CORSO D’ITALIANO

PRINCIPIANTI

TESTO: IN UFFICIO
VOCI E STRUTTURE
GRAMMATICA:
 L’ACCENTO: PAROLE PIANE, SDRUCCIOLE, BISDRUCCIOLE E
TRONCHE
L’ELISIONE

 IL TRONCAMENTO
 L’ACCRESCIMENTO
 LO SCRIVERE CON MAIUSCOLA
 L’ARTICOLO DETERMINATIVO. L’USO DELL’ARTICOLO
DETERMINATIVO

 LA PROPOSIZIONE ARTICOLATA
 IL VERBO AUSILIARE ESSERE ALL’INDICATIVO PRESENTE
 I PRONOMI PERSONALI E DI CORTESIA
 CONTIAMO DA 1 A 15
ESERCIZI
ABC DIVERTENTE – TUTTI FRUTTI, PROVERBI

UNITÀ 2 1
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI

IN UFFICIO
Il nostro ufficio é una stanza bella piena di luce. Ha due porte ed una finestra grande cha dà al
giardino. Ci sono due scrivanie, la mia e quella del mio collega. Ogni scrivania (o scrittoio) ha quattro
cassetti nei quali mettiamo le cose necessarie per il lavoro: penne, matite, fogli di carta, buste,
francobolli, moduli, registri, carta intestata, fermaglini ed il timbro della ditta. Sopra la mia scrivania c’è il
telefono con l’elenco telefonico. Accanto alla mia scrivania si trovano il fax e la fotocopiatrice. Sotto c’è un
cestino per la carta straccia. Un armadio a muro ed una biblioteca contengono i registri e le cartelle con i
documenti della ditta.
Vicino alla finestra, sopra una picola tavola, c’è la macchina da scrivere. Sulla scrivania del mio
collega ci sono un computer ed una stampante. Davanti alla mia, sulla parete opposta, presso alla porta,
c’è un orologio grande e dietro quella del mio collega, sempre sulla parete, si trova un calendario. Le
nostre sedie sono ergonomiche, sono comode e si possono girare, come gli sgabelli.
Il nostro programma di lavoro è di otto ore al giorno – dalle otto alle diciassette, con un intervallo
di un’ora, alle dodici, per il pranzo. Lavoriamo tutta la settimana tranne sabato e la domenica, che sono
giorni di riposo.
l’armadio dulapul il modulo formularul, fişa
l’armadio a muro dulapul de perete neccessario, necessaria necesar, necesarã
la biblioteca biblioteca ogni fiecare
la busta plicul opposto, opposta opus, opusã
il calendario calendarul l’ora ora
il cassetto sertarul l’orologio ceasul
la carta intestata hârtia cu antet otto opt
la carta straccia hârtia ruptã la porta uşa
la cartella mapa la parete peretele
il cestino coşul la penna stiloul
il collegga colegul il pranzo prânzul
la collegga colega il programma programul
contenere a contine il quale, la quale care
comodo, comoda comod, comodã quattro patru
il computer computerul quello, quella acela, aceea
la cosa lucrul quelle, quegli aceia, acelea
il documento documentul il registro registru
la ditta firma il riposo odihna, repausul
diciassette şaptesprezece sabato sâmbãtã
dodoici doisprezece la scrivania biroul (mobilã)
due doi scrivere a scrie
la doménica duminica lo scrittoio biroul (mobilã)
l’elenco telefonico cartea de telefon la sedia scaunul
ergonomico, ergonomica ergonomic, ergonomicã sempre mereu
il fax faxul la settimana sãptãmâna
il fermaglino agrafa de prins hârtii la stanza camera
il foglio di carta foaia de hârtie la stampante imprimanta
la fotocopiatrice xeroxul lo sgabello taburet
il francobollo timbrul il telefono telefonul
il giardino grãdina il timbro ştampila
il giorno ziua nei quali mettiamo în care punem
girare a roti si possono girare se pot roti
girarsi a se roti tranne cu exceptia, în afarã de
l’intervallo pauza accanto a lângã
lavorare a munci davanti a în fata
il lavoro munca dietro a în spatele
la macchina da scrivere maşina de scris presso alãturi, lângã
la matita creionul sopra deasupra
mettere a pune sotto sub
la mia a mea su pe
UNITÀ 2 2
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
il mio al meu

