Drogurilegi adolesce n+a

Rispunsryi la lntrebirile pirinfilor

ffi*.a..,"
. ' it

-',
it i1 r'

'i'

\ '' r'' '{'"/'f L.*' . -Pr

\ \ '" :ff \\'

ffi
&r*

$y*vAo

incepdnd cu anii '92-'93, mergindpe o panttrconstant ascendenti gi ajungdndin interval de un deceniusd inregistreze proporfii semnificative. Fenomenul seconcentreazi in marileorage ale firii: Bucuregti (undesuntestimafi cca24 000deconsumatori deheroind injectabiltr, de exemplu), Timiqoera, Arad,Constanfa, Oradea, Baia Mare,SatuMare,Cluj, Iagi.Iar caurmarea cereriidin ce in ce mai crescute, nu au intdrziat sI apartrgi incercdrilede producere a drogurilorpe plan local. Suntintrunitetoatecondiliile pentrua se puteavorbi de existenla uneipieleintemea drogurilor, cu filiere de distribuJiebine organizate,cu o ofertl consistenti (heroind, marijuana gi haqiq, ecstasy, amfetamine, cocain[ etc.),cu un grup de ,,clienti"din ce in ce mai numerogi qi din ce in ce mai tineri. Iatd un singur exemplu ilustrativ pentru amploarea fenomenului: un studiurcalizatin l999,la nivel nafional, in rdndul elevilorde l5-16 ani a relevatcd,9.So/odintre ei auconsumat droguri ilegalecel putino dati, iar22o/o (celmai ridicatprocent din Europa) s-auimbitat cel pulin o dati pdndla aceastd vdrst5(ESpAD ,lggg). nalional privindconsumul ,,Studiul detutun,alcool gi droguriilicite ESPAD20A3, caresedesfdgoartr la intervale de 4 ani in peste 30 de gi europene se referd la adolescenfii de 16 tiri ani carefrecventeazi cursurilede zi in institufiile de inv{[m6nt postgimnazial,arati,c6 drogurileinjectabile (heroina) se consumd in propo4iede 0,3o/o in anul2003fald de 0,2Yoin1999,ceea ce setraduce printr-unsporde cre$tere de 50%o. StudiulESPAD2003indici o prevalentIa consumului de tutunde 64%o, inregistrAndu-se fatdde anul 1999, un spor de cregtere de ll%o.in privinfaconsumului de alcool,in anul 2003 procentuladolescentilor utilizatori de alcool a fost de 8g% fat6 de 8i,S%oinanul 1999. Consumul demarijuana/hagiq s-adublatin anul 2003(2,6%)fa16 de 1999(1,3%).Consumul de substanfe inhalante a inregistrat in 2003un sporde cregtere de 32%fat6de l99g (1,7%

in anul 2003 fatf de l,3o/oin 1999). Consumul de ecstasys-a triplat in 2003 fafd de 1999 (0,60 in 2003 faJd de 0,2o/oin 1999). ('onsumul de amfetamine s-a dublat in 2003 (0,4%) fafl de 1999 (0.2Yo5.*z Cine? Media de v6rsti a consumatorilor de droguri este in continud scildcre (de la 18 - 22 de ani in 1997 la 15 - 18 ani in preze.nt). Spccialigtii au constatcu stupoarecd qcolile generaleau devenit un punct de ahacfie pentru distribuitorii de ,,rnoarte albi". Numdrul hitictilor consumatori este in continuare mai mare decdt cel al fetelor, dc6i tendinJa de reducere a decalajului este evidentd (un raport de .l : I in 1996, un raport de 2 : I in prezent). Consumatorii provin din ftx(o rnediile sociale.Caracteristica esentialI insi este aceea a proverricnfci lor din medii familiale problematice: familii in care stirile lcrrsionatesau conflictuale sunt dismiluate, ascunse(dar ele sunt reccpttrte, intuite, tohrgi, de citre adolescenfi),familii in care aceste nltlri sunt evidente, violente chiar, familii destrimate, familii in care corrsumul de alcool, tutun, medicamente etc. este unul normal, ohiqnuit.in fiecare dintre aceste,,rnedii", tdnIrul nu regdseqte repere nccurizante,echilibrate, coerenteo at6t de necesarepentru o buni tlczvoltare a personalitiifii sale. Absenla comunic5rii, ori o comurricurcI'als6, carenu pune degetulpe rana din sufletul adolescentului, rugrnvcazb stareade rupturd dintre el gi p[rinfii lui. Luand in discufie rrivclul dc instruire al consumatorilor, s-a observatcd acestaestemult rrrh nivclul tinerilor de vdrstdsimilari. Performanleleconsumatorilor xunl g,rilv afectate de gradul de dependenti, de frecvenJaconsumului, rlc dttrrrta de timp petrecut in anturajul propice consumului. Majori' rhlc errrrunicatc de citre chestor gef, prof. miv. dr. Pavel Abraham, Preqedinte al Agenliei Nelirrulc Antidrog, la finalul conferintei "Prevenirea conzumului de drgguri in gcoala rrrrrArrcmcd". aprilie 2005.

tateadintreace$ti tineri seopresc cu studiulla primeleclasede liceu. Mulfi dinte cei carereu$esc sddepxqeasci aceststadiuseorienteazd cdtne institufii de invtrtim6ntprivat, acoloundetaxelede gcolarizare (achitate de clte plrinli), prevaleazd,in fala unor examene exigente. De ce? Consumulde droguri este strAnslegat de problemelede viaf6, de intrebfuile,de cdut[rile adolescentului qi ale t6nlrului.: vdrsta lor estepropiceunortensiuniinterioare majore.Studiilede specialitate, privind profilul psihologic al consumatorului, converg cdtre o concluzie care nu trebuie str scape nicicdnd atenJiei pdrintilor: tanfd consumatorprezintdo structur[ psihicl fragild, marcattrde lipsl de increderein sine,puternicegi repetateaccente depresive,prezenldstresantd a sentimentuluide insecuritate(de undenevoiade siguranfd, deinfelegere, de,,gagc6,. impreunlcu cei la fel cu el), absentia unui sistemde valori care sI il ghideze, absentd a unui ,,scopin viaJi" pentrucaresI merite sd se lupte, lipstrde vitalitate,,,plictiseald", dorinftr, uneoriexprimatl violent, de a-i fi confirmattrgi respectatd propria personalitate (carenici lui nu ii esteclard),impulsivitate, intolerantd la valorilecelormai mari ca el, ori celui care,de-ovdrsttr cu el fiind, nu e din ,,gaqca., lui. De ande? Prietenii sau cunogtinlelegi distribuitorii de droguri sunt pentru toli cei care ,,sursele"de alimentarepentru consumatori.4
3 intr-un studiu efectuatde clbe organizaJia "Salvafi copiii,', in 2001, in rindul liceenilor bucuregteni, se arati: aproape40% dintre elevii chestionapi spun ctr au inceput sd consume droguri pentru a fi la fel cu prietenii lot 29.25%o, din curiozitate, 26.92yodn alte motive (plictisealtr,pentructrpartenenrllor stegi el consumator, pentruc6 li s-af6cut o fbrstr,dar apoi le-apl6cut),24.4%o pen&ucalnareaunor suferintepsihice savf.oice,23.4o ca formtrde protest. I conformaceluiagi studiuamintitmai sus, principaliifirmizori 9i inifiatori in consunulde droguri au fost: in 74.2% di,ocazuriprietenii sau cunogtintele, pestell% la suttrdin cor*umatori gi-au procuratsubsian{ele din apropierea gcolilor,7.52%din banri ti discoteci, iar 7.13%depe terase.

vor str infeleagd fenomenul consumului trebuie sd fie clare doud fucruri: traficul serealizeazd dupd reguli extrem de clare gi de dure, locul de plasare hebuie sd aibd o anumiti ,,atmosferi". Nu oricine poate distribui stupefiante. Este nevoie uneori sI treci prin .,examene" extrem de dure, in care !i se testeaztrcu s6nge rece increderea, seriozitatea, motivatia, abilitatea (gmecheria), capacitutca de reaclie la pericolul de a fi prins etc. Pe de altd parte, rlistribuirea de stupefiante in apropierea sau in incinta locurilor publice, nu este nici pe departe intdmplItoare. Cei care v6nd gtiu lirlrtc bine cdnd vor gi ce vor cei care cumpdr5. S-a constatat, hrrniloar[, o legdturl extrem de clard intre tipul de muzicd ce se nrculttr intr-o anumit[ loca]ie 9i drogul solicitat. tn discoteci gi clrrhuri,adolescenliisunt convinqi, de exemplu, cd este o,cool"sd r'onsumi ecstasy, cocaintr sau amfetamine, care iti sporesc buna dispozifie, vitalitatea. Este vorba de stupefiante care stimuleazd rristcmulnervos central. De aceea,in astfel de locuri, ritmul muzicii housc, rock, trance sau rave este susfinut cu aceste genuri de rlttpcliante: dispare senzatia de obosealtr, corpul devine mai rczistont, mai ascultdtor, egti extrem de bine dispus, te lagi mai rcgrctlc Ai pentru mai multd vreme angrenat in atmosferd. in locnfiilo in care se ascultljazz, consumatorii preferd substanlecare trrhihl activitatea sistemului nervos central: marijuana sau heroind. $r irrtr<r situafie, gi in cealaltd, consumul de droguri este asociat cu ctl rlc ulcool. Cum recanoastem? Simptomatologia consumului de stupefiante este, de uhrt:ci. clartr, bine definitI. Asta nu inseamnd ci ne este ugor sd ulrrervtrmsituatiile in care copilul nostru,,a consumat". Ochii roqii, It lluli, grupileledilatate pot indica un consum de cocain6; pupilele nrtr1()rutcindictr un consum de heroind sau canabis; consumatorii

u
care pizeazd. au nasul afectat de cuperozi gi eczeme; consumatorii de ecstasy au o agitalie sporitd (danseazl, se miqci in ritmul muzicii pe care tocmai au ascultat-o); cei care consumd canabis sunt extrem de vorbirefi; apatia se instaleazdla cei care consumi heroind; schimbirile brugte de comportament, de ritm al vorbirii, sunt de asemenea, un indiciu al consumului. Celor intrati in sevraj le sunt caracteristiceanxietatea,nelinigtea nedefinitd, iritabilitatea, tremurul muscular asociatcu senzaJia de,piele de gdini.,, secrefiile lacrimale gi nazale abundente.Se observd cd acestesimptome pot fi ingelltoare: se poate confunda o simpli rlceali (ochii rogii, care l6crimeazd",nas care curge, apatie) cu un consum de droguri. Daci nu existl o preocuparepermanentda pdrintelui in ceea ce privegte viafa copilului (anturaj, preferinfe, modalitdfi de petrecere a timpului liber, administrare a bugetului personal etc.) gi o comunicare susJinut[ cu el, posibilitatea de a se ingela este extrem de mare, cu consecinJe nefastepentru familie. Iatd numai o parte dintre aspectele acestui fenomen cu implicatii sociale majore. Multe dintre ele sunt abordatein volumul de fald. Trebuie refinut insd un lucru fundamental: nu existd relete infailibile. Se impune sd ne inform[m cu atenJie.Se impune sd gtim de ce, cdnd, unde poate consuma copilul nostru. Dar, nu se poate uita cd, in calitate de pirinte, trebuie sd avem trei mari gi obligatorii calit[fi: tact, rdbdare,deschiderecdtre sufletul celui cdruia i-am dat viatd. Nicolae Ploscariu

I I IITRODU C I R [ -*---v---"f,llc foarteteamdcd atuncicandva ajungela liceu vaincepesa consume drquri pentrua fi in rdnd cu ceilalfi.' ,,Cefac dacdgdsuc riarbd, la el in camera?' ,,Aveaun aer ciudat cAndsa intors acasdvineri noaptea,mai tdrzludecatpromisese. Dela o wemevinemereutArziu," pe tatal luil in familialor tofi fumeazd ca l-a mogtenit gi "Probabil beaul' treiani cind m-amdesparlit de tatil lui; cind merge in week "Avea endIa el, are voies faca tot ce wea!" Pentru majoritatea pdrintilor, adolescenfa propriilor t'opll este un motiv de nelinigte. Di simt nevoia sd fie fnformafi gi sd poatd avea o pozifie fafd de schimbdrile lre care le observi la copilul lor. De multe ori, aceste rt:hfmbdri se fac in mod firesc, fdrdprea multe ciocniri nl frfra ,,cnze"; altddatd, pdrinfii au impresia cd sunt lfrlnql intr-un virtej din care nu mai pot iegi. Pe ldngd lrnnsformdrile fizice, psihologice gi sociale pe care le ollscrvd, mai existd un fenomen tot mai prezent in at lrtalftate 9i in viafa adolescenfilor: drogurile" Prezenfa ktr gl consumul tot mai mare de droguri sunt atestate de elirtlstlclle recente. Drogurile 9i adolescenta, iatd o t oltrblnafie care riscd sd devind explozivd 9i in fata r irr:lil grarin[iise simt nu de pufine ori neputinciogi. A<:castdcarte vi se adreseazd voud, pdrinfilor; celor r art: <lorlfl sa fiti mai informafi pe aceastd tema. Nu este vorha clespre un tratat despre adolescenfd sau despre tltr4lrrrl, avem mai curdnd de-a face cu o berie de

t2 rdspunsuri la intrebdrile pe care continuafi sd le punetl de weo cincisprezece ani celor care ii asistd pe tinerii toxicomani. Toate intrebdrile se referd la adolescenld,la substanfe, la depistarea consumului gi Ia felul in care putefi interveni. trxistd oare solutii miraculoase pentru prevenirea consumului de droguri 9i toxicomania la adolescenti? Din nefericire, nul Cu toate acestea, dacd suntefi la curent cu noile informafii in materie gi cu experienta altor pdrinfi, veti putea inainta mai ugor impreund cu adolescentul pe cdrdrile uneori abrupte ale relatiilor familiale. Aceastd carte nu confine nici,,adevdrul-, nici ,,releta' miraculoasi. Dar vd va 4iuta sd reflectafi gi ulterior sd actionati. Intervenfia umand presupune nuanfe: doresc ca aceulstd carte sa vd 4iute sa gasifi propriile refete gl propriile dozdrt. O da$ dldt

l5

Dnsrnr
ADo [[$ CE i l TI
-st b wmul x,hlmWIl

Faceti un efort 9i puneti-vd in urmdtoarea situatie: Intro buna dimineatd, dupd un somn lung 9i odihnitor, vA trezlti brusc. Avefi o senzafie ciudatd, vd simfifi altfel, dar nu vd putefi da prea bine seama de ce. CAnd va dafi Jos dln pat, nu vd mai puteti coordona nici gesturile, nici paOll, nici mersul, intr-un cuvint nici o migcare. in fata ogllnzll din baie, vedefi o persoand pe care nu o mai recunoagtefi: are un fel de eczemd,pe fatA, trasdturile ii runt schimbate Si, una peste alta, chipul din oglindd nu are nlmlc atrdgdtor. Qind incercafi sd vd exprimafi sonor eurprlza, nu vd mai recunoaSteti nici glasul, vocea nu vd mal ascultd, sau prea pifigdiatd sau prea groasd. Vd repezlfl atunci inspre bucdtirie pentru a incerca sd vd Itmurlfl aceste schimbdri punAnd tot felul de intrebdri Celorlaltl membri ai familiei. Dar unii vd vor spune cd o tA treaca, cd nu e nimic, cd vi se intdmpla un lucru normal; altii vd vor spune sd nu ii mai deranjafi cu grijile voastre,' vor exista Si unii care nici nu vor voi sd vd art:ulte. ?Andla urmd, vd intoarceti in camerd cu dorinta tle rr vd trage pdtura peste cap, de a nu mai vedea nimic, cu rperanta cd nenorocirea va trece de Ia sine. gi dlntrodatd va amintiti cd tocmai in acea dimineafd urma ri Incepetl o noud activitate, intr-un mediu nou, cu multe lrcrioane necunoscute: QROAZNIC!

r4 Iatd intro formd condensata Si caricaturald ce trdiegte copilul vostru la adolescentd. Inevitabilele schimbdri se pot produce in mod armonios, fdrd ca el sau familia lui sa fie afecta[i de aceastd ,,cnzd a adolescenfei". pentru majoritatea adolescenfilor este o perioadd in ceire ei devin tot mai autonomi Si mai competenfi. in schimb, existd gi unii adolescenfi pentru care aceeagi perioadd este resimtita ca o cnzd intensd gi nu se sfiesc defel sd ii facd pe cei din jur partaSi la problemele lor. Indiferent de situafie, pentru pdrinfi, adolescenfa propriilor copii este intotdeauna un motiv de nelini$te. in aceastd perioadd, copilul vostru incearcd sa igi gdseascd un echilibru si o stare de bine. in schimb, strategiile gi caile pe care le va urma pot deveni uneori incercdri dificile pentru el gi pentru antur4iul lui. Sa vedem deci, pe scurt, cum se prezintd adolescenfa astdzi. @re sunt plnctpalele provocdrl ale adole,scentel? Adolescentul se schimbd in primul rdnd pe plan fizic: activitatea hormonald se intensificd, apar primele menstruatii Si primele ejaculari, evenimente ce pot fi traumatizante chiar dacd sunt cunoscute dinainte. Odata cu schimbarile hormonale apar acneea, cregterea mdinilor gi a picioarelor, formarea sdnilor 9i a goldurilor la fete, modificarea vocii 9i largirea umerilor la baiefi. pe scurt, adolescentul se trezeqte cu un corp care nu mai este cel al unui copil, ci unul care se transfoymd,,devenind curdnd corpul unui adult; va trebui deci incet, incet sd se obignuiascd cu el gi in acelagi timp sd invefe sa il aprecieze.

l5 'l'ot in aceastd perioadd au loc schimbdri sociale gi 1rsi l r< rl ogl i ce.Tata S i mama su nt dr dguf i, dar . . . E rrronrr:ntul desprinderii. Una dintre provocdrile majore 1,r'nlrrr aclolescent constd in dezvoltarea autonomiei gi a lrrrlr.p<tnclenfei;pe scurt, el trebuie sd afle ce vrea sd rfrvirr:r in viafa. Pentru a se desprinde, el trebuie neinrlolr'lrrir: sai invete sd se afirme gi sd se deosebeascd de lr('r:roirrrcle de care este legat. $i acestea nu sunt nici r"r'rirrii, nici antrenorul de hochei, ci propriii sai parinfi. lr,' ,rit i rliscutiile, sfidarea $i chiar impotrivirea fatd de , ,'i ( ir'(: au datoria de a-l asista $i educa. Este gi o g,r'rlrr.f<l.l in care prietenii, grupul, ,,gaqca" Si idolii ocupd rrl kr< <lin ce in ce mai irnportant in viata copilului, pdnZi rrrlr .rl.tl incdt pare uneori cd o ocupd in intregime. l).rr r:ste $i vremea experimentdrilor, a incercdrilor ,fr' lol lr:lul. Adolescentul are propriile lui pdreri, iSi , \ l,r irrr.ro1>iniile;$i este cu atdt mai interesant sd experirrrcrrtczir.u cdt este vorba despre ceva int er zis. . . sunt totul pntu ell -ga7@' I' ri ctt:ni i sau,,ga5ca" ocupd l o cul cel m ai im por t ant rr lrcrio.t(la adolescentei deoarece tinerii se regdsesc ,1,.u prirrtrc cei de o seamd cu ei. Poate fi securizant gi ltrrl.,tltor s:r gasegti la prietenii tai asemindri gi afinitail. Ill,| r .r pirrinfi, suntem inclinati sd credem ca prietenii 'i.ur ..ll.rt(il" ocupd un loc prea mare in viata copilului rrrr',ff rr. lirr.lrentru *l fert de exagerdri, suntem nevoifi sa r,l tl rr' nr ( i l nevoi l e l ui i ntense de r elalii am icale sd nu ,rl , r f r' ./r' l otu$i desfdgurarea unei viet i de f am ilie cdt m ai ,rtnroni ().tsocu puti nfd. lllrlcnll, grupuL

l6

t7 nu nd e aflul lrne,LEa sJnhnluf ffi & multl gxrzl[llle fiecaruia. in aceasta perioadi a viefii, este csr:ntlal sa acordafi o importantd deoseblta acestor nrorncnte de comunicare. Dc asemenea, trebuie sd va manifestafi interesul f ,rfit <le muzica pe care o ascultd copilul, faldde stllul lui vt:stlmentar sau sensul pe care il are pentru el numdrul rk: <:crcei pe care ii poartd in ureche. DeSi ati discutat frrrfr:ftrng, ati schimbat pdrei, iar adolescentul Si-a rrrsllnut cu fermitate punctul de vedere (fara indoiala, rrrrrrl<fln punctele lui fortel), anumite negocieri eiueazd fl .rlunci parinfilor nu le ramdne decdt sa impuna .ilnlnltc limite rezonabile, incercdnd, totu$i, sa ilna r ont gl de alegerilecopilului. l.ir rrrma urmei, e de preferat sa trdieSti cu un ,,punk" r rr p,lrul rosu care comunicd efectiv cu parinfii lui decat I u un copil care se imbraca pe gustul parintilor Si se lfrrrrfr:(:um vor acegtia, dar care intrerupe orice contact l tr r'1. lar daca muzica lor nu va place, cdstile sau rkr;rrrrllcvd vor asigura supraviefuireaauditival lllhn cu un rentlment du@ camen, ful nu mal face Frtc illn cm nonffi, aderrutltpdebnWil ( .rrr<l1>ldti[i chiria sau ratele casei sau apartamenIrrlrrl rrr care locuiti, este normal sa aveti anumite lrllp'rrlt: lap de cei care locuiesc sub acelagi acoperig rl r,l v.l asigurafi cd aceste exigenfe sunt respectate. Irrt,t cxlllcn[a nu inseamna intransigen[a. Nu uitafi ca rrl s.ru fata voastrd, are nevoie de spafiu, de fr,ll,rf Irrtlrrrlt.rlr: si de libertate,in mdsura in care acest lucru Iibertatea celorlalti. De aceea,este bine sa rrrrffrrrllr'.rzii Irrrl.rll<rr r:i conditiile viefii in comun, conditii acceP lrrlrlh' pr:ntru ambele parfi; sa va impunell in mod

hrd

Aceasti aflrmatle este auzitd in mod frecvent la pdrintll care au lmpresla cd nu-gl mal recunosc copllul pe care p6nd mal lerl il legdnau cu atita duloSle. insd adolescenta este o perioadd de marl schlmbdrl 9l e normal ca bdlatul sau fata voastrd sd experlmenteze alte moduri de a fi, de a face, de a gindi. Nu ultafl, totuOl, cA acest ,,necunoscut'- care loculegte acum in casa voastrd - are gl el marl diflcultitl in a se recunoagte pe el insugl 9l a-glgdsl proprille repere. Flfl slgurl insd ci dupd aceastd perioadd de prefaceri vetl regdsl foarte probabll la copll valorlle pe care i le-afi sadit cand era mal mic. in deftnitiv, agchla nu sare niciodatd prea departe de poml $a constatat, in contextul prevenlrll toxicomaniel, cA este important sa I se transmlti copllulul incd de la na$tere valori sollde gl durablle care vor reapdrea odatd cu incheierea perloadei de transformdrl. lreDnile&mA am&a,In calufd alqe mudu? lrnod/ul fu eae *hnhaclL * frtrf,c

Adolescentulincearcd sd fie dlferit de pdrintii lul. in acest sens, prefeflnfele lul in materle de muzlcA,modd sau aspect fizlc rlscd sd fle dlvergente de ale voastre. Vor apirea, fird indoiali, deoseblrl Sl intre gusturlle pe care le ave[|. Ce,l de fdcut cu aceste dlferente? Este impoftant, in prlmul rind, sd vi aduce[l aminte de proprllle alegerl cind eratl adolescenfl Sl sd vd punefl intrebiri in legdturi cu valorile la care aderati ast4zl ca pdrln$. Ce vd place 9i ce nu vd place?Ce suntetl dlspugl sd tolerafl? Este lmportant si menfinefl legdtura 9l schlmbul de oplnii cu adolescentul;prlntro comunlcarc dlrectd putefl face un schlmb de pdreri in legituri cu

18 unifateral conditiile nu este cu sigurantd, cea mai bu strategie. De pilda, copilul ar putea hotdri sd nu-gi pund hain la locul lor,. dar va trebui sd igi asume Fi consecintele: aibd singur grija care sunt hainele murdare si care ce curate, si nu le dea la spdlat inutil pe cele curate, sd nu se pldngd daca blugii favoriti nu sunt curafi pentru a doua 2i... Dacd nu-gi respectd promisiunile fdcute va sd se ocupe singur de spalatul hainelor lui; cu timpul, va invdta cd este de multe ori mai profitabil sa respecfl regulile jocului dec6t si le infrunfi. De fiecare datd cdnd adolescentul incalcd o intelegere prealabild, trebuie sd intervenifi. inca o datd: comunicarea gi negocierea sunt esenfiale. lln telefon mobll? O llnle telefonld petwnaldt SI mal ce? Trdim intr-o societate in care circulafia informafiei pare a fi o condifie a supraviefuirii. Adolescentul doregte desigur sa profite de avantajele tehnologiei pentru a pdstra legaturile cu lumea inconjuratoare - in acestcaz cu prietenii lui. Trebuie sd distingem aici intre dorinfa, nevoia gi necesitatea tAndrului de a fi permanent ,,conectat". in definitiv, nu are dec6t 14 sau f b ani gi are destul timp inaintea lui! Apare 9i o altd problemd, de alt ordin: mijloacele lui financiare sunt la indllimea ,,nevoilor" lui afective? Copilul va cregte mai armonios dacd va invdfa sd trdiasca in limita mijloacelor de care dispune gi sd respecte termenele. Flrye de mlne, md evltd" se tzolead de fatnlllel Adolescenfa este o perioadi a viefii in care vrei sd te

l9 rernarcl, sd faci lucrurile altfel Si, mai ales, sd cunogti nol modurl de a trdi, sd auzi 9i sd infelegi idei noi. Este rfe ilccea normal ca adolescentul sd se distanteze intr-o onrecare mdsurd de parinfii lui. in schimb, deoarece I'nr:cparte dintr'un sistem familial, va trebui ca mdcar sd rlen sl sa primeascd informatii despre el. Sarcina llarlnlllor este si se asigure ca Si el menfine acest r ontact. Ciisiti-va timp sd participafi aldturi de el la rnrelc activitdti care ii fac pldcere Si discutati apoi rlesprc timpul petrecut impreund. intr-o atmosferd d(lccvata sl comunicarea devine mai simpld. Clnc ennduceln cftA? f)enrocrafia este modalitatea cea mai bund pentru a lgestlona un sistem familial: fiecare are dreptul la propria olrlnle, igi poate exprima acordul sau dezacordul dacd nre o altd pdrere. Trebuie insa sd fim realiqti: o demorrrufle functioneazd numai in misura in care existd r onduc:itori care obliga la respectarea regulilor. intro lrrrrrllleparintele ocupd rolul de conducitor. Afl avut gi voi, de-a lungul vietii, contacte cu diferiti rr'lrrczentanti ai autoritatii: parintii, profesorii, patronii, lxrlltlstii. Cu c6!i dintre acegtia ali avut relalii bune? in itr {:citgi ordine de idei, incercafi sd vd aduceti aminte de r,rtr: ori situatia a degenerat? Va veti aminti desigur de r r'lc cloud situatii extreme: dictatorul care nu era dispus 'r.l asculte, dorind sd vd domine modul de a fi gi geful rl.rb care nu $tia cum sd vd indrume, ldsdndu-vd sd l,rr:ell ce vreti. Linia directoare a comportamentului fatd rk: propriul copil trebuie sd se situeze intre aceste doud t:xtrcme.

