cari sh-afirea caplu alumtã torlji
di-aoa sh-un chiro.
chirurã multsã di conjarlji cari u lucra Laca cu bã hceadzlji shi

cearcurli atseali bã tã sirã , tu loc s-hã nducusirã . Cu-atsea furnjie
bã tã sirã shi bã hceadzlji
Dina Cuvata
PÃNÃYIRLU DI NIGOTINA
Casa-a noastrã eara tu mã hã lã lu di nsus a hoarã ljei. Di casa-a
noastrã , cã tã tu Lacã , avea nica ndauã casi cari, tu chirolu-a turcului,
eara nai ma mã rli casi dit hoara tutã , shi lã dzã tsea “culili”. Eara
dauã , unã ningã -alantã . Tu eali bã na conjari, ma tu soni li-avea
ancupã ratã armã nj. Tu una bã na Puranjlji sh-tu-alantã Bã horanjlji.
Tu-a turcului, spunea aushlji, nicuchirlu tsi li-avea dauã li atseali casi
sã ndridzea ta s-facã bei shi vrea ta s-bagã sh-poartã la atsea tsi eara
dip ningã cali shi nu vrea s-alasã canã ta s-intrã tu Lacã , cum ã lj
dzã tseam loclu di hoarã shi nsus, mardzina di Bregalnitsa shi dip pi
sum ponjlji di schinarea Deli-Mara. Ama, chirolu s-alã xi, vinjirã altsã
anj, furlji lu spã strirã conjarlu-atsel unã searã sh-di tut tsi-sh lugursea
el, armasirã mash culili cu pirmitlu tsi s-turtsea pit hoarã , cum ã lj li
loarã fluriili-a muljari-sai cã ghio-taha vrea-lj lu-ascapã bã rba-su.
Bã rba-su nu lu-ascã pã mã rata di cadã nã , ama fluriili dusirã tu drats.
Dupã vã rã iami spusirã cã furlji-l tã ljarã nica di-atsea searã la olnjilj
tsi suntu di Stimeltsi sh-ma nclo. Yislu sh-lu vidzu cadã na-a lui cu
doilji ficiurits, pã nã -lj criscu.
Conjarlu-atsel avea-adratã unã casã sh-tu partea dipardisuprã a
Lacã ljei shi lugursea s-bagã simenji, cari nu vrea s-alasã nitsi pulj s-
azboairã cã tã tu Lacã , tu biglã chea-a lui. Casa eara mari, cu doauã
patomati sh-cu mari ubor, deanvã rligalui ã ngã rdit cu stizmã . Nica co-
njarlu sh-u-avea pã tidzatã Cula casa-atsea, sh-armasi ashitsi shi la ar-
mã njlji cari s-purtarã dupã fuga-a conjarlor ti tu Turchie. Nu dusi
multu shi cula-atsea s-azvã rnui, ma loclu sh-az tutã dzua lj-u poartã
numa, sh-az tutã dzua adutsi-aminti di-unã zã mani cari dusi pandilo.
Nu multu largu di cula-atsea, cata tu brica-a Lacã ljei, vã rã oarã avea
avutã cearcuri ti scuteari apã cu cari s-adã pa agã rli cari eara anvã rliga
di eali shi s-adra bã hceadz dit cari sã scutea shi s-aduna len-turlii di
zã rzã vã ts. Ashi cum spunea aushlji, cã shi elj shtea di la aushlji co-
njari, cearcul lu-adutsea-anvã rliga un cal orbu di doilji oclji, shi el cari
nu videa tsi-adra, yinea nvã rliga shi tut unã cali, sh-ashitsi scutea apã .
Di multã apã tsi cura aclotsi piningã cearcu fitursirã multsã cã vats,
curii ntreagã shi, ca tsiva cã bã tladz shidea mproshtsã tu mesea di
Lacã .
Tricurã anj grei, tricurã pulemati cu-anj multu grei ti dunjauã ,
Dina Cuvata – Pã nã yirlu di Nigotina 53 54 Riv. di Litiraturã shi Studii Armã ni – Tom XI – Sumedru 1998
shi bã hcivã ngilã chea dit hoara-a noastrã , sh-ashitsi cã tu anjlji cã ndu hiumã nic shi canã s-nu-lj vã ryeascã . Dubrushana-a noastrã eara
mi feci mini shi criscui Dubrushana, di cula-atsea sh-di cearcul atsel, avdzã tã tu hiumã nits. Sh-lali Halciul nu dzã tsea tsiva cara s-arupea
avea armasã mash gumã rã dz di chetsã ri shi cã vatslji, cari shidea omlu cã ti vã rã purnã di pi purnjilj, a curi lumã chi lã cã dea pã nã
mproshtsã sh-u viglja Laca. mpadi di vã ria-a purnilor. Am, lali Halciul, ia, tora, nu mi veadi, ca-
Veara, cã ndu avra piningã searã , pisti cã vatslj-atselj s-aduna urdii di atsel tsi dzã si s-shadã omlu strã mbu shi sã zburascã ndreptu, ma
gã i cari dã nã sea pi lumã chili-a lor di tsã fã tsea un halat tsi loclu-l easti-amã rtie s-adarã sh-ahtari arã deari. Lali Halciul eara multu bun
muta shi Laca tutã vã isea di boatsea-a lor afurisitã , ti cari mash eali om, shicã gi fã rã di mardzinã , ts-avea un bric largu sh-tsiva nu-l durea,
dzã c cã -i bunã sh-altã canã yeatsã di pisti loc. Aclo iu s-aduna doi cara s-eara cu pas shi cu-aradã .
picurari cama-aush, ma lj-avdam niscã ntiori cum shi ftsea muabeti: Loclu dit Lacã eara arinos, tu niscã ntili locuri eara pã nã shi mano-
“Nu va s-hibã sh-ti ghini, bre, tsi-ahã ntu aurlã shi gã ili aesti, di cap cã arinã shi ponjlji di purnji nu putea ta s-li tsã nã purnili, cã ndu ftsea
lã fu!” Nu shtiu, sh-nu voi ta s-pistipsescu, ma ti vã rã yinghits di-anj multi, a anlu eara xeri. Ma multili di eali atumtsea nyirminea shi cã dea
shi hoara armasi fã rã di oaminj, cã tuts fudzirã pit lucri di vã silie shi pi sum ponj nica di verdzã shi nu eara buni ti mã cari. Purnili-atseali li-
s-mutarã s-bã neadzã pit cã sã badz. aduna lali Halciul sh-lã li didea a portsã lor s-li mã cã . Cã ndu-avea
Tu-anjlj-atselj, di cari-acã tsai mini, sh-multu ghini li tsã n minti vã rã lucru la lali Halciul shi nu s-dutsea ta s-li-adunã , li mã ca oili-a
lucã rli, ponjlj-atselj, cã vatslji, tricurã doi nicuchiri. Prota-lj tsã nea, sh- dunjauã lor, cari-agiundzea. Lali Halciul, ti-atsea nu s-nã rã ea shi nu lu-
pi elj nicuchir sã ftsea Mamuti-al Ibu, un conjar dit mã hã lã lu di acã tsa inatea, sh-adra bileam shi shicã i cu-atsel tsi vrea lji spunã cã
nghios, cari sh-u-avea casa dip ningã giumie shi nu multu largu dit oili-al tadi picurar li mã carã purnili tsi-avea cã dzutã di vimtu pi sum
mesea di hoarã . Mamuti-al Ibu nu eara vã rã bã tã hci conjar. Alidzea ponj, ã mpadi. Multi ori adra shicã i, ma nã oarã tsi lj-adrarã , tsi coacã -
di tuts alantsã sh-tu lucru sh-tu-aveari. Tu-anjlji dit soni vidzu cã mash lj trapsirã tsi va u spunã , sh-tu-aestã sh-tu-alantã etã . Va sã spunã
cu loclu nu putea s-bã neadzã shi, cara videa di la armã nj, sh-adrã shi pã rmit pã nã iu s-aibã armã nj Dubrushana. Pirmitlu-atsel va s-armã nã
el cupia di oi shi mandrã tu padi, ashi cum avea tuts armã njlji, cari s-lu spunã shi ficiorlji cari nu va u veadã putes Dubrushana-a noastrã .
avea intratã Dubrushana di cama-agonja. Mamuti-al Ibu lucra shi Va lu spunã dupã spunearea-a pã rintsã lor. Cata ti-atsea shi mini
multu loc, ara cu dauã zivgã ri. Fen-su spunea armã njlji, eara vã rã vream sã spun. Tutã bileaea lj-u-adrã paplu Goga-al Mit.
multu cu minti shi irbapi conjar. Nu pot sã shtiu cum vinji el pã nã di Tsi eara lucurlu?
agurlu cu cã vatslj-atselj. Eara un multu mari agur, ca dauã dzã li arari Moubetea-aestã s-toarsi pit hoarã multu chiro, veara tutã , toamna shi
sh-cama… iarna tutã . Altsã u shtia tu-ashi, altsã u shtia cã tã -ashi shi canã nu
Agurlu-atsel di ningã cearcuri, voi s-dzã c agurlu tu cari eara criscuts, fudzea di-atsea tsi eara dealihea, mash cã u spunea cari cum
deapoea, cã vatslji, eara cunuscut shi dupã -atsea tsi eara mplin cu ponj duchimã sea shi ca cum s-avdza di tini di mini. Dip tu soni s-vidzu tsi
di purni mashcani, icã purni di Bosna, cum lã dzã c niscã ntsã . Avea ca eara dealihea: Paplu Goga-al Mit sh-hearsi pisti shaidzã ts di cã zã nj di-
vã rã sutã di ponj-purnji. Sh-tu-alanti agã ri avea ahtã ri purnji ma cã ti arã chie, a poati sh-unã sutã , cari drac sã shtibã cã ti di tamam li
vã rã , shi nu ca tu-aestu agur. Di largu s-pã rea ca vã rã pirivoli di hearsi. Cara s-adar arã deari, mi sprigiur pi chetsã rli sh-bã rtsirli tuti di
purnji. pi Curceauã , di la cuibairlu-a ornjilor sh-pi bã rtsirli di pi Costa-Mar di
Purnjilj atselj agiundzea tã sh dupã aryi, cã ndu lã frã ndzea sila-a stri moara di pi-arã u. Cari nu mi pistipseashti pi giuratlu-a meu tsi-l
gortsã lor, cari li-avea multi tu Dubrushana-a noastrã . Dzua, daima noi dau, la s-ducã shi s-li veadã chetsã rli sh-bã rtsirli, ma ti cuibairi di
ficiorlji nirdzeam pit Lacã shi tritseam sh-pi la purnjilj al Lali Halciu-al ornji nu mi-acats chifili, cã sh-mini di multu nu mi-am dusã pri-aclo.
Buhã . Agurlu atsel lu-avea ancupã ratã lali Halciu-al Buhã , cã ndu
fudzirã conjarlji di Dubrushana. Atsea eara tu anlu 1957. Serli, cã ndu ***
picurarlji sh-li pã shtea oili noaptea, shi elj tritsea pi la purnji sh-aduna Primveara-atsea featsi multu bun chiro shi ponjlji tuts tsi dishcljisirã
sh-di eali di sh-avea cã ti vã rã tu tastru shi-sh arca cã ti vã rã n gurã di li tsã nurã lilicili, li tsã nurã shi purnjilj al lali Halciu. Veara, shi ea
lã tritsea oara aclo dupã oi. featsi bunã , pluinã , shi purnjilj al lali Halciu iara eara ncã rcats cu
Tu-atsel chiro, di njadzã -vearã , picurarlji nu eara sh-dip ti njilueari purni. Cari tsi tritsea piningã agur di li videa, tuts s-ciudusea pi
cã Laca eara mplinã di bustã nj sh-di cã tã tut putea s-arupã cã ti vã rã birichetea tsi bã htã sea pi ponj. Cara loarã di crishtea purnili, ahurhirã
sh-di ngrica pi lumã chi sh-li frã ndzea, cã ndu trã dzea vã rã vimtu boilji di Sviti Nicola.
zurlu. Lali Halciul s-dusi unã dzuã sh-lã bã gã ndrupã turi a – A, bre, sh-mini nu-nj fatsi unlu bou, ma nu shtiu tsi s-adar! Nu-nj si
lumã chilor, atseali tsi-lj si pã rurã ngricati sh-tsi nu vrea u tsã nã vã ria- bati cali pã nã Nigotina, shi cari shtii sh-cã va s-aflã m? Nu mi-am
a purnilor. Chirolu lã eara nica-agonja shi purnili nu s-cutsea. dusã altã oarã shi nu shtiu sh-tsi tutiputã ari sh-pri-aclotsi? S-nu bã tem
Pi la purnji tritsea tuts shi lã bã ga ergu, ma canã nu l-arca shi mira- calea pã nã -aclo shi va s-chirem shi dauã dzã li ti tsiva, dzã si lali
chea, cã shtea a curi suntu. Mirachea-a purnilor lã u-arcã nai ma Halciul shi s-ca minduea. S-videa cã eara ca pi ndauã , em ã lj si dutsea,
salami paplu Goga-al Mit. Cafi oarã cã ndu tritsea pri-aclo sh-lu-adra em canda nu-lj si dutsea.
sh-planlu cum s-lã li lishureadzã lumã chili, cã s-u dzã tsim sh-aestã , Nu-adapsi ma nclo altu tsiva, ma s-videa cã mintea u-avea shi la
lj-yinea njilã ti purnji, nu ti purnili tsi vrea li-adunã ! Shtea el cã sh-lali purnjilj dit Lacã , cari eara hã zã ri ti-adunari. Lj-eara fricã cã , cu duca-
Halciul avea sh-alti lucri, shi nu lipsea ta s-chearã oarã , unã oarã cu- a lui la pã nã yir, s-nu pã tsa sh-altili lucri di znjia vrea-lj hibã sh-nica
adunarea sh-altã oarã cu hirbearea-a arã chiiljei. Un om, cari lipseashti ma mari, diplo. Ama, dzã c aushlji cã draclu ni arã ni sapã , shi tut tsiva
ta s-aibã ngã tan ararea sh-alanti lucri di pi la oi, nu lipseashti s-chearã anã pudzã lj avinã . Aestã -aradã , un drac njic si nvã rtea di lali Halciul,
oarã cu-ahtã ri chirã turi. Sh-tsi vrea s-adarã lali Halciul cu-arã chia? ma nica nu putea sã -lj bagã mã nã , s-lu-archiushurã …
Mari lucru cã vrea sã scoatã vã rã dauã suti di chiladz di-arã chie. Ansã ri Tira-ali Marie, ansã rirã sh-altsã lj shi, lucurlu s-ca s-avea
Atumtsea pã hã lu-a arã chiiljei nu eara mari shi cã ts pã radz vrea s-facã ndreaptã vã rã turlie, vrea tuts ca s-ducã la pã nã yirlu di Nigotina, ta s-
un ahã t di mari pidimo?! Chirã turi! Lali Halciul vrea sã scoatã ma ancupã rã boi. Draclu sh-avea ngrupatã ungljili ghini… Aclo iu elj, foc
multsã pã radz cara s-mutrea ararea sh-oili dicã t cu purnjilj tsi vrea s- pi foc, lu-adra planlu, ma-l bã ga pi cicioari, cum vrea s-ducã ? pri iu
chearã stã mã nj! Vrea s-ardã shi cari shtii cã ti vã ndã chi di leamni. vrea s-ducã ? tsi boi lã lipsea? Draclu sh-lu mutrea lucurlu shi ti-
Nu, nu lipsea el s-lu-alasã omlu s-adarã ahã ti hã rgi ti dip tsiva! Ma agiutor lu-aflã shi paplu Goga-al Mit. Di iu lu scoasi-atsel cu-un cicior,
ghini eara sã -lj li-adunã el purnili shi s-lji scoatã gailelu-al lali Halciu! di iu lu-adusi atsel gamatugona tu-atsea oarã ? Paplu Goga vinji ca pi
Oh! Atsel lucru sh-lu shtea mash el… dimã ndatã , lucurlu-atsel lj-vinji ca puljlu cu cucuveaua. Lali Halciul,
Veara avea ca frã mtã . Tu hoara-a noastrã veara frã ndzea dicara canda-lj cã dzu nã negurã pi oclji, lj-si scutidisi dininti, ma nu sã ftsea
tritsea Agustia. Triirarea di multu avea tricutã . Tutã hoara s-minduea di canã turlie, nu putea s-ascundã .
cum s-u-ashteaptã toamna, voi s-dzã c s-minduea la-ararea tsi lipsea s-u – Lali Goga, tini-mini, ansã ri Tira-ali Marii, cum shi fã tsea el, s-nã
facã ti naua semi. spunj tini-a nauã cum easti pã nã yirlu di Nigotina, cã vrem ta s-neam
Lali Halciul sh-dealihea cã sh-mutrea lucurlu, ma mintea lj-eara cã ti s-ancupã rã m boi, ma nu shtim cum va s-tritsem.
niheamã sh-la purnjilj, c-avea multi purni shi cã nu vrea s-li-alasã s-li- Paplu Goga, s-ca mindui niheamã shi nu dzã si tsiva. Dupã niscã ntã
adunã vã rã xen, vã rã dit altã hoarã , tricã tor… Nu-lj tritsea prit minti oarã , dicara sh-li uidisi pit minti niscã ntili lucri, paplu Goga ntribã :
cã omlu tsi-lj si ndridzea s-lji scoatã gailelu lu-avea dip tu cicioari. – Cari sh-cari vrets ta s-neardzits, cã tini Tira shtii sh-di tsã li-adari
Casili li-avea dip aproapea, un trap li dispã rtsa, cafi dzuã s-astã vã rsea arã derli niscã ntili ori, nu poati om s-ti pistipseascã multu-multu? Naca
shi-sh fã tsea moubets dultsi, s-dutsea deadun ã n pã zari shi pasa oarã vrets s-vã fatsits vã rã maitapi cu mini? Va vã lja draclu tas tsi cu
s-dutsea priimnari pã nã tu Lacã , tritsea sh-pi la purnjilj-a lui… mini-aflat s-adrats shicã i, mea!
Lali Halciul sh-durnja arã hati, ma… Paplu Goga, tora mintea-lj si dusi la lali Halciul. Ashi ca pi-afurisha-
lui ã l mutri pi sum peanili di oclji, ma tsiva nu putu s-duchimã seascã .
*** Paplu Goga aclo-lj lucra mintea, el naca-l pindzea cã tã -aclo, naca-lj
Unã mirindi-oarã , s-adunarã bã rbatslji tu mesea di hoarã shi-sh chirea fana din hoarã ndauã dzã li, mea-alantu lucru shtea el cum vrea-
fã tsea moubeti; cari tsi vrea s-adarã shi cum vrea s-ahurheascã s-li l bitisea. Alantili lucri tuti sã ndridzea cu ifculii.
mutã agrã shturli shi s-li minteascã avragurli. Vã rã di elj, nu shtiu – E, lali Goga sh-tini, nu mi pistipseshtsã , tini-mini, cã ndu ti-am
cari, adusi-aminti cã vrea ta s-ducã pã nã Nigotina, la pã nã yir, di iu arã sã , de? Mea, vrem ta s-neardzim mini, Halciul, Naca, Coli, San-
vrea s-ancupã rã vã rã bou cã unlu nu-lj fã tsea, nu imna tu-arari shi-lj tanjlj-aeshti doilji sh-altsã niscã ntsã , lj-dzã si Tira ca splinsit (cã el
lu cã pã ea sh-alantu. Lali Halciul, sh-a lui nu para-lj fã tsea unlu bou, multu lishor s-aprindea) shi cu urecljili ca aplicati, plahur… Halciul n-
ma nu-lj si dutsea pã nã -aclotsi mash ti un bou. Nu more s-avea bitisitã aspardzi lucru, mea noi him etinj shi vrem s-nã dutsem… el nu putem
sã -l cã ndã sim, nu putem sã -l bã gã m pi cali… iara u lo Tira, cara dutsi pi cali bunã , easti ghini s-aibã shi moubeti, sh-ti itsi-pasa… Fudz,
vidzu cã canã altu nu-adapsi moubeti, ma sh-ashi lj-eara zborlu, Halcio, fudz, cã ndu tsã dzã c mini, lucurlu putes nu s-bitiseashti shi
tabaetea, tu tuti lucã rli s-agunjisea sh-ansã rea ca gumã rã tslu dinintea- cara s-nu lu-alash, el nu ti-alasã putes…, dzã si paplu Goga, sh-ashi
a gumarã ljei. canda-lj yinea s-lu pingã sh-cu mã njli.
Ta s-u ca minteascã apa, lali Halciul duchi cã lipsea s-u shutsã mou- Ãngã sã earea-atsea, s-pari cã mash lali Halciu u-anjurdzea cã ti tsi
betea naljurea, shi dzã si: eara lucurlu. Alantsã , nu-avea cum s-lã ticneascã tsi eara lucurlu.
– Defi s-ti fats tu Taucci (c-al Tira ashi-lj grea pi pã rnoanji – om cari Ama, ashi cã t s-lã treacã oara, shi sã -lj da tu shteari cã nu eara shi el
furã gã ljinj, pi turtseashti), tsi-ansari ashi ca cã cot? Tu tuti lucã rli ti di-atselj tsi dip tsiva nu shtea:
minteshtsã sh-deapoea “oh, lele, ma ti duts!” Cara s-earai bun tini, nu – E, cã ndu ti-ai dusã more-m tini, lali Goga, la pã nã yirlu di
vrea ti didea ti fumealji… Vedz cã nica nã fatsim moubeti?… Tsi tini, Nigotina, ia s-avdu, cã ndu?
Halciul nu va… Vedz, bre hute cã sh-alantsã s-agioacã maitapi cu Shi hamu-arã si, cã shtea c-aestu lã u-avea adratã -arã dearea. Mutri
tini?! Ia ntreabã -lj, cari va s-ducã ? Canã ! Ti-arã di, ti-arã di, lali Goga, cã tã la-alantsã sh-lã featsi sh-cu ocljul.
ma nu-lj pistipsea… sh-a alã ntor lã featsi cu ocljul, ashi-lj ticni tsiva, – Cum nu mi-am dusã , more Halcio? Mash nã oarã mi-am dusã ? Tsi
sh-aidi s-neardzim Nigotina la pã nã yir! Noi nã fã tseam altã moubeti escu di-aseara io? Tsi, tini cama shtii di mini pri iu mi-am dusã ?
tsi nu-avea ligã turã cu-aestã tsi ti ntreabã Tira! s-minti tu moubeti lali Shi paplu Goga pisicã di li ciumina zboarã li, unã frixi canda-l tã lja
Halciul, ta s-u ducã naljurea moubetea, ma shi sã -lj da ntsã pã turi al tu-atsea oarã . Mash lji nyilicea ocljilj, shi cafiun cari lu shtea cama
Tira, ashi cum shi zate totna lj-adra. ghini, putea s-lu ducheascã , cã tu-atsea oarã u-adrã arã dearea.
Tira, armasi ca balj. Paplu Goga nu shtea cã tã iu s-mutreascã , nu – Va neam, Halcio, va neam, ma aidi nu-adarã ashitsi tora! Tsi, tora
shtea cari s-pistipseascã . Sh-Tira nu eara ti pistipseari, ma sh-lali Hal- tini-aflash s-ti dispartsã di tuts alantsã , tsi him cã ndã sits?! Cara s-nu
ciul lu-avea draclu s-lu-adarã omlu funi. Alantsã sh-murea di-arã s. lom boi, canai va-l videm pã nã yirlu. Sh-ashitsi altã oarã nu n-avem
Cara s-adrã moubetea, ca aclo sã -lj hibã . dusã Nigotina… Vedz cã lali Goga s-ari dusã , sh-tsi vrei noi s-
Paplu Goga vidzu cum eara lucurlu, duchi cã avea dealihea di-atsea armã nem ma nghios, mea-alasã ?! A mtrea Tira ghini nchiseashti tsi
tsi-lj zbura Tira, shi-lj si shtsã al lali Halciu, shi mash a lui, cã sh-a lui, easti ti fumealji loat, sh-deapoea tini nu va s-yinj, tsi eshtsã faptu tu
la el shi la duca-a lui lj-eara mintea: casa-al pap Buhã ? Nu fã cã rshilã chi, ma aidi, siligheats inima
– Fudz, Halcio! Du-ti, nu ti minduea multu-multu. Du-ti, nu-ari s-esh niheamã !… Purnili va li-afli shi va li-adunj sh-dicara s-ti tornji sh-di la
arã s… multã shi bunã tutiputã scot huryeatslj-aclotsi… atselu-i mari pã nã yir. Noi tuts va ts-agiutã m unã dzuã shi va-l bitisim sh-atsel
pã nã yir, nu shicae. Mini, cã ti ori mi-am dusã aclo, tsi nu sã spuni… lucru… u loarã ca pi shicae tuts alantsã .
casten dipuneam dit muntsã ta s-neardzim la pã nã yirlu di Nigotina… Sh-ashitsi armasi, cã tuts s-ducã la pã nã yirlu di Nigotina, s-
E, tsi cal ancupã rai nã oarã di-aclo! stihiu, nu shicae… (Tora, paplu ancupã rã boi mã ri shi s-arã cama multu…
Goga, duchi cã -lj deadi plailu-a moubetiljei cu-arã dearea tsi u-adrã , Ashi ca pi shicae, vã rã ca di dinã poi, arcã unã moubeti:
ma nã poi nu s-putea, nu-avea ca cum, cã di nã untru-l pindzea tsiva tsi – Cara s-nu li-apruftuseshtsã purnili, nu-adunã gaile, purnjilj va s-ar-
nu lu-alã sa arã hati.) Atsea mileti di-aclo, olungim, multu sh-u va mã nã sh-di vã rã oarã va s-adunj sh-cama multi!
tutiputa… Tsi boi tsã n aclo, cã -i valtu shi loclu-i gros piningã - Tuts cari avdzã rã s-cã pã irã cu boatsi. Atselj tsi nu duchirã cã tsi
Avã rdarlu. Nu-i ca di la noi tsi-arã m cu tsã popanj cã t bushlu, cum eara lucurlu, carishti tsi s-minduirã , ma canã shi cu tsiva nu u-adapsi
suntu boilj-a noshtri. Aclotsi va boi, nu shicae. Atsel loc nu s-arupi- moubetea, lj-bã garã sarea, cum sh-avea adeti s-lj-u dzã cã armã njlji
ashitsi culai-culai. Cara s-vrei bou, ashi cum vrei tini, du-ti pã nã - atselj di-un chiro. Ghini ma, tuts shtea tsi eara lucurlu.
aclotsi, cã ia sh-iu easti, aclo didindi! Ti dauã dzã li va s-neardzits shi
va vã turnats. Atseali dauã dzã li va li cheri sh-aoatsi, pã nã s-ti duts ***
unã pã zari Shtip sh-alantã Sviti Nicola, shi cari shtii cã iara va s-aflji Nu tricu ntreagã stã mã na, sh-unã mirindi-oarã s-adunarã tuts atselj
bou cum vrei… more, s-nu cheri shi ma multi dzã li, pã nã s-ashteptsã tsi vrea ca s-ducã ti Nigotina shi s-arcarã di-arã u anaparti, ti cã tã
s-ljai di pri-aoatsi, di pit locurli-a noastri… Fudz, macã vor sh-alantsã . Scandaltsi, shi di-aclo sh-acã tsarã schinã rli ti cã tã Nigotina. Cu tuts
Va vã hits shi sutsatã cali, cã locurli suntu strã mbi. Omlu, cã ndu s- elj, trapsi shi lali Halciul. El imna cu elj, ma mintea sh-u-avea la purni.
Cã ndu-agiumsirã Scandaltsi, ã n hoarã , dã nã sirã la-aputs di biurã nu-avea ca cum.

cã ti nã apã -aratsi. Di apa-atsea sh-mini am biutã , easti aratsi ca – Aidi, more, sh-tini, cã ndu ari-adratã lali Goga ahtari lucru? El ni
chiper, ca dit munti, c-aputslu eara ahã ndos shi ghini cã pã chisit. un palj nu-ari loatã di la dunjauã , sh-tini vrei s-lji scots numã , cã easti
Hoara di multu eara pã ryisitã , ma avea un ugeac di mã ndzã ri di-un fur omlu, u lo ca pri shicae, ca ti-apuitueari, Santa-al Momcu, sh-
colectiv sh-aputslu totna lu fã tsea mirimeti shi lu ndridzea. Shidzurã adapsi: Tini s-eshtsã ghini, mea purnjilj shi divã rã oarã va s-da purni,
pisti chetsã rli di-anvã rliga di-aputs, s-ca shintirã baia oarã , ta s- nu l-adunã gailelu ahã ntu, mutrea-ts chefea tora macã nchisish cu noi!
discurmã di tricuta cali, cã lj-ashtipta nica ma mari cali. Calea ti Cara s-nu-aveai bã gatã sh-tsiva ndrupã turi pi sum purnji va s-
Nigotina tritsea pit niscã ntsã pã ljuri shi locuri strã mbi, cum nu sã lipseascã s-pidipseascã shi nu-a s-aibã cu tsi s-lj-ascuturã purnjilj, sh-
spuni shi cum nu-aflj-aljurea ahã ntu bã tã lit loc. Omlu dzua canda lu- nu suntu shi putsã nj pushtsã lj… Va s-lipseascã s-talji vã rã mari
acã tsa puvria, cara s-tritsea singur, am iu noaptea, cum ã nchisirã elj. furtutiri dit curie. S-nu-arã tseascã tsiva, cã tu hã ryie, ashi s-pari ma
Iara lucrul eara sh-altã turlie, cã eara multsã shi cu moubeti, canda sh- ca-arcureadzã niheamã , di-aclo va lu-adrã m lucurlu… Nu va s-aibã
nu s-ducheashti omlu cã ndu imnã , canda treatsi sh-oara ma ghini. cari s-facã devrã noaptea pit bustã nj shi pit uboari… Aclo va lu-
Atumtsea omlu canda nu s-ducheashti cã -l dor cicioarli, ma s-arã di adrã m lucurlu, mea la purnjilj a tã lj, multu-multu nu lã si minduea…
shi-sh mindueashti la moubetea tsi-u fatsi cu tuts alantsã . Moubetsli, Altu sh-ahtari lali Goga nu va s-facã tu dunjauã , irbapi om cari la tuti
zate, pi cali sh-nu vor shi multã -alidzeari, cã eali niscã ntiori shi lucrili u-ari mintea, sh-ti hoara tutã adunã gaile.
singuri sh-yin shi s-leagã ca bair unã di-altã , shi oara treatsi. Tuts Tuts arã sirã pi-atseali zboarã shi sã scularã shi-sh trapsirã calea tsi
atselj bã rbats avea criscutã deadun, tuts sh-u shtia tabaetea shi nu loa di cã tã Scandaltsi nsus, cã tã pi schinã ri. Cu tuts elj, ca fã rã di
lipsea sh-multu-multu s-lj-u mindueascã cã tsi moubets lipsea ta s- chefi, trapsi shi lali Halciul. Cu truplu eara shi imna deadun cu elj, ma
facã . Sh-erapoi, lu-avea shi Tira cu elj shi, unã ntsã pã turã a lui, ashi cu mintea iara eara aljurea, mintea lj-alã ga la purnjilj a lui, tu Lacã .
cum shtea s-lj-u facã lali Halciul icã Santa-al Dima-al Momcu shi, Canda-l videa paplu Goga cum ascutura shi cum s-aplica pi sum purnji
putea sã scoatã moubeti ti unã stã mã nã imnari, a nu ti unã searã , cã t sh-aduna, aduna… umplea trasti sh-li virsa tu sats…
tsi lipsea s-treacã aestã -aradã . Imnarã noaptea tutã . Eara unã noapti cu lunã tsi nu sã spuni, ca
Cum tsi s-hibã , lucurlu s-pindzea vã rã turlie. Mash unã cã lali dimã ndatã ti-ashitsi. Li tricurã trapurli tuti shi, ca tu-apiritã , inshirã
Halciul nu s-ashtirnea vã rã turlie mpadi, ã n cali, el mintea lj-alã ga tã sh agnanghea di Nigotina. S-adunarã aclo tu padi ningã niscã ntsã
aljurea, la purnjilj shi ti-atsea tut ma shidea minduit, nu s-pã rea chifili. pã ljuri, shi s-teasirã sã -lj tragã sh-un njic somnu di ndauã sã hã ts cã
Omlu, cã tivã rã oarã canda shi singuri-lj bucnescu minduerli shi-l da tu nu vrea s-agiungã sh-niahurhitã pã nã yirlu.
padi, iu di harauã , iu di gaileadz. Ashi pã tsã aestã -aradã shi lali Tsicara c-avea frã mtã ghini veara, soarili agonja deadi shi elj lj-aflã
Halciul. Aclo iu shidea shi taha-asculta cã tsi moubeti fã tsea tuts aclotsi iu-sh durnja, ningã pã ljuri. Vã rã oarã sã scularã shi elj, sh-
alantsã , ca nintribat di canã , hamu-arã si shi dzã si di lu-avdzã rã tuts: fricarã ocljilj ghini-ghini. Sh-loarã trastili shi nchisirã calea nclo naca
– He! Lali Goga, s-hibã ghini, ma tsi ncã ltsari-nj featsi sh-tsi da di vã rã apã shi s-la tu fatsã ma shi ta s-gustã , di mã carea tsi sh-
ngã sã eari-nj deadi ta s-yin cu voi, sh-mini ca hutslji, mi-arã sh… Ama, avea loatã di-acasã . Ashi ca cuscri cum eara, vã rã hopã -agiumsirã pit
va s-videts cã tsi va s-patã tora seara purnjilj a melj dit Lacã . Yislu va pã zarea-a pã nã yirlui. Oaminjlji di-aclo nu para shtea ti-armã nj shi ca
sh-lu veadã cã , cara va lã u shadã cu ciumaga, pã nã di unã va li- ghini s-ciudusirã cara-lj vidzurã , shi atsea ahã ntsã multsã . Elj sh-
ascuturã purnili… Tu turnatã , io vã dzã c, va s-tritsem pri-aclotsi shi mutrea lucurlu, tsicara cã tuts lj-mutrea.
va s-videts shi voi cari-i lali Goga tsi ghio-taha s-avea dusã , ca pi Aclo iu-arã irã sh-u umplurã pã zarea, tsi s-lã veadã ocljilj? Ciudie
chetsã rli, la pã nã yirlu di Nigotina. Ma, ah! cã nu-aveam tsi s-v-adar a mari! Ma tsi ciudie? Ca sã -lj creapã numa! Niscã ntsã boi, ca bushlu.
vauã , cara mi-acã tsat ca scalji… More, mini-i ma ghini sã -nj mi tornu S-anvã rtirã tu-ashi, tricurã tu nclo sh-tu ncoa, nu bre! Deadirã di ndoi
sh-di-aoatsi ndreptu la purnji shi, ia ca tora canda-nj si spuni, va n- boi cama tirsirits, ma nu sh-ahtã ri cum lã -lj spunea paplu Goga, boi ca
adunã m doilji cu lali Goga sum purnji, ca oaspits bunj… stihii! Loclu lã yinea nvã rliga pi sum cicioarli-a lor, mintsã lj lã yinea,
Lali Halciu nu u bitisi moubetea. Multu s-ca mindui, ama-lj yinea ca ma cearei nu videa. Atumtsea s-duchirã elj cã tsi coacã lã fu traptã ,
betcã ta s-toarnã c-avea nchisitã sh-avea tricutã sh-ahã ntã cali. Loclu furã arã sh ca cã nj… Aflarã ndoi shi ghio-taha s-acã tsarã sh-tu
nu-l tsã nea, ã l muta shi-l didea di padi, ma s-avea ligatã di zbor shi pã zã rlã chi, ma tsiva. Cum vrei dzã -lj-u, nu tsiva, ma dip tsiva. Canã
nu l-acã tsa ocljul. Naca-a Coneanjlor s-acã tsã di-un cal shi lu- intrã cu furtutirli tsi eara pi sum elj ca ndrupã turi… (tihi cã shi s-nu s-
ancupã rã . Alantsã lj tuts, atselj mirã cladzlji ti boi bunj ti-arari, canã pidipseascã s-talji alti shi s-chearã di oarã !). Mea, frã ndzã nu-armasi
tsiva nu-adrã . Sh-armasirã ca balj aclo tu mesea di pã zari, ni ninti ni pi ponj, a nu purnã s-putu s-ascapã , pã nã di unã li-ascuturã mpadi.
nã poi. Geaba u bã turã calea sh-cicioarli lã ciucutea di-ahã ntã Luna lunjina sh-ghini s-videa… avea sh-tihi nitihisitlu… Paplu Goga
imnari… Neisi… eara pilat ti-ashitsi, mã njli ca foarticã li dutsea sh-pã nã s-ti shuts li
Arã sh-arã sh, ma nu putea sh-aclotsi s-shadã . Tsi vrea-lj bã ga nunj, umplea trastili sh-li-adyisea tu sats. Ti-unã noapti lã u vidzu isapea-a
de. Sh-loarã calea ti nã poi shi sh-adra shicã i, ca barim Naca lo calu ta purnilor, li bã gã tuti tu talari sh-tu vulerili tsi li-avea scoasã . Noaptea
s-nu li poartã sh-trastili cu capotili deanumirea. Am trastili eara goali, tutã purtã cu gumarlji. Poati sã scoasi sh-cama di dzatsi furtii. Tu-
nu-avea tsiva nã untru ma, iara, ma ghini-i cã ndu li-aruts pi sumarlu-a apiritã -arihnipsi, lj-vinji inima la loc, tsi sh-avea minduitã , bitisi… Na,
calui shi tsã imnji aileac, cu mã njli dinã poi, ca tsiva chihã e. Iara cu deapoea nu-avea gaile, lali Halciul, tsi s-vrea s-adarã cu pã nã yirlu di
moubetea-al pap Goga (c-a lui ã lj cripa curlu di zboarã li-a lor) shi cu Nigotina sh-cu boilji. Putea s-facã el tsi s-vrea shi iu s-vrea la s-
altili moubets shi shicã i ti cari tora avea sh-ti tsi s-li-adarã , cama lã tri- dutsea… paplu Goga sh-lu scoasi gailelu (cã paplu Goga zate sh-li ca
tsea oara shi multu ma lishor u tricurã calea shi, canda sh-nu duchirã , avea niheam tu gaile purnili al lali Halciu). Ashi-i cu oaminjlji cari-
cã ndu, na-lj tu sinurlu di Dubrushana aclo tã sh tu laca di Scandaltsi. S- adunã gailelu ti tutã hoara, sh-nu-alasã dauã deadun, cum dzã tsi
turna ca mushatslji, ca balj cum dzã tsea aushlji. Tora, canã nu-adutsea zborlu.
aminti ti purnjilj al lali Halciu. Lali Halciul mash nu-l tsã nea loclu shi Alantã dzuã , aclo iu s-priimna pã rmã teftsã lj a noshtri atselj mã rlji,
imna cu ndauã jgljoati cama nã inti. Sh-featsi naeti s-tragã ndreptu di cu mã njli dinã poi pit pã zarea di Nigotina, paplu Goga s-tindea tu
Scandaltsi shi s-ducã pit Lacã , ma canda nu vru ca sh-tu turnatã s-dis- guneauã , sh-cutsea somnul, cã noaptea tutã -avea faptã grã pnealã , sh-
partã di sutsatã . Ma multu tã tsea. Tihea-al Tira-ali Marii, cã nu-l cã rti pã nã sh-tu somnu hamu-arã dea shi-sh frica pã lnjili di harauã . Aushlji
ici, shi-sh imna arã hati. Cara s-eara pi chefi lali Halciul, bash tora lj- dzã c un zbor: unlu cara sh-freacã pã lnjili, sã shtii cã altu vã rã sh-
eara mã -sa cã s-lu-adra funi el Tira-ali Marii, di nu vrea s-duchea ici freacã ocljilj sh-coatili! “Aidi la s-ducã iara Halciul Nigotina ta s-
cã ndu-a s-agiundzea Dubrushana shi vrea u treacã , tsi s-dzã tsi zborlu. ancupã rã boi, maca nu lu ncã pea tuti pã zã rli tsi eara di-aoa
deanvã rliga!…” vã hi sh-dzã tsea paplu Goga.
*** Dzua, cama pi tinihai, adunã nica ndauã furtii di gortsã li-atseali
Tu-atseali dzã li paplu Goga nu durnja. Cara sh-lo ndoi sats, sh-lo cama acrili sh-cu-atseali tsi li-avea adunatã di ma-agonja, sh-cu tuti
gumarlji sh-nica nicã dzutã ghini scutidea, nchisi cã tã tu Lacã . purnili, li misticã ghini-ghini tu vuleri… Shtea el cã lali Halciul lu-
– Iu, bre, lali Goga, tini-ashits, tu-aestã oarã ? lu ntribã nu shtiu cari avea draclu ti-ashitsi shi cã vrea-lj mintea pit talari sh-vuleri. Ama, tsi
di-armã njlji tsi lu-astã vã rsi cã ndu-avea nchisitã ti oarã bunã , ta s-lj- putea sã -lj facã ? Shi la Pap Goga avea ndoi purnji, cã t ti bileae, cã t ta
u-aprindã tseara-al lali Halciu cu purnjilj. s-poatã s-dzã cã cã sh-ashi nu-avea multi ta s-li hirbea mano purni. E,
– Mea, more, adunai dzua ndauã gortsã aclo tu Lacã , tu curie shi s- tora putea ta s-doarmã -arã hati, purnili li-avea bã gatã la loc, lj-avea
nergu ta s-li ncarcu, cã dzua gumarlji nu eara aileats shi nershu-ashi, scoasã sh-gailelu-al lali Halciu, cã vrea s-chearã carishti cã ti dzã li
cã t di li-adunai mash. Nu-nj s-alasã -aclo tu padi, cã noaptea s-nu da pã nã s-li-adunã shi s-li poartã tu tinihai… vrea s-chearã shi nica-
tsiva oi pisti eali di li mã cã . Cã tse s-ducã znjie shi gortsã li shi ahã nti sh-ma multi dzã li pã nã s-u hirbea-arã chia, a lucru multu insha
pidimolu-a meu. Oili ari tsi s-pascã , nu s-ti njilueari. Deadi Dumnidzã cã yinea toamna cu lucã rli dit cã mpu sh-ma multu cu siminã tura…
ploae sh-earbã ta s-pascã di ncã nit. Nu pot ta s-plã ngã sh-picurarlji,
amã rtie easti cara s-plã ngã cã nu-ari tsi s-mã cã oili… u shtsã ***
moubetea alozyiula paplu Goga. Pã zã ryiotslj-a noshtri, cã ndu-agiumsirã Scandaltsi, avea-apiritã .
Deadi pi gumari shi nchisi dupã lucurlu a lui… “Urbarea s-ti batã tsi Soarli cã t avea lutsitã . Lã custili nica nu-avea-arã itã pit erghi. Cã ti
va tsã spun mini a tsã ia cã iu nchisii… ahã t va s-eshtsã , iti-ts… iu ti vã rã pulj mash s-avdza iu bã tea pi sã ltsã li sh-pi ehlili di pi budza di-
scoasi-atsel cu un cicior…” sh-dzã tsea tu minti paplu Goga, sh-lj-avina arã u. Di largu s-avdza-alã trat di cã nj picurã reshtsã … Vã rã cupie s-
gumarlji cama nyie. avea alinatã pi schinarea di Tisa, cari cu una parti, cheptul a
Cã t s-ca scutidisi ghini-ghini, cara lã si dusi-a purnjilor, cara lã u schinariljei, cã dea sum sinurlu di Scandaltsi. Carishti cari picurar sh-
cutsea somnu bun, c-aclo eara loclu-apurat shi sã dinjli sh-alanti erghi Momcu, cari nu s-alã sa di-atseali.
s-avea adratã pã nã di dzinuclji. Tuts iara-amutsã rã . Sh-ashi eara largu sh-cu tsiva nu vrea s-putea s-
Iara dã nã sirã la-aputslu di Scandaltsi. Ligarã calu di-un pã ljur, cã lj-agiutã . Boatsea chirea pit pã duri shi la elj agiundzea nica mash
lã eara fricã s-nu lã fugã nã poi. Scoasirã apã -aratsi cu cuvã lu, sh- vazea cari u trunduea tutã Laca.
turnarã un-alantu di s-larã tuts tu fatsã . Shidzurã mpadi, cama nclo di- – Halcio, gri Tira-ali Marii, tora taha s-lu-aflã m lali Goga cum lã
aputs sh-u scoasirã sirghia cu mã cã ri, cari tsi-avea, sh-adrarã gustarea. bagã ndrupã turã -a purnjilor ta s-nu lã si frã ngã lumã chili di vã rie…
– Tora, io dzã c, sã -lj dã m pit arã u shi s-tritsem anaparti, tu Lacã , s- Dyeafura va tsã hibã gailelu shi cã hã rea tsi u-adunash calea tutã , tu
nirdzem shi pi la purnjilj-a noshtri… va s-videts tsi s-featsi dzã lili-aesti ducã sh-tu turnatã …
pri-aclo. Va s-videts, cu ocljilj a voshtri ti tsi ngã sã ea ahã ntu lali – Ahã t va s-hibã el tsi va s-bagã ndrupã turi, ma dzã cã naca nu-l
Goga… urbarea s-lu-avea bã tutã tsi shtea el tsi putea s-aibã la bã gã Ceaciu di li-adunã , mea… u lo moubetea lali Halciu shi imna
pã nã yirlu di Nigotina… dzã si lali Halciul, cu unã frixi tu boatsi, shi cama-nyie di tuts, cã nu-l tsã nea loclu, sh-tu cheptu-lj si muta undili.
loclu nu-l tsã nea. Ashi cu imnari sh-cu shicã i agiumsirã la purnji. Cã ndu, aclotsi… tsi
Shidea ca pi schinj. Pã nea u mã ca, ma nu s-acã tsa di el, nu u duchea s-lã veadã ocljilj a cushuradzlor: purnjilj tuts cu lumã chili frã mti, pi
cã -lj si dutsea la loc, ma canda-lj si dutsea tu pã ltã ri. sum purnji stã vã nii di frã ndzã cã lcati di oi… pi purnji… nitsiunã
– Aidi, more, sh-tini Halcio, tut aclo tsã -i mintea. Iu ts-adarã lali purnã … nu-avea ni cã ti vã rã cã t si sh-bagã n gurã , s-lã treacã dorlu.
Goga ahtari lucru?! Canda el nu putea s-tsã li-adunã purnili shi cã ndu Lali Halciul, canda-lj si tã ljarã cicioarli, lj-trimbura. Gura lj-u-
vrea s-eshtsã tini-acasã ? Nu lj-avea ciuciuratã -atsel cu un cicior, mea, acã tsã un amurtsã t sh-nu putu ta s-greascã ni un zbor. Unã sudoari-
vrea tsã spunea cã cã ndu vrea tsã li-adunã ! Sh-cara s-li-adunã , iara aratsi lu-arupsi din creashtic shi-lj dipusi pã nã tu pã ltã ri. Prosuplu lj-
nu-adrã slab, tsã scoasi un gaile! Tsi vrea s-cheri tini dauã dzã li di alã xea buei-buei. Ori-ori s-adra vinit ca cã ndusha, hopi-hopi s-adra
lucru, el li-ari-adunatã ti-unã noapti! Iara va s-va sã -lj dzã ts bravo! Va albu ca azvestea.
tsã da vã rã chelchi di-arã chie, nu va ti-alasã ashitsi, cã ndu va u – E, more Halcio, ascã pash di-un gaile. Tora pots s-li-aladz pã zã rli
hearbã -arã chia la cã zã nitsã . Mash sã nã tati la s-hibã sh-nu tsã bagã tuti shi pã nã yirili… Adunã -ts canai ã ndrupã turli-aesti ta s-ai cu tsi s-ti
cã trani tu inimã ! ã lj dzã si, ca pi shicae, Santa-al Momcu shi lã featsi ngã ldzã shti iarna, cara s-facã vã rnã iarnã -arauã … Ma s-nu li-adunj
cu ocljul a alã ntor, shi tuts ahurhirã s-arã dã . tini, lali Goga va tsã -l scoatã sh-atsel gaile… iara u lo cu shicã ili
U loarã tuts a mã itapiljei. Lali Halciu hirbea. Nu cã -l durea ahã ntu Santa-al Momcu, sh-lã featsi cu ocljul sh-a alã ntor shi tuts s-cã pã ea
multu purnili, ma cã tse s-lj-adarã ahtari archiushurari, cã tse s-arã si- di-arã deari.
ahã t ca ficior njic, cã ndu lu shtea cã tsi drac eara. – Cara s-nu, dã -lj-li-a atsilui tsi li-adunã purnili shi s-li-ardã
Vã rã hopã sã scularã shi nchisitã cã tã tu porlu di Scandaltsi, la cã - ndrupã turli, cã hirbearea-a lor sh-caftã leamni, nu shicae. Lipseashti
vaclu-atsel marli. Apa eara nica-aratsi. Arã ulu tut eara tu-aumbra dish-cu-aestu lucru s-lj-agiuts a atsilui cari li-adunã purnili di tsã scoasi
anã ltsã lj cã vats di pi budza di-arã u tsi cã dea tu loclu-a nostru, tu un mari gaile, Halcio, u lo cu-altã shicae Naca-a Coneanjlor, shi iara
sinurlu di Dubrushana. Soarli s-anã ltsa nsus shi tut ma multu lutsea, tuts arã sirã .
canda shi el sã ndridzea ti gustul tsi vrea-l veadã , tu mesea di Lacã , Shtea shi elj cã -arã slu-atsel shi cu shicã ili, nu eara la loc, ma altu sh-
cata tu brica-a Lacã ljei… tsi putea s-adarã tu-atsea oarã di scã njiseari, cã ndu zate sh-nu shtea
Ãl tricurã arã ulu shi sã nviscurã . Ãnchisirã pit agrã shturli cari eara sh-cari eara atsel ehtru tsi lu-avea adratã atsel lucru. Atsea cã tut
mutati, pit cã licili tsi li-avea cã lcatã oili cari tritsea pri-aclo cafi dzuã . chirolu iftiraea u-arca pi pap Goga, eara cã lu shtea tsi om easti sh-cari-
Imna cu capitli-aplicati, ca la ngrupã ciuni. Canã nu vrea s-u frã ngã lj suntu hã rli-a lui…
tã rhia cari s-avea-ashtirnutã pisti elj. Di largu, di cã tã la Culã , s- – La cap sã -lj li ved shi ndrupã turli, bulachim!… Canda shteam mini
avdzã rã bots di cã nj sh-di oaminj, picurari, misticati. Vã isea unã cã vrea s-adarã vã rã drac lali Goga, ma cara mi pimsi-ashitsi gamatu-
uuuaa, aaaaa breaaaa!… a Cuuuljooo, aaaa breeaaa… Tuts li mutarã gona, tsi va lj-adari? Moartea s-lu-avea mã catã , bre… dzã si lali
capitli. Vrea s-eara vã rã picurar cari-avea vidzutã vã rã lup, sh-aurla Halciul shi scoasi sh-nica unã “oh!” di-ahã nda di pã nticã , mplinã cu
shi lu-angã na cã nli-a lui di dupã oi ta s-asparã -agrimea shi s-fugã . pon. Ãlj si nudã .
– A, va-lj bashi nveasta mã na-a vã rnului picurar, dzã si Santa-al Lali Halciul avea unã largã pã nticã , nu dzã tsea el culai-culai “Oh!”
ma, aestã -aradã , nu putu s-aravdã , lj-vinji ca cã pachi pisti tuti- purni. Atsea tsi eara heartã di gortsã mano agudea niheamã ca pi acrã .
arã vdã rli-a lui. Eara multi purni, nu eara shicae… Cara s-eara lucurlu Shi fã tsea moubeti ashi shi-sh si mutrea ntr-oclji, shi ca hamu-arã dea.
ti vã rã trastu-dauã , aidi la s-eara sh-unã furtie, el nu vrea s-shutsã – E, tora s-veadi cari easti mastur ti-arã chie, nu mash vã curdisits
ureaclja ici, sh-bileam, sh-ma multu vrea s-adarã shicã i… aoatsi shi spunets moubets. Lali Goga, aestu an, nai ma ghini u-apugudi
– Sã nã tati la oaminj, Halcio, purnjilj suntu tã rninti sh-di vearã iara arã chia!… Ia, videts, c-a lui arã chie ici nu da pi acrã … shi noi vã hi
va sã scoatã , poati sh-ma multi. Aidi, nu-adunã gaile, divã rã oarã tini lipsea s-li dã m cama nã poi cã zã njli, s-li tsã neam gortsã li cama tu
eshtsã pi-aradã s-li-adunj… ghio-taha lu-apuituea alantsã , njilã osh – vuleri… noi n-agunjisim ca corghilj shi tsi-adrã m? Tsiva. Noi hearsim
capicheatra… puscã , bre, noi nu cã hearsim arã chie! Altu-an, lali Goga, tini va ti
S-anvã rtirã tsi s-anvã rtirã pi sum purnji, ma hã iri nu-avea. Sh-loarã bã gã m s-herghi prota! Tora iarna, sã shtii, cã daima va tsã yinim
calea-calea sh-agiumsirã n hoarã . Nã inti di elj, nica di-alantã dzuã , oaspits, ta s-n-angã ldzã shtsã di-aestã arã chie… s-nu dzã ts vã rã oarã
moubetea s-avea teasã pit hoarã , avea umplutã hoara. Cafiun u cã nu tsã spusim… ma-lj dzã tsea Santa-al Momcu, shi lã fã tsea sh-cu
spunea, cari cum u-achicã sea. Shi, di tini di mini, s-avdzã rã zboarã cã oclju-a alã ntor, shi tuts arã dea pi sum mustã ts, tuts ma u tindea sh-u
sh-dealihea paplu Goga, sh-altu canã , ã lj lu scoasi gailelu-al lali turtsea moubetea.
Halciu. Tuts spunea cã -l vidzurã cã ndu dusi tu murgish cã tã tu Lacã , Paplu Goga ma lu-avdzai:
cu doilji gumari shi cu satslji. Ama, canã nu lu-avea vidzutã sum – Ghini, more! Yinits, more! Cari fudzi di oaspits, more!
purnji, aclo iu-adunã . Ca cafiunã moubeti sh-atsea ca baia chiro s- Shi s-fã tsea cã ghio-taha pindzea leamni sum cã zani, ghio-taha li
toarsi pit hoarã , di curmu s-adrã funi, sh-la njits sh-la mã ri, sh-ashitsi ndridzea alanti cã zã nj ti hirbeari, mash shi mash ta s-aflã pi lucru, s-u
canda sh-dinã oarã muri, s-chiru, s-agã rshi shi canda tsiva nu s-avea chearã moubetea.
faptã . Dunjaea sh-avina lucurlu sh-cafiun sh-avina sinferlu-a lui. Sã Ghini ma, moubetea tut aclo s-anvã rtea, shi tut canda idyea…
shtii c-ashi suntu tuts oaminjlji, ahtã ri eara sh-armã njlji di Aclo iu zbura tuts bã rbatslji unã -alantã , lali Halciul shidea mprostu
Dubrushana-a mea… ningã vuleri shi tut ma mintea cu mã na pi nã untru shi mash scutea
Lali Halciul nu-lj dzã si nã oarã -al pap Goga, ni unã oarã nu lj-adusi pisuprã oasi di purni. Shi oasi, cã ti s-vrei, mnã ts ã ntredz.
aminti, nu-lj discã rfã si ahtari moubeti. Lj-eara arshini, cã di multu sh- – Tini, lali Goga, ca baia purni-ai nã untru… ti-atsea s-pari ma bunã
bã na deadun. Paplu Goga… sh-tã tsea shi-sh mutrea lucurlu. sh-ma nostimã arã chia-a ta!… ma-lj dzã tsea lali Halciul, shi casten
aurla cama cu silã cã s-avdã sh-alantsã .
*** Tuts alantsã s-mutrea, iara, oclji-ntr-oclji shi ca hamu-arã dea. Tuts
Sh-tritsea dã lili. Tricu un mes, cama vrea s-avea tricutã . Toamna atsea zate sh-ashtipta shi s-u lja na-arã salui. Ashi lã tritsea oara, shtea
avea cã lcatã ghini cicior. Lucurlu tu cã mpu avea nyeatã , pisti tut iu s- cã tsiva nu vrea s-adarã cu-atsea.
nirdzeai avdzai bots di oaminj, di ficiori, di prã vdzã . Cã mpul tut s- – Ari ndauã more, pustili… atseali ndauã tsi-adunai… nu vrui ta s-li
pã rea ca un furnigarnic. Tuts atselj tsi-avea bã gatã cã ti vã rã vulerã di bag ahoryea, cã mash cã t vrea s-acats vulerili cu eali… ashitsi vinji
gortsã ti-arã chie, ahurhirã di li hirbea, pi-aradã . Serli s-aduna aestã vulerã , more… ma strindzea budzã li paplu Goga, ma gura-lj si
bã rbatslji la cã zã nitsã shi-sh fã tsea moubeti, pã nã tu njadzã noptsã . liga cã shtea c-atsel eara drac shi cã vrea-l creapã tu cheali.
Tuts ashtipta s-aducã s-hearbã shi pap Goga, s-veadã tsi vrea s- – Tsi ndauã , more tini? Aoatsi, cum ved mini, pots ta s-dzã ts cã tu
hearbã . Paplu Goga, mã ratlu, hevrili lu-acã tsa. El, ici nu s-fã tsea mali. purni ari ndauã gortsã , nu cã tu gortsã ari ndauã purni…
Dicara tricurã tuts cu-aradã , lu-acã tsã ceareea shi paplu Goga. Nu- Alantsã s-cã pã ea di-arã deari. Ashitsi tut ma lu stuhina tuts atselj
avea ca cum. Adusi sh-el ã ndauã vuleri la cã zã nitsã . Ãndreapsi tut tsi pã zã ryiots cari s-avea dusã la pã nã yirlu di Nigotina.
lipsea sh-ahurhi cu prota cã zani. Sh-la el s-aduna, cafi searã , bã rbatslji E, paplu Goga u chirea moubetea, vrea s-lu-arucã aljurea, ma-aestu
shi-lj bea sh-a lui cã ti vã rã chelchi di-arã chie. Shi tuts, cari cum bea, ni dai ni pridai, tuts aclotsi lu-anvã rtea, ca cã rcã dac. Sh-alantsã , cã
dzã tsea cã paplu Goga nai ma ghini u-avea apuguditã arã chia, cã a lui shtea cã tsi-i lucurlu, canã nu loa vã rã di moubetsli tsi lã li
arã chie s-duchea dinã oarã , c-avea altu nostu. Canã nu-adutsea aminti discã rfã sea paplu Goga, aclo-lj li murea. Tut aclo-l tsã nea – la
altu tsiva, ma tuts shtea c-arã chia-adratã di gortsã mano nu putea ta s- moubetea-a arã chiiljei.
lu-aibã idyiul nostu cu-atsea tsi s-hirbea di misticã turã di gortsã sh-di Sh-ashitsi cripa tu cheali mã ratlu di pap Goga, pã nã nu li hearsi tuti
cã zã njli, pã nã nu fudzi di dininti-a atsilor tsi lu stuhina.

