SĂNĂTATEA ȘI SPORTUL

În mod tradițional, oamenii au definit sănătatea în diferite moduri. O persoană de

conducere cu structura atletică va spune că sănătatea înseamnă practicarea cu regularitate a
unui complex de exerciții și asiguarrea unor mese pregătite cu atenție pentru menținerea unei
greutăti normale și a unei condiții fizice bune. Un medic va consideră sănătatea că fiind
absența bolii. Un psiholog va argumenta că sănătatea include capacitatea de soluționare a
problemelor emoționale și a traumelor. Totuși, majoritatea specialiștilor privesc aceste
definiții cât și altele referitoare la sănătate că fiind incomplete. În conformitate cu acești
specialiști, prevenția și tratamentul problemelor de sănătate necesită o definiție apropiată
conceptului de sănătate.

Punctul de vedere modern este acela că, sănătatea  are câteva dimensiuni –
emoțională, intelectuală, fizică, socială și spirituală, fiecare dintre acestea contribuind la
condiția de bunăstare a unei persoane. Pentru menținerea unei sănătăți bune, o persoană
trebuie să-și examineze fiecare din aceste dimensiuni și să se orienteze în sensul în care i se
permite nu doar să trăiască o perioada lungă de timp, ci de asemenea să se bucure de viață pe
dea-ntregul. În 1967, OMS a declarat că sănătatea este o stare totală de bunăstare fizică,
mentală și socială și nu în principal absența bolii sau a unei infirmități. Sănătatea este acel
proces în care toate aspectele din viață unei persoane lucrează laolaltă, într-un mod integrat.
Nici un aspect al vieții nu funcționează în mod izolat. Organismul, mintea, spiritul, familia,
comunitatea, țară, locul de muncă, educația și convingerile sunt toate interrelaționate. Modul
prin care aceste aspecte se interacționează contribuie la îmbogățirea vieții unei persoane, fapt
care ajută la determinarea caracterului de unicitate al persoanei cât și a sănătății acestuia.
Sănătatea include mai mult decât funcționarea fără piedici a organismului. De asemenea,
implică relațiile mental–emoțional, intelectuale și sociale cât și valorile spirituale.

Încă din cele mai vechi timpuri omenirea a încercat să înțeleagă ce este sănătatea și
ce înseamnă să fii sănătos. În Antichitate, spre exemplu, sănătatea se afla în mare măsură sub
influența religiei și era echivalentul obținerii unor favoruri de la zei, o credință a cărei
amintire s-a păstrat până în zilele noastre prin toiagul lui Asclepius, simbolul internațional al
medicinei.
 Deși mai multe definiții ale sănătății au fost dezvoltate de-a lungul timpului,
majoritatea specialiștilor în domeniu folosesc definiția propusă de Organizația Mondială a
Sănătății (OMS) în 1948. OMS defineşte sănătatea ca o stare de bine fizic, psihic şi social,
care nu se reduce la absența bolii sau infirmității. Deținerea celei mai bune stări sănătate de
care este capabilă persoana umană este unul din drepturile fundamentale ale omului.

Conceptul de sănătate este unul plurisemantic, semnificația sa înregistrând nuanțări

în funcție de grupuri, clase sociale sau populații. În domeniul medical, sănătatea este privită
de către patolog ca o stare de integritate, de către clinician ca o lipsă de simptome și de
bolnav ca o stare de bien-être (A. Athanasiu, 1983). Sănătatea mai poate fi definită și ca
unitate a următoarelor trei puncte de vedere: biologic, psihic și social.

Din punct de vedere biologic, sănătatea poate fi definită drept acea stare a unui
organism neatins de boală, în care toate organele, aparatele și sistemele funcționează normal
(organism în homeostazie). Pentru a ne menține această sănătate un rol important îl are
practicarea sportului sau a unor activități fizice.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește activitatea fizică drept orice

mișcare a corpului produsă de mușchii scheletici care necesită un consum de energie.
Activitatea fizică se referă la toate mișcările, inclusiv în timpul liber pentru a ajunge la o
anumită destinație sau ca parte a muncii unei persoane. Atât activitatea fizică cu intensitate
moderată, cât și cea intensă îmbunătățesc sănătatea. Modalitățile de a fi activ includ mersul
pe jos, mersul cu bicicleta, sportul, recreerea activă și jocul. Acestea pot fi realizate cu orice
nivel de abilități personale și pentru plăcerea fiecăruia. 