2T Vd cunoa$teti calitatile Si defectele, aga cum cunoagtefi gi caracterut copilului. tr important sa vd dozali nuantat atitudinile: sa Stiti cirnd sd vd impunefi 9l Innarul trebuie sd fie congtient de consecinfele faptelor *rle gl pregatit sd Si te asume. in ceea ce vd privegte, lrchule sd rdmdneti ferm pe pozitie Si sd luati mdsurile r uvenlte daca regulile prealabil convenite sunt incdlcate. IJC ludm drept exemplu gofatul. Un automobilist ;rlrrlr: sd respecte sau sd nu respecte wteza legald. I lrrerlrl o respectd, alteori o depagegte; in acest din urmd t:air, ;roate fi oprit de cdtre un polifist, carela rdndul lui eirle uncorl intransigent, alteori dd dovadd de infelegere. l'rlrlntele indeplinegte rolul de autoritate centrald in Vlaln copllului; a-l obliga sd adere la valorile parinfilor prle Inutll, Iar a-l ldsa sd facd ce wea este la fel de nociv. he;rlilm inca o datd: un bun dozaj rdmdne esential in rlahlllrea llmitelor, in aplicarea sancfiunilor gi in eprer'k:rca consecinfelor, atunci cind nu se respectd obllgrrtllle ll ber asumate. l*e tprrte teandcdvasfiefl dvafrdnltl

linisti, dar ii va oferi 9i finta preferatd pentru a se afi gi pentru a se opune unei figuri a autorita;ii.

c3nd sd fifi ingdduitori. Copitut are nevoie sa Stie Si simtd cine este autoritateain acea casd.Acest lucru il

@t smt de furyMultorcapddnte?
Va puteti imagina sau gtifi probabil ce se intdmpta in . mintea unui adolescent care vd pune autoritea sub semnul intrebarii in fiecare zi, va contrazice si sa gaseascd fisuri in argumentele pe care le aduceti Si rationamentele pe care le faceti. Este obligatoriu penl un pdrinte sa Stie in ce situatie se afld. Ce pot atcel gi ce nu? De ce? Care sunt valorile mele educative.i ce cred ca educator? Care sunt limitele mele i duale? Dar cele parentale? Cu cdt vefi fi mai congtiel de rafiunife care vd. intemeiazd pozifiile, cu at6t vefi mai in mdsurd sd le transmiteli mai clar copilului. Este f9art9 important ca atitudinea pe care o aveli _ fie limpede: fiecare trebuie sa fie coerent cu sine, partene-rul gi cu copilul care vd va cere cu siguranfd vd justificati sau sd vd schimbafi opfiunile. Poatn avea copllul meu op$nnt dtfeflte de ale mele? Copilul nu trebuie sd gdndeascdin acelagi mod in gdndesc parintii, cu at6t mai mult cu cat adolescenfa o perioadd a afirmdrii de sine. pentru a impdca d este suficient sa gasiti un mod de comunicare fiecare sd cunoascd in mod clar pozilia celuilalt. in

f'rrrlnr a invdtp. trebuie sd experimentezi, sd indrdz, flpFll, sit faclgreq;eli,sd eguezi chiar. Te pofi intari uneori iar in situafiile dificile cdutdm cai pentru ;rtltt nrrl<:rlnlA, :t lr rczolva, pentru a ne regdsi echilibrul. Pentru a-i da r rr;rlf rrlrrflnsibilitatea de a dezvoltao anumitd toleranfd la ltrr olrlort, trebuie sa il lasati si trdiascd unele frusllFrl, f:xpt:ricnfa dobandita il va ajuta sd igi asume in tltl rl,r(: rrrasurdconsecinfele actelor sale gi sd devind lttt arlrrllrrralresponsabil. lflp eute atAtde teamd cd nu md mal lubqtel ( .trt(l sl)ul adolescenfd spui distanta. Copilul ar ;rrrfrn :r.t vil reprogeze ca l-ati respins, cd afi tdiat

22 puntife. Dimpotriva, chiar daca nu o aralA in mod deschis, simte nevoia de a vedea ca il iubiti si va fl intotdeauna bucuros sa va $tie aproape, plini de interes pentru proiectele lui. tntre a-[i neglija copilul 9i a-l urmairi pas cu pas exista cu siguranfa o cale de mljloc. @Iew anenfte rcIedtnrc latotdamanle inainte de a incepe examinarea directa a dlferitelor substan[e vd oferim - sub forma de informafil, precum 9i sub formd de intrebari-raspunsuri - c6teva elemente de reflectie despre toxicomanie, pentru a putea situa aceasta problematica intr-un context mai general. Care sunt thdotll carc pt a devenl totdaman? crlntrIbul Ia dhtlnwrw liircwilbr & Carc sunt factorll de rfrc, ce pt hulcomanlel T @nftlbul

23

Ia apflfla

Anurnitc situatii traite in copilarie pot predispune o lx'rs().ura, a.junsa la vdrsta adulta, sa aiba probleme <tr:toxicomanie. lata cSteva dintre acestea: lr.lgrrlc ' t:$ecuri scolare repetate; .t:arcn[d aflectiva (agresivitate, inchidere in slnc... ),. . urr pdrinte cu probleme de toxicomanie; . traumatisme majore (abuz sexual, violenta...); ' lrrobleme de sanatate mentali; ' larnilie monoparentald; . l)r(:a mare permisivitate sau, dimpotriva, rigiditate excesiva cu privire la consumul de droguri; . context economic dificil; . t:onsumul timpuriu de droguri; . frecventarea grupurilor marginale; lrr:l>uieprecizat ca la originea apari[iei toxicomaniei .rr',rll.t dc cele mai multe ori o combinafie de factori. (:arc este pocent4Jul de tlnqi ansumdorl NevdrfiT

Majoritatea studiilor qi cercetarilor arata ca anumitl factori contribuie la diminuarea riscurilor de aparifie a toxicomaniei la vdrsta adulta. Amintim cdtiva: .o buna pdrere despre sine; . capacitatea de afirmare personald; .reugita Scolara,. . familie in care comunicarea este adecvata; .familie unita; . famille in care regulile sunt clare; .familie compusa din persoane care au, in general, un bun echilibru personal; . absenia problemelor de sanatate mentali la cel doi pdrinfl; .buna capacitate de stipinire a emotillor; .familie cu o situafie financiard echilibrati.

l.rtit, de exemplu, unele date care reflecta situafia lurl< onrzrnieila tinerii din Quebec. Aceste date provin rllrrlr un studiu al Comitetului permanent de lupta impot. Irlv,rtoxicomaniei ,,|'ineriiintre 15 Si 25 de ani beau mai des gi in r ,rrrtitaf,i rnai rnari dec6t restul popula[iei. De altfel, l2o/o rllrrlrt:fetele Ei 2Oolo dintre baietii din clasele mari de la lk crr afirma ca se imbata des. Riscul de a avea prolrk'nrt: cu alcoolul este in cregtere in Quebec. in plus,

24 tinerii bdutorl (intre 15 Si 24 de ani) sunt mai tibili de a avea probleme psihologice. 32o/odintre tlnerii intre 15 9i 24 de ani sunt derafi consumatori actuali de droguri llicite, apreclate ca fllnd exceslv de conservatoare. La adulta procentul consumatorilor de droguri este de So/o. l5o/odintre baielii gi l9o/odintre fetete intre l2 si I ani (vdrsta liceenilor) au consumat deja droguri ilici 7o/odintre baiefi gi 60lodintre fete consuma droguri mod regulat. Consumul cregte pe parcursul liceului. mult de o treime dlntre elevil din ultima clasd de declard ca au consumat droguri. intre 6 Si I Oolo dintre adotescenfi pot fi descrigi consumatori abuzivi sau persoane cu probleme de substanfe psihoactive. Aproape lolo dintre tinerii elevl gi-au injectat droguri. Conform unei anchete desfdgurate la Montreal, treime dintre copiii strdzii au folosit deja droguri injec bile. AceEtia consumi droguri precum cocaina, LSD crack, de cinci pana la cincisprezece ori mai mult totalitatea tinerilor. La tinerii cu probleme din Centrele de ti prevalenta pe parcursul viefii, cu referire la drogurilor ilicite, se situeazd in jurul a 650/o, iar un utilizator din cinci este consumator regulat. tinerilor din Centrele de tineret care consumd in regulat alcool 9i droguri este cam de patru ori mai dec6t aceea a elevilor de liceu."

25 nrr lr irrzl, cel mai bine este sd nu te apropii de foc. l'irrirrrl trebule sa fie informat despre consecinfele lxrrlhlk: irle consumului de droguri. ln aceasti privinta, de prevenire a apari[iei Si raspindirii lrrr4gr,rrrrcle Iork orrranlelsunt, in general, eficiente. Acelagi lucru se ;xrrrlr:sl)une si despre informafiile transmise de massAslgurafi-vd ca incd de la virsta de I I sau l2 ani ttrt'rll.r, lirr,lr ul cunoagte bine consecintele fizlce, sociale, gl legale ale consumului Sidetinerii de droguri. lrurrlll.rk: l'r'rrlru a fi sigur ca adolescentul este congtient de tf rr rrrffc consumului de droguri, organlzall o disculie in f rrrrrlf fr:; toata lumea va profita de ocazie ca sa se puna Lr r ur(:1ltcu noutalile din domeniu. l)irr nu fiti naivi: cum adolescenta este o vdrsta a rh'rr opr:rlrllor gi a curiozita[ii fafa de lucrurile interzlse, rrlr' .rl)roape sigur ca adolescentul va face, totugi, lr;x'rfcnfa consumuluide droguri. Vom vedea maitArziu I d ,f (:xl)erimenta nu inseamnd neapdrat a fi dependent. lfrc exlfia un anpumdor wlal de drqud su de alwt?

Cdndspri .@'

ci a consuma droguri este periculos. Binein[eles, ca

qul automd.problerne? Nu, dar adolescentultrebuie sd Stie Si sd

A<lolescentul poate si consume droguri la modul rrr rcirtiv Si social, in acelagi fel in care sunt adulfi care r orrsrnlra droguri cu moderatie. Daca cunoagte riscurile r orrsrrrrrului,dacd este funcfional in mediul in care Ir,lk'btr:,daca grupul lui de prieteni este de asemenea Irrrrttl<lnal, iar el are o buni comunicare cu cei din llrrrprrl lui, atunci este posibil sa fie un consumator rrx l.rl <le droguri fdrd ca acest lucru sa aiba consecinfe rrr,qlortr.Sa amintim totugi ca exista intotdeauna lrosllrilitateaca un consum chiar minim de droguri sau rlr' .rl< ool sa aiba repercusiuni importante (supradoza, rrllroza toxica, accidentrutier...). l

29
f

l ntnsrlnr REIENITOANE
rtt $uB$TilrT!
(,n pdrlnte, vd simfifi adeseori descumpdnit in fata pvnntnfuful larg de substante oferlte tlnerllor. Dln cauza Ittplelor pentru putere dintre bandele crlminale gi a fttforrnntlllor dln media, aveJlde multe orl lmpresla ci la l'tlt|lul flccdrul coridor de gcoald gl in spatele fiecdrui t 0f rt(: df n parcurl, un vdnzdtor de droguri il agteapti pe ttttllllul vostru pentru a-l isplti. l,nnrarea pe piafd a substanfelor pslhotrope este in lf,atrfrilncntd evolufie. Este aproape sigur cd drogurile llo ( nre le-afl cunoscut in adolescenfd s.au transformat fl r ll exlstd unele noi, la modd (Ecstasy,QHB sau gamahlthoxllrutlrat); altele gi-au pistrat denumlrea dar gi-au |r hlnrb.rt compozifla chlmlci (mescallna vs PCP sau lpttr ft'lldlna); existd Si unele care au astdzl o con| illrnllc mult mai mare (canablsul). Se poate vorbi de mrnr(:n(:a despre noile infdfigdri pe care le ia uneori fffdtrr ,ff(:oolufui: bere ugoara, .dry', bere artizanald, ,r rxrh.rs'. Pcntru a evldenfia produsul 9i a-l face mai ,lrrrr llv in ochii unei clientele foarte dlverse, se fffflr.irz:l mult pe prezentare: culoarea (asemdndtoare ttttrorl <u sucul de fructe), publlcitatea (vizdnd un dnrrrrrll 11rrrpde clienti), forma (exlst6 o diferentd rlrllor'.1 intre a bea o bere de 54I ml sau una de 1,8 fffrf l trf chlar concentrafia (o bere de 4,8o/o alcool nu are dr rLrgl t:f'cct ca una de 9olo).

26 Deoarece adolescenfa este o perioada de fluctua[ll, este important, atit pentru parinfi, cdt 9i pentru copil, sd igi puna frecvent intrebari cu privire la acest consum social. Ce loc ocupa acesta? Cregte cantitatea 9i frecvenfa consumului? Copilul igi pastreaza echilibrul exis" tential? Din ce cauze consumd? Toate aceste intrebdri vor da tdnarului, ca 9i parin[ilor lui, posibilitatea de a vedea mai clar 9i de a reacfiona la nevoie.

27 llrrr.rl rrt:t:onsumatori sa-l facii 9l pe el sd renunfe. Dacd lol crlr: Influentat, atunci e mai bine sa aleaga influenIrh' lrtrttr:. Sunl cu, u aduft, crn1gdrent de poplul meu onswnT

@ * @n sptlrr,e dary plnele etrpt'Ienfecu @tulle cu alcnlul?

Din pacate, intdlnim tot mai des copii de I I sau 12 ani care au avut deja primele lor experienfe cu consumulde drogurigi alcool. Presiunea colegilor,impresia cd sunt adulti, ca 9i disponibilitatea substanfelor sunt factori favonzanli ai primelor experienfe cu drogurile. Avem tendinfa de a face din copiii nogtri niste micl adulfi. Sa nu uitam insa cd un copil este un copil: sii-l lasam deci sd se joace, sa se distreze, sd,nu aiba nici grija. Foarte cur6nd in viafa va trebui sa faca fafa u responsabilitati de adult.

li.rlr: Inrportant sa fii congtient de propriul consum rh. rlrr4lurl Sl de alcool. Sunt consumator de droguri, de nk rxrl s:ru de medicamente? C6t de des gi in ce r arrlllrrk:'/De ce consum aceste substante? Le consum sau slngur? in ce imprejurari? Ce rost au ele in Itt 11rrr1r vfdlrr rn(:a'l Care este povestea mea de consumatoft ?ot rA lf lr:r copilului meu sd facd ceea ce nu reugesc eu lnmrrrrl'/Vol fi astfel pentru el ilustrarea expresiei: ,,Face
tlff f tf f 'lf . nu ce fac eu"?

alcool a crescut semnificativ in ultimii l5 ani. adolescentul are tendinfa de a-i imita pe cei de vdrsta cu el, este important sa il ajutam incd din rie sa se afirme, sd ia atitudine, sa fie capabil sa spu NU. Este de altfel la felde important sd vd ajutafi copl s6 aiba opfiunl in cunogtinli de cauzd in grupul lui prieteni. Nu este mai pufin probabil ca frecventarea

TWlIuma fae ry,, Numarulconsumatorilor adolescenli de droguri9i

l',slr: lir fcl de important sa fiti atenti la deprinderile tle consum pe care le ave[i, pentru a sesiza Ut.nr:r.rl(: r,irr.ir:lt:, in caz ca ele exlsta. Sunt un cumparator r otttprrlslv'/Am nevoie intotdeauna de ultimul gadget ;rr.rrlrrr l nra simfii bine? imi place sa intru intro t rrrtr;x'tff fr: a consumului pentru a-mi dovedi valoarea? bine viafa de consumator sau fac abuzuri? Itrrl11r'stklrrcz ( onrlu( .rrrtomobilul dupa ce am baut?Cumpar bilete la lolrrlc rrr liccare saptamind gi frecventez cazinourile? f''rlr lrlrrt' dc Atiut ca exemplul concret est mult mai lnrlx,rl,urt 1rcntruun adolescent deqit toate discursurile llrnro,rsc l)c care i le veti [ine.

5l Este deci important sd avem cunogtlnte solide legdturd cu substanfele dlsponiblle pe piata. Dar ele reprezinta decdt un element dintr-un ansamblu trebuie avut in vedere atunci cSnd vorbim despre sum. Pentru a infelege mai bine situatia, sd formula lui Einstein: E (efect) = S (substantd) + | (indlvid) + C (context) Astfel poate fi formulata una dintre legile fundz tale ale toxicomaniei. Pentru a cunoaste efectul substanfe trebuie sa ludm in considerare substanfa atare (tip, cantitate, concentrafie, puritate, origi percoana care o consumd (greutate, inalfime, stare sanitate, sex, grad de oboseald), precum gi contextul care se consumd (la un bal al absolventilo/? singur camerd? ca urmare a unui conflict mEior?). Este important si Stim ce substanfa a fost consumatd, aceastd informatie nu vd va da suficiente lamuriri legiitura cu situafia copilului. Au fost publicate mai multe lucrdri de bund c despre substanfele psihotrope (a se vedea bi de la sfd$itul lucrarii). Am considerat totusi u[il facem aici o scurtd prezentare a acestor substanfe. Al rrrrr | <.rindse consumd droguri sau alcool, acest tlrlrrrr r orngrlcx de transmitere a informa[iei este tJncle droguri copiazd direct un neurotrans. ;rr.tfrrrfr,rl. ntllrllor fl il inlocuiesc in sistem; altele stimuleaza rrrr.r'r..r dc neurotransmifatori,iar o a treia categorie prtrxf lrfrxlrr',rr.l,rnurnifireceptoride semnale chimice. l'trltrrr rlistinge trei mari familii de substante ;nlltoltopr:: rrcrl,rllvt:lc,care incetinesc activitatea sistemului |tr'fv()s <:cntral,. , rllrrrrrl.rntcle, care intensifica activitatea sistemului ttr'rv()s c-cntral,. . lrrrlrrr'lt:rtoitrele, care dezorganizeazl activitatea rlrlcrrrrrlui nervos central. \,1 r.x.rrrrlndm fiecare dintre aceste familii, precum gi tr'h rrr.rl<rrnoscutesubstanfe care intrd in compozifia hl, ,rrorrl.rnrl o atenfie speciala efectelor nefaste ale f lrr irr'l,r <llntreacestesubstanfe. lln r:c sc compune fanllla daflvelor? llr rrrlrrl(lx'rc,vin,,,cooler', spiftoase) , rr' prr:zinta sub forma lichida; \r. ( ()nsuma pe cale orala,. .rrr', l:r inceput, un efect relaxant, euforizant, de rr .lrlt:rc a inhibifiilor, de incetinire generalizatAa I rrrrr lillor organismului,. frr .r <lorraetapd, are un efect sgdativ mai accentuat; rlr.r lrrl alcoolului se manifesta la cdteva minute rlrrlr,l r:e a fost consumat: este absorbit rapid prin

@rc swtgrupe,b de suMnle flieop?

Substantele psihotrope acfioneaza in pri asupra sistemului nervos central. Miliarde de aclioneazd aici pentru a transmite informafiile de la simfuri. Anumite substanle chimice (ne tdtorii cum sunt dopamlna, noradrenalina, nlna...), produse in mod natural de organismul contrlbuie la transferul chimlc al acestor informafil.