Hoara tutã sh-armasirã cu moubetsli goali, lali Halciul sh-armasi
fã rã di purni shi fã rã -arã chie, paplu Goga shi el nu c-amintã vã rã
mari aveari – mash vã rã sutã -dauã di chiladz di-arã chie – ma, de,
oclju di om, nu-ari sabiri shi sat cu tsiva sh-di tsiva, sh-ahtari un oclju
shi tã mahi-avea shi paplu Goga. Shi el vã hi nu vrea, mã ratlu, ma ashi
ã lj eara tabaetea. Tsi putea s-adarã ? Loclu-aestu multi-ari traptã shi
vidzutã , li tricu sh-atseali…
Scopia, 25-li di Sumedru, 1983
S. Aleksandrov – Astã vã rsearea cu Locurli Armã neshtsã 69 70 Riv. di Litiraturã shi Studii Armã ni – Tom XI – Sumedru 1998
Ti Veryea sh-arã dzã mlu a Pindului – Veryea icã veaclja Beroia,

easti un mushat cã sã bã , ca pi schinari, aspindzuratã pi padea-a unlui
surin, dip nou sh-avut cã sã bã . Nu-armasim, tsicara aveam shi
oaspitslj-a noshtri, di ispetea cã canda nu vidzum tsiva di vicljiturã
armã neascã .
Smiljana Aleksandrov (transpuniri: Dina Cuvata) Ãnchisim calea ti Cojani, schinarea cari-a nauã nu nã si pã rea sh-
ahã ntu anifurã , di ispetea cã calea eara multu di multu bunã , largã shi
ASTÃVÃRSEAREA CU LOCURLI nu cu multi autumubili. Cã eara mari anifur, duchim mash atumtsea
ARMÃNESHTSÃ cã ndu nã si ngã ldzã amaxea shi nu-avina. Anifuri di-aesti nã li-avum
(Transpuniri dit limba sã rbeascã ) noi tutã calea tsi u tricum. Ma, ti tihea-a noastrã , aoatsi eara un loc ti
discurmari cu un shopat cu apã -aratsi di munti. Nã featsim moubeti cu
Nã dusim tu Gã rtsie s-n-astã vã rsim cu locurli armã neshtsã sh- shuferlji a camioanilor cari tu-atsel loc sta di s-avreadzã . Elj zate sh-nã
agiumsim tã sh tu brica-a Pindului. urnipsirã cã s-durnjim noaptea-atsea tu cunachea-a mã nã stirlui Ayea-
La sinurlu di ningã Ghiurghililji agiumsim pi 29-li di Mai la sã hatea Sumela, la mash 4 km di-aclo iu n-avram noi.
15, mash noi di cã lã tori. Pulitsia gã rtseascã lã yini ca ghiuci, atsea tsi Mã nã stirlu shi cunachea s-afla la nai ma marea anã ltsimi-a anifurlui,
noi earam faptsã di Sarajevo. Cã dea tu-apã tuti explicatsiili a noastri di iu ahiurheashti di cadi tu himã calea ti Cojani. Natura-i aoatsi dum-
cã pã rintsã lj a noshtri, tu-atsel cã sã bã , lj-avea adusã niscã nti vinturi nidzã eascã , a bisearica, nauã sh-mushatã . U viziteadzã parei di
ti ciudie, nica di nã inti di Protlu Polim Mundial. oaminj cari aoatsi fac shi cunachi. Nã inti s-nã bã gã m s-durnjim baia
Tu niscã ntã oarã agiumsim Sã runã , pi sucachea Egnatia. Eara oarã nã priimnã m, a udã lu nã fu dat tu casa cari mash ti noi u
Lunea, shi cã sã bã lu eara tu unã mari tã rhie. Aestã veaclji sucachi dishcljisirã . Avea multsã udadz cu cã ti 3, 5 sh-ma multi paturi.
easti unã parti di calea-a romanjlor, Via Egnatia, cari ahurhea di Durus Udadzlji tuts eara golj. Ti durnjari nu s-pã lteashti, ma lja cari cã t da.
shi li liga shi Searlu, Sã runa shi Bituli. Dinã oarã u cã ftã m bisearica Tahinima, la sã hatea 7 nã dishtiptarã cã mbã njli a bisearicã ljei.
Ayiu-Dimitri, patronlu-a Sã runã ljei, cari nu eara diparti di Via Ahurhi slujba, sh-mi-agunjisii di mi dush tu bisearicã s-aprindu unã
Egnatia. Bisearica easti unã veaclji bazilicã , iu s-ved veclji, ma ghini tsearã ti calea mbar.
tsã nuti, pã rtsã . Cojani easti un mushat cã sã bic tu cari agiumsim agonja tahina, pi
Suvenirli li vindea unã -analtã shi pripsitã doamnã cu ocljilj njirlji. café . Cafigeadzlji pi-agunjie li scutea stoalurli. Cã sã bã lu eara ascã ldat
Pi limba armã neascã lji spush mini cã escu armã nã , la tsi ea pi tu avrã , nou shi modernu, ma iara, tu partea di nsus a sucã chilor anifu-
inglizeashti nj-apã ndã si cã tuts him oaminj. Ancupã rai unã njicã rati, vidzui ã ndauã veclji portsã di-atseali di lemnu, cu mandali.
icunicã cu Ayiu-Dimitri shi inshii di-aclotsi cã ndã sitã cã doamna Ãndzã nam pit uboari, cu hã shtea cã vrea s-ved canda vã rã om di-a
atsea eara armã nã . melj. Tu mesea di cã sã bic, anamisa di bancurli sh-atselj cari sh-si pri-
Armasim Sã runã 24 di sã hã ts. Mi hã rseam cã tahinima, dupã imna, artisea un stur ti electricã , a pi el pilicanjlji sh-avea adratã cui-
carishti a cã ta oarã , vrea u ved pã zarea din Sã runã . Ma s-nã stritsea bair. Cojani nj-eara nai ma mushatlu cã sã bic pi-atsea cali shi nu-nj si
tu-aurlari zã rzã vã tceadzlji, hã sachilji, atselj cu peshtsã lj shi masinili, vdzea di-aclo.
cari di cari sh-alã vda pã rmã tia-a lui cari sh-ashitsi eara unã pã rmã tii Trapsim calea ti Grebini. Numa-lj yini di la zborlu armã nescu gre-
fã rã di cusuri. Vidzui, poati, vã rã dzatsi-dausprã dzatsi di turlii di bini. Cã ljurli pit cari tritseam, cama multili eara adrati pi-atseali
masini. Ciliparlji vindea len-turlii di simits, a nicuchirili ancupã ra shi vecljili, tsi eara di nã inti di suti di anj, cari tritsea pisti schinã rli-a mar-
cã ti tsintsi pã nj. Prã ndzã m la risturantul dit pã zari, di mã cã rli tsi li- lui masiv a Pindului. Grebini nu dã nã sim. Easti vã rã turlie tu valtu sh-
adra shi baba-a mea. cu pulbiri. Nu s-videa znjiseri di mã rli, di cutrimburarea-a loclui. N-
Ca pi la sã hatea 16, inshim di Sã runã shi nchisim calea di cã tã Ver-
yea, calea cari, dinã oarã , canda u lo anifurlu nsus.
agunjisim ti cã tã Calabaca1, cã sã bic sum Meteora. Urdinam piningã Cã t n-aprucheam di Aminciu, shutsã turli s-fã tsea tut ma strã mbi sh-
unã mireauã cu multi cidã ri mprustati shi cu multi lilici anamisa di ma di-aradã , anifurli tut ma mprustati. Dã nã sim pi unã patumã , sh-
eali, tsi-alã sa unã impresie di multu mushat ã ndreptu cã mpu. anvã rliga di noi pisti tut mash livã dz shi cupii, niscã ntili mano oi,
niscã ntili misticati, oi shi cã pri. Aproapea di cupii eara shi mã ndzã rli.
Calabaca – Calabaca, ã nsus pit shcripurei, easti unã veaclji hoarã cu Bã tea chipurli dit tuti pã rtsã li. Pisti tut anvã rliga s-videa shi cã nj
casili njits. Putsã ni di eali suntu fapti mirimeti, a tu-atseali tsi suntu picurã reshtsã . Cã njlji aeshtsã aleg di-atselj di-a Sharlui.
fapti mirimeti bã na shi oaminj. Earam, ashi s-dzã c, dip sum Meteora N-aflam la unã anã ltsimi di 1989 di metri. Vidzum un picurar aush
sh-ghini li vidzum njitsli schituri shi pishtireili a aschitadzlor. Turish- cari nã muzli nã s-apruchea. Lishor sã ndrupa pi cã rlig, a pisti
tsã lj li ngã ireadzã shi sã ngã rlimã pisti eali. Nj-aveam hã shtea cã astã ngul anumir sh-u-avea arcatã tã mbarea. Cu niarã vdari ã lj grii unã
vrea s-dau di vã rã n hoarã cu cari vrea s-grescu “un zbor”. “bunã -ts dzua” shi el nj-u turnã cu ghiunueari. Canã di noi nu n-
Eara ca ti prã ndzu-oarã shi oaminjlji s-avea apridunatã pit casi. Ana- agunjiseam. Lji spush mini cã di iu him sh-ti tsi vinjim tu Pindu. Lj-
misa di vecljili casi anvã liti tu trandafilji, shideam shi adã stam. Deadi vinji ciudie di cã t u shteam mini limba. Aclo iu nã fã tseam noi dultsi
cap unã moashi. Cata sh-ahtari ashtiptam zate. Ãlj grii pi-armã neashti, moubeti, s-avea ca ntunicatã .
ama ea nj-apã ndisi pi gã rtseashti sh-ascã pitã dupã niscã nti portsã . Oaspili a meu tricu peanarga pisti larga cali, ta s-u-aprindã cã ndila la
Armash ashitsi niscã ntã oarã shi zgã rleam tu poarta-atsea, shi singurã unã capelã di ningã cali. Ahtã ri aflam noi calea tutã , sh-cara s-nu
nj-mi ntribam desi sh-va s-pot ta s-avdu vã rã zbor. vidzum vã rã sutã . Adetea-atsea cu capelili, tradzi dit antichitati.
Dipusim tu cã sã bã shi tricum la unã ducheani cu suveniri. Inshi unã Alantã dzuã eara sã rbã toari. La dispã rtsã ri, picurarlu nã urã un “mes
muljari ca tu ilichie. Ãlj grii pi-armã neashti shi ea nj-apã ndã si. Mi bun”, tsi va s-dzã cã meslu-ambar, cara eara prot di Cirishar.
ntribã cã desi him dit Rumã nie. Ãnvitsai cã tu Calabaca mash aushlji Ãnchisim calea ti-Aminciu, cari di-aclo shi nclo ahurhi di sã scã dea
u zburã scu nica “limba vlã heascã ”. Intrai tu ducheanea cu bã cã lã chi tu nghios.
ta s-ancupã r niscã nti lugurii, ma lucurlu eara, ta s-pot sã -nj fac
moubeti. Un om, ca tricut, cu chefi ahurhi moubeti. Shi el mi ntribã Agiumsim Aminciu – Ãl vidzum cã sã bã lu cari-i amplatea plichisit tu
desi escu dit Rumã nie, di ispetea cã daima lã yinea parei di turishtsã ohtu. S-aflã la unã anã ltsimi di 1200 di metri. Pisti cipitsli
di-aclo. Armã njlji dit Ipir ca baia s-duc tu Rumã nie la hã mã nji, a deanvã rliga, a Pindului, nica s-videa baia neauã .
niscã ntsã lj shi cã ti dzatsi ori. Intrã m Aminciu pit unã sucachi aspindzuratã , plailu nghios shi
dã nã sim dinintea-a protã ljei uteli, “Aneta Uteli”. A nicuchirã ljei lji
Fudzim di Calabaca cã tã Aminciu2 – Locurli di cã tã Aminciu suntu zburã i pi-armã neashti, cari-ahurhii ghini di u zburam, fã rã ta s-li caftu
ti lja haraua. Mireili shi pã shunjli s-ved pisti tut. Un arã dzã m tamam zboarã li, la tsi shi ea ahurhi di nji zbura. Lji spush cã di iu yinim, cã
picurã rescu. Ca pi la sã hatea 17, gionjlji cu amã xili, a tu eali shi cã ti yinim s-videm oaminj shi sã zburã m cu elj cata aoatsi la izvur, tu
vã rã babã , s-duc di la cupie la cupie, li mulgu oili, lu-adunã laptili shi Pindu. Aneta sã spusi dip ashtiptatã shi durutã . Nã u njicshurã
fug. Tuti-atseali li mutream di pi unã dzeanã , aclo iu-alã sã m ca s-arã - niheamã tinjia ma, sh-dupã ahã tã cali, tinjia nitsi cã sh-nã intirisa
tseascã amaxea niheamã . Geadeili suntu ti mirachi, cu multi shopati multu.
piningã cã ljuri, dit cari bucneashti apa-aratsi dit munti. Nã dusim tu mesea di cã sã bã ta s-nã priimnã m pit anifura sucachi,
atsea marea-a cã sã bã lui. Tu-Aminciu tuti sucã chili suntu strimti sh-
anifuri, a tu niscã ntili locuri, anamisa di casi, ari loc di mash unã
1
Nota-a Editorului – Pri gã rtseashti, numa-a cã sã biclui si scrii jgljoatã . Pisti tut mash chischineatsã sh-aradã , a casili mushutitsi cu
Calambaca, cu tuti cã s-avdi Calabaca, sh-pi gã rtseashti sh-pi- chindisituri di lemnu sh-cu balconj. Tuti suntu uidie cu natura, cu-
armã neashti; pi gã rtseashti, sonlu “b” s-avdi “v”, shi ta s-lu scrii aradã shi mirachi-adratã . Nai ma marea mushuteatsã suntu duchenjli
sonlu “b“, gretslji u fac cu dauã li litiri “mb”. Aoa, noi lu scriem tu cari s-vindu lugurii di lemnu, lã nã sh-adã rnã minti di-a
zborlu pri-armã neashti. cuiungeadzlor. Vidzum shi chilinj di China sh-di Pirot. Multu s-bagã
2
Nota-a Editorului – Numa gã rtseascã a cã sã biclui Aminciu easti actsentul pi prilucrarea-a lemnului, tu tut arã dzã mlu-a Pindului. Tu
Metsovo. pã zarea-a cã sã bã lui, sh-ninti shi dupã prã ndzu, s-curdisescu aushats
ã ndrupã ts pi cã rlibã njli a lor. Nu multu diparti easti monumentul al atsea adeti. Mini, ca ti fimisi, dit veaclja bisearicã armã neascã dit
Averof, shi muzeulu cari lj-u poartã numa. Pindu, loai unã njicã pungã cu fimnjamã .
Ca ti marea harauã a mea, tu Aminciu nica ari tiniri. Nu lu-alasã Limba armã neascã , aoatsi, tuts u zburã scu. Aminciu easti unã oazã
cã sã bã lu, di ispetea cã multu ghini sh-bã neadzã di turizmolu, sh- armã neascã . Dimi cã mini earam xinitã , prota nji zbura pi gã rtseashti
cama multu di-atsea. Tiniri dadi cu njitslji dipun sucã chili nghios ti tu icã inglizeashti. U-ascultam Aneta cum sh-fã tsea moubeti cu un ficiu-
pã zari, uniclu loc bã gat tu tut cã sã bã lu, iu pot, shi fã r di agiutorlu a rac di soea-a ljei, cã ndu s-turna di la sculie. Prota ntribari eara “cum
babilor, s-li ducã amã xitsili cu njitslji. tricush?” Ashi nã oarã sh-mini dada mi ntriba, sh-nu mash ã n ligã turã
Tsinã m unã “pitã cu prash shi mã rcat”, a bã rbat-nju lo sh-unã cu sculia.
salatã iu nu-ari ascã pari di masinili. Eara scumpu foc cara s-u lom cum Nai ma marea mirachi nj-eara s-es tu cadur cu portul armã nescu.
eara n Sã runã . Aneta sh-avea stulia a ljei, di cari niscã ntili pã rtsã li-avea faptã insush
Sezona turisticã nica nu eara ahurhitã . Earam printri putsã njlji ea, cu mã na-a ljei. Nã dusi noi tu udã lu-a ljei, tu binaea-a hotelui shi
oaspits, madan niscã ntsã ingleji, cari yin pit muntsã lj a Pindului. nã bã gã tu un udã dealihealui armã nescu. Tuti eara ashtirnuti,
Aminciu lu-au mash ti durnjari, sh-alantã tahinimã s-arucã pisti dushumelu, paturli, stiznjili. Pisti stiznji aspindzura chilinj di pinush cu
schinã rli a muntilui di partea-a Ianinã ljei iu lj-ashteaptã autobuzlu si-lj motivi orientali, iu s-videa shi turtsã cari trã dzea dit lundzã cibucuri, a
ducã la aerodromlu di Ianina. featili crishtini ã lj chirnisea. Pisti paturi ma multu li-avea chilinjli iu
Durnjim ghini tu un udã cu balconea pisti tut cã sã bã lu. Tahina, di- bueaua atsea aroshi artisea di tuti-alanti. Pirdadzlji, shi elj, di mã nã
nintea-a noastrã , scã ntilja Pindul, cari nica eara sum neauã . Ãndzarea- mpiltits. Unã sã hati ntreagã tricui tu ndridzeari shi inshari tu cadur.
atsea nã mbitã , a bã rbat-nju vru cã tutã bana s-armã nã Aminciu. Bã rbat-nju multu vrea sh-si tindã pi-atsel pat armã nescu.
Ahurhi di-acã chisea armã neashti sh-di partea-a mã -sai ahurhi di Alantã dzuã , cu mari caimo tu inimã , fudzim dit Aminciu shi
dizvã lea niscã nti zã rtsinj armã neshtsã . nchisim ti nai ma arcata hoarã di cã tã Albanie, Samarina. Aneta nã
Prota dimneatsã a noastrã di-Aminciu, 1-lu di Cirishar, Analipsea, dzã si s-u lom calea cari nitsi cã eara simnatã pi harta geograficã , ama
icã a 40-a dzuã dupã Pashti, aoatsi n Pindu, s-fatsi ca mari sã rbã toari. tritsea pit horli armã neshtsã , Amer3 sh-altili. Calea pã nã Amer eara
Aneta, chihã oanja-a noastrã , nã cã lisi s-u vizitã m veaclja bisearicã nibitisitã sh-nisimnatã . Calea-atsea tritsea pit niscã nti pã duri di chinj
armã neascã , pi patumã , iu, pi-atsea dzuã s-fatsi mari dyeavasi. Ea nu shi eara zate sh-adratã ti-atselj tsi li tã lja. Cara s-nã si ftsea vã rã hã tae
putea s-ducã cã avea multu lucru, ma ti-atsea erapoi cafi dzuã tu-amaxi, zori cã s-dideam di un servici. Pit niscã ntili locuri avinam pi
aprindea cã ndila. Bisearica eara ca la 4 km cã tã Calabaca. Amaxea nu gã dã rmã , a niscã ntili locuri eara mash trasa-adratã . Aneta casten nã
puteam s-u dutsem, sh-di-atsea ispeti, ca nvirinats, nã nchisim pit pitricu pit aesti pã rtsã , ta s-tritsem pit nai ma mushatili locuri a
sucachi. Mi-aprucheai di dauã tiniri shi eleganti muljeri ti cari canda Pindului.
aduchii cã eara ndreapti ti la bisearicã . Lã spush cã cari him noi, di iu Pindul easti Elvetsia-a Gã rtsiiljei. Gã rtsia ca ahtari canã di noi nu u
him, sh-ti tsi him aoa, di tsi ispeti, sh-cu mari harauã nã cã lisirã s- shtii. Pã durli di chinj nu-au mardzini shi tufoasi, a nsus pit pã dzli
neardzim deadun la bisearicã . nsurinati, alghescu horli armã neshtsã .
Veaclja bisearicã eara di-unã simplã arhitecturã , adratã di chetsrã , Amer, calea eara ahã ntu strimtã , tsi nu puteam s-tritsem di unã
ama cu multu mushati shi veclji iconj. Artisea tu tutã patuma atsea amaxi. Discã rca tsiva dit amaxi, a mini agno mirachi inshii dit amaxi ta
pisti, tut deanvã rliga s-videa livã dzli fã rã di mardzinã , pispiliti cu s-pot sã zburã scu tsiva pi-armã neashti. Amerlu eara mushatã hoarã
narcish. Cã ndu agiumsim noi aclotsi, muljerli sh-ficiorlji tuts avea pi-aestã cali, cu multu mushatã bisearicã pi ohtu. Dininti-a unã ljei
gaire tu mã nã tufchi di-atseali lilici cari nostim anjurdzescu. Di ducheani, vidzui ca vã rã sutã di njits tã lã rici di lemnu tu cari s-bã ga
bã rbats avea putsã nj. Babili eara tu portu-armã nescu, a ma multili di cashlu. Ãnj pari arã u cã shi eali nu li scoasim tu cadur. Ghini ma, cara
eali idyi ahtã ri stranji sh-poartã shi cafi dzuã . Sh-avea loatã cu eali shi vidzum nã multu mushatã livadã , dã nã sim niheamã ta s-nã
mã cari shi dupã dyeavasi, sh-lji loarã ficiorlji sh-nipotslji pit livã dz iu discurmã m, shi s-gustã m “pã ni cu cash”.
tuts deadun s-arã dã psirã anvã rliga shi prã ndzã rã . Cari nu sh-avea
babã nu-avea sh-anvã rliga di cari s-arã dã pseascã tu mushata livadi.
3
Muljerli atseali cama tinirli, di ispetea-a stranjilor moderni, nu u fac Nota-a Editorului – Numa gã rtseascã a cã sã biclui Amer easti Milia.
Tu-altã unã patumã nã discurmã m sh-nica ma multu. Nã njiram cu Ma multsã lj di-atselj oaminj bã neadzã nghios pit tutã Gã rtsia, a nai
unã cupie di oi shi cã pri cari yinea anvã rliga aclotsi. Cã prili eara lã i ma multsã lj Larisa. Samarina ã l trec chirolu di-agonja tu primvearã
shi ghesi cu cã prina pã nã di padi, ma multili di eali shi cu chipuri di shi pã nã tu toamnã , cã ndu s-mutã di-aclo. Armã n cã ti 8-9 inshi cari
gushi, shi multu mushat vã zea bã tearea-a lor. Pã nã shi cã njlji eara cu u veaglji hoara di-arbineshlji furi tutã iarna, a sinurlu nu-i multu largu.
chipuri. Cã njlji picurã reshtsã , mã ri shi gionj, shidea piningã cali, a Tu sala-a uteliljei, sta aspindzurat cadurlu di la ncurunarea-a pap-sui
niscã ntsã lj alã ga sh-dupã noi, cã tsi ma-agonja s-n-avina di-aclo. a nicuchirlui a uteliljei. S-turnã dit Amirichie, ta sã -sh si nsoarã Sama-
Pindul easti un mari shi fã rã di mã rdzinj munti, di patru ori easti ma rina shi s-u disfacã utelea aestã . Azã , sã shtii, binaea easti unã dip
mari di muntili Shar. Pit pã tunjli-a Pindului suntu pispiliti multi bise- nauã constructsie, di-analtã categorie. Utelea u tsã ni un nipot di-a lui,
rits, sh-ma multu di partea-a Samarinã ljei ti cari avdzã i multu intiri- a curi tatã shi lalã shed dinintea-a uteliljei cu tuts alantsã aush. Lalã -
santi lucri. Cara s-adra shi nu eara simnatã calea, oaminjlji nã dzã tsea, su nã chirnisi cu birã sh-di la el, tu unã moubeti, li-avdzã m niscã nti
imnats mash schinarea shi va s-agiundzets Samarina. lucri.
Samarina yini di la zborlu4 samar, spun atselj di-a loclui, cã easti Tu chirolu-a Defturlui Polim Mundial, Samarina eara dip surpatã sh-
curdisitã pisti Pindu, ca sumarlu-a calui. La 4 km di Samarina, ã ntri- apreasã , 1500 di gionj di Samarina chirurã icã lã si chiru fana pit
bã m un picurar, nica cã t ari pã nã Samarina. Gionli-atsel, analtu, sup- Albanie, iu eara pitricuts ta s-alumtã contra-a Italeanjlor. Aesti suntu
tsã ri sh-arsu di soari, nã spusi pi sã rbeashti, 4 km. El u-avea vidzutã spunerli-a omlui cari li tricu pisti cap atseali fapti, sh-a curi ma mari
tabla-a registratsiiljei multu ma ninti di tsi-l vidzum noi el. Atsea sh-lj- frati chiru atumtsea tu Albanie. Dzatsi anj Samarina nu s-videa yiu su-
eara lucurlu, s-mutreascã shi s-veadã tut tsi s-fã tsea. Eara un arbines flit. Peanarga-anarga sh-si turna shi sh-li muta casili pisti scrumlu tsi-
di Shcodra, cu-arugã pi unã sezonã . Sh-armã njlji dit Albanie yinea pit avea armasã .
aesti pã rtsã a Gã rtsiiljei, aproapea di sinur shi multu lj-apruchea cã Samarina azã -i didip diznou adratã . Tu mesea-a cã sã bã lui nai ma
eara bunj lucrã tori. Li lucra elj tuti lucrili cari armã njlji dit Gã rtsie vecljul cearnicean easti siminat anlu 1940, cu lumã chili teasi, shi easti
nitsi cã li lucra sh-nitsi cã va li lucreadzã vã rã oarã . ilichia-a mea. Samarina easti loclu ti “Week-endu” ti ma multili fumelj.
Calea-atsea di-Aminciu pã nã Samarina, sh-tsicara nibitisitã shi Atselj tinirlji, shi cari suntu pit lucri, Samarina trec cã ti 10-15 di dzã li
greauã ti-avinari amaxi, nu va u-agã rshescu putes. Di ispetea-a tru an. Ashteaptã elj ta s-easã tu pensie, sh-aushaticlu s-lu treacã tu nai
galnicã ljei avinari puteam ta s-nji diznjerdu ocljilj tu mushutetsli-a ma sã nã toasã hã vae, ca shi pã pã njlji a lor, cã ndu sh-si turna di la
Pindului, cara tritseam pit nai ma imirli pã rtsã -a lui, di pi schinari pi amintatic.
schinari. Trasa-a caliljei cari tora s-adra, s-dutsea pit veaclja cali, Omlu cu cari fã tseam moubeti nica nji spusi, cã el sh-cu nica doi
cã lcatã ghini di cicioarli-a chirageadzlor, cu anj ma nã poi. Tuts altsã urtats dit hoara-a lui, easti nicuchirlu-a cupiilor di 5000 di oi pisti
chihã eadzlji a utelilor di axã pit cã sã badzlj-a Pindului, ma shi pit tutã pã tinjli anvã rliga di Samarina, piningã cari noi aveam tricutã . Oili li-
Gã rtsia, dupã pã pã nj suntu di pit atseali locuri. aduc tu-Apriir icã tu Mai, cu camioanili, di Larisa. Aoatsi trec pã nã tu
Sumedru, a deapoea peanarga dipun, pri padi, ti 12 di dzã li, ca di-un
Agiumsim Samarina – Samarina agiumsim cama-amã nat dupã chiro. Laptili tut lu-ancupã rã un om di Samarina.
prã ndzu. Tu nsurinatlu tsentru a cã sã bã lui, shidea aushatslji. Lã s- Tu utelea-atsea di oaspits earam mash noi. Scoasim unã multu
apruchem, lã si spusim cari him shi vrum s-fatsim moubeti, ama prota mushatã durnjari la anã ltsimea di 1650 di metri. Samarina easti nai
n-agunjisim s-n-aflã m loc ti durnjari. ma-analtul loc iu bã neadzã oaminj dit tut Balcanlu. Zate sh-tuti horli
Samarina, un chiro avdzã tã hoarã di Ipir, ã lj deadi zugraflji, Mihail armã neshtsã suntu-adrati la anã ltsinj di pisti 1200 di metri, tu pã dzli
shi nica ma avdzã tlu hilj a lui, Daniil. Azã Samarina easti njicã shi nsurinati, aproapea di cupiili a lor. Dimineatsa dit udã mutream cata tu
veaclji. Agonja u tricum tutã shi nã turnã m tu mesea di hoarã , la aush. mesea di hoarã . Un om dinintea-a casã ljei a lui, di-andicra a uteliljei,
bilea unã oae.
Di Samarina fudzim, dinã oarã dupã tsi-l bium cafelu. Nicuchira-
4
Nota-a Editorlui – Aestã easti mash unã tiurii; cã alti tiurii nã spun atsea tricuta nã chirnisi. Videam cã dizbilea niscã nti zã rzã vã ts ti
cã numa-a hoarã ljei poati s-yinã di la numili: “San-Marina” icã prã ndzu. Eara ca mã rã nyisiti shi nu shteam cum ã lj dzã tsi. Nicuchira
“Santa Maria di Pretoria”. nj-dzã si cã di Samarina nica tsiva nu-avea inshitã shi cã tuti
zã rzã vã tsli s-adutsea di-aljurea, a eara 3-li di Cirishar. hramlu a Stã -Mã riiljei, a icoana-al Ayiu-Dimitri, ca di-aradã easti nai
ma mari tu cafi unã bisearicã .
Di Samarina ti Clisura – Clisura easti cã sã biclu cari yinea pi-aradã Clisura, ahurhii moubeti cu ma multsã di-atselj tricutslji. Muljerli ma
pi calea-a noastrã . Yeani shi Costuryeani nitsi cã vrum ta s-li videm, ghini u zburã scu armã neasca dicã t bã rbatslji. Elj u-agã rshirã cara
cã s-featsirã mã ri cã sã badz shi-l chirurã duhlu armã nescu. U-avinam lucra, shi cã ti 40 di anj, largu di-acasã . Tu dauã casi fum cã lisits pi
amaxea pit unã multu bunã cali sh-ca la prã ndzu u vidzum agnanghea café .
nsurinata Clisurã . Prota aleapsim unã preaclji di-aushats di cama di 80 di anj, cari avea
Nã ngã rlimã m la atseali di nai ma nsus adratili casi, cã ftã ndalui s- casã , nsus pi schinarea din Clisurã . U-avea ncupã ratã nã inti di 30 di-
aflã m tsiva tsi nica nu s-avea alã xitã . Aflã m unã ahtari. Eara di- anj, s-cljamã tu-aushatic, di la niscã ntsã cari s-muta di-aclo. Di pi bal-
atumtsea agonja datã cu azvestri, ma aljumtrea ici nu eara cã rtitã , vea- coni avea unã panoramã dumnidzã eascã . Aushlu, 40 di anj avea
clji di 150 di anj. U pã lã cã rsii unã moashi di 86 di anj, sh-a curi tatã lucratã ca shufer di camion. El a nauã nã dzã si cã , pi calea di Clisurã
u-avea ndreaptã casa atsea, s-mi-alasã ta s-u ved di nã untru. cã tã Florina, fã rã di-altu s-prã mã sim tu-a patra hoarã , Nevesca. Shi,
Intrai nã untru cu fricã shi-nj mi mindueam cã tu-ahtari unã casã noi lu-ascultã m. Tu moubetea cari u fã tseam, unã cama tricutã
vã rã oarã bã na shi pã pã njlj-a mei. Casa, sã shtii, easti cu patomati shi doamnã ma nj-li spunea niscã ntili finesi tu limba armã neascã shi cã
da pi dauã sucã chi. Pi patomata di-analtu ari trei udadz ti durnjari shi tu Clisurã nu s-dzã tsi cama “limba vlã heascã ”, a “armã neashti”.
unã dulapi. Udadzlji suntu mã ri, cu cã ti dauã geamuri shi dauã paturi, Clisureanjlji u zburã scu nai ma mushata armã neascã , ashi dzã sa
di nandreapta shi nastã nga parti. Udadzlji, tu mesi suntu golj. Idyea grã mustineasca.
aradã eara shi tu utelea-ali Anetã di-Aminciu. Pi dushume shi pisti pa- Al doilea café ã l bium tu mã hã lã lu di nghios a cã sã bã lui, la unã
turi avea chilinj. Pi stiznji fã r di altu ari ndrupã ti cã pitã nj, un ningã - doamnã cari tsã ni cafine. Tatã -su-i machidon. N-avdzã noi cã
alantu. Pi ngiumitati suntu-anvã liti cu pã ndzã albã cu chinadz di zburam, lu-alã sã cafinelu dishcljis shi singurã vru ca s-nã priimnã
mã nã -adrats. Eara atsea un cadur dit anjlji ficiureshtsã a melj, ama dip prin Clisurã . Multu vrea ta shi zburascã machiduneashti, la tsi shi noi
s-avea ca ashtearsã . Nu shtiu cum di udadzlji eara ahã ntu mã ri, cã ndu cu harauã cã ndã sim. Nã dusim pã nã la bisearicã ma eara ncljisã .
casa, di nafoarã , s-pã rea njicã . Ningã bisearicã avea un loc ti-agiucari a ficiuritslor tsi nu s-dutsea la
Ãmpadi easti mã yiryiolu, cari easti dispã rtsã t di udã lu ti shidearea di sculie. S-cljamã cã n Clisurã ari tinirami.
dzuã . Tu mesi avea chiumbet pi leamni shi un pat mari, anvilit cu chi- Tu Clisurã s-bã neadzã . Nu-i sh-ahã ntu un cã sã bã a aushatslor cum
limi. Dit mã yiryio s-dutsi ndreptu tu cã mara ti leamni. Tuti bunitã tsli eara Samarina, a Aminciu erapoi eara cã sã bã lu-a giunamiljei. Shi
li-aflj-aoatsi shi, iarna, nitsi nu lipseashti omlu s-easã din casã . Clisura easti un cã sã bã di “Week-endu” ti tinirlji armã nj cari
Moasha-atsea yini di Costuryeani, cafi primuvearã tu Martsu. Eara lucreadzã pit tutã Gã rtsia. Tuts elj trec, canai 15 di dzã li n Clisurã ,
nguvatã tu lucri. Atsea dzuã didea cu azvestri cã lj-ashtipta hilj-su cu cã ndu nghios bat mã rli cã njinj. Casili atseali veclji, tuti suntu fapti
nor-sa shi fumealja-lã di Costuryeani. Ti veara-atsea avea tu plan s- mirimeti, a multi s-adarã shi diznou. Atseali nauã li li-adarã atselj di-a
facã mirimeti pi n casã , ma mini ma multu mi-arisea cã u vidzui nã inti loclui cari aoatsi sh-bã neadzã . Oaspita-a noastrã nã u spusi casa-a
di mirimeti. Moasha-atsea ã nj dzã si nica, cã vrea cã moartea sã -lj mã -sai, casa-a hilji-sai shi treili casi a ljei. Din Clisurã nu fug oaminjlji
yinã di mproastã . Lj-si mi hã ristusii shi-nj li bã gai pã putsã li cari li- iarna cum fac atselj di Samarina. Aushatslji iarna shed prit cafineadz
aveam scoasã , dinintea-a ushiljei. sh-agioacã domino. Atumtsea shi oaspita-a noastrã cama ghini-lj si
Nafoarã mi-ashtipta bã rbat-nju, cari nu-avea cama filmuri ta s-mi dutsi lucurlu.
scoatã tu caduri.
Pistri casili di ma nsus a Clisurã ljei, s-afla mirmintsã lj. Unã schinari Mushata Niveascã -Nevesca – Ti cã tã Niveasca icã Nevesca, unã
li dispã rtsa di patuma iu pã shtea caljlji. Mirmintsã lj eara ghini multu mushatã hoarã armã neascã , prã mã sim la 9 km di Clisurã , pi
ngã rdits shi cu cljae. Tu mesi avea unã capelã , unã casã albã shi calea ti cã tã Florina. Avinam pit unã bunã cali cu anifurli a ljei di cari
lungã iu-lj tsã nea mortsã lj nã inti ca s-lji ngroapã . nu ascachi shi la anã ltsimi di 1350 di metri. Amaxea u-alã sã m tu
Tu Clisurã avea trei biserits. Ti mari jali, la oara-a prã ndzului, tuti intrata-a hoarã ljei shi dinã oarã n-alinã m pi schinarea cari nã si pã ru
eara ncljisi. Tu cafi unã hoarã armã neascã , cã ti unã bisearicã lu-ari multu mushatã . Dinintea-a noastrã cripã unã ndzari tsi mardzinã nu
lj-avea. Armasim aoatsi pã nã tu murgiu. Zgã rleam mini tu ndipã rtã rli
di cari nu puteam sã -nj dispartu ocljilj. Putes nu-aveam vidzutã ahã ntu Bitulea shi locurli deanvã rliga – Di Bituli s-trã dzea babã -mea. Di-
largu a s-nu mi dau di la loc. Atumtsea lã pistipsii a versurlor al Petar aclo avea fudzitã tu anlu 1904, di ispetea cã s-mã rtã . Pi 16 di-anj s-
Petrovici Njegosh, cã ma multu veadi atsel di pi schinari, dicã t atsel di dusi Sarajevo, iu paplu-a meu ghini s-avea ndreaptã cu cafineadzlji.
sum schinari. Baba-a mea altã oarã nu u vidzu Bitulea. Purta un caimo tu suflit shi
Tu vali s-videa dauã bã ltsã adrati di mã nã di om shi loclu tut daima u-adutsea aminti Pilistera.
ã ngã rdit, pã nã di palmã . Diparti nclo s-anã ltsa fum di vã rã fabricã . Bitulea atumtsea eara mari cã sã bã . Zã nã tsli shi comertsul s-avea
Poati cã atsea eara Machidunia. Lucri-ahtã ri nu lã u mintea mutrita-a ngrushatã ghini a yinea shi moda ivrupeascã . Lj-vizitã m mirmintsã lj
pã pã njlor a noshtri, cari pisti schinã rli aesti sh-urdina cu cã rvã njli a shi bisearica Stã -Mã ria. Tsicara cã di multili ori mi-aveam dusã
lor. Sh-nu earam mash noi aclo. Loclu aestu multsã oaminj ã l fac di Bituli, nica nu escu hã ristusitã , cã ari multi locuri cari va s-voi s-li ved
soe, parei di tiniri shi ficiorlji di la sculii cu tut dascaljlj-a lor. iara. Niscã ntsã armã nj nã spusirã cã bisearica Stã -Mã ria easti
Anvã rliga di mini s-anvã rtea niscã ntsã cã nj, a di pi cipita-a unlui armã neascã , shi cã pi 3-li di Cirishar, pi dzua di Custandin shi Elena
chin mi mutrea unã njerlã . Tricurã cu irushi doi picurari ã ncã lar pi s-fatsi lituryie pi-armã neashti, a easti tradusã shi Lituryia-al Yeani
calj, sh-doilji shi zbura pi-armã neashti. Nu bash cu chefi lu-alã sã m Gurã di Malã mã (di Dina Cuvata sh-cu muzica-al Yeani
loclu-atsel di pi schinari. Dipusim Nevesca ta s-cã ftã m loc ti durnjari. Cogeabashia). Nj-aduc aminti cã babã -mea, multu di multu u fã tsea
Niveasca easti un loc monden iu-avutslji armã nj sh-au mã ri shi aestã sã rbã toari, di ispetea-a dzuã ljei a pap-njui.
mushati casi. Yin cu-autumubilili-a lor scumpi, cu tuti tã ifurli sh-ashi Ti Crushuva nchisim agonja dupã prã ndzu. Calea eara bunã shi fã rã
canda tsã si pari cã suntu italeanj. di-aglumiratsie. Tricum piningã mushata hoarã Crivogashtanjlji, iu tu
Niveasca nu-ari un loc tu misihori iu pot sã -sh s-adunã aushatslji. mesea di hoarã avea cama di 10 cuibairi di lelits cu pulj njits. Hur-
Nai ma multu s-shadi tu gã rdina-a uteliljei, piningã shopatlu dit cari yeatslji spunea cã lelitslji daima lã yin, sh-cara s-li surpã vecljilj, elj
bucneashti shulinarlu cã t bratslu cu unã aratsi apã di munti. adarã nauã cuibairi pi nauã li casi, sh-atsea la ugeacuri.
Tu vecljili shi modestili casi bã neadzã oaminj aush. Lj-avdzã i cã Anifurlu nsus ti cã tã Crushuva dã nã sim pi unã padi. Shidzum pi
anamisa di elj shi zbura armã neashti. Lu ntribai unlu di-aushlji ti un earbã shi u mutream avuta shi ghini lucrata vali. Nã diznjirdam ocljilj
udã , a el nj-apã ndã si pi gã rtseashti ca s-mi duc la uteli, a ninti di-atsea pi-atsea ndzari. Mã njli-nj li ngrupai cu unã mnatã di pã pã dii. Adunai
cu nicuchira-lj shi zbura pi-armã neashti. Tuts cari lã zburai pi-armã - ã ndauã cã t ti-adutseari aminti. Stri noi, alghea Crushuva, nai ma
neashti, tuts nj-apã ndã sirã pi gã rtseashti. Alutusii shi la uteli. Nicu- mshatlu cã sã bã armã nescu di tuts cã ts lj-aveam vidzutã .
chirlu-l ghiunuii pi-armã neashti a ti udã , nj-si-apã ndã si cu “ohi”. S- Crushuva-i tutã mirimeti faptã icã diznou adratã , ama tu vecljul stil.
avea faptã amã nat, a udã nu-aveam aflatã . Dip tu soni acã chisii cã Pisti tut algheatsã sh-chischineatsã , mash cã utelea di pi schinari nu s-
aoatsi armã neashti nu sã zbura cu xenjlji, ma mash cu oaminjlji a lor. uidiseashti cu arhitectura-a cã sã bã lui. Atsea mari binae di cimentu cu
Mini, ca xinit, lipsea sã zburã scu ufitsial i inglizeashti i gã rtseashti. citia bã gatã , u frã ndzi uidisita ligã turã a cã sã bã lui cu natura. Shi
Mizi, cu interventsia-a niscã ntsã lor oaminj cama vidzuts, di-armã njlji, cã ts fadz s-au tã ljatã ti utelea-atsea.
nã si deadi udã tu dip goala uteli. Crushuva bã neadzã dunjae. Pit sucã chi s-ved tiniri, mash tu dzã lili
Bã rbat-nju armasi tu bã hce shi baia chiro sh-featsi moubeti cu di discurmari oaminjlji suntu ma multsã . Nji zburam mini armã neashti
oaminjlji atselj. Mizi agã rshii di durnjii cu mari inati pi io insanj tsi cu muljerli cari li-astã vã rseam piningã casi. Nã cã lisea sh-pi café ,
spush unã soe di euforie natsiunalã , ma sh-atsea di marea mirachi cã ama noi n-agunjiseam. Unã paree di tiniri, cari tricurã piningã noi shi
tsi ma multu si zburã scu pi limba-nj di dadã . Pã pã njlji a mei eara zbura pi machiduneashti, a acasã cum shi zburã scu, atsea nu u shtiu.
mintimenj sh-apuituits, armã neashti zbura mash pã nã la usha di casã , Di Crushuva nã turnã m Bituli, cã vream io ca sh-aestã aradã s-li
a tu sucachi sh-ti tut tsi lipsea, pi turtseashti sh-arbinshashti piningã ved Tã rnuva shi Magarva, locurli di iu eara faptu pap-nju Cociu. Fen-
gã rtseasca cari ufitsial sã zbura. su-a lui, Steryea, fu adus ca ficior Bituli, di Lamia di ningã Larisa. S-
Ti Florina nchisim agonja tahina shi cafelu-l bium tu nsurinatlu chen- featsi pã rmã teftu angrusistu, cu ciuchi. Sã nsurã cu Teofania di
dru a cã sã bã lui. Sinurlu-l tricum arã hati shi mash noi. Agiumsim Magarva, iu-lj bã na shi fumealja, pã nã nu u-adrã casa di Bituli. Nai
Bituli ca pi la sã hatea 10. ma marea sorã al pap Cociu, Chia, Magarva bitisi sculia comertsialã .
Ea li lo lucrili tu firmã dicara muri fen-su. Sã spuni cã Magarva eara, suptsã ri hir anamisa di-amintirli-nj cu pã pã njlji. Ducheam canda unã
ma ninti sh-di Bituli, ashtirnutã cu gã dã rmã , lucru tsi-nj lu spusi soe di fricã , unã tsi intrã m Magarva.
cusurinlu Ilciu, nipot-su-ali Chie. Bisearica-al Ayiu-Dimitri di Magarva easti adratã tu anlu 1836. Di-
Cara nchisim di Bituli ti Tã rnuva shi Magarva, u-alutusim calea cã atumtsea agonja eara datã cu azvestri, sh-di nã untru sh-di nafoarã .
nu-avea nitsiun semnu n cali. Ãnchisim ti cã tã la utelea “Molica”, cã tã Shtiu di ma ninti cã pã radzlji ti-atsea-lj didea atselj tsi s-avea mutatã
Pilistera. Sh-pi-alatusea-atsea, intrã m Nijopuli. Tihea-a noastrã , am sh- di-aclo. Bisearica ari forma di-unã bazilicã . Largã easti 25 di metri, a
atsea easti hoarã -armã neascã . Tinirlji oaminj sh-li ndreapsirã casili-a lungã di dauã ori ma multu. Nã untru ari stururli anvã rligushi, cã ti trei
pã pã njlor shi yin di Bituli iu lucreadzã , cu fumeljli sh-li treacã dzã lili di cafi unã parti. Tuti atseali spun cã Magarva ari futã mari hoarã ,
atseali adyi, la unã anã ltsimi di 1200-1300 di metri. Nijopuli easti macã lj-eara lipsitã ahtari nã bisearicã .
agno bã natic. Mulatsã -s oaminjlji di-a loclui shi oaspits. Tuts zburã scu Tu murgiu n-alinã m pi Pilistera, lutsitã di-arã dzli a soarilui cari
armã neashti, ma iara, muljerli ma ghini u shtiu di bã rbatslji. ascã pita. Cu-atsea lj-u feci mirachea-ali Babi.
Cu unã taifã tricum ca unã sã hati moubeti. Nã spusi cã grupa di fol-
clor s-avea turnatã di Belgrad agno harauã shi cu buni impresii. Unã Struga sh-di-aclo shi nclo ti fugã – Noaptea u tricum Struga, iu
tinirã muljari cu ngã tan nã u-asculta moubetea. Nã dzã si cã -i agno nã inti di dzatsi anj lu-aveam cunuscutã domnul Vangheli Pana, tu
harauã cã tuti nã li-acã chisea, ma nu shtea s-toarnã pi-armã neashti. ducheanea-a oaspilui a nostru Branco Pinto. Atumtsea zate sh-ti prota
Nijopuli ari mari bisearicã , ali Stã -Mã rie, tu mesea di hoarã . Dzua oarã avdzã i sã si zburascã armã neashti nafoarã di casa-a mea, shi cu
avea frã mtã shi noi nã ghiunuim cu oaminjlji shi nchisim ti Tã rnuva. elj ahurhii moubeti. Domnul Pana dishtiptã tu mini un intires ti-armã nj
Cara eara Dumã nica, shi Tã rnuva eara mplinã di oaminj. Bã gai ergu sh-ti tut tsi-i ligatã di elj. Di la el, pi shcurtu, nvitsai tsi pã nã atumtsea
cã s-avea adratã multi nauã casi, di-atsea cum u-aveam vidzutã nã inti nu shteam. Domnul Pana nj-lu spusi “Zborlu a Nostru”, deapoea
di dzatsi anj. La usha-a bisearicã ljei Stã -Mã ria, avea nica multsã cadurlu cu hlambura armã neascã , sh-nji spusi nica sh-ti congresili di
oaminj. Bisearica atsea, tu Protlu Polim Mundial eara surpatã , shi ayiu- Freiburgu. Domnul Pana easti di Beala di Nsus, cari atumtsea nearsim
dima adratã tu lemnu eara mutatã tu bisearica di Bituli cari u purta id- di u vidzum di hã tã rea-a lui.
yea numã . Ashi cum nji spunea domnul Pana shi domnul Pinto, Beala di Nsus
Strimta sucachi eara ngrã mã datã cu-autumubili. Baba-a mea nji multi avea pã tsã tã di Vurgari, nica tu Protlu Polim Mundial. Atumtsea
zbura cã , anda njicã , cu mã -sa s-dutsea ti Tã rnuva priimnari. Cu mizi multã mileti fudzi pit Sã rbie shi putsã nj s-turnarã nã poi. Strã mbã shi
cum strã bã team mardzina-a muntilui, u lom ti Tã rnuva, a tu vali dupã lae cali cu multi shutsã turi dutsi dit Struga ti Beala di Nsus. Zburã scu
noi agnanghea s-videa Bituli. ti-atsea cum u vidzum nã inti di dzatsi anj. Agiumsim tu unã hoarã
Shi Magarva avea multsã vinjits ti priimnari. Avdzã tlu gã dã rmã pã ryisitã . S-videa mash fimealjili di casi. Tuti eara surpã turi purtati tu
nica s-veadi. Intrã m pit poarta-a bisearicã ljei. Dip njicã easti n Beala di Nghios, iu s-curdisirã arbineshlji.
comparatsie cu-atsea cã cã tã easti marea bisearicã Ayiu-Dimitri. Loclu iu-i adratã hoara Beala di Nsus, easti tipic ti tuti horli armã -
Dupã bisearicã s-ved njitslji mirmintsã , ti iu dinã oarã nchisii. La neshtsã . Anã ltsimea easti anamisa di 1200-1300 di metri. Fimealjili a
poartã avea shidzutã unã paree di oaminj chifladz, cari nã grirã cã sh- casilor sun hipti ghini-ghini tu teasa hunie tsi sh-u-adutsi cu un amfi-
noi s-lã si fatsim sots. teatru. Di vinturi easti apã nghisitã di analtili shi strã mbili pishtirei di
Mini nj-earam cu minduerli-a meali. Alã gam di la groapã la groapã partea-a Albaniiljei, iu cuibairi sh-adra ornjili. Tora nu-ari, cã nu li ari
sh-li dyivã seam numili, canda vrea s-aflu vã rã di-a melj. Cu ivlavie shi cupiili di oi.
intrai tu bisearicã shi baia oarã armash nã untru. Beala di Nsus easti ghini nsurinatã shi aerisitã . Atumtsea cã ndu
Clisarlu-a bisearicã ljei mi pã shtea cu mutrita-lj. Canda shtea cã nu Struga bã htã sea di hevri, oaminjlji di Beala di Nsus nu pã tsa tsiva.
him di oaspitslji diznjirdats. Pi bancul di dinintea-a bisearicã ljei, shidea Pã rmã teftsã lj shi chirageadzlji dipunea Struga tu pã zari, dauã , dauã
unã cã ndilã asteasã . Mutrii pi clisarlu. Amutishalui nj-aprubã cã s-u sã hã ts sh-giumitati imnari. Tu scutidi nchisea, tu scutidi yinea, tu
ljau cã ndila. Multu-lj hã risto. Cã ndila-atsea nj-easti unã amintiri sã nã toasa-a lor hoarã , Beala di Nsus.
scumpã . Nj-u jali cã a clisarlui nu lji zburã i pi-armã neashti. Tut ã nj Pi schinarea cari artiseashti stri Beala di Nsus, s-aflã bisearicã , mari
pari cã earam dip cã pã itã . Poati cã nj-eara fricã cã s-nu s-arupã atsel sh-ghini vigljatã . Baia oarã shidzui cu Vesna Tanevsca, hilji-sa a dom-
nului Pinto, la poarta a bisearicã ljei. Di-aclo s-veadi unã mushatã

panoramã ali Beala di Nsus ma sh-cu ntsã pã tã ljoasili shi strã mbili
bã rtsiri, cari has ca Meteora s-analtsã stri ea. Vesna nji spusi cã dzã lili
di sã rbã tori, miletea nica s-aduna anvã rliga di bisearicã . Aestã aradã ,
domnul Pinto nji spusi cã sh-pã pã njlji a lui vinjirã dit Pindu, di iu-lj si
tradzi shi numa-lj di fumealji. Ti jali mari, ficiorlji a lui nu shtiu
armã neashti.
Cu domnul Pana am shi corespondentsã . Ãnj pitricu ma multi caseti
cu cã ntits armã neshtsã .
Struga easti ghini ndreptu cã sã bã . Tu-anjlji dit soni multu-i faptu
mirimeti, ama tu un veclju duh di cirshie. Firidzli a casilor shi duchenjli
suntu dati cu bueauã murgã a stiznjili suntu albi. Pisti-apuntsã li-a
Drimlui, urdinã giunamea.
Alantã dzuã , pit Dibra, iu nu dã nã sim, trapsim di Lazaropolea, pi
muntili Bistra, locurli iu bã na Miatslji. Eara cunuscutã “sculia di Di-
bra”-a zugrahilor di pit atseali arã dzã muri, cari cu dicã ri di-anj li zu-
grã fsea biseritsli shi mã nã stirili pisti tutã Peninsula Balcanicã .
“Sculia” aestã avea zugrahi, plichisitori tu lemnu shi hrisits di pit horli:
Tresonce, Gari, Seltse, Osoi, Lazaropole shi Galicinic.
Calea ti cã tã Lazaropolea, stri laclu di Dibra tsi-i tora adrat, nica din
cali ã l vidzum cubelu-a bisearicã ljei. Atsea eara hoara Raicitsa… Ma
nclo avdzã m cã shi mã nã stirlu Ayiu-Yeani Bigureanlu ã l zugrã fsirã
Mihail shi hilj-su Daniil, dit hoara Samarina dit Ipir. Daniil s-featsi
cã lugru shi bana sh-u tricu tu hoara Raicitsa…
Tu hoara Lazaropolea, tu bã hce, vidzui unã moashi cari-aduna
niscã nti frã ndzã , cã ti zã rzã vã ts eara agonja. Lj-vinj ca dinapandica
shi nu-avu multã oarã ti-apã ndã seari la ghiunusearea-a mea cu unã
“bunã -ts dzua”, shi nj-apã ndã si cu idyili zboarã , tsi s-cljamã pi-
armã neashti. Avea cama di 80 di anj, di nu pistipseam cã u-avea
agã rshitã limba-lj di dadã . Deapoea tã cu shi sh-li-aduna frã ndzã li a
ljei, a mini-nj tã cui.
Shidzui pi niscã nti scã ri di lemnu shi-nj li notam lucrili aesti. Cum
dipuneam cã tã tu mesea di hoarã , pi unã casã mari vidzui cã cu litirli
latini eara ngrã psitã “Costa Dracul”…
Nearsim di-l vidzum shi mã nã stirlu Ayiu-Yeani Nã inti Imnã torlu,
dzã s shi “Bigureanlu”, adrat tu chirolu 1830-1835, tu chirolu-a arhi-
mandritlui Arsenie, cari eara dit hoara Galicinic. Freschili eara adrati di
masturi di Corcea shi Elbasan.
Belgrad, Cirishar, 1995.
Mihaela Shutsu
PUIZII
DISPÃRTSÃRI
– “Mushata-a mea, ashcherea alargu va mi-aducã
Sh-ca vimtu-arã u, grea spidã , tu xeani va mi-arucã .
Nu-a s-tsã nã cã t laolu, va s-treacã diunã oarã
Sh-tu inimã va s-portu nã vreari tsi nu-a s-moarã .
Nu nj-am fricã di polim, tufechi i cã buri,