lunedi luni martedi marti mercoledi miercuri giovedi joi

venerdi vineri sabato sâmbãtã la domenica duminicã

GRAMATICÃ
L’ACCENTO ACCENTUL
În limba italianã sunt douã tipuri de accent: accentul tonic ( l’accento tonico) şi accentul
grafic (l’accento grafico).
 L’ACCENTO TONICO ACCENTUL TONIC
Marcheazã silaba care este pronuntatã mai intens, de obicei acest accent nu se noteazã grafic.
Însã existã unele cazuri când acesta poate fi şi semn grafic.
În functie de locul accentului tonic, în limba italianã existã:
1. parole piane (cuvinte plane) - cuvintele în care accentul cade pe penultima silabã. Acestea
sunt cele mai frecvente în limba italianã: fi-né-stra (fereastrã), bam-bí-no (copil), so-rél-la (sorã),
la-vó-ro (muncã), má-dre (mamã).
2. parole sdrucciole (cuvinte alunecãtoare) - cuvintele în care accentul cade pe a treia
silabã de la capãt. Se întâlnesc destul de rar în limba Italianã: ál-be-ro (copac), tá-vo-la (masã), úl-ti-
mo (ultimul), cát-te-dra (catedrã), mé-di-co (medic), rí-de-re (a râde), a-pó-stro-fo (apostrof), té-
le-fo-no (telefon).
3. parole bisdrucciole (cuvinte dublu alunecãtoare) - cuvintele în care accentul cade pe a
patra silabã de la capãt. Aceste cuvinte sunt şi mai rar înâlnite în limba italianã: lí-mi-ta-to (limitat), de-
sí-de-ra-no (ei doresc), á-bi-ta-no (ei locuiesc), an-dán-do-ce-ne (plecând de aici), man-dá-te-me-
lo (trimitându-ni-l), scri-vén-do-ve-le (scriindu-vi-le).
4. parole tronche (cuvinte trunchiate) - cuvintele
în care accentul cade pe ultima silabã şi este şi semn grafic. Acestea se întâlnesc rareori şi provin din
limba latinã: vir-tù (virtute), cit-tà (oraş), ca-ri-tà (caritate), u-ni-ver-si- tà (universitate),
(universitate), tri-bù
(trib), bon- tà (bunãtate), caf-fè (cafea), perchè (pentru cã), cio-è (adicã), bam-bù (bambus).

 L’ACCENTO GRAFICO ACCENTUL GRAFIC

Este de douã tipuri: grav şi acut (`…’).
L’ACCENTO GRAVE marcheazã marea parte a vocalelor finale a, e, u precum şi vocalele
deschise e şi o: facoltà (facultate),
(facultate), capì ( eu întelesei), ciò (asta), tribù (trib), caffè (cafea).
Se aşeazã în urmãtoarele cazuri:
1. pe cuvintele tronche: virtù (virtute), tribù (trib), società (societate).
2. pe cuvintele monosilabice: già (deja), può (poate), giù (jos), più (mai mult).
3. pe cuvintele monosilabice omonime:
è (este – verb) e (şi – conjunctie)
dà (dã – verb) da (de la – prepozitie)
là (acolo – adverb) la (art. determinativ)
lì (acolo – adverb) li (art. determinativ)
sè (sieşi – pron. reflexiv) se (dacã – conjunctie)
nè (nici – negatie) ne (pron. partitiv)
tè (ceai – substantiv) te (pe tine – pron. personal)
4. pe cuvintele polisilabice omofone unde accentul face o distinctie semanticã:
àncora (ancorã) ancòra (încã)
sùbito (imediat) subìto (suferit)
prìncipi
prìncipi (printi, principi) princìpi (principii)
prèdico (predic) predìco (prezic)
càpitano (se intâmplã) capitàno (cãpitan)
còmpito (temã) compìto (împlinit, bine crescut)

UNITÀ 2 3
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
L’ACCENTO ACCUTO marcheazã vocalel e, o închise (de obicei finale): benché (deşi), poiché
(dat fiind cã), perché (pentru cã), puó (el poate).