32

53 sistemul digestiv 9i se rdspdndegte in tot organ muf. Durata efectului vafiazd in funcfie de tatea consumatd 9i de concentratia de alcool produsului,' .in Quebec, ca gi in alte pdrfi, legea interzice zarea de bduturi alcoolice tinerilor sub l8 ani. prevdzule amenzi pentru comerciantii care aceasta lege dar, in realitate, intdlnim frec minori intre 14 9i 18 ani care consumd alcoolice in baruri fdrd sd fi fost controlati intrarea in local (nimeni nu le-a cerut cartea identitate pentru a le verifica vdrsta). Mai intAln frecvent adulti care ,dau o mdnd de cumpdrind alcool tinerilor. Nici parinfii nu ar tre sd uite sd iSi mai verifice rezertele de vin sau ar putea constata de pilda scdderea cantitd[ii de sau gustul tot mai apos al votcii din bar. ql rlc llnrgrulcle expunere la substantele folosite (o frrlrrrlirrt:sr;urtii va avea efecte mai mici decdt lO frrlralilrl <:onsecutive);dacd, dimpotriva, linarul se v,r fl,lsl intr-o incapere mai bine aerisita dupa r orrnunr,cl'cctul va fi mai mic; , nr erlr: substanfe se gdsesc in numeroase ateliere gi lrr loirlr: nragazineleunde se vdnd articole de fierdrie. lnm hlllnnlrlc sl somniferele , ee ;rrr:zlntii sub forma de pilule (capsule, tablete). ('ele rnal cunoscute sunt Ativan, Halcion, Valium, Xiilr,rx, Scrax, Lectopam, Dalmane, Restoril. Apartin r nfrllclrlci farmaceutice a benzodiazepinelor (sau Irrrrzo); . fr' c()nsuma pe cale orald; Irr lrrrrt:[le de medicament, efectul se produce la f I 2O clc minute dupd ingerare gi se caracterizeazd' grrf rrlr-o stare de relaxare, calm Si linigtire; rfru'irlircfectelor variazd.Si in functie de cantitatea r orrsrrmatd sau dacd intrd in interacfiune cu alt rrr littlv; Irrrrl fbarte periculoase in amestec cu alcoolul; , .1((:slc medicamente se elibereazd.in mod obignuit rfoirr cu reletd si se prescriu rar adolescenfilor. Artli:l cd acestia sunt obligafi sd apeleze la farrrr,rrl:rfamiliei sau la vAnzdtorii ilegali. Sd notdm cd ,rrlolcscenfii nu sunt prea atra$i de consumarea ir( (:slor produse.
I ll rl;fr r't'/r'

Solvenlii(lipici,benzina, diluanti) .se prezintd sub formi lichida, solidd sau ga tub de lipici, recipient cu solvenfi, sticla de pl cu benzind, cremd. de ghete, tub cu spray Anumite produse sunt foarte populare: lipiciul tuburi mici, benzina de la masinile de tuns lichidul corector, dizolvantul pentru lacul de ungh crema de ghete etc.; 'se consumd prin inhalare: se concentreazd intr-o pungd de plastic sau de hdrtie gi se ins profund de c6teva ori; .au un efect fgarte rapid: amefeald., somnolen vertij, senzalia ca egti intr-un vis etc; 'durata efectelor depinde de cantitatea consu

,st' prezintd sub formd solidd (pudra, tablete) sau llt lrldd. Cele mai cunoscute substante sunt heroina

34

55 (,,hero", ,,smack"), codeina (din siropul de tuse) morfina. Toate trei sunt derivate ale opiumul care, la rdndul lui, este un extract dintr-o numitd mac; . pot fi inghifite (tableta sau sirop), fumate (cristale pnzate (pudra) sau injectate (pudrd diluatd lichid); . rapiditatea aparitiei efectului variazd in functie felul in care sunt consumate (injectia intrave produce un efect aproape instantaneu - ,,rush, ingestia are un efect mai lent). Consumatorii opiacee descriu adesea efectul obtinut ca o de vis, de absentd (senzatia de a fi in alta sunt cupringi de o senzafie de caldurd, se foarte bine, durerea gi suferinta sunt mult nuate; .heroina se vinde gi se consumd in doze: o reprezintd echivalentul a IllO dintr-un gram. rece preful heroinei este destul de ridicat (cu variafii de la un an la altul), nu este o su accesibila pentru adolescenfi. pentru a heroina cu regularitate ai nevoie de un venit gi stabil sau egti nevoit si o apuci pe criminalitdfii (furt, prostitufie, vdnzare de Puritatea gi concentratia produsului sunt de mu ori indoielnice, intermediarii modificdnd f produsul inifial prin amestec cu alte substanfe lactoza.In acest fel ei igi mdresc marja de profit; .aceste substante se gdsesc de obicei la trafican de la coltul strdzii. Prezenfa. tot mai evidentd bandelor criminale gi cregterea suferinfei psihice adolescentilor ne fac sd credem cd substanfe vor fi din ce in ce mai populare. r orrsrrrrratorii de heroina se gdsesc in marile centre rrrlrriltt:. I flllf rarrg,nnhlclroxibutirat , le prr:zlnta sub formd lichida sau de pudra inodord 6l lrrslpldd (fara gust); se dizolvd usor in orice lichid fir',l ir lalsa urme. trste denumitd in mass-media violului"; ,,rlrr4lul .rnlr: consumatd adeseori involuntar, putdnd fi cu alcool sau orice altd bduturd; .11il(:st(:cata .rlt'clt:lc substantei sunt imediate gi se aseamdnd r rr t t:lt: provocate de alcool, cu o singurd deosebire Irrrgr<rrtantd: aparitia amneziei parfiale sau totale; lro,rtr: provoca chiar un stop respirator; In lrrnctle de cantitatea consumatd Si de concentraf lr', t:fcctele dureazd.de la cAteva minute la cilteva
( l | ( :;

lllrrrl fabricatd clandestin, substanta nu poate fi la traficantii de la coltul strdzii (acel,,pushef'); l1.rsltal Irt:bule sa ai relatii speciale pentru a o obtine. l'e gcurt, sedativele sunt substante care diminueazd f rnrrlkrrr:rrca sistemului nervos central; ele induc o tr.f r/,rll(: cle relaxare, de pierdere a inhibitiilor 9i, in final, l qlrr(' <lc vis gi de absenta. Se numdrd printre cele mai droguri: ele produc dependenfd fizicd, iar ;rrrfr rrf<rirse dl urrrI t:tind sunt combinate cu alte sedative pot antrena ut.tvr. (.onsecinfe fiziologice (stop cardiac sau respiralilt ),

Atrrnci cdnd in organism s-a instalat dependenfa llrh,r, sc impune consultarea unui medic pentru a se rh'r lrlt: <lacdeste necesarsevrajul medical. in gazul unei

56

37 tttlrttrlr:, O data trecutd starea de excitatie, se Irrrldl(:irzd la consumatorul de cocaind o senzatie tle oboseald profundd, o stare letargicd: acea rFnrirlk: cle prabugire (acel ,,down") produsd de ..rohr'"; ,fft rtrrr<l obignuit, unitatea de tranzaclie pentru e('enl(: substanfe care circuld destul de liber este grnrtrul (un sfert de gram, o jumdtate de gram). Ele ll ntri41 pe adolescenfii dornici de experienfe, de renrirlll noi $i, de asemenea, pe cei ce au o lnt rt'rlt:rc scazutd in ei inSiSigi incearcd astfel sd o llrr)rr:,rscd artificial. Preful acestor substanfe este rle,llrrl rlc ridicat pentru un adolescent fdrd venituri (lnlrc tlO si IOO de dolari canadieni gramul). Un r lrrrrrrnrator regulat de cocaind trebuie sd aibd un vrrrll pcste medie sau sd gi-o asigure prin activitafi llrllitk:. (,,speeds") 4llr qlhn ulanlc m4jore:amfetaminele , rr lrrczinta mai ales sub formd de comprimate, ffltttl rfenumite in principal ,,cristal" 9i ,,gfieafd"; 'fr (:()nsumdpe cale orald; , rler:lul pe termen scurt este asemdndtor cu cel al r rx'irlnei: senzalie de forla, pierderea poftei de tn.rflcare, insomnie. Pe termen lung, consumatorul rlr. ,,spced" poate sd nu doarmd sau sd nu se Irr,lrrt:trscd multe ore, ceea ce va determina o stare rlr r:puizare generald. Acest drog poate provoca gi rrflr:t:lccte grave: nervozitate excesivd gi simptome p,.rllrk:e accentuate (de pilda, paranoia). . rlrr:tul are o duratd variabild Si depinde de r ,rrlllatea Si calitatea produsului;

dependente severe se impune spitalizarea. situafie se intilnegte insd rar la adolescentul Dln e se compune familta sfinuhntelofi Stimulanteminore: cafea, ceai, ciocolak, bauturi (cola),tutun Toate aceste substanfe au un impact asupra mului nervos central: ele sporesc activitatea ne gicd a creierului, persoana care le consumd este excitatd, mai stimulatd,; o altd consecinld este zarea starii de veghe gi reducerea oboselii. gi derivatelesale Stimulante majore:cocaina . se prezintd sub forma de pudrd sau cristale. Den mirea lor vanazd in functie de modul de tare: ,,coke", pudrd, ,,crack", ,,freebase", piatrd; .pot fi consumate in mai multe feluri: (tablete), pizate (sub formd de pudrd), (sub formi de ,,cracK' sau ,,freebase") qi pri injectare (pudra diluatd intr-un lichid); . efectele se manifestd rapid (cel mai repede in drogurilor injectate, mai incet in cazul droguri inghifite), intre 5 Si 15 minute. Ele provoaca impresie generali de excitatie, de forfa 9i control. Toate sim[urile sunt mai ascufite: lumi sunetele gi culorile sunt percepute mai clar gi intens; cregterea ritmului cardiac este resimfitd ea uneori. in general, consumatorii descriu sen: lia ,,cdt sunt prezenfi, cu adevdrat prezenli stapani pe situafie"; .durata in timp a efectelor vanazd: de exemplu, un sfert de gram, efectul este de EO pindla 4b

40 . canabisul ca planta este foarte vivace: cre$te balcoane, in lanurile de porumb, in poieni sau pidure. Ydnzdtorti de canabis sunt Fi ei la fel prezenfi: pe marile bulevarde, in gcoli, la etc. Canabisul trece adeseori prin mai multe pana 4junge in buzunarul copilului vostru: tineri se ocupd de trafic impreuna cu prietenii pentru a-Si finanta propriul consum. Mdsura de vdnzare a canabisului este gramul. Adolescen poate consuma un gram sau o jumdtate de gra el cumpdrd 5,5 sau 7 grame sau - dacd nevoia mai mare sau existd mai multi amici amatori uncie (2a de grame); .astdzi, in Canada, in jur de 1,5 milioane persoane consumd canabis din dorinta de a recrea. Ecstasv .se prezintd sub formd de comprimate de forme culori variate (un comprimat se vinde cu circa canadieni); este un,,designer drug" sau un drog sintezd; . se consumd pe cale orald, in special cu numitelor ,,raves"(chefuri) cu care substantd este asociatd; . efectul vanazd in functie de provenienta Si modul de producere: ecstasy este un specific, dar este realizat dintr-un amestec substante diferite: amfetamind, haluci analgezice Si MDMA (metilendioxi Efectele sunt, in general, un amestec de excitatie, relaxare, sentimentul de a fi mai

4L trrtr:lcs Si de a-i infelege mai bine pe ceilalti. 'l'rr:bule spus cd unul dintre efectele cele mai rcntarcabile ale cocainei este stimularea Si rrst:u[lreatuturor simfurilor: aga se explicd in bund nrilsurd muzica foarte tare gi ritmatd din timpul ;x:trccerilor (auzul), masajele colective (pipditul), crrlorlle vii ale hainelor purtate de participanfi (vilzul) 9i chiar folosirea produselor care stimuleazd rnlrosul (Vicks, Tiger Balm). Ecstasy produce de d$cmenea cregterea temperaturii corporale gi rlcshldratarea organismului: consumul permanent rlt: llchide in cantitdfi mici devine deci obligatoriu ;x:ntru participanfii la asemenea petreceri; , rrrr studiu efectuat la Montreal in 1997 a ardtat cd 2,2oh dintre elevii de liceu consumaserd deja c(:stasy. llll xtu itcid ' st: prezintd sub formd de comprimate foarte mici (rrrdrimea vdrfului unei mine de creion) de diferite r ulorisau sub formd de sugativd (hartie impregnatd r u o picdturd de L^SD lichid); s(: consumi pe cale orald (tabletd sau sugativd); ' , l.SD este un halucinogen foarte puternic care rnodificd sistemul perceptiv al consumatorului: el gxlate avea halucinafii (vede sau aude lucruri care rrrr sunt in realitate), poate avea tuiburdri wzuale (gxrrefi care se migcd, podele care se onduleazd, r ulori care igi schimbd intensitatea), poate resimti variafii in percepfia timpului gi spafiului. Apa rrumita,,trip" (cdlatorie) de acid poate dura intre 4 ,rl 6 ore. Deoarece efectul este de lungd duratd gi

44 Ciupercile magice (musht

45 rle r'lllrl. Aceste droguri sunt in principal disponibile ;rrrrlrrr ini[ia[i, insd lipsesc sau nu prezinta interes r rr nrajoritatea consumatorilor: 1rcrrl 'st: prezintd sub formd de tablete sau sub forma ll<:hidd (in flacoane). Cele mai cunoscute sunt sl.rnozolol, nandronol, precum gi derivate sintetice .rk: testosteronului; ' r(: oonsumd pe cale orald sau prin injectare; r rltrsumate cu regularitate, ele duc la cregterea rrr.rsci 9i a forfei musculare. Individul are o mai rffirre rezistentd la antrenament. pe termen mediu l.rrr lung efectele negative ale acestui tip de consum ,irrnt dramatice: acnee, infertititate, tulburari de r r'gtere, accentuarea caracterelor masculine la fr:rnt:i, micgorarea marimii testiculelor la barbafi, ,tlcctarea ficatului, tulburdri cardiace etc. rc gasesc de obicei la trafican[i (din jurul salitor de agxrrtsau din preajma sportivilor de performantd); , lolosirea acestor substanfe este interzisa de rllrsclmblul miScdrii sportive. in schimb, ingetdtoria r lrfrrricd tot mai dezvoltatd,face din ce in ce mai r ll I lt:ila depistarea prezenfei acestor produse. l| srlc dependenBfrd&? l flrlftruit sd primeascd regulat o anume substanfd, +titlrul rl<:zvolti un tip de functionare gi de echilibru elenr f,rl ( u prezenla acestei substanle in organism. AftrrrrI r .rncf aceastd substanfa tipsegte se creeazd. un rferr.rlrlfllrru fizic. Instalarea unei dependenle fizice la lft I rlnslunator presupune doud elemente obligatorii: rltrrrl,r r onsumului gi substantele Si cantitdlile consurlnlr {rr.rlrrlaritate).

.se prezintd sub formd de ciuperci, umede uscate (innegrite sau deshidratate). He provin locuri naturale relativ calde si umede. Acum ani, Mexicul era principalul exportator de magice. Pot fi insa gi cultivate in apartament intracvariu. Qrupurile de crimd organizatd.le cultivd o scara foarte mare; .se consuma pe cale orald: consumatorii nu apreciazd gustul gi aspectul ciupercilor, dar trebu sd facd un efort pentru a se ,,bucura" de efecte lor; .efectul dureazd,intre 6 $i 8 ore gi se aseamana cel produs de L^9D (halucinafii, distorsiuni sen riale, modificiri ale percepfiei spafiutui 9i timpul . se cumpdrd pe stradd de la traficanfi. Pe scufi, perturbatoarele modificd in mod semn cativ funcfionarea sistemului nervos central. Ele prod o perturbare a perceptiei realitafii: timp, spafiu, senza Dfectele dureazd,mai mult decat la celelalte doud fam de psihotrope. Consumul acestora are adesea conseci fe negative importante: ,,bad trip", confuzie, su Experienfa ne demonstreazd cd pe termen lu ansamblul personalitd[ii consumatorului este iritabilitate, simptome depresive, dificultatea de a seama de elementele realitdtii.

@ oepmte spunedapre dryadle @necrrrtc fldce?

Consumatorii drogurilor de performantd sunt tot prezenli in salile de antrenament gi in cluburile

42

43 de intensitate destul de mare, existd consu care fac ,,bad trips" (calatorii rete), prin urmare n mai doresc sd resimtd efectul drogului ( anxietate, fric^a, panicd), dar sunt incapabili renunfe la el. in aceste situafii, este indicatd r< cerea stimulilor exteriori (lumind, zgomot). in o prezenld linigtitoare 9i timpul necesar pentru reveni la realitate (ca Si, o vreme, frica de reincepe consumull). Cdteva ore, cAteva zile chiar ciiteva luni consumatorul de LSD va flash-back-uri: impresia, pentru cdteva secunde, retrdiegte aceleagi senzafii ca atunci cdnd era influen[a drogului. Aceste flash-back-uri su temporare gi se manifestd mai ales in situatii stres sau in timpul unor migcdri brugte gi rapide; .LSD-ul se gdsegte foarte ugor gi la un pre! scaz (intre 5 qi 5 $ canadieni tableta). pentru cenfi este vorba de un drog ocazional, consur mai ales in week-end deoarece, spre deosebire canabis, el nu le permite sd fie funclionali ta sau la serviciu. Perioada de recuperare fizicdt psihica dureazd,doud, trei zile; in acest timp ti igi spun ,,legume", ,,vegetale" sau,,celule,,, deci pufin funcfionali decdt de obicei. vlrrtlt: de asemenea gi ca LSD. Atunci cand este v,1rr<lrrt pe stradi, se prezinti sub formd de pudra sau f ,rIrft:lr:.Fenciclidina a inlocuit adevdrata mescalini (,,rf r(:ss", praful ingerilor) care, la randul ei, provenea frrff lirf <llntro ciupercd (,,peyoil,'); qr' ( ()nsuma mai ales pe cale orald (tablete, hdrtie rfr rrrllirtlvi) sau nazald (,,pnzat',); rf rr'f r:k: sunt cele produse de LSD, fdrd a fi insd la Irl rlr: lntense (dureazd aproximativ 5-4 ore): uni_ vr'tsrrl pcrceptiv al consumatorului este perturbat. f'r'rrrk llcllna este o substanld chimicd mai greu de rhrr,rl <k:cdrtLSD, uneori gi concentratiile dintr-un rltrlgrrr lransport (,,batche")fiind enorm de diferite. Ail',tsl,l substanfd poate provoca efecte secundare ftr4frrrr:: trecerea la acte agresive, ,,bad trip',, r orrlrrrfr:, dezorganizare. Din nefericire, acest diog r.qlr rrtor <lc fabricat (in laboratoare clandestine) Si, ;rrhr lrlntilrc, ieftin, degi provoaca efecte halur hrr4y'rrr. scrioase gi devastatoare. Se gdsegte tot Iilrtl rh's .rrncstecatcu alte substanfe; df r''t..l,t substanfd psihotropd se gdsegte la tft{lurlt,rtt:irt"r'afican[itor de Ia colfut strazii. Tinerii t lrrrrrrrr.rlori iSi vor alege cu mare atentie | | ril| | tt'I || | | | < :trncl folosesc aceastd substanfa, pentru rtrr'lr',r11 rrrotivc ca gi atunci cdnd consumd LSD .r 1f Itrt r:nsitatea cdtdtoriei, recupe rarea fizioI rfrrr*rf hr1;lrt 1l ;rsllri< a mai degraba lunga). in schimb, se f r tl'1'rr'1r l()l trrtricles urme ale acestei substanle in rltqlrrrl rt.r'il ce inseamnd ca tdndrul poate . rftfhrrf f f,r 5l srrl>ortaefectele fenciclidinei fdrd ca
f il:lr ril t,t ll rl<lril acest IUCrU; tillllrrrturll 5l lrrrlicanfiii folosesc frecvent termenul fl r= E q l rrrrl rrr i r rl esemna a cest dr og.

(fenciclidina) PCP .drog chimic halucinogen care se inlilnegte f in asociere cu alte substanfe: de multe ori serveste ,,inmultitor" (substanp adaugatd altei pentru a-i mdri efectul sau pentru a spori pentru cocaini sau heroind; face parte din de ecstasy sau se amestecd cu frunza de canabis.

46

47 tfaversa cloliul ulterior incetdrii consumului, capacitatea dG a ,x:t:epta o perioadd de disconfort temporar (depriFtatr, <rboseald,lipsd de interes, iritabilitate, nervozitate), llatea de a accepta schimbari in deprinderile 1,6;rar t ullrlk'rrc. frll unele su}rsfank malpedailw decdt altele?

Ce ee dependenBplholqlce? Dependenfa psihologica este starea provocatd oprirea brusca a consumului unei substantepsihotr< Odatd cu oprirea consumului, persoanamanifestdo

ocupare emofionald 9i mentald legatd direct de efecte produse de substanfA: ea resimte o nevoie. acuti de

consuma din nou pentru a-giatenua suferinla. @ &e revqlril de drqud?

sewaj.

(droguri, alcool sau medicament), in mod brusc treptat, urmatd de anumite simptome. Dupd cum er doud tipuri de dependenfd, existd 9i doud tipuri

Sew4iul este intreruperea folosirii unei substa

primegte la un moment dat. Acest tip de sewaj ne< asistenfd medicald gi trebuie uneori chiar susiinut anume medicafie. Dar poate fi Si un simplu monr nepldcut care poate fi depagit 9i fara ajutorul med mentelor (,,cota turkey"): simptomele sunt ugoare gi manifestd, de exemplu, sub forma unui tremur extremit5filor la trezirea din somn sau prin transp abundentd (diaforezd). Sevr4jut fizic se timi adesea la aceste simpte manifestdri 9i mulfi matori il suportd fard ingrijire medicald. Acest tip sevr4i apare mai frecvent la consumatorii de ber alcool, heroind. Serrrqtul pslhologlo pe de altd patte, face apel capacitdfile psihice ale individului; capacitatea de

Seuqrul flzlc, in cazul ciruia se impune un exa medical, reprezintd dezechilibrul bioiogic dintre stantele pe care corpul le primea gi pe care nu le

ftubstanfele din familia sedativelor sunt mai PGfl('uloaseatunci cdnd sunt consumate regulat gi in alllllirll mari; atunci apare riscul instaldrii unei fizice. Pe termen lung, consumul crescut gi C;renrlcnge fEgul,rt cle sedative poate produce efecte majore asupra l[tetttului nervos central gi asupra sanatatii individului flt0p rcspirator, stop cardiac...). La rdndul lui, consumul efe hcrolna prin injectare antreneazd riscuri mari fEftltoare la transmiterea anumitor maladii: HIV, h:pattta. Pe termen lung, consumul problematic de llool are efecte devastatoare asupra ficatului. in lflrult, combinarea anumitor droguri sedative poate ilGa cf'ecte mortale asupra consumatorului. De altfel, Bflt e r;onsum de droguri comportd un riscl Spre Gtnehlre de produsele vdndute in supermarket, in llul <lrogurilon provenienfa, cantitdtile gi concentratia Itlnl varlabile necunoscute. Comerful cu droguri este fnalttlr: cle toate, nu trebuie uitat, o afacere: dacd Vittrrllorul trebuie sd modifice substanta pentru a-9i t;xrrl lrrofitul, o va face fdrd indoiald! Traficantul este lillrlerrul consumatorului in mdsura in care acesta ii Atlttrc un cdgtig financiar. Ircbuie sd finem seama gi de modul de consum: fttkrrlrr:irde seringi de cdtre mai multe persoane atunci *,alrf f se consumd cocaind reprezintd un context mai

48 periculos decdt consumul de morfind cu medicald. DWud btl su &WwI uparc? Canabisul are astdzi o concentratie de THC cu mai mare decat canabisul anilor 70. putem gdsi asemenea urme de PCP in canabis. Culturile h nice de canabis fac ca acesta sd fie mai bine 9i... mai puternic. Cum se poate atunci vorbi droguri ugoare? Nu dn dqilt aIcaII Doud greutdfi, doua unitati de mdsuri! Ca avem de multe ori tendinfa sd fim mai toleranti fatd consumul de alcool deedt fata de consumul de Alcoolul este o substanfd ale cdrei efecte le cu gi noi, pe care am experimentato deja 9i pe probabil cd o folosim in continuare. Reactiondm diferit, gtergem cu buretele, reducem reprogu uneori 4jungem chiar sa facem gi glume cu t6 nostru pe tema ultimei lui befii. Alcoolul are insd, termen mediu gi lung, efecte devastatoare sanatafii adolescentului: oboseald cronicd, im rea ficatului 9i foarte rar, in cazuri extreme, tremens. Alcoolul poate avea de asemenea grave asupra viefii personale. Din punct de vedere psi consumul regulat de alcool duce la o degradare personalitdfii in ansamblul ei: scdderea stimei de dificultatea de a controla emofiile, sldbirea relati sociale. Trebuie sa rdmdnem vigilenfi fafa de consu

49 tlr ,rlcool al tinerilor nogtri; o bund cunoagtere, o bund gi, mai ales, un bun exemplu sunt necesare Crlrrr:irfie ca adolescentul sd facd alegeri judicioase. frnlru :ii) nu uitdm, in sfdrSit, ci alcoolul la volan este una tfftr cauzele principale ale mortalitdtii in riindul 5rkrk:scenfilor. illmln suhele la adolwentul carc ansumd drqul?

llnele persoane riscd sa rdmdnd cu sechele lnllrologice. In timpul consumului de psihotrope, se ;xrrrlr: decfanga la consumator o stare de dezorganizare t err: sd facd necesard internarea intr-un spital de fnlhlirtrie. Psihozele toxice sunt stdri care produc la I consumator dificultdfi in mentinerea contactului lAtr,tru t'tr lr:alitatea: halucinatii, frici irafionale, angoasi gi ar,rfr:tate etc. Aceastd situatie se amelioreazd. de cele fltal lrrulte ori in cdteva zile sau in cdteva sdptdmdni. lrr alte cazuri, consumul accelereazd. aparifia unei lrrolrk:me de sdnitate mentala existentd.deja inainte de fonhlrln (psihoza, schizofrenie etc.). in acest sens, nrfrr'lnfia provocata de o dezorganizare majord a lrrronalitatii unui adolescent poate conduce la suicid. Yw tl lqallate dtqwlle?

l'.slc legalizarea solufia la problemele de care se fovrsr: consumatorii de drogun astdzi? O persoand care l;l r onstruiegte echilibrul existential in jurul unei ltrlrrl.rnfe, legald sau nu, rdmdne dependentd de acea lrlrsl.rnfd. Va fi aceastd persoand mai autonomd, mai lrrrffrr<lependentd, mai echilibratd dacd substanfa este lellirflzirtd? Dezbaterea pe tema legalizdrii ramdne