Ni cã va-nj easã n cali, pi ats di pirã , furlji.
Ma mi cutreambur daima anda mi miduescu
Cã oclj-a tã i di-amari nu-a s-pot sã -lj ma mutrescu.
S-mi cher tu a lor api, tu ahã ndamea-a lor

Shi s-beau dultsea lunjinã tsi-amintã -ahã ntu dor.
S-aveam atsea cuveti, s-aveam atseali mã yi
S-puteam ta s-ljau cu mini, tu-ashcheri, oclj-a tã i.
Alargu-aclo tut geanlu va s-doarmã tu pumoarã ,

S-ti ved tu yis rigeae va s-fac oarã di oarã .
Ahã t ti pã lcã rsescu: anda va s-hiu tu xeani,
Un pilister pitreatsi cu vrearea pi-a lui peani!”
– “Va s-fudz mã ni tu-ashcheri, va s-fudz cu yisli-a meali,

Ma noaptea, fã rã tini, pi tser nu-a s-hibã steali,
Birbiljlu nu va s-cã ntã cã nu-avdi boatsea-aleaptã ,
Tsi-adra munts s-vã iseascã : va s-tacã sh-va ti-ashteaptã !
Tut loclu va s-lã eascã , cã -a s-chearã a tã u tor,

Pã durli va tsã greascã cu dultsi grailu-a lor
Shi apili di shopat nu-a s-vor s-ma curã n vali,
Cã nu-a li ma hã rseshtsã cu caldi mã njli-a tali.
Mihaela Shutsu – Puizii 87 88 Riv. di Litiraturã shi Studii Armã ni – Tom XI – Sumedru 1998
Sh-tu isiha pã duri va s-shed cu dor tu gean,

Tut singurã cum sh-easti shainlu curbishan. CAMENA
Va s-cã ntu-a tali cã ntits s-nj-agã lisescu dorlu
Sh-caimolu va-nj lu shtibã analtul tser sh-niorlu. Dupu pirde di ohturi, tu sirnji anviscuti,
Ca dit mushati cã ntits sh-pirmitili chiruti,
S-earam un anghil albu, dultseami-a s-aminam Va s-afli unã hoarã , di multu amintatã ,
Sh-atsea cali cu chetsrã arudã va ts-u-adram. Cumatã caldã , frã mtã dit Pind sh-aoa arcatã .
S-earam dultsi arhanghil, va dyivã seam tu steali
S-cunoscu a ta gramã tsi-u tsã n ascumtã eali. Ma s-shedz pi pishtireaua tsi veaglji hoara tutã ,
Va s-parã cã -i di-aradzã sh-di malã mã tsã sutã
Gilat s-mi-amintã vrearea, cu suflitlu di cã ni, Va s-vearsã nghios lunjina pi-apunti-albã di soari
S-gilitipsesc chirolu tsi-a nã dispartã mã ni. Shi bairlu di casi va s-parã val di-amari.
Vream s-hiu apunti-arcatã anamisa di noi,
Ma-nj hiu inimã caldã sh-ahã ntu pot: s-ti voi!” Un cã ntic di-api s-avdi sh-fã r noimã -s a lui zboarã ,
Ts-agã liseashti geanlu sh-ti-ascapã di pumoarã .
–“Mi-arup tora di hoarã sh-di tini, vrutã sinã . I-un shopat cu-apã dultsi sh-avroasã , la Frã nghie,
Ma minduerli-a meali tut cã tã voi va s-yinã . Ascumti nyilicioasi gigiuchi di yilie.
Nj-am cheptul cum i pomlu tsi-l talj-unã prioni,
Ma shopat i chirolu sh-va s-treacã pã n tu soni!” Adush di-avroslu izvur sh-di-a vimtului ad’ljari,
Pi hirlu di-apã , fituri dipun, dultsi bã shari,
Ca chicuti di soari, buei ahã t di yii,
NÃ CARTI TI TINI Arupti dit lilici, arupti dit hã ryii.
Anyiliceshtsã tu-a meu suflit, cã nd caldã , cã nd aratsi steauã , Pi-alantu oht, sum chetri sh-flugar di earbã -arudã ,
Voi s-azburã scu, boatsea s-cheari shi inima-nj si pari greauã . Tsi daima tahinã rli cu-aroauã va s-u udã ,
Va si ngrã psescu unã carti, ashi va s-hibã nai ma ghini I-apitrusit pirmitlu cu pã lj shi cu cã buri;
Sh-anda s-citeshtsã -aesti zboarã , va s-vedz tsi multu tsã n la tini. Di unã etã doarmi aclo Guva cu Furi.
Caimolu tsi-nj lu am tu cheptu mash geanlu-a meu durut ã l shtii Ma nclo, valea-al Mosh Shutu, cu bã rnu, veardi ncljisã ,
Sh-mash Dumnidzã ã nj shtii vrearea, sh-tsi multu voi s-nã him uidii. Iu-i soari mash sh-lunjinã sh-nu-i canã oarã chisã ,
Cã t mi nyisedz cã -a s-him arada, cã -a s-him deadun ti bana tutã , Paradislu s-dishcljidi sh-pit suti di buei,
Cã tini va mi-aledz pi mini s-tsã hiu ti daima a ta vrutã . Ca njits nã vai di neauã s-agioacã alghilj njelj.
Ma s-hibã s-afli altã featã , cu oclji di-ahã ndoasã -amari, Astes mushatlu soari s-astindzi dupu dzeanã ,
Tsã or s-ti va cum ti voi mini sh-a mi hã rsescu di-a ta vreari. S-aprindi pi-alti tseruri, tu vã sã lie xeanã .
Ma s-hibã s-afli altã featã , cu perlu lai di sirmã moali, Tu hoarã va s-dipunã ca dultsi yis azaptea
Tsã or s-ai soari mult tu suflit anda nchiseshts pi-aestã cali. Sh-ca shopat di-apã lae di-analtu curã noaptea.
S-dipisi cartea, vrearea-i mari, nu ncapi ea tu doauã zboarã Pi tser s-alinã luna, ca imir oclj’ di mae,
Nu ngrã psii multu, ma-nj plã ng ocljilj shi mã na ahurhi s-mi doarã . Flurie aminatã pi unã vlashcã lae.
Sh-cum cafioarã cartea ari un zbor mushat di dipiseari, Niorlji, di la steali, asimea tutã loarã
Tu loc di numã va s-armã nã : “nã featã tsi ti-ari tu vreari”. Shi nyilicioasã ploae va s-vearsã pisti hoarã .
Archiushirã di-analtu, dit tser, mushata lunã AMARE, COHI AVROS DI TSER!
Sh-lilicili di lipã lj-adarã nã cã runã
Njurizma dultsi-adutsi un somnu cald, lishor Un anghil prota steauã -aflã sh-lumbarda-a lui u-aprindi
Shi anyisedz sum imir sh-avros ciuciurlu-a lor. Sh-pi tser, cum easti sh-tu-alti seri, un imir oclj’ s-dishcljidi.
Mutreashti nghios pi albul loc, pi chimatli di-arinã ,
Ma ninti s-vedz pã durli, s-ti primni pi sucã chi, Pi-amarea tsi s-tradzi nã poi sh-pi mal iara s-alinã .
Va s-lj-afli geanlu caldu, ascumtu tu lumã chi.
Di Dumnidzã i-adratã ; tut el ã lj deadi doarã Cã dzutã canda dit pirmit, nã featã i nã dzã nã ,
Sh-ma s-caftsã deanvã rliga, nu-a s-afli-ahtari hoarã . Cu mesea njicã ca un nel di pots s-u-acats tu mã nã ,
Tritsea ca isih torlu-a ljei, ma nu shtea a ljei cali
Shi apa caldã ã lj hã rsea a ljei cicioari goali.
VREARI AGÃRSHITÃ Pit oclj-a ljei tut verdzã sh-mã ri ca chicutli di-amari
Viglja ahã t di greali sh-lã i aumbri di nvirnari
Shi gura-a ljei, trandafilã , arã slu lu-agã rshashti
Ahã t chiro di cã ndu, tu cheptu, a mea vreari, Sh-dupu-un suschir s-dishcljidi ea sh-lishor, peanarga greashti:
Tu chisã , fu lunjinã , zundani sh-iara soari,
Cã runã ampiltitã cu alghi trandafili sh-schinj, – “Amare, cohi avros di tser, a mea durutã soatsã ,
Umuti sh-arã deari cã -a s-pots vã roarã s-yinj. Aspuni-nj, bunã , cum s-adar sã nj-aflu-a mea ghineatsã ?
Cã di-aushatic hitrã hii, di multu amintatã
Di-ahã ntã ashtiptari tut geanlu nj-aushashti, Sh-cu zborlu-a tã u va s-lunjinedz a mea minti di featã .
Ma inima nu-ascultã sh-pi numã tut tsã greashti.
Cum surpã munts chirolu sh-limos angljiti-amarea Io voi un gioni multu-avdzã t, analtã i-a lui boi
Vã roarã va lj-aducã azaptea sh-agã rsharea. Sh-tu oclj-a mei pots s-vedz mash dor sh-cã t voi deadun s-him doilji
Tsi-i njata? Soari di pi tser tsi-avinã lai niorlu
Di vrearea-a mea ascumtã mash inima, ea shtii, Shi-i hã idipsit loclu-atsel greu tsi-l calcã cu ciciorlu.
Lj-adrã altar tu cheptu, lj-apreasi pirã yii.
Chirolu-amintã steali sh-astindzi oclj’ di stea Pi dupu frã mtea di nã vai ã lj curã lã ili neali,
Sh-a s-aflã -aestã pirã sh-va s-suflã el tu ea. Lji nyiliceashti-arudlu per cu nyiliciri di steali.
Shi noaptea lae-anda-l videa murea di nchizmuseari
Tu ermul gean caimolu sh-durearea va s-adunã Cã oclj-a lui ma lã i eara shi mplinj di dultsi vreari.
Sh-aclo, tu ahã ndami, suschirili-a s-asunã .
Niori mã cã chirolu sh-adutsi tser fã r batã Ma nu shtiu gionli ma s-mi va, nu shtiu ts-lj-ascundi geanlu,
Sh-irnjia va u-adarã vã loagã -anjurizmatã . Trec dzã li fã r ca io s-ul ved sh-va s-treacã iara anlu.
Voi s-lu-agã rshescu, s-nu-l ma shtiu, s-lu-ascot didip dit minti
Durearea-a mea di azã nu-a sh-aflã noimã mã ni, Ma yislu daima-nj si turna shi-nj lu-adutsea aminti.
Va s-chearã shi caimolu tsi tora geanlu-l tsã ni
Shi inima, sirinã , va s-shadã n ashtiptari Ãnj hiu aoa s-mi nvets s-bã nedz tut singurã ca tini,
Cã daima dupu ploae pi tser va s-easã soari. Cã nu ma easti vreari, dor, ni yis, ni sots ti mini.
Ca apa isihã voi s-hiu, sã -nj cher durearea shcretã ,
S-pot s-trec agonja pisti dor, ca tini pisti etã .”
Cum s-mutã suflitlu la tser dit trup tã ljat di palã ,

Dit ahã ndami-ashi s-mutã nã boatsi di cavalã . NÃ PAREE DI OCLJI LÃI
Nã boatsi-aratsi, cu nvirin, nã boatsi-avrã hnã sitã ,
Ma dultsi cum nu ti-ashtiptai sh-ahã ntu di prã psitã . Noaptea sh-vimtul sh-azburã rã yisili sã -nj li-arã cheascã
Sh-cu un val amar di chisã inima s-nj-u anvã leascã .
– “Di-ahã t chiro mi amintai, ma nu vidzui vã roarã Tseara-arucã -aradzã pali pi tifterea tsi-u-am dininti
Un val tsi nu s-toarnã nã poi sh-nã vreari cari s-nu doarã . Sh-iara va mi-aruc tu-amarea mplinã di-adutseri aminti.
Cã vrearea nu-i pi virise, s-tsã dai inima tutã
Sh-nã poi s-lji caftsã tsi-lj dzã sesh! Cã poa’ s-ducã chirutã . Aduteri aminti? Nu shtiu. Vahi cã suntu zboarã mã ri,
Ma ã nj caftã geanlu lã ndzit s-lu-arã d cu yitrii ahtã ri.
Ma, ia, va s-vedz! Dupu niori va s-easã iara soari Ma s-dishcljidz inima nuntru, pit suschiri greali va s-dai
Sh-nu easti ma arã u pilonj ca bana fã rã vreari! Pisti-un tser iu nyiliceashti nã paree di-oclji lai.
Ãnj dzã ts cã singurã ã nj hiu, ca val tsi curã -agalea!
Mutrea-anvã rliga shi va s-vedz cã ts sots ã sh ari-amarea. Mash ahã t ma am tu suflit: ni hã rseari, ni lã ngoari,
Ni zundani-aratsi sh-greauã , ni lunjinã di la soari.
Vedz tahinã rli soarli-arosh bueaua cum sh-aminã Mash doi oclj’ tsi nu-au rihati, ahã ndosh ca unã -amari
Sh-dit apa-a mea ansari el cu steali di lunjinã ! Sh-singuri elj ã nj da umuti,-nj da cuveti di-ashtiptari.
Vedz tserlu, puljlji, ponj avrosh, vedz noaptea mã yipsitã
Ãnj suntu sots sh-fã rã di elj nj-am bana cã njisitã . I-amã nat! Va s-moarã luna sh-ocljilj nu pot s-lj-agã rshescu,
Ma hii multu-alargu sh-nu shtii. Io ti tsi s-ma angrã psescu?
Ma du-ti tora, feata-a mea, di caftã vrearea-ts mari Un nior va s-tindã -analtu ca un alic pom, aleptu.
Va-nj dzã cã vimtul cã u-aflash cu-a lui dultsi cã ntari.” Anyie hã ryia iara! Spuni-nj, cã t s-ti ma ashteptu?
Shi s-dusi feata. Dzã li trec. Pã nã -anda-ausha-amari
Avdzã un vimtu tsi cã nta mushat pirmit di vreari.
ALTU SOARI…
ANGHIL DI VREARI Tu-aumbra-a anjlor tsi-au tricutã , tu-arcoarea-a lor tsi s-agã rshi
S-asteasi mshat pirmit di vreari tsi canã oarã nu-ahurhi.
Tsi boatsi di-analtu ã nj dzã tsi s-ti voi? Nj-aveam tu gean pã duri veardi sh-ca spida pisti ea tricush
Tsi zboarã ngrã pseashti tu steali ti noi? Sh-nj-armasi mash arinã sh-chetsrã ; sh-ahã ntu shtiu: cã nu mi vrush!
Va s-va Dumnidzã lu s-nji ncljidã arana?
A mea gramã easti s-ti voi tutã bana? Dzã tseam, tu minti, cafioarã , tu yisi mshati s-nu mi cher,
Ma vream, cã inima nu-ascultã , mash unã steauã di pi tser.
Blã stem easti vrearea tsi-u portu tu gean Tricu chiro pisti dureari, ma tora anvitsai tsiva:
I cã ntic tsi lu-avdu mash io sh-altu can? S-ascultu mintea, s-nu-avdu geanlu shi s-voi pi-atsel cari mi va!
Nã spidã tsi-adutsi suschiri sh-plã ndzeari
I vimtu tsi bati avros pisti-amari? Ca fuviroasã -amari-i vrearea, lishor ti tradzi cu-a ljei val
Sh-anda ducheshtsã cã ti-arã di, hii multu-alargu di-albul mal.
Un anghil nj-arcã dultsi pirã tu cheptu Sh-a s-plã ndzã multu tu-a ljei api, ma tserlu ari sh-altu soari!
Shi-nj deadi atumtsea sh-cuveti s-ashteptu. Scã patã -a s-hii di-unã cã ravi: di-atsel tsi ti-ari-ahã t tu vreari!
S-ascumsi tu suflit sh-mi-adrã s-ti-arisescu
Sh-tut el va mi nveatsã ta s-pot s-ti-agã rshescu!
ODISEEA-A ARMÃNJLOR CÃNJINA DIT GEAN

– “Cu tsi-astipsii pã n tora, voi s-aflu, voi s-duchescu
Mã rtia tsi mi calcã sh-a mea greauã cã bati. Cu mã na-avin di pi-a mea frã mti a minduerlor greu nior,
Ma nu va s-pot ta s-aflu, cum nu pot s-dã nã sescu Ma tut aumbri cã njisiti nj-adutsi pondul sh-vecljul dor.
Chirolu cari treatsi sh-sihatea cari bati. Apã nghiusit tu ahã ndami, sh-ar’tsimea sh-pira lj-u duchesc,
Sã -nj tsã nã mintea tu azapti eu daima pi-anghilj pã lcã rsesc.
Fã rmac ã nj easti bana, pilonj i tihea-a meauã
Sh-dushmanjlj-a mei vor s-veadã tu lã schi cum nj-armã n. Ashteptu dorlu ta s-tucheascã tu-a anjlor lae cã tã hnie
Ma shtiu c-analtu daima va s-ardã unã steauã , Sh-a s-hibã iara tu-a meu cheptu lunjina dultsi dit hã ryie.
Nã steauã nyilicioasã , tsi-i steaua di armã n.” Ligatã di-adutseri aminti, va s-pot s-ascap di-a tali mã yi,
S-ascap di vrearea nfã rmã catã shi s-agã rshescu oclj-a tã i.
Avurã -armã njlji bana un bair di-ohturi greali,
Dipusirã ,-alinarã sh-nu deadirã nã poi. Mi-arã d cu yisi tsi nu-au s-facã , mi-arã d cu zboarã sh-adã stã ri
Sum taxiratea-asteasã cã dzurã multsã n cali Ma shtiu cã nu-a s-pot canã oarã ta s-agã rshescu-a tali hã ri.
Ma-aumbra-a lor fu daima aoa, deadun cu noi. Ascumtã daima tu-a meu suflit va s-treamburã icoana-a ta
Sh-pi iutsido io va s-agiungu, nu-a s-pot s-ascap vã roar’ di ea.
Dipusirã armã njlji tu vã ljurli di banã
Sh-aclo-alã sarã sã ndzã sh-murmintsã sh-lã crã nj njilj.
Ma iara s-alinarã sh-agiumsirã pi dzeanã
Sh-al Dumnidzã -lj fu njilã sh-lã deadi sh-iftihii.
Shi doauã geanuri nuntru, tu cheptu s-amintarã :

Un gean ca di zã rcadi, ahã t di imir sh-bun,
Un gean sirinu-sh-caldu tsi-aushlji lu-alã sarã ,
Tsi cã ntã sh-tsi nã tsã ni ca fratslji, tuts deadun.
Ma-alantu gean lu-amintã caimolu lai sh-durearea

Shi-i ermu cumu-i loclu cu chetsrã sh-cu arinã
Ahã t lã it lu-adrarã gaileadzlji grei sh-plã ndzearea
Di canda canã oarã el nu vidzu lunjinã .
Tsi multu s-alumtarã ta s-tsã nã zborlu sh-numa!

La numtsã nu s-ma cã ntã shi tiniri cã sã vyeari
Tsã n mã na pi cã buri sh-alasã mpadi suma,
Cã polimlu i-aproapea sh-atselj ehtsrã barbari!
Pit chimatli di banã , tu-amarea di plã ndzeari

Armã nlu fu cã ravea arcatã cã tã maluri.
Apitrusit di vimturi sh-niori di niagiundzeari
Avu atsea cuveti ta s-frã ngã -ahã nti valuri!
Anastasia Mushi-Ciolacu – Tsi Lã eatsã , tsi Uryie…. 95 96 Riv. di Litiraturã shi Studii Armã ni – Tom XI – Sumedru 1998
Tsi lã eatsã , tsi uryii,

S-ts-alash fara sh-atsea tsi hii.
Dzã lili di Stã mã rie

Mi-arucai tu Vurgã rie,
Sã -nj ved soea di pã pã nj,
Anastasia Mushi-Ciolacu Cusurinj, teti sh-lã lã nj.
TSI LÃEATSÃ, TSI URYIE
Notã di la editor: To 22-li di Martsu, 1997, la adunarea-a sutsatiljei Tu hoara-a lor cã nd mi-aprucheai
“Fratslji Manachia” di Bituli s-featsi promotsia-a dictsionarlui machi- Di nã doamnã mi nchidicai.
dunescu-armã nescu al N. Popnicola. La aestã adunari lo parti, ca oas-
pitã , shi nijupuleana Anastasia Mushi-Ciolacu dit Australie. Aclo, trã – Na la-armã nã , mini-lj grii,
prota oarã , Anastasia dyivã si unã puizii, gen popular, tsi u-avea ea Na la sor fã -ti ncoa,
scriatã tu Australie. Puizia u lom la rivistã di la N. Popnicola. Nu bã neadzã -armã nj aoa?
Voi s-vã dzã c tsi vidzui Ma ea cu-arã u mi mutri,

Pit Balcanj cã nd tricui. Sh-avdã ts tsi nj-apã ndisi:
Voi s-vã dzã c tsi avdzã i
Tu Balcanj cã nd mi-aflai. – Pi-atsea limbã nu va-nj gresht,
U-agã rshai, nu pistuseshts!
Nji nchisii dit Rumã nie Fã -ti nclo, ti pã rcã sesc,
Aclo easti ti ciudie, Cã nu hiu atsea tsi mindueshts.
C-aclo-armã nlu s-tinjiseashti,
Sh-mults zburã sc pi armã neashti. – Iii… mini ti-am vidzutã ,
Ma sh-aclo aflai nã spã nã , Nji pari cã ti-am shi soe
Tsi nu vrea s-dzã cã cã -i armã nã . Nu hii hilja ali Zoe?
Mini Zoea nj-u-am ca sor
– Na, la-armã nã mini-lj grii, Yin s-vã ved cã v-am tu dor
Na la sor, fã -ti ncoa, Nu pistusesc s-nã agã rshash
Nu bã neadzã -armã nj aoa? Pi vurgar cã ti mã rtash!
Cu inati mi mutri, – Ni va-agã rshai, ma sh-nicã voi

Sh-avdzã ts tsi nj-apã ndisi: Crã shtinã , ta s-esc ca voi!
Mini nji escu vurgarã
– Arã mã nj? Cai suntu-atselj? Sh-nu va-nj gresht armã nã -altoarã ,
Nã sh nu sunt oaminjlj-a mei. Mini nji escu vurgarã ,
Atsea farã -u-am agã rshatã , Sh-nu-am tsiva cu-a voastrã farã .
Di mult chiro u-am alã satã ,
Mini vream s-mi-adar rumã nã Tsi lã eatsã , tsi uryii
Cã -nj pã rea c-a s-esc ma bunã ! S-ts-alash limba sh-atsea tsi hii,
Tsi lã eatsã , tsi uryii
S-ts-alash fara sh-atsea tsi hii.
Anastasia Mushi-Ciolacu – Tsi Lã eatsã , tsi Uryie 97 98 Riv. di Litiraturã shi Studii Armã ni – Tom XI – Sumedru 1998
Cã nd agiumshu tu Gã rtsie Tsi lã eatsã , tsi uryii

Sora-a mea, nj-cã dzu milie. S-ts-alash fara sh-atsea tsi hii.
Tu multi hori armã neshts
Sã zbura mash angã rtseshts. Cã nd agiumsh tu Albanie
Sh-mults armã nj ditu Gã rtsii Mi-aduchii altã turlie,
Dit pulitii shi dit hori, C-aclo-armã njlji bã rn pri bã rn
Nj-sã fã tsea grets di dau-ori, Tuts dzã tsea cã sunt armã nj.
Sh-nã armã nã gricumanã Ma sh-atsea s-nu vã hã rseascã
Tut mutrea s-n-aflã vã r manã . Cã nu shtim cã t va s-dã nã seascã ,
Vã r ã nj dzã si, luturyia,
– Na, la-armã nã mini-lj grii, Taha va s-hibã ngã rtseascã .
Na, la sor, fã -ti ncoa, Aest la vã r s-nu u spunets
Nu bã neadzã -armã nj aoa? Cã nã sh u-ar ti mistico,
Ma mini-avdzã i di-aoa, di-aclo.
Dado-a mea, cum mi mutri Dit Gã rtsii prefts va s-yinã
Sh-avdzã ts tsi nj-apã ndisi: Prefts tsi s-ved ca Dumnidzã
Nã crishtinã -ashitsi-avdzã ,
– Armã nj earam, armã nj nu him, Prefts cu barba pã n di padi
Aoa tuts nã him elinj, Di-atselj, tsi-arucã fara mpadi.
N-avem “silogho ton vlahon” Unã altã , avdzam dzã tsea,
Ma noi him grets, nu him ca voi! Cã nã sh ciudii di prefts eara,
Cã taha zburã sc cu Dumnidzã lu
– Ma-avdu cã vã dzã c palju-vlahi Sh-ar soe Papa Cuzmã lu.
Atsea nu lu-avets loatã ti mahi? Mults, dzã si, mults va s-yinea,
Psalts, dispots, prefts ã ngã rtseshts
– Palju-vlahi nã sh nã dzã c, Cã nd s-lji vedz s-ti ciuduseshts
Ma noi him grets nu-avdz tsi tsã dzã c? Kirie-eleison unoarã s-greascã
Mini nj-escu elenidã S-dusi fara armã neascã .
Elenidã cu sfranyidã ,
Sh-nji zburã sc mono ngrã tseashti Tsi lã eatsã , tsi uryii,
Nu mata shtiu armã neashti. S-tsã cheri fara sh-atsea tsi hii.
Fã -ti defi, fã -ti cumã ts Cã nd agiumsh tu Machidunii,

Sh-cã tsã zburã i la vã r s-nu dzã ts! Tut avdzam sculii, sculie,
Fã -ti defi, fã -ti cumã ts, Radion, televizie.
Cã sotslji pi-aoa ma s-treacã , Frate, zori s-pistuseshts,
Cum s-lã dzã ts cã nu hiu greacã ? Ma taha li-ar sh-pi-armã neshts.
Litselu veclj’ lu-adrarã nou,
Tsi lã eatsã , tsi uryii Sh-lu disfeatsirã diznou.
S-ts-alash limba sh-atsea tsi hii. Na sh-nã featã pi-agunjie
Tsi lã eatsã , tsi uryii Sh-avea nchisitã ti la sculie.
S-ti-ascundz tu lumi di-atsea tsi hii.
– Na, la hilje, mini-lj grii

Na la hilje, fã -ti ncoa Dumnidzale, tsi s-fã tsea,
Tsi s-fatsi cu-armã njlj-aoa? Cã lumea nu pistusea,
Cã taha idyilj nã sh eara
– Multi, doamnã , tsi s-dzã tsem, Di armã nami tsi fudzea
Tuts la sculii nã nidzem, Sh-ti-arã mã nj nu s-aspunea.
Limba-a noastrã s-nã nvitsã m,
Limba-a noastrã pã rinteascã Ma dip nã sh corghilj nu stipsea,
Limba-a noastrã armã neascã . Cã eta lae-avea-apucatã ,
Vrei di vreari i di nivreari
– Iii… pã n tora tsi-ashtiptat Lipsea s-tsã nea gura ligatã .
Limba tsi nu v-u nvitsat?
Ma dip nã sh corghilj nu stipsea,
– Cai doamnã , cai s-nã nvitsa, Cã ndezmã greauã -avea ndisitã ,
Mama sh-tati s-arushna Un zbor ti armã njlji s-grea,
Pi-armã neashti sã zbura, Avea bana bitisitã .
Sh-maea sh-paplu multi ori
Nu zbura pi limba-a lor. Ma nã sh dip corghilj nu stipsea,
Oaspits cã nd va s-nã yinea Ti-atselj tsi lj-achicã sea
Maea sh-paplu tut tã tsea, Cã mash un yis tu banã -avea
Cã nã sh corghilj fã r ta s-vrea Armã namea s-u-ascã pa.
Cã ti vã r zbor armã nesc va s-mintea.
Ma nã poi furã ljirtats,
– Ma cum di tora, di njits, di mã ri, Sh-tuts ljirtari lã cã fta
Tuts dzã tsets cã hits armã nj? Cã cã tã zori elj avea
Pi fatsa-a lor pã strit s-videa.
– Avdzã , doamnã , tsi va-ts dzã c
Tutã nchisi di la nvitsats, Dicara s-achicã sirã
Dascalj, yeatsrã , sh-advucats. Pi armã njlji pã rcã sirã :
Di mult chiro nã sh aduchea
Cã fara-a noastrã va s-tuchea, – Dã ruti surã ri sh-dã ruts frats,
Sh-pi armã njlji adunarã Multi ntribã ri nu ntribats
Un zbor mari lã zburarã . Tuts pi-acasã s-vã nidzets,
Paturli s-li-arã sturnats,
Ti fara-a noastrã , pã rinteascã , Vã r semn di-armã nj naca-aflats!
Fara-a noastrã -arã mã neascã Vã r hã rar, vã rã tisagã ,
Fara-a noastrã -arã spã nditã , I chilimi i flucatã ,
Di mults pimtã sh-agunitã . Videts iu li-avets bã gatã ?!
Un zbor mari lã zburã rã
Sh-pi armã njlji cã ndã sea, Na un corbu gri di-agnanghea:
Cã di-aoa sh-ninti sh-tsi s-eara
Fara-a lor va s-dã nã sea.
– Vahi va s-aflã m sh-vã r cã rlig,

I tã lã gan i tã mbari,
Fustanela-al pap sh-al tati,
Portu-ali mumi sh-ali dadi
Tuti s-li scutem tu padi?!
Tiberius Cunia
– Tuti, tuti tsi s-avets Pripuniri trã un: ÃNDRIPTAR ORTOGRAFIC,
Sh-cama-agonja cã t s-putets, ORTOEPIC SHI DI PUNCTUATSIE A
Tu dunjauã s-li scutem, SCRIARILJEI ARMÃNEASCÃ.
Ali lumi s-li spunem Partea I: Vocalili shi Semivocalili
Cã di njilj di anj li-avem
Sh-la vã r nu va li dã dem! PRIFATSÃ
Sh-atselj tsi nã li-ar furatã La Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armã neascã tsi s-tsã nu
S-nã li toarnã fã r di altã ! Bituli, tu Machidunie, dit 24-li tu 31-lu di Avgustu 1997, s-lo apofasea
ca si sã ndreagã , la Editura Cartea Aromã nã , un Ãndriptar Ortografic,
Cã cu-atseali seamni vrem, Ortoepic shi di Punctuatsie a Scriariljei Armã neascã . Ortografia easti
Fara-a noastrã s-nã tsã nem, definitã ca ansamblul di reguli tsi-aspun scriarea corectã a unei limbã ;
Cã cu-atseali seamni vrem ortoepia, ca ansamblul di reguli tsi-aspun pronuntsarea corectã a
Fara-a noastrã s-n-alidzem! zboarã lor; iarã punctuatsia, ca ansamblul di seamni (punctu, virgulã ,
Fara-a noastrã -atsea ma veaclja, seamni di ntribari icã njirari, etc.) cari aspun cum lipsescu pronuntsari
Fara-a noastrã -atsea ma scumpa shi intonari zboarã li, cã ndu s-avdu deadun tu unã frazã icã unã
Fara-a noastrã -atsea hã rzita propozitsie.
Sh-tu dunjae zã lipsita. Eara zborlu ca tu-aestu ndriptar si s-aspunã normili di scriari ashi
cum furã ndreapti la simpozion. Tu Tomlu VIII a Rivistã ljei di Litira-
Duri hilje-agiung aesti, turã shi Studii Armã ni, Anlu 4, Numirlu 2, Partea I (Sumedru 1997),
Neg s-lji dzã c ali vurgari, featsim unã prishcurtari a discutsiilor avuti shi a normilor di scriari
Sh-a atsiljei gricumani, astã siti. Meshlji tsi tricurã tora tu soni, lucrã m la aestu ndriptar shi ma
Sh-atsea tsi-nj sã ftsea rumã nã : nghios dã m unã pripuniri trã Partea I a ndriptarlui tu cari discutã m
Cã nu-avea, nu-ari sh-nu va s-aibã regulili di scriari shi pronuntsari a vocalilor shi a semivocalilor. Unã
Di fara-a noastrã cama bunã . pripuniri trã Partea II a ndriptarlui, cari s-aspunã regulili di scriari shi
Sh-cu boatsi-analtã voi ta s-gresc, pronuntsari a consoanilor, va s-hibã datã tu numã rlu di primuvearã
Tutã lumea ta sã shtibã 1999. Ma nclo, va s-fã tsem shi alti pripuniri, trã alti pã rtsã a
Cã fara-a noastrã armã neascã ndriptarlui, cu regulili di punctuatsie, regulili di gramaticã (ashi cum
Pã nã tu soni-aoa va s-hibã . lipsescu ndridzeari dupã normili dit protili dauã pã rtsã ), di
standardizari a formã ljei a zboarã lor, tsi s-aflã zburã ti ma multi soi,
Tsi harauã , tsi ciudii, dit unã parti tu-alantã a Machiduniiljei, di formari a neologhismilor,
S-tsã tsã nj fara sh-atsea tsi hii. etc.
Va s-ashtiptã m ca armã njlji tsi vor s-veadã unã standardizari a scria-
riljei armã neascã tra s-nã pitreacã la ridactsie, pã rerli-a lor, ashi cum
li minduescu elj. Un comitet di la ridactsie va li discutã aesti pã reri shi,
ma s-n-agiutã Dumnidzã , va s-fã tsem ma nclo un altu simpozion, tu
cari s-finalizã m normili di scriari trã unã formã finalã a ndriptarlui.

Sh-
Pripuniri trã un Ãndriptar a Scriariljei Armã neascã 105 106 Riv. di Litiraturã shi Studii Armã ni – Tom XI – Sumedru 1998
unã oarã standardizat, va putem s-finalizã m shi forma cu cari lipseashti bitiseashti cu unã consoanã , iarã silaba dishcljisã bitiseashti cu unã
scriari cati zbor armã nescu, cu dirivatili a lui, ashi ca s-putem s-fã tsem vocalã .
shi un dictsiunar standardu a limbã ljei armã neascã , pi cari s-lu- Cã tivã rã oarã , tu locuri-locuri, aesti definitsii va s-hibã niheamã
adã vgã m tu bitisita-a ndriptarlui. alã xiti cã va s-adã vgã m shi ndauã definitsii di-a noastri, aclo iu va s-
Dupã cum va s-veadã dit Partea I di ma nghios, va s-ufilisim avem ananghi:
definitsii loati dit “D icionarul Explicativ a Limbii Romã ne” publicat (1) Va dzã tsem vocalã , sh-trã vocalã sh-trã semivocalã , vocalã
tu 1975 di un comitet di vã rã 15 filoloyi bã gat di “Academia lungã , tu loc di vocalã , shi vocalã shcurtã , tu loc di semivocalã .
Romã nã ” di Bucureti shi di zboarã , tsi li scoasim noi, poati, tra s- Bunã oarã , a sonlui i (shcurtu, tsi va-l scriem cã tivã rã oarã shi ÿ ) dit
putem s-n-aduchim. Tu-aestu dictsiunar aflã m definitsiili di ma nghios: zboarã li arachilor, mã ri shi mã i, icã a sonlui u (shcurtu, tsi va-l
(1) Vocalã : (i) son dit zburã rea-a omlui, faptu cu tritsearea sonorã , scriem cã tivã rã oarã ù ) dit zboarã li arã u shi ditù , noi va-lj dzã tsem
liberã sh-fã rã cheadicã , a vimtului prit canalu sonor (adrat di coardili shi semivocalã shi vocalã shcurtã , dupã cum va nã si ndreagã
vocali shi ntreaga gurã ) shi (ii) semnu grafic cari aspuni un ahtari son. lucurlu.
Ashi bunã oarã , avem shasili vocali: a, ã , e, i, o, u tsi s-fac cu vimtul (2) Va dzã tsem consoanã simplã , cã ndu easti scriatã cu unã
tsi treatsi prit gurã , iu limba poati si s-aflã tu un loc icã altu shi singurã litirã , consoanã compusã , ma s-hibã scriatã cu dauã litiri shi
budzã li pot si sta dishcljisi unã soe icã altã . Vocalili pot s-hibã consoanã complexã ma s-hibã scriatã ca unã litirã ma s-avdi ca dauã
pronuntsati singuri icã deadun cu semivocali i consoani. consoani. Bunã oarã , c, g, l, n, d, etc. suntu consoani simpli; ch, dz, dh,
(2) Consoanã : (i) son dit zburã rea-a omlui, format di vronduri adrati gh, lj, nj, sh, ts shi th suntu consoani compusi; shi litira x tsi s-
pri-aoa sh-pri-aclo dealungului di canalu sonor (adrat di coardili vocali pronuntsã , cã ndu cs shi cã ndu gz, easti unã consoanã complexã .
shi ntreaga gurã ) cu strimtarea shi ncljidearea-dishcljidearea-a canalui (3) Va dzã tsem semisilabã , trã unã parti (nu giumitati) di silabã tsi
shi (ii) semnu grafic cari aspuni un ahtari son. Bunã oarã : b, c, d, etc. nu poati s-hibã pronuntsatã singurã , ca unã silabã sh-tr-atsea easti
suntu consoani tsi nu pot si s-pronuntsã singuri, shi s-pronuntsã mash ligatã cu unã cratimã di altã silabã di dinã inti i di dinã poi.
cã ndu suntu deadun cu unã vocalã . Bunã oarã , particulili nj (parti dit silaba nji/ã nj) shi lj (dit silaba lji/ã lj),
(3) Semivocalã /semiconsoanã : son tsi s-aflã nolgica di vocalã shi etc. dit expresiili: nj-mi dush, dzã -nj, dzã -lj, lj-eara, etc. va s-hibã
consoanã , cu hã ri tsi suntu trapti sh-di la unã sh-di la-alantã . cunuscuti aoa ca semisilabi.
Bunã oarã , tu sonlu oa dit zborlu moarã , a easti unã vocalã shi o unã (4) Va dzã tsem diftongu icã triftongu simplu, cã ndu s-aflã ntreg tu
semivocalã . idyiul zbor shi diftongu icã triftongu compus, cã ndu s-aflã mpã rtsã t
(4) Diftongu: (i) pronuntsarea tu idyea silabã a unei vocalã cu unã du dauã i ma multi zboarã . Bunã oarã , tu expresiili: (a-li-)dzeai, beau,
semivocalã shi (ii) grup di dauã sonuri fapti dit unã vocalã sh-unã iar(-nã ), ljau, oa(-minj), etc. avem diftondzã icã triftondzã simpli,
semivocalã tsi s-pronuntsã cu unã singurã dishcljideari di gurã (tu iarã tu expresiili: mi-a(-da-rã ), tsi-ai (di ti duts), ti-au (pã tidzatã ), etc.
idyea silabã ). Bunã oarã , ashi avem oa, tu zborlu moarã , icã ai, tu avem diftondzã icã triftondzã compush.
zborlu plai, etc. Nu shtim cari easti aduchirea-a filoloyilor, ma noi nu Nu shtiu cum u au filoloyilji, ma cã ndu noi va sã zburã m di
va dzã tsem cã unã semivocalã dispã rtsã tã (cu unã consoanã ), di diftongu shi triftongu, lipseashti si s-aducheascã cã zburã m di cum
vocalã fatsi un diftongu. Bunã oarã tu silaba vreri, nu-avem un suntu elj scriats, nu pronuntsats. Ma, cã tivã rã oarã , va si zburã m sh-
diftongu, cã semivocala i ari consoana r anamisa di ea sh-di vovala e. di diftondzã shi triftondzã ashi cum suntu pronuntsats, ca s-lj-alidzem
Ma silaba vrei ari diftongul ei cã vocala e shi semivocala i suntu ligati di atselj scriats. Bunã oarã , diftongul au (a vocalã , u semivocalã ) poati
deadun, fã rã nitsiunã consoanã anamisa di eali. s-yinã dupã consoana compusã lj, ca tu zborlu ljau, bunã oarã . Cum
(5) Triftongu: son adrat di unã vocalã shi dauã semivocali tsi s-avdu consoana lj s-avdi cu un i-shcurtu la coadã tsi nu si scrii, idyiul
deadun tu idyea silabã , ca bunã oarã , zborlu ceai, iu a easti vocalã , diftongu au, s-avdi ca triftongul eau/iau. Tr-atsea, cã tivã rã oarã , va
iarã e shi i suntu semivocali. dzã tsem cã diftongul au, s-avdi ca triftongul eau/iau cã ndu yini dupã
(6) Silabã : Cumatã foneticã cari s-pronuntsã cu unã singurã consoana lj. Bã gats oarã cã , la ndoi scriitori, zborlu ljau (tsi ari
dishcljideari di gurã , sh-cari ari tu ea un singur i ma multi “fonemi” diftongul au), easti scriat ljiau/ljeau, va dzã cã , zborlu easti scriat cu
(atseali ma njitsli unitã ts sonori dit unã limbã ); silaba ã ncljisã triftongul iau/eau.
Multi zboarã tsi va li dã m ca exempli, va hibã dispã rtsã ti tu silabi