L’ELISIONE E LIZIUNEA
Reprezintã procedeul prin care ultima literã (vocalã) a unui cuvânt (articolele hotãrâte lo,
lo, la;
la;
articolul nehotãrât una,
una, pronumele demonstrative quello, quella,
quella, prepozitia di,
di, adjectivele bello,
santo,
santo, averbul dove)
dove) cade în fata vocalei cuvântului ce-l urmeazã, fiind înlocuitã de apostrof: lo albero
– l’albero (copacul), lo uomo – l’uomo (omul), lo arrosto – l’arrosto (friptura), la intelligenza –
l’intelligenza (inteligenta), la oca – l’oca (gâsca), la idea – l’idea (ideea), una ora – un’ora (o orã),
una orchestra – un’orchestra (o orchestrã), quello uomo –quell’uomo (acel om), quella acqua –
quell’acqua (acea apã), stato di animo – stato d’animo (stare sufleteascã), di accordo – d’accordo
(de acord), di ora – d’ora (de acum),
acum), bello albero – bell’albero (copac frumos), bello angelo –
bell’angelo (înger frumos), Santo Antonio – Sant’Antonio, dove è – dov’è (unde e).
Eliziunea nu se realizeazã când:
1. articoul se aflã la sfârşitul rândului:
rândului: dello/uomo (a omului), una/ora (o orã), della/Italia
(a Italiei).
2. articolul determinativ feminin este la plural:
plural: le idee (ideile), le espressioni (expresiile), le
epoche (epocile), le erbi (ierburile).

IL TRONCAMENTO A POCOPAREA
Reprezintã fenomenul fonetic ce constã în cãderea ultimei vocale a unui cuvânt, când aceasta
este precedatã de l, m, n, r: r: amore di patria – amor di patria (patriotism), filo di ferro – fil di ferro
(fir de fier). În aceleaşi conditii poate sã cadã întreaga silabã: Santo Francesco – San Francesco, Orto
Santo Michele – Or San Michele. Deci se va spune: bel numero (numãr frumos) în loc de bello numero,
buon giorno (bunã ziua) în loc de buono giorno,giorno, quel pane (acea pâine) în loc de quello pane, amor
patrio (patriotism) în loc de amore patrio.

L’ACCRESCIMENTO C REŞTEREA
Pentru a avea o pronuntare mai frumoasã şi mai uşoarã, atunci când sunt douã cuvinte din care
prima se terminã în vocalã şi cea de-a doua începe tot în vocalã, se realizeazã L’ACRESCIMENTO (CREŞTEREA).
Pentru aceasta, în limba italianã se folosesc consoanele d şi i astfel:
 d se adaugã conjunctiilor e (şi), o (sau) şi prepozitiei a (la) : tu ed io (tu şi eu), noi od essi (noi
sau ei), ad ambedue le ragazze (ambelor fete)
 i este de obicei intialã, adãugându-se cuvintelor care încep cu s impura şi care la rândul lor sunt
precedate de cuvinte monosilabice ce se terminã în consoanã: per scherzo – per ischerzo (în glumã),
in Svizzera – in Isvizzera (în Elvetia), in Spagna – in Ispagna (în Spania).

LO SCRIVERE CON MAIUSCOLA SCRIEREA CU MAJUSCULA

În limba italianã se scriu cu majuscolã:
 Numele propri de persoane:
persoane: Giovanni, Bianca
 Numele geografice:
geografice: il Po, le Alpi, i Carpazi.
 Numele ce indicã evenimentele sociale:
sociale: Il Medioevo, il Risorgimento.
 Numele de secole:
secole: il Duecento, il Quattrocento.
 Numele
Numele popoarelor:
popoarelor: i Romani, i Sabini
 Numele astrelor:
astrelor: il Vega (Vega), il Plutone (Pluto), il Giove (Jupiter)
 Numele sãrbãtorilor:
sãrbãtorilor: il Natale (Crãciunul), il Capodanno (Anul Nou), la Paqua (Paştele).
 Curentele literare:
literare: Il Romanicismo (Romanticismul), l’Umanesimo (Umanismul), il Barocco
(Barocul)