50

5l timp. acetei perioade.nanOere'ii-cistitatorii . 11lll ^ aprovizionat o intreagagenerafie. este la fel de fost interzis in Statele Unite o l""a
deschisd. Sd amintim,_cu,titlu de exemplu, cd alcoolul

p.rilada

de

I nrntBAni nDrIRtToARI
L A DI P I ST AR D --_-_Tilltl <:um sa depistati consumul de droguri sau de ftonl lir propriul copil? in cazul alcoolului, semnele Ittltl rrrirl cunoscute. Dar pentru droguri? Dacd nu auftletl lhlmist specialist sau medic, detectarea formald Lle trtt r:xercifiu dificil. Pentru a vd ajuta sd observafi Flll rrior semnele consumului la thndr, vi sugerdm titevn plste. ffn rnnf dpwile de c,arcumatofl in cazul ttneflIor?

v aiiareaarcoorurui rejelen.r.t Sf totusi numarui-consumatorit, -legala, adevdrafi de alcoot

-.r..

ltlrrl rrrrrlfi autori gi cercetatori au definit consumatorul Idevir,rt dc droguri gi alcool. in acest sens, pierre paquin, tfH r1x'<lalist din Quebec, a conceput o tipologiez in Ettltrol(l,rnta cu realitatea adolescenfilor consumatori pe Hte o rrrkrlnesc majoritatea echipelor de specialigti in |tfdr tft ,r lor. latd mai jos o variantd a acesteia, pornind de lffof rtl,r rrrca practica din ultimii ani. lltu t tutttnrratorul sauabstinentul f'.qlr vorba despre tdndrul care nu a consumat lllt lurl,rt.l sau despre cel care a consumat dar nu mai t.rlsunt.l. Cat timp trebuie sd treacd pentru a intra in relr.11orl.rnon-consumatorilor? Unii tineri declard cd Etll n(,n-consumatori... de la ultima lor experienta de t,llrrr'.r lrccutdl Altii, adepti ai unor teorii vehiculate de gf lllttllt: rle sprijin reciproc (A.A., N.A.), afirmd cd sunt

55 dependenfi Si ca vor fi dependenfi toati viafa. in ce md privegte, apreciez cd poate fi conside non-consumator un ldndr care a incetat consumul trei luni ffdrd. recdderi). Perioada este relativ lu pentru un adolescent gi trebuie ca in timpul acesta sa inceput anumite schimbdri semnificative in stilul lui viatd (activitdfi, prieteni, atitudine fatA de gcoald, re cu parinfii). Exploratorul Deoarece tdndrul este curios si wea sd stie totul, poate dori sd experimenteze consumul unor substan diferite, precum gi variatele moduri de a le consu Doreste de fapt sd le cunoascd gustul Si efectul. etapd de explorare este prezentd la incep adolescenfei (intre 12 Si 14 ani). Dste evident cd sau doud incercdri sunt intru totul suficiente pentru tindrul sd igi facd o pdrere clard despre ele. Dacd un tdndr de 18 ani susfine cd dupd patru ani de consu regulat este incd in cdutarea diferitelor falete canabisului, atunci ne putem intreba dacd este adevdr vorba despre explorare. Consumatorul socialsauocazional Deoarece drogurile 9i alcoolul sunt ,,lubrifianti sociali" este normal sd fie prezente unde oamenii petrec Ai se intalnesc. Consu social utilizeazd substanta in scop recreativ: el ca pldcerea, efectul, partea speciald a situatiei. petrecerea terminatd, el i$i reia activitdtile obignui fdrd consecinfe negative Si fdrd probleme. Dacd privi la ceea ce se int6mpld la o petrecere in falrlllc, vefi observa cd aproape nu existd masd fdrd un ;ult,rr cle vin sau de bere. in felul acesta, este de multe Irrl rtritl uEor,,sd-ti dai drumul", sd discuti mai liber. ('unsunratoru I permanent At:casti categorie de consumatori, mai greu de tlellrrlt, cuprinde doud grupe: micul consumator permanenl $l marele consumator permanent. permanent ttlconsumator Flh llste vorba despre adolescentul care consumd o deli sau de doud ori pe sdptdmdnd, de obicei in weekenrl, lll iSi alege un loc unde riscurile de a fi surprins trrnl rninime. igi planificd in aSa fel consumul incit sd htr irfb:l consecinte negative pentru el: fumeazd seara devrr:me pentru a se putea intoarce acasd noaptea ,,cu tlorrracul gol". Va alege substanfe care nu il dezechiliblertza pe o perioadd mai lungd gi se va inconjura de ;ttlr:tt:ni care practicd acelagi tip de consum. trste de Ittrrllr:ori vorba despre adolescenfi relativ functionali in vlrrlir <le fiecare zi gi care reugesc sd-gi pldteascd propriul t r,ltsurn. Se inlAmpld uneori ori ca mai mulfi tineri sd ;rtilt.l la un loc banii pe care ii au pentru a-gi putea r rrrrrlrilra9i imparfi drogurile (,,quoter"). sum ll atr Ic con atorperm anent l'cntru acest gen de persoane, consumul ocupd un hrr rlln ce in ce mai mare. Dste vorba despre adolescenfi | ,ff (' (.onsumd de trei pdnd Ia patru ori pe saptdmdnd; la rrrrsl nivel, consumul se intinde pe parcursul intregii trlpl.lmdni. in acelagi timp, cregte gradul de risc: cu c5t

54 frecvenfa consumului este mai mare cu atAt cregte de a suporta consecinte negative. Tdndrul care in mediul gcolar se expune consecinfelor legale (u judiciara, eliminare etc.). De asemenea, existd riscul sd scadd capacitdfile de invafare (memoria puterea concentrare, motivatia...) Si astfel rezultatele sale vor fi tot mai slabe. Antur4iul lui este in general din alti consumatori permanenti, iar o mare parte din banii lui de buzunar se duc pe droguri, ceea ce ii alte ieSiri sociale (cinema, cafenea etc.). Consumul din ce in ce mai puternic ancorat in stilul sdu de viafd. Supraconsumatorul trste vorba despre adolescentul a cdrui viafd invArte in jurul consumului. trl merge la gcoald pentru consuma droguri cu amicii lui sau pentru a vi droguri. Cercul lui de prieteni este constituit exclusi din alfi tineri care consumd droguri la fel ca el. prea pufin loc in viafa lui pentru activitafi care sd includd posibilitateade a consuma droguri; dacd trebu sa aleagd intre a merge cu prietena lui la cinema sau consuma droguri cu amicii, decizia este luatd imediat In plus, deoarece consumi zilnic, veniturile lui trebuir sd creascd corespunzdtor: sau va gdsi un loc de m bine remunerat sau se va apuca sd vindd droguri a-$i finanta propriul consum. Cantitatea de su consumate trebuie si ea sd creascd deoarece consum este cotidian. Ajunge in punctul in care nu-gi concepe viafa altfel decat intoxicat. Ahuzivul De data aceasta nu este vorba de frecve consumului, ci de cantitatea de substantd consumatd.

55 ( urrsumatorul abuziv este acela care consumd mari t nlrtltati de substanfe sau le amestecd cu ugurintd. ttogrul lui: sd se dezldntuie. Este tipul de consumator urttlrcm", care incearcd sd se desprindd de realitate. De nrrrllc ori, acest tip de consumator se folosegte de drogrrrl 1>entrua^gi controla emotiile, pe care altfel ar fi Inrposibil sa le suporte: egecuri gcolare, rupturi amoforrsc, idei suicidare... Dste pufin apreciat de ceilalfi lhrrrrlf iindcd intotdeauna trebuie dus acasd la terminarea lrf rt:cerii, nu de pufine ori bolnav sau in cnze de pldns. lixistd qi supraconsumatorul abuzlv. Acesta consumi allrrk:rnari cantitdfi de substante. Avdnd o tolerantd mare In tlrog, el trebuie sd mdreasca tot timpul cantitatea f rtttsrrmatdpentru a obfine acelagi efect. Aga se face cd Frfslil tineri care, drogiindu-se de dimineafa pdnd seara, rorrsumd intre 4 gi 5 grame de canabis pe zi. l').steimportant de notat cd in timpul adolescenfei lArr,lrul consumator trece frecvent de la un tip de ( unrium la altul. El poate, de exemplu, sai restriingd r orrsumul in timpul anului gcolar, pentru a-l intensifica In llrnpul verii. Adolescentul poate de asemenea sd { f nrriume cantitdfi mai mari in perioade de crizd. ;rrsonald (despdrfire amoroasd, mutare in alta locuinfd, rllvor[ al parinfilor...). lia estegl ce nu &e normal? Normalitatea este o nofiune greu de definit Si, din rrrr',rstd cauzd,, e de multe ori pusd in ghilimele. Irrtr .rdevdr,anumiti cercetdtori definesc normalitatea pe lrirrir unor statistici generale, alfii o stabilesc in functie rle valorile lor personale.

56 Dilema rdmAne intactd atunci c6nd vorbim despre adolescentul consumator de droguri 9i de alcool' Unii parinli considerd ci este rezonabil ca tinerii sd consume poate iun"ni" la sfdrgitul sdptamanii; altii considerd cd chimice' fi util un consum ,,exploratoriu- de droguri adolesi"t"i"isi parinti cdroia li se pare .normal" ca alcool' regulat centul sd'consume in mod Dste bine de gtiut cd pdrintele trebuie sd iSi Poatd pozilia pe carg o.!a faTdde consumul jusUnca si mentine 'comunicarea parinfilor cu propriul t"lil"i"i'sau. -lor de aceastd pozifie' lstfel' influentatd puternic n ..pii"" zero un parinte care va adopta o pozifie.de toleranlA consumul de droguri 9i alcool-va determina un iitia. mai ,,discret" al tAndrului in aceastd priti-p".t"-ent se situeazd parintele foarte perpolul celdlalt vinp. t a misiv care va avea dificultati in a interveni dacd tindrul are probleme de toxicomanie. Acegti factori trebuie deci iuati in considerare inainte de a defini ce este 9i ce nu este accePtabil in familie. Din punctul meu de vedere, a ldsa un copil sd la modul ingrijorator nu poate fi in nici un catz "ot".r-e educativd. in plus, consumul este atitudine o bund if.gui, ., excepfia alcoolului la tinerii de peste 18 3li' problematic reduce capacitatea de a invifa' C"""""-"f ;bilitatile sociale ale copilului 9i nu ii permite ;;.t;tba iorrnarea unei bune cunoaqteri de sine' @nd devlne ansumul furytlloriloft Se poate vorbi despre consum ingrijordtor utYlgi c6nd consumul incepe sa aibd consecinle negative' Unii tineri sunt pringi de polifie sau de cdtre un

57 supraveghetor de la Scoald de la prima lor incercare; altii se imbolndvesc de indatd ce au consumat droguri. 'l'otugi, in general, putem vorbi despre consum problematic doar atunci cdnd copilul consumi cantitdti mari (atunci cdnd este mare consumator permanent, suprat:onsumator, consumator abuziv sau supraconsumator abuziv). inainte de a afirma cd existd o problemi de consum, trcbuie sd ludm in considerare mai mulfi factori: vdrsta irdolescentului, substanfa consumatd, cantitatea consurnatd, frecvenfa consumului, contextul in care este r:onsumatd substanta (cu cine, singur, in grup..'), rrrotivele consumului, felul in care este procurat drogul r:tc. Atunci c6nd consumul de alcool 9i de droguri este r:ombinat cu alti factori de risc, potenfialul problematic t.reste. C-arcsunt lndlcllle ennsumulul? Cum ne ddm seama cd un adolescent consumd <froguri? Parinlii contacteazd adesea un specialist olcrindu-i date parfiale despre consumul de droguri al copilului lor Si ii cer un diagnostic asupra unei persoane f r(: care acesta nu a vdzut-o niciodata. $ansele de a crrnoagte adevdrul sunt la fel de mari ca 9i in astrologiel Pentru a afla dacd tAnarul consumd droguri, este lrnl>ortant sd considerdm situatia in ansamblul ei 9i nu s.t ne limitdm exclusiv la anumite simptome. Iatd citeva lrr<liciicare pot sd vd semnaleze pericolul: - obiectele gdsite: cind este vorba despre canabis, loi[a de figard, pungulife tip ,ziploc" uitate in buzunare, r rr[ite de bucdtdrie cu marginile arse, pipe mibi (chiar

58

59 blt:me de aceastd naturd, dar decide sd nu vorbeascd rfr:spreele, va fi cel putin Ia curent cu bdnuielile pe care lr: rrveti. Ar putea, in acest caz, sd-gi reduci consumul gi rr,'t atenueze astfel efectele nocive pe car le are r onsumul de droguri. *l dtw jwnalul InAm, s*l enbobdl ptn camefi" M.t arcuft convorbfulleteldonlce? Pentru a afla sau a se linigti, pdrinfii sunt tentafi sd Iofoseascd strategii ,,intruzive". Dar ce se va intiimpla r,lnd veti descoperi informafia referitoare la consumul Itrl cle droguri? Ce vefi face cu aceastd informafie? Ve[i f f rn mdsurd sd o utilizali? Ve[i fi jenafi de felul in care itll obfinut-o? Aceste strategii (cotrobaitul, spionatul...) rfrf rr?i degrabd limite dec6t avantaje; ele conduc insi t rr certitudine la curmarea raporturilor de incredere gi r orrrunicare pe care le,afi construit de-a lungul anilor. l).u:d sunteti conqtienti de necesitatea Si valoarea unei lrrrrrccomunicdri intre pdrinte gi copilul sdu, mentinerea rr|r:stei legdturi este imperativd. l'entru a o pastra, respectarea intimitafii celuilalt lslt: esenfiald. Pe de altd parte, lindrul va putea nr l< :iind sd nege veridicitatea informatiilor, spunandu-vd r,l r:ste vorba despre o fictiune, cd este povestea unui lrrlr:lensau chiar un mijloc de avd testa discrefia! Tlvbule M sbu de vorM cu pletenll lul? (irupul este esenfial pentru adolescent, deoarece il .qlrrtasd igi construiascd o identitate proprie. Daca veti Iurlrrri sd interveniti pe liinga prietenii lui, ldndrul ar Irrrlca reacfiona vehement reprogdndu-vd intruziunea.

artizanale), solutie pentru ochi iritafi, clegti mici, sticle sau cutii de plastic gdurite la fund, de culoare maro in jurul deschizdturii, lampita cu propan; iar ciind vorba despre cocaind $i heroind, oglinzi mici, paie din plastic, trusd micd de iqiectare; - semnele fizice: ochi roSii, pupile dilatate, tulburarl de vorbire, debit verbal modificat, tuse, iritare a gdtulu uscdciune a gurii, urme de injectie, respirafie mirosi a alcool sau canabis, haine cu miros de canabis; - semnele compoftamentale: izolare tot mai ventd, secrete, telefoane ciudate, schimbare a de prieteni, inrdutdfire a situatiei qcolare, schim vestimentare $i de tinutd, dificultati in respectarea li telor impuse, tot mai dese absente de acasa, renun la activitafi importante altddatd, disparitia de bani sa obiecte din casd, discurs dezlAnat, pofta de exageratd seara. Nu uitafi: semnificativd este suma indiciilor. Este fel de important sa lineti seama de lucrurile pe care gtiti despre propriul copil. tun unele bdnutell, dar nu sunt sW ce tebule M fac?

Contrar maximei care spune ,dacd nu egti sigur, n te pronunfa", nu trebuie sd ezitafi sd avefi o discutie cu adolescentul despre bdnuielile pe care le aveti in legdturd cu consumul de droguri. Nimic nu poate ldmu mai bine cum stau lucrurile. Dacd tdndrul nu probleme cu drogurile, vefi fi linigtiti: profitati atunci aceastd conversafie pentru a vd, reafirma pozilia ref ritoare la consumul de droguri. Pe de altd parte, da< adolescentul are probleme cu drogurile, existd ganse vrea sd le discute. gi, in sfargit, dacd tdndrul are

60 61 Efectul va fi dublu: in primul rand vefi pierde increderea lui Si, in at doilea rdnd, it vefi face si ie simta riAicol in ochii prietenilor lui. Daca vefi dori sd vd cunoaSteti mai bine copilul gi sd Stiti mai multe despre prietenii lui gi despre consumul lor: oferiti-le un loi in propria uo"&ai^a; vefi putea astfel sd-i observafi comportamentul in societate'Si sa va faceti o idee despre interesele lui 9i ale grr.rputri Oi; care face parte; veli avea astfel 9i posibidatea Oe a-i aprecia 9i pe ceitatfi membri ai gruputui. irsupra lui dacd ar trebui sd mai poarte Si fricile Si .rnxietdfile celorlalfi! Ce infrebdrl frebute fi-l pw? in primut rdnd trebuie ales un loc, un moment, o irtmosferd propice comunicdrii; este total contraindicat sd incepem o discufie despre problemele pe care le are ou consumul de droguri de fafd cu bunicii, cu oaspelii sau cu prietenii lui. pe de alta parte, este la fei Ae nepotrivit sd il mitraliem cu intrebdri cdnd se intoarce rle la o petrecere unde ni se pare noud cd s-a drogat; poate doar dacd ne place sd monologim! Este important sd punem copilului intrebdri directe. Dacd avem indicii cd este consumator, trebuie sd le numim! Iatd principalele aspecte care ar trebui abordate in timpul unei asemenea discufii: .De ce consumd? .De cdnd consumi? .Unde consumd? . Cu ce frecvenfd consumd? . Ce consumi si in ce cantitdfi? .Cu cine consumd? Este un schimb de informatii 9i o discutie, nu un interogatoriu sau o anchetd gi nici inchizifie. Dacd veti aborda subiectul ca gi cum ar fi vorba despre un interogatoriu, copilul se va situa probabil pe o pozifie defensivd gi nu vefi avea posibilitatea de a vd informa in mod real despre consumul lui. Trebuie sd ascultati cu

yI fry M md gandesc tat ttmput1a,.. su ce uowl iml Eezdc

A[i avut un tatdl alcoolic. Cel mai bun prieten s-a sinucis din cauza consumului de droguri. Sora este la a treia terapie pentru a-gi reiotva pronfemele "otrir'ri legate de-droguri. Atri avut 9i voi in tinere[e probleme cu consumut d9 droggi,_probleme pe care te_ati depASii. copiii noqtri seamdnd de murte ori iu persoane din propriul nostru antur4i gi suntem deseori tentafi sd proiectdm asupra lor temerile si nelinistile noast.L. in relatia cu copilul, trebuie sd distingem intre emofiile ii proiecfiile noastre, pe de o flarte, si rearitatea ,,obiectivd". pe de altd parte. Dacd tdndrut prezintd asemdndri fizice sau comportamentate cy persgane importante din viafa noastrd, nu inseamna cd trebuie sd suporte gi greutatea temerilor care ne apasa, doar fiindcd ne este teamd sd nu o apuce gi el pe aceeagi cale a consumului de droguri. Adolescentul trebuie sd-9i ducd propriut corp, propria soartd: imaginafi-vd ce presiune s-ar exercita

62 mare atentie ce vd spune copilul; dacd vd vefi pierde wemea blamdndu-I, judecandu-l sau condamndndu-I, comunicarea cu propriul copil se va intrerupe pentru o weme. Trebuie sa fiti deschigi, curiogi gi interesati de povestea lui. Respectafi-i ritmut! vlnde @u1? Std mereu la telefon? Are convorbiri scurte in care este vorba despre cantitdti sau bani? Are telefon mobil sau pager? Existd o mare agitafie in anturajul lui? iSi incuie camera cu cheia si interzice oricui sd intre? gi-a schimbat stilul de viata (iegiri, cafenele, imbrdcdminte, aparate audio 9i video)? Trdiegte peste posibilitafite materiale pe care le are? Dxistd in casd obiecte legate de vAnzarea de droguri (un cintar, pungulife tip ,,ziploc", un carnet cu nume, numere de telefon gi sume)? in acest caz, nu ezitafi si observati in continuare gi sd punefi intrebdri, Nu vorbse dffit dape a*a, nu re gEndge aqet U *at

63 fn migcare, in care nimic nu s-a cristalizat incdr. (lonsumul de droguri in adolescenld poate indeplini mai rrrulte funcfii: cdutarea ptdcerii, controlul embtivita;ii, Irnitarea altora, opozifia fatd de autoritate. in acest sens, r:ste foarte dificil sd prevezi cu certitudine dezvoltarea runeitoxicomanii la vdrsta aduttd. Se observd in schimb o constantd la mqioritatea consumatorilor adulli de <lroguri:tofi au inceput sd consume in adolescenti. bpilul meu &e alcoollc sutartenman? Cdnd vorbim despre alcoolism sau toxicomanie, vorbim despre un stil de viald organizat in primul rdnd rrr.jurulconsumului de droguri sau ae alcooli timp, bani, lrrieteni, gcoald gi muncd. intdlnim foarte rar un tAndr ,rlcoolic sau toxicoman ,,pur', degi exista gi supraconsunratori sau consumatori abuzivi tineri. Un lucru este insd sigur: existd cu certitudine tineri rebeli, tineri in srrferinfd, tineri aflafi pe calea toxicomaniei, dar pufini lineri deja alcoolici sau toxicomani. lldrtulrea de cdte pdflnfl &e un peficol? Adolescenfa este o perioada de desprindere gi de ,rutonomie: este momentul in care vrei sa fii mare, rcsponsabil 9i, mai ales, sd nu depinzi de mama $i de tata. Dar parintii sunt mereu prezenfi, mereu acolo gi de aceea trebuie sd invefe sd nu mai controleze totul si sa accepte noua realitate, degi de multe ori au tendinfa <le a-gi spori controlut 9i de a fi partaSi ta toaie rnomentele importante 9i la toate deciziile copilului lor. Atenfie! Prea mult este la fel de rdu ca 9i piea pufinl 'l'otuf este o problemd de dozaj. Daca veli fi,-ca pdrinte, omniprezent, cum va mai avea copilul posibilitatea sa

Dacd tSrndrul nu vorbegte, nu trdiegte gi nu respird decdt pentru 9i prin substanfa pe care o consumd, existd o mare probabilitate ca el sd fie implicat in domeniu. Ardtati-va interesul pentru ,,pasiunea" lui gi incercafi sd deslugifi cauzele acestei ,,obsesii". incearcd oare sd vd facd sa reacfionafi? Yrea cumva sa fie interesant in ochii frafilor gi surorilor lui? CInecorcwnd in adolwenfd va devenl brtoman mal tArdu?

Adolescenfa este o perioada de schimbdri, de experimentari 9i de cdutdri: o perioadd in care totul este

64 igi dezvolte simful rispunderii personale, capacitatea de a lua decizii sau de a-gi asuma propriile responsabilitati? De multe ori avem impresia cd deciziile luate de copilul nostru sunt indoielnice, discutabile; este totugi bine de Stiut cd o decizie gregitd luata de copil este mai valoroasd decdt cea mai bund pozitie parentald.la care nu aderd deloc. Un pdrinte trebuie deci sd igi joace rolul in mod nuantat: la fel ca un antrenor sportiv, el trebuie sd invete sd'gi lase jucdtorii sd joace in virtutea talentului Si creativitdtii lor, oferinduJe in acelagi timp un cadru general gi un stil dejoc. NqllJareacle ctuefifnfl este unpfial?

65 Este gregit sd credem ci un copil de 12, 14 sau chiar | 6 ani eJte ,r.t ,,mic" adult: el trebuie ghidat 9i incadrat' Oradul de incadrare variazd, in functie de virsta apt este mai mult r:opilului: cu c6t este mai mare' "Y loi pentru negociere 9i compromis. in schimb' cheia ,.uqit"i unei bune dozdri a interventiei parentale rdmdne comunicarea: cu copilul, cu partenerul 9i cu irnturajul Pentru a fixa valorile gi limitele' In plus' este obligaloriu si ne analizdm periodic pentru a Putea .uoiia impreund cu nevoile de autonomie ale copilului'

Ca parinfi, suntem adeseori coplegiti. Cdnd copilul ajunge adolescent iar noi ,,am obosit sd-l educdm", confunddm de multe ori abandonul cu reducerea controlului. Cu stilul nostru de viatd frenetic (muncd, timp liber, cuplu, familie), este tentant sd abandondm, iar pentru a nu avea mustrdri de congtiinfid, ne spunem cd, in definitiv, tinerii de astdzi sunt mai descurcdrefi, capabili in mai mare mdsurd sd aleaga 9i sa igi asume consecintele deciziilor lor. ,,Uite ce e in carnetul lui de note, dar il privegte dacd nu std seara sd inve[el" ,,Dste corpul lui, dacd vrea sd sLea treaz toatd noaptea ca sa vadi filme, va invdta probabil intr-o bund zi cd e bine sd se culce mai devreme." ,,D treaba lui dacd nu se trezegte ca sd meargd la gcoald: sigur cd directorul va lua mdsuri." ,, Nu-i nimic dacd nu wea sd cineze impreund cu familia, va minca el pdnd la urmd."