sh-cã tivã rã oarã va s-aspunem vocalili shcurti shi actsentul, tra si si
PARTEA I
shtibã cum s-pronuntsã . Cititorlu lipseashti s-aducheascã cã tse
bã gã m cratima tu-aesti zboarã shi s-nu li minteascã cu zboarã li iu
cratima fatsi parti di scriarea di-aradã a zborlui ca, bunã oarã , ashi cum VOCALILI shi SEMIVOCALILI
s-fatsi cu zborlu xana-zburã scu.
Ãndriptarlu aestu easti mult ma mari dicã t lipsea s-hibã , cã avem
datã multi ditalii, multi exempli, shi avem aspusã lucri tsi nu sh-au (1.1) LITIRA A
loclu tu un ã ndriptar ma tu alti cã rtsã ca, bunã oarã , unã gramaticã i
carti di aleadziri. Ma noi u featsim maxus; cã ndriptarlu nu easti faptu Litira a poati s-aibã , cã ndu easti scriatã , ma multi sonuri:
ahã ntu trã filoloyi, cã t easti faptu trã oaminjlji di-aradã tsi vor sã (i) poati s-aibã sonlu a ljei di bazã , di vocalã a;
nveatsã scriarea corectã a limbã ljei armã neascã . Armã njlji nu au (ii) poati si s-avdã muljat, ca vocalã , deadun cu unã semivocalã e/i
sculiili a lor iu s-poatã s-lji nveatsã njitslji si scrii shi sã dyivã seascã ã n fatsã , va dzã cã , son tsi si scrii a ma cari s-avdi ca diftongul ea/ia;
armã neashti, tsintsi dzã li pi stã mã nã , 5-6 oari di chiro tu dzuã , sh-anj (iii) poati si s-avdã , ca vocalã , deadun cu unã semivocalã o/u ã n
cu-arada. Multu-multu, ficiorlji armã nj, cari nveatsã adzã carti tu fatsã , va dzã cã , son tsi si scrii a ma s-avdi ca diftongul oa/ua; shi
sculii xeani, va s-aibã dauã -trei sã hã ts pri siptã mã nã . Aclo va lã s- (iv) poati s-aibã niscã ntiori sh-un son mut, va dzã cã , s-nu s-avdã
aspunã , priningã alti lucri, shi sistemlu di scriari a limbã ljei armã nã . dip.
Sh-multu chiro nu va poatã s-aibã dascalu tra s-lji nveatsã njitslji tuti
regulili di scriari. SONLU 1 DI BAZÃ: VOCALA a (CÃNDU S-AVDI a, NU ia)
Tr-atsea, un ficior cari ari mirachea sã nveatsã ghini sã scrii armã - Vocala a, cã ndu ari sonlu a ljei di bazã , poati si s-avdã :
neashti, lipseashti, ma s-nu-aibã un ã ndriptar, s-lucreadzã singur, s- (i) singurã (shi, tu idyea silabã , s-nu-aibã ningã ea unã semivocalã )
citeascã singur cã rtsã scrisi cu soi-soi di reguli shi, dit citirea-a lor, s- ca, bunã oarã , tu zboarã li: a-bur, a-cats, ba-na, cal, sa-ri, etc. icã
aflã el singur regulili atseali buni tsi dascalu di la shcoalã nu-ari chiro (ii) deadun cu alti semivocali, tu idyea silabã , sh-ligatã di eali tu un
s-lji li-aspunã . Tr-aestu ficior, avearea aproapea di mã nã a unei carti diftongu icã triftongu, ca bunã oarã , tu zboarã li: iar-nã , tsea-rã , oa-
iu s-hibã aspusi normili di scriari, cu multi ditalii shi exempli, va-lj rã , moa-ri, ha-ra-ua, mu-reai, etc.
hibã di mari agiutor. Nu-avem prublemi, tu scriari, cu zboarã li iu vocala a s-avdi singurã .
Tra si scriem sonurli icã zboarã li, nu-ari alfabet ã ndreptu sh-alfabet Ma putem s-avem prublemi cu scriarea, cã ndu a easti unã vocalã tsi
strã mbu, nu-ari unã turlie ndreaptã icã unã turlii strã mbã . Tsi easti fatsi parti dit un diftongu icã triftongu ea/ia, oa/ua, ai, au, eai/iai,
ã ndreptu shi tsi easti strã mbu tsã ni di regulili fapti shi, aesti reguli eau/iau, oai/uai, eoa/ioa/iua shi oau/uau (vocalã a, semivocali e/i/o/u).
hiindalui arbitrari, scriarea dupã aesti reguli easti sh-ea arbitrarã.
Putem si zburã m di un alfabet bun icã di un alfabet slab, di unã regulã Regulã – (1) Diftongul shi triftondzã lj (i) ea/ia, eai/iai shi eau/iau
bunã i di unã regulã slabã , di unã scriari bunã i di unã scriari tsi nu (vocalã a, semivocali e/i/u) lipsescu scriari, ã n general, cu e tu
easti sh-ahã ntu bunã , mash dupã tsi mutrim la hã rli shi la cusurli ligati nchisitã , nu cu i; (ii) oa/ua, oai/uai shi oau/uau (vocalã a, semivocali
di alfabet, regulã , icã scriari, shi caractirizarea di bun i slab easti unã i/o/u) lipsescu scriari, ã n general, cu o tu nchisitã , nu cu u; shi (iii)
caractirizari subiectivã . eoa/ioa/iua (vocalã a, semivocali e/i/o/u) lipseashti scriari, ã n general
cu oa nu cu ua. Exceptsiili pot s-u facã mash (i) ndauã zboarã tsi
traditsiunal si scriu cu ia, ua shi iua, nu cu ea, oa shi ioa, shi eali suntu
aspusi tu dictsiunar, (ii) formili articulati a zboarã lor fiminini cari
bitisescu, la singular, cu diftongul uã shi (iii) diftondzã lj shi
triftondzã lj compush di ma multi zboarã .
(2) Imperfectul a verbilor, persoana a treia plural, lipseashti scriari
shi pronuntsari cu diftongul ea/a nu cu triftongul eau/au. trei semivocali) tsi s-amintã dit sonuri tsi yin dit dauã zboarã cari s-
(1) Ãn general, cã ndu au diftongul ea/ia icã triftondzã lj eai/iai shi avdu deadun ca un singur zbor, protlu tsi bitiseashti cu i icã cu u sh-
eau/iau (vocalã a, semivocali e/i/u) zboarã li lipsescu scriari cu ea, nu andoilea tsi nchiseashti cu a, scriati ahoryea ma ligati cu unã cratimã ,
cu ia, ca tu zboarã li: a-li-dzeai, a-ma-rea, a-meas-tic, a-veai, (elj) bea, lipsescu scriari ca tu expresiili: (cã tsã -)lu-a(-tsel); (iu) u-ai (s-ti duts);
(mini) beau (shi a-pu-beau, pa-ra-beau), ceai (la neutru, tsi s-avdi cu iu-ai (s-ti duts); iu-au (s-ducã ); mi-a(-darã ); tsi-ai (s-fats); ti-au
un u-shcurtu la coadã , cã la fiminin easti cea-i/cea-e), cheai-me-ti, du- (bã gatã ), etc.; nu lipsescu scriari ca: (cã tsã -)lo-a(-tsel); iu o-ai (s-ti
tseai/du-tseam, ea-ra (ea-rá , verbul), ea-si, eas-ti, hir-beai, ma-ea, ma- duts); io-ai (s-ti duts); io-au (s-ducã ); me-a(-darã ); tse-ai (s-fats); te-au
ea-uã , mea-sã , meash-ti, sea-tea, trã -dzea/trã -dzeai, vrea-ri/vreai, etc. (bã gatã ), etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vã rã oarã scriari ca: a-li-dziai, a-ma-ria, a- (iii) Zboarã compusi dit particula nigativã ni tsi s-aflã nã intea-a unui
mias-tic, a-viai, (elj) bia, (mini) biau (shi a-pu-biau, pa-ra-biau), ciai altu zbor tsi nchiseashti cu a, shi si scrii deadun cu el, zboarã ca: nia-
(neutru), chiai-me-ti, du-tsiai/du-tsiam, ia-ra (ea-rá , verbul, nu si scrii drat, niar-su, nias-tes, etc. nu lipsescu scriari ca: nea-drat, near-su,
ca iá -ra, adverbul), ia-si, ias-ti, hir-biai, ma-ia, ma-ia-uã , mia-sã , neas-tes, etc. Bã gats oarã cã aesti zboarã pot si s-avdã sh-cu i-lu tu
miash-ti, sia-tia, trã -dzia/trã -dziai, vria-ri/vriai, etc. unã altã silabã ca: ni-a-drat, ni-ar-su, ni-as-tes, etc.
(2) Ãn general, zboarã li tsi au diftongul oa/ua shi triftondzã lj (iv) Substantivi fiminini cari bitisescu, la singular, cu diftongul uã , au
ioa/iua, oai/uai shi oau/uau (vocalã a, semivocali i/o/u) lipsescu forma articulatã cari lipseashti scriari ca zboarã li: a-ra-ua/a-roa-ua,
scriari cu oa, nu cu ua, ca zboarã li: a-oa/a-oa-tsi, a-oal-tadz/a-oal- cu-ra-ua, da-ua/doa-ua, grea-ua, ha-ra-ua, ha-ua, na-ua/noa-ua, nea-
tari/a-oar-tari, az-boai-rã , ca-fi-gioa-nji, ci-cioa-ri, cioa-li, cioa-min, ua, pã -tlja-ua, stea-ua, etc. (cã formili niarticulati suntu: a-ra-uã /a-
cioa-rã , cioa-ric, coa-sã , gioa-cã , gioa-nã , loai, loa-rã , lu-crã -toa-ri, roa-uã , cu-ra-uã , da-uã /doa-uã , grea-uã , ha-ra-uã , ha-uã , na-
moa-rã , moar-ti, mus-tã -cioa-rã , ni-goai-dã , oa-rã , pa-ra-loai, pli- uã /noa-uã , nea-uã , pã -tlja-uã , stea-uã , etc.).
cioa-sã , plu-ioa-sã , poa-rtã , sã -nã -toa-sã , shi-cã -gioa-nji, etc. Nota 1 – Cã tivã rã oarã , sonlu a, oa, ai, au, oai/uai, oau/uau poati si
zboarã tsi nu lipsescu vã rã oarã scriari cu ua: a-ua/a-ua-tsi, a-ual- s-pronuntsã ca sonlu ea/ia, ioa/eoa, eai/iai, eau/iau, ioai/iuai,
tadz/a-ual-tari/a-uar-tari, az-buai-rã , ca-fi-giua-nji, ci-ciua-ri, ciua-li, ioau/iuau (semivocalã e/i tsi s-avdi ma nu si scrii cã ndu yini dupã
ciua-min, ciua-rã , ciua-ric, cua-sã , giua-cã , giua-nã , luai, lua-rã , lu- litirli compusi lj, nj shi sh). Ashi avem zboarã tsi lipsescu scriari ca: a-
crã -tua-ri, mua-rã , muar-ti, mus-tã -ciua-rã , ni-guai-dã , ua-rã , pa-ra- di-ljoa-sã , a-go-nja, a-rã -njoa-sã , bi-du-cljoa-sã , fã n-tã -njoa-rã , fu-
luai, pli-ciua-sã , plu-iua-sã , pua-rtã , sã -nã -tua-sã , shi-cã -giua-nji, ljoa-ri, jgljoa-tã , li-shoa-rã , ljai, ljau, mu-lja-ri, nja-ri, nja-tã , scã n-ti-
etc. ljoa-sã , shai-dzã ts, shai-tan, shcljoa-pã , shoa-ric, tã -ljai, tã -ljoa-sã ,
(3) Vocala a, poati si s-aflã shi tu diftondzã lj ai shi au (vocalã a, etc. Zboarã li di nsus nu lipsescu scriari vã rnã oarã cu semivocala i ca:
semivocali i/u). Ashi avem zboarã li: a-flai, ai-bã , ai-di, a-lã -sai, as- a-di-ljioa-sã , a-go-njia, a-rã -njioa-sã , bi-du-cljioa-sã , fã n-tã -njioa-
cã -pai, au, dai, dau, hai-man-li-i, grai-lu, lai-lji, mai-mun, pai-to-ni, rã , fu-ljioa-ri, jgljioa-tã , li-shioa-rã , ljiai, ljiau, mu-ljia-ri, njia-ri,
stai, stau, tai-fã , zai-re, etc. njia-tã , scã n-ti-ljioa-sã , shiai-dzã ts, shiai-tan, shcljioa-pã , shioa-ric,
(4) Zboarã li, di la imperfectul a verbilor, persoana a treia plural, lip- tã -ljiai, tã -ljioa-sã , etc. necã vor scriari cu semivocala e: a-di-ljeoa-
sescu scriari shi pronuntsari ca: (elj/eali) a-li-dzea, a-vea, du-tsea, hir- sã , a-go-njea, a-rã -njeoa-sã , bi-du-cljeoa-sã , fã n-tã -njeoa-rã , fu-
bea, trã -dzea, vrea, etc. nu lipsescu scriari shi pronuntsari ca: ljeoa-ri, jgljeoa-tã , li-sheoa-rã , ljeai, ljeau, mu-ljea-ri, njea-ri, njea-
(elj/eali) a-li-dzeau, a-veau, du-tseau, hir-beau, trã -dzeau, vreau, etc. tã , scã n-ti-ljeoa-sã , sheai-dzã ts, sheai-tan, shcljeoa-pã , sheoa-ric, tã -
Pi di-altã parti avem shi exceptsii: ljeai, tã -ljeoa-sã , etc. Idyiul lucru lu-aflã m sh-tu zboarã compusi tsi si
(i) Zboarã tsi traditsiunal lipsescu scriari cu ia shi cu ua ca: ia-ra scriu ca tu expresiili: nj-ai/nj-au (faptã ), lj-ai/lj-u-ai/lj-u-au (datã
(iá -ra, adverbul), iar-nã , (a) tre-ia, mua-be-ti, mua-gir (iu ua poati si cartea), etc. cari nu si scriu vã rnã oarã nji-ai/nji-au, lji-ai/lji-u-ai/lji-u-
s-pronuntsã sh-dispã rtsã t tu dauã silabi ca: mu-a-be-ti, mu-a-gir), etc. au, etc.
nu lipsescu scriari: ea-ra (iá -ra, adverbul, nu si scrii ca ea-rá , verbul), Nota 2 – Cã tivã rã oarã , diftongul ai poati si s-pronuntsã ca un
ear-nã , (a) tre-ea, moa-be-ti, moa-gir, etc. triftongu aiu (vocalã a, semivocali i tsi si scrii, shi u tsi nu si scrii).
(ii) Diftongu icã triftongu (cã tivã roarã silabi cu unã vocalã a shi Bunã oarã , substantivili shi adgectivili masculini i neutri tsi bitisescu
cu triftongul aiu (semivocali i shi u) vor scriari cu diftongul ai ca: a-
mi-ra-lai/mi-ra-lai, bu-du-vai, bu-geai, cu-rai, grai, lai, Mai, plai, rai, jear, ljea-nu-rã , lu-jear, mu-ljea-ri, mur-dã -ri-ea, mu-sheat, ni-shea-
nã -vai, su-mu-lai, ti-hi-lai, etc. Aesti zboarã nu lipses-cu scriari: a-mini, njea-lã , njea-ri, njea-tã , pã r-jea-lã , pi-ru-shea-nã , prea-cljea, scri-
ra-laiu/mi-ra-laiu, bu-du-vaiu, bu-geaiu, cu-raiu, graiu, laiu, Maiu, ea-ri, shea-ca-i, shea-di, shea-in, sheai-tan, sheal-vari, shea-mi-i,
plaiu, raiu, nã -vaiu, su-mu-laiu, ti-hi-laiu, etc. sheap-ti, shear-pi, shea-uã , shi-eac, ti-nji-ea, un-gljea, u-rea-cljea, etc.
Nota 3 – Cã tivã roarã diftongul au shi triftongul oau si scrii ca Zboarã li di ma nsus pot s-hibã clasificati shi, prit aestã clasificari, si
triftongul auã , i ca unã silabã cu patru vocali shi semivocali, oauã iu s-aducheascã ma ghini cum lipsescu scriari.
semivocala ã poati s-hibã mutã . Ashi avem zboarã ca: dauã -li/doauã - (1) Substantivili fiminini cari, niarticulati, bitisescu cu i-e/i-i (vocali i
li/doauã -lor, nauã -li/noauã -li/noauã -lor, oauã -li/oauã -lor, etc. tsi shi e), au forma articulatã cari lipseashti totna scriari cu i-a, nu lip-
suntu formili articulati di la zboarã ca: dauã , nauã , oauã , etc. (zboarã seashti vã rã oarã scriari cu i-ea/i-ia. Ashi avem zboarã niarticulati ca:
tsi pot si s-avdã sh-cu trei silabi ca: da-uã -li/ doa-uã -li/doa-uã -lor, na- a-rã -chi-e, a-vli-e, ciu-di-e, i-li-chi-e, ir-nji-e, i-ti-e, Ma-ri-e, Ma-chi-
uã -li/ noa-uã -li/noa-uã -lor, oa-uã -li/oa-uã -lor, etc.). du-ni-e, mi-li-e, mur-dã -ri-e, nu-ti-e, ti-nji-e, etc. (zboarã tsi s-avdu shi
Notã 4 – Cã tivã roarã , traditsia nã caftã ca un zbor s-aibã unã si scriu sh-cu i-final ca: a-rã -chi-i, a-vli-i, ciu-di-i, i-li-chi-i, ir-nji-i, i-
noimã cã ndu easti scriat cu ea shi altã noimã cã ndu easti scriat cu ia. ti-i, Ma-ri-i, Ma-chi-du-ni-i, mi-li-i, mur-dã -ri-i, nu-ti-i, ti-nji-i, etc.),
Ashi avem aspusã , ma nsus, verbul ea-ra (cu actsentul pi silaba ra) shi cari lipsescu totna scriari, cã ndu s-articuleadzã , ca: a-rã -chi-a, a-vli-
adverbul ia-ra (cu actsentul pi silaba ia). a, ciu-di-a, i-li-chi-a, ir-nji-a, i-ti-a, Ma-ri-a, Ma-chi-du-ni-a, mi-li-a,
mur-dã -ri-a, nu-ti-a, ti-nji-a, etc. Eali nu lipsescu vã rnã oarã scriari
SONLU 2: VOCALA a TSI S-AVDI (MULJATÃ) CA ca: a-rã -chi-ea, a-vli-ea, ciu-di-ea, i-li-chi-ea, ir-nji-ea, i-ti-ea, Ma-ri-
DIFTONGUL ea/ia (SEMIVOCALI e/i) ea, Ma-chi-du-ni-ea, mi-li-ea, mur-dã -ri-ea, nu-ti-ea, ti-nji-ea, etc.
(2) Sufixili a imperfectului (-eam/-eai/-ea/-eam/-eats/-ea, shi -am/-
Regulã – Sonlu ea/ia (vocalã a, semivocalã e/i) tsi s-avdi (i) dupã ai/-a/-am/-ats/-a), a partitsipiului tricut (-atã ), a infinitivlui (-eari/-ari),
unã vocalã i (tsi s-aflã tu silaba di nã inti); (ii) dupã consoana j etc. di la verbi, sh-u cher semivocala e/i tsi s-avdi, cã ndu yin dupã unã
(inclusiv litirili compusi lj shi nj); shi (iii) dupã litira compusã sh – cã vocalã icã consoanili (simpli i compusi) j, lj, nj shi sh. Ashi,
aesti litiri (i, nj, lj shi sh) s-aflã tu idyiul zbor icã s-aflã tu dauã zboarã bunã oarã , imperfectul lipseashti totna scriari ca: a-gã r-sham/a-gã r-
ligati cu unã cratimã – lipseashti scriari a, cu tuti cã s-avdi ca ea/ia; sha-ri, a-ru-jam/a-ru-ja-tã /a-ru-ja-ri, a-ru-sham/a-ru-shari, a-u-
nu lipseashti scriari ea/ia. sham/a-u-sha-ri, ã n-clji-am/ã n-clji-a-tã /ã n-clji-a-ri, bã -sham/bã -sha-
Exceptsie u fac zboarã li compusi di un prifixu ca: ni, pri, stri, etc. shi tã /bã -sha-ri, ci-shi-am/ci-shi-a-ri, dis-pu-ljam/dis-pu-lja-tã /dis-pu-lja-
un zbor tsi nchiseashti cu a; aestu a s-avdi a, shi si scrii a, nu ea. ri, dur-njam/ dur-nja-ri, in-sham/in-sha-ri, ncu-ra-jam/ncu-ra-ja-
tã /ncu-ra-ja-ri, ngru-sham/ngru-sha-tã /ngru-sha-ri, scri-am/scri-a-
tã /scri-a-ri, shti-am/shti-a-ri, etc. Aesti zboarã nu lipsescu vã rã oarã
Bunã oarã , dupã regula di ma nsus, zboarã li tsi au sonlu ea/ia tsi yini
scriari cu ea (icã cu ia) ca: a-gã r-sheam/a-gã r-shea-ri, a-ru-jeam/a-
dupã (i) vocala i icã (ii) consoanili (simpli i compusi) j, lj, nj shi sh,
ru-jea-tã /a-ru-jea-ri, a-ru-sheam/a-ru-sheari, a-u-sheam/a-u-shea-ri,
lipsescu totna scriari cu a, nu cu ea. Ashi avem zboarã li: a-go-nja, a-
ã n-clji-eam/ã n-clji-ea-tã /ã n-clji-ea-ri, bã -sheam/bã -shea-tã /bã -shea-
ru-jam, a-ru-sha-tsã , a-u-sha-tic, a-vli-a, ã n-clji-am, bi-lja-uã , bu-ja-
ri, ci-shi-eam/ci-shi-ea-ri, dis-pu-ljeam/dis-pu-ljea-tã /dis-pu-ljea-ri,
nã , clja-i, cljash-ti, di-cu-njar, dis-pu-lja-ri, du-nja-uã , dur-njam, gã r-
dur-njeam/dur-njea-ri, in-sheam/in-shea-ri, ncu-ra-jeam/ncu-ra-jea-
gã -ljan, glja-mi, glja-tsã , ja-li, jar, lja-nu-rã , lu-jar, mu-lja-ri, mur-
tã /ncu-ra-jea-ri, ngru-sheam/ngru-shea-tã /ngru-shea-ri, scri-eam/scri-
dã -ri-a, mu-shat, ni-sha-ni, nja-lã , nja-ri, nja-tã , pã r-ja-lã , pi-ru-sha-
ea-tã /scri-ea-ri, shti-eam/shti-ea-ri, etc.
nã , prea-clja, scri-a-ri, sha-ca-i, sha-di, sha-in, shai-tan, shal-vari,
(3) Zboarã li fiminini tsi bitisescu cu ji/je (inclusiv lji/lje shi nji/nje)
sha-mi-i, shap-ti, shar-pi, sha-uã , shi-ac, ti-nji-a, un-glja, u-rea-clja,
shi shi/she, zboarã ca: a-rã -nji/a-rã -nje, a-yi-nji/a-yi-nje, cã -pu-lji/cã -
etc. Aesti zboarã nu lipsescu vã rã oarã scriari cu ea (necã cu ia) ca:
pu-lje, cã -mea-shi/cã -mea-she, cã r-vea-lji/cã r-vea-lje, cã -tu-shi/cã -
a-go-njea, a-ru-jeam, a-ru-shea-tsã , a-u-shea-tic, a-vli-ea, ã n-clji-
tu-she, ci-nu-shi/ci-nu-she, coa-ji/coa-je, fa-shi/fa-she, gu-shi/gu-she,
eam, bi-ljea-uã , bu-jea-nã , cljea-i, cljeash-ti, di-cu-njear, dis-pu-ljea-
hi-lji/hi-lje, lam-nji/lam-nje, mã -nu-shi/mã -nu-she, mã r-shi/mã r-she,
ri, du-njea-uã , dur-njeam, gã r-gã -ljean, gljea-mi, gljea-tsã , jea-li,
moa-shi/moa-she, or-nji/or-nje, pea-ji/pea-je, prea-clji/prea-clje, stra-
ji/stra-je, un-glji/un-glje, u-rea-clji/u-rea-clje, u-shi/u-she, vea-clji/vea- a-tsi-ea (trã aclo), shi-eac, etc.
clje, etc. au forma-a lor articulatã cari lipseashti totna scriari cu a (tu Nota 3 –Zborlu giugia (tsi va dzã cã shcurtabac), ari trei silabi, shi s-
bitisitã ) ca: a-rã -nja, a-yi-nja, cã -pu-lja, cã -mea-sha, cã r-vea-lja, cã - citeashti, cu tuti cã nu si scrii, giu-gí -ea (actsentul pi silaba dit mesi
tu-sha, ci-nu-sha, coa-ja, fa-sha, gu-sha, hi-lja, lam-nja, mã -nu-sha, gi). Bã gats oarã cã , ma s-eara cu dauã silabi, zborlu lipsea scriari
mã r-sha, moa-sha, or-nja, pea-ja, prea-clja, stra-ja, un-glja, u-rea- giugea!
clja, u-sha, vea-clja, etc. Aesti zboarã nu lipsescu vã rã oarã scriari cu
ea (necã cu ia) ca: a-rã -njea, a-yi-njea, cã -pu-ljea, cã -mea-shea, cã r- SONLU 3: VOCALA a TSI S-AVDI CA DIFTONGUL
vea-ljea, cã -tu-shea, ci-nu-shea, coa-jea, fa-shea, gu-shea, hi-ljea, oa/ua (SEMIVOCALÃ o/u)
lam-njea, mã -nu-shea, mã r-shea, moa-shea, or-njea, pea-jea, prea- Vocala a poati si s-pronuntsã (tu idyea silabã ) cu unã semivocalã
cljea, stra-jea, un-gljea, u-rea-cljea, u-shea, vea-cljea, etc. o/u dininti, tsi s-avdi shcurtu ma nu si scrii, va dzã cã , s-pronuntsã ca
(4) Un zbor tsi bitiseashti cu unã semivocalã i, poati si s-leagã (cu diftongul oa/ua.
unã cratimã ) di un altu zbor tsi yini dupã el sh-cari nchiseashti cu vo-
cala a. Cã ndu si scrii, semivocala i s-fatsi unã singurã silabã cu Regulã – Shapti zboarã articulati iu sonlu oa/ua yini dupã unã
vocala a tra s-da diftongul i-a cu pronuntsarea ea/ia a lui. Ma cã ndu vocalã u lipsescu scriari cu a, zboarã li: au-a, cu-a, dzu-a, mai-mu-a,
semivocala i nu si scrii, vocala a (i) poati si sh-lu tsã nã sonlu di bazã mi-du-a/mã -du-a, ve-du-a, u-ari/u-á t (shi derivatili u-a-tã , u-ats, u-a-
a, ma (ii) poati si sh-lu-alã xeascã sonlu tu-atsel a diftongului ea/ia. ti). Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu oa/ua: au-ua, cu-ua, dzu-ua,
Bunã oarã , cã ndu pronumili nji (ã nj, a njia) shi lji (lji, a lui/ljei) shi mai-mu-ua, mi-du-ua/mã -du-ua, ve-du-ua, u-uari/u-uá t (u-ua-tã , u-
monosilaba shi (pronumi icã pripozitsie) s-leagã di zboarã li tsi yin uats, u-ua-ti).
dupã eali, vocala i dit bitisitã s-transformã tu semivocalã i cari nu si
scrii. Tu fraza: “nj-arã di mushat, ca s-mi facã s-lj-aspun tsi mindu-
Nota 1 – Protili shasi zboarã suntu formili articulati a substantivilor
escu“ avem silabili tsi lipsescu scriari: “nj-a”-rã -di shi “s-lj-as”-pun
fiminini tsi bitisescu (la forma-a lor niarticulatã ) cu unã vocalã ã tsi s-
iu a s-pronuntsã ea/ia, silabi tsi nu lipsescu scriari: “nji-a”-rã -di shi
avdi uã sh-tsi yini dupã unã vocalã u; suntu formili articulati a
“s-lji-as”-pun. Iarã tu fraza: “cã ndu-lj vinji sh-a lui arada tra si sh-
zboarã lor a-u-ã , cu-ã , dzu-ã , mai-mu-ã , mi-du-ã /mã -du-ã shi ve-du-
aspunã tsi mindueashti”, avem silabili cu pripozitsia shi tu“sh-a” lui
ã . Zborlu dit soni, u-ari/u-á t, yini di la substantivlu ou, ma ghini dzã s,
shi cu pronumili shi tu “sh-as”-punã . Aesti silabi lipsescu scriari “sh-
di la un verbu, chirut tora, tsi va dzã cã “fac oauã ”.
a”, nu lipsescu scriari “shi-a”.
Nota 2 –Tu protili shasi zboarã , litira a tsi s-avdi ua, yini dupã unã
(5) Tu zboarã li cari pot s-hibã lugursiti ca zboarã compusi di (i) pri-
silabã tsi bitiseashti cu u. Ma s-bitisea cu unã altã vocalã ca,
fixurli ni, spri, stri shi (ii) un zbor di bazã tsi nchiseashti cu a, vocala a
bunã oarã , vocala a dit zboarã li a-roa-ua, cu-ra-ua, ha-ra-ua, nea-ua,
s-pronuntsã ca sunitlu di bazã a shi nu ca diftongul ea/ia. Bunã oarã ,
stea-ua, etc. diftongul ua va si ngrã psea ntreg.
lipseashti scriari: ni-ar-su, ni-a-mis-ti-cat, ni-a-vea-ri, spri-a-lin-gu,
Nota 3 –Verbul aruedz (tsi yini di la zborlu aroauã sh-va dzã cã “s-
stri-a-ush (strã aush), etc. cã nu s-pronuntsã ni-ear-su, ni-ea-mis-ti-
moalji di aroauã ” icã “cadi aroaua pri”), ari imperfectul a-ru-am, a-
cat, ni-ea-vea-ri, spri-ea-lin-gu, stri-ea-ush, etc.
ru-ai, partitsiplu tricut a-ru-a-tã shi infinitivlu, a-ru-a-ri. Aoa litira a s-
Nota 1 – Aestã regulã lipseashti ufilisiri shi la tuti neologhismili di
pronuntsã cu sonlu a ljei di bazã , a, shi nu s-pronuntsã oa/ua.
idyea soi ca, bunã oarã , substantivili fiminini: a-ten-tsi-i/a-ten-tsi-e,
com-bi-na-tsi-i/com-bi-na-tsi-e, fi-lo-lo-yi-i/fi-lo-lo-yi-e, glo-ri-i/glo-ri-
SONLU 4: VOCALA a MUTÃ (TSI NU S-AVDI DIP)
e, etc. trã cari formili articulati lipsescu scriari: a-ten-tsi-a, com-bi-na-
tsi-a, fi-lo-lo-yi-a, glo-ri-a, etc. pricum sh-la alti zboarã ca: A-dri-an,
co-mer-tsi-al, co-pi-am, di-a-lec-tu, di-a-log, va-ri-am, va-ri-an-tã , etc. Regulã – (1) Zboarã li tsi ahiursescu cu sonurli an/n shi am/m (cari,
cari nu lipsescu scriari vã rã oarã : A-dri-ean, co-mer-tsi-eal, co-pi- di multi ori, pot si s-avdã sh-cu ã n/ã m tu ahiursitã ), trã cari litira a
eam, di-ea-lec-tu, di-ea-log, va-ri-eam, va-ri-ean-tã , etc. poati s-hibã pronuntsatã , ma poati shi s-nu hibã pronuntsatã , lipsescu
Nota 2 – Zboarã cari, traditsiunal s-au scriatã : a nji-a, a tsi-a, a-tsi- scriari fã rã a shi fã rã ca si s-leagã (cu unã cratimã ) di zborlu din
a (tsi va dzã cã aclo), shi-ac, etc. nu lipsescu scriari: a nji-ea, a tsi-ea, fatsã . Unã exceptsie poati si s-facã cã ndu: (i) zborlu s-aflã dupã unã
consoanã icã tu nchisita di frazã ; shi (ii) autorlu va s-aspunã maxus zburã ri, particula s-avdi alichitã di zborlu din fatsã . Aesti expresii nu
cã a easti unã vocalã tsi lipseashti pronuntsari, ca bunã oarã , tu unã lipsescu vã rnã oarã scriari: stizma noastrã , capela ljei, casa-li Marie,
puizii iu ritmul a versului u caftã . narea-l Cola, etc.
(2) Un zbor tsi bitiseashti cu a, shi un altu zbor tsi yini dupã el (4) Cã ndu zborlu din fatsã easti (i) unã monosilabã ca: la, va, ca,
ã nchiseashti cu a (inclusiv particula-a genitivlui, a/al/ali) lipsescu scri- tra, ma, etc. icã (ii) un prifixu ca: para, xana, etc. shi zborlu di dinã poi
ari ntredz ca dauã zboarã (i) fã rã s-hibã ligati cu unã cratimã , cã ndu nchiseashti cu vocala a, dauã li zboarã lipsescu scriari ca tu expresiili:
s-avdu ahoryea, shi (ii) ligati cu unã cratimã cã ndu s-avdu deadun, ca (i) la-atsel, va-aduts, ca-alantu, la-aveari, ma-aratsi, para-adar, para-
un singur zbor. Dauã li vocali a lipsescu scriari. Ãn particular, cã ndu aduc, xana-adar, xana-aduc, etc. cã ndu s-avdu deadun, ca un singur
protlu zbor easti (i) unã monosilabã ca: la, va, ca, tra, ma, etc. icã (ii) zbor, shi (ii) la atsel, va aduts, ca alantu, la aveari, ma aratsi, para
un prifixu ca: para shi xana, sh-andoilea zbor easti un zbor tsi adar, para aduc, xana adar, xana aduc, etc. cã ndu s-avdu ahoryea ca
nchiseashti cu a, dauã li zboarã lipsescu scriari ntredz (i) fã rã s-hibã dauã zboarã . Eali nu lipsescu scriari, cã ndu s-avdu deadun, ca: l-
ligati cu unã cratimã , cã ndu s-avdu ahoryea, shi (ii) ligati cu unã atsel, v-aduts, c-alantu, l-aveari, m-aratsi, paraadar/paradar,
cratimã cã ndu s-avdu deadun, ca un singur zbor. paraaduc/ paraduc, xanaadar/xanadar, xanaaduc/xanaduc, etc.
Bunã oarã : (1.2) LITIRA Ã