UNITÀ 2 4
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
L’ARTICOLO DETERMINATIVO. ARTICOLUL HOTÃRÂT.
L’USO DELL’ARTICOLO DETERMINATIVO FOLOSIREA ARTICOLULUI HOTÃRÂT
În limba italianã articolul este de douã tipuri: determinativo (hotãrât) şi indeterminativo
(nehotãrât). Articolul hotãrât are urmãtorele forme:
Singular Plural
Il I
Maschile lo Gli
L’ Gli
Femminile La Le
L’ Le
1. Articolul Il se foloseşte pentru substantivele şi adjectivele masculine care încep cu
consoanã cu exceptia celor ce încep cu s impura (s + consoanã), x, z, y, ps, pn, gn, gn, cele şapte
exceptii:
exceptii: il banco (banca), il cibo (mâncarea), il dono (darul), il fatto (faptul), il giorno (ziua), il
letto (patul), il mondo (lumea), il nonno (bunic), il padre (tatãl), il ricordo (amintirea), il sorriso
(surâsul), il tetto (acoperişul), il vecchio (bãtrânul), il kimono (chimonoul), fãcând pluralul : i banchi,
i cibi, i doni, i fatti, i giorni, i letti, i mondi, i nonni, i padri, i ricordi, i sorrisi, i tetti, i vecchi, i
kimoni.
kimoni.
2. Articolul Lo se foloseste pentru substantivele şi adjectivele masculine ce încep în s
impura, x, z, y, ps, pn, gn, gn, cele şapte exceptii: lo sbaglio (greşeala), lo xilografo (xilograful), lo
zeffiro (zefirul), lo yogurt (iaurtul), lo psicologo (psihologul), lo pneumatico (pneul), lo gnomo
(spiriduşul), care fac pluralul: gli sbagli, gli xilografi, gli zeffir.
3. Articolul Lo se elide în fata substantivelor masculine care încep în vocalã. Pluralul sãu Gli se
poate apostrofa doar în fata vocalei i: l’italiano – gl’italiani (italianul – italienii): l’allievo – gli allievi
(elevul – elevii), l’amico – gli amici (prietenul – prietenii), l’attaccapanni – gli attaccapanni (cuierul
– cuierele), l’elemento – gli elementi (elementul – elementele), l’orso – gli orsi (ursul – urşii),
l’uomo – gli uomini (omul – oamenii).
4. Articolul La se foloseşte în fata substantivelor şi adjectivelor feminine care încep cu
consoanã:
consoanã: la carta (hârtia), la cattedra (catedra), la donna (femeia), la fragola (fraga), la guerra
(rãzboiul), la lampada (lampa), la macchina (maşina), la notte (noaptea), la primavera
(primãvara), la regina (regina), la simfonia (simfonia), la tela (pânza), la vespa (viespea), la
zanzara (tântarul), care fac pluralul: le carte, le cattedre, le donne, le fragole, le guerre, le
lampade, le macchine, le notti, le primavere, le regine, le simfonie, le tele, le vespe, le zanzare.
5. Articolul La se elide în fata substantivelor feminine ce încep
cu vocalã devenind L’, L’, în timp ce articolul Le nu se elide niciodatã:
niciodatã: l’amica – le amiche (prietena –
prietenele), l’erba – le erba (iarba – ierburile), l’onda – le onde (unda – undele), l’ultima – le ultime
(ultima – ultimele), l’intenzione – le intenzioni (intentia – intentiile).
Nota:
 Când un rând se terminã şi trebuie sã se treacã la un alt rând cuvintele articulate se despart în silabe
în felul urmãtor: l’a-mi-co (prietenul), l’an-no (anul), l’er-ba (iarba), l’uo-mo (omul).
 Articolul este cerut de cuvântul care va fi articulat, nu numai de substantiv: il giovane studioso
(tânãrul studios) – lo studioso giovane (tânãrul studios), il zio vecchio (bãtrânul unchi) – il vecchio
zio (bãtrânul unchi), la voce ammirabile (vocea admirabilã) – l’ammirabile voce (vocea admirabilã).
Folosirea articolului hotãrât:
hotãrât:
Articolul hotãrât se foloseşte în urmãtoarle cazuri:
1. în fata numelor atunci când este vorba de o mare personalitate:
personalitate: Il Verdi, Il Pascoli, Il
Carducci. Dacã persoana este foarte popularã şi recunoscutã articolul nu se mai foloseşte: Colombo,
Garibaldi.
Garibaldi.
2. în fata numelor care indicã întreaga familie:
familie: I Medici, I Malavoglia, I Rossi.
Rossi.
3. în fata numelor de tãri, regiuni, provincii, continente:
continente: La Romania, L’Olanda, La
Toscana, Il Piemonte, L’America. Exceptii: - când se indicã provenienta tãrilor, a provinciilor etc.,
articolul se omite: Il parlamento d’Inghilterra (parlamentul Angliei). L’Ambasciata d’Italia
(Ambasada Italiei).
- când aceste substantive sunt precedate de prepozitia in,
in, articolul este omis: Vado in Italia
(Merg în Italia). Torno in Romania (Mã întorc în România).
4. în fata numelor marilor insule şi a grupurilor de insule:
insule: La Sicilia, La Sardegna, Le