67

I IlTRIBARREfDRITOAftD I

ruj]Ilull_n
V
Ce trebuie ficut odati ce am constatat cd avem un copil consumator de droguri sau de alcool? Sd vorbim sau si tdcem? Trebuie sd intervenim noi in$ine sau trebuie sd cerem ajutor? Trebuie sd actiondm imediat sau sd ldsdm timpul sd lucreze? Iatd cdteva variante posibile in planul intervenfiei. Modele in brtwmanle Intervenfia in toxicomania tinerilor este de datd relativ recentd. Interventiile specifice destinate adolescentilor cu probleme de toxicomanie se practicd doar de doud decenii. La inceput, ele erau identice cu interventiile practicate in cazul adultilor toxicomani; se considera cd adolescentul este intr'un anume fel un mini-adult cu aceleagi nevoi ca gi acesta. De la o weme insd, specificitatea adolescentei a fost recunoscutd iar modelele teoretice au progresat. Pentru a infelege mai bine interventiile specialigtilor in cazul tinerilor cu probleme de toxicomanie, in cele ce urmeazd, prezentdm pe scurt diferite modalitati de abordare. Trebuie retinut ca nici o metoda de abordare nu este in mod obligatoriu mai bund decat alta: ceea ce conteazd. este rezultatul obtinut. Filozofia intervenliei in cazul tinerilor cu probleme de toxicomanie este de multe ori rezultatul combindrii mai multor zsemenea aborddri.

68 Abordarea A.d.: consumul ingrijordtor de alcool gi de droguri este o maladie. fersoaia afectata nu se vindecd niciodatd. Activitatea grupurilor de susfiner. .".-i-f--a (Alcoolicii anonimi, Narcomanii anonimi etc.) se i,i"pi;; din acest model. Abordarea morala:consumul se datoreaza sldbiciunii morale a individului. Numeroase ligi in favoirea cumpdtdrii s-au construit pe acest model. A consuma inseamnd a comite un pacht. Abordarea sociatd:condifiile sociale actuale (sdrdcie, Som4i, familii desparfite, rasism...) it Oetermin.a-p-e individ sd consume. Consumul este astfel o tentativa A; adaptare la dificultatile sociale. Alordale psihologicat consumul este un rdspuns la un ,. tip de dezechilibru psihologic al individului 1aUuz, violentd, respingere, rupturd...l. Consumul permite'astfei supravietuirea persoanei. Abordarea sistemicd:consumul este un simptom al disfuncfionatitdlii familiei. prin consum, persoana reaclioneazd gi incearcd sd-gi regdseascd echiribrur. Consumul poate fi deci in acelas'i timp 9i .uuru, ii efectul problemelor cu care se confruntd tn viatd. Abordarea biopsihosociald: persoana in ansamblul sdu . este perturbati (corp_spirit-relatie). Consumul incercarea de a reface aparenfa unui echilib.r.. ""t; frenuie deci intervenit asupra iniregului ansamblu Oe elemenie perturbate. Abordarea comportamenfald: consumul este un comportament dobandit. persoana trebuie si gdseascd noi strategii de adaptare.

69 Abordarea in sensulreducertiefectelornegative: consumul r:ste decizia persoanei. Va trebui deci sd-gi adapteze <;omportamentulastfel incdt sa reducd efectele negative irle consumului: sa nu fure, sd nu imprumute seringi, sa rru absenteze de la scoald etc. Servldi dlsponlblle Cun pot s*l qiun Dacd adolescentul vd mdrturisegte cd are necazuri sentimentale sau cd s-a certat cu un prieten sau cd are clificultati cu o disciplina Scolard, ce veti face? Acestea sunt probabil subiecte care vd sunt familiare ca pdrinte. Dar dacd vd va explica cd este suspendat temporar de la gcoald pentru consum, este normal sd vd simfiti descumpdniti. Veti reactiona poate cu durere (,,De ce rni-ai fdcut asta?"), cu mdnie (,,Nu mai ai voie sd ieSi timp de gase luni!"), cu dezamagire (,,Dupd tot ce am facut Si eu, 9i tatdl tdu pentru tine!"), sau chiar cu nedumerire. Trebuie sd privim consumul aga cum privim orice altd problemd a adolescenfei. gi care ar fi, cea mai bund atitudine fafd de adolescentul consumator? Trebuie sd fim atenfi, sensibili la lumea lui, sd-l ascultdm, pe scurt, sd fim prezenfi! latdt cdteva atitudini parentale care pot ajuta in asemenea situafii: .n[i cat mai autentici cu putinfd: facefi sd coincidd ceea ce simtiti cu ceea ce exprimafi. Nu incercafi sa pare[i un pdrinte ,,cool, care intelege totul, c6nd de fapt pe dinduntru fierbefi. Nu incercafi nici sa avefi un ton despotic dacd de obicei sunteli conciliant;

ilFF"

70 7l .respectati ritmul copilului: uneori intrebarile inchizitorii it fac sd se inchida in Lt insuSi gi sd nu mai comunice. Gdsifi un loc. un _o_"nt propice conversafiei 9i vedefi ce varezulta; ' nu .ezitafi sd punefii intrebari copiiurui daca er se aratd deschis 9i dispus sa discutei putefi sa-i punegi intrebdri directe rLferitoare fu 15.,"r_ut tui (ce substanfa consumd, ce cantitate, Gt c. des...); .nu ezitati sd fac.efi un pas inapoi oaca ui depagifi de situafie: sa intervii itrnci "iintiti cand nu mai infelegi gi nu te mai inlelegi poul" consecinfe fipetete. rovituiire. "u"a l^_..qili":. ferestrelor, ameninfarile cu cele"puit"r"u usitor si _uiurpr" pedepse sau repetarea aceloragi intrebdri nu ajuta,pe nimeni, nici pe copil, nici p" parinti. O pauza de cdteva minute sau,de cdteva p"._ite fiecdruia sd se calmeze gi sd evite trecereaiu'u.t" "i" agresive; .ascultafi-l: ca pdrinfi, avem aOes-a tendinfa sii 9cupaln un loc prea mare in ptan verbat atunci cdnd copilut nostru poate. avea dificuttddl; articutarea gi exprimarea gAndurilor sate. naceti oe i"? abfine, de a nu vorbi, pentru "fonu un spafiu in care copitut sd se poatd exprima "-&"" si astfer disponibili la ceea ce are sh vd spund; *ii ii _.i 'incercafi sd nu-l intrerupefi p".ni*Lnt ..-itgti judecafi oe vatoire. D;;-a"drut9i evitafi sa se va simfi.j-udecat gi condamnat l"ui"t" de a avea posibititatea sd se exptice, p."ouuiiiiuiea este mare sa se inchidd in et insugi sa.rrit. Si ., orice pref sd se deschidd in fala judecdtorifoi,, sAi. Aveti rdbdare gi ascuttati_t cdt Inai binei .llegeti un toc si o .ambianli lropice discufiei. Cearta pe stradd. in fafacasei, in birJuf directorului gcofii sau in timpul mesei in familie nu favorizeazd un schimb de informatii constructiv. Uneori este necesar sd vd izolali gi sd creati un climat care sd asigure buna desfagurare a discutiei. Pe vremea cdnd copilul era mic ai plangea noaptea, crafi aldturi pentru a-l linisti gi a avea grlja de et. Uai tArziu, cdnd a cdzut pentru prima oard de pe bicicleta, crafi acolo sd-i pansali genunchiul zdielit Si sd-l incur4iafi sd incerce din nou. Cdnd a avut primele conflicte cu profesorii, erali alaturi de el pentru a-l asculta Si incuraja. incercafi sa privili problema consumului ca pe o importantd problemd de viald a copilului, care meritd toatd atenfia unui pdrinte. Suntin cea mal bund pdfie &.I$ut? Dintotdeauna, parintii au fost persoanele cele mai apropiate de copil pe plan fizic ai emofional. Aceastd situare este in acelagi timp un avantaj Si un inconvenient atunci cdnd copilul trebuie ajutat. Deoarece ali ,,pldtmdtdit" copilul, sunteti gi cel mai in misurd sa-i ,,simti[i" starea sufleteascd. Lucrurile se simplifica dacd nu trebuie sd dai explicafii amdnunfite; dar poate fi 9i foarte iritantd senzafia cd cetdtatt ne ghiceste fdrd sdtspund sau sd ceard ceva. Dragostea pe care i-o purtafi copilului poate deveni ambigua inti_o relatie de sprijin; distanta necesard pentru a vedea fucrurile in ansamblu s-ar putea sa vd lipseasca deoarece suntefi prea implicat emofional. Avefi in acelagi timp imaginea unui parinte-iubire 9i a unui pdrinte-autoritate, iar copilul ar putea confunda cele doud roluri; ca gi parintele, de altfel.

r l l

l r u

72

eo froi;;# lff : 1I,,,{[ _un #,,tLi,3g:."J* ,i:i :irJ::.:; de " com 3if;;!1, _no,.-ui' ;; unicare. . "f "J;,1":: jit""jdTLiB:T:I",l,r.U,liT: rnediurui,,i,'lii",jio
mai niir fffiL:i;fr.-unice bine "i'l"tlt"r"ugamai
Mnltta WIAMI
Cu

,gff lj:'T"il;;:;;;;:l:3,"::,"r9n"",ffi deacord ifli"ffi::'9t33'.: P:'t.anete;iri'l"rsane":XlH::

findnd cont d

73 lnrt este pra greu sA htervin eu insumll ,,Cdnd ii schimbam scutecele, r tl

i.ouremeie ,J,"."fi1&t*1x, "; ", atcootul: NU, NUPrA sli{r in-dinnni;

Unii parinfi sunt incapabili sd intervind gi sii igi 4jute copilut cand afla ca.acesia.o;J;;;lupefiante. se simt depagifi, prea imorica]i, pr""i i"i".]riuti 9i chiar gata sd faca gesturi nebotrivitL. i, u"L""ta situafie, este preferabit sd vd inalizati ,a'1?"iunoagtefi Oi limitete personale. Dacd pdrintii "a trdiesc impreuna, celdlalt guptutui poutg sa preiu T^"IbT.3l a. Dacd Insdambii parinti se sllt oepasfui, er pronrem lliuie sa dea dovadd de modestie si sd. s: inorJftle'"irJ""r"rior pentru a primi, atAt ei, cat si ranar"i,;;nfi;fte care au nevoie. CIneantpfieneill melln Intewenfle? Tofi adutfii ui t"tj tinerii de ta gcoala, din gruput tui de prieteni, de ta ctub_ul care sunt la curent cu situafia lui tegata "p".tiu,-tllicei Oe-consrm gi care sunt preocupafii de binele lui va sunt- aiiati potenfiali in intervenfie. Este de dorit ca ta"a_r Ji n" de acord cu 4jutorul propus. Nu cerefi C""ai-i_pf.area oamenilor cu care el se inteleqebine; evitati sa'spuneti tuturor cd avefi un copir care,consumd droguri,'este o strategie ar putea duce ta rdcireau"."iiuuui a relatriitor Lu :ire

sd.fiu samOatal stadion, erala timita suport"lilrf"i ,"iu"" 6 md

qn! nrerg"*-.r-."r raora d;#;. c6nd trebuia indop i.33"

3: ::::"ffiii;

dimineafa, la

lll iiiir
l

lli

shnt qtute @pilun

;"r;i;arredinr"-iri" ;li&}:'ftr':Jr"fii#ni;,?f

i#:pta spreceitarfi. ?l*fy".!';; reatitatea sociald f"l31i: ;"l;il;;; in_dividuarism ei auiosufi .i"nt panntete Ji:: au dificuttiifi in oiscuiarlu]loo,"_"tor '-6u;-u.oi:.&'ff: ce consumut tegate tui de_d-rogr..i iJli..Jo,, de dorit "uu "","

citeva generatii in rrrrni crrar. era o varoa," ;;,;,?tilil:#jlll: :Hff f il:tr,mT cotecrivitafii avea

::ffiff :?

:::::,a";;i.fiff;,i:.. ffj",,.!",",*# F;&ffi1;, cono ui teie ;i ;

"XX"fff ;. consum. intr-u n

si .; ;;;#,1 -tata

ntur iu-ifr,, nsea m ndcdnu ;H:ti !ff !o " copii, t:.I?ti ca "THy el incearca aeuini autonom. pentru
": "a orolre-;Lil':,; X1'^bi.d"1p1e

i;;i"ffiq',:,:"q:,.::::lU,:ffi: t, i ifi "p;;p semn [iflT; cativd pentru-1_3p."t'u lg .L""i?.tiu" persoand?

unchi. unprieren de.ramirie sau "" "3t",11.,TflT:i_lT

74

75 Qrupurile de susfinere pentruparinfr reciprocd Anumite grupuri de sustinere (Tough Love, Alanon, Naranon) oferd servicii pdrinfilor care au copii consumatori de droguri. Acestea sunt grupuri de susfinere independente care permit parinfilor sd discute despre situafia in care se afld gi despre strategiile de interven[ie. Discufiile au loc numai intre pdrinfi, in afara prezenlei unor cadre specializate. Dxistd gi organisme (precum Parentraide) care oferd servicii cu scopul de a denrolta anumite abilitafi ale pdrintilor. Qrupurile de suslinere pentruadolescenfi reciproca Qrupuri precum A.A. (Alcoolicii anonimi), C.A. (Cocainomanii anonimi) Si N.A. (Narcomanii anonimi) oferd servicii de susfinere in administrare proprie consumatorilor adolescenfi. Aceste grupuri, care nu sunt supervizate de cadre specializate, igi propun sd obtina abstinenta totald a consumatorului. Lucratoriide strada AceSti asistenfi psihosociali lucreazd pe stradd gi in parcuri, participa la viata copilului gi a grupului lui de prieteni. Ei sunt de cele mai multe ori primii care ascultd confidentele gi intrebarile adolescenfilor, ei sunt cei cdrora tinerii le destdinuie suferintele prin care trec. Atunci cdnd problemele privesc mai ales consumul, acegtia ii indrumd adeseori pe tineri cdtre organismele specializate in toxicomanie. Centrele extemepentru toxicomanie Aceste centre externe oferd servicii pe bazd de voluntariat adolescentilor consumatori adevdrafi Si

Unde frebule M cet rytlfln? t in primul rdnd, trebuie sd stim pentru cine se cere sprijin. Pentru copilul care a cerut sprijin parintilor? f-eniru copilul care nu a cerut sprijin parinfilor? Pentru parintele care doregte sd fie informat 9i indrumat? i'entru pdrintele, ca persoand,, care gi.a pierdut orice reper sl este incd sub influenta gocului produs de aiarea vegtii? latd cdteva surse de sprijin disponibile pentru ansamblul situatiilor expuse mai sus. Medlnl ffnlar Tdndrul va primi sprijin direct de la gcoald dacd se hotdrdste sd ii ceard. Profesori, infirmieri, psihologi, asistenti sociali, psihoeducatori, educatori specializafi in prevenirea toxicomaniei sunt acolo pentru a-l primi 9i ajuta sa-gi infeleagd mai bine situatia. Acestia sunt de a-semenea gata sd--lajute sd facd schimbari in stilul lui de viata, iar daca pdrinfii solicitd, ei pot sd le ofere sprijin gi acestora.

ctr^*4
in Quebec s-au constituit echipe de tineri in fiecare centru local de servicii comunitare (CLSC). Acestea sunt formate din lucrdtori sociali, medici, infirmiere, educatori specializafi care au dobandit o competenfi deosebitd in cazul tinerilor. Aceste CLSC au 9i o linie telefonicd, care se numegte Info'sdndtate, la dispozitia tinerilor 9i a pdrinfilor. De fapt, ele oferd asistenti persoanelor care s-au psihosociald profesionali tonfruntat in viata lor cu probleme de dezechilibru.

76

i,taini,i?u,iiiil...r. rrecvenre $;l|;T".?::,;',fllo'^ murre intarr eu namitii

il"il,il:J?-Tui ia rn procesut
t".up"tl!..sdPtamdnale). Centrele intemepentru toxicomanie Centrele inter

antur4iutuiacestora. ptg.qrgnun diferitetipuri de seMcii

tiimdduitori.;:1"r":'i':.".1#;:;XTLffli?'::
Estebtne se-d hCmtt copllul int-un cer inainte de a trimite __ copirur uro.r* Intemde terapre?

77 asistentului, experienfa pe care o are gi unui ordin pr"f"";^,il, t'.^'::: dacd aDartine

famiriitor .d".;;#;ieMcii "f"13o" c"s;'i ;L;t,,iareinvdra rll:,:'"1'"#:lTf;:"copirut sd-si ei a putea int"*"ili iili eficient.
Programele de sprtjinpentruangajali Pentru tinerii adulti consumatori ce

Acestecentrl

p.ir,""""iur a;" jijii:*iT

iint,."ill sdptamdni :XTTrlr:Hfir.1;, variabitii si un

schimbarea mediutui to, ce uilia" oli,* consumutuiingrijorator_d_e d;.Sffi$ft;

:;."*".oJi:3l#"u,""n"?xl!";23 1it".,ii{;;;Jffi
a pune caDat atcoot. Eteoferd

::*mn; "lTffi;",i:

Asistenlii in cadrulactivitfiii lor private

3l'; ;:H:'""''li::#.':19r*a$;i;;';i:H,'::T',fl rTe".,:"H*:f ir,1",oo"t"dffi g1,,:ff ::.1 ii1,{".ff ilffi lFoa u"""i,'itl ::nff:::#H}il:1',H:: si $:?""i,tr ilj:i:TT'p::i;i+"t#i1ii:,i,j:fi

care ii este uu uu"u i'-u*i##:J-il'l sanse de reusitd' gebure sd semnarez ;" :^ Drecfla -----Jez sttuafia h ^:"": dnerflora pnhu protec'a Legea privind tinerilor a fost adoptata pentru-ia tlif tio"i,,p^t="!ecti1
cauza comoo.t"rr.--"-l',t^'j"1P". care le consumd.

propus' tratamentul

j,5 j:,:::g*tilft :iT^:':::iJ.i:.'Jfi ffiitiLiX,[

conoui.tsiJ;;;?":*",h:lT";ff :? se gdseascd resursete si 't:qh.j::?,il .;;";#;:1;e.iaca.gradat

er uuprob t em et e' in t.-,in I Jn, ll'9' ;.Ti ff#?i?#='sd

l.j. 9: a re facesi, mai,1"". coreste-sa

i.".:#:ln,]fi ifl fr',',!,i:"#:'f #";,-:'0",""f "',1 "1ti,i",,1?31'..capacitarea

o adopte p"ntir';:;i'i::,t_rtiei pe care

Exista asistenti specializafi care oferd in cadrul antur4jutui acestora. 9i ulii iu "'"ifri.J.,"r_u,oritor ;';ifi"*" profesionatd, altii nu. Trebuie sd cunoa$t"ti r"rrnuiil profesionald a

activitafiii tor private a,r;"t"

ori, decisii-ii""'"? a lStutig.ultima: ae ceremli;;: cu echipade speciaristi impiiJti'

ff:Ti#:t""x,"T?aTF53ff :,.:xkUl ;: ffi

s"-iur.u' ;:"flI[# -1'9oe1e' ff::ffi ra .ti"'i[..'i1#:"#ilHtt:'"'; aceasti r?'-":tt3 3,u.nge

-"c'u',I#ii:?l in lg3p l'. o lH

oll

-lu".l"'ft : _p" "*l' i:. " generatizate'

78 in dosarul copilului. Este o cale utild acelor pdrinfi care se simt depaSiti de evenimente. Intervenfia Directiei face de cele mai multe ori sd existe un copil bdtut sau un pdrinte agresat mai pufin in statistici. AQwa Cebebulesdt fac? Vrefi sd actionati cdt mai bine! Dar pentru a face intr-adevdr acest lucru, existd citeva atitudini pe care trebuie sd vi le insuSiti: . evitati panica; .respirafi pe nas: citeva inspirafii profunde vd pot qiuta sd vedefi mai clar; . acceptafi realitatea: nu e bine sd negafi sau sd dati vina pe un alt adolescent; .incercati sd cunoagteti bine faptele inainte de a reacfiona; .punefi intrebdri gi precizafi faptele dacd este nevoie; .evitafi sd vd incepefi intervenfia in prezenfa altor persoane care ar putea fi afectate de situafie (prieteni, alte rude, polifistul, directorul Scolii...). Ce fac daei se intoarce acasd drogdf Dacd adolescentul se intoarce acasd drogat, trebuie evitata o discufie,,serioasd Si tensionatd" cu el atit timp cat este in aceastd stare: capacitatea lui de gdndire, de concentrare Si de atentie este considerabil redusd. Este important sd nu provocdm o confruntare nesfdrgitd al cdrei scop ar fi sd demonstreze cd. avem dreptate:

79 ,, - Sunt sigur cd esti drogat! _ Nu, nu sunt! _ Ba, egti! _ Nu, nu sunt..." Asemenea discufii sunt sterile. Nu este nici momentul cel mai bun pentru izbucniri gi nervi; aOofes. centul nu este in mdsurd si inleleagd niii Oimensi"""i nici sensul lor. L.dsafi-l sd meargd i-a cutcare sau sd se retraga in camera lui, nu fdrA ;l informa cd o discufie serioasd va avea loc a doua zi, cAnd efectul droguritor se va diminua iar el i:i va reveni la starea lui obi$n"uitd. Ce sd fac cu oblectele sau substantele pe care le gisesc? Pregdtind hainele pentru spalat, din buzunarul unui pantalon cade un sdculef congindnd ceva semandnd cu iarba uscatd. Cdutdnd-prin pod pentru a pregdti bradul de Crdciun. gasili o stictd piina trl tatlet'e cE"pre c"ie nu stiti nimic. Ridicand plafonur suspendat din camera copilului pentru a repAra instalagii electricd, Oescoperifi un cdntar 9i^ o- pungd contindnO o puOra OL culoare albicioasd. jntr-un Jertar, in spatele perechilor de ciorapi, gdsifi o frumoasd pipd artrlanatd fotositd Ia consumul de canabis. Ce faceti dupd aceste desco_ periri? Existd mai multe opfiuni, dar ceea mai importantd este sd reacfionafi. Strategia strutului poate fi atractivd

rezolvd. nimic dacd trecem cu vederea sau negam descoperirea substantelor in propria cisa. Oe cele mai multe ori, situatia se inrdutdflgte Si mai tare. Iata Oecl c6teva sugestii: . spunefi-i copilului ce descoperire afi fdcut Si vedeli cum se descurcd,. .strdngefi obiectete gisite, punefi_le intr-o pungd 9i

siryi.putin deranjanta, d;r ea nu AucLra nimic, nu se

80 aruncati-le la pubela din afara casei: in acest fel copilul nu va mai putea intra in posesia lor; .informafi-vd copilul despre descoperirea fdcutd gi dati-i un rdgaz pentru a se debarasa el insugi de substanfele 9i obiectele gdsite; .dacd nu se intdmpld pentru prima oard gi dacd, in ciuda interventiilor anterioare, copilul refuzd, sd accepte limitele pe care i le-afi impus, poate cd trebuie sa mergefi sd discutati cu polifigtii. Acegtia vor dori sd afle care este provenienfa substantelor; dar vd vor spune gi ce urmdri sunt in plan legal in urma demersului pe care tocmai il facefi. Deci, inainte de a proceda in acest mod, este preferabil sd vd preveniti copilul pentru a-i da posibilitatea de a se corecta singur; .dacd avefi o atitudine ,,liberald $i consumul copilului nu vd afecteazd, putefi sd-l lasati sd-gi pdstreze obiectele gi substantele necesare consumului. Aceasti atitudine va transmite insi copilului urmdtorul mesaj clar: ,,Noi, pdrintii Hi, iti tolerdm gi acceptdm comportamentul!" Aceastd atitudine e posibila, fdrd indoiald, dar o consider nefastd in cazul unui adolescent consumator de droguri. Nu pierdeti din vedere cd natura intervenfiei depinde de ansamblul situafiei. Se intdmpld pentru prima oari sau este o repetare cronicd a aceluiagi tip de comportament? Ce posibilitate aveli de a duce la bun sfdrgit intervenfia, rdmdnind in acelagi timp coerenfi? Care este capacitatea tdndrului de a face schimbdri in comportamentul lui ca urmare a avertismentului pdrintilo/? La ce pedepse pot sa recwg?