(1) Zboarã li (polisilabi, cã ndu suntu pronuntsati cu a tu nchisitã ),
lipsescu scriari ca: mbud-yi-ses-cu, mbu-nedz, ncã -nes-cu, nchea-dic,
Litira ã poati s-aibã ma multi sonuri:
ndoa-pir, ndrip-ta-ti, ngrã p-ses-cu, ntsap, nvets, nvi-cljedz, nyi-li-ces-
(i) poati s-aibã , ca vocalã , dauã sonuri di bazã ;
cu, nyi-sedz, etc. Afoarã di exceptsiili aspusi tu regula di ma nsus, aesti
(ii) poati si s-avdã cu unã semivocalã u ã n fatsã (tsi nu si scrii), va
zboarã (i) nu lipsescu scriari: am-bud-yi-ses-cu, am-bu-nedz, an-cã -
dzã cã , un son tsi si scrii ã ma s-avdi ca diftongul uã ; shi
nes-cu, an-chea-dic, an-doa-pir, an-drip-ta-ti, an-grã p-ses-cu, an-tsap,
(iii) poati si s-avdã ca unã semivocalã icã s-nu s-avdã dip (dupã
an-vets, an-vi-cljedz, an-yi-li-ces-cu, an-yi-sedz, etc. (ii) necã scriari:
cum easti grailu a omlui), son cari nu lipseashti scriari.
ã m-bud-yi-ses-cu, ã m-bu-nedz, ã n-cã -nes-cu, ã n-chea-dic, ã n-doa-
pir, ã n-drip-ta-ti, ã n-grã p-ses-cu, ã n-tsap, ã n-vets, ã n-vi-cljedz, ã n-
SONURLI 1 SHI 2 DI BAZÃ: VOCALA ã TSI S-AVDI
yi-li-ces-cu, ã n-yi-sedz, etc. shi (iii) necã scriari (shi ligari cu unã
CA SONURLI RUMÃNESHTI î /â SHI å .
cratimã di zboarã li di dinintea-a lor), ca: -mbud-yi-ses-cu, -mbu-nedz, -
ã
Litira ari, ca vocalã , dauã sonuri-timelj, un son ma ncljis, ca sonlu
ncã -nes-cu, -nchea-dic, -ndoa-pir, -ndrip-ta-ti, -ngrã p-ses-cu, -ntsap, -
rumã nescu, î /â , shi un son ma dishcljis, ca sonlu rumã nescu, å .
nvets,
-nvi-cljedz, -nyi-li-ces-cu, -nyi-sedz, etc.
(2) Un zbor cari nchiseashti cu vocala a shi yini dupã un altu zbor tsi Regulã – Dauã li sonuri, rumã nescul î /â (ã ncljis) shi rumã nescul å
bitiseashti cu vocala a, lipseashti scriari ca tu expresiili: (i) casa aestã , (dishcljis) lipsescu scriari cu idyea litirã ã . Pronuntsarea-a litirã ljei ã ,
narea aroshi, capela atsea arosha, etc. cã ndu zboarã li s-avdu ahoryea; va si s-facã dupã cum easti grailu di-acasã a cititorlui.
shi (ii) casa-aestã , narea-aroshi, capela-atsea-arosha, etc. cã ndu s-
avdu deadun, ca un singur zbor. Aesti expresii nu lipsescu vã rnã oarã Nu-ari vã rã regulã generalã cari s-n-aspunã cã ndu ã -lu s-pronuntsã
scriari: cas-aestã , casa-estã , casa estã , nare-aroshi, narea-roshi, î /â sh-cã ndu s-pronuntsã å ; sh-avem multi zboarã cari s-pronuntsã
narea roshi, capel-atsea-rosha, capela-tsea-rosha, capela tsea rosha, sh-cu î /â , sh-cu å , dupã cum easti grailu-a omlui. Bunã oarã ,
etc. fã rshirotslji au mash sonlu dishcljis å , pindenjlji au dauã li sonuri î /â ,
(3) Particula a/al/ali a genitivlui lipseashti scriari ca tu expresiili: (i) shi å . Zboarã li pã ni shi cã ntic suntu pronuntsati sh-cu sonlu dishcljis
stizma a noastrã , capela a ljei, casa ali Marie, narea al Cola, etc. å , di fã rshirots, ma suntu pronuntsati sh-cu sonlu ã ncljis î /â , di-
cã ndu particula a/al/ali s-avdi ca un zbor ahoryea; shi (ii) stizma-a armã njlji dit Pindu. Cã (i) pronuntsarea-al ã s-fatsi cu dauã li sonuri di
noastrã , capela-a ljei, casa-ali Marie, narea-al Cola etc. cã ndu, tu bazã shi (ii) multi zboarã pot si sã ngrã pseascã sh-cu î /â sh-cu å , s-
featsi regula di ma nsus ca (i) dauã li sonuri î /â shi å s-hibã scriati cu (3) Zboarã li (fã rã monosilabili ã n/ã m, ã nj, ã l, ã lj, ã sh, ã ts) tsi
idyea litirã ã shi, (ii) catiun s-lu pronuntsã zborlu ashi cum lj-easti ahiursescu cu sonurli ã n/n shi ã m/m (cari pot si s-avdã sh-cu an/am tu
grailu-a lui di-acasã . ahiursitã , di multi ori), trã cari litira ã poati s-hibã pronuntsatã , ma
Notã – Aflã m mash ã ndauã zboarã iu, tu graiurli tsi au dauã li poati shi s-nu hibã pronuntsatã , lipsescu scriari fã rã ã /a shi fã rã ca si
sonuri î /â shi å , omlu poati s-nu shtibã ghini cari easti noima bunã a s-leagã (cu unã cratimã icã apustrof) di zborlu di nã inti. Va dzã cã ,
zborlui. Ashi aflã m, bunã oarã , tu graiurli dit Pindu, zborlu arå u, eali nu lipsescu scriari cu -ã n/-n shi -ã m/-m, necã ligari di zborlu di
adgectivlu, tsi va dzã cã slab, nibun, shi zborlu arâ u, substantivlu, tsi nã inti. Singurli exceptsii suntu: (i) cã ndu zborlu s-aflã dupã unã
va dzã cã apã tsi curã tu-unã vali. Idyiul lucru lu-avem la ndauã consoanã icã tu nchisita di frazã ; shi (ii) cã ndu autorlu va s-aspunã
verbi, iu (i) formili di tricut bitisescu cu sonlu, dishcljis shi actsintuat, maxus cã ã -lu easti unã vocalã tsi lipseashti pronuntsari, ca bunã oarã
å , shi (ii) formili di prizentu bitisescu cu sonlu, ã ncljis shi niactsintuat, tu unã puizii iu ritmul a versului u caftã .
î /â . Ashi avem bunã oarã , la pindenj, zborlu câ ntå (actsentul pri Bunã oarã :
silaba dit soni), la tricut, shi cå ntâ (actsentul pri prota silabã ), la (1) Zborlu monosilabic ã m/ã n, lipseashti scriari ntreg, ca tu
prizentu. Dauã li formi lipsescu scriari cã ntã . expresia: “s-dusi ã m pã zari sh-trapsi ã n casã “, cã ndu ã -lu easti unã
Vocala ã poati si s-aflã singurã (tu idyea silabã ), dispã rtsã tã di alti vocalã shi, “s-dusi m pã zari sh-trapsi n casã “cã ndu ã -lu easti
vocali (dit alti silabi), ca tu zboarã li cã n-du, cã -ni, mã -rat, etc. Poati si semivocalã icã nu s-avdi; aestã expresie nu lipseashti vã rã oarã
s-aflã tu nchisita-a unui zbor, tu mesi i tu bitisita-a lui. Di multi ori scriari: “s-dusi-m pã zari sh-trapsi-n casã “ necã lipseashti vã rã oarã
poati s-hibã pronuntsat shi ncljis shi dishcljis, (î /â icã å ), ca vocalã i scriari: “s-dusi mpã zari sh-trapsi ncasã “. Iarã zborlu monosilabic
ca unã semivocalã , icã s-nu hibã pronuntsat dip, dupã cum u va ã nj, lipseashti scriari ntreg, ca tu expresia: “ea ã nj adrã un lucru”,
zburã torlu. Ma, vocala ã poati si s-avdã pronuntsatã deadun sh-cu cã ndu ã -lu s-avdi ca unã vocalã shi “ea-nj adrã un lucru” icã “ea nj-
alti vocali tu idyea silabã, ca un singur son, va dzã cã , si s-aflã ca unã adrã un lucru”, cã ndu ã -lu nu s-avdi.
parti dit un diftongu icã triftongu. (2) Zboarã li tsi ahiursescu cu sonurli ã n/n shi ã m/m (polisilabi,
Cã ndu s-pronuntsã mash ca unã vocalã , nu-ari vã rã prublemã : ã -lu cã ndu suntu pronuntsati shi scriati cu ã tu nchisitã ), lipsescu scriari
lipseashti totna scriari. Ma, cã ndu tu idyiul zbor, sonlu ã poati s-hibã ca: nchi-ses-cu, nghios, ngrã p-ses-cu, nsus, nvets, nvi-cljedz, nyi-li-ces-
pronuntsat ca unã vocalã , semivocalã icã s-nu hibã pronuntsat dip, cu, nyi-sedz, etc. Cu exceptsia-a atsilor tsi s-aflã dupã unã consoanã
atumtsea ã -lu poati (i) si sã ngrã pseascã cu tuti cã nu s-pronuntsã , icã icã tu nchisita-a unei frazã , aesti zboarã nu lipsescu scriari: (i) ã n-chi-
(ii) s-nu sã ngrã pseascã , cã easti i cã nu easti ligat (cu unã cratimã ), ses-cu, ã n-ghios, ã n-grã p-ses-cu, ã n-sus, ã n-vets, ã n-vi-cljedz, ã n-yi-
di zborlu di dinã inti i di-atsel di dinã poi. Tr-atsea s-featsirã ndauã li-ces-cu, ã n-yi-sedz, etc. necã scriari (ii) an-chi-ses-cu, an-ghios, an-
reguli, cati regulã faptã trã unã clasã ahoryea di zboarã . grã p-ses-cu, an-sus, an-vets, an-vi-cljedz, an-yi-li-ces-cu, an-yi-sedz,
etc. sh-necã scriari (iii) cu unã cratimã tra s-hibã ligati di zboarã li di
Clasa 1: cu zboarã cari ã nchisescu cu sonlu ã tsi poati s-hibã dinintea-a lor, ca: -nchi-ses-cu, -nghios, -ngrã p-ses-cu, -nsus, -nvets, -
vocalã , semivocalã , icã s-nu s-avdã dip. nvi-cljedz, -nyi-li-ces-cu, -nyi-sedz, etc.
Nota 1 – Di tuti zboarã li tsi s-aflã tu dictsiunarlu al T. Papahagi shi
Regulã – (1) Zborlu monosilabic ã n/ã m lipseashti scriari (i) ã ntreg, nchisescu cu litira ã , mash patru, pronumili ã l, ã lj, ã sh, ã ts, nu
ã n/ã m, cã ndu vocala ã s-pronuntsã , shi (ii) n/m, cã ndu ã -lu nu s-avdi. nchisescu cu litirli ã m shi ã n/ã nj. Sh-aproapea tuti aesti zboarã tsi
Cu tuti cã s-pronuntsã deadun cu zborlu di dininti i cu-atsel di dinã poi, nchisescu cu ã m shi ã n/ã nj, fã rã ã -lu ditu nchisitã , s-aflã sh-tu arada
particula n/m nu lipseashti scriari -n/-m icã n-/m- sh-necã ligari di- di zboarã (dit dictsiunar) tsi nchisescu cu m shi n. Mash cã , la litirli m
aestu zbor. shi n, avem ninga, multu di multu, sh-alti zboarã tsi lipsea bã gari (ma
(2) Zboarã li monosilabi ã nj, ã l, ã lj, ã sh, ã ts (i) lipsescu scriari ã n- nu suntu bã gati) sh-tu-arada-a zboarã lor tsi nchisescu cu ã (icã a)
tredz, ã nj, ã l, ã lj, ã sh, ã ts, cã ndu vocala ã s-pronuntsã , shi (ii) cã ndu Nota 2 – Tu rivistili armã neshti di-aoa sh-vã rã sutã di anj, particulili
ã -lu nu s-avdi, lipsescu scriari -nj/-nj-, -l/l-, -lj/lj-, -sh/sh-, shi -ts/ts- semisilabi ca l, lj, sh, ts, nj, s-ved, di multi ori, scriati fã rã cratimã sh-
shi ligari di zborlu di dininti i di-atsel di dinã poi. ahoryea di alti zboarã .
Nota 3 – Pronumili ã l, ã lj, ã sh, ã ts shi ã nj au sh-unã a daua formã , or, gã -rã -or, etc. iu ã -lu nu s-pronuntsã vã rnã oarã shcurtu.
lu, lji, shi, tsi, nji tsi fatsi ca prublema-a lor s-hibã ligatã sh-di
prublema cama mari a altor zboarã monosilabi tsi pot si s-leagã , cu Clasa 3: cu zboarã tsi bitisescu cu unã vocalã , tsi poati s-hibã shi
unã cratimã , di zborlu di dinã inti, ma pot si s-leagã sh-di zborlu di semivocalã icã s-nu s-avdã dip, shi ari unã i ma multi consoani
dinã poi. nã intea-a ljei.
Nota 4 – Suntu armã nj cari pronuntsã shi scriu monosilabi ca: ã ts,
ã s, etc. tu loc di: tsã , sã , etc. Aesti varianti nu suntu aprucheati di noi. Regulã – (1) Vocala ã dit bitisita-a zboarã lor, lipseashti scriari
totna, (i) cã ndu ã -lu yini dupã unã consoanã shi ã -lu nu s-avdi
Clasa 2: cu zboarã li iu vocala ã easti tu mesea di zboarã shi vã rã oarã ca unã semivocalã , shi (ii) cã ndu ã -lu yini dupã dauã i ma
poati si s-avdã sh-ca unã semivocalã icã s-nu s-avdã dip. multi consoani, cã s-pronuntsã ca unã vocalã , ca unã semivocalã icã
Suntu zboarã iu sonlu ã dit mesea-a unui zbor poati si s-avdã ca vo- s-nu s-pronuntsã dip. Litirli compusi suntu lugursiti ca unã consoanã ,
calã i semivocalã icã poati s-nu s-avdã dip. Bunã oarã , zboarã li: a- iarã litira complexã x, ca dauã consoani.
dã -ram, al-tã -oa-rã , bu-nã -oa-rã , fã -tseam, hã -rã -sit, mã -ca-ri, pã -
(2) Zboarã li monosilabi (iu ã -lu easti vocalã ): cã , lã , nã , sã , trã ,
rea-sinj, pã -rã -mit, sã -lã -ghes-cu, u-nã -oa-rã , vã r-nã -oa-rã etc. pot
tsã , shi vã , (i) lipsescu scriari ntredz, cã ndu zboarã li s-avdu ahoryea
si sh-lu chearã ã -lu tu zburã rea di-aradã , shi si s-avdã ca: a-dram, al-
di zboarã li tsi yin dupã eali, ma (ii) lipsescu scriari c-, l-, n-, s-, tr-, ts-,
toa-rã , bu-noa-rã , ftseam, hã r-sit, mca-ri, prea-sinj, pã r-mit, sã l-
shi v- (shi ligari cu unã cratimã di zborlu di dinã poi), cã ndu dauã li
ghes-cu, u-noa-rã , vã r-noa-rã etc.
zboarã s-avdu deadun ca un singur zbor.
Nu-ari vã rã regulã generalã cari s-n-aspunã cã ndu si sã
ngrã pseascã sh-cã ndu s-nu si ngrã pseascã aestu ã . Scriarea-a catiunui (3) Zboarã li tsi bitisescu cu vocala ã (alti dicã t monosilabili cã , lã ,
zbor, cu vocalã icã semivocalã ã (tsi nu si scrii) easti aspusã tu nã , sã , trã , tsã , shi vã ), cari au dupã eali un altu zbor tsi nchiseashti
dictsiunar. Mash ti vã rã dzatsi zboarã , atseali trã cari ã -lu s-aflã cu unã vocalã , lipsescu scriari ntredz: (i) fã rã cratimã , cã ndu ã -lu
nã intea-a zborlui oarã , s-featsi regula ca ã -lu si sã scrii. easti vocalã shi dauã li zboarã s-avdu ahoryea, ma (ii) ligati cu unã
cratimã , cã ndu dauã li zboarã s-avdu deadun ca un singur zbor.
Dauã li vocali, ã -lu dit bitisita-a protlui zbor shi vocala dit ã nchisita-a
Regulã – Zboarã li: u-nã -oa-rã /nã -oa-rã , al-tã -oa-rã , di-u-nã -oa-
andoilui zbor, armã n scriati.
rã /di-nã -oa-rã , vã r-nã -oa-rã /vã -rã -oa-rã , cã -ti-vã r-nã -oa-rã /cã -ti-
vã -rã -oa-rã , bu-nã -oa-rã , sh-alti ca eali, iu vocala icã semivocala ã s-
aflã dinintea-a sufixului oarã , lipseashti scriari. Trã tuti alanti zboarã , Bunã oarã :
iu ã -lu poati s-hibã vocalã i semivocalã , scriarea lipseashti si s-facã (1) Zboarã li tsi bitisescu cu sonlu ã tsi yini dupã unã singurã con-
ashi cum easti aspusã tu dictsiunar. Exceptsie cu scriarea (cã ndu easti soanã (simplã i compusã , ma nu complexã ) sh-iu ã -lu nu s-avdi
vocalã ) icã niscriarea (cã ndu easti semivocalã ) a sonlui ã va si facã vã rã oarã ca unã semivocalã , lipsescu scriari totna cu ã , ca tu
mash la puizii, ashi cum u caftã ritmul a versului. zboarã li: bra-tsã , cã -ru-tsã , cã -tu-shã , dzea-nã , pea-nã , u-shã , etc.
nu lipsescu scriari fã rã ã , ca: brats (plural), cã -ruts, cã -tush (singular
fiminin), dzean, pean, ush (singular), etc. Cã ndu ã -lu (i) yini dupã
Nota 1– Zboarã ca: unã oarã , nã oarã , bunã oarã , etc. suntu
dauã i ma multi consoani (simpli i compusi) icã unã consoanã
compusi, ma si scriu ca un singur zbor. Eali pot si sã scrii sh-ca dauã
complexã shi (ii) poati si s-pronuntsã ca unã vocalã , ca unã
zboarã , unã oarã , nã oarã , bunã oarã , etc. cã ndu zborlu oarã va s-
semivocalã icã s-nu s-pronuntsã dip, zboarã li lipsescu scriari ca tu:
dzã cã “unã oarã di chiro”, ca tu frazili: “dupã unã bunã oarã di
av-dzã , mun-tsã , pã -rin-tsã, pun-tsã , etc. Aesti zboarã nu lipsescu
chiro mi dush la el”, “va-lj lja vã rnã oarã (di chiro) ca si s-ducã pã nã
scriari (cu tuti cã poati si s-pronuntsã ) ca: avdz, munts, pã -rints, punts,
la el”, etc.
etc. Exceptsie poati si s-facã la puizii cã ndu ritmul a versului va s-u
Nota 2 – Aoa nu zburã m di zboarã li iu dauã li sonuri ã shi oa nu s-
caftã .
pronuntsã deadun, cã s-aflã tu dauã silabi ahoryea. Ashi avem,
(2) Monosilabili dit expresii ca: “cã avea multsã ”, “lã ari datã sh-a
bunã oarã , zboarã li, sil-nã -oa-sã , nji-lã -oa-sã , gã -oaci, gã -oa-lji, nã -
lor paradz”, “sã arcã tu-amari”, “trã atsea cã nu ti cunushtea”, “tsã
avea dzã sã cã vã avea datã paradz”, lipsescu scriari ahoryea, cã ndu variantã cari bitiseashti cu diftongul ã u (vocalã ã , semivocalã u), lip-
nu s-avdu ligati di zboarã li tsi yin dupã eali. Ma cã ndu monosilabili s- sescu scriari mash cu forma-a protã ljei variantã .
avdu ligati di zboarã li tsi yin dupã eali, expresiili lipsescu scriari: “c-
avea multsã ”, “l-ari datã sh-a lor paradz”, “s-arcã tu-amari”, “tr- Notã – Avem shi zboarã ca: a-rã u/rã u, fã -lã -cã u/ã -lã n-gã u, hã u,
atsea cã nu ti cunushtea”, “ts-avea dzã sã cã v-avea datã paradz”. nã u/diz-nã u, tã r-dzã u, tã u, sh-poati sh-alti, cari nu au forma cu ã tu
Aesti expresii nu lipsescu vã rã oarã scriari: “cã -avea multsã ”, “lã -ari bitisitã . Aesti zboarã lipsescu scriari mash cu diftongul ã u tu soni.
datã sh-a lor paradz”, “sã -arcã tu-amari”, “trã -atsea cã nu ti
cunushtea”, “tsã -avea dzã sã cã vã -avea datã paradz”. Clasa 5: cu zboarã iu sonlu ã fatsi parti dit
(3) Dauã zboarã , protlu tsi bitiseashti cu ã shi andoilu tsi nchiseashti diftongul uã (vocalã ã , semivocalã u)
cu unã vocalã , lipsescu scriari ca tu expresiili: (i) “putsã nã aveari”,
Regulã – Zboarã li cari bitisescu cu diftongul uã (sh-cari pot si s-
“multã urã teatsã”, “pã nã earam”, etc. cã ndu s-avdu ahoryea, ca dauã
avdã sh-cu vocala u), lipsescu scriari cu uã ; nu lipsescu scriari cu u.
zboarã , ma (ii) “putsã nã -aveari”, “multã -urã teatsã ”, “pã nã -earam”,
Formili articulati di la genitiv shi dativ, sh-cã tivã rã oarã atseali di la
etc. cã ndu s-avdu deadun, ca un singur zbor. Idyili expresii nu lipsescu
pluralu articulat, lipsescu scriari sh-eali tut cu uã . Exceptsie u fac
vã rã oarã scriari ca: putsã n-aveari (putsã n aveari), mult-urã teatsã
mash shasili zboarã iu diftongul uã yini dupã vocala u, zboarã li: a-u-
(mult urã teatsã), pã n-earam (pã n earam), etc.
ã , cu-ã , dzu-ã , mai-mu-ã , mi-du-ã /mã -du-ã shi ve-du-ã .
Nota 1 – Aoa nu zburã m di zboarã iu (i) sonlu ã easti unã
semivocalã (tsi poati si s-avdã icã s-nu s-avdã dip) shi (ii) ã -lu ari Zboarã li fiminini tsi bitisescu cu diftongul uã (vocalã ã , semivocalã
unã singurã consoanã (simplã i compusã ) dinã intea-a lui. Ahtã ri u), lipsescu scriari ca zboarã li: a-ra-uã /a-roa-uã , cã -tsa-uã , cu-ra-uã ,
suntu zboarã cari si scriu fã rã sonlu ã ca: bradz, frats, ni-pots, pã - da-uã /doa-uã , du-nja-uã , fu-lja-uã , grea-uã , ha-ra-uã , ha-uã , mã -
radz, etc. Di-aesti zboarã va zburã m ma nghios, cã ndu va discutã m sea-uã , na-uã /noa-uã , nea-uã , oa-uã (pluralu di la ou), pã -tlja-uã ,
Sonlu 3. stea-uã , u-hea-uã , u-vrea-uã , etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca:
Nota 2 – Multi di zboarã li tsi bitisescu cu ã la coadã , pot s-bitiseas- a-ra-u/a-roa-u, cã -tsa-u, cu-ra-u, da-u/doa-u, du-nja-u, fu-lja-u, grea-
cã , dupã cum easti zborlu a omlui, sh-cu i. Bunã oarã , zboarã ca: bra- u, ha-ra-u, ha-u, mã -sea-u, na-u/noa-u, nea-u, oa-u (pluralu di la ou),
tsã , cã -tu-shã , mun-tsã , pã -rin-tsã, pun-tsã , sã , trã , u-shã , etc. pot si pã -tlja-u, stea-u, u-hea-u, u-vrea-u, etc.
s-pronuntsã shi si sã scrii cu i, ca: bra-tsi, cã -tu-shi, mun-tsi, pã -rin- Diftongul uã armã ni scriat sh-tu dicljinarea-a zboarã lor. Ashi:
tsi, pun-tsi, si, tri, u-shi, etc. Idyiul lucru lu-avem sh-cu zboarã tsi (i) Genitivlu shi dativlu singular a zboarã lor di ma nsus, lipseashti
bitisescu cu semivocala ã (tsi nu si scrii) ca: bradz, frats, ni-pots, pã - scriari ca: a-ra-uã -ljei/a-roa-uã -ljei, cã -tsa-uã -ljei, cu-ra-uã -ljei, da-
radz, etc. cari pot s-hibã pronuntsati sh-cu unã semivocalã i tu coadã . uã -ljei/doa-uã -ljei, du-nja-uã -ljei, fu-lja-uã -ljei, grea-uã -ljei, ha-ra-
Di-aestã prublemã va zburã m ma multu tu sectsia-a sonlui i. uã -ljei, ha-uã -ljei, mã -sea-uã -ljei, na-uã -ljei/noa-uã -ljei, nea-uã -ljei,
pã t-lja-uã -ljei, stea-uã -ljei, u-hea-uã -ljei, u-vrea-uã -ljei, etc. nu
Clasa 4: cu zboarã iu vocala ã fatsi parti dit diftondzã lj ã i shi ã u. lipseashti scriari: a-rau-ljei/a-roau-ljei, cã -tsau-ljei, cu-rau-ljei, dau-
Diftondzã lj ã i shi ã u s-aflã tu zboarã ca: a-rã i, a-rã u, cã i-mac, cu- ljei/doau-ljei, du-njau-ljei, fu-ljau-ljei, greau-ljei, ha-rau-ljei, hau-ljei,
rã i, hã i-dip-ses-cu, gã i, gã i-tani, hã u, lã i, mã i, zbu-rã i, sh-multi alti mã -seau-ljei, nau-ljei/noau-ljei, neau-ljei, pã -tljau-ljei, steau-ljei, u-
tsi nu prezintã vã rnã prublemã . Singura prublemã easti cu shaptili heau-ljei, u-vreau-ljei, etc.
zboarã tsi pot s-bitiseascã , sh-lipsescu scriari cu ã -actsintuat: a-mi-rã , (ii) Formili di plural articulat, cã ndu sufixul li icã sufixul lor s-
bã -cã -lã , cã -trã -mã , Dum-ni-dzã , hã z-nã , tã m-bã -rã , tã r-hã -nã , ma adavgã (la atseali zboarã trã cari forma niarticulatã nu sh-lu cheari ã -
pot shi s-bitiseascã , ma nu lipsescu scriari, cu ã u, ca: a-mi-rã u, bã - lu), lipsescu scriari ca: a-ra-uã -li/a-roa-uã -li, da-uã -li/doa-uã -li, na-
cã -lã u, cã -trã -mã u, Dum-ni-dzã u, hã z-nã u, tã m-bã -rã u, tã r-hã -nã u. uã -li/noa-uã -li, oa-uã -li, etc. la numinativ shi acuzativ, icã a-ra-uã -
lor/a-roa-uã -lor, da-uã -lor/ doa-uã -lor, na-uã -lor/noa-uã -lor, oa-uã -
lor, etc. la genitiv shi dativ. Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: a-rau-
Regulã – Zboarã li masculini cari, la singular niarticulat, au dauã
li/a-roau-li, dau-li/doau-li, nau-li/noau-li, oau-li, etc. la numinativ shi
varianti, unã variantã tsi bitiseashti cu vocala ã actsintuatã , shi alantã
acuzativ, icã a-rau-lor/a-roau-lor, dau-lor/doau-lor, nau-lor/noau-lor,
oau-lor, etc. la genitiv shi dativ. SONLU 4: SEMIVOCALA ã DIT BITISITA DI ZBOR
Notã – Trã multi zboarã , pluralu sh-alã xeashti forma niarticulatã di (TSI NU SI SCRII)
la singular, shi ã -lu cheari la plural; ca bunã oarã , tu zboarã li articulati:
cã -tsa-li-li/cã -tsa-li-lor, cu-rã i-li/cu-rã i-lor, du-njei-li/du-njei-lor, Regulã – Semivocala ã dit bitisita-a zboarã lor, nu lipseashti scriari
dzã -li-li/dzã -li-lor, fu-ljei-li/fu-ljei-lor, grea-li-li/grea-li-lor, ha-rã i- vã rã oarã , cã ndu yini dupã unã singurã consoanã (simplã i compusã ,
li/ha-rã i-lor, mã -sei-li/mã -sei-lor, na-li-li/na-li-lor, ne-ur-li/ne-ur-lor, ma nu consoana complexã x). Singura exceptsii va s-hibã mash
pã -tljei-li/pã -tljei-lor, stea-li-li/stea-li-lor, u-hei-li/u-hei-lor, u-vrea-li- atumtsea cã ndu scriitorlu va s-u va maxus ca zborlu s-hibã pronuntsat
li/u-vrea-li-lor, etc. Alti zboarã , ca ha-uã , bunã oarã , nu-au plural. cu vocala ã ca bunã oarã tu puiziili iu va u caftã ritmul a versului.
SONLU 3: VOCALA ã , CARI S-AVDI CA
DIFTONGUL uã (VOCALÃ ã , SEMIVOCALÃ u) Zboarã li tsi bitisescu cu litirli compusi dz, sh, shi ts (tsi yin dupã unã
vocalã ), s-avdu di multi ori (i) cu unã semivocalã ã , (ii) cu unã
Regulã – Diftongul uã (dit bitisita-a unui zbor) cari yini dupã vocala semivocalã i, icã (iii) cu unã semivocalã u tu coadã shi,
u (tsi s-aflã tu silaba di nã inti), lipseashti scriari ã , nu uã (cu tuti cã s- cã tivã rã oarã , (iv) cu unã semivocalã ã /i (va dzã cã , cã ndu cu ã , sh-
avdi uã ). Formili articulati a aishtor zboarã , la genitiv shi dativ singu- cã ndu cu i, dupã cum easti grailu-a omlui). Aesti semivocali, nu
lar, lipsescu scriari sh-eali mash cu ã , nu lipsescu scriari cu uã . lipsescu scriari.
Shasili zboarã trã cari easti adratã aestã regulã suntu, shi lipsescu Bunã oarã , avem zboarã li tsi lipsescu scriari: (mini) a-cats, (tini) a-
scriari: a-u-ã , cu-ã , dzu-ã , mi-du-ã /mã -du-ã , mai-mu-ã shi ve-du-ã . cats, a-rã dz (substantivlu), ã n-tredz, (mini) bash, (tini) bash, (mini)
Sonlu ã dit soni s-avdi ca diftongul uã (semivocalã u, vocalã ã ). Aesti bã -nedz, (tini) bã -nedz, cã -dzush, (un) ci-resh, (doi) ci-resh, frats,
zboarã nu lipsescu scriari: a-u-uã , cu-uã , dzu-uã , mi-du-uã /mã -du- fudz, (mini) lu-credz, (tini) lu-credz, mi-lets, muts, pã -radz, pu-tush, u-
uã , mai-mu-uã shi ve-du-uã . dadz, etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari: (mini) a-catsu, (tini) a-
Formili articulati a aishtor zboarã , cã ndu nu sh-alã xescu arã dã tsina catsã /a-catsi, a-rã dzã /a-rã dzi, ã n-tredzã /ã n-tredzi, (mini) bashu,
la plural (ca pluralili dzã -li, mã -dui, ve-du-i), lipsescu scriari ca: a-u- (tini) bashi/bashã , (mini) bã -nedzu, (tini) bã -nedzã /bã -nedzi, cã -
ã -ljei/a-u-ã -li/a-u-ã lor, cu-ã -ljei/cu-ã -li/cu-ã -lor, dzu-ã -ljei, mi-du-ã - dzushi, (un) ci-reshu, (doi) ci-reshi, fratsã /fratsi, fudzã /fudzi, (mini) lu-
ljei/mã -du-ã -ljei, mai-mu-ã -ljei/mai-mu-ã -li/mai-mu-ã -lor shi ve-du- credzu, (tini) lu-credzã /lu-credzi, mi-letsã /mi-letsi, mutsã /mutsi, pã -
ã -ljei; nu lipsescu scriari: a-u-uã -ljei/a-u-uã -li/a-u-uã -lor, cu-uã - radzã /pã -radzi, pu-tushu, u-dadzã /u-dadzi, etc.
ljei/cu-uã -li/cu-uã -lor, dzu-uã -ljei, mi-du-uã -ljei/mã -du-uã -ljei, mai- Nota 1 – Shi s-li scriem unã soe, (i) prota persoanã a verbului s-avdi
mu-uã -ljei/mai-mu-uã -li/mai-mu-uã -lor shi ve-du-uã -ljei. cu semivocala u la coadã : (mini) a-cats, (mini) bã -nedz, (mini) bash,
Nota 1 – Forma articulatã , la singular, a aishtor zboarã va scriari cu (mini) lu-credz, ma a daua persoanã s-avdi cu semivocala ã /i: (tini) a-
a, nu cu ua, cu tuti cã s-pronuntsã cu ua, nu cu a, va dzã cã , zboarã li cats, (tini) bã -nedz, (tini) bash, (tini) lu-credz, shi (ii) singularlu s-avdi
di ma nsus, articulati, lipsescu scriari: dzu-a, mi-du-a/mã -du-a, a-u-a, cu semivocala u: (un) ci-resh, ma pluralu s-avdi cu semivocala ã /i:
cu-a, ve-du-a shi mai-mu-a. (doi) ci-resh.
Nota 2 – Shasili zboarã di ma nsus suntu pronuntsati, tu ndauã gra- Nota 2 – Bã gats oarã cã : (i) ma sã si scrii cu semivocala ã , forma:
iuri, mash cu u, tu bitisitã , nu cu diftongul uã . Ma aesti zboarã nu lip- (tini) a-catsã , va sã scrii unã soe cu forma (el) a-ca-tsã , iu ã -lu easti
sescu scriari: a-u-u, cu-u, dzu-u, mai-mu-u, mi-du-u/mã -du-u, shi ve- vocalã , (ii) forma: (tini) bashã /bashi, iu ã /i-lu easti semivocalã , easti
du-u. unã soe scriat cu forma: (el) ba-shã /ba-shi, iu ã /i-lu easti vocalã , etc.
Nota 3 – Tachi Papahagi, tu dictsiunarlu a lui, li ngrã pseashti aesti
zboarã cu diftongul uã , nu cu ã , dupã cum u caftã regula di ma nsus,
va dzã cã , li ngrã pseashti, ca tuti alanti zboarã tsi bitisescu cu difton- (1.3) LITIRA E
gul uã : a-u-uã , cu-uã , dzu-uã , mai-mu-uã , mi-du-uã shi ve-du-uã .
Litira e poati s-aibã ma multi sonuri:
(i) poati s-aibã sonlu a ljei di bazã , di vocalã e; sescu scriari ca: lje-pur, ljer-tu, njedz, njel, Njer-curi, njer-gu, njer-lã ,
(ii) poati si s-avdã muljat, ca vocalã (cu unã semivocalã i ã n fatsã njer-su, (a) njeu, etc. nu lipsescu vã rã oarã scriari ca: ljie-pur, ljier-tu,
tsi s-avdi ma nu si scrii); un son tsi si scrii e ma s-avdi ca diftongul ie; njiedz, njiel, Njier-curi, njier-gu, njier-lã , njier-su, (a) njieu, etc.
(iii) poati si s-pronuntsã ca unã semivocalã , ca tu diftongul ea/ia; shi (2) Nominativlu shi vocativlu-a zboarã lor fiminini tsi bitisescu cu
(iv) cã ndu s-aflã ca unã vocalã e, niactsintuatã , tu bitisita-a multor ai/ae, ã i/ã e, ei/ee, ii/ie, oi/oe, ui/ue, (iu vocala din fatsã a/ã /e/i/o/u shi
zboarã (e-lu final), poati s-aibã dauã li sonuri e shi i, dupã cum easti vocala i/e dit soni, niactsintuatã s-aflã tu dauã silabi ahoryea),
grailu-a omlui. lipseashti scriari la nominativ, ca: bo-i/bo-e, ca-fe-i/ca-fe-e, ca-fi-ne-
i/ca-fi-ne-e, chi-ma-ne-i/chi-ma-ne-e, ciu-di-i/ciu-di-e, clja-i/clja-e, du-
SONLU 1 DI BAZÃ: VOCALA e (CÃNDU S-AVDI e, NU ie) di-i/du-di-e, du-nja-i/du-nja-e, ga-i/ga-e, ha-re-i/ha-re-e, hu-i/hu-e, i-
Vocala e poatã s-aibã sonlu a ljei di bazã , shi si s-aflã : ti-i/i-ti-e, la-i/la-e, ma-i/ma-e, na-i/na-e, oa-i/oa-e, pa-i/pa-e, pa-re-
(i) ca unã vocalã ahoryea, fã rã alti semivocali tu idyea silabã , ca tu i/pa-re-e, ploa-i/ploa-e, so-i/so-e, ti-nji-i/ti-nji-e, u-i/u-e, etc. shi la
zboarã li: me-si, me-tru, ne-gu-rã , per, tser, etc. icã vocativ ca: bo-e, ca-fe-e, ca-fi-ne-e, chi-ma-ne-e, ciu-di-e, clja-e, du-di-
(ii) deadun cu semivocalili i shi u shi s-facã parti dit un diftongu, ie, e, du-nja-e, ga-e, ha-re-e, hu-e, i-ti-e, la-e, ma-e, na-e, oa-e, pa-e, pa-
ei, shi eu, ca tu zboarã li, a-reu, bei, ca-ra-beu/ca-ra-bei, cu-leu/cu-lei, re-e, ploa-e, so-e, ti-nji-e, u-e, etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari, la
cur-cu-beu/cur-cu-bei, di-pis-ta-neu, gã b-jeu/gã b-jei, meu/mei, pish-ti- nominativ shi vocativ ca: bo-ie, ca-fe-ie, ca-fi-ne-ie, chi-ma-ne-ie, ciu-
rei, seu, trei, u-vreu/u-vrei, vrei, etc. Trã diftongul ie vedz regula di ma di-ie, clja-ie, du-di-ie, du-nja-ie, ga-ie, ha-re-ie, hu-ie, i-ti-ie, la-ie, ma-
nghios, la sonlu 2. ie, na-ie, oa-ie, pa-ie, pa-re-ie, ploa-ie, so-ie, ti-nji-ie, u-ie, etc.
(3) Zboarã li iu sonlu ie si ngrã pseashti cu e shi poati si s-avdã sh-ca
SONLU 2: VOCALA e (TSI S-AVDI MULJATÃ ie, NU e) sonlu di bazã a vocalã ljei e, lipsescu scriari totna cu e, ca bunã oarã ,
Tu nchisita di zboarã , sh-cã tivã rã oarã sh-tu mesea i tu sonea-a lor, zboarã li: a-hiur-hes-cu, a-lã n-ces-cu, an-gu-ces-cu, ã n-shi-edz, a-rã -
e-lu poati si s-pronuntsã muljat, cu unã semivocalã i dininti, tsi s-avdi es-cu, a-ru-shes-cu, a-yeas-pi/a-yes-chi/yes-par, az-gher, cã -pã -es-cu,
ma nu si scrii, va dzã cã , e-lu s-pronuntsã ca diftongul ie. ce-ti, che-fi, chen-dru, chep-tu, che-tri, cher, clu-ces-cu, da-mi-genj,
Regula generalã easti ca – cu ndauã exceptsii iu traditsia va s-u caftã dish-clji-edz, ed, ef-tin, es, fi-li-genj, flu-eri, ge-pi, ghe-lã , hã r-ches-cu,
scriarea cu ie – diftongul ie si sã scri e. Mash cã , cã tivã roarã , tu hã r-ges-cu, hã -rgiu-es-cu, her, her-bu, je-ljuri, lã -es-cu, ma-tu-yeli,
ndauã clasi di zboarã , sonlu e poati si s-avdã , sh-ca sonlu di bazã e, min-du-es-cu, nã -rã -es-cu, ncã -ceri, ngru-shedz, sclã -vu-es-cu, shed,
ma sh-ca sonlu muljat ie. ta-bi-e-ti, trun-du-es-cu, u-gechi, u-helj, vi-er, vur-ye-lã , ye-nos, ye-
rac, yer-mu, zã p-ti-e etc. Aesti zboarã nu lipsescu vã rã oarã scriari ca:
Regulã – (1) Scriarea-a diftongului ie s-fatsi totna cu litira e; singurili a-hiur-hies-cu, a-lã n-cies-cu, an-gu-cies-cu, ã n-shi-iedz, a-rã -ies-cu,
exceptsii va s-hibã zboarã ca ier-ni/ier-nuri, Ie-ru-sa-lim (icã I-e-ru- a-ru-shies-cu, a-yieas-pi/a-yies-chi/yies-par, az-ghier, cã -pã -ies-cu,
sa-lim), etc. tsi traditsiunal s-au scriatã ashi. Ãn particular, (i) litira e tsi cie-ti, chie-fi, chien-dru, chiep-tu, chie-tri, chier, clu-cies-cu, da-mi-
yini dupã nj shi lj, shi (ii) litira e di la nominativlu shi vocativlu a gienj, dish-clji-iedz, ied, ief-tin, ies, fi-li-gienj, flu-ieri, gie-pi, ghie-lã ,
zboarã lor fiminini tsi bitisescu cu vocalili ai/ae, ã i/ã e, ei/ee, ie, oi/oe, hã r-chies-cu, hã r-gies-cu, hã -rgiu-ies-cu, hier, hier-bu, jie-ljuri, lã -
ui/ue, (iu vocala dit soni nu easti actsintuatã shi dauã li vocali, s-aflã ies-cu, ma-tu-yieli, min-du-ies-cu, nã -rã -ies-cu, ncã -cieri, ngru-shiedz,
tu dauã silabi ahoryea), poati si sã scrii e ma s-avdi totna ie. sclã -vu-ies-cu, shied, ta-bi-ie-ti, trun-du-ies-cu, u-giechi, u-hielj, vi-ier,
(2) Dupã consoanili c, g, j (ma nu nj shi lj), h (inclusiv ch, gh shi sh), vur-yie-lã , yie-nos, yie-rac, yier-mu, zã p-ti-ie etc.
y (sonlu gã rtsescu gamma, nã inti di e), shi dupã vocalili ã , i, u, sonlu Notã 1 – Tu regulã aspunem mash dauã exceptsii iu, traditsiunal,
ie lipseashti scriari e (nu ie), cu tuti cã poati s-aibã dauã li sonuri, shi diftongul ie nu si scrii e. Ma suntu shi zboarã cari, dupã regula di ma
sonlu di bazã e, shi sonlu-a diftongului ie. nsus, lipsescu scriari cu e, nu cu ie, zboarã ca: ed, e-hlã , eri, es, prep,
shi bu-ei, er-buri/er-ghi, es-chi, mã -ei, (pluralu a zboarã lor bu-ea-uã ,
iar-bã , ias-cã , mã -ea-uã ), etc. cari traditsiunal s-au scriatã sh-cu ie ma
Bunã oarã :
sh-cu e. Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: ied, ie-hlã , ieri, ies, priep,
(1) Cã ndu au diftongul ie dupã litirli compusi nj shi lj, zboarã li lip-
shi bu-iei, ier-buri/ier-ghi, ies-chi, mã -iei, (pluralu a zboarã lor bu-ea-
uã /bu-ia-uã , ear-bã /iar-bã , eas-cã /ias-cã , mã -ea-uã /mã -ia-uã ), etc. SONLU 1 DI BAZÃ: VOCALA i
Notã 2 – Aoa zburã m di sonlu-a diftongului ie, nu sonlu iu vocalili i Cã ndu s-avdi, vocala i lipseashti scriari ca i (tu ndauã zboarã sh-ca
shi e s-aflã tu dauã silabi ahoryea, ca bunã oarã , tu zboarã li: a-fi-e-ru- e). Ea poati si s-avdã :
mã , ã n-shi-edz, di-e-tã , dish-clji-edz, hu-ri-e-ti, ni-e-ti, scri-es-cu, ta- (i) ahoryea sh-fã rã altã semivocalã tu idyea silabã , ca tu zboarã li:
bi-e-ti, vi-er, zã p-ti-e, etc. cã -ni, cu-pi-i/cu-pi-e, ghi-ni, if-cu-li-i/if-cu-li-e, i-mir, im-nu, min-ti,
ni-or, etc. icã
SONLU 3: SEMIVOCALA e (ii) deadun cu unã semivocalã tu idyea silabã , parti dit diftondzã lj
Semivocala e poati si s-aflã tu diftongul icã triftongul ea/ia, eo/io, iu (vocalã i, semivocalã u) shi ii (protlu i vocalã , andoilea i
eai/iai, eau/iau shi eoa/ioa/iua (vocali a/o, semivocali e/i/o/u). Trã semivocalã ) ca tu zboarã li: ar-niu, cã r-ci-liu, cã r-di-liu, cu-pii
diftongul ea/ia, shi triftondzã lj eai/iai, eau/iau shi eoa/ioa/iua dzã sim, (pluralu di la cu-pi-i/cu-pi-e), hiu, ir-njiu, ir-njii (pluralu di la ir-nji-
tu sectsia-a sonlui a, cã : diftongul ea/ia, si scrii di ma multili ori ea, i/ir-nji-e), scriu, scrii, shtiu, sti-hiu, sti-hii, ti-riu, ti-rii, u-ra-niu, u-ra-
cã tivã rã oarã ia, triftondzã lj eai/iai, eau/iau si scriu totna cu ea, nii, etc.
vã rã oarã cu ia, iarã triftongul eoa/ioa/iua si scrii totna cu ioa, nu cu Vocala i cu sonlu-lj di bazã nu prezintã , tu scriari, dicã t unã singurã
eoa/iua. Iarã discutsia trã eo/io, s-aflã tu unã sectsie ma nghios, iu va prublemã : aclo iu, vocala i poati si s-avdã sh-ca unã vocalã sh-ca unã
sã zburã m trã litira o. semivocalã i, sh-omlu nu shtii tsi s-facã , s-u scrii i s-nu u scrii.
SONLU 4: VOCALA e (e-FINAL CU PRONUNTSAREA e/i) Regulã – (1) Cã ndu yini (i) dupã dauã i ma multi consoani, simpli i
Prublema-a vocalã ljei e, niactsintuatã , dit bitisita-a numilor mascu- compusi, icã (ii) dupã consoana complexã x, vocala i dit bitisita-a unui
lini shi fiminini (substantivi, adgectivi, pronumi shi numirali) shi a zbor, cari s-avdi di multi ori sh-ca unã semivocalã , lipseashti totna
formilor verbali, cari s-avdi tu ma multili graiuri shi ca vocalã i, va s- scriari, cã s-avdi i cã nu s-avdi.
hibã discutatã tu sectsia-a sonlui i. Agiundzi s-dzã tsem aoatsi cã , (2) Cã ndu vocala i s-aflã , fã rã actsentu, tu bitisita-a unui zbor mas-
zboarã li cu aestu i-final va poatã sã si scrii shi sã si pronuntsã dauã li culin shi neutru singular, sh-cã ndu zborlu s-articuleadzã , i-lu din
soi, sh-cu i-final sh-cu e-final, dupã cum easti grailu-a omlui. fatsa-a articolui (i) poati si s-facã semivocalã shi s-nu si scrii, cã ndu
zborlu bitiseashti cu ri shi ni tsi yini dupã unã vocalã , ma (ii) armã ni
vocalã icã s-fatsi semivocalã , ma lipseashti totna scriari, trã tuti
(1.4) LITIRA I alanti zboarã , inclusiv zboarã li cari bitisescu cu ri shi ni tsi yini dupã
unã consoanã .
(3) Trã tuti alanti zboarã , scriarea icã niscriarea-a sonlui i va si s-
Litira i poati s-aibã ma multi sonuri:
facã dupã cum suntu aspusi zboarã li tu dictsiunar.
(i) poati s-aibã sonlu a ljei di bazã , di vocalã i;
(ii) poati s-aibã sonlu di semivocalã i care s-avdi cu unã semivocalã
u dupã ea, cari nu si scrii; Bunã oarã :
(iii) poati si s-avdã ca unã semivocalã i (pronuntsat simplu, fã rã ca (1) Cã ndu bitisescu cu vocala i tsi yini dupã dauã consoani, zboarã li
s-aibã unã vocalã u ningã ea, icã pronuntsat deadun cu alti vocali tu lipsescu totna scriari cu i ca: cor-ghi, lim-bi, o-clji, por-tsi (prã vdzã ),
un diftongu icã triftongu), cari poati si sã scrii, ma poati shi s-nu sã sher-chi, tser-ghi, tum-bi, etc. Ma zboarã li di ma nsus pot s-hibã pro-
scrii; nuntsati, cã tivã rã oarã , sh-cu unã semivocalã i tu bitisitã tsi lipseashti
(iv) poati si s-avdã , sh-ca unã vocalã i, sh-ca sonlu gã rtsescu yi/ye scriari; zboarã li nu lipsescu scriari fã rã i ca: corgh, limb, oclj, ports,
(gamma); shi sherch, tsergh, tumb, etc.
(v) cã ndu s-aflã ca vocalã i, niactsintuatã , tu bitisita-a ma multor (2) Cã ndu s-articuleadzã , zboarã li masculini (shi neutri singular) tsi
zboarã (i-lu final), poati s-aibã dauã li sonuri i shi e, dupã cum easti bitisescu cu ri shi ni (vocalã i) tsi yini dupã unã vocalã , ca: cã -ni,
grailu-a omlui. cã r-bu-ni, cheap-ti-ni, dzi-ni-ri, gio-ni, ma-ri, sfrea-di-ni, soa-ri, tã -
ciu-ni, etc. pot ca si sh-u-alã xeascã vocala i (dit ri shi ni) tu
semivocalã . Tr-atsea, zboarã li di ma nsus va poatã s-hibã scriati ca: Tr-aestu lucru va si zburã m tu alti sectsie ma nghios.
(i) la nominativ shi acuzativ, cã -ni-li, cã r-bu-ni-li, cheap-ti-ni-li, dzi- Nota 4 – Suntu multi zboarã cari, la plural, bitisescu tu ndauã grai cu
ni-ri-li, gio-ni-li, ma-ri-li, sfrea-di-ni-li, soa-ri-li, tã -ciu-ni-li, etc. shi ã , tu alti grai cu i. Ahtã ri suntu zboarã li tsi bitisescu, la plural, cu con-
(ii) la genitiv shi dativ, cã -ni-lui, cã r-bu-ni-lui, cheap-ti-ni-lui, dzi-ni- soanili compusi ts shi dz, la cari zboarã s-adavgã shi zborlu “zboarã ”.
ri-lui, gio-ni-lui, ma-ri-lui, sfrea-di-ni-lui, soa-ri-lui, tã -ciu-ni-lui, etc. Aesti zboarã va si scrii cu ã , nu cu i. Bunã oarã , zboarã li tsi lipsescu
ma va poatã s-hibã pronuntsati shi scriati sh-ca: (i) la nominativ scriari cu ã , suntu zboarã ca: bratsã , budzã , cã rtsã , gã rnutsã , multsã ,
singular, cã n-li, cã r-bun-li, cheap-tin-li, dzi-nir-li, gion-li, mar-li, muntsã , pã rintsã , puntsã , zboarã , etc. zboarã tsi nu lipsescu scriari
sfrea-din-li, soar-li, tã -ciun-li, etc. shi (ii) la genitiv singular, cã n-lui, (cu tuti cã s-avdu, tu multi grai, cu i) ca: bratsi, budzi, cã rtsi, gã rnutsi,
cã r-bun-lui, cheap-tin-lui, dzi-nir-lui, gion-lui, mar-lui, sfrea-din-lui, multsi, muntsi, pã rintsi, puntsi, zboari, etc. Alti zboarã ca aesti di ma
soar-lui, tã -ciun-lui, etc. nsus va si s-aspunã tu dictsiunar.
(3) Cã ndu s-articuleadzã , zboarã li masculini (shi neutri singular) tsi
nu bitisescu cu ri shi ni (vocalã i) tsi yini dupã unã vocalã (cazlu (2) SONLU 2: SEMIVOCALÃ i (TOTNA SCRIATÃ), TSI S-AVDI
dit regula di ma nsus), zboarã ca: a-ra-tsi, a-rea-ti, cljash-ti, giu-nea-li, DEADUN CU UNÃ SEMIVOCALÃ u (NISCRIATÃ) DUPÃ EA
oas-pi, vear-di, etc. sh-lu tsã n i-lu ca vocalã (sh-cã s-avdi i nu s-avdi
ca unã semivocalã i), lipsescu totna scriari (i) la nominativ shi Regulã – Substantivili (masculini shi neutri), adgectivili (masculini)
acuzativ ca: a-ra-tsi-li, a-rea-ti-li, cljash-ti-li, giu-nea-li-li, oas-pi-li, shi verbili (la prezentu, persoana 1), tsi bitisescu cu unã combinatsie di
vear-di-li, etc. shi (ii) la genitiv shi dativ ca: a-ra-tsi-lui, a-rea-ti-lui, dauã semivocali iu, tsi yin dupã (i) unã consoanã : c, ch, g, gh, h, shi y,
cljash-ti-lui, giu-nea-li-lui, oas-pi-lui, vear-di-lui, etc. Tu ndauã icã (ii) unã vocalã a shi o, icã un diftongu oa shi ea/ia (vocalã a,
zboarã , vocala i poati si s-avdã sh-ca unã semivocalã ma aesti zboarã semivocali i/e/o), lipsescu scriari mash cu semivocala i dit bitisitã ; sh-
nu lipsescu scriari (i) la nominativ shi acuzativ ca: a-rats-li, a-reat-li, cu tuti cã s-avdi, semivocala u nu si ngrã pseashti.
cljasht-li, giu-neal-li, oas-pli, veard-li, etc. shi (ii) la genitiv shi dativ
Bunã oarã :
ca: a-rats-lui, a-reat-lui, cljasht-lui, giu-neal-lui, oas-plui, veard-lui,
(i) Cã ndu s-avdu cu combinatsia (di dauã semivocali) iu tu coadã tsi
etc.
yini dupã consoanili (simpli shi compusi): c, ch, g, gh, h, shi y,
(4) Zboarã ca priimnari poati si s-avdã tu zburã rea di-aradã
zboarã li lipsescu scriari ca: ayi (singular masculin), (mini) a-prochi (la
primnari. Scriarea-a aishtor zboari va si s-facã dupã cum va s-hibã
prota persoanã ), a-rici (singular masculin), as-cum-tici (singular
aspusã tu dictsiunar.
neutru), a-vlachi (singular neutru, cã la singular fiminin s-pronuntsã a-
Nota 1 – Aoa zburã m mash trã zboarã li tsi armã n idyili zboarã , cu
vla-chi, cu vocala i), (mini) ã n-caci (la prota persoanã ), ba-ljaci
idyea noimã , cã ndu vocala i s-pronuntsã ca unã semivocalã . Nu
(singular masculin), cã r-paci (singular masculin), cochi (singular
zburã m di zboarã tsi sh-alã xescu noima, zboarã ca: a-pan-di-si, dur-
masculin), cohi (singular neutru), cu-cu-lici (singular neutru), cu-cu-
nji-ri, fe-si, mu-tri-ri, ti-hi, tim-bi-hi, etc. cari au singularlu cu vocala i,
tici (singular masculin), cu-paci (singular masculin), cu-ragi, (mini)
shi pluralu lu-au cu semivocala i: a-pan-disi, dur-njiri, fesi, mu-triri,
dis-caci (la prota persoanã ), feci, gã r-baci (singular neutru), ghiu-maci
tihi, tim-bihi, etc.
(singular neutru), ghiu-veci (singular neutru), li-cu-rici (singular
Nota 2 – Aoa zburã m mash trã zboarã li tsi bitisescu cu i tsi nu ari
masculin), mi-ru-loyi (singular, neutru), poci, psohi (singular
actsentu. Zboarã li tsi bitisescu cu vocala i pri cari cadi actsentul,
masculin), stã n-gaci (singular masculin), tã l-maci, tuci, u-raci
zboarã ca: chi-ra-gi, hã n-gi, shi-cã -gi, va-li, etc. cã ndu s-articuleadzã ,
(singular masculin), zvici (singular neutru), etc. Aesti zboarã nu
nu sh-lu cher aestu i, armã ni totna ngrã psit.
lipsescu scriari ca: ayiu, a-prochiu, a-riciu, as-cum-ticiu, a-vlachiu,
Nota 3 – Tu-aesti zboarã di ma nsus, diftongul iu (vocalã i, semivo-
ã n-caciu, ba-ljaciu, cã r-paciu, cochiu, cohiu, cu-cu-liciu, cu-cu-ticiu,
calã u) nu easti (i) idyiul lucru cu diftongul iu (semivocalã i, vocalã u)
cu-paciu, cu-ragiu, dis-caciu, feciu, gã r-baciu, ghiu-maciu, ghi-veciu,
tsi lu-aflã m tu zboarã ca: a-pan-ghiu, chi-mi-tir-yiu, cuf-chiu, id-yiu,
li-cu-riciu, mi-ru-loyiu, pociu, psohiu, stã n-gaciu, tã l-maciu, tuciu, u-
is-chiu, mis-tir-yiu, scljin-ciu, zmel-ciu, etc. necã easti (ii) idyiul lucru
raciu, zviciu, etc.
cu combinatsia di litiri, semivocala iu, (iu dauã li sonuri, i shi u suntu
(ii) Cã ndu s-avdu cu combinatsia (di dauã semivocali) iu tu coadã tsi
semivocali), sh-iu mash semivocala i si scrii; semivocala u nu si scrii.
yini dupã vocalili a shi o icã diftondzã lj oa shi ea (ca parti dit difton- ts.
dzã lj icã triftondzã lj ai, oi, oai shi eai, cu vocali a/o, semivocali i/e/o), (2) Semivocala i tsi s-aflã tu nchisita i bitisita-a diftondzã lor icã
zboarã li lipsescu scriari ca: bu-du-vai, bu-geai, ceai (la neutru, cã la triftondzã lor ia/ai, ã i, ie/ei, io/oi, ii, iu/ui, ioa/oai, eai, lipseashti totna
fiminin si scrii cea-i/cea-e), grai, lai, loai, Mai, mir-yiu-loi, plai, su- scriari. Exceptsiili va s-hibã mash atseali aspusi la vocalili a, e, o shi u,
mu-lai, ti-hi-lai, etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: bu-du-vaiu, va dzã cã , cã ndu aesti vocali yin dupã unã silabã tsi bitiseashti cu: (i)
bu-geaiu, ceaiu, graiu, laiu, loaiu, Maiu, mir-yiu-loiu, plaiu, su-mu- vocala i, icã (ii) litira j (inclusiv nj shi lj) shi litira compusã sh.
laiu, ti-hi-laiu, etc. (3) Cã ndu s-articuleadzã , zboarã li tsi bitisescu la plural cu unã
Nota 1 – Di multi ori (ma nu totã na), pluralu di la zboarã li di ma semivocalã i, (i) lipsescu scriari fã rã i nã intea-a articului, cã ndu
nsus, si scriu idyea soe cu singularlu, mash cã s-avdu fã rã semivocala bitisescu cu ri shi (ii) lipsescu scriari cu i nã intea-a articului, cã ndu
u dit bitisitã ; s-avdu mash cu i. Ma s-hibã masculini, semivocala i bitisescu cu ci, gi, hi (inclusiv chi shi ghi), ji, vi shi yi.
armã ni semivocalã , sh-ma s-hibã neutri, semivocala i s-fatsi vocalã . Exceptsii la scriarea i niscriarea-a semivocalã ljei i va si s-facã mash
Ashi avem zboarã li: (i) masculini, ayi, a-rici, ba-ljaci, bu-geai, cã r- atumtsea cã ndu va s-u va maxus scriitorlu ca, bunã oarã , cã ndu tu-unã
paci, cochi, cu-cu-tici, cu-paci, li-cu-rici, mi-ru-lo-yi, psohi, stã n-gaci, puizii, ritmul a versului u caftã .
u-raci, etc. shi (ii) neutri, as-cum-ti-ci, bu-du-va-i, co-hi, cu-cu-li-ci,
gã r-ba-ci, ghiu-ma-ci, ghiu-ve-ci, gra-i, zvi-ci, etc. Idyiul lucru s-fatsi Bunã oarã :
sh-cu formili verbali cari si scriu unã soe la persoana-a 1-a (iu (1) Zboarã li iu semivocala i s-aflã tu bitisitã sh-yini dupã unã
semivocala u s-avdi) shi la persoana-a 2-a (iu semivocala u nu s-avdi) singurã consoanã simplã (inclusiv consoana y cã ndu s-avdi ca sonlu
Ashi avem zboarã li: (tini) a-prochi, (tini) ã n-caci, (tini) dis-caci, etc. gamma gã rtsescu) icã unã singurã consoanã compusã ch, dh, gh shi
tsi s-avdu fã rã u. th, (ma nu consoana complexã x) lipsescu scriari cu i, ca zboarã li: a-
Nota 2 –Diftondzã lj (scriats) ai shi oi (vocala a/o, semivocalã i), cari buri, a-di-ljeri, a-du-tseri, a-lu-mã chi, a-mã yi, a-nemi, ã n-treghi, a-
s-avdu cu un u-shcurtu la coadã , suntu dealihealui triftondzã lj (pro- po-fasi (plural), a-rachi, a-raghi, a-rici (plural), a-roghi/roghi, a-
nuntsats ma niscriats) aiu shi oiu (vocala a/o, semivocali i shi u); iarã vlã chi (pluralu di la zborlu fiminin a-vla-chi), ayi, azi, (tini) ã n-caci,
triftondzã lj (scriats) oai shi eai (vocalã a, semivocali i/e/o), suntu ba-gayi, bã -buchi (plural), bighi, bi-li-gichi (plural), bu-havi, bu-luchi
dealihealui silabi cu unã vocalã shi trei semivocali (pronuntsatsi ma (plural), car-tofi, ca-ta-fro-nisi (plural), ca-tas-hasi (plural), cã -liyi,
niscriati) oaiu shi eaiu (vocalã a, semivocali i/e/o/u). cã -pã chi, chi-ver-nisi (plural), coa-cã ji, co-ciuyi, coji, co-luyi, co-
Nota 3 – Ari graiuri iu semivocala u dit bitisita-a semivocalã ljei iu shavi, cu-ciughi, cu-paci (plural), dis-caci, dis-poti, dur-njiri (plural),
nu s-avdi dip. Aestu easti unã hari a scriariljei, ca diftongu, al ai shi oi, fi-ciori, ftohi, fu-shechi (plural), gã r-buyi, gayi, griyi, i-po-tisi (plural),
shi triftongu oai shi eai. i-sihi, lo-curi, Luni, mi-rã chi, mi-so-trivi, mo-lavi, mu-liyi, mur-dari
Nota 4 – Diftongul ai/oi di cari zburã m aoa, nu easti idyiul cu gru- (masculin plural), pã -duri (plural), peji, pezi, pis-chesi (plural), poci
purli di litiri ai shi oi, iu vocalili a shi o s-aflã tu unã silabã altã dicã t (tsi va dzã cã nats, sã rmã nitsi, nu poaci, tsi va dzã cã , oali, stamni),
vocala (nu semivocala) i. Ashi avem, bunã oarã , zborlu va-iu, iu gruplu pohi, presh-cayi, psohi, pur-tã ri, scã n-duri, sclayi, sin-duchi (plural),
di litiri ai nu easti un diftongu cã easti mpã rtsã t tu dauã silabi. siyi, slaghi, strã ji, strehi, stu-mã hi, thesi (plural), tihi (plural), tim-bihi
(plural), tu-fechi (plural), u-raci (plural), vlahi, etc.
SONLU 3: SEMIVOCALÃ i, TSI S-AVDI MASH i (NU S-AVDI (2) Zboarã li iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini dupã unã
CU UNÃ SEMIVOCALÃ u, NISCRIATÃ, DUPÃ EA) singurã consoanã compusã dz, lj, nj, sh, shi ts, lipsescu scriari fã rã i,
ca zboarã li: a-linj, a-mi-radz, a-mi-ridz, anj, a-rã dz, a-rã ts, a-rosh, as-
Regulã – (1) Semivocala i, dit bitisita a zboarã lor, tsi ari mash unã tã dz, a-sudz, a-ush, a-vuts, badz, bã -lidz, blã s-ti-mats, bur-lidz, calj,
consoanã , simplã i compusã , dinã intea-a ljei (consoanã tsi yini dupã car-ca-lets, cã s-tã nj, cã -tush, cea-calj, chi-rã -midz, chi-ruts, ci-resh
unã vocalã ) (i) lipseashti scriari, cã ndu yini dupã tuti consoanili (plural), cu-mã ts, di-punj, fadz, frats, fudz, fu-melj, fus-tã nj, gã -linj, i-
simpli shi patruli consoani compusi ch, dh, gh shi th, shi (ii) nu conj, lã -crinj, lã -ludz, ledz, lum-bã dz, mash, mã -nush, mã nj, mã -rats,
lipseashti scriari, cã ndu yini dupã consoanili compusi dz, lj, nj, sh, shi mi-lets, min-ghiush (plural masculin, nu fimininlu min-ghiu-shi), mi-
nuts, njelj, noa-tinj, oa-minj, pa-radz, pã nj, prash (plural), prots, tuts, cu-reai, dzã -tseai, greai, loai, ncioa-mir, etc.
ush, vedz, vrun-didz, xenj, etc. shi verbili (la persoana-a daua, cã la Exceptsiili va s-hibã mash atseali aspusi tu sectsiili iu zburã m trã
prota persoanã , poati si s-avdã cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): a-dilj, a- vocalili a, e, o shi u, va dzã cã , ts zboarã cari lipsescu scriari ca: ac-
pi-rits, as-pelj, a-vets, ã n-fash, ã n-grosh, bash, cã n-tats, chish, dats, shu, a-rã -chi-e, a-rã -es-cu, a-rã -njos, a-yeas-pi, a-yi-nja, bu-ja-nã ,
dis-polj, diz-golj, fats, molj, pots, scots, shi-dets, talj, etc. Aesti zboarã cã -tu-sha, chep-tu, ciu-di-e, coa-ja, fu-ljor, ge-pi, gu-sha, hã -njuri,
nu lipsescu scriari cu i ca: a-linji, a-mi-radzi, a-mi-ridzi, anji, a-rã dzi, her, ed, es, i-ti-a, ja-li, lam-nja, ljer-tu, li-shor, Ma-ri-a, min-du-es-cu,
a-rã tsi, a-roshi, as-tã dzi, a-sudzi, a-ushi, a-vutsi, badzi, bã -lidzi, blã s- moa-sha, mush-clju, nja-ri, njel, oa-e, pea-ja, ploa-e, preac-lja, scu-ljo,
ti-matsi, bur-lidzi, calji, car-ca-letsi, cã s-tã nji, cã -tushi, cea-calji, chi- ti-nji-a, un-glja, u-sha, vã -lju-ri, etc. zboarã tsi nu lipsescu scriari ca:
rã -midzi, chi-rutsi, ci-reshi, cu-mã tsi, di-punji, fadzi, fratsi, fudzi, fu- ac-shiu, a-rã -chi-ie, a-rã -ies-cu, a-rã -njios, a-yias-pi, a-yi-njia, bu-
melji, fus-tã nji, gã -linji, i-conji, lã -crinji, lã -ludzi, ledzi, lum-bã dzi, jia-nã , cã -tu-shia, chiep-tu, ciu-di-ie, coa-jia, fu-ljior, gie-pi, gu-shia,
mashi, mã -nushi, mã nji, mã -ratsi, mi-letsi, min-ghiushi (plural mascu- hã -njiuri, hier, ied, ies, i-ti-ia, jia-li, lam-njia, ljier-tu, li-shior, Ma-ri-
lin, nu fimininlu min-ghiu-shi), mi-nutsi, njelji, noa-tinji, oa-minji, pa- ia, min-du-ies-cu, moa-shia, mush-cljiu, njia-ri, njiel, oa-ie, pea-jia,
radzi, pã nji, prashi, protsi, tutsi, ushi, vedzi, vrun-didzi, xenji, etc. shi ploa-ie, preac-ljia, scu-ljio, ti-nji-ia, un-gljia, u-shia, vã -ljiu-ri, etc.
verbili (la persoana-a daua, cã la prota persoanã , poati si s-avdã cu un Nota 1 – Trã diftondzã lj icã triftondzã lj ia, ie, ioa/oai, shi eai, avem
u-shcurtu tsi nu si scrii): a-dilji, a-pi-ritsi, as-pelji, a-vetsi, ã n-fashi, zburã tã tu sectsiili-a sonurlor a shi e, trã diftondzã lj io/oi shi iu/ui va
ã n-groshi, bashi, cã n-tatsi, chishi, datsi, dis-polji, diz-golji, fatsi, zburã m tu sectsiili-a sonurlor o shi u, iarã trã diftongul ii, nu-avem
molji, potsi, scotsi, shi-detsi, talji, etc. tsiva trã spuneari, cã nu prizintã vã rnã prublemã .
Noti – (i) Formili adilji, ã nfashi, bashi, talji, nu suntu formi trã a Nota 2 – Tu diftondzã lj shi triftondzã lj dit regula di ma nsus, i-lu
daua persoanã (nu si scrii: tini a-dilji, tini ã n-fashi, tini bashi, tini easti semivocalã , nu ca tu zboarã li ar-niu, cã r-ci-liu, cã r-di-liu, hiu,
talji), ma trã a treia persoanã iu i-lu easti unã vocalã (shi si scrii: el/ea ir-njiu, shtiu, sti-hiu, sti-hii, yiu, etc. iu avem unã vocalã i.
a-di-lji, el/ea ã n-fa-shi, el/ea ba-shi, el/ea ta-lji); (ii) forma aroshi, nu Nota 3 – Aoa zburã m di sonuri dit un diftongu, nu sonuri tsi s-aflã
easti forma di la masculin plural (a-rosh), ma easti fimininlu la mpã rtsã ti tu dauã silabi; ca bunã oarã tu zboarã li: di-pri-u-nã , hã -ri-
singular, (a-ro-shi), iu i-lu easti unã vocalã ; (iii) forma aushi, nu easti os, hu-e/hu-i, i-ti-a, Ma-ri-a, ni-or, ni-oas-pi, pri-o-ni, ti-nji-a, tsi-ur,
forma di la masculin plural (a-ush), ma easti unã dirivatã di-a verbului etc.
aushescu (exemplu: el a-u-shi multu); (iv) calji, easti unã formã Nota 4 –Cã ndu yin dupã combinatsiili di litiri: lj, nj, sh (ca tu
(nibunã trã scriari) la plural (ca-lji), a zborlui cal; (v) zborlu cã s-tã - zboarã li: ljai, ljau, etc. e-lu shcurtu dit triftongul eai, nu si scrii (ashi
nji, easti fruhtul di la pomlu cã s-tã nj (la singular, tsi s-avdi cu un u- cã triftongul s-transformã tu diftongul ai).
shcurtu tu soni); (vi) mashi, adutsi cunfuzii cu zborlu ma-shi/mã -she, (3) Avem zboarã (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la plural cu ri
hã latea cu cari s-acatsã jarlu-a foclui; shi (vii) zboarã li ush, cã -tush, (semivocalã i), ca: a-buri, a-huri, a-rã -uri, ar-buri, bã -sheri, cã -ljuri,
mã -nush: suntu formili (di la plural) cari, ma s-hibã scriati cu cã -rã ri, ci-dã ri, dze-nuri, dzi-niri, fi-ciori, guri, lje-puri, lo-curi, mã -
semivocala i tu bitisitã ca: ushi, cã -tushi, mã -nushi, pot s-hibã cã ri, mur-dari, Njer-curi, nu-rã ri, mori, pã -duri, pra-guri, seri, si-
confundati cu singularlu: u-shi, cã -tu-shi, mã -nu-shi, iu i-lu easti unã nuri, su-dori, su-rã ri, tif-teri, scã ri, vã -ljuri, vim-turi, etc. Cã ndu suntu
vocalã , ashi cum s-avdu tu multi graiuri armã neshti (cã tu alti graiuri articulati, aesti zboarã lipsescu scriari fã rã semivocala i ca: (i) la
aesti zboarã pot si s-pronuntsã la singular shi u-shã , cã -tu-shã , mã - nominativ shi acuzativ, a-bur-lji, a-hur-li, a-rã -ur-li, ar-bur-lji, bã -
nu-shã ). sher-li, cã -ljur-li, cã -rã r-li, ci-dã r-li, dze-nur-li, dzi-nir-lji, fi-cior-lji,
(3) Zboarã li tsi au diftondzã lj icã triftondzã lj: ia/ai, ã i, ie/ei, io/oi, gur-li, lje-pur-lji, lo-cur-li, mã -cã r-li, mur-dar-lji, Njer-cur-li, nu-rã r-
ii, iu/ui, ioa/oai, eai, lipsescu scriari ca zboarã li: a-giun-gu, ã n-ghios, li, mor-li, pã -dur-li, pra-gur-li, ser-li, si-nur-li, su-dor-li, su-rã r-li, tif-
chiosh-cu, ci-cior, cioc, ciu-di-i/ciu-di-e, ciu-mag, fi-cior, fi-ciu-ric, ter-li, scã r-li, vã -ljur-li, vim-turli, etc. shi (ii) la genitiv shi dativ, a-
ghium, gio-ni, ia-ra, ear-bã , iar-nã , iu-va, min-ciu-nã , a-drai, a-rã i bur-lor, a-hur-lor, a-rã -ur-lor, ar-bur-lor, bã -sher-lor, cã -ljur-lor, cã -
(pluralu di la adgectivlu arã u, nu dirivata a-rã -i di la verbul arã escu), rã r-lor, ci-dã r-lor, dze-nur-lor, dzi-nir-lor, fi-cior-lor, gur-lor, lje-pur-
bi-lii, boi (prã vdzã , nu bo-i/bo-e!), fu-dzii, fui, mã -cai, mã -rã -cui, lor, lo-cur-lor, mã -cã r-lor, mur-dar-lor, Njer-cur-lor, nu-rã r-lor, mor-
pish-ti-rei, ui-di-ses-cu, vi-dzui, beai, bu-geai, ceai, ci-cioa-ri, cioa-rã , lor, pã -dur-lor, pra-gur-lor, ser-lor, si-nur-lor, su-dor-lor, su-rã r-lor,
tif-ter-lor, scã r-lor, vã -ljur-lor, vim-tur-lor, etc. gamma si scrii, di multi ori, ma sh-multi ori nu easti pronuntsat shi nu
(4) Avem zboarã (masculini shi fiminini), tsi bitisescu la plural cu ci, si scrii.
hi, chi, gi, ghi, ji, vi shi yi (semivocalã i), ca: a-mã hi, a-mã yi, a-vlã chi, Bunã oarã , avem zboarã tsi pot si s-avdã (shi s-hibã scriati) cu i, ca:
ayi, a-rachi, a-raghi, bã -buchi, bã r-gã ci, bi-li-gichi, bu-havi, bu-luchi, iah-ni-i/iah-ni-e, iam-bu-lã , Iani, ia-ni-tsar, ia-ur-ti, Ior-gu, I-nar, i-
cã -lã hi, cã -mi-lã hi, cã m-cichi, cã -rã yi, cã -pã chi, cu-nã yi, cir-cehi, na-ti/i-na-te, iz-mã , mã -i-i/mã -i-e, Ste-riu, Tu-ria, Ve-ria, vlu-i-i/vlu-i-
coji, du-lã chi, ftohi, fu-shechi, gã gi, gechi, hri-sã hi, i-sã chi, i-sihi, is- e, etc. icã zboarã li, tsi s-avdu shi pot s-hibã scriati cu y ca: yea-tru,
nã hi, lã hi, longi, lu-mã chi, mi-rã chi, nichi, peji, ploci, presh-cayi, yea-nu-rã , yi-li-i/yi-li-e, yi-mi-shi, yi-tri-i/yi-tri-e, yiur-ti-i/yiur-ti-e, id-
psohi, sclayi, slaghi, strehi, stu-mã hi, su-cã chi, tihi, tim-bihi, vlahi, yiu, yin, yis, yer-mu, yi-neam, Yiz-mã -ciunj, etc.
zeghi, zu-lã chi, etc. Cã ndu suntu articulati, aesti zboarã lipsescu Aesti zboarã , pot si s-avdã shi s-hibã scriati sh-cu y ca: yiah-ni-
scriari cu semivocala i ca: (i) la nominativ shi acuzativ, a-mã hi-li, a- i/yiah-ni-e, yeam-bu-lã , Yeani, yia-ni-tsar, yia-ur-ti, Yior-gu, Yi-nar,
mã yi-li, a-vlã chi-li, ayi-lji, a-rachi-lji, a-raghi-lji, bã -buchi-li, bã r- yi-na-ti/yi-na-te, yiz-mã , mã -yi-i/mã -yi-e, Ster-yiu, Tur-yea, Ver-yea,
gã ci-li, bi-li-gichi-li, bu-havi-lji, bu-luchi-li, cã -lã hi-li, cã -mi-lã hi-li, vlu-yi-i/vlu-yi-e, etc. icã zboarã li, si s-avdã shi s-hibã scriati cu i: ia-
cã m-cichi-li, cã -rã yi-li, cã -pã chi-li, cu-nã yi-li, cir-cehi-li, coji-li, du- tru, ia-nu-rã , i-li-i/i-li-e, i-mi-shi, i-tri-i/i-tri-e, iur-ti-i/iur-ti-e, id-iu, in,
lã chi-li, ftohi-lji, fu-shechi-li, gã gi-li, gechi-li, hri-sã hi-li, i-sã chi-li, i- is, er-mu, i-neam, Iz-mã -ciunj, etc.
sihi-lji, is-nã hi-li, lã hi-li, longi-li, lu-mã chi-li, mi-rã chi-li, nichi-li, Nu putem s-dã m vã rã regulã generalã . Noi va cã ftã m ca, scriarea
peji-li, ploci-li, presh-cayi-lji, psohi-lji, sclayi-lji, slaghi-lji, strehi-li, corectã a catiunui zbor, cu unã singurã i cu dauã varianti, s-hibã
stu-mã hi-li, su-cã chi-li, tihi-li, tim-bihi-li, vlahi-lji, zeghi-li, zu-lã chi-li, aspusã tu dictsiunar.
etc. shi (ii) la genitiv shi dativ, a-mã hi-lor, a-mã yi-lor, a-vlã chi-lor,
ayi-lor, a-rachi-lor, a-raghi-lor, bã -buchi-lor, bã r-gã ci-lor, bi-li- SONLU 5: VOCALA i NIACTSINTUATÃ DIT BITISITA-A
gichi-lor, bu-havi-lor, bu-luchi-lor, cã -lã hi-lor, cã -mi-lã hi-lor, cã m- UNUI ZBOR CARI POATI SI S-AVDÃ SHI
cichi-lor, cã -rã yi-lor, cã -pã chi-lor, cu-nã yi-lor, cir-cehi-lor, coji-lor, SÃ SI SCRII SH-CA UNÃ VOCALÃ e.
du-lã chi-lor, ftohi-lor, fu-shechi-lor, gã gi-lor, gechi-lor, hri-sã hi-lor,
i-sã chi-lor, i-sihi-lor, is-nã hi-lor, lã hi-lor, longi-lor, lu-mã chi-lor, mi- Regulã – (1) Numili polisilabi, masculini shi fiminini (substantivi,
rã chi-lor, nichi-lor, peji-lor, ploci-lor, presh-cayi-lor, psohi-lor, sclayi- adgectivi, pronumi shi numirali) shi formili verbali tsi bitisescu la sin-
lor, slaghi-lor, strehi-lor, stu-mã hi-lor, su-cã chi-lor, tihi-lor, tim-bihi- gular icã la plural cu vocala i, niactsintuatã , pot s-hibã scriati shi pro-
lor, vlahi-lor, zeghi-lor, zu-lã chi-lor, etc. nuntsati, tu bitisitã , dupã traditsie shi grai, shi cu e.
(5) Avem zboarã , tsi bitisescu la plural cu unã semivocalã i tsi yini (2) Adverbili, articulili (cu exceptsia-a articului li), pripozitsiili shi
dupã unã vocalã , ca: cea-rei, ciu-dii, cljei, cu-prii, gã i, Gioi, hui, ir- congiunctsiili cari bitisescu cu vocala i, (i) lipsescu scriari totna cu i;
njii, i-si-hii, i-tii, mã i, pa-rei, ploi, pus-ti-lii, soi, yii, znjii, etc. Cã ndu cã ndu suntu monosilabi, shi (ii) pot s-hibã scriati, sh-cu i sh-cu e tu
suntu articulati, aesti zboarã lipsescu scriari cu semivocala i ca: (i) la bitisitã , cã ndu suntu polisilabi shi vocala i dit soni nu easti
nominativ shi acuzativ, cea-rei-li, ciu-dii-li, cljei-li, cu-prii-li, gã i-li, actsintuatã , dupã cum easti traditsia shi grailu a omlui.
Gioi-li, hui-li, ir-njii-li, i-si-hii-li, i-tii-li, mã i-li, pa-rei-li, ploi-li, pus- (3) Zboarã li masculini (shi neutri) tsi bitisescu la singular cu unã
ti-lii-li, soi-li, yii-li/yii-lji, znjii-li, etc. shi (ii) la genitiv shi dativ, cea- semivocalã i tsi s-avdi cu unã semivocalã u (tsi nu si ngrã pseashti)
rei-lor, ciu-dii-lor, cljei-lor, cu-prii-lor, gã i-lor, Gioi-lor, hui-lor, ir- dupã ea, lipsescu scriari totna cu i, vã rã oarã cu e.
njii-lor, i-si-hii-lor, i-tii-lor, mã i-lor, pa-rei-lor, ploi-lor, pus-ti-lii-lor, (4) Cã ndu zboarã li suntu scriati cu e-final, la articulari, (i) e-lu final
soi-lor, yii-lor, znjii-lor, etc. dinã intea-a articului s-fatsi i, shi (ii) articulu li poati s-hibã scriat shi
le.
SONLU 4: VOCALA ICÃ SEMIVOCALA i TSI POATI SI S-
AVDÃ SH-CU UN SON GAMMA GÃRTSESCU NÃINTI.
Bunã oarã :
Suntu zboarã iu sonlu i poati si s-avdã curat, ca tuti alanti sonuri i,
(1) Formili verbali shi numili (substantivi, adgectivi, pronumi shi
ma poati si s-avdã sh-cu sonlu gã rtsescu gamma nã inti. Aestu son
numirali), polisilabi, la singular shi la plural cari bitisescu cu vocala i,
fã rã actsentu, tsi yini dupã unã consoanã , zboarã ca: al-ti, aum-bri, easti li, cari tu sistemlu di scriari cu e, si scrii le. Tr-atsea, zboarã li di
av-di, a-yi-nji, bo-i, ca-fe-i, ca-li, cã r-vea-lji, co-la-si, cu-ri-i, cu-ti-i, ma nsus pot s-hibã scriati sh-cu i-final ca: a-du-si-li, a-fi-ri-ti-li, a-ra-
du-tsi, dza-tsi, dzã -si, fa-tsi, foa-mi, fu-mea-lji, ha-re-i, hu-i, i-si-hi-i, i- tsi-li, ba-bi-li, ca-si-li, cã -ni-li, cu-ra-ti-li, cljash-ti-li, dzi-nir-li, fea-ti-
ti-i, lu-gu-ri-i, ma-i, ma-ri, mur-da-ri, mi-ni, nã -si, pã -du-ri, pi-tã -roa- li, gio-ni-li, jgljoa-ti-li, mar-li, mur-da-ri-li, nja-ti-li, oas-pi-li, pi-ru-
nji, poa-ti, pur-ta-ri, scu-ti-di, so-i, ti-ni, shap-ti, ta-tsi, tea-si, ti-nji-i, sha-ni-li, scla-vi-li, soar-li, u-ru-ti-li, va-sa-ni-li, va-si-li, vear-di-li,
vã -si-li-i, yi-i, yi-ni, znji-i, zo-ri, etc. pot si s-avdã shi s-hibã scriati sh- zvel-ti-li, etc. ma pot s-hibã scriati sh-cu e-final ca: a-du-si-le, a-fi-ri-
cu e, dupã cum easti grailu a omlui, ca: al-te, aum-bre, av-de, a-yi-nje, ti-le, a-ra-tsi-le, ba-bi-le, ca-si-le, cã -ni-le, cu-ra-ti-le, cljash-ti-le, dzi-
bo-e, ca-fe-e, ca-le, cã r-vea-lje, co-la-se, cu-ri-e, cu-ti-e, du-tse, dza- nir-le, fea-ti-le, gio-ni-le, jgljoa-ti-le, mar-le, mur-da-ri-le, nja-ti-le,
tse, dzã -se, fa-tse, foa-me, fu-mea-lje, ha-re-e, hu-e, i-si-hi-e, i-ti-e, lu- oas-pi-le, pi-ru-sha-ni-le, scla-vi-le, soar-le, u-ru-ti-le, va-sa-ni-le, va-
gu-ri-e, ma-e, ma-re, mur-da-re, mi-ne, nã -se, pã -du-re, pi-tã -roa-nje, si-le, vear-di-le, zvel-ti-le, etc.
poa-te, pur-ta-re, scu-ti-de, so-e, ti-ne, shap-te, ta-tse, tea-se, ti-nji-e, (4) Zboarã li masculini (shi neutri) tsi bitisescu la singular cu unã
vã -si-li-e, yi-e, yi-ne, znji-e, zo-re, etc.1 semivocalã i tsi s-avdi cu unã semivocalã u (tsi nu si ngrã pseashti)
(2) Zboarã li monosilabi ca: di, mi, pi/pri, shi, ti/tri, tsi, etc. lipsescu dupã ea, lipsescu scriari mash cu i, vã rã oarã cu e. Ashi avem,
totna scriari cu i-final; nu lipsescu vã rã oarã scriari cu e-final. Ma ad- bunã oarã , zboarã ca: bu-du-vai, bu-geai, ceai (la neutru, cã la fiminin
verbili polisilabi ca: a-clo-tsi, a-shi, di-nin-ti, mã -ni, na-par-ti, poi-mã - si scrii cea-i/cea-e), grai, lai, loai, Mai, mir-yiu-loi, plai, su-mu-lai, ti-
ni, etc. pot s-hibã scriati sh-cu e-final ca: a-clo-tse, a-she, di-nin-te, hi-lai, etc. cari si ngrã psescu mash cu i.
mã -ne, na-par-te, poi-mã -ne, etc. Notã 1 – Zboarã li tsi bitisescu cu vocala i, actsintuatã , nu urmeadzã
(3) Substantivili shi adgectivili (i) masculini (shi neutri) la singular aestã regulã ; lipsescu totna scriari cu i, vã rã oarã cu e. Aesti zboarã ,
shi (ii) fiminini (shi neutri) la plural ca: a-du-si, a-fi-ri-ti, a-ra-tsi, ba- loati dit dictsiunarlu al T. Papahagi, suntu: a-gea-mi, ah-ci, a-ma-ne-ci,
bi, ca-si, cã -ni, cu-ra-ti, cljash-ti, dzi-ni-ri, fea-ti, gio-ni, jgljoa-ti, ma- a-ra-ba-gi, as-cher-li, av-yiul-gi, ban-di, bã -tã h-ci, bi-di-vi, ca-ti, cã i-
ri, mur-da-ri, nja-ti, oas-pi, pi-ru-sha-ni, scla-vi, soa-ri, u-ru-ti, va-sa- di-gi, cã r-ji-li, cã v-gã -gi, chi-ma-ni-gi, chi-ra-gi, chi-sã -gi, ci-li-bi,
ni, va-si, vear-di, zvel-ti, etc. bitisescu cu vocala i, niactsintuatã , suntu ciur-ba-gi, cu-mi-ta-gi, cu-shu-ri, fi-lun-di, fur-ni-gi, gã i-dã -gi, hai-
polisilabi, sh-pot ca s-hibã scriati shi cu i-final shi cu e-final. Niarticu- ma-li, hã n-gi, ma-thi-ti, mi-ra-cli, mush-mur-li, mush-ti-ri, ni-shan-li,
lati shi scriati cu e-final aesti zboari aspun ca: a-du-se, a-fi-ri-te, a-ra- pã -pu-gi, pish-li, ri-va-ni, shi-cã -gi, so-ba-gi, spa-ti, su-fa-ri, va-li, shi
tse, ba-be, ca-se, cã -ne, cu-ra-te, cljash-te, dzi-ni-re, fea-te, gio-ne, alti poati tsi n-ascã parã .
jgljoa-te, ma-re, mur-da-re, nja-te, oas-pe, pi-ru-sha-ne, scla-ve, soa- Notã 2 –Zboarã li cari bitisescu cu unã vocala e pi cari cadi actsentul;
re, u-ru-te, va-sa-ne, va-se, vear-de, zvel-te, etc. Cã ndu suntu articulati, nu lipsescu vã rã oarã scriari cu i. Aeste zboarã , ca bunã oarã : ca-fe,
articulu di la numili (i) masculini la singular shi (ii) fiminini la plural cea-re, chi-ma-ne, cu-be, gã i-le, gij-ve, ha-le, ha-re, ma-de, pir-chin-
de, ti-mi-ne, ti-ni-che, tis-chi-re, etc. sã ngrã psescu totna cu e.
1
La Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armã neascã di Bituli,
dit 1997, s-astã sirã dauã normi contradictorii. Prota s-astã si regula (1.5) LITIRA O
ca zboarã li tsi bitisescu cu dauã vocali i si sã ngrã pseascã cu vocalili
i shi e. Bunã oarã , zboarã ca: ciu-di-i, i-ti-i, ti-nji-i, etc. s-nu si scrii
ashi ma si sã scrii ciu-di-e, i-ti-e, ti-nji-e, etc. Ma nclo, s-tsã nurã sh- Litira o ari trei sonuri:
alti discutsii, cama apreasi, shi s-agiumsi la regula, ma generalã , trã (i) poati s-aibã sonlu a ljei di bazã , di vocalã o,
tuti zboarã li tsi bitisescu cu vocala i, ca si sã scrii sh-cu i sh-cu e, (ii) poati si s-avdã muljat, ca vocalã , cu unã semivocalã i dininti (tsi
dupã cum easti grailu a omlui, regulã tsi u deadim ma nsus; nu s-mata s-avdi ma nu si scrii), va dzã cã , un son tsi si scrii o shi s-avdi ca un
zburã tra si s-facã unã exceptsie trã zboarã li tsi bitisescu cu dauã diftongu io (semivocalã i), shi
vocali i. Cum avem ninga multsã scriitori armã ni tsi continuã si scrii (iii) poati si s-pronuntsã ca unã semivocalã , parti dit un diftongu icã
cu dauã li vocali i tu bitisitã , noi va lucrã m aoatsi mash cu regula un triftongu, oa/ua, oai/uai, shi iou.
generalã .
SONLU 1 DI BAZÃ: VOCALA o (CÃNDU S-AVDI o, NU io) SONLU 3: SEMIVOCALA o (TSI S-AVDI SH-CA u)
Vocala o poati s-aibã sonlu a ljei timelj, shi si s-aflã : Sonlu o s-avdi ca unã semivocalã tu diftongul icã triftondzã lj oa/ua,
(i) ca unã vocalã pronuntsatã ahoryea, fã rã alti semivocale tu idyea oai/uai, oau/uau, shi ioa (vocalã a, semivocali i, o shi u). Tu sectsia-a
silabã , ca tu zboarã li: cai-mo, chi-ro, cu-nos-cu, i-ca-no, o-clju, of-ti- sonlui a, avem zburã tã tr-aeshti diftondzã shi triftondzã ; ashi cã nu
cã /oh-ti-cã , oh-tu, o-lug/u-log, om, op-si, op-tu, or, or-bu, or-din, or- easti ananghi si zburã m diznou sh-aoa.
dzu, o-ri-xi, or-nji, os, pi-raz-mo, por-tu, tot-na, su-ro, va-sil-co, zbor, Notã – Dzã tsem diftondzã shi triftondzã , nu dzã tsem grupuri di
etc. icã litiri, cã tuti vocalili shi semivocalili s-aflã tu idyea silabã . Tr-atsea,
(ii) ca unã vocalã pronuntsatã deadun, tu idyea silabã , cu alti dzã tsem cã tu zboarã li: a-rã z-boa-i/a-rã z-boa-e, a-roa-uã , ploa-
semivocali (i shi u), cã ndu fatsi parti dit diftondzã lj icã triftondzã lj io, i/ploa-e, oa-i/oa-e, avem diftondzã lj oa, nu triftondzã lj oai, oau.
oi, ou, ioi shi iou, ca tu zboarã li: ã n-ghios, boi (prã vdzã ), bou, ci-cior,
diz-nou, fi-cior, Gioi, gio-ni, iou, nou, ploi, voi, etc. Zborlu iou (tsi va (1.6) LITIRA U
dzã cã , io, mini) easti singurlu zbor cu triftongul iou tsi putum s-lu-
aflã m tu dictsiunarlu-al Papahagi.
Litira u ari trei sonuri:
(i) poati s-aibã sonlu a ljei di bazã , di vocalã u;
Regulã – Diftongul io shi triftondzã lj ioi shi iou, nu lipsescu
(ii) poati si s-avdã muljat, ca vocalã u, cu unã semivocalã i dininti
vã rã oarã scriari ca: eo, eoi, shi eou.
(tsi s-avdi ma nu si scrii), va dzã cã , un son tsi si scrii u shi s-avdi ca un
diftongu iu (semivocalã i), shi
Notã – Aoatsi zburã m di diftondzã shi triftondzã , nu di grupuri di (iii) poati si s-avdã (i s-nu s-avdã ) ca unã semivocalã u, cari poati si
litiri tsi tsã n di dauã i ma multi silabi. Bunã oarã , gruplu di litiri io, oi, sã scrii (ma poati shi s-nu si scrii), tu mesea icã tu bitisita di zboarã ,
icã ou dit zboarã li a-mã r-ti-os, bo-i, ciu-di-os, hã -ri-os, ni-oas-pi, ni- singurã i ca parti dit un diftongu i triftongu.
or, pa-tri-ot, pri-o-ni, pro-ur, etc. nu easti diftongu; cã vocala (nu
semivocala) i/u s-aflã tu unã , shi vocala o tu alantã silabã . SONLU 1 DI BAZÃ: VOCALA u (CÃNDU S-AVDI u, NU iu)
Vocala u poati si s-aflã :
SONLU 2: VOCALA o (CÃNDU S-AVDI MULJATÃ io NU o) (i) ca unã vocalã pronuntsatã ahoryea, fã rã altã semivocalã tu
Cã ndu litira o s-aflã dupã consoanili compusi sh, lj, shi nj, cari s- idyea silabã ningã ea, ca bunã oarã , tu zboarã li: a-sud, cã n-du, co-
avdu cu unã semivocalã i tu bitisitã tsi nu si scrii, litira o s-moalji shi, dru, lun-gu, or-dzu, por-tu, pu-tea-ri, u-dã , u-ló g/ó -lug, sful-gu, etc.
cu tuti cã si scrii o, s-pronuntsã ca diftongul io. icã
(ii) ca unã vocalã tsi fatsi parti dit un diftongu iu, ui (vocalã u, semi-
Regulã – Sonlu io tsi yini dupã consoanili simpli i compusi j, nj, lj vocalã i), shi uu (protlu u vocalã , al doilea semivocalã ) ca tu zboarã li:
shi sh, lipseashti totna scriari o, nu va vã rã oarã scriari io. a-pan-ghiu, chi-rui, ciu-mag, cu-ra-iuri, fui, giul-giu, hiu-mu-ses-cu,
Bunã oarã , zboarã li di ma nghios lipsescu totna scriari ca: a-cri- id-yiu, is-chiu, iu-va, mis-tir-yiu, pla-iuri, scljin-ciu, ui-di-ses-cu, ve-
shor, a-di-ljos, a-rã -njos, bu-su-ljoc, cã -mi-sho-tã , cã s-trã -njot, fu- duu, vi-dzui, zmel-ciu, etc. icã fatsi parti dit triftongul iui (vocalã u, se-
ljor, fljon-gu, gã r-ni-shor, li-shor, mã -jo-tã /mã -sho-tã , mush-cljos, mivocali i) tsi lu-aflã m mash tu zboarã compusi ca iu-i (= iu easti), etc.
njic-shor, pljop, pu-lji-shor, shcljop, shoa-ric, shonj, sho-put, sta-njo,
sta-sho-ni, tã -ljos, etc. nu lipsescu vã rã oarã scriari ca: a-cri-shior, a- Regulã – (i) Vocala u dit bitisita-a zboarã lor, cari yini dupã dauã
di-ljios, a-rã -njios, bu-su-ljioc, cã -mi-shio-tã , cã s-trã -njiot, fu-ljior, icã ma multi consoani, simpli i compusi, icã consoana complexã x, shi
fljion-gu, gã r-ni-shior, li-shior, mã -jio-tã /mã -shio-tã , mush-cljios, (ii) vocala u cari s-aflã tu mesea-a zboarã lor, lipsescu totna scriari,
njic-shior, pljiop, pu-lji-shior, shcljiop, shioa-ric, shionj, shio-put, sta- sh-cã ndu s-avdu ca unã semivocalã shi cã ndu nu s-avdu dip.
njio, sta-shio-ni, tã -ljios, etc. Exceptsie va s-hibã mash atumtsea cã ndu scriitorlu va s-u-aspunã
maxus cã u-lu nu si scrii; ca, bunã oarã , tu versuri cã ndu ritmul va s-
caftã unã silabã ma putsã n.
Bunã oarã , zboarã li di ma nghios lipsescu totna scriari ca: ac-shu, a-