UNITÀ 2 5
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
Filippine.
5. în fata numelor de munti:
munti: Le Alpi, I Carpazi, gli Appennini, il Cervino. Exceptie fac numele
de origine greacã – Olimpo.
Olimpo.
6. în fata numelor marilor râuri şi lacuri:
lacuri: L’Adriatico, Il Mediteraneo, Il Po, Il Garda, Il
Mar Nero, Il Danubio.
7. în fata adjectivului posesiv urmat de un substantiv:
substantiv: il tuo quaderno (caietul tãu), la
nostra lezione (lectia noastrã).
8. în fata numeralelor cardinale cu functie determinativã:
determinativã: le tre riviste comprate (cele trei
reviste cumpãrate), i quattro punti cardinali (cele patru puncte cardinale).
9. în fata numeralelor ordinale:
ordinale: il primo (primul),
(primul), il secondo (al doilea), il terzo anno (al
treilea an).
10. între adjectivele ambedue, tutto, mezzo şi substantivul care le urmeazã:
urmeazã: ambedue i
ragazzi (ambii bãieti), in mezzo alla strada (în mijlocul strãzii), tutto il mondo (toatã lumea).
11. în fata oricãrui cuvânt care este substantivizat: il come (modalitatea), il fare (fãcutul), il
perché (cauza), il domani (ziua de mâine).
12. în expresii:
expresii: “dare del tu, dare del lei” (a vorbi cu tu, cu Dvs.).

LA PROPOSIZIONE ARTICOLATA P REPOZITIA A

RTICULATÃ
Când prepozitiile Di (al), A (la), Da (de la, din), Su (pe), In
(în)sunt
(în)sunt urmate de un articol hotãrât acestea se unesc cu acesta formând LE PROPOSIZIONI ARTICOLATE
(PREPOZITIILE ARTICULATE). Acestea sunt:
Il Lo La L’ I Gli Le
Di Del Dello Della Dell’ Dei Degli Delle
A Al Allo Alla All’ Ai Agli Alle
Da Dal Dallo Dalla Dall’ Dai Dagli Dalle
Su Sul Sullo Sulla Sull’ Sui Sugli Sulle
In nel Nello Nella Nell’ Nei Negli Nelle
1. Prepozitia Di este a Genitivului:
Genitivului: Il libro è della ragazza (del
(del ragazzo, dell’allievo,
dell’allieva, dello
studente)
studente) – Cartea este a fetei (a bãiatului, a elevului, a elevei, a studentului). Întrebarea pentru cazul
genitiv este: Di chi è questo? Di chi sono questi?
În fata numelor proprii Di nu primeşte articol: Il libro è di Maria (Cartea este a Mariei).
Mai poate fi tradusã şi prin despre, de:de: Ti parlo di Mario.
Mario. (îti vorbesc despre Mario), Questa è
una poesia di Giacomo Leopardi.
Leopardi. (Aceasta este o poezie de Giacomo Leopardi)
Pentru a reda ideea “parlare
“parlare di...” (“a vorbi despre...”) se pot folosi şi prepozitiile su, sopra:
sopra:
parlare su un argomento (a vorbi despre un subiect), pensare sopra (a se gândi la).
2. Prepozitia A este a Dativului:
Dativului: Io do questo libro al ragazzo (alla ragazza, all’allieva, allo
studente...).
studente...).
– Eu dau aceastã carte bãiatului (fetei, elevei, studentului...). Întrebarea pentru cazul dativ este: A chi
do questa cosa?
A poate fi tradus şi prin la:
la: Vado al mare.
mare. (merg la mare)
3. Prepozitia Da se traduce prin la, de la, din, de pe la. la.
Prepozitia românã “la” se traduce în limba italianã în douã moduri: A – când se merge într-un
loc;
loc; Da – când se merge la o persoanã,
persoanã, ca rãspuns la întrebarea “Dove vai?” (Unde mergi?). Aceste
prepozitii sunt articulate în fata numelor comune şi nu sunt articulate în fata numelor proprii: Vado al
mare, ai laghi, allo spettacolo. (Merg la mare, la lacuri, la spectacol), Vado a Roma, a Costanza.Costanza.
(Merg la Roma, la Constanta), Vado dal ragazzo, dalla ragazza.
ragazza. (Merg la bãiat, la fatã), Vado da
Mario, da Maria.
Maria. (Merg la Mario, la Maria).
LOC: A + articol + Substantiv Comun
A – articol + Substantiv Propriu
PERSOANÃ: DA + articol + Substantiv Comun
DA – articol + Substantiv Propriu
Când trebuie sã se traducã prepozitia românã ”de la”,la”, ca rãspuns la întrebarea “Da dove
vieni?” (De unde vii?), în limba italianã se foloseşte doar prepozitia Da atât pentru a se face referire la
loc, cât şi pentru a se face referire la persoana de la care se vine, aceasta articulându-se numai în fata