Activitatea fizică regulată ajută la prevenirea și gestionarea bolilor netransmisibile,

cum ar fi bolile de inimă, accidentul vascular cerebral, diabetul și unele tipuri de cancer. De
asemenea, ajută la prevenirea hipertensiunii arteriale, la menținerea unei greutăți corporale
sănătoase și poate îmbunătăți sănătatea mintală, calitatea vieții și bunăstarea. 

Estimările globale actuale arată că unul din patru adulți și 81% dintre adolescenți
nu fac suficientă activitate fizică. Mai mult, pe măsură ce țările se dezvoltă economic, nivelul
de inactivitate crește și poat ajunge până la 70% din cauza schimbării modelelor de transport,
a utilizării sporite a tehnologiei pentru muncă și recreere, a valorilor culturale și a
comportamentelor sedentare în creștere.
 Când vorbim despre sport, imediat ne vin în minte cât de multe beneficii există la
acesta la modul general, însă, de cele mai multe ori vom privi sportul sub două aspecte.

Fie ne referim la acel sport profesionist de competiție, adică fotbalul, tenisul, boxul
pe care îl vedem la televizor efectuat de către profesioniști și care evident că nu are legătură
cu o majoritate din populație.

Iar al doilea aspect este sportul că și beneficiu, care face referire la un aspect
fizic plăcut, la acele persoane care merg doar la sală în mod constant și care își sculptează
corpul cum își doresc. Dar, sportul are că și beneficiu o componentă mult mai importantă și
anume starea benefică de sănătate pe care o da organismului.

Sportul este vital în viața omului. Acesta este singurul mod prin care poți fi cu
adevărat sănătos, mai ales în combinație cu o alimentație și alte obiceiuri sănătoase.
Indiferent de vârstă, activitatea fizică este necesară pentru sănătate, așa că iată care
este importanța sportului la orice vârstă și ce beneficii fizice derivă de aici: importanța
sportului în viața copiilor: întărește mușchii și oasele, dezvoltă flexibilitatea, echilibrul și
rezistența, formează postura corectă și creșterea imunității; rolul sportului în viața
adolescenților: modelează și menținere corpul, arde grăsimile, dezvoltă armonios aparatului
locomotor, îmbunătățește circulația sangvină, menține puterea mușchilor și oaselor; de ce este
bun sportul pentru vârstnici: menține sau redă mobilitatea oaselor, întărește mușchii,
îmbunătățește circulația sângelui și respirația, menține fermitatea pielii, elimină grăsimea.
Pe lângă aceste beneficii fizice, există și o serie de avantaje psihice care provin din
practicarea sportului în viața de zi cu zi:dezvoltarea abilității de concentrare; creșterea
abilității de lucru în echipă; tratează stările negative ale psihicului, cum ar fi anxietatea și
depresia; dezvoltarea spiritului de fair play; creșterea încrederii de sine; dezvoltare abilităților
sociale; dezvoltarea capacității de auto-disciplinare; formează motivația,ambiția și
angajamentului pe termen lung; creșterea abilităților competitive;formarea abilității de a
accepta victoria sau înfrângerea.
Importanța sportului în viața tinerilor și a celor în vârstă este incontestabilă. Din
păcate, multe persoane uită de acest lucru și nu beneficiază de toate avantajele pe care
activitatea fizică le poate aduce. De aceea este important să începem practicarea unui sport
acum.

Stilul de viață sănătos este un obiectiv pe care ni-l impunem cu toții. Pe lângă
aspectele legate de alimentație, ne axam foarte mult pe practicarea unui sport. Mișcarea
reprezintă, conform medicilor, un izvor nesecat de sănătate.
Cu toții îl practicăm (sau vrem să îl practicăm) dar știm puține lucruri despre
beneficiile sportului în viața noastră.
În primul rând, sportul crește durata de viață. Acest lucru este valabil atunci când
facem în mod regulat mișcare. Oamenii de știință au descoperit că oamenii care fac sport
zilnic au lungimea telomerelor mai mare, acestea fiind secțiuni de ADN ce au rolul de proteja
capetele cromozomilor în timpul diviziunii celulare.