8l

Sancfiuni, blamdri, pedepse: acegti termeni nu sunt prea bine vdzuli astilzi. Daci insd primili o amendd pentru exces de vrtezd, comportamentul vi se modificd. Dacd primiti un avertisment disciplinar la s"-i.iu, randamentul va trebui sd vi se schimbe. Nu trebuie negat cd pedepsele aplicate faptelor gregite mai au incd un rol in procesul de educafie a copiilor. Piind unde se poate merge? Bdtaia, pdlmuirea, maltratarea,copilutui, toate sunt comportamente de orlce pref (chiar dacd vd doriii acest tucru): "yfd.cu nu nagte decat violenfd. violenfa Sanctiunile cele mai eficiente sunt cele legate direct de actele comise. Astfel, in caz de intfurzie."] poate reduce urmdtoarea iegire cu echivalentul in "" timp al intarzierii. Dacd tindrur se intoarce acasd intoxicat, iar ca pdrinte practicafi toleranla zero in acest domeniu, putefi interzice complet urmdtoarea iegire. in carrri i' care consumul este legat de gestiunea banilor (furt din casd, folosirea banilor de mdncare pentru cumpdrarea de droguri...), putefi lua in consideiare reduceiea sau suspendarea temporard a banilor de buzunar. altd strategie constd in a-l intreba pe copil ce ,O pedeapsd crede cd meritd: copiii sunt uneori mai severi cu ei ingiSi dec6t pdrintii. Tlebule sA tolerez consumul in case? _ Depinde de limitele tolerantei personale. Unii parinfi afirmd cd acceptd consumul in iasa pentru a_l-putea supraveghea gi pentru a interveni in cazul unei urgenle

ii

ii rl

/ lr

rr

a2 (supradozd,,,bad t.ip"). Attii iSi tasd copilul in casd din teamd sig Oin-i"c"p;aid; a sd consume de a interveni. Dupd pdrereamea, tolerdnd.on"r-mrl in crsA, pari;ii;'ii transmit copilului urmdtorul mesaj direct: acord cu consumutde.droguri ci &ea "ffit;;?; si impticiu.eJ ptanurite (t"gri- plrror_unta lTry l" scolara, -;ld;: -jgat sanatate f izicdt,sallt{e nq1r.r nprouana 9roSi1.:41. . rea sa, pdrinfii devin complici cri,,delincvenfa,, centului 9-i ir priveazd de unu din ptaceriie adoles_ perioade din viafd: sd se opuna auioritatii """"i.i parentale. Da darprietenli lul consumril gi daca prietenii lui se aruncd in f6ntand, se aruncd . gi el dupd ei? Dat fiin_d.faptuf cj- aAorescenfa este o
85 . se va face de r6s in grupul lui de prieteni: micul protejat al lui tdticu Si mdmica. Referitor la grupul de prieteni consumatori ai tdndrului, afi putei utitiza urm'atoaret strategii: .Sapili-vri limp _sa-vd interesafi de gruput tui de prieteni: filozofia tor; stilul toi Oe via1a, imlracamintea; .invitafi-i acasd pentru a-i cunoagte Si a le observa comportamentul; 'incercati sd infelegefi ce cautd de fapt copilul vostru aldturi de ei: apartenenta, absenfajudeit ii; putere... .ggqi{i'.va timput necesar g.a diarogati cu ei, impdr_ tdsiti-le temerite 9i ingrijorarile voastre fatd de consumut tor. Exprimafi_vd cu limpezime lfiitei; personale fafd de aceastd problema; .dacd relatia cu ei nu este dec6t utilitard (obfinerea de informatii, judecare...), ei vor reacfio"u gi vor incerca probabit sd vd ""g;tiu evite. Adot""iZ"iii apreciazd insd atitudinea transparentd luarea de Si pozifie a unui ug"Jt, altul decit proprii tui p,irintr- iSi vor putea astfet clarifica proprii relafie cu parintiiiCe M fac an banll lut de buzunar? , Prima reacfie a.unui pdrinte cind afla cd banii de buzunar ai copilului au slrvit Ia procurarea de droguri sau alcool este de a nu-i mai da acesti nani. fste atitudinea cea mai bund? pentru un timp, poate cd da, rlar trebuie_sd Stiti .,i gl ,q: poate p.ocria^ Oro,Surifegi pi alte- cii: ofertele prietenilor: urrun"rri de la"trafi.unii, cultivarea plantelor etc.

prietenii lui consumd sau nu n-ar trblui sd vd modifice convingerile sau limitele personale. -De altfel, ;t ;;ti intalni cu- aceragi gen de intrenari atunci cdnd vor aparea alte probleme arzdtoare, precum banii de buzunar, orele de i_egire cu prietenii, automobilul sau sarcinile menajere. pastrafi-va, deci. convingerilel Sd-llznlez de grupul lut de prietent? Despdrfirea unui adolesce-ntde grupul lui prieteni nu poate provoca decdt urmdtoarei"e rlacfii: de ' vd va uri din toatd inima o bund . vaevita pe viitor sd vdprezintenoiibucatd de weme; prieteni Oe-iriia judecdfii voastre; .va invdta sd vd mintd: igi va vedea prietenii, dar fdri gtirea voastra;

esre esenfiat. se lmpune 911g.grurur pozifionarea ctard a parintelui.c"-pilili; su.nlefi..rgqponsabiti, de binerei"piirlri oi raf,tui EX

p:':11141:

din_ iare rici paie

a4 _ Adolescenfii au nevoie de bani pentru a merge la cinema sau la schi, pentru a inchiria casete sau j6curi video... A-i tasa fdrd bani inseamnd a-i handicapatitaae prietenii lor. Dacd vd este teamd ca banii Oe nuzunar voi finanfa consumul de droguri al copilului, cerefi socoteald pentru banii cheltuifi: chitan[e 9i facturi. puteti de .rsemenea, fdra sa-i mai dafi bani, sa achitafi direct pentru serviciile gi bunurile de care are nevoie t6ndrul. Cdnd vefi vedea ci tiindrul este din nou capabil sd, gi ge-stioneze bugetul, vd vefi recAgtiga increderea in el. Dacd il menfinefi sub controlul financiar al parinfiloa ii vefi confirma de fapt incapacitatea de a fi indepenOent. Sd-l Interdc intdlnlrlle, prMlegllte, acdvltdflle? . Dacd tindrul depdSeSte limitele impuse, retragefi-i privilegiile. Dupd cum am mai ardtat, iancgiunea "care urmeazd, unui act poate constitui o pdrghie in provo_ carea schimbdrii: faptul de a te opri, de a masura dimensiunile actelor tale, de a te indbi nu poate decdt sd constituie un ajutor pentru copil. Nu trebuie insd niciodatd uitat cd totul este o chestiune de dozaj: intre o mustrare ugoard Si o bdtaie incape o intreagd lume. Sd ne reamintim: cu un adolescent excesul nu duce decat la exces. pdnd unde trebuie,sd merg ca pdrinte cu ameninfarea pentru a fi sigur cd mes4iut meu a fost infeles gi cd nu se produce o rupturd in comunicarea dintre mine gi copil? inainte de a-i internce copilului privilegiile, asiguragi-va cd sunteti c99len1. ?i cu propria persoand, 9i cu partenerul de viat?: trifi sigur cd sunteti capabil sa m6rgefi p6nd Ia capdt cu hotdrdrile anunfate. Sd faci din cand in iind un pas inapoi, daca ifi dai seama cd ai gregit, este o atitudine

85 pozitivd; sa fii nehotdrdt, insd, sd revii permanent asupra deciziilor afecteazd serios creAibititatea $i autoritatea parintelui. Trebule sa{ confuolez orele de intoarcere a@? unde se duce? Iocurlle

in raport cu comportamentul adolescentului nostru, intrebare-a de pus este urmdtoarea. ce pot controla gi ce este-in afaril puterii mele de control? Nu vefi putea, de pilda,-sa-i fixgti agen$a cotidiand, ptecdrile 9i venirite, grupul de prieteni. ln schimb, va trebui sd stabilifi anumite limite care sunt esenliale bunului mers al vietrii de familie. Dacd, de exemplu, tindrul wea sA fie singurul care decide in legiturd cu programul sdu, consecinfele vor fi grele pentru viala de iam]tie. Dacd se intoarce acasd in mod obignuit la trei noaptea 9i pririnfii nu pot adormi pdnd nu sosegte, in mod sigur aGgerea sa va avea impact ursupra vietii de familie. Iar dacd intoarcerile lui tdrziu in noapte duc la somn prelungit a doua zi, impiedic6nd orice activitate inainte ae pr"anz, este de dorit sd discutafi cu el ora de intoarcere icasd, avdnd insd in minte nofiunea de dozaSgi de respect. inceea ce privegte locurile frecventate de t6ndr qi de grupul lui de prieteni, lucrurile stau altfel. Numai dacd renunfali la slujba Si incetati orice activitate proprie ca sd vd spionafi copilul v^eti qiunge sa gtifi eiact unde merge adolescentul. Insd putefi, bineinfeles, sa-i impdrtdgifi grljile 9i nelinigtiie, preocuparea faldt de locurile pe care le frecventeazd dar, in ultima insianta, rdmdne Ia latitudinea lui dacd merge sau nu in acel loc. Rdmdne important insd sd-i spunegi cd va trebui sd_si asume consecintele deciziilor sale.

88 in acelagi mediu gi in aceea$i situatie: gcoala in care toata lumea consumd, prietenii, drogurile disponibile' dificultatea de a mentine motivafia atunci qAnd este a$a de ugor sd consumi. Pentru acegtia, o retragere temporaia din mediul lor este indicatd: nu este vorba aici de b terapie cu internare, in legdturi cu problemele lui cu aroguiite. De multe ori tAndrul consumator nu a deiroltat o mare dependenfd' frzicdt Si psihologicd' faldr de droguri: o retragere de cdteva zile, fird contact cu prietenli, cu obi$nuintele legate de consum' cu imbientul lui cotidian gi, mai ales, cu substanta, il poate ajuta sd se schimbe. Poate gasiti pe cineva in antur4iul fimilial, cineva care si-l gdzduiasci cdteva zile, timp in care schimbarea Poate avea loc. Sd retinem cd Si familia va beneficia de aceasti pauzd. Distanta oferd fiecdruia timpul neces'r pentru a-$i controla mai bine emoiiile 9i a vedea mai clar ce este de fdcut in continuare. igt lnfluentrzafrafil Pl surcrllel Din momentul in eare aPare o problemd legatd de consumul de droguri sau de alcool, este de dorit ca membrii familiei s- fie pugi la curent cu situatia' in orice caz, acest tip de problemd nu rimdne pentru multCl weme un secret intr-o familie. Este suficient sd vd alegefi cu grija cuvintele pentru ca toatd lumea sd infJleaga: nu este necesar sd intrati in toate detaliile' impartagindu-le tuturor copiilor voqtri situatia cteatA' va ctarincaii fald de ei pozifia si limitele referitoare ld consumul de droguri gi de alcool. incercali in acelagl timp sd vedeti ce sentimente incearca copiii la aflaret

89 veStii cd fratele sau sora lor consuma droguri. Da[i posibilitatea fiecdruia sd-Si exprime sentimentele (teamd, incomprehensiune, furie...). in acest fel, toatil lumea va fi la curent cu situatia 9i cu pozitia pdrintelui fald de problemd gi fiecare dintre ei va avea o privire mai limpede in legdturd cu propriul consum. pl slguranta copllulul? Cand este compromlsd de,ntoltmea, Un adolescent consumator adevdrat este mai pufin ,,pierdut" decdt un consumator adult. Nu trebuie deci sd agteptati ca situafia sd degenereze gi ca siguranfa gi denroltarea lui sd fie puse in pericol pentru a interveni. Situafiile in care este recomandat sa vd adresafi Directiei pentru protecfia tinerilor sunt urmdtoarele: ' absenteism gcolar notabil; . inrdutdfirea semnificativd a rezultatelor gcolare; . frecventarea unor camarazi delincventi; . nerespectarea regulilor familiale stabilite; .deteriorarea sdndtdfii (somn, pofta de mdncare, greutate); ' mari variatii ale dispozitiei copilutui; .insuccesul mai multor specialigti in rezolvarea dosarului; . mdrturia copilului referitoare la incapacitatea lui de a mai depdgi situafia; .starea pdrinfilor care sunt in pragul pierderii controlului sau al renunfdrii. Dacd hotdriti sd semnalati situafia copilului la l)lrccfia pentru protecfia tinerilor, aveli grija sa-i ,rv<:rtizafi pe asistenfii sociali care se ocupd. de el; ,rt'r:9tia vor putea sprijini semnalarea, mdrindu-vd

86 Rolul unui pdrinte de adolescent este sa ii permitd copilului sd experimenteze, sd se indepdrteze, sd facd lucrurile altfel, dar fdrd sd se piardd. Tlebule &l aveftlznz pe padnflt prletenllor lul cd este consumator? A expune erorile propriului copil in fafa parinfilor prietenilor lui nu este cel mai nimerit lucru, mai ales dacd nu-i cunoagteti prea bine. Dacd insd intretineli relatii mai apropiate cu unii dintre ace$tia, vefi avea posibilitatea sd vd verificafi impreund cu ei observatiile, nelinigtile, preocupdrile. Lansand problema, veti fi in mdsurd sd constatali daca gi ei sunt preocupafi de consumul de droguri al propriilor copii. Trebule s*,ml asum conseclnfele legale 9l flnanclare ale faptulul cd el consumi? in calitate de pdrinte, sunteti tegal 9i financiar responsabil de propriul copil pdnd c6nd acesta implinegte 18 ani. Suntefi de asemenea responsabil pentru dezvoltarea capacitdtii tui de a-gi asuma consecinfele actelor sale. Cum se pot concilia aspectele legale gi cele educative ale rolului pe care trebuie sa il jucafi? Spunem incd o datd, totul este o chestiune de dozaj: dacd parintele face prea mult pentru copil, acesta se va deresponsabiliza, sprijinindu-se in toate doar pe pdrinte; dacd pirintele nu face destul, copilul se poate simti descur4jat gi respins. Distanla intre a face prea mult gi prea pufin este micd: trebuie sd vd cunoagteli bine limitele gi capacitatea copilului de a-Si asuma consecinfele propriilor acte (capacitate care este diferita

a7 la 12 9i la 18 ani). in concluzie, copilul va trebui sd-gi asume consecinfele ce decurg din deciziile pe care le ia. Trebule s&l plftesc datorllle de consumator de drogurl? Nu trebuie sa-i platifi in mod sistematic datoriile acumulate la cel de la care cumpdrd droguri; in schimb, dacd amenin[arile din partea traficantului sunt serioase (periclitarea integritafii sale fizice), nu trebuie sd rdmdnefi pasiv. In general, noi le recomanddm pdrintilor sd fie mai degrabd fermi decAt toleranfi: prima reacfie a unui pdrinte este, de cele mai multe ori, sd-l aPere pe copil de consecinfele negative, dar aceastd atitudine nu va duce la dezvoltarea autonomiei tiinarului. in cazul in care vd hotardti sa plati{i datoriile de consum ate copilului, trebuie sd vedeti, ca prim pas, ce tip de araqjament puteti face cu el: imprumut cu dobdndi pe bazd de semndturd, promisiunea de a participa la activitafile gospoddreSti, renunfarea la viitoarele cadouri de aniversare 9i de Craciun etc. Nu ezitali sa faceti apel la cei din jur: uneori banii imprumutati de la un unchi sau de la naqa copilului au ganse mai mari sd fie inapoiati decdt cei imprumutati de pdrinte. Dacd situatia se repetd, refuzali orice aranjament chiar dacd consecintele par sd fie grave. Este mai bine ca tdndrul sd treacd prin aceastd experienfd grea decAt sd depindi de pdrinfi toatd viafa. trrica poate fi terapeuticd! Indlcdd o rc@erc tempomd dln mdlul Esf;e lul?

Unii tineri reugesc cu mare dificultate sd-gi schimbe comportamentul de consumatori adevdrafi dacd rdmin

90 9l lan_sele de a primi servicii rapide 9i adaptate situafiei. Trebuie subliniat cd semnatirea situaliei ta Dir;]i; pentru protecfia tineritor este o mdsurd extremd ,r,, trebuie utilizatil decdt atunci c6nd toate celelalte "u." mdsuri gi'au dovedit ineficienta inutilitatea. Si schimbarea gcom, o gcoaH privatd, internatur, armata sunt toate acestea soluflt? Orice schimbare reald,vine din interior. Cdnd cineva decide sd consume, nu conte azd, cadrul ja"i oferit, mijloacete pentru a-gi atinge scopul. S-u.on"tutat "u astfel cd sunt la fel de mulfi consumatori in gcolile particulare ca in cele publice. in ceea ce privegte mutatul la o attd Scoald, in special in cadrul liieului, trebuie retinuf ca evenimentul este aproape intotdeaun a traumatizant pentru adolescent: toate eforturile pe care le-a depus pentru a-gi alcdtui un mediu social se ndruie: trebuie sd-gi faca alfi prieteni intr-un nou cadru de vialdgi acesi efort este uneori suficient pentru a_i addnci Aisconfortui emotional gi a-l determina sa redevind un consumator adevirat de droguri. incercali sd stali de vorbd cu el inainte de a-i schimba mediul de viafd. Nu luafi nici o mdsurd intr_un moment de enervare; o decizie bine cantarita, u""p.u cdreia toatd lumea a cdzut de acord, are ganse mai bune de a duce la schimbdri reale gi durabile. EdsH solufil alternadve la consumul de drogurl? Ce altceva pofi face in adolescenfa decdt sd consumi droguri gi alcool? .sd faci sport; .sd cite$ti o carte,. . sd joci jocuri pe calculator; .sd mergi la cinema; .sd studiezi Si sd-ti faci temele; .si te indrdgostegti; . sa canti, sd dansezi,. . sd muncegti, sa fii voluntar; .sd filozofezi despre propria viatA; .sa ingrijegti un animal; . sd navighezi pe Internet; .sd cdtdtore$ti; . sa asculfi sau sd faci muzicd; .sa scrii; .sd mdndnci; .sd'ti pese de cum arati; .sd-ti cumperi haine; . sd visezi etc. De multe ori, consumul de droguri devine un mod de viafd deoarece este facil, a"ccesibil, u^rriil, relaxant. Bucuria de a fi din nou stdpdni t p;;il; noastra_viafA nu apare de indatd ce am trot'arai sa ne scnlmDam. lata de ce este bine sd avem la indemdnd o asemenea listd cu lucruri de fdcut, pe care consumul de droguri ne-a fdcut sd le uitdm Continuati aceastd lista! Faceli acest exercifiu amuzttndu-va impreund cu copilul: cu siguranf a va aiei Sr et o mutlime de idei. Ce .fe._<te preferat? Absflnenta completA sau un coruum conbold? Iatd o intrebare care rdmine, din pdcate, fdrd rdspunsl Unii tineri nu vor putea niciodatd sa consume fatri i avea

92 probleme serioase, pe cand altii pot rdmdne foarte bine . functionali, desi consumd droguri cu iegularitate. pentru unii pdrinfi chiar gi^numai pr6n""Ar* cuvdntului drog este Siabgtic.i, pe c6nd pentru altii,';iinqisi consu_uio.i] canabisul ar trebui tqalfzat. Trebuie, de asemenea, refinut faptul cd nu totul se decide in adolescentd: mai rdmdne to6p"rrt- schimbdri. Important cu adevdrat este ca A"a_i"a fie constient de consecintele actelo.r 9i alegerilor sale qi,-pe cat se poate, sd rdmdnd in echitibru Oe_i tunguiirt sate viefi. "gi @rnwtwea Nu vrea s&,rd vorbeasce.. Adolescentul nu wea sd vd vorbeascd. Dacd ar vorbi, probabil v-ar spune: .,,Nu Ftiu ce sd-[i spun.. .,,Nu $tiu cum sd-[i spun.. ,,Nu weau sd te rdnesc.. ,,t{i+- fricd de jud ecata ta.. . ,,Oricum, nu md asculfi.. .,,Oricum, tu ai intotdeauna dreptate.. ,,Nu egti pregatit sd auzi spun.. "" "_'"i_ii Frumusefea comunicdrii constd in aceea ca ea nu este doar verbald. Observ.dndu_va cofitul, ceea ce face, reactiile lui c6rnd ii vorbifi, interesui sau dezinteresul pentru anumite subiecte, su.ntefi <Ieja in mdsurd sd ptiti ce simte 9i gandegte. Dste oeci"roio"sitor sa fifi atenti la comportamentul Si la reactiile copilului.
95

Pot sdl obltg s6 comunlce? Pentru a comunica este nevoie de doil Nu uitafi cd adolescenia este o perioadd Ae i,aurari gi de experi, mentdri si cd de cel,e mai multe ori adotescentul are aceleagi ganduri si face aceleasi tu.i".i si grrt rlr] de- prieteni. Deci, cu acegtia va vorbi "u despre cuceririle sa.le,despre performanfele sale despre filozofia despre.utrimut specE;; "p"niu", ta care a lu^i^!g-viata, asistat, oespre profesorur de francezd iare cam exagereazd,, despre pdrinfii lui care sunt prea de tot ... Nu-l putefi forfa pe copit sd comunice, dar . este imporrant

limitele pe care i le-afi

sa-ifaceii pdrinre.Deci, <re chiardacdavefi uneori.imp.esifca "l"o"iiti;;rifi ilonotogafi, trebuie sa va transmitefi mgs4iyliranariiapit. Fi[i convinscd r1a gristra-inmi"te iotte iud u"trii :gif"::l!ll ca va putea decide "p"". respecte _dacd doregte sau --- nu sa

it aveti in el (uttima oard cafo I_ati kisatiingurl jumiitate de cartier se aciuise in su-usot,rrcasei voastre). Uneori, putefi face ararlamente * pari"lii prietenilor lui care vor accepta un chiriag pentru week-end. Este necesar sd mentineti o anumitd unitate famitia*i pentru a fi in .""i*l"u tJfiili a facitita.astfet

copirutuiJ9"ga .ste'miJ ffebuie sd vd mso[easca), "d_:-y_"_r:e. de nivelullui de ,""porr"obint"t. ip"ul" fiarbd apa fdrd sd se-opareascaay,'Oegradul "i de incredere pe care

""-uniiii. Tlebule s6.l obltgs{parflctpe la acflvttdfl impreuna cu famllla? Este week-end si trebuie sd mergefi Ia o petrecere de famitie, la aniversarea a Zb de ani i unui unchi. Copilul va cere sd rdmdnd acasd. Ce facefii Raspunsut depinde

94
95

comunicarea. Mesele sunt ocazii ideale pentru a vorbi despre sine gi pentru a primi informafii despre ceilalti. Cdteva lucruri sunt de evitat: transformarea televizo. rului in centru de atracfie al mesei, servirea meselor in camerd gi servirea in mai multe serii. Cind este posibil, facefi-vd timp pentru a elabora uh meniu mai ingrijit 9i a decora mzrsacu citeva flori. Dacd programele membrilor familiei nu coincid, gdsiti totugi c6teva momente pentru a vd intdlni in cursul sdptamAnii. Sd nu uitdm, comunicarea nu este numai verbald. Activitatea este calea regald pentru stabilirea unei legdturi gi dezvoltarea unei relafii. Alegeti activitdfi care sd se potriveascd tuturor membrilor familiei: dacd o activitate place tuturon probabilitatea ca sd existe o comunicare intensd este mai mare. Nu ne$ljati actiunile in care pldcerea Si rdsul sunt la mare cinste. Existi activitdli specifice pe care le putefi face impreund cu adolescentul: restaurant, schi, evenimente sportive. Ve[i pdstra astfel contactul cu el, ardt6ndu-i incd o datd tot interesul gi importanta pe care le are in viata pdrintilor lui. Care sunt cele mal bune dtudlnl pnhl a reugl comunlearea cu adolescntul ? .SA-L ASCUUIATI: faceli-vd timp pentru a-l asculta, a-l ldsa sd vorbeascd 9i sd se explice; . DVITATI SA-L JUDDCATI: condamndrile, lucrurile impuse, acuzele nu ajuti comunicarea; .INTERDSATI-VA DE DL: deschidefi-vd inima gl sufletul, asta vd va reintineri; pUNCTUL DD VEDERE: vorbiti-i despre . EXPLINDTI-VA credinfele 9i opiniile pe care le avefi, folosind cuvdntul,,eu";