UNITÀ 2 6
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
numelor comune: Vengo dal mare, dai laghi, dalla montagna, dal ragazzo, dalla ragazza.
ragazza. (Vin de la
mare, de la lacuri, de la munte, de la bãiat, de la fatã), Vengo da Roma, da Costanza, da Mario.
Mario. (Vin
de la Roma, de la Constanta, de la Mario).
LOC / PERSOANÃ: Da + articol + Substantiv Comun Da – articol + Substantiv Propriu

L’AUSILIARE ESSERE AUXILIARUL A FI

ALL’INDICATIVO PRESENTE LA INDICATIV PREZENT
Verbul ESSERE este un verb auxiliar foarte folosit în limba italianã care ajutã la formarea timpurilor
compuse. La indicativ prezent verbul ESSERE are urmãtoarele forme:
AFIRMATIV: NEGATIV:
NEGATIV:
Io sono Noi siamo Io non sono Noi non siamo
Tu sei Voi siete Tu non sei Voi non siete
Egli è Essi sono Egli non è Essi non sono
Essa è Esse sono Essa non è Esse non sono

 IMPARIAMO A MEMORIA SÃ ÎNVÃTÃM PE DE ROST

Che cosa è questo, questa? Ce este acesta, aceasta?
- Questo, questa è... Acesta, aceasta este...
Che cosa sono questi, queste? Ce sunt aceştia, acestea?
- Questi, queste sono... Aceştia, acestea sunt...

CONTIAMO DA 1 A 15 SÃ NUMÃRÃM DE LA 1 LA 15
0 zero 4 quattro 7 sette 10 dieci 13 tredici
1 uno 5 cinque 8 otto 11 undici 14 quatordici
2 due 6 sei 9 nove 12 dodici 15 quindici
3 tre

EXERCITII
1. Rispondete alle domande (Rãspundeti la întrebãri):
Com’è l’ufficio?
Che cosa si trova sulla scrivania del narratore? Ma su quella del suo collega?
Che cosa ha ogni scrivania?
Quanti cassetti ha la scrivania?
Che cosa mettono nei cassetti?
Che cosa si trova vicino alla finestra?
Che cosa c’è presso alla porta?
Di quante ore al giorno è il loro programma?

2. Traducete in italiano:

Biroul nostru este mare

mare şi plin de luminã.

Pe perete se aflã un calendar şi un ceas.

Lângã uşã este biroul meu.

Pe birou se aflã calculatorul, imprimanta şi cartea de

telefon.

Alãturi sunt xerox-ul şi coşul de hârtii.

În dulapul de perete se aflã dosare, hârtie cu antet,

foi, registre, timbre şi o ştampilã.

UNITÀ 2 7
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
Noi lucrãm opt ore pe zi, cu exceptia sâmbetei şi
duminicii care sunt zile de odihnã.

3. Mettete l’articolo definito ai seguenti nomi maschili e poi volgere al plurale (Puneti articolul
hotãrât la urmãtoarele substantive masculine şi apoi treceti-le la plural):

padre (tatã) straniero (strãin)

maestro (învãtãtor) inchiostro (cernealã)

allievo (elev) psicologo (psicolog)

francese (francez) quaderno (caiet)

scolaro (şcolar) foglio (foaie)

signore (domn)
(domn) temperino (briceag)

banco (bancã) uscio (uşã)

astuccio (penar) operaio (muncitor)

tavolo (birou) soffitto (tavan)

scaffale (dulap) yogurt (iaurt)

errore (eroare) gnocco (gãluşcã)

gesso (cretã) lapis (creion)

sbaglio (greşealã) pneumatico (pneu)

voto (vot) ingegnere (inginer)

zucchero (zahãr) lavoro (muncã)