De asemenea, exercițiile fizice mențin sănătatea inimii și ajută la prevenirea

timpurie a organismului. Efortul fizic regulat reduce în sânge nivelul de colesterol și
trigliceride. Astfel, vasele de sânge sunt mai sănătoase, flexibile, iar circulația sângelui se
face fără dificultate. Practicarea sportului previne formarea plăcilor de grăsime la nivelul
inimii, creierului, rinichilor și a altor organe.
Sportul reprezintă un puternic stimulent metabolic. Procesele metabolice, reacțiile
chimice, enzimatice și de regenerare sunt intensificate de efortul fizic regulat. De asemenea,
masa musculară crește, funcțiile inimii, ale plămânilor, rinichilor și ale sistemului nervos se
îmbunătățesc cu ajutorul sportului. Un alt aspect de luat în seamă este accelerarea eliminărilor
din corp a toxinelor și a deșeurilor metabolice.
Obezitatea este o afecțiune cu care se confruntă tot mai multă lume. De aceea, este
indicat să facem mișcare 30 de minute pe zi. Sportul ne ajută să ne menținem greutatea
corpului în limite egale. Tototdată, se schimbă în organism raportul grăsime – mușchi în
favoarea țesutului muscular. O masă musculară dezvoltată ne ajută să ardem mai ușor
grăsimile.
Mișcarea are rolul de a întări oasele și de a preveni osteoporoza. Femeile care duc o
viață activă au o densitate osoasă înaltă, deși odată cu avansarea în vârstă sunt predispuse să
sufere de osteoporoză. Astfel, se sporește mineralizarea oaselor, întărirea articulaţiilor,
tendoanelor și a fasciilor musculare. Conform studiilor, se reduce riscul de a suferi de fracturi
ale oaselor vertebrale și ale șoldului.

Ceea ce au intuit latinii încă de acum două mii de ani: „minte sănătoasă în corp
sănătos”, a fost demonstrat în ultimele decenii de cercetătorii din domeniul neuroștiințelor.
Efectele benefice ale exercițiului fizic asupra sănătății mintale au fost identificate indiferent
de vârstă și de condiția fizică. Acesta sunt recomandate atât copiilor, cât și octogenarilor.
 Până recent se credea că nu există neurogeneza adultă (formarea de noi neuroni la
maturitate). Pe măsură ce îmbătrânim, neuronii noștri mor fără nicio șansă de a fi înlocuiți de
succesori. Acest lucru a fost contrazis începând cu anii ‘80. Atunci au fost identificați neuroni
noi la nivelul hipocampusului, o structura din creier implicată în memorie și învățare. S-a
descoperit că practicarea a doar 10 minute de exercițiu fizic stimulează neurogeneza și are un
impact pozitiv pe termen scurt asupra hipocampusului. După 12 săptămâni de exercițiu
regulat, efectele benefice sunt de lungă durată.

Acești neuroni noi înseamnă o neuroplasticitate crescută și contribuie la o capacitate

de învățare și memorare crescută.

Exercițiul fizic are o influență puternică asupra stimei de sine în ceea ce privește
aspectul fizic. Are și o influență mai mică, dar semnificativă, asupra stimei de sine generale.
Această relație a fost identificată atât la copii și adolescenți, precum și la adulți sau vârstnici.

Stresul a devenit epidemic în zilele noastre. Predispune persoanele expuse la niveluri

ridicate de stres la o serie de afecțiuni fizice și psihice. Ex: boli cardiovasculare,
obezitate, depresie sau anxietate. Exercițiul fizic poate fi un antidot pentru această problemă a
vieții moderne. Studiile indică faptul că persoanele care sunt active fizic se simt mai puțin
stresate decât cele sedentare.

Mai multe mecanisme au fost propuse pentru a explica aceste rezultate:

 exercțiul fizic promovează comportamente sănătoase, precum mâncatul sănătos,

 activitatea fizică reduce tensiunea vasculară și secreția de hormoni de stres, precum

cortizolul sau adrenalină.