.iXOnAZntlI: vorbifi despre subiectele tabu, sexul, drogurile, dragostea, violenga, rasismul. V"inlii despre lucrurile,,adevdrate" ; .FITI CU ELr petrecefi momente impreund gi descoperifi-va puncte comune. AbllltAfl parcntale Ce sunt noflunile de confrol gl findtd? in legdtura cu intervenfia, sa revenim o clipd asupra nofiunilor de control 9i timita ajutdndu_ne Ae o ategorie. intr-o zi, Ministerele Transporturitor $i al Justifiei, dupd ce au consultat diferite 'st,rOii internafion ale, au redactat impreund un cod rutier. Degi nu u" fosi Je acotd asupra tuturor punctelor, au ajuns la un consens, astfel incdt acest cod sd aibd puteie de lege pe toat-e drumurile. incepdnd cu acea zi, ministerul Transporturilor a -afigat pe drumuri panouri indicdnd crar limitere de vitezd. Ministerul Justiliei, ta randul lui, i_a informat fe potitisti in legdturd cu regurile gi le-a cerut sd vegheze'ra aplicarea tor. in cadrul cursutui de conduc".., Ju."untii au fost sensibilizafi in tegdturd cu aceste reguli gi cu sancfiunile ce decurg din nerespectarea lor. in ciuda acestor eforturi, anumifi conducitori nu au respectat regulile stabilite. in unele cazun, politiqtii n; au fost coerenli in aplicarea regutilor; treqind uneori de fa permisivitate la intransigeigd.. Iar conducdtorii au <le.zvoltat strategii de conduiere care sa le permita sa t:vite contravenfiile: bazdndu_se pe toleranfa polifigtilor, incetinind acolo unde credeau cd se afla ipnt.oi "n

96 rutier, alegdnd rute mai pufin frecventate, pregatin9 o serie de scuze plauzibile pentru a-l determina pe polifist sd revind asupra deciziei sale... Observdnd cd regulile nu erau intotdeauna respectate, ministerele s-au gdndit la alte strategii: sd limiteze mecanic limita de vitezd a fiecdrui tip de masind, sd posteze politiqti peste tot unde s-ar fi putut comite o infracfiune, sd scoati din uz toate vehiculele care ar putea depagi viteza... Mergind in fata unui judecdtor pentru a li se valida aceste strategii, celor doud minisiere li s-a respins cererea, deoarece carta drepturilor 9i libertdtilor recunoa$te individului responsabilitatea de a-gi geitiona cdt mai bine conduita auto. in acelagi timp, judetatorul a recomandat ministerelor sd;gi precizeze -bine reglementdrile, sd le enunfe clar, sd discute despre ele si sZ te faca cunoscute asociafiilor de conducdtorl auto, asigurinduee de o mai mare uniformitate in aplicarea legii de cdtre polifigtii lor. Ca pdrinte, sunteti totodatd cel care defineste limita Si cel Care o pune in aplicare. Este deci esential sd vd definifi limitele ca Persozllld, limitele ca taIA sau ca ma i,gi limitele ci un cuplu de parinti. Dupd ce afl definit aceste limitari, prezentafi-le adolescentilor gl anuntafi-le gi sancliunile la care se exPun dacd fac altfel. Este momentul sd vd explicafi, sd le ascultail incrimindrile si sd modificati aceste limite in cazul in care socotiti cd este necesar. Dste la fel de important sd vd asigurati ca aplicarea limitelor se face coerent: dacd limita este de IOO km/h, ea nu trebuie sdvaieze intre 60 Si l5Okm/h. Asemenea unor polifigti, 9i parinlii pot inchide ochii uneori asupra

97 unor infractiuni; poate cd aceastd atitudine il va 4iuta pe adolescent si infeleagd cd in vlitor va trebui sii se administreze singur. Dar nu abuz.afi cu ingdduinta; pe termen lung" s-ar putea ca tindrul sd se agtepte automat la clemenfi din partea pdrinfilor. in sfargit, asigurafi-vd cd nu punefi limite in viafa copilului, in ansamblu, cdci ar fi vorba atunci de un adevdrat control. A conhola, a neg$a a debl conbolul, pAne h cr puncfl Fiecare situatie este atit de diferita de cealaltd incdt este greu de definit o abordare universald. Mai mult, este normal sd se inainteze prin tatondri, incercdri gi erori, prin 4iustari intre neglijare 9i reducerea controlului. Cel mai bun indicator rdmine funcfionarea general satisfdcdtoare a familiei 9i a copilului in ansamblul sectoarelor vietii sale. Optand pentru o pozifie rezonabild gi confortabili, ar trebui sd reugiti sd vd controlati nivelul stresului $i sd vd facd in continuare pldcere sd vd intoarcefi acasd. in caz de inconfort 9i stare proastd, nu ezitali sd stafi de vorbd cu partenerul, cu prietenii sau cu membri ai familiei care se confruntd Si ei cu problemele adolescenfei. in anumite cazuri, apelarea la un profesionist contribuie la clarificarea situatiei. Ca pitrlnfl, nu cidem de acord arupra regulllor ce frebule stablllte Ca parinfi, necesitatea de a stabili Si de a mentine o bund comunicare intre voi 9i copilul vostru constituie un obiectiv major. Acelagi sfat se aplicd 9i cuplului parental: pentru a se infelege, cei doi trebuie sd iSi vorbeascd. Cuplul va trebui deci sd igi defineascd Si sd

98 negocieze cu rabdare limitele pe care le va prezenta copilului. Evident, nu este intotdeauna ugor sd 4iungi la un consens, pentru asta este nevoie de lungi discutii Si negocieri. in unele cazun, este chiar posibil ca pozifiile cetor doi sd difere in mare mdsurd; dacd se intdmpld aga, spunefi-vd cd oricum nu putefi merge inainte singuri fard si il perturbati si mai mult pe copil. Incercati sa vedeti care este interesul acestuia Si adoptati limita care il va 4juta cel mai mult in dezvoltarea lui; este mult mai bine sd oferifi o imagine comund ca pdrinfi. Mai mult, ca pdrinti, trebuie sd aderati cu adevdrat la regulile definite; in caz contrar, consecintele atit asupra copilului cat Si asupra relatiei de cuplu vor fi foarte negative. Coerenta gi angajarea sunt unelte esentiale pntru a vd indeplini cu bine rolul de pdrinte al unui adolescent. Partenerul meu (sau partenera mea) consumd ,,Fd ce spun eu, nu ce fac eu*, Pe parcursul numeroaselor intAlniri pe care le-am avut cu adolescentii, am constat cd exemplul dat are o valoare cu mult mai mare decdt marele discurs educativ. Daci sunteti un consumator adevdrat (de droguri sau alcool) 9i incercati sd-l impiedicati sd consume pe adolescent, este foarte probabil ca el sd vd calce pe urme. A educa un copil nu inseamnd doar sd-i vorbe$ti, ci mai ales sd fii coerent intre ceea ce spui gi ceea ce faci. Dacd nu vd simtiti in stare sA schimbati ceva in propriul consum, va fi dificll sd-i cereti copilului sd facd acest lucru. Ce oremplu fl dau eu? Oprifi-vd si analizati-vd propriul stil de viafi actual:

99 .Duc o viafa echilibrata (familie, muncd, distractie, somn)? . Ce tip de consumator sunt eu (in raport cu alcoolul, drogurile, loteria, cazinoul, bunurile materiale)? .Care este viziunea mea zrsuPra viefii (pesimistd, criticS, invidioasd, optimistd)? .Ce fel de viatd sociald intrefin cu antura.iul meu? .Care sunt legdturile mele cu familia de origine? Cu familia socrilor? . Md aflu intro stare de depresie permanentd? .Vorbesc Si md comport violent in viatd? .Ce relatie am cu autorititile? Felul in care suntem ca Persoane aratd destul de exact cum suntem ca pdrinfi.

deepe#fl Suntem
Despdrfirea pdrintilor este o realitate cu care trebuie sd trdim in societatea noastrd: aproximativ doud cupluri din trei triiesc o rupturd. Multe dintre aceste cupluri au avut copii care vor deveni adolescenti. Prima constatare ce trebuie fdcutd este urmdtoareat chiar dacd nu mai sunteti un cuplu de indrdgostifi, rdmdneti un cuplu de parinti. Decideti sd vd despdrtiti de partenen $i nu de copii. Sunteli pentru totdeauna tatal Si mama copiilor vo$tri, iar asta va obliga sd mentinefi o legatura functionald cu fostul partener. Despdrfirile sunt deseori prost asumate de unul sau de celdlalt, iar efectul asupra copilului este dramatic. Simtindu-se sfdsiat intre un pdrinte 9i celdlalt, prins ostatic, copilul devine foarte des arbitrul unui conflict care nu este al lui. Mai mult, el trebuie sd triiascd dezechilibrul unei noi realitdfi, pe care nu el a ales'o.

roo
O legatura eguatd nu inseamnd cd nu trebuie sd depunem toate eforturile pentru a reugi despdrfirea: sd nu amestecdm ceea ce ne aparfine ca adulfi ranifi (durere, furte, dezacord financiar, dezacord legal) cu ceea ce ne apartine ca pdrlnfi, adicd incercarea de a menfine o comunicare eficientd cu fostul partener. Sd-fi iubegti copiii inseamnd sd fii capabit de concesii Si sa-ii gestionezi ca un adult propriile conflicte amoro.rse. Car e6te rolul tatdlul? Pdnd nu demult, educafia copiilor revenea din oficiu mamei. Da purtase si adusese pe lume copilul, ea avea gi sarcina de aJ duce pdnd la deplina maturitate fizici 9i psihologicd . Ea era prezentd acasd, in timp ce tatdl, care igi revendica mai putin un rol educativ, se mulfumea cu rolul de furnizor. Astdz| situafia a evoluat. Femeile sunt foarte prezente pe piafa muncii, iar bdrbafii iSi dezvoltd incet, incet gustul Si dorinla de a fi mai prezenli pe ldngd copiii lor. Wezenla tatalui gi,,diferenfa" pe care o aduce acesta in dinamica parentali duce la o impdrfire a preocupdrilor gi a intervenfiei intre cei doi parinti, permifand 9i o validare in caz de dubiu: doud capete fac mai mult decdt unul. Nu sunt slgur cd merg in dtcfla cea bundl Pentru a fi in stare sd mentineti limitele impuse adolescentului, este necesar sd aveti sentimentul cd mergefi in directia cea bund. Dacd trebuie sd cerelt aplicarea unei reguli cu care nu suntefi de acord, putefl fi sigur cd acest lucru vd va tensiona gi se va v'edea.

lol Revizuifi-vd pozllia dacd nu sunteli capabiti si oferiti ce afi promis. orice perso.and, aveti 9i puncte tari, 9i puncte - -Ca slabe. posibil sd vd simtiti stinjenifi "in'uneie -Dste domenii ale educatiei copilului. Admitefl acest lucru-Si lasati-l pe partner sd faci intervenfiile necesare in domeniul respectiv. Anumite zone ale educaliei nu sunt prea atractive nici pentru unul, nici pentru celdlalt dintre parinti- Oe exemplu, ne place mai mult sd incur4iam copilul, in timp ce aspectele punitive ale educafie-i nu pr"u atrigdtoare. La nevoie, se poate face o impdrtiie ".i.,t a ,,treburilor murdare", astfel incit copilul sd nu {;"rigi"a fqca u1 ctiv4j intre pdrinti, care nr', ar fi utii p6ntru nimeni. Nu mal pot se am irncredereln eII . P_entrum4joritatea pdrinfilor de tineri consumatori de droguri sau alcool, increderea in adolescent este foarte ugor de gigrdyt Si foarte greu de recagtigat. C6nd ne simfim netinigtifi sau trddali, cdutim mijloace de control: sd Stim unde este, ce face 9i cu cine. Astfel, daci ii anutdm adolescentutui iegiriie, dacd ii tdiem banii de buzunar ori linia telefonicd pdnd la lg ani, toate acestea pot fi linigtitoare pentru pdrinte; dar pe termen lung, aceastd atitudine nu poate decat sa reduta stima copilului, sd scurtcircuiteie legdtura existentd intre pdrinte 9i copit 9i sd-i reduca posidintate, u.""i.riu de a-gi dezvolta propriul autocontrbt. pdrintii nu stau in spatele lui toatd viafa ca sd-l controleze: deci copilul va trebui sd-gi reia controlul asupra propriei viefi 9i sa

L02 invefe sd-gi gestioneze comportamentele, asumindu-gi consecintele care derivd din acestea. Pd sA{ fotez&,fle acdv? Adolescentul trebuie sa aiba o ocupafie principala pentru a-si dezvolta competenfele profesionale, persG nale Fi sociale. Mai mult, pentru a rdmAne sub acoperigul vostru, el trebuie sd fie la gcoald, la serviciu sau in cdutare activd a unei slqibe. Nu este acceptabil si se trezeascd,la prAnz, sd-Si petreacd o parte a zilei ,,zapdnd' la televizor sau jucandu-se pe calculator pentru ca apoi sd meargd sd stea cu prietenii pini noaptea tArziu. Fiti fermi in aceastd privintd. lncepe sn-ml fle nrglne, ca pdrlnte, cd vol avea un egec, ci mi vol lzolal A educa un copil este o intreagd aventurd! Trebuie sd testdm, sd indrdznim, si experimentdm, sd chestiondm Si, de asemenea, sd gregim. Nu este desigur ugor sd trdim cu sentimentul egecului sau cu senzafia cd nu am reugit atdt de bine cum am sperat. insd acest sentiment al egecului poate duce un pdrinte in situatia de a demisiona, cdnd de fapt situatia copilului impune prezenla acestuia si investifia lui ca pdrinte. Dacd vd simtiti cupringi de un sentiment de rugine, nu vd izolall pentru cd nu sunteti singurul pirinte care are dificultitl cu adolescentul. Gasiti-va timp sa vorbiti despre situatia pe care o trdifi cu propriul copil cu persoane in care avetl incredere. De asemenea, putefi sd asistati la intilniri de grup (propuse in mediul gcolar, in organizafii comunl-

l05 tare sau in centre de readaptare pentru toxicomani), unde sd discutafi despre aceste probleme cu ceilalfi parinti. in general, aceste grupuri de sus;inere 9i sprijin reciproc se reunesc intr-un context lipsit de judecafi negative. Schlmbarea dorttd penfiu adolescent se poate produce lnstantaneu? in societatea noastrd sunt valorizate productivitatea gi eficacitatea: trebuie sd actiondm repede, sd mdrim cadenta, si asigurdm cu orice pret rezultatele. Cu toate acestea, pentru schimbarea adolescentului, timpul este un ingredient prefiios. Dste nevoie: .de timp pentru a recunoagte existenfa unei probleme; .de timp pentru demararea unei schimbdri; .de timp pentru ca ansamblul sistemului familial sd se adapteze la schimbare; .de timp pentru a modifica comportamentul de consum al adolescentului,. .de timp pentru a modifica toate comportamentele asociate consumului; .de timp pentru ca schimbarea sd se confirme, sd se consolideze Si sd devind sigurd. Timpul este astdzi o marfd rard dar necesard pentru ca intreaga schimbare sd se instaleze gi sd se confirme. Lasafi-l sd-gi facd treaba! Adolescentul are deSul spaflu pnftu a inndrtagl a cregte? Pentru ca o plantd sd creascd 9i sd se desfdgoare, este nevoie de spafiu gi de aer. O plantd aflatd intr-un

J
l04 t0s spaliu prea resfans nu poate 4iunge la deplina sa formd gi mdrime, in ciuda tuturor ing4yirii-orpe cire i te oferim. fel se intampld Si cu copitul. Dorind prea mult sd-l f,a incadrdm, sa-l protejdm 9i sl-t supervizdm, il privdm de spatiul necesar pentru a se dezvolta. Pentru a cregte, el are nevoie de spafiu: .pentru a fi singur; . pentru a fi cu prietenii lui; . pentru a fi cu iubita tui (iubitul ei); .pentru gestionarea propriilor indatoriri (Scoala, munca); . pentru a comunica, a spune ce simte, ce gdndegte; .pentru a se ingela, aface gregeli; . pentru a se cunoagte mai bine, a se descoperi. Cine spune spafiu s]une 9i pericol de a se pierde. Puneti-vd intrebdri, observafi, adaptafi_vd nevoilor copilului, fdrd sd uitafi de propriile timite atat ca pli soand, cdt Si ca pdrinte. Cum putem gesdona stesul? Iatd cdteva sfaturi pentru *i ajuta pe parinfi 9i pe adolescenfi sd facd fald conflicteloi Si stresutui: . strategia curfii supreme facefi asemeneajudecdto_ rilor, ascultafi rnai intai pledoariile (cerlri, justi_ l.q.i, explicafii), apoi retragefi-vd pentru deliberari, inainte de a anunfa, la sfdrgit, o d-ecizie unanimd; . pasul inapoi,: reacfiile ,,la cald" nu sunt intotdeauna cele mai bune, nici pe departe! Mai bine a$teptati o weme inainte de a reacfiona; . respirafi pe nasi aerul inseamnd viafd; .fuSrtL dacd vi se pare prea puternlc -dugmanul pentru posibititatitede momenl, evit^ati-t.irt"ii reveniti atunci c6nd veti fi mai bine pregatit; "J , delegafi: dacd_ sarcina este prea grea, transmitefi o parte din povard partenerului; ' . rddeti: atunci.c6nd este posibit, este mai bine sd detensionafi situatia; . vorbifi: este dificil sd funcfiona[i bine cu un nod in gat. Temed Ml.e teamd sil nu se slmtd ftusfrat dacd InteMnl Numai prin intermediul frustrdrilor adolescentul ^ va fi in.mdsurd sa invefe gi sd experimenteze rimitele tumii efgrioqre. vainvdlaci daci d.e O.efturi inCiviOuafe,are respecte limitele n*uL [" p,arintii sai. ToatA :j*dflgllsd vraganoastrd suntem constrdngi sa respectam reguli gi pe cei care le aplicd; profesori, Airectorii patroni, potifigti, proprietari. Este mai bine sd invdfdm inch Oe hi";;p;;i viefii.sd acceptdm ac-eastd realitate gi frustrdrile pe czre le aduce cu sine. Sd ne aaucem l_irrt" cd una din principalete provocdri are adoresc.ttt"i aceeade a se opune pentru a se afirma. Fifi buni parinti ""t" permiteti-fe Si copiilor sd vind in contact cu autoritateal mai tArziu, aupa v.oT deveni adulti puternici, vd vor mul[umi :e ca iaii iufiit destul pentru a le spune NU. Mie teamd sri nu fugd de.acase, sd nu deviM violent, s{ nu furel Teama poate impinge la inacfiune, . care favorizeazd la rdndut ei statu quou1. Dacd nu aciionati, de fricd sa

F
106 nu provocati fuga de-acasd, violentd sau furturi, copilul va crede cd el este stdpinul situatiei, cd el domind. gi poate merge pdnd la folosirea gantajului gi manipuldrii pentru a vd strdnge cu ugar ,,Dacd nu md laSi sd ies in seara asta, o sd fac scandal", ,,Dad nu-mi dai bani, am sd gdsesc o cale foarte simpla sd fac rost de ei". Chiar dacd aceste fraze nu sunt ugor de incasat de un pdrinte, acesta trebuie sd le facd fafr, sd treacd la actiune gi sd instituie conditii de intervenfie propice, care sd-i permitd sd se menfind pe pozifii pdnd la capdt. Gindifi-va la inconvenientele lipsei de acfiune gi la avantajele interventiei; vefi infelege cd hotdrArea de a acfiona este cea bund. , Dimpotrivd, dacd dintotdeauna copilul a avut un profil de ,,rege", la adolescen[a el se poate foarte ugor transforma in ,,tiran", Uneori, pentru destituirea unui dictator este nevoie de o loviturd de stat, ceea ce poate produce stricdciuni. Dste insd preferabil ca un adolescent sd invefe in aceastd perioadd a viefii lui nofiunea de limitd: in felul acesta, va deveni un adult mai responsabil, mai funcfional. I'Ile teamd sd nu se slnudddl Societdtile occidentale, printre care gi Quebec-ul, au o ratA ridicatd a sinuciderilor in rAndul adolescentilor. Ideile, gandurile legate de posibilitatea sinuciderii nu trebuie in niciun caz tratate cu superficialitate. ArdLali-vd deschiSi si disponibili dacd adolescentul va impartdgegte gdnduri suicidare. La nevoie, apelati la un profesionist sau, cel pufin, la liniile telefonice specializate care sunt disponibile atdt pentru pdrinti, cdt gi pentru tineri.

'l

t07 Nu este intotdeauna ugor sd deosebegti un veritabll gdnd suicidar de o tentativd de manipulare. Fi[i atenflr informafi-vd gi incercafi sd infelegefi corect situatla. Nimic nu trebuie ignorat; qi nu va ldsafi silifi la inacfiune. Mle teamit se nu albd probleme de senftate mlntaHl Aproape intotdeauna este dificil sa obtii diagnostice clare gi precise in ceea ce privegte sdndtatea mintala a unui adolescent, mai ales dacii acesta consumd droguri sau alcool. Acest consum poate sd antreneze o perturba:re a functiondrii psihica obignuite. Din acest motiv, psihiatrii pot ezita sd formureze un diagnostic inainte ca adolescentul sd inceteze orice consum-pe o perioadd de timp, s-auvor pune un diagnostic rezeiat, agteptand sa poata face o reevaluare. Existd totugi citeva elemente observabile care vd, pot determina sd consultati un psihiatru gi anume, dacd, in ciuda faptului ca a intrerupt consumul de cdteva sdptdmAni, tindrul: .resimte frecvent gi persistent efectele substantei consumate; . aude voci, are vedenii; .vorbegte incoerent,. . are spaime irafionale, necontrolate; . are reacfii, rdsete, gesturi nepotrivite; .are nevoie si desfdFoare ritualuri, ticuri pentru a funcfiona; . se izoleazd din ce in ce mai mult.

l 08

t09 . .Timpul poate favonza schimbarea, dar indulgen[a, niciodatd. Evitafi sd reluafi mereu aceteagi strad;ii G interventie parentala daci ele nu funcfione aza. iiieta_ tea, noutatea, inte-nsitateainterventiei pot proauce-un deze.chilibru pozitiv la copil: vdzirndu_vd ieacfionand diferit, poate va acliona Si et aiferit. Ce pot face, in ulHmd Instant4 drcArefvzdsd se schlnbe? Odatd ce afi incercat totul, trebuie sd acceptafi ca adolescentut sd dezvolte o toxicomanie? Dacd..iOefi .i da, puteti si avefi in vedere c, vefi trdi mai larziu cu un adult toxicoman, cu tot ce presupune aceasta: bani de cheltuit, datorii de platit, caugiuni de achitat, internari in centre de dezintoxicare, perioade de detenfie. Dacd cre_ deti ca nu, trebuie mai intai sd recunoagtefi cd ali aiuns-6 capdtut disponibititafii parentate Si cd aveti nev6ie de ajutor din afard. Vefi putea apela la Directia pentru protecfia tinerilor car. e, cu ajutorul tegii, se va asigura cd denroltarea gi securitatea Unarutui nu"sunt compromise. lspecfut lqa Copllul mel 3 depdglt r/arsta de lg ant. C,aresunt drepturlle mele parentale gl care iml sunt indatorlrlte? Teoretic, de indatd ce a 4iuns la lg ani, tiindrul este recunoscut prin lege ca fiind adult. Dl este in mdsurd sa-gr. exerc_ite drepturile gi apt sd beneficieze de rDenatea aterentd, dar fdrd sd o exercite in detrimentul altcuiva. Dacd rdmdne sub acoperigul parinfilor oOata ce a 4juns la t8 ani, el este obtigat si reipecte regulite pe care i le impunefi.

I'Iie t@trd Mnu qlwryem Ia bilalel Introducerea de limite de cdtre parinti produce uneori la copil reacfii fizice agresive. $i cum copilul nu mai are 6 ani, nu mai puteti sdJ luafi de mdnd si saJ trimitefi sd se mai gdndeasci in camera lui. De altfel, nici chiar pdrintele nu este departe de a deveni violent, ceea ce nu este deloc de dorit. Daci weodatd vi se pare cd situatia scapd de sub control, nu ezitati sd chemati polifistul: acesta are competenfa necesard de a interveni in cazul persoanelor dezorganizate fizic Si psihic.

Ilmltelefuteruenfrel obllgpe copllsdseschlmbe? Pots*,1

Nu, dar nu trebuie sd suportafi consecinfele hotdrdrii lui. Daci el decide sd continue consumul ingrijordtor de droguri sau alcool, va trebui sd o facd intr-un context in care nu va manji restul familiei. Stabilind limite Si sanctiuni foarte clare in raport cu consumul, tdndrul va trebui, mai deweme sau mai tArziu, sd se pozi[ioneze 9i sd evalueze consecintele deciziilor sale. in cluda lntervenflllor noastre, nlmlc nu se schlmbdl Ca parinte, afi experimentat limitele, comunicarea, atenfia speciald, controlul si totu$i nimic nu se schimbd. Oare are consumul, pentru copilul vostru, un sens pe care nu-l puteti inlelege? Poate afi fdcut prea mult, iar el prea pufin? Oare contextul exterior il impiedicd sd facd schimbdri? Vrea cu adevdrat sd se schimbe? Are nevoie de o interventie mai energicd? A incasat suficiente sanctiuni pentru a dori si-Si modifice comportamentul?