Bunã oarã : lep-shu, a-lju-rea, a-ljum-trea, a-nju-riz-mã , cã -ljuri, cu-shu-ri, dzi-
(1) Zboarã li tsi bitisescu cu vocala u tsi yini (i) dupã dauã consoani nu-clju, hã -njuri, li-shu-redz, mi-tã -nju-si-ri, mush-clju, pap-nju, o-
simpli i compusi icã (ii) dupã unã consoanã complexã x, lipsescu clju, or-nju, shu-be-i, shu-mu-ronj, shu-ri-chits, shuts, te-ljuri, vã -ljuri,
totna scriari ashi cum s-fatsi cu zboarã li: an-dar-tu, ar-hun-du, ar-mã - znju-rã , etc. nu lipsescu vã rã oarã scriari ca: ac-shiu, a-lep-shiu, a-
nes-cu, as-pru, cã n-du, chi-pru, cor-bu, lu-xu, or-bu, pi-xu, plã n-gu, ljiu-rea, a-ljium-trea, a-njiu-riz-mã , cã -ljiuri, cu-shiu-ri, dzi-nu-cljiu,
por-tu, prã n-dzu, sfun-gu, shtum-bu, tser-bu, tu-ches-cu, tur-cu, um- hã -njiuri, li-shiu-redz, mi-tã -njiu-si-ri, mush-cljiu, pap-njiu, o-cljiu,
plu, ur-ghes-cu, vlã n-gu, etc. zboarã cari nu lipsescu vã rã oarã scriari or-njiu, shiu-be-i, shiu-mu-ronj, shiu-ri-chits, shiuts, te-ljiuri, vã -ljiuri,
ca: an-dart, ar-hund, ar-mã -nesc, aspr, cã nd, chipr, corb, lux, orb, pix, znjiu-rã , etc.
plã ng, port, prã ndz, sfung, shtumb, tserb, tu-chesc, turc, umpl, ur-
ghesc, vlã ng, etc. Bã gats oarã cã , atumtsea cã ndu semivocala u yini SONLU 3: SEMIVOCALA u (TSI S-AVDI ICÃ SI SCRII MA
dupã sonlu l/r, pronuntsarea-a zboarã lor nu easti lishoarã . POATI SHI S-NU S-AVDÃ ICÃ S-NU SI SCRII)
(2) Zboarã li cari au unã vocalã u tu mesi tsi poati si s-avdã sh-ca
unã semivocalã icã s-nu s-avdã dip lipsescu scriari cu u, ca tu Regulã – (1) Zboarã li masculini (shi neutri) tsi bitisescu la singular
zboarã li: cu-ru-nã , mu-lja-ri, pu-tsã n, etc. Eali nu lipsescu scriari ca: cu un diftongu au, ã u, eu, iu, ou shi uu, (vocalã a/ã /e/i/o/u tu nchisitã ,
cru-nã , mlja-ri, ptsã n, etc. diper atumtsea cã ndu scriitorlu va s-u facã semivocalã u tu bitisitã ), lipsescu scriari cu semivocala u. Singura ex-
maxus. Bunã oarã , fraza: “easti mushatã sh-dupã putsã n chiro va-lj ceptsie easti cu zboarã li cari au dauã varianti: unã variantã tsi biti-
bagã curuna…” nu va scriari: “easti mshatã sh-dupã ptsã n chiro va-lj seashti cu diftongul au/ã u/eu/iu/ou (vocalã a/ã /e/i/o, semivocalã u) shi
bagã cruna…” cu tuti cã tu zburã ri, semivocala u poati shi s-nu s- altã variantã cari bitiseashti cu unã vocalã a/ã /e/i/o actsintuatã . Aesti
avdã . zboarã , lipsescu scriari fã rã semivocala u, va dzã cã , mash tu forma-a
Nota 1 – Vocala u va s-avdã ca unã semivocalã sh-lipseashti totna dauã ljei variantã .
criari, cã ndu zborlu s-leagã cu-unã cratimã di zborlu di dupã el, (2) Semivocala u cari (i) s-avdi (ma cari, tu ndauã grai s-poati shi s-
cã ndu aestu zbor dit soni nchiseashti cu unã vocalã (ma multu a shi nu s-avdã ) tu coada-a substantivilor masculini (shi neutri) la singular,
u). Bunã oarã , vocala u dit bitisita-a zborlui prã ndzu, cã ndu s-avdi ca a adjectivilor, a formilor verbali, etc. sh-cari (ii) yini dupã diftongul
unã semivocalã u shi s-aflã ligatã di zborlu di dupã el, poati s-hibã icã triftongul ai, oi, shi eai (vocalã a/o shi semivocalã e/i), shi sonurli
scriatã ca tu expresiili: “mi dush tri prã ndzu-acasã la el”, icã “mici, gi, hi, chi, ghi shi yi (semivocalã i), nu lipseashti scriari.
aveam dusã -acasã la el tri prã ndzu-unã searã ”. (3) Semivocala u cari (i) poati si s-avdã di multi ori (ma nu totna) tu
Nota 2 – Tu zboarã li dit aestã sectsie, diftongul iu (vocalã u, coada-a substantivilor masculini (shi neutri) la singular, a adjectivilor,
semivocalã i) nu easti idyiul diftongu iu (vocalã i, semivocalã u) tsi a formilor verbali, etc. sh-cari (ii) yini dupã unã singurã consoanã (nu
lu-aflã m tu zboarã ca: ar-niu, cã r-ci-liu, cã r-di-liu, hiu, ir-njiu, scriu, dauã i ma multi), simplã i compusã (ma nu consoanili lj/nj, necã con-
shtiu, sti-hiu, ti-riu, u-ra-niu, etc. Necã easti idyiul cu combinatsia di soana complexã x), nu lipseashti scriari.
litiri iu (semivocali i shi u). Dupã cum aspusim sh-tu sectsia-a vocalã - (4) Substantivili (masculini shi neutri), adgectivili (masculini) shi for-
ljei i, semivocala u (vedz sonlu 3 di ma nghios) nu lipseashti scriari. mili verbali tsi bitisescu cu lj shi nj shi s-avdu cu un son iu (semivocali
SONLU 2: VOCALA u (CÃNDU S-AVDI MULJATÃ iu) i shi u) tu bitisitã , lipsescu scriari fã rã semivocalili i shi u.
Cã ndu litira u s-aflã dupã consoanili compusi sh, lj, shi nj, cari s- Exceptsii pot si s-facã atumtsea (i) cã ndu scriitorlu va s-u va maxus
avdu cu unã semivocalã i tu bitisitã tsi nu si scrii, litira u s-moalji shi, ca zborlu si s-pronuntsã cu unã vocalã sh-nu cu unã semivocalã u shi
cu tuti cã si scrii u, s-pronuntsã ca diftongul iu. (ii) cã ndu semivocala u si scrii cã s-leagã cu unã cratimã di zborlu tsi
yini dupã ea.
Regulã – Sonlu iu tsi yini dupã consoanili compusi sh, lj shi nj, lip-
seashti totna scriari u, vã rã oarã nu va scriari iu. Bunã oarã
(1) Zboarã li tsi bitisescu cu un diftongu au, ã u, eu, iu, ou shi uu, (vo-
calã a/ã /e/i/o/u tu nchisitã , semivocalã u tu soni), lipsescu scriari cu shi gi (semivocalã i), lipsescu scriari fã rã semivocala u, ca zboarã li:
semivocala u tu bitisitã . Ashi avem zboarã ca: a-rã u, a-reu, as-chi-tiu, a-rici (prici), a-rici (gã rnuts), as-cum-tici, ba-ljaci, cã r-nici, cã r-ni-
beu, ca-ra-beu, cu-leu, cur-cu-beu, di-pis-ta-neu, gã b-jeu, greu, ir- coci, cã r-paci, cu-cu-lici, cu-paci, cu-ragi, feci, gã r-baci, ghiu-mici,
njiu, li-mu-njeu, meu, diz-nou, seu, sil-viu, siv-da-liu, sti-hiu, ti-riu, u- ghiu-veci, li-cu-rici, pi-ti-cuci, poci (stamnã ), poci (njic), stã n-gaci,
vreu, va-iu, ve-duu, viu, zmeu, etc. Aesti zboarã nu s-avdu vã rã oarã tã l-maci, tuci, tungi, u-raci, zvici, etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari
fã rã semivocala u. Ma zboarã li cari au sh-unã variantã cu semivocala cu semivocala u, ca: a-riciu (prici), a-riciu (gã rnuts), as-cum-ticiu, ba-
u tsi nu s-avdi, zboarã ca: a-gea-miu/a-gea-mi, bã -cã -lã u/bã -cã -lã, ljaciu, cã r-niciu, cã r-ni-cociu, cã r-paciu, cu-cu-liciu, cu-paciu, cu-
chi-rou/chi-ro, hã z-nã u/hã z-nã , i-na-ciu/i-na-ci, sa-deu/sa-de, zã -nã t- ragiu, feciu, gã r-baciu, ghiu-miciu, ghiu-veciu, li-cu-riciu, pi-ti-cuciu,
ciu/zã -nã t-ci, etc. lipsescu totna scriari shi pronuntsari fã rã u, ca: a- pociu (stamnã ), pociu (njic), stã n-gaciu, tã l-maciu, tuciu, tungiu, u-
gea-mi, bã -cã -lã , chi-ro, hã z-nã , i-na-ci, sa-de, zã -nã t-ci, etc. nu lip- raciu, zviciu, etc.
sescu vã rã oarã scriari cu u, ca: a-gea-miu, bã -cã -lã u, chi-rou, hã z- Nota 1 – Cã ndu suntu masculini, pluralu di la ndauã zboarã si scrii
nã u, i-na-ciu, sa-deu, zã -nã t-ciu, etc. idyea soe cu singularlu; mash cã pluralu nu s-avdi cu unã semivocalã
(2) Substantivili masculini (shi neutri) la singular, adjectivili, formili u tu bitisitã . Ashi avem zboarã li masculini la plural: a-rici (prici), ba-
verbali, etc. cari bitisescu cu unã semivocalã u tsi yini dupã diftongul ljaci, cã r-paci, cu-paci, li-cu-rici, poci (njic), stã n-gaci, tã l-maci, u-
icã triftongul ai, oi, shi eai (vocalã a/o shi semivocalã e/i), lipsescu raci, etc. Zborlu tuci, nu ari plural. Tut unã soe poati si sã
scriari fã rã semivocala u, ca zboarã li: (mini) a-cã -tsai, (mini) a-drai, ngrã pseascã shi pluralu di la ndauã zboarã neutri. Mash cã eali nu s-
a-mi-ra-lai/mi-ra-lai, a-rã z-boi, a-roi, bu-du-vai, bu-geai, cu-rai, fi- pronuntsã idyea soi: semivocala i dit soni, s-fatsi vocalã . Bunã oarã ,
teai, gã -dzã -moi, grai, ha-ra-mu-fai, lai, Mai, ma-ra-doi, mir-yiu-loi, ashi avem zboarã li neutri la plural ca: a-ri-ci (gã rnutsã ), as-cum-ti-ci,
nã -vai, (mini) pur-tai, rai/a-rai, plai, proi, sa-ra-cu-fai, su-mu-lai, ti- cã r-ni-ci, cã r-ni-coa-ci, cu-cu-li-ci, gã r-ba-ci, ghiu-mi-ci, ghiu-ve-ci,
hi-lai, ti-ru-fai, etc. Aesti zboarã nu lipsescu vã rã oarã scriari: (mini) pi-ti-cu-ci, poa-ci, tun-giuri, zvi-ci, etc. Zborlu cu-ragi nu-ari plural.
a-cã -tsaiu, (mini) a-draiu, a-mi-ra-laiu/mi-ra-laiu, a-rã z-boiu, a-roiu, Nota 2 – Tu-aestã clasã di zboarã , masculini shi neutri, sonlu iu easti
bu-du-vaiu, bu-geaiu, cu-raiu, fi-teaiu, gã -dzã -moiu, graiu, ha-ra-mu- faptu di dauã semivocali, i shi u. Avem shi altã soe di (i) zboarã tsi bi-
faiu, laiu, Maiu, ma-ra-doiu, mir-yiu-loiu, nã -vaiu, (mini) pur-taiu, tisescu cu diftongul iu (vocala i, semivocala u, ca tu zborlu cã rciliu)
raiu/a-raiu, plaiu, proiu, sa-ra-cu-faiu, su-mu-laiu, ti-hi-laiu, ti-ru- icã (semivocala i, vocala u, ca tu zboarã li giulgiu shi zmelciu), (ii)
faiu, etc. zboarã masculini tsi bitisescu cu vocala i, cu actsentu (ca zboarã li chi-
Nota 1 – Cã ndu suntu masculini, ndauã zboarã di ma nsus fac plu- ragi shi zã nã tci), shi (iii) zboarã fiminini tsi bitisescu cu vocala i fã rã
ralu idyea soe; mash cã semivocala u dit bitisitã nu s-mata avdi. Plu- actsentu (ca tu zborlu borgi).
ralu-a aishtor zboarã si ngrã pseashti unã soe cu singularlu, va dzã cã , (4) Substantivili masculini (shi neutri) la singular, adjectivili, formili
si scrii ca tu zboarã li: bu-geai, ma-ra-doi, etc. Tut unã soe poati si sã verbali, etc. cari bitisescu cu unã semivocalã u tsi yini dupã sonurli hi,
ngrã pseascã shi pluralu di la ndauã zboarã neutri. Mash cã eali nu s- chi, ghi shi yi, (semivocalã i), lipsescu scriari fã rã semivocala u, ashi
pronuntsã idyea soi: semivocala i dit soni, s-fatsi vocalã . Bunã oarã , cum si scriu zboarã li: (mini) a-prochi, (mini) as-cuchi, a-vlachi, a-
ashi avem zboarã neutri la plural ca: bu-du-va-i, gra-i (gra-iuri), nã - xayi, ayi, cã -lã m-bu-chi, cochi, cohi, prochi, psohi, vã -rachi, etc. Aesti
va-i (nã -va-iuri), ti-ru-fa-i, etc. zboarã nu lipsescu scriari cu semivocala u ca: (mini) a-prochiu,
Nota 2 – Avem shi zboarã tsi bitisescu cu ai/oi, trã cari sonlu i dit (mini) as-cuchiu, a-vlachiu, a-xayiu, ayiu, cã -lã m-bu-chiu, cochiu,
soni easti vocalã shi s-avdi fã rã u-shcurtu tu coadã . Mash cã , aesti cohiu, prochiu, psohiu, vã -rachiu, etc.
zboarã (i) suntu fiminini la singular, nu masculini, zboarã ca: ca-to- Nota 1 – Aesti zboarã au pluralu, di multi ori ma nu totna, cu sonlu i
i/ca-to-yi, cum-bu-lo-i/cum-bu-lo-yi, etc. (ii) suntu substantivi la plural, tu bitisitã (semivocalã cã ndu zborlu easti masculin shi vocalã cã ndu
nu la singular ca: boi, oi, etc. (iii) formi verbali la persoana-a daua, nu easti neutru) un i tsi s-pronuntsã mash i, nu s-pronuntsã iu. Ashi, trã
la prota persoanã ca: (tini) a-cã -tsai, (tini) a-drai, (tini) shi-deai, (tini) ndauã zboarã di ma nsus, pluralu sã ngrã pseashti idyea soe cu singu-
vreai, etc. shi (iv) alti zboarã ca nã -poi, voi, a-poi, etc. larlu: ayi, cã -lã m-bu-chi, cochi, prochi, psohi, stri-prochi, vã -rã chi,
(3) Substantivili masculini (shi neutri) la singular, adjectivili, formi etc. Bã gats oarã cã zboarã li avlachi shi vã rachi si scriu (ma nu s-pro-
verbali, etc. cari bitisescu cu unã semivocalã u tsi yini dupã sonurli ci, nuntsã ) unã soi la neutru singular (a-vlachi, vã -rachi) shi la fiminin
singular (a-vla-chi, vã -ra-chi). dis-poljiu, diz-maljiu, fi-taljiu, fi-suljiu, gã -dzã -moljiu, gã -tunjiu
Nota 2 – La persoana 2, formili verbali di ma nsus fac: (tini) a- (pomlu), grunjiu, gur-guljiu, hiljiu, mã -cheljiu, moljiu, mush-conjiu,
prochi, (tini) as-cuchi, etc. iu semivocala i dit soni s-avdi fã rã semivo- nã -maljiu, paljiu, pi-ponjiu, pronjiu, puljiu, schi-ponjiu, shonjiu, shu-
calã u dupã ea. mu-ronjiu, sir-viljiu, taljiu, tiljiu, tsir-bonjiu, vã n-gheljiu, vi-tuljiu, vul-
(5) Substantivili masculini (shi neutri) la singular, adjectivili, formili ponjiu, etc. necã lipsescu vã rã oarã scriari mash cu semivocala u ca:
verbali, etc. cari bitisescu cu unã semivocalã u tsi yini dupã unã (mini) a-dilju, a-molju, as-talju, ã n-cur-pilju, ã n-tã nju, bir-bilju, brus-
singurã consoanã (nu dauã i ma multi), simplã i compusã (ma nu conju, cã l-cã nju, cã -pi-tunju, cã s-tã nj (pomlu), cin-ghelju, dis-polju,
consoanili lj/nj, necã consoana complexã x), lipsescu scriari fã rã diz-malju, fi-talju, fi-sulju, gã -dzã -molju, gã -tunju (pomlu), grunju,
semivocala u. Ashi avem zboarã ca: (mini) a-vredz, a-crish, a-crit, a- gur-gulju, hilju, mã -chelju, molju, mush-conju, nã -malju, palju, pi-
di-ljat, a-gra-mat, a-rar, ar-mã n, a-rosh, a-ush, az-gher, ã n-fash, ã n- ponju, pronju, pulju, schi-ponju, shonju, shu-mu-ronju, sir-vilju, talju,
gljets, ã n-grash, ã n-vets, ba-ba-gean, ba-gav, bã -nedz, bã r-bat, bash, tilju, tsir-bonju, vã n-ghelju, vi-tulju, vul-ponju, etc.
brats, bu-its, bush, cã -pos, ca-ra-ghios, cã r-vã -nar, cash, cã s-trã -vets, Nota 1 – Di multi ori, zboarã li di ma nsus au pluralu cu sonlu i tu bi-
cã -tush, cã -tu-shits, chis-chin, chi-trish, ci-li-par, ci-resh (pomlu), co- tisitã (semivocalã tsi nu si scrii, cã ndu zborlu easti masculin shi
luv, cu-cosh (pomlu), diz-gljets, dur-njit, dush-man, fu-dul, fu-dzit, vocalã tsi si scrii, cã ndu easti neutru), son i tsi s-pronuntsã mash i, nu
gã r-nuts, giu-dets, glar, gru-madz, hã -ri-os, ha-rish, hã r-sit, i-ni-mos, s-pronuntsã iu. Ashi avem zboarã li trã cari pluralu sã ngrã pseashti:
lu-credz, mã r-cat, min-ghiush, min-ti-men, mi-xos, mur-dar, mut, muts, bir-bilj, brus-conj, cã l-cã -nji, cã -pi-tu-nji, cã s-tã nj (pomlu), fi-ta-lji,
ni-pot, njedz, num-tar, pi-cu-rar, pi-ri-fan, prash, prot, puts, sclav, fi-su-lji, gã -tunj (pomlu), gru-nji, gur-gulj/gur-gu-lji, hilj, mush-conj,
scos, shed, shush, slab, sots, su-flit, tri-cut, us-pets, u-vedz, vrut, xen, nã -ma-lji, pa-lji, pi-ponj, pronj/proa-nji, pulj, schi-ponj, shonj, shu-
zlot, etc. cari nu lipsescu vã rã oarã scriari cu semivocala u ca: a- mu-ronj, sir-vilj, tilj, tsir-bonj, vi-tulj, vul-ponj, etc.
vredzu, a-crishu, a-critu, a-di-ljatu, a-gra-matu, a-raru, ar-mã nu, a- Nota 2 – La persoana 2, formili verbali di ma nsus fac: (tini) a-dilj,
roshu, a-ushu, az-gheru, ã n-fashu, ã n-gljetsu, ã n-grashu, ã n-vetsu, (tini) as-talj, (tini) ã n-cur-pilj, (tini) dis-polj, (tini) diz-malj, (tini) molj,
ba-ba-geanu, ba-gavu, bã -nedzu, bã r-batu, bashu, bratsu, bu-itsu, (tini) talj, etc. zboarã cari s-avdu cu semivocala i tu soni ma fã rã semi-
bushu, cã -posu, ca-ra-ghiosu, cã r-vã -naru, cashu, cã s-trã -vetsu, cã - vocalã u.
tushu, cã -tu-shitsu, chis-chinu, chi-trishu, ci-li-paru, ci-reshu (pomlu), Exceptsii – (i) Cã tivã rã oarã , u-lu shcurtu dit un zbor, poati si s-alã -
co-luvu, cu-coshu (pomlu), diz-gljetsu, dur-njitu, dush-manu, fu-dulu, xeascã tu un u-lungu. Aestã poati si s-facã tu unã puizii, iu ritmul a
fu-dzitu, gã r-nutsu, giu-detsu, glaru, gru-madzu, hã -ri-osu, ha-rishu, versului poati s-caftã unã silabã ma nsus, i tu zburã ri shi scriari,
hã r-situ, i-ni-mosu, lu-credzu, mã r-catu, min-ghiushu, min-ti-menu, cã ndu scriitorlu va maxus ca zborlu si s-pronuntsã cu un u-lungu, tu
mi-xosu, mur-daru, mutu, mutsu, ni-potu, njedzu, num-taru, pi-cu-raru, loc di un u-shcurtu. Tr-atsea, niscriarea-a u-lui shcurtu shi scriarea-a u-
pi-ri-fanu, prashu, protu, putsu, sclavu, scosu, shedu, shushu, slabu, lui lungu, agiutã la dyivã sirea, cum lipseashti, a zborlui.
sotsu, su-flitu, tri-cutu, us-petsu, u-vedzu, vrutu, xenu, zlotu, etc. (ii) Cu tuti cã va cã ftã m, tu regula-a noastrã , ca u-lu shcurtu dit biti-
(6) Substantivili (masculini shi neutri), adgectivili (masculini) shi for- sitã s-nu si scrii, va lj-alã sã m scriarea, atumtsea cã ndu un zbor tsi biti-
mili verbali tsi (i) bitisescu cu lj shi nj shi (ii) s-avdu cu un son iu seashti cu u-shcurtu s-leagã cu unã cratimã di zborlu tsi yini dupã el,
(semivocali i shi u) tu bitisitã , lipsescu scriari fã rã semivocalili i shi cã ndu aestu zbor dit soni nchiseashti cu unã vocalã (ma multu a shi
u. Ashi avem zboarã ca: (mini) a-dilj, a-molj, (mini) as-talj, (mini) ã n- u). Bunã oarã , u-lu dit sonea-a zboarã lor arã zboi, aprochi shi cupaci,
cur-pilj, ã n-tã nj, bir-bilj, brus-conj, cã l-cã nj, cã -pi-tunj, cã s-tã nj tsi s-avdi shcurtu shi nu sã scrii, poati si sã scrii cã ndu s-aflã ligat, cu
(pomlu), cin-ghelj, (mini) dis-polj, (mini) diz-malj, fi-talj, fi-sulj, gã - unã cratimã , di zborlu di dinã poi, tu expresii ca: “am un arã zboiu-
dzã -molj, gã -tunj (pomlu), grunj, gur-gulj, hilj, mã -chelj, (mini) molj, arosh”, “mini aprochiu-atsel om” icã “vidzui un cupaciu-analtu”.
mush-conj, nã -malj, palj, pi-ponj, pronj, pulj, schi-ponj, shonj, shu-
mu-ronj, sir-vilj, (mini) talj, tilj, tsir-bonj, vã n-ghelj, vi-tulj, vul-ponj,
etc. Aesti zboarã nu lipsescu vã rã oarã scriari cu semivocalili i shi u
ca: a-diljiu, a-moljiu, as-taljiu, ã n-cur-piljiu, ã n-tã njiu, bir-biljiu,
brus-conjiu, cã l-cã njiu, cã -pi-tunjiu, cã s-tã nj (pomlu), cin-gheljiu,
George Perdichi – Il Ritorno dall’Estero 149 150 Riv. di Litiraturã shi Studii Armã ni – Tom XI – Sumedru 1998
“Son anni ed anni da quando, guai!

Lasciai la patria estiva,
Da quando gli ultimi miei rai
Dai monti splendidi levai
E da quell’occhio dolce assai
Che allora m’impazziva…”
George Perdichi
IL RITORNO DALL’ESTERO Sentendo si il corsier soffiava,
Traduzione di George Perdichi dal macedono- Volea spaccar la terra,
romeno “Dit Xeani” di Nacu Scrima; ambedue poeti Nitrendo a lungo in su saltava,
sonno oriundi dal magnifico villaggio – Pirivoli. Coi denti il freno morsicava
Su ripe poi s’indirizzava
Qual fulmine di guerra.
Spaccando l’aria in fretta, ansante
Qual aquila di monte Attraversaron fiumi, erti,
Correva un giovane brillante Montagne dei paesi,
Su d’un corsier, col busto avante Bei campi fertili e deserti
Col riciol suo capel volante Cogli occhi svegli e sempre aperti
Sull’orlo di sua fronte. Ai bei miracoli che avverti
Davanti a te distesi.
Vestito ben e ben armato
Col don degli immortali Per tempo arriva su alla fonte
Qual Santo Giorgio rinomato, Del suo paese gaio…
Si bello in tutto e tanto amato, Scavalca stanco, sembra un monte
Sembrava un angiol aureolato, Si asciuga di sudor la fronte
Un angiolo senz’ali. Poi s’indirizza verso il ponte
Per dissetare il Baio.
Girava nella destra mano
Coll’aureo serpeggiare Ma come l’esule discese,
La frusta con cui’l Baglio sano Ben presto scorge in fondo:
Sferzava per non ire piano, L-aromena del suo paese
Ma per portarlo in su lontano Oppure Diana si palese?
Piú presto al focolare. Ad un istante non intese
Se vive in questo mondo!
“Mi senti, o Baglio, mio desio,
Su, vola come il vento Portava sul capello sciolto
E portami al paese mio Bel scelto fazzoletto…
Perché lo sa soltanto Iddio Ma chi puó pingere’l suo volto
Son anni ed anni da quand’io Che avea a quel giovane rivolto?
L’amor di patria sento. E l’una e l’altro danno ascolto
Al cor che balza in petto.
Con acqua fresca il vaso adorno – “No giovane, no… Madre e padre
Riempiva in quella festa. Stan ben tirando avanti…
Ei diede l‘augur di bon giorno, E i miei fratelli nelle squadre
Ed essa, del suo bon ritorno… Dei “celnici” del Pind – loggiadre
Le ardea il cuore in sen qual forno Combatton contro le alme ladre
Ed inchinó sua testa. Dei perfidi mercanti.
Mi dia, o cor di Perivole, “Se vedi poi che piang, non piango
Tre goccie d’acqua fresca Per le anime serene,
Perché da tre giornate sole Ma per la mia sorte languo
Io bevvi l’aria e i rai del sole Ché nello stesso affan rimango
E per di piú l’odor di viole, Da tanti anni sin da quando
Ma’l mio palato é d’esca.” Mio giovane dabbene.
Essa alza subito l’orciuolo “Dagli occhi neri e affascinanti

E, allegra, l’acqua gli offre. Col canto di giullare,
Poi col cantar, dell’ussignuó lo: Da piccola mi esci davanti
“Tre goccie d’acqua fresca solo? Qual albero piú altier di tanti,
Quest’acqua santa spegne il duolo Bel, bello – un angiolo fra i santi
E calma il cor che soffre.” Che adornano l’altare…
Il giovane assorbi con sete Appen lo vidi cosi integro

Da quell’orciuolo adorno, In me si accose il lume.
Ad essa poi guardó in quiete, Capii che senza amore, negro
Ma tosto, per istinto diede Per me sarebbe il mondo allegro…
Un passo indietro perché vede Perció fei forte’l mio cor egro
Qualcosa all’occhio attorno: Per vincere quel nume.
Sull’arco delle ciglia nere “Ci siam uniti e fummo assiemo

Le lagrime d’argento Felici solo un anno…
Danzavan – di stelline schiere Parti al estero con speme
Che scivolavan sulle mere Di ritornare al cor che freme
Sue gote – candide bandiere E spesse volte, affranto, geme…
Che sventolavan al vento. Dieci anni e piú d’affanno.”
– “Perché ti sboccian tanti fiori – “Stia attenta, o bella, a ció che dico:
Dagli occhi tuoi piangenti? Connobbi’l tuo bon sire,
Perché tu piangi? Piangi amori? Gli stetti sempre un bon amico
Moriron forse i genitori? E l’ho difeso dal nemico,
Cessar dei tuoi fratelli i cuori, Ma dalla sorte é stato scritto
O forse i tuoi parenti?” Al estero per morire.
“Nel gran delir (che cosa l’uom’é ) – “Nel ultimo dolente adio
Lo tenni nelle braccia, Mi chiese per sollevo
Parlava invocando un nome, Un bacio… e mormoró con brio:
Per te piangeva assai, ma come? “Se parti… incontra lei, per Dio!
Con lagrime, fluir di chiome A chiederle, nel nome mio,
Coprendo la sua faccia. Per darti che ti devo…”
“Morì … Gli feci il rito brutto: – “Un bacio, giovane, d’afetto?

Mortuario vel, candella… Ritorna a te lo prendi!”
E come si usa dappertutto, – “Gli anni cambiano l’aspetto…
Gli alzai sepolcro avvolto in lutto O, bella, io son l’eletto
Perché morendo. Disse: “Tutto Del tuo cor che batte in petto
Lo scambierá mia bella.” Per quel che sempre attendi.
Le blande e roride parole – Mi dica ció che assai c’importa:

Son fulmini al racconto, Di casa certe cose.
L’infranto cor di Perivole, – “Due prugni vigilan la porta
Perché quel detto assai la duole, E presso il muro non sta storta
S’inclina come un girasole Girante, se ti sei accorta,
Per piangere’l tramonto. Bandiera di tre rose?”
Il ciel pareva che crollasse – “Puo darsi come un viandante

Per atterrarla apposto Passasti… Ma confessa:
E che la terra si staccasse Se tu davvero sei’l fiammante
Per inghiotirla giú in collasse… Marito, vespero brillante,
Tant’avida paura dasse Mi dica un altro rillevante,
Quel senso si nascosto. Un segno di me stessa.”
Traviata appieno dal dolore – “Sul petto dove un nascondiglio

Sta zitta e soffre molto, Trovavo per sognare,
Tacitamente come un fiore Fra i seni candidi qual giglio,
Parla con lagrime dal cuore Lasciando il labbro tuo vermiglio
Ed egli legge il suo candore Che prometteva con periglio
Dipinto sul suo volto. Bel bacio da rubare.
– “Per tutto ció che l’hai prestato Che credi, non saprei l’arcano?
Io ti ringrazio… Pensa: Io leggo ormai sul viso!
Perché il destino ti ha portato Sull’uno e l’altro seno sano,
Lei dove, come lui, sei nato, Dipinto avevo con la mano,
Io devo darti ció che hai dato Accanto al simbolo romano,
Qual giusta ricompensa.” L’uccel del paradiso…!”:
George Perdichi – Il Ritorno dall’Estero 155
Sua sposa l’anima si allaccia

All’intimo mistero…
Perché l’elisio in rai si affaccia,
Con lagrime di gioia in faccia,
Si slancia nelle sue braccia
Per beverlo davvero.
Ed egli, ratto d’alte sfere,

Le da il dovuto amplesso.
L’innalza poi a ben volere
Sul suo amabile corsiere
Che nitra, al massimo godere
Participando anch’esso.
Ed ora il Baglio mosso in fretta

Innalza in su la fronte
Poi prende in su la via retta
Portando l’aurea coppia stretta
Al bel paese che li aspetta
Sul culmine del monte.
SUPLIMENTU
CÃRTSÃ VECLJI ARMÃNESHTI
BIBLIOTECA AROMÃNEASCÃ
Anlu 1, No. 1
CÃNTITSI shi NDOAUÃ

ISTURII ALEAPTI
di
Ioan Foti
BUCUREƒTI
Institutul de Arte Grafice shi Editurã “MINERVA”
B-dul Academiei 8 – Str. Edgar Quinet 4
1912
Suplimentu – Ioan Foti: Cã ntitsi shi Ndoauã Isturii Aleapti 159 160 Riv. di Litiraturã shi Studii Armã ni – Tom XI – Sumedru 1998
veadã pã nã iu s-duc cu hutsamea-a lor, gã rã gunjlji tsi nu vor s-nã

cunoascã miletea-a noastrã . Noi lã lji deadim tuti, sh-tut nã sh,
hã shotslji cu caplu nsus, hã shotslji, tsi lã dzã tsea a ianitsarlor:
“Kopse-me, aga’m, n-ayiaso!”
Tu cartea aestã tsi u scriai shi u-alepshu ti compatriotslji a noshtri ar-
I. Foti mã nj, adunai ndauã cã ntitsi di atseali cama bunili a puetslor a noshtri
shi ndauã isturii adrati di mini sh-tipusiti prit ma multi rivisti.
CÃTRI ARMÃNJ “Bibliuteca Armã neascã ” tsi u scoatim cu agiutorlu a fratslor a nosh-
tri dit Rumã nie va si scoatã sh-alti cã rtsã cari si zburascã di istoria-a
Sh-la noi si scrisi tsiva: ndauã cã ntitsi, ndauã isturii, niscã nti noastrã , giuneatsa-a noastrã prit eti sh-tut tsi lipseashti ti mintea shi su-
mushati, niscã nti buni sh-alti slabi. Avum sh-vã rnã tsintsi-shasi rivisti, flitlu armã nescu. Mash ashi pistipsim cã va s-lunjineadzã fratslji a
iu citeam cã tivã rnã oarã lucri aleapti shi spusi tu-unã limbã curat noshtri di tut loclu, cã noi nu avinã m altutsiva diper s-dishcljidem
armã neascã . Ma rivistili a noastri nu-avurã banã . Trã tse? Cã lã etsli-a calea a tutulor atsilor tsi vor ndriptatea shi bunlu a lor. S-lã spunem cã
atsilor tsi vrurã s-hibã capitili-a noastri furã ahã ntu mã ri, ahã ntu urã ti sh-noi ca oaminj, armã njlji, avem ndreptu s-bã nã m sum soari ca
fapti featsirã nã sh, cã vã rnã lugurie mushatã nu putea s-acatsã lumea, ashi cum him bunj icã arã i; sh-noi avem un suflit, avem sh-noi
arã dã tsinj. Nã sh s-afirea di lunjinã , sh-ca luchilji iarna, cã fta negurã , cripã ri sh-doruri tsi lipsescu lishurari! Sh-vã rnã altã vindicari nu nã
scutidi, ca s-poatã s-arã cheascã , sã mpradã avearea tsi lã si deadi ca lishureadzã cama ghini ca litiratura (cã ntitsi, isturii mushati, teatrul,
s-dishteaptã un popul, cari nu shtia di-iu s-tradzi, cari nu shtia tsi etc.).
nveatsã sh-ti cari nveatsã , cari nu shtia tsi lj-easti dat di tihi ca s-facã Suflitlu-a nostru easti tu litiratura-a noastrã sh-tsiva nu va s-putem s-
sti loc. Ghini ma, lucrili s-alã xirã di ndoi anj, atselj fã rã di inimã furã fatsim fã rã di nã sã : cã nticlu n-aprindi cheptul, cã nticlu nã dishteaptã
agunits, shi oaminj cu dor di soea-a lor, vinjirã ca s-lã lja loclu, si dit somnul a nishtiriljei, cã nticlu va nã facã s-treamurã inima-a
spã streascã agrul mplin di erghi nfã rmã coasi. noastrã di harauã , cã nticlu va si spunã faptili mã ri a pã rintsã lor shi a
Cu tuti lã etsli, cu tutã cheametea aestã tsi nã tsã nu calea di-ahã ntsã strã aushlor a noshtri sh-atumtsea cama putsã n va nã hibã fricã di
anj, suflitlu armã nescu armasi limpid ca yearyirlu, dushmanjlji a lui nu moarti diper di dushmanj.
puturã s-lu pã ngã neascã , sh-di eti ashteaptã s-easã sh-nã s tu videalã , Apoea, avem sh-noi fratslji a noshtri dit Vlã hie, dit Mã ghirie, Bucu-
s-lu mutreascã lumea cã ari sh-nã s banã , sh-cã nu murirã tu nã s vinã shi Basarabie sh-dit alti pã rtsã cari, cã ndu va nã veadã lunjinats,
niastimtili ghinets a strã aushlor a lui. Suflitlu-a nostru easti limba sh- va l-arsarã cheptul di ghineatsã sh-totunã va s-aflã m ndoapir la nã sh
adetsli a noastri sh-nã si li-avem di la romanj. Di la nã sh nã tradzim tu-ananghi.
noi, sh-aclo, tu Roma atsea mari shi niazvimtã , lipseashti s-nã cã ftã m Dishtiptats-vã , armã nj, pã nã oara nu easti ningã amã natã ca s-nu
ahiursita-a istoriiljei a noastrã . nã aflã dauã sprã dzatsli tricuti, cum dzã tsi Vã ngheljlu, cã va s-hibã
Cã lã torlji di soe romanã tsi tricurã la noi sh-nã vidzurã , n-alavdã atumtsea cavai di noi sh-di ficiorlji a noshtri, cari va nã blastimã cã lã
buneatsa, n-alavdã hã rli a noastri, n-alavdã tricutlu a nostru, cã nu-i chirum atsea cama scumpã doarã a lor: suflitlu. Cã iu s-ducã shi tsi s-
cheatrã tu Mureauã , nu-i cornu tu Epir sh-nu-i munti tu Machidunie facã , avuts icã oarfã nj, va lã si parã cã suntu singuri aclo iu va s-
cari s-nu aducã mã rturilji ti mã rli fapti a tã tã njlor sh-a strã aushlor a hibã , sh-vã rnã harauã nu va s-lã facã budza s-arã dã ; sh-nu va s-
noshtri. Ahã ntu mari, ahã ntu mushatã lutseashti steaua-a soiljei armã - veadã altutsiva deavã rliga di nã sh diper colasi shi jali.
neascã cã nitsi chirutslji di grets, aestã adunã turã di tuti miletsli, ni Bucureti, tu meslu Martsu, 1912
vã rnu dascal cu mintea shutsã tã di nvitsã turã arudzinatã nu va s-
poatã s-lji scadã anamea sh-mã rilja. Shi-i lucru shtiut di tutã lumea
cã , tsi-au gretslji asã ndzã cama bun sh-cama aleptu, lu-au di la noi, sh-
libertatea-a lor (elefteria) shi statlu a lor (kratoslu) li amintarã ma
multu cu agiutorlu a nostru, a armã njlor! Shi-i dure ca s-adutsem
aminti trei numi, priningã multi alti: Coletti, Valaoriti, Zalacosta, ca s-
priimnã cama nclo.

Deadi di unã grã dinã cu ponj multsã sh-cu lumã chili nghios ca
nveasti tsi plã ngu cu perlu dispã ltit. Intrã pit culughios ã n casã iu
shidea nã mamã cã njisitã la caplu-a ficiorlui a ljei cari trã dzea ti-a
I. Foti moarti. Ãl lo di oclju cu mã nochirlu, sh-cã rbunjlji spunea cã nu-i lã n-
dzid di oclju. Mutrea nafoarã ca n yis, cu ocljilj a ljei mã ri, iu scã ntilja
APRINDU CRÃCIUN nã mushuteatsã astimtã di-arali. Bã she fã tsli aprimti ca jarlu a vrutlui
Sã ntunearicã . Unã noapti scutidoasã , cum i chisa-a colasã ljei, a ljei hilj, canda vrea s-lji soarbã lã ngoarea tsi-avea shi s-moarã nã sã
ã ngljiti tut loclu. Dit niorlji grei tsearnã neauã nicurmat, sh-nafoarã -i tu loclu a lui. Vimtul pimsi usha, diznjirdã frã mtea-ali niveastã , a
vimtu, unã azvimturari, unã cheameti cum nu s-avea vidzutã altã oarã . ficiorlui shi-sh deadi alaga nafoarã . Tricu pit ponj, cari s-cutrimurarã
Seavirlu aurlã , pã durli aurlã , s-cutreamurã tserlu sh-loclu di-aurlari. di nã s sh-acã tsarã s-plã ngã dorlu-a lor...
Tutã lumea dzã tsea cã semnu s-fatsi, canda Dumnidzã sh-avea Sh-cã ti sufliti astimti nu vidzu vimtul? Cã ts oaminj hã riosh nu-
discã rcatã tutã inatea-a lui pisti mã ratslji di oaminj sh-vrea s-lji agiumsi, di cã ti feati mushati nu sh-arã si, mash s-lu videai cum urdina
chearã ti urã tetsli-a lor, tamam aprindu-Crã ciun, cã ndu s-featsi sh-vrea li-aducheshti tuti...
Ascã pã torlu-a lumiljei. Sh-vimtul sufla tut cama multu, cama vã rtos S-aflã dinã cali tu-alantã mardzini-a hoarã ljei, nfã rmã cat sh-nã s di-
shi strigarea-a lui s-amistica cu plã ngul a loclui, a oaminjlor, a lumiljei atseali tsi-avea vidzutã . Dzimea di dor shi sufla cama-agalea tora.
ã ntreagã . Intrã pit-unã cripã turã di geam tu-unã casã mari sh-irnjii. Unã udai
Hoara eara ngrupatã tu oahti di neauã sh-casili isha nafoarã ca eara lunjinatã cu-unã cã ndilã di-asimi, tsi-ardea la icoana-ali Stã
niscã nti cruts di murmintsã . Nitsi un zghic nu s-avdza, mash cã njlji Mã rie di-amalamã , la icoana afumatã al Ayiu-Ghiorghi, sh-vã siljaclu
alã tra di oarã -oarã , cu boatsea-a lor jiloasã ca ti cubilji. Lunjina tsi uscat di cu veara arã spã ndea nã njurizmã dultsi. Unã featã tu stranji
isha dit firidz s-nica tu negura ntunicatã . lã i, cu per di hrisafi, cu oclji mushats di scafã , cu frã mtea albã , cu
Tu mardzini eara nã casã mari sh-vimtul, cu tutã putearea-a lui, arcã truplu ca di ghirghinã s-minduea, arã dzimatã di cot. Iu s-minduea?...
undi di neauã , trundui ugeaclu sh-bumbunidzã nafoarã canda vrea si Dauã lã crinj mã ri ca di yearyir lji nyilicirã pi fatsa-a ljei di tsearã
surpã casa dit timealji. Sh-nuntru eara un suflit dinjicat, astimtu di- albã . U bã she vimtul, lj-uscã lã crinjli shi u-adunã aclo pit vã ljuri, cari
arali, unã muljari ca di tsindzã ts di anj, cu fatsa suptã di cã njinã , bumbunidza di furtunã . La treatsirea-a lui s-cutrimurarã fadzlji,
analtã sh-mushatã , dupã seamni, tu tinireatsã . Cã ndila ardea n casã la pã durea ntreagã s-cutrimurã ca nã lumi pondã tsi plã ndzi. Shi vimtul
icoana-a Hristolui sh-al Ayiu-Nicola, nviscut tu asimi. Si ncljina cu cu-adiyie adilja ca un om tsi va sh-da suflitlu...
lã crinj tu oclji, mã rata, sh-fã tsea mitã nj pisti mitã nj. Pã lã cã rsea ti Avea tricutã njadzã noapti sh-cã mbã njli cu boatsi avrã hnjisitã , ca
hilj-su cari eara tu xeani dipã rtoasi – sh-lu-avea un a mã -sai – sh-lu- nã pã lã cã rie cã trã tser, didea tu shtiri a crishtinjlor cã s-featsi
ashtipta s-yinã cã eara singurã cuc, fã rã vã rnã pã rgurii. Seavirlu Hristolu. Biseritslji s-lunjinarã di lumbã rdzã , di njilj di tseri sh-loclu
intrã pit ushi, pit ugeac, pit tsilari, deadi nã voltã pit casã sh-fudzi ntreg pã rea cã sã nveashti ti nauã sã rbã toari. Furtuna tricu. Muntsã lj,
turbat. Cã dzu lishinatã lã ita muljari di pon, di-ahã tã jali – sh-u acã tsã vã ljurli ca dishtiptati dit somnu greu ascultã boatsea-a cã mbã njlor di
ashi somnul... Vidzu un yis: Ayiu-Nicola vinji tu somnu shi-lj dzã si cã la tuti biseritsli sh-noutatea tsi l-aduc cu nã si.
scumpul a ljei nchisi ti-acasã sh-va sh-veadã sh-nã sã di tora sh-ninti
dzã li albi.
Vimtul, ficior zdurdit, s-dusi cama diparti suflã ndalui vã rtos tu-unã
C. Belemace
casã apusã shi, cu zvimturã ri nfricushati, vrea s-u ngroapã tu neauã .
Nuntru ardea nã lambã cu lunjina slabã . Un bã rbat veduu, tã cut, cu DIMÃNDAREA PÃRINTEASCÃ
fumealji multã , shidea minduit. Naturli, arucutiti pri-aoa sh-pri-aclo,
durnja somnul a lor di anghilj – sh-nã s plã ndzea c-armasi fã rã
nicuchirã sh-oarfã n – oarfã n! Vimtul jili nafoarã angusa-a mã ratlui Pã rinteasca dimã ndari
veduu, pitrumsi n casã , lã deadi cã ti unã bã shari a njitslor shi s-dusi s- Nã sprigiurã cu foc mari,
Frats di mumã shi di tatã Cã nits di-arã u nu pot si-ts spun,

Noi armã nj di eta toatã ! Nitsi cutedz di-arshini.
Di sum plocili di murmintsã

Strigã -a noshtri bunj pã rintsã : Sunt mesh di dzã li di-anda eu
– Blã stem mari s-aibã n casã Ducheam cã tivã rnoarã
Cari di limba-a lui s-alasã . Cum pisti mesi nj-angrica
Nã cheatrã di pumoarã .
Cari sh-alasã limba-a lui
S-lu-ardã pira-a focului, Shi dzada cã ti ori nj-apresh
Si s-dirinã yiu pri loc, Sh-mutrii tu casa tutã :
S-lji si frigã limba n foc. Ma nu putui cu oclji s-dau
Di-aumbra nividzutã !
El ã n vatra-lj pã rinteascã
Fumealja s-nu-sh hã riseascã ; Shi nu-am durnjitã noptsã ntredz,
Di fumelj curunj s-nu bashã , Nu nj-am durnjitã , mamã ,
Natu n leagã n si nu nfashã ! Shi tutã oda nj-afumam
Cu fumlu di timnjamã .
Cari fudzi di-a lui mumã
Shi di pã rinteasca-lj numã , Ma unã searã nj-agã rshii
Fugã -lj doara-a Domnului Shi-nj mi chirui tu yisi;
Shi dultseamea-a somnului! Ca un paradis di mã yii
Nã padi nj-si dishcljisi.
Vidzui un brats di gioni vrut

G. Murnu Cã mi-apucã di mesi
Sh-ashi cu jali-nj mi mutri
VÃRCULACLU Shi dultsi-ahã t mi streasi!
Shi-nj ciuciura un grai durut

– Tsi ts-easti budza galbinã Sh-un grai di vreari multã ,
Ca tseara di murmintu Tra s-nu lu-ascultu nj-eara greu,
Shi treamburã ca frã ndzã li Shi cama greu s-mi-ascultã .
Tsi treamburã di vimtu?
Eu-nj mi-anvileam cu cerga-a ta
Ia spuni-nj, hilje, cã pri trup Di lã nã groasã faptã ;
Mi treatsi gljets di fricã Dimneatsa goalã tut mi-aflam
Ma ved pi albi mastea-a ta Shi cerga tut astraptã .
Cum lacrima tsã chicã .
Shi truplu ntreg nj-eara curmat,
– O, mamã , cum si-ts spun, nu shtiu; Ducheam un dor di tini,
Ma ghini s-plã ngu-nj yini, Sh-aoa videam arupt un per
Sh-aclo arupti cljini. Tricurã mesh shi siptã mã nj