Așadar practicarea sportului ne ajută să ne îmbunătățim funcțiile mentale. Mișcarea

zilnică ne asigură o mai bună circulație a sângelui la nivelul creierului, se pompează mai mult
oxigen și se activează anumite proteine la nivelul creierului ce au rolul de a stimula celule
nervoase noi. Vom gândi mai rapid, mai limpede și vom dobândi noi reflexe mentale.
Sportul, sau mișcarea fizică, efectuată în mod regulat, are numeroase beneficii asupra
sănătății mentale și fizice a organismului. Pentru adulți se recomandă cel puțin 150 de minute
de activitate fizică pe săptămână. Sportul crește durata de viață – chiar și cele mai mici
structuri ale organismului nostru sunt influențate de practicarea cu regularitate a sportului.
Specialiștii în domeniu au descoperit că persoanele care tind să facă mișcare foarte des și să
ducă un stil de viață sănătos au lungimea telomerelor mai mare, telomerele fiind acele
secțiuni de ADN, care protejează capetele cromozomilor în timpul diviziunii celulare, care,
odată cu înaintarea în vârstă, devin tot mai scurți. Sportul, așadar, acționează în mod
corespunzător și benefic asupra cromozomilor, respectiv asupra longevității vieții.

Practicarea unui sport este foarte importantă pentru dezvoltarea și creșterea

copilului, îmbunătățindu-i sănătatea atât sub aspectul fizic, cât și psihic. 

Sportul consolidează scheletul, fortifică inima și plămânii, ajută copilul să-și

coordoneze mișcările corpului, previne riscul obezitățîi.

Sportul este, de asemenea, un minunat instrument de socializare și de dezvoltare a

valorilor educative: disciplină, răbdare, concentrare. și nu în ultimul rând, sportul poate
influență în bine caracterul copilului: cei timizi vor câștigă încredere în ei și vor învață să se
exteriorizeze practicând un sport de echipa, în timp ce copiii nervoși vor învață concentrarea
și autocontrolul în sporturile mai precise. Astfel sportul dezvoltă caractere frumoase și
spiritul de competiție. Din acest punct de vedere, deprinderea de a face mișcare în mod
organizat și susținut trebuie să fie o componentă importantă a acestui proces de formare. 

Sporturile organizate pot ajută copiii să crească nu doar din punct de vedere fizic. De
la fotbal până la mersul pe role, de la înot până la mersul pe jos, mișcarea le oferă copiilor
șansă de a se dezvoltă armonios. Practicat în echipa sau în cadru organizat, sportul îi ajută pe
copii să fie mai sociabili, să lucreze ușor împreună cu ceilalți și să înțeleagă ce înseamnă fair-
play. În plus de beneficiile sale sociale, sportul oferă și o metodă grozavă pentru copii de a se
distra.

O activitate fizică constanța (de două-trei ori pe săptămâna), începută de la vârstă de

trei-patru ani are un rol preventiv foarte important, întărește imunitatea, previne îmbolnăvirile
și obezitatea, ajută la dezvoltarea corectă a musculaturii, întărește sistemul osos, ajută la o
postura corectă și, nu în ultimul rând, echilibrează sistemul endocrin al copilului. Pe lângă
aceste efecte asupra organismului, are un rol la fel de important în dezvoltarea mentală și
psihică sănătoasă. 

Copiii care practică un sport în mod constant sunt mult mai sociabili, comunicativi și
disciplinați, așadar încurajați-i pe cei mici să îndrăgească sportul!
 În concluzie relaţia dintre calitatea sănătății oamenilor şi practicarea exerciţiilor
fizice şi sporturilor de întreţinere, respectiv a practica sportul de performanţă, este evidentă:
procentele ridicate ale practicanţilor de sport din rândul populaţiei totale este în sine un
indicator al unei societăţi dezvoltate. Pe linia dezvoltării sociale, conştientizarea faptului că
stilul de viaţă sănătos (având şi componenta activităţilor fizice şi de recreere prin sport) are
un impact major asupra sănătăţii şi prelungirii speranţei de viaţă, fiind unul din agenţii
bunăstătii fizice, sociale şi psihice în majoritatea statelor.
Bibliografie: 

1. Buiac Dumitru, Copilul mic , nevoia de mișcare, Editura Eitis, București, 1994. 

2. Nanu Liliana, Metodica predării gimnasticii, Editura Șoimu; 

3. Curs de gimnastică, Editura Fundației Universitare ,,Dunărea de jos", Galați, 2003; 

4. Nanu Liliana, Gogoncea D, Gimnastică ritmică, Editura Fundației

Universitare ,,Dunărea de jos", Galați, 2001; 

5. Revista Edusoft (Educaţie pe tot parcursul vieţii) 

6. Qlife.ro (Sportul şi sănătatea mentală)