1 10

lll

Care sunt leglle referltoare la copll in Canada?s trxisti in primul rdnd o lege care tine de jurisdicfia guvernului din Quebec: Legea privind protecfia tinerilor. Aplicarea acestei legi urmdregte sd asigure tuturor copiilor acordarea unor conditii de viatd favorabile, care sd le permitd sd creascd in sigurantd. tra prevede acordarea de sprijin Si asistenta copilului Si familiei lui. trxisti 9i Legea privind tinerii contravenienfi, o lege federald referitoare la tinerii intre 12 9i 17 ani care comit infractiuni la Codul penal. Aceasta lege se intemeiazdpe trei principii: protecfia societdtii, responsabilitatea lindrului gi nevoile speciale ale tinerilor, datorate faptului cd sunt minori. I'e4ea prevede clar ca lindrul este responsabil de actele sale 9i cd trebuie sd igi asume consecintele acestora: in consecintd, trebuie sd repare prejudiciile cauzate. in temeiul acestei legi, precum 9i a legii de reglementare a anumitor droguri 9i altor substanfe, minorilor li se poate aplica Codul penal. Este de retinut ci aceastd lege va fi in curdnd inlocuita de Le4ea referitoare la sistemul penal pentru minori. Ce prevede legea cu prtvlre la droguri?z Legea care reglementeazd, drogurile Si alte substanfe este aceeagi pentru adulti, ca 5i pentru minori. tra este foarte clardz este interzisa producerea, importul, exportul, traficul Si posesia pentru sine a oricdrei substanfe ilicite. Prin trafic se intelege faptul de a vinde, a da, a transporta, aliwa droguri sau de a fi complice la una din aceste actiuni. Pot exista diferente in aplicarea legii' in unele districte judiciare, existd o toleranfd zero qi, prin

urmare, au loc arestdri, in timp ce in altele se intervine fdrd a se incepe urmdrirea penald, polifistul avdnd putere discrefionara. Ia ce se expune copllul dacd nu respecti lqe.rr? Din momentul in care un lindr este retinut, dosarul sdu este susceptibil de a urma doud cdi. Prinna este programul de mdsuri in vederea schimbdrii. Pentru a putea participa la acesta, ldnarul trebuie sd se recunoascd responsabil de gestul sdu gi sd fie gata sd colaboreze la repararea prejudiciilor. I se propun, prin urmare, anumite mdsuri: muncd in folosul comunitdfii, donafii, intdlniri de informare Si de reflectie, mdsuri orientate catre victimd. Tdndrul va avea un dosar social pe o durata de 2 anl incepdnd cu data la care semneazd documentele. A doua cale este Tribunalul pentru tineri, in cazul unui t6ndr care are antecedente ingrijordtoare sau a cdrui infracfiune imbracd un caracter grav. Daca tdndrul este gdsit vinovat de cdtre judecdtor, acesta poate ordona una din urmdtoarele mdsuri: munci in folosul comuniti{ii, donatii, intalniri de informare Si reflectie, o perioadd probatorie urmdritd sau nu de un asistent social. Judecdtorul poate chiar dispune detenfia copilului intr-un centru de primire. in acest caz, el va avea un dosar judiciar (penal) pe o durata de la 5 la 5 ani, in funcfie de tipul delictului. Dosarul il va urmdri pand la varsta addte? Indiferent cd este vorba de un dosar,,social" sau de un dosar,judiciar", trebuie gtiut cd nimic nu se gterge la

tt2 18 ani gi cd aceste dosare pot fi utilizate impotriva tindrului dacd este din nou arestat. De exemplu, unui tandr de 17 anl, care a fost arestat pentru trafic de stupefiante 9i a prlmlt I an de perioadd probatorie, ii poate fi consultat dosarul judiciar pentru minorl de o curte judiciard pentru adulti pdna la virsta de 23 ani (17 ani + I an probatoriu + 5 ani dosar judlclar actlv = 23 ani). Legea este astfel fdcutd inc6t un act sdvAr$it in ziua precedentd implinirii v6rstei de 18 ani nu va fl judecat in acelasi regrm legal (pentru minori sau pentru adulti). in schimb, simpla posesie de droguri sau posesia in scopul traficului poate avea urmdri atunci cdnd tdnirul are deja 18 ani. in cazul simplei posesii de droguri, dosarul poate fi utilizat p6nd la 5 ani dupd executarea de cdtre adolescent a sentintei judecitore$ti. in cazul traficului de droguri, dosarul poate fi utilizat pAnd la 5 ani dupd executarea sentinfei date de tribunal. Ce gunt mundle in foloeul comunltffl? Prin aceasta mdsuri, tandrul este chemat sd repare simbolic rdul pe care l-a produs. trl va executa un anumit numdr de ore de muncd gratuiti in folosul unuia sau a mai multor organisme nonlucrative din oragul sdu. Numdrul de ore de muncd este stabilit in functie de gravitatea gi de numdrul de infractiuni. in mod concret, tindrului i se cere sd facd diferite munci pe l6ngd organisme care au nevoie de brafe tinere gi vAnjoase: sd zugrdveascd intr'o casd pentru tineri, sd intrefind un teren, sd spele pardoseala, sd se ocupe de persoane in virstd sau de copii mici.

ll5 Obiectivul este de a-l determina sd reflecteze la faptele sale gi sd facd fapte bune in jurul siu. Ce reprednti o condamnare lnts'un cntsu de prlmlre? in cazul Legii prlvind tinerii contravenienfi, judecdtorul poate si hotdrascd ca adolescentul sd fie definut intr-un centru de primlre. Dxistd diferite tipuri de astfel de centre: inchise, semideschise Si deschise. Aceste detentii permit protejarea societatii impotriva comportamentelor copilului. Durata lor variazd in funcfie de dorinfa gi capacitatea copilului de a-gi schimba comportamentele preocupante. Libertatea lui este restrinsd Si controlatd pe timpul gederii in centru, c6nd beneflciazd de seMcii profesionale gi educative din partea unui personal specializat format din: educatori, psihologi, cadre didactice, asistenti sociali, specialigti in toxicomanie. Tindrul poate primi 9i o sentintd cu caracter discontinuu, adicd poate rdmdne in timpul sdptdminii in mediul sdu de viati, dar merge la centrul de primire de vineri pdnd duminicd seara. Legea referitoare la protectia tinerilor ii da judecdtorului posibilitatea de a-l orienta pe copil spre un centru de primire deschis sau inchis, in funcfie de nevoile sale: acesta poate prin urmare sd meargd la scoald in exteriorul centrului 9i igi poate petrece weelrend-urile in familie. Va beneficia insd de aceleasi servicii profesionale ca gi intr-un centru intern.

115

I il C 0 N C tU Z IE

T. Iubitl-vd copilul. .Ascultatl-|. .Respectafi-l. .ingradi$-i excesele. .Avetl incredere in el. .Nu acordati atentie excluslvd substanfei (droguri sau alcool). . Priviti-vd copilul in intregul lui. .Fiti clari cu voi ingivd. .Fitl coerenti cu voi in$ivi 9i cu partenerul. .Convlngeti mai curdnd prin exemplu'personaldec6t prln cuvlnte. .indrdzniti si abordatl subiectele dlficile. . Stabilltl-vd proprllle llmlte. . Evttatt si vi concentratl Interventllle excluslv asupra controlulul. . Dafl copllulul dreptul si gregeascd. . Dafi-vd dreptul de a gregi. .Dati timp Si spatiu schimbdrii.

lt7

Lt s t , t s uBr E c T l g r .r,l0in ntnnnlRrL0R

DDSPRD ADOLESCENTA O etaryaflatA sub semnul schimbMi Care sunt prlncipalele provociri ale adolescenfei? Prietenii, grupul, ,,ga1ca'sunt totul pentru el! Parcd nu mai e copilul meu, s.a schimbat atAt de mult! Trebuie si md amestec in modul in care se imbracd, se tunde sau igi alege muzica? Trdim cu un sentiment ciudab camera lui nu mai face parte din casa noastrd, a devenit proprietatea LUI I Un telefon mobil? O linie telefonicd personali! 9i mai ce? Fuge de mine, md eviti, se izoleazd, de familie! Cine conduce in casd? CAt sunt de ingaduitor ca pirinte? ?oate avea copilul meu optiuni diferite de ale mele? Mie foarte teami cd va suferi, cd va fi rdnit! Mieste atat de teami cd nu md mai iubeSte! Ciltevaconcepte referltoare Ia toxlcomanle Care sunt factorli care pot contrlbui la dlmlnuarea riscurllor de a deveni toxicoman? Care sunt factorii de risc ce pot contrlbul la aparitla toxlcomanlel? Care este procent4iul de tineri consumatori aderairatl?

118

119 sd-i ascult convorbirile telefonice? Trebuie sd stau de vorbd cu prietenii lui? Mi face si md gindesc tot timpul 1a... sau ce ecouri imi trezegte? Ce intrebdri trebuie sdd pun? Vinde droguri? Nu vorbegte dec6t despre asta,,nu se gindegte decdt la asta! Cine consumd in adolescentd va deveni toxicoman mal tArziu? Copilul meu este alcoolic sau toxicoman? Hd{uirea de cdtre pdrinti este un pericol? Neglijarea de cdtre pdrinti este un pericol? LA TNTERVDNTIE ixrnnnAru RDFDRTToARE tlodele in toxiamanle Serviciidisponiblle Cum pot sa'l 4iut? Sunt in cea mai buni pozitie sa-l ajut? imi este prea greu sd intervin eu insumil Cine sunt partenerii mei in interventie? Unde trebuie sd cer sprlJin? Dste bine sd-mi trimit copilul intr-un centru intern de teraple? Trebuie sd semnalez situafia Ia Directia pentru protectia tinerilor? Acliunea Ce trebuie sd fac? Ce fac dacd se intoarce acasd drogat? Ce si fac cu oblectele sau u substanfele pe care Ie g3sesc?

Cdnd spui ,,drog" spui automat,,probleme. ? Poate exista un consumator social de droguri sau de alcool? Ce se poate spune despre primele experienfe cu drogurile gi cu alcoolul? Toatd lumea face aga... Sunt eu, ca adult, congtient de propriut meu consum? inrnnrAru RDFDBJToARD LA sUBSTANTD Care sunt grupele de substan[e psihotrope? Din ce se compune familia sedativelor? Din ce se compune familia stimulantelof? Din ce se compune familia perturbatoarelor? Ce se poate spune despre drogurile care cresc performanfele fizlce? Ce este dependenfa fizicd? Ce este dependenfa psihologicd? Ce este sevr4iul de droguri? Dxistd unele substante mai periculoase decdt altele? Drogurl tarl sau droguri ugoare? Nu este decdt alcool! Rimin sechele la adolescentul care consumd droguri? Vor fl legallzate drogurile?

inrnnnAru BDFERIToABE LA DEprsrAKD Care sunt tlpurile de consumatorl in cazul tinerilor? Ce este gl ce nu este normal? C6nd devine consumul ingrfloritor? Care sunt indiciile consumului? Am unele bdnuieli; dar-nu sunt sigur: ce trebule si : .'fac? : Sd-i citesc jurnalul intim, sd-i cotrobdi prirf cameri,

t20 La. ce pedepse pot sa recurg? Ttebule sd tolerez consumul in casd? Da, dar prletenii lul consumdl Sd-l izolez de grupul lui de prieteni? Ce sd fac cu banii lui de buzunar? Sdl interzic intdlnirile, privilegiile, actlvltdtile? Trebuie s&i controlez orele de intoarcere acasdl? Locurile unde se duce? Trebule sdl avertlzez pe pdrinfti prietenilor lui cd este consumatof Trebuie sd-mi asum consecinfele legale 9i financiare ale faptului cd el consumd? TYebuie sd-i pldtesc datoriile de consumator de droguri? Este indicatd o retragere temporard din mediul lui? iSi influenteazd, fralii gi surorile! Cind este compromisddezvoltanea gi siguranfa copilului? Schimbarea Fcolii, o gcoald prtvatd., internatul, armata sunt toate acestea solufii? Existd solutii alternative la consumul de droguri? Ce este de preferat? Abstinenfa completd sau un consum controlat? Comunicarea Nu wea sd-mi vorbeasc5... Pot sd-l oblig sd comunice? Trebuie sa-l oblig sd participe la activitdfi impreund cu familia? Care sunt cele mai bune atitudini pentru a reugi comunicarea'eu adolescentul ? Abllttlfi prentale

t2l

Ce sunt notiunile de control Si limiti? A controla, a neglija, a slibi controlul, pdnd la ce punct? Ca pdrinfi, nu cddem de acord asupra regulilor ce trebuie stabllite Partenerul meu (sau partenera mea) consumd Ce exemplu il dau eu? Suntem despd4iti Care este rolul tatdlui? Nu sunt sigur cd merg in directia cea bund! Nu mai pot sd am incredere in ell Pot sd-l fofiez sd fie activ? incepe sd-mi fie rugine, ca pdrinte, cd voi avea un esec, cd md voi izola! Schimbarea doritd pentru adolescent se poate produce instantaneu? Adolescentul are destul spatiu pentru a invdta si a cregte? Cum putem gestiona stresul? Temeri Mi-e teamd Mi-e teamd sd nu fure! Mi-e teamd Mie teamd Mi-e teamd sd nu se simtd frustrat dacd intervin! si nu fugi de-acasd, sd nu devind violent sd nu se sinuciddl sd nu aibd probleme de sdndtate mintald! sd nu 4iungem bdtaie!

Limiteleinteruentiei Pot sd-l oblig pe copil sd se schimbe? in ciuda interventiilor noastre, nimic nu se schimbdl

t22 Ce pot face, in ultimd instanfd, dacd refuzd sd se schimbe? Aspectul legal Copilul meu a depagit vdrsta de 18 ani. Care sunt drepturile mele parentale $i care imi sunt indatoririle? Care sunt legile referitoare la copii in Canada? Ce prevede legea cu privire la droguri? La ce se expune copilul dacd nu respectd legea? Dosarul il va urmdri pdnd la vdrsta adultd? Ce sunt muncile in folosul comunitdtii? Ce reprezintd o condamnare intr-un centru de primire?

t23

Rr s uR $ B[r B L r o o I , t r r c I
Y cafl
AUDERSEI) Marie"Jos et al. L'ado et les aufres. Paris: Editions de la Martinidre, 1996. lO5 p.( flydrogdne) AUDDRSEI) MarieJos et al. Ildroine, cocaine.,. voyage interdlt, Paris; Editions de la Martinire, 2OOl. lO0 p. (Hydrogne) BLIND, Ren et M. POOL. Mon enfant et Ia drque: I'Indlspensable dialogue. Saint-Julien-en{enevois: Jouvence, 2OO1.111 p. CLOUIIEB" Richard. Mieux vlvre avec nos adolescents. Montral: L,eJour, 1994. l7O p. CoMN6 PDRMANtrNT DE LUTTE A I,a ToxIcoMANIE. Drques. savolr plus, risquer molns. Montral: Stank, 2OOl. 157 p. COMITE PERI'IAIIENT DE LUTTD A I,A TOXCOMANIE. T polnt sur Ia sltuatlon de Ia toxlcomanie au Qudbec en l'an 2OOO.Ylontrbal: CPLT, 2OAO. 2l p. DEIAARAVD, Michel. Les ados: mode d'emplol d I'usage des parents. Beauport: MNH, 1995. 96 p. DBDYFUS,Antoine. La drque, Casterman, 1997.47 p. quelles rtponses?Tournall

La drogue...sl on s'en parlalt? Qubec: Ministire de la sant et des services sociaux, 1995. 15 p. DUCLOS, Qermain, Danielle LAPORTtr et Jacques ROSS. Lestlme de sol de nos adolescents: gulde pratique d I'intentlon

d, , (.|n .,,t ' *tt*, _{ qJ H

Etienne Gaudet,psihopedagogde renume, conducede foarte mulli ani proiecte destinate studierii cauzelor consumului de droguri in rdndul tinerilor, dar gi modalitifilor de prevenire, intervenfie ori readaptarela viaJasocialiacelorafectalideacestflagel.

Colectia OmuI de ldngd tine, pe care editura Minerva o propune cititorilor incepdnd cu acesttitlu, igi propune sd aducd in discufie problemele delicate privind raporturile dintre pdrinfi gi copiii lor. Multe dintre valorile la care subscriu tinerii sunt ori de neinfeles, ori de-a dreptul gocante pentru plrinfi. Multe dintre valorile care fundamenteazd, viala plrinfilor sunt, pentru copiii lor, ori desuete,ori mult prearigide qi constrdngitoare.Majoritatea conflictelor dintre generatii are la bazd aceastd neinfelegere reciprocd, aceastdneacceptarea valorilor celorlalli. DacI se privegte comunicarea ca un pas vital in stingerea acestor conflicte, solufiile practice de depdqirea situafiilor delicate nu se vor ldsa agteptate, iar armonia nu va intdrzia sdserestabileascd. Nicolae Ploscariu
ISBN( l0)r973,21-0756,1 ISBN(ll): 978-971,21-0756 {)

6 9,Qo

Jillrililt
t,',,i ll i.rii;r.l'' il.

UUIIIR
Y

Cuvdnt inainte Schimblrilesocialemajoredin Romdnia ultimului deceniu, geopolitic intemational, datorate dar 9i evolulieipolitice contextului intcrne, auadusin discutie un fenomen socialcares-adovedita fi de o amploareingrijortrtoare:consumul de droguri. Includereattrrii pe ruta balcanictr noastre a drogurilor a luat completpe nepregdtite societatea Nici unul dintresegrnentele sale(educafie, romAneasci.l justifie,polilie etc.)nu a reacfionat promptgi intr-unrnod sf,ntrtate, corespunzitor.Nici chiar sistemul nostru de valori, atitudini, rncntalitiifi, nu a putut si absoarbtr aceasti problemtrnoutr, sI ii gtrseascd modalitnfiadecvate de rezolvare. Tinira generafie,in schimb, aflat[ ea instrgi in plind (adictrint-o perioadi pcrioadtr de tranzifie,specifici adolescenlei gi propriei a ciuttrrii a descoperirii identit6;i, a cunoagterii 9i a infelegeriide sine qi a celor din jur, a confruntirii cu probleme gi cu nevoiavitaltrde a le rezolva),a reacfionat cxistenfiale rapid. Lipsili, de celemai multeori, de infelegerea, de rtrbdarea adullilor dc a-i asculta, acestora in a propunesoluJiide viaftr de fermitatea coerente, tinerii au cedatmirajului retrageriiintr-o lume in care numai ei pot aveaacces,departede intruziunilegi agresivitatca cclor carenu suntde o vdrsti cu ei. A9a se facecd, in numaicdfivaani, Romdnia a devenitdin punct de tranzit o importanti piaftr de desfacerea drogurilor. Traficul,dar gi consumul, valori semnificative incepsi inregistreze
' aproximativ 8flo din cantitatesdc opiaccedBtinstc pictci europcnecircul! pe celc doul rutc balcanicc.fara noartl csie principalul tmnson al celci & a dou! rute: &ogurile vin din 'Iurcis. trac prin Bulgarir, inrf, in Rominir pnn punctclcNcgru Vodtr,VamaVeche.Giurgiu. Bcchet,ies din larl in Ungaria,prin pnctelc Nldlac, BorVsauPeler, ajung,apoi, prin Slovocia 9i Cehia,la dcatimtia finall: Gcrmania.

---

cwANT inarmn
I NT RO DUC E R E .............. DE S pRE A Do L E SC EN T A ............. O ebp allatdsubxmnul x,hlmb*ll, Cdteva anceptercferiturc ta toxlcomanle

.................... 5
........ I I .............. 15 .......,........ ls ..,..,.22

imnpsAnr REFERTToARE LA suBsrANTE ................ .... 2s imnngAnt REFERTToARE, l,R DEpts,rAnE...................... sI inrnnaAru REFERITOABE LA NTERVENTTE ........... ....,..67 tldelein toxhomanle ,... *rvlcll tllspnlblle 4cfluna,...,,... Comunlcarca Abllltttl prentate Temei,..,.,.,..,. Aspctullqal in conc1u2tE............... ,.,,....,,.. 6Z ...............,......69 ..,,,.78 gz ,,...., ...............,......,. 95 ... lO5 ... tog

..... I ls LtsTASUB|DCTET.OR gt A iNrnpgARtLoR .................. rr7 RES|.JRSE B|BL|OGRAF|CE.............. .........r25 NOTE......... ......t22

58

39 pr' loifa de figard sau amestecat direct cu tutunul; 'r,rrrabisul prezintd o concentrafie variatd de THC (lr.lrahidrocanabinol, substanfa care provoacd clr'<[ul psihotrop). Uleiul de canabis are o concen_ f r,rflr: fbarte mare de THC, pe cand hagigul, una prrllrr mai micd; extremitdtile plantelor (mugurii, Irrrrlt:k: sau florile) confin cel mai mult THC, in f lrrrlr t:c frunzele nu conlin dec"it foarte pufin. De alllr.l, t:anabisul din euebec (,,euebec Cold,,) llr.r.pr: sa fie apreciat de consumatorii internalio||*tll: tlt(]rucisarile de plante, metodele de cultivare (ltrrlrrslv cultura hidroponicd, cu efect de mdrire a r rrrrr r.rrlrafiei de THC) au sporit cu 2|o/o r urrr r:rrlra[ia de THC fald de ,,iarba', anilor 7O; r.frr lrrl r:irnabisuluieste variabil: primele semne se lfrcf,rfr..rzit la lS-2O de minute dupd prima inhalare tl tr rrrcrrtin timp de o ord. trfectete cele mai evlrllrrlc sunt o senzafie de bine, de linigtire, rkrrlrrl,r rk: a rade,' in acelagi timp, vorbele sunt drlr*.orl <l<:zlanate, debitul verbaf se incetinegte, nr lrll qr. ntrosesc, pupilele se dilatd, giitul se iritd. I'c nrii-.rrr;l<:r:cf'ectul scade, se remarta o ugoard $i o mai mare pOftd de m6nCare. Altlrr I r,trr<l r:ste consumat in exces o perioadd -ilililtrtk.trl.i htrlrlrrrrll.rl,t <l<: timp, canabisul produce o stare de rf*=rrrrrl fv,rffr, 11<',ncralizatd: interesul pentru gcoala, ntilnr il r; rrlrl, pricteni (cu exceptia celor cu care r ilf tqtillt.l) tl p<:ntru diverse proiecte se reduce elfttlllor 1l l,rrrilrtrl se infundd tot mai mult intr_o lar. rlr. l.trrrr:zr:ala. Canabisul devine central in !ldl't 5illrt,troilsrrnratorului,acesta fiind incapabil a -rl flf 'ttlltrr.rt' vl;r[a in afara consumului (depen_
t f e l l l r l I n l l r o k r r l l <, i l ) ;

. drogul se gdsegte la traficanfii de la coltul strdzii este consumat in primul r6nd de cdtre copiii str2 . uneori aceasta substanfd este utilizatd de stude care au nevoie de un supliment de energie i sesiune pentru a-gi pregdti examenele. Pe scurt, stimulantele sporesc activitatea sistem nervos central: ele produc o stare de excitafie, stimulare 9i de veghe, oferd un sentiment de control de securitate personald. Consumate regulat gi in d, mari conduc la dependenfa psihologica*gi provoacd ,,cravtng", adicd senzafia de lipsd la oprirea consum Consecinfele unui consum abuziv d-e stimulante destul de grave: paranoia, dificultali de concentra oboseald excesivd, stdri depresive serioase (cunoscu ,down" al pudrei).

DIn ce re oompune fanltta pertwbatoarcIor Canabisul

.aldturi de alcool, este substanta cea mai popu printre adolescenlii de astdzi. Canabisui are mare numdr de denumiri. pentru cei mai v marijuana, mari,,,marijeanne,,, iarba. astdzi mai ales sub numete de ,,iarbd", el prezintd sub formd de frunze, tulpini sau mu uscafi. Canabisul se fumeazd (fumezi un trabuc, amestec, o petarda...) sau se mdndnca (turt pr{jiturete...). Se poate prezenta gi sub foima cubulefe in nuanfe de maro inchis sau galben acesta este hagigul care se fumeazd si et mdr gi amestecat cu tutun. ylai rar, se poate prezenta un ulei negru sau maro inchis; lichidut este int