Cã nd s-alinci nã searã
Aproapea-nj tsiniva. Mi scol
Shi troarã -aprind nã tsearã .
Tsi laea-nj s-ved? O, dada-a mea,

Vidzui cum caplu scoasi
Un om di lut, nã fandazmã ,
Un bair alb di oasi.
Yiu vã rculac, shi el ã ntreg,

El Chita mortu, dadã ,
Cu oclj-ahã ndusits ã n cap
Shi galbin ca di dzadã .
Mi shirpitai shi ded un zghic

Shi vrui s-nji fug diparti,
Milie-nj vinji shi duchii
Tu cheptu-un her di moarti.
Nã noapti lishinatã -armash,

Murii nã noapti ntreagã …
Ah, yinu-aproapi-nj, dada-a mea,
Shi brã nlu-a meu dizleagã .
Cã nj-easti greu shi fatsa-ascund,

Ma ghini s-plã ngu-nj yini,
Cã nits di-arã u nu pot si-ts spun,
Nitsi cutedz di-arshini.
Shi muma tutã ngã lbini,

Sta agrã ca zulapi
Cum veadi brã nlu-a featã ljei
Cã mesea nu-lj ã ncapi.
………………………………….
I. Foti
VITSINILI
Nu shtiu tsi-avea tsal Ghiorghi al Tot cã nu-sh tsã nea dip gura. Zbura
di-arã u pri tutã lumea: cã taha Tinca al Nesi shi ncaci cu bã rbat-su, cã
feata al Cota Dini easti urã tã , cã Oani al Pichi easti un ficior
diprisuprã , sh-ahã ti alti hutsã nj. Sh-caplu-lj shi trunduea, mintea-lj yinea deanvã rliga, sh-loclu,
Ca s-ti loai dupã gura-a ljei, vã rnu din hoarã nu-armã nea fã rã di muntsã lj fudzea ca agunits di blã stem.
mã hanã . Ma, di multi ori, un lucru ca dealihea lu-aflji tu cornul a Mitlu eara lã ndzit di ndauã dzã li. S-avea mbitatã ahã ntu arã u, cã
saclui cu minciuni: ashi easti lumea-a noastrã , sidefea u afli aclo iu-i nu putea si s-minã di mpadi.
amarea cama ahã ndoasã sh-cama nispã stritã . – Ma tsi-ari omlu aestu, sh-dzã tsea Tinca? Va s-aibã tu inimã tsiva,
Tsal Ghiorghi al Tot eara vitsinã cu Tinca al Nesi shi shtia tsi s-fatsi vã rnu dor ascumtu, cã lã eatsa mash di bun nu u fatsi!
tu casã -lj: ngrã nja sh-mã cã tura avea intratã nuntru. Mitlu al Nesi isha Ãlj gri ali Veti.
totunã nã rã it din casã sh-astrã dzea cu inati usha dupã nã s, shi s- – Tsi fatsi tat-tu, nu mi dush s-lu ved dicutut. Tsi-ari, easti ghini?
avdza deapoea boatsea astã ljatã di plã ngu ali Tincã : – Tushadzã , dzã si feata.
– Lai Mit, alasã -ti di beari, nu vedz iu agiumsim? Avem featã ti-a Apoea s-ashtearnã ningã nã sã , u mutri, cu ocljilj a ljei lã i shi ahã n-
mã rtari shi mi ngroapã loclu di-arushini, cã ndu mi minduescu cã nu-lj dosh, canda vrea s-u ntreabã tsiva.
am tsiva ti pricã . – Avdzã , mamã , tata-nj dzã si cã mã gã zia-a noastrã din Sã runã s-
Tsal Ghiorghi eara veduã . Bã rbat-su, Dumnidzã s-lu ljartã , avea asparsi!
muritã di multu chiro sh-lj-avea alã satã tsiva tutiputã sh-unã ducheani Ali Tincã -lj tricu un hir aratsi pisti tut truplu; tora lji si lunjina min-
mplinã cu prã mã tie. Eara analtã , cu narea plicioasã , cu ocljilj njits ca tea, acã tsã s-acã chiseascã cã tse bea bã rbat-su shi... sugljitsã nã oarã ,
dauã furnits sh-cu gura mari tsi nu-lj pã psea vã rnã oarã . Tu bana-lj di dauã ori shi s-bã gã s-plã ngã .
nu-avea faptã altu lucru dicã t si s-tsã nã di urma-a lumiljei, si Feata u mutrea cu njilã , apoea sh-nã sã azvimtã di dorlu a mã -sai, u
zburascã tsi nu shtia shi si ncaci cu cari afla ã n cali, cã ndu nu eara tu-a lo plã ngul shi s-dipira dauã li ca zurli.
ljei. Ma avea nã inimã bunã sh-agiuta oarfã njlji. Mitlu avdzã , si sculã preanarga, arã dzã mat di bã stuni, shi mprustat,
Singurlu-a ljei ficior, Simlu, lu-avea pitricutã n Poli ca sã nveatsã ti cu fatsa galbinã , cu narea traptã , cu budzã li viniti, li mutrea sh-nu
yeatru. Cu Tinca al Nesi nu para bã na ghini. Vitsina eara nã muljari shtia tsi s-dzã cã , di iu s-acatsã , cum s-li pã rguriseascã .
tã cutã , mintimenã sh-mushatã cu tut patrudzã tslji di-anj tsi lj-avea di- Ãlj yinea s-tushadzã , ma s-tsã nea. Truplu-lj trimura ca frã ndza,
nanumirea. Sh-di-aoa yinea criparea al tsal Ghiorghi, cã njina-a ljei cã apoea apã rnji: Guh, guh, di tsi sã pã rea cã va sh-voamã hicatili. Nã si
nu-i ca nã sã ni mushatã , ni di soe. sh-turnarã caplu, cu ocljilj nicats di plã ngu, sh-el tusha di tsã s-arupea
Cã ndu isha Dumã nica si s-ducã la bisearicã s-andã musea di multi inima cã ndu-l videai cum s-cã njiseashti.
ori ã n cali, alã xea cã ti un zbor, dauã sh-apoea tã tsea. Veta sh-deadi alaga s-aducã nã scafã di apã sh-Tinca s-apruche di
– Tsi tsã fatsi Veta? u ntriba cã tivã rnã oarã tsal Ghiorghi. nã s:
– Easti ghini sh-nã sã . – Cã tse beai, bre Mit? Nu vedz cã eshti lã ndzit? Udã -ts niheamã
– Criscu tora ca nã baltsotã , analtã , mushatã , albã , aroshi. gura cu apã s-ti lishuredz...
– Am tsi altu lucru au featili! S-creascã , si s-facã mushati. Nu pot s- Nã s nu gri tsiva. Mina caplu sh-ciuciura:
acã chiseascã tsi cripã ri li-ashteaptã ma nã poi... – Cara si shtiats dorlu-a meu cã v-alas oarfã ni, cã va s-mor, cã nu
Ocljilj scã ntilja sh-pit frã mti ã lj tritsea cã ti un sfulgu di nã rã iri, cari pot s-lucredz!...
s-chirdea tu mardzinea-a budzã ljei mushatã . Tã cu.
Ashi bã na vitsinili, cã ndu ghini, cã ndu-arã u. Muljerli s-mutrirã , ã l loarã cã ti un di brats shi-l dusirã s-culcã .
Nã searã , Tinca al Nesi eara nfã rmã catã dicutut. Ahã ntã angusã lj- Dinafoarã s-avdza bots. Tsi eara?
avea frã mtã inima agalea-agalea, ca-arã ulu tsi aroadi mardzinea... Boatsea ali tsal Ghiorghi arã suna tufechi...
Iu s-ducã ? La cusurinã -sa, la sor-sa? Ma nã si vrea sh-arã dã ! Cã ndu – Si-nj bã nedz, lai hilj. A, si shtiai cum ti-ashtiptam!
veadi lumea cã eshti tu-arã u, s-hã riseashti, simtashti nã turlie di ghi- Shi alã ga aoa, sh-alã ga nclo fã rã s-facã tsiva, shishtisitã di harauã .
neatsã cã eshti atsea tsi nu pistipsea nã sh s-hii vã rnã oarã . Striga, dimã nda sh-tu soni ã lj ticni ca s-cljamã Tinca s-lji veadã
S-minduea. ficiorlu.
– Va-nj crep, Doamne, di-arã u! S-mi duc la tsal Ghiorghi! Nu! Nã sã Pimsi usha sh-ia-u!
va s-umplã hoara... Ma, tsi s-fac? – Aoa hits! Yini Simlu! A, s-lu videts! i, tsi ghineatsã ! Calotihã di
mini. Lai Tincã , him vitsini, sh-vitsinlu i ma multu ca frati. Seatsirã dimneatsa vimtul,
Gura lji si dutsea ca cicrichea. Tinca lj-u turnã dupã niheamã : Nu pots s-vedz nafoarã om,
– Noi, tsi cripati him! Mash ti ishiri nu n-acatsã ! Nitsiun pulj nu vedz pri pom,
– Lasã , sor, cã va s-fatsim nuntã . Tsi va lu-alas eu Simlu ninsurat? Mash fã ntã njli abureadzã
Ashi de! Ficior mintimen, nvitsat, prã xit, ã lj lipseashti nã nveastã ca Cã ndu-azvom!
Veta. Hilja-ali mami, ti fitsesh ca trandafilã !
Si sã lã ghi sh-u bã shã pi Veta sh-apoea u-adunã acasã . Negura prit muntsã s-primnã ,
Dzua alantã , tutã hoara shtia cã tsal Ghiorghi al Tot sã mbunã cu Tserlu-i pestru di niori,
Tinca al Nesi sh-cã Simlu al Tot vrea s-isuseascã cu Veta al Nesi. Soarli slab lu-arup sudori
Pã n s-tucheascã gljetslu marmar
Di la mori.
C. Belemace
Yini toamna! Nu s-ma shadi…
MURGUL Fug armã njlji tuts tu-arniu.
Shadi muntili irnjiu
Mash cu cionili tsi caftã
O, lai murgu, frati bun, Neaua-anyiu.
Pã nã tora fum deadun.
Di-aoa sh-ninti nu va s-him Yini,-agiumsi sh-nã sã neaua,
C-amã ndoilji aushim. Hilja-a brumã ljei sh-al vimt.
Ea va ngroapã lailu Pind
Aushaticlu i greu, Ca un mort – aclo s-lji hibã –
O, lai murgu, frati-a njeu: Tu murmint.
Tuti oasili mi dor
Shi duchescu cã va s-mor.
I. Foti
Aidi murgu, aidi frate,
Aidi sh-voi lilici toati, APRINDU PASHTI
Aidi s-njardzim tu-eta-alantã
Ca s-aflã m nã banã altã . Soarli-atsel mushatlu a primã vearã ljei sh-arucã zã vonlu-lj di hrisafi
pisti tut loclu, sh-muntsã lj, arã urli, loclu ntreg si nveashti ca nã
niveastã , ncã rcatã di virdeatsã , di lilici sh-di-asimea nyilicioasã a
Zicu Araia apilor zdurditi tsi dipun dit pishtirei...
Tsi zbor dultsi i Pashtili! Tsã si umpli budza di njari cã ndu-l dzã ts!
TOAMNA N PINDU Cã tã harauã , cã tã mushuteatsã nu-adutsi cu nã s! Niorlji grei a
iarnã ljei s-arã spã ndirã cã trã tu chiritã , neaua cari nvã lea livã dzli sh-
pã durea s-tuchi ca un yis urã t!
Pã rjilit di vearã -i loclu! Ia-li sh-arã ndurli. Hã rã coapi ca feati njits, si ncaci unã cu-alantã .
Nu vedz earbã , mash chingheri. Alti shi spun cã njina, alti s-bashã , sh-njiclu-a lor cheptu i mplin di
Zboarã frã ndzã li di meri – banã , harauã sh-di vreari.
Pisti nã si-arucã brumã Di diparti s-avdu chipuri di oi, s-avdu botsli di cloputi a mã narlor, s-
Lundzi seri. avdu cã njlji cari alatrã cã -sh vidzurã scumpul a lor loc, sh-picurarlji
shuirã , vã ljurli s-trunduescu, muntsã lj arã d, niazvimtsã lj calacandzã Petru Vulcan

a loclui, sh-tuti lucrili di sti loc s-hã risescu, lã si umpli inima di dor cã
s-vidzurã tuti unã ningã alantã : picurarlu ningã munti sh-muntili
LA SHOPUT
ningã picurar, sots nidispã rtsã ts di eti.
Ma tsi-i vreava aestã tu tuti pã rtsã li? Muljerli frimintã , ungu casili, U vidzui, tritsea la shoput
ndreg grã dina shi scuturã stranjili nali sh-nipurtati tutã iarna, ncljisi tu Shi ishii dinintea-a ljei.
sinduchi, cã yini Pashtili, mushata sã rbã toari a primã vearã ljei. – Featã , dã -nj nã chicã di-apã ,
Dzua di Pashti, Hristolu dipuni sti loc, dzua di Pashti, Dumnidzã lu S-tsã bã neadzã tuts a tã i…
ivluyiseashti pri tuts, pri bunj sh-pri-arã i, pri oarfã nj sh-pri-avuts, cã
Pashtili i dzua cã ndu s-lja n bratsã tserlu sh-loclu, sh-oaminjlji, agã r- Mintimenã -nj deadi stamna,
shindalui lã etsli a lor, s-alinã nsus, nsus, cã trã Atsel cari nã deadi Mini tr-oclji u mutrii,
lunjinã sh-nã featsi domnji a loclui! Ma di-arshini vruta featã
Lumbã rdzã li ardu tu tuti biseritsli, crishtinjlji cu gurguljili di tsearã Ca mã rdzeaua arushi.
es nã intea-a tserlui shi preftsã lj cu stranjili hrisusiti, cu caplu gol, spun
a lumiljei, dit-unã mardzini tu-alantã a loclui, cã Hristolu nye, sh- Cã ndu-lj ded deapoea stamna,
atumtsea tserlu s-dishcljidi tu mesea-a noaptiljei, anghiljlji gioacã sh- Pi sum grunj u chipirai,
oaminjlji, njirats di-ahã ntã mã reatsã , sh-pleacã dzinucljilj sh-cu Feata s-deadi nanã parti,
boatsi shuptiratã spun marea ciudie al Dumnidzã : Eu di nã sã mi-aprucheai:
– Hristolu nye!
– Nu nã veadi vã rnu, vrutã ,
Cã tse-ashi-nj ti-arushinedz?
N. Tulliu
Nã sã -nj ciuciurã : – Bre gione,
CÃNTIC Lasã -mi, ashi s-bã nedz!
Vru atumtsea s-aibã stamna,

Nsus tu munti-aurlã cã njlji Ma s-lj-u dau mini nu vrui;
Picurarlji plã ng acasã ; Ma cum trapsi nã sã , s-freadzi,
Vor si s-ducã tra s-lj-anganã , Eu armash cu-a ljei gurgulj.
Ma muljerli nu lj-alasã :
Cã chirdurã oili tuti Shi di-atumtsea nji-i nã iritã ,
Shi nu pot tra s-lji hrã neascã – Vruta-a mea cu ocljul lai;
S-mutã perlu cã ndu li-avdzã , Cum mi veadi ningã shoput,
Mintea sta si s-alã ceascã . Nu-nj da apã , nitsi grai.
Nsus pri dzeanã -ashteaptã bacilji

Cu sfã rlicili tu mã nã , I. Foti
Ma nu ved iuva mã ratslji
Ni cupie, nicã stã nã ;
CUM MI-DRAI ARUGUCEAR
Shi cã nd fug bã tuts di jali
Muntsã lj golj di oi mutrescu: Nu mi-acã tsa loclu di harauã . Sh-tsi nu fã tseam sh-iu nu njirdzeam,
Dupã nã sh di foami cã njlji arsã ream tutã dzua! Di-acasã mi cã fta tu tuti pã rtsã li, fã rã s-mi aflã
Pisti dzenuri ma zghilescu. iuva. Iu alã gam, iu mi-ascundeam, dupã ahã ntsã anj nitsi eu nu nj-
aduc aminti. Mã cam pri la oaspits, durnjam pri la cusurinj ma acasã nu camomatli atseali, apã rnjirã s-mi ntreabã :
putea s-mi-acatsã . – Tsi-i aestã di tini, bre, di-iu li aflash stranjili, dzã tsea un!
S-apruchea Ayiu-Vasili. Chirolu eara aspartu. Didea cã ti niheamã di – More, drac di ficior! dzã tsea alantu.
neauã shi ngljetslu tsi-avea alã satã tsicna, ti pitrundea pã n tu oasi. Ghini ma, ciudie mari! Ved cã tsiniva mi tradzi di cioaric, ã nj tradzi
Tserlu eara vinjit dzua, shi seara ntunicat, ma oaminjlji eara hã riosh. cã measha sh-tutã lumea acã tsã s-arã dã . Sh-arã dea, sh-arã dea – ca la
Cã tse? Ashi him noi, cã tivã rnã oarã cã ndu altsã s-cã rtescu sh- teatru nu altutsiva. Tsi mi-avea aflatã ! Un cioaric nji s-avea sã lghitã di
plã ngu, noi arã dem, giucã m sh-dutsim banã !... Cu multu, cu putsã n, cum eara acã tsat cu atsili – sh-tradzi-mi un di unã parti, tradzi-mi altu
vã rnã oarã nu n-armã ni casa goalã . Poati cã mi-arã d sh-io, ma tu di-alantã , dinã oarã stranjili di-arugucear nji si featsirã mã ri. Sh-tsã ni-
chirolu-atsel eara ashi. Gaileili nu-avea dipusã cu-ahã ntã zurleatsã ti tora! Aveam armasã ca mã scã rã . Sh-lumea arã dea... arã dea di s-
pisti noi sh-aralili s-arã vda cama lishor. cã pã ea di-arã deari.
– Ia, mutrea sh-cupilacilu-atsel, nu lu-acatsã loclu, canda imnã pri Cripam di inati sh-ni unã ni dauã , ã lj trag nã pliscutã a sorã -meai
jar! Va s-adarã arugucear! ã lj dzã tsea unã vitsinã -a alã ntei. cari si strã mba ningã mini – shi acã tsai s-plã ngu, s-plã ngu ca ishit di
– Apoea ved sh-io, lj-u turnã a alã ntei, oarfã na di Mie alagã dupã minti. Vinjirã s-mi pã lã cã rseascã s-tac, ma tuti furã ncot, mi-avea
nã s, lj-u fricã s-nu-arã tseascã , ma iu poati s-lji da di tor! ngljitatã loclu di-arushini shi nu shtiam cum s-nji scol caplu.
Io li-avdzam aesti, mi fitseam cã nu li avdu sh-tritseam dinintea-a lor, Un cã ti un, tutã lumea mbã irã s-fugã . Lã u-aveam ca aspartã
canda earam un pã shã . chefea. Apoea mi loarã , mi dizviscurã sh-mi culcarã . Eara scutidi sh-
Anlu atsel vrea mi-adar arugucear – mari lucru! Aveam aflatã fusta- nu-ardea diper cã ndila di la icoanã . Io mi mindueam.
nelã sh-cã meashi fureascã sh-fishechi; nj-avea adusã sh-tsiniva nã Ma iu mi mindueam?
sfunghie di Mureauã , apoea nj-adrai cioarits alghi, tsã ruhi cu fundili La arushinea tsi-aveam pã tsã tã shi-nj yinea s-turbu. Nji si pã rea cã
mã ri ca nã tufã di lilici, flanelã di-atsea hasa – sh-tsi s-ma s-vã spun – alantã dzuã tutã hoara vrea si shtibã di taxiratea-a mea sh-nu mi-
nu-nj lipsea dicã t fatsa di-arugucear cu mustã ts mã ri ca s-escu fur-yiu. acã tsa ni somnul sh-minduirli nj-ardea caplu ca heari arushiti di foc...
Cã t ti partea tu cari lipsea s-intru nu mi cã njisii multu ca s-u aflu cã Mi ded di-unã parti, mi ded di-alantã , sh-tamam cã trã tahina mi lo
tuts mi vrea sh-tuts sh-arã dea di mini cã earam njic – sh-cripari, somnul, un somnu greu ca nã ornji cu arichi di pljumbu tsi dipuni s-ti-
cripari, canda nji s-avea nicatã cã rã yili. Aprindu Ayiu-Vasili lipsea s- apitruseascã . Mintea nji si trunduea shi pi mur videam fandazmi aroshi
yinã tã mpã nlu: mi dush di lj-ashtiptai diparti di hoarã . Lj-u hirbea sh-cã ndila plã scã nea di oarã -oarã , sh-io sã mtseam cã cheptul nji si
shcretslji di ghiftsã cu surlili di-ansã ream pã nã tu niori. Nu shtiu frã ndzi... Lunjina-a apiritã ljei pitrundea ã n casã , sh-ducheam cã sh-
macã s-giucai ma multu sh-ma zurleashti altã oarã . Fudzea loclu cu nã sã i-aroshi, ca sã ndzi, ca foc – sh-nj-ardea ocljilj nidurnjits, mortsã
mini di harauã . di cã njinã – sh-cã dzui ca lishinat.
Yini seara. Mã cã m tuts deadun sh-acã tsã m s-n-andridzem. Dã -lj-u, Yini sor-mea, yini mama s-mi dishteaptã , s-mi-andreagã ti-
bre frate, dã -lj-u, ma nu njardzi! Cã ndu ti-acatsã taxiratea nu-ai tsi s- arugucear, vinjirã sotslji, ma tuti furã ncot. Dzã tseam cã arizilja di-
fats. Tut tsi loai s-bag pri mini-nj yinea mari: fustanela, cã measha, asearã nu va s-ashteargã vã rnã oarã , sh-armash lã ndzit ã n cergã ...
cioaritslji... Vinjirã ndoi sots sh-mi punduxirã , cum puturã sh-nã sh, fã rã s-mi-adar arugucear.
nj-adunarã niheam cã measha cu atsi, cioaritslji ã lj cusurã di mini, sh-
mi feci hã zã ri. C. Belemace
Apoea acã tsã m s-giucã m shi s-cã ntã m. Niscã ntsã dit taifã eara tu
mantsadz, altsã adrats circheji, altsã gheganj, altsã madami, altsã
UN CÃNTIC
cavaji... sh-di tuti, ma cama multsã lj eara adrats furi.
Tu soni, niscã ntsã lj-u intrarã tu biuturã , altsã cã dea di somnu sh-io
mi sculai mushat atumtsea sh-u-adunai acasã . Shtiam cã vã rnu nu Un cã ntic ca di jali
doarmi aprindu Ayiu-Vasili, shtiam cã suntu la noi feati sh-vream s-mi Cã ntam nã oarã eu
spun, cã pirifanea io u-avui di totunã . Shi dipuneam la vali
Cã ndu mi vidzurã acasã cu fishechili atseali, cu sfunghia atsea, cu Dintru-un lai munti greu.
Shi valea-nj turna grailu, Agri capiti bã rboasi,

Cu shcljimur suschiros Tufechi sh-cordzã scot nã inti…
Di-arã suna tut plailu Miha s-cildisi di minti.
Shi muntili jilos:
“Disi tsi-ai trã banã jali,
– Iu hits, bre gionj, cu-anami, Adu ncoa fluriili-a tali.”
Fumelj di fã rshirots,
Iu eshti armã nami Avdi Miha zboarli griti,
Shi grã musteanj cu tots! Nu-lj sunt zboarã , ma cutsiti.
Sta pi minduiri greauã :
Armasirã cã rã rli Bana-i dultsi, moartea-arauã .
Ca pondi fã r di voi, Tra sh-da scumpa-a lui aveari
Shi s-dusirã fã lcã rli Cama-arã u di moarti-lj pari;
Cu turmili di oi. Cu tufechea tra s-aminã ?
Ma sunt multsã shi-l dirinã .
Di la cã sheri flueara
Ma nu s-avdi prit munts, Capitanlu strigã iarã :
Ni pravdã ca si zghearã , “Dã disã dzli cama troarã
Di jali him pitrumts! S-nu-amin moartea-aclo sti tini!”
Miha lailu veadi ghini,

Di piriclju nu-i scã pari.
G. Murnu Sh-mushcã budza-lj di cripari.
Ma di-iu sta ncã lar pi ghioclu,
MIHA SH-FURLU Ia iu-l ardi n coasti foclu,
Sh-cã ndu mpadi lo tra s-cadã ,
Strigã suschirã nd “oh, dadã !”
Di treidzã ts di anj tru xeani
S-toarnã Miha-ali Sultani Furlu-avdzã shi yini nyie
Cu cã rvã nj tsi trag furtii Shi-l ã ntreabã cu ciudie:
Sh-disã dz greali di flurii.
“Cari ts-easti vruta mamã ?
Mesh ã ntredz yin, cali lungã , Cum ã lj dzã c shi cum ti-acljamã ?”
Sh-mã ni n hoarã va s-agiungã ,
Narga n vali trec mulã rli, Gri nã s zbor astimt di banã :
Sh-umplu chipri sh-bots cã rã rli. “Miha-nj dzã c sh-a ljei Sultanã .”
Ma cã nd nã sh agiung la shoput Cum el dzã si, troarã furlu

Prit cupaci si avdi troput; Pristi nã s s-arucã zurlu;
Tu-aumbroasa-aripidinã Plã ndzi, s-deapirã shi s-bati:
Sunã chetri, frã ndza s-minã , “O lai, Miha, o lai, frate!”…
Sh-vedz cum es ã nyilicioasi
I. Foti C. Belemace
PICURARLU BLÃSTEMLU A CUCOTLUI
Cucoate, s-tsã cadã creasta
S-ashtearnã pisti muntsã neguri, Cã nu-nj dishtiptash niveasta,
Prit vã ljuri nicurmat s-ashtearnã Cucoate s-armã nj agiun
Uscati frã ndzã , sh-tserlu ntsearnã Sh-fã r di peani la Crã ciun.
Minutã ploae. S-dusi veara
Sh-cu nã sã s-duc tu xeani iara Alã sash boatsea-a cuclui
Cupiili tuti, puljlji sh-gionjlji; Di pri dã rma-a nuclui,
Sh-ca lailji guljishanj sunt ponjlji Vruta-nj s-frã ngã tu-ashtirnut,
Cã -i iarnã . Tu cucoate nishtiut!
S-aproache iarna greauã , pondã , Va s-tsã talj gã ljinjli toati

S-aproachi... tserlu tut sã ngreacã Ca s-ti fac cu cuclu frati.
Cu niori ca lã mnji, sh-cum va s-dzacã
Ahã ntsã mesh sum neauã loclu Anonim (G.)
Ca mort, sh-un dor – s-lu-ardeari foclu –
Ãnj mi pitrundi shi-nj mi-azvindzi;
GIUDICATA AL ALI-PÃSHÃ
Sh-tu cheptu suflitu-nj s-astindzi,
Shi-nj seacã ! Tu chirolu-al Ali-Pã shã , bã na Ianina un uvreu, Mushon Cofina,
avdzã t tu-aveari sh-tu scljinceami. Oaspi cu aestu uvreu eara un
.…..Tu vatrã foclu bumbuneadzã … crishtin, cari s-uidisea multu tu tabieti cu nã s. Avut sh-un, avut sh-
Shi-i ghini-acasã sh-arihati... alantu, scljinciu un, scljinciu sh-alantu.
Si-nj dats sh-amalamã sh-pã lati, A crishtinlui ã lj vinji chefea si s-facã hagi deadun cu tutã fumealja-a
Si-nj dats amirã rilji ntreagã lui sh-unã dzuã adunã asimicadzlji sh-giuvaricadzlji, tsi lj-avea loatã
Sh-tsi vor s-nji da, sh-iu vor s-mi bagã : ca amaneti di la atselj la cari avea mprumutatã pã radz cu toc multu
Di tuti-aesti, nu-nj dau veara, mari, lji bã gã tu un trastu, iu arucã sh-tuts pã radzlji cari lj-avea di pri-
Livã dzli, muntsã lj, ni flueara mansus, cusu ghini trastul, ã l vulusi cu vula-a lui shi lu-alã sã la
Tsi bati! Mushon Cofina ca s-lu aflã cã ndu va s-toarnã di la hã gilã chi – sh-cu
tuts di-acasã trapsi trã Ierusalim.
Ah, Mailu, cuclu si-nj vineari Doi anj lipsi crishtinlu di Ianina. Cu duca sh-cu turnarea, cu
S-nj-alas tã mbarea udã , greauã , shidearea-lj la Ierusalim pã nã s-lji si ljartã amã rtiili ca si s-facã hagi
S-nji scot sugarlji slaghi di neauã : di tamam, chirolu tricu ca nã dzuã .
Sh-ascumtu s-cã ntu sum cupaci, Cã ndu s-turnã el Ianina, unã siptã mã nã ntreagã ashtiptã oaspits,
Si-nj umplu brã nlu cu ligoaci; cari yinea s-lji oarã , cã tora, de! el nu eara om ca tutã lumea, eara
Cu cuclu yini primã veara hagi. Nu va dzã tseari cã Mushon fu di protslji tsi vinjirã s-lu veadã .
Sh-atumtsea-ascapã muntsã lj iara Dupã tsi-ascã pã di viziti, hagilu-a nostru s-dusi unã shunã s-lja
Di neauã ! amanetea. Trastul lj-eara vulusit cum lu-alã sã , s-dusi acasã cu el, ma
cã ndu-l dishcljisi, tsi s-lji veadã ocljilj? Pã radzlji di nuntru eara calchi,
sh-tu loc di giuvaricadz avea lucri di bã cã ri. S-creapã crishtinlu – ha-
gilu, s-lji dzã tsem tora – sh-nu altutsiva. Sh-ni una, ni dauã , sh-lja caplu.
cicioarili dinanumirea sh-la mã gã zia al Mushon! – Ghini, lã mbrusite, va u fac ashi cum dzã ts.
– Bre, mã scã rã , bre pã ngã ne, tsi nj-adrash? Masturlu lo vula sh-fudzi.
Sh-dzã -lj-u, hagilu, sh-dzã -lj-u, di nu lu-alã sã di tsiva. – Tini tsi lucredz? lj-u turnã pã shã lu-a alã ntui.
– Dã -nj pã radzlji cum tsi-lj ded cã fã nico va s-fac cu tini. – Io fac mutã hi, vilendzã , trasti, sats sh-alti lucri ahtã ri.
Ma, ts-aflash! Mushon hã bã rachi nu sh-avea, mina caplu sh-dzã tsea – Ma-i ashi, du-ti tu oda alantã sh-vedz cã easti nã chioshi di
mash un zbor: sigeadee tã ljatã . S-u fats chiosha ashi ca s-nu s-ducheascã cã easti
– Ãnj didesh trastul vulusit, tsi-l ded ashi nã poi. Tsi-avea nuntru, tini adaptã .
shtii. – Ghini, dzã si sh-aestu.
Cã ndu vidzu hagilu cã nu poati s-u scoatã n cap cu uvreulu sh-cã Sh-dupã tsi vidzu sigeadeea, di la cari pã shã lu avea tã ljatã nã
va-sh chearã tamam tu-aushatic tut tsi-avea amintatã , si scoalã shi s- cumatã , fudzi sh-nã s.
dutsi la Ali-Pã shã lu shi-lj spusi tut tsi-l durea shi-lj bã she mã njli sh- Alantã dzuã , unlu-adusi vula. U mutri ghini Ali-Pã shã lu, ma canda
cicioarli ca s-lji facã vã rnã cearei s-poatã shi scoatã pã radzlji di la nu eara unã cu vula-a crishtinlui. Lilicea di deanvã rliga-a numã ljei
Mushon. alã xea niheamã . Pã shã lu tsã nu vula sh-deadi calea-a masturlui.
Ali-Pã shã lu acljimã unã shunã un zaptie shi-lj spuni si-sh da alaga Dupã putsã nã oarã vinji sh-atsel cu sigeadeea. U-avea adratã
ca s-aducã pi Mushon Cofina. Dupã niheamã , ia-ts-lu sh-uvreulu tu- ahã ntu ghini cã vã rnã oarã nu puteai s-acã chiseshti iu easti mpiticatã .
udaea-a pã shã lui. Cum ã l vidzu, vizirlu-lj dzã si nã rã it: – Multu ghini lucredz, ã lj dzã si pã shã lu. Tora s-nji fats sh-un trastu
– Avdzã , Mushon, crishtinlu-a nostru nji sã plã ndzi cã ts-alã sã a ca aestu, shi-lj spusi trastul a crishtinlui.
tsia un trastu cu paradz bunj, cu-asimicadz sh-cu giuvaricadz. Easti – Lishor lucru, lj-u turnã masturlu.
dealihea cã tu loc di-asimi ã lj bã gash cã lai sh-tu loc di-amalamã , – Cum ashi lishor! Ai faptã sh-altã oarã ?
halcumã ? Mutrea ghini s-nu spunj minciunj, cã mi shtii tini cari escu: – Cum nu. Tora nyie lj-am faptã un trastu, ca aestu ntreg, al Mushon
ti spindzur ca un cã ni. Cofina.
– Ca dealihea, lunjinate pã shã , acã tsã s-treamurã uvreulu, cã -nj – Ghini, masture, ghini. Ia trets niheamã tu-aestã odã sh-ashteaptã
deadi afindilja-lj un trastu vulusit. Tsi-avea nuntru, nu shtiu – sh-cara nã minutã .
vream s-lu tsã n, ã l tsã neam, cã nu lj-aveam datã tsiva tu mã nã ca s- Pã shã lu ncljisi tru odã masturlu sh-pitricu s-lu cljamã pri Mushon.
poatã s-nji-l lja cu giudicatã nã poi. Dupã cum vedz, avdzã te domnu, – Spuni dealihea, bre om, lj-ai loatã pã radzlji a crishtinlui i nu?
omlu aestu easti un minciunos, un bã tã cci tsi va s-chearã un om – Nu, pã she, nu lã mbrusite, nu lj-am loatã dip tsiva.
nistipsit. Ali-Pã shã lu fatsi un semnu shi ia-ts-lu cã easi di tru odã masturlu cu
Cã ndu avdzã pã shã lu aesti zboarã , nu shtia tsi s-pistipseascã . Cari trastul.
lu-arã di tora? Mushon i crishtinlu? – Aestu easti uvreulu, masture?
Intrã tu-unã mari mindueari shi-sh featsi planlu s-aflã cari di nã sh – Aestu, Doamne.
easti minciunos. Lo trastul, lo sh-vula-a crishtinlui sh-lj-aguni sha- – Tsi dzã ts tora, Mushon!
mishdoilji di la sã rae. Acljimã deapoea un sã iz di-a lui, cari eara ma – Tsi s-dzã c, stipsii, feci trastu sh-vulã altã shi-lj loai pã radzlji a
dishteptu, shi-lj dzã si: omlui, ma ljartã -mi cã va-lj dau tuts sh-cu toc.
– Mi lipseashti nã vulã , sh-unã sigeadee nj-easti ca tã ljatã . S-ti duts – Ai, du-ti, dã -lj a omlui tsi-lj loash sh-toarnã -ti apoea atsia ca s-ti
s-afli un mastur sh-ti vulã sh-ti sigeadee. Ma s-mutreshti s-hibã di ma spindzur, ca s-veadã lumea shi s-nu facã vã rnu atsea tsi featsish tini.
bunjlji di-aoa. Mushon s-dusi acasã , lo lucrili a hagilui shi-lj li deadi pã n di unã .
Huzmichearlu ishi tu cirshie sh-dupã vã rnã sã hati, adusi la pã shã lu Ma shtia nã s cã zborlu a pã shã lui eara zbor, shtia cã nu va s-ascapã
pri doilji masturi. di spindzurari, sh-tr-atsea, di fricã , nu s-dusi la pã shã lu, ma trapsi
– Cari di voi fatsi vuli? dzã si pã shã lu. ndreptu la balta di Ianina shi s-nicã .
– Io, dzã si un di masturi. Cã ndu-lj spusirã al Ali-Pã shã , tsi pã tsã uvreulu, nã s minã caplu
– Atumtsea s-nji fats nã vulã ca aestã tsi am eu, cã altã turlie tsã talj dzã cã ndalui:
– Ghini cã mi-ascã pã di unã bileauã . “Nu-au, lele, oili poati dormu,
C. Belemace Tr-atsea ahã t jilos s-dirinã

Tru noaptea lae cloputlu!
MESLU-AL MAI Sh-pã durea hurhuteashti, s-minã !
Sh-ahã ntã jali i la noi

Feci un njic, mushat cundilj Cã trã sh dit xeana-nj dipã rtoasã
Di-unã peanã di birbilj Eu avdu plã ngul di la oi.
Ca si scriu un cã ntic bun
S-lu cã ntã m cu tuts deadun.
G. Murnu
S-cã ntã m dorlu-a Mailui ARMÃNLUI
Cu dultseamea-a grailui
Ca sã ntreatsim puljlji tots
Shi s-nã fatsim doilji sots. Jilos ti plã ngu, soe vrutã ,
Armã nlu-a njeu mã rate,
Masti albã di nã vai, Cã tru cã rarea-a ta chirdutã ,
Trandafilã ditru Mai, Furtuna greu ti bate.
Cu lutseafiri lunjinosh
Ditru-a tserlui frã mti scosh. Au nã pã ditã pristi tini
Ahã ts dushmanj arã i!
Mushuteatsa-a Mailui mes, Shi fã r di fricã sh-fã r di-arshini
Cã nd lilicili-a lui es S-fac domnji sclayili-a tã i.
Nu si scrii cu cundiljlu
Cum nu s-cã ntã ca birbiljlu. Cu crutsea di crishtin tu mã nã
Shi mã yipsitlu zbor
Ti-arã sirã … cicior s-nu-armã nã
I. Foti Shi per di soea-a lor.
PLÃNGU DI CLOPUT Tu patru pã rts di loc diparti,
Ficiorlji-ts cherdu tor
Ma s-tindi noaptea pisti vã ljuri Shi xinitia ma-lj disparti
Shi nvirinati bots di cloput Di limbã sh-hoara-a lor.
Arsunã suschiros prit cã ljuri.
Shi cheatrã -alunicã di cheatrã
Tsi-au cloputli, ah, tsi-au la noi Shi-ts cadi murlu tot
Di plã ngu, plã ngu-ashi cã rtiti Shi oaspits niacljimats la vatrã
Sh-tut jali, suschir vearsã , moi! Dit casa-a ta ti scot.
Cã nd muntsã lj lã i dit greulu somnu Mã rilji sh-nami caftsã -aljurea,

Ma tut sã ntreabã dishtiptats: Ficior di soe-amirã reascã ,
Shi-ts easti-arshini di pã durea tsi s-veadã ? Tu loc si s-hã riseascã di banã , si ncã cea un cu-alantu, si
Shi sarica-armã neascã . ngrã nja sh-agiumsirã ahã t arã i cã blã stima bana sh-pi-atsel cari lã u
deadi.
Di njilã mbratsã voi s-ti strã ngu Atumtsea Dumnidzã lu dzã si: “Elj fac aestã cã bã neadzã catiun trã
Si-ts dau di suflit hranã , nã s.” Sh-ca s-lj-afireascã di-arã u, Dumnidzã lu sh-bã gã tu minti tra s-
Si-nj curmu lacrima tsi plã ngu facã pri oaminj s-lucreadzã – shi s-nu poatã s-facã aljumtrea diper s-
Di anj pi moarta-ts banã . lucreadzã .
Ca s-nu tragã di foami sh-di-arcoari, elj furã anã ngã sã its si shi nvã -
I. Foti leascã truplu cu stranji, si sapã loclu, si seaminã shi s-adunã poamili
sh-yiptul. “Lucrul va lã bagã mintsã li n cap”, sh-dzã si Dumnidzã lu.
CUCUTSÃL DITU LIVADEA... “Mash un nu poati s-ducã grendzã li shi s-adarã casã , mash un singur
(popularã ) nu poati si-sh adarã ergaliili di lucru, si seaminã , si seatsirã , s-tsasã
shi s-coasã stranjili. Poati ashi va s-ducheascã nã sh cã , lucrã ndalui
Cucutsã l dit livadea vinitã . ma multsã la un loc, va s-lã si ducã cama ghini shi bana va lã si parã
Cucutsã l dit livadea galbinã : cama lishoarã – sh-va s-bã neadzã acã chisits.”
Vimtu zurlu ma-nj ti bati Tricurã ma multsã anj. Dumnidzã yini iara s-veadã cum s-duc
Sh-frã ndzã li lj-usucã toati. oaminjlji. Ma oaminjlji bã na cama arã u ca nã inti. Lucra deadun, cã nu
avea tsi s-facã , ma nu tuts tru-un loc. S-avea mpã rtsã tã tu njits parei,
Cucutsã l dit livadea vinitã . sh-cati paree vrea s-lja loclu-a alã ntei, sh-ashi s-ambudyisea un cu-
Cucutsã l dit livadea galbinã : alantu ca s-lucreadzã , shi-sh chirdea chirolu, sh-lucrul nu lã si dutsea
Nu yin feati ca s-ti bagã cama mbar.
Tu-a lor sin, nã vearã ntreagã ! Vidzu Dumnidzã cã sh-ashi nu-i ghini. Tsi s-facã atumtsea? Apufusi
s-lji tsã nã pri oaminj ca s-nu cunoascã dzua cã ndu va s-moarã . Shi lã
Cucutsã l dit livadea galbinã : u spusi fora. “Cã ndu va sã shtibã ”, ã sh dzã tsea tu minti Dumnidzã lu,
Cucutsã l dit livadea vinitã . “cã poati catiun s-moarã tu itsi minutã , va s-agã rshascã greatsa-a
Singur sh-agã rshit ã nj stai banã ljei shi va lã si parã bana cama dultsi.”
Tu livadi, sots nu-nj ts-ai! Ma nitsi tora nu s-aleapsirã cama ghini. Dumnidzã lu dipusi diznou
ca s-veadã cum trec oaminjlji, sh-mã rmã risi cã ndu vidzu cã nu-i
Cucutsã l dit livadea galbinã : yitrie si s-facã ma bunj.
Cucutsã l dit livadea vinitã . Cama avutslji sh-ficiorlj-a lor tsi bã ga mã na pri-avearea-a tã tã njlor-
Sh-noi ca tini nu-avem ghini lã , cã lca pri-atselj cama oarfã njlji shi, shtiindalui cã oaminjlji pot ca s-
Agã rshits di tuts ca tini! moarã tu itsi minutã , nu lucra dicutot sh-lã s-aura bana di shideari;
niavutslji lucra cama multu dicã t putea sh-lã s-aura sh-a lor di banã cã
Lev Tolstoi (transpuniri I. Foti) nu putea s-arã pã seadzã . Sh-tuts s-afirea un di-alantu.
CUM AGIUNDZI LA GHINEATSÃ Tora bana lã eara cama tersã , cama lae dicã t nã inte.
Dumnidzã lu, cã ndu vidzu tuti-aesti, s-mindui cã nu-lj armã ni dicã t
La amiricanj s-avdi pã rmitlu di ma nghios. mash un singur trop tra sã mbuneadzã pri oaminj; sh-lã pitricu tuti
Dumnidzã lu, dzã c nã sh, adrã pri oaminj ã ntã nja oarã ca s-nu-aibã lã ngorli di sti loc. Ashi lj-u loa mintea-a Dumnidzã lui cã , dicara
zori s-lucreadzã . Nu trã dzea gailee ni di stranji, ni di casã , ni di hranã oaminjlji eara s-lã ndzidzascã , avutslji vrea s-aibã njilã di oarfã nj, va
sh-tuts bã na pã nã la unã sutã di anj fã rã s-tragã vã rnã lã ngoari. lã ndultseascã durerli, minduindalui cã sh-elj cã ndu va s-
S-mindui s-dipunã pri loc, ca s-veadã cum bã neadzã oaminjlji. Sh- lã ndzidzascã va s-aibã agiutorlu-a alã ntor.
Sh-Dumnidzã alã sã iara lumea tra si-sh veadã singurã di halã .
Ghini ma, cã ndu vru si s-toarnã ca s-veadã cum bã neadzã lumea Lilicili dishcljid agalea:
tora cã ndu easti bã tutã di lã ngori, duchi cã bana lã easti cu multu Culeastrandul, ligoacea albã ,
cama greauã . Nichitlu pangu, pã ndza-lj, jalea
Lã ngorli, tu loc si mbuneadzã pri oaminj, cum lji sã pã rea al Tu casa-a noastrã lja s-u nvoalbã .
Dumnidzã , nã si adusirã ma multã nivreari shi ngrã nji. Agiumsirã
lucrili pã nã aclo cã , atselj tsi altã oarã bã ga cu zorea pri oarfã nj tra s- Sh-di-ahã ntã banã sh-mushuteatsã
lucreadzã , tora-lj bã ga tut cu zori tra s-mutreascã lã ndzitslji, sh-ashitsi Nu shtiu cum s-facã njeljlji, vrutslji,
avutslji nu-sh mutrea nã sh singuri pri lã ndzitslj-a lor. Sh-atselj cari S-alagã cã mpul i s-acatsã
eara anã ngã sã its ca s-lucreadzã trã domnjilj a lor, s-lji mutreascã Di vreari tserlu… sh-mea durutslji.
lã ndzitslji, avea ahã ntu lucru cã nu l-armã nea chiro tra si-sh veadã di
lã ndzitslj-a lor di-acasã , tsi armã nea fã rã -agiutor, cavai di nã sh! Bichearlji cuts tut sh-cã ntã dorlu,
Sh-ca lã ndzitslji a oarfã njlor s-nu mbudyiseascã ziafetsli a avutslor, Sh-di earbã veardi loclu s-frã ndzi
ã lj pitritsea tu niscã nti casi dipã rtoasi, iu cã njisea, trã dzea, murea, Sh-dit sin sh-astradzi cã litorlu,
fã rã s-aibã pã rguria ca s-hibã plã mtsã di soea-a lor, eara alã sats pri Zdurditlu izvur tsi sh-ma plã ndzi.
mã nj xeani, anamisa di oaminj plã tits tra s-lji mutreascã , oaminj cari
sh-fac borgea fã rã njilã . Sh-di frica-a lã ngorlor tsi s-acatsã nyie, Shi-nj mi pitrundi-ahã ntã banã ,
oaminjlji fudzea sh-di lã ndzits sh-di atselj tsi s-apruchea di nã sh. Cã -i primã vearã sh-mushuteatsã .
Dumnidzã lu dzã si atumtsea: “Macã oaminjlji nu pot s-acã chiseascã Cum nu-am di-amalã mã nã peanã ,
nitsi cu-aestu trop, cari poati s-l-aducã ghineatsã , atumtsea las s- Si scriu tsi inima mi nveatsã !
bã neadzã cum lã talji caplu, cu ghiderli a lor.
Sh-Dumnidzã alã sã lumea.
Singuri, oaminjlji bã narã multu chiro fã rã s-ducheascã tsi lã
lipseashti tra s-da di ghineatsã . Cu-adiyie tora ma nã poi lã intrã tu C. Belemace
minti la niscã ntsã cã lucrul nu prindi s-hibã unã ngrã nji, tsiva di cari
s-ti-aspari, ma prindi s-hibã sutsata tsi-adutsi frã tsilja tu lumi.
ARNIULU
Aduchirã cã moartea nu-aleadzi pri vã rnu sh-cã , atsel cama bunlu
lucru di pristi loc easti ca s-bã neadzã tu vreari sh-bunã acã chisiri
anjlji, siptã mã njli, sã hã tsli sh-minutili tsi lã suntu ahã rziti di Yini toamna shi cu ploili,
Dumnidzã . Tuts armã njlji fug cu oili,
Aduchirã cã lã ngorli nu va s-hibã di aoa sh-nã inti unã itie trã Fug diparti ca s-arneadzã
ngrã nja-a oaminjlor, ma unã itie trã frã tsilja sh-trã vrearea-a lor. Cã ma multu nu s-bã neadzã .
Di lã i neguri, neguri groasi

I. Foti
Shi di vimturi furtunoasi
PRIMÃVEARA Earba tutã lã i mpadi
Shi cu frundza cari cadi.
Arsunã muntsã lj di harauã Prit vulodzili mushati

Sh-di cloputi mash s-trunduescu, Vearsã niorlji cu gã leati,
Cã azi s-astimsi iarna greauã , Dzua ploae, noaptea-arcoari
Cã ponjlji cu bubuchi sã nvescu. Di mã rata pravdã moari.
Zghearã oili,-aurlã cã njlji; Sh-nafoarã suflã vimtu-aratsi.

Fug mã ratslji, fug armã njlji Sh-nu shtiu di-iu yini, di la shoput
Cu fumeljli pitu cã ljuri Ahã ntã jali? A, nã boatsi!
Pisti cã mpuri, dzenj shi vã ljuri. A, tini eshti! Itsi troput
S-tsã tornji caplu lai ti fatsi.
– Sã nã tate, munte frate,
Ts-las a tsia oili toati Sh-tut dzenj, sh-tut plã ndzi nfã rmã catã ,
Cari n tini au bã natã . Tu cã pitã nj ts-ascundzi fatsa,
S-ti-aflã ghini tu turnatã Mã rate, vedz cã bana-ts toatã
Ditu-arniului amar Nu-avush nã dzuã albã sh-greatsa
– Oarã bunã sh-cali-ambar! Ts-fu fã rã mardzinj sh-acã tsatã .
Iu-s anjlji bunj sh-iu-i tinireatsa?…
I. Foti
Fush sh-tini-unoarã hã ricoapã ,
IO U CHIRDUI… Sh-mushat eara ca s-ti mutreascã
Un anghil bun sh-di-arã u s-ti-ascapã !
Lã etsli tuti di sti loc, Fudzi… sh-di-atumtsea s-hã riseascã
Cu greu, ma io putui s-li-aravdu Nu poati inima-ts – sh-ti creapã !
Lã etsli tuti di sti loc O, sfulgul xeana s-u-agudeascã !
Sh-blã steamili tsi fu s-li avdu
Sh-a nã rã itslor oclji foc Sh-cum treatsi anlu ca minutã
Putui s-lu-aravdu. Sh-ti-alasã singurã plã ngã nda
Sh-cum anjlji trec sh-ti-alasã mutã …
Ma tini nu-nj ishish la-agioc, Angusa mari n cheptu vrã nda
Di plã ngu ocljilj tsi s-umflarã , S-u vatsinj, treamburi noaptea tutã ,
Di dor nu vrush ca s-yinj la-agioc, Shi-l vedz tu somnu, ã nyisã nda.
Cu cari nu vrush ti mã ritarã – Trã tse nu yini? S-pots, lae mamã ,
Sh-di-atumtsea io nu nj-aflu loc, S-lu-aduts, s-lji spunj tsi mari jali
Cã nji ngruparã , Lu-ashteaptã -acasã cum lu-acljamã
Nã scumpã boatsi, dinã cali
Duruti yisi… sh-ti chirdui Va s-deapirã sh-nã s mash va s-dzeamã ,
Sh-pri tini sh-ponda-a mea nã die, Sh-va sã nchiseascã lunga cali.
Sh-ma dultsea banã u chirdui!
Mushatslji anj nu va sã nyie Ma nu-i iuva. Chiru tu-amari,
C-atsea ma scumpa-a mea flurie I furlji-l vã tã marã , lailu!
Io u chirdui! O, tats, si shtibã , tsi cripari!…
Eara mushat atumtsea Mailu
I. Foti Ca vã rnã oarã , sh-tsi lã gari
MAMA Cura la shoput apa sh-plailu,
Lu-alghea ligoacili ca neauã !
Ãnghios la mandrã plã ndzi-un cloput Shi sã ntritsea tu cã ntic cutslji,
Shi shtiai tsi-adutsi xeana greauã
Shi-l pitricush – atumtsea vrutslji Cã di-iu yinea lj-isha dininti

S-bã sha cu vrutili – sh-nã steauã Sh-vizirlu ca s-chirea di minti.
Lutsea di canda vrea chirutslji Ma tora ã lj cã fta cã vgã ,
Sh-lji facã yii… Apoea deapir Cã nu-agã rshashti-Ali-Pã shã .
Sh-angusã , cã ndu fush aproapi
S-lu bash pri-atsel tsi-eara andoapir. Ãlj pitricu mushati doarã
Shi-lj scrisi mã yipsiti zboarã
Ghineatsa-ts, tsã cura ca api Cã -l ljartã ma si s-facã unã .
Dit oclji lã crinj – Vrush s-lu apiri, Si shtia mã ratlu, tsi minciunã !
S-lu tsã nj la cheptu – sh-canda groapi Garela hã rios sh-dzã tsea
Pã reai cã trets cã nd fu s-lu cherdzã … “Ashi nj-ascap avearea-a mea!”
Cã dzush ã mpadi lishinatã ,
Sh-videai cã -s lã i pã durli verdzã , C-avu tu minti ca s-bã neadzã
Sh-videai cã -i hoara-arã sturnatã ! Ca lumea tora, s-nu uhteadzã ,
Nu s-toarnã ningã s-lu diznjerdzã , Tu muntsã cheri di seati sh-pã ni!
Cã ai un hilj sh-cã nu-ai sutsatã , Sh-dzã tsea: “cum mi ljirtash, pã ngã ne!
Sh-cã eshti singurã !… Tricurã Shtiu cã di fricã mi ljirtash,
Ca toamna anjlji sh-tut nu yini. S-puteam s-adar tsi tini-adrash!”
Fã ntã na plã ndzi sh-tut ma curã .
Garela, gione fã r di preaclji!
Shi-i pondã casa-ts fã r di ghini Nu tsã tã cni cuvenda veaclji:
Sh-astimtã -i bana, laea gurã Dushmanlu tut dushman armã ni.
S-putea si spunã tsi-i cu tini! Sh-va s-vedz aestã , poati, mã ni
Cã oaminj pitricu Ali
I. Foti S-ti leagã shi s-ti chearã -ashi…
GARELA ***
Avdzã t tsi Niculitsa s-featsi?
Un hir di gljets tut truplu-ts treatsi!
Cari nu-ari-avdzã tã di Garela Mushata featã al Garela,
Tsi-u poartã lae fustanela? Tsi-u poartã lae fustanela
Sh-cari nu s-aspari cã ndu-l veadi U arã chirã arbinesh.
Cu iataganlu pã n di padi? Garela plã ndzi cu-oclj-astesh!
I celnic mari sh-capidan
Tsi muntsã lj lj-alã sã di-un an. Shi-l duc ligat stres capidanlu.
Sh-cã nd strigã canda strigã -aslanlu;
S-cutrimburã di-a lui giunami Trã sh Ianina-l pitrec tra s-chearã !
Sh-Ali Pã shã lu1-atsel cu-anami: – Di tora s-dusi primã vearã
1
Ali Pã shã lu, avdzã tlu vizir a Ianinã ljei, fu un mari dushman a
crishtinjlor. Muri tu anlu 1822, vã tã mat di oaminjlji a Sultanlui mprã dã sh-arsi cu arbineshlj-a lui mushatili hoari armã neshti:
Mahmud, cã vrea s-agiungã vã silje a Epirlui sh-a Mureauã ljei. Nã s Niculitsa, Gramustea, Muscopulea, etc.
Sh-pã duri,-ahã nti mushutets! – – Iu eshti, erme-Ali Pã shã ,

Va s-mori, Garela, tu lã ets. S-alumtsã cu-un armã tulã ?
Ma tsi-i cu-a capidanlui featã Vizirlu avdi shi s-nã ireashti,

Cu perlu galbin, mavrumatã ? Sh-di-arshini ftunusirea-lj creashti,
Pã shã lu tu haremi-ashteaptã – Vrione, nyie dã -nj cã rã lu,
S-lji yinã ca nã dzã nã ndreaptã !… Ca s-veadã cari i-Ali Pã shã lu!
– Tsi ti mã reshti-ore pã shã , Sh-Garela cum vidzu ashi
Sh-cu cari ti afli vrei cã vgã ? Sti nã s ca zurlu si sã lghi.
Un sots ma gioni di-al Garela Scã ntelj scutea dit iatagani.