4. Mettete l’articolo definito ai seguenti nomi femminili e poi volgere al plurale ( Puneti
articolul hotãrât urmãtoarelor substantive feminine şi apoi treceti-le la plural):
plural):

madre (mamã) penna (stilou)

maestra (învãtãtoare) matita (creion)

amica (prietenã) scrivania (birou)

scolara (elevã) collega (colegã)

allieva (elevã) carta (hârtia)

italiana (italiancã) fotocopiatrice (xerox)

scuola (şcoalã) ditta (firmã)

UNITÀ 2 8
 CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
attenzione (atentie) colonna (coloanã)

scala (scarã) anima (suflet)

entrata (intrare) età (vârstã)

uscita (ieşire) oliva (mãslinã)

porta (uşã) chiave (cheie)

lettura (lecturã) zebra (zebrã)

scrittura (scriere) unità (unitate)

università (universitate) stanza (camerã)

5. Traducete in romeno (Traduceti în limba românã):

Questo quaderno è di Maria.

Giorgio ha un taccuino.

Il cielo è sereno.

Questo clima è dolce.

Il critico ha un gran quaderno.

L’acqua è un liquido.

Lui ha un bel cuore.

Questa è la mia classe.

Queste sono la cattedra, la lavagna, i banchi, la

tavola.

Questi sono gli studenti, queste sono le studentesse.

Chi sono questi?

Che cosa è questa?

Questi sono i professori e questa è la mia facoltà.

6. Completate con le forme del verbo ESSERE (Completati cu formele verbului ESSERE – A FI)
FI):
Questo libro ........dello bambino, non della bambina.
........un rione pieno di parchi e di giardini.
Le case.........vecchie, ma belle.
Essa.........una ragazza gentile.
Tu..........uno studente romeno.

UNITÀ 2 9
 CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
Io..........contento.
Noi.............fortunati.
Egli..........un giovane diligente.
Voi .........degli allievi tranquilli.
Esse..........simpatiche.
Essi..........degli amici simpatici.

6. Completate con i numerali giusti (Completati cu numeralele corespunzãtoare

corespunzãtoare):
):

13 fazzoletti 4 fiori 6 ragazze

3 gessi 15 rose 5 colleghi

7 matite 2 scolari 10 bambini

12 quaderni 9 paesi 11 carrozze

8 allievi 14 gelati 7 giorni

8. Traducete in italiano (Traduceti în limba italianã):

Casa Mariei este frumoasã.

Este ca o casã din poveşti (fiabe).

Florile fetei sunt roşii şi albe.

Creioanele sunt ale fetelor, iar cãrtile ale bãietilor.

Ale cui sunt aceste pãpuşi? Ele sunt ale fetitei.

De unde vii? Vin din Italia.

Ale cui sunt aceste maşini? Ele sunt ale lui Marian.

Unde merg studentii? Ei merg la facultate, la

stadion.

Unde mergi? Merg la Maria acasã.

CANE: Un lupo sentimentale.

CÉLIBE: Un uomo che ha perduto l’occasione di fare infelice una donna.
DANTE: Colosso che seppe scegliersi a maestro un gigante (Virgilio) e s’assise solenne fra i grandi, come
fra i pigmei. Cacciò nell’inferno molte persone, e in questo senso è un vero peccato che non viva ancora.
DICHIARAZIONE: Le dichiarazioni d’amore somigliano alle dichiarazioni di querra: appena esse sono fatte,
incominciano le ostilità.
DIVINA COMMEDIA: Un capolavoro autentico; ed è un peccato che ci sia giunto incompleto: infatti
comincia...”Nel mezzo”.
DON CHISCIOTTE: Un matto secco e un matto grasso che vanno per il mondo in cerca di legnate.
UNITÀ 2 10
CORSO D’ITALIANO
PRINCIPIANTI
ECCETERA: La più comoda delle parole: viene usata quando si vuole far credere che si hanno ancora cose
da dire.
ECO: Il telefono della natura.
natura.
ESPERANTO: Lingua che si chiama universale perchè non è parlata da nessuno.
nessuno.

In terra dei ciechi, beàto chi ha un occhio. La notte porta consigli.

Can che abbaia non morde. Ride bene chi ride ultimo.
Cercare l’ago nel fienile.

Camino notte e giorno /// Ma rimango sempre allo /// stesso posto. /// Chi sono?

UNITÀ 2 11