Tsi-u poartã albã fustanela – Di voi cari cadi azi curbani?
Tsi vã tã mã a ta sutsatã , Sh-dit oclji aruca mash pirã !
Sh-di-arshini ascã pã nã featã , – Tsi stai, Vrione, mi tuchirã
Sh-di moarti pirlu capidan, Arã njli tsi gheaurlu-adrã .
Garela fuviros ca-aslan. – O, nu ti-aspari, yin, pã shã .
Sh-adunj ã nyie-a ta nizami Ca sfulgul s-himusi Vrione.

Sh-adunj mash capidanj cu-anami, – Tsã vedz astimtã bana, gione.
Cã mintea-a ta-atsea blã stimatã Garela, sã ndzili tsã curã !
Di colasi sh-di-arã u i-adratã ! Armatuladzlji, lailji, vrurã ,
S-aspardzi Niculitsa vrei S-ti-ascapã , ma-alumtarã ncot!…
Di-ai s-trets sh-prit foc, sh-prit pishtirei!… Muri Garela sh-oastea-lj tot.
– Garela, muntsã lj lã i lj-alasã , Di-asearã Niculitsa ardi

Sh-ia toarnã -ti ma nyie-acasã ; Sh-avearea-ts tu cinushi s-cheardi –
Sh-ampatrulea las s-fugã ghioclu, Tsi-u vrei c-avush giunami-ahtari,
C-Ali iu treatsi, ardi loclu! Tsi-u vrei c-avush anami mari.
Sh-pã shã lu-adutsi tut tã buri, Cã nd voi s-ti cã ntu soea-a mea,
Iu, cheri, Garela, prit pã duri! Tsi-ai traptã , dor niazvimt mi lja!
Ma ia-lj da caplu nsus sti dzeanã . I. Foti

Garela easti? oasti xeanã ?
Ma mbã irarã -armã tuladzlji
ARMÃNLU
Sh-di vrondu s-trunduirã fadzlji.
Shi-s hiumusirã sti-arbinesh, Di vimturi agudit sh-di neauã ,
Sh-acatsã -alumta tut ma-apresh. Tu muntsã stai sh-duts banã greauã ,
Vedz neguri yin ca s-ti-aguneascã ,
Chirdutã pari pã ngã namea, Vedz ploili cad tra s-ti-agudeascã ,
Sh-azvimdzi gionã , armã namea – Sh-di sfulgu sh-di bumbunidzari
Ma cum s-alumtã , unã boatsi S-cutreamburã nã urlji ã n dzari
Prit oasti bumbuneadzã sh-treatsi; Shain, tsi stai sti cheatrã nsus,
Sh-aclo stai di chiro adus? Sh-cum sta ncalar ca n yis lã easi

Pã durea, hoara, sh-a ljei casi,
S-aproachi, yini primã veara, Shi nclo fug muntsã lj ca stihii,
Va s-avdzã pi tu goljinj iara Sh-tu cheptu mor njilj di nã dii.
Cum bat fluerli,-aurlã cã njlji,
Sh-cum yin parei-parei armã njlji. Tu xeanã altsã ã nchisescu –
Cã iarna s-dusi shi-i diparti, S-duc nã sh dit loclu armã nescu,
Yin dit arniu tsi-i lungã moarti. Tu xeana lae nclo ca s-moarã
Vã zescu fadzlji, cutslji bat Shi-i zghicut, plã ngu, jali-amarã ;
Sh-tu muntsã -i banã , shi-i mushat. Niveasti plã ngu, plã ngu mami,
Cã azi i deapirlu cu-anami.
Criscurã njeljlji, iedzlji zghearã Zghilescu dupã -atselj tsi cher,
Shi-sh cljamã sotslji ca s-adarã S-usucã fã tsli ca di mer.
Un cor shi s-gioacã tu livadi:
Cã -i veardi loclu sh-veardi s-veadi. Iu njerdzã , iu ti duts, armã ne,
Vuloaga nclo, sh-au ti-a mã cari Ni soe ai, ni hoarã -armã ne!
Sh-aratsi apã au ti-a beari, Sh-la noi s-duc unã cã ti unã
Sh-lj-aveaglji cã njlji bunj di-arã u, Di jali tsi nu-i grai s-u spunã
Sh-dit tser l-arã di Dumnidzã u. Adetsli, mushutetsli toati;
Nã suntu casili-alã sati,
Ma treatsi veara sh-toamna yini, Di-angusã mamili nã mor,
Chirolu-i tersu sh-nu-i ti ghini, Sh-tu xeanã n-astindzem di dor!
Cã neguri, neguri tut s-alasã
Sh-ti banã nu-i la noi acasã . Di vimturi agudit sh-di neauã ,
Ca lã mnji vedz cum neguri s-tindu Tu muntsã stai sh-duts banã greauã ,
Sh-lu-acoapirã analtul Pindu? Vedz neguri yin ca s-ti-aguneascã ,
Videts cum frã ndzã cadu-sh-mor, Vedz ploili cad tra s-ti-agudeascã ,
Cum plã ngu izvurli di dor? Sh-di sfulgu sh-di bumbunidzari
S-cutreamburã nã urlji ã n dzari
Fumeljli loarã nhima valea, Shain, tsi stai sti cheatrã nsus,
S-u vedz mash hoara, ti lja jalea; Sh-aclo stai di chiro adus.
Sh-cã rvã nj-cã rvã nj s-arã dã psescu,
Cã nd imnã turmili zghilescu;
Cã nd cloapã ti dipun ca plã ngu I. Foti
Tu vã ljuri, cã nd lumã chili s-frã ngu
Di vimtu nu-i ti noi aoa:
ARDIREA-A MUSCOPULILJEI2
Nu vã turnats cã pon vã lja!
2
Bat caplu, lã crinj tut lã curã , Muscopulea fu arsã tu 1788. Avea ma multu ca shasi njilj di casi. Aoa
Aushlji s-toarnã , s-veadã vrurã s-tipusea cã rtsã di bisearicã sh-ti shcoalã . Pã rmã teftsã lj avea
Nã oarã muntsã lj, mash nã oarã ligã turi cu Beshli, Venetsia, Vlã hia, etc. Ti-avearea-a ljei, Ali Pã shelu
Cã poati-arniulu va s-lji chearã – u mprã dã sh-u arsi.
Tu muntsã bati turumbeta – S-u calcã sum cicioari vor –

I mari deapir tu armã nj Tu vã ljuri s-avdu bots tsi mor…
Cã yin sti nã sh njilj di pã ngã nj
Tsi nu lã da di eti-arasti. Aushlji alincirã oastea.
Sh-tr-atsea armã njlj-adunã oasti Sh-plã ndzea ca zurlji, s-dipira,
Sh-tu muntsã bati turumbeta. Sh-fumelj ã nclo-ã nclo trã dzea
– Ashteaptã , tora va s-arsarã Tru xinitie sh-aflã hoarã ,
Dit chetri, vã ljuri ca s-ti chearã Tu xenj s-bã neadzã nã si, s-moarã !
Giunamea-a noastrã ,-ore vizir, Aushlji alincirã oastea,
S-nu-l vedz di azi a tã u Epir. Sh-giunarlji u vidzurã troarã ,
Sh-tu foc niastimtu s-arucarã
Ma-arã i sh-ma gionj ca liundari –
Cã hoarã nu-alã sash niarsã , Ali Pã she, vidzush giunari!
Sh-cu gheganjlji cã trã -Armiro
U-adunj ca s-vedz tsi curã -aclo, S-dã dea nã poi cutrimuratã
Sã mpradz sh-amalamã sh-asimi Dushmana oasti, ma hirbea
Tsi dai alagã ca n agrimi. Sh-inatea mintea lj-u scutea,
Nã hoarã nu-alã sash niarsã Hirbea tu nã s Ali Pã shã lu,
Nu-ai inimã sh-nu-ai nitsi jali Sh-bã ga diznou ca s-lja cã vgã lu.
Sh-talj naturi ca s-li-aruts ã n cali. S-dã dea nã poi cutrimuratã ,
Nã vatsã nj sh-tut nã vrei cã vgã , Sh-di oara-aestã oastea tutã ;
Sh-vrei ca s-nã cheri, Ali-Pã shã ! Ma-alumta fu cã t nã minutã
Cã multsã ca furnits eara
Di dauã dzã li s-himusirã Nizanjlji tsi yinea-yinea.
Tã buri-tã buri di arbinesh,
Di pots ã n calea-a lor lã esh Sh-un cã ti un murirã gionjlji,
S-vedz di tsã s-aurã di banã ! S-asteasirã tu sã mtul loc
Sh-biserits, crutsli di cã mbanã Iu furã s-facã – sh-hoara foc,
Li dirinarã , s-himusirã Lumbã rdzã s-featsi, cã nd dushmanjlji,
Ca luchilj-agiunj turbats urlã nda, Cã lca sti-a noshtri gionj ca-aslanjlji –
Muscopulea s-u-aspargã vrã nda – Sh-un cã ti un murirã gionjlji;
Mutrea-lj cum ohtul lja ã nghios, Sh-un mes aproapi u mprã darã
Tufechi cum creapã lã htã ros! Muscopulea, avdzã ta hoarã …
– Amalamã s-ti saturi loash,
Sh-cum fug arã nduri lumea fudzi Pã shã gilat sh-pã ngã n tsi-adrash!
Furtuna yini, sh-yini-aoa.
– Sculats, ficiori, cã nu si sta. I. Foti
Umplets tufechili cu bã ruti,
Sh-curshumi lã i bã gats tu tuti…
AMIRÃRILJA-A NOASTRÃ3
Giunarlji sta cã nd lumea fudzi,
3
Giunarlji sta ca s-agudeascã Aproapi di anlu 1200 dH, armã njlji di Emus (Balcanj) si scularã cã
Atselj tsi soea armã neascã Isac, amirã lu bizantin din Poli, lã bã gã gilepi greauã . Pitricurã doi
Armã njlji iara si scularã – Sh-turbats alumtã , foc arucã

Shi n Poli s-dutsi shtiri-amarã Aprimtsã lj oclji? – pri-iu va s-ducã .
C-amirã rilja ntreagã cheardi, Cavai di-atselj tsi-lj aflã n cali
Sh-pri-iu trec armã njlji loclu ardi. Cu trom va s-hibã , plã ngu, jali,
Ca s-tsã nã zbor, ã lj vedz s-adunã Sh-di nã sh, cari easti capidan?
Tuts generaljlji dipriunã Atsel ma gionli, easti-Asan.
Cu vã siljelu-a lor Isac,
Sh-cu caplu nghios mutrescu sh-tac. A vã siljelui Bela featã
Vrush ca s-u ljai cã -i ma mushatã ,
Sh-ashi cã nd veadi amirã lu: Mã rate amirã , ma planlu
– Tsi v-agã rshit c-avem cã vgã lu Anapuda tsi-ishi – c-Asanlu
Cu-atselj turbats tsi vlahi s-acljamã Di pliscuti nu vru s-asparã .
Di mã ni s-umplã di timnjamã Cã pitricush pã nã s-adarã ,
Biseritsli shi s-da cã mbã njli, S-dispolj armã njlji, sh-taxidarlji
Sh-ligati voi nu tsã nets mã njli. U loarã isa, nu shtia glarlji
Di mã ni oastea s-u nchisim C-avearea nu s-adarã -ashi
Sh-dushmanjlji-a noshtri s-lji tuchim. Si shtii cã yislu-a tã u muri!
Sevastocratorlu adunã Sh-Asan agiumsi pã n Sã runã –

Di-iu aflã oasti cama bunã , Sh-di tuti pã rtsã li s-adunã
Sh-va s-treacã asã ndzã Balcanjlji Mushati doari ca sh-adarã
Iu sta ascumtsã capidanjlji, Curunã di-amirã – va s-chearã
Armã nj cari nu shtiu tsi-easti frica. Di tora sh-ninti tut anamea,
– O, ti-arã sesh cã nu shtiai nica Isac, ti-astindzi armã namea;
C-ashi nu s-lja a noastrã -aveari, Sh-uhtedz tu-udaea-a ta ã ncljis,
Fudule amirã , vedz cheari Sh-uhtedz cã s-dusi pondul yis.
Tu muntsã oasti-ts, cheari-anamea,
Sh-ca sfulgul treatsi armã namea Vedz isusita-a ta s-mã ritã
S-ts-astingã fara, eshti chirdut; Cã numta-a ta-i nibitisitã .
S-astimsi yislu-a tã u durut. Pã radz nu-adrash s-u fats cu farã –
Tr-atsea armã njlji si scularã ,
Trã tse dipun ca liundarlji Cã oaminjlji tsi-lj pitricurã
Dit munts tu vã ljuri picurarlji Ca s-plã ngã , agudits nã sh furã
Cu pliscuti – si shtiai tsi-adrash!
Gilepea tsi-u cã ftash nu-u loash.
frats, Petru shi Asan ca si s-plã ngã la oaminjlji a vã siljelui, ma aeshti
furã pliscutits sh-dats nafoarã , fã rã s-hibã ascultats. Atumtsea, Asan Cã -lj dispuljai di ntreaga-aveari –
shi Petru featsirã revolutsie (epanastasi) deadun cu vurgarlji. Vrush turmili s-ljai dit cutari,
Agiumsirã s-batã oastea bizantinã shi s-facã nã amirã rilji Ma cã rlibani-arã zburarã
armã neascã . Isac eara un vã silje slab; vrea sã nsoarã cu feata al Sh-cinushi oaminjlji-lj adrarã –
Bella, vã siljelu ali Ungarie. Ti-atsea bã gã dosismati greali ca s-facã Sh-adoazi s-featsi adunari,
numtã mari. Isac fu agunit dit tron sh-muri urghit tu ã ncljisoari. Iu vinjirã tuts njicu-sh-mari –
Cã vgã si s-facã -apufusi

Tut aushaticlu, sh-fu-ashi. Ma cari, cari tora lu ncurunã
Trã sh Tã rnova sh-trã tse s-adunã
Tupoari loarã picurarlji, Ahã ntã oasti? Azi lu-adarã
Giridz sh-cã tsuti cama marlji, Asanlu amirã – tsi farã
Sh-Asanlu,-atsel tsi-l pliscutirã Sta-armã njlj-a noshtri, tsi ghineatsã !
I capidan shi-l vedz tu pirã Au amirã sh-azi di lã eatsã
Cum intrã protlu sh-cum s-alumtã ! Ascapã nã sh, sh-haraua-a lor
Nits nu nyisash ahtari numtã , U da deadun sh-a vurgã rlor.
Ahtari chefi,-ore-amirã ,
Cã ftash cã vgã , ts-aflash cã vgã … Iu s-dusi oastea bizantinã ?
Sevastocratorlu ca s-yinã
Nu s-veadi. – Oarfã nlu lu-urghirã !
Cã -lj fu sh-a lui scriat di mirã
Bã tut s-alasã , cã dushmanjlji
Ãlj dinjicarã ca aslanjlji
Ascherea-a lui, – sh-dit tron cã dzut
Isac tut plã ndzi yislu vrut…
Sh-ashi cã nd scriu aesti zboarã

Un dor mi frã ndzi, sh-va s-mi moarã .
Zã mani-ahtari sh-tsi anami
Avush atumtsea armã nami!
Cutrimurash ditu timeali
Bizantsul tsi s-chirea di-arali.
Cã t dipã rtos i-atsel chiro
Sh-un dor mi lja, sh-mi lja caimo!
Fu doauã eti-amirã rilji,

Ma canda nã sã ti cubilji
Nã fu, a tserlui fu nishani,
Di-atumtsea ti chirush tu xeani,
Di-atumtsea popul fã r di ghini
Nã dzuã albã nu tsã yini –
O, cum nu yinj, mushat chiro,
S-nu-avem ni jali, ni caimo!
I. Foti
Mash plã ngu avdu, mash angusã ,
YISLU-A PICURARLUI Cã -s hoarli moarti, fara-i dusã .
Sh-mutrescu casili irnjii,
Mushatã masti ca di dzã nã Sh-cum sta mumã njli ca stihii.
Ãnyie yinu, nu mi-amã nã ,
Cã sotslj-a njei fudzirã nclo, Shi n prag es unã cã ti unã ,
Cã -nj zghearã oili di caimo. Mushati cochili s-adunã ,
Ca s-plã ngã mortsã lj isusits,
Nu-armasi prici nsus tu munti, S-ashteaptã totã na xinits.
Shi-nj trec ca neguri pri sum frunti
Urã ti minduiri di dor – Di jali moari mushuteatsa,
Sh-cum stau ashi, s-mi frã ngã vor. Sh-mã rã nghiseahsti tinireatsa.
Tsiva di banã nu duchits,
Durnjam chirut shi n yis asearã Sh-vã fatsits pondzã ca s-murits.
Dit neguri s-alã sã lishoarã
Nã dzã nã albã – sh-cum mi lja Nu-arsunã cloputi tu vã ljuri,
Un ermu pon ti dzã nã -atsea! Nu trec cã rvã njli pitu cã ljuri,
Sh-nu-i suflit ca s-nji parã yiu,
Sh-mi diznjirda cu shuptir dultsi: Cã nd picurarlji fug tu-arniu…
– Di cã ti ori va s-vrei s-ti cultsi,
Io va-nj tsã es tu somnul greu Sh-di ohtu-ohtu neaua cadi,
S-tsã spun a tsia dorlu-a njeu. Di tora nu va s-vedz livadi.
Va s-batã seavirlu turbat
Cã singurã nj-armash di eti Urã ti vimturi iarna sh-bat!
S-v-aveglju-aoa cupiili shcreti,
S-v-ascap di-arã u, ghinets s-v-aduc Sh-va s-yinã dultsea primã vearã ,
Ca nã garofilã mi-usuc. Si-nj ved giunarlji tuts ã n hoarã
Sh-pã durea veardi sh-loclu lai,
Cã soatsili-nj fudzirã toati S-vineari nyie meslu Mai!
Si-s hã riseascã tu pã lati.
Tu-alantã lumi avem sh-noi C-atumtsea nyii armã namea
Bunets sh-nu n-astindzem ca voi. Sh-dit xeani s-toarnã ncoa giunamea.
S-pot gionj s-vã ved ca un chiro,
Sh-voi mash plã ndzets sh-la voi i deapir, Si-nj fugã pondul di caimo!
Sh-tu tserlu-a vostru-i mash ascapir
Sh-bumbunidzã ri, sh-di moarti zghic;
La voi nu creashti vrutlu schic.
I. Foti Cã rvanea tora sã nchiseascã ,

Di tora armili li-umplets,
HÃNGIOANJA Sh-cu ocljilj patru voi s-videts
Di-iu furlji yin ca s-n-agudeascã –
Harauã cã tã s-vrei di-asearã , Tu buclji yin bã gats cã ts vrets,
Sh-tsi chefi, cã ntitsi, sh-tsi gioc – Cã t poati s-v-ariseascã .
Sh-iu voi s-mi duc nu nj-aflu loc:
Sh-bã gã tu minti tra s-mi chearã Calotihã di-acari ti featsi
Hã ngioanja tsi-nj da di cu vearã Ahã t mushatã , vruta-a mea,
Ca s-beau shi s-voi cu foc. Cã nu-am avdzã tã io iuva
Ma dultsi grai sh-ma dultsi boatsi –
Ca s-creapã -lj yini-ali sutsatã , Lipseashti s-fug shi ngljets mi treatsi
Cã vã rnu nu-i cu oclju lai, Cã fug sh-ti-alas aoa.
Cã vã rnu nu-i cu dultsi grai
Si-l va hã ngioanji ma mushatã
G. Murnu
Sh-amura nu-i tu meslu Mai
Ca nã sã mavrumatã . SOE ARMÃNEASCÃ!
Di-angusã , mori, va-nj beau tuts pradzlji Soe armã neascã -arã spã nditã
Sh-va-nj beau tu soni ghioclu-a njeu, Pã n tu Mureaua di cã trani,
Ma vrut di nã s armã n tut eu. Ved truplu-a tã u arupt di-arani
Shi-s gioacã di vor chirageadzlji Shi fatsa-ts galbinã , tuchitã ,
Shi s-lj-agudeascã somnu greu Shi ts-avdu boatsi ndã cã nitã
Yeanchisigeadzlji! Shi nicurmata-a ta plã ndzeari;
Shi inima-nj fã rmac jilitã
Aduc dit xeani nã cã rvani Mi sã ndzineadzã di-a ta vreari.
Sh-mã tã suri am, asinj, flurii.
Sh-am mushutets turlii-turlii, Dishteaptã -ti, scoalã -a ta frunti!
Tsi nu li ncapi vã rnã hani, Pi-a Romã ljei strã veaclji culã
Sh-mi-au vrutã cochili dailjani Nu dornji, gioni cã rã ulã ,
Ãnclo prit xinitii; Nu dornji, amirã di munti!
Ma yin c-aoa, sh-ahtari chefi, Ca ornji lã i, tsi ca un sfulgu,

Hã ngioanj-ahtari,-ahtã ri giunari, Adush di-anjurizmã dit dzari
S-aladz tut loclu, mã ri s-arsari, Sã rghescu di pi-a tserlui mari
Nu-lj afli s-vrei s-ti fats tilefi, Shi pisti mã rshi cad shi zmulgu,
– Ma dã -nj nã pungã dit silefi, Ashi sh-pri tini xeana farã
Hã ngioanji, cu-oclji mari! Tsi nu-ari Dumnidzã ni-imani
Sã rghi tu casa-a ta s-ti chearã .
Sh-ti featsi dultsea-a ljei curbani.
Ma tini, soea-a mea, mutreshti Cã nd si scularã capidanjlji,

Cu-arã s pri budzã shi aratsi Nu shtia pri-iu s-fugã nclo nizanjlji.
Avdzã tlu-a tã u giunatic tatsi, Sh-Mureaua sclavã sti cicioari
Canda eshti moartã -un zbor nu greshti; Fu cã ndu plã scã ni tu cheari
Shi tini tats, o, Dumnidzale, Ãntã njlu foc tsi semnu deadi
Tac muntsã lj tuts, pã durli tuti, Ca pã ngã namea s-cadã mpadi.
Shi inima-a vã rnui nu bati
Shi nu s-cutreamburã di jali? Atumtsea s-featsi tavmã mari,
Ishirã ornji s-da hã bari
I. Foti Cã lumea va si s-alã xeascã ;
Ca oaminj prã vdzã loarã s-greascã ;
STRIAUSHLJI Eara s-ascapã crishtinamea
(Ti-atselj tsi murirã tu 1821 ti-ascã parea-a Mureauã ljei) Sh-ascã pitor i-armã tulamea!
Biserits ardu, hori, pã ngã njlji,

Iu hits, iu vã chirdets aleapti, Sh-murmintsã lj iu durnja pã pã njlji
Mushati-aumbri cati noapti? Li pã ngã nirã sh-nu-alã sarã
Vã ved ca fandazmi tsi-azboarã Ni chetri, nitsi-aushlji s-moarã
Cã nd lja hã ryia tra s-arsarã , Di moarti bunã , shi s-astindzi
Sh-nu-avets ni banã , nitsi-arasti, Pri-iu trec nã sh banã ,-arã ulu-azvindzi.
Sh-fudzits ca tihilaea oasti.
Atumtsea vã sculat ti crutsi,
Mi ntreb, tsi-avets, di-ahã ntã jali Ti ndreptul tsi ghineatsã -adutsi;
Arã spã ndits tu-a voastrã cali? Ca s-ascã pats di moarti nveasti
I plã ngu greu la voi, cã njinã . Voi v-adunat niazvimtã oasti.
Striaushlj-a njei sh-nu va s-vã yinã Trã tsi murit sh-trã tsi v-astimsit?
Nã dzã nã albã , di ghineatsã , Striaushlj-a mei, trã tsi azvimsit?
S-vã fugã ponda di lã eatsã !
V-arã sit ti ideea mari,
Videts cã -s moarti-a voastri hoari, Sclã via tsi imani nu-ari
Videts c-anamea-a voastrã cheari! Vã ncljisi ocljilj – sh-deadit bana
Shi, sti murmintsã fã r di crutsi Ti altsã – s-u tsã neats daljana –
Armasit – vã rnu nu v-adutsi Ca fandazmi nu-avets arasti,
Ti suflit tsearã ca s-aprindã Sh-fudzits ca tihilaea oasti!
Sh-nivolja-acatsã nclo si s-tindã !
Nu shtiats cã hits di soe-ahtari,
Ti cari murit sh-vã deadit bana? Striaushlj-a voshtri loc sh-amari
Nã banã -avut shi shtiut, dailjana, Li-avea a lor, – voi nu-avut parti
S-u dats ca liundari niazvimtsã ; Ti cari lipsea s-avets nã moarti.
Ti crutsi alumtat aprimtsã : Shainj, tsi crishtinamea ntreagã
Hristolu vru s-vã dats curbani, Priningã ayilj-a ljei vã bagã !…
Sh-giuneatsa-a voastrã fu nishani…
Cã nd plã ng mash – tsi lã htar! –

I. Foti Doi oclji, njel mi-adar,
Om ti milie.
CÃNTIC DI VREARI
Ãn tser, sti loc tã tseari,
Dipuni luna nghios,
Nj-u voi cã -i pirushanã , Lutseafirlu jilos
Io gioni picurar! S-astindzi dupã cheari.
Nj-u voi si-nj njargã mbar, Sh-un vimtu-ahã t avros
Cã -i featã ca fidanã . Mi fatsi hã rios
Sh-di hoarã tuts arsar Sh-arã ulu-nj cheari!
S-u-arapã cari di-acari
A mea daljanã ! Di-nj fu di tihea vrutã
Scriat tra s-hibã -a mea,
La shoput cã ndu s-dutsi S-u voi sh-ea tut s-mi va,
Nji ngljatsã truplu tut Lu-alas di turma tutã
Shi s-nu-aibã altu vrut S-aleagã tsi va s-lja,
Ãnj fac di-acasã crutsi. Atsel tsi va nj-u da,
U ved shi stau chirut, Mushata vrutã !
Sh-un dor ahã t durut
Cu ea nj-adutsi!
I. Foti
Cã nd ocljilj mi mutrescu ARAFTUL
Mi-acatsã njilj di drats!
Tats inimã , ã nj tats
C-ahã nti am s-lji grescu! Tsi cã ntsã tini! Altu-araftu!
Cã nd vrei nu shtii tsi fats, Alagã s-afli cara s-pots,
S-lji spun tsi tini pats Cã vã rnu nu-i aoa di tuts
Cum sã nchisescu! Si shtibã cã ti shtiu – sh-lu caftu –
Shi-nj gioacã inima ca-araftu
Cã somnul nj-easti greatsã Ca mini nu-ari sots.
Sh-cã njina mi tuchi
Si shtiam, cum nu duchi Sh-am mushtiradz, cã ts vrei, dumani
Cã vrearea-i mash lã eatsã ! Arafte-aoa, arafte-aclo –
Sh-di-iu ved, nu shtiu ashi, Ma s-creapã , nu mi duc aclo
Di-angusã mi-agã rshi: S-fac chefi-ali dushmani –
Tsi ghiniteatsã ! Shi-nj yini troarã s-beau dumani
Nã buclã di caimo!
Ni furlji dit curie,
Ni luchilji nu mi-aspar Lj-adrai fustanea di atlazi,
Cã nd intrã tu cutar, Shi s-u videai cum s-cã rmusea
Nu-ascapã ti yitrie. Sh-tut truplu cum ã lj trimura!
Sh-io tsã ni-ti, sh-io dã -lj cu hazi:

Ma buni stranji di atlazi
Ca mini cari lj-adra!
Sh-ma nj-arã dea – a, tsi-arã deari!

Sh-adoazi canda s-isusea –
Si shtiu cã mor sh-ea tut a mea
Va s-hibã – di va s-plã scã neari!
Cã zborlu-i dat sh-nu-i ti-arã deari,
Cã -i pirã vrearea-a mea.
Disi s-nu va – cu-ahã t ma ghini!

Di mã ni cã ntic va lji scot.
Sh-di va-alas s-plã ngã , plã ndzi ncot,
Cã nu s-agioacã ea cu mini!
Sh-di va s-mi lja cu-ahã t ma ghini:
Atumtsea-lj ljertu tot.
Va s-dzã ts cã -i featã ca mushatã ,

Cã nu-i ti mini, oarfã n io,
Avutã ea, va s-va grambo
Un tsi-ari fortuma ligatã –
Shtiu cã mi va, shtiu cã -i mushatã
Sh-tut dau s-nji fac caimo!
Tsi cã ntsã tini! Altu-araftu!

Alagã s-afli cara s-pots,
Cã vã rnu nu-i aoa di tuts
Si shtibã cã ti shtiu – sh-lu caftu –
Shi-nj gioacã inima ca-araftu
Ca mini nu-ari sots.
EDITURA CARTEA AROMÃNÃ – USA

FUNDATSIA CARTEA AROMÃNÃ – ROMÃNIA
THEODOR ZUCA Tu Editura Cartea Aromãnã
tu limba armã nã
Nicolae Batzaria – Pã rã vulii – 1989
Dina Cuvata – Zghic di Moarti – 1989
Nushi Tulliu – Puizii – 1989
George Murnu – Bair di Cã ntic Armã nesc – 1989
Constantin Belemace – Dimã ndarea Pã rinteascã – 1990
Dina Cuvata – Sã rmã nitsa – 1990
Ilie A. Ceara – Nihita Turnari – 1991
N. C. Velo – Shana shi Ardirea-a Gramostiljei – 1991
Cola Caratana – Ashteptu Soarili – 1991
TINDILINI shi George M. Merca – Livã dzli – Vatrã Armã neascã – 1991
Thiuhari Mihadashlu – Botsli di Didindi – 1992
Dumitru S. Garofil – Cã ntitsi di-a Paplui Mita – 1992
ALTI PUIZII Nico Ogeacli – Chisã shi Colise – 1992
Vanghea Mihanj-Sterghiu – Trã dzeri – 1992
E. Stere & M. Bara – Frã mturi di Banã – 1993
Editsie Ndreaptã di Sutiri Galani Tulliu Carafoli – Pirushana shi Furlji – 1993
Zicu A. Araia – Fudzi Haraua di la Noi – 1993
Nushi Tulliu – Murmintsã fã rã Crutsi – 1993
Frã ndzã Trapti dit: Andreilu-al Bagav – Carti di Aleadziri – 1994
Rivista di Litiraturã shi Studii Armã ni L. Blaga (transpuniri: I. Zeana) – Puizii Aleapti – 1995
D A. Pariza – Fucurina Neasteasã : Poemi Armã ni – 1995
Anlu 5, Numirlu 2 (Tom XI), Sumedru 1998 D. A. Pariza – Fucurina Neasteasã : Transpuniri – 1995
Ed. Cartea Aromã nã – Dicts. Rumã n-Armã n (Papahagi) – 1995
P. Vulcan (transpuniri: D. Cuvata) – Armã na – 1996
Dimu Tarusha – Lilicea Sã ndzinatã – 1996
Constantin I. Cosmescu – Teatru – 1996
Spiru Fuchi – Soarli Disicat – 1996
Marcu Beza – Prozã shi Puizii – 1997
Ilie A. Ceara – Aharistul – 1997
C. Fudulea – Aeshtsã Armã nj – Oaminj dit Pirmiti –
Tom I – Pirmituseri dit Balcanj –1998
Tom II – Pirmituseri dit Rumã nie –1998
tu editsie paralelã : armã nã -rumã nã
Costa Guli – Soneti – 1990
Ionel Zeana – Cã ntitsi trã Armã nami – 1992
N. Guli, C. Guli, I. Zeana – Balada Livezilor – 1994
tu limba rumã nã
Nicolae Caratanã – Pod peste Legende – 1992
V etua Pop – Poeme, Ed. II – 1993
Justin Tambozi – Originea Aromâ nã a Unor Domnitori – 1995
T. Bujduveanu – Rom anitatea Balcanicã i Civ. Aromã nilor – 1997
1998
tu editsie paralelã : armã nã -inglezã
EDITURA CARTEA AROMÃNÃ Marcu Beza – Doda (transpuniri: I. A. Ceara & L. Byng) – 1998
tu editsie paralelã : rumã nã -frã ntseascã
V etua Pop – Poeme * Poè mes, Ed. III – 1995
Tu Editura Cartea Aromãnã Rivista di Litiraturã shi Studii Armã ni
tu limba armã nã
Nicolae Batzaria – Pã rã vulii – 1989 Anlu 1, Numirlu 1 – 1-lu di-April 1994 – Tomlu I
Dina Cuvata – Zghic di Moarti – 1989 Anlu 1, Numirlu 2 – 1-lu di Sumedru 1994 – Tomlu II
George Murnu – Bair di Cã ntic Armã nesc – 1989 Anlu 2, Numirlu 1 – 1-lu di-April 1995 – Tomlu III
Constantin Belemace – Dimã ndarea Pã rinteascã – 1990 Anlu 2, Numirlu 2 – 1-lu di Sumedru 1995 – Tomlu IV
N. C. Velo – Shana shi Ardirea-a Gramostiljei – 1991 Anlu 3, Numirlu 1 – 1-lu di-April 1996 – Tomlu V
Cola Caratana – Ashteptu Soarili – 1991 Anlu 3, Numirlu 1 – 1-lu di Sumedru 1996 – TomluVI
George M. Merca – Livã dzli – Vatrã Armã neascã – 1991
Thiuhari Mihadashlu – Botsli di Didindi – 1992 Anlu 4, Numirlu 1 – 1-lu di-April 1997 – Tomlu VII
Dumitru S. Garofil – Cã ntitsi di-a Paplui Mita – 1992 Anlu 4, Numirlu 2, Partea 1 – 1-lu di Sumedru 1997 – Tomlu VIII
Nico Ogeacli – Chisã shi Colise – 1992 Anlu 4, Numirlu 2, Partea 2 – 1-lu di Sumedru 1997 – Tomlu IX
E. Stere & M. Bara – Frã mturi di Banã – 1993 Anlu 5, Numirlu 1 – 1-lu di-April 1998 – Tomlu X
Tulliu Carafoli – Pirushana shi Furlji – 1993
Zicu A. Araia – Fudzi Haraua di la Noi – 1993 Anlu 5, Numirlu 2 – 1-lu di Sumedru 1998 – Tomlu XI
Nushi Tulliu – Murmintsã fã rã Crutsi – 1993
Andreilu-al Bagav – Carti di Aleadziri – 1994 Frãndzã Trapti dit Rivista di Litiraturã shi Studii Armãni
L. Blaga (transpuniri: I. Zeana) – Puizii Aleapti – 1995
D A. Pariza – Fucurina Neasteasã : Poemi Armã ni – 1995 C. I. Cosmescu – Biografia-a Ãnvitsã torlui Dimitri Gou Ianci
D. A. Pariza – Fucurina Neasteasã : Transpuniri – 1995 Cosmescu (Tomlu 1)
P. Vulcan (transpuniri: D. Cuvata) – Armã na – 1996 L. T. Boga – Cu Obdzã tslji Anj pi-Anumiri, Ia-mi (Tomlu II)
Dimu Tarusha – Lilicea Sã ndzinatã – 1996 Thiuhari Mihadash – Catreni (Tomlu III)
Constantin I. Cosmescu – Teatru – 1996 George Ghitsea – Dit Tricutlu-a Armã njlor (Tomlu IV)
Spiru Fuchi – Soarli Disicat – 1996 Pericle Papahagi – Ditseuri icã Isturii Shcurti (Tomlu IV)
Marcu Beza – Prozã shi Puizii – 1997 Cola Caraiscu – Iconj Armã neshti (Tomlu V)
Ilie A. Ceara – Aharistul – 1997 George Perdichi – Shula Picurarlu (Tomlu V)
C. Fudulea – Aeshtsã Armã nj – Oaminj dit Pirmiti – S. Galani – Un Mari Puet Elino-Armã n: Kosta Kristalli (Tomlu VI)
Tom I – Pirmituseri dit Balcanj – 1998 L. D. Scrima – Munugrafia-a Hoarã ljei Pirivoli (Tomlu VII)
Tom II – Pirmituseri dit Rumã nie – 1998 Nacu D. Scrima – Baladi (Tomlu VII)
tu editsie paralelã : armã nã -rumã nã T. Varduli – Cã rtsã trã Soea-a Mea (Tomlu VII)
Costa Guli – Soneti – 1990 D. Caranica-Olariu – Scã ntealji tu Colasi (Tomlu VIII)
Ionel Zeana – Cã ntitsi trã Armã nami – 1992 T. Cunia – Bituli 1997 – Un Simpozion trã Standardizari
N. Guli, C. Guli, I. Zeana – Balada Livezilor – 1994 a Scriariljei Armã neascã (Tomlu VIII)
tu limba rumã nã Ioan Cutova – Curuna-a Toamnã ljei (Tomurli III, IV, VIII)
Nicolae Caratanã – Pod peste Legende – 1992 Marcu Beza (transpuniri: I. A. Ceara) – Doda (Tomlu X)
V etua Pop – Poeme, Ed. II – 1993 Aura Pasha – Zboarã fã rã Boatsi (Tomlu X)
Justin Tambozi – Originea Aromâ nã a Unor Domnitori – 1995 C. Cosmescu – Pã rmiti Armã neshti (Tomlu X)
T. Bujduveanu – Rom anitatea Balcanicã i Civ. Aromã nilor – 1997 Thiuhari Mihadash – Oarã di Hari shi Alti Puizii (Tomurli I, IV, X)
tu editsie paralelã : armã nã -inglezã Theodor Zuca – Tindilini shi Alti Puizii (Tomlu XI)
Marcu Beza – Doda (transpuniri: I. A. Ceara & L. Byng) – 1998 Ioan Foti – Cã ntitsi shi Ndoauã Isturii Aleapti (Tomlu XI)
THEODOR ZUCA
TINDILINI shi
ALTI PUIZII
Editsie Ndreaptã di Sutiri Galani
Frã ndzã Trapti dit:

Rivista di Litiraturã shi Studii Armã ni
Anlu 5, Numirlu 2 (Tom XI), Sumedru 1998
1998
Partea IV – Transpuniri
Adixits Puetlu.........................................................................39
Miserere (I) ............................................................................39
Easti Toamnã Daima.............................................................40
Shi Easti Chirolu... ................................................................40
SUMAR Zboarã li tsi nu Pot s-li Dzã c .................................................40
Shi Naparti di Andzari... .......................................................41
Partea I – Adutseri Aminti... Aoa... .....................................................................................41
Galani – Todi Zuca: Bardul a Pindului .................................11 Adutsirli Aminti duc cã trã Moarti... .....................................42
D. Bacu – Nã ndauã Zboarã ti Theodor Zuca (I) ..................15 Aestã ljei Tã tseari... ..............................................................43
D. Bacu – Nã ndauã Zboarã ti Theodor Zuca (II).................16 S-Alasã Bruma.......................................................................43
Miserere (II)...........................................................................44
Tu Calea-a Noastrã cã trã Betleem .......................................44
Partea II – Tindilini: Puizii Mi Nvets cu Idyea-a Mea Moarti ...........................................45
La Moartea-al Toni Ciumetti .................................................20
Dorlu a Dzenurlor di Zã mã nj. ..............................................46
Zboarã sh-trã Mini sh-trã Voi...............................................20
Prohod (Miryiuloi).................................................................46
A Tatã -njui.............................................................................22
Singur cu Pontul Euxin ..........................................................47
Tiyiula Teguyeani cã trã Mã -sa.............................................23
Ashteptu pri Meal...................................................................47
A Lalã -njui dit Xeani .............................................................24
Pontul Euxin ..........................................................................48
Dit Xeani ................................................................................25
Anabasi ..................................................................................48
Cundiljaua .............................................................................26
Singurã tã ts di Vulturi............................................................49
Toamna n Pindu.....................................................................26
Videari din Casã ....................................................................27
Primã veara-a Mea.................................................................27
Dor di Primã vearã ................................................................28
Tsi Vream tra s-Hiu... ............................................................28
Anã ltsari ................................................................................29
La Cunachea-al Hagibira ......................................................30
Moartea-a Celniclui...............................................................31
Trã Vruta Nyisatã ..................................................................33
Trã Atselj tsi s-Alumtarã .......................................................34
Partea III – Alti Puizii

Ia Spuni-nj Gione Picurar .....................................................35
Prumuveara ...........................................................................35
Picurarlu ................................................................................36
Limba Dultsi Armã neascã .....................................................36
Pindul sh-Plã ndzi Soartea!....................................................37
Loarã Giuglu .........................................................................37
Floarea dit Pindu...................................................................38
IOAN FOTI Tu Editura Cartea Aromãnã
tu limba armã nã
Dina Cuvata – Zghic di Moarti – 1989
Constantin Belemace – Dimã ndarea Pã rinteascã – 1990
Cola Caratana – Ashteptu Soarili – 1991
George M. Merca – Livã dzli – Vatrã Armã neascã – 1991
CÃNTITSI shi NDOAUÃ Dumitru S. Garofil – Cã ntitsi di-a Paplui Mita – 1992
Nico Ogeacli – Chisã shi Colise – 1992
ISTURII ALEAPTI E. Stere & M. Bara – Frã mturi di Banã – 1993
Zicu A. Araia – Fudzi Haraua di la Noi – 1993
Frã ndzã Trapti dit: Nushi Tulliu – Murmintsã fã rã Crutsi – 1993
Andreilu-al Bagav – Carti di Aleadziri – 1994
Rivista di Litiraturã shi Studii Armã ni L. Blaga (transpuniri: I. Zeana) – Puizii Aleapti – 1995
Anlu 5, Numirlu 2 (Tom XI), Sumedru 1998 D A. Pariza – Fucurina Neasteasã : Poemi Armã ni – 1995
D. A. Pariza – Fucurina Neasteasã : Transpuniri – 1995
P. Vulcan (transpuniri: D. Cuvata) – Armã na – 1996
Dimu Tarusha – Lilicea Sã ndzinatã – 1996
Constantin I. Cosmescu – Teatru – 1996
Spiru Fuchi – Soarli Disicat – 1996
Marcu Beza – Prozã shi Puizii – 1997
Ilie A. Ceara – Aharistul – 1997
C. Fudulea – Aeshtsã Armã nj – Oaminj dit Pirmiti –
Tom I – Pirmituseri dit Balcanj –1998
Tom II – Pirmituseri dit Rumã nie –1998
tu editsie paralelã : armã nã -rumã nã
Costa Guli – Soneti – 1990
Ionel Zeana – Cã ntitsi trã Armã nami – 1992
N. Guli, C. Guli, I. Zeana – Balada Livezilor – 1994
tu limba rumã nã
Nicolae Caratanã – Pod peste Legende – 1992
V etua Pop – Poeme, Ed. II – 1993
Justin Tambozi – Originea Aromâ nã a Unor Domnitori – 1995
T. Bujduveanu – Rom anitatea Balcanicã i Civ. Aromã nilor – 1997
1998 tu editsie paralelã : armã nã -inglezã
Marcu Beza – Doda (transpuniri: I. A. Ceara & L. Byng) – 1998
Tu Editura Cartea Aromãnã
tu limba armã nã Rivista di Litiraturã shi Studii Armã ni
Dina Cuvata – Zghic di Moarti – 1989 Anlu 1, Numirlu 1 – 1-lu di-April 1994 – Tomlu I
Nushi Tulliu – Puizii – 1989 Anlu 1, Numirlu 2 – 1-lu di Sumedru 1994 – Tomlu II
Constantin Belemace – Dimã ndarea Pã rinteascã – 1990 Anlu 2, Numirlu 1 – 1-lu di-April 1995 – Tomlu III
Ilie A. Ceara – Nihita Turnari – 1991 Anlu 2, Numirlu 2 – 1-lu di Sumedru 1995 – Tomlu IV
Cola Caratana – Ashteptu Soarili – 1991 Anlu 3, Numirlu 1 – 1-lu di-April 1996 – Tomlu V
George M. Merca – Livã dzli – Vatrã Armã neascã – 1991 Anlu 3, Numirlu 1 – 1-lu di Sumedru 1996 – TomluVI
Dumitru S. Garofil – Cã ntitsi di-a Paplui Mita – 1992 Anlu 4, Numirlu 1 – 1-lu di-April 1997 – Tomlu VII
Nico Ogeacli – Chisã shi Colise – 1992 Anlu 4, Numirlu 2, Partea 1 – 1-lu di Sumedru 1997 – Tomlu VIII
Vanghea Mihanj-Sterghiu – Trã dzeri – 1992 Anlu 4, Numirlu 2, Partea 2 – 1-lu di Sumedru 1997 – Tomlu IX
E. Stere & M. Bara – Frã mturi di Banã – 1993
Zicu A. Araia – Fudzi Haraua di la Noi – 1993 Anlu 5, Numirlu 1 – 1-lu di-April 1998 – Tomlu X
Nushi Tulliu – Murmintsã fã rã Crutsi – 1993 Anlu 5, Numirlu 2 – 1-lu di Sumedru 1998 – Tomlu XI
Andreilu-al Bagav – Carti di Aleadziri – 1994
L. Blaga (transpuniri: I. Zeana) – Puizii Aleapti – 1995 Frãndzã Trapti dit Rivista di Litiraturã shi Studii Armãni
D A. Pariza – Fucurina Neasteasã : Poemi Armã ni – 1995
D. A. Pariza – Fucurina Neasteasã : Transpuniri – 1995 C. I. Cosmescu – Biografia-a Ãnvitsã torlui Dimitri Gou Ianci
P. Vulcan (transpuniri: D. Cuvata) – Armã na – 1996 Cosmescu (Tomlu 1)
Dimu Tarusha – Lilicea Sã ndzinatã – 1996 L. T. Boga – Cu Obdzã tslji Anj pi-Anumiri, Ia-mi (Tomlu II)
Constantin I. Cosmescu – Teatru – 1996 Thiuhari Mihadash – Catreni (Tomlu III)
Spiru Fuchi – Soarli Disicat – 1996 George Ghitsea – Dit Tricutlu-a Armã njlor (Tomlu IV)
Marcu Beza – Prozã shi Puizii – 1997 Pericle Papahagi – Ditseuri icã Isturii Shcurti (Tomlu IV)
Ilie A. Ceara – Aharistul – 1997 Cola Caraiscu – Iconj Armã neshti (Tomlu V)
C. Fudulea – Aeshtsã Armã nj – Oaminj dit Pirmiti – George Perdichi – Shula Picurarlu (Tomlu V)
Tom I – Pirmituseri dit Balcanj – 1998 S. Galani – Un Mari Puet Elino-Armã n: Kosta Kristalli (Tomlu VI)
Tom II – Pirmituseri dit Rumã nie – 1998 L. D. Scrima – Munugrafia-a Hoarã ljei Pirivoli (Tomlu VII)
tu editsie paralelã : armã nã -rumã nã Nacu D. Scrima – Baladi (Tomlu VII)
Costa Guli – Soneti – 1990 T. Varduli – Cã rtsã trã Soea-a Mea (Tomlu VII)
Ionel Zeana – Cã ntitsi trã Armã nami – 1992 D. Caranica-Olariu – Scã ntealji tu Colasi (Tomlu VIII)
N. Guli, C. Guli, I. Zeana – Balada Livezilor – 1994 T. Cunia – Bituli 1997 – Un Simpozion trã Standardizari
tu limba rumã nã a Scriariljei Armã neascã (Tomlu VIII)
Nicolae Caratanã – Pod peste Legende – 1992 Ioan Cutova – Curuna-a Toamnã ljei (Tomurli III, IV, VIII)
V etua Pop – Poeme, Ed. II – 1993 Marcu Beza (transpuniri: I. A. Ceara) – Doda (Tomlu X)
Justin Tambozi – Originea Aromâ nã a Unor Domnitori – 1995 Aura Pasha – Zboarã fã rã Boatsi (Tomlu X)
T. Bujduveanu – Rom anitatea Balcanicã i Civ. Aromã nilor – 1997 C. Cosmescu – Pã rmiti Armã neshti (Tomlu X)
tu editsie paralelã : armã nã -inglezã Thiuhari Mihadash – Oarã di Hari shi Alti Puizii (Tomurli I, IV, X)
Marcu Beza – Doda (transpuniri: I. A. Ceara & L. Byng) – 1998 Theodor Zuca – Tindilini shi Alti Puizii (Tomlu XI)
tu editsie paralelã : rumã nã -frã ntseascã Ioan Foti – Cã ntitsi shi Ndoauã Isturii Aleapti (Tomlu XI)
IOAN FOTI
CÃNTITSI shi NDOAUÃ

ISTURII ALEAPTI
Frã ndzã Trapti dit:
Rivista di Litiraturã shi Studii Armã ni
Anlu 5, Numirlu 2 (Tom XI), Sumedru 1998
1998
SUMAR
Ioan Foti – Cã trã Armã nj ...................................................149
Ioan Foti – Aprindu Crã ciun ...............................................151
C. Belemace – Dimã ndarea Pã rinteascã ............................152
George Murnu – Vã rculaclu................................................153
Ioan Foti – Vitsinili..............................................................155
C. Belemace – Murgul .........................................................158
Zicu Araia – Toamna n Pindu..............................................158
Ioan Foti – Aprindu Pashti ..................................................159
Nushi Tulliu – Cã ntic...........................................................160
Petru Vulcan – La Shoput ....................................................161
Ioan Foti – Cum mi-Adrai Arugucear..................................161
C. Belemace – Un Cã ntic ....................................................163
George Murnu – Miha sh-Furlu ..........................................164
Ioan Foti – Picurarlu ...........................................................166
C. Belemace – Blã stemlu a Cucotlui ...................................167
Anonim (G.) – Giudicata al Ali-Pã shã ................................167
C. Belemace – Meslu-al Mai................................................170
Ioan Foti – Plã ngu di Cloput...............................................170
George Murnu – Armã nlui ..................................................171
Ioan Foti – Cucutsã l ditu Livadi..........................................172
Lev Tolstoi – Cum Agiundzi la Giuneatsã ...........................172
Ioan Foti – Primã veara .......................................................174
C. Belemace – Arniulu .........................................................175
Ioan Foti – Io u Chirdui.......................................................176
Ioan Foti – Mama ................................................................176
Ioan Foti – Garela ...............................................................178
Ioan Foti – Armã nlu ............................................................181
Ioan Foti – Ardirea-a Muscopuliljei....................................183
Ioan Foti – Amirã rilja-a Noastrã ........................................185
Ioan Foti – Yislu-a Picurarlui..............................................189
Ioan Foti – Hã ngioanja .......................................................191
George Murnu – Soe Armã neascã ! .....................................192
Ioan Foti – Striaushlji..........................................................193
Ioan Foti – Cã ntic di Vreari ................................................195
Ioan Foti – Araftul ...............................................................196

REv Di Literarura 2

Caricato da

Informazioni sul documento

Copyright

Formati disponibili

Condividi questo documento

Condividi o incorpora il documento

Opzioni di condivisione

Hai trovato utile questo documento?

Questo contenuto è inappropriato?

Copyright:

Formati disponibili

REv Di Literarura 2

Caricato da

Copyright:

Formati disponibili

EDITURA CARTEA AROMÃNÃ

FUNDATSIA CARTEA AROMÃNÃ

Rivista di LITIRATURÃ shi

COMITET DI RIDACTSIE: Maria PARIZA, Dumitru GAROFIL,

Tehno-redactarea: D. Garofil shi T. Cunia

......Litira Ã ...........................................................................108 ......Ioan Foti – Hã ngioanja.................................................191

Suplimentu: Cã rtsã Veclji Armãneshti

......Ioan Foti – Cã trã Armã nj .............................................149

Mushi-Ciolacu, tsi bã neadzã tora tu Australie.

Cu tuti cã scrie multu pri-armã neashti, tu sculie prota sh-deapoea

Astã mã tsim tu loclu cu numa Thermopile, iu gretslji s-avea alumtatã

Prit firidi schitsi, schitsi

Un pulj, pi almachea di prun,

Nu puteam ocljilj noaptea sã ncljid Multi-arã nj am tu suflit

Bã shai loclu sh-di lã crinj criscurã

Vream s-earam la voi aproapi... Cã n-agã rshish, cã nu vai yinj...

Shi s-acljenj pi tsal Mitrulja DIT XEANI

Tricurã anjlji, sh-anjlj-aduc Eu nu ma-aravd, nu pot s-bã nedz,

Azboarã anjlji!... Nu ti vedz. Va-nj ljau agalea calea n vali

Pã durli uhtarã shi-nj grã irã : Niorli bubneadzã

CUNDILJAUA Pindul, Olimpul, Zmolcul

Di la Crutsi, vedz diunoarã , VIDEARI DIN CASÃ

Primã vearã , cu-armã namea Vream s-him un gioni picurar,

TSI VREAM TRA S-HIU… Ntsearni pulbirea-lj di-asimi,

Sh-tu sirina noapti-agali, Armã nilja sh-u-ari vrutã

Sh-nã poi-lji harlu Sh-muri di pljumbilj

TRÃ ATSELJ TSI S-ALUMTARÃ

Voi hits anamea, Iu sunt fã lcã rili di oi

LIMBA DULTSI ARMÃNEASCÃ LOARÃ GIUGLU

Tsi mushat chiprili-asunã ,

Dimineatsã -i... Soarli easi

– Alargu di mamã Tserlu surpat la sinur

Trã tse ti-ascundzã ? Nu-ai tsi s-ascundzã

EASTI TOAMNÃ DAIMA Lucrarea, mistiryios

Soarli nu ma easi cu mã rilji, Cã ndu mi-agudescu lunjinj galbini

Cu mã na tserlu nj-aspuni, Bagã -ti…

MISERERE (II) Cu sã ndziroasili a lui ascheri…

Tora, tsi va si s-facã , SINGUR CU PONTUL EUXIN

PONTUL EUXIN Cã tivã rã oarã canda n-adutsem aminti di un pã rmit.

chirurã multsã di conjarlji cari u lucra Laca cu bã hceadzlji shi

Cã ndu-agiumsirã Scandaltsi, ã n hoarã , dã nã sirã la-aputs di biurã nu-avea ca cum.

cã zã njli, pã nã nu fudzi di dininti-a atsilor tsi lu stuhina.

Ti Veryea sh-arã dzã mlu a Pindului – Veryea icã veaclja Beroia,

nului Pinto, la poarta a bisearicã ljei. Di-aclo s-veadi unã mushatã

Nu nj-am fricã di polim, tufechi i cã buri,

S-mi cher tu a lor api, tu ahã ndamea-a lor

Alargu-aclo tut geanlu va s-doarmã tu pumoarã ,

– “Va s-fudz mã ni tu-ashcheri, va s-fudz cu yisli-a meali,

Tut loclu va s-lã eascã , cã -a s-chearã a tã u tor,

Sh-tu isiha pã duri va s-shed cu dor tu gean,

Cum s-mutã suflitlu la tser dit trup tã ljat di palã ,

ODISEEA-A ARMÃNJLOR CÃNJINA DIT GEAN

Shi doauã geanuri nuntru, tu cheptu s-amintarã :

Ma-alantu gean lu-amintã caimolu lai sh-durearea

Tsi multu s-alumtarã ta s-tsã nã zborlu sh-numa!

Pit chimatli di banã , tu-amarea di plã ndzeari

Tsi lã eatsã , tsi uryii,

Dzã lili di Stã mã rie

Voi s-vã dzã c tsi vidzui Ma ea cu-arã u mi mutri,

Cu inati mi mutri, – Ni va-agã rshai, ma sh-nicã voi

Cã nd agiumshu tu Gã rtsie Tsi lã eatsã , tsi uryii

Fã -ti defi, fã -ti cumã ts Cã nd agiumsh tu Machidunii,

– Na, la hilje, mini-lj grii

– Vahi va s-aflã m sh-vã r cã rlig,